Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.32.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Alexandru Alexe, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 9 noiembrie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vreau să urez la mulţi ani minorităţii ucrainene şi să-l invit la cuvânt pe domnul Petreţchi, pentru că are un program încărcat astăzi şi o delegaţie în vizită.

Şi le mulţumesc celorlalţi colegi, care au îngăduit acest lucru.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Pentru al cincilea an consecutiv, ucrainenii din România sărbătoresc astăzi, 9 noiembrie, Ziua Limbii Ucrainene, instituită prin Legea nr. 213/2018. Adoptarea, aproape în unanimitate, de către Parlamentul României, a acestui act legislativ pentru instituirea Zilei Limbii Ucrainene este încă o dovadă a recunoaşterii rolului minorităţilor naţionale din România, în cazul de faţă, al comunităţii ucrainene, care este a treia cea mai numeroasă minoritate etnică din România şi care, împreună cu minoritatea românească din Ucraina, formează o veritabilă punte de legătură între popoarele român şi ucrainean.

Pentru orice etnie, o zi importantă în viaţa comunităţii este cea legată de sărbătorirea limbii materne, aceasta fiind moştenirea sacră a unui popor, care se transmite din generaţie în generaţie, pe cale scrisă sau verbală. Noi marcăm această zi pe 9 noiembrie, când ucrainenii din întreaga lume sărbătoresc Ziua scrierii şi limbii ucrainene. Iar astfel de sărbători sunt o bună ocazie pentru a aminti despre importanţa limbii ucrainene în România şi pentru asigurarea unei bune promovări a culturii ucrainene în societatea românească.

ONU consideră că toate acţiunile ce promovează diseminarea limbilor materne servesc nu doar scopul încurajării diversităţii lingvistice şi educaţiei multilingve, ci ajută şi la dezvoltarea conştiinţei tradiţiilor lingvistice şi culturale în întreaga lume şi la inspirarea solidarităţii bazate pe înţelegere, toleranţă şi dialog. Limba maternă este, în general, cea pe care o persoană o cunoaşte cel mai bine, pe care o utilizează cel mai mult, dar şi un element important în descoperirea de sine şi, probabil, singura care poate reda cu adevărat ceea ce spune sufletul.

Acum câţiva ani a fost întocmit un top al celor mai vorbite limbi native din Europa, în care limba ucraineană ocupa locul 8, iar acest lucru demonstrează că, deşi nu este o limbă oficială a Uniunii Europene - iar eu sper că acest lucru se va întâmpla în viitorul apropiat -, rolul limbii ucrainene este în continuă creştere. Anul acesta sărbătoarea este umbrită de războiul din Ucraina, care a izbucnit la 24 februarie, iar poporul ucrainean are nevoie, mai mult ca niciodată, de sprijinul şi solidaritatea întregii lumi, inclusiv a României, în faţa unei Rusii care încearcă nu doar să distrugă infrastructura, oraşele şi satele ucrainene, ci chiar să şteargă istoria Ucrainei, prin distrugerea, în mod intenţionat, a patrimoniului cultural ucrainean şi prin interzicerea limbii ucrainene.

Diversitatea lingvistică reprezintă o sursă de îmbogăţire a fiecărei societăţi, iar cultura şi conservarea limbii sunt componente esenţiale ale existenţei şi conştiinţei naţionale. Uniunea Ucrainenilor din România are un rol fundamental în promovarea şi conservarea limbii şi culturii ucrainene în România, dar mai ales pentru consolidarea învăţământului în limba maternă, ca element identitar esenţial în rândul comunităţii ucrainene din România.

Cu toţii ar trebui să apreciem, să cunoaştem şi să fim mândri de limba maternă, să o transmitem din generaţie în generaţie, ca pe un dar, o nestemată, un adevărat tezaur, care să unească generaţii şi popoare, îmbogăţind multilingvismul şi multiculturalitatea.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, domnule deputat Petreţchi.

Şi, încă o dată, la mulţi ani comunităţii ucrainene şi sprijinul nostru pentru poporul ucrainean!

Vă mulţumesc.

Intrăm în logica noastră de şedinţă.

Grupul parlamentar al PSD. Urmează domnul Adrian Alda.

Domnul Adrian Alda:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "În sfârşit, le vom spune adio îngrăşămintelor mai scumpe cu 350 - 400%!".

Stimaţi colegi,

În concepţia majorităţii investitorilor în agricultură şi zootehnie, ieftinirea îngrăşămintelor pentru fermieri a ajuns un obiectiv aproape imposibil de realizat din pricina continuării conflictului armat din Ucraina. Cel puţin asta am experimentat cu toţii în acest an agricol. Investitorii din acest domeniu, de la nivelul Uniunii Europene, se plâng de costurile de producţie din ce în ce mai mari atât pentru legume, fructe, cât şi pentru creşterea animalelor, pe fondul exploziei preţurilor pentru energie, furaje, îngrăşăminte şi alte diverse tratamente chimice de combatere a dăunătorilor plantelor. Iar la augmentarea acestor neajunsuri mai contribuie şi cerealele ucrainene ieftine, care destabilizează piaţa, dar şi preţurile mici ale cărnii venite din spaţiul noncomunitar.

Însă, există soluţii concrete de redresare a sectorului de producere a îngrăşămintelor care vor determina reducerea preţurilor acestora pentru fermieri. Chiar astăzi, la nivelul Uniunii Europene, se anunţă cadrul de sprijin pentru industria fertilizanţilor. Din informaţiile pe care le deţin şi care îi vor bucura pe agricultori, măsurile vor viza, în principal, consumatorul final, respectiv investitorul şi doar indirect marile combinate de îngrăşăminte. Concret, sprijinirea fermierilor, prin creşterea accesibilităţii la produse convenabile ca preţ, se poate obţine prin scăderea dependenţei de importurile de îngrăşăminte şi dezvoltarea unei autonomii strategice şi fezabile a îngrăşămintelor organice, pe de-o parte, şi, pe de altă parte, prin recuperarea nutrienţilor chiar din apele uzate. Este un concept încă inovativ pentru România, dar deja implementat în alte ţări cu anvergură economică mai mare.

De asemenea, suprataxarea altor industrii, pentru a sprijini combinatele de îngrăşăminte, a fost constant un punct important de dezbatere de pe agenda Comisiei Europene. S-a marşat întotdeauna inclusiv pe taxarea suplimentară a industriilor producătoare de energie, care au profituri în creştere.

Într-adevăr, stimaţi colegi şi dragi agricultori, vorbim exact de modelul de taxă de solidaritate pe care şi PSD se luptă, încă de anul trecut, de când are acces la guvernare, să-l impună, în faţa partenerilor noştri de coaliţie, pentru mai multe domenii principale de activitate şi totodată generatoare de profit.

O altă formă de sprijin în criza îngrăşămintelor, pe care Uniunea Europeană doreşte să o impună, este cea de subvenţionare directă a fermierilor. Fondurile ar putea proveni din rezerva de criză a Uniunii şi ar acoperi acordarea unor ajutoare speciale pentru fermierii din toate statele membre.

În concepţia conducerii Uniunii, autonomia europeană în sectorul îngrăşămintelor va putea creşte prin adaptarea tuturor planurilor naţionale strategice la situaţia actuală a crizei de fertilizanţi. Şi mai concret, se doreşte promovarea eficienţei îngrăşămintelor, de exemplu, prin planuri de management al nutrienţilor, agricultura de precizie, agricultura ecologică, precum şi prin extinderea culturilor proteaginoase ca parte a rotaţiei culturilor, formarea continuă a fermierilor în managementul nutrienţilor şi prin eco-scheme de promovare a utilizării îngrăşămintelor organice.

Aceste decizii ale Uniunii Europene, indiferent dacă vor fi anunţate astăzi în integralitatea lor sau doar parţial, în funcţie de rezultatul consultărilor şi al dezbaterilor anterioare din comisiile de resort, vor genera stoparea creşterilor prea puţin justificabile pentru aceşti fertilizanţi şi în România. De asemenea, ar contribui şi la completarea producţiei autohtone a Combinatului de Îngrăşăminte Chimice de la Năvodari.

Închei, exprimându-mi încrederea în capacitatea şi abilitatea actualei conduceri a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a implementa cu succes şi această viitoare strategie a UE în favoarea tuturor investitorilor din agricultură din ţara noastră. PSD, prin miniştrii săi, a realizat cele mai mari performanţe în istoria postdecembristă a acestui domeniu ocupaţional. Şi, cu certitudine, noi nu ne vom opri aici.

Vă mulţumesc.

Deputat Alda Adrian, Circumscripţia electorală nr. 2 Arad.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Urmează domnul Bogdan Gheorghe Trif.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"PSD susţine majorarea pensiilor"

Partidul Social Democrat este conştient de faptul că este obligatorie creşterea veniturilor celei mai vulnerabile categorii sociale, şi anume pensionarii. PSD susţine majorarea punctului de pensie şi a pensiei minime cu cel puţin 10%, într-o singură tranşă, de la 1 ianuarie 2023.

Părinţii şi bunicii noştri sunt cei mai expuşi în această perioadă de criză, în care preţurile pur şi simplu au explodat. În prag de iarnă, foarte mulţi pensionari au ajuns la limita disperării - sunt puşi în situaţia de a alege între plata facturilor la utilităţi, asigurarea medicamentelor şi cumpărarea de alimente.

Acest lucru este inacceptabil pentru noi, deoarece pensionarii de astăzi au muncit o viaţă întreagă şi au făurit România de azi. Este obligaţia noastră morală, dar şi legală, de a le asigura un nivel de trai decent, indiferent de crizele pe care le traversăm.

Aşadar, creşterea pensiilor din sistemul public nu este un moft, ci o necesitate urgentă. Partidul Social Democrat, prin politicile sale, a avut întotdeauna grijă de seniorii României şi o va face în continuare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc, domnule Trif.

L-am văzut în sală pe domnul Radu-Marcel Tuhuţ, de la Grupul parlamentar al PSD.

Este ultimul vorbitor din această tură.

Urmează Grupul PNL.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În cadrul declaraţiei mele politice de astăzi doresc să-mi exprim punctul de vedere asupra necesităţii urgentării adoptării deciziei privind creşterea pensiilor. Pensia este un drept garantat de Constituţie, un drept câştigat prin zeci de ani de muncă, de foarte multe ori, dacă este să ne raportăm la seniorii noştri de azi, în condiţii foarte grele de muncă.

Având în vedere criza energetică, care a pus stăpânire pe Europa şi care influenţează foarte mult nivelul de trai al românilor, precum şi fenomenul inflaţiei galopante, ce afectează tot mai multe state la nivel mondial, Partidul Social Democrat consideră nu doar oportun, ci imperios necesar ca pensiile să crească, dar, mai înainte de toate, consider că trebuie să facem o delimitare clară între necesitatea creşterii pensiilor în integralitatea lor, adică şi a pensiilor speciale, şi necesitatea creşterii pensiilor minime sau a celor aflate sub plafonul necesar acoperirii costului vieţii de zi cu zi.

Având în vedere crizele suprapuse pe care românii trebuie să le înfrunte, precum şi explozia preţurilor şi a inflaţiei, viziunea Partidului Naţional Liberal de a creşte unitar toate pensiile, în situaţia dată, nu este doar injustă, ci şi imorală. Şi vă dau şi un exemplu în acest sens - creşterea unei pensii de 18.000 lei cu 15% reprezintă o suplimentare cu 2.700 de lei, în timp ce pentru o pensie medie de 1.800 de lei, aceeaşi creştere de 15%, nu înseamnă decât 270 de lei în plus.

Cu alte cuvinte, nu facem altceva decât să mărim discrepanţa dintre bogaţi şi săraci. Bogaţii cu pensii speciale vor câştiga şi mai mult, în timp ce oamenii care se luptă cu sărăcia vor rămâne cel puţin la fel de săraci. Este just oare ca, în această perioadă de criză profundă, românii care chiar au nevoie de ajutor să primească de 10 ori mai puţin decât cei care se bucură de beneficii extraordinare?

Din acest punct de vedere, Partidul Social Democrat susţine ca pensiile mici să crească cu mai mult, în condiţiile în care bugetul permite un plus de 16 miliarde pentru o creştere a punctului de pensie cu 15%, aşa cum susţine Partidul Naţional Liberal. În aceste condiţii, minimum 5 miliarde pot fi luate de la cei cu pensii mari, pentru a fi date celor cu pensii mici, iar acest fapt ar însemna o creştere a punctului de pensie cu 10% pentru toţi şi un plus de 5 miliarde pentru pensionarii cu venituri mici.

Ceea ce putem afirma astăzi, cu siguranţă, este faptul că pensia minimă şi punctul de pensie vor creşte cu cel puţin 10%, aşa cum a propus Partidul Social Democrat încă din luna august. Suma exactă, ce va fi alocată pentru pensionari, şi modul în care va fi împărţită, între creşterea punctului de pensie şi alte ajutoare acordate pensionarilor cu venituri mici, vor putea fi stabilite după ce se va clarifica modul în care va fi reglementată piaţa energiei, decizie ce va impacta semnificativ structura bugetului pentru anul 2023.

Partidul Social Democrat va rămâne un partener statornic al tuturor pensionarilor, solidaritatea reprezentând nu doar o valoare social-democrată, ci, mai ales, o calitate umană ce trebuie probată în această perioadă mai mult ca oricând.

Deputat PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Urmează Grupul parlamentar al PNL.

Domnul deputat George Şişcu.

Domnul George Şişcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Avem toată libertatea de a ne iubi ţara. Şi nu ne interzice nimeni să fim patrioţi!"

Una dintre marile minciuni, care se tot vântură în spaţiul public de către formaţiuni politice extremiste, este că Uniunea Europeană ne impune să ne pierdem identitatea naţională sau să nu mai dovedim patriotism faţă de ţara noastră. Este, în mod evident, un fals de natură să stârnească în rândul românilor sentimente antieuropene, deşi este tocmai inversul acţiunilor Uniunii Europe şi a doctrinei sale.

Înainte de toate, blocul european, la care am visat să aderăm după Revoluţia din Decembrie 1989, a fost creat ca o piaţă comună, o uniune economică de pe urma căreia să beneficieze toţi cetăţenii continentului, fiecare stat urmând să îşi păstreze nealterată identitatea sa naţională.

"Unitate în diversitate" este un crez fundamental al Uniunii Europene, respectat în spirit şi în formă. Jelania naţionaliştilor de duzină, care se plâng că Bruxelles-ul vrea să ne oblige să nu mai cântăm doine, să nu ne păstrăm nealterat folclorul sau basmele, este absolut ridicolă. Cine a venit vreodată să ne interzică manifestările folclorice sau să ne cenzureze sentimentele patriotice?

Sunt tulcean, provin dintr-un judeţ definit ca un mozaic de etnii, o zonă în care convieţuiesc în pace nu mai puţin de 14 minorităţi. Suntem o mare familie care îşi onorează şi serbează obiceiurile şi tradiţiile, la fel cum ne respectăm pe deplin religiile în care ne închinăm. Fiecare tulcean, indiferent de etnia din care provine, se simte la fel de român ca orice alt cetăţean al acestei ţări şi este, de asemenea, un patriot adevărat. Numai că patriotismul se practică, nu se strigă peste gard! Este în suflet, şi nu se exprimă la megafon!

O retorică naţionalistă care nu ţine cont de realitate, una care urmăreşte să dezbine, în loc să unească, una care întoarce oamenii unii împotriva altora ne poate face enorm de mult rău. Poporul român a găsit tot timpul resursele necesare convieţuirii şi armoniei. Şi-a păstrat nealterate obiceiurile, iar astăzi, în libertate, integraţi în Uniunea Europeană, ne ducem mai departe moştenirea culturală cu cea mai mare mândrie.

Astăzi, circa 60% dintre cetăţenii britanici şi-ar fi dorit ca Brexit-ul să nu aibă loc. Dar au votat majoritar la un referendum pentru ieşirea Marii Britanii din UE după ce au fost intoxicaţi cu o propagandă mincinoasă despre relele la care Bruxelles-ul îi supune.

Toate statele europene sunt independente şi democratice, şi nimeni nu ne impune nimic. Doar noi trebuie să ne impunem să gândim cu mintea noastră şi să nu plecăm urechea la dezinformări.

Patriotismul este o obligaţie morală faţă de ţara noastră şi unul dintre cele mai frumoase sentimente pe care le poate nutri un român faţă de patria sa. Nimeni, niciodată, nu ni-l va putea lua şi nimeni nici măcar nu încearcă aşa ceva. Dar când vremurile sunt tulburi, patrioţi de ocazie, cu agendă politică ascunsă, ne vântură un naţionalism cu iz ceauşist. Ştim ce-a însemnat ceauşismul atât de "patriotic" - foamete şi neajunsuri de tot felul. Era exact diferenţa dintre a enunţa patriotismul şi a-l pune în practică.

Azi şi aici vorbim despre viaţa noastră şi nu putem permite nimănui să ne-o umbrească de dragul unor fantasme învelite în cele mai negre minciuni. Avem libertatea de a ne iubi ţara, de a fi patrioţi şi de a munci pentru o Românie aşa cum ne-o visăm fiecare. Şi nu doar că avem libertatea, avem şi datoria de-a o face!

George Şişcu, deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 38 Tulcea.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc mult, domnule deputat.

Urmează Gabriel-Ioan Avrămescu.

Vă rog.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Exploatarea zăcământului de la Caragele este imperioasă pentru securitatea noastră energetică".

Funcţionalitatea unui stat este sondabilă prin măsura în care acesta îşi îndeplineşte funcţiile cu care a fost învestit de oamenii în interesul cărora lucrează şi pe care îi reprezintă în relaţiile cu alte state. Când discutăm despre principala atribuţie pe care statul român o are, majoritatea dintre noi, în mod legitim, vom identifica apărarea ţării în înţelesul său militar. Însă, ultimul an, cu precădere ultimele luni, ne-au demonstrat că securitatea energetică a ţării este la fel de importantă precum cea militară convenţională.

Conform Strategiei Naţionale de Apărare, România trebuie să îşi asigure securitatea energetică prin dezvoltarea de capacităţi de producere a energiei, creşterea eficienţei energetice, dezvoltarea proiectelor menite să asigure diversificarea accesului la resurse şi transformarea ţării noastre într-un actor important pe piaţa energetică.

Alături de exploatarea gazului de pe platoul nostru continental din Marea Neagră, ţara noastră stă pe o adevărată mină de aur energetică, neexploatată încă, şi anume zăcământul de gaze de la Caragele, judeţul Buzău. Descoperite în 2016 de Romgaz, hidrocarburile de la Caragele reprezintă cel mai mare zăcământ onshore de gaze naturale descoperit în ultimii 30 de ani în România, totalizând aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, cantitate ce ar putea asigura consumul nostru intern pentru cel puţin doi ani. Chiar dacă acum, odată cu declanşarea războiului împotriva statului ucrainean, majoritatea Europei realizează dimensiunea reală a jugului rusesc şi falimentul politicii conciliatoriste, nu trebuie să uităm că Rusia a avut mereu o poziţie monopolistă în privinţa resurselor şi a traseelor energetice, a şantajat constant statele europene, folosind arma energiei, a creat conflicte îngheţate în regiunile ce puteau oferi trasee energetice alternative.

O astfel de situaţie obligă statul român să ia toate măsurile necesare pentru a-şi garanta securitatea şi independenţa energetică. Exploatarea zăcământului de la Caragele este vitală pentru realizarea intereselor noastre politice, economice şi de securitate. Din nefericire, din 2016, estimările privind debutul exploatării se amână de la an la an, ceea ce nu ne face decât să contabilizăm pierderi constante în contul intereselor noastre. Chiar dacă Romgaz a făcut un efort bugetar imens, cumpărând participaţia Exxon din Marea Neagră, exploatarea hidrocarburilor de la Caragele trebuie prioritizată şi începută în cel mai scurt timp, ea putându-ne oferi o foarte mare parte din cele 3-4 miliarde de metri cubi de gaz pe care suntem obligaţi să îi importăm anual din Rusia şi Kazahstan.

Zăcământul de la Caragele, alături de gazele din Marea Neagră sunt pârghii esenţiale pe care România le poate folosi în scopul consolidării influenţei sale regionale, dar şi al creşterii rezilienţei energetice a statelor din vecinătatea sa.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Şi noi vă mulţumim, domnule deputat Avrămescu.

Continuăm cu Valentin-Ilie Făgărăşian, ultimul vorbitor din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregăteşte Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Ion-Marian Lazăr.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

România va avea în anul 2022 un record istoric în ceea ce priveşte dezechilibrul balanţei comerciale, iar acest lucru este cauzat nu numai de o accelerare a importurilor, ci de un ritm încă nesatisfăcător al exporturilor de produse fabricate în România. Ar mai fi de adăugat faptul că multe dintre importuri reprezintă materii prime şi materiale necesare producerii exporturilor, ceea ce ne arată, o dată în plus, că forţa comercială a ţării trebuie dezvoltată cât mai rapid. Avem o problemă economică importantă, însă, dacă vrem să o rezolvăm, nu trebuie să o ascundem ca în ultimii ani, ci trebuie să o recunoaştem şi să găsim soluţiile adecvate.

Stimaţi colegi,

Mediul economic din România beneficiază, în prezent, de cele mai puternice măsuri de sprijin din ultimii 32 de ani. Guvernul Ciucă a reuşit să pună în mişcare o serie importantă de măsuri, granturi, credite şi facilităţi, pentru dezvoltarea operatorilor economici din ţara noastră. Pornind de la achiziţia de echipamente şi utilaje pentru industrie şi agricultură, digitalizarea afacerilor şi până la acoperirea unor cheltuieli cu forţa de muncă nou încadrată, măsurile de stimulare a producţiei naţionale trebuie să conducă la următoarele efecte - o creştere a ofertei interne de produse finite, care va tempera pe termen mediu creşterea preţurilor de consum; o creştere a cantităţilor de produse exportate de România, în principal în spaţiul comunitar, acolo unde sunt apreciate, competitive şi căutate. Mai mult decât atât, efortul financiar făcut de Guvern pentru a stabiliza preţurile produselor energetice şi ale carburanţilor au adus un spor de competitivitate pentru produsele româneşti.

Stimaţi colegi,

Mi-aş dori ca actualul ministru al finanţelor să ne propună, cât mai curând posibil, un calendar de convergenţă în scopul aderării economiei noastre la moneda unică europeană. În această perioadă de criză ne-ar fi fost foarte util să avem o monedă puternică, stabilă, cu o inflaţie pe jumătate decât înregistrăm pe leu, iar statul ar fi cheltuit mult mai puţin pentru împrumuturile necesare acoperirii deficitului bugetar. Mai mult decât atât, miile de operatori economici, care se expun riscurilor valutare sau care pierd o mulţime de bani din costurile de tranzacţie în monedă străină, ar fi fost mult mai puternic stimulaţi să exporte şi să consolideze echilibrele externe ale României.

Vă mulţumesc.

Deputat Făgărăşian Valentin.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

V-aţi încadrat la fix.

Urmează Ion-Marian Lazăr.

Se pregăteşte Adrian Giurgiu.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi, am apreciat necesar să-mi exprim îngrijorarea cu privire la întârzierile ce au survenit în ceea ce priveşte soluţionarea problemelor ce vizează tranzitarea râului Olt în zona comunei Voila.

În acest sens voi reitera pe scurt o serie de informaţii care mi-au fost comunicate de Ministerul Apărării Naţionale.

Astfel, se reţine că, "începând cu luna iulie 2021, traficul tuturor autovehiculelor şi, implicit, al tehnicii militare a fost închis pe podul peste râul Olt, existent în localitatea Voila, din cauza lucrărilor de demolare/construire începute şi sistate de firma CON-A SRL Sibiu. Din acest moment, autovehiculele şi tehnica militară care defluiesc/afluiesc către Centrul Naţional de Instruire Getica circulă pe o rută ocolitoare, pe barajul de pe râul Olt din localitatea Dridif şi pe un drum de piatră, neasfaltat până în localitatea Cincşor, de unde se reia Drumul Judeţean 105. La intrarea în localitatea Cincşor este un pod cu limită de tonaj, ceea ce impune restricţii severe asupra deplasării tehnicii grele, impunându-se astfel debarcarea tehnicii de pe trailer, trecerea acesteia printr-un vad amenajat, deplasarea aproximativ 500 de metri pe un drum de exploatare agricolă, urmând ca apoi să se reia deplasarea pe Drumul Judeţean 105 spre Cincu".

Totodată, se menţionează faptul că "pentru urgentarea soluţionării acestei situaţii şi deplasarea tehnicii militare între localitatea Voila şi Cincu este necesară intervenţia la Consiliul Judeţean Braşov pentru următoarele aspecte: alocarea fondurilor suplimentare necesare executării reparaţiilor la podul peste râul Olt din localitatea Voila în vederea deblocării situaţiei existente; alocarea fondurilor necesare comunei Voila, pentru repararea porţiunii de drum dintre localitatea Cincşor şi barajul de la râul Olt din comuna Dridif, respectiv repararea trecerii la nivel cu calea ferată existente în proximitatea Haltei Dridif, care ar facilita transportul tehnicii militare şi al personalului pe acest traseu până la repararea podului peste râul Olt".

Totuşi, lipsa unui acord iniţial între Hidroelectrica SA şi Consiliul Judeţean Braşov, privind soluţia tehnică aferentă investiţiei "Pod peste râul Olt pe Drumul Judeţean 105 la km. 0+660 în localitatea Voila", a determinat aprobarea, la data de 31 octombrie 2022, unor noi indicatori tehnico-economici de către Consiliul Judeţean Braşov, fapt ce este în măsură să reflecte conlucrarea deficitară dintre Ministerul Energiei, condus de stimabilul domn Popescu, şi unele autorităţi ale administraţiei publice locale din judeţul Braşov.

În acest context, apreciez faptul că durata de aproximativ 28 de luni a lucrărilor de execuţie, ce vor presupune inclusiv relocarea conductei de apă ce alimentează baza Cincu, cât şi a unor elemente de telecomunicaţii, vor genera probleme suplimentare Ministerului Apărării Naţionale, care, la momentul de faţă, se confruntă cu o serie de acuzaţii privind condiţiile precare din baza militară de la Cincu, în condiţiile în care Franţa şi-a asumat responsabilităţile privind hrana, cazarea şi alte servicii furnizate militarilor dislocaţi la această bază.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Adrian Giurgiu.

Se pregăteşte Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Adrian Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Actuala Coaliţie PSD - PNL - UDMR nu are nicio soluţie pentru criza energetică, dar trage sforile în aşa fel, încât să-i mufeze pe "băieţii deştepţi" din energie la banii publici.

Schema prin care vor să facă asta a devenit tot mai evidentă în ultimele săptămâni - prin închiderea minelor de cărbuni, fără a pune alte capacităţi de producţie în schimb, şi prin construirea unor hidrocentrale în arii protejate.

Săptămâna trecută, Curtea Constituţională a dat dreptate USR, oprind construcţia hidrocentralelor în arii protejate, ceea ce ar fi fost un adevărat dezastru ecologic.

Săptămâna aceasta, "băieţii deştepţi" au reacţionat.

PSD a depus un nou proiect legislativ prin care să continue construirea acestor hidrocentrale ilegale comuniste şi depăşite tehnologic. Hidrocentrale pe care nu au fost în stare să le termine în 30 de ani, dar pentru care alocă bugete uriaşe în fiecare an.

Ieri, PSD şi PNL au votat pentru închiderea carierelor de cărbune fără a avea prima dată un plan de creştere a producţiei de energie din surse regenerabile.

Acum, Coaliţia va insista asupra faptului că este nevoie şi mai mult de hidrocentrale ilegale, în arii protejate, pentru că se închid minele de cărbune.

Asta e schema băieţilor deştepţi din energie.

Dragi colegi de la PSD, PNL şi UDMR, vă avertizez că USR nu va accepta acest plan din care românii vor pierde enorm dacă va fi dus la bun sfârşit.

Actuala Coaliţie trebuie să nu mai facă jocurile acoliţilor de partid mufaţi la bani publici. Trebuie să se apuce de implementarea unor măsuri reale pentru creşterea capacităţii energetice a României.

USR le-a prezentat de mai multe ori, dar partidele le-au ignorat mereu.

De exemplu, numai în Marea Neagră există o capacitate eoliană estimată la 94 GW, adică 94 de milioane de kilowaţi.

USR cere de ani de zile finalizarea amenajării spaţiului maritim şi a Legii offshore, pentru a putea avea parcuri eoliene pe mare. Ministrul energiei, Virgil Popescu, este cel care a tergiversat acest proces de când este în funcţie.

USR cere deblocarea şi accelerarea Programului "Casa Verde Fotovoltaice" şi demararea altor proiecte similare pentru creşterea producţiei de energie din surse regenerabile.

România are un potenţial energetic extrem de mare nevalorificat în zone unde exploatarea ar putea fi făcută fără probleme de mediu.

De aceea, consider că actuala Coaliţie de guvernământ trebuie să se concentreze pe dezvoltarea de proiecte în aceste zone, nu în ariile naturale protejate.

Mulţumesc.

Adrian Giurgiu, deputat al USR de Mureş.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Trecem la Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa.

Se pregăteşte Daniel-Liviu Toda, neafiliaţi.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Marea amnistie - un act sfidător la adresa românilor".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Decizia Curţii Constituţionale a României prin care vor fi puşi în libertate mii de infractori şi marii jefuitori ai banului public, precum: Elena Udrea, Ioana Băsescu, Dan Şova, Constantin Niţă, Marian Vanghelie sau Sebastian Ghiţă - ca să vă ofer doar câteva exemple - este cea care a împlinit prin acest lucru visul de aur al Guvernului Ponta - cu "Marţea Neagră" - sau Dragnea - Ordonanţa nr. 13.

Se pare că favorizarea infractorilor în detrimentul victimelor este, de câţiva ani, o tradiţie a Curţii Constituţionale a României!

Nu o să fac un îndelung istoric asupra a cum s-a ajuns în această situaţie umilitoare pentru noi, toţi, cei care mai credeam în imparţialitatea justiţiei, ci doar am să punctez câteva date importante, pentru a clarifica cine este de vină pentru această situaţie incredibilă, demnă de ţări bananiere, şi nu de o ţară care este înscrisă pe un parcurs european.

În primul rând, Parlamentul şi Guvernul, în calitatea lor de legiuitor primar şi secundar, n-au schiţat niciun gest pentru a corecta, în 45 de zile, după data de 26 mai, când Curtea Constituţională a decis, majoritar, că nu a existat nicio bază legală pentru întreruperea cursului prescripţiei, articolul privind întreruperea cursului prescripţiei.

Complicitatea Coaliţiei de guvernare PNL - PSD - UDMR, dar şi minorităţi, cu marile şi mai micile nume politice asociate cu fenomene infracţionale, este evidentă. Amintesc şi de faptul că judecătorii CCR sunt datori partidelor politice care i-au înscăunat acolo, nimeni nu mai poate contesta asta, mai ales după această amnistie!

Apoi, în al doilea rând, sunt cei şapte judecători care au făcut posibilă amnistia: Valer Dorneanu - fost preşedinte CCR, Daniel Morar, Mona Pivniceru, Marian Enache - actual preşedinte CCR, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga şi Attila Varga.

Toate aceste personaje, care beneficiază de salarii imense şi pensii speciale, şi-au bătut joc de milioanele de români anonimi, buni plătitori de taxe şi impozite, care încă se încăpăţânează să rămână într-o ţară în care trăiesc din ce în ce mai prost şi care este condusă de oameni din ce în ce mai incapabili!

Imediat, Udrea, Şova, Niţă, Vanghelie şi Ghiţă ne vor râde în faţă, sfidător, ca întotdeauna. Şi vor face în continuare ceea ce ştiu mai bine - să fure şi să vină să ne dea lecţii de patriotism şi suveranitate, chiar ei, personal, sau prin colegii lor care au rămas în Parlament.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Această situaţie unică în istoria justiţiei româneşti trebuie să înceteze!

Dacă nu acum, atunci, cu siguranţă, în 2024, când Alianţa pentru Unirea Românilor va face dreptate în România!

Vă mulţumesc.

Dumitru-Viorel Focşa, deputat AUR de Constanţa.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la neafiliaţi.

Domnul deputat Daniel-Liviu Toda.

Se pregăteşte Grupul parlamentar al PSD, doamna deputat Rodica Nassar.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Chinezul, Ripensia, Poli - câteva nume care stârnesc nostalgia iubitorilor de fotbal. Dar Timişoara a avut şi alte campioane. ILSA domina poloul românesc în anii ’50. Ştiinţa câştiga în 1956 Campionatul Naţional de Handbal.

Toate acestea sunt amintiri. Sportul de echipă se zbate astăzi în anonimat, în Timişoara. Motivele sunt multe, dar, poate, cel mai grav motiv este lipsa infrastructurii.

Zilele trecute, meciul dintre echipele naţionale Under 18 ale României şi Serbiei s-a disputat pe stadionul din Şag. De ce? Fiindcă "Dan Păltinişanu", simbolul fotbalului timişorean, a devenit o ruină şi vizuină de vulpi în centrul oraşului. Iar Poli, echipa care odinioară simboliza fronda românilor împotriva Stelei, a lui Dinamo sau Victoriei Bucureşti, se chinuieşte acum pe ultimul loc în Divizia B.

Timişoara are nevoie urgentă de stadion nou, de sală de sport nouă, de bazine de înot! Ne luptăm să construim Stadionul Lego, când noi avem nevoie de o arenă care să readucă suporterii şi timişorenii împreună. O arenă modernă nu este doar primul pas pentru succesul unor echipe - ea coagulează o comunitate, permite oamenilor să trăiască împreună mari evenimente.

Municipiul nostru contribuie semnificativ la bugetul României. În timp ce alte oraşe s-au bucurat de finanţări generoase pentru stadioane şi săli polivalente, noi am fost mereu uitaţi. Chiar dacă avem miniştri din Timişoara, chiar dacă ni s-au promis finanţările necesare, s-a rămas doar la nivel de vorbe.

Domnilor guvernanţi, Timişoara solicită acelaşi tratament ca alte mari oraşe, nimic mai mult. Este inadmisibil ca un oraş de nivelul său să nu aibă un stadion decent.

Domnilor din administraţia locală şi judeţeană, lăsaţi orgoliile deoparte şi colaboraţi pentru binele oraşului. Revitalizaţi sportul timişorean şi veţi rămâne în amintirea suporterilor; altfel, veţi fi uitaţi când vi se va termina vremelnicul mandat pe care timişorenii vi l-au acordat.

Respectaţi Timişoara şi valorile ei!

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Trecem la Grupul parlamentar al PSD.

Rodica Nassar.

Se pregăteşte domnul Vasile Cîtea. Am văzut că a intrat în sală.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Sistemul naţional de sănătate trebuie susţinut de servicii publice excelente, la preţuri rezonabile şi accesibile tuturor".

Pandemia a reamintit întregii lumi că un procent cât mai ridicat al populaţiei vaccinate înseamnă şanse exponenţial mai mari la viaţă. Cu toate că Europa este lider în ceea ce priveşte vaccinarea, responsabilii din domeniul sănătăţii susţin că trebuie dinamizate, în continuare, campaniile de imunizare, inclusiv la nivelul României.

Este foarte important ca românii să înţeleagă că nu este vorba doar de solidaritate, ci şi de sănătatea publică. Nimeni nu va fi în siguranţă până când toată lumea nu va fi în siguranţă.

Garantarea dreptului la o sănătate adecvată este o prioritate pentru conducerea PSD a Ministerului Sănătăţii. Îmbunătăţirea răspunsului internaţional la pandemie, precum şi a rezistenţei populaţiei, necesită o distribuţie echitabilă a medicamentelor, echipamentelor şi instruirii, iar Uniunea Europeană şi-a exprimat disponibilitatea de a deschide calea pentru o reformă sustenabilă a guvernanţei globale a sănătăţii.

Este limpede că, pentru a păstra modelul social european şi de coeziune socială, avem responsabilitatea de a ne asigura că sistemul autohton de sănătate este bine dotat, susţinut de servicii publice excelente, la preţuri rezonabile şi accesibile tuturor. Acest deziderat îl are şi ministrul PSD al sănătăţii, ca toţi românii să beneficieze, în mod egal şi nediscriminatoriu, de progresele medicinei, pentru a garanta astfel atât viaţa sănătoasă a românilor, dar şi de a ne imuniza societatea împotriva inegalităţilor şi a nedreptăţilor.

Pe termen lung, eliminarea inegalităţilor înseamnă, de asemenea, adoptarea unei abordări preventive pentru combaterea factorilor multipli care afectează sănătatea, care, din nefericire, afectează predominant categoriile vulnerabile ale populaţiei.

În concluzie, promovarea egalităţii, prin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă ale românilor, va contribui esenţial la o sănătate mai bună, dar şi invers, oferind tuturor şansa de a se dezvolta armonios şi de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii de zi cu zi.

Deputat al PSD, Bucureşti, Rodica Nassar.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Urmează domnul deputat Vasile Cîtea.

Se pregăteşte doamna Elena Hărătău.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi prezintă realitatea din sportul românesc.

Dragi colegi,

Multiplele transformări care au avut loc în societatea românească au lăsat amprente şi în ceea ce priveşte sportul românesc - amprente negative. Ştim că sportul şcolar şi universitar se află în colaps, deşi s-a încercat, prin eforturi oarecum consistente, înfiinţarea Olimpiadei Gimnaziilor.

Ieri, domnul ministru al tineretului şi sportului a prezentat Strategia Naţională pentru Sport. Cam târziu a fost prezentată această strategie în cadrul Comisiilor reunite pentru tineret şi sport. Acesta a afirmat faptul că este nevoie de descentralizare în sport. Doar România şi Bulgaria sunt ultimele ţări cu structuri de genul cluburilor de stat, care sunt imposibil de revitalizat. Care este strategia pe care o are ministerul pentru sportivii de peste 18 ani care renunţă la performanţă pentru că nu-şi găsesc loc în echipele-fanion la care se antrenează?

Legea sponsorizării şi a mecenatului nu a devenit atractivă, deşi ne chinuim de 20 de ani să o facem, iar Legea nr. 69 a educaţiei fizice şi sportului încă nu reprezintă o soluţie în ceea ce priveşte finanţarea structurilor sportive.

Cu alte cuvinte, trăim din amintiri, din ceea ce au realizat alţii. Şi aceasta este cam aşa - 309 medalii olimpice - din care: 90 de medalii de aur, 97 de medalii de argint şi 122 de medalii de bronz - reprezintă palmaresul României la Jocurile Olimpice, întrecerea sportivă unde cei mai buni se confruntă cu cei mai buni. De 90 de ori s-a intonat Imnul naţional al României la Jocurile Olimpice.

Din păcate, dacă la Jocurile Olimpice de la Sydney, din 2000, am obţinut 26 de medalii, dintre care 11 de aur, la Atena, în 2004 - 19 medalii, dintre care 8 de aur, delegaţia României s-a întors cu mândrie acasă. Începând de la Beijing, din 2008, a intervenit declinul - 8 medalii, din care 4 de aur, la Londra, în 2012 - 7 medalii, din care doar două de aur, iar la Rio de Janeiro şi Tokyo a fost un dezastru - două medalii obţinute la două discipline sportive.

Ne mândrim cu cele 72 de medalii obţinute de gimnastica românească, cu cele 40 de medalii obţinute de canotajul românesc, cu cele 35 de medalii de la atletism, cu cele 34 de medalii de la caiac- canoe şi 25 de medalii de la box, dar s-a întrebat cineva câţi bani câştigă antrenorii loturilor olimpice, antrenorii federali, antrenorii de la cluburile din ţară, de seniori, sau cât primesc antrenorii care descoperă talente?

Avem în ţară "o brumă" de antrenori care, pentru performanţele olimpice şi cele obţinute la campionatele mondiale, au o gratificaţie permanentă; în rest, efectiv, nu avem decât vocaţie, dedicaţie şi doar mijloace de supravieţuire.

În toate sporturile, cele mai multe ore de muncă se regăsesc în competiţii, iar competiţiile sunt în weekend, iar plata pentru zilele libere legale nu este compensatorie, nici remunerată, nici măcar pontată. De exemplu, la centrul de copii şi juniori, un salariu al unui antrenor ajunge la 2.600 de lei. Care mai este motivaţia antrenorului nostru pentru a găsi valorile viitorului care să ne reprezinte, cu un asemenea salariu?

Întrebarea este următoarea - cum putem concura, cu şanse egale, cu federaţiile care au 28, 30, 30 şi... de milioane de dolari buget pe an, când în România au 250.000, 500.000 sau 1.000.000 de lei buget? Ne dorim ca sportul românesc să mai reprezinte un veritabil ambasador al României sau ne complăcem în realitatea actuală, în care sportul românesc produce mai multe cazuri sociale decât medaliaţi olimpici?

O întrebare la care reprezentanţii Ministerului Tineretului şi Sportului ar trebui să răspundă de urgenţă!

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Urmează doamna Elena Hărătău, şi îi mulţumesc pentru răbdare.

Şi se pregăteşte domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Defrişarea «aurului verde» al României, un atentat la siguranţa naţională".

Despăduririle sau mai exact totalitatea acţiunilor prin care pădurile sunt înlăturate complet de pe anumite suprafeţe au crescut nejustificat în România, în loc să asistăm la o ameliorare a fenomenului. Cauzele principale ale despăduririlor şi defrişărilor masive ale pădurilor sunt determinate atât de tăierile haotice, cât şi de administrarea iresponsabilă a fondurilor silvice.

Suntem încă departe de a face ordine în sistemul silvic autohton, defrişările comise fără discernământ îmbogăţind un număr restrâns de oameni şi aducând prejudicii imense statului. Tăierile ilegale de păduri sunt generate, în principal, de permisivitatea legislaţiei din domeniu, deoarece pentru hoţii care prăduiesc fondul forestier naţional justiţia a decis, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, neînceperea urmăririi penale. Astfel, s-a ajuns în situaţia ca, după 1990, să fie tăiate peste 100 de milioane de metri cubi de lemn, efectele fiind cuantificate în pagubele enorme produse comunităţilor locale, inundaţii devastatoare şi scurgeri de torenţi care au distrus totul în calea lor.

Despăduririle sunt cel de-al doilea factor major al creşterii nivelului de gaze cu efect de seră în atmosferă, după arderea combustibililor fosili. Fenomenul este atât de complex, încât tăierile de păduri din România au atras atenţia inclusiv americanilor de la NASA, care au finanţat un studiu de cercetare a suprafeţelor de pădure rase de pe faţa pământului.

Rezultatele au arătat că a dispărut circa 2,4% din suprafeţele de pădure din ţară, o cifră enormă, având în vedere că pădurile româneşti se situează sub media europeană.

Mai mult, România riscă să rămână fără pădure în următorii 10 ani, potrivit unei cercetări a Greenpeace. Prestigioasa organizaţie a avertizat că în fiecare an dispar 28.000 de hectare de pădure şi în fiecare oră sunt retezate trei hectare.

Principalele soluţii împotriva defrişării sunt multiple, dar prioritară, consider eu, este modificarea legislaţiei.

Responsabilizarea generală se va putea face însă doar prin pedepse direct proporţionale cu prejudiciile despăduririlor, respectiv considerând infracţiunile silvice drept un atentat la siguranţa naţională. Modificarea Codului silvic trebuie să prevadă sancţiuni adecvate efectelor devastatoare ale tăierilor de păduri, deoarece, în caz contrar, situaţia se va perpetua, va scăpa de sub control, şi în continuare nimeni nu va fi găsit vinovat. De asemenea, măsurile trebuie îndreptate şi împotriva celor care sunt plătiţi de statul român să aibă grijă de fondurile forestiere. În acest moment, mafia lemnului are deja 30.000 de dosare penale deschise, dar justiţia nu prea are temei legal şi motive pentru condamnarea jefuitorilor de păduri.

Îmi exprim speranţa că Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă va face dreptate şi în sectorul putred al administrării pădurilor şi va găsi cele mai potrivite metode pentru a rezolva marele jaf naţional al aurului verde al României!

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Elena Hărătău.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Se pregăteşte domnul Ervin Molnar.

Domnule preşedinte de comisie, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aderarea României la Schengen este un adevărat proiect de ţară, la care instituţiile cu atribuţii în acest domeniu muncesc zilnic, temeinic. Suntem optimişti în privinţa îndeplinirii acestui obiectiv, dar în acelaşi timp rămânem prudenţi în evaluări şi aşteptări.

Premierul PNL, Nicolae Ciucă, a anunţat că avem un raport extrem de pozitiv după vizita echipei de experţi ai Uniunii Europene privind managementul frontierelor, cooperarea poliţienească şi returnarea migranţilor ilegali. În plus, a fost trimisă o scrisoare de invitaţie a ministrului afacerilor interne, Lucian Bode, către ministrul de interne olandez, pentru a veni în România şi pentru a observa progresele pe care România le-a făcut. De asemenea, ministrul PNL al justiţiei, Cătălin Predoiu, a discutat cu Comisia Europeană privind MCV şi, după adoptarea Legilor justiţiei, suntem optimişti în privinţa ridicării MCV. La rândul său, ministrul PNL de externe, Bogdan Aurescu, continuă toate demersurile diplomatice pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

Preşedintele Klaus Iohannis şi Guvernul condus de PNL continuă toate demersurile necesare pentru ca aderarea la spaţiul Schengen să devină o realitate. Aşteptarea României şi a cetăţenilor români de a adera la spaţiul Schengen este legitimă. România acţionează deja ca un membru de facto al Schengen, pentru protecţia Uniunii şi a frontierelor sale externe.

Tot efortul la nivelul Guvernului şi al instituţiilor în procesul de aderare la Schengen a fost făcut în beneficiul românilor şi al mediului de afaceri, care aşteaptă un răspuns pozitiv. De asemenea, mediul de afaceri extern ar beneficia de aderarea României, inclusiv cel olandez.

Nu trebuie să ne îngrijoreze rezoluţia Parlamentului olandez, pentru că ţara noastră a făcut tot ceea ce era necesar, astfel încât să îndeplinească toate cerinţele tehnice pentru a accede în spaţiul Schengen. Această rezoluţie este un text politic. Aceste moţiuni ale Parlamentului olandez sunt concluzii în urma unor dezbateri, însă ele nu au un caracter obligatoriu pentru Guvern. Sperăm că până pe 9 decembrie Olanda ne va susţine obiectivul de ţară.

Dar, în acelaşi timp, subliniez că tonul nostru, al parlamentarilor, trebuie să fie cel potrivit şi nu credem că altfel decât prin metode diplomatice şi argumente, vom reuşi să-i convingem pe toţi să susţină aderarea României la Schengen. State care erau sceptice în trecut în legătură cu aderarea României la spaţiul Schengen au fost convinse prin dialog. Este cazul Germaniei, dar şi cazul Finlandei sau Suediei, care au anunţat recent că susţin aderarea României la Schengen.

Aşa că, vă propun să continuăm să susţinem toate eforturile, dar şi mesajele preşedintelui României, premierului României, ministrului afacerilor externe, ministrului afacerilor interne, ministrului justiţiei în dosarul Schengen, pentru că obiectivul de ţară este unul comun şi tare mai merităm să-l îndeplinim.

Vă mulţumesc.

Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL de Neamţ.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Următorul vorbitor, Ervin Molnar, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România nu va avea probleme cu gazele naturale în această iarnă".

Securitatea energetică a devenit astăzi, mai mult decât oricând, un subiect care preocupă o foarte mare parte dintre cetăţenii europeni. Agresiunea ilegală, ilegitimă şi criminală a Rusiei împotriva Ucrainei ne-a făcut să conştientizăm pericolul pe care statul rus îl reprezintă pentru valorile şi stilul nostru de viaţă. Atingerea scopurilor politice şi economice printr-o acţiune agresivă susţinută este ceea ce a caracterizat Rusia în ultimele decenii. Intenţia de a destabiliza Ucraina este acum vădită prin războiul acesta criminal, însă faptele care ne-au arătat drumul către scenariul la care suntem astăzi martori a fost pornit prin declanşarea conflictului transnistrean şi al celui din Donbas, cu rolul clar de a destabiliza Ucraina şi de a proteja investiţiile în North Stream şi Turk Stream. Conflictele din Abhazia, Osetia şi Nagorno-Karabach au blocat orice proiect care ar fi putut să lege resursele din zona Mării Caspice de Europa, iar conflictul sirian reprezintă o piedică pentru Gazoductul Arab, Islamic şi Qatar-Turcia.

În faţa acestui scenariu, al comportamentului Rusiei vădit agresiv şi demonstrabil cu fapte pe o perioadă lungă de timp, statului român nu îi rămâne decât să ia măsurile necesare pentru a-şi garanta independenţa şi suveranitatea energetică.

Astfel, Partidul Naţional Liberal, prin prim-ministrul Nicolae Ciucă şi ministrul Virgil Popescu, a reuşit să facă România o ţară sigură din punct de vedere al rezervelor de gaze naturale. Avem astăzi stocată în depozitele naţionale o cantitate-record de gaz, peste 3 miliarde de metri cubi, reprezentând 97,75% din totalul capacităţii de înmagazinare. Prin cantitatea acumulată până la acest moment, am depăşit cu mult pragul recomandat de Comisia Europeană, şi anume, 80%, iar faptul că ne apropiem deja de capacitatea tehnică maximă înseamnă că vom avea, la iarnă, suficient gaz pentru necesarul consumatorilor casnici şi al economiei.

Aşadar, România şi-a asigurat necesarul de gaze în rezervele sale. Însă trebuie să privim mai departe de acest aspect. Prin resursele de care dispunem în Marea Neagră sau Zăcământul Caragele, ţara noastră poate şi trebuie să devină cel mai important actor regional în materie energetică.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Mureş, Ervin Molnar.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, domnule Molnar.

Trecem la Grupul parlamentar al USR, Ştefan-Iulian Lőrincz.

Şi se pregăteşte domnul Nicu Fălcoi.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi o să vorbesc despre Proiectul de Lege privind instituirea centrelor comunitare, unde coaliţia PSD-PNL-UDMR, cu ajutorul AUR, loveşte din nou în goana după sinecuri.

Care ar trebui să fie scopul real al centrelor comunitare româneşti?

Să sprijine comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării, să asigure coeziunea lor, să informeze comunităţile de români din afara graniţelor ţării asupra aspectelor relevante din România şi din statul de reşedinţă şi categoric să organizeze proiecte şi programe cu caracter cultural, social, educativ, lingvistic şi artistic.

Proiectul de lege creează impresia că este menit să ofere aceste lucruri şi să asigure o bună reprezentativitate a românilor din diaspora, asta în condiţiile în care de facto aceştia sunt masiv subreprezentaţi în Parlamentul României. Pare o încercare de a "drege busuiocul". Este un alt exemplu al paralelismului Coaliţiei PSD-PNL-UDMR cu realitatea situaţiei românilor de pretutindeni.

Am locuit 17 ani în diaspora şi înţeleg acest fenomen. Comunităţi întregi, unele extrem de numeroase, funcţionează de ani de zile în afara graniţelor ţării. Multe dintre ele deja şi-au creat structuri comunitare care adresează nevoile spirituale, culturale, religioase în locurile unde trăiesc, păstrând legătura afectivă cu ţara, dar şi aspectele şi provocările vieţii în ţara gazdă.

Noua legislaţie propune numirea unui director al centrului comunitar, vă spun eu de unde - fix de aici, de la Bucureşti. Vezi, Doamne, acesta trebuie să demonstreze că a fost doar un an afară şi, categoric, să facă un mic concurs în cadrul DRP. Ştim foarte bine cum sunt realizate acele concursuri!

Criteriile şi procedura sunt clar axate preferinţial către persoane venind din mediul instituţional din interiorul ţării şi nu vizează în principal persoane familiare şi ancorate la realităţile nevoilor comunităţii românilor din zona respectivă.

USR a depus un amendament ca directorul şi oamenii angajaţi în centrele comunitare să fie din rândul comunităţilor de români. A fost respins, obiectivul este de a crea noi locuri călduţe şi bine plătite la stat pentru rude şi pentru speciali.

Este încă un exemplu că Bucureştiul anticipează mult mai bine nevoile comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării.

Aşa se răsplăteşte contribuţia milioanelor de români din diaspora care susţin economia naţională. Vă reamintesc că doar în primele patru luni ale acestui an au fost trimişi în ţară peste 4 miliarde de euro, cu multiple efecte benefice asupra economiei. Practic, noile sinecuri sunt deja plătite în avans. Nu numai că contribuţia românilor din străinătate este ridiculizată, nu numai că sunt masiv subreprezentaţi în Parlament, acum primesc încă un bonus de "apreciere" de la centru, categoric, cu un proces deosebit de birocratic pentru a deschide aceste centre.

Nu cu noi sinecuri se asigură o bună reprezentativitate a românilor din diaspora, ci printr-o reprezentare corectă în Parlament, prin respectarea dreptului la vot şi prin acordarea încrederii că se pot organiza şi gestiona pe plan local, nu prin interpuşii trimişi de la centru.

Diaspora merită mult mai mult!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Urmează domnul Nicu Fălcoi.

Se pregăteşte domnul deputat Ringo Dămureanu.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În urmă cu câţiva ani, trăgeam un semnal de alarmă de la tribuna Parlamentului asupra unor situaţii care au pus la grea încercare pacienţii cronici din România.

Constat acum, din nou, din presă şi vorbind cu oamenii, că lipsesc din farmacii o mulţime de medicamente - peste 50 la număr! -, de la cele destinate bolnavilor de cancer până la antibiotice şi banalul Paracetamol. Competenta conducere a Ministerului Sănătăţii şi acest Guvern incapabil să realizeze că principala lui îndatorire este să se preocupe de binele românilor, nu de propriile interese de grup, nu s-au priceput să vină cu soluţii nici pentru această situaţie de criză care loveşte grav în mai multe categorii de pacienţi.

După ce a dovedit că habar n-are să gestioneze criza din domeniul energiei, după ce ne-a arătat, sfidător, că hrăneşte mii de sinecurişti din banii de la buget, după ping-pong-ul strigător la cer făcut cu majorarea pensiilor, "coaliţia sărăciei" mai are şi tupeul de a-i lăsa pe români fără medicamente. Şi ca să fie complet acest tablou al nesimţirii crase, auzim şi că ministrul PSD al sănătăţii, Alexandru Rafila, în loc să bage capul în pământ de ruşine, ia în calcul posibilitatea de a candida la preşedinţia României. Nu-mi dau seama care consideră domnul Rafila că ar fi marile merite şi realizări care l-ar recomanda - poate reuşita afacere a celor 30 de milioane de tablete cu iod, poate poveştile de răsunător succes ale spitalelor ălora noi construite în anii mulţi în care PSD s-a aflat, prin oamenii lui, la cârma Ministerului Sănătăţii.

Acum, cu USL-ul ăsta pe stil nou, preţurile pentru unele produse de bază din industria farmaceutică au crescut cu până la 300%, unele ingrediente aduse din import nu se găsesc, în vreme ce, ocupat pesemne cu măreţele planuri de carieră, domnul Rafila ignoră semnalele de alarmă trase repetat de reprezentanţii producătorilor şi importatorilor. De fapt, domnul Rafila face fix ce-a făcut Guvernul PSD-NL în toate problemele majore care-i privesc în mod direct pe români, îşi dă măsura nepăsării, incompetenţei şi nepriceperii de a gestiona o situaţie de criză.

N-aţi fost în stare să gestionaţi criza energetică! N-aţi fost în stare să reduceţi din povara uriaşă care apasă pe umerii românilor! N-aţi luat nicio măsură care să vină la modul real în sprijinul celor din industrie! V-aţi mulţumit să încasaţi TVA-ul, să păstraţi mari încasări la buget, ca să împărţiţi apoi cu dărnicie bani publici clientelei voastre de partid. Prin ceea ce n-aţi făcut, aţi contribuit din plin la agravarea penuriei de medicamente.

Aşa că, înainte să vă mai plimbaţi ţanţoş pe la televiziuni, vă cer, domnule Rafila şi domnilor de la PSD-NL, să găsiţi de urgenţă soluţii pentru ca medicamentele de strictă necesitate să nu mai lipsească din farmacii! Şi vă mai cer să veniţi cu soluţii imediate pentru sprijinirea producătorilor de medicamente generice de la noi! A trecut demult al treisprezecelea ceas! Românii suferă. Şi reprezentanţii diverselor ramuri industriale suferă, la rândul lor, din cauza incompetenţei şi incapacităţii acestui Guvern de a gestiona situaţia în care ne aflăm. Luaţi imediat măsuri, pentru ca medicamentele de care au absolută nevoie să nu le lipsească românilor!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Urmează Grupul parlamentar AUR, domnul Ringo Dămureanu.

Se pregăteşte Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Cătălin-Zamfir Manea.

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule preşedinte,

"Colegiul Naţional «Fraţii Buzeşti» din Craiova, 140 de ani de excelenţă în educaţie"

Stimaţi colegi,

Doamnă ministru al educaţiei,

Colegiul Naţional "Fraţii Buzeşti" din Craiova a împlinit zilele trecute venerabila vârstă de 140 de ani de existenţă, cu redutabile rezultate în învăţământul preuniversitar românesc şi dintre cele mai onorante în plan internaţional.

Filele istoriei educaţiei naţionale, din 1882 şi până astăzi, s-au scris cu evocarea prestigioasei instituţii de învăţământ craiovene, cunoscută în ţară şi recunoscută, prin rezultate, pe plan internaţional.

Este ocazia cu care, marcând acest eveniment deosebit, transmitem, de la tribuna Parlamentului României, felicitări conducerii instituţiei de învăţământ, cadrelor sale didactice, dar şi elevilor şi absolvenţilor săi care au făcut cinste Craiovei şi judeţului Dolj.

Sunt deputat de Dolj şi preşedinte al Comisiei pentru constituţionalitate din Camera Deputaţilor şi sunt mândru de a fi absolvent al "Buzeştiului", promoţia 1991.

Sistemul actual de admitere în învăţământul liceal românesc, care se aplică neîntrerupt de 23 de ani, începând cu anul 2000, gândit de subsemnatul şi propus Ministerului Educaţiei în 1999, a dus la o corectă recunoaştere a valorii Colegiului Naţional "Fraţii Buzeşti" Craiova, situându-l în top 5 naţional, după cea mai mare ultimă medie de admitere.

Cu profundă recunoştinţă, urăm viaţă lungă şi excelente rezultate, în continuare, Colegiului Naţional "Fraţii Buzeşti" din Craiova.

Ringo Dămureanu, deputat de Dolj, preşedinte al Comisiei pentru constituţionalitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Şi noi vă mulţumim.

Urmează Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Cătălin-Zamfir Manea.

Se pregăteşte domnul Francisc Tobă.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi mă voi referi la necesitatea bugetării strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2022-2027, de altfel principalul document de politică publică în domeniul incluziunii cetăţenilor aparţinând acestei minorităţi, adoptat încă din anul 2001.

Este nevoie ca Guvernul României să aloce resurse pentru implementarea măsurilor prevăzute în această strategie, de asemenea politica de incluziune socială are drept obiectiv general creşterea standardului de viaţă al persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile.

Este nevoie de eforturi şi de proiecte comune în domenii precum locuirea, infrastructura, educaţia, ocuparea şi, nu în cele din urmă, păstrarea şi promovarea culturii şi identităţii etnice.

Incluziunea socială presupune o abordare integrată şi un proces continuu de eliminare a decalajelor sociale şi economice care, din păcate, în opinia mea, s-au tot amplificat, în ultimii ani, în aceste comunităţi defavorizate.

Totodată, este nevoie ca atât consiliile locale, cât şi cele judeţene şi nu în cele din urmă Guvernul României, în ansamblul său, prin ministerele şi instituţiile care-l compun, împreună trebuie să aloce resurse financiare pentru obţinerea unor rezultate vizibile. Altfel, acest document extrem de important, asumat de către Guvernul României, document despre care Comisia Europeană ştie şi face eforturi ca el să aibă o valoare şi în zona reală, va rămâne doar un document de intenţie şi mai puţin o soluţie la problemele cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome. Sigur că mă refer la acele persoane aflate în cele mai vulnerabile poziţii sociale.

De aceea, stimaţi colegi, este nevoie de o abordare integrată, de o voinţă politică mai largă, manifestată atât la nivelul Guvernului României, cât şi la nivelul Forului legislativ, Parlamentul.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Şi noi vă mulţumim, domnule deputat.

Se pregăteşte doamna Oana Murariu, dar urmează la cuvânt domnul Francisc Tobă.

Domnule Francisc Tobă, vă rog.

Domnul Francisc Tobă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei: "Nu-ţi uita bătrânii, nu-ţi părăsi părinţii!".

Dragi români,

Genocidul social pe care Guvernul României îl promovează ca pe o realizare este produsul prostiei şi al lipsei de respect faţă de cei care ne-au crescut şi cei care ne-au lăsat moştenire o economie fundamentală pentru traiul nostru de astăzi.

Tot ce s-a construit, s-a construit cu eforturi, sacrificii, uneori sacrificiul suprem. Iar la ora actuală răsplata pentru tot ce au făcut bunicii şi părinţii noştri, aceşti oameni minunaţi, constă în nişte pensii de mizerie cu care ei nu-şi pot asigura traiul de zi cu zi, nu îşi pot asigura medicamentele, nu îşi pot plăti facturile.

De multe ori, banii pe care îi primesc nu le sunt suficienţi pentru a-şi cumpăra medicamentele. Facturile care zi de zi devin un coşmar, rămân pentru ei spaima zilei de mâine.

V-aţi lepădat de Dumnezeu şi de tot ce este sfânt în jurământul pe care vi l-aţi asumat atunci când aţi fost investiţi să guvernaţi această ţară.

Alianţa pentru Patrie cere Guvernului României în mod ferm şi clar să spună când şi cu cât vor mări pensiile.

Cerem să fie respectaţi înaintaşii noştri, cerem să dovedim smerenie şi bunăcuviinţă faţă de cei care ne-au crescut, ne-au educat, iubindu-ne zi de zi şi ceas de ceas!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Urmează doamna Oana Murariu.

Se pregăteşte domnul Alin-Gabriel Apostol.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Interesul reprezentanţilor Comisiei de la Veneţia în cadrul întâlnirii cu parlamentarii români faţă de organizarea inspecţiei judiciare din Legile justiţiei"

Când s-a discutat pachetul de Legi ale justiţiei, în Parlament, USR a cerut de nenumărate ori, pe de o parte, să alocăm suficient timp fiecărui subiect, pe de altă parte, să aşteptăm recomandările Comisiei de la Veneţia înainte de adoptarea formei finale.

Coaliţia PSD-PNL-UDMR s-a comportat în maniera, de acum bine cunoscută, în ceea ce priveşte justiţia din România. Nu i-a păsat nici de argumentele opoziţiei, nici de cele venite din partea asociaţiilor de profil din domeniu, a specialiştilor sau a opiniei publice. În frunte cu domnul ministru Predoiu, liderii PSD şi PNL au ieşit pe rând şi au susţinut că măsurile lor respectă toată cerinţele europene şi internaţionale.

Să ne reamintim însă ce s-a întâmplat. Comisarul european pe justiţie a declarat că urmăreşte cu atenţie modul în care au loc dezbaterile în acest caz. În continuare, intrarea României în Schengen se află sub semnul întrebării, problemele din justiţie reprezentând una dintre sensibilităţi.

Revenind la zi, luni am avut o discuţie cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia. O să încep cu finalul întâlnirii, când întrebările din partea Comisiei s-au referit la răspunderea magistraţilor şi la organizarea inspecţiei judiciare, acest lucru, după ce în intervenţia mea am punctat exact modul defectuos în care, în noua lege, inspectorul-şef are puteri depline, putând să întoarcă oricând la 180 de grade decizia inspectorului-raportor. Practic, în loc să împărţim responsabilitatea decizională pentru a evita orice tip de influenţă, o concentrăm într-o singură persoană.

Dacă parlamentarii PSD-PNL-UDMR nu ar fi votat pe repede-nainte şi conform directivelor de partid stabilite în prealabil, ci s-ar fi implicat cu adevărat în dezbateri, şi-ar fi dat seama că îngrădirea independenţei justiţiei cu speranţa unui control politic indirect, înstrăinarea magistraţilor prin ignorarea opiniilor primite de la ei sau lipsa de aliniere la standardele europene vor îngreuna drumul României către implementarea unui sistem de justiţie specific unui stat de drept democratic. S-a dovedit, şi atunci şi acum, că procedura accelerată nu este compatibilă cu discutarea unor legi atât de importante care vor avea efecte în lanţ, în viitor.

Iată, astăzi vedem cu toţii cum sistemul de justiţie este pe cale să intre în colaps prin zecile, în curând sutele de cereri de pensionare din partea magistraţilor nemulţumiţi. Fenomenul se manifestă de câţiva ani şi, în loc să găsim soluţii, actuala majoritate politică a adăugat alte elemente de presiune şi intimidare. Mai mult, ca urmare a problemelor din justiţie din ultimii ani, mai ales începând cu 2017, cu care se confruntă magistraţii, vom rămâne în curând fără jurişti care să se înscrie la concursurile de admitere în magistratură.

Doamnelor şi domnilor parlamentari ai PSD-PNL-UDMR,

Este mare nevoie să vă asumaţi întreaga răspundere şi să renunţaţi la încercările de control al justiţiei pentru a reforma cât mai repede sistemul şi pentru ca România să nu mai fie arătată cu degetul pe plan extern.

Vă mulţumesc.

Oana Murariu, deputat al USR.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Urmează la cuvânt domnul Alin-Gabriel Apostol.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar AUR, Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi români,

Sunteţi ultima redută a democraţiei din România. PSD şi PNL au căpuşat tot: Parlamentul, Administraţia Publică, CCR-ul, Preşedinţia. Până şi DNA se mişcă de parcă stă. Aproape toate instituţiile publice din România sunt politizate. Voi sunteţi cei care puteţi să opriţi acest lucru!

Astăzi vă vorbesc despre pensiile speciale şi despre cum puteţi voi să le opriţi.

Cea mai mare pensie specială a unui magistrat este de 50.329 de lei pe lună. De fapt, pe Pământ, dar pare că este o pensie pentru cei de pe Lună. Cinci zeci de mii trei sute două zeci şi nouă de lei!

Cea mai mare pensie specială a unui militar este de 26.118 lei pe lună.

Cea mai mare pensie specială a unui poliţist este 25.560 de lei pe lună.

Un parlamentar va primi 4.000 de lei pe lună pentru fiecare mandat.

Valer Dorneanu, cel care a fost preşedintele CCR, numit de PSD, şi care invita presa să... ştiţi voi ce, are o pensie specială de 41.000 de lei pe lună.

Nicolae Ciucă, premierul României, numit de PNL, are o pensie specială de 18.000 de lei pe lună.

În Parlament, avem colegi care au 7-8 mandate. Vă daţi seama ce pensie specială vor avea aceştia!

Dragi români,

PSD şi PNL vă amăgesc cu creşteri de pensii, an de an. Doar anul acesta inflaţia este de 17% şi nu au crescut pensiile deloc. Se tânguiesc că nu au bani la buget, dar întotdeauna găsesc bani pentru creşterile lor salariale, au făcut profit, în plină criză, de 20 de miliarde de lei. Şi, mai mult, pot să reformeze pensiile speciale şi să aibă suficienţi bani la buget pentru creşterea pensiilor voastre.

Dacă vă doriţi echitate şi dreptate, vă invit să intraţi pe faraspeciali.ro sau pe usr.ro/înscriere şi să veniţi să luptaţi alături de noi, pentru că USR este singurul partid care luptă împotriva acestor nedreptăţi.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat de Bucureşti.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Urmează Grupul parlamentar AUR, domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Se pregăteşte domnul Bogdan-Alexandru Bola.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi: "România spre dezastru".

La cum arată România acum, în viitorul apropiat sigur vom face implozie. De ce?

Suntem într-o stare de metastază socială, şi anume, "decreţeii" vor ieşi la pensie.

Numărul de tineri care vor lucra va scădea accelerat.

Pensiile vor rămâne extrem de mici... salariile la fel.

Taxele vor creşte. Absolut totul se va scumpi.

Va trebui să aducem vreo două milioane de imigranţi din afara Uniunii Europene să lucreze, pentru a compensa lipsa forţei de muncă.

Cei din diaspora nu se vor mai întoarce, decât foarte puţini. Când ai familie şi casă în străinătate de ani de zile, nu te mai întorci!

Ce li s-ar putea oferi?

Unde să se întoarcă şi de ce?

Politica românească este într-o stare de paragină accentuată!

O să citez din lucrarea "Exilat în România" a unui intelectual român contemporan: "Construim stadioane, dar nu avem fotbal. Mărim salariile aristocraţiei bugetare, care munceşte cu greu, trei zile pe săptămână! Plătim subvenţii unor partide, elite şi structuri care au depopulat ţara. Iubim tinereţea, dar îi condamnăm la sărăcie şi căpşunărie. Avem o Românie educată, dar cu înjurături... şi manele! Pregătim ingineri şi medici, mai ales pentru Franţa, Anglia sau Germania. Avem mulţi doctori în teologie, dar puţini tămăduitori de suflete. Ne spunem oameni de dreapta, dar socotim libertatea un moft conspiraţionist. Iubim Moldova lui Ştefan cel Mare, însă unionismul ni se pare cam exagerat. Suntem majoritari ortodocşi, dar crâşma şi bufetul sunt mai importante ca biserica şi şcoala. Ne socotim creştini, dar sfâşiem cămaşa lui Hristos! Asfaltăm sate fără ţărani, digitalizăm gimnazii fără elevi. Peste trei decenii, chiar ne vom întreba dacă poporul român mai există?".

Ce facem, dragi români?

Eu zic să ne trezim, că am dormit destul!

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Botoşani, Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt domnul Bogdan-Alexandru Bola. Cred că trebuie să-l şi felicităm, să-i urăm casă de piatră!

Şi se pregăteşte domnul Nicolae Roman.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

Bună ziua!

Domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Alt ministru, aceeaşi batjocură la adresa copiilor României".

Stimaţi colegi,

Am crezut că, odată cu plecarea rectorului Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară de pe scaunul lui Spiru Haret, educaţia din România o poate lua pe o pantă ascendentă, iar copiii ţării nu vor mai fi trataţi în batjocură de statul român.

Din păcate, speranţa mea s-a dovedit a fi una deşartă. După ce Sorin Cîmpeanu, în luna septembrie, a eliminat arbitrar, fără nicio consultare publică, dreptul elevilor de liceu din mediul rural de a beneficia de bursă socială pentru a-i ajuta să ajungă la şcoală, i-am atras atenţia doamnei Ligia Deca, după preluarea mandatului de ministru, că trebuie să ia rapid măsuri pentru ca elevii afectaţi să nu abandoneze şcoala.

Cu privire la bursele elevilor, doamna ministru Ligia Deca şi-a asumat prin mai multe răspunsuri oficiale, pe care mi le-a transmis, în urma interpelărilor pe care eu le-am făcut, că nu are de gând să revoce ordinul ilegal emis de Sorin Cîmpeanu, prin care elevii din mediul rural care fac naveta au rămas fără bursă de ajutor social. Singura măsură pe care o va lua, după spusele ei, este că va solicita ca la finalul anului şcolar să se facă o analiză a impactului Ordinului ministrului educaţiei nr. 5379/2022 pentru aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor şcolare din mediul preuniversitar. Practic, noi nu facem decât să cuantificăm dezastrul, nu vom face absolut nimic să-l prevenim.

În privinţa transportului judeţean, răspunsul Ministerului Educaţiei, semnat tot de doamna Ligia Deca, nu a avut nici cea mai mică legătură cu întrebările pe care le-am pus, aşa că, deocamdată nu avem niciun răspuns.

Doamna inginer diplomat Ligia Deca dovedeşte că este doar un alt ministru al educaţiei rupt de realitate şi total nepăsător faţă de problemele educaţiei din România. În loc să se distanţeze de măsurile luate de Sorin Cîmpeanu, aceasta îi acoperă toate ilegalităţile şi mai degrabă este preocupată de numirea prietenilor ei apropiaţi, în diferite funcţii publice.

În ceea ce priveşte transportul judeţean gratuit al elevilor, aceasta tratează în bătaie de joc Legea educaţiei, cât şi hotărârile judecătoreşti care au stabilit în mod foarte clar faptul că autorităţile centrale trebuie să asigure fondurile necesare pentru transportul copiilor.

Doamna Deca este o ruşine pentru judeţul şi pentru municipiul Constanţa, prin atitudinea ostilă pe care o are faţă de statul de drept şi modul în care tratează drepturile elevilor, asemenea echipei Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu, predecesorii domniei-sale din liga studenţească pe care a condus-o.

A trecut mai bine de o lună de la numirea ei în funcţie, iar autorităţile publice din România şi elevii sunt din ce în ce mai debusolaţi. Doamna Deca, dacă ar avea onoare, ar trebui să înţeleagă că pălăria de ministru al educaţiei este prea mare pentru capacităţile domniei-sale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Urmează la cuvânt domnul Nicolae Roman.

Domnul Nicolae Roman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi, în ciclul "Redeşteptarea poporului român", voi vorbi despre faptul că suveranitatea poporului român trebuie să fie crezul celor care ne conduc şi care trebuie să promoveze în mod consistent valorile neamului românesc la masa negocierilor.

Principiile de bază ale poporului român constau în promovarea propriei identităţi şi a valorilor, care de-a lungul timpului au contribuit la progresul statului român.

Contrar partidelor care, pentru a se instala la guvernare, ne-au promis râuri de bunăstare, paradoxal, odată ajunse la putere, au uitat ce au promis şi, mai grav, soluţiile fragile pe care le conturează pentru viitorul apropiat, nu doar că ne îngrijorează, dar ne conduc într-o realitate dezolantă, unde creşterile economice devin perdea de fum, iar economia prefigurată de guvernanţi se zbate să supravieţuiască la nivelul atins acum doi ani.

În acest ritm, puterea de cumpărare scade pe zi ce trece, iar populaţia dezorientată aşteaptă un plan de redresare economică sustenabil, pentru a putea face faţă valului de scumpiri.

Se discută în spaţiul public despre dobânzile la care se împrumută statul român, despre costurile de finanţare, despre volumul cheltuielilor cu dobânzile.

Se prezintă scenarii apocaliptice prin aruncarea în spaţiul public a unor cifre ameţitoare, de multe ori interpretate eronat sau corelate cu date şi scenarii apocaliptice care, prezentate distorsionat de media, produc, direct sau indirect, efecte în piaţa financiară, dar şi confuzie în rândul populaţiei.

Din păcate, starea de fapt nu este încurajatoare.

Eforturile decidenţilor care ne conduc trebuie să fie direcţionate, aşa cum au jurat, într-un singur sens, acela de a pune în practică demersurile necesare asigurării stabilităţii economice care să garanteze suveranitatea poporului şi a statului român în aceste vremuri dificile.

Executivul are obligaţia de a veni urgent cu soluţii viabile şi sustenabile raţional, pentru a putea fi luate măsuri al căror principal obiectiv să fie interesul poporului român, în actualul context global şi regional.

Mulţumesc.

Deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, domnule Roman.

Dacă din colegii care au intrat în sală - şi îl văd aici pe domnul Miftode, care are declaraţie depusă? Dacă nu, rămâne în scris.

Îl văd, de asemenea, că a intrat pe domnul doctor Neaga, dacă doreşte să intervină? Mai avem timp de o declaraţie. Sau rămân în scris?

Domnul Florian-Claudiu Neaga (din sală):

În scris!

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Rămân în scris!

Atunci, următorii colegi rămân cu declaraţii în scris: Dan- Constantin Şlincu, Mihai Weber, Florian-Claudiu Neaga, Eugen Bejinariu, Ioan Vulpescu, Nicu Niţă, Ioan Mang, Oana-Gianina Bulai, Vasilică Toma, Daniel Tudorache, Mirela Furtună, Cristina-Elena Dinu, Ştefan Muşoiu, Alexandra Huţu, Romulus-Marius Damian, Virgil Alin Chirilă, Elena Stoica, Georgeta-Carmen Holban, Nicolae Georgescu, Silviu Nicu Macovei, Laurenţiu-Daniel Marin.

Trecem la Grupul parlamentar al PNL, declaraţii depuse în scris: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, Florin-Alexandru Alexe, Iulian-Alexandru Muraru, Maria Stoian, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Bogdan-Iulian Huţucă, George-Cătălin Stângă, Cosmin Şandru, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Marian Cruşoveanu.

Declaraţii depuse în scris din partea Grupului parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy, Raisa Enachi.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, avem declaraţie depusă în scris din partea domnului Ovidiu Victor Ganţ.

Din partea neafiliaţilor, avem declaraţii depuse în scris din partea doamnei Anamaria Gavrilă şi din partea domnului deputat Norbert Apjok.

Acestea fiind spuse, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor deputaţi.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Apjok Norbert:

În ultima perioadă, în România, s-au înmulţit cazurile de lupte ilegale de câini. Auzim din ce în ce mai des despre asemenea practici nu doar ilegale, dar şi profund imorale, neetice, nedemne de specia umană, de valorile universale.

Un caz oarecum ieşit din comun a fost descoperit la sfârşitul lunii iunie în localitatea Baciu, din judeţul Cluj, unde autorităţile, cu ajutorul celor de la protecţia animalelor, au salvat zeci de necuvântătoare, peste 70, care au fost supuse relelor tratamente, respectiv, erau dresate pentru a participa cu ele la lupte ilegale de câini şi chiar au fost folosite în lupte ilegale de câini.

Majoritatea câinilor nu aveau chipuri şi carnete de sănătate, iar cei care aveau erau înregistraţi cu date false. Aceste ilegalităţi, cel mai probabil, au fost săvârşite cu buna ştiinţă a unor medici veterinari.

Investigarea şi demascarea acestui caz s-a făcut cu concursul organelor de poliţie din judeţele Cluj, Braşov şi Sălaj, cu unităţi ale serviciilor secrete specializate din America şi România, precum şi cu participarea structurilor Europol.

Problemele au apărut după demascarea cazului. Conform legii, câinii trebuiau adăpostiţi şi îngrijiţi timp de 45 de zile de către structurile specializate ale poliţiei judeţene, urmate de o perioadă de 30 de zile în care puteau fi revendicate. În vederea prelungirii perioadei de adăpostire a patrupezilor, până la data la care organele judecătoreşti se pronunţă asupra cazului, Procuratura din Braşov a plasat sarcina custodiei câinilor, Ministerului Afacerilor Interne. Neexistând altă cale legală de a plasa câinii unor îngrijitori profesionişti, instanţa a decis ca, până la finalizarea procesului, unii patrupezi să ajungă în custodia unuia dintre cei implicaţi în tot acest scandal. Menţionez - cei şapte inculpaţi se află în libertate, sub supraveghere, fiindu-le interzis să părăsească ţara.

De asemenea, cazuri asemănătoare, şi ca amploare, cu cazul de la Baciu, s-au semnalat şi în Maramureş, circumscripţia pe care o reprezint în Parlamentul României. În acest caz, nu mai puţin de 44 de câini au fost încredinţaţi provizoriu celui care le putea fi sau chiar le poate fi călău.

Pe lângă comerţul cu câini, tot în judeţul Maramureş şi-a făcut apariţia şi un alt fenomen, comerţul internaţional ilegal cu pisici. Fenomenul a luat amploare şi din cauza carenţelor sau lacunelor legislative de care posesorii acestor animale profită din plin.

Având în vedere cele relatate, atrag atenţia Guvernului, respectiv colegilor din Parlamentul României că trebuie să aducem corecţii legislative privind stoparea fenomenelor sus-menţionte.

Domnul Beniamin Todosiu:

"Coaliţia PSD-PNL destabilizează sistemul energetic al României"

În timp ce Europa este în pragul unei crize energetice fără precedent, Coaliţia PSD-PNL destabilizează sistemul energetic al României, prin aprobarea Ordonanţei care închide minele de cărbune şi termocentralele. Practic, prin Ordonanţa de urgenţă privind decarbonizarea sistemului energetic românesc, PSD şi PNL închid minele şi termocentralele înainte să pună ceva în loc. Este de-a dreptul revoltător cum coaliţia de guvernare nu a dorit să îşi asume aprobarea prin lege a unui plan coerent pentru decarbonizarea sistemului energetic, aşa cum a solicitat în mai multe rânduri Uniunea Salvaţi România.

USR a propus ca închiderea minelor şi a termocentralelor să se facă doar după ce în sistem au fost introduse noi capacităţi de producţie, însă toate amendamentele USR au fost respinse. În contextul în care toate statele membre ale Uniunii Europene vor să scape de dependenţa de gazul rusesc, România îşi îngroapă o parte importantă a sistemului energetic. Să nu uităm că, în prezent, cărbunele asigură peste 20% din energia zilnică necesară la nivel naţional. Impactul va fi dezastruos pentru zonele miniere şi din cauza disponibilizărilor preconizate, dar mai ales pentru că în ultimii 30 de ani nu s-au dezvoltat soluţii alternative pentru aceste zone, în marea lor majoritate dependente de industria minieră.

Guvernul actual PSD-PNL şi-a demonstrat incapacitatea de a gestiona provocările cu care se confruntă sistemul energetic. Specialiştii coaliţiei minciunii nu sunt în stare să pună în funcţiune nici măcar proiectele hidrotehnice mici, iar două minihidrocentrale, de la Valea Sadului şi Cârtişoara, pe Jiu, la 7 kilometri de aria protejată, stau de 3 ani executate în proporţie de 60%-70%. Nimic nu-i împiedică pe cei de la PSD şi PNL să le finalizeze şi să le introducă în sistemul energetic naţional, nimic în afară de propria lor incompetenţă.

În timp ce în România, PSD şi PNL se joacă cu sistemul energetic, în alte ţări europene guvernele implementează planuri serioase pentru a asigura stabilitatea energetică şi protejarea populaţiei. În Germania, spre exemplu, folosirea cărbunelui este permisă şi chiar încurajată, în contextul în care ţara doreşte să scadă cât mai mult dependenţa de gazul rusesc. Pentru a ajuta populaţia să suporte mai uşor creşterile de preţuri la energie, Spania şi Germania au redus TVA-ul la gaze. Este măsura pe care o cere de multe luni Uniunea Salvaţi România!

PSD şi PNL mint că vor să stimuleze producţia naţională de energie, însă, în realitate, cu fiecare zi care trece, doar îngroapă sistemul energetic naţional şi cresc dependenţa României de gazul şi electricitatea cumpărate din exterior. Putem spune că graba cu care au aprobat Ordonanţa privind decarbonizarea sistemului energetic românesc poate fi considerată un atentat la siguranţa energetică a României.

Românii trebuie să ştie că Europa şi angajamentele pe care ni le-am asumat prin PNRR nu ne obligă să închidem capacitaţi, ci ne obligă doar să reducem emisiile. Aceste emisii pot fi reduse şi prin retehnologizarea unor capacităţi sau prin înlocuirea unor capacităţi cu altele pe tehnologii cu emisii reduse. De asemenea, ca răspuns la criza energetică, Comisia a adăugat acum componenta REPowerEU, care are exclusiv bani pentru investiţii în energie, cu accent pe sursele regenerabile. România are la dispoziţie 1,4 miliarde de euro pentru investiţii în capacităţi noi de producţie.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"«Nu» categoric taxei de solidaritate!"

În ultima vreme, la televiziuni sau pe reţele de socializare, diverşi oameni politici vehiculează introducerea unei aşa numite taxe de solidaritate pentru mediul de afaceri, o idee care a mai fost adusă în discuţie şi cu ocazia altor guvernări, dar despre care trebuie să spunem clar şi răspicat - o suprataxare a companiilor va avea efecte negative asupra economiei. Nu aduce niciun beneficiu real nimănui. PNL nu a fost şi nu este de acord cu sufocarea mediului de afaceri. Redresarea economiei şi creşterea ulterioară se pot obţine doar dacă lăsăm economia reală să se dezvolte, nu dacă îi dăm în cap. Această taxă ar fi o povară fiscală care va speria investitorii, atât pe cei care au deschis deja afaceri aici, cât şi pe cei care iau în calcul noi investiţii în regiunea Europei de Est, dar care vor fi descurajaţi din cauza acestei taxe. Mai mult, vreau să îi asigur pe investitori că noul Cod fiscal, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023, nu include o asemenea taxă. Într-o perioadă cu mari provocări economice, aşa cum este aceasta, interesul unui guvern responsabil este atragerea şi păstrarea investitorilor, nu gonirea acestora.

Orice taxă aplicată companiilor se răsfrânge în preţul produselor şi al serviciilor, în plus faţă de tăieri salariale şi concedieri. Fiecare companie din lanţul producţiei şi al consumului va majora preţul, va reporta această majorare către următoarea companie, până când se va ajunge la consumatorul final care va suporta nota de plată.

Partidul Naţional Liberal nu va permite ca mediul de business şi economia românească să sufere. Suntem deschişi discuţiilor din coaliţie pentru orice modificări benefice în materie de fiscalitate. Ţara traversează o perioadă grea şi sunt necesare anumite măsuri, dar totul trebuie să facă parte dintr-un plan coerent, asumat, integrat. Avem obligaţia de a lua măsuri care să nu creeze dezechilibre în economie, pentru că mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate. Iar dacă nu ne pasă aşa mult de mediul de afaceri, totuşi trebuie să fim conştienţi că repercusiunile unor astfel de măsuri se vor răsfrânge asupra românilor.

De aceea, noi, liberalii, nu vom încuviinţa adoptarea unor norme total nocive mediului de business din România şi românilor.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Putem face fapte mari pentru copiii deosebiţi din centrele de plasament!"

În fiecare an, mii de tineri care împlinesc vârsta de 18 ani părăsesc sistemul de protecţie socială oferit de stat şi se avântă în viaţă, încercând să răzbată fiecare prin propriile sale posibilităţi. Din păcate, de cele mai multe ori, acestea nu sunt suficiente pentru ca aceşti tineri să beneficieze de şanse egale în raport cu cei crescuţi în medii stabile şi sănătoase.

Spre deosebire de tinerii crescuţi în nucleul unor familii iubitoare, care le pot asigura acestora minimul imbold şi susţinerea necesară pentru începerea unui drum independent, cei care părăsesc sistemul de protecţie socială nu beneficiază de acest avantaj. Aceştia provin de cele mai multe ori din familii destrămate, monoparentale sau chiar fără părinţi, din familii foarte sărace sau care i-au renegat încă de la naştere.

Pe aceşti tineri viaţa i-a încercat în nenumărate feluri, având poveşti grele de viaţă, şi când zic grele mă refer la intensitatea emoţiilor, experienţelor şi mai ales a schimbărilor prin care au trecut. Însă, dincolo de toate părţile lor vulnerabile, aceşti tineri şi-au dezvoltat nişte super puteri interioare prin care încearcă să îşi ducă viaţa mai departe cu demnitate şi curaj, să devină adulţi responsabili, să aibă o profesie, prieteni, familie.

Ne dăm seama că un tânăr este integrat în societate în momentul în care are şanse egale cu colegii lui, are un loc de muncă, are o locuinţă, îşi întemeiază o familie, participă la viaţa comunităţii. Din păcate, legislaţia nu impune o urmărire a evoluţiei lor şi nici măcar existenţa unui serviciu care să le mai ofere, cel puţin pentru o perioadă, consiliere.

România trebuie să ofere speranţă celor mai trişti copii din lume - orfani, abandonaţi sau vulnerabili - ajutându-i să crească, sprijinindu-i la început de drum în viaţă.

Acesta este şi scopul Ordinului comun al Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, de a-i ajuta pe tineri. Astfel, prin acest Ordin, tinerii care au împlinit 18 ani, dar merg la şcoală sau muncesc, vor primi 2.500 de lei până la vârsta de 26 de ani. Persoanele care au în plasament copii vor primi lunar 420 de lei în plus faţă de alocaţia de plasament.

Este un sprijin important pentru aceşti copii care trebuie să răzbată fiecare prin propriile sale posibilităţi în viaţă.

Ordinul comun al Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, condus de colega mea, Gabriela Firea, şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, condus de colegul meu, Marius Budăi, privind aprobarea procedurii de stabilire şi plată a alocaţiei lunare de plasament, a indemnizaţiei de sprijin şi a indemnizaţiei pentru tineri a fost publicat în Monitorul Oficial şi este deja în vigoare.

Prin astfel de iniţiative putem să transformăm dezavantajul lor în plus valoare, pentru ca ei să poată face parte dintr-o generaţie de succes care să susţină la rândul lor societatea din care provin.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Amatorismul domnului fost ministru Ghinea şi al USR-iştilor lui"

Astăzi, aş vrea să mă refer la acel prag de 9,4% din PIB, introdus mişeleşte de către fostul ministru Ghinea de la USR, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României.

De ce spun că a fost introdus mişeleşte? Pentru că publicul nu a ştiut despre el până în momentul aprobării PNRR de către Comisia Europeană!

Am văzut cu ceva timp în urmă un calcul făcut de acelaşi ministru Ghinea, care susţinea că acel plafon de 9,4% ar permite o creştere a punctului de pensie cu 27% pentru anul viitor. Acel calcul, care este eronat de la un cap la altul, ne arată, pe de o parte, cât de amatori au fost cei de la USR când s-au aflat la guvernare, iar pe de altă parte, explică de ce domnul Ghinea a pus cu atâta dezinvoltură acel prag de 9,4%.

Daţi-mi voie să vă prezint care sunt cifrele reale privind ponderea pensiilor în PIB.

În acest an, cheltuielile cu pensiile din sistemul contributiv vor fi undeva în jurul valorii de 118 miliarde de lei, care, la un PIB estimat de 1.396 de miliarde lei, ar reprezenta 8,49% din PIB. Dacă adăugă şi pensiile militare şi cele speciale, de aproape 11 miliarde de lei, aşa cum ne solicită Comisia Europeană, ajungem la 9,26% din PIB - aceasta pentru anul 2022, înainte de orice majorare pentru anul viitor.

Dacă vom creşte pensiile cu 10%, aşa cum a propus PSD, în anul 2023 va trebui să alocăm puţin peste 130 de miliarde de lei pentru pensiile din sistemul contributiv, iar dacă menţinem pensiile speciale la acelaşi nivel de 11 miliarde lei, ajungem la 141 de miliarde lei, costul total cu pensiile pentru anul viitor. La un PIB estimat de 1.519 miliarde, rezultă că pensiile vor reprezenta 9,29% din PIB, în scenariul unei majorări cu 10%.

Dacă însă am aplica o majorare de 15%, atunci va trebui să alocăm 135,7 miliarde pentru sistemul contributiv, plus cele 11 miliarde lei cu pensiile speciale nemodificate, ajungem la un total de 146,4 miliarde lei. La acelaşi PIB de 1.519 miliarde lei, costul total cu pensiile va depăşi acel prag 9,4% pus de domnul Ghinea în PNRR. În scenariul majorării cu 15%, vom ajunge în 2023 la 9,64% din PIB.

Asta ne arată două lucruri - pe de de o parte, cât de amatoristă a fost acea decizie a USR de a pune pragul de 9,4% în PIB, iar pe de altă parte, cât de lipsită de fundament este această supralicitare a colegilor de la PNL, care nici măcar nu ar fi aplicabilă, până nu vom conveni cu Comisia Europeană să eliminăm acel prag de 9,4% din PIB.

Am vrut să vă prezint aceste cifre ca să vedeţi cât de mult se poate greşi dacă această chestiune a majorării pensiilor nu este tratată cu seriozitate şi responsabilitate.

Recomand şi fac apel către cei care lansează astfel de propuneri hazardate să fie mai atenţi cu cifrele, să evalueze cu atenţie efectele şi să le fundamenteze cât mai bine aserţiunile!

Ca decidenţi politici, trebuie să fim conştienţi că declaraţiile noastre pot afecta milioane de oameni şi de aceea trebuie să fim foarte riguroşi mai ales când vorbim despre pensiile a milioane de cetăţeni!

Doamna Cristina Burciu:

"România liberală a viitorului - digitală, competitivă şi modernă"

"România Digitală - România Liberală" este mai mult decât un concept al Partidului Naţional Liberal, fiind un crez care transmite hotărârea noastră de a moderniza România, din punct de vedere informaţional, ca parte integrantă a dezvoltării şi modernizării ţării.

Întotdeauna guvernările liberale au acţionat concret în vederea adoptării şi aplicării unor reforme îndrăzneţe şi au contribuit esenţial la evoluţia societăţii şi a economiei, mai ales în perioadele dificile.

În prezent, ne confruntăm cu multiple crize regionale şi internaţionale, în faţa cărora avem nevoie de decizii exemplare, responsabile şi de progres, prin valorificarea tuturor elementelor care ne pot propulsa spre dezvoltarea şi creşterea gradului de bunăstare a românilor.

Modelul liberal de creştere economică este axat, în mod esenţial, pe susţinerea cercetării, inovării şi digitalizării, reforma acestor domenii fiind un pas extrem de important pentru depăşirea cu succes a greutăţilor actuale.

Reforma digitală şi implementarea noilor tehnologii, atât în ceea ce priveşte instituţiile statului, cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea, cu precădere, a relaţiilor acestora cu cetăţeanul, constituie un ingredient solid ce constituie şansa României de a găsi soluţii la marile provocări cu care ne confruntăm. Criza energetică înregistrată la nivel global, războiul existent la graniţele noastre ne afectează pe fiecare, iar conducerea liberală a statului acţionează convingător pentru a face faţă provocărilor, astfel încât oamenii să fie cât mai puţin prejudiciaţi, din toate punctele de vedere, social, economic şi financiar.

Avem de recuperat o serie de decalaje faţă de statele din Uniunea Europeană, care au aplicat din timp progresele digitale şi noile tehnologii în redimensionarea serviciilor publice oferite de stat populaţiei. Politica PNL de definitivare a reformei digitale este însă concludentă şi aplicată, astfel încât sunt convinsă că vom putea recupera în timp scurt diferenţele dintre noi şi ţările europene dezvoltate.

Priorităţile strategice ale Executivului condus de PNL sunt concludente, acestea cuprinzând serviciile publice digitale, competenţele digitale, digitalizarea sectorului privat şi conectivitatea prin reţele de mare viteză. România deţine în prezent instrumentele şi fondurile necesare pentru a implementa aceste patru dimensiuni cheie, prin marile proiecte de transformare digitală pe care Guvernul României le are în lucru.

Sunt optimistă că toate proiectele incluse în Programul integrat de transformare digitală a României vor fi puse cât mai curând în practică, astfel încât angajamentul PNL, ca România viitorului să fie digitală, competitivă şi modernă, să fie realizat cu succes.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Sprijin pentru medicii de familie"

Medicina de familie este de o importanţă majoră şi trebuie sprijinită. Mă bucur că Ministerul Sănătăţii, condus de domnul ministru prof.univ.dr. Alexandru Rafila, acţionează în sensul sprijinirii activităţii medicale primare, şi anume, a medicilor de familie - 60 de milioane de euro din PNRR vor fi alocate până la finalul anului de Ministerul Sănătăţii pentru dotarea şi renovarea cabinetelor medicilor de familie.

După ce echipa Ministerului Sănătăţii a evaluat 1.200 de dosare de finanţare din cele 1.887 depuse de medicii de familie în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 1.000 de cereri au fost aprobate pentru finanţare.

Ministerul Sănătăţii a publicat pe 14 octombrie Instrucţiunea nr. 7, prin care cabinetele medicilor de familie din zonele defavorizate, conform Ordinului MS/CNAS nr. 391/187/2015, pot încărca dosarele de finanţare pe site-ul proiecte.pnrr.gov.ro. Proiectele din cadrul PNRR, dedicate medicilor de familie, au un buget total de 180.450.000 de euro fără TVA şi se realizează prin două metode:

- Listă preselectată - o alocare de 135.337.500 euro fără TVA, prin care se vor finanţa 2.250 de asocieri/cabinete de medici de familie, unde au fost depuse până în prezent 815 dosare. La această categorie continuă depunerea cererilor;

- Apel necompetitiv - o alocare de 45.112.500 euro fără TVA, pentru un apel de proiecte care se va derula având la bază principiul "primul venit, primul servit" pentru finanţarea a 750 de asocieri/cabinete de medici de familie, unde au fost depuse până în prezent 1.072 de cereri de finanţare.

În România, ne confruntăm cu un deficit al numărului de medici de familie, mai ales în spaţiul rural, unde încă avem localităţi fără medici de familie, deci, este foarte important ca Ministerul Sănătăţii să reuşească să implementeze o strategie pe termen lung pentru rezolvarea acestei crize.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Programele «Student Invest» şi «Family Start» vor contribui la o viaţă mai bună pentru studenţi şi tinerele familii!"

Guvernul susţinut de PSD a aprobat semnarea a două Programe extrem de importante pentru viitorul României, "Student Invest" şi "Family Start", parafarea convenţiilor de creditare şi implementare a acestora urmând să îmbunătăţească substanţial viaţa de zi cu zi a românilor.

Consensul politic din coaliţia de guvernare a permis aplicarea cu celeritate a celor două pachete de măsuri propuse de ministrul PSD al familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, Gabriela Firea. Acestea presupun acordarea de credite de 10.000 de euro pentru studenţi şi, respectiv, de 15.000 de euro pentru tinere familii, garantate de stat şi cu dobândă subvenţionată.

Începând din această săptămână, instituţiile bancare înregistrează deja cererile celor care doresc să primească aceste credite.

Astfel, persoanele cu vârsta de până la 45 de ani şi cu venituri nete până la 7.500 de lei pe familie/lună sunt eligibile pentru a primi credite în valoare de maxim 75.000 de lei, cu o rată lunară de 625 de lei.

Această sumă poate fi folosită pentru cheltuieli legate de cununia religioasă sau civilă, în cuantum de nu mai mult de 20.000 de lei, pentru educaţia copiilor, achiziţia de autoturisme familiale noi cu şapte locuri, taxe de studii sau activităţi extraşcolare pentru copii, plata chiriei sau acordarea unui avans în scopul achiziţiei unei locuinţe.

În ceea ce priveşte Programul Naţional "Student Invest", acesta este destinat studenţilor cuprinşi în sistemul de învăţământ superior autorizat de către Ministerul Educaţiei. Ei pot accesa un credit de maximum 50.000 de lei, prin intermediul căruia îşi pot achita taxele de studii, pot publica studii sau cărţi de specialitate sau îşi pot plăti locurile de cazare în căminele studenţeşti. Pentru acest credit în valoare de 50.000 de lei, rata lunară ajunge la 417 lei.

Cele două programe au o perioadă maximă de rambursare de zece ani, mult mai avantajoasă faţă de orice fel de alt credit de nevoi personale existent în prezent pe piaţă.

Atât "Student Invest", cât şi "Family Start" sunt pachete de sprijin componente ale Programului "Sprijin pentru România", facilitarea accesului studenţilor şi tinerelor familii la finanţări garantate de stat şi în condiţii extrem de profitabile fiind expresia preocupării PSD pentru tânăra generaţie şi viitorul ţării.

România are nevoie de studenţi bine pregătiţi, cărora să nu le lipsească cadrul propice unei educaţii de calitate, precum şi condiţiile favorabile performanţei, iar Programul "Student Invest" îi va ajuta în mod esenţial să parcurgă în stare bună anii de facultate. De asemenea, Programul "Family Start" va conduce la uşurarea vieţii familiilor tinere, prin facilităţile oferite la finanţarea pentru obţinerea de locuinţe şi nevoi de strictă necesitate, puţin mai dificil de obţinut în prezent.

Sunt încrezătoare că măsurile de susţinere a studenţilor şi a tinerelor familii vor avea efectul scontat, respectiv de a uşura traiul zilnic al acestor categorii ale populaţiei, în actuala perioadă dificilă.

Domnul Dumitru Rujan:

"PNL are grijă de pensionari. Pensiile se vor majora de la 1 ianuarie!"

Aşa cum pomul se cunoaşte după roade, şi omul se cunoaşte după faptele sale.

Aşadar, nu cred că poate cineva să conteste că PNL, după ce a preluat guvernarea, nu a avut ca prioritate socială protecţia veniturilor persoanelor vârstnice, prin majorarea, în două etape, a punctului de pensie.

În septembrie 2020, pensiile au fost majorate cu 14%, în plin context pandemic, atunci când toate statele europene se confruntau cu probleme economice sistemice. De la începutul acestui an, pensiile au fost majorate cu 10%, într-un context de incertitudine economică şi cu un conflict militar barbar la frontierele ţării. De asemenea, nimeni nu poate să pună vreun semn de întrebare legat de preocuparea Guvernului Ciucă de a proteja familiile şi pensionarii în faţa scumpirilor, prin măsurile directe şi concrete pe care le-a luat în cursul acestui an, precum şi prin plafonările şi compensările acordate la produsele energetice.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a reuşit să repare ceea ce foştii miniştri gălăgioşi din USR au stricat atunci când au negociat la secret PNRR. Mai precis, a reuşit să negocieze şi să convină cu preşedintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen că este posibilă înlocuirea limitei de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile din PNRR. Astfel, dorinţa PNL şi a preşedintelui României, Klaus Iohannis, de a majora pensiile de la 1 ianuarie, cu un procent consistent, care să atenueze creşterile de preţuri din ultimul an, a devenit posibilă.

Aşadar, PNL demonstrează, încă o dată, că protecţia pensionarilor, a veniturilor lor, este o prioritate. Ar fi de dorit ca, în perioada imediat următoare, ministrul care are în competenţă să elaboreze proiectele de lege pentru eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii să vină cu propunerile de reformă asumate de România şi aşteptate de români.

De asemenea, cei care îşi dau cu părerea pe această temă, în mod nejustificat, ar fi bine să se abţină, pentru că deja au creat o panică inutilă în rândul mai multor categorii profesionale şi în rândul pensionarilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL nu susţine creşterea tarifului compensat la energie!"

De o perioadă bună de timp, evenimente pe care le consideram doar apanajul paginilor din cărţile de istorie au devenit realitatea noastră curentă. În momentul acesta, printre multiplele provocări pe care le avem în faţă, ţara noastră, asemenea altor state din Europa şi din lume, traversează o perioadă incertă din punct de vedere energetic, care se traduce prin vulnerabilitatea populaţiei în faţa fluctuaţiilor de preţ la energie. Pentru a-şi proteja cetăţenii de aceste vicisitudini, Guvernul României a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 27/2022. În mass-media, de câteva zile, se vehiculează modificarea acestei ordonanţe, în sensul creşterii tarifului compensat, de la 0,68 lei/kWh la 1,3 lei/kWh. Vreau să precizez foarte clar, pentru ca toţi cetăţenii României să fie informaţi, că în coaliţie nu s-a discutat despre vreo modificare prin care să se practice tariful plafonat şi compensat diferenţiat doar pentru anumite gospodării, în funcţie de venitul familiei, aşa cum se zvoneşte. De asemenea, nu s-a discutat între partidele de guvernământ despre vreo creştere de preţ, aşa cum pare că propun anumite voci din spaţiul public. Dacă vreunul dintre partenerii noştri de guvernare îşi propune să înfăptuiască acest lucru, atunci, trebuie să ştie foarte clar că îşi vor asuma sută la sută această decizie, dar, până acum, discuţii în sensul acesta nu au avut loc.

În acest moment nu există încă o procedură clară prin care putem face legătura între numele de pe factură şi gospodăria în care se consumă. Singura premisă care ar putea sta la baza unei soluţii este digitalizarea ANAF, proces care încă nu este terminat. Dacă statul nu are baze de date cu veniturile membrilor unei familii, care locuiesc în aceeaşi gospodărie - orice sistem bazat pe criteriul veniturilor nu se poate aplica. Creşterea preţului la 1,3 lei/kWh de la 0,68 lei/kWh pentru electricitate nu este ceva ce Partidul Naţional Liberal îşi doreşte

Ordonanţa care reglementează tarifele la energie este perfectibilă, iar discuţii pentru modificare pot avea loc, dar să pornească pe baze reale, care se pot aplica şi care aduc măsuri suplimentare de protecţie a populaţiei. Aceasta este o dezbatere care trebuie să se întâmple în coaliţie.

Haideţi să oprim odată această vânzare de iluzii, sunt lucruri fără sens şi lucruri care nu se pot implementa de pe o zi pe alta. Trebuie să fim raţionali şi să lăsăm orice populism la o parte! Doar aşa putem veni în faţa românilor cu cele mai bune şi sustenabile soluţii la crizele succesive cu care ne confruntăm!

Doamna Mirela Furtună:

"PSD susţine tinerii!"

Tinerii reprezintă resursa cea mai importantă a unei ţări, deoarece modul în care se dezvoltă aceştia va modela societatea românească viitoare.

De aceea, Partidul Social Democrat a lansat programe menite să ajute tinerii care se află la început de drum.

Astfel, tinerii pot accesa creditele din Programele Ministerului Familiei, "Student Invest" şi "Family Start".

Începând din data de 7 noiembrie 2022, tinerii interesaţi de Programele "Family Start" şi "Student Invest" se pot adresa băncilor partenere pentru accesarea creditelor pentru studii sau cheltuieli familiale. Până în prezent, instituţiile bancare partenere sunt CEC Bank, Libra Bank şi băncile cooperatiste afiliate Creditcoop. De asemenea, sunt discuţii avansate cu Raiffeisen Bank şi Alpha Bank. În premieră, Guvernul garantează creditele pentru tineri, care până în prezent nu puteau accesa astfel de instrumente de finanţare, tocmai pentru că sunt la început de drum şi nu au bunuri sau salarii suficient de mari pentru a oferi garanţii la bancă.

În urma lansării celor două programe de către Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, PSD poate afirma că a realizat toate promisiunile din Pachetul "Sprijin pentru România".

Prin Programul "Family Start", tinerii pot obţine un credit în valoare de maximum 75.000 de lei, garantat de către stat în proporţie de 80% şi cu dobânda subvenţionată. Perioada maximă de rambursare este de zece ani, cu o perioadă de graţie de maximum cinci ani.

Banii pot fi folosiţi pentru plata cheltuielilor cu creşa, grădiniţa, şcoala, after-school, achiziţia de autoturisme familiale noi cu 7 locuri, taxe de studii sau activităţi extraşcolare pentru copii, plata chiriei, avans din achiziţia unei locuinţe, pentru cheltuieli legate de cununia religioasă sau civilă, dar nu mai mult de 20.000 de lei etc.

Beneficiari eligibili sunt persoane fizice cu vârsta cuprinsă între 18 ani împliniţi şi până la 45 de ani neîmpliniţi care îşi întemeiază o familie si care au venituri nete de până la maximum 7.500 de lei pe familie/lună.

Prin Programul "Student Invest", tinerii pot obţine un credit în valoare de maximum 50.000 de lei, garantat de către stat în proporţie de 80% şi cu dobânda subvenţionată. Perioada maximă de rambursare este de zece ani, cu o perioadă de graţie de maximum cinci ani.

Cheltuielile eligibile în cadrul Programului sunt taxe de studii, inclusiv licenţă, master, doctorat, pentru publicarea unor cărţi sau a studiilor de specialitate, plata locurilor de cazare în căminele studenţeşti etc.

Beneficiari eligibili - persoane fizice cu vârsta cuprinsă între 18 ani împliniţi şi până la 31 de ani neîmpliniţi care sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ superior autorizat de către Ministerul Educaţiei.

PSD îşi ţine promisiunile şi promovează programe menite a ajuta toate categoriile sociale!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Combaterea sărăciei în rândul copiilor trebuie să fie o prioritate naţională!"

România se confruntă cu o situaţie extrem de gravă. Aproape un sfert, 24,4%, dintre copiii sub 18 ani din Uniunea Europeană erau expuşi anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu 21,1% dintre adulţi, 18 ani şi peste, cea mai ridicată pondere a copiilor aflaţi în această situaţie fiind în România, 41,5% - arată datele publicate de Oficiul European de Statistică, Eurostat.

În România, realitatea este următoarea - sărăcia a rămas o problemă importantă, iar inegalităţile regionale au crescut. În pofida tuturor eforturilor care au fost făcute de-a lungul ultimilor ani, pandemia de Covid-19 şi crizele suprapuse pe care le parcurgem au contribuit la accentuarea acestei situaţii.

Sărăcia în rândul copiilor şi în mediul rural a rămas la un nivel ridicat, ceea ce mă îngrijorează în mod deosebit. Se pot opri aceste creşteri în privinţa sărăciei, dar pentru asta trebuie să continuăm investiţiile pe care guvernările liberale le-au demarat. Avem nevoie de investiţii în educaţie, în sănătate, în incluziunea socială, în infrastructura de transport, de energie şi de mediu.

Investiţiile în aceste domenii ar întări potenţialul de creştere a României şi ar îmbunătăţi calitatea vieţii. Cetăţenii simt şi înţeleg aceste lucruri. Dar, pentru ca aceste lucruri să se şi întâmple, trebuie să aplicăm o viziune guvernamentală pe termen lung!

Guvernului condus de PNL îi pasă de români! De aproape trei ani tot ce am făcut a fost pentru a reduce decalajele dintre mediile urban şi rural, pentru a asigura un trai mai bun locuitorilor din zonele mai sărace ale României. Programul "Anghel Saligny" are tocmai acest rol, de a spori potenţialul zonei rurale, de a oferi o şansă la un trai mai bun tuturor românilor care locuiesc în satele şi comunele României.

Totodată, pentru a-i ajuta pe românii din categoriile defavorizate să poată trece cu bine peste actualele crize cu care ne confruntăm, Guvernul condus de Nicolae Ciucă a identificat soluţii pentru a oferi vouchere sociale, pentru a oferi pensionarilor pachete sociale, pentru a putea face faţă greutăţilor.

Însă, revenind la copii, este în interesul fiecărui stat, pe termen lung, să investească în copii şi în protecţia socială ce ţine cont de particularităţile copiilor, pentru a preveni, a gestiona şi a depăşi sărăcia care le ameninţă bunăstarea. Din protecţia socială fac parte transferurile băneşti, precum şi serviciile menite să ofere copiilor şi familiilor vulnerabile sprijinul şi îngrijirea suplimentară de care au nevoie.

Sărăcia în copilărie poate avea consecinţe pe tot parcursul vieţii, fiind mai puţin probabil ca cei mai săraci copii să aibă acces la asistenţă medicală sau să-şi finalizeze studiile şi mult mai probabil ca ei să sufere din cauza unei alimentaţii proaste.

Interesul superior al copilului trebuie să se afle în centrul reformelor pe care noi le propunem! Toţi copiii au dreptul la un nivel de trai care să le asigure dezvoltarea deplină!

Pentru a pune capăt sărăciei, trebuie să existe o colaborare continuă între Guvern şi alţi parteneri din societatea românească, pentru a îmbunătăţi sistemele de protecţie socială, în vederea reducerii impactului pe care sărăcia îl are asupra vieţii copiilor.

Deciziile politice şi de investiţii luate de Guvern influenţează direct vieţile copiilor. România are nevoie de funcţionari publici, parlamentari, mass-media şi organizaţii ale societăţii civile care înţeleg valoarea investiţiilor în copii.

În calitate de parlamentar, de tată, pledez pentru mai multe investiţii naţionale în domeniul protecţiei sociale şi voi sprijini eforturile statului de a urmări şi monitoriza progresele înregistrate în vederea reducerii sărăciei care îi vizează pe copii.

Domnul Nicolae Georgescu:

"Nu există educaţie de calitate cu profesori prost plătiţi!"

Dacă nu există profesori şi elevi, nu există şcoală, chiar dacă directorii şi calculatoarele sunt acolo. Aşa cum este recunoscută nevoia de a avea profesori, consider că ar trebui recunoscută şi obligaţia de a le atribui salarii adecvate funcţiilor acestora, care să le permită o viaţă decentă pentru a educa cel mai important capital pe care îl are o societate, copiii şi tinerii.

Salariul unui profesor din preuniversitar îţi permite în prezent să supravieţuieşti cu demnitate, dar, în cele din urmă, este dificil ca în calitate de cadru didactic să te îndrepţi către următoarea clasă socială. Apoi, această condiţie nu satisface tânăra generaţie şi foarte puţini dintre cei buni aleg să devină profesori la noi în ţară.

În lume, interesul societăţii pentru problema remunerării cadrelor didactice şi locul său actual în dezbaterea politică demonstrează clar acordul cu privire la relevanţa sa. România nu trebuie să rămână mai prejos. Deficitul de cadre didactice se acutizează şi în ţara noastră. Se impun măsuri concrete.

Este timpul ca Guvernul să înţeleagă că educaţia nu ar trebui să fie un macroproiect pe agenda sa, ci mai degrabă coloana vertebrală a dezvoltării ţării. Educaţia publică este întotdeauna o investiţie, nu o cheltuială.

Nu este prima dată când atrag atenţia celor implicaţi în procesul decizional cu privire la acest lucru. Am spus-o şi mă repet, dacă ne dorim să crească calitatea educaţiei din ţara noastră, dacă ne dorim criterii noi şi stricte de selecţie a cadrelor didactice sau să-i atragem pe cei mai buni absolvenţi de facultate în domeniul educaţiei, trebuie să majorăm salariile! Dacă nu creştem veniturile profesorilor şi condiţiile din şcoli, vom discuta aproape degeaba despre schimbare.

Concluzia este simplă şi directă - nu există şcoală de calitate fără profesori bine plătiţi, chiar dacă strategia pentru educaţie este acolo, pe masa de la Cotroceni.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Daţi cetăţenia noastră românilor din Transcarpatia-Ucraina!"

În regiunea Transcarpatia din Ucraina, situată lângă frontiera de nord-vest a României, în vecinătatea judeţelor Maramureş şi Satu Mare, locuiesc actualmente circa 50.000 de români, din care 96% au declarat limba română ca limbă maternă la ultimul recensământ efectuat în statul vecin. Majoritatea acestora, respectiv 40.000, locuiesc compact în două raioane situate în dreapta Tisei, care au făcut parte din Maramureşul istoric, respectiv în raionul Teceu - în localităţile Apşa de Jos, Slatina, Strâmtura, Podişor, Peştere, Bouţu Mic, Bouţu Mare, Cărbuneşti şi Topcino - şi în raionul Rahău - în localităţile Apşa de Mijloc, Biserica Albă, Plăiuţ şi Dobric. În jur de 10.000 de români denumiţi volohi locuiesc în raioanele Velicoberzeniaschi - în localitatea Mircea, Ujgorod - în localităţile Kamianţa şi Antaloviţi, Perecin - în localităţile Simer, Turia Remeta, Turia Pasica, Poroscovo şi Svaliavchi, Muncacevo - în localităţile Obava şi Verhnia Vajniţa şi Irsava - în localitatea Dolga).

Cea mai importantă doleanţă a românilor din Transcarpatia, respectiv a celor care locuiesc în raioanele Teceu şi Rahău, care au făcut parte din Maramureşul istoric, este legată de acordarea cetăţeniei române, având în vedere că, începând din luna octombrie 2012, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a început să respingă în masă cererile, în acest sens, ale românilor din această zonă, cu motivarea că nu au dreptul la cetăţenia română, conform Legii nr. 21/199, Legea cetăţeniei române.

Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a invocat faptul că a adresat o solicitare, înregistrată sub nr. 26973/ANC/07.08.2012, Institutului de Istorie "George Bariţiu" din Cluj-Napoca pentru "identificarea teritoriilor care au aparţinut statului român în diferite perioade istorice", iar acest institut a răspuns, prin adresa nr. 691/01.10.2012, că teritoriul actual al regiunii Transcarpatia, inclusiv zona istorică Maramureşul de Nord, cu raioanele Teceu şi Rahău nu au făcut parte din statul român.

Răspunsul este eronat, pentru că, până în decembrie 1918, românii din raioanele Teceu, Rahău şi Hust din Transcarpatia au făcut parte împreună cu românii din stânga Tisei din comitatul Maramureş, înglobat în Imperiul austro-ungar, iar din 1 decembrie 1918 şi până la 25 iulie 1921 fostul comitat Maramureş a intrat în componenţa statului naţional unitar român, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia participând şi votând pentru unire şi delegaţi ai românilor din dreapta Tisei. Mai exact, la acest eveniment epocal au participat patru delegaţi credenţionali români din Transcarpatia, care s-au deplasat cu căruţe cu cai în capitala Marii Uniri.

După 25 iulie 1921 până la sfârşitul anului 1938 această zonă a intrat în componenţa Cehoslovaciei, din 1 ianuarie 1939 până în 20 martie 1939 a intrat în componenţa Ucrainei Carpatice, iar din 20 martie 1939 până în 20 octombrie 1944 a intrat sub ocupaţia Ungariei hortiste, alături de românii din stânga Tisei, fiind reconstituit vechiul comitat Maramureş. Din 20 octombrie 1944 până în 24 august 1991 românii maramureşeni din dreapta Tisei alături de românii volohi din Transcarpatia au intrat în componenţa Uniunii Sovietice, în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, iar din 24 august 1991 până în prezent fac parte din statul independent Ucraina.

În urma unei solicitări a Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia "Dacia" din 13.11.2014, această eroare a fost îndreptată prin răspunsul transmis de Institutul de Istorie "George Bariţiu" din Cluj-Napoca, cu nr. 807/21.11.2014, semnat de directorul Institutului, prof. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, care atestă că zona istorică Maramureşul de Nord, cu raioanele Rahău, Teceu şi Hust din teritoriul actual al regiunii Transcarpatia, a făcut parte din statul român.

Răspunsul are următorul conţinut: "Teritoriul actual al regiunii Transcarpatia - zona istorică Maramureşul de Nord cu raioanele Rahău, Teceu şi Hust - a făcut parte din statul român.

Până la sfârşitul anului 1918, teritoriile în cauză au făcut parte din comitatul Maramureş, aflându-se sub jurisdicţia monarhiei dualiste austro-ungare, iar din 1 decembrie 1918 până în 25 iulie 1921 au făcut parte din judeţul Maramureş, aflându-se în componenţa statului român.

Această situaţie rezultă din Decretul XVI publicat în "Gazeta Oficială" a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi Ţinuturilor Româneşti din Ungaria nr. 54/13.09.1919, p. 414, în care se precizează că toate cele nouă circumscripţii electorale pentru alegerea deputaţilor, ale judeţului Maramureş de atunci - Vişău, Dragomireşti, Rahău, Sighet, Bârsana, Şugatag, Cîmpulung şi Teceu - au făcut parte de facto şi de iure din componenţa Statului Român din Tabloul rezultatelor alegerilor generale pentru Adunarea Deputaţilor în Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş şi din Tabloul alegerilor generale pentru Senat, publicate în Monitorul Oficial al României nr.171 din 18 noiembrie 1919, pp. 9640-9642, respectiv nr. 172 din 19 noiembrie 1919, pp. 9718-9719."

Deşi au trecut 8 ani de la primirea acestui răspuns, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie nu a flexibilizat, darămite să fi accelerat procedura de acordare a cetăţeniei române pentru conaţionalii noştri din dreapta Tisei. Se pare că guvernele şi alte autorităţi de la Bucureşti n-au vrut să supere regimurile opresive la adresa românilor de la Kiev nici măcar cu o floare a recunoaşterii şi recunoştinţei. În schimb, Ungaria, o ţară mai mică, acordă în masă cetăţenia ungară maghiarilor din Transcarpatia, care sunt reuniţi într-o comunitate de circa 200.000 de oameni.

Solicit, pe această cale, Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României, precum şi Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, să rezolve de urgenţă problema acordării cetăţeniei române conaţionalilor noştri din Maramureşul istoric înglobat fortuit, în urma unor vicisitudini ale istoriei, în Ucraina.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Extinderea listei medicamentelor compensate şi gratuite, un pas important pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a românilor"

În centrul preocupărilor Partidului Social Democrat privind îmbunătăţirea condiţiei sistemului de sănătate din România se află asigurarea unor servicii medicale de un înalt grad calitativ, precum şi accesul populaţiei la medicamente noi şi facile din punctul de vedere al preţurilor.

Acest deziderat este o prioritate de prim rang a Programului de guvernare al PSD în domeniul sănătăţii, iar ministrul sănătăţii, prof.dr. Alexandru Rafila, a decis în mod judicios extinderea listei de medicamente compensate şi gratuite. Este al treilea demers similar iniţiat în acest an de către ministrul PSD al sănătăţii, în scopul creşterii gradului de siguranţă şi confort a pacienţilor, referitor la facilitarea procurării medicamentelor de toate tipurile, nu doar a celor de strictă necesitate.

Astfel, Guvernul României a aprobat Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate.

Noua actualizare a listei de medicamente gratuite şi compensate va intra în vigoare începând cu 1 decembrie şi presupune introducerea unui număr de 21 de molecule noi, destinate pacienţilor cu afecţiuni oncologice, Parkinson, insuficienţă cardiacă, boli endocrine şi metabolice, afecţiuni pulmonare cronice, angioedem ereditar şi amiotrofie spinală musculară.

Consider remarcabil faptul că, dintre noile medicamente nou introduse în România, cele mai multe dintre ele vor fi benefice pacienţilor cu afecţiuni oncologice.

Politica Ministerului Sănătăţii este de a majora exponenţial posibilitatea românilor de a intra în posesia medicamentelor inovative, de care au absolută nevoie, mai ales cei cu afecţiuni cronice.

PSD a intrat la guvernare într-un moment delicat al sănătăţii, sistemul ajungând aproape în colaps din cauza gestionării mai puţin potrivite a efectelor crizei pandemice asupra populaţiei. A fost nevoie ca noul ministru al sănătăţii să managerieze de o manieră constructivă problemele sistemice, iar rezultatele nu au încetat să se vadă.

Apreciez extinderea listei de medicamente oferite de stat, deoarece sănătatea unei naţiuni trebuie să constituie o politică naţională, iar românii merită să fie susţinuţi pentru a beneficia de servicii de sănătate de nivel european.

Doamna Alexandra Huţu:

Am văzut cu toţii, inclusiv colegii de la USR, sesizarea depusă la Parchetul General de către Agenţia Naţională de Integritate cu privire la doamna Clotilde Armand, primarul Sectorului 1.

Ca oameni politici, nu cred că ar trebui să comentăm conţinutul juridic al acestei sesizări şi nici procedurile juridice ulterioare. Justiţia trebuie lăsată să-şi facă treaba, iar noi, politicienii, trebuie să ne abţinem să comentăm deciziile magistraţilor sau ale inspectorilor de integritate. De asemenea, nu intenţionez să mă pronunţ eu asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei doamnei Armand. Eu ştiu că în Constituţie prezumţia de nevinovăţie este garantată.

Mă voi referi la standardele de integritate invocate ani la rând de către Uniunea Salvaţi România, iar ceea ce le solicit colegilor noştri de la USR este să aplice în cazul doamnei primar Clotilde Armand exact aceleaşi standarde de integritate pe care le-au invocat obsesiv în cazul altor demnitari care au fost acuzaţi de incompatibilitate sau de fapte penale, cum este acum cazul doamnei Clotilde Armand.

Subliniez că USR şi-a construit întreaga platformă politică pe aceste principii de integritate şi anticorupţie. Cei care au votat această formaţiune au optat pentru USR în primul rând pentru promisiunea că vor veni cu oameni integri şi că vor lupta împotriva corupţiei din politică. I-au votat mai puţin pentru experienţa aproape inexistentă în domeniul economic şi administrativ. Iar după participarea lor la guvernare, probabil că îi vor vota şi mai puţini. Însă au fost mulţi români care au crezut în acel slogan "Fără penali în funcţii publice".

Mie nu-mi place acest termen de "penal" aplicat cuiva care nu a fost condamnat şi care beneficiază, conform Constituţiei, de prezumţia de nevinovăţie.

Dar, potrivit retoricii USR, doamna Clotilde Armand este acum "un penal într-o funcţie publică". Repet, personal nu sunt de acord cu astfel de etichete. Încerc doar să subliniez cum s-ar vedea lucrurile, dacă USR aplică în cazul doamnei Armand aceleaşi sloganuri şi principii pe care le-au aplicat altor politicieni acuzaţi de instituţiile statului de fapte penale şi incompatibilitate.

Am văzut că doamna primar a dat o explicaţie juridică, prin care încearcă să arate că este nevinovată. Eu vă spun că exact acelaşi lucru au făcut marea majoritate a politicienilor acuzaţi de fapte penale. Dar asta nu a contat niciodată pentru USR, care a susţinut mereu că simpla acuzare de fapte penale de către o instituţie a statului este incompatibilă cu funcţia publică, iar cel care se află într-o astfel de situaţie trebuie să-şi dea demisia, să se pună la dispoziţia justiţiei, să aibă încredere în instituţiile statului de drept, iar dacă îşi va demonstra nevinovăţia şi va fi achitat, poate reveni în viaţa politică. Asta a susţinut mereu USR şi mă aştept să aplice aceleaşi criterii şi colegei lor de partid, doamna Armand.

De altfel, chiar din partea dumneaei, care a fost mereu foarte vocală pe acest subiect al integrităţii, mă aştept să facă pasul în spate, să îşi dea demisia şi să îşi apere dreptatea în justiţie, exact aşa cum cerea altor oameni politici care se aflau într-o situaţie similară cu cea în care se află dumneaei acum.

Altfel, dacă acest lucru nu se întâmplă, dacă doamna primar se va agăţa cu ghearele de funcţia de primar, cum spuneau cei de la USR, iar dacă acest partid nu va lua o decizie de suspendare a doamnei Armand, până la finalizarea anchetelor, atunci, USR se va descalifica definitiv din posturi de reper moral şi de integritate al clasei politice din România.

Stimaţi colegi de la USR, dacă nu veţi lua aceste decizii pe care le-aţi pretins mereu din partea altor partide, atunci, cu tot respectul, discursul dumneavoastră despre integritate şi anticorupţie este pură demagogie şi nu veţi mai avea căderea să-i acuzaţi pe alţii, de la această tribună a Parlamentului, de lipsă de integritate!

Domnul Ioan Balan:

"Îmi doresc ca toţi constructorii care lucrează la Autostrada A7 să avanseze în acelaşi ritm precum constructorul român!"

Ani de zile s-a spus despre români şi România fie că nu suntem în stare să facem drumuri, fie că nu ştim şi nu putem să construim autostrăzi şi căi ferate, fie că trebuie să vină alţii să ne arate cum se face. Lucrările pentru infrastructura de transporturi au fost făcute în trecut, în principal, de firme străine, de mare prestigiu la nivel internaţional, recunoscute pentru calitate în ţara lor, care, însă, pe noi nu ne-au convins prea tare prin calitatea lucrărilor executate în România, însă, cu siguranţă, ne-au dus la capătul răbdării prin tergiversări şi termene lungi execuţie. Lucrări care trebuiau finalizate în maximum 2-3 ani, la noi au durat şi peste 10 ani.

Ştiţi cu toţii cât de mult apreciez munca jurnaliştilor români care urmăresc constant modul în care evoluează proiectele de investiţii din România. Munca lor aduce multe beneficii pentru dezvoltarea României, prin presiunea pe care o pun pe decidenţi. Cu motive întemeiate, jurnaliştii au criticat, de-a lungul anilor, fie ritmul lent al constructorilor, fie motivele invocate de aceştia pentru întârzieri, fie calitatea lucrărilor, fie nepăsarea autorităţilor. Însă, recent, am constatat o largă apreciere a presei pentru constructorul român care munceşte şi execută o parte din Autostrada A7 şi care făcut în numai două luni, ceea ce ne obişnuisem să vedem numai după câţiva ani. Cu poze şi filmări, jurnaliştii au constatat că avansul lucrărilor i-a surprins până şi pe ei. Aşadar, şi românii pot!

Îmi doresc cu putere ca toţi constructorii Autostrăzii Moldovei, care au câştigat licitaţiile pentru execuţia lucrărilor, să ia exemplul pozitiv de la constructorul român, să mobilizeze toate resursele de care dispun, utilajele şi oamenii, iar avansul lucrărilor la autostradă să fie, pentru prima dată, o reală uimire şi pentru români.

Finalizarea Autostrăzii Moldovei într-un termen scurt nu ar fi doar o gură de oxigen pentru economia Moldovei şi pentru accelerarea dezvoltării. Finalizarea Autostrăzii A7 într-un termen scurt este şi un imperativ determinat de faptul că am obţinut finanţare europeană nerambursabilă pentru acest proiect strategic al Moldovei, iar banii nu vor sta la dispoziţia noastră pe termen nelimitat.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Agricultura românească, în pericol!"

În drumurile mele de la Iaşi către şi dinspre capitală, străbat mulţi kilometri prin ţară; traversez multe sate, ogoare, râuri. Mă cuprinde o extraordinară tristeţe şi îngrijorare privind cum, de la lună la lună, apele parcă se retrag, iar albiile râurilor abia mai păstrează un fir subţire de apă. Oriunde privesc în jur văd doar câmpuri uscate.

Ultimele date venite de la Ministerul Agriculturii descriu o situaţie aproape apocaliptică a culturilor agricole din acest an - am atins pragul de un milion de hectare afectate major de seceta extraordinară a ultimelor luni, cu suprafeţe afectate chiar în proporţie de sută la sută. Statisticile arată că avem 37 de judeţe cu suprafeţe distruse de secetă, cu agricultori şi fermieri disperaţi.

Nu putem trata cu superficialitate această situaţie dramatică din ţara noastră, fiindcă mai bine de 20% din toţi angajaţii din România lucrează într-o formă sau alta în agricultură. Vorbim despre mai mult de 250.000 de români care sunt îngrijoraţi cu privire la ziua de mâine! Mai mult, chiar dacă creşterea economică din ultimii ani a făcut să se modifice ponderea din PIB a diferitelor ramuri economice, totuşi, agricultura românească reprezintă 4,4% din PIB.

Privind în urmă, în istoria ultimilor ani, situaţia dificilă a agriculturii româneşti arată o imagine a lipsei de priorităţi şi de minimă viziune administrativă. Situaţia subvenţiilor la hectar este una net inferioară altor ţări din Uniunea Europeană. Suprafeţele de pământ sunt lucrate încă fragmentat, făcând ca randamentul pământului nostru fertil să fie unul mult sub potenţial. Sistemele prohibitive de asigurare a culturilor îi fac pe agricultorii români vulnerabili în faţa impredictibilităţii climatice. Irigaţiile sunt insuficiente şi fără o strategie coerentă.

Durerea mare în această perioadă este tocmai în privinţa acestui ultim aspect, al sistemelor de irigaţii. Apreciez foarte mult eforturile ministrului Petre Daea care lucrează intens la finanţarea europeană şi naţională a sistemelor secundare de irigaţii.

Tristeţea cea mai mare o reprezintă dezastrul pe care USR l-a produs în agricultura noastră, negociind PNRR-ul parcă împotriva intereselor României! Cum este posibil ca, având atât de multe informaţii despre problemele cu deşertificarea sudului României, cu încălzirea globală, cu secetele prelungite, să nu te lupţi pentru finanţarea sistemelor de irigaţii din ţara ta? Cum este posibil ca, având în rândurile tale, USR-ule, un fost comisar european pe agricultură, să nu conştientizezi nevoia unui întreg sector vital de a avea acces la fonduri europene, mai ales într-un program de reconstrucţie şi rezilienţă? Cum este posibil ca "progresiştii" şi "noii politicieni" de la USR nu doar să ignore, dar să se lupte pentru ca România să nu aibă acces la fonduri PNRR pentru irigaţii, deşi alte ţări europene au obţinut sume importante pentru fix acelaşi lucru? Din nefericire, răspunsul nu este nici simplu, nici onorant!

În ultimele luni, Partidul Social Democrat, alături de partenerii din coaliţia de guvernare renegociază şi efectiv se luptă pentru includerea în PNRR a finanţării sistemelor de irigaţii. Apreciem şi discuţiile pe care premierul Ciucă le-a avut recent la Bruxelles, unde se pare că vom reuşi să obţinem finanţare de două miliarde de euro prin PNRR pentru irigaţiile din ţara noastră. Este dezamăgitor, totuşi, că, din cauza unor interese de neînţeles din partea unor foşti guvernanţi aroganţi şi înguşti ca viziune, PSD trebuie să se lupte acum să repare ceea ce USR a stricat în timpul unor extrem de importante negocieri europene. România a pierdut timp şi energii importante mai ales în ceea ce priveşte agricultura. Şi iată în ce situaţie tragică ne aflăm acum!

Ţara noastră se află într-o situaţie extraordinară care necesită intervenţie fermă şi rapidă din partea întregii clase politice, nu doar a Guvernului. De aceea, exceptând pe acei politicieni din opoziţie pe care electoratul îi va trimite în groapa istoriei, fac apel la dumneavoastră pentru a strânge rândurile şi a susţine eforturile noastre de a salva agricultura din România, ţăranii şi fermierii noştri!

Domnul Ioan Mang:

"Din nou despre creşterea pensiilor"

PSD a acceptat să intre la guvernare într-o perioadă de criză, pentru că problemele românilor nu pot fi rezolvate stând în opoziţie şi doar criticând. Am acceptat să guvernăm împreună cu PNL şi UDMR, pentru a putea influenţa în mod decisiv deciziile importante ce vizează bunăstarea şi nivelul de trai al românilor. Problema pensiilor sau mai exact aducerea acestora la un nivel decent care să asigure un trai liniştit pentru seniorii României a constituit prioritatea noastră din prima zi de guvernare.

În aceste vremuri de criză, consider că nu este echitabil ca toate pensiile, inclusiv cele foarte mari, să crească la fel de mult ca pensiile mici. Aşadar, consider oportună o abordare diferenţiată - în loc să creştem punctul de pensie cu 15% pentru toţi, inclusiv pentru cei cu pensii de mii sau zei de mii de lei, cum susţine PNL, cred că este mai corect să creştem mai mult pensiile mici. Propunerea PSD este ca aceeaşi sumă alocată pentru pensionari să fie împărţită pentru o majorare cu circa 10% a punctului de pensie şi a pensiei minime, iar diferenţa, până la 15%, să fie direcţionată sub forma unor măsuri de sprijin acordate exclusiv pensionarilor cu venituri mici, cei care sunt cel mai afectaţi de creşterea preţurilor la alimente, medicamente şi utilităţi.

Conform unor calcule preliminare, suma necesară unei creşteri a punctului de pensie cu 15%, cum susţine PNL, ar fi de 16,5 miliarde de lei. Viziunea PSD este de a se opera o majorare a punctului de pensie şi a pensiei minime cu circa 10%, ceea ce ar reprezenta o cheltuială bugetară suplimentară de doar 11 miliarde de lei, iar diferenţa de aproximativ 5,5 miliarde, până la 16,5, să fie folosită pentru ajutoare ţintite către pensionarii cu venituri mici, cei mai vulnerabili în faţa inflaţiei galopante.

Din punctul meu de vedere, nu văd niciun impediment pentru ca pensia minimă şi punctul de pensie să crească cu cel puţin 10%, aşa cum a propus PSD încă din luna august, când alţii ziceau că era o propunere populistă. Suma exactă ce va fi alocată pentru pensionari şi modul în care va fi împărţită - între creşterea punctului de pensie şi alte ajutoare acordate strict pensionarilor cu venituri mici - trebuie să fie stabilită doar după ce se clarifică modul în care va fi reglementată piaţa de energie, o altă problemă stringentă a întregii societăţi româneşti, şi asta pentru a vedea care sunt sumele rămase disponibile în bugetul de stat. Cred că aşa este logic şi normal.

În acest context, este important ca bugetul de stat şi pentru asigurările sociale pentru anul 2023 să fie pregătite şi adoptate în următoarele două luni. Dincolo de orice discuţie politică în interiorul sau în exteriorul coaliţiei de guvernare, acestea trebuie să fie priorităţile care să ne călăuzească activitatea politică şi guvernamentală din următoarea perioadă.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"PNL este adevăratul partid care apără interesele pensionarilor"

În afară de PNL, nu cred că există în România un partid care să ţină mai mult la istorie şi care să îşi onoreze înaintaşii cu fiecare ocazie posibilă. PNL va fi mereu partidul care va recunoaşte meritele celor care au construit această ţară, care au pus umărul la edificarea statului român, indiferent de amploarea rolului pe care l-au jucat. Tuturor românilor muncitori trebuie să li se recunoască aportul pe care l-au adus societăţii. Merită mereu reamintit că nu trebuie să fii preşedinte, ministru, parlamentar sau să ocupi orice altă funcţie publică care comportă responsabilitate publică. Ţara reprezintă suma tuturor cetăţenilor săi. De progresul său depinde efortul colectiv al tuturor. De aceea, PNL este partidul care, în ultimii ani, a ţinut să crească veniturile pensionarilor, a celor care au muncit o viaţă întreagă şi faţă de care avem acum o datorie, şi legală şi, în primul rând, morală.

Ce am făcut concret? Guvernul condus de PNL a crescut pensiile atât la 1 septembrie 2020, când punctul de pensie a crescut cu 14%, de la 1.265 de lei la 1.442 de lei, cât şi la 1 ianuarie 2022, când a fost majorat punctul de pensie cu 10%, de la 1.442 de lei la 1.586 de lei. Pentru a veni în sprijinul pensionarilor afectaţi de creşterile de preţuri, Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă a acordat un sprijin financiar în luna ianuarie celor cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, iar în luna iulie pensionarii cu venituri mai mici sau egale cu 2.000 de lei au primit un alt sprijin financiar în valoare de 700 de lei. Atât preşedintele Klaus Iohannis, cât şi premierul Nicolae Ciucă au spus foarte clar că pensionarii din România nu pot şi nu trebuie să suporte efectele inflaţiei. Trebuie să ştim cu toţii că este o măsură pe care PNL a susţinut-o constant, o iniţiativă a Partidului Naţional Liberal.

Susţinem ferm o astfel de abordare şi am şi dovedit-o prin fapte. Majorările sunt un remediu necesar categoriilor sociale care devin vulnerabile într-o perioadă complicată economic, aşa cum este aceasta prin care trecem acum. Pensionarii români vor fi o prioritate pentru PNL, iar cât timp ne vom afla la guvernare, vor fi trataţi cu demnitate!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Statele agresoare, provocare la adresa democraţiei"

În momentul în care Federaţia Rusă a atacat Ucraina, ameninţându-i integritatea teritorială şi punând sub semnul întrebării legitimitatea sa, am realizat cu toţii care este una dintre cele mai proeminente ameninţări la adresa securităţii regionale, statele agresor - "rogue states". Ele încalcă asumat principiile dreptului internaţional, acţionează agresiv şi perturbă stabilitatea şi coeziunea securităţii colective.

În raport cu Alianţa Nord-Atlantică, dar şi cu fiecare stat democratic din arealul european, Federaţia Rusă este şi a fost considerată un stat agresor, al cărui scop este bazat pe un fundament de iluzii şi distorsionări ale istoriei. Dacă ne uităm atent la aliaţii săi pe plan extern, putem observa un numitor comun: toţi sunt state agresoare care interferează cu actualul status quo şi duc un război fie cu vecinii săi, fie cu propria populaţie.

Au existat suspiciuni de câteva luni cu privire la o potenţială susţinere militară acordată Moscovei de către Iran, un stat care încalcă drepturile omului, subminează valorile comunităţii internaţionale şi reprezintă un adăpost pentru organizaţiile teroriste.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a criticat dur decizia Teheranului de a furniza drone şi chiar rachete balistice Federaţiei Ruse pentru a-i asigura dominaţia asupra Ucrainei. Orice stat care susţine obiectivele lui Vladimir Putin nu doreşte doar să rescrie istoria într-un mod violent, dar dovedeşte şi o lipsă de respect pentru eforturile de cooperare în vederea stabilizării fiecărei zone de interes geopolitic din lume. Iranul se confruntă de luni de zile cu proteste împotriva conducerii şi a încălcării drepturilor omului pe care o practică. Întrucât Federaţia Rusă a suferit înfrângeri pe mai multe fronturi în Ucraina, Kremlinul a primit ajutor militar din partea Iranului. Fluxul crescut de arme de la Teheran are ca scop compensarea acestor pierderi suferite de armata rusă, conform declaraţiilor făcute de oficiali ai Administraţiei Biden. Oficialii Pentagonului au comunicat faptul că Federaţia Rusă a folosit drone iraniene în atacurile aeriene, dar Ucraina a avut un răspuns admirabil şi neaşteptat, reuşind să doboare o parte dintre acestea. Vladimir Putin a fost luat prin surprindere de nivelul de susţinere externă acordată Kievului, precum şi de nivelul de pregătire a armatei soldaţilor şi rezilienţa poporului ucrainean ce a fost pus în situaţii-limită în ultimele luni.

Există acum alte suspiciuni referitoare la un nou potenţial furnizor de muniţie al Kremlinului. Statele Unite au obţinut informaţii, conform unui think-tank din Washington, care atestă faptul că Phenianul aprovizionează în secret Moscova cu obuze de artilerie pentru războiul din Ucraina, citând imagini obţinute de sateliţi comerciali. La doar două zile după publicarea anunţului, un tren a intrat în Federaţia Rusă dinspre Coreea de Nord, iar Proiectul 38 North, care monitorizează evoluţiile din Coreea de Nord, a dezvăluit că este pentru prima dată în ultimii ani când o astfel de mişcare feroviară este observată pe această rută.

Singurii susţinători ai activităţilor ilegitime ale Kremlinului sunt alte state agresoare, care, din cauza comportamentului lor atât pe scena internă, cât şi pe cea internaţională riscă izolare diplomatică. Denunţăm opresiunea asupra popoarelor din toată lumea! Strategiile de destabilizare a coeziunii regionale şi globale precum şantajul nuclear, energetic şi utilizarea insecurităţii alimentare ca metodă de coerciţie indică lipsa de grijă şi respect a liderilor autoritari pentru oamenii din ţările lor. Orbiţi de iluzii ale impunerii în regiunile geopolitice de care aparţin, statele agresoare constituie un risc şi în acelaşi timp o vulnerabilitate la adresa securităţii internaţionale.

Când democraţia reală este în pericol, oamenii au de suferit. NATO, UE, ONU furnizează cadrul legal care să limiteze agresiunile pe care le fac state precum Federaţia Rusă, Iran şi Coreea de Nord. Individual, fiecare membru al comunităţii internaţionale ia măsurile necesare pentru a limita orice şansă a acestor state de a avea succes. Devotamentul României în cadrul organizaţiilor din care face parte ne valorifică şi expune valorile naţionale pe care le avem şi pe care luptăm să le menţinem intacte. Iar dacă rămânem fideli parcursului curent, vom reuşi să îndeplinim obiectivele aferente Strategiei Naţionale de Apărare.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Pensionarii cu venituri mici au nevoie de majorarea lor, nu de amăgiri!"

Toţi pensionarii cu care m-am întâlnit şi cu care am discutat, în ultimele luni, se declară şi amăgiţi, dar şi dezamăgiţi de argumentele pe care le înaintează în spaţiul public o parte dintre partenerii noştri de guvernare în privinţa majorării retribuţiilor pe care le primesc lunar. Oamenii spun că au observat că orice decizie pe care colegul nostru de la PSD, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, domnul Marius Budăi, o anunţă, public, în privinţa creşterii pensiilor, imediat aceasta este demontată de către un vector de imagine liberal.

Potrivit acestora, niciuna dintre variantele de lucru promovate de către colegul Budăi, în favoarea majorării pensiilor, nu este acceptată a priori de către PNL. Tind să le dau dreptate pensionarilor, având în vedere că polemica iscată pe numărul de procente cu care s-ar face ajustările, precum şi polemica privind categoriile de beneficiari nu fac altceva decât să blocheze sine die punerea în practică a acestor măsuri salutare. De asemenea, pensionarii au ajuns să se plictisească de această retorică deloc productivă, girată de PNL, şi care nu îi ajută să-şi plătească facturile, să-şi achiziţioneze medicamentele şi alimentele necesare unui trai decent.

Nu îmi doresc să fac observaţii nimănui, pentru că atribuţiile mele ca deputat vizează strict îmbunătăţirea legislaţiei în favoarea tuturor românilor, deci creşterea nivelului de trai, însă mă văd obligat să subliniez faptul că demontarea argumentelor PSD ar trebui însoţită şi de o fundamentare privind impactul bugetar şi sursele de finanţare, mai precis, de cifre clare, dragi colegi şi dragi români!

Vorbele în vânt nu acoperă golurile din bugetul statului, după cum ne-a demonstrat tuturor istoria recentă. Iar PSD, spre deosebire de PNL, a ieşit întotdeauna în spaţiul public cu calcule exacte legate de efortul bugetar pe care îl presupune orice creştere a pensiilor, dar şi cu indicarea posibilităţilor de amortizare a acestuia.

La rândul meu, eu nefiind membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, vă mărturisesc că, în vâltoarea anunţurilor populiste ale PNL în mass-media, nu mai ştiu exact care este propunerea PNL privind creşterea pensiilor. Numai că nu sunt singurul! Mare parte dintre colegii senatori şi deputaţi liberali admit şi dumnealor că nu mai sunt la zi cu ultimele blufuri procentuale privind această problematică stringentă pentru părinţii şi bunicii noştri.

Nu mi se pare deloc corect să existe divagaţii, dezinformări şi manipulări pe un subiect care le afectează radical viaţa în special pensionarilor cu venituri mici şi foarte mici, pentru care fiecare leu contează! Un astfel de eşafodaj politic de dreapta nu este deloc diferit de o glumă proastă, imatură şi care nu face altceva decât să testeze şi mai tare răbdarea vârstnicilor.

Milioanele de pensionari din România nu merită un astfel de tratament! Milioanele de români, retraşi din activitate şi neglijaţi mereu de toate guvernările de dreapta, merită nu doar aprecierea şi recunoştinţa noastră pentru eforturile depuse pentru dezvoltarea României de care ne bucurăm astăzi, ci şi susţinere financiară cuantificabilă drept recompensă!

Consider că ar fi mult mai normal şi echitabil ca, în loc să se majoreze cu 15%-16% sau 25% pentru toată lumea, inclusiv pensiile foarte mari, de 10.000-20.000 de lei, ceea ce ar putea depăşi 10%, să fie direcţionat, sub forma unor măsuri de sprijin, către pensionarii cu venituri mici. Aceştia sunt cei mai afectaţi români de creşterea preţurilor la alimente, la medicamente şi la utilităţi.

Iar PSD nu doar că ştie foarte bine care sunt neajunsurile cu care se confruntă mare parte din populaţie, ci şi implementează măsuri protecţioniste. Numai în ultimul an, conducerea PSD a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale a acordat o atenţie specială pensionarilor cu venituri reduse, aflaţi în risc major de sărăcie. Şi vă reamintesc despre acordarea în plus a unui sprijin în valoare de 700 de lei, care s-a distribuit pensionarilor cu venituri mai mici de 2.000 de lei. De asemenea, persoanele cu dizabilităţi au primit cea de-a 13-a indemnizaţie, iar prin Programul "Sprijin pentru România" s-au alocat voucherele sociale în valoare de 250 de lei, de care au beneficiat 4,7 milioane de români cu venituri reduse.

Aşadar, nu sunt simple exemple, sunt cifre clare. Iar aceste sume demonstrează, fără echivoc, viabilitatea programelor aplicate de PSD pentru reducerea sărăciei şi asigurarea unui nivel de trai pentru români, comparativ cu cel al cetăţenilor din ţările cu economii mai avansate din Uniunea Europeană.

Însă măsurile pozitive luate de către PSD şi miniştrii săi pentru scăderea gradului de sărăcie a românilor mai includ şi creşterea salariului minim, eliminarea şi scăderea mai multor impozite şi taxe, iniţierea şi derularea unor programe de suport pentru crearea de noi locuri de muncă, precum şi susţinerea familiilor tinere ori a agriculturii prin noi programe şi o gamă extinsă de subvenţii.

În opinia mea, este foarte important ca România să continue politicile de diminuare a sărăciei în rândul populaţiei, în acelaşi ritm impus, în ultima perioadă, de către PSD, prin măsuri concludente, şi nu prin jocuri imagologice comparate, pe cât de politicianiste, pe atât de sterile şi de nocive.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Liberalizarea preţurilor din energie pune în pericol capacitatea spitalelor de a funcţiona şi de a oferi servicii medicale de bază"

Profit de oportunitatea prezentei declaraţii politice pentru a trage un semnal de alarmă asupra unei probleme grave ce se acutizează cu fiecare lună în care principiul liberalizării pieţei energiei este deturnat de consecinţele contextului geopolitic actual. Transpunerea incorectă a acestui principiu, suprapus cu efectele actualei crize energetice, va genera un impact devastator asupra capacităţii spitalelor de a acoperi facturile la energie electrică şi gaze naturale.

Încă de anul trecut au existat manageri de spitale care au semnalat gravitatea acestei probleme. La momentul respectiv, preţurile energiei electrice furnizate pentru anumite spitale de anvergură din capitală fuseseră dublate, însă în momentul de faţă vorbim şi despre posibilitatea în care preţurile pot creşte şi de 4-5 ori mai mult faţă de valorile înregistrate anul trecut.

Tergiversarea adoptării unor soluţii care sa asigure reglementarea valorilor la care este tranzacţionată energia, atât timp cât aceasta este puternic influenţată de factori externi, coroborat cu închiderea nejustificată a capacităţilor de producţie de energie din sistemul energetic românesc, va avea efect negativ nu doar asupra nivelului de trai al consumatorilor casnici sau asupra economiei şi mediului de afaceri, ci mai grav de atât, va influenţa în mod direct capacitatea spitalelor de a acorda servicii medicale populaţiei, existând chiar pericolul periclitării asigurării funcţionalităţii acestora.

Nu putem condiţiona actul medical şi garantarea serviciilor medicale către populaţie, blamând la nesfârşit efectele războiului din proximitatea României, fără să venim în schimb cu soluţii adecvate care să răspundă acestei probleme.

Domnule ministru al energiei, aveţi datoria de a elabora şi a propune coaliţiei de guvernare o soluţie care să corespundă situaţiei actuale şi care să preîntâmpine o situaţie greu de imaginat, aceea în care spitalele vor fi nevoite să aleagă între plata facturilor pentru energie şi mesele pacienţilor sau calitatea serviciilor medicale acordate.

Soluţia stingerii becurilor nu poate fi considerată serioasă în acest caz. Colegii mei nu pot opera sau trata pacienţi doar în timpul zilei ori la lumina lumânării. Vă propun să facem cu toţii un exerciţiu de imaginaţie şi să ne gândim care ar fi efectele unei noi supraaglomerări a spitalelor, aşa cum s-a întâmplat pe parcursul pandemiei recente.

Partidul Social Democrat este singura formaţiune politică care a înţeles pe deplin nevoia de a susţine un preţ reglementat pentru toată piaţa energetică. Propunerea colegilor mei este de a reduce preţul în jurul valorii de 1,3 lei/kWh, cu plafoane mai mici pentru cei care economisesc şi se încadrează în anumite praguri de consum, este o soluţie agreată de operatorii din domeniul energetic şi care ar proteja atât consumatorii casnici şi firmele din România, cât şi spitalele.

Domnul Nicolae Giugea:

"Se construieşte mult în România, dar risipa nu a dispărut!"

România traversează o perioadă extrem de favorabilă din punctul de vedere al finanţării şi execuţiei proiectelor de investiţii. Majoritatea primăriilor au primit bani pentru a înfiinţa sau a extinde reţele de utilităţi, pentru a moderniza drumurile sau a asfalta străzile acoperite de pietriş, pentru a renova şcolile, unităţile sanitare şi de cultură. Nu cred că există primar harnic din ţară, care să aibă proiect elaborat şi pentru care Guvernul Ciucă să nu găsească finanţare.

Şi la nivel naţional, lucrurile stau tot într-o dinamică favorabilă. Autostrada Moldovei, la care nu mai visau nici cei mai optimişti, este în construcţie, cea a Transilvaniei progresează, de la Piteşti la Sibiu vom avea, în sfârşit, un drum rapid, iar din capitala Băniei şi până la Piteşti lucrările se mai împiedică, dar merg înainte. Nici pe calea ferată nu stăm rău, deşi ritmul de modernizare nu este încă cel pe care ni-l dorim.

Trebuie să fim oneşti şi să recunoaştem că, fără apartenenţa la Uniunea Europeană, fără puhoiul de bani nerambursabili care intră în ţară din bugetul UE, nu am fi avut bani nici să punem pietriş pe o uliţă. Cei care certau Bruxelles-ul când ne solicita reforme, ar trebui aduşi pe şantiere, să vadă din ce bani modernizăm astăzi ţara.

Cu toate acestea, chiar dacă Uniunea Europeană ne oferă finanţare consistentă, unele obiceiuri româneşti în a risipi banii din resurse naţionale, din impozitele plătite de români, continuă să se manifeste în multe zone ale ţării. Dacă investiţiile utile se fac din bani europeni, unii edili risipesc banii din bugetele locale pe achiziţia de lalele, panseluţe şi beculeţe colorate. De asemenea, chiar şi unele investiţii, deosebit de utile, realizate din bani europeni, sunt făcute de mântuială, din materiale de slabă calitate, care se fărâmă la câteva luni de la recepţia lucrărilor - asfalt care se transformă în nisip la prima ploaie, pereţi care se cojesc înainte să se usuce vopseaua şi aşa mai departe.

Dacă tot construim, ar trebui să construim durabil, cu materiale de calitate şi cu o strictă supraveghere a constructorilor. Înaintaşii noştri au realizat clădiri şi drumuri care au dăinuit secole, în vreme ce astăzi, pentru lucrări de milioane de euro, solicităm garanţii ale lucrărilor, de 12 luni! Oare este normal?

De asemenea, dacă UE ne ajută să finanţăm marile proiecte, acest lucru nu înseamnă că autorităţile trebuie să risipească banii naţionali pe achiziţii absurde sau pe încărcarea schemei de personal cu prieteni, cuscrii sau alte rude.

Domnul Nicu Niţă:

"Reglementarea temporară a pieţei energiei, soluţia propusă de PSD"

Declaraţia mea politică se referă la soluţia propusă de PSD în coaliţie pentru reglementarea preţurilor la energia electrică, care va aduce beneficii suplimentare, pe lângă cele deja acordate de Guvern, în special pentru consumatorii vulnerabili şi pentru economia românească.

Mecanismul propus de Partidul Social Democrat nu va duce la creşterea preţurilor compensate pentru consumatorii care fac economie şi care se încadrează în plafoanele de consum. Această măsură propusă va aduce sprijin suplimentar pentru categoriile vulnerabile, pe timpul iernii.

Această măsură propusă de Partidul Social Democrat va aduce pentru toţi ceilalţi consumatori, inclusiv cei din domeniul industrial, un preţ la energie electrică care nu va depăşi un nivel maxim, reglementat prin lege, care va fi mai mic faţă de preţurile speculative practicate pe piaţa energiei din România.

Partidul Social Democrat a pus pe masa coaliţiei acest mecanism de reglementare a pieţei de energie, pe fondul lipsei unui răspuns venit la numeroasele apeluri adresate Ministerului Energiei de a veni cu o soluţie urgentă şi clară la situaţia din energie.

Această soluţie propusă de experţii Partidului Social Democrat are în spate şi sursa de finanţare, mai exact 2,2 miliarde de euro, bani disponibili în Fondul de Coeziune 2014-2020. Există aceste fonduri şi nu sunt cheltuite, iar dacă nu se va interveni cu o măsură de genul celei propuse de Partidul Social Democrat, banii vor fi pierduţi definitiv, astfel că propunerea social-democrată aduce o rezolvare şi în acest sens.

Ministrul Energiei trebuie să înţeleagă că nu putem să pierdem o sumă importantă din fonduri europene, mai ales că vreme de un an s-au pierdut şi alte fonduri europene, cum ar fi cele pentru comercializarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon, care puteau fi accesate încă din anul 2021 de către Ministerul Energiei.

Această reglementare temporară a pieţei de energie este şi trebuie să reprezinte o chestiune de siguranţă naţională, iar acest mecanism de reglementare trebuie să îşi propună, printre altele, şi asigurarea resurselor energetice pentru consumul intern.

Consider, aşadar, că soluţia reglementării temporare a pieţei de energie, propusă de Partidul Social Democrat, este una serioasă şi necesară, care va duce la temperarea inflaţiei şi prevenirea unei prăbuşiri economice provocate de speculaţiile din energie.

Ministrul Energiei şi colegii din PNL trebuie să înţeleagă că soluţia compensării propusă de aceştia nu a produs oprirea tranzacţiilor speculative pe piaţa de energie.

Colegii liberali din coaliţie trebuie să accepte că liberalizarea pieţei, pusă în practică de Ministrul Energiei, a fost un eşec de proporţii, însă trebuie să depăşim această perioadă, iar soluţia viabilă este reglementarea temporară a preţului de pe piaţa energiei.

Trebuie să înţelegem cu toţii că este nevoie să punem în aplicare cele mai bune soluţii, pentru ca românii să fie sprijiniţi în această perioadă dificilă!

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Forumul Democrat al Germanilor din România, FDGR, condamnă cu hotărâre modul în care primarul PSD al municipiului Făgăraş, Gheorghe Sucaciu, intimidează opoziţia aleasă în mod democratic în Consiliul municipal, pentru a obţine votarea proiectelor propuse de el. Este inadmisibil şi aminteşte de vremurile staliniste, ca persoane din public, care asistă la şedinţa consiliului local, să agreseze fizic şi verbal consilierii care au altă părere decât primarul, aceştia exercitându-şi drepturile conferite prin lege.

Deoarece pentru două proiecte propuse nu s-au pus la dispoziţia consilierilor documentele explicative, iar cei 10 consilieri ai opoziţiei nu au vrut să voteze în necunoştinţă de cauză, primarul Sucaciu a convocat 5 şedinţe "de îndată", motiv pentru care Johannes Klein, consilier din partea FDGR şi prim-preot evanghelic în Făgăraş, a citit în şedinţa de luni, 31 octombrie, o notificare prin care reclama un abuz al "şedinţelor de îndată" din partea primarului, notificarea fiind semnată de 9 consilieri.

Fără a pune documentele solicitate la dispoziţie, primarul a convocat o nouă şedinţă de consiliu în data de 1 noiembrie, în care persoane prezente la şedinţă au început să vocifereze şi să agreseze verbal şi fizic pe mai mulţi consilieri, printre care şi pe consilierul Johannes Klein.

Forumul Democrat al Germanilor din România solicită Ministerului Afacerilor Interne anchetarea acestor incidente şi conducerii centrale a PSD, măsuri în consecinţă.

Domnul Alexandru Popa:

"Proiectul PNL, pentru susţinerea producătorilor agricoli"

Partidul Naţional Liberal a depus o nouă iniţiativă legislativă, prin care îşi propune să vină în sprijinul producătorilor agricoli, având ca principal obiectiv atenuarea problemelor legate de lichidităţi, care le periclitează continuitatea activităţii agricole.

Concret, prin această iniţiativă legislativă sunt vizaţi producătorii agricoli de legume-fructe şi cartofi, care au fost cei mai afectaţi de explozia costurilor de exploatare, precum şi de condiţiile de mediu nefavorabile din acest an (seceta prelungită, grindină etc.), asta în condiţiile în care suprafeţele cultivate în câmp oricum nu asigură necesarul de materie primă pentru fabricile de procesare, acestea funcţionând la un nivel mai mic de 30% din capacitate. Trebuie menţionat, în acest context, că cele mai importante cheltuieli pentru aceste ferme sunt cele cu materialul săditor, răsadurile, cu îngrăşămintele, pesticidele, cu lucrările mecanice, cu irigaţiile, cu sortarea, ambalarea, etichetarea şi transportul produselor.

Nu trebuie ignorate nici cheltuielile cu forţa de muncă, care provoacă dificultăţi atât în perioada înfiinţării culturii, cât şi în campania de recoltare. Toate aceste condiţii neprielnice îi destabilizează economic pe aceşti producători şi fac, din păcate, să crească riscul de abandon al culturii.

Tocmai de aceea, PNL a gândit o schemă de ajutor de stat pentru producătorii agricoli de legume-fructe şi cartofi, care ar urma să fie instituită pentru o perioadă de 3 ani. Potrivit proiectului, valoarea ajutorului de stat reprezintă 20% din valoarea producţiei comercializate şi se acordă în tranşe trimestriale, dar nu poate depăşi anual 100.000 de euro în cazul persoanelor juridice şi persoanelor fizice înregistrate fiscal conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, respectiv 300.000 de euro în cazul cooperativelor şi grupurilor/organizaţiilor de producători.

Consolidarea şi dezvoltarea sectorului privat, prin promovarea unor programe de investiţii pentru producătorii agricoli, prin introducerea unor măsuri financiar fiscale şi asigurarea de oportunităţi în vederea valorificării producţiei agricole pe piaţă de către fermieri reprezintă o prioritate pentru PNL. Consider că doar prin astfel de măsuri vom putea contracara impactul negativ asupra securităţii alimentare în timpul unei situaţii de criză.

Este important, aşadar, să protejăm agricultura autohtonă cu măsuri care să asigure atât continuitatea producţiei, cât şi securitatea locurilor de muncă din acest sector economic strategic!

Prin noi înşine pentru România!

Doamna Raisa Enachi:

"Guvernul român instituie amenzi pe bandă rulantă"

Românii care au fosă septică riscă amenzi uriaşe, fiindcă, domnilor de la guvernare, ca de obicei, aţi pus carul înaintea boilor!

Instituiţi amenzi pentru oamenii care au o fosă septică în curte, dar ţara noastră încă nu a terminat proiectele de apă-canal din bani de la bugetul de stat sau din bani europeni! Suntem de râsul Uniunii Europene, fiindcă cerem bani pentru asemenea proiecte, deoarece primarii nu au reuşit, în 32 de ani, să facă drumuri şi tot ceea ce trebuie pentru comunităţile pe care le conduc, dar au ştiut să-şi mărească încă o dată salariile!

Toţi proprietarii de case, dotate cu fose septice, trebuie să se înscrie într-un registru la Primărie. Românii care deţin "un sistem individual adecvat de epurare", o fosă septică, sunt obligaţi să se înscrie în Registrul de Evidenţă a Sistemelor Individuale Adecvate pentru Colectarea şi Epurarea Apelor Uzate, conform H.G. nr. 714 din 26 mai 2022 privind aprobarea Criteriilor pentru autorizarea, construcţia, înscrierea/înregistrarea, controlul, exploatarea şi întreţinerea sistemelor individuale adecvate de colectare şi epurare a apelor uzate, cu termen limită pe 30 octombrie 2022.

Domnule prim-ministru şi toţi cei care aţi semnat asemenea hotărâre de Guvern, care impune sancţiuni românilor cu fosă septică în curte, aveţi cunoştinţă de realitatea românească din mediul rural?

H.G. nr. 714 a intrat în vigoare în luna mai 2022 şi prevede obligativitatea proprietarilor de fose septice de a se înscrie în Registrul de Evidenţă a Sistemelor Individuale Adecvate pentru Colectarea şi Epurarea Apelor Uzate, iar fiecare administraţie locală are obligaţia întocmirii acestui registru. Primăriile care nu întocmesc acest registru riscă amenzi de la 10.000 de lei la 15.000 de lei. Înscrierea se face printr-un formular pus la dispoziţie de fiecare primărie în parte, iar persoanele fizice şi juridice care nu respectă această prevedere riscă amenzi de la 5.000 de lei la 10.000 de lei.

Deci, pe de o parte, veţi amenda primăriile, care nu au întocmit registrul, pe de altă parte, veţi amenda românii care au o fosă septică în curte! Halal legislaţie, copiată după model european, dar fără să avem niciun gând să terminăm aducţiunea de apă, canal şi gaze în România, şi apoi să implementăm reguli europene!

Domnilor guvernanţi, chiar dacă consideraţi că societatea românească a evoluat în ultimele decenii, multe judeţe ale ţării au rămas încă în urmă cu 100 de ani, iar Vasluiul se numără printre acestea. Abia peste vreo 15 ani toate locuinţele vor avea toaletă civilizată, în casă, nu în curte! Mai mult de 20.000 de locuitori nu sunt racordaţi la reţelele de canalizare, în judeţul Vaslui, doar 13 din cele 81 de comune au reţele de canalizare. Potrivit unei statistici a Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad-Iaşi, din cele 32 de sisteme de canalizare doar 15 sunt funcţionale, deşi autorităţile locale au investit pentru ele milioane de euro din fonduri europene. Ce s-a întâmplat cu banii europeni pentru sistemele de canalizare?

Ce să facă românii mai întâi cu banii pe care îi au: să mănânce, să plătească facturi aberante la utilităţi, să cumpere medicamente sau să vă dea vouă, guvernaţilor, mii de lei pe amenzi?

Şi atunci, vă întreb retoric, evident, în ce realitate trăiţi, domnilor de la Palatul Victoria?

Domnul Cosmin Şandru:

Guvernul Ciucă a alocat cel mai mare buget de investiţii din ultimii 30 de ani, iar la rectificare, acesta a fost suplimentat.

Rata inflaţiei este, într-adevăr, ajunsă la cote îngrijorătoare în întreaga Uniune Europeană, de asemenea, criza energetică şi recesiunea care ameninţă zona euro - toţi aceşti factori încetinesc în această perioadă ritmul firesc al dezvoltării României, estimat la începutul guvernării. Însă, cu toate acestea, măsurile curajoase luate de Guvern se reflectă în prognozele optimiste ale FMI şi Băncii Mondiale pentru anul 2023. În vreme ce Guvernul estimează o creştere economică de 2,8% pentru anul 2023, FMI şi Banca Naţională prevăd o creştere de peste 3% pentru anul viitor.

Aşa cum a prezentat situaţia Comisia de Prognoză, pentru rectificarea bugetară din noiembrie, inflaţia va stagna în acest an şi chiar va fi în scădere anul viitor, ajungând la 8%, iar salariul mediu net poate ajunge la o medie de 4.235/lunar.

În Germania, de pildă, situaţia este cu mult mai îngrijorătoare. OCDE estimează că economia Germaniei se aşteaptă să scadă cu 0,7% în 2023.

Cu toate aceste efecte geopolitice defavorabile, economia României se va relansa sub auspiciile pozitive ale construcţiilor (+5,9%) şi ale serviciilor (+3%), în contextul oportunităţilor de exploatare a resurselor naţionale şi infuzia masivă de fonduri europene.

Rata de absorbţie a fondurilor europene este de 66%, ceea ce indică eficienţa executivă în această perioadă.

De asemenea, Pachetul de masuri "Sprijin pentru România", ale cărui fonduri sunt structurate în proporţie de 60% pentru investiţii în economie - ceilalţi de 40% fiind destinaţi cetăţenilor vulnerabili - este o altă măsură care dă şansa economiei româneşti să se dezvolte prin sporirea producţiei naţionale şi protejarea românilor care sunt mult mai expuşi efectelor inflaţiei.

Faţă de aceste investiţii, Guvernul alocă alte 90 de miliarde de euro, 10 miliarde fiind rămase din perioada de programare 2014-2020, iar restul de 80 de miliarde de euro provin din PNRR, din perioada de programare 2021-2027.

Toate aceste finanţări direcţionate către zona de investiţii şi sprijinirea mediului de business reprezintă şansa vitală a României pentru a depăşi criza economică, dar şi pentru a grăbi dezvoltarea naţională.

În acest sens, înfiinţarea de către Guvern a Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior este metoda optimă pentru a interacţiona cu mediul de afaceri naţional, pentru a-l promova la nivel global şi pentru a transforma România în destinaţia ideală pentru investitorii internaţionali. Acest proiect liberal, pro mediul de afaceri, promite inovare, locuri de muncă cu salarii atractive şi, implicit, productivitate sporită.

Iată un alt pilon care consolidează economia naţională. Este limpede că România are nevoie de un executiv de dreapta, cu motoarele turate la maximum, lipsit de acţiuni populiste, pentru a ajunge la nivelul celorlalte state europene dezvoltate, după decenii de stagnare.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"PSD a pus la punct Proiectul privind reglementarea pieţei de energie din România, pe care îl va supune analizei coaliţiei de guvernare"

Obiectivul nostru principal, ca partid de guvernare, este să asigurăm suportabilitate şi predictibilitate, astfel încât populaţia şi economia să nu sufere din cauza lipsei energiei şi a preţurilor ridicate la utilităţi.

Măsurile de până acum au ferit cea mai mare parte a consumatorilor casnici, dar şi IMM-urile, de şocul scumpirilor masive la gaze şi electricitate, dar şi-au atins limitele. Bugetul naţional nu mai poate şi nu mai trebuie să suporte compensările care, în mare măsură, au alimentat speculaţiile.

Trebuie neapărat o altfel de abordare, fapt recunoscut inclusiv de preşedintele Iohannis şi de premierul Ciucă.

PSD susţine că proiectul său privind reglementarea reprezintă soluţia adecvată sau măcar o bună bază de pornire în reglementarea pieţei energiei.

Am susţinut încă de la începutul crizei energetice că liberalizarea s-a făcut haotic, iar lucrurile au scăpat cu totul de sub control.

Revenirea la o formă reglementată a pieţei, pe o perioadă determinată, este o necesitate pentru protejarea populaţiei, pentru salvarea economiei naţionale şi pentru combaterea speculei. Chiar dacă nu deţine portofoliul energiei, PSD se implică şi propune soluţii pentru cele mai stringente probleme ale populaţiei.

De asemenea, PSD revine cu propunerea făcută încă din ianuarie 2022, cu privire la utilizarea banilor europeni pentru acordarea de vouchere de energie pentru consumatorii vulnerabili.

PSD nu abandonează soluţia reglementării ferme a pieţei energiei pentru o perioadă de doi ani. Timpul trece şi este necesar ca, în cel mai scurt timp, până la finalul acestei luni, să se producă ajustarea legislativă corespunzătoare. Altfel, nu se va putea aplica de la începutului anului viitor. În plus, este vital să existe o perspectivă clară şi stabilă asupra pieţei energiei, înainte de finalizarea bugetului naţional pentru anul viitor. De aceea, partenerii de la celelalte partide trebuie să lase deoparte orgoliile şi să muncească alături de PSD la punerea în aplicare a soluţiei reglementării.

Sunt colegi de la PNL cărora le este greu să accepte că liberalizarea pieţei, pusă în practică de actualul ministru al energiei, a fost un eşec de proporţii. Însă trebuie să accepte că singura soluţie viabilă este reglementarea temporară a preţului curentului electric şi gazelor. Sunt propuneri pentru reglementarea pieţei de energie inclusiv din partea furnizorilor din piaţă. Românii nu mai au timp de fandoseli politice, ci vor soluţii urgente pentru a fi convinşi că vor plăti preţuri decente la facturile de energie şi gaze şi că va exista o stabilitate în acest domeniu care îi afectează pe toţi cetăţenii.

Doamna Maria Stoian:

"Rolul determinant al tinerei generaţii în definirea viitorului României"

Sunt încredinţată că participarea tinerilor noştri în toate sferele de activitate este vitală dezvoltării societăţii româneşti, construită pe valori precum democraţia, toleranţa şi bunăstarea.

Cred cu tărie că noua generaţie are toate argumentele pentru a deveni un segment proactiv al proceselor care au loc, atât în societate, cât şi în viaţa politică, economică şi socială.

Sunt convinsă că tinerii vor reprezenta şi în viitor pilonii dezvoltării României, în ciuda dificultăţilor inerente întâmpinate de-a lungul perioadei postdecembriste şi, mai ales, în ultimii doi ani de pandemie şi crize succesive.

Noua generaţie are acum ocazia să îşi valorifice uriaşul potenţial, creativitatea şi talentul de care dispune, pentru că este, indiscutabil, capabilă să se dezvolte armonios, să evolueze în spirit sănătos din punct de vedere uman şi social, pentru ca mai apoi să devină cetăţeni responsabili.

Încurajez maximizarea implicării tuturor tinerilor în acţiunile decizionale legate de dezvoltarea acestui sector, astfel încât programele care le sunt adresate să fie cu adevărat adaptate necesităţilor lor reale.

Îi îndemn să fie creativi, dinamici şi implicaţi în tot ceea ce fac, inclusiv pe scena politică! Ştiu că nu este uşor pentru nimeni în această perioadă să fie activ, mai ales în politică, dar trebuie să fie determinaţi, miza fiind propriul viitor.

Sunt convinsă însă că, prin simţul răspunderii şi prezenţa în sferele decizionale, tinerii vor avea un cuvânt greu de spus în viitoarele politici publice adoptate la nivel judeţean, regional şi naţional.

Consider că statul român trebuie să garanteze şi să stimuleze participarea decizională a tinerilor, printr-o serie de politici publice destinate lor, precum şi prin alocarea resurselor necesare implementării acestora.

Vă provoc, dragi tineri, să fiţi pozitivi, curajoşi şi înţelepţi, pentru că, aşa cum frumos spunea Aristotel, "Numai obiceiurile bune formate în tinereţe sunt cele care contează cu adevărat!".

Doamna Elena Stoica:

"PSD cere schimbarea tratatelor europene, pentru a transforma Uniunea Europeană într-o instituţie a echităţii, egalităţii şi solidarităţii!"

Partidul Social Democrat consideră că Uniunea Europeană nu întruneşte în prezent toate principiile în scopul căreia a fost creată, respectiv egalitate, echitate şi prosperitate pentru toate statele membre. Europa nu trebuie să lase pe nimeni în urmă şi, în consecinţă, PSD susţine declanşarea procedurilor pentru modificarea tratatelor europene, din convingerea că Uniunea Europeană trebuie să devină mai echitabilă pentru toţi.

Astfel, Parlamentul European a decis convocarea unei Convenţii pentru modificarea tratatelor europene, ca urmare a solicitării venite din partea cetăţenilor, în cadrul Conferinţei privind Viitorul Europei.

Dintre toate consemnările provenite din România, dar şi din alte ţări membre ale Uniunii, Europa trebuie consolidată în viitor, astfel încât să fie mai echitabilă şi mai socială, mai apropiată de cetăţeni, mai puţin birocratizată, o instituţie responsabilizată, care nu va lăsa niciun cetăţean şi nicio ţară în urmă. PSD sprijină schimbarea modului în care funcţionează Uniunea Europeană, atât timp cât obiectivele sunt clare şi concise.

PSD susţine aplicarea unor instrumente şi mecanisme prin care Uniunea Europeană să poată cu adevărat să îi sprijine şi să îi protejeze pe europeni în mod constant, dar şi să acţioneze eficient în contextul unor crize economice, pandemii sau conflicte.

În mod indiscutabil, revenirea Partidului Social Democrat la guvernare a însemnat şi readucerea dimensiunii sociale în prim planul agendei publice a României, mai ales că aceasta a lipsit cu desăvârşire în ultimii ani, iar utilizarea resurselor europene a devenit o prioritate.

Poziţia PSD este, de altfel, sinonimă cu cea a majorităţii românilor care şi-au exprimat opinia referitor la acest subiect, respectiv ajutorarea cetăţenilor şi egalitatea de şanse.

Singura şansă pentru ca Uniunea Europeană să nu se vulnerabilizeze, să rămână puternică, să nu mai piardă membri şi să-şi păstreze criteriile consacrate ale echităţii, unităţii, egalităţii şi solidarităţii este să vorbească cu o singură voce, fără intenţii discriminatorii şi poziţii diferite de la ţară la ţară.

În timpul relativ scurt de când şi-a asumat actul guvernării, se remarcă faptul că PSD a promovat exact măsurile pe care le are de implementat şi Uniunea Europeană în viitor, respectiv sprijinirea populaţiei cu cea mai mare nevoie în această perioadă, cetăţenii care au fost afectaţi de pandemie şi de războiul din apropierea graniţelor noastre.

În acest sens, o bună parte din măsurile noastre sociale şi pentru susţinerea mediului de afaceri, incluse în Programul "Sprijin pentru România" sunt finanţate din fonduri europene.

Consider că protejarea tuturor cetăţenilor europeni, indiferent de ţară şi poziţie socială, trebuie să fie principala preocupare a Uniunii Europene pentru perioada următoare!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Politica de securitate energetică a României"

România nu mai are niciun control asupra extracţiei, importului şi prelucrării petrolului, nu mai are industrie petrochimică şi chimică, toată distribuţia de carburanţi se află în mâna altor state: Rusia prin LukOil şi Gazprom, Kazahstan prin Rompetrol, Ungaria prin MOL, Austria şi Rusia prin OMV, Azerbaidjan prin SOCAR!

Aici s-a ajuns după 30 de ani în care ne-am înstrăinat toate resursele ţării, în care am demolat zeci de fabrici şi uzine, care susţineau nu doar industria orizontală şi verticală a ţării, ci şi o serie de exporturi prin care concuram cu marii producători mondiali care, dintr-o dată, şi cu o deplină complicitate politică, au devenit pentru noi "investitori strategici".

Nici până astăzi, spre exemplu, nu a fost descâlcită povestea datoriilor istorice de peste 600.000.000 de dolari ale Rompetrol, transformate de defunctul domn Patriciu în obligaţiuni, retransformate, apoi, în datorii, "reconvertite" în participaţii la un fond de investiţii kazah - român care are patru angajaţi şi zero cifră de afaceri, dar o misiune nobilă, şi anume, realizarea de proiecte energetice şi de dezvoltare a sectorului energetic din România.

De altfel, i-am şi adresat ministrului energiei o întrebare parlamentară pe această temă.

Şi în timp ce Guvernul nu are niciun plan pentru securitatea energetică a ţării, românii rămân buni de plată!

Din 2024 trebuie să facem dreptate pentru România!

Domnul Daniel Tudorache:

Alegerile pentru competenţa celui de-al 118-lea Congres al Statelor Unite, organizate la mijlocul mandatului prezidenţial al lui Joe Biden, reflectă realitatea momentului referitor la opţiunea politică a americanilor. Alegerile pentru congres dau tonul alegerilor prezidenţiale din 2024, iar din datele prezentate până la acest moment, americanii aleg din nou republicanii.

Primele proiecţii ale analiştilor politici arată că în Senatul SUA nu s-au produs schimbări majore în cazul celor 35 de locuri, însă republicanii sunt văzuţi ca favoriţi pentru a recâştiga controlul.

În schimb, Partidul Republican domină Camera Reprezentanţilor.

Testul democraţiei în SUA se va da în cursa pentru alegerile prezidenţiale din 2024. Rămâne de văzut dacă Trump va fi lăsat să intre în cursa pentru Casa Albă şi dacă vă fi respectată voinţa poporului american.

Domnul Vasile Nagy:

"Oraşul Lipova"

Oraşul Lipova este un oraş situat în judeţul Arad, prima menţiune documentară a oraşului datează din anul 1314 sub denumirea de Lipva, iar în anul 1324 aşezarea este menţionată sub denumirea de castellanus de Lypua.

Datele de la recensământul efectuat în 2011 arată că populaţia oraşului Lipova se ridică la 10.313 locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11.236 de locuitori.

Ca atracţii turistice se pot menţiona Muzeul Orăşenesc Lipova înfiinţat în 1952, Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului, La Ruga - monument de piatră şi marmură ridicat în anul 1933, vechea şcoală românească - construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, staţiunea balneoclimaterică Lipova, Mănăstirea şi Biserica de pelerinaj Maria Radna, Monumentul Eroilor Români din al Doilea Război Mondial, Cetatea Şoimoş.

Astăzi, oraşul Lipova, un oraş atrăgător, cu potenţial uriaş, are suficiente probleme din cauza administraţiei locale, fiind într-un proces de modernizare continuu, care practic nu se vede, cu multe proiecte în derulare şi cu proiecte care aşteaptă să înceapă.

Este necesar ca strategia de dezvoltare locală să devină un instrument de management care să ajute la stabilirea priorităţilor de dezvoltare şi la investirea corectă a resurselor care sunt limitate.

Din punct de vedere economic, strategia de dezvoltare a oraşului Lipova trebuie să pună accent pe încurajarea dezvoltării IMM-urilor şi pe accesarea de fonduri Europene.

Astăzi trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea mediului de afaceri şi a spiritului antreprenorial, pe dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale, pe dezvoltarea resurselor umane, pe conservarea şi protejarea mediului înconjurător şi pe dezvoltarea turismului.

Este necesar să stimulăm dezvoltarea economică prin dezvoltarea sectorului de construcţii, prin asigurarea unor surse de informare, prin consilierea cetăţenilor şi în special a tinerilor în legătură cu programele de finanţare, prin utilizarea eficientă a resurselor locale.

Dezvoltarea trebuie să răspundă nevoilor din prezent, fără a compromite viitorul generaţiilor viitoare, procesele de dezvoltare desfăşurate pe termen scurt, mediu şi lung trebuie să fie capabile să asigure un echilibru între sistemele socio-economice şi elementele capitalului natural.

Trebuie să fim preocupaţi şi de capacitatea de dezvoltare a generaţiilor următoare, să avem grijă să asigurăm un climat de echitate prin manifestarea unor viziuni asupra procesului dezvoltării pe termen lung şi să asigurăm interconexiunea între dezvoltarea economică, nevoile sociale şi protecţia mediului.

Pentru ca Lipova să redevină un oraş prosper, modern şi curat, este nevoie de proiecte de dezvoltare pentru conservarea şi managementul resurselor naturale, pentru producerea de energie verde şi pentru dezvoltarea socioeconomică şi de asemenea, prin atragerea de investiţii pentru dezvoltarea şi consolidarea sectorului productiv, pentru stimularea colaborării dintre mediul de afaceri şi administraţia locală şi pentru acoperirea sectoarelor absente sau deficitare în mediul de afaceri local.

Este nevoie să creştem calitatea vieţii locuitorilor oraşului Lipova, prin crearea de spaţii de recreare şi zone de promenadă, locuri de joacă pentru copii şi spaţii pentru practicarea de diverse sporturi.

Este esenţial să avem în vedere îmbunătăţirea sistemului de educaţie prin deschiderea de şcoli profesionale pentru comunitate, iar readucerea în şcoli a celor care au plecat sau au abandonat şcoala să fie o prioritate.

Este important ca oraşul să devină o destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri conexe prin promovarea turismului local pentru atragerea unor investitori care să desfăşoare activităţi productive.

Oraşul Lipova are nevoie de o dezvoltare economică echilibrată, durabilă şi ecologică.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Marea Neagră şi sfidările viitorului"

De puţin timp, la Bucureşti, s-a desfăşurat Congresul Internaţional BSUN-BUA, intitulat "Dialog şi Cooperare în Regiunile Mării Negre şi a Balcanilor", prilej cu care ar trebui să reevaluăm capitalul cultural pe care ni-l procură litoralul nostru şi capacitatea de a-l converti în capital economic.

Marea Neagră, cu toată geografia ei "excentrică" în raport cu alte zone de acest gen, a reprezentat mereu un punct de atracţie, a cunoscut o mulţime de confruntări, de o intensitate pe care tindem să o uităm, dar a fost şi un punct de naştere şi un mediu de afirmare pentru culturi şi civilizaţii pe cât de interesante, pe atât de fertile. Regiunea Mării Negre, datorită bogatei ei istorii, este un creuzet multinaţional, în care multiculturalismul şi diversitatea sunt de secole realităţi cotidiane, nu probleme teoretice pentru profesorii de drept. Etnii, limbi, religii, culturi şi civilizaţii coexistă aici, cu puţine excepţii, în bună înţelegere, edificând societăţi pluraliste, creative, care au oferit lumii mari valori culturale.

Ieşirea din comunism şi restructurarea geopoliticii regiunii au fost oportunităţi pentru relansarea zonei în toate domeniile, pentru creşterea stabilităţii şi colaborării. Adunarea Parlamentară de Cooperare Economică la Marea Neagră a fost întemeiată, între altele, tocmai pentru a gestiona, în folosul regiunii şi al Europei, această diversitate culturală şi etnică. Drept dovadă, faptul că una dintre cele trei comisii care funcţionează în cadrul Adunării, este Comisia pentru Cultură, Educaţie şi Probleme Sociale, al cărei preşedinte am fost, în urma cu ceva timp.

Provocările cărora regiunea noastră trebuie să le facă faţă, în materie de dezvoltare, după încheierea acestui conflict, sunt considerabile, după cum ştim cu toţii. Aşezată pe traseul vechiului Drum al Mătăsii, care, astăzi, a redevenit axa economică principală a planetei, la jumătate de drum între Occident şi Asia de Est, regiunea Mării Negre riscă, paradoxal, să devină un simplu spaţiu de tranzit, strivit între cei doi poli economici majori. Trebuie să fim pregătiţi pentru a face faţă acestui mediu înalt concurenţial, iar cea mai bună modalitate este cea de a ne pregăti tinerii, de a ne adapta sistemele de învăţământ şi cercetare, astfel încât ele să furnizeze specialişti pregătiţi să utilizeze în beneficiul ţărilor din regiunea noastră avantajele comparative pe care le avem. Nu în ultimul rând, specialişti capabili să fructifice beneficiile cooperării dintre ţările noastre, aflate în mediul atât de favorabil al regiunii Mării Negre.

Noi, în România, avem deja experienţa preliminară a unei asemenea iniţiative. Profesorul Mircea Maliţa, unul dintre cei mai respectaţi viitorologi europeni, membru al Clubului de la Roma, a organizat, în anii ’90, o Universitate a Mării Negre, o instituţie de cercetare deschisă proiectelor regionale, menită să identifice convergenţe şi soluţii la provocările cu care ne confruntăm, în plan economic, cultural şi al infrastructurii. Au rezultat, din activitatea Universităţii, proiecte interesante, unele dintre ele devenite componente ale dezvoltării României în ultimele două decenii.

Dau doar exemplul polului de energie eoliană, dezvoltat în ultimul deceniu în Dobrogea, care a ajutat România să devină una dintre campioanele energiei neconvenţionale în Uniunea Europeană, o iniţiativă care, prin corelarea strategiilor educaţionale şi de dezvoltare, poate fi cu uşurinţă extrapolată la dimensiunea întregii regiuni a Mării Negre. Avem potenţialul şi chiar vocaţia de a deveni furnizori de energie regenerabilă pentru toată Europa de Est, nu doar consumatori de hidrocarburi.

În acest sens, în primul rând, sugerez un proiect care să constituie un prim pas în direcţia transformării, prin educaţie şi cercetare, a regiunii Mării Negre - alcătuirea, de către Academiile naţionale, a unui Atlas al institutelor de cercetare în materie de dezvoltare durabilă din ţările membre ale OCEMN. Prin intermediul lui, vom avea cu toţii la dispoziţie o hartă vie a resurselor de cercetare ale regiunii şi, totodată, o cale de acces multilateral la aceste resurse. Atlasul ar urma să îi lege pe toţi cercetătorii din regiune implicaţi în dezvoltare durabilă, fie că se află în universităţi sau institute, într-o reţea de cercetare pentru educaţie şi dezvoltare durabilă la Marea Neagră - o resursă strategică, pe care o putem pune la dispoziţia guvernelor noastre, a miniştrilor educaţiei, a specialiştilor, pentru a orienta în viitor dezvoltarea ţărilor din regiune către competitivitate şi sustenabilitate ecologică.

Să nu uităm un lucru esenţial - acolo unde politica divide, cultura uneşte, iar mai multă cultură înseamnă întotdeauna mai puţină violenţă, mai puţin conflict!

Domnul Mihai Weber:

"PSD consideră că stabilirea unui preţ maximal la energie este obligatoriu!"

PSD consideră că preţul la energie şi gaze nu mai trebuie subvenţionat, indiferent de nivelul pe care îl stabileşte această aşa-zisă piaţă liberă. Este foarte important să înţelegeţi că întreaga planetă, nu doar România, trece printr-o criză profundă. Trebuie să ne devină clar tuturor că trebuie luate decizii care să protejeze populaţia şi economia României, mai presus de protejarea unor anumite interese de partid sau de grup.

Stabilirea unui preţ maximal corect nu este doar o datorie a unui stat orientat către protejarea intereselor celor mulţi, ci este singura soluţie pentru a stopa dezechilibrele majore create de o piaţă axată pe a realiza profituri enorme pe termene cât mai scurte. Iată de ce eu cred cu tărie că nu putem accepta ca lăcomia unui grup restrâns de interese să afecteze viaţa şi bunăstarea unei ţări!

De aceea, fac apel la dumneavoastră să sprijiniţi propunerea PSD de a stabili un preţ maximal pentru piaţa de energie, pentru o perioadă limitată de timp, păstrând în acelaşi timp şi pragurile stabilite pentru cei care reuşesc să se încadreze în anumite limite de consum, pentru că, în acest mod, încurajăm şi economisirea energiei.

Măsura pe care noi o propunem vine şi în sprijinul românilor care folosesc sisteme de încălzire pe bază de curent electric şi care nu se pot încadra în pragurile stabilite, chiar dacă ar dori. Totodată, ceea ce noi propunem va ajuta economia României, oferind companiilor o predictibilitate şi sprijin pentru a rămâne competitivi pe o piaţă şi aşa extrem de dezechilibrată.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Luna aceasta am avut o întâlnire, la Praga, cu Ellen Germain, Reprezentant Special pentru Holocaust, Departamentul de Stat al SUA.

Am prezentat evoluţiile înregistrate de România în ultimii ani în materia promovării memoriei victimelor Holocaustului, prin adoptarea Strategiei Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, despre Legea care introduce istoria evreilor şi Holocaustului ca disciplină obligatorie pentru elevii de liceu, începând cu anul şcolar 2023-2024.

Am subliniat că această strategie va genera un impact semnificativ în rândul elevilor din învăţământul preuniversitar, al studenţilor, profesorilor, asupra angajaţilor instituţiilor publice şi activiştilor din societatea civilă în general. Avem datoria de a confrunta trecutul cu onestitate, dar mai ales de a promova educaţia despre Holocaust, întrucât, fără a învăţa din tragediile istoriei, nu putem spera la un viitor mai bun.

De asemenea, am avut discuţii cu privire la Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi a Holocaustului, despre îmbunătăţirea legislaţiei pentru sprijinirea eforturilor de combatere a negării şi distorsionării realităţii istorice privind memoria victimelor Holocaustului.

Totodată, am avut am avut o întâlnire productivă, la Praga, cu Stuart Eizenstat, consilier special pe problemele Holocaustului în Biroul Afacerilor pentru Europa şi Eurasia, Departamentul de Stat al SUA.

Am discutat despre evoluţiile înregistrate de România, în ultimii ani, despre noua Lege care instituie disciplina obligatorie "Istoria evreilor. Holocaustul", despre viziunea mea ca reprezentant special al Guvernului în privinţa felului în care mediul politic şi cel administrativ răspund misiunii de a combate antisemitismul, xenofobia, discursul instigator la ură.

Totodată, am discutat despre nevoia de a combate ştirile false care favorizează antisemitismul, revizionismul istoric, diminuarea responsabilităţilor, relativizarea sau negarea Holocaustului ori promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război, genocid sau crime împotriva umanităţii.

O altă întâlnire la Praga a fost cu Gregory Schneider, vicepreşedintele executiv al Claims Conference.

Fondată în 1951, de reprezentanţii a 23 de organizaţii evreieşti majore internaţionale, Claims Conference negociază şi acordă fonduri persoanelor şi organizaţiilor şi urmăreşte restituirea proprietăţilor evreieşti furate în timpul Holocaustului.

Am discutat cu Gregory Schneider despre măsurile statului român pentru supravieţuitorii Holocaustului, despre cum putem extinde pensiile şi compensaţiile acordate supravieţuitorilor Holocaustului din România care nu locuiesc acum nici în Israel şi nici în România, ci în alte 15-20 de state din întreaga lume.

Am discutat, de asemenea, despre eforturile făcute de Claims Conference pentru cei 10.000 de supravieţuitori ai Holocaustului care trăiesc astăzi pe teritoriul Ucrainei, victime directe ale invaziei ruse.

Claims Conference s-a implicat încă din primele zile şi a reuşit să asigure asistenţă umanitară şi medicală, inclusiv să relocheze câteva sute de supravieţuitori în Germania.

În calitatea sa de vicepreşedinte executiv al Claims Conference, domnul Schneider a subliniat priorităţile şi provocările actuale ale organizaţiei, subliniind imperativul de a răspunde nevoilor de bunăstare socială ale victimelor regimului nazist şi de a obţine despăgubiri pentru victimele care nu au primit încă despăgubiri.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, din nou, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 132.

Ordinea de zi pentru astăzi şi programul de lucru au fost distribuite şi afişate pe pagina de Internet a Camerei.

Vă reamintesc că până la ora 11.00 vom dezbate iniţiativele pentru care comisiile permanente au propus respingerea. La încheierea dezbaterilor, astăzi, urmează şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă există observaţii sau obiecţii sau propuneri de modificări ale ordinii de zi? Nu.

Aşadar, intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 391 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 510/2017.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Rog reprezentantul Comisiei pentru muncă sau Comisiei pentru sănătate să dea citire raportului comun.

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru sănătate.

În aceste condiţii...

Nu vă mai grăbiţi, stimată doamnă, am rezolvat cazul mai rapid, rămâne pentru data viitoare. (Se adresează doamnei deputat Cristina-Agnes Vecerdi.)

(Vociferări.)

Da, a fost mai rapid.

(Domnul deputat Adrian Wiener vine la prezidiu să ia raportul.)

Vă rog.

Şi să nu uitaţi să mi-l înapoiaţi.

Domnul Adrian Wiener:

Stimaţi colegi,

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 510/2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 391 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 391 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în vederea aplicării uniforme a reglementărilor privind posibilitatea continuării activităţii până la 70 de ani pentru unele categorii de medici.

La întocmirea prezentului raport, cele două comisii au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi; punctul de vedere negativ al Guvernului.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Există intervenţii din partea grupurilor? Nu.

Trecem la...

Nu mai trecem la nimic.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 70 din 3 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 17 martie 2021; PL-x 97/2019/2021.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul, din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisia juridică, Comisia pentru mediu sau Comisia pentru constituţionalitate.

Domnule Dămureanu, vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

PL-x 97/2019/2021.

Raport comun asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"

Comisia pentru constituţionalitate, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 70 din 3 februarie 2021.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 24 noiembrie 2020, iar în 2 decembrie 2020 a fost trimisă la Preşedintele României, pentru promulgare. Preşedintele României, la 18 decembrie 2020, a formulat cerere de sesizare de neconstituţionalitate asupra legii. Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 70 din 2021, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că prevederile legii sunt neconstituţionale în ansamblul lor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea aflată în procedură de reexaminare în şedinţa din 26 aprilie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei, membrii comisiilor au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţe separate.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 23 septembrie 2021.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a examinat legea în 26 octombrie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea aflată în procedură de reexaminare şi documentele anexate, în şedinţa din data de 29 martie 2022.

Membrii comisiilor sesizate au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei legi.

Iar în raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Legea rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 46 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic; PL-x 390/2019.

Comisia juridică, Comisia pentru mediu sau Comisia pentru agricultură, vă rog, raportul.

Domnule Alda, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Alda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 46 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unei perioade de 5 ani pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (1) al art. II din Legea nr. 186/2017.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

În urma dezbaterilor, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru abrogarea art. 46 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Alda. Nu domnul Alda, domnul Scripnic.

Vă rog.

Domnul Lilian Scripnic:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe lângă faptul că expunerea de motive este insuficient argumentată, iar textul propunerii legislative nu este în concordanţă cu scopul declarat de iniţiator, aceasta nu răspunde nici nevoilor din domeniu.

Prin adoptarea proiectului de lege, dispoziţiile art. 46 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008, care are ca scop fundamental majorarea suprafeţelor împădurite din zonele deficitare de păduri, îşi pierd eficienţa.

Aşadar, prin modificarea acelui alin. (3) al art. 46 se creează un vid legislativ.

De aceea, Grupul AUR nu susţine acest proiect legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai există intervenţii.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49 din 25 iunie 2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto; Pl-x 121/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Iniţiatorul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule Filip Havârneanu.

Dar vă rog să fiţi mai... mai pe fază, data viitoare.

Vă rog.

Domnul Filip Havârneanu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Este un proiect foarte simplu care vine să elimine discriminarea dintre cei care practică ridesharing - Uber şi Bolt - şi taximetrie.

În momentul de faţă, cei care practică taximetria pot merge pe banda unică de transport, în timp ce cei care fac Uber şi Bolt nu au acest drept.

Interesul nostru nu este să-i ajutăm pe unii sau pe alţii. De aceea, împreună cu colegul meu, Adrian Wiener, am pregătit şi o lege pentru a ajuta taximetriştii.

Ne-am dori să nu mai existe această discriminare şi să reuşim împreună să-i ajutăm pe români. Pentru că românii sunt beneficiarii acestui proiect.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Revin, Comisia pentru transporturi sau Comisia pentru tehnologia informaţiei, vă rog, raportul comun.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49 din 25 iunie 2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu prezenta propunere legislativă.

Senatul a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 7 martie 2022.

La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere: avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, al Consiliului Legislativ; avizul nefavorabil al Consiliului Economic şi Social; avizele negative ale Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 20 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2019, în sensul ca autoturismele care efectuează transport alternativ să nu beneficieze de facilităţile de trafic aferente serviciilor publice de transport local, cu excepţia posibilităţii de a circula în localităţi pe banda special amenajată pentru mijloacele de transport auto în comun, fără a perturba circulaţia acestora.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cele două comisii au dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 5 aprilie 2022. La lucrările şedinţei au fost prezenţi deputaţii conform listei de prezenţă.

Membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţa din 19 aprilie 2022. La lucrările şedinţei au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 19.

În conformitate cu prevederile art. 56 şi 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la lucrările comisiilor au participat, în calitate de invitaţi: din partea Ministerului Afacerilor Interne - domnul Dumitru Drăgan, subsecretar de stat, şi domnul Robert Bistriceanu; din partea Asociaţiei Coaliţia pentru Economia Digitală - domnul Cătălin Codreanu, preşedinte; şi din partea Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România - domnul Vasile Ştefănescu, preşedinte.

În urma dezbaterilor iniţiativei legislative, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Coleşa, vă rog, la dezbateri generale.

Nu înainte de a-i saluta pe tinerii de la balcoane. Nu ştiu cine sunt. Dar vă salutăm cu drag şi bine aţi venit la Camera Deputaţilor! (Aplauze.)

Domnule Coleşa, nu pe dumneavoastră vă aplaudă, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nici nu mi-am închipuit acest lucru.

Revenind la iniţiativa legislativă. Nu contestăm dreptul celor care practică un transport alternativ, aşa-numitul ridesharing, să beneficieze de dreptul de a circula pe banda dedicată mijloacelor de transport în comun, aşa cum o fac şi taxiurile, doar că, la fel, n-ar trebui să existe nicio diferenţă în drepturi şi în obligaţii, ale celor care practică ridesharing faţă de cei care practică servicii de taximetrie.

În esenţă, vedem ce se întâmplă în practică. Este vorba de acelaşi lucru, atât cei... aceleaşi servicii. Atât cei care oferă servicii de taximetrie, cât şi cei care oferă servicii de transport alternativ. În practică, este exact acelaşi lucru, doar că avem două legi, două tipuri de obligaţii, două seturi de facilităţi. Ar trebui să fie una singură pentru toţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Radu-Iulian Molnar.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Venind de la Cluj, un oraş care mare parte din zi este blocat în trafic, pot spune foarte clar că orice măsură prin care încurajăm oamenii să renunţe la maşinile personale este binevenită. Şi legea aceasta exact asta face, încurajează transportul alternativ. Dăm celor care fac Uber şi Bolt acelaşi drept pe care îl au taximetriştii, şi anume să folosească banda dedicată transportului în comun.

Stimaţi colegi,

Scopul nostru nu este să blocăm România, ci dimpotrivă, să-i ajutăm pe cei care inovează, chiar şi atunci când vine vorba de mobilitate urbană.

Aşa că haideţi mai degrabă să-i ajutăm şi să-i ajutăm şi pe cei care fac taximetrie. Şi mai degrabă să le ridicăm din restricţii, decât să impunem restricţii noi.

Şi, dacă tot ziceam de Cluj şi de taximetrie, aş avea un mesaj, totuşi, pentru colegii noştri de la PNL Cluj.

Dacă cumva reuşiţi să discutaţi cu primarul Emil Boc, să-i atrageţi atenţia că - chiar şi în oraşul de cinci stele - legea trebuie respectată. Deja de ani de zile domnul primar Emil Boc blochează în mod ilegal accesul taximetriştilor pe banda pentru transport în comun. A pierdut deja nenumărate procese şi urmează să mai piardă în continuare. Şi, cu toate acestea, insistă, dând hotărâri de Consiliu Local care merg împotriva legii.

Totuşi, chiar şi domnul Emil Boc ar trebui să respecte legea.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domule preşedinte.

Grupul AUR nu va susţine acest proiect legislativ, pentru că, în mod evident, creează o discrepanţă, o facilitate pentru o companie străină care nu plăteşte taxe şi impozite în România.

Să ştiţi că firmele de taximetrie în România trebuie să îndeplinească nişte criterii şi nişte exigenţe foarte dure, foarte clare, foarte ferme, pe când cei care practică aceste servicii de ridesharing nu trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe, în ceea ce priveşte vechimea maşinii, confortul, atestările şoferilor, atestările firmelor şi aşa mai departe, licenţe şi aşa mai departe.

Ca atare, considerăm că mai întâi ar trebui să avem o lege pe care să o respecte toţi - atât companiile locale de taximetrie, cât şi cele străine care fac acelaşi lucru aici, transport de persoane.

Dorinţa noastră este să stimulăm firmele româneşti. Să le stimulăm, să avem grijă de ele, să le protejăm, să le asigurăm un cadru legislativ în care să-şi desfăşoare activitatea în linişte, să plătească taxe şi impozite în România. În niciun caz nu ne dorim să încurajăm companii care nu plătesc aici mare parte din taxe şi impozite.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O secundă, stimaţi colegi, avem o mică dezbatere.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Gabriel Andronache şi domnul deputat Ioan Balan.)

Nu mai sunt intervenţii.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Domnule Balan, vă rog, nu vă îndepărtaţi.

Stimaţi colegi,

Astăzi pentru poporul ucrainean este o zi specială şi îl rog pe preşedintele Grupului de prietenie cu Ucraina să vă adreseze un scurt mesaj.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Balan:

O mare sărbătoare a fiecărei ţări - sărbătoarea limbii materne.

O zi, un reper, o sărbătoare importantă în viaţa comunităţii ucrainene este ziua de 9 noiembrie, când ucrainenii din toată lumea sărbătoresc Ziua Scrierii şi Limbii Ucrainene.

În România, Legea nr. 213/2018 a consfinţit această dorinţă mai veche a etnicilor ucraineni.

Limba unui neam, limba unui popor este temelia şi coloana vertebrală a acestuia. Cultura unui neam este inima şi spiritul acelui neam. Limba reprezintă o pecete a identităţii sale naţionale, a rezistenţei sale şi a evoluţiei în furtunile istoriei. Limba unui neam este sanctuarul şi vatra în acelaşi timp; în jurul ei se clădeşte structura de rezistenţă, forţa şi personalitatea statului. Ea este garanţia fundamentală a evoluţiei sale în modernitate. S-au petrecut şi au evoluat şi datorită rezistenţei prin cultură, prin opere literare valoroase.

Prin legendarul Taras Şevcenko şi prin opera sa literară, limba ucraineană a evoluat, s-a întărit şi a rezistat.

De aceea, opera acestui gigant al culturii ucrainene este considerată ca fiind fondatoarea limbii şi literaturii ucrainene moderne.

Rostesc aici, cu solemnitate de cetăţean al României şi al lumii, că Taras Şevcenko pentru ucraineni este la fel ca Mihai Eminescu pentru români - fondatorul unei limbi frumoase şi extrem de bogate.

În România, ucrainenii reprezintă a treia etnie, după numărul de etnici. Vorbim de aceasta ca de una autohtonă, foarte multe dintre localităţile în care trăiesc compact fiind atestate documentar de peste şapte secole.

Însă pentru orice etnie, o sărbătoare importantă în viaţa comunităţii este legată de sărbătorirea limbii materne, aceasta fiind moştenirea sacrală a unui popor, care se transmite din secol în secol prin documente scrise sau pe cale orală.

Să omagiem, să cultivăm şi să respectăm cu sfinţenie în conştiinţa noastră şi în faptele noastre tezaurul sacru ce înseamnă limba neamului. Să fie mereu sfinte pentru fiecare popor sau etnie, limba ucraineană şi limba română, acolo unde trăiesc românii ca etnie. Este un imperativ al acestor vremuri, al acestor timpuri ca să depunem eforturi masive permanente şi consecvente pentru păstrarea şi transmiterea tezaurului lingvistic al limbilor noastre mai departe, către urmaşii noştri, continuând astfel axioma fundamentală a specificului identitar naţional în marea bogăţie a limbilor celorlalte popoare.

Ca deputat al României, îmi doresc ca limba română să fie respectată şi apărată în comunităţile etnice româneşti din Ucraina, exact aşa cum este respectată şi apărată, prin lege, limba ucraineană în România.

Promovarea conservării limbilor materne, dezvoltarea şi securizarea acestora vor fi idealuri fundamentale, pentru că acestea încurajează diversitatea lingvistică a lumii cosmopolite în care trăim şi contribuie într-o mare măsură la dezvoltarea conştiinţei privind tradiţiile lingvistice şi culturale din întreaga lume.

Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Balan.

La mulţi ani limbii ucrainene! (Aplauze.)

Mergem mai departe.

5. Propunerea legislativă pentru acordarea de zile libere plătite persoanelor care votează; Pl-x 118/2022.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, vă rog, doamna Csép, raportul.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Propunerii legislative pentru acordarea de zile libere plătite persoanelor care votează

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru acordarea de zile libere plătite persoanelor care votează.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru acordarea unei zile libere plătite persoanelor care au calitatea de salariat şi care îşi exercită dreptul de vot, pentru orice tip de alegeri organizate în cadrul unui proces electoral distinct.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, de respingere a propunerii legislative, pentru următoarele considerente:

- prezenţa la vot este un drept şi o obligaţie civică, acordarea de stimulente în acest scop nefiind de dorit. Având în vedere că votul se desfăşoară într-o zi liberă, ziua liberă acordată nu constituie motiv pentru facilitarea prezenţei la urne şi, în plus, este discriminatorie la adresa celor care nu au statutul de angajat. Mai mult decât atât, prevederea instituie o povară suplimentară, nejustificată, în sarcina angajatorilor, care nu au niciun rol în procesul de vot;

- soluţia propusă, respectiv asimilarea perioadei de efectuare a zilei libere plătite pentru exercitarea dreptului de vot cu cea reglementată prin art. 146 alin. (2) din Codul muncii, pentru efectuarea concediului de odihnă anual, este lipsită de predictibilitate, prin reglementarea unui regim juridic distinct faţă de legislaţia aplicabilă altor zile libere plătite, care nu intră în calculul zilelor de concediu de odihnă, acordate de angajator cu ocazia unor evenimente, cum ar fi: donare de sânge, căsătorie, decesul unui membru al familiei, naşterea unui copil şi altele asemenea, care, de regulă, sunt efectuate de angajat cu ocazia desfăşurării respectivului eveniment.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Adrian-George Axinia, vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Votul este un drept şi o obligaţie civică. Acordarea unei zile pentru cetăţenii care îşi exercită acest drept poate fi interpretată ca o ingerinţă asupra deciziei cetăţeanului de a vota.

AUR susţine respingerea acestui proiect de lege care forţează antreprenorii să plătească pentru ca românii să meargă la vot.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

6. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 340/2020.

(Doamna deputat Daniela Oteşanu şi doamna deputat Oana-Marciana Özmen solicită să ia cuvântul.)

O secundă!

Raportul!

Vă rog! Vă rog, stimată doamnă! Am o aplecare mai bună spre stânga, iertaţi-mă!

Vă rog, doamna Oteşanu.

Doamna Daniela Oteşanu:

Mulţumesc.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru apărare şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, trimisă cu adresa Pl-x 340 din 4 iunie 2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în sensul instituirii unor obligaţii, în sarcina anumitor autorităţi şi instituţii publice, în scopul dezvoltării infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social la fel.

Guvernul nu susţine iniţiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului a avizat şi ea favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru transporturi, ai Comisiei pentru apărare şi ai Comisiei pentru industrii au propus un raport preliminar de respingere.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Simion George, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Cu privire la circulaţia pe drumurile publice, vreau să vă descriu un caz care mi s-a întâmplat personal, pe 30 septembrie, asupra căruia am solicitat să intervină Corpul de Control al ministrului de interne. Am fost oprit de Brigada Poliţiei Rutiere, mi-a fost adus la cunoştinţă faptul că am carnetul suspendat. După ce am făcut testul de alcool şi testul de substanţe stupefiante am ieşit zero la ambele. Şi am fost dus cu forţa, de mascaţi, la sediul Poliţiei Brigăzii Rutiere din strada Udrişte, unde am fost ţinut, împotriva voinţei mele, o oră şi jumătate, am fost percheziţionat de două ori - există proces-verbal de control asupra mea, deşi aveam imunitate parlamentară... În presă...

O voce din sală:

Nu aveau voie!

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu aveau voie, sigur că nu aveau voie!

În presă a apărut că am două dosare penale, unul pentru că am condus cu permisul suspendat, celălalt pentru că am avut o tamponare uşoară, unde am făcut constatare amiabilă.

Joia trecută mi-a venit hârtie de la Parchetul Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie, care spune negru pe alb că nu aveam permisul suspendat în data de 30 septembrie. Deci am fost ridicat şi dus cu forţa, chiar dacă nu aveau voie poliţiştii să facă acest lucru, total abuziv.

Am cerut într-o conferinţă de presă să intervină Corpul de Control al ministrului de interne.

Cer şi de la tribuna Parlamentului, având în vedere propunerea legislativă care se dezbate acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doar că acest proiect de lege avea legătură cu autovehiculele nepoluante, nu cu situaţia dumneavoastră şi a permisului, şi a altora, dar, mă rog, aţi speculat bine.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată; Pl-x 632/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisia juridică sau Comisia pentru muncă, vă rog.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, trimisă cu adresa Pl-x 632 din 25 octombrie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai doreşte nimeni să ia cuvântul.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, precum şi a Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice; Pl-x 321/2020.

Vă rog, domnule Alda, raportul comun.

Domnul Adrian Alda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic, precum şi a Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unei perioade de 5 ani pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (1) al art. II din Legea nr. 186/2017.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să respingă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic, precum şi a Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Lilian Scripnic, vă rog, Grupul AUR.

Domnul Lilian Scripnic:

Mulţumesc încă o dată, domnule preşedinte.

Intuiesc că iniţiatorul a dorit să facă o lege prin care să protejeze fondul forestier de tăierile ilegale şi distrugeri.

Dar această lege fie că va putea fi uşor interpretată, fie că va putea fi folosită nu cu destinaţia necesară îndreptată către categorii vulnerabile ce nu au un impact major distructiv.

Ţinând cont de contextul crizei energetice, de gravitatea sărăciei anumitor categorii sociale sub incidenţa unei asemenea legi, pentru anumite fapte pot nimeri persoane împinse de la spate de sărăcie şi de frig.

Astfel, pedeapsa cu nişte sancţiuni administrative pentru un om amărât se poate transforma în una penală, pentru simplul fapt că acesta îşi doreşte să supravieţuiască.

Consider că legea trebuie revăzută, în sensul de a putea distinge furtul calificat, distrugerea în masă, furtul cu scop comercial şi pedepsirea acestora prin sancţiuni penale; pe de altă parte, este necesară distingerea acţiunilor ce pot avea la bază motive atenuante.

Omul mereu a făcut parte din acest ecosistem, pădurea.

De multe ori, proiecte făcute de partidele de la guvernare, ce s-au succedat timp de 33 de ani, nu sunt votate chiar de propriii iniţiatori, la fel cum se întâmplă şi de data aceasta.

În acest sens, sunt alocaţi bani ce pot fi folosiţi pentru consultanţă şi pentru a plăti specialişti.

Admitem asemenea situaţii în cazul partidelor noi, fără experienţă, cum am fi noi, de exemplu, însă avem pretenţii mari în cazul celor ce ştiu bine cum se face acest lucru, de a face proiecte legislative de calitate.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Flucuş Dumitru, tot din partea Grupului AUR, vă rog.

Domnul Dumitru Flucuş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Trăim o realitate grea. Iarna se apropie şi foarte mulţi cetăţeni din ţara noastră nu au reuşit să se aprovizioneze cu lemn de foc, fie datorită lipsei efective a materialului de pe piaţă, fie a preţului ridicat.

Acest proiect legislativ care prevede înăsprirea sancţiunilor şi pedepse cu închisoarea pentru cei care au o cantitate mică de lemn, foarte mică, pe care o folosesc doar pentru încălzirea locuinţelor, nu vine ca să sprijine cetăţenii şi nu va avea nici efectul dorit, acela de a proteja pădurile ţării noastre.

Avem suficientă legislaţie acum, care, dacă este aplicată, va avea ca efect diminuarea furturilor, pentru că nu cetăţenii care se încălzesc cu câteva vreascuri sunt cei care periclitează pădurile din România, ci organizaţii care lucrează eficient şi cu multe mijloace performante, prin care cantităţi mari de lemn dispar din pădurile noastre.

Socotim că nu este bine pentru momentul în care ne aflăm. Dimpotrivă, Codul silvic ar trebui modificat, în sensul în care să permită intrarea în pădure a cetăţenilor, la fel cum a fost până în anul 2010, astfel încât aceştia să poată să cureţe de vreascuri pădurea, vreascuri care devin depozitare al multor familii de gândaci care atacă copacii tineri.

Şi, din această cauză, propunem respingerea legii.

O să mai vedem peste un an sau doi, când criza energetică va trece, ce măsuri trebuie luate ca să şi protejăm pădurea.

Deocamdată trebuie să protejăm, în primul rând, cetăţenii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - REPUBLICARE; PL-x 558/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru sănătate, vă rog, raportul.

Acum v-a venit rândul.

Vă rog, stimată doamnă.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - REPUBLICARE, trimis cu adresa PL-x 558/2019 din 28 octombrie 2019.

Senatul a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 95/2006, în scopul asigurării cadrului legal pentru finanţarea asistenţei medicale primare din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, prin alocarea unor sume în cuantum de minimum 8% din acest buget, concomitent cu implicarea activă a autorităţilor administraţiei publice locale în sprijinirea medicinei de familie.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse; avizul negativ al Comisiei juridice, punctele de vedere negative ale Guvernului; punctul de vedere negativ al Ministerului Sănătăţii.

La dezbaterea iniţiativei legislative a participat, în calitate de invitat, domnul Aurel-George Mohan, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Haideţi, deşi avem patru înscrişi la cuvânt, să începem cu doamnele!

Doamna Diana Stoica, Grupul USR, vă rog.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Noi astăzi respingem un proiect care viza practic alocarea a 8% din FNUASS, minim, pentru asistenţa medicală primară. Deşi spunem la nivel declarativ că vrem să investim şi să dezvoltăm asistenţa medicală primară, pare că nu suntem dispuşi să alocăm fondurile.

Dar avem, datorită USR, care a inclus, în 2021, în PNRR, 180 de milioane de euro pentru investiţii în cabinetele medicilor de familie, în special pentru oameni din mediul rural, ca să poată avea şi ei acces la cabinete dotate şi la medici. Şi aceşti bani, deşi au fost alocaţi din 2021, suntem în noiembrie 2022, s-au aprobat cererile de finanţare din august, iar astăzi, în noiembrie, nu avem nici măcar un contract semnat, astfel încât să se poată începe aceste renovări de cabinete medicale care trebuie finalizate până pe 15 mai 2023.

Deci fac astăzi un apel către ministrul sănătăţii să semneze aceste contracte, ca să poată începe renovarea cabinetelor medicilor de familie.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Înainte de a-i da cuvântul doamnei Enachi Raisa, dacă aţi observat că partea dreaptă a clădirii s-a lăsat puţin, să ştiţi că este din cauza sportivilor, rugbiştilor de la echipa naţională, care ne-au făcut onoarea să ne viziteze. (Aplauze.)

Vă sfătuiesc să-i aplaudaţi, având în vedere fizicul lor impresionant. (Aplauze.)

Mult succes la meciurile amicale şi la cupa mondială care urmează! (Aplauze.)

Aşadar, doamna Raisa Enachi, vă rog, la microfon, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În esenţă, proiectul respectiv este bun, chiar este unul foarte bun mai ales pentru judeţul Vaslui.

Dar aş fi înţeles dacă venea AUR şi nu ştia că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei financiare.

Bine, asta a fost şi o scuză, presupun eu.

Însă, ţinând cont de ce ni se explică în punctul de vedere al Guvernului, referitor la obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a acorda facilităţi şi stimulente aferente instalării unui medic, înfiinţării şi funcţionării cabinetului de medicină de familie, se menţionează că, potrivit prevederilor art. 5 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se efectuează în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale.

Deci, autorităţile administraţiei publice locale, din păcate, sunt preocupaţi, primarii, de salariile lor, mai puţin de nevoile cetăţenilor şi mai ales în domeniul sănătăţii.

AUR, la acest proiect legislativ, se va abţine.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Manea, deputat al minorităţilor, vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest Proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii conţine câteva prevederi foarte bune.

Prima este aceea prin care autorităţile administraţiei publice locale trebuie să acorde facilităţi pentru instalarea medicilor de familie şi pentru înfiinţarea şi funcţionarea cabinetelor de medicină de familie.

Iar cea de-a doua, aşa cum s-a menţionat mai devreme, vizează ca Fondul Naţional Unic de Sănătate, din acest fond să se aloce minimum 8% din buget pentru funcţionarea şi finanţarea asistenţei medicale primare.

În prezent, medicina de familie beneficiază de un suport financiar de sub 6%. Mai mult decât atât, aşa cum reiese şi din expunerea de motive, peste 600 de localităţi din România, în special din mediul rural, nu au medic de familie.

În definitiv, consider că piramida serviciilor medicale care, la bază, în mod necesar trebuie să aibă medicina primară, medicina de familie mai departe, ambulatoriu, servicii spitaliceşti la vârful piramidei, care sunt, evident, şi cele mai costisitoare, ar trebui să funcţioneze şi în ţara noastră.

Din păcate, această piramidă a serviciilor medicale, în prezent, o identificăm ca fiind cu vârful în jos.

Oamenii, în general, apelează la cele mai scumpe servicii medicale, la cele spitaliceşti, chiar şi pentru probleme banale. Pentru orice problemă oamenii apelează la serviciile din spitale, de aceea avem aglomeraţie în spitale.

În opinia mea, acest proiect de lege, chiar dacă va fi respins, ar trebui să ne aplecăm cu mai multă îngrijorare, spun eu, şi să susţinem - de ce nu?! - toţi reprezentanţii partidelor politice o măsură care să vină în sprijinul înfiinţării şi funcţionării cabinetelor medicilor de familie, îndeosebi în mediul rural.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Wiener Adrian, Grupul USR, vă rog.

Domnul Adrian Wiener:

Stimaţi colegi,

Am să vă vorbesc în calitate de iniţiator al acestui proiect.

Ideea este următoarea: România are cea mai mare mortalitate evitabilă din Uniunea Europeană, practic principala cauză a acestui indicator nenorocit este accesul deficitar la medicina primară, accesul deficitar la screening, la prevenţie, la acoperire vaccinală, la monitorizarea bolilor cronice, la toate aceste componente care în final se soldează cu spitalizări evitabile şi cu mortalitate evitabilă.

Nu există Lege a bugetului în care de la acest microfon să nu se solicite, prin unul sau două amendamente, creşterea finanţării medicinii de familie. Nu există raport de ţară care să nu recomande creşterea acoperirii cu medicină primară, în micul urban sau în rural. Nu există strategie naţională de sănătate care să nu asume acest lucru. Nu există ministru care să nu vorbească în comisii sau pe unde vorbeşte de importanţa medicii primare.

Exact asta făcea acest raport, codifica această viziune într-un proiect de lege cu un minim de finanţare. Media în Uniunea Europeană este peste 10%, iar în ţările cu sisteme de sănătate dezvoltate este 14% alocare pentru medicina primară, pentru a descărca spitalul, pentru a oferi în medicina prespitalicească cât mai multe servicii.

Sigur, proiectul e din 2019, acum se face curăţenie prin sertar, dar eu cred că merită să avem o discuţie mai aplicată şi am să solicit întoarcerea la comisie pentru o săptămână, poate găsim aplecare, totuşi, spre acest proiect, cu atât mai mult cu cât s-a spus, de vreo câteva ori, de la acest microfon, că ar fi un proiect bun, dar... şi n-am auzit niciodată nicio explicaţie serioasă după acest "dar".

Sunt convins că colegul Buicu va avea!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, aţi formulat o solicitare de retrimitere la comisie? Sunteţi vicelider? Sau lider? Lider 100% nu sunteţi!

Domnul Adrian Wiener (din sală):

Nu, dar e...

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule preşedinte,

Reiterez regulamentar solicitarea făcută de colegul nostru, Adi Wiener, mai devreme, de retrimitere la comisie a proiectului în dezbatere.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Ne pregătim de vot pentru retrimiterea la comisie a PL-x 558/2019.

Vot, vă rog.

Voci din sală:

Aaa!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cât, cât pe ce! (Râsete. Aplauze.)

Cu 64 de voturi pentru, 65 contra şi două abţineri, propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Bună încercare, stimaţi colegi! (Aplauze.)

Domnule Buicu, pe scurt, că trebuie să închid şedinţa, vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc.

Diferenţa era mai mare, numai că vrând să intervin n-am apucat să votez contra, pentru că aş fi votat fără niciun fel de problemă, şi o să vă explic de ce.

Actuala Coaliţie de guvernare a mărit finanţarea pentru medicina primară cu câte 25% în fiecare an, aşa cum şi-a propus, iar această propunere de a aloca pentru medicina primară sau medicina de familie - atenţie, că sunt termeni diferiţi! Dacă vreţi, veniţi şi vă ţin un curs. Să alocăm 8% pentru medicina primară sau medicina de familie sună foarte bine, sună foarte populist.

Dar trebuie să luaţi în calcul faptul că nu putem:

1. Prin modificarea Legii nr. 95, să ne referim la buget, şi nu putem, prin Legea nr. 95, să modificăm Legea bugetului;

2. Nu înseamnă că noi nu ne dorim o creştere a finanţării medicinei de familie, în România, şi am făcut paşi pe această temă, crescând anual cu câte 25%, faţă de anul anterior, finanţarea acestui segment de medicină de familie.

Un lucru foarte important: nu ajunge doar să dăm banii, trebuie să găsim specialiştii, pentru că problema sistemului de medicină primară, în România, este numărul specialiştilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Modificările de la nivelul politicii de personal în sănătate sunt foarte importante, astfel încât numărul acestora să crească...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Şi aş vrea să mai fac o singură specificaţie legată de intenţia bună a colegei noastre pentru cabinetele de medicină de familie. Dacă în PNRR, cel care a scris PNRR-ul, la momentul respectiv ar fi inclus, de exemplu, şi posibilitatea cabinetelor de medicină şcolară, care să intre la nivelul cabinetelor de medicină primară, poate că am fi avut o adresabilitate mai crescută şi pentru această categorie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

... de medicină primară.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Buicu.

Este ora 11.00.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Declar şedinţa închisă.

Rog membrii Biroului permanent să vină la şedinţă.

Vă doresc o după-masă plăcută şi un rest de săptămână frumos!

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.00.