Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.01.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin-Alexandru Alexe, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 192.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 19 septembrie şi marţi, 20 septembrie 2022; programul de lucru pentru perioada 19-24 septembrie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 13-19 septembrie 2022 la comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom avea primirea de răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea de interpelări adresate membrilor Guvernului.

Întreb liderii de grup, dacă sunt...

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule Moşteanu.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da.

Domnule preşedinte de şedinţă,

La o intervenţie pe ordinea de zi. O să vă cer scoaterea de pe ordinea de zi şi retrimiterea la comisie a Legii... PL-x 442/2022 privind... una din legile justiţiei, privind organizarea CSM.

Vreau să ţinem cont şi de cererea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, de a aştepta avizul Comisiei de la Veneţia... (Vociferări.)

La sesizarea... (Vociferări.) ...la sesizarea USR... (Vociferări.) ...Adunarea Parlamentară a sesizat Comisia de la Veneţia - lucru pe care ar fi trebuit să-l facă ministrul justiţiei.

Deci, vă rugăm să scoatem de pe ordinea de zi punctul 3, PL-x 442/2022 (Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii) şi să-l retrimitem la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ori de câte ori se cere retrimiterea... (Vociferări.) ...se cere retrimiterea la comisie... (Vociferări.)

Se aude?

Voci din sală:

Nu. (Vociferări.)

Voci de la USR:

Nu se aude!

Nu se aude!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ori de câte ori se cere retrimiterea la comisie a unei iniţiative, ar fi bine să existe o motivaţie clară din partea solicitantului.

Acum, să presupuneţi, să pretindeţi aici că noi nu putem legifera decât dacă primim nu ştiu ce avize de pe la comisia... nu ştiu care, indiferent cât de importantă sau puţin importantă este acea comisie, nu este un motiv care poate fi invocat pentru a retrimite la comisie un proiect.

Dacă vă doriţi retrimiterea unei iniţiative şi aveţi chestiuni care ţin de iniţiativa în sine şi vreţi s-o retrimitem, putem dezbate chestiunea aceasta şi ne puteţi consulta, pe ceilalţi lideri ai grupurilor parlamentare, şi poate suntem de acord. Dar aşa, că nu avem nu ştiu ce aviz, care nu este niciunde prevăzut în Regulamentul şi modul în care funcţionează Parlamentul, e o propunere neserioasă în forma aceasta.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Vă rog să supuneţi votului!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Da.

Avem o propunere de retrimitere la comisie pentru PL-x 442, punctul 3 de pe ordinea de zi.

Vot, vă rog.

70 pentru, 96 contra, 3 abţineri, un coleg nu votează.

Propunerea a fost respinsă.

Doamna deputat Murariu Oana, vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pentru punctul 4 de pe ordinea de zi, PL-x 461/2022 (Proiectul de Lege privind modificarea art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat) - retrimitere la Comisia juridică, pentru mâine-dimineaţă.

Am acordul liderilor de grup.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ioan Cupşa şi doamna deputat Oana Murariu.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

PL-x 461 - retrimitere la comisie. Aveţi acordul liderilor, nu mai supun votului.

Domnul Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă repet ceea ce v-am spus şi în particular. Cel puţin jumătate din sală nu înţeleg ce se vorbeşte aici. Nu se înţelege! Chiar dacă se aude câte ceva, este foarte, foarte greu inteligibil. Din punct de vedere tehnic, nu putem lucra.

Deci nu se aude, nu se înţelege; chiar dacă se mai aude, nu se înţelege. (Vociferări.)

Deci nu se înţelege.

Nu ştiu cine a schimbat sonorizarea... (Vociferări.) ...dar este sub orice critică. (Vociferări.)

Mulţumesc.

Voci din sală:

Ce-ai zis?

Aline, ce-ai spus? Că nu înţeleg.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Având în vedere faptul că astăzi sunt Funeraliile Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, vă rog să ţinem un moment de reculegere în memoria acesteia.

Vă mulţumesc.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Dămureanu Ringo, vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu profund regret vă spun că săptămâna trecută mi-am înmormântat mama, o femeie simplă de la ţară, care a ştiut să educe doi copii cu facultate şi care a murit în urma unei suferinţe de 25 de ani, de o boală incurabilă.

V-aş propune, dacă sunteţi de acord, pentru toţi oamenii simpli, părinţii şi bunicii noştri, care au contribuit la formarea noastră şi a generaţiilor care au ridicat România, dar şi pentru victimele bolilor incurabile, pentru care sistemul de sănătate încă nu a găsit soluţii şi care au plecat dintre noi, să păstrăm un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Andronache, procedură, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Am o mare rugăminte. Să respectăm Regulamentul şi, în general, acest tip de momente să fie propuse de liderii de grup.

Cred că solemnitatea pentru astfel de momente poate fi respectată în măsura în care chestiunile acestea sunt discutate în prealabil şi propuse de un lider de grup.

În măsura în care este necesară o modificare de regulament, va trebui să discutăm pe tema aceasta.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un deceniu digital pentru copii şi tineri: noua strategie europeană "Un internet mai bun pentru copii" (BIK+) COM(2022) 212; PHCD 67/2022.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Doamna Christine Thellmann:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un deceniu digital pentru copii şi tineri: noua strategie europeană "Un internet mai bun pentru copii" (BIK+) COM(2022) 212.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor externe şi fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut noua strategie europeană "Un internet mai bun pentru copii";

- A recomandat instituirea unui cadru de cooperare curentă între autorităţile cu responsabilităţi privind siguranţa Internetului şi organizaţiile cu preocupări în educaţie;

- A recomandat coordonarea acţiunilor pentru un internet mai sigur pentru copii cu cele care vizează ocrotirea vieţii private şi de familie.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 13 septembrie 2022 şi a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Foarte pe scurt.

Tot auzim acest concept, noul deceniu digital - de ce doar un deceniu? - şi pentru un internet mai bun pentru copii.

Cel mai bun internet pentru copii, cel puţin până la o anumită vârstă, este lipsa lui.

Şi v-o spun în calitate de om care mi-am câştigat pâinea din tehnologie digitală şi în calitate de părinte.

În ultimii ani... în ultimii ani, procentul, numărul de copii cu cerinţe educaţionale speciale a crescut alarmant, principalul motiv fiind expunerea lor la ecran de la vârste fragede şi, implicit, la internet.

Trebuie să înţelegem asta şi să nu implementăm aceste aberaţii în educaţie, aşa cum se întâmplă în prezent, prin transformarea profesorilor în aşa-zişi facilitatori către resursele digitale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

6. Reexaminarea Legii privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 69 din 28 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 12 mai 2021; PL-x 664/2019/2021.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia juridică, Comisia pentru industrii, Comisia pentru buget şi Comisia pentru constituţionalitate, pentru prezentarea raportului comun, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

PL-x 664/2019/2021 are ca obiect de reglementare limitarea dobânzilor pe care creditorii le pot percepe de la consumatori.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii comisiilor sesizate au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această lege este o lege foarte importantă. Şi aş vrea să vă atrag atenţia asupra faptului că aceste companii, să le spunem, de cămătărie fac foarte mult rău cetăţenilor români.

De aceea, în statele civilizate - şi aici vă dau exemplu Statele Unite ale Americii - au un cap, adică au o limită superioară admisă, pe care noi putem s-o votăm aici.

Nu este permis ca aceste companii să obţină un avantaj de la cetăţenii români care se află în dificultate.

Şi vă informez că în cursul acestei ierni şi în primăvara viitoare, din cauza facturilor, o grămadă de cetăţeni vor fi în imposibilitate de plată.

Dacă aleg aceste companii de credit, cum se numesc, şi vor fi executaţi, să ştiţi că vina ne aparţine şi nouă.

Cred că ar trebui ca această lege să aibă un cap, adică să aibă o limită - de exemplu, sunt state, Alabama, New Jersey, care au o limită, la 6%, la 7%; nu se poate trece peste această limită - pentru că ei nu au nicio limită atunci când este vorba de cămătărie.

Atât am avut de spus.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prin acest PL-x, prin care s-a propus protejarea consumatorului de dobânzi exagerate, avem un exemplu foarte clar de demagogie.

Iniţiativa o consider foarte, foarte bună. Ştim cu toţii că ea a fost votată. În schimb, a fost atacată la Curtea Constituţională de o parte a actualei puteri.

Şi, dacă ne uităm pe motivaţia Curţii Constituţionale, vedem un exemplu foarte bun de politizare a acestei instituţii.

Principalul motiv pentru care această iniţiativă a fost respinsă ţine de o aşa-zisă expunere de motive inconsistentă, o motivaţie care nu conţine un impact asupra... Impact asupra cui? Nu ştiu, asupra ilegalităţilor şi nedreptăţilor care se fac.

Deci, am ajuns să considerăm un motiv de neconstituţionalitate dacă o lege nu are impact asupra unui factor negativ. Deci o aberaţie.

Dacă ne uităm pe lege, vedem că ea este foarte bună, nu-i văd cusururi, adică reglementează un prag maxim; mai reglementează introducerea dobânzilor incorecte într-un contract, posibilitatea unui respiro de 90 de zile pentru o persoană înainte de a fi executată fiscal.

Şi ce avem - probabil că la timpul respectiv a fost mult aplaudată în presa de partid; în schimb, ea nu a produs efecte din cauze strict procedurale, care nu ţin decât de procedură, de factori extrem de subiectivi, prin care putem realiza tot felul de sofisme, să zicem adevărului minciună, albului negru, astfel încât putem respinge, prin formă, prin procedură, orice iniţiativă.

Având în vedere toate acestea...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...noi ne vom abţine.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Cupşa, vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Unul dintre antevorbitorii mei pomenea cuvântul demagogie.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Vorbeşte mai tare, că nu se aude!

Domnul Ioan Cupşa:

Unul dintre antevorbitori pomenea cuvântul demagogie.

Este demagogie ceea ce s-a întâmplat în ultimele două, trei, cinci minute, cât timp a trebuit să-i suportăm pe ai noştri colegi.

Vreau să vă spun un lucru - iniţiativa a fost declarată neconstituţională în ansamblul său, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 69 din anul 2021. Subliniez, în ansamblul său.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Ai citit-o?

Domnul Ioan Cupşa:

Acelaşi... acelaşi...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Demagogule!

Domnul Ioan Cupşa:

...acelaşi... acelaşi grup parlamentar solicită... se dau cu... deci solicită, acolo unde dezbatem legile justiţiei, ca judecătorul să răspundă disciplinar - probabil chiar şi penal şi-ar dori dânşii -, dar să răspundă disciplinar dacă nu respectă o decizie a Curţii Constituţionale. Însă dânşii, astăzi, de la acest microfon, în mod demagogic, ne solicită să votăm o lege care a fost declarată neconstituţională în ansamblul său, subliniez.

Este vorba despre demagogie şi de lipsă de calitate a procesului legislativ.

Poate vor mai trece anii... (Vociferări.) ...poate vor mai trece anii şi veţi învăţa cum se pune în pagină un subiect important, cum este cel despre care aţi vorbit în mod demagogic şi lipsit de calitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Demagogule! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Prin raportul comisiilor sesizate, se propune respingerea legii.

Legea rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 50 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei; PL-x 517/2019.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi sau Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 50 din Legea nr. 273/2004, în sensul stabilirii unei indemnizaţii pentru concediul de acomodare, pe o perioadă de 6 luni, persoanei care adoptă un copil şi care realizează venituri supuse impozitului pe venit, conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, întrucât prevederile acestuia au fost preluate în forma adoptată de comisie asupra unui proiect de lege cu acelaşi obiect de reglementare, respectiv PL-x 736/2018 care a devenit Legea nr. 268/2020.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru completarea art. 257 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 296/2018.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 257 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis două puncte de vedere prin care nu susţine.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 257 din Legea nr. 286/2009, în sensul prevederii aplicării dispoziţiilor art. 257 alin. (1) şi (2) şi în cazul faptelor săvârşite împotriva personalului cu atribuţii de pază, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, angajat al societăţilor specializate de pază şi protecţie, care funcţionează în baza art. 20 din Legea nr. 333/2003.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 643/2018.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu.

Din partea comisiei sesizate, reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel încât microîntreprinderile care fac sponsorizări, acte de mecenat, precum şi cele care acordă burse private, să beneficieze de deducerea sumelor aferente impozitului pe venit până la 20% din impozitul datorat pentru trimestrul în care au fost înregistrate cheltuielile respective.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, deoarece deducerea cheltuielilor concomitent cu scăderea acestora din impozitul pe profit datorat ar conduce la o dublă deducere a acestor cheltuieli.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt înscrieri în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 674/2018.

Din partea iniţiatorilor nu sunt înscrieri.

Reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, pentru citirea raportului, vă rog.

Avem raport?

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 227/2015.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare ca microîntreprinderile care fac sponsorizări pentru asigurarea finanţării organizaţiilor nonprofit să beneficieze de deducerea sumelor aferente impozitului pe venit până la nivelul de 20% din impozitul pentru trimestrul în care au fost înregistrate cheltuielile respective, indiferent de obiectul de activitate al organizaţiei nonprofit pe care decid să o ajute. De asemenea, se urmăreşte majorarea cotei din impozitul pe veniturile persoanelor fizice, care poate fi donată pentru susţinerea entităţilor nonprofit, de la 2% la 3,5%.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la şedinţa de vot final.

11. Propunerea legislativă privind stimularea achiziţionării de cărţi sau cărţi în format electronic, necesare îmbunătăţirii calităţii activităţii didactice, în învăţământul preuniversitar; Pl-x 528/2018.

Din partea iniţiatorilor? Domnul Popescu? Da, nu sunteţi iniţiator!

Mergem mai departe.

Comisia pentru învăţământ sau Comisia pentru buget, pentru prezentarea proiectului.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Din partea comisiei.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 528/2018 din 10 octombrie 2018, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au primit spre dezbatere în fond propunerea legislativă menţionată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stimularea achiziţionării de cărţi sau cărţi în format electronic necesare îmbunătăţirii calităţii activităţii didactice în învăţământul preuniversitar. Astfel, soluţiile legislative preconizate au în vedere acordarea unui suport financiar pentru formarea continuă a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, în vederea achiziţionării de cărţi sau cărţi în format electronic, necesare îmbunătăţirii calităţii activităţii didactice. Suportul financiar reprezintă echivalentul în lei a 100 de euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de BNR.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 8 octombrie 2018.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, în anul 2018, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, din considerentele ce se regăsesc în raportul comun.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Ivănuţă Cristian-Daniel.

Vă rog.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

România este pe ultimul loc privind alocările bugetare pe educaţie, realitate care are un impact negativ asupra dezvoltării profesionale a profesorilor şi calităţii activităţii didactice.

În privinţa formării cadrelor didactice vorbim atât de formare iniţială, cât şi cea continuă, pe care, în privinţa formării iniţiale profesorii debutanţi, mai ales, nu pot să o susţină doar pe cheltuiala lor, fără implicarea ministerului de resort.

Deşi clamată de toţi miniştrii educaţiei, formarea continuă, perfecţionarea cadrelor didactice a fost insuficient susţinută financiar de stat în ultimii ani.

În acest sens, actualul proiect legislativ pentru stimularea achiziţionării de cărţi de către cadrele didactice poate soluţiona această problemă. O astfel de lege a fost aplicată cu succes în urmă cu 10 ani, fiind abrogată pe fondul măsurilor de austeritate din 2010.

Credem că susţinerea acestui proiect de lege ar avea menirea să îmbunătăţească actul didactic, precum şi rezultatele şcolare ale elevilor.

Grupul AUR va vota împotriva respingerii acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Predescu Ana-Loredana.

Vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Doresc, în primul rând, să aduc în atenţia dumneavoastră o problemă reală a sistemului de învăţământ românesc.

Acest proiect se referă la acordarea de vouchere de 100 de euro, anual, la solicitare, cadrelor didactice titulare sau suplinitoare din învăţământul preuniversitar pentru achiziţia de cărţi în format fizic sau electronic.

De ani de zile, vedem că România nu reuşeşte să rezolve problema formării cadrelor didactice, formare care este mult sub potenţial şi îndrăznesc să spun că factorul politic are partea sa de vină.

Lipsa unei viziuni pe termen lung şi investiţiile precare se răsfrâng şi asupra potenţialului de formare profesională a cadrelor didactice. Şi vreau să vă accentuez acest lucru, având în vedere faptul că sunt unul din produsul învăţământului românesc în ceea ce priveşte formarea cadrelor didactice, fiind absolventă de liceu pedagogic.

Salariul unui profesor din România, la început de carieră, este de 2.600 de lei, cu indemnizaţia de hrană inclusă, iar salariul unui profesor cu 40 de ani vechime este de 4.398 de lei net. Aceste venituri au făcut ca meseria de dascăl, de profesor, să nu mai fie una atractivă. Şi atunci întreb şi eu: cum ar putea profesori care iau nota 5 sau 6 la titularizare să ne pregătească elevi de nota 10?

Pe de altă parte, România are cea mai mică piaţă de carte şi cel mai mic public cititor din Europa.

Motivul pentru care acest proiect a primit raport de respingere este acela că determină influenţe financiare suplimentare asupra bugetului general consolidat. Expunerea de motive indică un impact potenţial de 25 de milioane de euro. Este o sumă mare, într-adevăr, înţeleg arhitectura unui buget, constrângerile, presiunile, priorităţile bugetare, însă, totodată, cred că a venit timpul să realizăm golul din educaţia românească, carenţele sistemului, minusurile care se acumulează şi cred că este nevoie de responsabilitate şi de investiţii în formarea cadrelor didactice, în infrastructura şcolară, pentru că trebuie să vină ziua în care să nu mai vorbim de toaletele din curtea şcolii, despre abandon şcolar şi despre analfabetism funcţional.

Societatea românească are nevoie de valori. Însă, pentru ca învăţământul românesc să producă valoare, este nevoie de reformă şi de investiţii.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Miftode, USR.

Vă rog.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca să fie foarte clar ce respingem astăzi. Proiectul din 2018 prevede acordarea unui suport financiar, echivalentul a 100 de euro anual pentru formarea continuă a cadrelor didactice.

În 10 ani am fi dat profesorilor pentru cărţi utile perfecţionării circa 1,2 miliarde de lei. Între timp, foarte mulţi dintre ei, cel mai probabil, şi-au scos din buzunarul propriu aceşti bani pentru a se perfecţiona.

Din 2018 până azi politicienii au demonstrat cu toate ocaziile că nu există respect şi susţinere reală faţă de cadrele didactice.

Creşterile salariale prevăzute în Legea nr. 153/2017 au fost amânate de câteva ori sau acordate doar pe jumătate.

Tranşele de vechime în învăţământ au fost calculate greşit şi profesorii au fost nevoiţi să-şi câştige drepturile în instanţă.

Majorările nu au fost corelate cu reglementările specifice din învăţământ, şi profesorii şi-au câştigat drepturile în instanţă, de asemenea.

Ca o ironie, tot 1,2 miliarde de lei costă şi restituirea sumelor datorate de stat profesorilor, suma eşalonată pe următorii 5 ani.

Ca într-un banc cinic, nu li s-a dat, li s-a luat!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Tanasă Dan.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Ce ne spune PSD este că nu putem să dăm 25 de milioane de euro, să le dăm profesorilor să-şi cumpere cărţi. În schimb, PSD dă 27 de milioane de lei, în primele şase luni ale anului acesta, pe propagandă, pe presă.

În timp ce PSD ne spune că nu sunt bani să le dăm profesorilor să-şi cumpere cărţi, PSD o să cheltuiască peste 12 milioane de euro ca să facă Muzeul fotografiei la Târgu Mureş, va cheltui peste 12 milioane de euro ca să facă Muzeul comunismului la Sfântu Gheorghe şi o să cheltuiască peste 14 milioane de euro ca să facă Ruta Sfântului Ladislau, un rege al Ungariei pe teritoriul României.

În perioada 2018-2022, partidele politice din România au încasat peste 200 de milioane de euro. Mare parte din ei s-au dus în presa care vorbeşte despre orice altceva, mai puţin despre guvernarea PSD-PNL-UDMR.

Având în vedere argumentele invocate de PSD pentru a respinge această propunere legislativă şi văzând înduioşătoarea declaraţie a colegei noastre despre miile de şcoli care, în continuare, au început anul şcolar cu toalete în fundul curţii, nu pot să nu vă întreb: chiar nu vă e ruşine, dragi colegi de la PSD? Chiar nu aveţi niciun pic de ruşine?! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

12. Propunerea legislativă privind stimularea achiziţionării de cărţi şi cărţi în format electronic, necesare pentru elevi, în învăţământul preuniversitar; Pl-x 527/2018.

Din partea iniţiatorilor nu sunt înscrieri.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind stimularea achiziţionării de cărţi şi cărţi în format electronic, necesare pentru elevi, în învăţământul preuniversitar; Pl-x 527/2018.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresele Pl-x 527 din 10 octombrie 2018, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au primit spre dezbatere în fond propunerea legislativă menţionată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stimularea achiziţionării de cărţi şi de cărţi în format electronic necesare pentru elevii din învăţământul preuniversitar. Astfel, soluţiile legislative preconizate au în vedere acordarea unui ajutor financiar elevilor absolvenţi ai primului an de studiu, de la începutul fiecărui ciclu şcolar, reprezentând echivalentul în lei a 50 de euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data plăţii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 8 octombrie 2018.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, din considerentele ce se regăsesc în raportul comun.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Albişteanu Mihail.

Vă rog.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea anterioară era legată de profesori, aceasta este legată de elevi, de asemenea, pentru o subvenţionare şi, desigur, se vorbeşte despre bani; ca întotdeauna, nu sunt bani.

Aş vrea să ne reamintim câteva lucruri împreună. Să ne reamintim că în zilele noastre elevii nu mai citesc. Mulţi parlamentari au şi ei copii acasă şi ştiu cât de greu este să-i pui să citească o carte şi cât de uşor se duc să se uite pe Internet.

Aş aminti faptul că suntem criticaţi în Uniunea Europeană că citim mai puţin decât alţii. Suntem criticaţi că avem foarte mulţi analfabeţi funcţional.

V-aş aminti şi alte lucruri. V-aş aminti şi faptul că state asiatice, cum sunt Japonia sau Coreea de Sud, alocă foarte mult din PIB pentru învăţământ. Rezultatele se văd.

Aş reaminti şi faptul că România a spus că alocă 6% din PIB, şi niciodată aceşti bani nu au fost alocaţi.

Aşa încât, cred că n-ar fi un capăt de ţară, n-ar fi o gaură în cer dacă am vota ca aceşti copii să primească 50 de euro pe an. Şi nici măcar nu e vorba despre toţi elevii, ci doar cei din primul an din fiecare ciclu.

Grupul AUR va vota contra respingerii.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Rusu Daniel.

Vă rog.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Au fost în discuţie două proiecte legislative pentru noi, cei de la Alternativa Dreaptă, cu o mare însemnătate. Şi vă spun şi de ce. Pentru că însumarea tuturor problemelor actuale de orice natură îşi au un singur nume - lipsa de educaţie.

Dacă noi nu ştim să investim în educaţie, dacă nu avem acest curaj să investim în educaţie, acei 50 de euro sau 100 de euro pentru profesori şi pentru elevi, pentru a avea un viitor corect, frumos şi coerent, nu putem să avem în viitor nici măcar o pretenţie de la cei care vor veni şi de la cei care vor trebui să ne plătească pensiile nouă.

Fac un apel la toţi colegii din această sală ca, mâine, la ora votului, să voteze împotriva respingerii acestei legi.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; Pl-x 490/2018.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială sau Comisia pentru sănătate şi familie, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (4) al art. 78 din Legea nr. 448/2006, în sensul exceptării autorităţilor administraţiei publice locale de la obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. În prezent, beneficiază de această excepţie doar instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

A fost respinsă de Senat pe 24 septembrie 2018.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, întrucât nu se justifică exceptarea autorităţilor administraţiei publice locale de la obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4%.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Ţoiu Oana.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cu această iniţiativă legislativă avem un exemplu clasic în care statul vrea să fie exceptat de la regulile pe care tot statul le-a impus mediului privat.

Sigur că nu este cazul să acceptăm excepţia instituţiilor publice. Pe de altă parte, faptul că au această obligaţie legală, nu înseamnă că îşi fac şi datoria, pentru că plimbă bani publici dintr-un buzunar în altul şi, în acest moment, e foarte important să ştim că din toate instituţiile publice care au peste 50 de angajaţi doar 113 dintre ele au minimum 4% angajaţi cu dizabilităţi; asta în condiţiile în care în mediul privat sunt peste 179 de angajatori. Deci, mediul privat şi în aceste condiţii îşi face treaba mult mai bine decât mediul public pe ceva ce ar trebui să fim responsabili să aplicăm de prima dată.

Mai mult decât atât, sunt judeţe în care există zero instituţii publice cu peste 50 de angajaţi care să îndeplinească această obligaţie legală.

Vă dau câteva exemple: Neamţ, Olt, Arad, Teleorman, Tulcea, Giurgiu, mult mai multe decât ar fi cazul. Zero instituţii publice cu peste 50 de angajaţi care să-şi îndeplinească obligaţia legală, pentru că nu-i doare să mute bani publici dintr-un buzunar în altul. Este important să ne facem această datorie.

Noi, de altfel, la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, anul trecut, am lansat primul concurs protejat - şi instituţiile publice pot să facă asta. În mandatul nostru, USR, la ANFP, colegii mei au achiziţionat cinci aparate de tehnologie asistivă care pot să fie folosite gratuit de instituţiile publice în momentul în care vor să organizeze concursuri protejate sau concursuri pe care să le accesibilizeze şi pentru persoanele cu dizabilităţi.

Şi vă reamintesc unul dintre motivele pentru care suntem în această situaţie dezastruoasă ca angajabilitate a persoanelor cu dizabilităţi. Dacă vă aduceţi aminte măreţul plan al doamnei Olguţa, când a fost ministru, în care a tăiat practic facilităţile pentru unităţile protejate. A fost nevoie tot de noi, în Parlament, să reparăm asta, dar efectul celor trei ani în care a fost în vigoare este că a scăzut rata de angajabilitate a persoanelor apte de muncă cu dizabilităţi de la 17,56% la 7,72% doar. Este exact efectul care se va întâmpla şi cu suprataxarea locurilor de muncă part-time, unde deja am depăşit 100.000 de locuri de muncă care au dispărut, dacă nu ne facem datoria, în Parlament, să reparăm şi asta cât de repede posibil. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Andruşceac.

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

Sunt uimit că a ajuns chiar pe lista de respingere, în această formă, o propunere prin care statul român îşi încalcă o prerogativă constituţională, aceea de inserţie a persoanelor cu handicap, şi, acolo unde toţi vorbeam despre facilitarea angajării în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi, urmărind astăzi mai multe aspecte, atât ridicarea unei poveri din zona de asistenţă socială, cât şi o integrare a lor, aşa cum trebuie făcută - alături de persoanele tipice, nu pe lângă acest sistem.

Este inacceptabil să gândim în ziua de astăzi că transferăm o povară din grădina noastră, a celor de care trebuie să avem grijă persoanele cu handicap, punând această povară în spatele privaţilor.

Am atras atenţia, încă din prima sesiune, că şi noi, în Camera Deputaţilor, şi în Senat, suntem în aceeaşi situaţie - plătim nişte sume destul de mari pentru neangajarea persoanelor cu dizabilităţi. Ar fi multe de vorbit despre felul în care gândim şi vorbim în spaţiul public şi felul în care apar asemenea iniţiative legislative pe ordinea de zi.

AUR va vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege privind realizarea unor venituri suplimentare de către unităţile medicale publice; PL-x 457/2015.

Comisia pentru sănătate şi familie, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind realizarea unor venituri suplimentare de către unităţile medicale publice, trimis cu adresa PL-x 457/2015 din 15 iunie 2015.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare asigurarea unor servicii, la cererea pacientului, în unităţile sanitare publice, urmând ca sumele rezultate din acordarea serviciilor în regim privat să se utilizeze pentru amortizarea, service-ul, reparaţiile mijloacelor fixe ori a medicamentelor, materialelor şi dispozitivelor medicale folosite în vederea furnizării serviciilor solicitate contra cost, 5% fiind destinat fondului de dezvoltare a spitalului, iar restul sumelor să se folosească exclusiv pentru acordarea unor sporuri salariale personalului unităţii medicale.

La întocmirea acestui raport, comisia a avut în vedere punctul de vedere negativ al Guvernului şi punctul de vedere negativ al Ministerului Sănătăţii.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Muncaciu.

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt câteva probleme cu această lege, deoarece Legea-cadru nr. 153 din 2006 conţine aceleaşi prevederi.

Apoi, există reglementarea nr. 207/2015 - Cod fiscal, pe care o contrazice. De asemenea, contrazice Legea contabilităţii nr. 82 din 1991.

Aceasta este situaţia cu această lege.

De aceea suntem contra respingerii.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să salutăm prezenţa în sala de plen a unei delegaţii a Parlamentului din Chile. (Aplauze.)

Şi la mulţi ani pentru Ziua naţională de ieri!

15. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 460/2018.

Reprezentantul Comisiei juridice, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul nu susţine.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Victor, USR.

Vă rog.

Domnul Victor Ilie:

Mă bucur că, în sfârşit, după 4 ani, încă unul dintre proiectele, probabil, celui mai toxic om, care a păşit vreodată în acest for, este propus spre respingere.

Indiferent cât de prost ar fi scris acest proiect, el vrea şi tinde să facă viaţa mai uşoară infractorilor.

Fără îndoială, este doar o picătură în oceanul de iniţiative, prin care un anumit partid s-a obişnuit să dea asaltul asupra justiţiei şi asupra dreptăţii, în general.

Avem pe ordinea de zi, în sesiunea de săptămâna aceasta, legile justiţiei, şi prin acestea se propune ca şefii parchetelor, numiţi politic, să infirme orice măsură a procurorilor, a oricărui procuror, din parchetul condus de aceştia.

Vă întreb, stimaţi colegi, în aceste condiţii, cum mai putem să cerem cetăţenilor de rând să respecte legea şi principiile de drept?

Vă rog, mare, mare atenţie la legile justiţiei, pe care urmează să le discutăm. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin-Alexandru Alexe, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Bună ziua!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul Chirilă Virgil Alin, de la PSD, este în sală?

Este în sală?

Atunci, îl rog pe domnul subsecretar de stat Cătălin Mihai Micu să transmită în scris.

Doamna Intotero Natalia-Elena este?

O voce din sală:

Da.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Ministerul Sportului, Radu Dumitru Antohi, subsecretar de stat - la întrebarea nr. 5972A. (Vociferări.)

O voce din sală:

L-a adresat doamnei Intotero.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

E adresat. Perfect!

Domnul Dănuţ Aelenei?

Ministerul Energiei solicită amânare la întrebarea nr. 5969A. Deci avem o amânare.

De asemenea, doamna Intotero - este în sală -, la fel, Ministerul Energiei solicită amânare la întrebarea nr. 5973A.

Domnul Brian Cristian este?

Avem, la fel, o solicitare de amânare la întrebarea nr. 6004A, din partea Ministerului Energiei.

Şi ultima, tot pentru doamna Intotero, avem din partea Ministerului Afacerilor Interne o solicitare de amânare la întrebarea nr. 5971A.

Mulţumesc mult.

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Domnul Alexandru Muraru este prezent în sală? Are o interpelare depusă.

Sergiu-Ovidiu Bîlcea este în sală? Are o interpelare depusă.

Dan-Cristian Popescu este în sală? Are o interpelare depusă.

Dan-Constantin Şlincu - o interpelare depusă. Este?

Dorel-Gheorghe Acatrinei şi Lucian-Florin Puşcaşcu - o interpelare depusă.

Vă rog.

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu:

Interpelarea este adresată domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, cu titlul "Cine răspunde pentru avarierea monumentului istoric, Palatul Administrativ Suceava?".

Domnule ministru,

Ziua de 6 martie 2021 a fost o zi tristă pentru locuitorii judeţului Suceava, dar şi pentru patrimoniul cultural al acestui judeţ, întrucât, în urma unui incendiu violent care a izbucnit undeva în jurul orei 9.00, clădirea în care îşi desfăşoară activitatea Consiliul Judeţean Suceava şi Prefectura Suceava a fost grav afectată, mai ales la nivelul acoperişului.

Din primele constatări, o suprafaţă mansardată de 2.000 m² este practic distrusă. Sunt greu de privit aceste imagini dezolante, având în vedere că este vorba de una dintre cele mai reprezentative clădiri de patrimoniu din judeţ. Construită în anii 1903-1904, în perioada conducerii administraţiei oraşului de către primarul Franz Des Loges, această clădire reprezintă un puternic reper pentru întreaga comunitate, atât din punct de vedere arhitectural, cât şi administrativ, şi avea menirea să adăpostească administraţia orăşenească a Sucevei. Proiectul clădirii a fost realizat de arhitectul vienez Peter Paul Brang - 1852-1925. Din 2004 clădirea se află pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava.

Important de precizat este faptul că acoperişul acestei clădiri a fost inclus într-un proiect de renovare destul de recent, respectiv în anul 2015, situaţie în care dotările contra incendiului ar fi trebuit să fie funcţionale şi de ultimă generaţie.

Faţă de această situaţie, se impune o analiză a documentaţiei, din spatele avizului IGSU privind securitatea la incendii, în legătură cu mansardarea Podului Palatului Administrativ. Dacă această clădire putea fi extinsă cu 2.000 m² de birouri la mansardă, probabil că acest lucru ar fi fost făcut de arhitectul iniţial al clădirii, iar cine şi-a asumat această extindere trebuie să prezinte documentele care o susţin.

Mass-media locală arată că senzorii de fum din Palatul Administrativ nu au funcţionat, cu consecinţă faptul că mansarda de 2.000 m² şi arhivele birourilor ce funcţionau la nivelul mansardelor au ars în totalitate, producând pagube foarte mari.

Din informaţiile pe care le avem, conducerea Consiliului Judeţean Suceava a primit un raport, cu trei luni înainte de incendiu, din care rezulta că senzorii de fum nu funcţionau. Acest lucru, coroborat cu informaţiile din care rezultă că a ars arhiva privind dosarele achiziţiilor publice făcute în ultimii ani de către Consiliul Judeţean Suceava, ne conduce la concluzia că nu s-a făcut suficient pentru găsirea şi tragerea la răspundere a vinovaţilor.

Faţă de această situaţie, solicităm să răspundeţi la următoarea interpelare, în două puncte:

1. Cine a aprobat extinderea birourilor la mansarda Palatului Administrativ şi dacă există aviz IGSU pentru securitate la incendii? Care este cauza şi cine sunt vinovaţii incendiului de la Palatul Administrativ Suceava?;

2. Dacă în cauză a fost format un dosar penal sau există un raport al cauzelor incendiului?

Solicităm răspuns în scris şi oral.

Deputat AUR, Lucian-Florin Puşcaşu.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Următorul înscris, Brian Cristian? O interpelare depusă. Nu este prezent.

Iulian-Alexandru Badea - 4 interpelări depuse. Dacă doreşte să prezinte una dintre ele? Nu este prezent.

Iulian-Marian Rasaliu - o interpelare depusă.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Virgil Popescu, ministrul energiei.

Stimate domnule ministru,

Deciziile luate în cadrul Ministerului Energiei, când piaţa a fost liberalizată haotic, dar şi când s-a recurs la schema aceasta costisitoare de compensare, au costat enorm bugetul de stat, pe cetăţeni, dar şi firmele româneşti. Din păcate, pentru IMM-uri, această iarnă va fi una foarte grea, în lipsa unor măsuri eficiente de sprijin. Există riscul concedierilor şi al falimentelor în masă.

În acest context, vă rog, domnule ministru, să îmi transmiteţi următoarele:

1. Nu consideraţi că ar fi oportună interzicerea plăţii în avans a energiei practicate de furnizorii de energie? În eventualitatea în care nu se poate interzice plata, atunci plata în avans să fie făcută pe maximum o lună, calculată ca medie pe trimestru. Trimestrul I este iarna şi consumul este mai mare faţă de celelalte luni ale anului;

2. Cum credeţi că vor avea capacitatea de a efectua plăţi în avans societăţile aflate în proces de reorganizare? Conform Legii insolvenţei, plăţile la utilităţi se fac la trei luni. Efortul financiar de a face plăţi în avans pe trei luni ar fi semnificativ. Aceste companii riscă să intre în insolvenţă accelerată.

Mai mult decât atât, dacă se pretind garanţii colaterale în bani, atunci trebuie să dispară avansurile, dar menţinerea atât a garanţiilor, cât şi a avansurilor este de neimaginat şi de nesuportat. Nu cred că vă doriţi falimentarea IMM-urilor din România!

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns scris.

Deputat Rasaliu Marian-Iulian, Braşov.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Urmează domnul Ilie Toma - două interpelări depuse.

Dacă doreşte să prezinte una dintre ele?

Domnul Ilie Toma:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am două interpelări depuse. Voi prezenta una. Ambele au cam acelaşi subiect. Una se adresează Ministerului Turismului, mă rog, Secretariatului de Stat pentru Turism şi alta se adresează Ministerului Mediului.

Am avut foarte multe întrebări referitoare la ceea ce înseamnă turismul românesc. Am fost contactat şi aici, în Bucureşti, în zilele în care avem şedinţe, ca membru al Comisiei pentru industrii şi servicii, şi mi se puneau numeroase întrebări despre turismul românesc.

Prima interpelare era pe tichetele de vacanţă, pe acele vouchere care au reprezentat programul de succes al fostului ministru, Bogdan Trif, colegul nostru, şi care a fost o performanţă.

Şi a doua interpelare, pe care vreau să o prezint, face referire la reducerea eroziunii costiere. Într-un cuvânt, plajele, care sunt tot mai erodate de intemperiile naturii în timpul iernii, şi când ajung turiştii la mare constată că sunt tot mai înguste.

Deci către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Şi întrebările sună sub formele următoare.

Sper că programele de reabilitare a plajelor vor fi cât mai curând puse în aplicare şi terminare. Dar am înţeles că la Mamaia, de exemplu, unde a avut loc o primă etapă, şi se pare că nu e de foarte mare succes, există şi o etapă a doua.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări:

- Care sunt proiectele următoare pentru reabilitarea plajelor din staţiunile Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche?;

- Care sunt ministerele implicate în procesul de reabilitare a plajelor de pe litoralul românesc?; şi

- Pe termen scurt, care sunt proiectele de amenajare a plajelor şi termenele de execuţie, cu unitatea de timp exactă?

E foarte important să redăm turismului românesc plajele noastre, pentru că, pur şi simplu, suntem cu toţi români şi nu mai are rost să meargă în alte părţi, la bulgari sau la greci, chiar dacă, să spunem, şi acolo este o altă cultură, este lăudabil să fii într-o altă ţară şi să descoperi altceva, dar mai lăudabil ar fi să ajuţi economia ţării tale.

Respectiv, solicit răspuns verbal şi în scris.

Cu deosebit respect, deputat de Hunedoara, Ilie Toma.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, domnule Toma.

Domnul Mircia Chelaru - o interpelare depusă.

Mulţumesc mult de tot.

Dacă sunt colegi care nu s-au înscris pe listă, dar care doresc să prezinte interpelări în sală?

Dacă nu este cazul, atunci, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.13.