Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.28.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 19 octombrie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă reamintesc succint dispoziţiile regulamentare.

Declaraţiile politice sau intervenţiile se prezintă în scris sau verbal, nu vor depăşi 3 minute.

Dacă se depăşeşte timpul alocat, se poate retrage cuvântul.

Nu se poate prezenta mai mult de o declaraţie.

Iar algoritmul de prezentare îl ştiţi: 3 - PSD, 3 - PNL, 2 - USR şi câte unul de la AUR, UDMR, minorităţi şi neafiliaţi.

Haideţi să intrăm direct în şedinţă!

Începem cu Grupul PSD.

Domnul Ioan Vulpescu este? Nu.

Mergem mai departe.

Constantin Bîrcă?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Bîrcă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Creşterea pensiilor şi a salariului minim - un lucru cert"

Mă întâlnesc în fiecare săptămână cu oamenii din judeţul Călăraşi şi nu pot să nu observ din ce în ce mai mult îngrijorările cu privire la plata facturilor sau cu privire la coşul zilnic de cumpărături. De aceea, aş vrea să îi asigur că PSD şi Coaliţia de guvernare vor majora pensiile şi salariul minim, astfel încât să compenseze creşterile de preţuri din ultimul timp.

Vreau să dau aceleaşi asigurări şi de aici, din Parlament, pentru că am vorbit cu colegii mei din PSD şi ştiu că în coaliţie s-a luat deja această decizie. Sunt multe discuţii în mediul public pe acest subiect care dau senzaţia unei tergiversări şi asta nu face bine. Dar nu este cazul de aşa ceva. Creşterile sunt pe masa Executivului şi vor fi puse în practică.

În acest moment se discută la Guvern despre sursele de finanţare ale majorărilor. Se fac calcule, se căută resurse, dar un lucru este cert - creşterea pensiilor şi mărirea salariului minim vor fi prinse în noul buget pentru anul 2023, pentru că din partea PSD nu există marjă de negociere pe acest subiect.

Experţii ne spun că mediul de afaceri are nevoie de stabilitate şi predictibilitate, pentru a rezista şi a se dezvolta bine. Dar este la fel şi în cazul fiecăruia dintre noi. Hai să luăm cazul unei familii şi să încercăm să îl analizăm în această cheie! Să zicem că familia extinsă cuprinde doi pensionari, doi adulţi angajaţi şi doi copii. Această gospodărie are nevoie să ştie pe ce venit se poate baza în această iarnă şi în anul următor pentru plata locuinţei, a coşului zilnic de cumpărături şi a utilităţilor, ca să ne referim doar la cheltuielile de bază, deşi bineînţeles că există şi altele. De aceea, este nevoie să le spunem oamenilor că le cunoaştem îngrijorarea şi vom răspunde la ea prin creşterea pensiilor şi a salariului minim.

În curând va trebui să votăm bugetul pentru anul următor în Parlament, iar în viitoarea proiecţie se vor regăsi aceste măsuri, pentru că românii au nevoie de aceste majorări şi le merită din plin. Nu aş vrea să vorbesc despre procentul cu care vor fi crescute pensiile, dar acesta trebuie să fie cât mai apropiat de rata inflaţiei, tocmai pentru a compensa preţurile în urcare.

Suntem permanent preocupaţi de soarta românilor, de nivelul lor de trai, în special de categoriile sociale vulnerabile, cum sunt pensionarii şi angajaţii cu salariu minim. Ca dovadă, PSD susţine cu fermitate aceste majorări şi nu poate fi vorba de populism, aşa cum susţin anumite voci neinspirate din opoziţie.

Vă mulţumesc.

Bîrcă Constantin, deputat al PSD, Călăraşi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la domnul Dan Şlincu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa şi vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

Cumpărarea produselor româneşti este un act de solidaritate şi de patriotism pe care îl poate manifesta fiecare dintre noi. Fiecare produs românesc cumpărat contribuie la crearea sau la menţinerea unui loc de muncă în România şi la creşterea capitalului românesc. Iar produsele agroalimentare româneşti sunt superioare în multe privinţe celor din import.

Partidul Social Democrat a iniţiat încă din 2020 campania "Cumpără româneşte", prin care îndeamnă românii să cumpere produsele româneşti, şi a introdus în propunerile sale electorale pachetul "Fabricat în România", pentru sprijinirea producătorilor români, iar la guvernare, prin Ministerul Agriculturii, prin Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii, social-democraţii i-au sprijinit pe fermierii români şi pe angajaţii din sectorul agroindustrial.

Odată cu revenirea PSD la guvernare s-au reluat demersurile şi astăzi avem din nou operaţională Casa de Comerţ Unirea. După 3 ani de la oprire, Casa Unirea a încheiat primele contracte cu producătorii români. Reluarea activităţii vine cu un model eficient de activitate, de mare ajutor agricultorilor. Casa Unirea colectează marfa de la producători, o sortează, o depozitează şi o livrează, ca intermediar comercial profesionist, marilor reţele de supermarketuri.

Cu PSD la conducerea agriculturii, fermierii români au fost sprijiniţi nu doar la timp, ci şi în avans. 4,37 de miliarde de euro sunt fondurile europene şi de la bugetul statului alocate în acest an, considerabil mai mult decât anul anterior. Astfel, agricultura ţării a putut face faţă crizelor şi a reuşit recolte bune, suficiente şi de o bună calitate pentru piaţa naţională. Ministrul agriculturii îndeplineşte astfel un angajament important din Programul de guvernare al PSD, centrat pe promovarea produselor agroalimentare româneşti.

Casa de Comerţ asigură liantul între producătorii români şi marile reţele de magazine. La rândul lor, retailerii îşi îndreaptă atenţia către produsele româneşti şi sunt deschişi la colaborare. Toată lumea are de câştigat prin valorificarea producţiei pe care o obţin fermierii români.

Acest mecanism este un prim pas făcut în crearea unui proces comercial funcţional care să ducă la valorificarea superioară a resurselor şi a producţiei agricole naţionale. Casa Unirea are deja un portofoliu substanţial de producători şi fermieri români cărora, pe bază de contract, le recepţionează marfa şi le virează imediat plăţile pentru marfa distribuită, iar mai departe se ocupă de tot ce înseamnă relaţia cu lanţurile de retail.

În acest context vă îndemn, dragi colegi, pe toţi la solidaritate naţională, prin cumpărarea de produse agroalimentare româneşti de la producători locali.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe la Grupul PNL.

Domnul Pavel Popescu este? Nu.

Doamna Vetuţa Stănescu? (Vociferări.)

Păi, lipsea domnul Vulpescu. Iau calupuri de câte trei şi se rotesc. (Vociferări.) Şi cei care nu vin?

Vă rog, doamnă.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Mulţumesc mult.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Tranziţia către energia verde. Între minciună şi adevăr".

Minele din Valea Jiului şi capacităţile energetice din judeţul Hunedoara au fost mereu subiecte care au generat tumult, dar şi propagandă populistă. Politicieni implicaţi până în gât în prăbuşirea Complexului Energetic Hunedoara, oameni care poartă responsabilitatea deciziilor luate doar în interes de partid şi de grup, astăzi poartă salopete de miner şi varsă lacrimi de crocodil, de dragul celor ce trudesc în subteran.

Mai mult decât atât, sunt aruncate în spaţiul public minciuni sfruntate despre planurile oculte ale Guvernului, care este format şi din partidul ai căror membri sunt aceşti bocitori profesionişti.

Stimaţi colegi,

Guvernul României şi noi, parlamentarii, nu închidem Valea Jiului. Noi suntem cei condamnaţi să facem totul pentru a o resuscita. Valea Jiului a fost închisă încet-încet, încă de acum 25 de ani, când s-au luat deciziile restrângerii activităţii miniere, fără să se pună nimic concret în loc. Astăzi nu mai suntem în aceeaşi situaţie. Avem acorduri semnate cu Comisia Europeană, prin care se vor investi peste 510 milioane de euro pentru judeţul Hunedoara, în vederea tranziţiei de la economia pe cărbune, la una nepoluantă. Astăzi ne propunem să adoptăm acte normative care să garanteze locurile de muncă din Valea Jiului şi dincolo de 2023, prin investiţii masive în capacităţi energetice verzi.

Acesta ar trebui să fie subiectul principal în Vale, respectiv cum să reuşim să absorbim banii europeni şi în ce anume să îi investim, nu să facem paradă, pe suferinţa a mii de oameni, cărora, pe bună dreptate, le e teamă de viitorul lor. Oamenii ar trebui să fie mai bine informaţi despre ce soluţii avem pentru problemele lor, nu să asiste la spectacole groteşti, asigurate de oamenii politici, care parcă acum descoperă Valea Jiului şi sunt miraţi de cât de greu o duc minerii. Adevărul este că mereu au ştiut să profite de pe urma lor, şi în afară de câţiva bani în plus la pensie nu s-au îngrijit de siguranţa muncii lor, au uitat de planurile de investiţii, au devalizat ani de-a rândul tot ce s-a putut prin companiile miniere.

Din respect pentru truda minerilor şi a energeticienilor, voi susţine şi vota orice demers care să prelungească activitatea minieră în cele patru mine din Valea Jiului şi producerea de energie pe bază de cărbune la Paroşeni. Alături de dumneavoastră, stimaţi colegi, putem încerca renegocierea acordurilor cu Comisia Europeană şi, în contextul crizei energetice, să încercăm să retehnologizăm capacităţi de lucru în zonă, pentru o mai mare stabilitate energetică a României.

Vă mulţumesc.

Vetuţa Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Dacă doriţi să faceţi permutări veniţi şi-mi spuneţi, pentru că eu merg pe calupuri de câte trei. Ştiu că nu pot premia absenţii, de asta. Îmi spuneţi şi vă trec când revine.

Doamna Cătălina Ciofu?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cătălina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "PNL înţelege necesitatea unei infrastructuri de calitate în regiunea Moldovei şi sprijină dezvoltarea acesteia".

Dezvoltarea economiei româneşti este, cred eu, dezideratul tuturor forţelor politice din România, însă nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ, strict electoral.

Desigur, atât conferirea de beneficii directe salariaţilor, pensionarilor ori chiar persoanelor fără venit, cât şi lupta împotriva corupţiei sunt obiective nobile, iar Partidul Naţional Liberal nu a avut şi nu are nimic împotriva acestora. Din păcate însă, atât una, cât şi cealaltă, sunt soluţii care tratează doar simptomele, iar nu cauza problemei. Un personal de stat motivat şi competent este o necesitate vitală, recunoştinţa faţă de seniori este o puternică obligaţie morală, iar ajutorarea celor aflaţi în nevoie survine din sentimentele empatiei şi a calităţii omului. Problema tuturor acestora este că, pentru a fi durabile, trebuie efectuate după generarea resurselor necesare, iar nu invers.

Noi, liberalii, recunoaştem în viziunea partenerilor noştri de coaliţie un sistem coerent, criticile noastre vizând momentul, iar nu necesitatea adoptării acestor măsuri. Însă, din păcate, această preferinţă i-a făcut pe colegii noştri din PSD să neglijeze investiţiile în infrastructură.

Mult mai gravă ni se pare clamarea unor obiective maximaliste, justiţiare, însoţită de întreţinerea unui climat de confruntare permanentă cu oricine, de scandal, de circ ieftin, toate pentru a masca lipsa oricăror soluţii viabile, aroganţa fără fundament în cunoştinţele de specialitate şi, în general, lipsa crasă de competenţă administrativă. Aţi recunoscut, cred, atitudinea reprezentanţilor USR! Evident că aceeaşi lipsă agresivă de pricepere a afectat şi domeniul infrastructurii, atunci când România a avut neşansa ca acesta să fie coordonat de USR, chiar dacă tot pseudosalvatorii sunt acum cei mai vocali în a-şi asuma realizările noastre.

Însă singurul partid care şi-a asumat dintotdeauna necesitatea dezvoltării prioritare a infrastructurii este Partidul Naţional Liberal. Aceasta pentru că noi ştim să recunoaştem valoarea investiţiilor private, ştim că ele susţin economia României, dar ştim şi că voi, cei care vă asumaţi atâtea riscuri pentru a crea bunăstarea de care ne bucurăm cu toţii, aveţi nevoie de conexiuni, de transport, aveţi nevoie ca bunurile pe care le achiziţionaţi şi cele pe care le vindeţi să străbată ţara cu viteza gândului, aveţi nevoie, într-un cuvânt, de infrastructură.

Poate cel mai bun exemplu în acest sens este chiar dezvoltarea infrastructurii României din regiunea mea, mai puţin favorizată din acest punct de vedere, şi anume Moldova. Cu toţii ştim că timp de peste două decenii această regiune a fost efectiv neglijată atât de cei care promiteau odinioară aşa-numita autostradă a Moldovei promisă de Miron Mitrea, cât şi de cei care au promis doar că se vor lupta cu toată lumea. Nu ştim exact pentru ce, dar se vor lupta, asemenea armatei ruse în Ucraina.

De aceea, fără falsă modestie pot spune că a fost nevoie să venim noi, Partidul Naţional Liberal, la guvernare, pentru a include în PNRR, prin negocieri cu Comisia Europeană, obiective ce ţin de realizarea infrastructurii moderne din Moldova şi, bineînţeles, pentru a completa cele stabilite prin PNRR, în scopul de a realiza, în sfârşit, ceea ce de la 1859 şi până astăzi nu s-a reuşit: conectarea Moldovei cu Bucureştiul!

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Mihai Poliţeanu.

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

De optzeci de zile PNL îşi bate joc de ploieşteni şi îi ia în balon. De optzeci de zile, de când liberalii locali s-au încurcat în propriile afaceri cu iz de corupţie, ploieştenii stau fără apă caldă, iar acum, în sezonul rece, şi fără căldură.

Trebuie să o spun foarte clar: primii vinovaţi că ploieştenii stau fără apă caldă de aproape 3 luni sunt Iulian Dumitrescu şi Roberta Anastase, care au vrut să aibă controlul pe contractul de termie, aducător de bani pentru reţele clientelare. Iar pentru a reuşi asta, au băgat Ploieştiul într-o asociere cu Consiliul Judeţean Prahova, la fel cum au făcut şi în cazul gunoiului menajer.

Asocierea respectivă, controlată de Iulian Dumitrescu prin Consiliul judeţean, a dat contractul pentru serviciile de termie unor firme de apartament fără experienţă în domeniu şi fără bani. Unul dintre acţionari este Peter Braun, nume pe care îl veţi regăsi în privatizarea ALRO şi afacerea Cathedral Plaza.

Pentru că firmele nu aveau bani să plătească gaz şi salarii, cineva din asocierea controlată de Dumitrescu a făcut modificări pe şest la contract înainte de semnare. Iar la scurt timp după ce s-a aflat de aceste modificări ilegale ale contractului şi procurorii au intrat pe fir, firmele cărora li s-a atribuit contractul au oprit furnizarea apei calde, invocând necesitatea unor presupuse reparaţii, apoi contractul a fost reziliat şi asocierea dintre Consiliul Judeţean Prahova şi municipiul Ploieşti a fost desfiinţată.

Cu alte cuvinte, Iulian Dumitrescu şi cei implicaţi s-au speriat de puşcărie şi au pasat problema la Primăria Ploieşti, fără să le mai pese de consecinţele asupra ploieştenilor. Timp de 80 de zile Iulian Dumitrescu şi argaţii lui din Consiliul Judeţean Prahova şi Consiliul local Ploieşti s-au certat ca chiorii cu primarul PNL Andrei Volosevici. În timpul ăsta nimeni nu a mai făcut nimic cu cap pentru rezolvarea problemei, ba chiar au încurcat-o şi mai mult.

Aşa am ajuns astăzi aici. Ploieştenii stau de optzeci de zile fără apă caldă, iar acum şi fără căldură, din cauza unora care au vrut să dea un tun şi să sifoneze bani pentru reţele clientelare.

Poate că totuşi mai există DNA în ţara asta şi toată afacerea termiei din Ploieşti va fi investigată în detaliu, iar cei vinovaţi de acest dezastru vor plăti.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Pollyanna Hangan.

Vă rog.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

Stimaţi guvernanţi,

Când dăm la o parte vorbele voastre sforăitoare despre grija pe care o purtaţi populaţiei, constatăm că, în realitate, de la un an la altul, ne scufundăm din ce în ce mai adânc într-o sărăcie energetică, vizibilă din ce în ce mai pronunţat mai ales în România rurală. Deşi promiteţi sprijin pentru o tranziţie justă spre energie verde şi pentru o tot mai mare independenţă energetică a consumatorului, de fapt nu faceţi nimic concret pentru a susţine în mod real aceste lucruri. Nu aţi fost în stare nici măcar să analizaţi dosarele depuse ale celor care doresc să-şi instaleze panouri fotovoltaice.

Un studiu recent publicat, privind combaterea acestui fenomen, arată fără echivoc că tot mai mulţi români se confruntă cronic cu sărăcia energetică. Mai concret, nu îşi permit să menţină în locuinţe temperaturi confortabile ori sunt nevoiţi să renunţe la hrană, la medicamente sau la haine pentru a putea plăti facturile la energie. Conform statisticii, în anul 2020, trei din zece gospodării se află în sărăcie energetică, acestea cheltuind mai mult de 10% din venituri doar pentru costul energiei.

România este cea mai vulnerabilă ţară din Uniunea Europeană în faţa sărăciei energetice!

Astăzi plătim costul incompetenţei guvernelor PSD şi PNL de după 1990. Nu aţi făcut investiţii în explorare şi exploatarea resurselor. Nu aţi investit în infrastructura energetică. Nu aţi reconvertit capacităţi mari de producere a energiei, precum Mintia.

Aţi pus infrastructura energetică a României pe butuci, iar cei care plătesc astăzi pentru asta sunt românii.

România a primit fonduri uriaşe pentru tranziţia verde, dar nu este capabilă să le cheltuiască. Programul Casa Verde Fotovoltaică se mişcă atât de greu, încât cetăţenii ajung să-şi instaleze pe cont propriu panouri fotovoltaice, din propriul buzunar, deşi există fonduri europene substanţiale care să susţină şi instalarea la locuinţele individuale, şi la firme sau instituţii publice.

Teoretic, toate condiţiile pentru o campanie naţională pentru instalarea de panouri fotovoltaice există: bani sunt, directivă avem, iar românii sunt printre cei mai entuziaşti susţinători din Europa ai energiei verzi. Potrivit unui sondaj realizat în zece ţări europene, în 2021, 90% dintre români ar vrea panouri fotovoltaice pe clădiri.

Comisia Europeană a făcut, de asemenea, o analiză a fondului locativ din România şi a ajuns la concluzia că peste 3,4 milioane de locuinţe suportă instalarea de panouri.

Pentru a combate însă acest fenomen al sărăciei energetice este nevoie de planuri naţionale integrate care să vizeze toate aspectele, de la schimbări climatice la resurse energetice alternative. Dar, din păcate, ceea ce constatăm este o lipsă crasă de coordonare la nivel central şi local între instituţii. Fiecare dintre actorii implicaţi îşi vede de propria bucăţică de curte, iar asta nu face decât să blocheze ajutorul şi reformele atât de necesare populaţiei. Puţinele măsuri sunt luate pe genunchi, în grabă, fără evaluări atente privind impactul lor.

Fac un apel către Guvernul PSD-PNL-UDMR: creaţi un task force în subordinea prim-ministrului pentru o campanie naţională pentru instalarea de panouri fotovoltaice. Pentru iarna aceasta deşi este târziu, de anul viitor, totuşi, românii ar putea să-şi producă singuri energia şi să nu mai tremure de frica facturilor viitoare.

Se poate, domnilor, doar dacă vă pasă de români!

Mulţumesc.

Sunt Pollyanna Hangan, deputat al USR de Hunedoara.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihail Albişteanu, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Probleme ale sistemului de sănătate ieşean".

Stimaţi colegi,

Declararea pandemiei de coronavirus în anul 2020 a produs suferinţe sistemului sanitar la nivel mondial, România nefiind nici ea exceptată. Deşi epidemia de COVID-19 în România este practic încheiată, sistemul medical românesc se confruntă în continuare cu numeroase probleme. La nivelul judeţului Iaşi mi-au fost semnalate, în această vară, mai multe deficienţe.

Astfel, în lunile mai-iunie, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Sfânta Parascheva" din Iaşi, s-a constatat lipsa vaccinului antitetanic. De asemenea, au existat sincope majore, în aceeaşi perioadă, în ceea ce priveşte aprovizionarea cu vaccin antirabic. Numărul mare de persoane care s-au prezentat la spital, sub bănuiala că au intrat în contact cu animale infectate cu virusul rabic, a necesitat amânări în administrarea unor doze de vaccin în cursul tratamentului pacienţilor. Această situaţie se datorează, cu siguranţă, şi faptului că, timp de 2 ani, programul de vaccinare antirabică a vulpilor a fost blocat şi se pare că acesta va fi reluat abia în luna octombrie a acestui an.

O situaţie îngrijorătoare s-a manifestat şi la Spitalul Clinic de Urgenţă "Sfântul Spiridon" din Iaşi, unde presa a semnalat lipsuri mari la aprovizionarea cu medicamente, inclusiv medicamente de bază, ceea ce a determinat ca unii pacienţi şi unele cadre medicale să trebuiască să cumpere aceste medicamente cu banii proprii.

O altă problemă cu care se confruntă întregul sistem medical românesc de sănătate este absenţa serului antibotulinic. Toxiinfecţia botulinică este cunoscută pentru gravitatea ei, manifestându-se prin paralizia progresivă a muşchilor, existând posibilitatea destul de mare de intervenire a decesului. În ultima vreme, în ţara noastră, numărul cazurilor de botulism a crescut, serul pentru tratarea celei mai grave toxiinfecţii alimentare fiind adus, în ultimii ani, mai întâi din Rusia şi apoi din Republica Moldova. Recent, o persoană din Slatina a decedat pentru că nu exista ser antibotulinic la nivelul întregului sistem medical din România.

Domnule ministru,

Este inadmisibil ca la începutul secolului al XXI-lea viaţa unor cetăţeni români să fie pusă în pericol pentru că spitalele nu sunt aprovizionate la timp cu medicamente şi vaccinuri, chiar dacă este vorba despre afecţiuni mai rar întâlnite. Şi aş menţiona că acelaşi lucru se întâmplă de ani de zile în ceea ce priveşte vaccinul antiviperin, care este foarte greu de găsit.

Vă rog să luaţi toate măsurile necesare pentru ca sistemul medical românesc să fie unul la standarde europene, iar nu la nivel de secol al XIX-lea.

Deputat AUR, Albişteanu Mihail, Circumscripţia nr. 24 Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

De la neafiliaţi, domnul Toda este?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Depozitele de gaz ale Uniunii Europene au ajuns la o capacitate de înmagazinare de peste 90%. Noi, deşi avem resurse semnificative, ne putem lăuda cu un procent de numai 85%.

Suntem toţi conştienţi că va urma o iarnă grea din punct de vedere energetic. Dar ştiam asta încă din primăvară, de când dictatorul de la Kremlin a început un război dement.

Din păcate, deşi la conducerea Guvernului este un general care ar trebui să fie un exemplu de organizare şi seriozitate, lucrurile se mişcă tot haotic, pompieristic, balcanic.

În urmă cu o lună de zile i-am solicitat premierului Ciucă să ne comunice măsurile pe care le va lua pentru a determina companiile de distribuţie a gazului să asigure rezerva legală necesară societăţilor de termoficare. Am trimis această interpelare întrucât mai multe primării au sesizat faptul că distribuitorii de gaze refuză să încheie contracte noi şi să livreze cantităţile solicitate la preţul plafonat. Furnizorii se tem că nu îşi vor încasa diferenţa de preţ compensată de către Guvern.

Din păcate, domnul prim-ministru nu a binevoit să răspundă interpelării mele.

La nivelul Uniunii s-a instituit principiul ca gospodăriile, spitalele şi şcolile să fie cele din urmă care suferă de lipsa gazului, adică de frig.

Vă întreb încă o dată, domnule prim-ministru, ce măsuri ia Guvernul României pentru ca societăţile de termoficare să aibă suficient gaz, iar oamenii să nu dârdâie în case, în şcoli sau în spitale?

Mulţumesc.

Daniel Toda, deputat de Timiş.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Manea, de la minorităţi.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La începutul acestui an am iniţiat un proiect de lege pentru interzicerea segregării la toate nivelurile de învăţământ.

Ieri, Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru învăţământ din cadrul Senatului României au avizat favorabil proiectul de lege.

Pe această cale, doresc să le mulţumesc tuturor membrilor celor două comisii din cadrul Senatului.

Stimaţi colegi deputaţi,

Segregarea în învăţământ este o formă gravă de discriminare şi are drept consecinţă accesul inegal al copiilor în sistemul de învăţământ, cât şi încălcarea exercitării în condiţii de egalitate a dreptului constituţional la educaţie şi a demnităţii umane.

Segregarea în învăţământul românesc înseamnă separarea fizică a copiilor şi a elevilor, pe bază de rasă, pe bază de etnie, boală cronică necontagioasă, mediu de rezidenţă, statut socio-economic al familiilor elevilor, prin care se restrânge, se înlătură folosinţa sau exercitarea în condiţii de egalitate a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale recunoscute de Constituţia României şi de legile în vigoare.

Proiectul de lege pe care l-am iniţiat alături de o mare parte dintre colegii deputaţi vizează modificarea legislaţiei primare, respectiv modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, astfel încât segregarea va fi sancţionată atât contravenţional, cât şi, în anumite situaţii, atunci când ne referim la un grup de persoane, va putea fi sancţionată penal.

În ceea ce priveşte copiii, cei mai afectaţi de acest fenomen, respectiv copiii care aparţin etniei rome, m-aş bucura tare mult ca aceşti copii să nu mai treacă prin dramele prin care au trecut, pentru că, din păcate, stimaţi colegi, astăzi, în România, există nenumărate şcoli care au clase segregate, care încalcă drepturile fundamentale ale copiilor.

M-aş bucura, în egală măsură, ca dumneavoastră, în calitate de colegi deputaţi, să susţineţi acest proiect de lege şi să facem dreptate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Ioan Vulpescu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc.

Academicianul Eugen Simion, cel care a văzut "Dimineaţa poeţilor" altfel, a trecut în tăcerea insuportabilă a eternităţii. Neobişnuit ca un critic şi istoric literar de calibrul lui să nu se mai audă. Însă e un adevăr dureros şi regretabil care face cultura română mai săracă. Prin "Operele fundamentale", Eugen Simion s-a încadrat în ceea ce el însuşi numea "Ariergarda avangardei", titlul rubricii sale pe care a ţinut-o multă vreme în paginile revistei "Cultura". Astfel, a fost un creator de canon, un umanist vitruvian, complet, erudit, convins că Academia Română trebuie să aibă influenţă publică. Prin urmare, ca umanist, a umanizat rolul acestei instituţii şi l-a deschis către formarea unui vector de conştiinţă al societăţii.

Eugen Simion a fost un încăpăţânat. Ceea ce, într-o lume de coloane vertebrale flexibile şi de autosuficienţă, cum este actuala societate românească, l-a individualizat şi l-a făcut să fie, uneori, ţinta zeflemelii ieftine a galeriei. Ca autentic încăpăţânat, nu a dat atenţie zeflemelei levantine şi, vorba lui Arghezi, "chelnerilor de bacşişuri mici care o practică". Căci încăpăţânarea sa a avut de fiecare dată un nume: cultura română. Neclintit în credinţa lui că avem o literatură pe care merită să o cultivăm şi o cultură pe care merită să o înfăţişăm lumii întregi, Eugen Simion a sacrificat pentru realizarea acestei sublime convingeri totul: confortul personal, energia, timpul, şi din când în când chiar prieteniile.

Eugen Simion a fost un constructor. "Manuscrisele lui Eminescu", Dicţionarul General al Literaturii Române, Colocviul Internaţional "Penser l’Europe", revista "Caiete Critice", Institutul George Călinescu al Academiei Române, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă sunt parte dintre proiectele în care Eugen Simion a crezut şi pentru care a fost nu o dată criticat. Însă dacă avem o zi a Culturii Naţionale, de Ziua Poetului, pe 15 ianuarie, e pentru că propunerea a aparţinut fostului Preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion. Unii fac paradă de cunoaştere de Ziua Culturii, Eugen Simion a făcut o zidire de idei. Mă leagă de numele său preţuirea şi respectul pe care i le-am purtat de când ne cunoaştem. Şi tocmai de aceea, plecarea lui Eugen Simion e o pierdere personală. Mă leagă de opera sa lecturile în care eleganţa limbii române, puterea confesiunii şi spiritul polemic au făcut ca "Timpul trăirii. Timpul mărturisirii" să fie printre marile mele bucurii intelectuale. Însă cel mai mult mă leagă de Eugen Simion convingerea, pentru care am luptat nu o dată împreună, că numai cultura va ţine conştiinţa acestei naţiuni trează. În "Moartea lui Mercuţio", Eugen Simion face un pariu, pariul lui Paul Valery: că nu biografia personală va rezista în istorie, ci biografia ideilor. Iar prin aceasta, Eugen Simion a cucerit eternitatea.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Savu?

Vă rog.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Salariaţii cu venit minim şi pensionarii sunt printre cei care resimt cel mai mult povara inflaţiei.

În luna septembrie, indicele preţurilor de consum a crescut peste aşteptări, cu o rată anuală de 15,9%, cea mai mare rată din septembrie 2003. Preţurile şi-au accelerat creşterea anuală până la 19,1% la alimente, de 70,6% la gazele naturale, cea mai mare creştere anuală a preţului în categoria produselor nealimentare, până la 25% la energie electrică, doar preţul combustibililor şi-a temperat creşterea anuală până la 28,8%, de la 31,5%. Puterea de cumpărare a leului din luna septembrie 2022 a scăzut cu 52,9%, sub puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.

Inflaţia record, creşterea preţurilor la alimente, energie şi gaze, devastează viaţa pensionarilor şi i-a determinat să protesteze cerându-şi dreptul la o bătrâneţe lipsită de grija zilei de mâine, după o viaţă de muncă.

Conform datelor oferite de Casa Naţională de Pensii Publice, în România trăiesc 4,8 milioane de pensionari, iar pensia medie lunară este de 1.733 de lei. 3,3 milioane de români au o pensie sub 2.000 de lei, iar 1,1 milioane sunt beneficiari de indemnizaţie socială în valoare de 1.000 lei.

Nivelul de trai al pensionarilor a fost grav afectat de tăierea cu 26% a dreptului de pensie, în anul 2020, punctul de pensie fiind redus de la 1.775 de lei, prevăzut în lege, la 1.442 de lei.

De la intrarea la guvernare, PSD "a pus pe masa coaliţiei" soluţii la probleme sociale. De fiecare dată când s-a aflat la guvernare, PSD a adus bunăstare cetăţenilor, prin politicile publice pozitive şi măsurile de sprijin luate în favoarea fiecărei categorii a populaţiei.

Fundamentată pe o analiză economică serioasă, din care reiese în mod clar că o astfel de măsură este sustenabilă pentru anul 2023, PSD a propus în coaliţie o majorare a pensiilor cu minim 10% de la 1 ianuarie, având în vedere şi necesitatea asigurării unui echilibru între măsurile sociale şi cele economice, dar se opune categoric ipotezei apărute în spaţiul public potrivit căreia majorarea punctului de pensie cu cel puţin 10% ar urma să se acorde în două tranşe.

Majorarea pensiilor cu cel puţin 10% de la 1 ianuarie 2023 este absolut necesară, în special pentru protejarea pensionarilor cu venituri mici, a căror putere de cumpărare a fost serios afectată de inflaţia globală şi de criza energetică ce se manifestă la nivel european.

Respectul nostru pentru cei care au muncit o viaţă întreagă, ne-au oferit un cămin şi un viitor, poate fi exprimat doar prin adoptarea de politici, programe şi măsuri menite să le asigure o bătrâneţe demnă şi sigură.

Deputat al PSD Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Sandu, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică de azi poartă titlul "Partidul Social Democrat luptă pentru redarea demnităţii pacienţilor oncologici cu afecţiuni mamare".

La fiecare trei minute, la nivel mondial, o femeie este diagnosticată cu cancer la sân. Inamicul tăcut afectează orice femeie, indiferent de vârstă, educaţie sau categorie socială. Cu aproape 2.000 de decese pe an, România are una dintre cele mai mari rate de mortalitate. De cele mai multe ori vorbim despre identificarea afecţiunilor într-un stadiu avansat şi, ca urmare, despre şanse mai scăzute de vindecare.

În luna de conştientizare privind cancerul mamar, organizaţiile de femei ale Partidului Social Democrat s-au alăturat eforturilor de informare cu privire la importanţa accesibilizării instrumentelor pentru prevenţia şi tratamentul cancerului la sân.

Afecţiunea oncologică aduce provocări foarte mari persoanelor diagnosticate. Cu toate acestea, vedem tot mai multe femei care nu doar că luptă pentru viaţa lor, ci şi-au găsit energia de a le oferi susţinere şi altora. Mentalitatea de învingător ajută multe femei să rămân în viaţă şi să gândească proiecte în beneficiul pacienţilor cu afecţiuni oncologice. Însă chiar şi cei mai optimişti obosesc atunci când se lovesc de probleme care le afectează demnitatea.

Partidul Social Democrat îşi doreşte adoptarea, cu celeritate, a acelor soluţii legislative care să permită decontarea serviciilor esenţiale pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer la sân. Statul trebuie să facă mai mult pentru aceste femei care se confruntă cu un diagnostic atât de dur, ce afectează atât trupul, cât şi psihicul, generând adesea anxietate şi depresie.

Femeile cu cancer mamar trebuie să ştie că, dincolo de sistemul de sprijin format din familie şi prieteni, statul luptă alături de ele, tot mai eficient.

Înţelegând importanţa prevenţiei, organizaţiile de femei ale Partidului Social Democrat vor continua să lupte pentru creşterea nivelului de conştientizare şi pentru diagnosticarea precoce a cancerului la sân, astfel încât această afecţiune oncologică să nu mai curme atât de multe vieţi.

Vă mulţumesc.

Viorica Sandu, deputat de Galaţi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Făgărăşian văd că nu a venit. Altcineva de la PNL nu este.

Mergem mai departe.

Denisa Neagu.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Lucian Bode a spus luni că textul moţiunii depuse de USR şi Forţa Dreptei este "Un text ilogic, o şaorma cu de toate".

Textul însă este oglinda activităţii sale la minister: doi ani în care Lucian Bode a "împachetat şaorme" la Ministerul Afacerilor Interne. Le-a servit apoi infractorilor, pentru clienţi politici şi prietenilor şefului său direct, Klaus Iohannis. Asta în timp ce îi ignora total pe cetăţeni.

Lucian Bode a ajuns să fie un Ghiţă Pristanda al zilelor noastre. Ca în piesa "O scrisoare pierdută" a lui Caragiale, ministrul este în realitate "băiatul de casă" bun pentru toate manevrele partidelor din coaliţie.

Nu poţi să fii ministrul afacerilor interne şi să te ocupi de "combinaţii" cu 600 de BMW-uri, organizând licitaţii cu dedicaţie pentru bunul prieten al preşedintelui Iohannis.

Avem un ministru de interne corupt şi asta este un pericol pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. Un ministru care pune în pericol unul dintre obiectivele strategice ale României trebuie să fie demis.

Nu poţi să fii ministru de interne şi să accepţi ca Poliţia să pună la cale o acţiune de kompromat împotriva jurnalistei Emilia Şercan. Foştii şefi ai Securităţii comuniste ar fi fost mândri de Bode.

Acţiunea împotriva jurnalistei îi servea şi interesului propriu, după cum s-a dovedit zilele acestea.

Lucian Bode este un plagiator care a folosit în teza sa de doctorat zeci de pasaje luate copy/paste de pe Internet. Reducerea la tăcere a Emiliei Şercan ar fi însemnat şi că ministrul de interne ar fi putut scăpa de acuzaţiile de furt intelectual.

Lucian Bode este compromis!

Stimaţi colegi deputaţi de la PSD, PNL şi UDMR,

Astăzi trebuie să-i anulăm lui Lucian Bode carnetul de ministru.

Ştiu că pentru colegii de la PNL este un moment de cumpănă.

Dar acum este momentul să arătaţi că puneţi interesul românilor mai presus de interesele partidului şi ale preşedintelui. Trebuie doar să votaţi pentru moţiunea depusă împotriva sa!

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnul deputat Lazăr.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Astăzi mi-am propus să prezint câteva observaţii pe marginea transpunerii în România a directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

În forma aprobată de Parlamentul European a viitoarei directive, în scopul stabilirii caracterului adecvat al salariului minim legal existent şi garantării unui trai decent salariaţilor, prin raportare la costul vieţii şi nivelul general al salariilor, fiecare stat membru UE poate să întrebuinţeze ca referenţial un coş de bunuri şi servicii la preţuri reale sau să determine nivelul salariului stabilit prin raportare la 60% din salariul median brut şi 50% din salariul mediu brut. Nu în ultimul rând, în vederea menţinerii gradului de adecvare a salariului minim legal, statelor membre le revine obligaţia să actualizeze periodic şi în termen util salariul minim legal. De asemenea, se încurajează adoptarea unor măsuri de negociere colectivă sectorială şi intersectorială pentru asigurarea unei valori adecvate a salariului minim, în special în statele unde negocierile colective se raportează la un procent de sub 80% din lucrători, context ce impune elaborarea, alături de partenerii sociali, a unui plan de acţiune pentru creşterea nivelului de negociere colectivă.

Din punct de vedere al transpunerii acestei viitoare directive în legislaţia naţională trebuie de la bun început să avem în vedere faptul că salariul mediu brut la nivelul lunii august 2022 este de 6.348 de lei, în timp ce salariul minim brut este de 2.550 de lei, aproximativ 517 euro. Acest nivel salarial ne situează pe un loc neonorant la nivelul UE, România depăşind doar Bulgaria, cu un salariu minim brut de 332 de euro, şi Letonia, cu un salariu minim brut de 500 de euro.

La momentul prezentării acestei declaraţii politice, o eventuală stabilire a salariului minim legal prin raportare la procentul de 50% din salariul mediu brut, stabilit pentru luna august 2022, ar putea determina o creştere cu 624 de lei a salariului minim de încadrare la nivel naţional. Astfel, valoarea rezultată, de 3.174 de lei, aproximativ 643 de euro, ar poziţiona România sub salariul minim brut stabilit în Cehia, Estonia, Polonia, Lituania, Grecia, Slovenia şi restul ţărilor din Vestul Europei.

Ţinând seama de aspectele menţionate mai sus, îi solicit, pe această cale, domnului ministru Budăi să comunice în spaţiul public planul de acţiune pentru creşterea gradului de negociere colectivă la nivel sectorial şi intersectorial, cât şi calendarul transpunerii acestei directive în legislaţia naţională, ţinând seama că pe lângă pensionari, despre care acesta discută cu fervoare, 35% din salariaţii din România sunt retribuiţi în mod "generos" cu salariul minim pe economie.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul AUR, domnul Dumitru Focşa, vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează - de fapt, este un apel - "Domnilor guvernanţi, nu (mai) aşezaţi România în genunchi!".

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Luna octombrie a acestui an pare să devină una dintre cele mai negre din istoria României postdecembriste, o lună în care principalul domeniu care garantează sănătatea osaturii şi prosperitatea unei societăţi, justiţia, se transformă într-un instrument aflat în mâna "băieţilor deştepţi", în timp ce principalii conducători ai statului român se ploconesc în faţa celui mai promiscuu stat din Uniunea Europeană, Olanda, pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Recent, la propunerea unuia dintre "băieţii deştepţi", pe numele său, Cătălin Predoiu, Guvernul nostru de slugi la stăpân extern a adoptat legile justiţiei care, din acea justiţie legată la ochi, oarbă, tocmai pentru a nu căuta la feţele celor judecaţi, face o justiţie care va decide fix în funcţie de numele şi funcţia celui acuzat.

Atât asociaţiile magistraţilor, cât şi o parte a mass-mediei au criticat virulent acest atentat la adresa independenţei justiţiei.

De pildă, Deutsche Welle a subliniat că, prin noul pachet legislativ, "procurorilor anticorupţie şi antimafia li se taie din putere, politicul îşi va putea băga nasul în marile dosare cu miză financiară, avansarea procurorilor şi judecătorilor pe criterii meritocratice este exclusă, iar sistemul juridic poate fi condus cu mână forte de magistraţii selectaţi politic". Adică, asistăm la o întoarcere la justiţia lui Năstase şi Stănoiu, atunci când dosarele se deschideau şi se închideau în urma unor telefoane.

Iar cum un necaz un vine niciodată singur, săptămâna trecută am fost cu toţii martorii unei ploconiri dezgustătoare a celor mai înalţi oficiali ai statului român - şi îi numesc aici pe Klaus Werner Iohannis, Nicolae Ciucă - în faţa prim-ministrului olandez, Mark Rutte, inclusiv pe bani mulţi - achiziţionarea cu 44 de milioane de euro a două nave Damen pentru misiuni de salvare şi stingere a incendiilor.

Domnilor guvernanţi, aderarea la Schengen nu se cumpără şi nici nu se cerşeşte, ea se obţine prin îndeplinirea tuturor condiţiilor instituţionale cerute de partenerii externi, fapt care îţi asigură în lume acea poziţie demnă, verticală, pe care tandemul cocoşat Iohannis-Ciucă posibil să nu o fi cunoscut vreodată.

De când acceptă România lecţii de la un stat în care jurnaliştii incomozi sunt asasinaţi în plină stradă, iar promiscuitatea - mă refer aici la legalizarea prostituţiei şi a consumului de droguri - este la ea acasă? De când trebuie să băgăm în buzunarele celor care ne critică zeci de milioane de euro din banii românilor?

Aceste practici trebuie oprite. Nu le opriţi voi, cei care guvernaţi acum, le vom opri noi, după 2024!

România poate şi trebuie să îşi atingă toate obiectivele europene cu demnitate, punând pe primul loc propria-i stabilitate şi suveranitate.

Numai aşa ne vom câştiga respectul de stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, care nu poate fi pus în genunchi de nimeni!

Deputat de Constanţa, AUR, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Roman, de la neafiliaţi, este?

Da, vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În ciclul "Redeşteptarea poporului roman", astăzi declaraţia mea politică face o parafrază la "Aici sunt banii dumneavoastră!".

Ţara cu un buget sărăcit, tot mai incapabil să acopere nevoile curente ale statului, aplică politica vinderii tuturor activelor încă disponibile, ca să supravieţuiască. Totul, fără a se gândi la consecinţe în viitor. O ţară bogată în resurse, dar fără proprietate asupra exploatărilor este o ţară săracă, iar poporul suferă şi rabdă.

Una dintre cauzele acestei situaţii este dată de o atitudine oarecum de suprafaţă faţă de analiza şi de avizarea documentelor care legiferează.

Imaturitatea în analizele şi acţiunile politice este generată de lipsa unor limitări date de experienţa de viaţă, mai mult sau mai puţin dezvoltată.

La vârstele primei tinereţi, lipsiţi de experienţă şi de ştiinţa conducerii unor grupuri sociale de dimensiuni variabile, dar mari, tinerii parlamentari sunt obligaţi să voteze legi cu impact major asupra ţării.

Unii dintre aceşti tineri nu au nici experienţa conducerii sau susţinerii familiilor proprii. Nu au capacitatea de a organiza acest minim element de structură socială.

Este drept, nu avem o tradiţie politică suficientă pentru a coagula şi dezvolta o clasă de tineri politicieni care să fie angrenaţi în procesul de dezvoltare economică, socială şi politică a României, pentru binele poporului şi pentru o construcţie viitoare trainică.

Nu avem modele pe care aceşti tineri să le urmeze! Nu avem programe de ţară şi de ramură sau sector de activitate în baza cărora să îşi dezvolte direcţiile de acţiune!

În această situaţie, cum pot discerne aceşti oameni politici impactul şi eficienţa unei legi asupra unui popor? Cum îşi pot argumenta votul acordat?

Cum pot stabili aceşti tineri politicieni oportunitatea votului lor?

Deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe, la Grupul minorităţilor.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Joi, 13 octombrie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, prin votul istoric al reprezentanţilor celor 47 de state membre, printre care şi România, a adoptat Rezoluţia intitulată "Escaladarea continuă în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei".

Prin această decizie istorică, care demonstrează că în faţa noilor provocări majore unitatea europeană funcţionează cu adevărat, Rusia este recunoscută drept stat terorist.

După cum se arată în rezoluţie, această agresiune trebuie condamnată fără echivoc, ca o crimă în sine, ca o încălcare a dreptului internaţional şi ca o ameninţare majoră la adresa păcii şi securităţii internaţionale.

Prin ambiţiile sale neoimperialiste, puse în practică în 2014, prin anexarea ilegală a peninsulei ucrainene, Crimeea, apoi prin declanşarea la 24 februarie a războiului pe scară largă, neprovocat, împotriva unui stat suveran şi independent, Ucraina, Federaţia Rusă a afectat vieţile a milioane de oameni nevinovaţi, precum şi întreg sistemul geopolitic internaţional, creând provocări nemaiîntâlnite de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Toate acţiunile barbare ale regimului de la Kremlin, incompatibile cu statutul de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, îndreptate cu predilecţie împotriva populaţiei civile, inclusiv prin crearea şi susţinerea crizei energetice, alimentare, economice şi umanitare, ne arată că acest război nu este îndreptat doar împotriva Ucrainei şi a poporului ucrainean, ci este purtat împotriva valorilor noastre europene comune, precum libertatea şi democraţia.

O sfidare vădită a dreptului internaţional, fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost apoi semnarea aşa-ziselor acorduri de intrare în componenţa Federaţiei Ruse a celor patru regiuni ucrainene - Luhansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie -, în urma unor referendumuri pe care Ucraina şi Occidentul le-a respins drept simulacre.

Astfel, în faţa ameninţărilor venite din partea unor regimuri autocratice, trebuie să rămânem uniţi în angajamentul nostru faţă de valorile democratice, libertatea individuală, drepturile omului şi statul de drept, şi să condamnăm în continuare orice încălcare a ordinii internaţionale bazate pe reguli. Doar în acest mod valorile democratice vor prevala în faţa autocraţiei.

Cu acest prilej, doresc să salut poziţia statului român, care a condamnat cu fermitate atât agresiunea armată a Federaţiei Ruse în Ucraina, cât şi aşa-zisele referendumuri desfăşurate în regiunile ocupate ilegal de trupele ruse, în sudul şi estul Ucrainei.

De asemenea, salut sprijinul consistent şi continuu pe care România îl acordă Ucrainei şi cetăţenilor ucraineni în această perioadă dificilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Viorel Salan?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Viorel Salan:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Partidul Socialiştilor Europeni a confirmat vineri că România merită să facă parte din spaţiul Schengen.

De la această tribună adaug şi mulţumirile mele adresate colegilor din familia noastră europeană, pentru adoptarea Rezoluţiei prin care se exprimă clar sprijinul total pentru aderarea României la spaţiul Schengen. La Congresul Socialiştilor Europeni, principiul de bază al social-democraţiei europene, acela de a pune cetăţenii pe primul loc, a fost reconfirmat prin votul în favoarea României.

Trebuie să ne reamintim aici că un document similar a fost votat la ultimul congres al Partidului Popular European, de la 1 iunie anul curent.

Să nu uităm că odiseea României durează deja de 11 ani, iar eforturi s-au făcut permanent. Din 2007 şi până în 2014, România a investit aproape două miliarde de euro în securizarea graniţelor.

Din 2011, România a încercat de 15 ori să adere la spaţiul Schengen, prin introducerea solicitării intrării în spaţiul Schengen pe agenda preliminară a Consiliului JAI. Ultima solicitare a fost făcută în 2018, dar a fost refuzată.

Pentru a atinge acest obiectiv, avem nevoie de consens.

În acest moment, dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a mai rămas de convins doar Olanda că merităm să fim parte din spaţiul Schengen.

Paradoxul face ca Olanda să conducă detaşat clasamentul investiţiilor străine pe baza ţării de origine în România, cu 22 de miliarde de euro în 2021, dublu faţă de Germania, care este pe locul 2.

În iulie 2021, Parlamentul European a adoptat Raportul anual privind funcţionarea spaţiului Schengen. Rezoluţia reitera poziţia cunoscută a Parlamentului European privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Dar pentru ca România şi Bulgaria să intre în spaţiul Schengen este nevoie de aprobarea Consiliului European.

Etapa următoare se desfăşoară în aceste zile la Strasbourg. Parlamentul European reunit în sesiune plenară a adoptat ieri o rezoluţie non-legislativă care solicită Consiliului Uniunii Europene adoptarea unei decizii pozitive privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

Dar testul final va fi votul din luna decembrie, din cadrul Consiliului European pe Justiţie şi Afaceri Interne.

A fost un drum lung, plin de obstacole. Suntem mai aproape ca oricând de atingerea acestui obiectiv. Au rămas mai puţin de două luni. Fiecare zi poate fi hotărâtoare pentru ţara noastră. Fiecare pas este la fel de dificil şi are nenumărate implicaţii.

Este momentul acum să arătăm că am învăţat ce era de învăţat. Doar solidari putem finaliza cel mai important obiectiv strategic de politică externă a României în acest final de an - aderarea la spaţiul Schengen.

Doar împreună putem pune România pe locul pe care îl merită în Europa.

Viorel Salan, deputat, Circumscripţia nr. 22, PSD, Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Romulus-Marius Damian?

Domnul Romulus-Marius Damian:

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Românii merită în Schengen".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

România merită să intre în Schengen şi merită sprijinul tuturor statelor europene.

Asistăm, din păcate, la o situaţie aproape de necrezut, care nu provine din afara ţării, exceptând Olanda, ci, culmea, din interiorul ei. Este inadmisibil ca un partid din România să saboteze accesul României la Schengen. Este profund antiromânesc ca politicieni români să aducă minciuni şi injurii care pot periclita aderarea României.

Intrarea în spaţiul Schengen este imperios necesară, fiindcă va avea nenumărate efecte pozitive în viaţa cetăţenilor şi a firmelor româneşti. Însă aderarea la spaţiul Schengen este un act economic, politic şi nu numai. Credem că este vorba mai degrabă de faptul că ţara noastră îşi câştigă pe merit un statut care poate avea rezultate concrete, şi anume:

• mărirea flexibilităţii pe piaţa europeană a muncii, cu beneficii inclusiv pentru lucrătorii români care doresc să muncească în străinătate;
• consolidarea avantajului competitiv în transportul rutier;
• creşterea sectorului turismului;
• dezvoltarea firmelor româneşti care fac export, bunurile din România ajungând mai repede şi mai ieftin pe pieţele Europei;
• şi un semnal puternic pentru investitorii străini, care îşi pot muta mai repede afacerile în România.

Toate acestea pot contribui semnificativ atât la creşterea economică, cât şi la diminuarea deficitului comercial la bunuri, una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale economiei româneşti din acest moment!

Este timpul ca decizia să fie luată cât mai repede, până la finalul anului, mai ales că România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice de peste 11 ani şi aşteptarea trebuie să se încheie.

Este timpul ca România să intre în Schengen şi ca românii să circule liber!

Deputat de Caraş-Severin, Marius-Romulus Damian.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu este? Nu.

Mihai Weber sau Daniel Ghiţă? Nu.

La PNL, nimeni.

Mergem la USR.

Domnul Beniamin Todosiu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi poartă titlul "Centenarul Încoronării - un moment istoric ignorat de preşedinte şi de premier".

La Alba Iulia, capitala de suflet a tuturor românilor, s-a scris o nouă pagină din istoria României moderne. La sfârşitul săptămânii trecute, am sărbătorit Centenarul Încoronării, care a marcat împlinirea a 100 de ani de la încoronarea primilor regi ai României Mari, Regele Ferdinand şi Regina Maria. În 15 octombrie 1922, în Catedrala Încoronării din Alba Iulia, lăcaş de cult construit special pentru marele eveniment istoric, a avut loc ceremonia de încoronare a celor doi suverani. Încoronarea din 1922 a desăvârşit Marea Unire din 1 Decembrie 1918, iar Alba Iulia este locul ales simbolic pentru ambele evenimente istorice.

Centenarul Încoronării s-a aflat în acest an sub înaltul patronaj al prim-ministrului României, Nicolae Ciucă. Încă de la început, totul a fost o încercare a Partidului Naţional Liberal de a politiza manifestările prin alăturarea imaginii domnului Ciucă de acest eveniment istoric. Din curiozitate, am căutat pe site-ul Guvernului României şi în comunicările publice ale Executivului şi nu am găsit o procedură privind modul în care premierul poate acorda patronajul unei acţiuni sau unui eveniment. E şi normal să nu găsim, pentru că nu există o reglementare specifică, aşa cum este procedura prin care Preşedintele României poate acorda Înaltul Patronaj.

În concluzie, liberalii au vrut să îl facă un mare om de stat pe domnul general Ciucă şi, foarte probabil, i-au inventat un drept pe care îl are doar Preşedintele României. A fost şi hilar cum un politician, ca să nu spun politruc, a ajuns să patroneze Centenarul Încoronării, patronaj pe care îl are de facto doar Casa Regală a României.

Şi ca totul să fie în dulcele stil al politicii dâmboviţene, domnul Ciucă s-a şters pe bocanci cu înaltul patronaj şi nici măcar nu a avut bunul-simţ să cinstească Centenarul Încoronării prin participarea la manifestările de la Alba Iulia. Nu şi-a trimis nici măcar câţiva dintre membrii cabinetului de miniştri, demonstrând că valorile României nu reprezintă nimic pentru marele partid istoric, PNL, al cărui preşedinte este.

De la Alba Iulia a lipsit preşedintele Klaus Iohannis, însă ne-am obişnuit ca acesta să fie mereu marele absent din viaţa publică a ţării pe care o conduce.

Închei spunându-vă că la Alba Iulia, noi, cei care iubim cu adevărat România, am fost onoraţi să sărbătorim Centenarul Încoronării şi am făcut acest lucru fără înverşunare politică, cu decenţă şi emoţie. Oameni simpli au venit din ţară şi din diaspora pentru a cinsti Alba Iulia şi România.

În 2022, mai marii statului român au ratat momentul în care puteau să demonstreze că sunt cu adevărat mari oameni de stat. În absenţă, au jignit Alba Iulia şi România şi au arătat că nu vor reuşi să se ridice niciodată la nivelul înaintaşilor noştri, deşi se laudă că îi urmează politic într-un partid istoric.

Închei declaraţia mea cu rugămintea către colegii din PNL să le transmită domnilor Ciucă şi Iohannis că Alba Iulia îi aşteaptă, dacă vor avea decenţa să vină să depună o floare la busturile Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria, cei care au contribuit major la România modernă.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Raisa Enachi?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnilor colegi,

Am ales ca subiect, astăzi, al declaraţiei mele politice, "România Educată".

"Educaţia constituie o prioritate de top pentru România şi o investiţie strategică în viitorul nostru. Prin urmare, privim cu speranţă către Summitul Viitorului, care va avea loc în 2024", a declarat preşedintele Klaus Iohannis în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, de la sfârşitul lunii septembrie anul curent.

Nu vi se pare că este un limbaj de lemn, care ascunde doar dorinţa de a bifa plecări prezidenţiale în toate colţurile lumii? Cum se traduce "educaţia constituie o prioritate de top pentru România" pentru preşedintele României, de altfel, profesor de meserie, cu catedra păstrată la liceul la care a predat, deşi a plecat de mai bine de 25 de ani?

"Prioritate de top" înseamnă, în acest moment, în România, ca şcolile să închidă curentul şi să nu mai încălzească clasele dacă plătesc bursele şi transportul copiilor!

"Prioritate de top" înseamnă, în acest moment, în România, ca elevii să se culce flămânzi, fiindcă părinţii nu au bani, din cauza costurilor vieţii. Facturile la curent şi încălzire nenorocesc românii, iar noi vorbim în faţa lumii întregi, la sediul ONU, despre viitorul educaţiei!

"Prioritate de top" înseamnă, în acest moment, în România, că rata de părăsire timpurie a şcolii sau procentul de elevi care abandonează şcoala este foarte mare, şi nu din cauza faptului că merg, în secolul XXI, la WC-uri în fundul curţii şcolii!

Acestea înseamnă România reală, domnule preşedinte al României, profesor plecat spre alte demnităţi după ce şi-a câştigat şase case din meditaţii neimpozitate de acelaşi stat care doreşte acum impozitarea profesorilor care au curajul să dea meditaţii elevilor în privat!

În ultimii ani, sectorul educaţiei a avut în mod constant sub 3 procente din PIB, în condiţiile în care Legea actuală a educaţiei, în vigoare din 2011, prevede 6 procente din PIB pentru educaţie. Dar avem alocate pentru înarmare 2,5 procente din PIB pentru a cumpăra fregate vechi, avioane construite acum 40 de ani, pentru că, nu-i aşa, trebuie să dăm bine în faţa altor ţări! Pentru că ne-ar plăcea să primim un post important la NATO! Şeful statului a spus, că "provocările cu care ne confruntăm în prezent, precum impactul schimbărilor climatice şi pierderea biodiversităţii, insecuritatea energetică, lipsa accesului la alimente şi educaţie şi inechităţile sociale devin din ce în ce mai grave". Deşi este frecvent menţionată în campaniile politice, ideea unei Românii educate nu există, de fapt, în realitate, deci despre ce tot vorbim în discursuri? Nu este o întrebare retorică, domnule preşedinte al României, puteţi mai mult decât discursuri, poze şi plimbări pe banii acestui popor sărăcit de clasa politică pe care o păstoriţi!

Dacă pentru occidentali, cele mai importante companii, cu rol strategic pentru funcţionarea statului, trebuie să fie deţinute de politicile publice din statul respectiv, în "România eşuată", totul se reduce la discursuri cu limbaj de lemn, tăiat de panglici şi poze pe Facebook! Fiindcă aşa ştiţi să guvernaţi - pe Internet, fără să coborâţi printre români!

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Mergem la neafiliaţi.

Dănuţ Aelenei?

Dragoş-Cătălin...

(Domnul deputat Dănuţ Aelenei solicită să ia cuvântul.)

A, vă rog, domnule deputat.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Planeta se trezeşte!".

Giorgia Meloni şi Coaliţia de dreapta au câştigat alegerile parlamentare în Italia.

În Marea Britanie, Partidul Conservator, în frunte cu Liz Truss, începe să adopte măsuri de reducere drastică a taxelor şi de stimulare a economiei.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, şi formaţiunea pe care o reprezintă, PiS, condusă de Jaroslaw Kaczynski, guvernează fără a avea nevoie de un partener de coaliţie.

În Spania, Partidul Vox, condus de Santiago Abascal, creat în anul 2014, a sărit de la 24 la 52 de mandate şi a obţinut 15% din voturi. Cu mai puţin de un an în urmă, nu avea niciun reprezentant politic în nicio instituţie.

Politici conservatoare, de păstrare a tradiţiilor naţionale, a credinţei, a familiei tradiţionale formată din bărbat şi femeie, de luptă împotriva ideologiei de gen, de luptă împotriva implementării educaţiei sexuale la copii, de luptă pentru păstrarea libertăţii individuale, politici de stimulare a afacerilor locale mici, mijlocii şi mari sunt din ce în ce mai populare în Europa şi cuceresc electoratul.

"Make America Great Again" şi republicanul Donald Trump au cucerit Statele Unite ale Americii şi, fără intervenţia manipulatoare a televiziunilor globaliste, ar mai fi câştigat, cu siguranţă, un mandat.

În România, clasa politică aservită cercurilor de putere interne şi externe a adus-o în pragul falimentului.

În loc să fie tigrul economic al Europei prin producţia de energie, produse cu un înalt grad de prelucrare şi alimente de bună calitate, România se situează printre ultimele ţări din Europa, din punct de vedere economic.

Dragi români,

România are nevoie de un partid conservator de dreapta ce trebuie să servească intereselor ţării şi cetăţenilor acesteia, nu de politicieni care se fac preş conducerii Uniunii Europene şi au nevoie de confirmare politică din Statele Unite.

Singura alternativă ce poate scoate ţara din marasm este una conservator-patriotică şi se numeşte Alternativa Dreaptă.

Mulţumesc.

Deputat neafiliat de Constanţa, dar aparţinând Partidului Alternativa Dreaptă, Aelenei Dănuţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Minorităţi, Ghervazen Longher? Nu este.

De la PSD au mai depus declaraţii în scris - Eugen Bejinariu, Ioan Mang, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Vasilică Toma, Ana-Loredana Predescu, Mirela Furtună, Daniela Oteşanu, Alina-Elena Tănăsescu, Mirela Elena Adomnicăi, Oana-Gianina Bulai, Georgeta-Carmen Holban, Radu-Marcel Tuhuţ, Florian-Claudiu Neaga, Elena Stoica, Cristina-Elena Dinu, Virgil Alin Chirilă şi Laurenţiu-Daniel Marin.

De la Grupul PNL...

Dumneavoastră sunteţi la... (Se adresează domnului deputat Mircia Chelaru.)

De la Grupul PNL au mai depus declaraţii în scris - Florin Roman, Nicolae Giugea, Bogdan Huţucă, Alexandru Popa, Iulian Muraru, George Şişcu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Florian Dumitru, George Stângă, Ervin Molnar, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Marian Cruşoveanu, Maria Stoian şi Florin-Alexandru Alexe.

De la Grupul USR au mai depus declaraţii - Brian Cristian, Adrian Giurgiu, Ştefan-Iulian Lőrincz, Alin Apostol.

De la Grupul AUR, domnul Mircia Chelaru este aici.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Încep prin a mărturisi că o să fac o deconspirare de corespondenţă, întrucât declaraţia mea politică se intitulează "Doamnei Dubravka Šuica, cu dragoste, «Scrisoarea I »".

Săptămâna trecută ne-a vizitat ţara vicepreşedintele Comisiei Europene, distinsa şi eleganta doamnă Dubravka Šuica.

Cu un pachet de probleme pe măsură - viitorul Europei, schimbările demografice, soarta satelor europene, "exodul creierelor", traficul de persoane şi alte asemenea.

Teme majore, bineînţeles, de maximă gravitate, asupra cărora se constată că încă nu s-au găsit pachetele de soluţii eficiente.

Distinsă doamnă vicepreşedinte,

Răspunsurile noastre sunt limpezi şi lipsite de duplicitate şi, aşa cum v-am cerut şi v-am rugat insistent de a fi mesagerul nostru, vă reamintesc cele câteva teme abordate:

• Europa nu este doar un continent cu o sumă de ţări reunite;
• Europa este o civilizaţie creată în secole, ba chiar în milenii, de către europeni, pentru europeni;
• Este sursă şi izvor de civilizaţie pentru întreaga Planetă;
• Dar şi scânteia ucigaşă a războaielor care au îndoliat umanitatea. Doamna mea, şi astăzi este la fel!;
• Europa trebuie să se întoarcă la etica sa profundă. Să se echilibreze moral şi să redevină leagăn de civilizaţie. Da, o civilizaţie a păcii!;
• Ne plângem că ne prăbuşim demografic. Aşa este, pentru că, după cum v-am spus în prezenţa altor colegi de-ai mei, se pare că în Europa nu se mai face dragoste, ci se aleargă animalic doar după sex;
• Europa luminilor de altă dată, astăzi, se adânceşte în întuneric;
• Europa de astăzi "dă la pace cu războiul" şi îl contemplă!

Aţi venit aici, stimată doamnă, la porţile răsăritene ale frontierei Uniunii. Aţi venit într-o ţară de bună-credinţă, şi nu într-o ţară de margine, pe care Europa Atlantică trebuie să o respecte în stil nobil.

Noi nu cerşim să fim primiţi în Schengen; este dreptul nostru câştigat pe care îl merităm, ca parteneri egali şi responsabili.

Stimată doamnă,

România este o ţară merituoasă care îşi apără valorile sale tradiţionale în stilul său conservator, dar nu lipsit de modernitate.

Acceptaţi-ne cum suntem, în buna filosofie a diversităţii în unitate.

Regenerarea Europei nu se va face prin "împrumuturi" de populaţii exterioare, ci printr-o resurecţie a natalităţii în familiile naturale, create şi sfinţite de Dumnezeu.

Regenerarea Europei trebuie făcută cu europeni şi pentru europeni.

Să urmăm exemplul preşedintei noastre, doamna Ursula, care este mamă a şapte copii!

Apoi mi-aţi vorbit de satele din Europa, care sunt aproape goale. La noi este la fel, pentru că Europa directivelor de la centru a uitat că suntem vatra lumii.

Creaţi şi finanţaţi politici de reinhabitare a vetrelor de sat şi generaţi o civilizaţie a neo-ruralismului în care să pulseze viaţa în ritmul cosmic natural!

Cât despre ororile ce se petrec sub ochii noştri, împotriva femeilor şi copiilor, care sunt ţinta vulnerabilă a traficanţilor, vă pot spune doar atât - până nu-i vom stârpi pe traficanţi, dar şi pe beneficiarii traficanţilor, în toate statele, simultan, nu selectiv, nu vom avea linişte.

V-am rugat să-i transmiteţi doamnei preşedinte a Comisiei loialitatea noastră faţă de cauza unionistă, faţă de nevoia consolidării unei Europe a naţiunilor demne şi suverane. Sper că aţi făcut-o deja! Fapt pentru care vă mulţumesc cu aleasă plecăciune. Şi sper ca, până la a doua scrisoare, să auzim de minunatele împliniri despre care mi-aţi vorbit.

Al dumneavoastră respectuos admirator, general profesor-doctor Mircia Chelaru, un deputat român în Circumscripţia Argeş, din partea Alianţei pentru Unirea Românilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Şi ultima intervenţie, de la neafiliaţi, doamna Anamaria Gavrilă.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Puţin altceva îţi face mai mult dezgust decât politicienii care încearcă să jignească inteligenţa oamenilor.

Când nu se întâmplă nimic atunci când deciziile Curţii Constituţionale nu sunt respectate înseamnă că deciziile Curţii Constituţionale nu mai contează. Iar când deciziile Curţii Constituţionale nu mai contează înseamnă că a noastră Constituţie a fost invalidată. Punct.

Doamnelor şi domnilor de la PSD, acea povestioară pe care o rostogoliţi în presă ca roboţeii, cum că cine ar avea curajul să nu respecte o decizie a Curţii Constituţionale, este o penibilitate. Cum cine ar avea curajul? Cine nu poate fi judecat pentru asta, aşa cum garantează noile legi ale justiţiei.

A fost clar dintotdeauna că, atâta timp cât România va avea la conducere politicieni care trădează ţara, nu poţi avea încredere în ei să aducă nişte legi ale justiţiei care să echilibreze societatea. Dacă pui gunoi într-un tocător, tot gunoi va ieşi.

Justiţia este factorul echilibrant al societăţii noastre. Justiţia în valori creştine înseamnă cumpătare, înseamnă onoare.

Însă nu este nicio onoare în a avea magistraţi sub acoperire, magistraţi care decid pe baza unor informaţii netransparente care - istoria războaielor ne spune - pot uneori să cuprindă erori impardonabile, informaţii care nu pot fi verificate de cealaltă parte din proces.

Nu este nicio onoare în a avea magistraţi care nu răspund pentru felul în care au luat hotărârile.

A fi magistrat nu este un job ca al oricărui cetăţean român; nu este un job de luni până vineri de la 9.00 la 17.00. A fi magistrat înseamnă a fi un stâlp al societăţii, un reper în societate, un exemplu de cum trebuie să funcţioneze societatea. Pentru că ce decide un magistrat poate afecta viaţa a milioane de oameni. A fi magistrat înseamnă că ţi-ai asumat o datorie faţă de neam şi patrie şi trebuie să răspunzi pentru ea.

Politicienii au dovedit de nenumărate ori că nu pot salva România, ci o pot doar îngropa. Iar acum i-au pus şi cruce.

Avem nevoie de puterea judecătorească să vină şi să îşi asume această datorie mai presus de orice, datoria faţă de neam şi de patrie, mai presus de orice răspundere, de frica răspunderii personale, de nevoile şi interesele personale pe care le au.

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încercaţi să finalizaţi, vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Avem nevoie ca puterea judecătorească să îşi asume datoria şi iubirea faţă de neam şi patrie.

Voi nu sunteţi în serviciul politicienilor, voi sunteţi în serviciul ţării. Noi toţi aici suntem trecători, însă ce facem în mandatele noastre poate dăinui peste ani şi ani.

De aceea, noi toţi...

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încheiaţi, vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

...avem răspundere pentru ce facem!

Mulţumesc mult.

Domnul Ilie Dan Barna:

Ultima intervenţie, domnul Mihai Ioan Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Legile (in)justiţiei slujesc interesele stăpânilor celor care trădează românii!".

Părintele Arsenie Boca, închis la Securitatea din Braşov, dus la Canal, închis la Jilava, Bucureşti, Timişoara şi la Oradea, spunea că "în mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă!". Acelaşi lucru s-a întâmplat zilele trecute în Parlamentul României, atunci când parlamentarii PSD, PNL şi UDMR au votat o monstruozitate de lege care pur şi simplu calcă în picioare legea fundamentală dintr-un stat - Constituţia! Pentru Constituţia de azi, acum 33 de ani, mii de români au murit strigând: "Libertate!". Dacă ar trăi acum eroii de la Revoluţie, oare ce ar striga? Cu siguranţă, aceştia se întorc în mormânt!

În Parlamentul României, nişte strâmbi la minte şi la suflet au votat legi care să permită judecătorilor obedienţi să nu răspundă disciplinar dacă nu respectă deciziile Curţii Constituţionale, adică deciziile celei mai înalte Curţi din România.

Dacă în vremea pandemiei mincinoase un venetic anestezist jignea Constituţia României şi chiar instiga la nerespectarea ei, acum trădătorii de ţară vor avea liber la terfelirea Constituţiei şi, implicit, la nerespectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale românilor, garantate de aceasta.

Dacă în vremea pandemiei mincinoase am reuşit să sesizez Curtea Constituţională cu privire la faptul că starea de alertă a fost neconstituţională în România şi astfel toate hotărârile Guvernului trădător Cîţu fiind anulate de instanţele de judecată, acum acest lucru nu ar mai fi posibil, pentru că deciziile CCR vor fi facultative, după placul şi la ordinul stăpânilor de la Bruxelles.

Eu nu am renunţat la luptă şi am sesizat ieri Avocatul Poporului şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la legile justiţiei, care atacă legea supremă a României! Poporul român nu trebuie să accepte aceste legi strâmbe care sunt periculoase pentru democraţie şi reprezintă dispreţul faţă de suveranitatea României.

Este de neimaginat ca nerespectarea primei legi din România - Constituţia - şi, implicit, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români, să nu mai fie o problemă, ba chiar să devină un mijloc de promovare în funcţii-cheie ale justiţiei. Este inacceptabil ca dreptul la viaţă, libertatea individuală, dreptul la apărare, dreptul la informaţie, libertatea conştiinţei, dreptul la ocrotirea sănătăţii, dreptul la grevă, dreptul de proprietate privată să devină facultative. Toate acţiunile trădătorilor nu vor face decât să declanşeze o revoluţie adevărată în România!

Legile (in)justiţiei, şi nicidecum ale justiţiei, sunt un real atac la suveranitatea naţională a României, suveranitate care aparţine poporului român, conform art. 2 alin. (1) din Constituţia României, şi nicidecum unor trădători din PSD, PNL şi UDMR.

Ruşine acestor trădători cu mintea strâmbă şi cu sufletul vândut globaliştilor fără Dumnezeu! Aceştia trebuie să fie cercetaţi de urgenţă pentru infracţiunea de trădare a românilor.

Viitorul României aparţine patrioţilor!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR - Patrioţii Poporului Român.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Au mai depus declaraţii în scris:

- De la Grupul AUR - Lilian Scripnic, Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy, Boris Volosatîi, Sebastian-Ilie Suciu, Radu-Vicenţiu Grădinaru;

- Iar de la Grupul minorităţilor - Dragoş Gabriel Zisopol, Ovidiu Victor Ganţ, Varujan Pambuccian;

- De la neafiliaţi - domnul Bogdan-Alexandru Bola.

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Recent Parlamentul European a adoptat Directiva privind salariile minime adecvate din Uniunea Europeană. În principiu, în calitate de stat membru, România are obligaţia de a stabili un salariu minim decent care să reflecte, pe de o parte, creşterea de preţuri, cât şi dezvoltarea economiei, prin raportarea la celelalte salarii.

Directiva nu impune un mod obligatoriu de stabilire a salariului minim în fiecare stat membru. Asta pentru că avem, pe de o parte, state în care nu există în acest moment un salariul minim stabilit şi, pe de altă parte, pentru că politicile salariale din statele membre sunt foarte variate şi nu permit aplicarea otova a unor formule de calcul.

Directiva privind salariul minim european propune două mecanisme orientative pentru stabilirea salariului minim în fiecare stat. Pe de o parte, se propune ca salariul minim să reprezinte 60% la salariul median brut, respectiv 60% din salariul care se află la mijlocul şirului care începe de la salariul cel mai mic, până la cel mai mare salariu din România. Noi însă, ca stat şi ca evaluări statistice, ne raportăm în general la salariul mediu brut pe economie, şi nu la cel median.

Directiva propune şi în acest caz un mecanism, respectiv ca salariul minim brut să reprezinte 50% din salariul mediu brut pe economie. În Directivă nu se precizează dacă acest salariul mediu brut să fie cel estimat pentru anul în curs sau pentru anul următor, când ar trebui să se aplice noul salariul minim.

Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să ne raportăm la datele concrete pe care le avem până la momentul stabilirii salariului minim pentru anul viitor. Astfel, dacă ne uităm la datele disponibile privind evoluţia salariilor, se estimează un salariu mediu pentru anul 2022 de circa 6.167 lei.

Iar dacă aplicăm cota de 50% propusă în Directiva Europeană, vom obţine un salariu minim brut de 3.084 lei, care ar putea fi implementat cu începere de la 1 ianuarie 2023.

Este o propunere care ar putea sta la baza actului normativ prin care transpunem Directiva Europeană în legislaţia noastră. Iar dacă observaţi, este doar puţin mai mult faţă de propunerea pe care PSD o formulase la finalul lunii august, care, potrivit calculelor noastre, este sustenabilă din perspectivă economică, nu are impact negativ asupra bugetului de stat şi este absolut necesară pentru a preveni exodul forţei de muncă din România, în contextul inflaţiei globale pe care o traversăm.

Aş remarca, în încheiere, că aceste calcule, propuse de PSD pentru salariul minim, au fost validate din nou de viziunea Uniunii Europene, la fel cum s-a întâmplat şi cu alte propuneri, cum ar fi plafonarea preţurilor la energie şi la gazele naturale, cum am cerut noi încă de anul trecut, sau introducerea unei contribuţii de solidaritate pe profiturile excesive ale celor care speculează preţurile la energie, o măsură care se regăseşte şi în O.U.G. nr. 119/2022, adoptată de Guvern şi intrată în dezbatere parlamentară.

Domnul Adrian Alda:

"Noi infuzii masive financiare pentru degrevarea fermierilor de grija irigaţiilor şi a retehnologizării"

Ani de zile, s-a vorbit mult şi s-a făcut prea puţin pentru agricultura românească, pe palierul privind extinderea posibilităţilor de irigaţii. După cum bine ştiţi, acest domeniu prioritar ocupaţional a fost exclus din PNRR în mod intenţionat de către fostul ministru USR al Fondurilor Europene, fapt care s-a resimţit cel mai acut în agricultură, anul acesta, având ca factor declanşator principal seceta prelungită, manifestată preponderent în zonele exploataţiilor agricole mari. Urmările ineficienţei dovedite de politicienii USR sunt, în continuare, sub analiza actualei Coaliţii guvernamentale pentru identificarea oricăror soluţii salvatoare pentru agricultură, utilizând finanţare internă, cât şi venită de la Uniune. Doar că cea mai bună veste nu este aceasta! Ci faptul că România deja încearcă să implementeze un proiect-pilot pentru infrastructura de irigaţii. Această investiţie se ridică la 1,8 miliarde euro. Ea va presupune extinderea canalelor de irigaţii cu 1.700 de kilometri. Capitol nou REPowerEU, pe care îl avem de adăugat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, reprezintă o premisă viabilă prin care am putea folosi bani europeni pentru efectuarea de noi lucrări necesare aprovizionării cu apă a culturilor agricole, în vederea măririi producţiei şi asigurării independenţei acesteia faţă de regimul pluviometric.

REPowerEU este dedicat independenţei energetice a statelor membre, cât şi pentru creşterea şi consolidarea autonomiei energetice a fiecărei ţări comunitare.

Aşadar, actuala conducerea a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu cea a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a dat startul implementării unui proiect-pilot, destinat infrastructurii de irigaţii şi care are şanse foarte mari să fie cuprins în alocarea de fonduri UE.

Trebuie accentuat faptul că, dincolo de răspunsul pe care îl vom primi de la Bruxelles, MADR se angajează să continue susţinut procesul investiţional, atât din fonduri naţionale, cât şi din fonduri europene nerambursabile, vital dezvoltării şi modernizării agriculturii româneşti. Doar în acest mod agricultura românească va fi capabilă să producă şi mai mult! Şi nu numai pentru consumul naţional, ci să determine exporturi apreciabile care să echilibreze balanţa comercială a ţării.

A priori, eu mă declar convins că proiectul acesta privind noul concept de investiţie va aduce multă valoare adăugată pentru economia României, mai ales pentru că girează prin structura sa o componentă de energie verde, utilizând pentru generare panouri fotovoltaice flotante, ce se adaptează pe dinamica cursului de apă. Mai mult, staţiile de pompare vor beneficia de înnoirea echipamentelor energetice, pentru scăderea consumurilor de energie, dar şi pentru automatizarea întregului proces.

Şi, pentru cei mai puţini familiarizaţi cu acest domeniu şi cu inovaţia tehnologică dedicată, proiectele noastre ar putea friza domeniul SF. În perspectivă, se doreşte ca orice fermier să poată dispune de pe telefon de cantităţile de apă necesară suprafeţelor lui agricole şi, concomitent, dispeceratul să acţioneze automat stăvilarele, reuşind şi o monitorizare şi un management performant al întregului consum de apă care are loc pe canalul de irigaţie. În completare, pentru creşterea productivităţii şi întărirea poziţiei competiţionale pe piaţă, a fost lansat şi apelul destinat în exclusivitate industriei agroalimentare. Prin intermediul celor 150 de milioane de euro, prevăzuţi şi pentru acest apel, se vor putea reînnoi echipamentele tehnologice. În funcţie de rezultate, acesta ar putea fi extins, potrivit anunţurilor venite dinspre cele două ministere de resort.

Mai mult, tot în ceea ce priveşte retehnologizarea de care investitorii în agricultură fac uz în activitatea lor curentă, guvernul va lansa un nou ajutor pentru acest sector.

Pe 25 octombrie, fermierii vor avea la dispoziţie un buget alocat de 150 de milioane de euro, bani care sunt destinaţi retehnologizării. Sumele vor fi acordate sub formă de ajutor de stat regional şi vor avea o valoare cuprinsă între 50.000 euro şi 500.000 euro, în limita de maxim cinci ori a cifrei de afaceri realizată în exerciţiul financiar 2022. Cât priveşte cofinanţarea proprie a beneficiarilor, aceasta se asigură în procent de 30% - 60% pentru întreprinderile mijlocii, respectiv 25% - 50% pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici, în funcţie de regiuni.

De asemenea, ministrul agriculturii, Petre Daea, a anunţat şi alte două instrumente de finanţare pentru fermieri, RURAL INVEST şi AGRO IMM INVEST, programe care primesc garanţii prin Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR).

Toate aceste forme de sprijin, puse la dispoziţia agricultorilor români, reprezintă cele mai elocvente dovezi ale interesului şi ale preocupării guvernamentale, manifestate şi faţă de investitorii în acest domeniu, astfel încât aceştia să depăşească şi criza actuală, generată de creşterea ratei inflaţiei şi de scumpirile facturilor la principalele utilităţi şi alimente, precum şi pentru amortizarea efectelor provocate de acest an secetos.

Să nu uităm că PSD şi-a asumat actul guvernării tocmai în scopul de a aduce bunăstare şi o viaţă mai bună pentru toţi românii şi că, prin faptele şi deciziile noastre succesive, aceste obiective tind să se realizeze etapizat, dar integral. Politica paşilor mărunţi, dar fermi şi frecvenţi, a dat întotdeauna cele mai bune rezultate! Chiar şi pe timp de crize sociale, sanitare sau economice!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Ieri, la Alba Iulia, manifestări ample, având în centrul lor pe membrii Casei Regale, stră-strănepoata Regelui Ferdinand, Margareta, Custodele Coroanei Române, şi pe Principele Consort Radu, au marcat ceea ce acum un secol avea să dea startul unor reforme care să facă practic din perioada interbelică adevărata epocă de aur a naraţiunii istoriografiei româneşti.

Până astăzi, probabil, niciun alt eveniment politic nu a mai produs atâta emoţie şi consens politic, nu a mai adunat clasa politică şi societatea, cum a făcut-o Încoronarea din 15 octombrie 1922. În acel an, România ieşise de 4 ani dintr-un război devastator, când a fost la un pas de anihilare statală. Printr-o conjunctură favorabilă, a ieşit din Marele Război întregită. Dar întregirea naţională a venit la pachet cu o serie de probleme: populaţia ţării se mărise de peste două ori, de la 7,7 milioane de locuitori, în 1914, la 16 milioane, în 1922.

Noile provincii trebuiau integrate în Vechiul Regat, existau nemulţumiri sociale şi politice la care un răspuns a fost reforma electorală şi reforma agrară (promisiunile Regelui din timpul războiului), noile graniţe trebuiau ratificate şi recunoscute prin tratatele internaţionale, industria trebuia sprijinită şi dezvoltată etc.

Cei 4 ani, de la încheierea războiului şi până la momentul festiv al încoronării, au reprezentat cei mai productivi şi eficienţi ani pentru clasa politică care, într-un timp relativ scurt, a pus bazele statalităţii noii Românii. Au fost şi disensiuni, abordări diferite cu privire la abordări de soluţionare a problemelor României. Dar, într-un final, s-au găsit soluţii de mijloc pentru a putea îndeplini dezideratele din urma unirii de la 1918. Cea mai importantă pildă pentru astăzi, după Încoronarea din 1922, este puterea consensului pentru mari proiecte naţionale. Ţărăniştii şi liberalii erau într-o opoziţie feroce, dar mereu au găsit o cale de mijloc atunci când în joc era soarta României. Coroana era liantul care reuşea să aşeze liniar forţele politice, elitele vremii, provinciile cu toată diversitatea lor, minorităţile etnice şi religioase, biserica naţională, intelectualii, probabil şi cei foarte puţini republicani.

Astăzi, mai mult ca niciodată, avem nevoie de a găsi consensul, după multiplele crize care au zguduit şi zguduie România şi care au culminat cu starea de insecuritate în urma războiului ilegal şi neprovocat pornit de Rusia împotriva Ucrainei.

Consensul pentru a trece noile legi ale educaţiei, care să întoarcă România cu faţa către viitor şi s-o pregătească pentru provocările care ne aşteaptă.

Consensul pentru a intra în Schengen, un proiect de ţară pe care verbal toată clasa politică îl susţine, dar pe care unii îl sabotează, şi îşi exprimă satisfacţia făcând asta.

Consensul pentru a face ca pachetul de legi ale justiţiei să producă ridicarea MCV, dar şi intrarea în OECD, care va consfinţi România într-o zonă de prosperitate, pe care probabil doar făuritorii Marii Uniri o mai visaseră, în ultimii 100 de ani.

Consensul pentru a reuşi să trecem peste iarnă cu facturile, inflaţia şi criza energetică generată de Rusia. Şi pentru viitor, consensul pentru a regândi România din punct de vedere administrativ, consensul pentru a reclădi bazele constituţionale ale instituţiilor şi ale parlamentarismului românesc, consensul pentru a putea, în coaliţii de guvernare, să construim fără derapaje sau blocaje ţara la care visăm cu toţii.

În Proclamaţia Regelui Ferdinand către popor, Suveranul spunea: "Punând pe capul meu, în această străveche cetate a Daciei romane, coroana de oţel de la Plevna, pe care noi şi glorioase lupte au făcut-o pe veci coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile şi de pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi prin jertfele lor, au asigurat unitatea naţională; şi salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas şi o simţire, de la Tisa pân’ la Nistru şi până la Mare", conform volumului "Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I" (vol. II, Ioan Scurtu, 2004).

Mesajul Regelui Ferdinand răsună peste generaţii şi acelaşi ideal patriotic ar trebui să anime clasa politică pentru ca, prin activitatea noastră, marile proiecte de ţară ale României să fie înfăptuite.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Promovăm valorile liberale. Ducem mai departe misiunea lui Radu Câmpeanu!"

În urmă cu 6 ani, în data de 19 octombrie 2016, Radu Câmpeanu pleca dintre noi. A fost o pierdere imensă atât pentru Partidul Naţional Liberal, cât şi pentru întreaga clasă politică.

Ducând mai departe tradiţia unei familii liberale, tatăl său fiind fost prefect liberal de Dâmboviţa, între anii 1944 - 1947 a fost preşedintele Tineretului Universitar şi, din această postură, a fost conducătorul unui comitet studenţesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste iniţiată de studenţi, în data de 8 noiembrie 1945.

Ideile politice ale lui Câmpeanu l-au adus în atenţia regimului comunist. Având în vedere faptul că nu a vrut să renege valorile liberale, a petrecut opt ani în mai multe închisori comuniste. După eliberare, a avut mai multe locuri de muncă modeste în România, deşi avea studii superioare.

În anul 1973, la vârsta de 52 de ani, se refugiază la Paris, împreună cu familia, reuşind să obţină azil politic. Din Franţa, a reuşit să consolideze opoziţia la regimul comunist. A fost preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale "Solidaritatea europeană" şi fondator al Consiliului Naţional Român. A încercat, cu toate resursele posibile, să arate drama prin care trec românii rămaşi în ţară, sub dictatura comunistă. Liberalul a fost unul dintre cei mai activi luptători pentru deconspirarea abuzurilor făcute sub comanda lui Nicolae Ceauşescu.

După Revoluţia anticomunistă, a revenit în România. Şi-a văzut visul cu ochii în ianuarie 1990, atunci când Partidul Naţional Liberal a fost refondat. Câmpeanu a fost ales secretar general al partidului. În acelaşi an, avea să devină preşedinte al partidului, funcţie pe care a ocupat-o până în 1993.

A candidat la alegerile prezidenţiale din 1990. Deşi nu a câştigat alegerile, pentru mulţi dintre noi, a fost preşedintele de care ţara noastră avea nevoie. A făcut o campanie spectaculoasă, a ţinut discursuri memorabile şi a afirmat răspicat că locul României este în reţeaua ţărilor democratice.

Din funcţia de senator, a reuşit să susţină parcursul european al României. A fost unul dintre cei mai activi susţinători ai democraţiei, capitalismului şi liberalismului.

"Reconstrucţia Partidului Naţional Liberal şi renaşterea unei vieţi democratice în România sunt legate de numele lui Radu Câmpeanu. A vorbit în Exil despre o Românie liberă şi despre valori europene, iar după 1990 a luptat pentru acestea în ţară. Odată cu dispariţia sa, pleacă unul dintre seniorii autentici ai politicii româneşti", a transmis preşedintele Klaus Iohannis, în momentul aflării veştii că fostul preşedinte PNL a murit.

Radu Câmpeanu a fost un om politic apreciat atât de liberali, cât şi de adversarii politici. A fost un politician elegant, un patriot convins şi un democrat autentic. A făcut toate sacrificiile necesare pentru România. Avem nevoie de repere, iar fostul preşedinte PNL este un exemplu pentru noile generaţii.

Promovăm valorile liberale. Protejăm identitatea românească. Ducem mai departe misiunea lui Radu Câmpeanu!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"USL se îngrijeşte de pensionari doar în campaniile electorale"

De când au făcut mariajul, PNL-iştii de duzină şi PSD-iştii demonstrează, cu fiecare zi care trece, că nu sunt în stare să guverneze competent, responsabil şi în interesul românilor. Guvernul PNL - PSD umileşte pensionarii în continuare şi îi consideră doar o masă de manevră electorală. În ultimele zile, premierul Nicolae Ciucă le-a promis o creştere cu 11% a pensiilor, în timp ce Marius Budăi (PSD), ministrul muncii, le-a promis o majorare cu 10%. Nici măcar ei nu se înţeleg când fac promisiuni populiste unor oameni care au muncit o viaţă întreagă şi au cotizat, lună de lună, la stat sume pe care nu le vor vedea niciodată înapoiate. În schimb, liberalii şi social-democraţii s-au înţeles de minune când a fost vorba să majoreze salariile aleşilor locali. Sinergia dintre PNL, PSD şi UDMR a fost prezentă când trebuiau să mărească lefurilor oamenilor lor din teritoriu, de care depind pentru a fi aleşi în Parlament. Pentru această chestiune au găsit resurse financiare imediat. Pentru bătrânii noştri însă nu se găsesc bani, deşi este dreptul lor după o viaţă de muncă.

De aceea, alături de colegii mei deputaţi din Forţa Dreptei, am depus în Parlament un proiect de lege care oferă pensionarilor ceea ce li se cuvine, nu-i umileşte şi nu-i amăgeşte. Este vorba despre iniţiativa prin care: se acordă drepturile până la ultima zi de muncă în grupe speciale şi/sau deosebite; li se acordă drepturile după activitatea pentru care s-au primit sporuri cu caracter nepermanent şi, de asemenea, se acordă drepturile după soţul/soţia care a decedat şi cu care persoana a fost căsătorită mai puţin de 10/15 ani.

Din păcate, parlamentarii partidelor de guvernare nu au timp să discute şi să voteze acordarea acestor drepturi fireşti pensionarilor. Au avut timp doar pentru majorarea salariilor politicienilor şi au făcut asta în timp record. Bătrânii pot să mai aştepte, pot să fie minţiţi, apoi să primească ceva bani exact în perioada electorală, cum ne-au obişnuit.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Situaţia economică din România este stabilă"

Fiecare român resimte astăzi efectele inflaţiei. Situaţia este una dificilă, dar cu toate acestea este bine să privim şi în jur atunci când analizăm starea economiei noastre. În primul rând, o nuanţă importantă este aspectul ce ţine de efectele asupra economiei ale sfârşitului de vară şi începutului de toamnă. Întotdeauna, luna septembrie a înregistrat o creştere, pentru că august este, tradiţional, luna cu cea mai mică rată a inflaţiei din an. În plus, în luna septembrie se reia activitatea economică, situaţie ce generează, în fiecare an, o creştere a consumului, cu efect inflaţionist.

În al doilea rând, din perspectiva inflaţiei, prin comparaţie cu statele din regiune, în România se prezintă cea mai optimistă situaţie. Faţă de rata de 15,9%, cât este în România, observăm rate de 17,2% - Polonia, 18% - Republica Cehă, 20,1% - Ungaria sau 83% - Turcia. Cauzele sunt multiple, însă principalele sunt războiul împotriva Ucrainei şi şantajul energetic al Rusiei, care au determinat creşterea preţurilor în domeniul energiei şi, pe cale de consecinţă, într-un efect de domino, creşterea tuturor preţurilor. Guvernul Ciucă a luat măsurile cele mai bune pentru atenuarea efectelor creşterilor preţurilor energiei pe pieţele internaţionale. A plafonat tarifele la electricitate şi la gaze şi a oferit o compensare de 50 bani a preţului carburanţilor. Potrivit ultimei analize a BNR, dacă nu exista plafonarea tarifelor la electricitate şi la gaze, inflaţia ar fi sărit de 20% încă de la începutul verii. În plus, prin pachetul "Sprijin pentru România", Guvernul condus de PNL a oferit şi posibilitatea amânării plăţii ratelor, precum şi posibilitatea ca toţi cei care au credite cu ROBOR să poată cere trecerea la IRCC şi să diminueze, cel puţin pentru o perioadă de timp, creşterea ratelor. În momentul acesta, BNR foloseşte toate instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru temperarea inflaţiei. Rata dobânzii de politică monetară va creşte pentru a reduce cantitatea de bani aflată în piaţă, fapt ce are ca efect temperarea consumului ca ultim efect al acestui domino - reducerea consumului atrage după sine scăderea inflaţiei. Guvernul şi instituţiile abilitate vor continua să elaboreze pachete de măsuri pentru a diminua, cât se poate de mult, efectele evenimentelor din jurul nostru.

Domnul Boris Volosatîi:

"Necesitatea încheierii unui Acord, în materie de cetăţenie, între România şi Regatul Spaniei"

Zilele acestea i-am interpelat pe ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi pe ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, într-un subiect de actualitate şi de interes special pentru românii din diaspora.

Mai mulţi români din Regatul Spaniei mi-au comunicat, cu diverse ocazii, faptul că autorităţile spaniole le cer acestora să renunţe la cetăţenia română pentru a o putea dobândi, la cerere, pe cea spaniolă.

Aşa cum bine cunoaşteţi, Regatul Spaniei admite dubla cetăţenie doar în cazul cetăţenilor provenind din statele Hispanofoniei, Brazilia şi Italia, cu care are semnate acorduri în materie de cetăţenie.

Este de notorietate că românii din Regatul Spaniei constituie o comunitate foarte numeroasă, de circa un milion de persoane, şi bine integrată cultural-lingvistic, fapt facilitat şi de apartenenţa comună la latinitate.

Dată fiind această situaţie, le-am cerut celor doi oficiali să-mi transmită care este numărul românilor rezidenţi în Regatul Spaniei care au renunţat la cetăţenia română în ultimele trei decenii, defalcat pe fiecare an al perioadei; câte cereri de renunţare la cetăţenia română aflate în prezent în examinare, depuse de românii rezidenţi în Regatul Spaniei; câte din cazurile de renunţare la cetăţenia română de către românii rezidenţii români în Regatul Spaniei au fost motivate de faptul că acest stat admite păstrarea cetăţeniei anterioare doar în cazul resortisanţilor din anumite state cu care Regatul Spaniei a încheiat acorduri în materie de cetăţenie (statele latino-americane şi membre ale Hispanofoniei, plus Italia).

De asemenea, le-am cerut ministrului Afacerilor Externe şi ministrului Justiţiei, care are în subordine Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC), să-mi comunice dacă aceştia consideră sau nu necesar să iniţieze consultări şi negocieri cu autorităţile spaniole competente în vederea încheierii unui acord bilateral în materie de cetăţenie, astfel încât românii care solicită cetăţenia Regatului Spaniei să nu fie nevoiţi să renunţe la cetăţenia română.

Doresc să exprim opinia că această chestiune va fi soluţionată corect şi într-un timp cât mai scurt posibil, în beneficiul românilor rezidenţi în Spania.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Femeile de la sat merită toată recunoştinţa şi admiraţia noastră"

În urmă cu câteva zile, pe 15 octombrie, la nivel mondial, a fost celebrată Ziua mondială a femeilor din mediul rural. Este o zi desemnată de ONU cu scopul de a aprecia public rolul pe care aceste femei extraordinare îl au în dezvoltarea comunităţilor.

E o vorbă românească ce spune că veşnicia s-a născut la sat. Şi mult adevăr este în ea! Veşnicia s-a născut la sat, iar femeile de la sat merită toată recunoştinţa şi admiraţia noastră.

Femeile de la sat au un rol esenţial în bunăstarea familiilor lor, dar şi în actul educaţional şi cel de formare a copiilor şi tinerilor, în sânul familiei.

Vreau să le mulţumesc cu această ocazie pentru dăruirea cu care lucrează în sprijinul familiilor şi al comunităţilor din care fac parte, dar şi pentru energia lor nesecată, care ne ajută să construim o ţară mai bună.

Noi ştim prea bine că în Neamţ, dar şi în alte colţuri ale României, femeile sunt super femei, pentru care familia şi treburile casnice stau în capul mesei. De Ziua Mondială a Femeii de la sat probabil că nu prea au auzit, aşa că au marcat-o la fel cum şi-au trăit toată viaţă, muncind.

Dragi femei, fete şi fetiţe, trebuie să ştiţi că fiecare dintre voi are capacitatea să înfrunte orice greutate. Trebuie doar să credeţi în forţele proprii şi să acţionaţi cu perseverenţă. Fiţi sănătoase, aveţi grijă de voi şi de cei apropiaţi, permiteţi-vă să creşteţi şi să străluciţi.

Nicicând nu m-am îndoit de puterea pe care voi o aveţi. Vreau ca fiecare dintre voi, indiferent de mediul în care vă aflaţi, să ştie că poate să devină orice îşi doreşte - cercetătoare, antreprenoare de succes, prim-ministru, ministru sau, de ce nu, chiar preşedinte de ţară -, dar doar dacă munceşte cu determinare, are curaj şi nu uită de puterea ei.

Mai avem multe de făcut în ceea ce priveşte egalitatea de şanse. Tocmai de aceea consider că este timpul ca noi, femeile, să ne unim forţele şi să ne asigurăm că vocea noastră comună este auzită.

Femeile trebuie reprezentate cu demnitate. Împreună vom învinge, ne vom face auzite!

Să construim împreună o lume în care vocea femeilor contează!

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"PSD la guvernare a oferit un răspuns concret la agenda cetăţenilor"

În această săptămână am văzut că a început un marş sindical al protestelor, în care oamenii îşi exprimă nemulţumirea şi îngrijorarea din cauza scăderii nivelului de trai, din cauza inflaţiei, din cauza creşterii ratelor şi, în general, din cauza incertitudinilor privind ziua de mâine şi a perspectivelor economice foarte tulburi.

Aceasta este agenda cetăţenilor, care pare să nu aibă nicio legătură cu disputele politice pe care le văd în Parlament. Certurile dintre cele două partide de dreapta, cu moţiuni, acuze şi scandal, nu au nicio legătură cu ceea îi preocupă cu adevărat pe cetăţeni.

Iar acest decalaj uriaş dintre mizele disputelor politice din Parlament şi îngrijorările românilor ne arată cât de nocivă şi cât de toxică ar fi fost continuarea guvernării de dreapta care a funcţionat până în decembrie 2021.

Această îndepărtare, din ce în ce mai mare dintre decizia politică şi nevoile reale ale cetăţenilor, a stat la baza deciziei PSD de a se angaja în actul de guvernare, într-un moment deosebit de dificil pentru economia românească.

Intrarea PSD la guvernare a oferit un răspuns concret la agenda cetăţenilor. Am venit cu mai multe seturi de măsuri în domeniul social - Pachetul social implementat imediat după intrarea la guvernare, Pachetul Sprijin pentru România, dar şi implicarea activă şi furnizarea de soluţii pentru problemele din piaţa de energie, deşi PSD nu deţine acest portofoliu.

Şi aş vrea să subliniez această atitudine a PSD: nu ne-am rezumat doar la a critica unele decizii proaste care au afectat viaţa românilor, cum a fost de pildă liberalizarea haotică a pieţei de energie, dar am venit mereu şi cu soluţii. Nu am spus doar că "nu e bine aşa", am venit mereu cu completarea "ar fi mai bine în acest fel". Aşa a procedat PSD şi când a fost în opoziţie, dar şi acum la guvernare. Nu am criticat fără a propune o soluţie alternativă. Plafonarea preţurilor la energie pentru cetăţeni şi IMM-uri este în bună măsură rezultatul insistenţelor PSD din Coaliţie pentru protejarea cetăţenilor cu venituri mici. Ne-am fi dorit o revenire, pentru o perioadă limitată, la piaţa reglementată care a fost înainte de liberalizarea haotică făcută de partidele de dreapta, dar acţionăm într-o coaliţie politică şi e bine că am reuşit măcar să asigurăm această protecţie prin plafonarea preţurilor. Este şi asta o lecţie din care avem toţi de învăţat. Atât timp cât niciun partid nu are o majoritate absolută în Parlament, trebuie să avem înţelepciunea, echilibrul şi preocuparea de a face compromisurile politice prin care putem obţine cel mai bun rezultat pentru cei care ne-au votat.

Prin urmare, recomandarea mea către colegii din opoziţie şi în special către cei de la USR, care au un apetit deosebit să atace la persoană şi să provoace mereu o stare conflictuală în Parlament, ar fi ca, atunci când formulează critici, să îşi prezinte şi soluţiile alternative. Şi, dacă se poate, aceste soluţii să răspundă nevoilor reale, care îi preocupă pe cetăţeni. Nu e treaba mea să le spun altor partide cum să se organizeze, dar oamenii se uită la toate aceste ciorovăieli politice din Parlament şi se simt ignoraţi de cei pe care i-au votat. Au sentimentul că certurile politice nu au nicio legătură cu viaţa lor şi că politicienii sunt mult mai preocupaţi să-şi ducă disputele de orgoliu, decât să facă ceva pentru cei care i-au votat.

Doamna Cristina Burciu:

"Susţinerea producătorilor industriali şi siguranţa locurilor de muncă, în prim-planul preocupărilor Guvernului"

Guvernul, condus de premierul PNL, Nicolae-Ionel Ciucă, pune un accent determinant pe dezvoltarea industrială a României şi pe atragerea de noi investitori în acest domeniu vital al economiei.

Pentru a sprijini unităţile industriale în eforturile de a depăşi cu bine actuala criză energetică, Executivul a aprobat o schemă de ajutor în valoare de 1,5 miliarde euro. Acest demers este vital pentru sprijinul marilor consumatori şi constituie rezultatul efortului conjugat ale societăţilor mari consumatoare de energie şi al statului în vederea asigurării unui flux continuu necesar realizării unor producţii de calitate şi, implicit, de menţinere a trendului ascendent al exporturilor.

În acest context, sunt încrezătoare că adaptarea României la această perioadă dificilă va fi mai facilă, prin intermediul fondurilor europene pe care le avem la dispoziţie. În acest fel, Guvernul mizează pe realizarea unei tranziţii rapide către energia verde, în vederea iniţierii de noi surse de producere a energiei. În acest mod, ne asigurăm că astfel de proiecte sunt sustenabile, predictibile, au coerenţă şi vor fi aplicabile, aşa cum au fost asumate de către ţara noastră.

Din această perspectivă, Executivul transmite un semnal concret de încredere către potenţialii investitori, atât către cei externi, cât şi către IMM-uri, care au potenţial de a ajunge în familia industriei româneşti.

Apreciez că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei naţionale, iar programele guvernamentale de sprijin, aflate în derulare, sunt în măsură de a aduce plus valoare economiei, dar şi de a oferi o garanţie de stabilitate acestora.

Consider că producătorii industriali autohtoni, fie că sunt cu capital străin sau românesc, au capacitatea de a se adapta noilor provocări ale acestei perioade grele, prin armonizarea cerinţelor de ultimă oră, care sunt asumate pe diverse domenii, precum noile directive europene referitoare la protecţia mediului.

Guvernul Ciucă acţionează ferm şi concret pentru identificarea soluţiilor optime, care să ofere garanţii reale în ceea ce priveşte faptul că România îşi poate asuma şi folosi pozitiv şi judicios resursele şi oportunităţile de care dispune.

În acelaşi timp, conducerea guvernamentală este preocupată ca românii să aibă în continuare siguranţa locurilor de muncă, menţinerea şi multiplicarea lor fiind reuşita eforturilor depuse în vederea traversării cu optimism şi încredere a acestui an dificil.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"1 octombrie - Ziua Naţională a Republicii Cipru"

Republica Cipru sărbătoreşte la 1 octombrie Ziua Naţională. Se împlinesc 62 de ani de la înfiinţarea republicii, în contextul câştigării independenţei faţă de Marea Britanie, după ani de lupte deschise şi conflicte etnice violente.

Ca urmare a încheierii acordurilor Zürich - Londra cu Regatul Unit, Grecia şi Turcia, la data de 19 august 1960 se constituia Republica Cipru, iar pe 20 septembrie ţara adera la Naţiunile Unite şi la Commonwealth-ul Britanic.

Încercarea în anul 1974 a arhiepiscopului Makarios, primul preşedinte al noului stat, de a uni Grecia cu Cipru a determinat o lovitură de stat care, la rândul ei, a declanşat aşa-zisa criză cipriotă.

Această acţiune a precipitat invazia turcă a Ciprului, la 20 iulie 1974, care a dus la împărţirea ţării în două zone, cea aflată sub coordonarea Republicii Cipru (64% din insulă) şi cea ocupată de turci (36,2% din insulă), ultima declarată la 15 noiembrie 1983 ca stat independent cu denumirea de "Republica Turcă a Ciprului de Nord", recunoscut doar de către Turcia.

O zonă tampon, cunoscută sub numele de "Linia Verde", care desparte cele două zone, este menţinută de Naţiunile Unite pentru a evita orice alte tensiuni şi ostilităţi intercomunale.

Republica Cipru este membru al familiei europene din anul 2004, este un pilon puternic al stabilităţii şi cooperării într-o regiune care mereu s-a aflat în centrul unor conflicte majore. Relaţiile economice bilaterale dintre România şi Cipru sunt prolifice, Ciprul fiind al zecelea cel mai important investitor în România (https://cursdeguvernare.ro/clasamentul-real-al-celor-mai-mari-investitori-straini-din-romania.html).

Proiectele majore asumate de conducerea Republicii Cipru au adus şi aduc prosperitate ciprioţilor. Conducerea actuală a Republicii Cipru şi-a asumat angajamentul faţă de planurile de viitor al ţării prin Planul Naţional "Ieri în Cipru, mâine-n UE". Acest proiect cuprinde şi o serie de măsuri pentru găsirea soluţiilor viabile necesare rezolvării problemei Ciprului, care să ofere oportunitatea coexistenţei paşnice şi creative a tuturor cetăţenilor insulei.

Cu certitudinea dezvoltării pe multiple planuri a relaţiilor bilaterale dintre România şi Cipru, în calitate de preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Cipru, îmi revine deosebita plăcere şi onoare să urez un cordial la mulţi ani ciprioţilor de pretutindeni!

La mulţi ani, Cipru!

La mulţi ani relaţiilor bilaterale dintre România şi Cipru!

Domnul Dumitru Rujan:

"România merită să fie în spaţiul Schengen!"

Aşa cum afirma şi Preşedintele PPE, domnul Manfred Weber, România îndeplineşte criteriile de aderare la spaţiul Schengen, de mai bine de 11 ani, şi "nu există motive obiective pentru a refuza Bulgariei şi României acest acces... permiteţi-mi să-i asigur pe prietenii noştri din Sofia şi Bucureşti: aveţi sprijinul nostru deplin, al PPE. Locul vostru este în Schengen!" Din fericire, după 11 ani în care nu s-a făcut niciun progres pentru a permite accesul ţării noastre în acest spaţiu al libertăţii, avem în această toamnă una dintre cele mai importante oportunităţi pentru a elimina şi această barieră.

Faptul că tot mai multe state membre au declarat deja că susţin cu toată forţa aderarea României la spaţiul Schengen este rezultatul eforturilor politico-diplomatice ale Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, şi a muncii din ultimul an depuse de Guvernul condus de Nicolae Ciucă. Chiar şi premierul Olandei, stat care în trecut nu a agreat aderarea României, a afirmat săptămâna trecută că "Olanda nu e în principiu împotrivă. România a făcut foarte mulţi paşi în direcţia bună", continuând să afirme, ceea ce şi noi ştim şi agreăm, că România a făcut progrese enorme şi că încă mai are reforme de făcut. Însă, nu cred că suntem cu nimic mai prejos decât cele mai multe dintre statele fondatoare. Dimpotrivă, românii sunt poporul cu cea mai mare încredere în Uniunea Europeană, cei mai încrezători în proiectul european şi cei mai loiali valorilor europene. Cred că la acest capitol stăm mult mai bine decât multe state care fac parte deja din spaţiul Schengen.

Nu aş vrea să închei înainte de a relua declaraţia Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis "Pentru mine, pentru noi... eşecul nu este o variantă! Noi căutăm soluţiile pentru a transforma acest demers într-o reuşită". Cred că fiecare om politic, fiecare partid politic trebuie să se alieze eforturilor pe care le fac în prezent Preşedintele României, ministrul justiţiei, ministrul afacerilor interne şi cel al afacerilor externe şi Guvernul, condus de Nicolae Ciucă, în ansamblul său. O reuşită a aderării la spaţiul Schengen nu va fi doar o reuşită istorică a României, ci, în egală măsură, şi o reuşită importantă a Uniunii Europene, căci beneficiile vor fi pentru toate statele europene care participă la această politică de liberă circulaţie.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

"Sectorul zootehnic şi al industriei alimentare - încotro?"

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, deficitul balanţei comerciale a României a ajuns la peste 21 miliarde de euro, în creştere cu peste 4 miliarde faţă de anul trecut. În plus, contextul global generat de pandemia de COVID-19, conflictul armat din Ucraina şi seceta gravă din acest an contribuie în mod semnificativ la adâncirea deficitului comercial, mai ales în sfera sectorului alimentar, ca urmare a destabilizării preţurilor atât la produsele agroalimentare cât, mai ales, la materiile prime necesare producătorilor.

Alimentele de bază, precum carnea, fructele, laptele, sunt produsele cu cel mai ridicat deficit comercial, motiv pentru care procesarea este un sector greu încercat, care nu poate fi ajutat sau echilibrat doar prin exporturile de cereale pe care România mizează de câţiva ani încoace.

Cadrul legislativ actual trebuie să se centreze în special pe contracararea/reducerea impactului negativ asupra securităţii alimentare în timpul unei situaţii de criză. De aceea, sunt necesare politici publice adaptate şi acceptate de decidenţii politici, care să sprijine creşterea valorii adăugate în agricultură, prin stimularea depozitării şi procesării materiilor prime agricole, concomitent cu încurajarea investiţiilor care să permită creşterea competitivităţii produselor agricole româneşti. Este evident şi la îndemână că România îşi poate îmbunătăţi balanţa comercială negativă mai ales din comerţul cu produse lactate şi carne de vită. Susţinerea procesării materiilor prime autohtone, acoperirea necesarului propriu de consum şi diminuarea importurilor, exportul de produse procesate, vizibilitatea şi promovarea industriei alimentare reprezintă principalele axe ale unor politici agricole veritabile şi sustenabile.

Toate aceste deziderate trebuie să se regăsească transparent, vizibil şi clar în Planul Naţional Strategic, printr-o alocare judicioasă a fondurilor către toate activităţile economice aferente sectorului zootehnic şi al industriei alimentare.

Totodată, instituirea schemelor de ajutor de stat în sectorul zootehnic şi al industriei alimentare trebuie să vizeze, pe rând, sectoarele care sunt deja în colaps, cum este, doar ca prim exemplu, cel al vacii de lapte. Lipsa unui sprijin acordat acestui sector, în contextul creşterii preţului la raft cu aproape 50% şi al importului masiv de materie primă, a condus la diminuarea numărului fermelor de vaci de lapte. Mai exact, asistăm la un abandon îngrijorător al acestei activităţi.

De aceea, consider necesară întărirea dialogului cu reprezentanţii sectoarelor zootehnie şi industrie alimentară, şi reiterez ideea că politicile agricole trebuie să răspundă concomitent şi imediat cerinţelor actuale generate de evenimente cu repercusiuni negative asupra sectorului agroalimentar, şi nu numai.

În acest context, deloc favorabil pentru echilibrarea balanţei comerciale, fac un apel public, ca politicile agricole elaborate să fie mult mai coerente şi mai bine gestionate, iar sprijinul acordat sectoarelor zootehnie, respectiv industrie alimentară să fie alocat, în egală măsură, tuturor activităţilor aferente acestor sectoare,

Domnul Ervin Molnar:

"Aderarea României la zona Schengen nu mai poate fi amânată"

Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un deziderat naţional încă din anul 2007, când am devenit oficial parte a Uniunii Europene. Prin perfectarea Acordului Schengen, încheiat în 1985, între Republica Federală Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg şi Olanda, şi semnarea Convenţiei de punere în aplicare a Acordului Schengen din 1990, au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi s-a avut în vedere crearea unei singure frontiere externe.

Am primit cu bucurie vestea adoptării, ieri, de către Parlamentul European, cu o majoritate covârşitoare, a unei rezoluţii ce recomandă primirea României în spaţiul Schengen. Această rezoluţie nu a făcut decât să reconfirme ceea ce instituţiile europene au spus şi în trecut, faptul că România îndeplineşte toate condiţiile necesare pentru a fi parte din Schengen. Pentru o scurtă readucere aminte: pe 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (Consiliul JAI), România a primit recunoaşterea îndeplinirii criteriilor prevăzute de acquis-ul Schengen. Această constatare a fost întărită şi de o decizie a Consiliului European din decembrie 2012, ţara noastră primind succesiv accesul la Sistemul de Informaţii privind Vizele şi Sistemul de Informaţii Schengen în anii următori.

Mai mult, săptămâna aceasta, au fost votate în Parlamentul României cele trei legi ale justiţiei, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi CSM, elaborate în conformitate cu recomandările organismelor UE şi în urma unei ample dezbateri cu asociaţiile şi organizaţiile interesate. Prin această reformă a sistemului de justiţie, putem fi încrezători că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) va fi, în cele din urmă, ridicat, iar ultimul obstacol în calea aderării noastre la zona Schengen va dispărea. După rezoluţia Parlamentului European, dată marţea aceasta, urmează să vedem raportul echipei de experţi UE privind managementul frontierelor, cooperarea poliţienească şi returnarea migranţilor ilegali. În final, testul cel mai important va fi dat pe 8 decembrie, când are loc Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE, organismul decizional privind aderarea noastră la Schengen. Statul român şi-a îndeplinit toate obligaţiile faţă de cetăţenii săi şi faţă de Uniunea Europeană în privinţa dosarului Schengen. Să sperăm că şi celelalte state din UE vor fi de aceeaşi părere pe 8 decembrie a.c. şi vor aproba aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. Îi vor face astfel dreptate României în acest deziderat îndelung aşteptat, dar amânat prea multă vreme!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Aderarea la spaţiul Schengen este un deziderat naţional"

Asemenea altor aspecte ce ţin de obligaţiile noastre izvorâte prin ratificarea aquis-ului comunitar european, precum este aderarea la zona Euro, aderarea la spaţiul Schengen, pe lângă o obligaţie legală, reprezintă un deziderat naţional transpartinic. Indiferent de culoarea politică, efortul ţării noastre de a adera la spaţiul Schengen trebuie să se bucure de o susţinere unanimă a românilor, în joc fiind interesul naţional. În acest moment, tot mai multe state şi tot mai mulţi reprezentanţi ai instituţiilor europene îşi afirmă sprijinul pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Prin rezoluţia votată pe 1 iunie a.c., Partidul Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, şi-a declarat susţinerea fermă pentru integrarea României, Bulgariei şi Croaţiei în spaţiul de liberă circulaţie.

Pentru cetăţenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spaţiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mişcare şi o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenţiei de punere în aplicare a Acordului Schengen precum: eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne; set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE; armonizarea condiţiilor de intrare şi a normelor privind vizele şi cooperarea consulară; cooperarea consolidată în domeniul poliţienesc; Cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare şi transfer ale executării hotărârilor penale; crearea şi dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen, Sistemului de Informaţii privind Vizele, Agenţiei Europene pentru Frontieră şi Coastă (Frontex) şi a unui nou sistem de înregistrare a intrărilor şi ieşirilor la frontierele externe ale zonei Schengen.

România poate securiza o frontieră a zonei Schengen în orice condiţii. Includerea României şi Bulgariei în zona Schengen va face toată Uniunea Europeană mai sigură, va face toată zona Schengen mai sigură. Românii şi-au câştigat dreptul de a călători fără controale la graniţele noastre. Comisia Europeană confirmă, din anul 2011, că România şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile. Aderarea noastră cât mai curând este nu doar necesară, ci şi extrem de oportună. România acţionează deja ca un membru de facto al Schengen, pentru protecţia Uniunii şi a frontierelor sale externe, de aceea merităm să fim primiţi şi de jure în cadrul spaţiului Schengen.

Doamna Mirela Furtună:

"Pensiile cresc de la 1 ianuarie 2023"

În ultima perioadă, au apărut în presă tot felul de scenarii cu privire la creşterea pensiilor, iar aceste scenarii provoacă multă nelinişte seniorilor noştri.

Ministrul PSD al Muncii, domnul Marius Budăi, elimină orice echivoc! PSD susţine majorarea punctului de pensie şi a pensiei minime cu cel puţin 10%, într-o singură tranşă, de la 1 ianuarie 2023. Aceasta este decizia politică. Nu se merge pe scenariul cu două tranşe, apărut în presă. Pensionarii să fie liniştiţi, pensia va creşte de la 1 ianuarie, cu cel puţin 10%.

PSD susţine majorarea pensiilor cu cel puţin 10% de la 1 ianuarie 2023 şi, pentru viitor, consideră că e necesar ca măsurile guvernului să se concentreze pe protejarea pensionarilor cu venituri mici În scurt timp, proiectul de buget va fi prezentat în Coaliţie, iar decizia va fi clară pentru oricine.

Propunerea PSD, prezentată la finalul lunii august, ca punctul de pensie şi pensia minimă să fie majorate cu cel puţin 10%, de la 1 ianuarie 2023, a fost fundamentată pe o analiză economică serioasă, din care reiese în mod clar că o astfel de măsură este sustenabilă pentru anul 2023.

Majorarea pensiilor cu cel puţin 10%, de la 1 ianuarie 2023, nu este doar posibilă, ci şi absolut necesară, în special pentru protejarea pensionarilor cu venituri mici, a căror putere de cumpărare a fost serios afectată de inflaţia globală şi de criza energetică ce se manifestă la nivel european.

Pe parcursul anului 2023, îmi doresc să identificăm resurse pentru o creştere suplimentară a pensiilor, dar creşterea cu cel puţin 10%, de la 1 ianuarie, este foarte clară, iar seniorii noştri pot sta liniştiţi.

Domnul George Şişcu:

"Nu poţi să conduci cu rezultate o ţară dacă principala activitate este schimbarea unei garnituri cu alta!"

Cele mai bune rezultate, până astăzi, în absorbţia de fonduri europene a avut-o mediul privat, în vreme ce zona publică se confruntă în continuare cu mari probleme în cheltuirea banilor europeni. Abia astăzi, pe fondul unei guvernări stabile şi prin mari eforturi pe care colegii mei le depun, începând cu Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, vedem ţinte ambiţioase şi planuri concrete pentru a nu pierde banii din perioada de programare 2014-2020.

Pe 31 decembrie 2023, Guvernul României trebuie să trimită declaraţiile finale de cheltuieli. Instituţiile publice din România cu responsabilităţi în acest domeniu sunt într-o cursă contra cronometru, în condiţiile în care intrăm şi în noua perioadă de programare şi avem de implementat şi PNRR-ul. Premierul României, Nicolae Ciucă, a spus-o de multe ori: nu ne permitem să pierdem niciun euro din aceste sume!

Schimbările foarte dese de guverne şi de miniştri şi, laolaltă cu ei, schimbările dese în eşaloanele de conducere de la nivelul instituţiilor bugetare, rod capacitatea administrativă a României şi, după cum s-a văzut, determină pierderea unor bani care înseamnă şi autostrăzile despre care tot vorbim, şi proiecte precum Drumul Expres Brăila-Tulcea-Constanţa.

Marile investiţii în infrastructură însă nu le poate face mediul privat, care, s-a văzut, fiind deosebit de competitiv, reuşeşte să atragă toate sumele care îi sunt dedicate din cadrul programărilor financiare ale UE. România are astăzi o altă faţă, în primul rând, datorită antreprenoriatului care a beneficiat de bani europeni nerambursabili şi care a învăţat cum să le atragă şi să le folosească mai bine. Este timpul ca şi Statul român să dovedească faptul că poate!

Nu poţi să ai rezultate deosebite în mediul public, atâta vreme cât semestrial vine un alt şef, cu alte priorităţi şi, la rândul său, schimbă toţi şefii din subordine pentru că vrea şi poate. Nu poţi să conduci cu rezultate o ţară dacă principala activitate este schimbarea unei garnituri cu alta!

Văd, după atât de mult timp, că ministerele din România reuşesc să mişte proiecte şi să îşi asume ţinte ambiţioase, cu termene foarte precise. Pe lângă sursă de finanţare, astăzi avem şi orizonturi de timp clare pentru majoritatea proiectelor mari de infrastructură ale României.

Sigur, nevoile tuturor comunităţilor sunt uriaşe, iar o parte dintre acestea nu mai pot fi acoperite din fondurile europene, deoarece guvernele precedente au pierdut acest tren. Este motivul pentru care noi, liberalii, ne-am luptat atât de mult pentru ca Programul Naţional de Dezvoltare "Anghel Saligny" să existe şi să vină direct în sprijinul comunităţilor care au nevoi de bază pentru a aduce standardele normale de civilizaţie - apă, canalizare, reţele de gaz metan, drumuri.

România, dacă ne facem treaba aşa cum se cuvine, devine în perioada următoare un mare şantier. Trebuie să recuperăm timp şi decalaje acumulate în prea mulţi ani. Dar asta nu poate fi posibil decât dacă avem stabilitate politică. Pentru guvernări solide e nevoie de majorităţi parlamentare la fel de solide, chiar dacă, uneori, ele vin şi cu preţul scăderii temporare în sondajele de opinie. Sunt sigur că, în final, românii vor aprecia PNL pentru că a ales calea dificilă, a construcţiei şi a stabilităţii, în defavoarea unor interese de moment, în care strigatul de după gard ar fi fost poate mai profitabil.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Nivelul indicelui ROBOR pune o presiune majoră pe români"

Una dintre principalele preocupări ale românilor, în ultimele luni de zile, a fost cea privind ratele la bănci. Evoluţia indicelui ROBOR a generat o serie de îngrijorări din partea celor care au rate, deoarece nivelul acestora a crescut în mod simţitor.

Vorbim de creşteri ale ratelor care, pentru unii dintre români, nu pot fi suportabile. Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a urcat la 8,17%. Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 8,27%, iar indicele ROBOR la 12 luni a fost cotat la 8,37%.

Ca să înţelegeţi de unde vine presiunea majoră pe ratele românilor, vă prezint o comparaţie între nivelul de acum şi de la începutul anului 2022. În ianuarie, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, era la un nivel de 3,02%, în vreme ce, la începutul anului 2021, indicele ROBOR la 3 luni era 1,98% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, era, în luna ianuarie, la 3,14%, iar ROBOR la 12 luni era la 3,24% pe an.

La toate aceste majorări se adaugă şi decizia Băncii Naţionale a României de a majora dobânda-cheie la 6,25%, peste estimări.

Vorbim de o serie de creşteri considerabile care ar trebui să primească un răspuns din partea autorităţilor responsabile. Da, Ministerul Finanţelor are obligaţia de a veni cu soluţii, însă, în acest caz, soluţia nu este numai la Guvern.

Ca să înţelegem cine are responsabilitatea cea mai mare în acest caz trebuie să pornim de la definiţia ROBOR. Astfel, ROBOR vine de la Romanian Interbank Offer Rate şi reprezintă rata medie a dobânzii pentru creditele în RON acordate pe piaţa interbancară şi este stabilită de către BNR. Aşadar, stabilizarea ROBOR este atributul al BNR.

Specialiştii de acolo trebuie să intervină, cât mai curând, pentru revenirea la o normalitate a indicelui ROBOR şi, totodată, să ofere cetăţenilor afectaţi pârghii prin care să poată trece cu bine peste această situaţie extrem de dificilă.

Este responsabilitatea integrală a BNR să explice de ce a crescut într-o asemenea manieră ROBOR. Reprezentanţii BNR trebuie să spună public ce au avut în vedere atunci când au crescut într-un asemenea ritm alert rata dobânzii. Desigur, trecem printr-o perioadă extrem de dificilă, însă trebuie să fie identificate soluţii, pentru ca românii să nu ajungă în faliment.

Ştiţi ce este destul de ciudat, faptul că, în momentul în care Mugur Isărescu a ieşit şi a criticat nivelul ROBOR, s-a cunoscut o oarecare stagnare. Asta să fie soluţia? Să iasă Mugur Isărescu şi să urechească băncile?

BNR trebuie să explice foarte clar toate aceste aspecte, deoarece politica monetară este înfăptuită de ei.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Uităm mereu de românii maramureşeni şi regăţeni din Ucraina!"

După izbucnirea crizei ucrainene, în 2014, soldată cu ocuparea şi anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, şi cu autonomizarea unei părţi a Donbassului, şi mai ales după invadarea Ucrainei de către armata rusă în cursul acestui an, politicieni şi analişti de top din România au readus în discuţie situaţia românilor din Ucraina, care trăiesc în teritorii care ne-au fost răpite în perioade nefaste ale istoriei noastre naţionale. În acest sens, s-a vorbit în mod deosebit de românii din Bucovina de Nord şi, mai tangenţial, de cei din Sudul Basarabiei, denumit Bugeac (fostele judeţe româneşti Cahul, Bolgrad şi Ismail) şi din ţinuturile Herţa (situat lângă Bucovina de Nord, la sud-estul acesteia) şi Hotin (care a făcut parte din provincia românească Basarabia, fiind situată în nordul acesteia).

Nu s-a spus niciun cuvânt de cei peste 40.000 de români care trăiesc în regiunea Transcarpatia (ZaKarpatia), situată în sud-vestul Ucrainei, între Tisa şi Carpaţii Ucraineni, la graniţa cu România, având capitala în oraşul Ujgorod.

Profesorul Marga a pus punctul pe i.

Românii din Transcarpatia, teritoriu ocupat compact şi exclusiv de aceştia, respectiv mai mult de jumătate din Maramureşul istoric, nu sunt pomeniţi nici în aproape uitata Declaraţie a Parlamentului României cu privire la Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991, care a avut drept obiect declararea independenţei Ucrainei şi s-a desfăşurat - întâmplător sau nu?! - de Ziua Naţională a României. Declaraţia a fost adoptată în şedinţa extraordinară a camerelor reunite ale Parlamentului României din data de 28 noiembrie 1991 şi a fost publicată în Monitorul Oficial din 29 noiembrie 1991, iar recent a fost republicată integral de Cotidianul, în numărul din 29 septembrie 2022. Paragraful cel mai relevant din această declaraţie uitată este următorul: "Având în vedere că acest referendum ar urma să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti - Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din Sudul Basarabiei -, Parlamentul României declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul ţării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de URSS, la 24 decembrie 1989, şi de Parlamentul României, la 24 iunie 1991".

Parlamentul de la Bucureşti a avertizat că "acest referendum nu poate avea valabilitate în privinţa teritoriilor anexate abuziv de fosta URSS, teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sunt de drept ale României" şi l-a declarat nul şi neavenit. În această declaraţie a fost omisă şi Insula Şerpilor din Marea Neagră, care a aparţinut de drept României până în 28 august 1944, când a fost ocupată de marina sovietică, după care, în 23 mai 1948, a fost anexată abuziv de către URSS, care a inclus-o în Republica Sovietică Socialistă Ucraina, cum a făcut-o anterior cu Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei, Nordul Maramureşului istoric, ţinuturile Herţa şi Hotin.

Din păcate, şi profesorul Andrei Marga, una dintre cele mai marcante personalităţi ale României contemporane (fapt dovedit ca rector al Universităţii Babeş-Bolyai, ministru al Educaţiei Naţionale şi ministru al Afacerilor Externe) a omis Maramureşul istoric din Transcarpatia în recenta şi verticala sa declaraţie care a inflamat spiritele atât în România, cât şi în Ucraina.

Consider salutară şi fundamentată opinia profesorului Marga, care a afirmat, în esenţă, că Ucraina este în frontiere nefireşti şi ar trebui să cedeze teritorii: Ungariei - Transcarpatia, Poloniei - Galiţia, României -Bucovina şi Rusiei - Donbass şi Crimeea. Cu corectivul că regiunea ucraineană Transcarpatia include şi partea de nord a Maramureşului istoric românesc.

Istoria românilor maramureşeni şi regăţeni din Transcarpatia

Transcarpatia este o regiune situată în apropierea punctului 0 al Europei (centrul continentului), în care s-au intersectat de-a lungul istoriei aproape toate seminţiile lumii, actualmente convieţuind aici peste 100 de etnii, cea românească fiind a treia ca mărime, după cea ucraineană şi cea maghiară. Potrivit recensământului efectuat în Ucraina, în 2001, în Regiunea Transcarpatia au fost înregistraţi în jur de 42.000 de români, dintre care 32.000 locuiesc compact în 13 localităţi, într-o zonă care a făcut parte din Maramureşul istoric, lângă frontiera româno-ucraineană, limitrofă cu judeţele Maramureş şi Satu Mare din România. O altă comunitate de circa 10.000 de români, numiţi volohi, trăieşte în 11 localităţi, într-o zonă din nord-vestul Regiunii Transcarpatia, spre frontierele cu Slovacia şi Polonia. Volohii descind din curteni valahi şi robi ţigani ai domnitorului Ţării Româneşti, Şerban Cantacuzino, care s-a refugiat în această zonă în ultimele decenii ale secolului al XVII-lea, după ce sultanul otoman a descoperit că l-a trădat la asediul Vienei şi i-a fost oferit un domeniu de către regele polon. Românii volohi au actualmente cea mai mare rată a natalităţii din Europa, având în medie 7-8 copii într-o familie.

Românii din dreapta Tisei au avut parte de o istorie străveche, dar şi zbuciumată. În perioada feudalismului timpuriu au făcut parte din voievodatul istoric al Maramureşului, devenit comitat după cucerirea maghiară, aici fiind locul de obârşie al voievodului Bogdan, descălecătorul şi fondatorul Ţării Moldovei. Aici, la Muncacevo, a luat fiinţă prima episcopie ortodoxă românească din Transilvania şi, tot aici, la Mănăstirea Peri, a fost editată prima Biblie în limba română. Această zonă a fost un fief al nobilimii româneşti din Transilvania, prezentată posterităţii de academicianul Ioan Mihalyi de Apşa, un ilustru fiu al locului, în "Diplomele Maramureşene", considerată "biblia neamului", despre care marele istoric Nicolae Iorga scria că "fără această carte nu s-ar putea scrie istoria României". Tot aici s-a născut academicianul Mihai Pop, considerat "regele folclorului românesc".

Cum a ajuns o parte din Maramureşul istoric în Ucraina

Până în decembrie 1918, românii din această zonă au făcut parte din comitatul Maramureş, în cadrul Principatului Transilvaniei, respectiv în cadrul Provinciei Transilvania, cunoscând atât vasalitatea Regatului Ungariei, cât şi ocupaţia Imperiului Habsburgic, devenit Imperiul Austro-Ungar după instaurarea dualismului în 1867. Românii din această zonă au trimis patru delegaţi credenţionali la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, unde s-au deplasat cu o căruţă cu cai şi au solicitat includerea întregului Maramureş istoric în ţara mamă. N-au avut însă noroc, întrucât, în 1920, Maramureşul istoric din dreapta Tisei a intrat în componenţa Cehoslovaciei, care s-a prevalat de prevederile tratatului încheiat, în 1916, de Guvernul Brătianu cu puterile Antantei, prin care frontiera de nord a României a fost stabilită pe râul Tisa. În noiembrie 1944, după eliberarea Transilvaniei de sub ocupaţia fascisto-horthistă, zona românească din dreapta Tisei a fost anexată de URSS, care a inclus-o în Republica Sovietică Socialistă Ucraina.

În 1920, când a fost împărţit Maramureşul istoric, în dreapta Tisei au rămas circa 12.000 de români, care locuiau în patru comune: Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Biserica Albă şi Slatina. În 2001, la primul recensământ efectuat în Ucraina după declararea independenţei, după 80 de ani de izolare de patria mamă, conaţionalii noştri nu numai că nu au dispărut prin asimilare, dar numărul lor aproape că s-a triplat, declarându-se români 32.300 de locuitori din această zonă, care convieţuiesc acum în 6 comune: Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Biserica Albă, Slatina, Strâmtura şi Topcino. Actualmente, în cele 6 comune funcţionează 13 şcoli, 6 biserici ortodoxe, 4 biserici greco-catolice, 5 asociaţii culturale, două publicaţii periodice (Apşa şi Maramureşenii) şi un muzeu de istorie şi etnografie, cu denumirea "Dacia Liberă". În fiecare an, românii de aici organizează 2 - 3 manifestări culturale, cu participanţi din România, Republica Moldova şi Ucraina, dintre care au mare audienţă festivalul de poezie "Mihai Eminescu" şi un festival etnofolcloric local, şi editează 2 - 3 cărţi în limba română. Localităţile româneşti din această zonă sunt cele mai arătoase din Transcarpatia, locuitorii vorbesc o limbă maternă mai pură decât în multe zone ale României, iar românii maramureşeni sunt cunoscuţi şi recunoscuţi ca fiind cei mai gospodari şi întreprinzători din regiune, mulţi dintre ei lucrând, îndeosebi, în domeniul construcţiilor, în Rusia, Polonia şi unele state din vestul Europei. Mândri de obârşia lor istorică şi de situaţia lor materială şi culturală, românii de aici spun că trăiesc în "România Mică", vizavi de "România Mare".

Uitaţi sau neglijaţi de ţara mamă

Românii maramureşeni din dreapta Tisei se simt însă uitaţi şi, mai grav, neglijaţi de autorităţile din România. Ei ar dori ca Ambasada României din Ucraina, precum şi Consulatul General de la Cernăuţi şi Consulatul local de la Slatina (Solotvino), înfiinţat cu circa un deceniu în urmă, unde se adresează cel mai frecvent pentru obţinerea de vize pentru intrarea în România, întrucât lor nu le-a fost recunoscută cetăţenia română de către Statul român, din care au făcut parte timp de doi ani (1918-1920), să se implice mai mult în problemele lor. De asemenea, ar dori o colaborare mai consistentă şi permanentă cu Departamentul Românilor de Pretutindeni şi cu Institutul Cultural Român, care până acum au făcut mai mult figuraţie în zonă. Ba, comportamentul unora dintre reprezentanţii acestor instituţii le-a provocat o imensă repulsie localnicilor: unul a cerut băutură şi femei, altul s-a dat la bărbaţi, iar altul a pretins parandărăt pentru banii care ar fi urmat să le fie alocaţi. Oameni mândri şi demni, românii din dreapta Tisei nu cer, în primul rând, bani de la autorităţile române, ei vor cărţi pentru bibliotecile comunale şi şcolare din localităţile româneşti. Vor carte religioasă pentru bisericile româneşti. Vor sprijin pentru editarea publicaţiilor şi cărţilor în limba română şi pentru organizarea manifestărilor culturale tradiţionale. Vor permanentizarea unor relaţii de colaborare sau parteneriate cu instituţiile de cultură din România pentru proiecte transfrontaliere susţinute cu fonduri publice. Vor permanentizarea unor relaţii de colaborare cu consiliile judeţene şi inspectoratele şcolare Maramureş şi Satu Mare. În mod paradoxal, sprijinul instituţiilor naţionale şi judeţene sus-menţionate s-a diminuat substanţial în ultimul deceniu.

Totodată, românii din dreapta Tisei formulează de aproape două decenii alte doleanţe la care nu au primit răspuns. Astfel, aceştia solicită repunerea în funcţie a trenului care lega Sighetul Marmaţiei de localitatea Teresva din Ucraina şi urgentarea construirii noului pod peste Tisa, planificat între localităţile Sighet şi Biserica Albă. Vor sprijin pentru reconstruirea Mănăstirii Peri, cu Hramul Ioan cel Sfânt de Suceava, pentru care a fost obţinut terenul necesar şi a fost întocmit un proiect de către un arhitect din România. Vor sprijin pentru reglementarea statutului vizei culturale multiple, în sensul extensiei utilizării acesteia pentru toată perioada de acordare, fără alte documente justificative solicitate de Poliţia de Frontieră din România, precum şi scutirea de plată a taxei de urgenţă la eliberarea vizelor culturale. Şi, în fine, ce este mai important, vor să fie recunoscuţi şi trataţi ca români atât de Ambasada României de la Kiev, cât şi de Consulatul general de la Cernăuţi şi de Consulatul local de la Slatina, precum şi de poliţiştii români de frontieră şi de alte autorităţi ale statului român, cum ar fi Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.

Asupriţi de ţara de adopţie

Nu în ultimul rând, românii din dreapta Tisei vor ca Ţara mamă să-i sprijine să aibă aceleaşi drepturi pe care le are minoritatea ucraineană din România, drepturi conforme cu standardele europene în materie. Ei atrag atenţia că, după revoluţia portocalie din 2004, care a adus la putere primul preşedinte şi primele partide de dreapta din Ucraina, declarativ pro-europene, la Kiev, s-a manifestat o tendinţă de ucrainizare a şcolilor româneşti, în anul 2009, dispunându-se, printr-un ordin al ministrului Învăţământului din guvernul condus de prim-ministrul Iulia Timoşenko, ca materiile de bază să fie studiate în limba ucraineană, fapt care nu le-a fost impus nici pe vremea URSS. Situaţia a fost restabilită prin legea minorităţilor naţionale adoptată după câştigarea, în 2010, a alegerilor parlamentare de către Partidul Regiunilor (partid de centru-stânga) şi a alegerilor prezidenţiale de către candidatul susţinut de acest partid, Victor Ianukovici, cunoscut ca având o orientare pro-rusă.

A urmat Euromaidanul, alungarea şi fuga lui Ianukovici în Rusia, la începutul anului 2014, şi revenirea la putere a partidelor de dreapta. Una dintre primele măsuri adoptate imediat de noua guvernare, tot declarativ pro-europeană, a fost abrogarea legii minorităţilor naţionale, fapt ce a atras proteste din partea minorităţilor mai semnificative (rusă, maghiară, română). După câteva luni, a fost declanşat conflictul din Donbass şi a fost ocupată peninsula Crimeea de către Rusia. În 2021, după câştigarea, cu doi ani înainte, a alegerilor prezidenţiale de către Volodimir Zelenski şi a alegerilor parlamentare de către Partidul Slujitorul Poporului, Parlamentul de la Kiev a adoptat controversata şi contestata lege privind limba de stat din Ucraina, care este cea mai restrictivă lege din istoria acestei ţări, precum şi din Europa acestor zile, în ceea ce priveşte utilizarea limbii materne de către minorităţile naţionale.

Conform acestei legi, începând din septembrie 2023 toate şcolile cu predare în limba română vor fi obligate să predea toate disciplinele în limba ucraineană, exceptând limba şi literatura română.

Apel în favoarea românilor din Ucraina

În calitate de deputat, adresez, pe această cale, Parlamentului României un apel special pentru a se preocupa şi de soarta comunităţilor româneşti din Regiunea Transcarpatia din Ucraina, luând exemplele Ungariei şi Poloniei, state membre ale UE si NATO, ca şi ţara noastră. Propun ca Declaraţia Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina din 1 Decembrie 1991 să fie recitită în plenul reunit al celor două camere şi să fie completată cu noi argumente factuale şi juridice. Fac, de asemenea, un apel la solidaritate şi la implicare în reprezentarea şi apărarea intereselor acestor comunităţi, îndeosebi către colegii parlamentari şi reprezentanţii administraţiei publice locale din judeţele Maramureş şi Satu Mare.

Solicit europarlamentarilor români să manifeste preocupare în Parlamentul European şi faţă de problemele românilor din Transcarpatia, alături de ale celorlalţi conaţionali de pe teritoriul Ucrainei. Solicit Departamentului Românilor de Pretutindeni şi Institutului Cultural Român să elaboreze şi să prezinte soluţii concrete de finanţare a proiectelor de prezervare a identităţii naţionale, etnice, culturale şi religioase a românilor din Transcarpatia.

Solicit Ministerului Educaţiei, organizaţiilor neguvernamentale (fundaţii, asociaţii, ş.a.) şi agenţilor economici din România să acorde burse de studii şi premii elevilor şi studenţilor români merituoşi din Transcarpatia.

Nu în ultimul rând, solicit Preşedintelui României şi ministrului Afacerilor Externe, în calitate de diriguitori ai politicii externe a statului român, să discute atât cu autorităţile de la Kiev, cât şi în forurile europene şi internaţionale problemele minorităţii române din Transcarpatia, Ucraina.

Dacă tot doreşte să acceadă în UE şi în NATO, şi încă cât mai rapid posibil, Ucraina trebuie să înţeleagă că trebuie să aplice standardele europene şi atlantice în materia acordării şi respectării drepturilor minorităţilor naţionale. Dacă ar fi aplicat aceste standarde, poate nu se ajungea la conflictele cu Rusia putinistă din 2014 şi din prezent.

Timp de peste două decenii, respectiv până în 2014, românii au fost consideraţi cei mai mari duşmani ai ucrainenilor, după ruşi, uneori chiar înaintea acestora, conform sondajelor realizate în ţara vecină. Militarii ucraineni studiau în manualele lor variante de acţiune împotriva unui stat român agresor. Până acum, minoritatea română din Ucraina a avut parte de un tratament statal dur şi a fost deseori terorizată de către organizaţii ultranaţionaliste, cu accese fascistoide, ca RUH sau Sectorul de Dreapta, redenumit mai nou Sectorul 4 (după cele trei sectoare/încărcătoare aflate în dotarea unui soldat pentru pistolul mitralieră).

Ucraina deţine şase teritorii româneşti

Cu toate acestea, România şi majoritatea românilor au condamnat ferm nejustificata şi sângeroasa invazie rusească şi au acordat un sprijin substanţial guvernului şi poporului ucrainean. Au fost primiţi şi trataţi cu ospitalitate şi cu generozitate peste două milioane de refugiaţi ucraineni, au fost acordate ajutoare nemilitare semnificative, s-a permis tranzitul unor ajutoare militare acordate de state aliate din NATO, a fost facilitat exportul cerealelor din ţara vecină prin porturi, pe şosele şi pe căi ferate din ţara noastră ş.a.

Ţara noastră si-a periclitat astfel propria securitate naţională şi integritate teritorială. România nu a înjunghiat Ucraina pe la spate, cum a făcut Ungaria, care, în momentele critice din 2014 şi din acest an, a revendicat ferm, de la cel mai înalt nivel politic, autonomia teritorială pentru minoritatea maghiară din Transcarpatia, a vociferat şi nu a aplicat sancţiunile economice impuse de UE, nu a permis tranzitarea teritoriului ungar cu materiale militare NATO pentru Ucraina, invocând tot timpul că "nu este războiul nostru". Iar românii din Transcarpatia au dovedit loialitate deplină statului ai cărui cetăţeni sunt, neavând accese iredentiste ca maghiarii din zonă.

În 2014, în cursul primului război din Donbass, au luptat pentru Ucraina în prima linie, fiind folosiţi de multe ori drept carne de tun. În războiul actual din Ucraina, au fost şi sunt luaţi cu arcanul din mijlocul familiei, din biserici, în timpul slujbelor religioase, din restaurante, unde sărbătoresc diverse evenimente, sau din alte locuri publice. Mulţi dintre ei obiectează că nu au motivaţie să lupte si să-şi rişte viaţa pentru o ţară care le refuză drepturi elementare.

Un guvern român vremelnic şi neclarvăzător a încheiat pe repede-nainte, cu speranţa naivă a accederii în NATO în primul val, din fostul lagăr sovietic, un tratat de bună vecinătate cu Ucraina, prin care a recunoscut actualele frontiere ale acesteia cu ţara noastră. Consider însă că ţara vecină, a cărei statalitate şi a cărei independenţă au fost proclamate şi recunoscute doar cu 31 de ani în urmă (în decembrie 1991), ar trebui măcar să recunoască şi să ţină cont că include între graniţele sale teritorii care ne-au fost răpite de imperiul sovietic din care descinde (URSS), şi anume Nordul Bucovinei (regiunea Cernăuţi), Sudul Basarabiei (Bugeacul), Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, Insula Şerpilor şi o parte din Maramureşul istoric (în regiunea Transcarpatia).

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Zeci de botoşăneni, sosiţi din toate colţurile judeţului, au protestat duminică, 9 octombrie, în faţa Prefecturii Botoşani, exprimându-şi nemulţumirea faţă de creşterea fără precedent a facturilor la energie, a preţurilor combustibililor, alimentelor şi a ratelor la bănci.

Botoşănenii sunt din ce în ce mai revoltaţi de situaţia economică actuală şi îşi expun nemulţumirile cu orice ocazie, nu doar în cadrul protestelor. Iată dovada că protestele nu sunt o simplă campanie electorală, ci sunt ale tuturor românilor sătui de jocurile politice dezastruoase ale conducătorilor.

În aceeaşi zi de duminică a avut loc, în centrul municipiului Botoşani, Ziua Naţională a Produselor Agroalimentare Româneşti, eveniment de care au profitat toate numele cunoscute ale politicii româneşti ca să iasă în faţă - au fost prezenţi Marius Budăi, ministrul Muncii, senatorul PSD, Lucian Trufin, prefectul judeţului, preşedinta Consiliului Judeţean Botoşani, cât şi primarul municipiului. Aceştia au vorbit despre proiecte politice, s-au făcut promisiuni, însă realele probleme au fost tratate cu nepăsare, strategie specifică atât pentru PSD, cât şi pentru PNL.

Sub sloganul "Produs românesc - bun pentru tine, bine pentru fiecare", oficialităţile au vrut să îşi arate aşa-zisa apreciere faţă de producătorii agricoli ai judeţului, producători pentru care n-au făcut însă nimic. Comercianţii botoşăneni se plâng în mod constant de condiţiile în care muncesc şi de faptul că agricultura a devenit un mijloc de subzistenţă care nu poate asigura nici măcar un trai decent în contextul crizei financiare pe care o traversăm.

Încercarea de a oferi oamenilor pâine şi circ a fost una eşuată. Discursurile nu au avut efectul pe care politicienii şi l-ar fi dorit - nu au mai impresionat pe nimeni. Oamenii adunaţi într-o mulţime consistentă în faţa politicienilor i-au taxat pe aceştia prin comentarii şi le-au transmis clare mesaje. Cu lacrimi în ochi, şi-au expus problemele ministrului Budăi.

Disperaţi, majoritatea pensionarilor, au evidenţiat faptul că abia reuşesc să trăiască din suma alocată lor de stat, ducându-şi traiul, cu greu, de la o zi la alta, cu atât mai mult în contextul scumpirii enorme a taxelor. Ba chiar un botoşănean s-a apropiat de oficialităţi şi le-a spus - "murim de foame!". Oficialii însă l-au privit cu nepăsare şi au aşteptat să fie condus de jandarmi în spatele mulţimii.

Vom continua protestele până când clasa politică aflată la guvernare va înţelege că ţara se află pe marginea prăpastiei şi că milioane de români trăiesc la limita supravieţuirii din cauza felului în care politicienii corupţi aleg să ne conducă.

Vrem demiterea şi anchetarea ministrului Energiei, Virgil Popescu, vrem ca PSD să respecte promisiunea reglementării, vrem să nu le plătim împrumuturile în frig şi foamete, ca în comunism! Este necesară redeschiderea unor capacităţi de producţie şi încheierea hoţiei pe faţă - furnizorii cumpără un kW cu 1,6 lei şi îl vând cu 6 lei. Preţurile energiei şi ale gazelor trebuie aduse cu mult mai aproape de costurile de producţie!

Singura cale de redresare este să-i sancţionăm la vot pe cei care au dus ţara la sapă de lemn şi să-i punem să plătească!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Măsuri pozitive ale PSD pentru scăderea gradului de sărăcie al românilor"

Una dintre principalele preocupări ale PSD este îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor, prin măsurile de sprijin şi susţinere adoptate în scopul realizării acestui demers.

În anul 2010, mai mult de un sfert dintre români, respectiv 6,2 milioane de persoane, trăiau sub limita sărăciei, iar, în 2016, 4,7 milioane de concetăţeni erau în pericol de a nu putea supravieţui. De atunci, după venirea PSD la conducerea executivă a ţării, numărul oamenilor care trăiau în stare de deprivare materială severă s-a redus de la 3,9 milioane, în 2017, la 3,1 milioane, în 2018, pentru ca ultimele date oficiale să arate că doar 16,8% dintre români, adică doar 2,5 milioane de persoane, mai trăiesc în sărăcie severă.

Aceste cifre depăşesc bariera unor numere seci, demonstrând, fără echivoc, viabilitatea programelor aplicate de PSD pentru reducerea sărăciei şi asigurarea unui nivel de trai pentru români comparativ cu cel al cetăţenilor din ţările Uniunii Europene.

Principalele măsuri care au condus la reducerea gradului de sărăcie în România au fost creşterea salariului minim, eliminarea şi scăderea mai multor impozite şi taxe, programele de suport pentru crearea de noi locuri de muncă, precum şi susţinerea familiilor tinere.

În ultimul an, conducerea PSD a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale a acordat o atenţie specială pensionarilor cu venituri reduse, aflaţi în risc major de sărăcie. Astfel, s-a reuşit acordarea în plus a unui sprijin în valoare de 700 de lei, care s-a distribuit pensionarilor cu venituri mai mici de 2.000 de lei. De asemenea, persoanele cu dizabilităţi au primit ce de-a 13-a indemnizaţie, iar prin Programul "Sprijin pentru România" s-au alocat voucherele sociale în valoare de 250 de lei, de care au beneficiat 4,7 milioane de români cu venituri reduse.

Ziua Internaţională pentru Eradicarea Sărăciei, marcată în fiecare an în data de 17 octombrie, este un bun prilej pentru ca statul să evalueze cu obiectivitate cauzele generatoare ale sărăciei. Trebuie să pornim de la rădăcina acestui flagel, care afectează încă un număr important de români, iar la baza apariţiei fenomenului sărăciei stă viaţa şi educaţia copiilor noştri.

Realitatea copiilor din România este, din păcate, una tristă, din moment ce unul din zece copii din mediul rural se confruntă cu o stare accentuată de sărăcie. Un studiu realizat pe acest subiect indică faptul că peste jumătate dintre copiii români, respectiv 51%, trăiesc sub spectrul sărăciei, unii dintre ei chiar în sărăcie extremă, fără acces la educaţie şi o dezvoltare armonioasă.

Consecinţele acestei situaţii sunt dramatice şi extreme pentru viitorul tinerei generaţii, având în vedere că sărăcia în care se zbat copiii le periclitează grav sănătatea, fiindu-le afectate atât creşterea, cât şi dezvoltarea fizică normală. Nu în ultimul rând, din aceleaşi considerente, foarte mulţi copii nu sunt trimişi la şcoală, fiind privaţi de participarea educaţională, deci cu şanse minime ulterior, în viaţa de adult. La acest capitol, avem nevoie, incontestabil, de educarea părinţilor din categoriile vulnerabile, pentru a-i face să înţeleagă că şcoala este vitală pentru copiii lor, indiferent de situaţia materială dificilă în care se află.

Consider că este foarte important ca România să continue politicile de diminuare a sărăciei în rândul populaţiei, în acelaşi ritm impus, în ultima perioadă, de către PSD, prin măsuri concludente privind facilitarea accesului românilor pe piaţa muncii.

Domnul Ioan Balan:

"Programul Regional Nord-Est a fost aprobat de Comisia Europeană!"

După foarte mulţi ani, în care Regiunea Nord-Est era arătată cu degetul pentru subdezvoltare şi pentru lipsa investiţiilor, eforturile administraţiilor publice locale şi ale Guvernului din ultima perioadă au schimbat cu totul această tendinţă, în una favorabilă. Infrastructura modernă de transporturi care să lege Moldova de celelalte provincii istorice a început să se construiască, administraţiile publice locale au asigurată finanţarea pentru realizarea proiectelor de investiţii de interes local, utilităţile de bază se extind la cât mai multe gospodării, şcoli renovate sunt tot mai multe, spitalele primesc dotări moderne şi lista reuşitelor din ultimii ani poate continua. La baza tuturor acestor reuşite au stat şi stau fondurile europene nerambursabile puse la dispoziţia României de Uniunea Europeană. Mulţi au privit cu scepticism reuşitele preşedintelui României şi ale PNL, atunci când s-au obţinut finanţări de zeci de miliarde de euro aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi cele disponibile în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Acum, când cea mai mare parte a proiectelor sunt susţinute cu aceste fonduri, încrederea mare pe care românii o au în Uniunea Europeană a fost răsplătită.

Uniunea Europeană a aprobat recent Programul Regional Nord-Est, un program care susţine transformarea şi dezvoltarea Regiunii de Nord-Est într-o regiune competitivă prin inovare, digitalizare, întreprinderi dinamice, localităţi modernizate, transporturi, educaţie şi mediu curat. Programul regional reprezintă şi o reformare structurală a modului în care România va utiliza resursele financiare europene în exerciţiul financiar viitor, printr-o mai mare apropiere de cetăţean şi de nevoile sale.

Chiar dacă traversăm o perioadă deosebit de dificilă, marcată de agresiunea barbară a Rusiei la graniţa Regiunii Nord-Est, de o criză energetică provocată de acest atac nejustificat asupra poporului ucrainean, de preţuri care au crescut într-un ritm nedorit, cred cu putere că fondurile europene pe care Uniunea Europeană ni le pune la dispoziţie ne vor ajuta să depăşim toate dificultăţile.

Ceea ce ştim cu toţii este că aceste oportunităţi financiare trebuie fructificate până la ultimul euro, că fondurile nu ne stau la dispoziţie o veşnicie, că avem nevoie de proiecte utile pentru oameni şi că toate autorităţile române trebuie să-şi dea concursul pentru a creşte calitatea vieţii românilor.

România se va schimba la faţă cu ajutorul fondurilor europene, dar pentru aceasta este nevoie de foarte multă muncă şi seriozitate!

Domnul Ioan Mang:

"Viitorul securităţii noastre energetice stă în raţiune şi realism, nu în dogmatismul fanatic!"

Una dintre cele mai faimoase ziceri din limba engleză este aceea că nu există prânz gratuit - there is no free lunch. Este o atenţionare pentru cazurile în care suntem tentaţi să ne lăsăm pradă ideilor facile, populismului, conspiraţiilor, soluţiilor miracol şi chiar dogmatismului. Printr-o astfel de situaţie am trecut în ultimii ani, în domeniul energiei.

S-au ţinut, chiar şi la noi, discursuri pompoase, s-au lansat planuri ambiţioase, s-a anunţat, triumfal şi prematur, încheierea definitivă a erei fosile şi începutul celei verzi. Şi ne-am făcut, mărturisesc, speranţe, chiar dacă prea mult entuziasm şi prea multă încrâncenare aruncă, de multe ori, lucrurile în derizoriu. Totuşi, mulţi au crezut că o eră mult mai bună era posibilă deja, atunci. După care, brutal şi real, a venit duşul rece al crizei de acum, a venit momentul confruntării dintre ideal şi realitate, dintre naivitate, aş spune mai blând, şi nevoia ca oamenii să aibă acces la energie acum şi, mai ales, înainte de orice să îşi poată permite costurile aferente.

Sper că şi cei mai încrâncenaţi avocaţi ai soluţiei verzi unice şi-au dat seama cât de departe suntem de discursurile triumfaliste, cât avans tehnologic mai este încă necesar, dar mai ales, cred eu, cât realism!

Mă număr printre cei care cred că, măcar în parte, umanitatea are capacitatea de a afecta clima şi, mai mult decât orice, cred că, dacă putem găsim soluţii pentru a polua mai puţin, atunci avem obligaţia să o facem şi să implementăm urgent acele soluţii. În acelaşi timp - şi am cerut asta încă de dinaintea invaziei ruseşti din Ucraina - avem datoria de a ne gândi şi la noi, la cei de acum, la situaţia noastră care nu este una închipuită, ci una foarte reală. De aceea, am susţinut şi susţin menţinerea minelor de cărbuni, am susţinut şi susţin ca resursele noastre naturale energetice, chiar dacă exploatate de firme străine, să ajungă, înainte de orice, şi preferenţial, la români. Orice altă soluţie mi se pare de neacceptat!

De asemenea, cred că toate cele de mai sus pot şi trebuie făcute de o manieră modernă, mai puţin poluantă, prin retehnologizare, prin filtrarea agresivă a eventualelor emisii nocive. Soluţiile reale există şi de ele avem nevoie acum!

Mesajul meu este acesta - am convingerea că viitorul securităţii noastre energetice stă în raţiune şi realism, nu în dogmatismul fanatic! Trebuie, mai mult ca oricând, să fim pragmatici, aşa cum sunt toate celelalte ţări din Uniunea Europeană, trebuie să acceptăm şi să ne impunem ţinte realiste în privinţa reducerii dependenţei de combustibilii fosili şi tranziţia către energia verde, atunci când ea va fi cu adevărat disponibilă facil şi constant. Până atunci, cer cu tărie gaze şi petrol românesc pentru români, cărbune românesc pentru români şi, desigur, uraniu românesc, pentru ca românii să aibă acces urgent la energie mai ieftină şi mai curată!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Adoptarea Legilor justiţiei este un mare pas înainte"

La începutul acestei săptămâni, Senatul României, în calitate de For decizional, a adoptat cele trei proiecte de lege care priveau organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii şi statutul judecătorilor şi procurorilor.

Legile justiţiei reprezintă un obiectiv foarte important pentru ţara noastră, deoarece adoptarea lor joacă un rol determinant în ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi, implicit, în aderarea României la spaţiul Schengen. Prin munca asiduă a ministrului PNL, domnul Cătălin Predoiu, şi a echipei de la Ministerul Justiţiei, s-a asigurat preluarea în aceste acte normative a recomandărilor MCV, ale Comisiei de la Veneţia şi ale asociaţiilor profesionale.

Astfel, noile legi vin să modernizeze justiţia, să o alinieze la principiile europene, să consolideze independenţa sa, dar şi să clarifice aspecte de bază din cariera judecătorilor şi procurorilor şi să asigure o mai mare eficienţă, toate cu respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Totodată, acestea vin să repare tot ce a fost mutilat în anii precedenţi şi îndreaptă multe imperfecţiuni.

Adoptând aceste legi şi respectându-ne angajamentele, putem spera într-un viitor apropiat la ridicarea MCV, ceea ce ne-ar aduce mai aproape de Schengen, iar acest lucru înseamnă eliminarea, în sfârşit, a cozilor interminabile şi a timpilor de aşteptare de la graniţe, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru transportatori, dar şi proceduri mult simplificate la frontiera aeriană pentru zborurile către şi dinspre destinaţii din spaţiul Schengen. Mai mult, adoptarea Legilor justiţiei este şi un obiectiv asupra căruia România s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, adică un jalon de care va depinde accesarea fondurilor de care ţara noastră are mare nevoie pentru modernizare şi dezvoltare în perioada următoare.

Ministerul Justiţiei, condus de ministrul PNL Cătălin Predoiu, s-a consultat cu toate instituţiile responsabile în domeniu, de la ÎCCJ, la CSM, la Ministerul Public, dar şi cu asociaţii, ONG-uri şi sindicate. Proiectele au fost puse în dezbatere publică pentru prima dată în anul 2020, deci au stat în dezbatere aproape 2 ani. Au fost elaborate după mai multe runde de dezbateri publice, doar într-o singură rundă au fost examinate peste 1000 de amendamente.

Astfel, putem spune că astăzi am adoptat un pachet legislativ coerent şi stabil care să pună România pe traiectoria europeană, de la care, în anii trecuţi, o guvernare de tristă amintire s-a străduit să o abată.

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

"Fermierii vrânceni vor primi despăgubiri pentru culturile calamitate!"

Fermierii români se află într-o situaţie dificilă din cauza secetei pedologice care a afectat toate arealele agricole din ţara noastră. Informaţiile comunicate de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" ne arată că anul agricol 2021-2022 a fost extrem de secetos.

Cantităţile de precipitaţii au fost mai mici cu circa 29%, în raport cu media multianuală, iar temperaturile medii zilnice au fost mai mari în medie cu 1,2 grade Celsius, în raport cu media multianuală. Această secetă pedologică a provocat fie întârzieri ale semănatului culturilor din toamna 2021, fie diminuarea răsăririi plantelor sau afectarea până la calamitare a culturilor în perioada de vegetaţie.

Doar pentru culturile de toamnă, centralizarea realizată la Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ne arată că peste 16.740 fermieri au fost afectaţi de seceta pedologică şi circa 250.000 de hectare de culturi înfiinţate în toamna anului 2021 au fost calamitate în grade diferite de afectare cuprinse între 30% şi 100%.

În judeţul Vrancea, polul secetei din acest an, sunt înregistraţi peste două mii de fermieri care au avut culturile de toamnă afectate de secetă. Cele mai mari pagube au fost la cultura de grâu, unde au fost înregistrate pagube pe 18.746 de hectare, adică 10% din suprafaţa calamitată la nivel naţional. De asemenea, au fost calamitate 3.329 de hectare cu rapiţă, 3.139 de hectare cu orz, dar şi peste două sute de hectare cultivate cu ovăz, orzoaică, secară, triticale.

Sunt fermieri care nu au avut ce să recolteze de pe suprafeţele pe care le lucrează şi care acum nu mai au resursele financiare pentru achiziţia inputurilor şi efectuarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă 2022. Pagubelor provocate de secetă li se adaugă creşterea accentuată din ultima perioadă a preţurilor la inputuri agricole, energie electrică şi gaze naturale, care au impact negativ asupra realizării suprafeţelor programate a fi înfiinţate cu culturi în toamna 2022 şi există riscul ca mulţi fermieri să nu îşi poată achita datoriile, să nu poată plăti salarii şi să abandoneze cultivarea terenurilor.

Îl felicit pe ministrul agriculturii, Petre Daea, pentru implicarea şi adoptarea unor măsuri financiare care vin în sprijinul fermierilor afectaţi de secetă! Ultimul exemplu este iniţierea Ordonanţei de urgenţă care stabileşte valoarea despăgubirilor pentru fermierii ale căror culturi de toamnă au fost calamitate.

De asemenea, îl felicit pe prefectul judeţului Vrancea, Nicuşor Halici, pentru demersurile făcute la Guvern privind iniţierea unor acte normative care să vină în sprijinul fermierilor, dar şi pentru derularea, în premieră naţională, a unui proiect, în judeţul Vrancea, de stimulare a precipitaţiilor cu generatoare terestre!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Eforturi internaţionale pentru siguranţa transatlantică"

Pe lângă asistenţa militară oferită Ucrainei, vecinii noştri aflaţi sub asediul armatei ruse încă din iarna acestui an, statele democratice ale spaţiului transatlantic s-au angajat să construiască un scut internaţional capabil să respingă agresiunea externă, să consolideze valorile democratice şi să asigure respectarea dreptului internaţional şi european. Crimele împotriva umanităţii, bombardamentele în zone populate de civili şi uciderea oamenilor nevinovaţi au toleranţă zero pentru noi, iar ororile provocate de Kremlin trebuie, în primul rând, trase la răspundere şi, în al doilea rând, prevenite în viitor. Acţiunea colectivă ar trebui să aibă astfel două valenţe, combativă şi preventivă, pentru a înlătura ameninţarea rusă din repertoriul de vulnerabilităţi şi riscuri atât ale NATO, cât şi ale UE.

Încă din anii secolului trecut, au fost făcute demersuri pentru a spori integrarea europeană în domeniul apărării, ajungându-se chiar la discuţii legate de înfiinţarea unei armate a UE. În prezent, statele membre şi-au unit eforturile pentru a crea şi a implementa iniţiative de securitate pe toate planurile, terestru, aerian, maritim etc. Săptămâna trecută, Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Norvegia, Slovacia, Slovenia, România, Regatul Unit, aliaţi ai NATO, şi Finlanda au semnat la Bruxelles o scrisoare de intenţie ce prevede dezvoltarea "Iniţiativei pentru Scutul Cerului European" - European Sky Shield Initiative (ESSI). Propus de Germania, proiectul vizează crearea unui sistem european de apărare aeriană şi antirachetă. În baza acestui program, cele 14 state semnatare vor putea achiziţiona echipamente aferente sistemelor IRIS-T de fabricaţie germană, PATRIOT dezvoltat de americani, sau ARROW de fabricaţie israeliană, concepute pentru a neutraliza rachetele cu rază lungă de acţiune. Ministrul apărării din Germania, Christine Lambrecht, a declarat că au fost deja încheiate contracte cu producătorii. Proiectul serveşte securităţii colective, dar şi a statelor în mod individual, oferind o cale multinaţională, rentabilă şi eficientă de asigurare a spaţiului aerian împotriva ameninţărilor curente sau viitoare. Totodată, avem încrederea că astfel de iniţiative vor descuraja orice atac la adresa UE şi NATO şi vor diminua riscurile cu care se confruntă comunitatea internaţională, evitând un alt război precum cel din Ucraina.

Pe de altă parte, s-au făcut progrese remarcabile şi la nivel diplomatic. În cadrul Adunării Generale a ONU de la sfârşitul lunii trecute, statele participante şi-au manifestat profund dezaprobarea referitor la anexarea ilegală a regiunilor separatiste din Ucraina şi a încălcării dreptului internaţional. Ucraina nu este doar o ţară sub asediu din punct de vedere militar, este o ţară a cărei suveranitate a fost şi este batjocorită şi a cărei integritate a fost compromisă. Nu vom rămâne indiferenţi în faţa acestor fapte şi ne dorim ca vecinii noştri să primească dreptatea care li se cuvine, iar Federaţia Rusă să fie trasă la răspundere pentru acţiunile pe care le-a întreprins în ultimele luni. Au fost pierdute vieţi omeneşti, a fost încălcată autonomia unui stat independent. Este nevoie de o instanţă judiciară la nivel supranaţional pentru a judeca şi a trage la răspundere comportamentul Moscovei. În baza acestor argumente, Ministerul Afacerilor Externe a declarat că ţara noastră va susţine crearea unui tribunal special care să fie însărcinat cu rezolvarea crimelor de agresiune din Ucraina, continuând astfel progresul realizat prin înfiinţarea Curţii Penale Internaţionale la începutul acestui secol.

Eforturile Ucrainei nu sunt singulare, întrucât atacurile zilnice care au loc afectează stabilitatea tuturor statelor din regiune şi ameninţă pilonii democraţiei şi ai statului de drept. De aceea, ne implicăm direct în această problematică şi colaborăm strâns cu partenerii noştri externi pentru a ajunge cât mai repede la un scenariu al păcii şi securităţii europene.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Piedicile noastre către Schengen versus blocajele unui stat extracomunitar înainte de integrare"

Salut faptul că în coaliţia de guvernare există un consens politic privind integrarea ţării noastre în spaţiul Schengen şi că dezideratul nostru naţional a început să fie agreat şi de dreapta europeană, lăsând la o parte europarlamentarii de extremă dreaptă. M-aş bucura, de asemenea, ca absolut toate guvernele europene de centru-dreapta să susţină aderarea României la spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2023, la fel cum procedează omoloagele lor social-democrate. Iar acest sentiment de bucurie nu va fi doar al meu personal, ci va fi împărtăşit de către toţi românii care conştientizează tot mai multele provocări şi tot mai atipice, ca să nu fac referire şi la potenţialul lor crescut de pericol, cu care am ajuns să ne confruntăm, în ultima perioadă, în contextul geopolitic delicat, provocat de războiul din Ucraina. Dublul nostru rol determinant, pe care-l avem ca frontieră de est a UE şi a NATO, ne-a accelerat eforturile, în ultimii 11 ani, pentru integrarea în spaţiul Schengen, iar prezenţa noastră viitoare în acest spaţiu nu va fi doar încă o hotărâre justă a decidenţilor europeni, ci o recunoaştere a progreselor evidente, făcute de România până acum.

Aceste timpuri pline de neprevăzut, pe care am ajuns să le parcurgem, nu sunt nişte vremuri propice nici pentru eschivarea de la acordarea unor drepturi legitime şi de multă vreme câştigate de România şi de către Bulgaria! Nu este deloc momentul prelungirii termenului de punere în aplicare a obligaţiei Uniunii Europene de acceptare a ţării noastre în acest spaţiu! Mai mult, nu este deloc fastă această perioadă pentru tensionarea unor parteneriate vechi şi care s-au dovedit până acum extrem de productive multilateral! Este total contraindicată şi ruperea unor relaţii de prietenie atât între statele membre ale Uniunii Europene, cât şi cu cele care îşi doresc cu fervenţă să intre în această comunitate.

Pe de o parte, valul euroscepticismului poate creşte şi mai puternic în cazul în care Consiliul se va pronunţa, în luna decembrie, împotriva includerii noastre în Schengen, iar pe de altă parte, o astfel de decizie ar putea destabiliza intenţia altor ţări de a intra în Uniune. Aşadar, un vot de blam îndreptat împotriva României şi a Bulgariei ar crea multe prejudicii de imagine Uniunii Europene, iar din ele ar putea rezulta noi configurări de alianţe şi chiar reorientarea parteneriatelor comerciale regionale, dar cu efecte resimţite pe tot mapamondul.

Combaterea discriminării de orice formă este unul dintre perceptele de bază ale construcţiei politice europene, iar aplicarea unui refuz va confirma existenţa unei forme de discriminare la care este supusă o ţară membră, România, sau poate chiar două - şi aici fac referire la Bulgaria.

Ţinutul în aşteptare pe o perioadă atât de îndelungată depăşeşte până şi limitele oricăror jocuri politice de culise, ca să nu avansez că sfidează reguli elementare sau că încalcă drepturi. Dacă nouă ne sunt ignorate, în continuare, beneficiile pe care România le-a generat prin accederea în UE şi le va amplifica, în viitor, tuturor partenerilor europeni şi extraeuropeni, cu toţii vom avea de suferit în plus din punct de vedere economic, prin împiedicarea fluidizării liberei circulaţii şi aşa desfăşurată în condiţii de securitate conforme.

Un demers al nostru, al PES, precum şi al tuturor cetăţenilor români privind solicitarea de sprijin de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este unul perfect legitim pe această problematică, dar sper să nu ajungem chiar până acolo, astfel încât înţelepciunea factorilor decidenţi, manifestată frecvent, să aibă întâietate. Doar în acest fel vom putea să evităm concretizarea în realitate a opiniilor nerealiste ale extremiştilor şi ale euroscepticilor de pretutindeni de pe mapamond privind trăinicia şi echitatea care definesc Uniunea Europeană. Doar în acest mod, state precum Georgia sau Turcia îşi vor maximiza eforturile pentru integrarea în Uniune.

Vizita de lucru de săptămâna trecută, de la Ankara, efectuată alături de câţiva colegi deputaţi la Marea Adunare Naţională a Republicii Turcia, precum şi întrevederile cu o serie de oficialităţi turce, printre care şi cu preşedintele Comisiei de relaţii externe a Parlamentului turc, domnul Çağatay Kılıç, preşedintele Grupului turc pentru Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, domnul Ahmet Yıldız, ministrul turc al afacerilor externe, domnul Mevlüt Çavuşoğlu, şi ministrul adjunct al afacerilor externe, domnul Faruk Kaymakci, au subliniat dorinţa acestui stat puternic şi mare de a intra în Uniunea Europeană.

Dincolo de bariera lingvistică ce determină filtre în plus privind ştirile legate de Turcia care ajung la noi în ţară, ni s-au dat asigurări că există unanimitate politică internă privind aderarea la comunitatea europeană. De asemenea, ni s-a solicitat sprijin pentru acest pas decisiv pe care această ţară îl are în vedere de ceva vreme. Cu alte cuvinte, această dorinţă exprimată şi de Turcia vine şi reconfirmă nu doar fezabilitatea construcţiei politice europene, ci şi atractivitatea politicilor ei, traiectul de încredere care deja se prefigurează, sentimentul de stabilitate şi de trăinicie de care se bucură statele membre. Nu mai vorbesc despre efectele economice benefice şi de prosperitatea de care noi, membrii, facem uz.

Aşadar, dacă un stat mult mai mare şi mai dezvoltat decât alte ţări europene, cu o cultură radical diferită de cea a majorităţii statelor membre, are ca ţintă atingerea acestui obiectiv într-un orizont de timp cât mai apropiat, nu înseamnă doar o legitimitate în plus conferită Uniunii, ci şi o convingere fermă că în această comunitate nu mai este loc de niciun fel de tergiversări sau de erori de strategie. Şi o astfel de certitudine nu trebuie contrazisă printr-un refuz al vreunui drept legitim al unei ţări deja membră, pentru că aici nu se pune sub nicio formă problema unei excepţii care să confirme regula, ci să se respecte regula.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Legea care permite medicilor de familie să deschidă puncte de lucru secundare a fost promulgată"

În cadrul declaraţiei politice de astăzi doresc să punctez importanţa promulgării Legii care acordă posibilitatea medicilor de familie să deschidă puncte de lucru secundare. Această nouă reglementare va eficientiza accesul românilor la serviciile medicale, în mod special pentru acei pacienţi domiciliaţi în zona rurală.

Un câştig important pentru sistemul de sănătate sunt modificările legislative aduse art. 75 din Legea nr. 95/2006, prin care cabinetele de medicină de familie vor putea deschide puncte de lucru secundare în mediul rural unde există deficit de medici, noua lege fiind promulgată ieri.

Cabinetele de medicină de familie pot deschide până la două puncte de lucru secundare, dacă în cadrul acestora se asigură un program de cel puţin 10 ore pe săptămână. Serviciile medicale prestate în aceste puncte secundare sunt decontate, indiferent dacă au fost prestate de către medicul de familie titular al cabinetului sau de către medici angajaţi ai cabinetului.

Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor modifica normele de aplicare ale Contractului-cadru în acord cu prevederile din prezenta lege în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia.

Nou şi foarte important este faptul că autorităţile administraţiei publice locale se pot implica pentru a sprijini înfiinţarea şi funcţionarea punctelor de lucru ale cabinetelor de medicină de familie în baza unui contract civil.

Domnul Nicolae Giugea:

"Norii negri care se strâng peste economia naţională pot fi alungaţi cu fondurile europene"

Nu putem trece cu vederea avertismentele tot mai frecvente care vin din partea unor instituţii internaţionale de prestigiu, care spun că inflaţia tot mai accentuată, completată de criza energetică şi de blocajele apărute în aprovizionarea cu unele materiale şi materii prime ar putea să aducă din anul 2023 o recesiune severă chiar în rândul celor mai puternice economii ale lumii. Or, cum economia ţării noastre depinde în foarte mare măsură de dinamica celor mai puternice economii europene, cum multe fabrici din ţara noastră depind de producţia din alte state europene, nu ar trebui să ne facem iluzia că am putea să fim feriţi de riscuri.

Preşedintele României şi Partidul Naţional Liberal au reuşit în urmă cu doi ani să obţină din partea Comisiei Europene un volum de finanţări record, atât prin Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă, cât şi prin Cadrul Financiar Multianual, de circa 80 de miliarde de euro. Acest volum uriaş de finanţare, care poate fi comparat cu Planul Marshall pentru Europa democratică, merge deja către modernizarea întregii Românii, către infrastructura de transporturi, agricolă, şcolară şi sanitară, către digitalizare şi reforme structurale, către dezvoltarea operatorilor economici români mici şi mijlocii, către politici pentru un mediu mai curat. Mai mult decât atât, proiectele care trebuie să fie derulate cu aceşti bani trebuie să fie proiecte pentru viitor, moderne, sustenabile energetic şi ecologic.

Dacă riscurile anticipate s-ar putea produce, România poate evita o recesiune economică printr-o utilizare eficientă a fondurilor europene. În anul 2022, acest lucru a fost deja demonstrat prin faptul că, deşi economii puternice din Uniunea Europeană au înregistrat stagnare economică sau o creştere de câteva zecimale, România, prin impulsionarea investiţiilor finanţate din fonduri europene, a înregistrat o creştere economică de 5,7%.

Aşadar, avem la îndemână aceste resurse exact în momentul în care avem cel mai mult nevoie de ele şi exact în momentul în care România are cea mai mare nevoie de modernizare şi dezvoltare. Dacă ar fi să judecăm modul în care Guvernul Ciucă a reuşit să gestioneze multitudinea de crize apărute în anul 2022 şi să impulsioneze creşterea economică prin utilizarea fondurilor europene, am convingerea că ţara noastră va evita scenariile sumbre cu privire la dinamica economiei în următorii ani!

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

La data de 3 octombrie am sărbătorit Ziua Unităţii Germane, Ziua Naţională a Republicii Federale Germania. Această sărbătoare a avut loc în contextul în care România şi Germania au celebrat anul acesta 30 de ani de la încheierea Tratatului privind Cooperarea Prietenească şi Parteneriatul în Europa. Este de remarcat faptul că Germania a fost prima ţară care a semnat un astfel de tratat cu ţara noastră, într-o perioadă în care regimul postcomunist reprezenta mai degrabă o piedică în apropierea faţă de Occident. Totuşi, Guvernul federal german ştia că reunificarea Germaniei în urma căderii Zidului Berlinului ne deschide şi nouă calea spre UE şi NATO şi că va veni ziua în care cele două ţări vor fi partenere şi aliate în cadrul celor două organizaţii.

Investiţiile germane în România au crescut necontenit, ele ocupând de departe locul întâi, după originea capitalului investit, conform BNR.

Totodată, Germania este cel mai important partener comercial al României. Volumul schimburilor în anul 2021 a depăşit 33 de miliarde de euro.

Suntem parteneri apropiaţi în UE, cancelarul Olaf Scholz declarând recent că Germania susţine intrarea României în spaţiul Schengen.

Parteneriatul în cadrul NATO este unul extrem de strâns, forţele aeriene germane participând anul acesta alături de aviaţia militară română la protejarea spaţiului aerian al ţării noastre şi al Alianţei. Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a dus la o intensificare a relaţiei dintre cei doi aliaţi, România şi Germania.

Apreciez, deci, că relaţiile bilaterale româno-germane sunt în acest moment foarte bune, minoritatea germană din România având o contribuţie importantă la acest fapt.

Doresc, totodată, cu această ocazie, să mulţumesc României şi Germaniei pentru sprijinul constant pe care ambele ţări îl acordă comunităţii noastre!

La mulţi ani, Germania! La mulţi ani, România!

Domnul Alexandru Popa:

"Parlamentul European - vot favorabil pentru aderarea României la spaţiul Schengen"

Votul dat în Parlamentul European, ieri, atestă, încă o dată, că România merită cu prisosinţă să devină membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, prin aderarea la spaţiul Schengen. Acest vot covârşitor acordat la Strasbourg, cu 47 de voturi pentru, 49 împotrivă şi 43 de abţineri nu mai lasă loc interpretărilor de orice fel şi deschide porţile Schengen pentru România. De acum, mai depindem doar de votul politic care va fi dat în cadrul Consiliului Uniunii Europene, Forul decizional în această speţă.

Beneficiile aderării României la spaţiul Schengen sunt multiple şi vor avea efecte imediate în ceea ce priveşte circulaţia cetăţenilor români pe teritoriul Uniunii Europene, precum şi în ceea ce priveşte circulaţia mărfurilor. Aderarea la Schengen va însemna concret zero ore de aşteptat la frontiere pentru turişti şi transportatori, va reduce semnificativ costurile de transport şi va avea şi un impact pozitiv asupra mediului prin reducerea consumului de carburanţi. Un alt aspect important îl reprezintă creşterea atractivităţii investiţionale, ce va genera pe termen mediu şi lung crearea de noi locuri de muncă stabile şi bine plătite pentru români.

Niciun lider european nu poate contesta faptul că România a făcut toate investiţiile necesare în sistemele de securitate la frontiere, că am consolidat legislaţia şi că funcţionarii din domeniu sunt bine pregătiţi. Am speranţa că toţi partenerii europeni vor accepta până la urmă că ţara noastră şi-a făcut bine temele, îndeplinind criteriile de aderare la Schengen, că vor lăsa orgoliile sau calculele politice interne deoparte şi vor da un vot raţional şi corect în cazul României.

Situaţia actuală este nedreaptă şi trebuie să înceteze cât mai curând!

Prin noi înşine pentru România!

Doamna Ana-Loredana Predescu:

"Europa fierbe! România fierbe! Oamenii ies în stradă!"

Cotele exagerate ale inflaţiei, creşterea preţurilor la carburanţi, criza energetică, scăderea puterii de cumpărare sunt ingredientele reţetei creşterii costului vieţii de zi cu zi, motiv care a scos sute de mii de oameni în stradă, în toată Europa.

Protestele au început în inima Uniunii Europene, la Bruxelles, apoi au continuat la Dublin şi la Paris. Zeci de mii de studenţi, profesori şi părinţi din Ungaria au protestat faţă de condiţiile de salarizare şi de muncă ale profesorilor şi faţă de problemele de personal.

Europa fierbe! Dar şi România fierbe! Românii ies în stradă! Organizaţiile sindicale au făcut front comun şi au pornit o caravană prin toată ţara.

Oamenii au cereri simple: cer stoparea creşterii preţurilor, cer creşterea salariilor şi pensiilor şi cer aplicarea Legii salarizării unitare nr. 153/2017. Sunt îndreptăţiţi să ceară şi să-şi spună părerile.

Rata anuală a inflaţiei în luna august 2022, comparativ cu luna august 2021, este 15,3%, însă preţurile au crescut cu 30%-50%.

Potrivit INS, în anul 2022, preţul coşului de cumpărături de bază a crescut de patru ori, ajungând la aproximativ 300 de lei (279 de lei) pentru ulei, făină, orez, pâine, lapte, ouă, hârtie igienică, două caserole de carne de pui, două caserole de carne de porc, mezeluri, brânză, cartofi, zahăr, mălai, un bax de apă, fructe şi legume.

Cu alte cuvinte, românii lasă săptămânal sute de lei la casele de marcat ale supermarketurilor.

Nu putem să nu amintim nebunia creată de creşterea ratei IRCC, dobânda de referinţă pentru creditele noi pentru populaţie care a urcat la 4,06%, de la 2,65%, potrivit BNR. Deci, vorbim despre o creştere de 53%. La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, acum este la nivelul de 8,14% - maximul ultimilor 12 ani. Aceasta înseamnă că tinerii, la început de drum, care abia şi-au format o familie, plătesc 500-800-1000 de lei în plus la rata pentru creditul imobiliar.

Facturile exagerate la energie, multe pe nedrept, au împovărat traiul de zi cu zi al românilor.

Cred că este de datoria noastră, a politicienilor, de a rezolva mai multe probleme decât creăm.

Salariile, pensiile, veniturile românilor trebuie ajustate cel puţin cu rata inflaţiei, pentru a depăşi acest moment critic. Oamenii nu vor să mai audă explicaţii despre "contextul geopolitic" sau despre erorile liberalizării pieţei de energie. Au nevoie de soluţii, au nevoie de bani să-şi poată susţine traiul de zi cu zi.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Compensarea preţului carburanţilor, un balon de oxigen pentru micii antreprenori"

În această perioadă, suntem în situaţia de a căuta soluţii pentru a reduce efectele multiplelor crize asupra populaţiei şi mediului de afaceri. Până acum, consider că am luat măsuri punctuale pentru a asigura românilor un trai decent în această iarnă. Am reuşit să facem paşi importanţi în asigurarea independenţei energetice şi suntem în situaţia fericită de a avea stocuri suficiente de gaze naturale. Am luat măsuri pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile şi a mediului de afaceri prin Programele "Sprijin pentru România", iar efectele nu au întârziat să apară.

Decizia plafonării preţului la lemnele de foc reprezintă o măsură socială absolut necesară. Jumătate dintre gospodăriile ţării se încălzesc cu lemne, preponderent cele din mediul rural şi oraşele mici, unde veniturile sunt considerabil mai scăzute decât în oraşele mari.

De asemenea, o măsură extrem de importantă este cea care vizează compensarea preţurilor la benzină şi motorină. Au fost discuţii în coaliţie, fiind luată în considerare doar varianta compensării preţului motorinei, nu şi pe cel al benzinei. Însă, încă o dată, la nivelul coaliţiei, am dovedit că am atins acel nivel de maturitate pentru a lua cea mai bună decizie, compensarea ambelor categorii de carburanţi. Este o decizie care vine atât în sprijinul cetăţenilor, cât şi a mediului de afaceri. Cel puţin pentru micii antreprenori - din domeniul serviciilor, construcţiilor, turismului sau agriculturii - măsura este un balon de oxigen. Să nu uităm că aceştia se "luptă" în fiecare zi să îşi ţină afacerile pe linia de plutire, iar compensarea le permite menţinerea costurilor cu transportul la un nivel rezonabil. Mai mult decât atât, supravieţuirea lor înseamnă numeroase locuri de muncă salvate şi familii care nu vor ajunge în situaţia de a deveni dependente de sistemul de asistenţă socială.

Domnul Lilian Scripnic:

"Mărirea taxelor şi impozitelor locale, o decizie ticăloasă a Guvernului"

Guvernul Ciucă loveşte încă dată în românii care muncesc din greu şi abia fac faţă valului de scumpiri din această perioadă. Aşa cum ne-au obişnuit, guvernanţii noştri una declară public şi alta uneltesc în Parlament. Cu ocazia dezbaterii Proiectului de Lege de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reprezentanţii coaliţiei de guvernare au găsit ca fiind oportun să aducă modificări Ordonanţei, în cadrul dezbaterilor din Parlament, în sensul majorării cu 50% a taxelor şi impozitelor locale pentru anul 2023, deşi prim-ministrul şi liderii coaliţiei au afirmat public de nenumărate ori că nu au de gând să ia o astfel de decizie. În condiţiile în care românii abia mai fac faţă contextului economic dificil, cu inflaţie galopantă, creşterea ratelor la bănci, criză energetică şi, în curând, o criză alimentară, este cât se poate de clar că Guvernul nu mai ia decizii pentru oameni, ci împotriva lor.

Având în vedere cumulul de factori care fac viaţa românilor tot mai dificilă a mări taxele şi impozitele este o decizie similară cu un cuţit înfipt în spate, nu de duşman, ci de aproapele tău, este o decizie care dă dovadă de cinism şi dispreţ faţă de propriul popor, care va conduce la sărăcirea populaţiei, deja aflată sub povara liberalizării pieţei energiei şi creşterea preţurilor la facturile de utilităţi pe care aceasta a generat-o.

Iată cum, încă o dată, partidele aflate la putere îşi fidelizează maşinăriile de partid. Primul pas a fost cu creşterea salariilor celor din administraţia locală, iar prin mărirea impozitelor se oferă şi sursa de finanţare, care este pusă tot pe umerii omului simplu, slab şi sărac. În mod cert acest Guvern nu mai guvernează pentru români. Cum altfel putem interpreta această nouă măsură care practic înseamnă falimentul a milioane de români?

Mai mult, acest Executiv nici măcar nu este în stare să folosească resursele naturale în folosul ţării. Pe lângă faptul că a lăsat posibilitatea de exporta energia românească în avans pentru o perioadă lungă, faţă de firmele care tranzacţionează energia românească şi care au încasat miliarde de euro profit în acest an statul român nu a arătat aceeaşi determinare în a le impozita sau, un alt caz, cel al multinaţionalelor care fac profit în România, dar pe care îl externalizează an de an prin tot felul de metode de optimizare fiscală pentru a nu plăti taxe în România. În cel mai cinic mod posibil, statul a decis să-l impoziteze pe cel slab şi sărac, însă nu poate fi ferm în a impozita multinaţionalele care activează pe teritoriul României, în felul acesta ţara noastră pierzând anual miliarde de euro la buget.

Concluzia este evidentă - îl bat pe cel slab, că de la cel puternic pot lua bătaie eu. Cam aceasta este logica acestui Guvern.

Doamna Maria Stoian:

"Traficul de persoane, un fenomen care trebuie să ne preocupe pe fiecare dintre noi"

Ziua Europeană de luptă împotriva traficului de persoane, sărbătorită ieri, atrage atenţia asupra acestui fenomen care a atins în ultimii ani dimensiunile şi particularităţile unui proces social transnaţional.

Traficul de persoane este responsabil pentru dramele umane şi suferinţele devastatoare provocate victimelor, fie ele exploatate sexual, prin muncă sau sub alte forme. În aceeaşi măsură, traficul de fiinţe umane reprezintă un fenomen de criminalitate organizată care nu cunoaşte graniţe, o infracţiune gravă, prevăzută şi pedepsită însă nu foarte drastic în România.

Fenomenul traficului de fiinţe umane nu reprezintă o problematică nouă a panaceului criminalităţii, el grevând istoria omenirii timp de mai multe milenii, sub diferite forme de manifestare. Astfel, sclavia, în forme noi sau mai vechi, ca şi practicile similare sclaviei continuă să existe în toate statele lumii, totul derulându-se sub evantaiul crimei organizate, cu atât mai mult în actuala criză sanitară, economică şi socială.

Având forme de manifestare care ţin de crima organizată, traficul de fiinţe umane poate crea vulnerabilităţi ce ţin de stabilitatea sistemelor statale, chiar să destabilizeze pacea şi securitatea acestora. Acest flagel se exprimă prin tulburarea echilibrului demografic, etnic, cultural, prin incapacitatea mecanismelor de protecţie socială sau de sănătate publică, prin depăşirea capacităţii de absorbţie a pieţei legale a muncii, precum şi prin bulversarea raportului de forţe dintre structurile de control al legalităţii şi al ordinii publice, pe de o parte, şi responsabilii de comiterea activităţilor infracţionale, pe de altă parte.

Datele statistice oficiale arată că în ultimii ani numărul victimelor traficului de persoane din România s-a situat constant în jurul cifrei de 600-700/anual. Majoritatea covârşitoare a formelor de manifestare a acestui fenomen este dată de cazurile de exploatare sexuală, în timp ce cerşetoria şi exploatarea prin muncă sunt în procente mult mai reduse.

În ceea ce priveşte exploatarea sexuală, cele mai multe victime au căzut pradă acţiunilor proxeneţilor, dar sunt şi destule situaţii în care soţul sau partenerul au fost autorii faptelor. Îngrijorător consider şi faptul că marea majoritate a victimelor exploatării sexuale au o educaţie modestă, respectiv persoane care nu au încheiat cursurile şcolare obligatorii sau, în multe cazuri, nu au deloc studii.

Societatea românească de astăzi este foarte vulnerabilă la tentativele din ce în ce mai evoluate ale indivizilor certaţi cu legea, la încercările lor de a transforma din ce în ce mai multe persoane în victime ale acestui gen de infracţiuni grave. Din acest motiv, fiecare dintre noi trebuie să conştientizăm gravitatea efectelor pe care le poate produce traficul de persoane pe plan uman şi socio-economic şi să luam atitudine.

Doamna Elena Stoica:

"PSD sprijină crearea de locuri de muncă sigure şi bine plătite pentru români"

PSD are printre priorităţi o serie de politici publice care vizează atât sprijinirea mediului de afaceri, în scopul păstrării locurilor de muncă existente în prezent, cât şi înfiinţarea de noi posturi stabile şi bine remunerate în sistemul privat.

Pentru atingerea acestor deziderate, conducerea PSD a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale a lansat noi programe finanţate din fonduri europene, destinate atât subvenţionării angajării tinerilor, cât şi persoanelor cu vârsta de peste 45 de ani.

Astfel, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale va implementa, în perioada imediat următoare, două noi proiecte ce vizează dinamizarea capacităţilor de angajare pe piaţa muncii, prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ANOFM.

Cele două proiecte, "PRO NEETs RMPD - Stimularea integrării absolvenţilor NEETs pe piaţa muncii" şi "PROACCES 4 - Subvenţionarea locurilor de muncă pentru şomeri" - vor fi operaţionale în perioada octombrie 2022 - decembrie 2023. Valoarea totală este de 57 de milioane de euro, cofinanţarea fiind asigurată din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Capital Uman.

Programele menţionate se adresează angajatorilor care încadrează în muncă persoane din aceste categorii de persoane, proiectele venind în sprijinul mediului de afaceri, dar şi al persoanelor care în prezent nu au un loc de muncă.

În opinia mea, este vital ca viaţa românilor să revină, încet-încet, la nivelul de dinaintea pandemiei, fapt care s-a şi realizat în multe domenii de activitate. Piaţa muncii este un segment în continuă schimbare, fapt ce impune măsuri dinamice, coerente, care să stimuleze atât angajatorii, cât şi angajaţii.

Remarc faptul că intrarea PSD la guvernare a stimulat integrarea românilor pe piaţa muncii şi sunt convinsă că măsurile adoptate de reprezentanţii noştri din Executiv vor fi de un real ajutor românilor, mai ales şomerilor, pentru a-şi găsi locuri de muncă sigure şi bine plătite.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Încă o fabrică închisă"

Situaţia industriei româneşti este tot mai precară!

Fabrica de Zahăr de la Luduş riscă să fie distrusă din cauza indiferenţei manifestate de statul român.

Iată ceea ce spun oamenii de la Sindicatul Liber Zahărul Luduş: "Vă transmitem această adresă ca un ultim strigăt de disperare şi totodată ca o rugăminte de încercare a salvării uneia din cele două fabrici de zahăr funcţionale din România, Fabrica de Zahăr de la Luduş, judeţul Mureş. Ne-aţi dat multă speranţă şi bucurie în primăvară, în momentul când am fost anunţaţi că statul, împreună cu fermierii din zonă, o să preia Fabrica de Zahăr. Ne gândeam că după 32 de ani de distrus, reuşim şi noi, românii, să salvăm ceva, însă astăzi, 28.09.2022, am fost anunţaţi că Tereos România SA îşi continuă planul de lichidare şi demolare a Fabricii de Zahăr de la Luduş, că statul s-a retras şi în concluzie nu s-a găsit cumpărător."

"Părerea noastră: suntem într-un război continuu de 32 de ani, război tăcut, pe care România îl pierde încet, cu bună ştiinţă, în favoarea speculanţilor şi aşa-zişilor investitori străini. Nu mai avem mori pentru a produce făina, nu mai avem fabrici de ulei, nu mai avem rafinării, nu mai avem industrie. În locul industriei române s-au făcut mall-uri şi cartiere, în care să stăm şi unde să ducem banii câştigaţi tot de la investitorii străini, bani care pleacă din ţară, nu rămân în România. În plină criză alimentară şi cu un război la graniţa de nord a ţării, autorizăm distrugerea unei fabrici perfect funcţională, cu angajaţi specializaţi pe industria zahărului şi producători de sfeclă performanţi. Vă rugăm, încă o dată, să găsiţi o soluţie pentru salvarea Fabricii de Zahăr de la Luduş."

Au fost îngropate destule industrii româneşti după 89’ încoace, este timpul să oprim această practică antiromânească!

Deşteaptă-te române!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Vinovatul de serviciu pentru incapacitatea de a atrage bani pentru spitale, prin PNRR"

Încă din 2016, PSD a promis 8 spitale regionale, în care românii să beneficieze de condiţii moderne de tratament. Desigur, după 8 ani, n-a fost săpată nici măcar o fundaţie! Iar sistemul medical românesc e în pragul colapsului - pacienţii mor, arşi de vii prin spitale, infecţiile nosocomiale sunt la ordinea zilei, dar lipsesc cu desăvârşire din actele oficiale, cadrele medicale sunt din ce în ce mai puţine, alegând drumul străinătăţii, decât să se lupte, inegal, pentru dreptul de a-şi practica meseria, decent, aici - iată, doar câteva exemple aflate la ordinea zilei.

Mai nou, după declaraţii sforăitoare despre cum se vor construi 8 spitale regionale prin PNRR, politicienii din coaliţie au dat-o la întors! Mai precis, domnul Ciolacu a afirmat recent: "Nu cred că statul român va avea capacitatea de a atrage fondurile pentru toate spitalele trecute în PNRR" - şi, iată cum, dintr-o dată, o entitate abstractă, "statul", este de vină pentru toate eşecurile clasei politice, nu miile de sinecurişti care taie frunză la câini prin instituţii, bine plătiţi, prin ministere, nu oamenii angajaţi pe bază de carnet de partid, din cauza cărora n-au loc adevăraţii specialişti, care ar fi putut pune România pe picioare cu ajutorul miliardelor de euro pe care ar trebui să le primim, nu ei sunt vinovaţi, ci statul, gata, s-a depistat acarul Păun!

Constat că ipocrizia devine, încet-încet, sinonimă cu trădarea!

Pentru că nu pot fura din banii din PNRR, coaliţia de guvernare alege să condamne românii la moarte. Mai bine fără spitale, decât să muncim şi să fim corecţi - acesta este adevăratul discurs al celor care, prin acţiunile lor, au adus la disperare milioane de români!

Şi vă dau şi un exemplu - Spitalul Municipal "Sfânta Maria" din Bacău a fost scos de pe lista obiectivelor ce urmează să fie finanţate prin PNRR pentru a fi finalizate, din motive de-a dreptul hilare, că Executivul anterior a introdus greşit spitalul pe listă, că spitalul nu există din punct de vedere juridic. Acest spital nu doar că există, dar este singurul din România finalizat în proporţie de peste 85%.

Este de neacceptat ceea ce se întâmplă!

Vă asigur că, din 2024, din momentul în care AUR va prelua guvernarea, sănătatea românilor va deveni prioritatea numărul unu!

Domnul Vasilică Toma:

"Prioritizăm Iaşiul şi regiunea Moldovei pentru dezvoltare!"

Noi, moldovenii, cunoaştem cu toţii potenţialul uriaş pe care regiunea noastră îl are şi care, dacă este susţinut corect şi eficient, poate fi o adevărată locomotivă pentru întreaga economie a României. La fel, ştim cu toţii că, pentru prea mult timp, în ciuda apelurilor şi demersurilor repetate ale multora dintre noi, reprezentanţii dumneavoastră, Moldova şi moldovenii au fost mereu lăsaţi ultimii în orice investiţie şi privaţi astfel de şansa la dezvoltare.

După ani de uitare şi omiteri nepermise, odată cu asumarea guvernării, alături de toţi colegii mei social democraţi, iată că se demonstrează că adevăratele obiective de dezvoltare au prioritate şi se transpun în realitate pentru ca Iaşiul şi regiunea Moldovei să beneficieze de susţinerea şi recunoaşterea de care au nevoie pentru a se dezvolta şi pentru a-şi recăpăta statutul economic, social şi istoric binemeritat, iar această prioritate se traduce prin următoarele acţiuni pe care le-am iniţiat, ne-am angajat să le concretizăm şi pe care, ca şi până acum, pun accent în toate demersurile mele, ca reprezentantul dumneavoastră în Camera Deputaţilor:

• Modernizarea infrastructurii din Moldova, atât de mult rămasă în urmă faţă de infrastructura din restul ţării, obiectiv major din Programul de Investiţii al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, care beneficiază de investiţii în valoare 16,7 miliarde de euro, fără TVA, destinate în următorii 10 ani atât pentru infrastructura rutieră, cât şi pentru cea feroviară şi aeriană;
• Transformarea Iaşiului în placă turnantă între estul şi vestul Europei, prin dezvoltarea infrastructurii de transport mărfuri, pe modurile de transport feroviar, rutier şi aerian, obiectiv pe care l-am solicitat, a fost inclus în Programul de acţiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare şi transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători şi marfă;
• Atragerea fondurilor prevăzute pentru autorităţile publice locale ieşene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi fondurile structurale, destinate investiţiilor pentru dezvoltarea locală şi comunitară şi sistemului public de sănătate şi educaţie;
• Optimizarea şi creşterea numărului de scheme de ajutor de stat, destinate sprijinirii IMM-urilor pentru asigurarea stabilităţii economiei locale şi a locurilor de muncă şi încurajarea investiţiilor şi dezvoltarea pieţei muncii din întreaga regiune a Moldovei;
• Consolidarea programelor de susţinere, protejare şi promovare a producătorilor şi produselor locale;
• Asigurarea unui sistem stabil şi predictibil privind regimul subvenţiilor şi programele destinate agricultorilor;
• Continuarea şi creşterea eficienţei măsurilor socio-economice şi fiscale de protecţie şi sprijin pentru angajaţi, pensionari şi categoriile socio-economice defavorizate ale regiunii noastre.

Atunci când vorbim despre Iaşi, vorbim despre acea esenţă profundă a ceea ce românii şi întreaga Românie au însemnat, înseamnă şi vor continua să însemne.

Este timpul să ne recăpătăm locul pe care îl merităm, iar pentru aceasta avem o singură cale, prioritate la dezvoltare!

Domnul Daniel Tudorache:

"«Cine n-are bătrâni, să-şi cumpere!» - spune un cunoscut şi vechi proverb românesc"

Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice este sărbătorită în fiecare an, începând cu anul 1991, în data de 1 octombrie. Această dată a fost stabilită în 14 decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în baza Rezoluţiei 45/106.

În anul 1982, s-a elaborat pentru prima dată Planul Internaţional de acţiune pentru ajutorarea persoanelor în vârstă, adoptat de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea şi aprobat de către Adunarea Generală a ONU. Prin acest plan se dorea creşterea nivelului de conştientizare şi empatie cu privire la calitatea vieţii persoanelor de vârsta a treia.

De ce oare să avem nevoie de un plan internaţional de empatie? Nu sunt persoanele vârstnice părinţii sau bunicii noştri?

Nu sunt ei cei care ne-au dat viaţă, cei care au construit ţara sau cei care şi-au riscat viaţa ca noi, astăzi, să trăim în democraţie?

Nu putem să empatizăm cu părinţii şi bunicii noştri, cu rudele în vârstă, cu vecinii sau colegul de muncă fără un plan internaţional de acţiune?

Din păcate, bătrâneţea a început să fie considerată din ce în ce mai mult un risc de dependenţă şi de excluziune socială.

Statului, prin instituţiile sale, îi revin obligaţiile să reglementeze protecţie socială şi juridică, să respecte şi să vegheze la respectarea drepturilor fiecărei persoane în vârstă, însă nouă, ca individ şi colectivitate, ne revine obligaţia morală de a-i respecta pe înaintaşii noştri, de a le acorda un minim sprijin, fie el moral sau financiar.

"Societăţile trebuie să asigure creşterea calităţii vieţii pentru persoanele în vârstă şi respectarea drepturilor lor pentru a putea trăi în demnitate", susţinea Thoraya Ahmed Obdai - Director Executiv al Fondului ONU ÎN ANUL 2009. Reprezentantul ONU amintea atunci şi cât de valoroşi sunt oamenii, indiferent de vârsta lor.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"România celebrează 100 de ani de la încoronarea Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand!"

Ne aflăm în această perioadă în faţa unui eveniment istoric de o importanţă naţională precum celebrarea Centenarului Încoronării de la Alba Iulia, un moment de o înaltă însemnătate politică, istorică şi culturală pentru poporul român.

În urmă cu 100 de ani, pe data de 15 octombrie 1922, avea loc la Alba Iulia unul dintre cele mai simbolice evenimente din istoria României. Regele Ferdinand şi Regina Maria s-au încoronat în cadrul unei ceremonii fastuoase, ca suverani ai României Mari. Locul de încoronare nu a fost ales întâmplător la Alba Iulia. Micul orăşel de provincie amintea de Unirea înfăptuită de Mihai Viteazul la 1600 şi de proclamarea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, la 1 decembrie 1918. Se împlinea astfel una dintre profeţiile marelui politician Nicolae Filipescu care îi spunea Regelui, încă din 1915: "Sire, să te încoronezi la Alba Iulia ca rege al tuturor românilor sau să mori pe câmpia de la Turda ca Mihai Viteazul".

Ideea organizării unei încoronări regale a apărut după sfârşitul Primului Război Mondial. Anterior încoronării, în 1920, a fost organizată o comisie formată din personalităţi marcante precum generalul Constantin Coandă, diplomatul Nicolae Titulescu, compozitorul George Enescu, poetul Octavian Goga, viitorul patriarh Miron Cristea, istoricul Nicolae Iorga şi inginerul Anghel Saligny. Special pentru momentul încoronării din 1922 a fost construită Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia care mai poartă şi denumirea "Catedrala Reîntregirii". Construcţia lăcaşului a început în luna martie 1921 şi a fost ridicată într-un timp record de numai 10 luni.

La 15 august 1922, Regina Maria şi Regele Ferdinand s-au deplasat de la Bucureşti către Alba Iulia cu trenul regal. În cadrul ceremoniei de încoronare, Regele Ferdinand a primit coroana regală de la preşedintele Senatului şi a aşezat-o singur pe cap. În acel moment, miile de oameni aflaţi în faţa catedralei au izbucnit în ovaţii pe fundalul Imnului Naţional cântat de fanfarele militare. Suveranii României au urcat apoi la un balcon de unde au salutat oamenii.

Pentru a înţelege anvergura puterii diplomatice a Casei Regale Române din anul 1922, trebuie să amintim faptul că nu mai puţin de 22 de state şi-au trimis delegaţi sau au fost reprezentanţi la nivelul misiunilor diplomatice permanente: 12 monarhii (Marea Britanie, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Grecia, Italia, Iugoslavia, Japonia, Norvegia, Olanda, Spania, Suedia) şi 10 republici (Statele Unite ale Americii, Franţa, Germania, Austria, Cehoslovacia, Elveţia, Finlanda, Letonia, Polonia, Portugalia).

Ca un arc peste timp, în urmă cu doar câteva zile, dar la o distanţă de 100 de ani, acest drum ideologic a fost recreat de Casa Regală a României prin participarea Majestăţii Sale Margareta Custodele Coroanei Române şi a Alteţei Sale Regale Principele Radu la festivităţile prilejuite acum de celebrarea Centenarului Încoronării bunicilor principesei Margareta.

A fost o onoare să cinstesc acest moment de glorie a poporului român şi să iau parte la festivităţile organizate de Guvernul României. Mă declar profund ataşat de valorile româneşti, de idealurile noastre naţionale şi doresc să aduc un omagiu, astăzi, tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul timpului pentru acest ideal, România Întregită!

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Locul României este în spaţiul Schengen!"

"Olanda nu se opune aderării României la Schengen" - a afirmat în urmă cu numai câteva zile prim-ministrul Olandei, Mark Rutte, aflat în vizită oficială la Bucureşti. Domnia Sa a pus astfel capăt tuturor speculaţiilor şi ştirilor false răspândite în spaţiul public, potrivit cărora aderarea României este deja un eşec, pentru că Olanda se opune şi va strica acel consens necesar în cadrul Consiliului Uniunii. Nu, Olanda nu se opune, însă reafirmă acele condiţii de reformă publică pe care şi noi, românii, le ştim şi le aşteptăm de mult timp, chiar dacă din punct de vedere tehnic, al securizării frontierelor, suntem pregătiţi de peste 11 ani.

Vrem în spaţiul Schengen? Atunci, trebuie să ducem până la capăt reformarea Legilor justiţiei şi ridicarea Mecanismului de Verificare şi Cooperare! Vrem în Schengen, trebuie să sprijinim eficientizarea luptei anticorupţie, eficientizarea administraţiei publice şi combaterea criminalităţii organizate! Vrem în Schengen, atunci, să punem capăt atacurilor sterile ale unor politicieni iresponsabili la adresa României şi a Guvernului! Sunt obiective normale, fireşti, aşteptate de poporul român, pe care Guvernul Ciucă şi le-a asumat şi am toată încrederea că le va duce la bună îndeplinire.

Tot în acest context, aş vrea să le mulţumesc preşedintelui Partidului Popular European, domnul Manfred Weber, care a afirmat răspicat că "Locul României şi Bulgariei este în Schengen!", cancelarului german, Olaf Scholz, care a spus "Voi lucra pentru a le vedea ca membre cu drepturi depline", precum şi preşedintelui francez, Emmanuel Macron, care a reafirmat sprijinul său - "De atâţia ani încoace Franţa este alături de România...".

Poate că pe mulţi am să-i uimesc, însă apreciez pozitiv şi faptul că preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Marcel Ciolacu, face demersuri pe lângă Partidul Socialiştilor Europeni, în vederea obţinerii susţinerii din partea socialiştilor europeni pentru dosarul de aderare a României la Schengen. Uniţi, cu siguranţă vom reuşi!

Partidele politice au demonstrat în ultimii ani că uniţi şi responsabili am reuşit să aderăm şi la NATO, şi la Uniunea Europeană, iar acum mai avem de îndeplinit încă un obiectiv major.

Aderarea la Schengen este un proiect major de ţară, la care toate forţele politice trebuie să conlucreze. Cei care nu pot ajuta, măcar să se abţină. O decizie favorabilă, pe care o aşteptăm cu toţii, este o decizie favorabilă pentru toţi românii şi pentru Uniunea Europeană.

Domnul Varujan Pambuccian:

În ziua de 12 septembrie 2022 forţele armate azere au atacat Armenia de-a lungul frontierei comune, ducând astfel în derizoriu tratatul de încetare a focului semnat în anul 2020. Atacul a survenit pe fondul pierderilor suferite de către Federaţia Rusă în Ucraina, în condiţiile în care aceasta trebuia să asigure forţe de menţinere a păcii în lungul graniţei şi a speranţei că Uniunea Europeană nu va reacţiona pe fondul crizei energetice prin care trece. Până acum, acest act de agresiune s-a soldat cu pierderi de vieţi omeneşti atât în cadrul forţelor armate, cât şi a populaţiei, şi cu distrugeri materiale în zona localităţilor armene situate de-a lungul graniţei comune. Câteva zone din Armenia situate în apropierea graniţei au fost ocupate de forţele azere. Atacul a fost condamnat de către Uniunea Europeană prin vocea Parlamentului European, dar şi de către Statele Unite şi Franţa, copreşedinţi ai Grupului de la Minsk, în toate aceste declaraţii cerându-se Azerbaidjanului să se retragă pe poziţiile ocupate înainte de 12 septembrie.

Sec, aşa stau lucrurile în regiune. Totul se complică, însă, odată cu apariţia informaţiilor conform cărora armata azeră a comis crime de război, ucigând prizonieri şi mutilându-i atât pe cei vii, cât şi pe cei morţi. Sunt atrocităţi a căror barbarie nu îşi poate găsi locul în secolul 21. La acestea s-au adăugat fapte care ţin de crime de război la rândul lor. Astfel, au fost atacate şi distruse obiective civile (locuinţe, infrastructura critică a localităţilor, resurse, în special resurse forestiere) în zone care nu prezentau niciun interes militar.

Împotriva acestei agresiuni armate şi a crimelor de război comise s-au exprimat Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Rusia, China, India, Marea Britanie, Franţa, Grecia, numărul statelor care cer încetarea ostilităţilor şi revenirea la situaţia din momentul semnării tratatului de încetare a focului fiind în creştere.

Chiar dacă începutul acestui secol pare încă marcat de tarele secolului XX, este din ce în ce mai puţin loc pentru acte de agresiune de acest fel şi pentru crime de război. Ideea că ele pot fi ignorate de comunitatea internaţională pentru motive practice imediate a pierdut foarte mult teren şi lucrul acesta este o dovadă vie a faptului că în lumea în care trăim s-a produs o schimbare majoră de atitudine morală şi de promptitudine a reacţiei. Mă alătur acestor voci ale civilizaţiei care cer să nu fie utilizată forţa în relaţiile internaţionale şi să fie condamnate toate abuzurile şi crimele de război.

Domnul Vasile Nagy:

"Chişineu-Criş"

Oraşul Chişineu-Criş este situat în partea de nord-vest a judeţului Arad, la 42 de kilometri faţă de municipiul Arad. Teritoriul administrativ al oraşului are o suprafaţă de 119 kilometri pătraţi şi se desfăşoară în Câmpia Crişului Alb, de o parte şi de alta a râului cu acelaşi nume. Chişineu-Criş a fost atestat documentar din anul 1446 şi a fost declarat oraş în anul 1968.

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia oraşului Chişineu-Criş se ridică la 7.987 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.343 de locuitori.

Majoritatea locuitorilor sunt români, 69,14%, iar principalele minorităţi sunt cele de maghiari, 19,07%, şi romi, 5,85%. Pentru 6,14% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută, altă etnie, 0,82%.

Oraşul Chişineu-Criş reprezintă un important punct de concentrare industrială din România, având o dezvoltare economică complexă şi o infrastructură bună pentru atragerea de investiţii în industrie, servicii şi comerţ, agricultură.

Parcul industrial Nădab este localizat la intrarea în oraşul Chişineu-Criş, la o distanţă de 40 de kilometri de municipiul Arad şi 20 de kilometri de graniţa cu Ungaria. Parcul se întinde pe o suprafaţă de 24 de hectare, oferind 18 loturi dotate cu principalele utilităţi, drumuri interne, gaz, apă, telefonie şi electricitate.

Pentru ca un oraş să crească în mod inteligent şi sustenabil, este nevoie de o administraţie deschisă, transparentă şi colaborativă, un mix între atragerea de investitori, parteneriate şi expertiză trebuie să existe la nivel de comunitate.

Pornind de la strategia bine realizată, conform nevoilor şi aşteptărilor cetăţenilor, continuând cu Planul Urbanistic General şi o echipă performantă cu viziune în administraţie, alături de sectorul de business, societatea civilă, un oraş precum Chişineu-Criş trebuie să aibă următoarele priorităţi - investiţiile, fondurile europene, educaţia, calitatea vieţii, conectivitatea.

Este necesar accesul tuturor la locuinţe şi servicii de bază adecvate la preţuri accesibile şi modernizarea cartierelor sărace, asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, la preţuri echitabile, accesibile şi durabile pentru toţi, îmbunătăţirea siguranţei rutiere, în special prin extinderea reţelelor de transport public, acordând o atenţie deosebită nevoilor celor aflaţi în situaţii vulnerabile, femei, copii, persoane cu dizabilităţi şi în etate.

Consolidarea eforturilor de protecţie şi salvgardare a patrimoniului cultural şi natural mondial, reducerea semnificativă a numărului de decese şi a numărului de persoane afectate şi scăderea substanţială a pierderilor economice directe în raport cu PIB-ul la nivel global, cauzate de dezastre, inclusiv dezastrele legate de apă, cu un accent pe protecţia celor săraci şi a persoanelor aflate în situaţii vulnerabile este vitală.

Astăzi este nevoie de o reducere pe cap de locuitor a impactului negativ asupra mediului în oraş, inclusiv prin acordarea unei atenţii deosebite calităţii aerului şi gestionării deşeurilor municipale şi de alt tip şi asigurarea accesului universal la spaţii verzi şi publice sigure, incluzive şi accesibile, în special pentru femei şi copii, persoane în etate şi cele cu dizabilităţi.

Domnul Mihai Weber:

"România are nevoie de unitate pentru aderarea la spaţiul Schengen!"

Partidul Social Democrat este acea formaţiune politică care a dus România în NATO şi Uniunea Europeană. Acum, ţara noastră are o şansă reală să intre în spaţiul Schengen. Este o oportunitate pe care nu o putem rata şi pe care trebuie să o fructificăm, atât printr-o prezenţă susţinută de argumente în dezbaterea europeană, cât şi prin coeziune pe scena noastră politică internă. Încă din 2011, România şi-a îndeplinit toate obligaţiile, astfel încât acquis-ul Schengen să se aplice în totalitate. Mai mult, în situaţia actuală dată de conflictul din Ucraina, România a dovedit că poate controla şi proteja graniţele externe ale Uniunii Europene. Prin urmare, aderarea României la spaţiul Schengen nu reprezintă doar un drept legitim şi meritat al ţării noastre, dar şi o obligaţie a Uniunii Europene.

Aşa cum bine ştiţi, PSD, prin liderii şi europarlamentarii săi, a fost şi este în prima linie pentru a obţine sprijinul politic necesar pentru îndeplinirea obiectivului strategic de includere a ţării noastre în spaţiul Schengen şi, în acest sens, semnalele primite din partea Socialiştilor Europeni sunt mai mult decât încurajatoare. Ceea ce este important este să faceţi acelaşi lucru - să vă sprijiniţi ţara şi interesele sale pe lângă celelalte familii politice europene! A venit momentul să vorbim, în fine, aceeaşi limbă şi să susţinem, pe toate canalele, aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen! Nimic nu este mai important, la acest final de an, decât să ne unim forţele pentru a ne putea concentra pe atingerea acestui important obiectiv de politică externă a României.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 139.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi: între orele 10.00-11.00 dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între orele 11.00-11.30 pauză; 11.30 vot final, cu prezenţă fizică. La încheierea şedinţei de vot final, şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi sunt observaţii?

La ordinea de zi?

Pe procedură, domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Ieri, în marea galerie din ceruri cu valorile neamului românesc s-a mai adăugat un nume, academicianul, scriitorul Eugen Simion.

Aş vrea să cer plenului Camerei Deputaţilor să ţinem un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Dumnezeu să-l ierte!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem o solicitare de modificare a ordinii de zi, în sensul în care vă adresăm rugămintea ca PL-x 468/2021, Proiectul de Lege pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, de pe locul 9 să fie înscris în ordinea de zi pe locul 26.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

PL-x 468/2021, de pe locul 9 pe locul 26.

Vot, vă rog.

85 de voturi pentru, 3 abţineri, 3 colegi nu votează.

Adoptat.

Domnul Badiu.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Ţin să vă anunţ că datorită atitudinii foarte urâte a parlamentarilor olandezi faţă de România şi faţă de români am decis să mă retrag din Grupul parlamentar de prietenie România-Olanda.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Popa, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am şi eu o intervenţie asupra ordinii de zi.

Vă rog să fiţi de acord să mutăm PL-x 400/2022 (Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal), care se află pe poziţia 6, să îl mutăm pe poziţia 27.

Obiectul de reglementare: proiectul de lege vizează creşterea contributivităţii la sistemele facultative de pensii, prin atragerea cât mai multor persoane interesate, crearea unui cadru legal de impozitare echitabilă a acestora pentru a le face atractive şi rentabile.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

De pe 6 pe 27, da?

PL-x 400/2022, de pe poziţia 6 mutat pe poziţia 27.

Vot, vă rog.

104 voturi pentru, un coleg votează contra, 5 abţineri, 2 colegi nu votează.

Adoptat.

Domnul Csoma Botond.

Vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am acordul liderilor să introducem PL-x 546/2022 la punctul 7 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2022 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Am acordul liderilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

PL-x 546/2022 îl introducem pe ordinea de zi la punctul 7.

Vot, vă rog.

120 de voturi pentru, două contra, 4 abţineri.

Adoptat.

Nu mai sunt intervenţii.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă citesc iniţiativele legislative pentru care Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.

Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 65 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 250/2022; lege organică.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Intrăm în ordinea de zi.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 74/2022.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu.

Adoptat.

La preambul? Nu.

Adoptat.

La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 557/2022.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Domnul Ungureanu.

Haideţi să citim raportul!

Reprezentantul Comisiei pentru sănătate şi familie, după care domnul Ungureanu.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, trimis cu adresa PL-x 557/2022 din 4 octombrie 2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 28 septembrie 2022.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, propunându-se în principal introducerea de noi criterii de formare iniţială şi de ocupare a posturilor prin concurs.

La întocmirea prezentului raport Comisia pentru sănătate şi familie a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social, al Comisiei pentru ştiinţă şi tehnologie, al Comisiei pentru învăţământ, al Comisiei pentru drepturile omului şi al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Conform art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ungureanu.

Nu mai interveniţi?

Trecem la dezbaterea proiectului.

Dacă la titlu sunt intervenţii? Nu.

Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 27, dacă sunt intervenţii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Prima finanţare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 19 iulie 2022, şi a Acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă (Prima finanţare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în calitate de administrator al Fondului BIRD pentru Soluţii Inovatoare privind Bunurile Publice Globale, semnat la Bucureşti la 19 iulie 2022; PL-x 443/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României?

Vă rog.

Domnul Mihai-Călin Precup (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Bună dimineaţa!

Mihai Precup, secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanţe.

Astăzi vă propunem pentru a aproba Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi BIRD pentru 600 de milioane de euro, de asemenea a Acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă dintre România şi BIRD, în valoare de 24,2 milioane de dolari.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale.

Asistenţa financiară nerambursabilă se face venit la bugetul de stat şi va fi utilizată pentru susţinerea cheltuielilor bugetului de stat.

Atenţie, sumele acestea vor putea fi trase numai după intrarea în vigoare a acordurilor, respectiv după ratificarea prin lege.

Vă subliniem faptul că condiţiile financiare ale acestui împrumut sunt extrem de avantajoase.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci pentru prezentarea raportului.

Avem pe cineva de la Comisia pentru buget?

Domnule deputat?

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Prima finanţare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 19 iulie 2022, şi a Acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă (Prima finanţare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în calitate de administrator al Fondului BIRD pentru Soluţii Inovatoare privind Bunurile Publice Globale, semnat la Bucureşti la 19 iulie 2022.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea prezentului acord de împrumut.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma prezentată de către Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Grădinaru, AUR.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ar trebui schimbată denumirea, din "împrumut pentru dezvoltare", în "împrumut pentru acoperirea deficitului".

Ne batem joc de români, îndatorăm generaţiile viitoare! Este, practic, o deturnare de fonduri clară!

AUR va vota împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea cancerului; PL-x 530/2022.

Din partea iniţiatorilor?

Domnul Achimaş.

Sunteţi iniţiator?

Domnul Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu (din sală):

Da.

Doamna Nicoleta Pauliuc (din sală):

Iniţiator sunt şi eu!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu:

Dragi colege,

Dragi colegi,

Prezentul proiect de lege se adresează întregii populaţii a României şi celor aproape 100.000 de românce şi români care anual sunt diagnosticaţi cu această boală, cancer. E un cuvânt care naşte temeri şi adesea, cel mai frecvent, există un semn egal cu moarte.

Prezentul proiect de lege aduce informare, încearcă să ajute populaţia să evite ceea ce poate fi evitat, şi aici vorbim de 30%, cel puţin, din cazuri, încearcă să aducă în faţă identificarea precoce a cazurilor, şi atunci vindecarea, aduce diagnostic de precizie şi tratament şi o schimbare de paradigmă - medicina personalizată, care poate transforma chiar şi cazuri avansate în boală cronică, aduce demnitate celor care, din nefericire, ajung într-o situaţie disperată, ia în considerare psihologia, onconutriţia, cercetarea, centrele specializate. Înseamnă un reglaj fin între toţi aceşti piloni care contribuie la controlul şi combaterea cancerului.

Nu suntem singuri în această luptă. Există un plan european de combatere a cancerului, la care facem referire. Modelul pe care l-am urmat în construirea acestui proiect de lege a fost modelul Planului european de combatere a cancerului şi acest proiect de lege aduce o speranţă, speranţă pentru pacienţii noştri, speranţa că îşi vor vedea copiii şi nepoţii crescând.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna senator Nicoleta Pauliuc.

Vă rog.

Doamna Nicoleta Pauliuc (senator):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Vă mulţumesc din suflet! Vă mulţumesc pentru votul pe care îl daţi astăzi în mod oficial. Faceţi ca 2022 să fie anul speranţei pentru bolnavii de cancer, pentru supravieţuitorii acestei maladii şi pentru familiile şi prietenii acestora.

După mai bine de 30 de ani de la Revoluţie avem pentru prima dată un plan naţional de luptă împotriva cancerului care nu va rămâne doar o hârtie în sertarele funcţionarilor din Ministerul Sănătăţii, ci, tocmai pentru că este o lege, strategia va trebui aplicată şi bugetată corespunzător.

Stimaţi colegi,

Este un moment istoric pe care asociaţiile bolnavilor de cancer îl aşteaptă de atâta amar de vreme.

Modul în care dumneavoastră aţi înţeles să vă raportaţi la această temă îmi arată că există voinţă reală ca lucrurile să se schimbe în bine pentru bolnavii oncologici şi supravieţuitori.

Împreună cu noi, Parlamentul, în această luptă ne sunt alături preşedintele României, premierul, specialiştii în domeniu, pacienţii, ONG-urile şi mass-media.

Vreau să vă asigur, dragi colegi, că nu votaţi o colecţie de platitudini sau nişte ghiduri mărunte, ci o schimbare reală. La acest plan au lucrat cei mai buni experţi pe care îi are România la acest moment. Este un plan de acţiune aproape chirurgical.

Şi vreau să vă spun trei dintre noutăţile pe care le aduce acest plan.

Trasabilitatea pacientului oncologic.

Gândiţi-vă la un sistem GPS care spune care sunt paşii, care e strada pe care trebuie să o urmezi să ajungi la destinaţie.

Planul pe care îl votăm astăzi se învaţă, îţi stabileşte foarte clar care sunt paşii, ce trebuie să faci, cum trebuie să faci să ajungi la medicul oncolog. Pentru că scopul final al tuturor este ca împreună să ajungem la linia de sosire.

Al doilea lucru.

Tranziţia de la schemele de tratament care sunt uneori destul de rigide, spre o medicină personalizată care presupune o diagnosticare mai precisă şi un tratament adaptat nevoilor fiecărui bolnav oncologic.

Ar fi un mare salt înainte proliferarea moleculară a fiecărui tip de cancer, pentru că metodele tradiţionale de testare cunosc anumite limitări, iar medicamentele specifice pot fi salvarea fiecărui bolnav.

3. Elaborarea unui registru naţional al pacienţilor oncologici care să permită să facem politici publice în domenii ţintite şi eficiente.

Dragi colegi,

Mi-aş fi dorit ca această temă să vă capteze interesul.

La final vreau să vă asigur că prin Planul naţional de combatere a cancerului pacienţii oncologici vor avea acces la serviciile medicale în cel mai scurt timp, cu efort minim şi cu cheltuieli reduse.

După adoptarea legii predăm ştafeta Ministerului Sănătăţii pentru elaborarea de norme. Am convingerea că ministerul va implementa foarte repede acest plan, deoarece în lupta împotriva cancerului timpul se măsoară nu în secunde, ci în vieţi omeneşti.

Iar bolnavilor de cancer şi supravieţuitorilor de cancer le spun să nu abandoneze speranţa, să lupte, pentru că ajutorul este pe drum.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru sănătate şi familie pentru citirea raportului.

Vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, prin adresa PL-x 530/2022 din 26 septembrie 2022, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru prevenirea şi combaterea cancerului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România.

Potrivit proiectului, planul se implementează pentru perioada 2023-2030 şi reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel naţional. Planul naţional de prevenire şi combatere a Cancerului în România se actualizează în funcţie de rezultatele obţinute şi în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului, stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi la nivelul Uniunii Europene.

Conform proiectului, toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului, după cum urmează: servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului, servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative, servicii de psiho-oncologie, onconutriţie, oncofertilitate, servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 21 septembrie 2022.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru prevenirea şi combaterea cancerului, cu amendamente admise.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ungureanu, din partea Grupului USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Cuvântul "amânare", atunci când este vorba de cancer, este sinonim cu condamnarea la moarte.

Din păcate, ministrul sănătăţii Alexandru Rafila, care este fiul fostului şef al Securităţii Arad (Vociferări.) şi care a trimis la moarte, din ordin de la partid, mai mulţi oameni, a făcut exact ce a făcut tatăl său, dar la o altă scară, fără să primească ordin de la partid.

150 de români mor zilnic de cancer. 150!

Şi un domn doctor, oncolog din Cluj, care şi-a luat pe lângă haina de doctor şi haina de PSD-ist, s-a gândit să facă un bine acestei ţări, împreună cu alţi medici, şi de la USR, şi de la PNL, şi cu oameni din societatea civilă, s-au strâns la o masă, au lucrat inclusiv cu consilierul meu Constantin Dina, medic din Constanţa, şi au pus pe masă un plan naţional de cancer.

Ce a făcut Rafila? S-a dus la Senat şi a pus nişte amendamente toxice care - Slavă Domnului! - au fost respinse de toate partidele.

Ce a făcut pe 10 septembrie, la ora 16.22? A trimis un email la Comisia pentru sănătate, printr-un deputat al PSD, ca să amâne Planul naţional de cancer, implementarea lui din 2024, şi să-l prelungească până în 2035.

150 de oameni pe zi ori 120 de zile înseamnă 18.000 de români care ar fi murit de cancer. Asta înseamnă crimă cu premeditare pusă la cale de un ministru numit de către PSD care submina munca unui coleg medic oncolog din Cluj, cu care m-am certat cinci ani de zile pentru cozile de la Institutul Oncologic din Cluj, şi care a venit în Parlament să facă lucruri bune pentru pacienţii cu cancer şi noi l-am ajutat, l-am sprijinit constructiv. Adrian Wiener, doctorul nostru din USR, a venit cu amendamente constructive care astăzi sunt în proiectul de lege.

Cine îl mai ţine în braţe pe Rafila?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, domnule deputat!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Cine îl mai ţine în braţe pe Rafila? Cine din PSD?

Nu a existat în istoria Ministerului Sănătăţii un ministru mai toxic!

Îl felicit pe domnul profesor Achimaş pentru acest plan de cancer! Îi felicit pe toţi colegii, din toate partidele, care au înţeles că în România cancerul este o molimă!

Ruşine, Rafila!

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Ruşine USR-ului!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Trebuie să-şi dea demisia de pe planetă, nu de la minister! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna deputat Mitrea Dumitrina.

Vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Stimaţi colegi,

Mă bucur să văd că vă preocupă această boală care a curmat sute de vieţi şi încă o mai face. E umilitor să văd că spuneţi că aveţi în sfârşit un plan şi măsuri, după zeci de ani în care această boală a produs traume foarte mari multor familii. După zeci de ani vorbiţi de un plan şi mecanisme pentru combaterea acestei boli cumplite.

Dacă unul dintre dumneavoastră aţi fi mers măcar o dată cu o persoană bolnavă de cancer să vedeţi cum îi este făcută terapia aţi fi gândit mai demult aceste mecanisme şi aceste planuri pentru combaterea acestei boli.

Vorbiţi de combatere, dar vă sfătuiesc să găsiţi măsuri pentru condiţiile în care se fac procedurile de chimioterapie şi să găsiţi planuri de depistare din timp a acestei boli.

Asta face comunitatea europeană! Asta trebuie să facem şi noi!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Hangan.

Vă rog.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

Combaterea cancerului, de la prevenţie, prin informare şi analize pentru depistarea precoce, până la paliaţie, este o urgenţă pentru judeţul meu, judeţul Hunedoara.

Şi vă explic de ce.

Anul trecut, aproape 17.000 de hunedoreni erau în evidenţele medicale cu cancer.

Suntem judeţul cu cea mai mare rată a incidenţei cancerului, peste dublul mediei naţionale aproape an de an. Suntem şi judeţul cu cea mai mare incidenţă a cancerului pulmonar, din cauza poluării industriale. 70 la mia de locuitori, în 2019, iar în 2021 încă 300 de hunedoreni au primit diagnosticul de cancer bronhopulmonar.

În 2018 erau 3.226 de pacienţi de cancer doar în municipiul reşedinţă de judeţ, în Deva.

În ultimii ani, judeţul Hunedoara se află mereu în topul acestor evidenţe sumbre şi sper ca odată cu adoptarea acestui plan să existe mai multă deschidere din partea PNL şi PSD pentru propunerea noastră de a construi un centru judeţean de paliaţie în Deva.

Sper ca odată cu această adoptare să descoperim şi cauza pentru care judeţul nostru se află într-o situaţie atât de dramatică şi sper în implicarea autorităţilor pentru identificarea unui eventual cluster de cancer în zona noastră.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Zakarias Zoltán, vă rog.

Domnul Zakarias Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege bine-venit şi aşteptat de mult. Este un exemplu când Parlamentul, în mod responsabil, ia în mână frâiele şi dă un semnal clar pentru a porni motoarele în continuare.

Prin modificările aduse, la Comisia pentru sănătate, referitor la majorarea sumei alocate pentru acest plan împotriva cancerului şi prin implicarea Ministerului Finanţelor şi Casei de Asigurări de Sănătate, cred că s-a făcut un proiect de lege fiabil.

Ştim că este un prim pas. Ne aşteaptă multă muncă în continuare. Trebuie schimbate protocoale, trebuie reorganizate diferite locaţii, trebuie schimbate mentalităţi, dar, conectându-ne la sistemele europene şi introducând o mulţime de noutăţi în depistarea precoce şi tratamentul cancerului, văzând acele ţinte care sunt prevăzute pentru fiecare tip de cancer, cred că merită să pornim pe acest drum.

În mod clar, susţinem şi vom vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Stoica.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Noi, românii, avem o vorbă - "Dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă!".

Este foarte bine că după aproape 33 de ani ne gândim să facem cu adevărat ceva.

Întrebarea care se pune este - ce aţi făcut, dragi colegi, FSN, PDSR, PSD, PDL, convertit în PNL, UDMR şi minorităţile naţionale din Parlamentul României care adeseori au fost la guvernare, ce aţi păzit aproape 33 de ani? Aceasta este întrebarea.

E bine că în ceasul al doisprezecelea v-aţi trezit.

V-aţi trezit în ceasul al doisprezecelea, dar câte vieţi aveţi pe conştiinţă? Câte vieţi aveţi pe conştiinţă? Câţi pacienţi de cancer şi-au pierdut viaţa fiindcă aţi subfinanţat acest sistem?

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Există anumite teme pentru care, atunci când le dezbatem în sala de plen, poate că ar trebui să existe nu neapărat un consens, dar o anumită decenţă şi un anumit mod de a trata lucrurile serios.

Să mergem la tribuna Camerei Deputaţilor şi să venim cu aceleaşi obsesii atunci când votăm o lege, o iniţiativă bună, semnată de toate grupurile parlamentare, care aduce atâtea lucruri bune în domeniul sănătăţii şi în domeniul combaterii cancerului şi să ceri demisii şi în stânga, dreapta, altceva nepricepându-te să faci, este cel puţin neserios, ca să nu folosesc cuvinte mai dure.

Avem, repet, o iniţiativă votată de toate grupurile parlamentare, semnată şi sper că va fi şi votată.

Da, a fost depus un amendament din partea Ministerului Sănătăţii, care cerea ca termenul de intrare în vigoare să fie peste câteva luni. Pentru că, înainte de a avea o lege pe care să o votăm în regim de urgenţă, e important să avem o lege bună, stimaţi colegi.

Or, dacă noi avem pretenţia că votăm azi o lege, ea, eventual, va fi promulgată în 20-30 de zile de-acum înainte, după ce aşteaptă atacul la Curte, şi noi o să avem toate normele de aplicare până la 1 ianuarie, suntem neserioşi şi vindem baloane de săpun în spaţiul public.

Aşa că înainte să facem legi pe fugă trebuie să facem legi bune.

Şi, mai ales când vorbim de sănătate, de plan de combatere a cancerului, atunci trebuie să fim cu atât mai serioşi.

Nu vreau să intru în logica dumneavoastră, să ne acuzăm unii pe alţii, însă fac în final acest apel la toţi colegii. Atunci când avem teme atât de sensibile, atât de importante, haideţi, oameni buni, să găsim punţile care ne unesc! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Alexandru Violeta, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Nu contestă nimeni utilitatea unui plan. Şi nu cred că e cazul să repetăm fiecare dintre noi care trecem pe la acest microfon cât de util este să se investească în prevenţia cancerului.

Haideţi să ne uităm puţin la cum arată lucrurile din punctul de vedere al poziţionării celor care au semnat acest proiect, faţă de Ministerul Sănătăţii.

Îl putem considera o moţiune simplă împotriva ministrului Rafila.

Nu are nicio treabă Parlamentul cu făcut plan de acţiune într-un domeniu sau altul. Planurile de acţiune se fac la Guvern. Se fac menţionându-se sursa de finanţare explicit, nu Ministerul Sănătăţii, aşa, cu nişte concepte generale, sau Casa; se identifică sursa de finanţare, responsabilul concret din cadrul fiecărei structuri, se menţionează termen-limită, nu 2024, termen-limită, cu lună şi cu indicarea precisă a indicatorilor care măsoară îndeplinirea sau nu a unui plan.

Nu Parlamentul face planuri de acţiune! Indiferent de culoarea Guvernului, acesta este atributul Guvernului!

Acest proiect de lege arată ca o moţiune împotriva lui Alexandru Rafila.

Dacă nu sunteţi mulţumiţi de cum performează, aşa cum mulţi alţii comentează, schimbaţi-l! Aceasta este atitudinea politică responsabilă a unui partid politic.

Altminteri, lăudabil efortul unor colegi care au tot ţinut această temă, a lipsei de responsabilitate a statului faţă de o problemă despre care vorbim mult şi nu facem, de fapt, nimic.

Prin urmare, este ridicol ca Parlamentul să voteze planuri; acesta este atributul Guvernului. Dacă e ceva de modificat acolo, este absurd să vină un nou proiect de lege care să modifice o linie sau o coloană dintr-un plan. Este absurd! Acest lucru se face la Guvern, dacă vă trimiteţi acolo oameni competenţi care modifică imediat, schimbă, adaptează, în funcţie de ce resurse găsesc în Uniunea Europeană, la ţări precum Norvegia, cine doreşte să ne ajute să facem ceva concret, şi o face imediat, nu venind în Parlament, să mai treacă câteva luni ca să modificăm legea de aprobare.

Prin urmare, nu contest dedicaţia pe care unii colegi au avut-o pentru a se face treabă în acest domeniu, dar am luat-o pe o pistă greşită şi ducem instituţia Parlamentului într-o doză de populism şi de dorinţă de a ne pune pe frunte tot felul de iniţiative...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog, doamnă deputat.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...fără să aibă consecinţe concrete în viaţa practică a oamenilor şi, de fapt, îi păcăliţi, nu faceţi treabă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Achimaş-Cadariu, vă rog.

Domnul Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu:

Îi mulţumesc doamnei deputat pentru precizări.

Doar o altă precizare, tehnică. Planul naţional de control şi combatere a cancerului respectă modelul european al Planului de combatere a cancerului, plan care a fost validat de Parlamentul European.

În consecinţă, votul nostru nu face altceva decât să urmeze modelul european în domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Ganţ, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

N-am venit aici pentru o dezbatere politică, doar pentru a anunţa un lucru evident, şi anume faptul că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota în favoarea acestui proiect. Suntem ferm convinşi de utilitatea lui şi credem că n-ar trebui să facă obiectul unei dispute politice. Mă asociez aici punctului de vedere al domnului Alfred Simonis, liderul Grupului PSD.

În altă ordine de idei, însă, nici nu pot să accept ca de la tribuna Parlamentului să vină un deputat, la primul mandat, care, după propria declaraţie apărută pe site-ul Camerei, privind parcursul său profesional, provine, ca să citez, "din spatele barului", să ne facă nouă procese de intenţie şi să ne spună că avem pe conştiinţă oameni care au murit de această boală îngrozitoare.

Resping cu indignare asemenea elucubraţii şi cred că ar fi bine ca decenţa să guverneze aceste luări de cuvânt în Parlament, să se renunţe la asemenea jigniri şi aberaţii, pentru că nu fac bine societăţii româneşti în ansamblu şi nici cetăţenilor care le proferează.

E un apel la decenţă şi bun-simţ care sper că va fi recepţionat de respectivii care au asemenea tendinţe când vin aici, la microfon.

Încă o dată, Grupul nostru parlamentar salută şi susţine acest proiect.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlu dacă sunt observaţii sau intervenţii? Nu. Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 59, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Procedură, domnul Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem o propunere de modificare a ordinii de zi, am acordul tuturor liderilor, şi anume, punctul 11 din ordinea actuală de zi, PL-x 228/2022 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe să devină proiect pentru dezbatere la numărul 9 în ordinea de zi, urmând ca, în măsura în care se depăşeşte timpul alocat acestei şedinţe, să dezbatem până la numărul 9 din ordinea de zi şi să închidem şedinţa după dezbaterea acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Fiind acord al liderilor de grup, nu mai e necesară supunerea la vot a acestei propuneri.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

PL-x 228/2022 de pe punctul 11, devine punctul 9.

Mergem mai departe.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului 1 al articolului 64 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 255/2019.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul?

Vă rog, domnule Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am iniţiat acest proiect în 2019, pentru a corecta o lipsă sau o inadvertenţă din Codul rutier.

Este un proiect cerut de primari de toate culorile politice, că sunt de la USR, de la PSD, de la PNL sau de la alte partide. Primari care se confruntă cu un fenomen extrem de nociv, şi anume blocarea utilizării trotuarelor în localităţile lor.

Sunt oameni în vârstă, sunt persoane cu dizabilităţi, sunt copii mici, alături de mamele lor, care sunt nevoiţi să meargă pe carosabil, pentru că trotuarele sunt ocupate ilegal de maşini, sunt instituţii care sunt blocate, sunt câteodată cazuri grave când pompierii nu pot să ajungă să stingă un incendiu, din cauza acestor maşini parcate ilegal. Şi, până când vom adopta acest proiect de lege, reprezentanţi ai poliţiei rutiere, în interpretarea lor a legii, din cauza acestei inadvertenţe, spuneau că nu pot să înlăture aceste maşini.

Repet, sunt primari de municipii, de toate culorile, care cer acest proiect.

Încet-încet înţelegem că oraşele trebuie să fie şi pentru pietoni, şi pentru mame, şi pentru vârstnici, şi pentru persoane cu dizabilităţi, care nu trebuie să... toate aceste categorii de persoane vulnerabile nu trebuie să fie ostracizate şi să nu poată folosi străzile din acele oraşe.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru apărare sau Comisia pentru transporturi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul de reglementare al acestui proiect constă în modificarea art. 64 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în sensul instituirii posibilităţii poliţiei rutiere de a dispune ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar, fiind totodată eliminată condiţia staţionării neregulamentare pe partea carosabilă.

Camera Deputaţilor - Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul susţine adoptarea acestei iniţiative, sub rezerva însuşirii observaţiilor.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat nefavorabil.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a dezbătut proiectul şi a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative în forma iniţiatorului.

Comisia pentru industrii a dezbătut această propunere şi a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative în forma iniţiatorului.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au dezbătut separat această propunere legislativă şi au acordat un raport preliminar de adoptare în forma iniţiatorului.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor sesizate pentru dezbaterea pe fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestei propuneri legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deci avem o iniţiativă legislativă care dă posibilitatea autorităţilor să ridice maşinile catalogate ca staţionând în locuri nepermise. O formulare extrem de generală, care sună bine, oarecum, logic, dar dă loc abuzurilor de toate felurile. Şi o spun în calitate de...da, de pieton, o spun în calitate de părinte a 5 copii, care sunt nevoit, da, să-i duc pe jos, să-i trimit la şcoală şi aşa mai departe.

Trebuie să raportăm nişte reglementări foarte largi, care dau posibilitatea unor abuzuri la situaţia concretă.

Doar în Bucureşti există aproximativ 1.400.000 de autovehicule, la care se adaugă 500.000 aflate în tranzit, deci aproape 2.000.000 de autovehicule, la un număr de locuri de parcare de aproximativ 350.000.

Cum poţi să parchezi 2.000.000 de autovehicule pe 350.000 de locuri de parcare?

Ne aflăm într-o situaţie fără ieşire, de care sunt vinovaţi cei care au guvernat până acum, cei care au deţinut unităţile administrativ-teritoriale până acum, cei care au creat drumuri de 3 metri, de 4 metri, de 5 metri, drumuri pe care nu pot trece simultan nici măcar două maşini, darămite să mai fie locuri de parcare sau spaţiu pentru pietoni.

Ne aflăm într-o situaţie imposibilă, pentru care nu sunt vinovaţi nici pietonii, nici conducătorii auto care sunt nevoiţi să-şi lase unde pot autovehiculele, ci cei care ne-au guvernat până acum.

Ca atare, ne vom abţine de la a vota o asemenea lege care sună bine, dar dă loc la foarte multe abuzuri.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Benedek, vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, părerea noastră, a Grupului UDMR, este că această propunere legislativă este bine-venită, doar că va trebui să fie dublată, triplată de alte măsuri. De exemplu, reorganizarea, în majoritatea municipiilor, a transportului public; de proiectarea şi începerea transportului de călători multimodal. Am dat doar două exemple.

Într-adevăr, ar trebui construite mai multe parcări. Sunt oraşe unde există, s-au construit câteva astfel de parcări şi nu se mai construiesc.

Deci această măsură este bine-venită, doar că trebuie completată cu alte măsuri ca să existe o eficienţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Andronache, pe procedură.

Domnul Gabriel Andronache:

Cu scuzele de rigoare pentru colegi, tot între liderii de grup am discutat să revenim asupra PL-x 400/2022 (Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal). Îl vom stabili pe locul 10 pe ordinea de zi.

Şi vă rog să supuneţi votului prelungirea programului de lucru până când vom dezbate şi PL-x 400/2022.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot pentru propunerea domnului Andronache.

142 de voturi pentru, 2 contra, 5 abţineri, un coleg nu votează. Adoptată.

Mai sunt înscrieri?

Domnul Ichim, vă rog.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Un proiect bun, de care avem nevoie în haosul în care circulă pietonii, circulă românii în judeţe, în oraşe, în localităţi. Dar ce s-a făcut până acum de administraţiile locale, în mod special? Cum se va rezolva problema parcărilor în Bucureşti, în centrele aglomerate?

Sper ca administraţiile locale să ţină cont de acest aspect şi să ia măsuri de urgenţă cu privire la parcările cetăţenilor.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, propunerea legislativă rămâne la votul final.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale; Pl-x 316/2022.

Din partea iniţiatorilor, dacă sunt înscrieri? Nu.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru drepturile omului, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale; Pl-x 316/2022

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 316 din 27 iunie 2022, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au fost sesizate, în fond, cu propunerea legislativă menţionată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituirii, în cazul unităţilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, a obligaţiei cunoaşterii limbii române de către directorii unităţilor de învăţământ, precum şi a obligaţiei cunoaşterii limbii minorităţilor naţionale de către unul dintre directori, dovedită cu documente justificative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere, din considerente ce se regăsesc în raportul comun.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deci avem o iniţiativă legislativă prin care s-a dorit, pe bună dreptate, de către un coleg deputat din Satu Mare, pe care îl felicit, depolitizarea învăţământului şi accentul pus pe competiţie, nu doar pe competenţă, în acest sens.

Deci dânsul, la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, mi-a povestit un caz în care o profesoară de limba maghiară a câştigat un concurs prin care ar fi avut dreptul să fie numită ca director al unei şcoli cu predare în limba maghiară sau mixtă. Pentru a accede însă la acest post avea nevoie de acceptul, de avizul grupului minoritar în a cărei limbă se desfăşura educaţia în acea şcoală. Accept, aviz, pe care nu l-a primit, din considerente strict politice, nu profesionale, nu de competenţă, nu de competiţie. Nu s-a supus directivelor politice ale acelui grup, ale UDMR-ului, să-i spunem pe nume, şi nu a primit avizul. Ca atare, a trebuit să fie profesoară şi directoare la o şcoală aflată la zeci de kilometri depărtare de domiciliul ei şi, implicit, locaţia acelei şcoli.

Iniţiativa presupune clar - doar competenţă şi competiţie, nu amestec politic în educaţie.

Din păcate, a fost respinsă în Comisia pentru drepturile omului, în urma unui vot viciat, aş spune, a acelei aşa-zise cutume, prin care colegii votează pentru alţi colegi, care votează pentru alţi colegi şi aşa mai departe, iar numerotarea se face după nişte reguli neştiute.

Ca atare, Grupul AUR va vota împotriva respingerii acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Brian, vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Această iniţiativă a PNL, cosemnată de doi distinşi domni deputaţi care ne încântă cu intervenţiile lor, nu de la tribună, ci din fundul sălii, de obicei, domnul Radu Cristescu şi domnul Daniel Ghiţă, şi cu sprijinul AUR, şi care iniţial a avut 48 de semnatari, iar ulterior 28 dintre aceştia şi-au retras semnătura - şi menţionez, 28 de semnatari de la PSD -, ne arată faptul că actuala Coaliţie de guvernare nu se mai înţelege în privinţa feudalizării învăţământului.

Practic, aceşti oameni nu mai ştiu cum să-şi împartă între ei posturile de directori.

Şi să vă dau nişte cazuri concrete care se referă la modalitatea în care directorii de şcoli trec prin forma de concurs, cum se întâmplă în momentul de faţă.

O persoană care a luat concursul de director la proba scrisă, ca să ajungă la proba orală, trebuie să obţină un aviz de la reprezentanţii minorităţilor naţionale, în condiţiile în care limba de predare a şcolii respective sau anumite clase au predare în limba minorităţilor naţionale.

În acest moment, au existat cazuri nenumărate din ţară şi şi de la mine, din judeţul Maramureş, în care profesori care au luat prima probă, cea scrisă, a examenului, n-au putut să meargă la proba orală, fiind întrerupţi, refuzându-li-se acel aviz din partea minorităţilor naţionale.

S-a întâmplat astfel ca oameni care aveau competenţa tehnică şi au luat concursul nu au reuşit să meargă la proba orală. Ce se întâmpla atunci? Postul de director la respectiva şcoală era neocupat, iar ulterior numirea se făcea politic, din pixul Inspectoratului Şcolar General.

Bun. Stimaţi colegi, haideţi ca de acum înainte să ne concentrăm pe un management educaţional profesionist, haideţi să încercăm să avem o Românie cu adevărat educată, iar astfel de iniţiative să le scriem bine!

Cu toate că expunerea de motive a fost una bună şi intenţia a fost bună, au existat alte probleme de tehnică, pe care... am văzut că ulterior Comisia pentru învăţământ a respins-o.

Dar să ştiţi despre ce este vorba.

Şi cred că ar fi momentul să schimbăm modalitatea în care se desfăşoară concursurile de directori, să nu ne mai batem joc de învăţământul din această ţară. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prevederile Legii nr. 1 sunt în vigoare din 2011. Acest articol este în vigoare de peste 11 ani. Nu au fost probleme serioase cu privire la acest articol şi nu se referă sub nicio formă la o politizare, cu atât mai mult cu cât asemenea prevederi tocmai au trecut de girul constituţionalităţii, în ceea ce priveşte cultele religioase. Şi anume, în acele unităţi de învăţământ care au un anumit profil teologic, în momentul în care există binecuvântarea sau avizul cultului, pot ocupa nu doar poziţiile de directori, ci şi de profesori din cadrul acelor instituţii de învăţământ. Chiar mai mult decât în acest sens, pentru a ajuta ca o anumită comunitate, fie ea etnică, fie ea religioasă, să aibă siguranţa că cei care conduc sau sunt în acele instituţii nu se întorc împotriva acestor reprezentanţi.

Deci nu este... nici vorbă despre zona de politizare sau de altceva, ci de respectarea unor angajamente pe care noi, cu toţii, le-am luat faţă de cultele religioase, faţă de minorităţi, în aceşti 30 de ani.

Nu cred că ar trebui să avem alte tipuri de discuţii, ci să menţinem acest dialog corect, coerent, pe care l-am avut în ultimii 30 de ani, şi rezultatele pe care în comun le-am realizat să nu le aruncăm la coşul de gunoi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Miftode Marius.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă venită din partea unui deputat al PNL din Satu Mare este atât de controversată încât 28 dintre cei 48 de semnatari şi-au retras semnăturile.

Asistăm, de fapt, la o bătălie pe locurile de directori şi directori adjuncţi din şcoli. Aşa arată apetenţa pentru politizare din învăţământ, din păcate.

Ironic, sub pretextul depolitizării şi sub masca profesionalizării, iniţiativa vizează deposedarea minorităţilor naţionale de controlul asupra numirilor de directori în şcolile unde se predă în limba unei minorităţi.

Noi suntem de acord cu depolitizarea.

Cea mai bună modalitate de a arăta că vrem toţi asta este să fie scos din sertarul de la Senat proiectul aflat la reexaminare, care mută numirile directorilor interimari de la inspectorate la consiliile de administraţie ale şcolilor.

Poate le transmiteţi colegilor dumneavoastră din Senat.

În fine, în această propunere rămânem totuşi şi cu un semnal bun, acela că mai mult de jumătate dintre iniţiatori şi-au retras semnăturile.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2022 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 546/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României? Nu avem.

Comisia pentru învăţământ, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2022 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 546/2022.

În baza prevederilor art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 546 din 27 septembrie 2022, Comisia pentru învăţământ a primit spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2022 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. În vederea realizării unui sistem unitar, incluziv şi de calitate pentru educaţia timpurie şi a îmbunătăţirii procentului de acces al copiilor de la naştere la 6 ani la serviciile de educaţie timpurie este necesară introducerea de noi servicii complementare de tip ludotecă, loc de joacă etc. în zonele izolate şi dezavantajate, precum şi în zonele unde nu există locuri suficiente în creşe sau grădiniţe. Măsurile sunt necesare în vederea instituirii cu celeritate a unui cadru legal coerent care să permită accesarea fondurilor europene în corelare directă cu obţinerea de rezultate în implementarea reformelor şi investiţiilor publice, stabilite prin componenta 15 - Educaţie. Accesarea fondurilor europene prevăzute în PNRR este condiţionată de îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor prevăzute în decizia de implementare a Consiliului. Este esenţială conectarea învăţământului superior românesc la cerinţele pieţei muncii, corelat cu îmbunătăţirea capacităţii sistemului naţional de educaţie de a forma specialişti, într-un mod adaptat dinamicii economice şi sociale din România, pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic, inclusiv în regim dual, fiind necesară crearea cadrului legislativ care să permită parcurgerea unei rute complete de învăţământ dual din preuniversitar până la nivel universitar.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 11 octombrie 2022, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, a hotărât adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să propuneţi şi timpul pentru dezbateri.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Două minute - timp pentru dezbateri.

Vot, vă rog.

143 de voturi pentru, 7 contra, 3 abţineri. Adoptat.

Doamna Ţoiu, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Noi o să susţinem adoptarea ordonanţei, dar vreau să clarific ceva.

Între Legea educaţiei şi ordonanţa care a venit de la Guvern s-a pierdut ceva. Nu ştim dacă cu rea intenţie sau omisiune, dar prevederile care susţin universităţile să poată să înfiinţeze societăţi comerciale - un lucru bun, de altfel, pentru că avem nevoie de un spirit antreprenorial în majoritatea domeniilor - a dispărut restricţia ca acestea să nu afecteze activităţile educaţionale.

Specific amendamentul pe care l-au reintrodus colegii mei de la USR în comisie, şi anume: condiţia ca acestea - societăţile - să se înfiinţeze este aceea ca ele să contribuie la creşterea performanţelor instituţiei şi să nu influenţeze negativ în niciun fel activităţile de învăţământ, cercetare şi consultanţă.

Guvernul n-a răspuns de ce scosese asta din ordonanţa de urgenţă, dar e bine că au ajutat colegii mei la repararea ei.

Altfel, sunt de acord cu colegul meu, este nevoie de mai multe servicii în educaţia timpurie, de aceea le-am şi inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în Guvernul anterior. Pentru că despre asta vorbim în această ordonanţă de urgenţă. Sunt în acest moment serviciile de educaţie timpurie complementare; 412 dintre ele urmează a fi înfiinţate în perioada 2023-2024, cu finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Un lucru extrem de important - şi pentru a micşora deficitul pe piaţa forţei de muncă. Pentru că, da, în multe dintre aceste localităţi unde lipsesc serviciile de îngrijire a copiilor, avem şi doamne care ar dori să se întoarcă în piaţa forţei de muncă sau să intre în ea, care au nevoie de aceste servicii ca să poată să facă asta.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 13? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul Legii laptelui şi a produselor lactate; PL-x 298/2020.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt intervenţii? Nu.

Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul Legii laptelui şi a produselor lactate.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă, în şedinţa din 12 mai 2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.

Consiliul Legislativ a avizat, de asemenea, favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic în vederea stabilirii unor măsuri şi acţiuni unitare pentru prezentarea şi comercializarea produselor din sectorul laptelui şi a produselor lactate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului Legii laptelui şi a produselor lactate, cu amendamente admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii?

Domnul deputat Flucuş, vă rog.

Domnul Dumitru Flucuş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin această lege se face un pas înainte, se urmăreşte o mai bună informare a consumatorilor prin etichetarea conţinutului produselor lactate, care este cantitatea de grăsimi vegetale sau de altă natură.

Această lege nu prevede, nu are aplicabilitate asupra producţiei obţinute în gospodăriile ţărăneşti ale oamenilor şi va avea efecte pentru îmbunătăţirea sănătăţii cumpărătorilor, a cetăţenilor.

Totuşi, este mult prea puţin, pentru că noi cumpărăm foarte multe... foarte multă mâncare şi produse lactate din străinătate. Acelea nu sunt etichetate aşa cum noi cerem acum.

Şi vreau să spun că ar fi mult mai util ca noi să dăm subvenţii producătorilor români; decât să cumpărăm mâncare şi să creăm un deficit economic foarte mare pentru ţara noastră, ne împrumutăm la dobânzi mari ca să cumpărăm mâncare, mai bine încurajăm producţia internă, să vindem noi mâncare altora şi să avem noi profit.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dumitrescu Raluca, vă rog, din partea Grupului PSD.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Partidul Social Democrat a iniţiat acest proiect de act normativ.

Sectorul de lapte este un sector strategic în asigurarea securităţii alimentare a ţării deoarece laptele şi produsele lactate sunt produse sociale importante şi sunt un element indispensabil în raţiile alimentare ale populaţiei, inclusiv în alimentaţia copiilor, a bătrânilor, precum şi a păturilor sociale vulnerabile.

Prezenta lege reglementează informaţiile obligatorii care trebuie inscripţionate pe eticheta laptelui de consum şi a produselor lactate, în conformitate cu Regulamentul European nr. 1169 din 2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011.

Norma care reglementează obligaţia că orice operator economic care comercializează produse sub denumirea de lapte şi produse lactate pe teritoriul României o poate face numai în baza înregistrării produsului în Registrul Laptelui şi a inscripţionării acestui număr pe etichetă este necesară pentru a asigura o corectă monitorizare a pieţei laptelui.

De asemenea, se înfiinţează Registrul Laptelui, în cadrul direcţiei tehnice de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în care operatorii economici trebuie să se înscrie pentru a putea desfăşura activităţi în domeniul procesării laptelui crud şi producţiei laptelui de consum şi a produselor lactate destinate comercializării.

Partidul Social Democrat a iniţiat şi susţine acest proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Magyar Loránd-Bálint, vă rog.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi Grupul UDMR susţine această iniţiativă legislativă. Considerăm că este o lege bine-venită.

Dar totuşi mai avem de lucrat pe etichetarea laptelui - ce înseamnă lapte provenit din România şi ce înseamnă definiţia laptelui ca atare. Că în momentul de faţă pe etichete apare "lapte" şi în cazul în care laptele este obţinut din lapte praf.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 20? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe; PL-x 228/2022; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului?

Vă rog.

Domnul Marin Ţole (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin reglementările stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă se asigură respectarea măsurilor stabilite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta 5 - Valul Renovării, Domeniul eficienţei energetice a clădirilor.

Astfel, prin noile dispoziţii aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009, se urmăreşte eficientizarea Programului naţional multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe prin stabilirea unor măsuri care să conducă la creşterea numărului de clădiri renovate energetic.

Precizăm că în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin componenta privind Valul Renovării se are în vedere asigurarea finanţării integrale a lucrărilor privind eficienţa energetică a clădirilor de locuit multifamiliale, fără obligaţia de asigurare a vreunei contribuţii din partea autorităţilor publice sau a proprietarilor.

În acest sens, prin această ordonanţă se stabileşte faptul că finanţarea activităţilor, lucrărilor de intervenţii pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, respectiv cele menţionate în cuprinsul acestui act normativ, se pot asigura integral din fondurile aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în condiţiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării acestuia.

Propunem să susţineţi acest Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru mediu sau Comisia pentru administraţie, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2022

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru industrii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu privire la PL-x 228/2022.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este decizională.

S-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele trei comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2022, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte,

Vă propun două minute pentru timp de dezbateri.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Timp de dezbateri - două minute.

Vot, vă rog.

154 de voturi pentru, 5 contra, o abţinere. Adoptat.

Andruşceac Antonio.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vă anunţ că Grupul AUR va vota acest proiect. Ne miră însă faptul că... cu asemenea întârziere aţi adus pe ordinea de zi un proiect important.

Şi la fel de mult ne bucură faptul că am ajuns în scurtul timp de când suntem în Parlament să fim o sursă bună de informare şi pentru Guvern şi pentru colegii din PNL, noi depunând cu trei zile înainte ca Guvernul să se gândească să pună o ordonanţă de Guvern, am depus Proiectul nr. 143 la Secretariatul general, iar la trei zile aţi venit dumneavoastră cu această iniţiativă, pe care o vom vota.

Şi vreau să spun că putem lucra în continuare împreună şi putem să o facem la vedere, nu trebuie să copiem neapărat proiecte unii de la alţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Voci din sală:

Plagiatorilor! Plagiatorilor! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Özmen, vă rog.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de astăzi este un proiect extrem de important.

Şi felicit încă o dată... (Vociferări.) ...felicit încă o dată Guvernul, pentru că a dat această ordonanţă.

Ţin să precizez... (Vociferări.) ...ţin să precizez că avem un amendament, care a fost admis, prin care vor fi cheltuieli eligibile şi pentru partea de izolare termică. Şi aici vorbim de podurile neîncălzite.

Desigur, în ordonanţă se regăsesc o parte şi din articolele pe care noi le-am propus prin Proiectul de Lege nr. 142/2022, care a devenit lege.

Dar, încă o dată, cred că am făcut dovada că se poate conlucra foarte bine cu ministerul de resort şi cu reprezentanţii Guvernului, astfel încât astăzi proiectele de eficienţă energetică să vizeze şi acele cheltuieli care până acum nu erau eligibile, când vorbim de zona podurilor sau dacă vorbim de lifturi.

Încă o dată, felicit Guvernul pentru iniţiativă şi îi mulţumim.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 10, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal; PL-x 400/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri? Nu.

Reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Iniţiator!

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.

Proiectul de lege supus dezbaterii vizează reglementarea valorii venitului impozabil atunci când urmează a se efectua plăţi din fondurile de pensii administrate privat, respectiv Pilonul II, Pilonul III, precum şi segmentul pensiilor ocupaţionale din România.

Amendamentul respins se regăseşte în anexă.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în calitate de invitat, doamna Nicoleta Stancu.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Calista, vă rog.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu mai este o surpriză pentru nimeni faptul că în România avem o problemă - cea a pensiilor, pentru că ele devin uşor... nu neapărat nesustenabile, dar avem un deficit foarte mare atunci când vorbim de Pilonul I. Motiv pentru care trebuie foarte serios să luăm în calcul soluţii care să vină în sprijinul pensionarilor, respectiv care să completeze pensiile din Pilonul I - şi aici vorbim, evident, despre pensiile aferente Pilonului II, Pilonului III şi Pilonului IV, respectiv pensiile facultative şi pensiile ocupaţionale.

Ce ne dorim prin acest proiect de lege, foarte pe scurt, este ca la momentul la care un contract se încheie, al unei persoane care beneficiază de Pilonul III şi Pilonul IV, partea de impozitare, respectiv acei 10% pe care statul român îi ia, să se refere strict la randament, şi nu şi la contribuţiile pe care fiecare persoană le-a avut în conturile individuale.

Menţionez că aceleaşi prevederi vor fi aplicabile şi Pilonului II.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Huţucă, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă supun atenţiei un amendament din anexa de amendamente respinse, respectiv "Art. II - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024".

Acest amendament este motivat din raţiuni strict bugetare pe care le înţelegeţi cu toţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Năsui, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

România a avut trei reforme bune - cota unică, regimul microîntreprinderilor şi Pilonul II. Trei reforme care au ajutat şi ajută în continuare economia şi trei reforme care, cred eu, trebuie menţinute.

Din păcate, Coaliţia de guvernare le-a pus gând rău la toate trei.

Dar proiectul pe care îl avem astăzi este un proiect bun. E un proiect care încurajează tocmai Pilonul II. Este un proiect care spune că nu se impozitează contribuţia la Pilonul II, doar câştigurile, ceea ce este un lucru foarte, foarte bun.

Dacă vrem să nu mai avem concursuri de cine creşte pensiile mai mult, unul cu 10, altul cu 20, altul cu 30, dacă vrem să nu mai avem pensii care sunt dependente de factorul politic şi de pixul unui ministru sau al unui preşedinte de partid, atunci calea, soluţia este Pilonul II. Este singurul pilon care e cu adevărat contributiv. Nu pensiile speciale, nu alte tipuri de sisteme care favorizează pe unii aleşi politic sau alţii, ci un sistem cu adevărat contributiv, în care toţi plătim, toţi avem randamente foarte bune, cum au fost la Pilonul II în ultimii 14 ani, şi toţi avem o pensie predictibilă şi care nu depinde de absolut niciun factor politic.

Asta este calea pe care ar trebui mers şi acest gen de pilon ar trebui încurajat şi nu descurajat, aşa cum a început deja Guvernul să o facă, prin şicane şi diferite tertipuri pe care le foloseşte ca să gonească administratorii din Pilonul II.

Acest proiect, în schimb, este susţinut de USR şi aş spera să intre în vigoare cât mai repede şi nu doar din 2024, dar mai binele e inamicul binelui, facem şi aşa.

USR va susţine acest proiect.

Mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Raportul comisiilor susţine un amendament respins.

Dacă se susţine?

Dacă nu, proiectul... (Vociferări.)

Susţine?

Voci din sală:

L-a prezentat! L-a prezentat! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Proiectul de lege rămâne la votul final. (Vociferări.) Nu? (Vociferări.)

Domnul Cristian Buican:

Trebuie votat!

O voce din sală:

S-a prezentat amendamentul.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Când l-aţi susţinut? (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Mai prezintă-l o dată! (Se adresează domnului deputat Bogdan-Iulian Huţucă.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Da, mă rog.

Susţineţi amendamentul acum. (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Bogdan-Iulian Huţucă.)

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În anexa de amendamente respinse avem un amendament pe care vă rugăm să-l supuneţi votului.

"Art. II - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024".

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru amendamentul respins.

171 de voturi pentru, 3 contra, 8 abţineri, 2 colegi nu votează. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Pauză - 10 minute.

Ne revedem la votul final.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în bănci.

Vom începe cu un vot de control.

Vot, vă rog.

198 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 74/2022.

Vot, vă rog.

257 de voturi pentru, 3 contra, 2 colegi nu votează.

Adoptat.

II. Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 557/2022.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pentru - 188, contra - 39, 31 de abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Domnule Ungureanu, vă rog, explicarea votului.

Proiectul a fost adoptat.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Am votat împotrivă noi, cei de la USR, împotriva încălzirii unei ciorbe cu denumirea nouă "Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate, INMSS".

De fapt, se înfiinţează încă 75 de posturi şi se reînfiinţează o fabrică de diplome pentru manageri. La un interval regulat de timp o să revedeţi la Neptun toţi managerii cu neveste, cu amante, cu pile, cum fac acele cursuri de recalificare, diplome care nu au în spate nici valoare, nici competenţă.

Nu are nicio valoare acest institut şi să ţineţi minte ceea ce v-am spus noi astăzi, pentru că apoi o să vă trimitem poze din locurile unde îşi fac ei chefurile şi zic că merg să facă management în sistemul sanitar. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Muncaciu.

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat "abţinere" pentru că se introduc nişte criterii de calitate pe care le recomandă OMS.

Eu aş vrea să vă atrag atenţia că Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu mai este o organizaţie a naţiunilor, cum a fost până acum, atâta timp cât este finanţată în mod prevalent din fonduri ale Big Pharma.

Nu o dată ni s-a întâmplat ca să primim de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii directive care au fost în pandemie împotriva drepturilor cetăţenilor.

De aceea, de acum înainte să aveţi în vedere întotdeauna când vin programe din acestea PNRR. Aceste lucruri sunt mici paşi în subminarea suveranităţii.

Vă aduc aminte că în Tratatul de la Maastricht sănătatea era pendinte de Parlamentul României, nu de organizaţii cum este Comisia Europeană.

De aceea, întotdeauna să aveţi în vedere cine sunt cei care impun standardele în România. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului 1 al articolului 64 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 255/2019.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru apărare, Comisia pentru transporturi şi Comisia juridică propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

232 de voturi pentru, 3 contra, 29 de abţineri.

Propunerea a fost adoptată.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Prima finanţare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 19 iulie 2022, şi a Acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă (Prima finanţare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în calitate de administrator al Fondului BIRD pentru Soluţii Inovatoare privind Bunurile Publice Globale, semnat la Bucureşti la 19 iulie 2022; PL-x 443/2022.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

226 de voturi pentru, 4 contra, 31 de abţineri.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea cancerului; PL-x 530/2022.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru, 5 abţineri.

Adoptat.

Domnule Ungureanu, vă rog.

Domnul Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu:

"Ştiu eu cum e!". Nu ştiu! Doar cei care trec prin boala asta ştiu cum e! Chiar şi noi, cei care suntem în primul rând, nu putem face afirmaţia asta. Ar trebui să ştiu cum să evit acest lucru.

Şi ce vreau să vă atrag astăzi atenţia este că, până una-alta, avem un document, un punct de pornire şi de acum foarte, foarte multă muncă, fiindcă dacă peste 4-5 ani de zile nu vom vedea incidenţa şi mortalitatea scăzând, iar calitatea vieţii pacientelor şi pacienţilor noştri evaluată corect, îmbunătăţită, înseamnă că n-am făcut nimic.

Haideţi să ne putem uita în ochii celor care chiar ştiu cum este!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Aş vrea să felicit patru medici care sunt parlamentari şi care au avut o contribuţie şi sper să aibă în continuare o contribuţie decisivă pentru ca acest plan să fie pus apoi în hotărâri de Guvern şi în decizii concrete pentru pacienţi: domnul Patriciu Achimaş, domnul Nelu Tătaru, domnul Adrian Wiener. Şi o să dau şi un nume al unui medic care nu este parlamentar şi care a făcut efortul tehnic de coordonare al acestui plan şi care a lucrat enorm: se numeşte Constantin Dina şi este medic în Constanţa. (Vociferări.)

Da, o să amintesc de domnul Rafila, domnule Simonis, pentru că este responsabil cu normele de implementare a legilor pe care le votăm noi.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Aveţi o obsesie!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

A rămas un singur om în acest Parlament, în zona PSD, care îl susţine pe domnul Rafila, şi nu sunteţi dumneavoastră, este domnul Ciolacu.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu (din sală):

Cu miliardul cum aţi rezolvat?

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Domnule preşedinte Ciolacu,

Vă spun cu toată sinceritatea de care ştiţi că am - cum să spun - am acest lucru în caracter, vă spun, este dramatic că după un an de zile de când domnul Rafila este ministru nu avem norme la Legea de combatere a infecţiilor nosocomiale.

Teama colegilor din Comisia pentru sănătate este că motivul pentru care Rafila a vrut să amâne Planul naţional pentru cancer cu un an este că e extraordinar de puturos. (Vociferări.) Exact când vorbim noi acum, noi doi, şi nu ne aude nimeni... (Vociferări.)

Domnule Ciolacu, dumneavoastră sunteţi aici, în Parlament, şi trebuie să mă suportaţi pe mine... (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu mai dialogaţi cu sala, domnule deputat, şi încheiaţi! Aţi depăşit timpul!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...şi domnul Rafila este într-un centru Spa din Havana, din Cuba! (Vociferări.)

Noi muncim aici şi el o freacă pe bani publici! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog!

Domnul Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Am votat această lege pentru că vom avea nevoie de ea şi încă foarte mult timp de acum încolo. Ca rezultat al reacţiilor adverse ale vaccinării cu mARN, atât cancerele care au fost în remisiune, cât şi noi cancere vor creşte.

Vă dau o singură statistică. La nivel european, conform Eurostat, mortalitatea adiţională, în iulie anul acesta, a fost cu 16% mai mult în următoarele ţări: Spania, Italia, Germania. Aceste state au fost state cu vaccinări peste 70%.

De aceea vom avea nevoie şi vrem să ştim din partea domnului ministru Rafila care este creşterea în domeniul cancerelor în remisiune şi a noilor cancere, pentru că sunt anumite cancere care au crescut şi cu 30%.

E foarte bine că această lege vine în acest moment, dar, din păcate, vom avea nevoie de ea. (Aplauze.)

O voce de la AUR:

Bravo!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Cristea Andi, vă rog, PSD.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat această lege pentru că suntem oameni serioşi şi încerc să îmi menţin cumpătul, pentru că avem un coleg de la USR care stă pe bani publici, ca deputat reprezentând judeţul Buzău, şi aş vrea să-l întreb pe colegul nostru, care este foarte, foarte războinic când vorbeşte despre bani publici şi despre frecat menta dacă a fost în ultimele două luni la Buzău sau dacă la finalul fiecărei săptămâni a luat avionul şi s-a dus la Cluj şi nici măcar nu este interesat de problemele şi de lucrurile care se întâmplă în judeţul Buzău. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Rusu Daniel.

Vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

Am drept la replică!

(Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu vine la tribună.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, nu v-a pronunţat numele, nu vă dau cuvântul! (Vociferări.)

Voci de la USR:

La el se referea!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (fără microfon):

Sunt singurul deputat USR de Buzău!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, vă rog să mergeţi în bancă!

Nu vă dau cuvântul, domnule deputat! Nu v-a pronunţat numele! Vă rog! (Gălăgie.)

Vă rog să mergeţi în bancă, domnule deputat, că nu vă dau cuvântul! Puteţi să staţi o oră acolo! Vă rog! (Se adresează domnului deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu, care stă la tribună.)

Voci de la USR:

Chestorii! Chestorii! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, vă rog, mergeţi în bancă!

6. Proiectul Legii laptelui şi a produselor lactate; PL-x 298/2020; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Pentru - 255, contra - 1, abţineri - 3.

Adoptat.

Voci din sală:

Explicarea votului!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului... (Vociferări.)

(Domnul deputat Ciprian-Titi Stoioca solicită să ia cuvântul.)

Domnul Stoica.

Domnule Stoica, apăsaţi la timp şi vă dau cuvântul!

Vă rog! Explicarea votului.

Interveniţi? Staţi în ultima bancă sau...

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am vrut doar să deblochez situaţia.

Haideţi să continuăm! (Vociferări. Râsete. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Ungureanu. (Vociferări. Râsete. Aplauze.)

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Răspuns pentru colegul care m-a întrebat când am fost ultima dată la Buzău.

Am fost acum câteva zile chiar în şedinţa de consiliu local - îl puteţi întreba, aveţi un primar acolo la care ţineţi foarte mult, pe domnul Toma -, am pus pe ordinea de zi o discuţie despre...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, nu vreţi vă vorbiţi în pauză lucrurile acestea?

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

... un spital municipal nou, la Buzău.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vorbiţi despre proiectul de la punctul 6, vă rog, sau vă întrerup microfonul!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Sunt primul parlamentar din Buzău care a avut iniţiativa asta! (Aplauze.)

Da, niciun PSD-ist nu a venit...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Opriţi-i microfonul, vă rog!

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe; PL-x 228/2022.

Comisia pentru mediu, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului.

Vot, vă rog.

263 de voturi pentru, 2 colegi nu votează.

Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal; PL-x 400/2022.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, 6 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Legi organice. Adoptări.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2022 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 546/2022.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

257 de voturi pentru, 3 contra, 3 abţineri.

Adoptat.

Domnul deputat Molnar, vă rog.

Domnul Ervin Molnar:

USR a votat pentru această lege şi salutăm faptul că, în sfârşit, după foarte mulţi ani, avem un cadru legal pentru învăţământul dual în mediul universitar, dar trebuie remarcat că această lege este un jalon în PNRR. Se pare că dacă Uniunea Europeană nu ne împinge de la spate, guvernanţii noştri nu mişcă nimic în ţara asta.

Sper totuşi că vom lua şi nişte măsuri prin care să încurajăm companiile să profite de acest cadru legal, să participe la învăţământul legal, să introducem nişte facilităţi fiscale pentru ele.

Şi mai trebuie remarcat un lucru. Poate ştiţi, avem un nou ministru al învăţământului - pun pariu că jumătate din sala asta nici măcar nu-i cunoaşte numele - la cât de absentă este în spaţiul public; nu a ieşit în faţă, de când a fost numită, să ne spună ce se întâmplă cu legile învăţământului. Nu a dat nicio explicaţie public, în Parlament, în Comisia pentru învăţământ nu a venit, toată societatea stă şi aşteaptă după dânsa să vedem ce se întâmplă în continuare. Învăţământul e blocat, deocamdată.

Reiterez cererea USR de a retrage aceste legi ale învăţământului, legi ale căror singur scop este să salveze plagiatorii din ţara asta.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Legi organice. Respingeri.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale; Pl-x 316/2022.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru drepturile omului propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

222 de voturi pentru, 32 contra, 9 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptată.

11. Moţiunea simplă iniţiată de 55 de deputaţi; MS 9/2022.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vot, vă rog.

Pentru - 88, contra - 162, "nu votez" - 6.

Moţiunea a fost respinsă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 19 octombrie 2022, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor; PL-x 440/2022;
2. Legea privind organizarea judiciară; PL-x 441/2022;
3. Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii; PL-x 442/2022.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă de la data depunerii, astăzi, 19 octombrie 2022.

Stimaţi colegi,

Încheiem şedinţa.

Membrii Biroul permanent sunt aşteptaţi în sala de şedinţe.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.10.