Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.04.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin-Alexandru Alexe, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 193.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 24 octombrie şi miercuri, 26 octombrie 2022; programul de lucru pentru perioada 24-29 octombrie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 17-24 octombrie 2022; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc programul de lucru aprobat astăzi - la ora 17.00 avem primirea de răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup, dacă în legătură cu ordinea de zi sunt intervenţii? Nu.

Înainte de a intra în ordinea de zi, o să dau citire unei iniţiative legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată şi ale cărei termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale; Pl-x 319/2022; lege organică.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Pentru o intervenţie, domnul deputat Chelaru Mircia, vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Sper să am norocul să vă captez puţin atenţia...

Domnul Marius-Constantin Budăi (din sală):

Pe mine m-aţi captat.

Domnul Mircia Chelaru:

...pentru că mâine nu avem plen şi vreau să vă reamintesc că mâine este Ziua armatei românilor, Armata României, 25 octombrie, pe care n-aş vrea cumva s-o expediem la o simplă bifă şi la o alergantă depunere de coroane.

Vă rog să-mi permiteţi ca, pe parcursul a cel puţin două minute, să vă reamintesc esenţa acestei celebrări, a acestei sărbătoriri, care trebuie să fie pe mai departe, naţională şi pentru naţiune.

De ce spun toate acestea? Pentru că, dintr-un reflex, dintr-un mental exersat de-a lungul timpului, se consideră că Armata este, undeva, o instituţie oarecare. Inclusiv Constituţia ne atrage atenţia că ea este de sine stătătoare şi că ea nu face parte din acele instituţii descrise în Constituţie, la care am făcut trimitere.

Aşadar, dragii mei, Armata nu este instituţie. Instituţii sunt ministerele, consiliile, agenţiile, guvernele, preşedinţiile. În opinia noastră, Armata este fiinţă. Este fiinţă naţională, fondatoare de ţară, este trup viu din trupul poporului, este conştiinţă din conştiinţa naţiunii. Ea, Armata, respiră, suferă, se bucură, trăieşte şi moare în acelaşi ritm cosmic cu patria şi neamul din care se trage! Sunt convins că astfel gândiţi şi dumneavoastră, domnilor şi doamnelor, cei prezenţi sub această cupolă!

Aşa că Ziua armatei românilor este legată de naşterea acestui popor. Nu doar ca dată, ci mai ales ca loc ce s-a înveşnicit în istoria lumii. Iată de ce este bine să recitim istoria pământului nostru ancestral, al acelei Dacii edenice de care unii au şi uitat deja, care este însăşi inima românităţii - Transilvania. Eu sunt din fascinanta Moldovă, dar ştiu că toate şi în toate s-au "descălecat" din inima transilvană, din creuzetul marii credinţe ortodoxe a veşnicei vetre româneşti!

25 octombrie nu este doar consemnarea - citez din DEX -"eliberării ultimei brazde de pământ de sub cotropitorii fascişti", ci adevărata recuperare şi reîntregire a spaţiului de socio-etnogeneză a românilor. Este replica trupului armat al naţiunii dată cotropitorilor de neam şi distrugătorilor de identitate. Este semnătura de foc pusă pe istoria multimilenară sugrumată de banditismul cotropitor.

25 octombrie, dragii mei, este revanşa istorică a românilor, îmbălsămată cu sângele a sute de mii de fii ai acestui neam! Iată, domnilor politicieni şi guvernanţi, de ce trebuie să punem un genunchi pe pământ şi să iubim armata naţiunii! Nu doar să o consemnăm! Pentru că ea nu este supusă decât poporului din care s-a născut! Pentru că este trup viu din fiinţa acestui neam vrednic, pentru care a venit vremea să devenim şi noi vrednici de a-l sluji necondiţionat.

Eu, dragii mei, atât am avut de spus.

Şi semnez ca soldat de veghe al acestui neam.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

- Solicitarea Comisiei pentru învăţământ cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative pentru modificarea art. 213 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 344/2022.

Pentru această iniţiativă legislativă, termenul constituţional urmează să expire la 6 noiembrie 2022.

Dacă sunt obiecţii cu privire la această solicitare? Nu.

Urmează să ne pronunţăm prin vot.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Supun votului dumneavoastră încadrarea iniţiativei legislative în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de la 45 la 60 de zile.

Să înceapă votul, vă rog.

147 pentru, 6 contra, două abţineri, un coleg nu votează.

Prelungirea a fost adoptată.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Republica Armenia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 15 noiembrie 2021; PL-x 446/2022.

Iniţiator - Guvernul României.

Din partea comisiei sesizate în fond...

(Domnul secretar de stat Gábor Sándor solicită să ia cuvântul.)

Luaţi cuvântul?

Vă rog.

Domnul Gábor Sándor (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Bună ziua!

Gábor Sándor mă numesc, secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană, pe de o parte, şi Republica Armenia, pe de altă parte.

Acesta vizează în mod special deschiderea progresivă a pieţei, asigurarea convergenţei în materie de reglementare şi, în al treilea rând, nediscriminarea operatorilor economici în domeniul transportului aerian.

Acordul, în mod expres, permite extinderea termenilor săi la cele 27 de state membre, aplicând aceleaşi norme, fără discriminare, în beneficiul tuturor transportatorilor.

În al doilea rând, va integra piaţa de transport aerian din Armenia în Piaţa Unică Europeană, creând premisele dezvoltării relaţiilor de transport dintre România şi Armenia, cu beneficii economice pentru ambele părţi.

Având în vedere cele expuse, Ministerul Transporturilor înţelege să susţină acest proiect de act normativ în forma aprobată de Guvern, faţă de care vă rugăm, un vot favorabil.

Mulţumim.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Republica Armenia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 15 noiembrie 2021.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată pentru dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Republica Armenia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 15 noiembrie 2021, transmis cu adresa PL-x 446/2022 din 1 septembrie 2022.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin adresa nr. 642 din 7 iunie 2022, a avizat favorabil actul normativ, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Republica Armenia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 15 noiembrie 2021. Dispoziţiile relevante ale acordului fac referire la crearea treptată a unui spaţiu aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Republica Armenia, pe de altă parte, care să se bazeze, în special, pe norme identice în domeniul siguranţei, al securităţii, al managementului traficului aerian, al mediului, al protecţiei consumatorilor, al sistemelor de rezervare informatizate, precum şi al aspectelor sociale.

Potrivit prevederilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat proiectul de lege în şedinţa din 13 septembrie 2022.

La lucrările comisiei au fost prezenţi deputaţii conform listei de prezenţă.

La dezbaterile comisiei au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Republica Armenia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 15 noiembrie 2021.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Tanasă Dan, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Orice proiect legislativ care va întări relaţia noastră cu Armenia este binevenit.

AUR va sprijini acest proiect legislativ.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul aerian între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Statul Qatar, pe de altă parte, semnat la Luxemburg, la 18 octombrie 2021; PL-x 445/2022.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Gábor Sándor:

Mulţumim, domnule preşedinte de şedinţă.

Scopul acordului este crearea treptată a unui spaţiu aerian comun între Uniunea Europeană şi Statul Qatar, care să se bazeze pe norme identice în domeniul siguranţei, al securităţii, al managementului traficului aerian, al mediului, al protecţiei consumatorilor, al sistemelor de rezervare informatizate, precum şi al aspectelor sociale.

Acordul creează condiţii egale şi uniforme de acces la piaţă pentru toţi transportatorii aerieni din Uniune şi din Statul Qatar, stabileşte noi dispoziţii privind cooperarea şi convergenţa în materie de reglementare între Uniune şi Statul Qatar, în domenii esenţiale pentru operarea eficientă şi în condiţii de siguranţă şi securitate a serviciilor aeriene.

Acordul permite, în consecinţă, extinderea termenilor săi la cele 27 de state membre, aplicându-se aceleaşi norme, fără discriminare şi în beneficiul tuturor transportatorilor, permiţându-le acestora să opereze liber dinspre orice punct situat în Uniune înspre orice punct situat în Statul Qatar, situaţie care nu este posibilă în prezent.

În mod implicit, acordul va integra piaţa de transport din Qatar în Piaţa Unică Europeană.

Ministerul Transporturilor susţine prezentul proiect de act normativ în forma aprobată de Guvern, faţă de care avem rugămintea să daţi un vot de admitere.

Mulţumim.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru transporturi, raportul, vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul aerian între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Statul Qatar, pe de altă parte, semnat la Luxemburg, la 18 octombrie 2021.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată pentru dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul aerian între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Statul Qatar, pe de altă parte, semnat la Luxemburg, la 18 octombrie 2021, transmis cu adresa PL-x 445/2022 din 1 septembrie 2022.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin adresa nr. 644 din 7 iunie 2022, a avizat favorabil actul normativ, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului privind transportul aerian între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Statul Qatar, pe de altă parte, semnat la Luxemburg, la 18 octombrie 2021. Dispoziţiile relevante ale acordului fac referire la crearea treptată a unui spaţiu aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Statul Qatar, pe de altă parte, care să se bazeze, în special, pe norme identice în domeniul siguranţei, al securităţii, al managementului traficului aerian, al mediului, al protecţiei consumatorilor, al sistemelor de rezervare informatizate, precum şi al aspectelor sociale.

Potrivit prevederilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat proiectul de lege în şedinţa din 13 septembrie 2022.

La lucrările comisiei au fost prezenţi deputaţii conform listei de prezenţă.

La dezbaterile comisiei au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul aerian între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Statul Qatar, pe de altă parte, semnat la Luxemburg, la 18 octombrie 2021.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Badiu.

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că suntem în asentimentul tuturor susţinând acest proiect de lege, ratificarea acestui tratat.

Grupul AUR va vota pentru.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Benga Tudor.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Da, am luat cuvântul pentru că a fost şi proiectul de mai devreme, legat de spaţiul comun aerian cu Armenia, e şi acesta, cu Qatar-ul, două sau trei puncte mai jos e şi cel cu Ucraina şi, mă rog, în calitate, aşa, de împătimit şi pasionat de aviaţie, bineînţeles că sunt devotat. E foarte bine că Uniunea Europeană extinde spaţiul acesta aerian comun, dar e păcat, cumva, că România şi operatorii aerieni români nu prea vor mai avea puterea să beneficieze de lucrurile acestea.

Înainte de pandemie, TAROM-ul făcuse un ultim efort să încerce să îşi contureze o strategie regională. Existau zboruri şi spre Erevan, exista zbor şi spre Tbilisi, începuse şi un zbor spre Odesa.

În clipa de faţă, TAROM-ul e într-un punct în care renunţă la curse de genul Barcelona sau Viena, ceea ce arată că este complet pilaf. Şi, cumva, dacă tot discutăm aici, cred că ar fi foarte important de înţeles o chestiune. E mare, mare păcat, tot modul în care a fost căpuşat TAROM-ul în toţi anii aceştia şi faptul că a fost adus într-un punct în care e aproape de nesalvat, pentru că fix genul acesta de acorduri i-ar fi dat o şansă inclusiv TAROM-ului să se profileze ca operator regional. Habar n-am dacă se mai poate în contextul actual.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală; PL-x 485/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Mihai Paşca (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prin proiectul de act normativ se aduc modificări dispoziţiilor în materia mandatului european de arestare, în scopul remedierii deficienţelor constatate de Comisia Europeană, care a sesizat în acest sens Guvernul României.

De asemenea, ca urmare a constatării neconstituţionalităţii unor texte din Legea nr. 302/2004, se aduc modificări unor dispoziţii în materia extrădării, pentru a fi puse în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Totodată, se urmăreşte eficientizarea cooperării judiciare, ca urmare a unor situaţii ivite în practică în aplicarea legii.

Vă solicităm un vot de adoptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, raportul, vă rog.

Doamna Daniela Oteşanu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, transmis cu PL-x 485 din septembrie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Există aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Acest proiect are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004, în scopul îmbunătăţirii şi clarificării cadrului legal în materie, în principal, în sensul armonizării corecte şi complete cu Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre, a unor texte legislative referitoare la mandatul european de arestare.

În urma dezbaterii, membrii comisiilor au decis, în majoritate, să transmită spre plenul Camerei un raport de adoptare.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, precum şi a Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative; PL-x 493/2022; procedură de urgenţă.

Comisia juridică, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Doamna Simona-Maya Teodoroiu:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, precum şi a Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, trimis cu adresa PL-x 493 din 20 septembrie 2022.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată, cu o nouă literă prin care se instituie o nouă atribuţie a Consiliului Legislativ, potrivit căreia Consiliul Legislativ va avea obligaţia de a întocmi versiunile consolidate ale legilor, ordonanţelor, ordonanţelor de urgenţă şi hotărârilor cu caracter normativ ale Guvernului, precum şi completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu un nou articol prin care se propune publicarea pe site-ul Consiliului Legislativ a versiunii consolidate a unui act normativ care a suferit intervenţii legislative, după intrarea în vigoare a actului de modificare şi/sau de completare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să faceţi şi propunere pentru timpul de dezbateri.

Doamna Simona-Maya Teodoroiu:

Propun 3 minute, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot!

3 minute - timp de dezbateri.

145 de voturi pentru, două voturi contra, două abţineri.

Adoptat.

Doamna deputat Murariu Oana.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu (din sală):

Eu vreau la amendamente.

La amendamente.

Acum sunt dezbateri generale

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Coleşa.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deci, suntem chemaţi să votăm un PL-x prin care avem un exemplu de mod dezastruos de organizare a ministerelor şi a instituţiilor publice din România. De ce? La art. 1 lit. f¹) ni se spune că Consiliul Legislativ va întocmi versiunile consolidate ale legilor, ordonanţelor de urgenţă guvernamentale şi ale altor acte normative.

La art. 70 - versiunea consolidată se va publica pe site-ul Consiliului Legislativ.

Deci asta este ideea principală.

Într-adevăr, avem art. 79 din Constituţie care ne spune că Consiliul Legislativ avizează proiectele de acte normative şi ţine evidenţa oficială a legislaţiei României, dar evidenţa legislaţiei este ceva diferit de operaţia de întocmire a formei consolidate a legilor.

În momentul actual, Ministerul Justiţiei are un site, legislatie.just.ro, un portal prin care avem tocmai forma consolidată a legilor, cu istoricul fiecărei modificări.

Deci, acest portal legislativ a fost dezvoltat în cadrul proiectului "Implementarea Portalului N-Lex" de către Ministerul Justiţiei, în perioada 2012-2015, finanţare nerambursabilă din Fondul Social European şi aşa mai departe.

Deci, având în vedere aceste motive, Grupul AUR va vota contra. Nu împotriva Consiliului Legislativ sau a atribuţiilor sale care derivă din Constituţie, ci împotriva risipirii banului public, prin dublarea efortului administrativ, uman şi, implicit, financiar.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Doamna Murariu, aveţi un amendament respins de susţinut, da?

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

USR va avea de fiecare dată, când discutăm de proiecte privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, un amendament, precum cel de la marginal 4, amendamente respinse, pe care îl susţin acum, prin care solicităm Parlamentului să limiteze mandatul preşedintelui Consiliului Legislativ şi al preşedinţilor de secţii din cadrul Consiliului Legislativ, pentru o durată. Noi am propus, acum, 4 ani, dar putem să discutăm şi pentru viitor. Acum rămâne acest mandat, cu 4 ani.

Şi vă rog frumos să nu susţineţi mandate perpetue, nici la Consiliul Legislativ, şi nici în altă parte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Urmează vot pe amendament respins, marginal 4.

Vot, vă rog.

Pentru - 48, contra 93, abţineri - 20, un coleg nu votează.

Amendamentul a rămas respins.

Mai sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Înainte de a merge mai departe, daţi-mi voie să salut prezenţa în plen a delegaţiei formate din liderii de sindicat din învăţământul preuniversitar de la Federaţia "Spiru Haret" din judeţul Brăila şi judeţul Alba. (Aplauze.)

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte, semnat la Kiev, la 12 octombrie 2021; PL-x 444/2022.

Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Gábor Sándor:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Şi scopul acestui acord este crearea treptată a unui spaţiu aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia şi Ucraina, care se bazează, în mod special, pe norme identice în domeniul siguranţei, al securităţii, al managementului traficului aerian, acesta creând cadrul şi condiţii egale şi uniforme de acces la piaţă pentru toţi transportatorii aerieni din Uniune şi din Ucraina, stabileşte noi dispoziţii privind cooperarea şi convergenţa în materie de reglementare şi permite extinderea termenilor săi la cele 27 de state membre, aplicând aceleaşi norme, fără discriminare şi în beneficiul tuturor transportatorilor aerieni, atât din Uniune, indiferent de naţionalitate, cât şi din Ucraina.

Ministerul Transporturilor susţine prezentul proiect de act normativ în forma aprobată de Guvern şi avem rugămintea să daţi un vot favorabil promovării acestui proiect de lege.

Mulţumim.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru transporturi.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte, semnat la Kiev, la 12 octombrie 2021.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată pentru dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte, semnat la Kiev, la 12 octombrie 2021, transmis cu adresa PL-x 444/2022 din 1 septembrie 2022.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte, semnat la Kiev, la 12 octombrie 2021. Dispoziţiile relevante ale acordului fac referire la crearea treptată a unui spaţiu aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte, care să se bazeze, în special, pe norme identice în domeniul siguranţei, al securităţii, al managementului traficului aerian, al mediului, al protecţiei consumatorilor, al sistemelor de rezervare informatizate, precum şi al aspectelor sociale.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte, semnat la Kiev, la 12 octombrie 2021.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt înscrieri? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2022 privind unele măsuri bugetare destinate organizării şi desfăşurării celei de-a 21-a ediţii a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor la Bucureşti, în perioada 26 septembrie - 14 octombrie 2022; PL-x 276/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Marius Viorel Poşa (subsecretar de stat, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării):

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă.

Prezentul proiect de lege presupune organizarea şi desfăşurarea celei de-a 21-a ediţii a Conferinţei Plenipotenţiarilor din 2022.

Ea reprezintă cea mai mare reuniune, ca număr de state prezente, număr de participanţi şi durată, organizată în România, de la admiterea sa ca membru ONU, în 1955. Acest lucru a presupus un efort organizatoric complex şi implicarea mai multor instituţii, ţinând cont de ariile de responsabilitate.

Găzduirea unui asemenea eveniment necesită un efort comun al întregii administraţii publice. Astfel, prin acest act normativ, coroborat cu faptul că ANCOM-ul şi-a exprimat disponibilitatea de a suporta cheltuielile prilejuite de organizarea PP 22 încă din momentul în care Guvernul României a aprobat, în 2019, candidatura pentru organizarea evenimentului, s-a creat mecanismul prin care a fost alimentat Fondul de Rezervă al Guvernului din excedentul bugetar al ANCOM, sumele fiind repartizate ulterior prin hotărâre. Totodată, în scopul reducerii cheltuielilor de organizare, cât şi pentru promovarea de produse şi servicii furnizate de producătorii români, a fost reglementată în regim derogatoriu posibilitatea beneficierii de sponsorizări pentru a organiza evenimentul de către ANCOM.

Astfel, vă rugăm să ne oferiţi un vot de încredere.

Vă mulţumim.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget sau Comisia pentru tehnologia informaţiei, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2022 privind unele măsuri bugetare destinate organizării şi desfăşurării celei de-a 21-a ediţii a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor la Bucureşti, în perioada 26 septembrie-14 octombrie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2022 privind unele măsuri bugetare destinate organizării şi desfăşurării celei de-a 21-a ediţii a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor la Bucureşti, în perioada 26 septembrie - 14 octombrie 2022.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unui mecanism de finanţare a acţiunilor şi activităţilor necesare procesului de pregătire, organizare şi desfăşurare a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor al ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat sau unităţilor administrativ-teritoriale cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea evenimentului, din sumele virate de ANCOM.

Se propune ca, din excedentul bugetar aferent anilor anteriori, ANCOM să vireze la bugetul de stat suma de 88.000 lei, în vederea finanţării cheltuielilor ordonatorilor principali de credite, determinate de organizarea şi desfăşurarea Conferinţei, între care şi Primăria Municipiului Bucureşti.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În primul rând, suntem chemaţi să votăm un O.U.G. privind unele măsuri bugetare destinate organizării, desfăşurării celei de-a 21-a ediţii a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor la Bucureşti. Pe scurt, ITU, o conferinţă ITU, o conferinţă care se desfăşoară o dată la patru ani. Sunt sigur că în afară de domnul preşedinte Sabin Sărmaş, al conferinţei şi al Comisiei de TIC, care a fost implicat foarte mult şi pe care îl felicit, deci, în afară de dânsul nimeni nu ştie despre ce este vorba, inclusiv aceştia de la PSD, care tot dau din gură şi vor vota fără să ştie ce votează. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, vă opresc microfonul dacă nu vă abţineţi!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Dar spuneţi-le să facă linişte!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Le spun eu dacă am de comunicat ceva, să ştiţi!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

ITU este o agenţie ONU, specializată pe tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, se face o conferinţă la patru ani, în care se fac alegeri şi se adoptă nişte hotărâri privind politicile pe următoarea perioadă şi colaborarea dintre sectorul public şi cel privat.

Pe scurt, noi ne vom abţine, pentru că această organizare a însemnat un context nepotrivit, un context al crizei COVID şi al crizei energetice, banii pentru această organizare vor fi plătiţi tot de contribuabilul român, şi pentru că implică un grad mare de incertitudine.

După cum mi-a zis domnul Sărmaş, această organizare va fi cu folos, dacă va fi fructificată pe un termen mediu şi lung.

Acţiunile de până acum...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...ale organizaţiilor guvernamentale ne-au dovedit că nu sunt capabile de aşa ceva.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 181/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene; PL-x 21/2021; procedură de urgenţă.

Reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Alin Chitu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Bună ziua!

Prezentul proiect de lege reglementează, în principal, posibilitatea debitorilor de a beneficia de eşalonarea la plată pe o perioadă de cel mult 12 luni a obligaţiilor fiscale a căror scadenţă s-a împlinit după data declarării stării de urgenţă şi care nu au fost stinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

Susţinem forma proiectului de raport adoptată de comisie.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, raportul, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 181/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene.

Prezentul proiect de lege reglementează, în principal, posibilitatea debitorilor de a beneficia de eşalonarea la plată, pe o perioadă de cel mult 12 luni, a obligaţiilor fiscale, a căror scadenţă s-a împlinit după data declarării stării de urgenţă şi care nu au fost stinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentul admis prezentat în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să faceţi propunerea şi pentru timpul afectat dezbaterilor.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă propun trei minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trei minute, timp pentru dezbateri.

Vot, vă rog.

151 de voturi pentru, 6 contra, două abţineri.

Adoptat.

Din partea grupurilor dacă sunt intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu.

Adoptat.

La articolele admise de la 1 la 3? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2022 privind unele măsuri pentru asigurarea sălii principale de conferinţă necesare pentru organizarea şi desfăşurarea celei de-a 21-a ediţii a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor la Bucureşti, în perioada 26 septembrie-14 octombrie 2022; PL-x 393/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Marius Viorel Poşa:

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă.

Găzduirea de către România a Plenipotenţiarei 2022 a fost consfinţită de semnarea Acordului între Guvernul României şi ITU privind găzduirea, organizarea şi finanţarea conferinţei. Aceasta a avut loc la Geneva, pe 30 iunie 2021, ratificată ulterior de Statul român, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2021, aprobată prin Legea nr. 284/2021.

Una dintre prevederile majore stipulate de acord se referă la obligaţia părţii române de a asigura toate spaţiile de reuniune menţionate în tratat, inclusiv o sală plenară cu o capacitate de 2.000 de persoane care să servească drept sală principală de conferinţă.

Deoarece, la nivelul Camerei Deputaţilor şi Senatului, nu a fost identificat niciun spaţiu corespunzător pentru această sală, singura soluţie a fost închirierea, amplasarea şi dotarea unei structuri provizorii pe terenul aferent Palatului Parlamentului. În acest sens, prin această ordonanţă s-a creat cadrul legislativ prin care ANCOM a asigurat şi finanţat cheltuielile aferente închirierii, amplasării şi dotării acestei structuri provizorii, motiv pentru care dorim să ne acordaţi un vot pentru acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru tehnologia informaţiei, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2022 privind unele măsuri pentru asigurarea sălii principale de conferinţă necesare pentru organizarea şi desfăşurarea celei de-a 21-a ediţii a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor la Bucureşti, în perioada 26 septembrie - 14 octombrie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri bugetare destinate organizării şi desfăşurării celei de-a 21-a ediţii a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor la Bucureşti, în perioada 26 septembrie - 14 octombrie 2022. Proiectul vizează autorizarea ANCOM să efectueze cheltuielile necesare ducerii la îndeplinire a obligaţiei de a pune la dispoziţia Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor o sală principală de conferinţă cu o capacitate de maximum 2.000 de persoane la locul de desfăşurare a celei de-a 21-a ediţii, obligaţie asumată prin Acordul între Guvernul României şi Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, crearea urgentă a cadrului legislativ necesar pentru ca ANCOM să poată asigura finanţarea cheltuielilor indicate mai sus, prin reglementarea cu caracter excepţional a unor dispoziţii derogatorii de la prevederile Legii nr. 69/2010 şi ale Legii nr. 500/2002, după caz, astfel încât să asigure fondurile necesare pentru efectuarea cheltuielilor în cauză, instituirea unor măsuri care să permită achiziţia în regim de urgenţă de către ANCOM a serviciilor privind - dar fără a se limita la închirierea, amplasarea unei structuri provizorii pe terenul aferent Palatului Parlamentului - dotarea structurii provizorii cu mobilier, echipamente audio-video, sisteme de conferinţă, echipamente de interpretariat şi traducere simultană, generatoare, toate facilităţile şi instalaţiile necesare, servicii auxiliare, amplasarea unui culoar de trecere care asigură legătura directă dintre structura provizorie şi sălile Palatului Parlamentului, precum şi asistenţă tehnică, demontare şi dezinstalare după desfăşurarea conferinţei.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Mitrea Dumitrina.

Vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

În primul rând, ţin să atrag atenţia, stimată colegă, că nu este vorba de 88.000 lei, ci este vorba de 88.000 mii lei, adică aproximativ 17 milioane de euro. Şi e foarte interesant cum, cu un an în urmă, ştiam de această conferinţă, prin care am ratificat acest acord, să se ţină această conferinţă, deşi treceam printr-un război la graniţă, în Ucraina, am trecut printr-o pandemie şi aveam posibilitatea, cu un an în urmă, să renunţăm la această conferinţă.

În altă ordine de idei, în momentul în care am ratificat acordul şi am votat fiecare dintre noi, ni se spunea că, dacă această conferinţă ar avea loc în Geneva, ar costa undeva la aproximativ un milion de lire sterline, iar în România la aproximativ 2 virgulă ceva milioane de lire sterline. Diferenţa de la 2 virgulă milioane de lire sterline până la 17 milioane de euro este cale lungă, cale lungă. Şi aş vrea să ştiu pe ce a plătit ANCOM şi o să cerem să vedem pe ce a plătit aceşti aproximativ 17 milioane de euro. Plus că Parlamentul a suportat o grămadă... (Vociferări.)

Da, da, da, 17 milioane! 88.000 mii lei, da? Vorbim de 88.000 mii lei! Aşa scrie în propunerea legislativă!

Aşa arată o modalitate, o metodă prin care Guvernul face dispăruţi bani din bugetul statului, prin astfel de artificii extraordinare şi, într-adevăr, o să vrem să vedem unde s-au dus cu adevărat aceşti bani.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 468/2021.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Reprezentantul Comisiei pentru tineret şi sport, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificări şi completări, Comisia pentru tineret şi sport a fost sesizată, prin adresa Biroului permanent nr. 4c-25/112/18 octombrie 2021, în vederea examinării şi întocmirii unui raport, cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x nr. 468/2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11 octombrie 2021, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, al Consiliului Legislativ, punctele de vedere exprimate de Consiliul Economic şi Social, punctul de vedere al Guvernului, prin care nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul negativ al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii "tichetelor de sportiv", reprezentând bonuri de valoare destinate exclusiv pentru acoperirea unor cheltuieli privind practicarea sportului de performanţă la nivel de copii şi juniori.

În conformitate cu prevederile art. 62, cu modificări şi completări, din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă în şedinţele din 13, 19 şi 20 septembrie, 3 şi 10 octombrie 2022, în format fizic. La dezbateri, membrii Comisiei pentru tineret şi sport au fost prezenţi conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru tineret şi sport a hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin acest proiect legislativ de modificare şi completare a Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69 din 2000, copiii şi juniorii legitimaţi la cluburile şi structurile sportive care practică sportul de performanţă vor beneficia lunar de un stimulent financiar sub forma unui tichet de sportiv în valoare de 50 de lei. Este un pas, în opinia mea, extrem de important pentru sprijinirea tuturor copiilor care practică sportul. Cu atât mai mult, aş dori să-i felicit pe colegii noştri deputaţi social-democraţi care am văzut că au iniţiat acest proiect de lege.

Eu, unul, voi vota pentru orice pas şi orice măsură pentru copiii noştri. Este o măsură benefică.

Felicitări şi voi susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ştirbu.

Vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Vreau să-i felicit şi eu, la rândul meu, pe iniţiatori. Este o dovadă vie a faptului că Parlamentul lucrează. Şi lucrează bine atunci când trebuie.

Dar, suntem astăzi în această situaţie, în care Parlamentul face legi pentru a oferi un anumit cuantum valoric unor cetăţeni ai României, pentru că lucrurile astea nu se întâmplă a fi făcute de către cei care trebuie să le facă.

De fiecare dată când un cetăţean român obţine un succes internaţional în sport, mai marii zilei se îngrămădesc să facă fotografii cu acel olimpic, cu acel sportiv de performanţă.

Dacă am înţelege că cei mai buni ambasadori ai României sunt artiştii şi sportivii, poate am reuşi ca aceste domenii de activitate să fie finanţate aşa cum trebuie.

Astfel de iniţiative - şi nu este singura -, lăudabile, de altfel, sunt făcute pentru că ministerele şi instituţiile din România sunt pline de funcţionari care cred că ei deţin adevărul absolut.

Şi i-aş ruga pe cei care au iniţiat acest proiect legislativ să urmărească punerea în aplicare, să urmărească ca normele metodologice de aplicare a acestui proiect legislativ să fie duse la bun sfârşit, pentru că, personal, am avut exemplul negativ şi a trebuit să fac numeroase diligenţe pentru ca un alt proiect legislativ, care a fost promulgat, să primească normele de aplicare după mult timp.

De aceea, cred că ceea ce am făcut astăzi e bine făcut, dar nu trebuia să o facem noi, trebuia să o facă instituţiile statului, dacă ar fi funcţionat.

Felicitări încă o dată iniţiatorilor!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Brian.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Adevărul este că această iniţiativă, în forma sa iniţială, a fost scrisă prost, atât pe fond, cât şi pe tehnică legislativă, dar aceasta a fost reparată la comisie, cu 11 amendamente, în unanimitate, drept dovadă că încă mai sunt parlamentari în Comisia pentru tineret şi sport care se gândesc la binele şi la viitorul copiilor din ţara asta.

Ce s-a întâmplat, practic, ce am reparat pe tehnică?

În expunerea de motive şi în amendamentele pe care le-am depus practic se prevedea acolo că sursa de finanţare pentru aceste tichete sportive ar fi fost acciza pentru alcool şi tutun, acciză care, în trecut, mergea la Ministerul Sportului, acciză pe care chiar PSD-ul a tăiat-o, prin Orlando Teodorovici.

Domnul Gheorghe Şoldan (din sală):

Ce a tăiat PSD?!

Domnul Brian Cristian:

Bun! În acest context, am indicat corect sursa de finanţare, ca proiectul să treacă.

Pe fond, ce s-a întâmplat? Proiectul în forma iniţială, pe fond, a avut o portiţă...

Domnul Gheorghe Şoldan (din sală):

Ce a tăiat PSD?!

Domnul Brian Cristian:

Domnule preşedinte, vă rog!

Domnule Şoldan, dacă aveţi de spus ceva la microfon, vă rog să veniţi! Sunteţi destul de tânăr! Dumneavoastră n-aveţi nicio intervenţie de la plenul Parlamentului, doar din bancă!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu mai dialogaţi cu sala! Continuaţi, vă rog!

Domnul Brian Cristian:

Vă rog frumos să faceţi linişte!

Bun!

Domnul Gheorghe Şoldan (din sală):

Ce a tăiat PSD?!

Domnul Brian Cristian:

Pe fond, se crea o portiţă pentru băieţii deştepţi, care puteau să-şi finanţeze cluburile private, şi noi, atunci, am introdus anumite categorii de cheltuieli pentru sport, care sunt chiar cele corecte pentru copii, precum recuperarea medicală, precum partea de nutriţie, precum transportul sau tot ce înseamnă partea de transport şi alte tipuri de tratament.

În principiu, nu sunt neapărat de acord cu aceste cârpeli, nu sunt de acord cu fonduri date aşa, după ureche, mai ales în contextul în care dăm bani copiilor, dar nu au unde să facă sport. Dar, cu toate astea, este necesar să dăm fonduri. Şi am votat, şi ne-am luptat în comisie pentru ca această iniţiativă să treacă şi am amendat-o cu 11 amendamente - şi mă bucur că am avut parte de susţinerea tuturor colegilor,...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog!

Domnul Brian Cristian:

... pentru că...

Finalizez!

... pentru că, dacă am avut doi miniştri care au tăiat un an de zile frunză la câini - domnul Novák şi doamna Firea -, prin reorganizarea ministerelor şi prin faptul că, în urma reorganizării, s-au tăiat bani de la sport, s-au întârziat salarii, s-au întârziat plăţi pentru performanţa sportivilor...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Brian Cristian:

...cred că este nevoie să ne legăm de fiecare bănuţ pe care putem să-l dăm sportului din România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pop Rareş Tudor, vă rog.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Colegul meu Cristian Brian are dreptate. Am reparat acest proiect, dar, pe de altă parte, cred că este cazul să încetăm cu genul acesta de cârpeli.

De altfel, din nevoia de coerenţă şi predictibilitate în finanţarea sportului de performanţă, am venit şi cu acea iniţiativă legislativă care prevede ca 30% din banii destinaţi sportului, de la bugetele locale, să fie redirecţionaţi către susţinerea programelor şi secţiilor de copii şi juniori, şi legea merge acum la promulgare.

Zilele trecute s-a pus în dezbatere publică Strategia Naţională pentru Sport. Vă invit să o citiţi, vă invit şi la şedinţa Comisiilor reunite, de peste o săptămână, unde îl vom avea invitat pe domnul ministru Novák, ca să ne explice exact ce a vrut să spună cu această strategie. Eu mă aştept ca, cel puţin pe partea operaţională, ceea ce a promis la audierile la care a fost, la comisie, respectiv un procent însemnat din bugetul de stat, din bugetul central către federaţii să fie îndreptat către programele de copii şi juniori, să fie respectat, pentru că, aşa cum spuneam, genul ăsta de peticeli, pe care le facem de nevoie în momente excepţionale, când vedem că n-au cu ce să se îmbrace copiii şi n-au cu ce să-şi plătească, eu ştiu, suplimentele alimentare, trebuie să înceteze. Avem nevoie de un program coerent şi predictibil de dezvoltare a sportului de performanţă şi amator.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Kolcsár, UDMR.

Aveţi cuvântul.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin adoptarea acestui proiect de lege acordăm o sumă de 150 de lei, din bugetul Ministerului Sportului, tinerilor care practică sportul şi sunt legitimaţi la cluburile sportive. Prin acest lucru nu facem altceva decât să stimulăm practicarea sportului la nivelul copiilor şi al tinerilor, mai mult, oferim un ajutor financiar familiilor ai căror copii sunt direcţionaţi către diferitele ramuri sportive.

Cunoaştem cu toţii efectele pozitive ale practicării sportului, atât în adoptarea unui stil de viaţă sănătos, cât şi în creşterea tinerilor. Dar, pe această cale, lărgim baza de selecţie a sportivilor, de unde creştem posibilitatea de a forma sportivi de performanţă care în viitor o să ne reprezinte ţara şi care vor fi cei mai buni ambasadori, cum, de altfel, a fost şi domnul ministru Novák, un foarte bun ambasador, participând la paralimpiadă.

Domnule preşedinte,

Ne-aţi arătat aici strategia elaborată de Ministerul Sportului şi sunt convins că acea strategie este un proiect foarte bine structurat, şi domnul ministru o să vă explice întocmai tot ceea ce a gândit să facă pentru sportul în viitorul apropiat.

Cunoscând cu toţii efectele pozitive ale sportului, sunt convins şi consider că investiţia în educaţie, investiţia în sport şi investiţia în tineret, în general, este o investiţie pe viitor.

În consecinţă, Grupul UDMR va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cîtea Vasile, PSD.

Vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, aş vrea să fac o rectificare, o greşeală se tot repetă. Este vorba de 150 de lei pe lună, deci nu de 50 de lei! Şi lucrul ăsta cred că este extrem de important. Este o gură de aer extraordinar de binevenită pentru tineri, pentru copii, pentru acele familii care au, din fericire, o "comoară", fie ea în domeniul sportului, dar nu pot să o susţină, eu ştiu, să-şi asigure cheltuielile de transport, un rând de echipament sau o masă caldă unde se poate. E o măsură care este necesară, este extrem de benefică, fiecare o patentează că noi am vrut, noi am făcut, noi am zis.

E o decizie şi un vot care a fost în unanimitate, aşa cum s-a spus, în comisie, şi cred că toată lumea este deschisă pentru susţinerea şi promovarea sportului, în general, şi atragerea a cât mai multor tineri - de la vârste fragede până la practicarea unei discipline sportive.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Tanasă Dan.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

PSD, PNL şi UDMR vor cheltui peste 15 milioane de euro ca să facă Muzeul fotografiei la Târgu Mureş. Vor cheltui peste 15 milioane de euro ca să facă Muzeul comunismului la Sfântu Gheorghe, în Covasna!

Coaliţia de guvernare va cheltui peste 15 milioane de euro ca să facă, în România, Ruta "Sfântului Ladislau", un rege al Ungariei.

În schimb, veniţi să ne spuneţi că o să daţi 150 de lei - proiectul a început de pe la 50 de lei şi a ajuns la "fabuloasa" sumă de 150 de lei - copiilor care vor să facă sport de performanţă. Suma este derizorie, este o glumă proastă, este dovada incompetenţei! Vreţi să-i sprijiniţi pe copii să facă sport? Nu vă mai bateţi joc de ei! Măriţi salariile în România! Milioane de români muncesc în ţara asta pe salarii mizere! În loc să le daţi vouchere cu sume din acestea derizorii, care sunt, repet, glume proaste, asiguraţi-vă că părinţii acelor copii au salarii decente, rezonabile, şi atunci nu vom avea nevoie de vouchere din acestea de 150 de lei. Asiguraţi-vă că nivelul de trai al românilor este unul decent, şi atunci n-o să mai fie nevoie de vouchere de vacanţă, vouchere de citit, vouchere de lectură, vouchere de sport.

Suma este derizorie! Este o bătaie de joc! Anual se sifonează bani, zeci, sute de milioane de euro pe care puteaţi să-i băgaţi în copii, în viitorul ţării.

Dacă v-ar fi interesat cu adevărat viitorul ţării, aţi fi dat unui astfel de copil câteva sute de lei pe lună, nu 150 de lei!

Mie mi-ar fi ruşine să propun o astfel de sumă!

Bineînţeles că AUR va sprijini acest proiect, pentru că, dacă atâta poate PSD, PNL şi UDMR, o să sprijinim şi cei 150 de lei! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Orice sprijin care vine înspre sportul românesc eu cred că este binevenit.

Nu ştiu câţi copii are antevorbitorul meu în acest sistem, inclusiv în cel sportiv. Pot să vă spun că un abonament pentru un club sportiv municipal, să spunem, în Oradea, de exemplu, este de 100 de lei pentru cei care fac şi realizează sport în cadrul clubului sportiv municipal. Un abonament la Bazinul olimpic este tot aşa, de 150 de lei, şi aşa mai departe. Nu ştiu dacă este mult sau puţin, dar este oricum un ajutor financiar familiilor.

A amesteca, în schimb, într-o dezbatere despre sport un alt tip de discurs, eu cred că nu este corect.

Stimate domnule coleg, Sfântul Ladislau a avut o fiică pe care o chema Pyrisca şi care a fost împărăteasa Bizanţului şi este pictată în Hagia Sophia, şi este Sfânta Irina ortodoxă.

Dacă doriţi să jigniţi fără să cunoaşteţi, OK! Dar, vă rog frumos, mai citiţi! Şi, dacă n-aţi citit, să mai citiţi!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Mă plictiseşti, Szabó Ödön!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Merka, vă rog.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Mă plictiseşti, Szabó Ödön! Mă plictiseşti de moarte!

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Aceste polemici care se duc în jurul finanţării sportului românesc, în jurul bugetării noastre, a tuturor, a românilor, să vorbim de salarii, de pensii, da, le putem dezbate, dar să ştiţi că în momentul în care s-au prezentat aici cu fală anumite vârfuri ale sportului românesc, cred că cei care le-au prezentat, au prezentat decăderea sportului şi a întregii generaţii de tineri.

Stimaţi colegi,

Ceea ce se întâmplă acum, în România, cu tinerii, trebuie să ne ridice nouă un semn de întrebare.

Dacă vă uitaţi în jurul dumneavoastră - şi eu sunt absolvent de educaţie fizică şi sport - şi îmi văd colegii cum nu-şi îndrumă copiii spre sport, tot ceea ce este precizat în acea strategie a domnului ministru este reală. Cred că acesta ar trebui să fie punctul de plecare. Este 150 de lei. Să ştiţi că şi Cehia acordă 40 de euro, şi Slovacia 20 de euro! Da! Consideră că trebuie să fie un semnal de alarmă pentru noi şi pentru părinţi. Să nu punem totul în cârca Guvernului, a Parlamentului, o decizie a unui părinte care trebuie nu să sprijine sportul, ci trebuie să-şi îndrume copilul spre mişcare.

Avem noi oare timp să facem 60 de minute de mişcare pe zi, cam cât ar fi necesar pentru sănătatea noastră?

Oare noi asta facem pentru familia noastră, pentru noi şi pentru copiii noştri?

Uitaţi-vă unde am ajuns să ne apostrofăm pentru 100-150 de lei şi aşa mai departe.

Nu, stimaţi domni...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, domnule deputat, vă rog!

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Vă mulţumesc.

Eu voi sprijini acest proiect de lege şi sper că şi ceilalţi vor înţelege necesitatea acestei propuneri.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Stoica, ultima intervenţie.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Ca să fie limpede şi clar! Aceste "cârpeli" nu rezolvă absolut deloc problema de fond. Într-adevăr, este un mic pansament acordat sporului românesc care este în vrie, în aceste momente, şi viitorului sportivilor de performanţă din România.

Dar, încă o dată repet, nu rezolvă problema de fond! Poate că ar trebui să ne gândim mai bine, să ne punem mintea laolaltă şi să facem o lege a sportului.

Poate că strategia domnului ministru are şi câteva elemente bune, dar este nevoie de un consens politic şi să avem o lege a sportului care să rezolve problema de fond şi viitorul sportivilor noştri de performanţă să fie cât se poate de sprijinit.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 11? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin-Alexandru Alexe, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Bună ziua!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată primii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice.

Îl avem pe domnul Dămureanu Ringo, de la AUR. Este prezent? Nu. Va primi în scris.

Domnul Lazăr Ion-Marian este? Este? Da.

Domnul secretar de stat Aurel-George Mohan.

Domnul Aurel-George Mohan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

În legătură cu întrebarea domnului deputat privind implementarea serviciilor medicale prin telemedicină în România, vă comunicăm următoarele.

Potrivit dispoziţiilor Hotărârii de Guvern nr. 1.133/2022 privind aprobarea normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, serviciile medicale care fac obiectul serviciilor de telemedicină sunt următoarele: servicii de teleconsultaţie, serviciile de teleexpertiză, servicii de teleasistenţă, servicii de teleradiologie, servicii de telepatologie şi servicii de telemonitorizare.

Există o gamă foarte largă de servicii medicale prin telemedicină în mai multe specialităţi, de la anatomie patologică, alergologie şi imunologie clinică, până la reabilitare medicală, reumatologie şi urologie. În principiu, este prinsă toată sfera de patologii.

Ministerul Sănătăţii pregăteşte proiecte de aproape 200 de milioane de euro pentru digitalizarea spitalelor şi a instituţiilor din subordine, prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a României.

În data de 5 octombrie 2022, ministrul sănătăţii, domnul prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a trimis tuturor spitalelor din România un formular digital pentru evaluarea infrastructurii IT şi a nevoilor în domeniu, în vederea optimizării programelor de digitalizare, în concordanţă cu nevoile reale din spitale. Aceste investiţii au ca scop contribuţia directă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, o mai bună administrare şi management al serviciilor de sănătate, respectiv înlocuirea, acolo unde este cazul, a infrastructurii IT a spitalelor publice din România, dar şi evoluţia către noile sisteme de date şi infrastructură digitală.

De asemenea, se urmăreşte dezvoltarea unor module informatice noi care să deservească activitatea Ministerului Sănătăţii şi a instituţiilor din subordinea sa. Astfel, va fi demarat un proces de digitalizare, prin achiziţionarea şi instalarea de echipamente IT, echipamente pentru comunicaţii şi echipamente conexe, licenţe, dezvoltare de aplicaţii informatice aferente, dar şi prin instruirea personalului tehnic la nivel local.

Concomitent, Ministerul Sănătăţii va realiza un studiu de piaţă pentru identificarea celor mai noi tehnologii referitoare la soluţiile şi medicamentele disponibile şi a bugetelor necesare implementării sistemului de telemedicină şi a sistemelor mobile de monitorizare a pacienţilor.

În cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Ministerul Sănătăţii va derula investiţia telemedicina şi sistemul mobil de monitorizare a pacienţilor, care are un buget de 100 de milioane de euro.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Dacă mai sunt completări?

Dacă nu, domnul Adrian Giurgiu. Este? Nu este. Va primi în scris.

Domnul Cristian Brian am văzut că este.

Claudiu-Vasile Răcuci? Nu este. OK!

Altcineva de la...un secretar de stat? Bun. Înţeleg că, din motive medicale, nu este prezent domnul secretar de stat, este bolnav.

Continuăm cu Natalia Intotero. Nu este.

Domnul Acatrinei Dorel-Gheorghe sau Puşcaşu Lucian-Florin? Sunt doi deputaţi. Nu sunt.

Aelenei Dănuţ?

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Prezent!

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Bun. Domnul secretar de stat Constantin Ştefan.

Domnul Constantin Ştefan (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la interpelarea domnului deputat Dănuţ Aelenei, comunic următoarele.

Conform Raportului anual al ANRE din anul 2021, disponibil pe site, numărul de deţinători de unităţi de producere a energiei electrice produse în centrale electrice din surse regenerabile cu putere electrică instalată de cel mult 100 kW aparţinând prosumatorilor, defalcat pe persoane fizice şi persoane juridice la data de 31 decembrie 2021, este următorul.

Numărul de prosumatori persoane fizice. La nivelul anului 2021, s-au înregistrat 13.109; numărul de prosumatori persoane juridice - 492; în total 13.596.

Revenind la întrebarea de ce sunt întârzieri în aprobarea dosarelor prosumatorilor persoane fizice, avem rugămintea, pentru mai multe detalii şi informaţii referitoare la situaţia prosumatorilor şi a celor pentru montarea contoarelor inteligente, să vă adresaţi ANRE, întrucât ANRE este autoritatea competentă în acest domeniu.

Din punctul meu de vedere, vă pot da un răspuns, să spunem, aproximativ. La prosumatorii care se află în partea de sud-est, mai degrabă în Dobrogea, numărul acestor... să spunem... reclamaţii... sunt venite în urma faptului că în acea zonă trebuie făcute investiţii, deoarece sistemele de distribuţie şi de transport ale energiei electrice sunt limitate pentru o putere apărută în piaţă, din cauza numărului mare de prosumatori care aşteaptă să fie conectaţi.

Deci, asta este, să spunem, ipoteza din partea mea, dar cu rugămintea să formulaţi şi la ANRE această solicitare.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumim.

Domnule deputat, dacă sunt comentarii sau ...

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Nu.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Bun.

Domnule secretar de stat, să continuăm şi cu întrebarea domnului Cristian Brian, de la USR, tot pentru Ministerul Energiei, 6004A.

Domnul Constantin Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la întrebarea domnului deputat Cristian Brian, comunic următoarele.

Prima întrebare. Care este în prezent puterea instalată în capacităţile de producţie de energie electrică în România?

Deci, capacitatea instalată de producţie de energie electrică în România, la data de 29 septembrie 2022, a fost de 18.309 megawaţi.

Cum au evoluat, în ultimele 12 luni, puterea instalată totală şi capacităţile de producţie de energie electrică, în România?

Comparativ cu anul trecut, puterea instalată, în România, a avut o scădere, de la 18.569 MW, la 18.307 MW, în anul 2022.

Întrebarea cu numărul 3. Ce investiţii s-au realizat pentru creşterea puterii instalate şi dezvoltarea de noi capacităţi de producţie de energie, defalcate pe tipuri de producţie?

În primele şase luni s-au înregistrat un număr de 34 de cereri de acordare de autorizaţie de construire la ANRE, însumând o putere totală de 1.173 de megawaţi, această putere fiind în marea ei majoritate din surse regenerabile de energie.

4. Ce sume a alocat statul român, din surse proprii sau fonduri europene cu scheme de finanţare pentru investitorii privaţi, pentru producţia de energie verde şi care este puterea instalată în capacităţile de producţie construite de aceşti investitori?

5. Ce sume au fost investite în noi capacităţi de producţie de peste 1 megawatt, aflate în curs de realizare în România?

Răspund concomitent la aceste două întrebări.

În conformitate cu asumările României, sunt investiţii în surse regenerabile, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din Fondul pentru Modernizare.

Pentru capacităţi de producţie din surse regenerabile, suma se ridică la 350 de milioane de euro pentru o putere ce va fi instalată, de 950 de megawaţi. Totodată, dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaz, flexibile, de înaltă eficienţă pentru cogenerare de energie electrică şi termică în sectorul încălzirii centralizare, în vederea atingerii unei decarbonizări adânci.

Schema, în vederea atragerii fondurilor europene, se ridică la suma de 388 de milioane de euro pentru o putere instalată de 300 de MW.

Tot la scheme de accesat fonduri europene se înscrie şi Fondul pentru Modernizare, care are alocat o sumă considerabilă, o sumă care va fi constituită din vânzarea a 200 de milioane de certificate, în perioada 2021-2030, cu o valoare estimată de aproximativ 12-15 miliarde de euro, dar asta şi în funcţie de valorificarea certificatelor de emisii în anii respectivi.

Ca programe de accesare fonduri europene, din Fondul pentru Modernizare, enumer următoarele: surse regenerabile de energie şi stocarea energiei şi înlocuirea cărbunelui şi echilibrarea reţelei. Aici este un sprijin pentru realizarea de centrale electrice de tip turbină cu gaz cu ciclu combinat, adică cele de înaltă eficienţă.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Şi le trimiteţi...

Bun!

Mai departe.

Domnul Ghiţă Daniel-Florin? Este?

Domnul Zetea Gabriel? Nu.

Chirilă Virgil Alin?

Trecem mai departe.

Dorel Acatrinei şi Puşcaşu Lucian nu cred că au revenit în sală.

Lazăr Ion-Marian? Este.

Domnul secretar de stat Marius-Ilie Stanciu, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Domnul Marius-Ilie Stanciu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la întrebarea domnului deputat Lazăr Ion-Marian afirmăm următoarele.

Libera circulaţie a lucrătorilor, respectiv accesul şi şederea în scop de muncă ale cetăţenilor români în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi accesul şi şederea în scop de muncă pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene după intrarea României în spaţiul Schengen se vor realiza în acelaşi mod ca şi până acum, în conformitate cu prevederile reglementărilor Uniunii Europene şi ale legislaţiilor naţionale de transpunere a respectivelor reglementări ale Uniunii.

De asemenea, după intrarea României în spaţiul Schengen, accesul şi şederea în scop de muncă ale cetăţenilor români în statele membre ale Spaţiului Economic European şi Elveţia, respectiv accesul şi şederea în scop de muncă pe teritoriul României ale cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi Elveţia se vor realiza ca şi în prezent.

În Islanda, Norvegia şi Elveţia, accesul lucrătorilor români este nerestricţionat, iar în Principatul Liechtenstein accesul lucrătorilor români se realizează în baza permiselor de lucru acordate cetăţenilor din statele membre ale UE.

Accesul şi şederea în scop de muncă pe teritoriul României ale cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi Elveţia este nerestricţionat.

Contingentul anual al lucrătorilor străini admişi pe piaţa muncii din România va fi stabilit inclusiv în perioada de după includerea României în spaţiul Schengen, în concordanţă cu politica privind migraţia forţei de muncă şi luând în considerare situaţia pieţei muncii din România, astfel încât să existe o echilibrare între cererea şi oferta forţei de muncă.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Comentarii dacă sunt?

Dacă nu, trecem mai departe.

Domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav? Este.

Domnul Gábor Sándor, secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Vă rog.

Domnul Gábor Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Referitor la întrebarea domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, referitoare la pregătirea autorităţilor pentru sezonul rece, permiteţi-ne să vă comunicăm următoarele.

În vederea asigurării condiţiilor optime de circulaţie pe reţeaua de drumuri naţionale şi autostrăzi măsurile CNAIR pentru iarna 2022-2023, au fost stabilite în conformitate cu prevederile normativului privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii pe drumurile publice, având indicativul ANTE 525/2013.

În acest sens, până la data prezentei, conform calendarului privind îndeplinirea sarcinilor referitoare la pregătirea activităţii pe timp de iarnă, din reglementarea tehnică menţionată au fost parcurse următoarele etape.

S-a aprobat de către conducerea CNAIR a încadrării autostrăzilor şi drumurilor naţionale pe niveluri de viabilitate în timpul iernii ce urmează.

În al doilea rând, s-au analizat şi s-au verificat de către CNAIR planurile operative de acţiune pe timpul iernii ce urmează şi transmiterea acestora către direcţiile regionale de drumuri şi poduri pentru conformare.

În al treilea rând, s-au demarat, începând din data de 1 septembrie 2022, lucrările de punere în ordine a drumurilor pentru iarna 2022-2023.

Pentru punerea în ordine a drumurilor naţionale, s-a avut în vedere realizarea unor lucrări de etanşeizare a părţii carosabile, care sunt necesare a fi executate pe o suprafaţă de circa 406.000 de metri pătraţi, reparaţii şi colmatări, rosturi şi fisuri pe o lungime de circa 281.000 de metri.

Pentru perioada cât temperaturile scăzute nu permit utilizarea mixturilor asfaltice calde, reparaţiile suprafeţelor degradate se vor executa, după cum ştiţi, cu mixtură stocabilă. Cantitatea aceasta de mixtură stocabilă cu care ne vom aproviziona va fi de 3.780 de tone.

Apărarea contra înzăpezirilor pe sectoare de drum şi autostrăzi naţionale înzăpezibile se va realiza prin montarea de panouri parazăpezi, în lungime de circa 409.000 de metri.

În continuare, doresc să nominalizez încă nouă măsuri pe care le-a luat autoritatea competentă în materie.

Deci, prima măsură se referă la recunoaşterea că pe data de 30 septembrie a avut loc deschiderea ofertei în negociere, fără publicare prealabilă, în vederea încheierii contractului de prestări servicii de meteorologie cu Administraţia Naţională de Meteorologie pentru perioada iernii ce urmează, s-a întocmit un proces-verbal de deschidere şi proces-verbal de analiză şi verificare a documentaţiei depuse.

A doua măsură a fost ca, prin ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii, a fost desemnat Comandamentul central de iarnă, respectiv s-au dispus prevederi privind organizarea şi funcţionarea acestuia pentru această perioadă.

A treia măsură implementată de minister a fost că s-a semnat Programul comun de măsuri CNAIR, Inspectoratul General al Poliţiei Rutiere pentru asigurarea viabilităţii drumurilor naţionale şi a autostrăzilor pe timpul sezonului rece, fiind în curs de semnare şi programele comune la nivelul fiecărui judeţ, între CNAIR şi serviciul de Poliţie Rutieră.

A patra măsură. Este demarată procedura de achiziţie pentru aprovizionarea a 300 de tone de clorură de calciu, prin Bursa Română de Mărfuri. Perioada estimată pentru încheierea contractului de furnizare a acestuia este prima decadă a lunii octombrie.

A cincea măsură. A fost revizuit, în cursul anului 2021, Ghidul privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice, care a fost avizat de Consiliul Economic al CNAIR.

A şasea măsură. A fost semnat contractul de furnizare a sării, încheiat cu Societatea Naţională a Sării, pentru iarna care urmează. Cantitatea de achiziţionat pentru DRDP-uri este de 300.000 de tone.

A şaptea măsură. Este în curs de semnare Ordinul comun al viceprim-ministrului, respectiv al ministrului transporturilor şi infrastructurii şi al ministrului dezvoltării, de modificare a unui articol din normativul pentru prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice, aprobată prin indicativul AND 525, aprobată prin Ordinul ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine şi al viceprim-ministrului, ministrului dezvoltării regionale, în anul 2013.

Măsura numărul 8. Tot în această perioadă a fost încheiată consultarea de piaţă pentru obiectivul "Furnizarea produselor de transport şi montaj, depozite modulare acoperite pentru materialul antiderapant", în paranteză fie spus sare, ale celor opt DRPD-uri, urmând a fi promovată în Consiliul de administraţie a CNAIR oportunitatea demarării procedurii de achiziţie publică pentru construirea acestora într-un număr de 166 de depozite pentru aceste materiale antiderapante, nisip şi sare.

Şi ultima măsură de menţionat este că au fost achiziţionate până în prezent 82 de utilaje multifuncţionale de tip Unimog, echipate pentru deszăpezire, îmbunătăţind flota de utilaje proprii pentru întreţinerea pe timp de iarnă, ce aparţin CNAIR SA.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim, domnule secretar de stat.

Mai urmează trei întrebări ale colegului Lazăr Ion-Marian. Este prezent, după cum văd.

Toate sunt adresate dumneavoastră, aşa că, o să aveţi oportunitatea să mai răspundeţi la următoarele trei întrebări. Vorbim despre Autostrada Comarnic-Braşov, următoarea întrebare. Şi să ne rezumăm la cele trei minute, pentru că mai avem multe pe ordinea de zi.

Domnul Gábor Sándor:

Mulţumesc.

Încerc să recuperez.

Referitor la întrebarea care vizează situaţia de fapt în privinţa Autostrăzii Comarnic-Braşov, permiteţi-ne să vă comunicăm următoarele.

Proiectul respectiv a fost cuprins în Master Planul General de Transport al României, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 666/2016 şi validat prin Hotărârea de Guvern nr. 1.312 din 2021 de aprobare a Planului investiţional 2021-2030. Cele două documente strategice au reprezentat documente de tip condiţionalitate ex-ante pentru POIM 2014-2020, respectiv POIM 2021-2027, condiţionând finanţarea proiectelor din fonduri europene.

În consecinţă, prin aceste două acte normative proiectul a fost validat.

În concluzie, considerăm că etapa de pregătire a proiectului Autostrăzii Ploieşti-Braşov, finanţată din fonduri europene alocate în cadrul POIM 2014-2020, este în derulare.

Contractul de prestări servicii de proiectare cuprinde etapa de revizuire a studiului de fezabilitate, realizarea proiectului tehnic şi a proiectului pentru autorizaţiile de construcţie, pregătire care respectă rigorile de finanţare din POT 2021-2027 pentru etapa de execuţie, astfel încât proiectul final va întruni toate condiţiile impuse pentru finanţarea din POT 2021-2027 a etapei de execuţie.

Vă mulţumim pentru interesul manifestat şi înţelegem să dovedim la rândul nostru o preocupare dedicată pentru a răspunde cu toată consideraţia solicitărilor dumneavoastră.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Domnul Lazăr Ion-Marian a solicitat ca la următoarele două întrebări să-i fie furnizate răspunsurile în scris, aşa că, vă mulţumesc şi dumneavoastră.

Mai departe.

Ministerul Justiţiei solicită amânare pentru întrebarea 6.275A, adresată de domnul Ringo Dămureanu.

Tot Ministerul Justiţiei solicită amânare pentru 6.148A. Numele deputatului este Acatrinei Dorel-Gheorghe, care a făcut această întrebare.

Şi ultima amânare de la Ministerul Justiţiei, 6.345A, la întrebarea adresată de domnul deputat Ghiţă Daniel-Florin.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor solicită patru amânări.

Prima este 6.216A, domnul Cîtea Vasile.

Următoarea întrebare, 6.179A, domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav.

A treia întrebare este 6.167A, domnul Giurgiu Adrian.

Şi ultima întrebare la care se solicită amânare este 6.265A, tot de către domnul Giurgiu Adrian este formulată această întrebare.

Vă mulţumesc.

Trecem la prezentarea interpelărilor şi sunt colegi nerăbdători care aşteaptă acest moment.

Îl rog pe domnul Ioan-Alexandru Andrei să ia cuvântul în maximum trei minute. Avem dreptul la o singură interpelare.

Domnul Alexandru-Ioan Andrei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Prezenta interpelare este adresată domnului ministru Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor.

Subiectul interpelării îl reprezintă situaţia Drumului Naţional 5C Giurgiu-Zimnicea.

Stimate domnule ministru,

Unul dintre cele mai importante drumuri naţionale din zona de sud a ţării - Drumul Naţional 5C, care face legătura dintre Giurgiu şi Zimnicea - a ajuns într-o stare deplorabilă, fiind uitat, în ultima perioadă, de conducerea Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti.

Cu o lungime totală de 58,9 kilometri, Drumul Naţional 5C traversează patru comune din judeţul Giurgiu - Slobozia, Malu, Vedea, Găujani - şi alte trei din judeţul vecin, Teleorman - Pietrişu, Bujoru şi Năsturelu.

Nepăsarea conducerii DRDP Bucureşti a dus la deteriorarea continuă a acestui drum, care s-a transformat, în ultima perioadă, într-o reală ameninţare la adresa siguranţei celor care sunt nevoiţi să folosească acest traseu.

Gropile formate în asfalt sunt tot mai greu de ocolit, pentru că apar peste tot, iar defecţiunile maşinilor care trec pe aici sunt tot mai des semnalate de şoferi, situaţia acestui drum determinând tot mai mulţi participanţi la trafic să evite folosirea acestei variante de legătură între judeţele Giurgiu şi Teleorman.

Din păcate, deşi situaţia acestui drum este cunoscută de mult timp, se pare că actuala conducere a DRDP Bucureşti - instituţie în grija căruia se află drumurile naţionale din zonă - nu a făcut nimic pentru remedierea situaţiei.

Şi nici nu este de mirare, atât timp cât conducerea CNAIR a numit la şefia acestei importante direcţii de drumuri naţionale o persoană fără niciun fel de experienţă în domeniu.

Cum tot mai mulţi şoferi care trec pe DN 5C semnalează problemele tot mai acute apărute aici, vă solicit, domnule ministru, luarea unor măsuri urgente, care să readucă DN 5C la parametrii necesari pentru ca circulaţia rutieră să se desfăşoare în siguranţă.

Vă mulţumesc.

Deputat Ioan-Alexandru Andrei.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Dau, în continuare, citire listei deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări.

Acolo unde sunt colegi prezenţi în sală, vă rog să intervină.

Mi-am notat colegii pe care i-am recunoscut.

Claudiu-Martin Chira? Nu l-am văzut.

Adrian Giurgiu? Nu.

Pollyanna-Hanellore Hangan? De asemenea, nu am văzut-o.

Adrian Wiener? Nu l-am văzut.

George-Cristian Tuţă?

Claudiu-Iulius Năsui?

Acatrinei Dorel-Gheorghe?

Christine Thellmann?

Lazăr Ion-Marian? Este. Doreşte să...? Sau este depusă şi în scris. Bine. Mulţumesc.

Elena Hărătău?

Cristian-Paul Ichim?

Daniel-Liviu Toda?

George-Cătălin Stângă?

Gianina Şerban?

Anamaria Gavrilă?

Nicolae Georgescu?

Mihail Albişteanu?

Da, scuze, vă rog.

Mihail Albişteanu şi Cristian-Daniel Ivănuţă, da? Este comună.

Aveţi două interpelări, rugămintea - să citiţi una dintre ele.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată ministrului justiţiei, domnul Marian-Cătălin Predoiu.

Subiectul interpelării - "Neintroducerea Proiectului de Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară şi al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice în pachetul legilor justiţiei".

Domnule ministru,

Potrivit observaţiilor publicate pe site-ul oficial al Ministerului Justiţiei, proiectul de lege vizează, printre altele, atribuţiile şi responsabilităţile acestor categorii de personal, reorganizarea personalului care funcţionează în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, iniţiativa legislativă fiind impulsionată de importanţa activităţii acestor categorii profesionale la realizarea actului de justiţie şi de nevoia de adaptare a legislaţiei în funcţie de realităţile sociale.

Pachetul Legilor justiţiei, cuprinzând Proiectul de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Proiectul de Lege privind organizarea judiciară şi Proiectul de Lege privind statutul Consiliului Superior al Magistraturii, urmează a fi adoptat, însă Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară şi al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice nu a fost inclus printre acestea.

Este de necontestat faptul că actul de justiţie nu s-ar putea realiza în absenţa activităţii acestor categorii de personal, astfel că este absolut necesară adoptarea unor acte normative care să le recunoască în totalitate importanţa, contribuţia activă şi care să corespundă intereselor acestora.

Având în vedere cele expuse mai sus:

1. De ce nu a fost inclus şi acest proiect de lege în cadrul pachetului legilor justiţiei?;

2. Când vor fi iniţiate demersurile pentru adoptarea Proiectului de Lege privind statutul personalului de specialitate judiciară şi al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice?;

3. Ce măsuri veţi adopta în vederea promovării şi susţinerii intereselor acestor categorii profesionale?

Solicităm răspuns scris.

Deputaţi AUR, Albişteanu Mihail şi Ivănuţă Cristian-Daniel, Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Dumitru-Viorel Focşa - două interpelări.

Iulian-Alexandru Muraru - două interpelări.

Oana Murariu - o interpelare.

Daniel-Gheorghe Rusu - o interpelare.

Călin-Ioan Bota - o interpelare.

Nicu Fălcoi - o interpelare.

Ilie Toma - 3 interpelări. Şi domnul Toma doreşte să prezinte una dintre aceste interpelări. (Vociferări.)

Nicio problemă, vă rog, domnule Toma. (Vociferări.)

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc foarte mult pentru că mi-aţi dat cuvântul.

Cele 3 interpelări fac legătură directă la Termocentrala de la Mintia, care este oprită.

Sunt foarte multe probleme acolo. După cum ştiţi, în ultima vreme, s-a discutat despre un contract de vânzare cu o firmă din Irak, am înţeles, creată sub un alt SRL în România, care a plătit pe ea, dacă nu mă înşel, 92 de milioane de euro, având datoria să investească şi să construiască două grupuri generatoare de energie electrică pe bază de gaz metan.

Am să fac referire la o singură interpelare, dar toate au, repet, încă o dată, aceeaşi esenţă, şi anume - o să fiu foarte scurt, ca să pun întrebările directe domnului ministru al energiei.

Deci, prin urmare, domnule ministru... la tot ceea ce am discutat, în judeţul Hunedoara şi nu numai, cu toate grupurile sindicale, producătoarele din energie şi din ţară - CO Oltenia, CE Hunedoara etc. - aş ruga să îmi răspundeţi la următoarele întrebări, oral şi în scris.

Referitor la Mintia:

• Care sunt procedurile şi gradul de conservare în care se află Termocentrala Mintia în acest moment?;
• De ce vânzarea nu s-a realizat în perioada în care Termocentrala de la Mintia funcţiona şi avea altă valoare?;
• Câţi participanţi au fost la licitaţie, cine şi care sunt sumele ofertate?;
• Concret, ce obligaţii contractuale are Mass Global Energy Rom - că aceasta este filiala firmei mari producătoare de energie şi de vânzare de energie din Irak?;
• Ce garanţii aveţi că noul proprietar va face investiţia promisă, şi anume, cele două grupuri de producţie de energie electrică pe bază de gaz metan?;
• Când vor fi satisfăcute cele două condiţii, respectiv acordarea acelui ATR - aviz tehnic de racordare în sistem - şi accesul la gaz metan pentru Termocentrala Mintia? Pentru că apare în contractul de vânzare-cumpărare că ministerul se obligă să ducă gazul la poarta termocentralei de la Mintia, pentru a putea avea accesul la materia primă producătoare de energie electrică; şi
• Care sunt sancţiunile prevăzute în contract pentru nerespectarea termenelor şi obligaţiilor?

Mulţumesc foarte mult.

Şi aştept un răspuns favorabil pentru Mintia.

Eu, personal, propun încă o dată - se spune că este în conservare şi sper că este în conservare - pe ceea ce înseamnă, în Uniunea Europeană, acest nou procedeu, pe REPowerEU, să o pornim şi să producem energie electrică pe bază de cărbune. Se pot face, cu investiţii minime, minuni, acolo, dacă se vrea.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc, domnule Toma.

Continuăm.

Bogdan Trif - două interpelări.

Cristina Camelia Rizea - două interpelări.

Bogdan Rodeanu - o interpelare.

Radu-Iulian Molnar - o interpelare.

Bogdan-Gruia Ivan - o interpelare.

Dan-Cristian Popescu - o interpelare.

Daniel-Gheorghe Rusu - o interpelare.

Raisa Enachi - o interpelare. Şi o invităm pe colega noastră să îi dea citire.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos.

Interpelarea din această seară este adresată ministrului sănătăţii, domnului Alexandru Rafila.

Subiectul interpelării - "De ani de zile pierdem vieţi până se ajunge la un spital. Zero soluţii!".

Stimate domnule ministru,

În timp ce dumneavoastră vă plimbaţi prin Cuba, pe banii cetăţenilor, spitalele din România şi din judeţul Vaslui, unde sunt deputat, sunt într-o stare degradantă, dar, desigur, aţi ales să risipiţi banii publici pe delegaţii, în loc să-i investiţi în spitale!

Spitalul Orăşenesc Negreşti se află într-o accentuată stare de degradare. Prin urmare, 50.000 de persoane din oraş, localităţi adiacente acestui oraş, precum şi din câteva localităţi ieşene, care apelau la serviciile unităţii medicale, nu mai au unde să se ducă la doctor! Au doar Camera de primiri urgenţe, unde noaptea nu este nimeni, iar cele două ambulanţe nu fac faţă cererilor oamenilor din zonă! Deşi autorităţile au făcut promisiuni, nimic nu s-a concretizat!

De asemenea, cetăţenii din oraşul Murgeni şi comunele ce-i aparţin acestuia dispun de ani buni doar de o singură ambulanţă, nimic mai mult. Oare cu ce este transportat un alt cetăţean care are, la fel, nevoie de îngrijiri medicale? Să transmitem să facă coadă pentru a prinde un loc atunci când se va întoarce ambulanţa de la spitalul din Bârlad?

În urma nenumăratelor solicitări, atât ale mele, cât şi ale cetăţenilor din Murgeni, primim răspunsul vag, care nici astăzi nu este îndeplinit, şi anume - citez - "Precizăm că asigurarea asistenţei medicale pentru populaţia oraşului Murgeni rămâne în atenţia Direcţiei Publice Vaslui şi a autorităţilor publice locale şi judeţene, care se vor implica în atragerea de personal medical de specialitate".

Astfel, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Având în vedere faptul că în zona Murgeni populaţia este săracă şi nu-şi permite minimul necesar, are sau nu dreptul la un spital funcţional şi la acordarea ajutorului medical?;
2. Spitalul Orăşenesc Negreşti a devenit loc de cazare pentru oamenii străzii. În acest caz, ce facem cu restul cetăţenilor care au dreptul la sănătate garantat prin Constituţie?;
3. Domnule ministru, drumul până în Cuba este destul de lung şi obositor, dar drumul până la spitalul din Murgeni este mai scurt, credeţi că vă puteţi rupe din timpul dumneavoastră preţios pentru a vizita şi spitalele dărăpănate din judeţul Vaslui?; şi
4. Aveţi în vedere reabilitarea acestor vechi spitale, pentru populaţia din judeţul Vaslui, sau le lăsaţi în paragină, fiindcă nu ţin de Ministerul Sănătăţii?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Raisa Enachi, deputat de Vaslui.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Continuăm.

Radu Miruţă - o interpelare.

Vasilică Toma - o interpelare.

Dan Şlincu - o interpelare. Şi este prezent colegul nostru.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Sebastian Burduja, de la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Stimate domnule ministru,

Cu toate că, în România, subiectul transformării digitale are un impact major asupra societăţii, fiind una dintre cele mai importante componente prevăzute şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ţara noastră este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la progresele în domeniul digital.

În urma consultării mai multor rapoarte şi analize, am constatat că există întârzieri în ceea ce priveşte proiectele digitalizării administraţiei publice, reglementări foarte generale, dar şi decalaje digitale la nivel local, acompaniate de infrastructurile digitale incomplete, care afectează extinderea transformării digitale la scară locală şi naţională. Mai mult decât atât, evaluările în acest domeniu arată că există un deficit de competenţe digitale în rândul IMM-urilor, un nivel scăzut de pregătire pentru adoptarea digitalizării, dar şi o cultură a aversiunii faţă de risc şi faţă de necunoscut.

Având în vedere aspectele prezentate, vă rog să-mi comunicaţi care este situaţia digitalizării administraţiei publice şi care sunt ţintele propuse de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării pentru a recupera acest decalaj?

În acelaşi timp, vă rog să-mi comunicaţi, ce strategie aţi implementat pentru creşterea ratei de adoptare a digitalizării, cum ar fi crearea de competenţe, schimbarea mentalităţilor şi îmbunătăţirea abilităţilor manageriale, având în vedere că România a rămas în urmă în ceea ce priveşte o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competenţe digitale de bază, în comparaţie cu media Uniunii Europene?

Solicit răspuns în termen legal de 15 zile.

Cu stimă, deputat Dan-Constantin Şlincu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Alexandra Huţu? O interpelare.

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună seara!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi se adresează ministrului mediului, apelor şi pădurilor, domnul Tánczos Barna, şi are ca obiect plafonarea preţurilor la lemnele de foc.

Stimate domnule ministru,

Aşa cum ştiţi, în urma intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr. 134/2022 privind plafonarea preţurilor la lemnele de foc, preţul acestora a crescut de facto între 7% şi 10%, iar anumiţi antreprenori şi firme din acest domeniu au început să factureze separat serviciile de transport, depozitare, despicare, paletizare şi distribuţie care presupun TVA-ul de 19%. În acelaşi timp, a apărut o penurie în piaţă, în special în zonele de câmpie, aflate la mare distanţă de resursa de lemn. De asemenea, sunt şi situaţii în care depozitele de lemn şi-au suspendat activitatea şi nu mai vor să vândă până nu se modifică actele normative în vigoare.

Presupun că, înainte de a veni cu această propunere de ordonanţă de urgenţă, aţi analizat cu atenţie toate efectele acestei măsuri şi puteţi explica algoritmul care a condus la acest plafon de 400 de lei/m³.

Având în vedere efectele negative ale acestui act normativ, pe care le-au identificat organizaţiile din domeniul mediului, antreprenorii care se ocupă cu comercializarea lemnului, dar şi consumatorii finali, vă rog să-mi comunicaţi, ce soluţii aţi identificat în urma evaluărilor realizate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în ceea ce priveşte efectele acestei ordonanţe?

Totodată, vă rog să-mi comunicaţi, dacă aveţi în vedere ca şi pentru piaţa lemnului de foc să veniţi cu o măsură similară celei pe care PSD a propus-o în domeniul energiei, şi anume reglementarea pieţei lemnului şi acordarea de vouchere consumatorilor vulnerabili?

Atât eu, cât şi colegii mei din Partidul Social Democrat suntem deschişi să menţinem măsurile de reglementare a pieţei lemnului de foc, aşa cum am propus pentru gaz şi electricitate, măcar pentru o perioadă limitată, astfel încât să se pună capăt tranzacţiilor speculative şi, în final, să se achite un preţ corect şi suportabil de către toţi cei care se încălzesc cu lemn, dar, în special, de către cei vulnerabili.

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Urmează domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi - o interpelare.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Nicolae Ciucă, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării - "Criza lemnelor de foc".

Stimate domnule prim-ministru,

În ultimii doi ani, ca urmare a participării la întâlniri de lucru cu reprezentanţii administraţiilor publice locale, în special, în judeţele aflate la graniţa României, în repetate rânduri, am semnalat conducerii Ministerului Apelor şi Pădurilor, precum şi instituţiilor din subordine, problemele cu care se confruntă cetăţenii atunci când vorbim despre încălzirea locuinţelor în sezonul rece.

Mai mult, la data de 19 septembrie, în cadrul întâlnirii de lucru avute cu Domnia Voastră, v-am prezentat problemele semnalate de autorităţi şi cetăţeni, Guvernul adoptând o serie de măsuri, printre care şi măsura plafonării preţului lemnului de foc.

Cu toate acestea, măsurile adoptate nu garantează volumul necesar de masă lemnoasă pentru încălzirea locuinţelor. Astfel, de la începutul anului a fost recoltat un volum de doar 5,5 milioane m³, faţă de 10 milioane m³, din aceeaşi perioadă a anului 2021, efectele negative fiind resimţite şi mai mult în zonele montane, unde singura sursă pentru încălzirea locuinţelor rămâne lemnul de foc.

Soluţia evidentă ar putea fi creşterea volumului de masă lemnoasă pentru încălzirea locuinţelor, care să fie exploatată şi de alte companii din sector care să ofere resursă suficientă populaţiei, însă aceasta nu poate să fie aplicată fără o armonizare a procedurilor după modelele practicate cu succes în alte ţări europene, adaptarea sistemului SUMAL 2.0 la prevederile în vigoare ale Codului silvic, în sensul introducerii de proceduri diferenţiate pentru recoltarea lemnului destinat consumului propriu al proprietarilor de păduri, precum şi fără reducerea birocraţiei excesive pentru micii proprietari de păduri.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule prim-ministru, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să îmi precizaţi, oral şi în scris, poziţia Guvernului cu privire la criza lemnelor de foc, precum şi măsurile care vor fi adoptate pentru combaterea acesteia?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Continuăm.

Domnul Ilie-Dan Barna - o interpelare.

Brian Cristian - o interpelare. Colegul este şi prezent.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată ministrului sportului, domnul Carol-Eduard Novák.

Domnule ministru,

Ministerul pe care îl conduceţi este responsabil de coordonarea şi dezvoltarea sportului românesc, iar Planul de guvernare care vă ghidează activitatea prevede peste 60 de obiective pe care Guvernul şi le-a asumat pentru domeniul sportului, însă multe dintre acestea necesită o finanţare corespunzătoare pentru a putea fi îndeplinite. Pe lângă aceste obiective, ministerul este responsabil şi are calitate de angajator pentru persoanele care lucrează în structurile subordonate, respectiv direcţii judeţene, complexuri sportive naţionale, cluburi sportive. De curând, au apărut în spaţiul public acuze că ministerul nu a efectuat plata salariilor la timp în luna octombrie, acuzaţii extrem de grave, care au consecinţe legale, dar şi morale, foarte serioase.

Pentru a avea o mai bună înţelegere a situaţiei, atât prin prisma îndeplinirii obiectivelor asumate prin Programul de guvernare, cât şi a nemulţumirilor exprimate public de către angajaţii din teritoriu, doresc să cunosc situaţia financiară a ministerului, cuprinzând detalii privind categoriile de cheltuieli prevăzute în bugetul instituţiei.

De aceea, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări:

• Care a fost bugetul anual al Ministerului Sportului în perioada 2017-2022? Vă rog să includeţi şi modificările survenite în urma rectificărilor bugetare adoptate de Guvern, iar bugetul să fie defalcat pentru fiecare an;
• Care a fost bugetul anual pentru salarii al Ministerului Sportului în perioada 2017-2022? Vă rog să menţionaţi bugetul previzionat, în paralel cu bugetul cheltuit efectiv;
• Care a fost bugetul anual pentru investiţii al Ministerului Sportului în perioada 2017-2022? Vă rog să menţionaţi bugetul alocat, în paralel cu bugetul cheltuit efectiv;
• Care este situaţia plăţilor efectuate pentru salarii, dar şi numărul zilelor de întârziere, din fiecare lună, pe parcursul ultimilor doi ani?; şi
• Care sunt motivele pentru neplata la timp a salariilor?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Brian Cristian, deputat al USR de Maramureş.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

În final, dacă nu mai există niciun deputat înscris pe listă sau dacă niciun deputat care nu s-a înscris pe listă, dar care doreşte să prezinte interpelări adresate, cu voia dumneavoastră, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.12.