Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.42.

Lucrarile ?edin?ei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Alexandru Alexe, vicepre?edinte al Camerei Deputa?ilor.

A doua parte a ?edin?ei a fost condusa de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu ?i de domnul deputat Ciprian-Constantin ?erban, vicepre?edin?i ai Camerei Deputa?ilor, asista?i de domnul deputat Ovidiu Victor Gan? ?i de doamna deputat Alexandra Presura, secretari ai Camerei Deputa?ilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 7 decembrie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform algoritmului.

Şi începem cu Grupul PSD.

Dan-Constantin Şlincu, vă rog, la cuvânt.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi parlamentari,

Săptămâna trecută, în Parlament, am adoptat Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 119/2022, care vine cu o serie de amendamente, printre care şi cel care va determina o revenire, temporară, până în 2025, la piaţa reglementată de energie.

Salut faptul că, în cele din urmă, colegii noştri din coaliţie au înţeles necesitatea acestei măsuri.

Chiar fără această criză energetică ce se manifestă la nivel european, România s-ar fi confruntat cu creşteri semnificative ale preţurilor la energie, ca urmare a liberalizării haotice, făcute la repezeală de predecesorii noştri.

Fiecare poate spune ceva, dar în final ultimul cuvânt îl are realitatea. Iar realitatea este că s-a dovedit că nu avem o concurenţă reală în piaţa de energie, că România nu a fost deloc pregătită pentru acest moment şi că, acum, preţurile la energie reprezintă cea mai mare componentă a inflaţiei, de peste 70%.

Este, fără îndoială, o victorie a coaliţiei, că va pune capăt acestui dezastru din economie, că va pune capăt speculei care s-a făcut într-o piaţă scăpată de sub orice control şi că va pune frână inflaţiei galopante care ne-a afectat până acum.

Dar schimbarea a venit în urma intrării social-democraţilor la guvernare. Astăzi, statul nu mai decontează compensări fără număr la preţurile speculative ale unor profitori din piaţă.

Am vorbit despre plafonarea preţurilor la energie când încă lumea se ferea în Europa să vorbească despre "reglementare" sau "plafonare". Acum, este o practică adoptată din ce în ce mai mult în Uniune.

Partidul Social Democrat nu a gestionat domeniul energiei, dar a înţeles că aici este sursa multor probleme din societatea românească. Aici este sursa creşterii preţurilor, aici este sursa scăderii puterii de cumpărare, aici este sursa scăderii competitivităţii produselor româneşti şi aici este sursa unor probleme care pot afecta întreaga economie naţională. Şi am avut curajul să intervenim. Am avut priceperea de a pune soluţii viabile pe masa coaliţiei. Am avut înţelepciunea de a ajunge la un acord cu partenerii noştri de guvernare.

Pentru asta am intrat la guvernare şi asta facem acum şi vom face în continuare!

Suntem aici pentru oameni, pentru că oamenii contează cel mai mult.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt domnul Viorel Salan.

Domnul Viorel Salan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cel mai mare război din istoria umanităţii a debutat aşa cum au debutat toate conflictele, cu încălcarea ordinii internaţionale şi a tratatelor care o desenaseră. Rezultatul final? Între 50 şi 85 de milioane de decese, mai mult decât în orice alt conflict din istoria omenirii.

Au trecut aproape opt decenii de la acel conflict mondial distrugător. Dar lumea s-a schimbat de atunci, fundamental. Şi putem vedea cu toţii rezultatul concret al acestei schimbări.

Cea mai importantă lecţie a prezentului este să nu ne lăsăm seduşi de nostalgia trecutului. Este evident că astfel de nostalgii iluzorii au pus azi Europa în faţa celei mai mari crize de securitate de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Dar diferenţele de abordare sunt de asemenea evidente. Pentru prima dată în istoria recentă, de partea statului agresat s-a creat o alianţă de 50 de state, care nu este militară şi care îl sprijină efectiv.

În tot acest context internaţional volatil, România şi-a consolidat prestigiul în zonă şi prin organizarea impecabilă a reuniunii miniştrilor de externe ai statelor NATO. Efortul diplomatic şi organizatoric al României a fost apreciat de participanţii la reuniune, ţara noastră fiind considerată de partenerii săi un aliat fundamental pentru flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice.

Mesajul NATO de la Bucureşti a fost foarte clar şi ferm. Alianţa va sprijini Ucraina atât timp cât războiul va continua să se desfăşoare şi nu va da înapoi niciun pas. Şi ca răspuns direct la invazia Rusiei în Ucraina, vor fi dublate grupurile de luptă ale NATO de la 4 la 8, unul dintre acestea fiind plasat în România, sub conducerea Franţei.

Reuniunea NATO de la Bucureşti a reamintit, de asemenea, că Balcanii de Vest şi regiunea Mării Negre sunt zone de importanţă strategică pentru Alianţă. Acest fapt a fost întărit de prezenţa miniştrilor de externe din statele partenere, Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova.

În acelaşi timp, toate statele participante la acest eveniment istoric ştiu că, luând apărarea Ucrainei, acceptă costuri dificile. Însă costul inacţiunii ar fi mult mai mare.

Urmează o iarnă grea. Iar spirala brutalităţii pe care evoluează acest război o va face şi mai grea. Dar reuniunea de la Bucureşti a reafirmat cu tărie că NATO este aici şi este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat.

Ştim că cele mai multe războaie se termină la masa negocierilor. Dar singura soluţie durabilă a conflictului din Ucraina este o pace justă.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Domnul Romulus-Marius Damian.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"PSD nu susţine taxa pe soare!"

Partidul Social Democrat nu susţine aşa-zisa taxă pe soare, deci nu susţine introducerea unei taxe pentru energia autoprodusă din surse regenerabile.

Grupurile parlamentare ale PSD din Camera Deputaţilor şi din Senat cu siguranţă vor depune amendamente atunci când ordonanţa de urgenţă va ajunge în dezbatere la Parlament.

Mesajul meu pentru români este unul simplu: investiţiile în acest sector trebuie încurajate, mai ales în contextul actual al unei crize energetice, în care preţurile la energie sunt într-o continuă creştere în toată Europa. Coaliţia de guvernare a venit în sprijinul populaţiei cu plafonarea preţului la energie pentru această iarnă, însă trebuie să fim pregătiţi şi să luăm măsurile necesare, astfel încât anul viitor să fim la fel de bine pregătiţi. Tocmai de aceea, energia din surse regenerabile, panourile solare reprezintă o investiţie bună pe termen lung, care în niciun caz nu trebuie descurajată prin taxarea acesteia, nici acum, nici începând cu 2026.

Şi România, dar şi restul statelor europene avem un obiectiv clar de a dezvolta surse alternative de energie, care vor avea efecte pozitive nu doar din punctul de vedere al reducerii poluării, ci şi pentru reducerea costurilor pe termen lung.

Aşadar, mai ales în actuala situaţie de criză provocată de războiul de la graniţele noastre, statul român trebuie să încurajeze populaţia şi IMM-urile să facă investiţii în sisteme de producţie de energie regenerabilă, pentru acoperirea consumului propriu, dar şi pentru livrarea surplusului în sistemul energetic naţional.

Mai ales în aceste vremuri dificile ar trebui să fim cu toţii mai precauţi şi să ne amintim zicala: "Omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car!".

Vă mulţumesc.

Deputat Romulus-Marius Damian, Caraş-Severin.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Şi noi vă mulţumim.

Trecem la Grupul parlamentar al PNL.

Onuţ Valeriu Atanasiu.

Se pregăteşte Vetuţa Stănescu.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Stimaţi colegi,

Avem în faţă o imensă provocare cu mai multe variante de abordare. Provocarea de care vreau să vorbesc este cea a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, o imensă şansă de modernizare a României.

Abordările deja sunt cunoscute, în linii mari, pentru fiecare sector. S-a discutat ce alocări merg spre infrastructură, sănătate sau educaţie, pentru a da doar câteva exemple.

Ce nu s-a discutat cu adevărat este care să fie politica de dezvoltare, cum să fie ea aplicată.

În urmă cu cinci ani, în contextul Brexit-ului, se punea problema unei Uniuni Europene cu două viteze. Ideea a fost întâmpinată, pe bună dreptate, cu proteste, de români, inclusiv la cel mai înalt nivel. Preşedintele Klaus Iohannis se pronunţa atunci pentru o Românie "puternică, consolidată, unitară şi incluzivă".

Respingem, ca români, ideea de două sau mai multe viteze de dezvoltare în cadrul Uniunii Europene, dar aplicăm deja acest principiu pe plan intern.

În ultimii zece ani, de exemplu, autostrada A1 Bucureşti - Arad a ajuns la 445 de kilometri, autostrada Transilvania a atins 167 de kilometri, în Oltenia drumul expres Piteşti-Craiova are 40 de kilometri practicabili, în Dobrogea există deja autostradă între Cernavodă-Constanţa şi Ovidiu-Agigea.

Singura regiune istorică lăsată pe dinafară este Moldova. Aici, lucrările abia au demarat sau sunt încă la faza de licitare ori proiectare.

În linii mari, la fel se întâmplă cu tot ce înseamnă marea infrastructură: sunt zone care se dezvoltă frumos, aşa cum este Bucureşti-Ilfov, al cărei PIB este mai mare decât al Bulgariei, Serbiei, Croaţiei, Lituaniei, Sloveniei, Letoniei sau Estoniei.

Sunt şi zone, mai ales pe linia Prutului, în care sărăcia a rămas la fel ca acum 10, 20, 30 sau chiar 50 de ani.

Vorbeam la început despre provocarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Avem 29,2 miliarde de euro pentru dezvoltare, mai multe variante de abordare, dar o singură soluţie, direcţionarea cu precădere către zonele defavorizate, către cele din care populaţia migrează şi lasă comunităţi întregi golite de forţă de muncă, către cele a căror economie a avut puternic de suferit şi tind să devină monoindustriale.

Dacă nu le acordăm o atenţie sporită, depopularea lor nu va înceta. Şi nu vom mai avea în scurt timp nici măcar o ţară cu două viteze, cum avem în prezent, ci zone economice vii, cu un înalt standard de viaţă, şi zone moarte.

Trezirea lor la viaţă ne va costa enorm, în cazul în care ar mai putea fi făcută.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Circumscripţia nr. 18 Galaţi.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Continuăm cu colega noastră, Vetuţa Stănescu.

Se pregăteşte Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PNL are datoria morală şi istorică de a combate extremismul".

De la începutul războiului criminal, declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, agenţii Moscovei au început să-şi dea aproape zilnic arama pe faţă.

Săptămâna aceasta, la Ministerul Energiei, un deputat din Parlamentul României, care ne transmitea că România nu mai trebuie să ajute financiar Republica Moldova, a făcut ceea ce ştie cel mai bine, şi anume, scandal şi circ. Neîntâmplător, această ieşire de un grobianism cu care, din păcate, ne-am obişnuit, vine în ziua în care România nu mai cumpără petrol rusesc. Energia este un subiect asupra căruia membrii acestei formaţiuni politice extremiste au un interes aparte, susţinând în mod transparent şi constant interesele economice şi politice ale Rusiei.

Incidentul de la Ministerul Energiei reprezintă o bătaie de joc la adresa instituţiilor statului, la adresa opiniei publice care aştepta comunicarea ministrului, aşa cum era normal să se întâmple, dar şi la adresa presei şi a jurnaliştilor.

Nivelul de huliganism a atins cote alarmante în viaţa politică din România, odată cu intrarea pe scena principală a unor elemente a căror strategie de acţiune politică este constituită numai din acte de violenţă verbală şi fizică. Politica ar trebui să fie o scenă a dialogului, a dezbaterii şi a confruntării de idei, nu un spaţiu în care invectiva să devină normalitate, aşa cum doresc aceşti indivizi.

Puterea cuvântului, aceasta este esenţa democraţiei şi a parlamentarismului, nu cuvinte injurioase care aduc atingere bunelor moravuri, nu atacuri la persoană, ci cuvinte care să exprime idei şi argumente, în sensul găsirii unor soluţii cu care se confruntă ţara noastră în dificila perioadă prin care trece.

Libertatea de expresie este o valoare supremă cu garanţii constituţionale, de care însuşi inamicii libertăţii se folosesc pentru a o suprima până la dispariţie.

Partidul Naţional Liberal, principala formaţiune politică care a construit acest stat şi s-a luptat pentru aşezarea sa pe baze liberale şi democratice, va lupta cu fiecare entitate, indiferent de natura ei, care vrea să suprime libertatea şi democraţia din România.

Ca partid care a suferit cumplit de pe urma ascensiunii extremismului, PNL are datoria morală şi istorică de a fi gardianul libertăţii în România şi principalul inamic al elementelor ce vor să erodeze această sacră valoare.

Vă mulţumesc.

Vetuţa Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Stimaţi colegi,

Bugetul de stat pe anul 2023 este finalizat.

Din fericire, ca urmare a discuţiilor cu partenerii de guvernare, Partidul Naţional Liberal a reuşit să negocieze în discuţiile din coaliţie o sumă record pentru susţinerea investiţiilor, de peste 110 miliarde lei. Este cel mai mare buget alocat în ultimii 32 de ani pentru lucrările de investiţii, de 7,2% din PIB.

Din această sumă vor fi susţinute atât proiecte mari de investiţii, cât şi proiecte pentru creşterea calităţii vieţii românilor. Dorim, aşadar, ca sumele pentru investiţii să ajungă în fiecare localitate din România, deci şi în Moldova, şi în judeţul Neamţ, şi în municipiul Roman.

Bugetul pentru anul 2023 trebuie să fie unul al dezvoltării şi menţinerii creşterii economice. România a avut anul acesta, în pofida contextului economic dificil, una dintre cele mai mari creşteri economice de la nivelul Uniunii Europene.

Anul viitor trebuie folosit pentru dezvoltarea şi modernizarea României. Partidul Naţional Liberal va fi un apărător al acestui obiectiv, prin moderaţie, echilibru şi responsabilitate.

De asemenea, bugetul conţine majorarea pensiilor cu 12,5%, o soluţie agreată în coaliţie, ca urmare a insistenţelor Partidului Naţional Liberal şi la propunerea premierului PNL, Nicolae Ciucă. Astfel, valoarea punctului de pensie va fi de 1.784 de lei, de la 1 ianuarie. Restul creşterii, până peste 15%, se va acoperi prin plăţi suplimentare pentru categoriile cele mai vulnerabile.

Ne bucurăm foarte mult că, în timp ce unii vehiculau creşterea pensiilor cu 6% sau 10%, Partidul Naţional Liberal a susţinut şi a reuşit o creştere a punctului de pensie apropiat de rata inflaţiei, aşa cum am anunţat şi prin vocea premierului Ciucă şi a preşedintelui Iohannis, respectiv de 12,5%.

Construcţia actualului buget cu cel mai mare procent de investiţii din ultimii 32 de ani nu ar fi fost posibilă fără creşterea economică şi fără creşterea veniturilor la buget. Cifrele din execuţia bugetară pe primele opt luni confirmă măsurile corecte şi responsabile luate de Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă.

Veniturile şi investiţiile sunt în creştere, deficitul bugetar este în scădere, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Cheltuielile pentru investiţii au fost în valoare de 33,07 miliarde lei, în creştere cu 9,6%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Totodată, deficitul bugetar pe primele opt luni este în scădere cu peste 6 miliarde de lei. Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 22% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut, însumând 293,85 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2022.

Evoluţia favorabilă a acestora a fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, contribuţii de asigurări şi impozit pe profit.

Obiectivul Partidului Naţional Liberal este ca toate aceste cifre să se reflecte în creşterea nivelului de trai. De aceea, obiectivul imediat pe care îl va susţine Partidul Naţional Liberal va fi să identificăm măsuri şi politici pentru sprijinirea mediului de afaceri.

Partidul Naţional Liberal va rămâne un partid responsabil cu românii şi cu guvernarea.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL de Neamţ.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Trecem la Grupul parlamentar al USR, Beniamin Todosiu.

Se pregăteşte Brian Cristian.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Fără «bădălăi» în funcţii publice! Instituţiile publice trebuie depolitizate prin concursuri transparente, organizate «pe bune»!".

Au ajuns aproape la ordinea zilei cazurile de corupţie în care sunt implicaţi politicieni sau şefi ai unor instituţii publice, promovaţi, la rândul lor, doar pe criterii politice. Funcţia publică a ajuns la cheremul şefilor de partid, fiind folosită ca troc politic pentru a recompensa servilismul politic cu posturi călduţe şi bine plătite.

Ce încredere mai au românii în funcţia publică, atunci când văd cum sunt promovaţi în instituţii publice şi în companii de stat oameni lipsiţi de pregătire profesională, dar şi de moralitate?

Recent, dragi colegi, ne-am reunit pentru a dezbate demiterea din funcţie a lui Niculae Bădălău, unul dintre baronii PSD, care se aşezase confortabil în postul de vicepreşedinte al Curţii de Conturi. Domnul Bădălău este un exemplu clasic de oportunism politic. Din funcţia de preşedinte al organizaţiei locale Bolintin Vale, ajunge prefect, deputat, senator, ministru al economiei şi vicepreşedinte la Curtea de Conturi. Acesta este parcursul "profesional" al politrucului Bădălău, cel care a fost mereu preocupat să servească interesele partidului şi să îşi umple buzunarele personale din diverse surse publice. Acesta este personajul pe care partidele îl promovează pentru "a face treabă". Pentru partid, nu pentru cetăţeni.

Câţi "bădălăi" se află cu adevărat în instituţiile publice? Din păcate, extrem de mulţi, şi ai ajuns să te împiedici de ei la tot pasul. Aceşti "bădălăi" au ajuns o categorie specială în România şi trăiesc ca nişte căpuşe conectate la resursele publice.

Zilele trecute, dragi colegi, am eliminat doar unul dintre aceştia, în timp ce alţii sunt ţinuţi în continuare în braţe de sistem.

De peste 30 de ani, fiecare partid tradiţional şi-a promovat "bădălăii", incompetenţi şi penali, în funcţii publice. Sunt ţinuţi în scaunele călduţe cât timp răspund la comenzile politice şi cât timp servesc interesele baronilor politici. În faţa unui "bădălău" susţinut politic, românul simplu nu are nicio şansă pentru a ocupa o funcţie publică, indiferent cât de bine pregătit este el.

Putem curăţa instituţiile publice de căpuşele promovate politic doar dacă vom susţine meritocraţia, transparentizarea concursurilor publice şi organizarea acestora "pe bune".

Iar soluţia, stimaţi colegi, este în mâinile noastre, pentru că în Camera Deputaţilor se regăseşte un proiect legislativ pe care l-am depus alături de colegii mei din USR şi care prevede completarea Codului administrativ, astfel încât concursurile din sistemul public să fie total transparente şi corecte.

Propunem o legislaţie care să permită extragerea electronică a subiectelor de examen, cât şi a membrilor comisiei de concurs, precum şi înregistrarea audio-video a probelor susţinute de candidaţi. Când va ajunge în dezbatere, sper să aibă susţinerea voastră.

Funcţia publică trebuie depolitizată şi concursurile pentru funcţiile din instituţii publice sau din companiile de stat trebuie organizate pe baza unor principii precum competenţa, competiţia, egalitatea de şanse, profesionalismul şi transparenţa.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Domnul Brian Cristian.

Se pregăteşte Grupul parlamentar AUR, domnul Dan Tanasă.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei politice de azi este "Bugetul alocat educaţiei".

"Cum arată astăzi şcoala, aşa va arăta mâine ţara". N-am spus-o eu, ci întemeietorul învăţământului românesc modern, în urmă cu mai bine de 100 de ani, lucru la fel de adevărat atunci, ca şi acum.

Stimaţi colegi,

Ministerul Finanţelor a pus ieri în dezbatere publică Proiectul de Buget pe anul 2023, pentru a fi adoptat de Guvern la sfârşitul acestei săptămâni.

Nu mai miră pe nimeni faptul că nu se respectă Legea educaţiei şi că nu se alocă 6% din PIB pentru educaţie. La fel se întâmplă şi acum. Guvernul nu alocă 6% din PIB educaţiei nici în 2023 şi amână pentru al 12-lea an consecutiv aplicarea legii.

Dacă ar fi doar atât. Din păcate nu este. Bugetul educaţiei a ajuns la un nou minim istoric şi reprezintă doar 2,1% din produsul intern brut, un buget de mâna a doua pentru o educaţie de mâna a doua, aceasta, în timp ce alte ţări cu un sistem de învăţământ performant alocă 6% din PIB şi tot consideră că nu este suficient.

Deşi, declarativ, educaţia reprezintă o prioritate pentru guvernarea PSD-PNL-UDMR, vedem că în practică lucrurile stau fix invers, iar cifrele ne arată că au reuşit să aducă finanţarea educaţiei din România într-o groapă. Rezultatele se văd în rapoartele oficiale ale Uniunii Europene care ne plasează la coada tuturor clasamentelor în privinţa educaţiei.

Din cauza aceasta avem lipsuri majore când vine vorba despre infrastructura de bază, resurse şi materiale didactice şi salarizare adecvată pentru personalul din învăţământ.

Un buget atât de mic alocat educaţiei înseamnă şi subminarea economiei din viitor.

Putem să ne întrebăm ce speranţă să ai pentru o Românie mai bună mâine, când vedem câtă nepăsare au decidenţii pentru educaţie şi viitorul ţării?

Nu aşa se face România Educată! Nu asta este România lucrului bine făcut şi nici România normală!

Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Trecem la Grupul parlamentar AUR, domnul Dan Tanasă.

Şi se pregăteşte Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Dan Tanasă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Condamnăm Holodomorul şi nu uităm de românii înfometaţi şi ucişi de către URSS"

Recent, Parlamentul României a adoptat Declaraţia privind comemorarea victimelor Marii Foamete, Holodomor, din fosta URSS, care cuprinde şi foametea deliberată din anii 1932-1933 din fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraineană, dar şi foametea organizată din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, Federaţia Rusă şi Kazahstan.

Astfel, Parlamentul României a dat curs Rezoluţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1.723 privind comemorarea victimelor Marii Foamete, Holodomor, din fosta URSS, care specifică, la paragraful 4, următoarele: "Milioane de oameni nevinovaţi din Belarus, Kazahstan, Republica Moldova, Rusia şi Ucraina, care făceau parte din Uniunea Sovietică, au murit de foame ca urmare a acţiunilor şi politicilor crude duse în mod deliberat de regimul sovietic".

Holodomorul reprezintă foametea provocată în mod intenţionat care a afectat Republica Sovietică Ucraina între 1932 şi 1933, atingând apogeul la sfârşitul primăverii anului 1933.

Termenul "holodomor" este derivat din cuvintele slave "foame" - holod şi "exterminare" - mor.

În Kazahstan, victimele represiunilor politice şi ale Marii Foamete sunt comemorate anual la 31 mai, conform Decretului prezidenţial din 5 aprilie 1997.

Din anul 1991, în Federaţia Rusă victimele represiunilor politice şi ale Marii Foamete, Golodomor, sunt comemorate anual la 30 noiembrie.

În Ucraina, victimele represiunilor politice şi ale foametei sunt comemorate în ultima sâmbătă a lunii noiembrie.

În Republica Moldova, s-a stabilit, prin Hotărârea Parlamentului din 7 aprilie 2022, că victimele foametei organizate sunt comemorate anual în a treia sâmbătă a lunii aprilie.

Trebuie subliniat că nu putem discuta despre acest moment tragic din istoria umanităţii fără să pomenim de miile de români care trăiau în acel moment în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, zona geografică a Transnistriei. Întrucât în perioada interbelică această republică a fost creată drept incubator pentru proiectele staliniste care doreau inventarea unui popor moldovenesc, cu o limbă, grafie şi istorie artificială, mii de români din zonă au suferit implicit consecinţele foametei din Ucraina.

Pe parcursul anilor 1946-1947, dar şi în prima jumătate a anului 1948, au murit din cauza foametei între 250.000 şi 300.000 de oameni.

Ucraina a reuşit să obţină suportul comunităţii internaţionale în calificarea fenomenului tragic din anii 1932-1933 drept genocid.

România a stabilit să comemoreze anual victimele Marii Foamete din fosta URSS, în comun cu Republica Moldova, în a treia sâmbătă a lunii aprilie.

Parlamentul României şi-a făcut datoria recunoscând foametea organizată de sovietici, în Basarabia, în anii 1946-1947. Acest gest simbolic echivalează cu o nouă condamnare a Pactului Ribbentrop-Molotov şi efectelor acestuia asupra celor 11 judeţe de nord şi de răsărit ale României ocupate de fosta URSS.

Ne aşteptăm ca şi Parlamentul Ucrainei, respectiv Rada Supremă, să adopte o Declaraţie politică de condamnare a Pactului Ribbentrop-Molotov, aşa cum au procedat Parlamentele mai multor state, printre care şi cele de la Bucureşti, Chişinău, Moscova, Tallinn, Riga sau Varşovia, dar şi o serie de organizaţii europene şi internaţionale.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Trecem la Grupul parlamentar al UDMR, Kulcsár-Terza József-György, la cuvânt.

Şi se pregăteşte Grupul parlamentar al minorităţilor, domnul Cătălin Manea.

Domnul Kulcsár-Terza József-György:

Bună dimineaţa!

"«Afară cu ungurii din ţară!» - se aude pe stadioanele din România"

Domnule preşedinte Iohannis,

Organele abilitate nu-şi fac treaba, dar dumneavoastră de ce nu interveniţi, de ce nu luaţi atitudine?

Dacă s-ar striga "Afară cu saşii din ţară!", ce aţi face? Aţi interveni? Aţi mai cânta Imnul României cu mâna la inimă?

Pe saşi, Ceauşescu i-a vândut, dar vă spun, cu noi n-o să meargă!

Noi, în Ardeal şi în Ţinutul Secuiesc, suntem acasă şi n-o să plecăm nicăieri niciodată, dar nici nu o să ne asimilăm.

Nu suntem cetăţeni de rangul doi, dorim ca drepturile omului să fie respectate în România.

Nu am uitat când v-aţi bătut joc de maghiari, spunând "Jó napot kívánok, PSD!", minţind opinia publică cum că PSD ar vinde Ardealul UDMR-ului, dar de fapt era vorba despre Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc.

Apropo, autonomie! Autonomia teritorială nu încalcă Constituţia României.

Vrem libertate înăuntrul graniţelor României.

Când spuneţi aşa-zisul Ţinut Secuiesc, vă bateţi joc de secui, dar să nu uitaţi, azi sunteţi preşedinte, mâine nu. Dar Ţinutul Secuiesc a fost, este şi va fi.

Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc şi libertate pentru secui.

Autonomiát Székelyföldnek, szabadságot a székely népnek!

Deputat Kulcsár-Terza József.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Trecem la Grupul parlamentar al minorităţilor, domnul Cătălin-Zamfir Manea.

Se pregăteşte domnul Mihai Ioan Lasca, de la neafiliaţi.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România trebuie să intre în Schengen.

Regulamentul Schengen nu poate fi aplicat în mod diferit statelor membre ale Uniunii Europene.

Austria încalcă în mod flagrant prevederile Regulamentului Schengen, neţinând cont de poziţia Comisiei Europene care a confirmat că ţara noastră a îndeplinit toate criteriile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Stimaţi colegi,

Votul politic de mâine din Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne trebuie să confirme realitatea obiectivă, adică faptul că România a îndeplinit toate condiţiile de aderare la spaţiul Schengen.

Uniunea Europeană trebuie să aibă şi în acelaşi timp trebuie să aplice aceleaşi reguli pentru toate statele membre.

Şi, totuşi, de ce se opune Austria?

Poate că o parte dintre politicienii români guralivi îşi denigrează ţara, poate că sunt, unii dintre ei, pârâcioşi şi plângăcioşi, poate şi pentru că nu au înţeles ce înseamnă interesul naţional.

De ce se opune Austria?

Pentru că, în ultimii ani, ţara noastră le-a creat investitorilor austrieci o serie de facilităţi economice.

În timp ce politicienii austrieci se opun astăzi aderării României la spaţiul Schengen, invocând un pretext legat de imigranţii care vin în Austria pe ruta balcanică, companiile şi firmele austriece prosperă şi realizează venituri substanţiale în România.

De pildă, stimaţi colegi, anul trecut, companiile austriece, printre care menţionez doar pe cele mai mari, OMV Petrom şi Bosch România, au raportat o cifră de afaceri de peste 84 de miliarde de lei, iar profitul net în anul 2021 a ajuns la peste 7 miliarde de lei.

Aşadar, România şi cetăţenii acestei ţări trebuie să fie trataţi la fel ca toţi ceilalţi cetăţeni ai statelor membre ai Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Trecem la neafiliaţi.

Mihai Ioan Lasca.

Şi apoi se pregăteşte Grupul parlamentar al PSD, cu domnul Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea de azi se intitulează "Afară cu bombele nucleare din România, trădătorilor!".

România este trădată şi jefuită în fiecare zi după Revoluţia din ’89.

Este momentul ca poporul român să decidă soarta ţării şi slugile trădătoare să răspundă pentru acţiunile antiromâneşti.

Ziua Naţională a României, sărbătorită la 1 decembrie 2022, va intra în istoria neagră a României. Şi nu pentru că Armata Română a fost decimată după intrarea în NATO sau pentru că tehnica militară afişată este una ruginită. Va intra în istoria neagră pentru că la Ziua Naţională a României din acest an au defilat militari din armate străine pe sub Arcul de Triumf cu drapelul ţării lor, de parcă ţara a fost ocupată.

În acest sens, voi solicita de urgenţă ministrului apărării naţionale explicaţii cu privire la participarea militarilor străini la paradele militare din România.

Iudelor de la Ministerul Apărării, cum v-aţi permis să aduceţi militari străini la Sărbătoarea Naţională a României?

Nu aveţi bani pentru majorarea pensiilor şi alocaţiilor la copiii români, dar aţi plătit zeci de milioane de lei militarilor străini ca să ne insulte cu drapelul lor de Ziua Naţională a României!

Slugilor din Guvern, România nu este un sat fără câini, iar poporul român, odată trezit, va dovedi asta!

Slugilor, ce caută peste 100.000 de militari străini în acest moment pe teritoriul românesc? V-aţi chemat paznici să vă protejeze de furia românilor?

Dacă veţi băga România în război prin acţiunile voastre, românii vor declanşa vânătoarea de trădători, deoarece Federaţia Rusă nu a ameninţat România.

În adresa pe care o voi trimite împreună cu colegi deputaţi ministrului apărării, voi solicita explicaţii de urgenţă cu privire la introducerea de materiale radioactive în ţară de către armatele străine, respectiv materiale pentru bombe nucleare.

Aceste acte de provocare au un singur scop, şi anume, declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial, iar atunci voi, marionete trădătoare, nu vă veţi putea ascunde!

Viitorul României aparţine patrioţilor!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR, Patrioţii Poporului Român.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Trecem la Grupul parlamentar al PSD, domnul Florian- Claudiu Neaga, domnul doctor.

Şi se pregăteşte domnul Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"România dezbate Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030".

Profit de oportunitatea prezentei declaraţii politice pentru a sublinia faptul că la nivelul experţilor din domeniul medical din România se dezbate Strategia Naţională de Sănătate pentru perioada 2022-2030. Consider deosebit de importante aceste demersuri, deoarece sistemul medical din România avea nevoie de o astfel de strategie conturată pe termen mediu şi lung care să vină în întâmpinarea celor mai pregnante probleme cu care se confruntă în special pacienţii, dar şi cadrele medicale.

Această strategie reprezintă un document esenţial pentru societatea noastră, iar dezbaterea publică garantează faptul că absolut toţi actorii relevanţi implicaţi în acest domeniu vor putea lua parte, în mod transparent, la elaborarea viitoarelor prevederi din această strategie naţională, care ar putea deveni un pact naţional pentru sănătate, susţinut de toate partidele.

România a trecut prin transformări politice, economice şi sociale profunde în ultimii 30 de ani, fapt care a avut un impact major atât în starea de sănătate a populaţiei, cât şi în organizarea sistemului de sănătate actual, iar concluziile cred că le cunoaştem deja cu toţii.

În contextul analizei efectuate, cea care stă la baza acestui document programatic, diminuarea importanţei acordate conceptului de sănătate publică, medicină profilactică şi favorizarea aproape exclusivă a asistenţei medicale curative, precum şi contradicţia dintre ceea ce precizează actele normative şi acţiunile implementate, raportul finanţării celor două categorii de servicii, distribuţia resurselor umane specializate şi mai ales uzitarea greşită a responsabilităţii individuale au condus în mare parte la situaţia de fapt, respectiv la un sistem de sănătate care nu reuşeşte să pună un semn aritmetic între investiţii şi rezultatele obţinute, evidenţiabile în starea de sănătate a românilor. Practic, nu ştim pe ce şi cât de eficient cheltuim banii din sistem.

Deşi rezultatele în materie de sănătate s-au îmbunătăţit în România în ultimele două decenii, ele rămân sub media Uniunii Europene. Speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, iar ritmul de creştere a speranţei de viaţă este scăzut, ceea ce denotă deficienţe în furnizarea şi accesul la serviciile medicale. În schimb, ratele mortalităţii evitabile prin prevenţie şi ale mortalităţii prin cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Schimbările preconizate a fi adoptate în noua Strategie Naţională a Sănătăţii au drept obiectiv major reformarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, astfel încât acest sistem să devină sustenabil şi orientat cu adevărat către pacient.

Principalele modificări se referă la eliminarea subvenţiilor de echilibrare a Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, în condiţiile extinderii bazei de impozitare la toate veniturile din salarii, pensii şi activităţi independente, menţinându-se posibilitatea echilibrării fondului de la bugetul de stat, doar în contextul unor crize economice sau epidemiologice.

De asemenea, se are în vedere extinderea bazei de impozitare pentru contribuţii de asigurări sociale de sănătate prin stabilirea obligaţiei de plată asupra tuturor veniturilor obţinute de persoanele fizice, indiferent de natura acestora, această măsură urmând a se implementa treptat.

Viitoarea Strategie Naţională pentru Sănătate prevede calculul în mod transparent, prin raportare la veniturile brute încasate, a valorii subvenţiilor pentru persoanele asigurate care nu plătesc contribuţii, precum şomeri, beneficiari de ajutor social sau pensionari cu pensii mici. Asigurările voluntare de sănătate vor fi reglementate, astfel încât românii să beneficieze şi de diverse facilităţi fiscale. De asemenea, se propune crearea unor structuri regionale ale Ministerului Sănătăţii şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Un alt aspect foarte important care este dezbătut şi asupra căruia am revenit de mai multe ori de la această tribună face referire la elaborarea şi implementarea unei politici publice pentru resursele umane din domeniul sănătăţii adaptată la necesităţile actuale şi viitoare. Se doreşte implementarea unei baze naţionale obligatorii privind resursele umane în sănătate, actualizată periodic cu informaţii de la toate entităţile publice şi private implicate în sistemul de sănătate.

În acest caz, Ministerul Sănătăţii propune elaborarea unui Plan Strategic Multianual pentru Dezvoltarea Resurselor Umane din Sănătate care să aibă în vedere obiective specifice, măsuri şi ţinte legate de formarea, perfecţionarea, recrutarea, retenţia, recompensarea, distribuţia pe specialităţi clinice şi paraclinice, distribuţia pe paliere de servicii şi distribuţia teritorială a personalului, potrivit nevoilor estimate de servicii de sănătate, fapt ce ar duce în mod natural la echilibrarea întregului sistem.

În încheiere, salut încă o dată lansarea în dezbatere publică a Strategiei Naţionale de Sănătate şi îmi exprim încrederea că ministrul sănătăţii, alături de toţi experţii implicaţi, vor coagula cele mai bune soluţii şi măsuri pentru modernizarea sistemului medical în întreg ansamblul său.

Mulţumesc.

Deputat al PSD, Florian Neaga.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Am rugămintea, la colegi, să ne încadrăm în cele trei minute, pentru că mai avem mulţi colegi care urmează.

Dan-Cristian Popescu.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Facem un arc peste timp.

8 noiembrie 1989 - Mii de oameni sunt strânşi la Zidul Berlinului, în faţa porţilor sau căţăraţi pe zid. Aşteaptă cu înfrigurare să fie lăsaţi să treacă spre Vest. Promisiunea Occidentului şi a unei vieţi mai bune este în faţa lor.

7 decembrie 2022 - Astăzi, România şi românii aşteaptă la porţile Vestului, mai exact ale Cancelariei austrice, anunţul mult dorit, aderarea la spaţiul Schengen.

Doar cei care au trăit în comunism pot înţelege ce înseamnă trauma închiderii între nişte graniţe, imposibilitatea de a călători unde doreşti şi unde îţi permiţi, interzicerea libertăţii de a vedea şi de a gândi. Pentru români, ca şi pentru bulgari, anunţul despre aderarea la spaţiul Schengen echivalează cu un alt zid, peste care am putea trece râzând sau în faţa căruia să ne oprim din nou plângând.

Pe lângă consecinţele economice şi politice, impactul psihologic al acestui anunţ pe care îl aşteptăm este, fără doar şi poate, extrem de important. Ne-am simţi în sfârşit europeni cu acte în regulă, nediscriminaţi, nelăsaţi la uşă, liberi şi demni, parte importantă din marea familie europeană.

Partidul Social Democrat a fost şi este în continuare principalul promotor al aderării României la spaţiul Schengen, iar eforturile parlamentarilor şi europarlamentarilor social-democraţi sunt aproape de a fi concretizate.

"Odată cu renunţarea la MCV, a dispărut şi ultimul pretext pentru ţinerea României în afara spaţiului Schengen. Raportul Comisiei Europene constată îndeplinirea tuturor condiţiilor. Avem de partea noastră atât faptele recunoscute oficial, cât şi suportul politic al Parlamentului European şi al Comisiei Europene", spunea Dan Nica, liderul delegaţiei Partidului Social Democrat din Parlamentul European.

Iar Marcel Ciolacu, preşedintele Partidului Social Democrat, era ferm convins de această aderare atunci când spunea - "Eu îmi menţin părerea că pe data de 8 decembrie vom intra în spaţiul Schengen şi nu cred că un alt stat al Uniunii Europene, cum e Austria, se poate opune pe nedrept intrării României în spaţiul Schengen".

Stimaţi colegi,

8 decembrie poate fi o zi istorică pentru România. Vă rog pe toţi, indiferent de partidul pe care îl reprezentaţi, să fim împreună un gând pentru ca această dorinţă să devină realitate.

Am credinţa fermă că ziua de mâine va doborî orice zid separator, va repara nedreptăţi morale şi ne va duce acolo unde merităm, europeni pe deplin!

Deputat al PSD de Bucureşti, Dan-Cristian Popescu.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt Radu-Marcel Tuhuţ, ultimul vorbitor din Grupul parlamentar al PSD, runda aceasta; trecem la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Un lucru este clar - România merită în Schengen! Atât românii care au rămas acasă, alături de noi, şi pun umărul zi de zi la modernizarea acestei ţări, cât şi milioanele de români plecaţi peste hotare, în spaţiul Schengen!

Sunt 11 ani de când România a îndeplinit absolut toate criteriile pentru aderarea la spaţiul Schengen, însă, în mod rău voit şi politicianist, românii sunt ţinuţi în afara spaţiului comunitar, printr-o ultimă barieră inventată, intitulată sugestiv Republica Austria.

Chiar şi în această situaţie, suntem pentru prima dată foarte aproape de acest deziderat. Datorită eforturilor europarlamentarilor PSD, am reuşit să convingem Regatul Ţărilor de Jos, Olanda, aşa cum o cunoaştem cu toţii, care ani de zile s-a opus aderării noastre, sub diverse motive, mai mult sau mai puţin întemeiate, mai mult sau mai puţin legale.

Până în momentul de faţă, o singură familie politică de la nivel european s-a declarat întru totul gata să susţină aspiraţiile şi drepturile României cu fermitate şi putere. Guvernele social-democrate din cadrul Partidului Socialiştilor Europeni sunt singurele care şi-au afirmat public intenţia de a vota pentru aderarea ţării noastre. Mă refer aici la Guvernele din Portugalia şi Spania, din Finlanda şi chiar din Germania, poate cel mai vocal partener al ţării noastre de când aceasta este condusă de un cancelar social-democrat.

De asemenea, România a fost susţinută în unanimitate de toţi europarlamentarii social-democraţi şi la votul Rezoluţiei Parlamentului European privind susţinerea aderării ţării noastre la spaţiul Schengen, iar acest lucru se datorează eforturilor necontenite ale conducerii Partidului Social Democrat, care a demonstrat partenerilor europeni că PSD este un partid modern şi puternic ancorat în valorile europene.

Alegerea în premieră a unui social-democrat român, în persoana lui Victor Negrescu, în conducerea Partidului Socialiştilor Europeni şi alegerea preşedintelui PSD, domnul Marcel Ciolacu, în funcţia de vicepreşedinte al Internaţionalei Socialiste pentru Europa Centrală şi de Est nu este o simplă întâmplare. Acestea nu sunt doar coincidenţe! Sunt rezultatul a multor ani de muncă în domeniul afacerilor europene şi al relaţiilor internaţionale, totul pentru a garanta susţinerea eforturilor noastre de a adera în sfârşit cu drepturi depline la spaţiul comunitar.

Niciun efort nu este prea mare pentru împlinirea acestui deziderat naţional, România stat membru al Schengen!

Partidul Social Democrat a dovedit prin acţiunea sa perseverentă că argumentele şi dialogul pot schimba atitudini aparent inflexibile. Prin demersurile făcute de conducerea PSD şi de europarlamentarii săi, Olanda şi-a ajustat poziţia şi a anunţat că va sprijini România. Deci, se poate!

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Trecem la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Sorin Năcuţă.

Se pregăteşte domnul Ervin Molnar.

Domnul Sorin Năcuţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Planul energetic «REPowerEU» - o oportunitate uriaşă pentru România".

În contextul crizei energetice, Comisia Europeană a lansat, în luna mai 2022, planul de măsuri "REPowerEU", având ca scop accelerarea tranziţiei către o energie curată şi creşterea independenţei energetice a Europei, cu mult înainte de orizontul de timp 2030. Astfel, Planul "REPowerEU" stabileşte o serie de măsuri clare, menite să reducă rapid importurile de energie din Rusia, dar şi să mărească la 45% ponderea producţiei de energie regenerabilă, la finalul acestui deceniu.

Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă este un instrument central de punere în aplicare Planului "REPowerEU", oferind finanţare suplimentară din partea Uniunii Europene, iar statele membre trebuie să direcţioneze aceste resurse către obiectivele prioritare.

Chiar dacă România are o situaţie mai bună, comparativ cu alte state, în ceea ce priveşte ponderea energiilor verzi în mixul energetic naţional, trebuie să folosească această oportunitate pentru creşterea rapidă a capacităţilor de producţie, cu accent deosebit pe sectorul energiei regenerabile.

Situaţia actuală impune o identificare a soluţiilor concrete, cu orizont scurt şi mediu de realizare, precum şi deblocarea proiectelor energetice aflate în stadiu avansat de execuţie, aşa cum sunt cele hidrografice, exploatarea potenţialului solar şi eolian.

În acest context, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a emis, în data de 25 octombrie, Hotărârea nr. 169 privind îmbunătăţirea rezilienţei energetice a României pentru asigurarea securităţii în domeniu şi a dispus adoptarea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a acesteia. Hidroenergia este una dintre priorităţile acestei strategii, are costuri reduse de operare, este accesibilă 365 de zile pe an, iar producţia poate fi intensificată în cel mai scurt timp.

Amenajările hidroenergetice aflate în curs de execuţie în România reprezintă obiective de investiţii cu funcţii complexe, scopurile avute în vedere la demararea acestor proiecte fiind:

• valorificarea potenţialului hidroenergetic;
• asigurarea rezervelor de apă necesare pentru populaţie, pentru industrie şi agricultură;
• protecţia localităţilor împotriva inundaţiilor;
• dezvoltarea regională a infrastructurii din zonele lucrărilor hidroenergetice.

Aceste proiecte strategice au fost declarate de "interes public major", conform Directivei Europene nr. 92 din 1992, vor fi propuse spre finanţate prin Planul "REPowerEU", termenul pentru implementarea acestor măsuri este finalul anului 2026, iar aportul de energie verde regenerabilă, la producţia anuală din România, va fi de aproape 2 TWh.

Cu siguranţă, aceste măsuri nu sunt suficiente, dar, alături de creşterea capacităţilor energetice nucleare de la Cernavodă, dezvoltarea de reactoare mici modulare, tip SMR, şi creşterea rapidă a exploatărilor rezervelor de gaze naturale vor asigura independenţa şi securitatea energetică a României, pe termen lung.

Sorin Năcuţă, deputat de Iaşi.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Urmează Ervin Molnar.

Se pregăteşte Oana-Marciana Özmen.

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România este complet pregătită să adere la spaţiul Schengen".

Aderarea la spaţiul Schengen este un obiectiv al României, iar Partidul Naţional Liberal face un efort susţinut pentru ca acest obiectiv să fie atins. Din ce în ce mai multe state îşi anunţă susţinerea pentru acest obiectiv major al României. Preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, l-a asigurat din nou de susţinerea Franţei pe ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, în cadrul discuţiilor purtate la Paris, în marja Conferinţei ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

Alături de ministrul de externe, Bogdan Aurescu, şi ministrul de interne, domnul Lucian Bode, a susţinut cu acribie cauza României în discuţiile cu lideri politici din Suedia şi Austria. Am auzit cu toţii că partea austriacă a ridicat problema migraţiei ilegale. Din datele primelor 8 luni ale anului, pe ruta Balcanilor de Vest, doar 2,7% din numărul total de imigranţi au reuşit să ajungă în Uniunea Europeană prin România.

Aşadar, este o teză falsă aceea potrivit căreia cei peste 100.000 de migranţi solicitanţi de azil, care astăzi se află în Austria, ar intra într-o măsură foarte mare prin România.

Ţara noastră este complet pregătită pentru aderarea la spaţiul Schengen. Experţii Uniunii Europene au verificat, iar Comisia Europeană a anunţat de două ori că România este bine pregătită şi trebuie să adere fără amânare la spaţiul Schengen pe data de 8 decembrie a acestui an. Cu toate acestea, aşa cum a transmis şi preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, data de 8 decembrie nu reprezintă sfârşitul. În cazul nedorit în care un stat sau mai multe state s-ar opune intrării noastre în spaţiul Schengen, o nouă decizie, de data aceasta favorabilă nouă, poate veni în prima parte a anului viitor.

Aşadar, Consiliul JAI din 8 decembrie nu este un capăt de lume. PNL este concentrat în perioada aceasta pe un efort diplomatic susţinut pentru a determina un vot pozitiv pe data de 8 decembrie. Sunt întâlniri care au mesaje publice, altele care nu au o componentă de comunicare publică, dar foarte importante, pentru ca să ştim cu toţii că nu există gest sau pas care trebuia făcut şi nu l-am fi făcut.

Vom depune eforturi diplomatice până în ultima zi, până în ultimele minute de dinaintea reuniunii Consiliului JAI, unde urmează să se decidă aderarea, pentru a ne susţine cauza şi pentru a demonta toate neclarităţile.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Mureş, Ervin Molnar.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Şi noi vă mulţumim.

Oana-Marciana Özmen.

Se pregăteşte Grupul parlamentar al USR.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Etica în politică - Regele Mihai I, un model de slujire şi asumare politică".

România îl comemorează pe Majestatea Sa Regele Mihai I al României, care a plecat dintre noi la data de 5 decembrie 2017, moment de profundă emoţie pentru poporul român, care se închina pentru ultima dată în faţa Majestăţii Sale, care se întorcea, după un lung exil, să îşi doarmă somnul de veci în pământul ţării sale, o personalitate politică care şi-a dedicat întreaga viaţă României şi luptei contra flagelului comunist. Exilul său, un drum al suferinţei, a devenit emblematic pentru durerea şi demnitatea cu care a dus această luptă, toate acestea fiind amplificate prin lipsa de cooperare a regimului post-decembrist.

Acum 11 ani, Regele Mihai se adresa Parlamentului României în discursul său istoric şi sublinia rolul eticii în politică - "Politica poate aduce prejudicii cetăţeanului dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor statului".

Solidaritatea în momente cruciale ale istoriei, asumarea datoriei faţă de ţară sunt determinante şi dovedesc că politica înseamnă, dincolo de optica ideologică, asumare, slujire, echitate şi integritate.

În acest context, este nevoie de solidaritate în ceea ce priveşte proiectele importante pentru România, cum este intrarea în Schengen, iar susţinerea trebuie să vină din partea tuturor, indiferent dacă sunt din arcul guvernamental sau din opoziţie.

Majestatea Sa spunea - "Nu putem avea viitor, fără a respecta trecutul nostru. Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri".

Suferinţa pentru ţară, lupta împotriva regimului comunist şi tăria de caracter în momente cruciale ale istoriei sunt definitorii pentru a descrie personalitatea marcantă a fostului suveran.

În aceste vremuri complicate, cu un război la graniţa României, o criză economică generată de acest conflict sunt un pământ fertil pentru ideologii extremiste, intoleranţă şi izolaţionism.

Rolul politicului este de a crea mediul propice schimbului de idei, asumarea răspunderii guvernării, stabilitatea climatului politic şi economic.

Suntem chemaţi la responsabilitate şi echilibru, curaj şi demnitate, în acest momente istorice pentru România.

Aduc un elogiu Majestăţii Sale Regele Mihai şi îmi exprim încrederea că forţele politice vor găsi un exemplu de urmat în această personalitate marcantă a istoriei noastre contemporane.

Vă mulţumesc.

Oana-Marciana Özmen, deputat al PNL, Bucureşti.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Şi noi vă mulţumim.

Trecem la Grupul parlamentar al USR.

Ştefan-Iulian Lőrincz.

Se pregăteşte Alin Apostol.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"România aparţine spaţiului Schengen!"

A îndeplinit condiţiile tehnice de ani buni, reticenţele unor parteneri europeni ţin mai mult de luptele politice interne decât de performanţa României. Este o facilitate pe care o merită şi de care trebuie să beneficieze toţi românii. Ştim bine că, odată cu declanşarea războiului de la graniţa cu Ucraina, România a dovedit încă o dată că este capabilă să gestioneze cu succes o situaţie extrem de complicată la graniţele Uniunii Europene. Nu o spunem doar noi, o spun instituţiile europene care au fost fără echivoc în susţinerea intrării României în spaţiul Schengen.

Nu suntem cetăţeni europeni de mâna a doua!

Cetăţenii români merită să beneficieze de uşurinţa deplasării, similar cu ceilalţi cetăţeni europeni. Să evite proceduri birocratice excesive, nu numai pe parte de turism şi agrement, dar şi pe parte economică şi de afaceri. Va fi mai uşor inclusiv şi pentru cei care merg la studii în străinătate. Să nu mai vorbim despre cozile de sărbători şi pe perioadele de vacanţă, care se vor diminua semnificativ.

Efectele economice vor fi, de asemenea, importante, prin diminuarea cozilor transportatorilor la vămi, fluidizarea transportului de materiale, produse şi persoane.

Este interesant că, de la declanşarea războiului din Ucraina, o mare cantitate de grâu din Ucraina tranzitează prin România şi ar fi în beneficiul tuturor statelor europene tranzitarea mai rapidă a acestor produse.

Chiar dacă infrastructura rutieră autohtonă este încă deficitară - şi ştim bine acest lucru - şi acest aspect se va dovedi în continuare un obstacol în atragerea de investitori, mai mult ca sigur că, odată cu fluidizarea traficului, investitorii străini vor fi mai optimişti în a reloca capacităţi de producţie în România.

Mai mult decât atât, aderarea la spaţiul Schengen poate aduce şi beneficii de mediu, prin reducerea consumului de carburanţi datorită fluidizării traficului, eliminarea cozilor de la vămi, unde, practic, se consumă combustibil degeaba.

Consecvent ADN-ului său de partid pro-european, reformator, USR a susţinut activ efortul de admitere în spaţiul Schengen, blocul Renew Europe a afirmat categoric - România aparţine spaţiului Schengen!

Cheia se află la Viena, în fieful popularilor europeni, de unde face parte Partidul Naţional Liberal.

Nu este clar dacă marele patron al corupţiei acestei ţări, domnul preşedinte Klaus Iohannis, a reuşit să-l convingă pe cancelarul Austriei, colegul său de familie politică, că argumentele prezentate de partea austriacă nu sunt valide.

Se vor ridica guvernanţii noştri la nivelul aspiraţiilor momentului sau vor sucomba în mod jalnic?

Vor putea trece această şansă istorică peste linia de sosire? Sau este doar povestea unui eşec prevestit?

Vom afla mâine, la votul final!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Urmează domnul Alin Apostol, Grupul parlamentar al USR.

Şi se pregăteşte Grupul parlamentar AUR, domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Dragi români,

Astăzi vă prezint două cazuri reale de manipulare, două cazuri piperate şi cu ceva circ AUR-ist.

Primul caz - Manipulare tipică PSD-PNL şi circul AUR.

Se iniţiază Ordonanţa de urgenţă "Taxa pe Soare". USR a fost primul partid care a sesizat tâmpenia şi a spus-o răspicat. Prima reacţie a PSD-PNL a fost să joace teatru ieftin - că nu am ştiut noi să citim bine, că nu am înţeles bine, că... alte minciuni şi invective pe bandă rulantă la adresa USR.

Chiar dacă PSD şi PNL au aruncat milioane de lei din banii dumneavoastră, către mass-media, comunicarea pe această ordonanţă le-a scăpat de sub control. Aşa că, PSD a început să se dezică de această ordonanţă şi a aruncat vina în ograda PNL, la Virgil Popescu. Numai că această ordonanţă de urgenţă a fost avizată de 5 instituţii publice guvernamentale, 4 dintre ele controlate de PSD. PSD joacă alba-neagra; când nu-i merge cu manipularea, îţi aruncă pe la ochi ipocrizia.

Mai mult, când USR a depus, acum o lună, o moţiune simplă împotriva lui Virgil Popescu, PSD a votat împotriva ei. PSD este la fel de vinovat pentru tâmpeniile pe energie ca şi PNL.

Şi pentru că nici manipularea şi nici ipocrizia nu au mai ţinut, l-au aruncat în scenă, la derută, pe clovnul Simion, care a făcut ce ştie bine - circ. Apoi, mass-media nu a mai discutat despre problemele ordonanţei, ci a discutat despre jongleriile de circar ale lui Simion. Felicitări, PSD şi PNL, aţi reuşit!

Dar ştiu că voi, dragi români, vreţi ca şi noi - fără tăntălai, ipocriţi şi clovni în funcţii publice!

Al doilea caz - Tot PSD, manipulatorul şef.

Parlamentul a votat revocarea lui Bădălău din funcţia de consilier al Curţii de Conturi şi vicepreşedinte al Curţii de Audit - 308 voturi pentru, un vot - abţinere, un vot împotrivă. De această dată, PSD nu a mai făcut scut în jurul corupţilor din partid, cum făcea de obicei. Cu toată Europa cu ochii pe noi pentru aderarea la spaţiul Schengen, PSD nu riscă vreun scandal.

Dar adevărul este că acelaşi PSD al lui Ciolacu a modificat Legea de funcţionare a Curţii de Conturi, în 2017, ca Bădălău să poată să fie numit în această instituţie, căci nu avea nicio pregătire profesională pentru a fi numit, aşa că, PSD a introdus şi studii tehnice şi l-au numit.

Acesta este adevărul. Restul este circ şi sărăcie indusă de acelaşi partid.

Dar ştiu că şi voi, dragi români vreţi - Fără "bădălăi" în funcţii publice!

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR de Bucureşti.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Grupul parlamentar AUR, Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Se pregăteşte Grupul parlamentar al minorităţilor.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi - "România, ţara care nu-şi iubeşte copiii!".

România nu-şi iubeşte copiii săraci, bătuţi, flămânzi sau violaţi într-o societate care "se face că plouă".

Într-un secol al vitezei si al civilizaţiei, la Botoşani există oameni care trăiesc suspendaţi în timp.

Tot mai mulţi copii din mediul rural renunţă la şcoală din cauza sărăciei. Nu au bani de rechizite, de navetă, de nimic. În plus, sunt puşi la muncă în gospodărie, în familiile prea numeroase.

Ştiţi care este cea mai mare frică a oricărui copil? Să fie despărţit de părinţi.

Părinţii sunt ca Dumnezeu - vrei să ştii că sunt acolo, undeva, vrei să aibă o părere bună despre tine, dar îi suni doar când ai nevoie de ceva de la ei.

Daţi-mi voie să citesc un fragment din scrisoarea unui copil!

"Bunului meu Dumnezeu.

Doamne, îţi mulţumesc pentru cele două pături primite! Datorită acestor pături, surioara mea nu este nevoită să îndure frigul atât de aspru. Este atât de frumoasă, ca un îngeraş; ea mă determină să continui lupta cu sărăcia, iar Tu îmi dai puterea necesară pentru a răzbi. Doamne, ştiu că Tu mi-ai trimis creionul prin intermediul acelui om bun, iar vântul a primit porunca de la Tine să îmi aducă această foaie.

Îţi mulţumesc, Bunule Dumnezeu!".

Sărăcia în copilărie poate avea urmări pe toată viaţa, fiind mai puţin probabil ca cei mai săraci copii să aibă acces la asistenţă medicală, să-şi finalizeze studiile şi mult mai probabil ca ei să sufere din cauza unei alimentaţii proaste.

Dacă l-ar întâlni pe Moş Crăciun, copilaşii nici nu ar şti ce să îi ceară mai întâi, pentru că totul le lipseşte. Nu îndrăznesc să-şi dorească jucării, conştienţi că au nevoie de mâncare şi hăinuţe călduroase.

Noi, românii, ne-am obişnuit să avem multă mâncare pe masă de Crăciun. De multe ori chiar se întâmplă să ne fie rău, căci mâncăm prea mult, ca să nu supărăm gazda care a gătit două zile şi a investit atâta energie şi timp în mâncare.

Ce facem, oameni buni?

Copiii se culcă deseori flămânzi, n-au prea multe, de fapt, împart prea puţine. Cei mici se încalţă cu ce rămâne de la cei mari, doar că peste fiecare pereche de încălţăminte se adună timp şi reparaţii. Aşa că, cei mici sunt mai degrabă desculţi. Nu au case, nu au haine, nu au cărţi, nu au caiete, nu au pixuri, nu au nimic. Despre creioane colorate nici nu poate fi vorba. Şcoala nu le dă nici ea, dintr-un motiv cât se poate de simplu - nu are.

Aceasta e România, acesta este sistemul!

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Botoşani, Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Şi noi vă mulţumim.

Urmează Grupul parlamentar al minorităţilor, Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Se pregăteşte, de la neafiliaţi, Daniel-Liviu Toda.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Tema declaraţiei politice - "Ziua Internaţională a Drepturilor Omului - prilej de reflecţie asupra situaţiei geopolitice actuale".

Stimaţi colegi,

Peste câteva zile, mai exact pe 10 decembrie, celebrăm Semnarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. Această declaraţie, semnată la Paris în 1848, deşi nu are statutul unui tratat internaţional, reprezintă piatra de temelie în eforturile noastre pentru atingerea idealurilor comune ale naţiunilor libere, în vederea promovării valorilor democratice.

Astăzi, mai mult decât oricând, perioada dificilă pe care o traversează Europa ne arată că drepturile noastre, ale tuturor, deşi universale şi intangibile, sunt extrem de fragile, iar realitatea ne-a demonstrat încă o dată că pentru protejarea acestora sunt necesare eforturi continue.

Eforturile considerabile pentru apărarea drepturilor omului - dreptul la viaţă, dreptul la libertate, dreptul la securitatea sa - sunt depuse şi de Ucraina, care trebuie să lupte cu un invadator nemilos ce îşi continuă expansiunea teritorială, inclusiv prin comiterea de crime de război, crime împotriva umanităţii, terorism, deportări şi chiar genocid.

De aceea, într-o perioadă plină de incertitudini, după doi ani de pandemie şi aproape un an de război, luând act de drama prin care trece poporul ucrainean, trebuie să rămânem conştienţi de importanţa respectării şi protejării drepturilor pe care le avem ca cetăţeni ai României democratice, ca parte a lumii civilizate, în care aceste drepturi fundamentale sunt consfinţite însăşi în Constituţia României, pe care o celebrăm mâine.

Respectând şi promovând drepturile fundamentale ale omului, demnitatea şi valoarea fiinţei umane, inclusiv drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, încurajând îmbunătăţirea relaţiilor interumane, buna convieţuire şi cooperare între naţiuni, vom contribui la crearea unei lumi mai bune, sub semnul păcii şi al armoniei.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Şi noi vă mulţumim.

Urmează domnul Daniel-Liviu Toda.

Se pregăteşte doamna Cristina-Elena Dinu.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Coaliţia PSD-PNL-UDMR doreşte să intre în istorie - în istoria românească a infamiei, alături de fanarioţi, cunoscuţi pentru imaginaţia de a inventa biruri. După "taxa pe stâlp" brevetată de Ponta, acum îl avem pe generalul Ciucă şi "taxa pe panoul din curte".

Europa a fost lovită de o gravă criză a energiei. România, deşi are resurse de gaz care să îi asigure o confortabilă independenţă energetică, nu le exploatează. A fost de vină Dragnea pentru că nu le-am utilizat. Dar ce face acum duo-ul Ciucă - Virgil Popescu, ministrul energiei? Nu a făcut niciun pas înainte! Urăsc teoriile conspiraţiei, dar încep să mă întreb dacă nu cumva actualul haos din energie este întreţinut voit.

Dacă le-a reuşit cu gazul, de ce nu le-ar reuşi cu energia electrică?! Când Uniunea Europeană solicită statelor membre să adopte măsuri de creştere a capacităţilor energetice, mai ales a celor regenerabile, ce face ministrul Popescu? Mai impune o taxă care să reducă apetenţa companiilor şi cetăţenilor pentru a investi în sisteme de producere a energiei prin panouri fotovoltaice.

Domnule premier, ştiu că vistieria statului e goală şi trebuie să scoateţi bani din piatră seacă! Dar sunteţi militar şi cunoaşteţi importanţa resurselor de energie într-o bătălie. Faptele ministrului Popescu nu dovedesc că face orice pentru a îngreuna producţia şi a crea haos în piaţă?

Cred că a venit momentul să scăpaţi de acest personaj toxic. Şi, mai mult, a sosit momentul să acţionaţi rapid şi ferm pentru a exploata resursele de gaz şi a folosi eficient şi repede banii din PNRR alocaţi energiei regenerabile.

Pentru mârşăviile lor, fanarioţii aveau o scuză - îi interesa doar propriul buzunar şi erau nişte străini puşi de sultan să exploateze românii. Dumneavoastră, domnilor guvernanţi, ce scuză aveţi?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Cristina-Elena Dinu, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele de astăzi - "Progresele însemnate din radioterapie demonstrează justeţea strategiilor adoptate de PSD în sănătate".

Conducerea PSD a Ministerului Sănătăţii continuă măsurile de îmbunătăţire a situaţiei generale a unităţilor spitaliceşti din ţară, din punctul de vedere al dotărilor necesare îndeplinirii unui act medical de calitate, care să mulţumească atât pacienţii, cât şi angajaţii din sistem.

În acest an, în ţară au fost achiziţionate şi instalate 7 echipamente complete de radioterapie, 5 dintre acestea fiind deja funcţionale, după ce au primit autorizaţia de funcţionare de la CNCAN.

Aceste investiţii sunt derulate în conformitate cu prevederile Planului Naţional pentru Combaterea Cancerului, adoptat recent de Parlament, care prevede o strategie integrată în beneficiul tratării corespunzătoare a pacienţilor oncologici.

Noul tip de abordare impus de Ministerul Sănătăţii, în acest domeniu vital, a fost implementat deja în domeniul radioterapiei, prin instalarea acestor aparate performante. Prin operaţionalizarea acestor investiţii, România are acum o medie a echipamentelor de radioterapie de 3,5 la un milion de locuitori, apropiată de 4, media europeană de profil.

Realizarea acestor obiective constituie un pas important în reformarea şi modernizarea sistemului naţional de sănătate, având în vedere că funcţionarea echipamentelor de radioterapie, inclusiv cele din zona privată, furnizează servicii de specialitate decontate din Fondul naţional unic de asigurări de sănătate.

Aparatura de ultimă generaţie achiziţionată de Ministerul Sănătăţii este extrem de importantă în tratarea pacienţilor oncologici, având în vedere precizia mare a acestor echipamente şi rolul lor determinant în procedurile de terapie. De asemenea, dotările existente în prezent în radioterapia românească au rolul de a reduce timpul de expunere pentru pacienţi, fiind incluse într-un proces integrat al specializării oncologice.

Şi într-un alt domeniu conex, în care am fost până acum deficitari, cel al centrelor de îngrijiri paliative, au fost făcute progrese însemnate în ultima perioadă. Concret, se doreşte încurajarea înfiinţării acestor centre, nu doar fiindcă sunt incluse în strategia naţională de combatere a cancerului, ci îndeosebi pentru asigurarea asistenţei medicale de calitate, care să conţină şi o terapie a durerii, pentru pacienţii aflaţi în stadii avansate ale bolii.

Noile laboratoare de radioterapie sunt parte integrantă a Proiectului privind Reforma Sectorului Sanitar - Îmbunătăţirea Eficienţei Sistemului Sanitar şi demonstrează eficienţa programelor Ministerului Sănătăţii, axate pe rezolvarea patologiilor vitale la nivel european, care necesită redimensionarea strategiilor naţionale pe domeniile fundamentale de acţiune.

Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia electorală nr. 19 Giurgiu.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumim.

Valentin-Ilie Făgărăşian.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În următoarele două zile vom afla care este decizia luată de Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, cu privire la solicitarea României de a adera la spaţiul Schengen. Deşi se tot spune şi se recunoaşte la nivel european că ţara noastră îndeplineşte toate criteriile tehnice de mai bine de 11 ani, acest lucru a contat mai puţin şi a fost inventat un nou criteriu, criteriul politic.

Noi, românii, ca un popor deosebit de tolerant, am acceptat şi această nouă condiţie şi, prin eforturile guvernelor liberale din ultimii 3 ani, am satisfăcut punct cu punct orice pretenţie, orice capriciu care s-a formulat în legătură cu ţara noastră. Ne-au solicitat o intensificare a luptei pentru combaterea crimei organizate şi a corupţiei şi am demonstrat că ştim să facem curăţenie mai bine decât state dezvoltate, chiar fondatoare ale Uniunii Europene. Ni s-a cerut să ajutăm refugiaţii ucraineni şi am reuşit să facilităm tranzitul a circa 3 milioane de refugiaţi şi a peste 6 milioane de tone de cereale.

Cred că şi dacă alte pretenţii s-ar mai formula, România va demonstra că este unul dintre cei mai serioşi membri ai Uniunii Europene şi cel mai puternic pilon de stabilitate din zona Mării Negre, un membru cu o economie puternică, în care toate firmele europene derulează afaceri profitabile.

Stimaţi colegi,

Singura decizie corectă şi din punct de vedere tehnic, şi din punct de vedere politic ar fi ca România să fie acolo unde merită, în spaţiul Schengen.

Mă întristează faptul că unii politicieni, atât români, cât şi din state membre ale UE au ales să transforme subiectul aderării României la spaţiul Schengen în teme de campanie electorală internă. Mă întristează cei care au avut comportamente diplomatice inadecvate, deşi ştim cu toţii că şi Olanda, Suedia, Germania şi alte state puternice ale UE ne susţin în procesul nostru de aderare. O să constatăm acest lucru cu toţii.

Cred cu putere că şi Austria este alături de noi, pentru că ar fi statul membru care ar avea cele mai mari beneficii economice din această decizie.

Acuzaţiile sau ameninţările formulate de unii sau alţii nu fac bine nici României, nici Uniunii Europene şi nici statelor membre.

Diplomaţia întotdeauna a învins. Am convingerea că, în zilele următoare, înţelepciunea membrilor Consiliului JAI îşi va spune cuvântul, iar România, cu poporul cel mai ataşat proiectului european, va fi acolo unde merită, în spaţiul Schengen.

Deputat Valentin Făgărăşian, Circumscripţia nr. 43.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Dragi colegi,

Dau în continuare citire declaraţiilor depuse în scris de fiecare grup parlamentar.

Grupul parlamentar al PSD, declaraţii depuse în scris - Virgil Alin Chirilă, Eugen Bejinariu, Ioan Mang, Ioan Vulpescu, Nicu Niţă, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Marian Mina, Marian-Iulian Rasaliu, Oana-Gianina Bulai, Mihai Weber, Ilie Toma, Georgeta-Carmen Holban, Vasilică Toma, Bogdan Gheorghe Trif, Mirela Furtună, Daniel-Florin Ghiţă, Daniel Tudorache, Nassar Rodica, Huţu Alexandra.

Declaraţii depuse în scris, Grupul parlamentar al PNL - Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, George Şişcu, Iulian-Alexandru Muraru, Cristina-Agnes Vecerdi, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Marian Cruşoveanu, Bogdan Huţucă, Elena Hărătău, Ioan Balan, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Ştefan-Bucur Stoica, Liviu-Ioan Balint, Christine Thellmann, Stoian Maria.

Declaraţii depuse în scris, Grupul parlamentar al USR - Andrei Drancă, Oana Ţoiu, Denisa Neagu, Pollyanna Hangan.

Din partea Grupului parlamentar AUR, declaraţii depuse în scris - Dumitru-Viorel Focşa, Silviu-Titus Păunescu, Sebastian-Ilie Suciu, Vasile Nagy, Raisa Enachi.

Declaraţii depuse în scris de Grupul parlamentar al UDMR - Biró Rozália-Ibolya.

Declaraţii depuse în scris de Grupul parlamentar al minorităţilor - Bogdan-Alin Stoica, Varol Amet.

Din partea neafiliaţilor, declaraţii depuse în scris - Anamaria Gavrilă, Cristina Rizea, Dragoş-Cătălin Teniţă, Alexandru Kocsis-Cristea, Bogdan-Alexandru Bola.

Cu acestea, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 7 decembrie 2022.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Să negi realizările rezultate din intrarea PSD la guvernare înseamnă să fugi de adevăr!"

A trecut un an de când PSD accedea la guvernare. Şi pot afirma, în baza multor rezultate concrete, de la statisticile realizate de organisme interne şi internaţionale economice şi până la reechilibrarea indicatorilor fundamentali privind evoluţia financiară a României, că această decizie social-democrată s-a dovedit cea mai bună soluţie pentru fiecare dintre noi.

La un an de guvernare, PSD a făcut dovada clară că oferă cele mai bune hotărâri pentru depăşirea crizelor profunde şi deosebit de complexe din istoria recentă. În ciuda reticenţei şi chiar a rezistenţei manifestate constant de partenerii noştri de dreapta din arcul guvernamental, deciziile noastre de stânga au condus la unele progrese importante. Deficitul bugetar este în scădere. S-a menţinut şi continuă să se consolideze stabilitatea politică şi economică. Iar aceşti doi mari factori determină noi investiţii străine, în creştere cuantificabilă faţă de anul trecut. De asemenea, moneda naţională îşi păstrează stabilitatea cu tendinţă de uşoară apreciere faţă de valutele de referinţă.

Este evident pentru orice român de bună-credinţă că, dacă PSD n-ar fi acceptat să intre la guvernare, majoritatea măsurilor vitale, luate în ultimele peste 365 de zile, nu ar fi existat. Sau, poate, în cel mai optimist scenariu cu putinţă, ar fi putut avea variante de sprijin economico-social mult mai restrâns, aşa cum s-au dovedit dintotdeauna măsurile luate de partidele de dreapta. Noi, cei de la PSD, suntem cei care am iniţiat şi impus în faţa PNL şi a UDMR toate pachetele masive de sprijin pentru populaţie şi economie. Totalul acestor măsuri de sorginte social-democrată antrenează mai mult de 6% din PIB, în timp ce guvernarea anterioară, PNL-USR, a dispus doar jumătate de astfel de hotărâri salutare pentru economie şi pentru populaţie.

După cum admite majoritatea politologilor şi a economiştilor, diferenţa radicală dintre PSD şi partenerii săi de guvernare o reprezintă faptul că noi am făcut întotdeauna o prioritate din susţinerea categoriilor celor mai vulnerabile ale populaţiei. Salariaţii cu venituri mici, pensionarii, familiile cu mulţi copii au fost susţinuţi prin creşterea recompenselor financiare ca să traverseze mai uşor orice situaţii dificile. Este la fel de adevărat că întotdeauna este loc de mai bine pentru români, dar trebuie să acceptăm cu toţii că sunt enorm de multe lucruri de îmbunătăţit, având în vedere efectele suprapuse, generate de multiplele crize care ne marchează existenţa dincolo de voinţa noastră individuală, şi colectivă.

Într-adevăr, este un proces pe cât de dificil de remediat, prin identificarea şi implementarea celor mai eficiente dispoziţii, pe atât de vast. Atât eu cât şi toţi colegii mei social-democraţi, parlamentari, miniştri, primari sau consilieri locali, suntem conştienţi că sunt români care resimt creşterile de preţuri. Dar, având în vedere priceperea şi buna-credinţă a PSD, noi vom continua să guvernăm orientaţi strict către oameni şi către interesele noastre naţionale. În plus, politicile PSD transpuse în realitate au fost hărăzite tocmai ca să atenueze cât mai mult din poveri.

Noi am dispus creşterea pensiilor, a salariilor şi a alocaţiilor în funcţie de indicatorii economici reali, refuzând un populism ieftin, dar falimentar privind majorările nesustenabile de către bugetul de stat. Mediul de afaceri poate beneficia de sprijin guvernamental direct, iar politicile de sănătate au avut efecte pozitive. Însă cea mai importantă, prin efectele sale, rămâne reinstituirea reglementării pe piaţa energiei, după liberalizarea heirupistă, făcută de guvernările de dreapta. PSD a insistat, încă de la finalul lui 2021, pentru reglementarea energiei. Şi, pe parcursul acestui an, am reuşit să impunem, în coaliţie, niveluri ale plafonării care au făcut ca facturile populaţiei şi ale IMM-urilor să rămână suportabile. Începând cu anul viitor nimeni nu va plăti mai mult de 1,3 lei/KWh, ceea ce relevă o reală protecţie garantată în faţa preţurilor care ar fi putut creşte la 7-9 lei/KWh. Concret, peste 95% din populaţie, care se încadrează într-un consum lunar de până la 255 de KW/h, va plăti 0,8 lei/KWh.

În paralel, noi am susţinut, în completarea măsurilor trasate de Comisia Europeană şi care nu sunt toate foarte prietenoase pentru români, fermierii şi antreprenorii, depăşind, în acelaşi timp, blocajele din PNRR. În plan extern, ridicarea MCV şi accentuarea premiselor admiterii în Schengen confirmă că Partidul Social Democrat oferă României mai multă stabilitate şi predictibilitate. Trebuie să vă reamintesc că atunci când la guvernare a fost doar PNL, datoria externă a ţării a explodat, România ajungând un stat prea puţin atractiv şi chiar nesigur pentru orice investitor străin.

Pe toate domeniile de activitate, PSD a adoptat cele mai bune măsuri şi vom continua acest proces al performanţei, destinat întregii societăţi. După iniţierea şi promovarea cu succes, la începutul lui 2022, a pachetului social, care impunea creşterea pensiilor cu 14%, a salariului minim cu 11% şi a alocaţiilor, PSD a reuşit, acum, să promoveze un nou pachet de măsuri, cu aplicare de la 1 ianuarie 2023. Astfel, veniturile celor mai nevoiaşi pensionari se vor majora cu până la 45%, iar salariul minim cu aproape 18%.

Aşadar, Partidul Social Democrat rămâne un partener stabil, conectat la necesităţile reale ale populaţiei şi un promotor constant al strategiilor guvernamentale corespunzătoare şi eficiente, şi pentru viitor.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Cum îşi bate joc monstruoasa coaliţie USL 2.0 de urmaşii persoanelor persecutate din motive etnice"

Coaliţia PSD - PNL - UDMR urmează să-şi bată joc de sute de mii de români, printre care peste 20.000 de constănţeni, care sunt urmaşi ai unor persoane persecutate din motive etnice, sfidând totodată voinţa populară exprimată de către Parlament.

Din aceste motive am transmis astăzi, de urgenţă, o interpelare prin care am solicitat Guvernului României să elimine amânarea aplicării dispoziţiilor Legii nr. 154/2021 şi să cuprindă în buget banii necesari pentru ca aceste drepturi să devină efective începând cu data de 1 ianuarie 2023, aşa cum prevede legea.

Totodată, am solicitat, în scris, ministrului de Finanţe, domnul Adrian Câciu, să elimine această amânare din proiectul de ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare. Orice prorogare, aşa cum îşi doreşte azi Guvernul PSD - PNL - UDMR, ar fi extrem de incorectă la adresa românilor şi dobrogenilor în special, iar eu consider că drepturile acestei categorii de persoane trebuie să fie acordate potrivit legii. Am depus la Consiliul Legislativ şi la Consiliul Economic şi Social memorii şi sesizări prin care le-am solicitat ca în avizul consultativ, pe care îl vor emite, să recomande eliminarea prevederilor art. XXIII, care nu beneficiază de motivarea în vreun fel a urgenţei acestei măsuri, aşa cum ar fi cerut legea, şi care încalcă jurisprudenţa CEDO.

În perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 s-au petrecut foarte multe atrocităţi în vieţile a sute de mii de persoane care trăiau în România - acestea fiind fie deportate în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, fie private de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare - strict din motive etnice.

Pentru a compensa suferinţa şi nedreptăţile suferite de aceste persoane, noi, Parlamentul, am votat ca în Legea nr. 154/2021 să includem în categoria beneficiarilor O.G. nr. 105/1999 şi copiii persoanelor persecutate din motive etnice. Decizia de a amâna pentru 2024 plata drepturilor ce li se cuvin este una exclusiv arbitrară, contrară intereselor cetăţenilor.

De asemenea, solicit public tuturor parlamentarilor din Dobrogea, dar mai ales celor care fac parte astăzi din arcul guvernamental, să se alăture acestui demers şi să ceară Guvernului României să nu mai amâne acordarea acestor ajutoare pentru persoanele îndreptăţite de lege! Mai ales că noi am votat să le acordăm, şi ne-am asumat acest lucru în faţa lor!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua internaţională pentru acoperirea universală cu servicii de sănătate"

Ziua internaţională pentru acoperirea universală cu servicii de sănătate este sărbătorită anual pe 12 decembrie.

Adunarea Generală a ONU a aprobat, la 12 decembrie 2012, Rezoluţia nr. 72/138 - prin care îndeamnă ţările să accelereze progresul spre acoperirea universală cu servicii de sănătate, în ideea că toată lumea, pretutindeni, ar trebui să aibă acces la servicii de îngrijire medicală de calitate şi accesibile - ca o prioritate esenţială pentru dezvoltarea internaţională.

Tema de anul acesta este "Să construim lumea pe care ne-o dorim: Un viitor sănătos pentru toţi!".

Iar ca să reuşim să construim un viitor mai sigur şi mai sănătos trebuie să ne întărim sistemele de sănătate şi să ne asigurăm că acestea sunt echitabile, reziliente şi capabile să răspundă nevoilor întregii populaţii. Într-o lume pe care ne-o dorim cu toţii, trebuie ca oamenii să aibă acces la servicii de sănătate, indiferent de situaţia lor materială. Doar printr-un acces universal la servicii de sănătate vom reuşi să scoatem oamenii din limitele impuse de sărăcie, să promovăm sănătatea familiei şi a comunităţii, dar şi să combatem crizele sanitare.

Epidemia de COVID-19 ne-a arătat legătura incontestabilă între asigurarea universală cu servicii de sănătate şi securitatea sanitară. Sistemele de sănătate trebuie să fie accesibile pentru toată lumea, altfel nu pot funcţiona eficient şi devin vulnerabile. COVID-19 a lovit cel mai puternic ţările în care sistemele de sănătate nu i-au tratat pe toţi cei care au avut nevoie.

Principiile care stau la baza acestei zile sunt: echitate, non-discriminare, dreptul la sănătate pentru toţi! Obiectivul membrilor ONU este de a ajunge la o acoperire universală cu servicii de sănătate până în 2030, ceea ce înseamnă pregătirea sistemelor de sănătate astfel încât, la o eventuală următoare pandemie, toate ţările să aibă acces la vaccinuri, toate populaţiile să primească tratament gratuit şi nici unei persoane să nu îi fie încălcat dreptul la accesul de servicii medicale.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Rezoluţia nr. 1.325 a Consiliului de Securitate a Organizaţiei Naţiunilor Unite - «Femeile, pacea şi securitatea»"

Rezoluţia nr. 1.325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite - "Femeile, pacea şi securitatea", adoptată la 31 octombrie 2000, denumită RCSONU nr. 1.325 (2000), afirmă rolul important al femeilor în prevenirea şi soluţionarea conflictelor, în negocierile de pace, consolidarea păcii, menţinerea păcii, răspunsul umanitar şi reconstrucţia postconflict şi subliniază importanţa participării şi implicării depline a femeilor în toate eforturile de asigurare şi promovare a păcii şi securităţii.

În vederea atingerii obiectivelor propuse, RCSONU nr. 1.325 (2000) se raportează la patru piloni:

Participare - constă în asigurarea creşterii participării femeilor în procesul decizional la toate nivelurile, pe plan naţional, regional şi în cadrul instituţiilor internaţionale şi al mecanismelor pentru prevenirea şi soluţionarea conflictelor, în negocieri de pace, precum şi în operaţiunile ONU de menţinere a păcii.

Prevenire - presupune luarea de măsuri speciale pentru prevenirea conflictelor şi a tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi fetelor în timpul şi după conflict, respectiv prevenirea violenţei sexuale şi violenţei bazate pe criterii de gen, practicilor discriminatorii, abuzului şi exploatării. Există o convergenţă insuficient cercetată, dar reală, între situaţia femeilor şi starea de conflict într-o anumită zonă, întrucât în societăţile dominate de bărbaţi şi de structuri militare nu sunt protejate drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestora şi nici nu se acordă spaţiu corespunzător pentru promovarea femeilor şi fetelor în toate sferele vieţii publice şi private, şi în toate nivelurile de decizie şi conducere.

Protecţie - se referă la atenţia specială acordată protejării femeilor şi fetelor de violenţa sexuală sau bazată pe criterii de gen, inclusiv în situaţii de urgenţă sau umanitare, cum ar fi taberele de refugiaţi.

Ajutorare şi refacere - include adoptarea unor măsuri de ajutorare şi refacere pentru abordarea crizelor dintr-o perspectivă de gen, inclusiv prin respectarea naturii civile şi umanitare a taberelor de refugiaţi, prin luarea în considerare a nevoilor fetelor şi femeilor încă din faza de proiectare a taberelor şi amenajărilor pentru refugiaţi.

La data de 31 octombrie 2022 s-au aniversat 22 de ani de la adoptarea Rezoluţiei nr. 1.325 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite "Femeile, pacea şi securitatea", primul document de referinţă care vizează în mod direct impactul războiului asupra femeilor şi contribuţia feminină la rezolvarea conflictelor şi realizarea unei păci stabile.

Pentru a marca acest eveniment, România a lansat Strategia naţională şi Planul Naţional de Acţiune privind Rezoluţia nr. 1.325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite "Femeile, pacea şi securitatea" pentru perioada 2020-2023, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2020. Planul Naţional de Acţiune, document strategic, conţine obiective generale şi indicatori specifici precum:

• Integrarea perspectivei de gen în politicile de securitate şi apărare;
• Creşterea reprezentării şi participarea semnificativă a femeilor în negocierile de pace, procese de mediere şi în cadrul misiunilor de menţinere a păcii;
• Prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare, hărţuire şi violenţă sexuală bazate pe gen;
• Colaborarea cu societatea civilă în procesul de implementare a agendei Femeile, Pacea şi Securitatea.

Conectat la aceste documente şi acţiuni, trebuie să acordăm atenţie sporită rolului femeilor în prevenirea şi soluţionarea conflictelor, în negocierile de pace, la consolidarea şi menţinerea păcii, la răspunsul unitar şi reconstrucţia post-conflict, subliniind importanţa participării şi implicării depline a femeilor în toate eforturile de asigurare şi promovare a păcii şi securităţii.

În contextul geopolitic actual este imperios necesar un dialog intersectorial, o conlucrare europeană şi internaţională pentru implementarea acestei rezoluţii.

Astfel, dialogul, schimbul de experienţă, suportul reciproc în dimensiunile de legislativ şi de executiv, din sfera academică, din domeniul economic şi social sunt de o importanţă majoră, reprezentând repere care cresc eficacitatea multitudinii de acţiuni, iniţiative care au menirea de a evidenţia rolul femeii în menţinerea păcii, în prevenirea şi soluţionarea conflictelor.

Un aspect deosebit de important este reprezentat de procentul femeilor în structurile decizionale din sectoarele amintite, unde cifrele arată o disproporţionalitate mare între femei şi bărbaţi. În cazul indexului: femei, pace şi securitate, din 192 de ţări, România se află pe locul 55 (2021). Situaţia este şi mai dezechilibrată cu privire la indexul decalajului de gen, unde România se situează pe locul 122 din cele 192 de ţări participante la studiu.

Pentru a îmbunătăţi semnificativ acest raport este nevoie, pe de o parte, de solidaritate pentru femeile lider aflate în funcţii decizionale, de parteneriatul extins între organizaţiile de femei ale partidelor politice, respectiv ale structurilor care lucrează pentru creşterea reprezentativităţii femeilor, pe de altă parte, de parteneriatul cu colegii bărbaţi care văd şi apreciază un proces decizional care se bazează pe abordare diferită şi soluţionare cât mai eficientă a problemelor.

Obiectivele generale pe care le consider prioritare sunt conştientizarea şi recunoaşterea rolului femeii în întregul spectru al vieţii şi al societăţii, responsabilizarea factorilor decidenţi privind necesitatea creşterii participării femeilor în structuri decizionale, precum şi consecvenţa şi punerea în practică a planurilor de acţiune, a directivelor şi rezoluţiilor internaţionale existente în domeniu pentru o societate în care, în focusul atenţiei, să se afle familia, bunăstarea cetăţenilor în condiţii de siguranţă şi pace.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Guvernul României, condus de PNL, continuă să adopte măsuri pentru protejarea cetăţenilor români în faţa valurilor de scumpiri"

Guvernul condus de Partidul Naţional Liberal, împreună cu partenerii din coaliţia de guvernare, este conştient de situaţia dificilă în care se regăseşte o mare parte dintre români, afectaţi de efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Creşterea preţurilor la produse şi servicii, carburant, energie etc. au preocupat Guvernul României încă de la debutul acestei crize, luându-se măsuri care să atenueze impactul acestora. Măsurile de sprijin pentru români se vor axa pe creşterea puterii de cumpărare. Astfel, Guvernul ia în calcul majorarea salariilor bugetarilor cu un procent de până în 10%. Este suma maximă pe care o poate suporta bugetul statului în acest moment. Această decizie vine după ce ne-am asigurat că sunt protejate categoriile sociale vulnerabile, respectiv pensionarii şi angajaţii cu salariu minim. Mai mult, salariile demnitarilor vor rămâne îngheţate şi anul viitor, aşa cum au fost şi anul acesta. În contexte precum cel de acum, solidaritatea trebuie să se manifeste pe toate palierele. Trebuie să fim solidari cu cei cu venituri mici, dar trebuie să fim solidari şi cu cei care asigură locuri de muncă şi venituri la bugetul statului.

O altă măsură de sprijin, pe care Guvernul o va lua, este neimpozitarea sumei de 200 lei din salariul minim brut, aceasta fiind o solicitare expresă în cadrul dialogului tripartit purtat de Guvern cu patronatele şi sindicatele. Scopul măsurii este de a sprijini atât angajaţii, deoarece vor primi un adaos la salariu mai mare, cât şi angajatorii, deoarece vor avea costuri mai mici cu salariile mai mari ale angajaţilor. PNL a susţinut ca neimpozitarea sumei de 200 de lei să se aplice şi veniturilor brute de până în 4.000 de lei. În felul acesta încercăm să evităm situaţia în care cei care primesc salarii minime în prezent ar fi ajuns să primească de la 1 ianuarie 2023 mai mulţi bani decât angajaţii care au un salariu puţin peste 3.000 de lei.

Prin toate măsurile pe care le-a susţinut în această perioadă, PNL a avut în vedere să asigure venituri mai mari categoriilor vulnerabile, dar fără să afecteze mediul de afaceri şi deficitul bugetar angajat. În ciuda tuturor afirmaţiilor aruncate în spaţiul public de diverse partide sau politicieni populişti, menite să distorsioneze adevărul cu speranţa că aşa vor mai înregistra şi ei câteva procente, coaliţia de guvernare a luat măsuri bune şi va continua să ia măsuri pentru a-şi proteja cetăţenii.

Domnul Bogdan-Alin Stoica:

"Ziua Naţională a Albaniei"

Sfârşitul lunii noiembrie şi începutul lunii decembrie reprezintă o perioadă de mare bucurie pentru comunitatea albaneză din România.

Mai întâi, la 28 noiembrie, albanezii de pretutindeni serbează ziua naţională, în amintirea gloriosului moment petrecut în anul 1912, atunci când la Vlora, în sudul Albaniei, Ismail Qemali a înălţat steagul vulturului cu două capete şi a proclamat independenţa Albaniei faţă de Imperiul Otoman. Peste numai câteva zile, la 1 decembrie, comunitatea albaneză sărbătoreşte alături de poporul român Marea Unire, Ziua Naţională a României.

Un stat propriu, independent şi orientat înspre Europa - acesta a fost visul de secole al poporului albanez, încă din perioada de dinainte de ocupaţia otomană. Cu atât mai mult, trecând prin veacuri de opresiune şi prigoană, albanezii şi-au stabilit drept principal obiectiv desprinderea de Imperiul Otoman şi au început să lucreze asiduu, în plan politic, militar şi cultural, pentru atingerea acestui deziderat. Pe pământul românesc au activat unii dintre cei mai importanţi lideri ai mişcării naţionale albaneze, găsind aici terenul propice pentru cultivarea ideilor naţionale, pentru promovarea limbii albaneze şi a identităţii de neam.

În anul 1912, cu câteva săptămâni înainte de proclamarea independenţei, fruntaşul mişcării naţionale albaneze, Ismail Qemali, a ajuns la Constanţa, şi mai apoi la Bucureşti, pentru a se sfătui cu membrii puternicei colonii albaneze din România. A găsit aici sprijin nu doar din partea conaţionalilor, ci şi a autorităţilor române, iar ministrul Tache Ionescu i-a oferit resursele necesare pentru cel dintâi buget al Albaniei independente.

După momentul de la 28 noiembrie, România a continuat să sprijine Albania, a recunoscut tânărul stat şi a promovat cauza albaneză. Nicolae Iorga, marele savant român, o personalitate recunoscută şi apreciată la nivel mondial, a fost autorul unei prime lucrări de istorie a poporului albanez, scrisă în limba franceză, pe care patrioţii albanezi au folosit-o înaintea Marilor Puteri, ca argument pentru independenţa şi statalitatea naţiunii albaneze.

Aşadar, ceasul de aur al Albaniei este strâns legat de relaţia cu România, cu poporul şi statul român. Elevii albanezi continuă să înveţe în şcoli despre rolul României şi despre importanţa comunităţii albaneze în dezvoltarea Albaniei moderne.

Astăzi, ne dorim foarte mult să conservăm această relaţia plină de conţinut, iar activitatea Asociaţiei Liga Albanezilor din România se înscrie tocmai pe această linie: promovarea valorilor culturii şi istoriei albaneze, în acelaşi timp cu promovarea celor mai strânse relaţii între cele două popoare şi cu crearea de noi şi noi punţi de legătură. Sperăm ca aceste legături să-şi găsească locul, cât mai curând, în marea familie europeană, din care Albania are dreptul natural de a face parte.

La acest moment plin de semnificaţii, dorim să transmitem cele mai bune gânduri tuturor românilor care au origini albaneze, precum şi tuturor albanezilor de pretutindeni.

De asemenea, în aşteptarea zilei de 1 decembrie, privim înspre poporul român cu dragoste şi recunoştinţă şi îi suntem alături la acest ceas de mare sărbătoare.

La mulţi ani, Albania!

La mulţi ani, România!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"România mea, România noastră!"

Unirea românilor o sărbătorim împreună de mai bine de 100 de ani. Poate, mai mult decât oricând, anii grei pe care îi parcurgem ne arată modul în care această unire se sudează, se însăilează, se prinde în zâmbetele ochilor plini de speranţă.

Luna decembrie nu este doar luna cadourilor, a sărbătorilor de iarnă, este luna în care pentru noi, românii, culorile tricolorului sunt mai aprinse ca oricând, luna în care praful de roşu, galben şi albastru brăzdează cerul de deasupra Arcului de Triumf din Capitală şi din toate colţurile ţării.

Dar nu doar în decembrie sărbătorim unirea dintre noi. În fiecare zi sărbătorim, fără să conştientizăm, uniunea românilor, a tuturor celor ce au scris în paşaport, în dreptul cetăţeniei, cuvântul român, pentru că zilnic ne arătăm, prin ceea ce facem, preţuirea şi iubirea noastră faţă de ţara noastră.

Dar ce înseamnă să îţi iubeşti ţara? Să-i spui un simplu la mulţi ani? Nu cred că e suficient! Pentru mine, dragostea pentru ţara mea înseamnă cu mult mai mult decât o simplă urare.

Dragostea pentru România înseamnă respectul pentru înaintaşii noştri, pentru cei de lângă noi, respectul pentru frumuseţea şi bogăţiile ţării noastre. Avem o ţară minunată, o limbă sfântă şi dragă de care trebuie să fim mândri!

Adesea sunt întrebată cum doresc să fie ţara mea. Răspunsul este simplu: o vreau frumoasă asemenea unei tinere gătită pentru primul joc, verticală ca bradul, o vreau sinceră şi dârză pentru a-şi păstra pacea la hotar. Vreau ca ţara mea să fie speranţa celor mulţi plecaţi în lume.

Putem avea această ţară, dar trebuie să fim uniţi. În acelaşi timp, avem o datorie morală pentru ţara noastră: să fim scut pentru păstrarea şi apărarea tuturor valorilor româneşti.

Ne ajunge atâta ură şi răzbunare între noi. E timpul să clădim România noastră, cea în care urmaşii noştri să ştie cine le-au fost înaintaşii şi cine a trudit şi s-a jertfit pentru ca ei să se poată mândri că sunt români!

Trebuie să îndrăznim, şi împreună vom reuşi!

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Taxa pe soare a ministrului energiei"

Aş vrea să mă refer azi la ordonanţa de urgenţă a Guvernului, adoptată săptămâna trecută, cu privire la taxa aplicată autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile. Vă spun din capul locului că nu voi vota aprobarea acestei ordonanţe, cel puţin nu în forma în care a fost adoptată de Guvern.

Aş vrea să subliniez că motivul invocat de Ministerul Energiei pentru această reglementare, respectiv că s-a transpus în legislaţia noastră o directivă europeană, nu stă deloc în picioare. Prevederea din Directiva 2018/2001 a Parlamentului European nu are un caracter imperativ. Aceasta doar lasă la latitudinea statelor membre posibilitatea de a introduce astfel de taxe, însă fiecare stat trebuie să judece situaţia lui particulară.

Acum toată Europa caută cu disperare surse alternative de producere de energie, având în vedere că nu mai e disponibil gazul livrat de Federaţia Rusă. În plus, ştim bine, liberalizarea haotică, introdusă de acelaşi domn ministru al Energiei, a condus la situaţia în care România a ajuns la cele mai mari preţuri la energie electrică din Uniunea Europeană.

Un cetăţean care şi-a instalat câteva panouri pe casă reprezintă o sarcină în minus pentru statul român, care nu mai trebuie să compenseze consumul acelei gospodării. Deci, în loc să-i încurajăm pe oamenii care, din buzunarul propriu, fac această investiţie pentru a se pune la adăpost de impactul negativ al liberalizării haotice, domnul ministru al Energiei îi loveşte cu o nouă taxă, fără măcar să aducă nişte minime clarificări.

De exemplu, nu ştim ce valoare va avea taxa pe care ANRE va trebui să o instituie.

De asemenea, nu ştim dacă va fi taxat doar surplusul introdus în reţea de o gospodărie sau dacă taxa se va aplica inclusiv pe energia compensată cu consumul propriu al acelei gospodării.

În nota de fundamentare a directivei la care se face trimitere se spune următorul lucru, şi vă rog să reţineţi acest citat: "Statele membre ar trebui, în general, să nu taxeze energia electrică produsă şi consumată în acelaşi spaţiu de către autoconsumatori!".

Deci, sensul directivei este de a se taxa eventual, nu obligatoriu, doar surplusul acestor gospodării, adică doar ceea ce rămâne în plus după o compensare între energia livrată în sistem şi cea consumată în gospodărie.

Nu în ultimul rând, eu mă uit pe factura mea şi constat că, pe lângă energia activă, mai plătesc şi costul de transport şi distribuţie a acestei energii pe care o consum. Deci, în cazul tuturor celorlalţi producători de energie, costurile de transport şi distribuţie sunt suportate de consumatorii finali, nu de producători. Şi atunci mă întreb de ce în cazul energiei regenerabile, aceste costuri sunt puse în sarcina producătorului.

Domnul ministru al Energiei ne spune să nu ne facem probleme că, o eventuală taxare va apărea după anul 2026. Asta nu e adevărat! Condiţia aplicării unei taxe după 2026 apare doar în cazul în care puterea instalată a prosumatorilor depăşeşte 8% din puterea totală instalată a sistemului energetic naţional. Pentru celelalte două situaţii prevăzute la art. 21 alin. (3) din Directivă, adică pentru cei care au instalat mai mult de 30 KWh sau la cei care au apelat la anumite scheme de sprijin, ANRE este obligat, prin această ordonanţă, să introducă taxe. Aici nu apare termenul de după anul 2026, iar caracterul reglementării este imperativ, nu opţional, cum era în directivă. Adică, ANRE e obligat să pună astfel de taxe acum!

Prin urmare, cred că trebuie să analizăm cu atenţie această ordonanţă şi să eliminăm toate aspectele care ar putea descuraja investiţiile în aceste surse regenerabile pentru autoconsumul din gospodărie.

Doamna Christine Thellmann:

"Unitatea de Asistenţă Medico-Socială din Agnita, modernizată cu fonduri europene"

Acolo unde există preocupare şi interes din partea autorităţilor publice, încep să se vadă şi proiecte concrete de dezvoltare pentru comunitate!

Unitatea de Asistenţă Medico-Socială din Agnita a avut parte de investiţii importante anul acesta.

Cu ocazia acestei vizite le-am oferit vârstnicilor internaţi în centru, cu dragă inimă, alimente şi produse de îngrijire. A fost un mic cadou de Moş Nicolae, în semn de preţuire şi respect.

Surpriza pentru mine a fost să văd că la UAMS, bunicii - aşa văd şi simt eu fiecare om în vârstă, ca pe un bunic sau bunică - se bucură de servicii de calitate într-un mediu curat şi modern, adaptat la nevoile specifice de îngrijire. Modernizările aduse la UAMS sunt un exemplu de lucru făcut pentru ca oamenii de acolo să se simtă bine îngrijiţi, dar mai ales respectaţi. Pentru acest lucru, le mulţumesc colegilor de la primăria Agnita.

Am fost la UAMS după o scurtă întâlnire cu domnul primar Alin Schiau Gull şi cu domnul viceprimar Paul Hârtoagă, la sediul primăriei Agnita. Am discutat despre proiectele în derulare şi stadiul acestora. Echipa de la primărie este mereu în căutare de finanţări pentru a aduce îmbunătăţiri şi a dezvolta oraşul. Când întâlnesc oameni ca ei, care investesc în comunitate pentru ca oamenii să trăiască mai bine, devin încrezătoare într-un viitor mai bun.

Decembrie este luna faptelor bune şi dă şansa fiecăruia dintre noi să facem un bine sau o bucurie. Să fim mai buni, contează!

Doamna Cristina Burciu:

"Dezvoltarea dinamică, solidară şi verde, priorităţi ale României în actualul context delicat la nivel european"

România susţine dezvoltarea dinamică, solidară şi verde, iniţiată de Comitetul Director al Centrului pentru dezvoltare al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), cu convingerea că ţările Uniunii Europene pot colabora constructiv în în scopul atenuării efectelor multiplelor crize actuale şi a impactului schimbărilor climatice asupra ţărilor în curs de dezvoltare.

Cooperarea pentru dezvoltare este un obiectiv primordial al instituţiilor europene, iar OCDE doreşte consolidarea eforturilor de elaborare şi de prezentare a unor analize tematice în acest domeniu.

În contextul actual, generat de impactul social-economic al multiplelor crize globale şi regionale actuale, ţara noastră a fost elogiată pentru sprijinul acordat statelor mai vulnerabile. România s-a achitat cu brio de sarcinile avute pe plan european, atât în ceea ce priveşte criza refugiaţilor din Ucraina afectată de război, cât şi în ceea ce priveşte cooperarea internaţională şi multilateralismul, ca instrumente de bune practici, cu rol de a contribui la rezolvarea unor priorităţi ale statelor în curs de dezvoltare.

Diplomaţia română şi-a respectat, de asemenea, angajamentele asumate la nivel internaţional în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi asistenţei umanitare, inclusiv privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Oficialii europeni au mai apreciat şi adaptabilitatea României în ceea ce priveşte protejarea asistenţei oficiale pentru dezvoltare, precum şi contribuţia la creşterea nivelului de flexibilitate în acordarea de asistenţă atât în cazul pandemiei de COVID-19, cât şi a gestionării războiului din Ucraina.

Au fost remarcate, totodată, capacitatea şi eforturile instituţiilor statului român în combaterea efectelor războiului din Ucraina, îndeosebi hotărârile adoptate de Guvernul României în beneficiul copiilor şi tinerilor din Ucraina, refugiaţi în ţara noastră.

Impactul schimbărilor climatice şi promovarea investiţiilor în energie regenerabilă şi tranziţia verde se manifestă pregnant asupra tuturor statelor lumii, iar România acordă o importanţă deosebită acestor tematici, atât pe plan intern, cât şi în politica externă.

Guvernul, condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, va continua aplicarea iniţiativelor internaţionale şi europene în domeniu, pentru a ne sincroniza cu măsurile europene în domeniul prevenirii şi adaptării la schimbările climatice, în scopul gestionării eficiente a efectelor dezastrelor naturale preconizate. În acest context, Ministerul Afacerilor Externe a iniţiat o reţea de diplomaţie climatică, pentru a facilita dialogul şi dezvoltarea expertizei ţării noastre în acest domeniu.

În contextul actual al insecurităţii energetice, determinată de efectele războiului din Ucraina, România conlucrează activ la consolidarea regională a infrastructurii care asigură transportul de resurse energetice în Europa de Est, Balcanii de Vest şi Caucazul de Sud, o decizie semnificativă în acest sens fiind cea referitoare la furnizarea de electricitate Republicii Moldova.

Decarbonizarea sectorului energetic, creşterea producţiei de energie regenerabilă şi crearea oportunităţilor privind utilizarea electricităţii pe bază de hidrogen şi gaz natural reprezintă priorităţi imediate ale conducerii liberale a Executivului şi sunt optimistă că obiectivele propuse vor fi îndeplinite în cel mai scurt timp.

Domnul Dumitru Rujan:

"Legislaţia privind investiţiile publice trebuie îmbunătăţită!"

România traversează una dintre cele mai favorabile perioade din istorie în ceea ce priveşte oportunităţile de finanţare a investiţiilor majore de infrastructură, a investiţiilor necesare modernizării comunităţilor locale, precum şi pentru dezvoltarea şi modernizarea marilor sisteme publice: educaţia, sănătatea, ordinea publică şi apărarea. Cu toate acestea, nu putem să nu constatăm că, în România, demararea unui proiect durează, de regulă, mai mult decât execuţia sa propriu-zisă. Studii de prefezabilitate şi fezabilitate expirate, care trebuie refăcute, deşi pentru acestea s-au cheltuit mulţi bani, licitaţii amânate, contestate şi tărăgănate, termene depăşite sau avize aşteptate cu anii şi fonduri publice pierdute cu miliardele.

În ultimii trei ani au fost realizate mai multe intervenţii legislative de către Guvernul României şi de către Parlament tocmai pentru a corecta aceste anomalii legislative, aceste piedici birocratice care au determinat întârzieri nepermis de mari pentru realizarea celor mai importante proiecte de investiţii. Rezultatele acestor corecţii legislative se văd deja în România, prin faptul că aproape toate proiectele de infrastructură au fost deblocate şi demarate, iar România arată deja ca un mare şantier prin faptul că se lucrează la majoritatea drumurilor de mare viteză şi autostrăzi, că proiectele de modernizare a căilor ferate au început şi că cele mai multe dintre autorităţile administraţiei publice locale urmăresc constructorii cum extind reţelele de utilităţi, cum asfaltează drumurile locale şi reabilitează şcolile şi unităţile sanitare din comune şi oraşe.

Resursele financiare nerambursabile, de care dispune România, vor trebui utilizate în termene extrem de scurte, ceea ce înseamnă că nu ne permitem niciun fel de întârziere, niciun fel de amânare, niciun fel de proces birocratic suplimentar, niciun fel de scuză. Cred că se impune ca, în perioada de după adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2023, parlamentarii să realizeze un amplu efort de eficientizare şi de corelare a legislaţiei specifice realizării proiectelor de investiţii. Personal, am convingerea că, prin susţinerea investiţiilor publice, prin stimularea şi încurajarea investiţiilor private, România va fi ocolită de orice risc economic de recesiune, aspect care a determinat puternice emoţii şi în guvernele din cele mai puternic industrializate economii europene.

Aşadar, este de datoria noastră să eliminăm orice bariere şi restricţii în implementarea proiectelor de investiţii şi este crucial să folosim 100% fondurile nerambursabile pe care le avem la dispoziţie.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Dezinformarea propagată de opoziţie dăunează cetăţeanului român şi democraţiei"

Infailibilitatea principiului "majoritatea decide, opoziţia se exprimă" nu poate fi contestată de niciun politician. Este rolul opoziţiei să conteste modul în care majoritatea administrează politica internă şi externă a ţării, fiind esenţială pentru democraţie diferenţa de opinii care garantează pluralitatea, dar este benefică în mod direct şi partidelor aflate la putere, care pot vedea, în unele cazuri, anumite erori şi astfel le pot corecta în beneficiul ţării. Însă, în momentul în care cei aflaţi în opoziţie se folosesc de atributul lor de a critica puterea, prin perorarea de minciuni şi dezinformări grosolane, atunci, acest principiu democratic este înfrânt prin însăşi negarea esenţei sale nobile şi vitale. Cel mai recent exemplu este dat de agitaţia din jurul unei aşa-zise taxe pe soare. Toată chestiunea este o temă falsă, nu există nicio absurdă taxă pe soare. Ministrul Energiei a infirmat categoric posibilitatea ca Guvernul să instituie vreo taxă pentru prosumatori şi a precizat clar că această ordonanţă transpune în legislaţia naţională o directivă europeană, fără de care România intra în procedură de infringement. Oamenii care îşi pun câteva panouri pe acoperiş nu vor fi afectaţi. Este o falsă temă de dezbatere. Nu există nicio taxă care să fie aplicabilă nici acum şi nici consumatorilor casnici care instalează câteva panouri pe acoperişul unei case. Aceste probleme nu sunt reale şi constituie un scandal artificial. Dovezile în acest sens se regăsesc chiar în textul proiectului de ordonanţă, disponibil oricui, spre consultare. Este prevăzută doar o posibilitate, nu o taxă. A fost doar un text pus în dezbatere publică, în forma care va ajunge la Parlament va fi prevăzută doar posibilitatea introducerii acestei taxe.

Guvernul încurajează producerea de energie regenerabilă şi creşterea numărului de prosumatori. În acest sens, reamintesc că se acordă finanţări din bugetul naţional, din PNRR sau Fondul pentru Modernizare. Pe plan legislativ, Guvernul a adoptat O.U.G. nr. 143/2021, care a introdus compensarea cantitativă a energiei produse de prosumatori, lucru care a generat creşterea exponenţială a numărului acestora în decursul anului 2022.

Îi rog pe domnii din partidele de opoziţie să fie mai responsabili când uzitează de dreptul lor de a critica puterea şi să nu mai inducă în eroare cetăţeanul român, prin aruncarea unor afirmaţii parţial sau total mincinoase!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Solidari cu vârstnicii României"

Traversăm o perioadă caracterizată de mai multe crize care se suprapun. Vedem, de la o săptămână la alta, cum puterea de cumpărare a românilor este grav afectată de aceste crize. În aceste condiţii este nevoie, mai mult decât oricând, să îi sprijinim pe cei care au cea mai mare nevoie, să îi ajutăm să treacă cu bine peste această iarnă pe părinţii şi bunicii noştri.

Rata inflaţiei, costul coşului de cumpărături, al serviciilor, toate acestea sunt argumente care justifică o majorare a pensiilor şi acordarea de sprijin pentru vârstnicii din ţara noastră. Tocmai de aceea, Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă a decis majorarea punctului de pensie cu 12,5% de la 1 ianuarie 2023, valoarea acestuia urmând să fie de 1.784 de lei.

Din formula agreată la nivelul coaliţiei câştigă pensionarii, nu PNL sau PSD. Este cea mai bună soluţie din punct de vedere tehnic, deoarece acoperă maximal nevoia de protecţie socială. Din soluţia agreată câştigă nu doar pensionarii, dar şi întreaga societate, pentru că mesajul pe care îl transmitem este acela de solidaritate într-un moment dificil pentru toţi românii.

Soluţiile pe care le-am identificat pentru majorarea pensiilor şi pentru acordarea ajutoarelor suplimentare nu ar fi fost posibile fără creştere economică şi fără creşterea veniturilor la buget.

Obiectivul imediat, pe care îl va susţine PNL, va fi să identificăm măsuri şi politici pentru sprijinirea mediului de afaceri.

Formula de majorare a pensiilor trebuie să devină un model de identificare a soluţiilor bune de guvernare. PNL va rămâne un partid responsabil cu românii şi cu guvernarea. De aceea vom evita situaţiile care pot destabiliza guvernarea.

Pe lângă majorarea punctului de pensie, pensionarii cu venituri mici vor primi sprijin din partea Guvernului, astfel: 1.000 de lei cei cu pensiile sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru pensiile între 1.501 şi 2.000 lei, 600 de lei pentru pensiile între 2.001 şi 3.000 de lei. Aceste sume vor fi împărţite în 2 tranşe care se vor acorda semestrial pe parcursul anului 2023. De asemenea, voucherele sociale vor fi acordate şi anul viitor. Mai exact, pensionarii cu venituri mai mici de 1.700 de lei vor primi voucherele sociale de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului.

Totodată, acordăm sprijin pensionarilor pentru plata facturilor la energie. Astfel, Guvernul condus de Nicolae Ciucă va acorda un sprijin de 1.400 de lei pentru plata facturilor la energie, pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani şi care au pensii mai mici de 2.000 de lei.

În final, vreau să mai subliniez un lucru: pensiile românilor au crescut de fiecare dată în guvernările PNL, sau din care PNL a făcut parte, iar cele mai mari creşteri la pensii au fost făcute în guvernările PNL. Aşadar, mitul promovat de PSD, că doar ei au majorat pensiile, este complet fals! PNL tratează în mod responsabil problemele tuturor românilor, fie că e vorba despre copii, salariaţi, sau pensionari.

Am promis majorarea punctului de pensii şi ne-am ţinut de cuvânt!

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Mica, perfida şi ingrata Austrie"

Spre finele săptămânii trecute, a treia zi după ce am prezentat şi publicat declaraţia politică intitulată "De la olandezii zburători, la olandezii prădători sau de la Johan Cruyff, la Mark Rutte", în care am criticat atitudinea încăpăţânată a Olandei de respingere nejustificată a primirii României în spaţiul Schengen, am avut parte de o surpriză plăcută în sensul că Guvernul de la Haga a revenit la sentimente mai bune, anunţând că nu se mai opune trecerii ţării noastre de acest ultim hop european. În acelaşi timp, am avut surpriza neplăcută că Austria a anunţat aproape în al doisprezecelea ceas, prin ministrul de interne, prin ministrul de externe şi apoi prin cancelarul de la Viena, că nu va mai susţine aderarea României la Schengen la Consiliul JAI din 8 decembrie, în pofida recomandării pozitive a Comisiei Europene. Motivul invocat intempestiv de decidenţii de la Viena, şi anume că România ar contribui la creşterea migraţiei ilegale din Austria, care a atins cifra de 100.000, este unul inventat, nefundamentat, pueril, de-a dreptul imbecil.

Din păcate, Austria, o ţară pe care istoria implacabilă a adus-o la o treime din suprafaţa României şi la puţin peste o treime din populaţia ţării noastre, a avut frecvent fantasme şi fandacsii imperiale după căderea zidului Berlinului, după destructurarea fostului bloc comunist est-european.

Nu am uitat aroganţa şi chiar discriminarea manifestate de grănicerii, poliţiştii şi politicienii austrieci faţă de românii plecaţi la muncă după 1989 spre Vestul cu care ne-au ademenit înainte, comparativ cu maghiarii şi cetăţenii altor foste ţări comuniste.

Nu am uitat că, în anii 90, sute de mii de români din clasa medie, îndeosebi din Transilvania şi din Banat, au fost extorcaţi, unii de-a dreptul jecmăniţi, de zeci dacă nu de sute de milioane de mărci germane, printr-un joc piramidal promovat de o firmă de asigurări internaţionale cu sediul în Graz.

Nu am uitat piedicile şi opreliştile puse de Austria în calea aderării României la Uniunea Europeană. Noroc că nu a putut să ne încurce şi în privinţa aderării la NATO, succesoarea fostului imperiu habsburgic neavând statut de membru al marii alianţe nord-atlantice şi reprezentând un zero barat sub aspect militar.

Nu am uitat poziţia partizană a Austriei, cu vise neoimperiale faţă de Ungaria postcomunistă, în aproape toate problemele aflate în contencios între români şi maghiari. Nu am uitat rolul jucat de Austria, alături de Germania şi Ungaria, în destrămarea Iugoslaviei, prin declanşarea primelor războaie interetnice între sârbii ortodocşi şi croaţii catolici.

Nu am uitat poziţia duplicitară a Austriei faţă de Rusia sovietică şi, mai nou, faţă de Rusia putinistă, care a culminat cu cazaciocul jucat cu preşedintele Vladimir Putin, în capitala valsului, de o fostă şefă a diplomaţiei austriece şi cu vizita dubioasă a actualului cancelar la Kremlin după invadarea Ucrainei de către armata rusă de rit nou.

Nu am uitat şi nu vom uita niciodată tributul greu pe care politicieni români, lipsiţi de viziune şi de patriotism, neştiutori, nevolnici sau corupţi, fără nicio grijă faţă de viitorul ţării, l-au plătit Austriei pentru a accepta accederea ţării noastre în Uniunea Europeană.

România a fost victima unui jaf colosal, în urma concesiilor şi cesiunilor, reprezentând o mită mascată, care au fost făcute Austriei cu perle ale economiei naţionale din domeniul resurselor naturale, din domeniul industriei prelucrătoare şi din domeniul bancar.

Astfel, compania austriacă OMV a achiziţionat, în anul 2004, 51% din acţiunile Societăţii Naţionale PECO-Petrom cu o sumă mai mult decât derizorie; oficialii noştri vorbesc de o tranzacţie de 1,5 miliarde de euro, dar firma vieneză a achitat în realitate doar 669 milioane euro, respectiv mai puţin de jumătate din aşa-zisul preţ, diferenţa de 831 milioane de euro constituind majorare de capital social, în condiţiile în care resursele petroliere deţinute de Petrom la data privatizării erau estimate la 10 miliarde de euro.

Iar banca austriacă ERSTE Bank a achiziţionat, în anul 2006, tot cu o sumă derizorie, 62% din acţiunile celei mai mari bănci din ţara noastră, Banca Comercială Română (BCR). Cu cinci ani înainte, Raiffeisen Bank Viena a cumpărat, tot cu o sumă derizorie, o altă bancă românească importantă, Banca Agricolă, la care a ajuns să deţină, în urma unor artificii juridico-financiare, 99% din capitalul social.

Ca să încheiem cu perlele coroanei oferite Austriei, trei companii austriece, respectiv Holzindustrie Schweighofer, Kronospan şi Eger, au ajuns să deţină un cvasimonopol asupra tăierii şi prelucrării materialului lemnos din pădurile patriei, derulând, în ultimele două decenii, afaceri de ordinul miliardelor de euro. Este evident că se poate vorbi de un jaf colosal, care succede exploatării de către Imperiul Habsburgic vreme de peste două secole (1700-1918), al resurselor naturale (aur, fier, cupru, plumb, cărbune, material lemnos, ape minerale, ape termale, produse agroalimentare ş.a.) şi a muncii milioanelor de români din Transilvania, Banat şi Bucovina de Nord, care au fost perlele coroanei de la Viena. În palatele şi în acareturile şi alte stabilimente din Viena se simte şi sudoarea milioanelor de români care au fost supuşi austrieci.

Cert este că, în urma acestor concesii şi cesiuni, Austria a devenit al doilea investitor, dar şi profitor străin în România, după Olanda. În aceste condiţii. atitudinea de ultimă oră a decidenţilor de la Viena, de respingere categorică a accederii României în Schengen, pare de neînţeles, fiind lipsită de orice logică. Dar, la o analiză cât decât aprofundată a istoriei ultimelor cinci secole reiese că perfidia şi ingratitudinea Vienei au fost o constantă, nu o excepţie, a relaţiilor româno-austriece.

Nu putem uita că împăratul austriac Rudolf al II-lea s-a folosit, în 1601, de marele domnitor român Mihai Viteazul pentru alungarea principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory, în vederea anexării Ardealului de către Austria, iar, după zdrobirea oştirii acestuia la Guruslău, lângă Zalău, a ordonat generalului Basta să-l asasineze în tabăra de la Câmpia Turzii.

Nu putem uita că împăratul austriac Iosif al II-lea s-a folosit, în 1784, de Horea, marea căpetenie a moţilor, pentru temperarea tot mai nesupusei nobilimi maghiare din Transilvania, îndemnându-l la răscoală împotriva acesteia, iar, după ce şi-a atins scopul, a ordonat să fie arestat, condamnat la moarte şi executat prin tragere pe roată, o pedeapsă atroce şi primitivă spre finele "secolului luminilor".

Nu putem uita că, în timpul Revoluţiei de la 1848-1849, împăratul austriac Franz Joseph s-a folosit de marele nostru erou naţional, Avram Iancu, Craiul Munţilor Apuseni, pentru înfrângerea armatei revoluţionare maghiare, după care nu şi-a îndeplinit promisiunile făcute acestuia cu privire la drepturile ce urmau a fi acordate moţilor şi celorlalţi români din Transilvania, fapt ce a atras o anumită dezavuare a sa din partea propriului popor şi căderea sa psihică iremediabilă.

Cred că a venit momentul să renunţăm definitiv la atitudinea de "supus austriac" şi sa facem un decont istoric cu statul austriac. În acest sens, ar trebui să solicităm scuze şi despăgubiri financiare substanţiale pentru ocuparea şi exploatarea timp de peste două secole a Transilvaniei, Banatului şi Bucovinei de Nord de către Imperiul Habsburgic, respectiv Imperiul Dualist Austro-Ungar (de la 1867 la 1918).

Ar trebui să solicităm scuze şi despăgubiri financiare substanţiale şi pentru pagubele cauzate statului român de către armata austro-ungară în primul război mondial şi de către armata Germaniei hitleriste (în care a fost încorporată Austria, în urma referendumului din 1938, în al doilea război mondial. Şi ar trebui să ne gândim serios la anularea contractului de privatizare a PECO-Petrom pentru motive de obiect ilicit, de scop ilicit şi de dol (prin nerespectarea unor clauze contractuale post-privatizare) şi la renaţionalizarea resurselor petroliere şi a rafinăriilor, cum a făcut recent Franţa, un stâlp politic, economic şi militar al Uniunii Europene. Precum şi să ne gândim serios la restricţionarea severa a tăierii pădurilor româneşti de către lacomele companii austriece. Poate că atunci politicienii de la Viena vor ajunge cu picioarele pe pământ.

Doamna Elena Hărătău:

"Guvernul ar putea prelungi compensarea de 50 de bani pe litrul de carburant şi pentru anul viitor"

Guvernul liberal continuă măsurile de susţinere a românilor pentru a depăşi actuala criză economico-financiară, prin decizii care rezolvă cele mai sensibile dintre problemele populaţiei. Una dintre acestea este prelungirea, începând cu anul viitor, a subvenţionării reducerii preţurilor la carburanţi.

Până acum, Executivul a decis suplimentarea perioadei de valabilitate a reducerii cu 50 de bani pe litru a cuantumului combustibilului, până la sfârşitul anului în curs. Această subvenţionare orchestrată de Guvern a intrat în vigoare începând cu data de 1 iulie, iar acum decidenţii liberali din Executiv doresc extinderea măsurii şi pentru anul 2023.

Singurul impediment în luarea unei hotărâri pozitive în acest sens ar fi mişcările mai puţin legale, de pe piaţa comercianţilor de combustibil, având în vedere suspiciunile că anumiţi agenţi economici s-au pretat la revânzarea către alte companii, în scopul încasării de două ori a subvenţiei de 25 bani/litru.

Chiar dacă, ca urmare a deciziei OPEC de scădere a producţiei de petrol, s-a înregistrat o uşoară creştere a preţului barilului, în momentul de faţă asistăm la o stabilizare a acestuia şi avem speranţa că situaţia va rămâne constantă şi în perioada sărbătorilor de iarnă.

În acest context, conducerea Ministerului Energiei estimează că, până la sfârşitul anului, nu vor avea loc creşteri ale preţului carburanţilor peste 9 lei/litru.

În prezent, România se află pe locul al 7-lea în Uniunea Europeană în topul ţărilor cu cea mai ieftină benzină, iar în cazul motorinei se află pe locul 9.

Apreciez că măsurile ce urmează a fi adoptate de România trebuie să ia în considerare potenţialele efecte în securitatea energetică naţională, determinate de actuala situaţie din benzinării privind fluctuaţiile preţurilor, astfel încât să nu ajungem în circumstanţe mult mai grave pentru consumatori, respectiv la lipsa efectivă a carburanţilor la pompă.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Cazurile de malpraxis medical vor fi soluţionate mult mai rapid de către instanţele de judecată"

Un proiect de lege care reglementează jurisprudenţa din domeniul cazurilor de malpraxis medical a fost votat de Camera Deputaţilor şi a devenit lege, după promulgarea de către preşedinte.

Potrivit Legii nr. 292/2022 pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, se modifică articolul nr. 684, care va avea următorul cuprins: "(1) În cazul în care asigurătorul sau oricare dintre părţile implicate nu este de acord cu decizia Comisiei, o poate contesta, în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei, la tribunalul-secţia civilă în a cărei circumscripţie teritorială a avut loc actul de malpraxis reclamat. (2) Calea de atac împotriva hotărârii pronunţate în primă instanţă este apelul. (3) Procedura stabilirii cazurilor de malpraxis nu împiedică liberul acces la justiţie, potrivit dreptului comun."

Concret, noua lege unifică jurisprudenţa în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a acţiunilor întemeiate pe malpraxisul medical, aceasta urmând să revină secţiilor civile ale tribunalelor, şi nu judecătoriei, aşa cum era prevăzut până acum.

În motivarea elaborării acestei legi s-a ţinut seama de faptul că, din anul 2015 până în prezent, dintr-un număr de 470 de hotărâri judecătoreşti pronunţate în cauze de malpraxis medical, în 273 de litigii, reprezentând 58,09%, s-a invocat necompetenţa materială a instanţei sesizate pe fond. De asemenea, 63 dintre cele 470 de decizii au avut ca obiect soluţionarea conflictului de competenţă dintre judecătorii şi tribunale, astfel încât hotărârile au fost pronunţate de instanţa superioară ierarhic, respectiv Curtea de Apel.

Stabilirea instanţei competente să soluţioneze situaţiile de malpraxis medical a demonstrat practica neunitară existentă, fapt ce a determinat adoptarea acestei legi. Nu în ultimul rând, s-a ţinut cont de realitatea conform căreia majoritatea litigiilor rezultate în urma actelor de malpraxis medical aveau cereri mai mari de 200.000 lei, fiind depăşit astfel plafonul în limita căruia judecătoriile au competenţă.

Apreciez justeţea acestui act normativ, având în vedere că noua reglementare este foarte importantă pentru victimele cazurilor de malpraxis, în special a soluţionării cu celeritate a acestora, având în vedere că, până în acest moment, acestea erau deliberate cu mare întârziere.

Doamna Alexandra Huţu:

"Violenţa şi abuzul în familie, şcoală şi societate trebuie conştientizate şi prevenite înainte de a produce efecte nocive greu de recuperat"

Voi vorbi despre un subiect care uneori e considerat tabu la noi în societate, de la familie, la şcoală şi serviciu, de la teamă şi ruşine la speranţa că nu se va mai repeta şi că victimele vor fi bine până la urmă.

Statisticile din România arată că zeci de femei îşi pierd viaţa anual din cauza partenerilor şi a certurilor din cadrul familiei cu repercusiuni grave, uneori de nerecuperat, inclusiv asupra copiilor, vieţii de familie şi societăţii. Totuşi, există lucruri concrete pe care le putem face pentru a ajuta victimele agresiunii să supravieţuiască şi pentru a le reda speranţa că va fi bine.

Aproape un sfert dintre bărbaţii care şi-au ucis partenerele au avut un comportament violent faţă de ele în cursul relaţiei, iar aproape jumătate dintre omucideri au loc în primele 3 luni de la încheierea relaţiei. Nu putem să aşteptăm să ajungem în acest punct critic în care de fapt nu mai putem face nimic, ci doar să constatăm.

În ultimii ani, rapoartele oficiale arată o creştere constantă a cazurilor de violenţă domestică. La fiecare 30 de secunde, în România, un adult sau un copil sunt victime ale violenţei exercitate de către una dintre persoanele cele mai apropiate, în propria sa familie. Iar ceea ce se consemnează în statistici este doar o parte a formelor de violenţă domestică, pentru că sunt multe cazuri care rămân în mare parte nedeclarate de către victime, care, din păcate, degenerează de la violenţa verbală, psihologică sau economică şi ajung apoi la cea fizică, dar e deja prea târziu.

Avem nevoie de o implicare reală a tuturor factorilor decizionali, inclusiv a noastră, a parlamentarilor, pentru a scoate la lumină fenomenul violenţei domestice, să îl expunem public şi să îl explicăm pe înţelesul tuturor, în special al femeilor şi copiilor din mediul rural, pentru a le prezenta legislaţia, modalităţile în care pot preveni astfel de violenţe şi se pot proteja înainte de a fi prea târziu pentru viaţa şi familia lor.

La Botoşani, în judeţul pe care îl reprezint în Parlamentul României, colega mea, doamna Cristina Breşug, consilier judeţean din partea PSD, în calitate de preşedinte ATOP, a început dezbateri în comunele din judeţ pentru a creşte gradul de conştientizare în rândul populaţiei cu privire la fenomenul de violenţă domestică, în special asupra femeilor. Astfel, a fost lansată şi Campania locală "UNITE", în colaborare cu Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Inspectoratul de Poliţie Judeţean, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi reprezentaţii primăriilor din judeţ. Prima întâlnire a avut loc în comuna Vârfu Cîmpului, pe 25 noiembrie, cu ocazia Zilei Internaţionale pentru eliminarea violenţei asupra femeilor, şi, bineînţeles, vor continua dezbaterile în fiecare localitate din judeţ.

De asemenea, alături de colegii mei de la Organizaţia PSD Botoşani, am organizat o întâlnire şi la sediul nostru pentru a identifica pârghiile prin care fiecare dintre noi se poate implica pentru a informa populaţia şi a combate violenţa domestică.

Violenţa ameninţă nu doar şansele de supravieţuire şi sănătatea femeilor şi copiilor, ci şi bunăstarea lor emoţională, dezvoltarea personală şi socială şi viitoarele perspective. Actele de violenţă la care o persoană este supusă, sau martor la o situaţie de acest fel, pot provoca daune pe tot parcursul vieţii. Acestea afectează sănătatea fizică şi mintală atât a femeilor, cât şi a copiilor, le compromit capacitatea de a se integra social, emoţional şi fizic, şi le subminează dezvoltarea.

Cel mai important este să ne implicăm cu toţii pentru promovarea conştientizării pericolului unor astfel de comportamente, al prevenirii, care se poate realiza dacă sunt anunţate timpuriu astfel fapte de violenţă domestică, până la solidaritatea şi susţinerea victimelor care au avut de suferit în urma acestui fenomen şi a pedepsirii aspre a celor care provoacă în mod repetat astfel de gesturi de violenţă.

Domnul Ioan Balan:

"Nu ne putem dezvolta fără investiţii. În anul 2023 trebuie să punem în mişcare cele mai curajoase proiecte!"

Ne pregătim să încheiem un an plin de provocări, în care, după ce am crezut că am scăpat de pandemia de COVID-19, am fost nevoiţi să răspundem altor crize majore: agresiunea barbară din Ucraina şi criza energetică declanşată de agresorul de la Răsărit.

Cred că anul 2022 a fost un an al testelor pentru România, teste dificile pe care le-am depăşit cu bine: am reuşit să facilităm accesul a milioane de refugiaţi, să sprijinim tranzitul a milioane de tone de cereale, să acordăm protecţie pentru zeci de mii de cetăţeni ucraineni, să temperăm creşterile preţurilor energetice şi să protejăm populaţia vulnerabilă în faţa tăvălugului de scumpiri.

Mai mult decât atât, trebuie să apreciem faptul că Guvernul României, condus de Nicolae Ciucă, nu s-a abătut de la obiectivele de dezvoltare şi de reformă pe care ni le asumasem la sfârşitul anului trecut. Mărturie stau sutele de şantiere pe care se lucrează la ora aceasta, proiectele majore de infrastructură pe care nu credeam că le vom urni vreodată, miile de proiecte aşteptate de autorităţile locale şi de cetăţeni.

Nu putem să nu constatăm că, numai în primele 10 luni din anul 2022, sumele atrase de la Uniunea Europeană au fost cu peste 41% mai mari faţă de anul precedent, iar cheltuielile cu investiţiile au crescut cu aproape 10 miliarde de lei faţă de anul 2021. Dacă ne întrebăm de ce România a avut creştere economică consistentă, în timp ce unele state europene abia au reuşit să evite recesiunea, atunci răspunsul îl găsim în încăpăţânarea Guvernului Ciucă şi a miilor de primari, care au apăsat puternic pe acceleraţia investiţiilor publice.

Să nu cădem în capcană şi să considerăm că, începând cu 1 ianuarie 2023, toate provocările cu care ne-am confruntat anul acesta vor dispărea ca prin minune. De asemenea, ar fi imatur să credem că investiţiile majore demarate vor merge de la sine dacă nu le vom urmări, nu vom pune presiune pe constructori să se încadreze în termene şi să realizeze lucrări de calitate. Dimpotrivă, cred că, în anul 2023, va trebui ca fiecare autoritate a statului român, fiecare minister sau primărie să muncească mai mult şi mai eficient, pentru că principalele surse de finanţare a investiţiilor din ţara noastră, fondurile europene, au termene foarte scurte de implementare.

Cadrul financiar 2014-2021 se va încheia curând, termenele limită din PNRR se apropie, iar ca să utilizăm din bugetul următor al UE trebuie să prezentăm Comisiei proiecte serioase, utile românilor şi dezvoltării ţării. Pentru că în zilele următoare Ministerul finanţelor va face public proiectul de buget pentru anul 2023, îmi doresc ca acesta să conţină cele mai curajoase ţinte de investiţii publice din ultimele 3 decenii, pentru că investiţiile ne dau certitudinea că putem creşte standardul de viaţă al românilor.

Domnul Ioan Mang:

"Ziua Naţională trebuie să fie motiv de bucurie pentru toţi românii!"

Îmi exprim speranţa că marea majoritate a românilor au sărbătorit Ziua Naţională alături de copii, de familie, de prieteni. 1 decembrie este şi trebuie să fie, cred eu, o zi a recunoştinţei faţă de cei de dinaintea noastră, a deschiderii şi a omeniei faţă de cei din jur, dar şi a încrederii în noi înşine. Şi sper că aşa a fost pentru cei mai mulţi dintre concetăţenii noştri.

Trăim, aşa cum ne place să spunem, să repetăm, pentru că este adevărat, cea mai bună perioadă din istoria ţării noastre, o perioadă de dezvoltare, dar şi o perioadă care ne oferă garanţii de securitate aşa cum România, prin alianţele ei de acum, europene şi euroatlantice, nu a mai avut.

Tocmai din acest motiv îmi doresc, de asemenea, după frumoasele momente de motivată mândrie şi bucurie naţională, să ne amintim, nu doar pentru că a fost 1 decembrie, ci pentru că aşa este normal şi omeneşte, şi de semenii noştri aflaţi în suferinţă, sau împovăraţi de griji, care nu au putut să se bucure pe deplin de ziua de 1 decembrie. Unirea, cred eu, asta înseamnă: gândul bun către fiecare dintre semenii noştri.

Iar aici, în Parlament, am convingerea că acest gând nu trebuie să ne părăsească niciodată în ceea ce facem, în ceea ce dezbatem, în ceea ce votăm. Nu trebuie să uităm de copiii care depind, în creşterea lor, în educaţia lor, de alocaţiile primite de la stat. Nu trebuie să uităm de bătrânii care aşteaptă cu speranţă pensia atât de meritată, după o viaţă de trudă. Nu trebuie să uităm de semenii noştri care suferă de dizabilităţi. Nu trebuie să uităm de angajaţii care trăiesc de la o lună la alta, deşi muncesc din greu, pentru că sunt plătiţi cu salariul minim. Faţă de ei, faţă de toţi românii, avem datoria fermă nu de a ne încurca în dezbateri şi în argumente, nu de a ne bate în procente sau proceduri, nu de a discuta la infinit, ci datoria de a face, de a ajuta, de a avea grijă. Aceasta este, în opinia mea, menirea noastră şi acesta este spiritul cu care trebuie să continuăm, în fiecare zi, ceea ce au început înaintaşii noştri.

Drumul început de ei ne dă speranţă, dar şi voinţă pentru tot ce vine înaintea noastră, pentru un viitor mai bun pentru copiii şi nepoţii noştri. Avem toate motivele să fim mândri de noi şi avem toate motivele să credem în viitor, pentru că am dovedit, chiar şi atunci când istoria părea să fie împotriva noastră, că nu există niciun proiect naţional pe care românii să şi-l dorească şi să nu îl poată realiza dacă sunt şi rămân uniţi şi dacă, în tot ceea ce fac, mai ales aici, în Parlament, se gândesc întotdeauna la binele comun, la binele tuturor românilor.

Doamna Maria Stoian:

"România şi-a însuşit noile direcţii prezentate de Comisia Europeană, referitoare la combaterea migraţiei ilegale"

Comisia Europeană a prezentat Guvernului, Planul de Acţiune pentru Balcanii de Vest, document care conţine noile direcţii de acţiune pe care România trebuie să şi le însuşească în vederea asigurării securităţii naţionale şi regionale.

Acest plan are un caracter amplu şi complex, prin prezentarea unor măsuri şi activităţi concludente, îndeosebi ca răspuns la noile provocări referitoare la fenomenul migraţiei ilegale în arealul Balcanilor de Vest.

Este un set de măsuri şi strategii de o valoare considerabilă, care cointeresează în această perioadă în mod direct ţara noastră, în sensul contracarării unor preocupări ale statelor occidentale faţă de ultimele evoluţii din punctul de vedere al migraţiei.

Concret, aceste politici europene, propuse de Comisia Europeană în Planul de Acţiune pentru Balcanii de Vest, răspund inclusiv îngrijorărilor exprimate recent de Austria, în ceea ce priveşte gestionarea de către România a problemei migranţilor.

Documentul european cuprinde un set de 20 măsuri operaţionale, structurate pe cinci domenii prioritare: întărirea managementului de frontieră; proceduri de azil accelerate şi sprijinirea capacităţilor de primire; lupta împotriva traficului de migranţi; consolidarea cooperării privind readmisia şi returnările, precum şi alinierea politicilor de vize.

Instrumentele vor fi implementate în scopul susţinerii şi integrării acţiunilor ţărilor din Balcanii de Vest cu deciziile Uniunii Europene, acestea urmărind consolidarea cooperării pe segmentul combaterii migraţiei şi a întăririi controlului frontierelor.

România a îndeplinit aşa cum se cuvine condiţiile privind aderarea la spaţiul Schengen, iar securizarea şi adaptarea frontierelor la ultimele normative europene au fost doar câteva dintre criteriile realizate în acest sens.

Nu în ultimul rând, trebuie să subliniem contribuţia concludentă a ţării noastre în ceea ce înseamnă adoptarea şi implementarea măsurilor şi acţiunilor propuse de Comisia Europeană cu privire la controlul frontierelor şi combaterea migraţiei ilegale.

Îmi exprim încrederea că România va putea face faţă în continuare, având succesul scontat, tuturor provocărilor de securitate survenite în actualul context delicat internaţional, aşa cum s-a achitat şi până acum de sarcinile avute în calitate de frontieră estică a NATO şi a Uniunii Europene.

Sunt convinsă că Strategia naţională privind combaterea migraţiei ilegale şi a traficului de persoane şi-a dovedit viabilitatea şi vom fi capabili să ne armonizăm acţiunile cu noile prevederi conţinute în

Planul de Acţiune pentru Balcanii de Vest.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"România nu mai importă petrol din Rusia"

Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a arătat lumii întregi ceea ce noi, est-europenii, cunoşteam foarte bine prin prisma istoriei relaţiilor dintre acest spaţiu şi statul rus, precum şi pe baza experienţei dată de proximitatea geografică, şi anume, că cel mai întins stat de pe hartă este unul terorist şi criminal, ce şi-a clădit puterea pe care a avut-o în istorie, nu şi astăzi, prin oprimarea şi ţinerea în întuneric a altor popoare. Pericolul la adresa păcii şi securităţii europene pe care îl reprezintă Rusia a fost de multe ori reclamat de cei care trăiesc în apropierea sa, iar astăzi vedem că politica de colaborare şi conciliere a fost una total falimentară, care nu a făcut decât să alimenteze ambiţii imperialiste şi o maşinărie de război care ţinteşte astăzi în Ucraina, populaţia civilă şi obiective de uz civil. Influenţa Rusiei în treburile interne ale statelor europene trebuie redusă treptat până la dispariţie, dacă ţinem cu adevărat la democraţia şi libertatea care caracterizează spaţiul comunitar european şi dacă vrem ca societăţile noastre să se bucure de prosperitate şi siguranţă.

Este o veste excelentă faptul că România a stopat, săptămâna aceasta, orice import de petrol rusesc, în acord cu deciziile luate de partenerii şi aliaţii noştri. Renunţarea la acea treime de petrol din necesarul ţării noastre nu ne va afecta, statul român găsind surse diverse şi alternative de aprovizionare. Au avut loc discuţii cu companiile petroliere şi toate rafinăriile din România, încă de săptămâna trecută. Rafinăriile şi-au diversificat reţeta pentru petrol din alte surse şi au semnat contracte cu alţi furnizori. Nu vor exista probleme cu aprovizionarea cu petrol şi cu produse petroliere şi nici cu aprovizionarea cu gaze sau energie electrică.

Mai mult, pe 13 decembrie va avea loc Consiliul extraordinar pe energie, unde se va discuta plafonarea preţului gazelor la import în toată Europa, indiferent de provenienţă. România este în grupul statelor care doresc această plafonare, considerând a fi o armă eficientă prin care vom impacta direct economia rusească şi, pe cale de consecinţă, finanţarea războiului ilegitim şi criminal din Ucraina, din cauza căruia suferă milioane de ucraineni, mulţi pierzându-şi viaţa sau fiind obligaţi să fugă din patria lor.

Domnul Marian Mina:

"2022 - un an mai bun pentru investiţiile şi locurile de muncă din infrastructură"

Anul 2022 a fost un an mai bun pentru infrastructura României. Acest cuvânt, "mai bun", pentru mine poate fi rezumat, înainte de orice statistică legată de kilometri de autostradă puşi în circulaţie, în suma de bani care a fost alocată dezvoltării infrastructurii naţionale. În 2022 s-au semnat contracte de 16,6 miliarde de lei, de 4 ori mai mult faţă de anul 2021. La anul, suma va fi şi mai mare, conform estimărilor ministrului transporturilor, deci, aproape se dublează suma pentru mai multă eficienţă şi siguranţă pe drumurile, podurile, în porturile şi pe căile ferate române. În plus, toate aceste investiţii înseamnă că vor fi create noi locuri de muncă, va creşte productivitatea şi se va deschide calea pentru decenii de creştere economică şi prosperitate, totul fără a creşte taxele.

Activitatea din acest an este o dovadă a ceea ce poate realiza guvernarea atunci când pune interesele ţării şi ale poporului român înaintea diferenţelor partizane. Toate proiectele deblocate pentru construcţia de autostrăzi, drumuri naţionale, pentru dezvoltarea porturilor din Constanţa şi Galaţi şi contractele de extindere a aeroporturilor din ţara noastră sunt produsul lunilor de negocieri de bună-credinţă şi implicare, iar aici aş dori să-i aduc cele mai sincere mulţumiri lui Marcel Ciolacu, fără de care nimic din toate acestea nu ar fost posibil.

Preşedinţii ţării şi şefii de partide au vorbit despre modernizarea infrastructurii naţiunii noastre din 1989. Fonduri de la Uniunea Europeană am avut din 2007. Însă abia acum, după ce PSD a decis să intre la guvernare şi să preia Ministerul Transporturilor, dezvoltarea infrastructurii din România a luat cu adevărat avânt.

Sper să menţinem ritmul, astfel încât să putem oferi în sfârşit poporului român infrastructura sigură, fiabilă şi modernă pe care o merită!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Succesele guvernamentale de stânga, confirmate şi internaţional"

Un succes notabil, obţinut de către liderul PSD, Marcel Ciolacu, la nivelul Internaţionalei Socialiste, nu a fost mediatizat pe măsura anvergurii sale. Unii l-au catalogat mai mult ca pe o ştire de uz intern, necesară activului de partid, diminuând, în mod voit, din recunoaşterea internaţională, cuprinsă în acest vot de încredere, acordat preşedintelui nostru pentru strategiile viabile, adoptate de PSD în ultima vreme şi, în special, în acest an de când am intrat la guvernare.

Doar că decizia de la vârful Internaţionalei Socialiste reprezintă o nouă filă a istoriei României, nu doar a social-democraţiei autohtone. Ca să îmi nuanţez afirmaţiile, trebuie să rememorez câteva momente definitorii din istoria PSD pentru ţara noastră şi care au premers integrarea în UE şi în NATO. În ianuarie 2002, Partidul Social Democrat a dobândit statutul de membru asociat al Partidului Socialiştilor Europeni, iar la data de 19 mai 2005, PSD a devenit membru cu drepturi depline al PES.

În ceea ce priveşte Internaţionala Socialistă, organizaţia mondială a partidelor social-democrate şi laburiste de pe toate continentele, PSD a început să activeze în cadrul ei din 28 octombrie 2003.

Revenind la registrul vocilor critice din prezent, acestea au ales să continue să încerce să discrediteze social-democraţia românească, sfidând eficienţa măsurilor pe care le-am impus în coaliţia cu cele două partide de dreapta şi chiar insinuând diluarea politicilor noastre de stânga şi orientarea lor către un populism de centru. În ciuda acestui fond fals de alegaţii, PSD se bucură de această nouă formă de recunoaştere internaţională şi de creştere a prestigiului său.

Cu alte cuvinte, ar fi redundant să dezvolt şi eu, dar şi colegii mei social-democraţi că eşafodajul manipulativ de până acum, disipat în spaţiul public pentru compromiterea PSD, nu a avut alt scop decât forţarea unei scăderi în sondajele de opinie, prin ştirbirea percepţiei noastre publice.

Dar această stratagemă s-a dovedit şi ea a fi sortită eşecului, conform celor mai recente sondaje de opinie. Iar PSD s-a preocupat, în continuare, activ, de depăşirea, în mod cât mai echitabil, a tuturor crizelor pe care le traversăm şi a implementat şi cele mai bune politici salutare. Însă recunoaşterea meritelor noastre conjugate s-a materializat, de data aceasta, nu doar pe plan intern, ci şi pe cel extern. Alegerea preşedintelui Marcel Ciolacu în funcţia de vicepreşedinte al Internaţionalei Socialiste reconfirmă integralitatea şi justeţea de stânga ale politicilor publice şi guvernamentale, luate de conducerea partidului nostru. Desemnarea liderului nostru în funcţia de vicepreşedinte al Internaţionalei Socialiste este încă o dovadă că PSD este cel mai mare şi cel mai puternic partid de stânga din România.

Iar înalta demnitate de vicepreşedinte la nivelul Europei Centrale şi de Est este onorantă pentru preşedintele PSD, dar şi pentru fiecare social-democrat în parte, pentru că relevă şi constituie, în acelaşi timp, rezultatul eforturilor din ultimii ani ale formaţiunii noastre sau, altfel spus, reprezintă contribuţia noastră în vederea îmbunătăţirii vieţii tuturor românilor.

Dar munca noastră integrală, a celor de la PSD, a fost răsplătită, în această toamnă, şi printr-un alt succes al stângii din ţara noastră, recunoscut la nivelul Partidului Socialiştilor Europeni. Mă refer la reuşita colegului nostru, europarlamentarul Victor Negrescu, care a obţinut un post de vicepreşedinte în conducerea PES.

Este relevabil faptul că, pe lângă recunoaşterea dublă, la nivel internaţional, a Partidului Social Democrat şi deciziile celor mai importanţi lideri ai noştri vor căpăta şi mai multă greutate în marile familii socialiste europene şi mondiale, cu care vom urma să facem şi schimburi de expertiză şi să adoptăm soluţii eficiente externe, tot de stânga, al căror succes a fost deja probat şi în alte state.

Doctrina şi crezul social-democrate, transpuse în măsuri guvernamentale, au însemnat întotdeauna o viaţă mai bună pentru toţi românii. Noi am sprijinit prompt şi consecvent toate categoriile populaţiei, noi am negociat şi am realizat integrarea României în Uniunea Europeană şi în Alianţa Atlanticului de Nord şi tot noi facem cele mai multe demersuri pentru accederea în spaţiul Schengen a ţării noastre. Principalele noastre atuuri, ale PSD, nu le reprezintă doar vasta experienţă decizională, ci şi faptul că noi nu ne-am abătut niciun moment de la parcursul european al formaţiunii şi al ţării noastre şi nici nu am făcut niciun fel de concesii doar de dragul unor rezultate efemere, de sorginte imagologică sau financiară. Noi am mizat strict pe seriozitate, consecvenţă, multe eforturi, deschidere reală faţă de nevoile şi preocupările românilor, oferind şi durabilitate şi predictibilitate absolute prin soluţiile implementate. Şi rezultatele nu au întârziat niciodată să apară, ori de câte ori PSD s-a aflat la guvernare, singur sau în diverse alianţe. Iar acum, tot cu PSD la guvernare, României i-a fost încheiată monitorizarea prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, impus în ultimii 15 ani de Comisia Europeană.

În consecinţă, avem şanse extraordinare să fim admişi în spaţiul Schengen, în cadrul Reuniunii europene ce va avea loc la Bruxelles, în data de 8 decembrie, dar şi să consemnăm încă o victorie a străduinţei noastre!

Doamna Rodica Nassar:

"Investiţiile considerabile destinate sănătăţii, prin PNRR, intră în linie dreaptă"

Guvernul României şi-a fixat un obiectiv strategic din susţinerea sistemului naţional de sănătate, prin aprobarea Programului naţional de investiţii în infrastructura de sănătate, care va utiliza fondurile asigurate ţării noastre din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR. În acelaşi timp, Executivul a agreat şi criteriile de eligibilitate şi ierarhizare pentru selectarea obiectivelor de investiţii, astfel fiind definiţi primii paşi în realizarea acestora.

Programul naţional de investiţii în infrastructura de sănătate este aferent Ţintei 377, Componenta 12 - Sănătate, din anexa Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării PNRR, precum şi a Metodologiei de aprobare a investiţiilor finanţate din cadrul PNRR.

Decizia Guvernului vine în urma hotărârii conducerii PSD a Ministerului Sănătăţii şi prevede în mod expres prioritizarea pentru finanţare a minim 25 de obiective de investiţii în infrastructura spitalicească publică, din cele 49 stabilite iniţial prin PNRR.

Prima etapă din aplicarea acestui Program urmăreşte selectarea obiectivelor de investiţii, în urma aplicării criteriilor de eligibilitate stabilite de Ministerul Sănătăţii. Ulterior, se va trece la desemnarea celor minim 25 de obiective de investiţii, după parcurgerea criteriilor de ierarhizare, finanţate prin PNRR, în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut. Aceste proiecte investiţionale trebuie să aibă o valoare însumată care se încadrează în bugetul total alocat investiţiilor în infrastructura spitalicească publică nouă şi în echipamente şi aparatură medicală din cadrul Ţintei 377, Componenta 12 - Sănătate.

În etapa următoare, Ministerul Sănătăţii va desemna obiectivele de investiţii de rezervă, respectiv cele care îndeplinesc condiţiile prevăzute în cadrul etapei I - Criterii de eligibilitate şi care, în urma aplicării criteriilor de ierarhizare, nu se regăsesc în obiectivele de investiţii finanţate prin PNRR.

Ca o decizie de ultimă oră, ministrul PSD al sănătăţii, domnul Alexandru Rafila, a hotărât prelungirea termenului de depunere pentru proiectele destinate acestui domeniu cu finanţare prin PNRR, în scopul sprijinirii unităţilor sanitare în vederea depunerii cererilor de finanţare. Astfel, pentru proiectele aferente echipamentelor şi materialelor destinate reducerii riscului de infecţii nosocomiale, precum şi celor adresate unităţilor de asistenţă medicală ambulatorie, termenul de depunere a fost prelungit până la 16 decembrie.

Ministerul Sănătăţii a aprobat deja până acum trei studii de piaţă, pentru echipamentele şi produsele medicale aferente achiziţiilor centralizate, care se vor derula în cadrul Componentei Sănătate din PNRR. Primul va fi direcţionat cabinetelor medicilor de familie sau asocierilor de cabinete de asistenţă medicală primară, cu un buget de 135 de milioane de euro, al doilea centrelor comunitare integrate, cu un buget de 12 milioane de euro, iar al treilea cabinetelor de planificare familială, cu o finanţare de aproximativ opt milioane de euro.

În consecinţă, progresele înregistrate în sănătatea publică sunt considerabile după ce conducerea Ministerului Sănătăţii a fost preluată de PSD, scopul realizării acestor investiţii fiind creşterea calităţii serviciilor medicale oferite românilor.

Am deplină încredere că ministrul Alexandru Rafila va continua procesele de reformă din sistemul naţional de sănătate, astfel încât pacienţii să poată accede cu mai mare uşurinţă, atât la asistenţa medicală primară, cât şi la întreg palierul de prestaţii oferite de stat.

Sunt convinsă că prioritatea naţională pe acest segment este de a oferi populaţiei condiţiile necesare în scopul asigurării unei stări de sănătate optime, care să conducă atât la creşterea speranţei de viaţă, cât şi la simplificarea modalităţilor de diagnosticare şi tratament.

Domnul Nicolae Giugea:

"Ziua Constituţiei României!"

Mâine se împlinesc 31 de ani de la aprobarea, prin referendum, a Legii fundamentale a României, o Constituţie tânără, inspirată în mare parte din valorile şi principiile democraţiilor europene, o Constituţie care a contribuit, în mod deosebit, la desprinderea ţării noastre de negrul trecut comunist.

Chiar dacă, de multe ori, Constituţia României este arătată cu degetul pentru că ar limita voinţa sau proiectele unor politicieni, cred că suntem cu toţii de acord că, în cele peste trei decenii de la adoptare, Constituţia a fost cea care ne-a adus mai aproape de Europa şi de parteneriatele cu statele democratice, cea care ne-a protejat drepturile şi libertăţile fundamentale şi care ne-a ajutat să recuperăm decalajele faţă de statele Uniunii Europene.

Dacă ne uităm la "Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului" din anul 1793, putem constata că printre rândurile acesteia regăsim un principiu fundamental care prevede faptul că "un popor are întotdeauna dreptul de a-şi revizui, reforma şi modifica Constituţia". Or, în anul 2003, românii au decis, spre binele ţării lor, să revizuiască Legea fundamentală, astfel încât să putem deveni stat membru al NATO şi al Uniunii Europene.

În ultimii ani, au tot existat declaraţii politice şi chiar încercări timide de a deschide, în opinia publică, dezbaterea asupra unei noi revizuiri a Constituţiei. Demersul este legitim şi chiar fundamentat de unele prevederi ale actualei legi fundamentale. Mă gândesc, în acest sens, la încrederea în scădere pe care românii o au în paznicul Constituţiei, în membrii Curţii Constituţionale şi în deciziile lor, atât pentru modul în care aceştia sunt numiţi, pentru faptul că au schimbat haina de politician în cea de judecător, precum şi din cauza faptului că s-au pronunţat în dosare în care aveau interese directe, precum pensiile speciale.

De asemenea, reforma administrativă a ţării sau relaţia de colaborare loială dintre instituţiile statului poate face obiectul unei revizuiri constituţionale. Nu cred că trebuie să ne fie teamă să deschidem discuţiile în societatea românească asupra ameliorării prevederilor Constituţiei României şi, mai mult decât atât, cred că eventualele revizuiri trebuie făcute de cei mai buni specialişti în domeniul dreptului pe care îi are ţara, aşa cum s-a întâmplat şi la începutul anilor ҆90, când a fost scris conţinutul actualei Legi fundamentale.

Domnul Nicu Niţă:

"PSD propune un nou pachet social de 26,65 miliarde de lei pentru anul 2023!"

Declaraţia mea politică se referă la măsurile propuse de Partidul Social Democrat în cadrul coaliţiei, pentru a veni în sprijinul românilor care au venituri mici.

Partidul Social Democrat a anunţat foarte clar de la început că nu discutăm despre cifre sau procente, ci despre oameni şi despre ceea ce au ei nevoie în această perioadă de crize cumulate.

Astfel, Partidul Social Democrat a propus şi a obţinut acordul coaliţiei cu privire la setul de măsuri de sprijin pentru persoanele şi familiile care au venituri mici, începând cu 1 ianuarie 2023.

Salariul minim va creşte la 3.000 de lei, din care 200 lei vor fi scutiţi de taxe, iar în sectorul construcţiilor va ajunge la 4.000 de lei, cu scutirea de taxe existente şi în prezent.

Începând cu 1 ianuarie 2023, pensiile vor creşte cu un procent de 12,5%, în timp ce seniorii cu pensii sub 3.000 de lei vor primi un sprijin financiar, plătit în două tranşe pe parcursul anului 2023.

Prin modelul propus de PSD, fiecare categorie socială va fi sprijinită, în mod diferit, cu accent pe românii care au venituri mici şi care sunt cei mai afectaţi de creşterea preţurilor.

Ajutorul unic, în două tranşe, va fi acordat pentru 90% dintre pensionari (4,27 milioane de pensionari) şi ajunge la o valoare totală de 3,7 miliarde de lei.

Pentru pensionarii cu pensia mai mică de 1.500 de lei, sprijinul va fi în cuantum de 1.000 de lei, pentru pensionarii cu pensia mai mică de 2.000 de lei aceştia vor beneficia de un sprijin de 800 de lei, iar pentru cei cu pensia până în 3.000 de lei, de un sprijin de 600 de lei.

O altă măsură de sprijin vizează voucherele pentru alimente în valoare de 250 lei, care se acordă de 6 ori pe an pentru pensionarii cu pensia mai mică de 1.700 de lei.

Având în vedere preţurile la energie, pachetul social cuprinde acordarea unui voucher de energie, în valoare de 1.400 de lei pe an, în două tranşe, pentru pensionarii cu vârsta peste 60 de ani şi pensia mai mică de 2.000 de lei.

În ceea ce priveşte protejarea persoanelor cu handicap, se va acorda cea de-a 13-a indemnizaţie.

Totodată, se va actualiza cu rata inflaţiei indemnizaţia pentru veteranii şi văduvele de război, aceste indemnizaţii fiind îngheţate din anul 2018, iar creşterea fiind de aproximativ 30%.

Una dintre măsurile PSD vizează şi indexarea cu rata inflaţiei a alocaţiilor de stat pentru copii.

Partidul Social Democrat se ţine de cuvânt şi îşi respectă principiile puternice legate de echitatea socială şi solidaritatea faţă de români, mai ales în contextul actual, când se suprapun mai multe crize.

Domnul Alexandru Popa:

"2023 - anul dezvoltării şi modernizării: 7,2% din PIB, alocaţi pentru investiţii"

Coaliţia de guvernare a acceptat propunerea făcută de prim-ministrul Nicolae Ciucă de a aloca pentru investiţii, prin Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2023, aproximativ 110 miliarde de lei, reprezentând 7,2% din PIB. Această propunere vine după ce, în acest an, Guvernul Ciucă a direcţionat aproximativ 90 de miliarde de lei către investiţii, cea mai mare sumă din ultimii 32 de ani.

Este important de precizat că măsurile luate de Guvernul Ciucă, în decursul acestui an, se văd în creşterea economică a României, precum şi în creşterea investiţiilor străine directe, care au totalizat peste 9 miliarde de euro în 2022, susţinând astfel proiectele necesare pentru dezvoltare la nivel naţional şi local.

Cred că doar printr-un amplu program de investiţii putem menţine motoarele economiei româneşti la turaţie maximă, astfel încât să rămânem competitivi şi să evităm recesiunea economică în acest context economic dificil. Pe lângă dezvoltare şi modernizare, investiţiile record pentru România reprezintă cea mai bună modalitate prin care le putem asigura românilor un trai decent, crearea de noi locuri de muncă, precum şi o creştere reală a veniturilor.

PNL rămâne, aşadar, fidel angajamentelor sale de sprijinire a investiţiilor, a economiei şi a modernizării României. Tocmai de aceea am demarat şi Programul "Sprijin pentru România", care este destinat în proporţie de 60% sprijinirii economiei şi investiţiilor, dar şi cel mai ambiţios program naţional de investiţii, Programul "Anghel Saligny", atât de important pentru modernizarea comunităţilor locale.

De asemenea, consider că bugetul României pe 2023 trebuie să fie construit în aşa fel încât să putem face faţă multiplelor crize cu care se confruntă ţara noastră şi întreaga lume şi să avem, astfel, mai mult spaţiu de manevră şi mai mulţi bani pentru a putea acţiona acolo unde este cazul. Trecem prin vremuri excepţionale şi trebuie să gândim măsuri excepţionale potrivite vremurilor în care trăim. Prioritatea noastră este, aşadar, să răspundem cum trebuie provocărilor aduse de criza din energie, de războiul din Ucraina şi de criza economică de la nivel mondial!

Am încredere că actualul Guvern este capabil să menţină creşterea economiei româneşti şi în anul care urmează prin măsuri care să permită eficientizarea cheltuielilor bugetare şi o direcţionare ţintită a resurselor către nevoile societăţii.

Prin noi înşine pentru România!

Doamna Raisa Enachi:

"Situaţia salarizării în mediul public şi în cel privat"

Dacă vrem ca statul să aibă bani la buget, pentru salarii sau pensii, trebuie să avem o economie puternică, un mediu privat puternic. Este singura formulă care duce la câştig atât pentru angajaţii şi pensionarii din privat, cât şi pentru angajaţii şi pensionaţii de la stat - o economie liberă şi puternică! Dar logica se opreşte aici.

Salariile bugetarilor au crescut fără o acoperire reală şi ca urmare a unor măsuri populiste ale politicienilor. Salariile din mediul privat depind de performanţele şi situaţiile financiare ale companiilor. La stat, performanţele contează mai puţin, dar salariile sunt în medie mai mari cu până la 40%.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va ajunge la 3.000 de lei. Angajatul câştigă mai mult din facilitatea fiscală de scutire de taxe, de 200 lei. Această creştere impactează bugetul de cheltuieli al angajaţilor, care vor trebui să crească din nou preţul produsului, stare care, la rândul lui, alimentează spirala inflaţionistă. Care va să zică, măsura arată bine la televizor, dar efectul nu mai interesează pe nimeni!

Oare nu ar fi trebuit ca actuala coaliţie PSD-PNL-UDMR să mai scadă puţin taxele pe muncă şi, astfel, să mai câştige şi salariatul, fără a alimenta inflaţia şi aşa destul de ridicată?

În companiile private nu există sporuri, cu excepţia celor stabilite prin negocieri în contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, în timp ce angajaţii de la stat, în special funcţionarii care lucrează în administraţia locală, beneficiază de sporuri printre care se numără sporul de ţinută, iar cele mai acordate sporuri sunt cele pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, vechiul spor de calculator, care este de 15% din salariu, spor pentru proiecte europene, pentru complexitatea muncii, suprasolicitare neuropsihică, indemnizaţie de hrană.

Astfel, acest Guvern condus de o coaliţie strălucită a reuşit să împartă românii în două tabere, indiferent despre ce subiect ar fi vorba. Aşa se face că 85% din taxele şi impozitele încasate de stat se duc pe salarii, iar din suma mare cu care se plătesc salarii şi pensii, 80% vine de la buget, iar 20% vine din împrumuturi.

Codul muncii nu face nicio referire explicită în sensul obligării angajatorilor să acorde sporul de vechime angajaţilor. Astfel, sporul de vechime la privat se acordă doar dacă există menţiuni în contractul individual sau colectiv de muncă, în timp ce la stat, este, de fapt, obligatoriu. Sporul pentru orele lucrate în weekend şi în sărbătorile legale se acordă în procent de 70% din salariul de bază, la stat, iar la privat se calculează de cele mai multe ori în cuantum de 2-3 lei, cam în bătaie de joc. În sfârşit nu aş vrea să spun că bugetarii nu merită un salariu decent. Întreb doar, de ce aceeaşi legislaţie se aplică în mod diferit la stat şi privat?

Pe lângă cele menţionate până acum, în mediul privat, în special în agricultură şi creşterea animalelor, mai avem şi muncitorii zilieri şi mai sunt încă companii care îi plătesc de luni şi ani de zile, însemnând că se abuzează de textul legal, care permite munca cu caracter ocazional. Aici, doar lucrătorii de la Inspecţia Muncii ştiu şi cum şi de ce?!

Vă las pe dumneavoastră să apreciaţi cât de întemeiate sunt aceste sporuri!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Locul României este în Schengen!"

Mâine, 8 decembrie, este o zi decisivă pentru ţara noastră. Extinderea spaţiului Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. Trebuie să avem încredere în parcursul european al României. Cu PSD la guvernare, ţara noastră a intrat în NATO şi Uniunea Europeană, a scăpat de MCV şi este gata să adere la Schengen!

Să nu uităm că România îndeplineşte criteriile tehnice pentru aderarea în spaţiul Schengen de peste 11 ani. Războiul din Ucraina a arătat că ţara noastră este pregătită să gestioneze frontierele externe ale Europei. România a fost solidară, şi-a respectat obligaţiile faţă de apărarea democraţiei şi suveranităţii altui stat.

Nu ar trebui să existe niciun obstacol pentru o decizie favorabilă de aderare la Schengen. PSD a dovedit prin acţiunea sa perseverentă că argumentele şi dialogul pot schimba atitudini aparent inflexibile. Prin demersurile făcute de conducerea PSD şi de europarlamentarii săi, Olanda şi-a ajustat poziţia şi a anunţat că va sprijini România. De asemenea, Suedia, prin votul Parlamentului său, şi-a exprimat susţinerea pentru aderarea ţării noastre la Schengen.

Niciun efort nu este prea mare pentru împlinirea dezideratului naţional al României - membru Schengen! În acest fel, nu ar mai exista timpi de aşteptare în punctele de trecere a frontierei, ar fi accelerate schimburile comerciale în interiorul UE şi ar creşte viteza de circulaţie a mărfurilor, în paralel cu scăderea costurilor.

Domnul George Şişcu:

"Avem datoria de a nu mai crea falii în societate! Învrăjbirea diverselor categorii de cetăţeni este toxică şi trebuie evitată!"

De prea multe ori, creşterile de pensii, de salarii în sistemul bugetar sau ale diferitelor forme de ajutor social suscită dezbateri politice inutile. Nu există în România partide care guvernează şi, cum se spune, "dau", şi partide care "nu dau". Asemenea afirmaţii sunt eronate din start şi sunt de natură să creeze diviziuni în societate, să încingă spirite. La final, cei care au de suferit cel mai mult de pe urma acestui supărător zgomot de fond sunt tocmai pensionarii, angajaţii din sistemul bugetar sau românii care au nevoie cu adevărat de sprijinul statului.

De altfel, Partidul Naţional Liberal a fost în centrul unor guvernări care au produs unele dintre cele mai mari creşteri de pensii, contrar opiniei prea larg răspândite că numai PSD le-a mărit atunci când a guvernat. Acestea sunt faptele. Vorbele aruncate în scop politicianist produc multă confuzie şi nelinişte, cu atât mai mult într-o perioadă atât de complicată precum cea pe care o traversăm, cu atâtea crize concurente.

Majoritatea pensionarilor din această ţară nu sunt speciali. Nu iau pensii mai mari decât salariul pe care l-au avut în anii lor de activitate. Sunt puşi să se descurce, în medie, cu 1.800 de lei pe lună. Statul român va trebui să găsească permanent soluţii pentru ca veniturile acestora să crească, şi nu doar cu rata inflaţiei. Nu putem să ne pretindem un stat social democratic atunci când ne lăsăm seniorii, după o viaţă de muncă, la limita subzistenţei.

Economia României creşte într-un ritm alert astăzi raportat la celelalte state ale Uniunii Europene. Este mult loc de investiţii şi de creştere, dar cea care există trebuie să se vadă în sumele pe care pensionarii le primesc. Sunt semenii noştri care, atunci când au fost în câmpul muncii, şi-au făcut datoria şi au contribuit din salariul lor cu un sfert din venit pentru a susţine pensii. Au aceleaşi drepturi pe care le aveau şi aceia care, din banii de contribuţii, susţineau pensiile aflate în plată. Prin urmare, nu vorbim despre bunăvoinţa pe care politicienii o pot arăta sau nu, ci despre un drept al românilor care au îndeplinit stagiul de cotizare şi vârsta de pensionare.

În acelaşi timp, nu aş vrea să ne mai întoarcem vreodată la falia pe care un fost preşedinte al României a creat-o în societate, învrăjbindu-i unii împotriva altora pe angajaţii din sistemul bugetar cu cei din sistemul privat. Nu putem avea servicii publice de calitate fără oameni plătiţi decent pentru a-şi face treaba. Şi nu cunosc pe nimeni care doar din salariul de la stat să se fi îmbogăţit în vreun fel. Dacă a făcut abuz de funcţie, atunci plăteşte în faţa justiţiei. Dar sigur nu şi-a construit palate din leafa de funcţionar. Se aruncă în mod gratuit anatema asupra tuturor salariaţilor oneşti din sistemul bugetar doar din cauza unor excepţii care, însă, în niciun caz nu confirmă regula!

Statul are o datorie faţă de absolut toţi cetăţenii săi. Mediul privat trebuie să îi asigure un sistem fiscal previzibil şi corect pentru a produce plusvaloare şi pentru a asigura salarii bune cât mai multor români. Profesorilor, poliţiştilor, pompierilor, funcţionarilor trebuie să li se asigure venituri decente, care să le permită un trai bun, astfel încât aceştia să fie dedicaţi muncii lor, în slujba contribuabililor, nu să alerge să-şi asigure existenţa pe lângă serviciu, din alte surse. Iar categoriilor defavorizate, statul are datoria de a le suplini neputinţa cu venituri care să le permită fie reinserţia pe piaţa muncii, fie un trai acceptabil.

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"În vremuri de criză, guvernarea liberală creşte veniturile persoanelor vârstnice"

Majorarea pensiilor şi acordarea de sprijin pensionarilor în aceste vremuri reprezintă normalitatea pentru o guvernare responsabilă.

Din anul 2020 încoace, politica de creştere a pensiilor a fost abordată de către Guvernele liberale în strânsă legătură cu realităţile economice. Vorbim despre o creştere cu aproximativ 24% în numai 2 ani a punctului de pensie versus stagnări ale valorii punctului de pensie în anii 2017-2018.

Întotdeauna, pentru Guvernele liberale obiectivul îl reprezintă pornirea motoarelor economice, astfel încât o parte din creşterea economică produsă să se întoarcă în veniturile populaţiei.

Este o greşeală enormă să decuplezi acordarea de creşteri salariale sau creşterea veniturilor din pensii de ritmul de creştere economică.

Faptul că, începând cu 1 ianuarie 2023, punctul de pensie creşte cu 12,5%, ajungând la 1.784 lei, la care se adaugă un pachet complex de ajutoare financiare pentru încălzire, acordate, de două ori pe an, pensionarilor având venituri sub 3.000 de lei, reprezintă o viziune corectă care răspunde unor necesităţi actuale generate de criza energetică.

De asemenea, creşterea facturilor la energie va fi compensată pentru pensionarii de peste 60 de ani care au venituri sub 2.000 de lei, prin acordarea unui sprijin de 1.400 de lei împărţit în două tranşe semestriale.

Cu toţii ne-am fi dorit să fie mai mari aceste creşteri de pensii sau cuantumul acestor ajutoare ţintite, pentru a atenua cât mai mult din şocul inflaţionist.

Este un efort bugetar consistent pentru susţinerea căruia Guvernul Ciucă a identificat resurse financiare, astfel încât părinţii şi bunicii noştri să depăşească cu bine această perioadă. Impactul cumulat al acestor măsuri asupra bugetului de stat depăşeşte 20 de miliarde de lei pentru anul viitor, ceea ce nu este deloc de neglijat.

Ceea ce vreau să subliniez este faptul că toate aceste măsuri luate sunt asumate de liberali, nu sunt impuse de X sau Y. Suntem conştienţi că este nevoie de solidaritate socială pentru a trece cu bine peste aceste crize multiple.

Presiunea socială este mare, aşteptările tuturor categoriilor sociale sunt în creştere, iar Guvernul este cel care trebuie să identifice pârghiile optime pentru echilibrarea situaţiei.

Acum, după stabilirea măsurilor, rămâne implementarea lor şi provocarea cea mai mare va fi din punct de vedere administrativ, găsirea celor mai flexibile şi non-birocratice metode prin care ajutoarele acordate să ajungă rapid la beneficiari.

Pentru Guvernul Ciucă, în următoare perioadă focusul va fi pe găsirea acestor mecanisme care să faciliteze implementarea măsurilor promise şi pe construcţia unui buget axat pe investiţii care să susţină în anul 2023 toate aceste măsuri sociale printr-o creştere economică solidă.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Dreptul la interpretarea istoriei"

În contextul în care colegii din UDMR cer reconciliere istorică şi dreptul la interpretare proprie a evenimentelor istorice - alocuţiune Csoma Botond 28 noiembrie 2022 - cu referire la Ardealul care nu a fost dintotdeauna românesc, ce facem noi, cei care purtăm în suflet şi credem cu toată fiinţa în ideea românească?

Unde duce dreptul la interpretare proprie a evenimentelor istorice? Cel mai bun exemplu este situaţia actuală de la Troiţa lui Mihai Viteazul din Şelimbăr, judeţul Sibiu. Această Troiţă comemorează victoria lui Mihai Viteazul în lupta cu Principele Ardealului, Andrei Báthory, şi pentru românii de bună-credinţă reprezintă simbol al victoriei în lupta de reîntregire a neamului românesc, iar pentru cei ce militează pentru dreptul de a interpreta istoria acest monument, simbolizează ruşine şi înfrângere.

Deci, ce ne facem cu dreptul la interpretarea liberă a istoriei şi unde duce această interpretare? Răspunsul la această întrebare îl găsim la aceeaşi Troiţă.

Troiţa lui Mihai Viteazul din Şelimbăr a ajuns pista de ATV-uri şi motociclete de teren, o adevărată atracţiune şi plăcere pentru doritorii de a simţi cum sare pământul de sub roată, mai ales când acest pământ îi odihneşte pe cei 3.000 de români care şi-au dat viaţa pentru întregirea neamului.

Şi tot voi cei din UDMR vă plângeţi că nu aveţi drepturi suficiente de a interpreta liber istoria?

Ce alt popor îşi vandalizează propriile sale monumente, în timp ce minorităţile militează pentru prostituarea frivolă a istoriei?

Ne aşteaptă vremuri grele, pentru că "Un popor care nu-şi cunoaşte trecutul e condamnat să-l repete..." - vorba marelui Iorga.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Câteva clarificări despre creşterea salariului minim în România"

Guvernul va mări, de la 1 ianuarie 2023, salariul minim, la 3.000 lei, din care 200 de lei scutiţi de taxe, în timp ce salariul minim din construcţii va creşte la 4.000 de lei.

Da, la o primă vedere, într-o ţară în care inflaţia a coborât nivelul de trai al românilor, le-a risipit puţinele economii, iar pe unii, din păcate, i-a îndatorat şi mai mult, măsura pare una benefică. Şi, întrucâtva, se poate spune că aşa este, însă, după cum ştim cu toţii, diavolul se ascunde în detalii, prin urmare există şi un "dar" care, voit, sau nu, scapă decidenţilor politici disperaţi după orice decizie ce ar trebui să le îmbunătăţească imaginea.

Aşa că, eu, ca simplu cetăţean, bun plătitor de taxe şi impozite, deci un susţinător activ al statului, nu înţeleg sensul comunicării salariului minim brut majorat la 3.000 de lei, de parcă Guvernul ar fi făcut o mărgică, vorba marelui Creangă. Desigur, corect ar fi fost să se transmită că noul salariu minim, după ce statul îşi reţine toate taxele şi impozitele, este de 1.774 de lei! Atât şi nimic mai mult! Restul de 1.226 de lei sunt taxe la stat care, din nefericire, nu se regăsesc, ulterior, nici măcar într-o încercare de îmbunătăţire a calităţii vieţii românilor, din contră, par că dispar într-un sac fără fund.

Deci, stimaţi colegi de la PNL-PSD-UDMR, 42,18% din marele salariu minim de 3.000 de lei, pe care îl tot trâmbiţaţi, se întoarce fix de unde a plecat, la bugetul de stat, sursa cea mai bună pentru afacerile de partid din câte ştim cu toţii şi, mai ales, simţim asta, pe pielea noastră, ca să nu zic pe viaţa noastră, de 30 de ani încoace!

Aşa că, stimaţi membri ai coaliţiei de guvernare, opriţi-vă din minţit românii! Simţim, cu toţii, "binefacerile" pe care, plătiţi din banii noştri, ni le tot faceţi: suntem mai săraci, privim cu teamă spre viitorul nostru şi al copiilor noştri, iar părinţii şi bunicii abia mai au bani pentru a-şi plăti medicamentele! Aceasta este realitatea, stimaţi colegi!

Dar, din 2024, Alianţa pentru Unirea Românilor va face dreptate pentru România!

Domnul Ilie Toma:

"Apel la unitate şi responsabilitate în actul guvernării!"

Traversarea perioadei de pandemie şi războiul de la graniţele României au adus schimbări şi vor urma multe alte transformări. Avem certitudinea că realitatea cotidiană trebuie să se vadă şi în actul de guvernare a României, prin adaptarea rapidă a strategiilor elaborate de decidenţii politici, strategii care vizează viitorul socio-economic al ţării şi al cetăţenilor ei.

Luna decembrie este importantă pentru noi toţi, atât din punct de vedere istoric, Ziua Naţională a României şi marcarea a 33 de ani de la Revoluţia Română care a condus la căderea regimului comunist, cât şi din punctul de vedere al sărbătorilor de iarnă, bogate în tradiţii şi obiceiuri care au în centru mari sărbători creştine şi familia, alături de care vom fi aşa cum este firesc.

Istoria este un izvor de exemple al faptelor de eroism. Cu sânge şi preţul vieţii, s-au scris fapte care au condus la ceea ce România trebuie să fie astăzi - un stat independent, suveran, respectat şi mai ales puternic.

Codul moral şi valorile asociate credinţei trebuie să ne îndrepte spre cetăţeni şi, ca buni creştini ce suntem, faptele noastre să se reflecte în apărarea moştenirii primită de la strămoşii noştri.

În acest moment, PSD este singura formaţiune politică din ţară care este capabilă să restabilească relaţia de încredere cu cetăţenii şi toate acţiunile sunt îndreptate spre cetăţeni.

PSD apără principiile şi valorile după care se ghidează, luptă pentru cauze clare şi continuă construirea unei societăţi echitabile. Obiective precum justiţia socială, mobilitatea socială, reducerea sărăciei şi a inegalităţii veniturilor stau la baza politicilor pe baza cărora PSD guvernează şi a stabilirii programelor şi măsurilor necesare pe termen scurt, mediu şi lung.

Românii merită un trai mai bun în ţara lor, stabilitate economică, predictibilitate, siguranţa locurilor de muncă şi certitudinea unui viitor bazat pe valori şi principii reale la care suntem obligaţi să contribuim cu toţii.

Aşa cum PSD poate veni cu soluţii la orice problemă şi face tot ce este necesar ca românii să nu fie împovăraţi de traiul zilnic, oricare formaţiune politică poate face la fel şi fac apel la unitate şi responsabilitate în actul guvernării. Doar aşa se pot găsi cele mai bune soluţii pentru depăşirea tuturor crizelor şi redresarea economică a României.

Domnul Vasilică Toma:

"Drepturile omului, garanţia democraţiei şi temelia civilizaţiei umane"

În fiecare an, din 1948 încoace, data de 10 decembrie marchează una dintre cele mai importante etape în civilizaţia umană, şi anume, adoptarea de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului care statuează fără niciun echivoc că "toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţa şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii".

A fost nevoie de multe secole şi şi mai multe drame la nivel mondial, de suferinţa a milioane şi milioane de oameni pentru ca ceea ce este de fapt firesc să devină printr-un act istoric recunoscut şi respectat.

Drepturile omului sunt esenţa a ceea ce reprezintă în fapt fiinţa umană şi consider că toate eforturile noastre trebuie îndreptate în mod permanent asupra promovării şi respectării lor, pentru că nu putem vorbi despre democraţie, stat de drept, despre civilizaţie umană, despre educaţie, sănătate, despre progres, dezvoltare durabilă, pace, securitate, despre prezent şi viitor fără să pornim de la fundamentul reprezentat de drepturile omului.

Promovarea şi respectarea întru totul a drepturilor omului este şi trebuie să fie pentru noi toţi un imperativ! A ignora un drept uman este sinonim ignorării fiinţei umane.

Drepturile omului nu trebuie să fie niciodată considerate de la sine înţelese şi este datoria noastră ca, prin întreaga activitate parlamentară, să ne asigurăm că ele se aplică întocmai în spiritul lor universal, indivizibil, inalienabil, interdependent şi interconectat.

Traversăm o epocă în care avem la dispoziţie toate instrumentele necesare pentru a ne asigura că drepturile niciun român nu au de suferit. Că niciun cetăţean al acestei ţări nu este privat de demnitatea sa umană şi că drepturile omului jalonează întreaga activitate a statului român.

De aceea, în această zi, cred că cea mai mare dovadă a recunoaşterii importanţei drepturilor omului, precum şi cel mai de valoare angajament pe care îl putem face sunt acelea care privesc investiţiile în tot ceea ce drepturile omului reprezintă. Investiţii în legislaţie, în politici publice şi acţiuni care pot asigura o societate al cărei principiu de funcţionare în toate domeniile sale are la bază libertatea, egalitatea, solidaritatea, echitatea, demnitatea.

Astăzi şi mereu, vă invit să facem din promovarea şi respectarea drepturilor omului prioritate şi baza de acţiune în întreaga noastră activitate. Este singura cale şi singura opţiune!

Domnul Daniel Tudorache:

"Cu ce şantajează Austria, România?"

Pseudomotivul imigranţilor este o temă de campanie pentru viitoarele alegeri din Austria, nesusţinut în realitate de date statistice şi motivat pur politic. România a dat dovezi clare şi de netăgăduit că ştie şi poate să gestioneze corect şi coerent fluxuri de imigranţi, cea mai recentă probă la care ţara noastră a fost supusă în acest sens este cea a imigranţilor ucraineni, în contextul războiului ruso-ucrainean.

Începând cu 1 iulie 2018 şi până la sfârşitul anului 2018, Austria a deţinut preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, având ca motto " O Europă care protejează" şi, în teorie, a fost concentrată, printre altele, pe securitate şi lupta împotriva migraţiei ilegale şi stabilităţii în vecinătatea europeană.

Dacă în realitate a existat problema imigranţilor în România, care sunt măsurile pe care le-a luat Austria în perioada în care a deţinut preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene? Niciuna! Pentru că aceasta în realitate nu există şi nu a existat, este o umbrelă sub care se ascund de fapt adevăratele interese proprii ale austriecilor.

În realitate, motivele pentru care se împotriveşte Austria aderării României în spaţiul Schengen sunt altele, de natură pur economică. Austria controlează în România 100% din petrol şi 50% din gaze, bănci şi mari asiguratori, are contracte de miliarde de euro pentru autostrăzi şi exportă din România păduri în valoare de sute de milioane de euro anual.

Firmele austriece din România au prosperat în anul 2021, în ciuda crizei financiare provocate de pandemia SARS-CoV-2. Primele zece companii austriece care desfăşoară activitate economică în România au fost pe profit, înregistrând un profit net de 1,4 miliarde euro.

Câte firme mici şi mijlocii autohtone au dat faliment în anul 2020 şi 2021, pentru că nu au mai putut supravieţui resticţiilor impuse, în timp ce firmele austriece prosperau în România.

O Românie fără graniţe la punctele terestre de frontieră înseamnă o Românie mai prosperă, mai puternică financiar, ceea ce contravine intereselor financiare austriece în România.

Vă dau câteva exemple simple:

• Turiştii străini care vin în România azi stau la bariere, spre deosebire de cei care merg în Austria. Mă refer, pentru exactitate, la acelaşi stat vecin, Ungaria, intrarea în România versus intrarea în Austria;
• Pentru Dacia Piteşti importăm piese din Turcia. Camioanele româneşti sunt controlate la graniţa externă a UE, la intrarea în Bulgaria, apoi, din nou, la graniţa bulgaro-română. Asta înseamnă timp şi bani pierduţi de către o companie cu capital românesc autohton;
• Vămuirea la intrarea şi ieşirea din România este un minus pentru ţara noastră ca şi competitivitate pe pieţele de investiţii, fapt care avantajează excepţional companiile austriece din România din două perspective: prima se referă la cea a salariilor pe o piaţă a muncii necompetitivă care le permite să exporte din România forţă de muncă ieftină, iar cea de-a doua care le permite lor să înregistreze profituri uriaşe, operând activitatea economică austriacă în România cu forţă de muncă ieftină aici, pe teritoriul ţării noastre şi cu profituri exportate în ţara de origine.

Şi lista poate continua.

Nu putem accepta ca România să fie şantajată de impostorii economici ai Uniunii Europene, în condiţiile în care ţara noastră îndeplineşte toate condiţiile de aderare şi îşi merită pe deplin locul în spaţiul Schengen.

Poate ar fi cazul şi momentul ca românii să ceară desecretizarea acordurilor petroliere din ţara noastră, să ceară să se facă publice profiturile companiilor austriece înregistrate în România şi exportate în Austria etc.

Domnul Varol Amet:

"Premiul «Mehmet Niyazi», un titlu de onoare"

Duminică, 27 noiembrie, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România a organizat la Medgidia o amplă acţiune culturală în onoarea uneia dintre cele mai semnificative personalităţi ale literaturii şi artei tătăreşti, Mehmet Niyazi.

Încă din anul 2007, acest eveniment a fost susţinut şi promovat, an de an, căpătând tot mai multă importanţă şi prestigiu pentru comunitatea tătară.

Manifestările, dedicate împlinirii a 91 de ani de la trecerea în eternitate a poetului naţional al tătarilor din Dobrogea, au debutat cu o ceremonie religioasă la mormântul din Cimitirul Musulman din Medgidia, moment urmat de depunerea de coroane la bustul din Parcul Poştei din localitate. Cel care a rămas în memoria colectivă a etnicilor tătari din Dobrogea drept "poetul de suflet" a fost comemorat apoi prin decernarea premiului care îi poartă numele, către patru reprezentanţi de seamă ai comunităţii tătare din România: imamul Elmi Gemal, inginerul Yusuf Timuşin, antrenorul Aihan Omer şi dr. în istorie Metin Omer.

Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa unor oaspeţi de seamă: muftiul Cultului Musulman din România, domnul Muurat Iusuf, deputatul Varol Amet, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, domnul Mihai Lupu, primarul municipiului Medgidia, domnul Valentin Vrabie, Consulul General at Republicii Turcia la Constanţa, domnul Emre Yurdakul, şi doamna Ayça Doluküp, Consul în cadrul aceluiaşi consulat, aflată, de altfel, la prima sa activitate de la sosirea la Constanţa.

Mesajul de deschidere a evenimentului a fost transmis de preşedintele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, domnul Gelil Eserghep, care a mulţumit pentru participare celor 450 de etnici tătari de la toate filialele din judeţul Constanţa, dar şi reprezentanţilor autorităţilor române şi oficialilor turci.

Preşedintele UDTTMR a vorbit despre importanta manifestărilor culturale dedicate personalităţilor tătare din Dobrogea şi despre misiunea care îi revine fiecărui etnic de a transmite din generaţie în generaţie tradiţiile şi cultura, repere identitare pe care Uniunea le promovează. Cuvinte de apreciere la adresa UDTTMR şi a comunităţii au avut, în intervenţiile lor, şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, primarul municipiului Medgidia, dar şi Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa.

Evenimentul a continuat cu momente artistice susţinute de către ansamblurile de dans local, precum şi cu un recital de poezii, participanţii recitând strofe din vasta operă a poetului Mehmet Niyazi.

În cadrul festivităţii de omagiere, la bustul poetului Mehmet Niyazi au fost depuse coroane de flori, iar la mormântul acestuia din Cimitirul Musulman din Medgidia a fost ţinută o slujbă religioasă.

Altfel de evenimente sunt o bună modalitate de a ne arăta aprecierea faţă de membrii comunităţii şi de a promova ceea ce ne defineşte ca popor şi valoare culturală.

Domnul Vasile Nagy:

"Oraşul Sebiş"

Sebiş este un oraş în judeţul Arad, format din localitatea componentă Sebiş şi din satele Donceni, Prunişor şi Sălăjeni şi este situat la o distanţă de 82 de kilometri faţă de municipiul Arad, cu o suprafaţă de 65,94 kilometri pătraţi, fiind unul dintre cele mai importante centre urbane de pe Valea Crişului Alb, supranumit Perla Văii Crişului Alb.

Din punct de vedere istoric, prima menţionare documentară a localităţii datează din anul 1542. Satul Donceni este consemnat din anul 1439, satul Prunişor din anul 1406 şi satul Sălăjeni din anul 1574.

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia oraşului Sebiş se ridica la 5.979 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.327 de locuitori.

Principalele atracţii turistice ale oraşului Sebiş sunt Castelul din secolul al XIX-lea, Casa Waldstein, în localul căreia se află azi biblioteca oraşului şi Rezervaţia naturală Dealul Pleşa Sebişului.

Strategia de dezvoltare locală trebuie să devină un instrument de management care să ajute la stabilirea priorităţilor de dezvoltare şi la investirea corectă a resurselor care sunt limitate.

Din punct de vedere economic, strategia de dezvoltare a oraşului Sebiş trebuie să pună accent pe încurajarea dezvoltării IMM-urilor şi pe accesarea de fonduri Europene.

Trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea mediului de afaceri şi a spiritului antreprenorial, pe dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale, pe dezvoltarea resurselor umane, pe conservarea şi protejarea mediului înconjurător şi pe dezvoltarea turismului.

Este necesar să stimulăm dezvoltarea economică prin dezvoltarea sectorului de construcţii, prin asigurarea unor surse de informare, prin consilierea cetăţenilor şi în special a tinerilor în legătură cu programele de finanţare, prin utilizarea eficientă a resurselor locale.

Trebuie să fim preocupaţi şi de capacitatea de dezvoltare a generaţiilor următoare, să avem grijă să asigurăm un climat de echitate prin manifestarea unor viziuni asupra procesului dezvoltării pe termen lung şi să asigurăm interconexiunea între dezvoltarea economică, nevoile sociale şi protecţia mediului.

Pentru ca Sebişul să redevină un oraş prosper, modern şi curat, este nevoie de proiecte de dezvoltare pentru conservarea şi managementul resurselor naturale, pentru producerea de energie verde şi dezvoltarea socio-economică.

De asemenea, prin atragerea de investiţii pentru dezvoltarea şi consolidarea sectorului productiv, pentru stimularea colaborării dintre mediul de afaceri şi administraţia locală şi pentru acoperirea sectoarelor absente sau deficitare în mediul de afaceri local, oraşul va prospera.

Este nevoie să creştem calitatea vieţii locuitorilor oraşului Sebiş şi prin crearea de spaţii de recreare şi zone de promenadă, locuri de joacă pentru copii şi spaţii pentru practicarea de diverse sporturi.

Este esenţial să avem în vedere îmbunătăţirea sistemului de educaţie prin deschiderea de şcoli profesionale pentru comunitate, iar readucerea în şcoli a celor care au plecat sau au abandonat şcoala să fie o prioritate.

Este important ca oraşul Sebiş să devină o destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri conexe prin promovarea turismului local pentru atragerea unor investitori care să desfăşoare activităţi productive.

Utilizarea eficientă a energiei şi dezvoltarea durabilă a oraşului trebuie să fie preocupări constante ale autorităţilor locale, iar investiţiile în sectoarele mediu şi transport să fie principalele elemente pentru asigurarea calităţii vieţii cetăţenilor.

Oraşul Sebiş are nevoie de o dezvoltare economică echilibrată, durabilă şi ecologică!

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Ziua Internaţională a Voluntarilor este celebrată în fiecare an, la data de 5 decembrie, şi oferă voluntarilor şi organizaţiilor ocazia de a sărbători munca în folosul celorlalţi, de a împărtăşi valorile voluntariatului şi de a le promova în cadrul comunităţilor, al organizaţiilor neguvernamentale, al agenţiilor ONU, al autorităţilor guvernamentale sau al sectorului privat.

Organizaţia Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia Adunării Generale 40/212 din 17 decembrie 1985, a invitat Guvernele din întreaga lume să marcheze anual, la 5 decembrie, Ziua Internaţională a Voluntarilor pentru dezvoltare economică şi socială. Totodată, le-a cerut să ia măsuri pentru a spori gradul de conştientizare cu privire la importanţa contribuţiei serviciului de voluntariat, stimulând astfel cât mai mulţi oameni din toate domeniile să-şi ofere serviciile lor în calitate de voluntari, atât local şi naţional, cât şi internaţional.

Sărbătorirea Zilei Internaţionale a Voluntarilor reprezintă şansa de a promova voluntariatul, de a încuraja instituţiile să sprijine eforturile voluntarilor şi de a recunoaşte contribuţiile acestora la realizarea diferitelor obiective la nivel local, naţional şi internaţional.

Voluntarii îşi dedică timpul, abilităţile şi pasiunea pentru a face lumea un loc mai bun.

Adesea sunt primii care acţionează în momente de criză. Ei creează legături sociale şi dau glas grupurilor marginalizate şi vulnerabile, contribuind la construcţia de comunităţi rezistente, ajutând oamenii să facă faţă diferitelor presiuni.

La mulţi ani, dragi voluntari din întreaga lume!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"Dreptul la viaţă al românilor, mereu pe ultimul loc!"

Din păcate, dreptul la viaţă al românilor, dreptul de a beneficia de un sistem medical pentru care plătesc, lunar, taxe şi impozite, a devenit, deja, o loterie. Atunci când nu ard de vii în spitale, când nu devin victimele malpraxisului din sistem - care, deseori, se confundă cu plictiseala şi obtuzitatea unor cadre medicale care cred că au atins statutul de semizei, unii permiţându-şi chiar şi să ia viaţa nou-născuţilor, pe care îi considerau nedemni pentru această lume, dacă ar fi să ne gândim la cazul doctorului de la maternitatea Polizu, care este urmărit penal pentru tentativă de omor calificat, el lăsând, pur şi simplu, copiii prematuri să moară sau chiar îi omora pentru a nu mai ocupa un loc în incubator - cum spuneam, astăzi, dacă supravieţuiesc şi infecţiilor nosocomiale, nerecunoscute de nimeni, românii riscă să nu mai ajungă cu salvarea la spital, dacă au nevoie şi au curajul, în primul rând, să sune la 112!

Pe scurt, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, condus de eternul domn Arafat, trebuia să achiziţioneze, între anii 2018 şi 2022, un minimum de 2.100 de ambulanţe pentru Serviciile de Ambulanţă, conform unui contract cadru, maximum fiind de 4.300.

Acum, în caz că nu ştiţi, în acest moment există autospeciale foarte vechi în dotarea Serviciilor de Ambulanţă, peste 50% din parcul auto fiind mai vechi de 10 ani, ceea ce afectează atât siguranţa pacienţilor, cât şi pe aceea a echipajelor. În plus, 3.000 de autospeciale din parcul auto nu sunt funcţionale!

Prins cu mâţa-n sac, domnul Arafat, ca de obicei, vorbeşte mult şi nu spune nimic, aruncând vina pe un acar păun, numit "criza conductorilor". Însă, uită, stimatul doctor, că această criză a început în 2020, şi nu dintr-o dată, deci la 2 ani de la începerea derulării contractului pentru achiziţia de ambulanţe.

Doar 600 de autospeciale s-au recepţionat în 4 ani. Desigur, când este vorba despre BMW-uri achiziţionate de la firma preşedintelui ţării, domnul Klaus Iohannis, criza semiconductorilor din industria auto dispare subit, în numele comisioanelor.

Aceasta este realitatea!

Românii nu merită să beneficieze de servicii de ambulanţă de calitate, dar trebuie să plătească, obligatoriu, taxe şi impozite unui stat care nu-i mai respectă!

Vă garantez că, din 2024, Alianţa pentru Unirea Românilor va face tot ceea ce-i va sta în putinţă pentru a remedia aceste nedreptăţi, iar personaje precum doctorul Arafat vor răspunde în faţa legii pentru faptele lor!

Domnul Mihai Weber:

"PSD, la un an de guvernare!"

Anul trecut pe vremea aceasta, PSD îşi asuma intrarea la guvernare într-un moment extrem de dificil pentru ţară. Chiar dacă, încă, nu am reuşit să facem tot ce ne-am propus, intrarea noastră la guvernare a făcut ca România să iasă din fundătura în care se afla, să treacă mai uşor peste crizele ultimei perioade şi, totodată, să facă şi progrese importante.

Iată că se reechilibrează deficitul bugetar, care acum este în scădere cu 0,68 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Se consolidează stabilitatea politică şi predictibilitatea economică, cu efecte directe asupra atragerii de investiţii străine aflate, de asemenea, în creştere faţă de anul trecut. În plan extern, România are şansa reală a admiterii în Schengen şi a reuşit ridicarea MCV. Însă ceea ce ne deosebeşte de anterioarele guvernări de dreapta sunt consistentele măsuri de sprijin al populaţiei şi economiei, pe care le-am iniţiat. După promovarea cu succes, la începutul anului, a pachetului social - creşterea pensiilor cu 14%, a salariului minim cu 11% şi a alocaţiilor - PSD reuşeşte acum promovarea unui nou pachet de măsuri, cu aplicare de la 1 ianuarie 2023, care creşte cu până la 45% veniturile celor mai vulnerabili pensionari şi majorează cu aproape 18% salariul minim. Nu în ultimul rând, am reuşit acolo unde insistam încă de anul trecut, după liberalizarea haotică a pieţei de energie, şi anume, în zona reinstituirii unor reglementări pe piaţa energiei. Pe parcursul anului am reuşit impunerea unor niveluri ale plafonării care au făcut ca facturile populaţiei şi ale IMM-urilor să rămână suportabile, dar, ce este mai important, începând de anul viitor, nimeni nu va plăti mai mult de 1,3 lei/KWh, ceea ce reprezintă o protecţie consistentă în faţa unor tarife care ajung şi până la 7-9 lei/KWh. În fapt, peste 95% din populaţie, care se încadrează într-un consum lunar de până la 255 de KW/h, va plăti 0,8 lei/KWh.

Ştiu, o să spuneţi că nu este îndeajuns, iar noi suntem conştienţi că aşa este! Însă nu trebuie să vă îndoiţi că PSD va continua să guverneze gândindu-se la oameni şi la interesul naţional.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

"Secţiile clandestine de poliţie ale Republicii Populare Chineze pe teritoriul României sunt un afront major la adresa drepturilor omului şi a suveranităţii naţionale"

Este pur şi simplu inacceptabil ca Republica Populară Chineză să-şi proiecteze puterea autocrată pe teritoriul Uniunii Europene, pentru a intimida şi a reduce la tăcere dizidenţii, luptătorii pentru democraţie sau grupurile minoritare cum sunt minorităţile din Xinjiang sau Tibet.

Beijingul şi MAI trebuie să dea explicaţii privind secţiile clandestine de poliţie politică ale Chinei, în România.

Raportul Organizaţiei pentru drepturile omului din Madrid Safeguard Defenders prezintă dovezi potrivit cărora Beijingul administrează alte 48 de secţii de poliţie în străinătate - iniţial, ONG-ul dezvăluise, în luna septembrie, existenţa a 54 de astfel de secţii - dar şi dovezi potrivit cărora iniţiative poliţieneşti comune între China şi mai multe ţări europene, inclusiv România, sunt folosite pe post de "program de testare" în vederea unei expansiuni a "secţiilor de poliţie din străinătate" chineze.

Alianţa Interparlamentară pentru China, IPAC, un grup de parlamentari din 30 de ţări democratice al cărui membru sunt şi eu, solicită cu fermitate o poziţie clară din partea Guvernului chinez în această chestiune care este de natură a leza atât drepturile omului, cât şi suveranitatea României. Deja am transmis în acest sens o interpelare ministrului afacerilor interne, alături de colegii mei, deputaţii REPER, Andrei Lupu şi Daniel Toda, pentru a afla poziţia oficială în această chestiune.

Considerăm, de asemenea, că reprezentanţii Republicii Populare Chineze la Bucureşti datorează explicaţii, dată fiind existenţa acestor suspiciuni cu privire la operaţiuni grave realizate prin intermediul ambasadei.

Alianţa Interparlamentară cu privire la China, IPAC, salută acţiunile întreprinse de un număr tot mai mare de guverne democratice de când a fost dezvăluită pentru prima dată existenţa secţiilor de poliţie chineze din străinătate.

O astfel de represiune transnaţională este intolerabilă şi trebuie să fie oprită.

Guvernele noastre trebuie:

• Să investigheze de urgenţă "secţiile de poliţie chineze din străinătate" şi reţeaua "Frontului Unit" care le susţine;
• Să instituie mecanisme de raportare şi de protecţie dedicate pentru cei vizaţi sau expuşi riscului unor astfel de acţiuni represive;
• Să denunţe cu fermitate toate eforturile de represiune transnaţională ale RPC, să impună sancţiuni concrete entităţilor implicate şi să denunţe cu fermitate toate eforturile de represiune transnaţională ale RPC, să impună sancţiuni concrete entităţilor şi persoanelor implicate, inclusiv, dar fără a se limita la impunerea de sancţiuni specifice coordonate;
• Să revizuiască şi să suspende acordurile de cooperare cu instituţiile care conduc aceste eforturi, în special Comisia Centrală pentru Inspecţia Disciplinară/Comisia Naţională de Supraveghere şi Ministerul Securităţii Publice ale RPC;
• Să implementeze cea mai recentă hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului care interzice extrădarea persoanelor în RPC pe fondul "situaţiei generale de violenţă" din sistemul judiciar şi penitenciar al RPC. În acest scop, se recomandă suspendarea tuturor tratatelor bilaterale de extrădare cu RPC şi Hong Kong.

Date fiind aceste lucruri, considerăm că secţiile clandestine de poliţie ale Republicii Populare Chineze pe teritoriul României sunt un afront major la adresa drepturilor omului şi a suveranităţii naţionale.

Domnul Nicolae Roman:

"Redeşteptarea poporului roman - Necesitatea rescrierii unui statut unitar al pensiilor militarilor"

Nu-i destul că războiul ne-a prins fără un sistem legislativ actualizat, cu aplicare în domeniul militar, dar, ca şi când asta nu ar fi fost de ajuns, nu avem nici soluţii care să prevadă în mod evident eliminarea inechităţilor în rândul militarilor, inechităţi care nu trebuie să însemne tăierea pensiilor militare, ci aducerea celor mici la acelaşi nivel pe funcţii şi grade, urmând ca pensia să reflecte categoria de personal, gradul şi funcţia deţinută, nivelul studiilor şi poziţia în ierarhia militară.

În ianuarie 2022, s-au tăiat pensiile militare în valoare de peste 4.000 lei cu 7,4%, iar astăzi, ne confruntăm cu preţul pe care îl plătesc foştii militari cu pensii mici. Spiritul de corp, solidaritatea şi redobândirea demnităţii militarilor au nevoie de mai mult, au nevoie de echitate. Şi când spunem aceasta, avem în vedere că Guvernul nu aplică indexarea diferenţiată sistemului public, dar o aplică sistemului militar, sistem ai cărui membri, pensionari militari în rezervă şi în retragere sunt ierarhizaţi în primul rând după gradele militare deţinute, ce determină ierarhia cuantumului pensiilor militare care n-au fost indexate în ultimii 3 ani.

Pensiile din sistemul public au avut parte anual de măriri şi indexări, în schimb, cele militare au fost reduse prin neaplicarea indexării.

Ordonanţa privind măsurile fiscal-bugetare pentru anul 2023, prevede că pensiile militarilor vor creşte de la începutul anului viitor, însă diferenţiat. Or, îngheţarea pensiilor militare la nivelul deschiderii dreptului de pensie militară, fără ca şi cuantumul pensiilor militare de stat să se actualizeze ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, indică o mare greşeală care necesită rescrierea unui statut unitar al pensiilor militarilor, cu prevederi clare, de la soldat la general, aşa cum dispune art. 4 din Legea nr. 223 din 2015: "Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României".

Prin urmare, militarii pensionari, eroii armatei noastre căzuţi la datorie, militarii răniţi în misiunile executate în teatrele de operaţii ori în ţară şi familiile acestora trebuie să beneficieze de drepturile care li se cuvin în mod echitabil şi fără a fi omişi de la indexările ce li se cuvin în mod legal.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, vă spun şi eu!

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 158.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - până la ora 11.00 - dezbateri; pauză - până la 11.30, oră la care va avea loc sesiunea de vot final, iar după - şedinţele Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnul Simonis Alfred, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Să le luăm pe rând.

Aş vrea să încep prin a cere acordul plenului, prin a vă ruga să cereţi acordul plenului pentru ca membrii Comisiei pentru apărare să se reunească în paralel cu plenul şi să discute despre Proiectul de Lege... poziţia 6 de pe ordinea de zi, PL-x 730/2022 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

În paralel cu plenul, şedinţa Comisiei pentru apărare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Haideţi că le luăm, atunci, pe rând.

USR, de acord?

PSD? Da.

PNL? Da.

AUR? Da.

UDMR? Igen.

Minorităţi? În toate limbile, da.

Aşadar, Comisia pentru apărare are permisiunea plenului să lucreze în paralel cu plenul. Proiectul - PL-x 730/2022, şi anume poziţia 6.

Aşadar, stimaţi colegi, vă rog.

2, domnule Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

De asemenea, vă rog să acceptaţi scoaterea de pe ordinea de zi a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 - PL-x 527/2022, scoaterea de pe ordinea de zi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

USR? OK.

PSD? OK.

Minorităţi?

PNL? Da.

UDMR? Da.

Aşadar, PL-x 5272022... proiectul a fost scos de pe ordinea de zi.

3.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

3. Introducerea prin consens a PL-x 601/2021 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 13 din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, pe poziţia 14, vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Habemus consensum?

Voci din sală:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Pe poziţia 14 va figura PL-x 601/2021.

Mai departe.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ultima propunere pe care am să o fac astăzi se referă la poziţia 15 de pe ordinea de zi, Pl-x 181/2022 - Propunerea legislativă privind regimul articolelor pirotehnice.

Vă rog să îl scoatem de pe ordinea de zi, este un proiect controversat care necesită discuţii ample în comisii şi nu vreau să se afle pe ordinea de zi, pentru a nu transmite un semnal greşit în piaţă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

USR? Da.

PSD? Da.

Minorităţi? Da.

PNL? Da.

UDMR? Da.

Poziţia 15 de pe ordinea de zi, şi anume Pl-x 181/2022, a fost scoasă de pe ordinea de zi.

Alte intervenţii, stimaţi colegi? Nu.

Aşadar, intrăm în ordinea de zi.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 83/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Nu avem obiecţii sau intervenţii.

Dacă la titlu aveţi obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 75/2021 privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achiziţiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgenţă şi de alertă pe teritoriul României; PHCD 84/2022.

De asemenea, a fost distribuit.

Nu există intervenţii.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor pentru automatizarea şi viitorul muncii; PHCD 85/2022.

Din partea iniţiatorilor, mulţi, îi dau cuvântul domnului Tuţă, să ia cuvântul.

Domnule Tuţă, vă rog.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Bună ziua!

La ora actuală, în ţara noastră trei sferturi dintre IMM-uri nu au vreo preocupare pentru a introduce procese de automatizare în vederea eficienţei, productivităţii sau a pătrunderii pe pieţe noi.

Nu este un secret pentru nimeni, în România sunt cei mai mulţi IT-işti pe cap de locuitor din întreaga regiune, însă doar 30% din companiile care vând servicii sau produse au un site.

Să fim serioşi, astăzi un site mic este mai ieftin decât un televizor cu diagonală medie, puteţi verifica acest lucru.

Ar fi simplist să gândim că este doar o lipsă de viziune din partea managerilor români; este, în egală măsură, şi o lentoare a administraţiei care nu a găsit până acum soluţii pentru a se dezvolta atât mediul de business, cât şi pentru a crea condiţiile necesare pentru evoluţie.

Subiectul este important pentru sistemul nostru economic, nu doar pentru că diferenţa dintre indicatorii de inovare ne pun pe gânduri, ci şi modul în care muncim azi şi mai ales cum vom munci în viitor.

Prezentul ne obligă să gândim în termeni de eficienţă şi să implementăm rapid. Dacă amânăm această conversaţie necesară nu facem nimic altceva decât să creştem nepermis ecartul existent între noi şi cei din Vest, atât din perspectiva economică şi, mai ales, a viitorului muncii.

Viitorul muncii nu trebuie să stârnească frică. Apariţia maşinilor nu înseamnă dispariţia lucrătorilor. Tehnic, ei trec printr-o reconversie; uman, ei capătă noi şanse de a se dezvolta.

Aşadar, stimaţi colegi, sunt în faţa dumneavoastră pentru a susţine propunerea de înfiinţare a comisiei speciale care să analizeze implicaţiile proceselor de automatizare în ceea ce priveşte viitorul muncii în România.

Vă invit să fiţi de acord cu acest lucru şi vă mulţumesc anticipat. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Numai o secundă... domnul Băltăreţu, iniţiator sau la dezbateri generale? (Vociferări.) Bun.

Domnul Coleşa, iniţiator sau dezbateri generale? (Vociferări.)

Doamna Victoria Alexandru, iniţiator sau dezbateri generale? (Vociferări.)

În regulă. Bun. Imediat după.

Aşadar, domnul Băltăreţu, intervenţie din partea grupurilor parlamentare, vă rog.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Dragi colegi,

Avem în faţă o propunere de înfiinţare a unei comisii speciale parlamentare pentru automatizarea şi viitorul muncii.

Cred că este extraordinar de important ca noi, Parlamentul României, cei care dăm tonul în ceea ce se întâmplă în România şi legat de viitorul ei, să avem o astfel de comisie, să avem un astfel de grup de lucru realizat transpolitic şi care să vină cu idei şi să vină cu propuneri, până la urmă, politici publice, pentru a deschide piaţa muncii şi în special economia românească, pentru automatizarea ei, pentru a fi pregătiţi acestui val nou al industrializării, dacă aţi auzit de "Industry 4.0" sau poate..., în momentul de faţă, se discută inclusiv de "Industry 5.0", ceea ce înseamnă, până la urmă, un mod mai eficient de a munci, a fi mult mai creativ şi a lăsa ca muncile realizate cu foarte mult efort fizic să fie din ce în ce mai mult ocupate de maşini şi să ne uşureze, până la urmă nouă, să ne crească gradul de confort.

Este foarte important să avem această comisie. Noi, cei de la USR, o susţinem şi credem că putem crea politici publice în favoarea cetăţenilor şi în favoarea digitalizării, evoluţiei economiei româneşti şi pregătirii ei pentru a fi supercompetitivă în acest cadru european comun.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu cred că se opune cineva din Legislativ sau chiar din această ţară la procese de automatizare sau digitalizare.

Sper ca această comisie să aibă o activitate cu adevărat deschisă, transparentă, deciziile să nu se ia în spatele uşilor închise, iar dezbaterile să fie pur formale, aşa cum se întâmplă în 99% din cazurile legilor aşa-zis dezbătute în prealabil.

Dar, pe lângă această deschidere legislativă către digitalizare, automatizare, inteligenţă artificială, cel puţin în egală măsură, noi, ca legislatori, trebuie să avem grijă de drepturile şi libertăţile fundamentale.

Digitalizarea, inteligenţa artificială înseamnă un instrument coercitiv, un instrument extrem de puternic în mâna regimurilor totalitare. Nu rezistă nimeni acestei tentaţii.

Ca atare, orice om trebuie să-şi păstreze libertatea de a accesa servicii şi modalităţi clasice de interacţiune în societate, indiferent că vorbim cu statul sau mediul privat. Putem aminti doar moneda virtuală versus moneda clasică, fizică. Întotdeauna serviciile oferite de stat şi cele private trebuie să fie şi în varianta clasică, disponibile în mod real şi fără costuri suplimentare, pentru orice cetăţean.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Ca atare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să-l mai lăsaţi şi pe domnul Muncaciu...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să vorbească.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Muncaciu.

Vă rog, domnule doctor.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să ştiu care este filosofia care stă la baza înfiinţării acestei comisii. Adică noi formăm o comisie în Parlamentul României pentru a... (Vociferări.) ...pentru a studia o problemă care nu ne aparţine.

Automatizarea nu are nicio legătură cu Parlamentul.

A, că vin cu proiecte cei din industrie, că vin cei din minister cu legislaţie pentru asta, dar ca să facem noi o comisie, să impunem de sus în jos este o absurditate.

O voce din sală:

Bravo!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mă uitam...

Mulţumesc.

Mă uitam la iniţiatori, sunt şi colegi de-ai dumneavoastră. Mă gândesc că în cadrul grupului veţi putea avea o discuţie pe această temă. (Râsete.)

Domnul Pambuccian Varujan, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Problema este una reală şi una serioasă.

Nu ştiu în ce măsură o să apară soluţii dintr-o comisie pe care o facem noi, dar, oricum, merită, măcar la nivelul cunoaşterii problemei în rândul parlamentarilor, să existe aşa ceva.

Noi avem în momentul de faţă o economie de lohn şi trăim consecinţele acestui fenomen. O să le trăim din ce în ce mai acut, prin pierderea acestei economii de lohn.

Practic, robotizarea înseamnă înlocuirea oamenilor cu automate programate, acolo unde vorbim de procese repetitive, deci tot ce presupune procese repetitive poate fi înlocuit de o maşină.

Inteligenţa artificială înseamnă înlocuirea profesiilor în care e nevoie de muncă bazată pe reguli, exclusiv bazată pe reguli. De exemplu, în contabilitate. De exemplu, în programare. De exemplu, în activităţile care ţin de ghişeu. Deci tot ce înseamnă activităţi bazate pe reguli pot fi şi sunt înlocuite din ce în ce mai mult de inteligenţa artificială.

Lucrul acesta pentru noi nu va presupune o modificare a economiei noastre, ci va lovi în economia noastră, care este o economie de lohn.

Noi trebuie, în primul rând, să ne gândim la alternativele pe care le putem avea.

Şi sunt surprins că o asemenea comisie este susţinută de mulţi care s-au opus în momentul în care am propus Legea pentru economia de acces şi care...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule... domnule lider de grup...

Domnul Varujan Pambuccian:

...reprezenta o alternativă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...chiar dacă vorbiţi rar, vă rog să vă apropiaţi...

Domnul Varujan Pambuccian:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...de final.

Domnul Varujan Pambuccian:

...şi care reprezenta o alternativă la tipul de activităţi umane din ziua de azi.

Va trebui să ne gândim la servicii, pentru că acolo avem o şansă.

A spune că o să fim mult mai creativi... astea sunt toate poveşti. În realitate, muncile repetitive sunt înlocuite de roboţi, muncile bazate pe reguli sunt înlocuite de inteligenţa artificială. Aceia care pleacă de acolo nu pot să fie creativi în alte domenii. Trebuie găsită o altă soluţie pentru ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Brian Cristian, al doilea vorbitor şi ultimul din partea Grupului USR.

Domnul Brian Cristian:

Automatizare şi viitorul muncii - dar vreau să atrag atenţia plenului că Educaţia a primit în noul proiect de buget doar 2,1%, ceea ce reprezintă un minim istoric.

Nu mai reprezintă pentru nimeni o surpriză faptul că de 12 ani se tot amână aplicarea Legii educaţiei, prin care trebuie să alocăm 6% din PIB, dar să dai de trei ori mai puţin - 2,1% - pentru Educaţie înseamnă tocmai o subminare a viitorului economiei ţării. De asta nu avem infrastructură adecvată, de asta nu avem materiale didactice minim necesare şi de asta avem profesori cu salarii precare.

Nu aceasta este "România Educată", nu aceasta este "România lucrului bine făcut".

Şi, stimaţi colegi, dacă vă pasă de viitorul ţării şi de viitorul muncii, haideţi să amendăm acest buget şi să creştem banii daţi la Educaţie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Brian Cristian, era cu automatizare şi cu muncă... (Vociferări.) ...nu cu educaţie.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Dacă noi credem că în ceea ce priveşte tehnologizarea, automatizarea, digitalizarea şi toate aceste concepte pe care le tot discutăm, dacă noi credem că oamenii din piaţă au nevoie de o nouă comisie la care cineva să fie preşedinte, vice, am văzut lista acolo, cu tot felul de funcţii, înseamnă că suntem complet rupţi de realitate.

Ce să înţeleg? Că doar acest club gândeşte, nu-i aşa, legi?

Şi nu de legi au ei nevoie, nu de alte legi şi alte lucruri au aceşti oameni nevoie. Dimpotrivă, au nevoie de mai puţine legi făcute pe picior, făcute una peste alta, de nu mai înţeleg nimic. Au nevoie să respire într-un cadru legislativ simplu, curat, în care să nu depindă de stat mai deloc.

Deci mi se pare o nouă structură în care cineva s-a vrut preşedinte, pentru a avea o rampă să se facă remarcat în domeniu, când, de fapt şi de drept, oricare parlamentar, inclusiv cineva care e la Comisia pentru agricultură, cineva care e la Comisia pentru cultură, în orice alt domeniu care, aparent, astăzi, în faţa acestei comisii, chipurile, n-ar avea căderea să vină cu o soluţie, poate să o facă, în acest Parlament şi oriunde în societate, şi dacă e bună şi dacă n-ar exista această încăpăţânare, să nu care cumva să vină de la alţii, nu de la ai noştri, aceea poate să treacă şi să facă un bine în societate.

Deci - să ştiţi că mai exista şi Comitetul de Stat al Planificării sau cum se mai numea - dacă ne imaginăm că în piaţă, în acest moment, pe acest subiect, asta este ce lipsea acestor oameni, încă o comisie, înseamnă că suntem rupţi de realitate.

Voi vota categoric împotrivă şi nu sunt singura, colegii mei din Forţa Dreptei vor vota în consecinţă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Stimaţi colegi,

La art. 2? Nu. Adoptat.

Doar că rog liderii de grup să şi facă propunerile pentru componenţa nominală, altfel acest proiect nu poate fi publicat în Monitorul Oficial.

La art. 3, obiecţii sau comentarii? Nu.

4? Nu. Adoptat.

5? Nu. Adoptat.

6? Nu. Adoptat.

7? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 718/2022; adoptare;

- Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 475/2022; respingere.

Nu doreşte din partea iniţiatorilor să ia cuvântul.

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru sănătate.

Prietenul meu, domnul Tătaru, vă rog, prezentaţi raportul comun.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative - PL-x 718/2022 şi a Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - PL-x 475/2022, trimise comisiilor cu adresele - PL-x 718/2022 din 16 noiembrie 2022, respectiv PL-x 475/2022 din 20 septembrie 2022.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere: avizele favorabile ale Consiliului Legislativ; avizele favorabile ale Consiliului Economic şi Social; avizele favorabile ale Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru tineret şi sport.

Cele două iniţiative legislative au acelaşi obiect de reglementare, respectiv modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

În urma finalizării dezbaterilor asupra celor două proiecte de lege, membrii comisiilor propun plenului Camerei Deputaţilor, cu majoritate de voturi, un raport comun de aprobare - cu amendamente admise şi respinse - a Proiectului de Lege nr. 718/2022 şi respingerea Proiectului de Lege nr. 475/2022, întrucât prevederile acestuia au fost preluate ca amendamente.

Amendamentele sunt redate în anexele care fac parte integrantă din raportul comun.

Iniţiativele legislative au fost adoptate de Senat.

Ambele iniţiative legislative fac parte din categoria legilor organice.

Pentru ambele iniţiative legislative, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Mara-Daniela Calista, Grupul PNL.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Pe lângă dezinstituţionalizare, cum spunea foarte bine şi domnul Tătaru, există şi două modificări foarte importante cu privire la Legea nr. 448, respectiv Legea pentru promovarea şi protecţia persoanelor cu handicap din România.

O modificare este un proiect de lege pe care l-am lucrat alături de colegul meu, Dumitru Rujan, şi care prevede posibilitatea decontării de către statul român, din bugetul de stat sau din fonduri europene, a ceea ce înseamnă terapii medicale sau kinetoterapie.

Ştiţi foarte bine că persoanele cu dizabilităţi necesită astfel de terapii. Din păcate, din indemnizaţia pe care o primesc, între 350 de lei şi 500 de lei pe lună, nu îşi permit achitarea acestor terapii - foarte scumpe, de altfel -, motiv pentru care am introdus această modificare, ca pentru persoanele încadrate în handicap grav să fie decontate 12 şedinţe pe an, iar pentru persoanele cu handicap accentuat - 6.

De asemenea, o altă modificare importantă o reprezintă decontarea carburantului, în ceea ce priveşte deplasarea persoanelor cu dizabilităţi.

Şi un element de noutate este faptul că am introdus bonurile valorice şi pentru ceea ce înseamnă transportul electric, să se poată deconta inclusiv acest transport pentru aceste persoane.

Şi o să vă rog, domnule preşedinte, să îmi permiteţi, dacă tot suntem aici şi tot sunt colegii mei de faţă, să fac un apel public la dumneavoastră.

Poate în următorul an, în următoarea sesiune, avem maturitatea politică şi ne aşezăm toţi la o masă să înţelegem că indemnizaţiile pe care le primesc aceste persoane, cum spuneam foarte bine, între 350 de lei şi 500 de lei, sunt inumane şi că raportarea lor la indicele social de referinţă, nemodificat din anul 2009, în valoare de 500 de lei este, de asemenea, inumană.

Va trebui să ne aşezăm la masă şi să reuşim să găsim o soluţie astfel încât aceste persoane să poată să aibă un trai, nu decent, la limita subzistenţei, din păcate, pentru că acolo sunt. Să reuşim să avansăm cu ele şi să îi sprijinim să îşi permită să facă nişte terapii, să poată să aibă o viaţă independentă, să fie integrate în câmpul muncii şi nu lăsate, ostracizate de statul român, pe 350 de lei pe lună, pentru că atât ne permitem.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Csép Andrea, Grupul UDMR.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În prezent, în România avem 870.000 de persoane cu dizabilităţi. 870.000 de persoane care depind de alţii, de membrii familiei, de vecini, de copiii lor. 870.000 de persoane, dintre care 1,91% sunt în grija statului, pentru că nu au posibilitatea să fie îngrijiţi acasă de membrii familiei, de întreţinători, de copiii lor, de vecinii lor. 1,91%.

Prin acest proiect de lege ne angajăm să reducem numărul acestor persoane cu dizabilităţi adulte instituţionalizate. Este o măsură foarte bună şi este o necesitate, dar totodată avem nevoie de a investi în prevenţie. Şi vorbesc de prevenţie pentru că în România foarte puţin vorbim de educaţia timpurie şi de îngrijirea timpurie a copiilor, când putem să identificăm acele probleme de dezvoltare pe care, dacă le tratăm din timp şi alocăm bani pentru aceste tratamente, putem să prevenim creşterea numărului de persoane adulte cu dizabilităţi.

Totodată, vreau să-i felicit pe colegii mei din Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi să le mulţumesc pentru sprijin, pentru că împreună am putut să aducem modificări la acest proiect de lege, care vin în beneficiul acelor persoane care se deplasează cu maşina proprie, pe decontarea carburanţilor.

Şi, da, totodată, aşa cum colega mea, Mara Calista, a spus înaintea mea, am reuşit împreună cu colegii să ne înţelegem ca aceste intervenţii de care au nevoie persoanele adulte cu dizabilităţi cu handicap grav să fie în număr de 12 decontate şi, totodată, acelea cu handicap accentuat - 6 intervenţii decontate din partea statului.

Acesta este un prim pas, dar trebuie să ne aplecăm şi să ajutăm aceste persoane.

Eu vă mulţumesc pentru sprijin, stimaţi colegi, şi cred că trebuie să continuăm împreună şi cu partea de prevenţie de care am amintit.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la 66 aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă la Anexa nr. 1 aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de Lege nr. 718/2022 rămâne la votul final cu propunere de adoptare, iar Proiectul de Lege nr. 475/2022 rămâne la vot cu propunere de respingere.

Mulţumesc.

1. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 146/2022.

Comisia pentru administraţie, raportul, vă rog.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Guvernul susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a avizat favorabil.

Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie a avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016, în sensul instituirii în sarcina instituţiilor publice, organelor de specialitate ale administraţiei centrale şi locale şi persoanelor juridice de drept privat, care au obţinut, potrivit legii, statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, a unei obligaţii de a pune la dispoziţia cetăţenilor, în mod gratuit, în format fizic, pe hârtie, sau în format electronic, pe pagina de Internet proprie, modele de formulare sau cereri aferente serviciilor furnizate.

Potrivit prevederilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi-a desfăşurat lucrările în şedinţa din 4 octombrie 2022.

Membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât adoptarea propunerii legislative cu amendamente admise prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Tuţă, dezbateri generale, vă rog.

Activ astăzi, domnul Tuţă, activ.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine orice demers de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi locale. Este modelul de gândire liberală pe care mereu ni l-am asumat.

Propunerea colegului Sebastian Burduja, de a extinde şi la nivelul entităţilor de utilitate publică, reprezintă un pas de normalitate.

Am depus însă un amendament care să ne aducă mai aproape de proceduri mai eficiente în folosul cetăţenilor.

Vă propunem astăzi să eliminăm împreună din arsenalul instrumentelor birocratice dosarul cu şină. Un simbol al relaţiei inegale dintre stat şi cetăţean, dosarul cu şină trebuie să dispară. Şina înseamnă libertatea nelegitimă a statului de a solicita orice act util sau nu, la orice moment şi fără explicaţii; două lamele de tablă închid şi deschid universul birocraţiei româneşti de zeci de ani de zile. Dosarul cu şină trebuie să dispară împreună cu tot ceea ce înseamnă el la nivelul administraţiei, la nivelul comunităţilor şi, de ce nu, şi la nivelul metaforei.

Categoric, interzicerea dosarului cu şină nu va rezolva instantaneu problemele de fond, nici măcar pe cele de mentalitate. Va trebui să mergem mai adânc, la cauze, va trebui să găsim soluţii actuale. Eroarea pe care am face-o ar fi să găsim soluţii înlocuitoare. Lucrul bun pe care va trebui să-l realizăm cât de curând este acela al regândirii întregii platforme digitale unde se petrece interacţiunea dintre stat şi cetăţean.

Stimaţi colegi,

Votul pe care o să-l dăm astăzi va consfinţi trimiterea la reciclare a cartonului şi a metalului din dosar, dar, mai mult decât atât, va avea semnificaţia faptului că suntem pregătiţi să ne despărţim de Evul Mediu birocratic care descurajează orice orizont de dezvoltare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Seres Dénes?

Vă rog.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei nr. 41 are în vedere obligarea autorităţilor centrale şi locale, precum şi a instituţiilor publice de utilitate publică care oferă servicii publice, de a oferi cetăţenilor modele, cereri tipizate, în format fizic sau electronic.

Sigur că acest lucru duce la eliminarea, în parte, a birocraţiei, dar şi la eficientizarea administraţiei publice, scurtarea timpului şi accesul populaţiei la aceste servicii publice este foarte mult uşurat.

Grupul UDMR este întotdeauna pentru debirocratizarea activităţii administraţiei publice, precum şi pentru simplificarea acestei activităţi.

Ca atare, şi în acest caz, sprijinim acest demers.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, acest proiect de lege nu ştiu cum şi de ce ar interzice dosarul cu şină. Suntem de-a dreptul caraghioşi, după cum, pe bună dreptate, remarca un coleg de la acest...

Doar de doi ani, de când suntem în Parlament, am auzit de la acest microfon de "n" ori că tocmai, în România, prin această lege, s-a desfiinţat dosarul cu şină. Pură demagogie, pe de o parte, deoarece această lege face altceva - forţează instituţiile publice şi aşa mai departe să pună la dispoziţia cetăţenilor, în format fizic, pe hârtie, şi în format electronic, modele de cereri.

Deci, atenţie, şi în format fizic şi în format electronic, lucru perfect normal.

Pe de o parte, avem posibilitatea de a accesa în mod digital nişte servicii, dar, pe de alta, şi în format clasic, pe hârtie.

Considerăm că eficientizarea, digitalizarea este un proces benefic atâta timp, după cum am mai zis, atâta timp cât orice cetăţean are dreptul de a accesa servicii în mod clasic, pe hârtie, cu dosar cu şină, dacă doreşte el. Nu avem niciun drept să interzicem ceva. Avem dreptul de a legifera posibilitatea de automatizare, digitalizare, eficientizare, dar în niciun caz nu avem dreptul de a interzice un serviciu clasic.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Năsui, vă rog.

Se pregăteşte doamna Alexandru Victoria.

Puteţi veni mai aproape.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Digitalizarea este, fără îndoială, un lucru bun, dar debirocratizarea nu înseamnă doar ca 100 de acte care ni se cereau să fie duse într-un dosar cu şină să le dăm pe mail. Debirocratizare înseamnă să nu mai ai nevoie de 100 de acte ca să trăieşti, să respiri, să inovezi, să începi o afacere în România.

În legislatura anterioară, am început, alături de mai mulţi colegi din toate partidele, un proiect de desfiinţare, de exemplu, a acordului vecinilor când voiai să-ţi deschizi un sediu social la tine acasă, sediu social care în multe ţări este o adresă de e-mail, nici măcar nu este o adresă fizică.

Domnul Varujan Pambuccian (din sală):

Corect!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Am desfiinţat acea aberaţie din legislaţie, pe care am copiat-o noi, iniţial, de la francezi, în anii ʼ90, în 1991, de fapt, şi pe care francezii au desfiinţat-o în ʼ94, noi am ţinut-o până în 2020, în care nu aveai voie să ai mai mult de o singură firmă în care să fii asociat unic şi, atunci, toată lumea îşi mai punea un asociat cu 1% din firmă, care, de obicei, era un om de paie, acolo - soacră, o rudă, un prieten, cineva.

Debirocratizarea înseamnă să reducem această povară administrativă, nu doar să o digitalizăm. Şi este important să facem lucrul acesta.

Şi digitalizarea este importantă, este un lucru, fără îndoială, bun, dar esenţa este să fie uşor să acţionezi în România şi asta nu se va schimba doar dacă desfiinţăm dosarul cu şină. Dosarul cu şină era un simbol; dacă desfiinţăm simbolul, dar nu esenţa, n-am făcut nimic. Haideţi să acţionăm şi asupra esenţei!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

E cineva în sala aceasta care nu doreşte să desfiinţeze dosarul cu şină şi să fie totul la un click distanţă?

E cineva, îl rog, fără să se jeneze, să ridice mâna.

Domnul Varujan Pambuccian (din sală):

Eu vreau şina! (Râsete.)

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Nu vă supăraţi, nu simţiţi că vi se insultă inteligenţa cu al nu ştiu câtelea proiect în care desfiinţăm dosarul cu şină, desfiinţăm... invers, le punem invers, pentru digitalizare, pentru...? Nu simţiţi că cineva vă insultă inteligenţa, venind populist să vă citească aceleaşi texte, şi după hârtie, ştiţi, adică la "servite"? Eu aşa simt.

Există o singură soluţie pentru ca omul să nu mai fie plimbat de colo-colo - MAI-ul să pună la dispoziţie baza de date restului instituţiilor publice, cu CNP-urile şi cu toate informaţiile despre identitatea unei persoane; fiecare instituţie ştie, având acces, că doar nu sunt nişte infractori, în sistemul public, doar cei de la MAI sunt mai altfel, de la restul instituţiilor nu sunt capabili, sunt nişte infractori, n-au de ce să aibă acces la asemenea informaţii.

Există o singură soluţie, foarte simplă - acces la informaţiile de bază despre persoană. Nu mai ai de ce să-i ceri copie după buletin, nu mai ai de ce să-l trimiţi nu ştiu unde.

Şi, apropo, cine credeţi dumneavoastră că verifică, apropo de aceste idei îmbrăcate aşa, poleite frumos, că un funcţionar l-a trimis totuşi pe om şi i-a zis, du-te vizavi şi fă-ţi o copie la xerox? Cine se ocupă cu verificarea dacă un funcţionar a făcut acest lucru sau nu?

Hai să terminăm cu populismele! Aceste chestiuni ţin de Executiv, ţin de Guvern. Vrei să faci treabă, să simplifici viaţa oamenilor, eşti la Guvern într-o majoritate care nu te deranjează cu nimic, ai toate pârghiile şi toate deciziile? Fă, domnule, debirocratizare şi scapă-i pe oameni de toate aceste aberaţii pe care te bucuri să le vezi în practică, pentru că îţi dau ţie ocazia să-ţi faci imagine politică şi să vii la microfon şi să arăţi cum te lupţi tu cu debirocratizarea şi cu dosarul cu şină!

Nu se întâmplă, pentru că în aparatul executiv nu se doreşte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...acest lucru, nu este nimic în legătură cu legea. Sigur că se mai pot face completări, dar nu de lege e vorba, ci de voinţă politică şi de compatibilizare a informaţiilor, mai ales, cu MAI-ul şi cu baza de date cu CNP-urile.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Botez.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu cred că, cu această lege şi ca ea una dată anterior, cred că ne furăm singuri căciula. Venim la serviciu, ni se pare că dezbatem şi vom da o lege serioasă şi care va ajuta cetăţenii. De fapt, nu cred că facem acest lucru.

Dacă vă amintiţi, în legislatura trecută, am dat lege, în Parlamentul României, să se facă Autostrada Moldovei. Şi dacă am dat lege, ce, s-a întâmplat ceva?

La începutul acestui mandat, la iniţiativa aceluiaşi coleg, cred că am dat o lege ca toate autorităţile de acum să nu mai ceară date pe care autorităţile statului le deţin deja. A fost o foarte mare bucurie în rândul cetăţenilor, că vom scăpa de birocraţie. S-a întâmplat asta? Nu.

Acum, cu această iniţiativă legislativă, care nu conţine nicio sancţiune, obligăm aşa, în eter, pe cineva să facă ceva. Urmează cumva ca aceia care nu respectă legea să fie sancţionaţi? Nu.

Eu nu cred că această lege va avea vreun efect, la fel cum gargara ieftină nu are cum să aibă efect.

Aveţi Ministerul Digitalizării, haideţi să vedem nişte treabă de acolo, haideţi să vedem nişte oameni care fac şi după aceea vorbesc!

Mersi. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la 1 la 25 aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Domnul Andronache, pe procedură, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O să propun prelungirea programului de lucru până la parcurgerea punctului 22 din ordinea de zi, inclusiv.

Nu vă speriaţi, stimaţi colegi, sunt multe puncte la care nu au sosit rapoartele.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor aflate la punctul 24 pe ordinea de zi.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

22...

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Domnul Gabriel Andronache:

Până la dezbaterea Pl-x 601/2014 (Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice), care se afla iniţial în ordinea de zi la punctul 22.

Corect este ceea ce a transmis domnul preşedinte.

Mulţumesc.

Deci până la Pl-x 601/2014.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi când nu-mi doresc am dreptate. (Râsete. Vociferări.)

Mergem mai departe.

O voce de la USR:

TikTok! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Hai, nu fiţi răi, că m-am trezit foarte bine dispus!

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul industriei de apărare, semnat la Varşovia, la 3 martie 2022; PL-x 612/2022.

Comisia pentru politică economică.

A, iniţiatorul.

Doamnă, v-am văzut când aţi venit, vă rog, microfonul vă aparţine.

Doamna Daniela Nicolescu (secretar de stat, Ministerul Economiei):

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Acordul privind cooperarea în domeniul industriei de apărare între Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone, pe care îl supunem aprobării prin proiectul de lege, se are în vedere consolidarea cadrului juridic al colaborării între cele două părţi, sporirea încrederii reciproce între cele două guverne, precum şi diversificarea şi intensificarea colaborării între companiile producătoare de tehnică, echipamente militare şi muniţii necesare forţelor armate române şi polone.

Acest acord are un caracter tehnic şi conţine prevederi referitoare la:

- Cooperarea în domeniul apărării, în special în domeniile cercetării, dezvoltării, producţiei, mentenanţei, reparării şi modernizării sistemelor de armament militare, muniţiilor, materialelor de apărare, echipamentelor tehnice, afişajelor tehnice, pieselor de schimb şi accesoriilor;

- Încurajarea încheierii de acorduri între Părţi care vizează procurarea, producţia, vânzarea produselor din industria de apărare, precum şi în orice alte domenii militare conexe care pot fi de interes reciproc pentru Părţi, în limitele prezentului acord;

- Implementarea unor proiecte comune de cercetare şi dezvoltare bazate pe resurse ştiinţifice din domeniul industriei de apărare, în scopul producerii de echipamente solicitate în comun sau în mod similar de cele două Părţi sau de către state terţe;

- Achiziţionarea de către Părţi a echipamentelor militare şi de apărare fabricate sau dezvoltate în comun, în oricare dintre statele...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cred că am putut să ne facem o imagine bună.

Doamna Daniela Nicolescu:

Perfect.

Este vorba de schimbul de informaţii clasificate care, mai ales acum, în situaţia aceasta, ne este foarte necesar.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect.

Mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei, vă rog.

Domnul Kelemen Attila:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul industriei de apărare, semnat la Varşovia, la 3 martie 2022

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul industriei de apărare, semnat la Varşovia, la 3 martie 2022.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat semnarea acordului.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor sesizate pentru dezbaterea pe fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul industriei de apărare, semnat la Varşovia, la 3 martie 2022 - PL-x 612/2022, în forma prezentată de iniţiator.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect.

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru completarea art. 28 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar; PL-x 713/2022.

Comisia juridică.

Doamna Tănăsescu, vă rog.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu prezentul proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 28 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu două noi alineate, alin. (3¹) şi (3²). Noutatea reglementării vizează creşterea operativităţii în obţinerea certificatului de cazier judiciar, în sensul simplificării acestei proceduri, propunându-se ca şi eliberarea actului, nu doar depunerea cererii de eliberare, să fie făcută în format electronic.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu doreşte... (Vociferări.)

Doreşte... domnul Sărmaş să ia cuvântul?

Sunteţi sigur că doriţi, domnule Sărmaş?

Vă rog.

Domnul Ioan-Sabin Sărmaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Promit să fiu şi eficient.

Stimaţi colegi,

Din păcate, România este de ani buni tributara implementării unor servicii de digitalizare, a unor proiecte-mamut de 10, 20, 30 de milioane de euro care îşi propun să digitalizeze acele servicii de viaţă şi, din păcate, implementarea durează suficient de mult ca atunci când ajungem în faza finală, aceste servicii să fie, de foarte multe ori, obsoleted, să fie învechite.

S-a amintit aici despre schimbul de date între instituţiile publice. E adevărat, e o componentă importantă a digitalizării, dar avem o lege în vigoare, una dintre puţinele din Europa, şi una pe care Parlamentul acesta a adoptat-o într-o formă foarte bună, considerăm noi.

Dar, dincolo de asta, trebuie să avem victorii de etapă.

Ceea ce se întâmplă astăzi, prin adoptarea acestei legi care permite emiterea cazierului judiciar în format electronic - cred că avem peste două milioane de astfel de emiteri, anual, în România - înseamnă un pas către un serviciu public care are impact real asupra cetăţenilor.

Felicit iniţiatorii!

Şi acestea sunt motivele pentru care Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect cu impact real şi imediat asupra modului în care cetăţeanul interacţionează cu instituţiile publice.

Avem nevoie nu doar de proiecte-mamut, de anvergură, ci şi de astfel de proiecte punctuale, care rezolvă probleme reale, de zi cu zi, pentru cetăţenii noştri.

Mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Badiu.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate, asistăm la încă un joc foarte duplicitar al coaliţiei de guvernare.

Pe de o parte, în Parlament, caută să se treacă pe repede înainte... (Vociferări.) ...câte un proiect de lege care nu are nicio legătură cu realitatea.

Şi vedem că în cazul proiectului care este acum în dezbatere, reprezentanţii Guvernului, în speţă, specialiştii de la Direcţia Cazier, s-au opus, au venit cu o mulţime de observaţii şi au criticat forma actuală.

Cu toate acestea, pe repede înainte, se trece la adoptare.

Acest proiect vă spun cu mare regret că va fi imposibil de pus în practică în forma actuală şi Guvernul va fi nevoit să vină cu corecţii ulterioare, prin ordonanţă.

Este de neînţeles de ce se trece aşa, rapid şi superficial, peste criticile aduse de specialişti în domeniu, de cei care trebuie să-l pună efectiv în aplicare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Marin Laurenţiu-Daniel? (Vociferări.) Nu.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 4 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 734/2022.

Suntem în procedură de urgenţă.

Mergem mai departe.

Comisia juridică, vă rog, raportul.

Doamna Vicol, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în perioada cuprinsă între încheierea celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2022 şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului, în prima sesiune ordinară a anului 2023.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Vicol, vă rog să reveniţi!

Faceţi-mi propunere pentru timpii de dezbatere!

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Propun un timp de dezbatere de două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timp de dezbateri, vot.

Cu 127 de voturi pentru, 14 contra şi 6 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dezbateri generale, domnul Dan Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Abilitarea Guvernului să emită ordonanţe de urgenţă!

E o glumă proastă, pentru că România este condusă acum exclusiv prin ordonanţe de urgenţă.

Tot stufărişul ăsta legislativ care ajunge în Parlamentul României, marea majoritate, majoritatea covârşitoare, nu sunt decât proiecte de lege de aprobare a unor ordonanţe de urgenţă.

Din păcate, deşi coaliţia de guvernare are o majoritate foarte, foarte largă, pur şi simplu a pervertit ideea de democraţie. Pur şi simplu a amestecat Legislativul cu Executivul.

România, democraţia românească, în momentul acesta, este condusă prin ordonanţe de urgenţă.

Legile, în ţara asta, se fac la Guvern.

Aici, în Parlament, sunt aduse doar aşa, ca să justifice existenţa Parlamentului.

Parlamentul României a fost transformat într-un banal apendice al Guvernului, o situaţie absolut şocantă, absolut revoltătoare, absolut inacceptabilă, care ar fi trebuit să revolte, dacă nu pe membrii coaliţiei de guvernare, ar fi trebuit să revolte, nu ştiu, preşedintele României, ar fi trebuit să revolte nişte intelectuali din ăştia de mucava care nu mai pot pe alte teme false.

Acest mod în care România este guvernată în momentul ăsta, este absolut inacceptabil, este incompatibil cu principiile de bază ale democraţiei.

România este guvernată şi Guvernul nu are nevoie de nicio lege de abilitare. Emite pe bandă zeci, sute de ordonanţe de urgenţă. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu, hotărâţi-vă cu domnul Victor! Suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor.

A câştigat domnul Moşteanu.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

USR nu va susţine o lege de abilitare pentru acest Guvern care a înşelat încrederea românilor.

Vă aduc aminte că în vară, pe o lege de abilitare similară, fără să anunţe nimic înainte, acest Guvern care zice că este condus de un liberal care n-are nicio legătură cu valorile liberale a pus noi taxe, a supraimpozitat contractele part-time, a schimbat tot Codul fiscal, punând noi biruri pe cei care muncesc în România.

USR nu va susţine astfel de demersuri, USR nu va mai da niciun cec în alb - n-a dat niciodată -, dar cu atât mai mult nu vom da un cec în alb unora care au înşelat românii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ganţ.

Aşa, cătinel; noi, în Ardeal, nu ne grăbim niciodată.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

În Banat, domnule preşedinte!

Dumneavoastră în Ardeal, eu în Banat!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

N-aş fi vrut să iau cuvântul, dar am senzaţia că s-a creat o confuzie.

Vorbim aici de procedura constituţională prin care Parlamentul abilitează Guvernul ca în vacanţa parlamentară să emită ordonanţe, nu ordonanţe de urgenţă.

Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă oricând, inclusiv în vacanţa parlamentară, cu obligaţiile care decurg de aici, pentru Parlament, de a se întruni şi aşa mai departe.

Deci facem un lucru strict constituţional, Parlamentul abilitează orice Guvern ca în vacanţa parlamentară să emită ordonanţe.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Până ajunge la microfon domnul Dancă, daţi-mi voie să le urez bine au venit sau bine aţi venit în Parlamentul României tinerilor sau mai puţin tinerilor de la balcoane.

Bine aţi venit şi să sperăm că veţi avea un sejur plăcut în Casa Poporului! (Aplauze.)

Domnule Dancă, vă rog.

Aşa, faceţi cu mâna!

Domnul Ionel Dancă:

Dacă tot sunt la tribună, daţi-mi voie să-i salut şi eu pe cei invitaţi la balcoane.

Referitor la acest Proiect de Lege pentru abilitarea Guvernului pentru a emite ordonanţe pe timpul vacanţei parlamentare, noi, parlamentarii Forţa Dreptei, vom vota împotrivă, pentru că aşa cum au spus şi alţi colegi mai devreme, ultima oară când Guvernul a fost învestit cu această încredere a trădat voturile primite din partea românilor şi nu a făcut decât să crească noi taxe.

Asta s-a întâmplat în vara trecută, se va întâmpla şi în această iarnă... şi noi, şi noi taxe. Asta face Guvernul PSD-PNL şi nu merită să fie abilitat cu încrederea noastră pentru a emite ordonanţe.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Invitaţii din stânga sunt din Macedonia de Nord, probabil de aceea nu au reacţionat la vorbele mele în română.

Domnule Stancu, puteţi să le spuneţi şi de la microfon "Bine aţi venit în Parlamentul României!", în limba lor maternă. (Vociferări.)

Bine, data viitoare! (Aplauze. Vociferări.)

Nimic, domnule Simonis!

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 48 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Propunerea rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 13 din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor; PL-x 601/2021.

Comisia pentru administraţie publică, vă rog, raportul.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 13 din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 13 decembrie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul nefavorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil, cu amendamente admise, al Comisiei pentru industrii şi servicii.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia sesizată în fond a examinat proiectul de lege în şedinţa din 5 decembrie 2022.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare cu amendamente admise.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, Apostol Alin-Gabriel, Grupul USR, vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Primăriile vor putea să restaureze mai multe clădiri istorice în fiecare an.

Prin acest proiect oferim mai multe unelte primăriilor care-şi doresc să repare faţadele clădirilor de patrimoniu.

La restaurarea imobilelor care sunt valoroase pentru comunitate primăria poate participa prin cofinanţarea lucrărilor. Dacă până acum coeficientul de cofinanţare era fixat la 50%, după intrarea în vigoare a acestui proiect de lege vom da voie autorităţilor locale să-şi stabilească singure cuantumul cu care participă, în funcţie de importanţa imobilului, starea acestuia şi alte criterii obiective stabilite de consiliile locale. Astfel, îşi vor putea folosi bugetul disponibil într-un mod cât mai eficient, ceea ce va duce la o îmbunătăţire mai rapidă a vieţii cetăţenilor şi va determina o atractivitate sporită din punct de vedere turistic a localităţilor.

Sperăm ca modificarea aceasta să intre în vigoare cât mai repede posibil, astfel încât să ajute mai multe localităţi la elaborarea bugetelor pentru anul următor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbateri.

La titlu aveţi obiecţii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 4 aveţi obiecţii? Nu. Adoptate.

Rămâne la votul final. (Vociferări.)

Nu v-am văzut!

Mulţumesc de înţelegere.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 6 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 564/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnul Rareş Pop.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La ora actuală suntem singura ţară din Uniunea Europeană care îşi condamnă copiii şi adolescenţii la boli cronice şi la alte obiceiuri nocive, prin limitarea drastică a accesului public la mişcare şi sport.

Pe de altă parte, există o cerere foarte mare pentru mişcare şi sport. Poate că nu ştiţi, dar lipsa terenurilor de sport din apropierea casei este unul din motivele principale pentru procentul foarte mic de români care practică orice fel de mişcare, ştim că actuala infrastructură sportivă este insuficientă, chiar şi contra cost, ştim că se duce o bătălie teribilă pentru accesul la terenurile de sport între sectorul public şi cel privat şi mai ştim că avem sute, poate mii de terenuri de sport care zac nefolosite chiar în acest moment, în timp ce zeci de copii se înghesuie în vacanţe sau în weekenduri să ocupe câte un teren de sport minuscul construit în vreun parc.

Iniţiativa de astăzi îşi propune să redea copiilor şi adolescenţilor terenurile de sport din curtea şcolii, acolo unde primarii şi directorii de şcoli refuză să facă acest lucru fără niciun fel de temei; evident, nu la întâmplare, ci pe baza unui regulament de acces şi funcţionare.

Vrem să încurajăm prezenţa copiilor şi a adolescenţilor pe terenurile de sport din curtea şcolii, pe baza unor reguli foarte clare şi a unei responsabilităţi comune. Nu vrem gunoaie, nu vrem afectarea infrastructurii sportive, nu vrem scandal, dar vrem ca aceiaşi primari şi directori de şcoli isteţi care găsesc soluţii pentru a închiria sala de sport din incinta şcolii să găsească resurse pentru a permite copiilor şi adolescenţilor să folosească pentru câteva ore pe săptămână sau în vacanţă aceste terenuri care, repet, zac nefolosite.

Aş vrea să mai fac o singură precizare.

Legea, aşa cum a fost scrisă, nu schimbă destinaţia terenului de sport din şcoală.

Am auzit această interpretare, şi o spun cu toată responsabilitatea, este una cel puţin abuzivă.

Copiii şi adolescenţii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Rareş Tudor Pop:

... vor merge acolo să facă sport şi nu altceva, şi vă rog să sprijiniţi acest proiect şi să nu ne mai furăm singuri mingea.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia...

Ooo, domnule profesor!

Vă rog, aveţi cuvântul.

E o plăcere să vă revăd la tribună!

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, Daniel!

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 6 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 564/2022

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 564 din 11 octombrie 2022, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru tineret şi sport au fost sesizate, pentru dezbatere în fond, cu proiectul de lege menţionat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul soluţionării problemei accesului la o resursă pentru sport neutilizată în afara orarului şcolar, aflată în proximitatea zonelor rezidenţiale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 28 septembrie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţă comună, în data de 23 noiembrie 2022.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, cu amendamentele admise.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dezbateri generale...

O, mulţi!

Domnul Badiu, Grupul AUR.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La prima vedere pare a fi o lege bună, de asta o s-o susţinem şi noi şi o s-o votăm.

Sperăm ca şi aplicarea ei să fie una aşteptată de toţi cetăţenii.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Avrămescu, Grupul PNL.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi Grupul PNL susţine, mai ales că am văzut că e vorba despre dreptul copiilor de a utiliza aceste baze sportive. Este extrem de important, pentru că în ultimii cinci ani au fost doar zece hotărâri de consilii locale.

Nu este o încălcare a principiului autonomiei locale, este tocmai o eficientizare şi ne dorim cu toţii un acces liber şi gratuit în timpul disponibil pentru toţi copiii şi toţi tinerii pentru a practica sportul.

Tocmai de aceea Grupul PNL susţine această iniţiativă legislativă. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Românii, sedentarii Europei!

Conform ultimului raport al Comisiei Europene, doar 2% dintre români fac sport cel puţin de trei ori pe săptămână, în schimb 58% nu au activitate fizică nici măcar o dată pe săptămână.

Prin comparaţie, 38% din cetăţenii europeni fac sport cel puţin o dată pe săptămână.

Şi în cazul tinerilor un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că doar 28% dintre adolescenţi fac mişcare la un nivel minim necesar.

Şi tot OMS-ul recomandă cel puţin 60 de minute de activităţi fizice pentru copii şi tineri, de cel puţin trei ori pe săptămână pentru o stare bună de sănătate.

După toate statisticile, suntem foarte departe de media europeană, iar o ţară care nu face sport e o ţară cu risc ridicat de îmbolnăvire.

Acest proiect deschide uşile unor facilităţi unde copiii, dar şi ceilalţi cetăţeni, pot să practice sportul şi trebuie să ne stabilim ca obiectiv prioritar încurajarea cetăţenilor să adopte un stil de viaţă sănătos, activ, să facă sport în mod constant şi să reducă vizitele la medic.

Acesta este doar un prim pas spre normalitate, mic, dar necesar.

Şi ca să punem lucrurile în perspectivă, că tot vorbim despre sportul în şcoală şi lipsa de resurse, menţionez din nou faptul că bugetul alocat educaţiei pe 2023 e la un minim istoric de doar 2,1% din PIB, de trei ori mai puţin decât prevede legea.

Şi tot legat de buget, cel al Ministerului Sportului, pentru 2023 a scăzut, comparativ cu anul trecut. Şi pe lângă asta, acele vouchere de sportiv, cele de 150 de lei, pe care le-am votat în urmă cu câteva săptămâni, votate şi lăudate de toate grupurile politice, inclusiv de cele de la putere, au fost suspendate de "ordonanţa trenuleţ".

Deci măcar atât să facem pentru sănătatea tinerilor şi a copiilor din România!

Haideţi să deschidem curtea şcolii!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Terenurile de sport din cadrul şcolilor trebuie să fie uşor de accesat şi deschise tuturor copiilor.

Vă daţi seama unde am ajuns!

Adică, e după principiul "iarna nu-i ca vara", şcoala să fie deschisă pentru toţi copiii, adică un truism, un adevăr evident.

Eu îmi amintesc că atunci când am făcut şcoală, şcoala nu era închisă.

Sigur că voi susţine acest proiect de lege. Este binevenit pentru ca copiii din această ţară să nu se mai joace fotbal sau să nu mai practice alte aşa-zise sporturi pe străzi sau printre maşini, ci să folosească aşa cum se cuvine incinta şcolilor, fără să afecteze programul şcolar. Şi mă gândesc aici că trebuie să ţinem cont că şi la nivelul administraţiei publice, la nivelul primăriilor, cele care administrează cumva clădirile administrative, trebuie să existe o decizie cât mai clară şi o deschidere în spiritul aplicării prevederilor legislative.

Aşadar, eu, unul, voi susţine acest proiect de lege, dar mare lucru nu se va petrece, în opinia mea.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Ţoiu.

Vă rog.

Domnul Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc.

Această lege este una extrem de importantă, pentru că avem nevoie de copii mai sănătoşi, avem nevoie de copii care să înţeleagă spiritul de echipă, competiţia, care să aibă locuri sigure pentru socializare.

Este ceva ce într-adevăr ar fi putut fi făcut şi fără această lege, dar nu este făcut în practică. Şi avem nevoie de Parlament şi de votul pentru asta, pentru a ne asigura că administraţiile locale şi că şcolile îşi deschid porţile şi-şi dau jos lacătele pentru copii.

De altfel, am şi ajuns în câteva situaţii absurde, Bucureştiul este una dintre ele, în care prefectul a decis că într-unul dintre sectoare este constituţional şi corect să fie deschise curţile şcolilor şi în alt sector nu.

Aceste absurdităţi trebuie să înceteze, mai ales că a existat o zvonistică fără fond, conform căreia ar fi, iată, neconstituţional să laşi copiii să bată mingea în curtea şcolii.

Odată cu votul pe care-l vom da astăzi, putem să încetăm aceste scuze de a nu le da copiilor dreptul la mişcare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iată un alt proiect legislativ unde reuşim să găsim consens la toate partidele politice.

AUR va susţine acest proiect legislativ, însă dacă tot suntem la subiectul sport îndrăznesc să sesizez plenului Camerei Deputaţilor două chestiuni pe care eu le găsesc inacceptabile.

Prima situaţie este, dacă tot suntem la capitolul sport, este situaţia Federaţiei Române de Hochei, unde ministrul Eduard Novak continuă golăniile şi atacurile, în încercarea lui disperată de a înlătura actuala conducere a Federaţiei Române de Hochei, care a fost aleasă în mod statutar de către Adunarea Generală a Federaţiei. Doar că domnul ministru încearcă cu disperare să înlăture actuala conducere şi vechea conducere, ca să spun aşa, pe domnul Hălăucă, care este un fost sportiv renumit, respectabil, pentru că domnul ministru Novak încearcă să pună Federaţia Română de Hochei la picioarele lui Viktor Orbán.

A doua situaţie este o situaţie absolut inacceptabilă de la Federaţia de Gimnastică.

Vă reamintesc că actuala campioană, Amalia Puflea, datorită modului în care conducerea Federaţiei înţelege să acţioneze, campioana Amalia Puflea nu se mai antrenează şi a fost exclusă de la lotul de la Deva, o situaţie absolut halucinantă.

Iar aseară am aflat de un alt caz, pe care-l voi expune în perioada următoare.

Încerc însă, acum, de la acest microfon, să solicit public demisia doamnei Carmencita de la conducerea Federaţiei Române de Gimnastică. Doamna Carmencita, de la gimnastică, n-are nicio legătură cu gimnastica şi în momentul ăsta îşi cam bate joc de foste glorii ale gimnasticii româneşti.

Situaţia este complet inacceptabilă şi îi cer doamnei Carmencita, care n-a fost niciodată, sărăcuţa, n-a luat nicio medalie la gimnastică, să părăsească conducerea şi să nu-şi mai bată joc de fostele glorii ale gimnasticii româneşti.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Înainte de a trece la următorul punct, poate pentru noi, care venim în fiecare săptămână, această sală este ceva obişnuit, dar daţi-mi voie să-i salut cu mare drag pe seniorii din Comuna Piscu, judeţul Galaţi, care sunt pentru prima dată în Casa Poporului.

Această sală vă aparţine şi dumneavoastră şi, în numele colegilor mei, daţi-mi voie să vă spun bine aţi venit la Palatul Parlamentului! (Aplauze.) Şi sărbători fericite şi toate cele bune celor dragi de acasă!

Mergem mai departe.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 privind înfiinţarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii; PL-x 651/2022.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă sau Comisia juridică.

Comisia pentru muncă sau Comisia juridică, raportul comun.

Vă rog, domnule Ganţ.

Comisia pentru muncă sau Comisia juridică!

(Doamna deputat Csép Éva-Andrea se îndreaptă spre tribună.)

L-am dat domnului Ganţ!

Doamna Csép Éva-Andrea:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 privind înfiinţarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 privind înfiinţarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 19 octombrie 2022.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă, prin avizul nr. 1.057 din 21 septembrie 2022.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 prin care se suplimentează statul de funcţii al Consiliului Superior al Magistraturii, prin înfiinţarea unui număr de 165 de posturi de experţi jurişti, personal contractual, posturile urmând a fi ocupate prin preluarea experţilor în implementare - asistenţi ai judecătorului, din afara organigramei Consiliului Superior al Magistraturii.

Cele două comisii au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut proiectul de lege şi au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au dezbătut proiectul de lege şi au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Având în vedere cele de mai sus, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor, dacă sunt intervenţii? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie; PL-x 320/2021.

Din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru politică economică, pentru prezentarea raportului comun suplimentar.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În şedinţa din data de 7 noiembrie 2022, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie Comisiei pentru industrii şi servicii, Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport comun.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008, în forma raportului comun iniţial, cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. I şi amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. II, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Roşca Mircea, PNL, vă rog.

Domnul Mircea Roşca:

Conform Directivei Europene nr. 28/2009, statele membre deţin potenţiale diferite de energie regenerabilă şi gestionează diferite scheme de sprijin la nivel naţional pentru energia din surse regenerabile.

Pentru o funcţionare corespunzătoare a schemelor naţionale de sprijin este vital ca statele membre să poată controla efectul şi costurile schemelor naţionale de sprijin proprii, în conformitate cu potenţialele diferite pe care le deţin.

România şi-a asumat să realizeze, în anul 2020, o pondere de 24% a energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie.

Pentru atingerea ţintei naţionale a fost adoptată în 2008 Legea pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Aşa cum este prezentat în expunerea de motive, prezentul proiect îşi propune modificarea şi completarea legislaţiei actuale, în vederea clarificării unor elemente care vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă.

Astfel, semnatarii proiectului propun clarificarea regimului juridic al certificatelor verzi, în cazul anumitor tipuri de tranzacţii referitoare la centralele electrice acreditate, precum şi crearea cadrului legal în baza căruia ANRE poate reglementa implementarea hotărârilor judecătoreşti definitive, referitoare la recuperarea de către operatorii economici a sumelor de bani reprezentând contravaloarea certificatelor verzi achiziţionate.

Având în vedere importanţa clarificării elementelor care fac obiectul proiectului, Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestuia.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Muncaciu, vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm astăzi în faţa unei legi care prevede regimul certificatelor verzi.

Dar adevărul este că aceste certificate verzi, ca şi Legea decarbonificării, ca şi cretinismul carbon footprint, toate se bazează pe voodoo ştiinţă.

Carbonul, dioxidul de carbon în atmosferă este 0,0038.

Toată această ştiinţă a schimbărilor climatice, toate aberaţiile pe care le-a... Acestea sunt exact rezultatul atunci când ştiinţa este ignorată şi este introdusă, ca să spun aşa, o religie politică despre mediu.

N-are nicio valoare! Aceste certificate, ca şi politica de decarbonificare a industriei, sunt doar un mijloc al oligarhiei de a ne controla nouă resursele.

Nu se poate să nu înţelegeţi că nu se bazează pe niciun fel de ştiinţă!

Dacă Comunitatea Europeană ne impune aceste certificate verzi şi tranzacţionarea lor, asta nu înseamnă că noi suntem de acord, că ne ştrangulăm singuri industria producătoare de energie.

De asta vreau să vă atrag atenţia.

De câte ori auziţi "certificate verzi", "footprint", decarbonificare, să vă aduceţi aminte că nu există ştiinţă în spatele acestor lucruri! Totul este o mistificare!

Încă o dată: 4% doar din carbonul din atmosferă este produs de către fiinţele umane, de activitatea umană. 96% se datorează naturii.

Deci dacă noi calculăm cât dioxid de carbon este în atmosferă, datorită activităţii omului, vă spun eu ce găsim: 0,00152. Ăsta e adevărul! E o bătaie de joc ce se întâmplă cu adoptarea acestor certificate verzi!

A fost o piaţă, s-a făcut o piaţă de miliarde de certificate verzi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

...care se bazează pe voodoo ştiinţă!

Ai PCC-ul! Nu a avut nicio bază ştiinţifică! Ţineţi minte lucrul acesta! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi colegi,

E nevoie astăzi de o lege pentru a pune în aplicare hotărârile judecătoreşti în ceea ce priveşte certificatele verzi, atât de competent este ANRE-ul, această instituţie care, vedeţi dumneavoastră, a primit un cadou din partea majorităţii, anume prelungirea mandatelor conducerii cu şase luni.

Mai mult decât atât, asta evident că nu repară adevărata problemă cu care ne confruntăm, anume producţia de energie, inclusiv cea din surse regenerabile.

Am văzut zilele trecute cum Guvernul voia să instituie pe ascuns acea "taxă pe soare" şi cum, la presiunea USR, au dat înapoi, pentru că a taxa la sânge producţia de energie la nivel mic şi neţinând cont de realităţile din prezent, anume această criză energetică, este o crimă. Este o crimă pentru sistemul energetic naţional.

Am avut în ultimul an şase modificări de legislaţie şi iată că acum continuă aceste modificări.

Evident că instabilitatea nu o să încurajeze absolut în niciun fel investiţiile în producţia de energie.

Terminaţi cu tot acest haos legislativ, terminaţi cu toată această impredictibilitate şi instabilitate legislativă! Uitaţi-vă măcar în jurul dumneavoastră şi vedeţi că plafonările de preţuri nu reprezintă soluţia; chiar Ungaria a anunţat că va ridica plafonările de preţuri la carburant.

Haideţi să adoptăm şi noi aici, în Parlament, politici care chiar să încurajeze producţia de energie cu adevărat, nu să o saboteze! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Wiener Adrian, vă rog.

Domnul Adrian Wiener:

O replică dată domnului doctor: "E pur si muove", domnule doctor, "Şi totuşi se învârte", ca să păstrăm terminologia de Ev Mediu.

Sigur că criza climatică este o realitate palpabilă care nu mai are nevoie de demonstraţii ştiinţifice, este o ştiinţă în sine.

Sigur că aţi făcut tot ce v-a stat în putinţă să decredibilizaţi ştiinţa şi să promovaţi prin cherry picking, ca să folosesc romgleza de care abuzaţi dumneavoastră, tot felul de informaţii sau pseudoinformaţii de pe site-uri dubioase sau platforme la fel de dubioase.

Lucrurile sunt reale, sunt grave. Probabil că efectele crizei climatice, cel puţin, sunt inevitabile. Certificatele verzi, ca şi gândire, au fost elaborate de Comisia Europeană, acceptate de toate statele membre, ca şi instrument financiar de tranziţie, care să faciliteze tranziţia înspre energia regenerabilă. Asta ca principiu.

În rest, sigur, aţi făcut acelaşi lucru şi cu vaccinarea, aţi făcut acelaşi lucru cu orice politică publică care a implicat cunoştinţe ştiinţifice, medicale sau de orice altă natură. Le-aţi decredibilizat şi aţi vulnerabilizat milioane de români şi asta continuaţi să faceţi! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ca să răspund antevorbitorului meu.

Criza climatică nu este o realitate!

Urgenţa climatică nu este o realitate!

A spune că urgenţa climatică şi criza climatică reprezintă o ştiinţă în sine, care nu mai trebuie demonstrată, este o aberaţie, este începutul şi concretizarea unei dictaturi.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Am dreptul la replică!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Trebuie să facem o diferenţă foarte clară între încălzirea globală reală, care este un proces natural, ciclic, neinfluenţat de activitatea umană şi existent de-a lungul omenirii, de-a lungul existenţei acestei planete de mai multe ori.

Deci, există o diferenţă între încălzirea globală reală şi procesele poluante. Deci nu trebuie să le amestecăm.

Procesele poluante sunt reale, împotriva lor trebuie să luptăm. Aici includem - nu? - deşertificarea sau orice substanţă toxică, însă nu dioxidul de carbon. Iar această filsofie a certificatelor verzi cu care se recompensează cei ce produc energie regenerabilă, din surse regenerabile, şi taxele pentru emisiile de carbon sunt pură ideologie aplicate în economie. Ele fac să dezechilibreze şi mai mult o piaţă energetică şi aşa dezechilibrată. Ele fac ca pe piaţa noastră energetică preţul să fie dictat de energia cea mai scumpă, care este făcută şi mai scumpă, prin certificatele de emisii de carbon, taxele pe care cei care produc energia mai scumpă trebuie să le plătească, energia devine şi mai scumpă, iar cei care produc energie ieftină să primească în plus nişte bani pentru certificate verzi. Dacă aceste tehnologii verzi sunt cu adevărat verzi, ele nu au nevoie...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog, domnule deputat!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... de aceste certificate verzi.

Deci cerem oprirea ideologizării proceselor economice şi o ştiinţă reală, deschisă care să nu impună teorii legislative.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Aelenei Dănuţ, vă rog.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Cât de ipocriţi puteţi fi cei de la USR?

Dumneavoastră aţi blocat legea finalizării hidrocentralelor construite în proporţie de 90%! Aţi blocat-o la Curtea Constituţională!

Sunteţi nişte ipocriţi şi să vă fie ruşine! Asta vă transmit.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă sunt...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

O secundă!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu pot să-ţi dau cuvântul, Ionuţ!

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

E bătaie de joc!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Adoptat.

La admise, de la 1 la 13...

(Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Lasă-mă să-mi fac treaba! După!

De la 1 la 13, la amendamentele admise, vă rog, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

La respinse, de la 1 la 15? Nu. Adoptate.

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

După doi ani de Parlament ar fi trebuit să înveţe şi cei de la AUR, dacă ar sta mai mult la treabă, dacă ar veni şi domnul Simion la treabă, să-i pună un pic să fie mai atenţi la ce se întâmplă în Parlament.

Dreptul de a sesiza la Curtea Constituţională este unul perfect legitim într-o democraţie.

Nu înseamnă nici blocaj, înseamnă doar că există premise, bănuieli că un anumit proiect poate fi neconstituţional. De acolo încolo Curtea Constituţională decide într-un fel sau altul, mai repede sau mai târziu.

Tot ce putem face este să rugăm Curtea Constituţională, pe probleme importante, să se mişte mai repede.

Şi îi rog pe cei de la AUR şi îi rog pe liderii de grup de la AUR, sau vicelideri, să-şi ceară scuze pentru ce a spus colegul lor mai devreme. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Îl rog pe domnul Moşteanu să-i roage pe colegii lui de la PLUS, plecaţi din Grupul USR, să-şi ceară scuze pentru că nu sunt prezenţi şi pentru atitudinea pe care o au. Ca şi pe doamna Özmen, de la PNL acum! Pentru că antevorbitorul, la care făcea referire domnul Moşteanu, pomenindu-l ca membru AUR, este parlamentar, este deputat neafiliat. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2022 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente reducerilor procentuale şi/sau corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, precum şi a altor creanţe bugetare; PL-x 511/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României? Nu este.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2022 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente reducerilor procentuale şi/sau corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, precum şi a altor creanţe bugetare

Proiectul de lege vizează stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în calitatea sa de ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020, a unor sume aferente corecţiilor financiare şi reducerilor procentuale aplicate de Autoritatea de Management POR pentru abateri de la conformitate cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, cât şi a altor creanţe bugetare rezultate ca urmare a constatărilor formulate de auditorii Comisiei Europene.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii membri ai comisiei au hotărât în şedinţa din data de 6 decembrie 2022, cu majoritatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2022, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr. 1. Amendamentul respins se regăseşte în Anexa nr. 2.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să faceţi propuneri şi pentru timpul de dezbateri.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Trei minute timp de dezbateri.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Pregătiţi-vă cartelele!

Vot pentru timp de dezbateri - 3 minute.

138 de voturi pentru, 3 contra, 5 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Din partea grupurilor, dacă sunt intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu.

Adoptat.

La amendamentele admise, de la 1 la 15? Nu.

La respinse?

Doamna deputat Alexandru Violeta? Vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Stimaţi colegi,

Eu sunt la primul mandat, recunosc că e prima oară când sunt în faţa unui vot pe acest subiect. În schimb, în Parlament sunt deputaţi care sunt la al doilea, al treilea mandat.

Dacă nu e prima oară când discutaţi acest subiect, întrebarea pe care o pun colegilor care sunt la al doilea, al treilea mandat este: cum e posibil să tragem după noi această temă a corecţiilor, fără să se facă o dată lumină şi ordine în acest domeniu?

Sunt două categorii de nereguli pe marginea cărora se aplică corecţii: unele care sunt imputabile autorităţilor locale, din diverse tipuri de greşeli pe care nu o să le trec acum în evidenţă, pentru că nu e timpul aici şi nu suntem la comisia de specialitate, şi a doua categorie pleacă de la greşelile rezultate din haosul din administraţia centrală. Adică eu am de făcut, de exemplu, un anunţ de achiziţie publică, ceva îmi spune ANAP-ul, ceva îmi spune Autoritatea de Audit, ceva îmi spune Autoritatea de Management şi aşa mai departe, şi deşi am hârtie eu, autoritate locală, care arată că am primit un punct de vedere de la o autoritate centrală, cealaltă autoritate nu-l recunoaşte şi ajung în situaţia de a mi se aplica corecţii.

Eu întreb pe româneşte: este rolul Parlamentului să tragă de mânecă Autoritatea de Audit care trebuie să se ocupe de aşa ceva, adică să pună ordine în aceste chestiuni şi să dea autorităţilor locale un punct de vedere uniform pentru speţele, care se cunosc, că sunt de ani de zile, şi se iau corecţii pe ele, este rolul Parlamentului să tragă de mână Autoritatea de Audit care de asta trebuie să se ocupe, să sprijine această ţară să nu mai dea, că se dau din banii contribuabililor români aceste corecţii, nu le dă Bădălău, să ştiţi, din ce făcea el la Autoritatea de Audit?

Este rolul acestui Parlament să se preocupe de cum se cheltuiesc banii oamenilor care plătesc taxe şi impozite în această ţară, făcând odată pentru totdeauna o delimitare între corecţiile aplicate pentru greşelile...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...intenţionate sau nu, dar autoritatea locală totuşi a greşit, deşi i-a fost foarte clar ce trebuia să facă, şi corecţiile care pleacă din haosul şi din lipsa de coordonare a autorităţilor centrale, în mod special a celor care vin să facă controale şi care se bat cap în cap în punctele de vedere, de nu mai ştie omul ce să facă? Că aşa putem vota la nesfârşit să treacă de la autorităţile locale... Să ştiţi că în trecut erau plătite toate de autorităţile locale şi acelea care, de fapt, erau imputabile centralului.

Le mutăm la central, le ducem înapoi la local, fără să facem ordine, ceea ce îţi arată cât de puţin punem preţ pe judicioasa cheltuire a banilor publici în România.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România; PL-x 730/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Adrian Voican (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 143/2022 se modifică art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014, în scopul flexibilizării condiţiilor de angajare în muncă a străinilor, astfel.

În cazul în care lucrătorul străin îşi schimbă locul de muncă, dar la acelaşi angajator care a depus diligenţele pentru obţinerea avizului de muncă iniţial, noul aviz de angajare se va elibera aceluiaşi angajator, fără îndeplinirea unor condiţii generale şi speciale prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014.

Pe perioada de valabilitate a permisului unic, ori a Cărţii albastre a Uniunii Europene, un nou aviz de angajare se eliberează unui alt angajator, cu îndeplinirea condiţiilor generale şi speciale prevăzute de O.G. nr. 25/2014, în cazul în care lucrătorul străin îşi schimbă locul de muncă la un alt angajator.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, în conformitate cu avizul eliberat de Comisia pentru muncă şi Comisia pentru apărare, cu amendamentele adoptate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Leoreanu, vă rog, prezentarea raportului.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România

În temeiul art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, prin adresa PL-x 730/2022 din 23 noiembrie 2022, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2022, prin care se instituie condiţiile schimbării, de către lucrătorii străini, a locului de muncă pe perioada de valabilitate a permisului unic ori a Cărţii albastre a Uniunii Europene.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au hotărât, cu majoritate de voturi - două abţineri -, aprobarea proiectului de lege cu amendamente redate în anexa care face parte integrantă din raportul comun.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au dezbătut proiectul de lege şi documentele conexe şi au hotărât, cu majoritate de voturi - doar două abţineri -, aprobarea proiectului de lege cu amendamente redate în anexa care face parte integrantă din raportul comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Terminat.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timpul pentru dezbateri, domnule Leoreanu!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. Vă propun două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timp pentru dezbateri două minute.

Vot, vă rog!

144 de voturi pentru, 3 contra, 5 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Din partea grupurilor, dacă sunt intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu.

Adoptat.

La amendamentele admise, de la 1 la 5? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 601/2014.

Din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisiile sesizate în fond: Comisia pentru industrii, Comisia pentru transporturi, Comisia juridică, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În temeiul art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 3 iunie 2019, a hotărât retrimiterea propunerii legislative la comisiile sesizate în fond, în vederea examinării şi depunerii unui raport comun suplimentar.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea propunerii legislative.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Thellmann Christine, vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

În sfârşit reuşim să dezbatem şi să votăm această modificare legislativă prin care vom da posibilitatea serviciilor Salvamont, respectiv Salvaspeo, să utilizeze girofarul de pe autospecialele de intervenţie în timp ce se află în misiunile primite prin Serviciul Unic pentru Apeluri de Urgenţă.

Stimaţi colegi,

Atunci când vine vorba despre salvarea de vieţi omeneşti orice reglementare legislativă ar trebui tratată cu celeritate, iar includerea autovehiculelor aparţinând serviciilor Salvamont şi Salvaspeo în categoria celor autorizate să utilizeze semnale speciale de avertizare luminoasă face, din punctul meu de vedere, parte din această categorie.

Stimaţi colegi,

Haideţi să facem misiunile de salvare mult mai uşoare şi mult mai rapide, deoarece în asemenea misiuni orice minut contează.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru Pl-x 601/2014.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Manta Claudiu, vă rog.

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, este un proiect legislativ care a avut un traseu legislativ foarte sinuos şi vreau să mulţumesc preşedinţilor de comisii pentru că s-au mobilizat şi că astăzi putem să dăm un vot final pe el.

Este, aşa cum a subliniat şi antevorbitoarea mea, un proiect legislativ extrem de important care poate să ducă la salvarea de vieţi omeneşti.

Şi ca să argumentez spusele mele, vreau să vă citesc o statistică.

În România, la nivelul anului 2021, funcţionau 42 de servicii publice, în 24 de judeţe.

În intervalul 2014 şi până în 2021 serviciile de Salvamont şi Salvaspeo au intervenit în 41.318 acţiuni de salvare şi acordare a primului ajutor, salvând 47.891 de persoane. Dintre acestea, un număr de 16.574 au avut nevoie de asigurarea transportului către spitale, în vederea intervenţiilor medicale necesare.

Deplasarea în regim de urgenţă este esenţială pentru aceste persoane care au suferit accidente pe munte, intervenţia salvatorilor, deşi promptă, poate fi lipsită de eficienţă în cazurile în care, cu mijloacele de transport aflate în dotare, nu reuşesc să asigure transportul rapid al celor care au nevoie urgentă de ajutor.

Ştiţi cum este, în situaţii-limită contează şi secundele, nu doar minutele pierdute în vederea realizării de intervenţii.

Cât despre mijloacele de transport, Salvamontul deţine deja peste 60 de autospeciale destinate transportului.

PSD va vota pentru acest proiect legislativ care este unul extrem de important şi care duce la eficientizarea activităţii de Salvamont şi Salvaspeo.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Viaţa unui om e mai presus de orice, un minut poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte.

Mă bucur foarte mult că a ajuns în sfârşit acest proiect la vot final.

Ţin minte acest proiect din mandatul trecut, mandatul în care iniţiatoarea acestui proiect, doamna Florica Cherecheş - şi vreau să-i spun numele -, de la PNL, venea cumva din două în două săptămâni la comisii să susţină acest proiect şi acest proiect era întors, era respins, era modificat. Şi era modificat de către PSD, de către deputaţi ai PSD. Un deputat al PSD, fost deputat al PSD, condamnat penal, s-a trezit că dacă dăm girofare la Salvamont, hai să nu mai dăm la procurori, că îi alergau pe ei procurorii, erau speriaţi pe vremea aia foarte tare de procurori, şi din cauza asta s-a blocat ani de zile.

Salut adoptarea acestui proiect!

Salvamontul este important.

Îi salut pe toţi cei care lucrează şi care colaborează cu Salvamontul, pe toţi voluntarii Salvamont şi pe toţi antreprenorii care sprijină prin mici donaţii şi ajutoare această frumoasă organizaţie care ne face şi ne ajută să ne bucurăm de viaţă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Tanasă Dan, AUR, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Da, aşa este, un minut poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte.

Doar că iniţiatorilor acestui proiect nu le-a luat decât opt ani, înţeleg... Opt ani?! 2014... Opt ani!

Să ieşi la microfonul Camerei Deputaţilor şi să te lauzi că reuşeşti după opt ani să treci un proiect prin Camera Deputaţilor înseamnă să ai foarte mult tupeu politic, dar asta nu e o surpriză!

Sigur că AUR va susţine acest proiect legislativ, absolut necesar. Ne declarăm, în egală măsură, stupefiaţi, şocaţi!

Vă reamintim că între timp coaliţia de guvernare a trecut Proiectul de Lege privind floarea de bujor. L-a trecut fără probleme! L-a trecut pe repede-nainte!

Când a trebuit să-l revoce pe Bădălău, coaliţia de guvernare s-a mobilizat foarte repede şi a trecut, l-a răsturnat pe Bădălău de la instituţia aia..., de vicepreşedinte, unde era, l-a răsturnat foarte repede, când trebuia să-l răstoarne pe Bădălău.

În schimb, cu girofarul la Salvamont a fost nevoie de opt ani de zile!

Vă reamintesc, spre exemplu, că PSD a trecut prin Parlament pe repede-nainte un proiect de lege pe placul lui Viktor Orbán şi al UDMR-ului, cu privire la înfiinţarea unei unităţi de învăţământ în judeţul Mureş, lege care a fost declarată neconstituţională. Ideea este că s-a mişcat foarte repede PSD când a trebuit să-i facă pe plac UDMR-ului şi lui Viktor Orbán!

Doar că atunci când trebuie să salveze vieţi, coaliţia de guvernare şi partidele care formează coaliţia de guvernare au nevoie de opt ani de zile să treacă o lege care să facă ce - atenţie! - să permită girofar la maşinile de Salvamont şi Salvaspeo, o chestiune care putea fi făcută... Prin ordonanţă de urgenţă putea fi făcută!

Dar atâta s-a putut! Opt ani de zile pentru o lege la PSD-PNL şi UDMR, şi să ne mai şi lăudăm cu asta!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Benedek, vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

N-am venit la microfon să ne lăudăm că a durat opt ani ca să treacă această propunere legislativă, ci am venit să spun că şi Grupul UDMR susţine această propunere legislativă şi este foarte bine-venită.

Cred că majoritatea dintre noi am văzut accidente pe pârtiile de schi şi ne-am bucurat atunci când s-a intervenit foarte repede şi acei oameni au fost salvaţi.

Deci este o propunere legislativă care aduce un bine.

Dar dacă discutăm de pârtii de schi şi discutăm de sporturi de iarnă şi drumeţii prin munţii României, atunci ar trebui să fim mai atenţi şi aceşti salvamontişti să fie dotaţi cu mult mai multe echipamente şi cu echipamente mai moderne.

Poate reuşim împreună să îi ajutăm să se doteze.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ichim, vă rog.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Stimaţi colegi,

Mă bucur că în sfârşit, după ani şi ani de zile, avem acest proiect astăzi pe ordinea de zi.

La începutul mandatului am vrut să depun o iniţiativă legislativă cu privire la Salvamont şi Salvaspeo, dar a apărut din sertar această iniţiativă depusă în 2014.

În sfârşit! Orice minut în plus poate salva cel puţin o viaţă!

Vom vota pentru acest proiect de lege şi sper ca aceste iniţiative legislative să aibă un timp mai scurt pentru dezbatere şi pentru implementare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La amendamentele admise, de la 1 la 6, dacă sunt intervenţii?

Domnul Varga?

Nu mai interveniţi?

La amendamentele admise, de la 1 la 6, dacă sunt intervenţii? Nu.

Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Am finalizat dezbaterile.

Pauză zece minute până la votul final.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog un secretar al Biroului permanent să mă însoţească, în stânga.

(Domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga îşi ocupă locul la prezidiu.)

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în bănci, să putem începe sesiunea de vot final.

Haideţi să facem un vot de control al cvorumului.

Mai stăm două secunde.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

Haideţi să mai facem un vot de control.

Vot, vă rog.

Stimaţi colegi,

Vă rog, luaţi loc, să putem începe.

Vot, vă rog.

Parcă e altceva.

Vom începe cu Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 83/2022.

Vă rog să votaţi.

Cu 238 de voturi pentru, 4 contra, 3 abţineri, adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 75/2021 privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achiziţiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgenţă şi de alertă pe teritoriul României; PHCD 84/2022.

Vot, vă rog.

Cu 245 de voturi pentru, 5 contra, adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor pentru automatizarea şi viitorul muncii; PHCD 85/2022.

Vot!

Cu 236 de voturi pentru, 16 contra, o abţinere, adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

4. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 146/2022.

Vot, vă rog.

Cu 241 de voturi pentru, 13 abţineri, adoptată.

Domnul Burduja, explicarea votului, Grupul PNL.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mulţumesc pentru susţinerea acestei iniţiative legislative care completează un proiect de anul trecut, al deputatului liberal George Tuţă, prin care instituţiile centrale au interdicţia de a solicita copii după acte emise de instituţii publice, astfel încât acum vom avea această interdicţie şi la nivel local şi la nivel de universităţi şi la nivel de companii de utilităţi şi aşa mai departe.

De asemenea, în urma unui amendament al colegilor George Tuţă şi Simona Bucura, practic, se interzice dosarul cu şină, prin lege.

De asemenea, am interzis, în propunerea noastră, xeroxurile din instituţiile publice. Pentru că, inclusiv în 2022, la Sectorul 1, întâmplător, eşti trimis, în cadrul administraţiei de taxe locale, să-ţi faci copie xerox şi trebuie să plăteşti şi copia şi pixul. Acum lucrurile acestea sunt interzise prin lege. Este un pas de normalitate.

Şi mulţumesc tuturor celor care au susţinut acest demers pentru modernizarea ţării şi pentru o viaţă mai simplă pentru români.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul industriei de apărare, semnat la Varşovia, la 3 martie 2022; PL-x 612/2022.

Vă rog să votaţi.

Cu 254 de voturi, unanimitate, adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru completarea art. 28 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar; PL-x 713/2022.

Vot, vă rog.

Cu 250 de voturi pentru, două contra, două abţineri, adoptat.

Domnul Tuţă, vă rog, explicarea votului.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am spus de la această tribună că nu ne oprim la simpla eliminare a copiilor inutile pe care cetăţenii le plimbă de la o administraţie la alta.

Actuala configuraţie parlamentară demonstrează că are planuri pentru digitalizarea României, pe care le-aş numi normale, în raport cu viaţa cetăţenilor, şi pentru care vă mulţumesc din toată inima.

Chestiunile acestea de bun-simţ trebuiau făcute de mult timp. Sunt gesturi, administrativ, aparent simple, dar care, cu siguranţă, pot porni un bulgăre de zăpadă al împăcării între stat şi cetăţean - un obiectiv pe care, personal, mi l-am asumat de la începutul mandatului de parlamentar. Cazierul judiciar obţinut de acasă este un astfel de demers, un gest de normalitate pentru cei peste două milioane de români din ţară şi din străinătate care nu vor mai trebui să aglomereze drumurile şi secţiile de poliţie.

O veste bună este şi pentru lucrătorii din Ministerul de Interne, care nu vor mai avea cozi la ghişee între 8.00 şi 12.00 şi între 14.00 şi 16.00, aşa cum este cel mai întâlnit program.

Sunt convins că specialiştii din Ministerul Digitalizării şi cei din Ministerul de Interne vor găsi cea mai rapidă şi convenabilă soluţie pentru ca cetăţenii români să poată obţină acest document şi, cum înţelegeam de la domnul ministru mai devreme, din ianuarie, pe Ghişeul.ro... februarie, de la începutul anului, vom găsi acest document disponibil.

Stimaţi colegi,

Pe parcursul vieţii avem cam 90.000 de ore pe care le lucrăm. Dacă ne gândim doar la timpul în care printăm şi plimbăm aceste hârtii, vom vedea cu toţii un beneficiu.

Avem pe traseul legislativ mai multe iniţiative pe care vă rog să le susţineţi.

Închei prin a aminti o vorbă a unui prieten, apropo de cazier, că situaţia optimă în care te poţi găsi e atunci când nu îl ai. Ceea ce vă doresc tuturor!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Şerban Gianina, Grupul AUR.

Domnule Coleşa, un singur vorbitor de grup.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

AUR a votat pentru acest proiect.

AUR a votat "pentru" şi la proiectul anterior, referitor la dosarul cu şină.

Întrebarea mea este, dacă noi mergem într-o instituţie şi ni se cere în continuare acel dosar cu şină, ce sancţiune are funcţionarul public? Cum putem creiona legi, vota în unanimitate, dar punerea lor în aplicare, ce se întâmplă pe viitor?

Eu sunt convinsă că românii în continuare se vor izbi de atitudinea funcţionarilor publici în a cere dosare cu şină şi copii ale documentelor.

Este doar o lege fără finalitate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Pambuccian, Grupul minorităţilor, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Toate sunt bune şi frumoase până când ajungi să ai de-a face cu birocraţia din România la ea acasă.

Şi eu am să vă dau un exemplu prin care trec eu acum. Vreau să plătesc taxele locale ale soţiei, care este în spital. Mă duc pe Ghişeul.ro, de acolo încerc să plătesc la Sectorul 3, unde locuiesc, şi mi se spune că nu pot plăti pentru altcineva. Ceea ce mi se pare de o imbecilitate absolută, că banii aceia, până la urmă, îi ia autoritatea, nu îi dă cuiva, ce contează de la cine îi ia?

E, uite că avem situaţii de genul acesta, în care cineva, într-un birou, a avut o idee genial de cretină, de genul acesta, şi pe care o aplică cu consecvenţa cretinului. Că asta e, oamenii cretini sunt şi consecvenţi.

În situaţiile acestea ar trebui, după părerea mea, ca Ministerul Digitalizării - şi avem aici pe onor domnul ministru - să urmărească asemenea situaţii aberante şi să încerce să le corecteze.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi sănătate multă soţiei!

Doamna Buzoianu, vă rog.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Vă mulţumesc.

Este un proiect pe care, de altfel, l-am şi semnat, pentru că cred că este un proiect bun.

Dar problema de fapt este că noi nu ar trebui să dăm în Parlament legi pentru fiecare document, să acceptăm că ele trebuie să fie trimise şi emise online. Nu ar trebui să dăm astfel de legi, pentru că, în mod normal, Executivul ar trebui să se ocupe să facă asta de la sine.

Aşa arată o ţară în care nu s-a investit absolut deloc în digitalizare, avem nevoie de câte o lege pentru fiecare document pe care cetăţenii se duc să-l ceară de la instituţii.

Şi sunt tare curioasă - pentru că noi deja am început să analizăm - dacă, de exemplu, bugetul pentru digitalizare a crescut anul acesta sau dacă cu adevărat resursele de care avem nevoie ca să implementăm aceste soluţii sunt prevăzute? Pentru că noi putem să trecem aici câte o lege pentru fiecare document în parte, dar realitatea este că avem nevoie de platforme naţionale, de măsuri sistemice, nu putem să regândim de fiecare dată, pentru fiecare document, câte o soluţie. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

7. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 734/2022.

Vot, vă rog.

175 de voturi pentru, 72 contra. Adoptat.

Domnul Apostol, vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

USR a votat împotriva acestei legi şi vă şi spun de ce. Pentru că s-a pierdut echilibrul între Executiv şi Legislativ.

Şi o să vin cu două argumente, vizavi de ceea ce am spus mai devreme.

Acum o săptămână am fost la trei comisii, pentru avizarea unui proiect legislativ. La primele două comisii, am convins membrii comisiei să voteze acel aviz - în unanimitate; la a treia comisie, chiar la începutul comisiei, a venit un aviz de la Ministerul Dezvoltării; membrii coaliţiei de guvernare nici măcar n-au vrut să amâne o săptămână, să citească acel aviz sau să se uite chiar atunci, în şedinţă, pe acel aviz, pur şi simplu au votat respingerea acelui aviz, împotriva acelui aviz, deşi la alte două comisii, membrii coaliţiei votaseră pentru.

Iar al doilea argument este - vă ofer cifre. În actuala legislatură, parlamentarii au depus 758 de iniţiative legislative, iar Guvernul - 530. Dintre aceste 758, doar 17% au trecut de votul dumneavoastră.

Deci parlamentarii depun 60% din propuneri de iniţiative, iar Guvernului i se aprobă 65%. (Vociferări.)

Urmărind aceste cifre, vedeţi cu certitudine că Guvernul României a devenit şi Legislativul României. Şi vă întreb, domnilor parlamentari, dacă vi se pare corect ca Guvernul să fie şi Legislativ şi Executiv? (Vociferări.)

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Domnul Badiu.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat împotriva acestui proiect de lege pentru că nu mai avem niciun gram de încredere în actualul Guvern. Poate ar fi cazul să-şi ia o vacanţă. Foarte lungă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

8. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 13 din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor; PL-x 601/2021.

Vă rog să votaţi.

Cu 242 de voturi pentru, 12 abţineri, adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 6 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 564/2022.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, adică 250 de voturi pentru, adoptat.

Domnul Pop, explicarea votului, vă rog.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Unanimitate. Şi vă mulţumesc foarte mult, dragi colegi.

Iată că a venit Moş Nicolae şi pentru copiii care vor să facă sport şi mişcare în curtea şcolii, după program.

A venit cu cadoul acesta, dar se pare că a scos alte cadouri din sac.

Într-un an în care sportul românesc a dovedit că poate face performanţă şi în condiţii, să le zicem, vitrege, dumneavoastră tăiaţi din bugetul Ministerului Sportului.

Mai mult, înţeleg că doriţi să prorogaţi iniţiativa PSD, susţinută şi îmbunătăţită de USR, prin care copiii care fac performanţă şi care participă la concursuri naţionale primesc lunar vouchere în valoare de 150 de euro.

Vreau să vă întreb, e frumos să facem chestiunea aceasta, domnule Ciolacu? (Vociferări.) Aşa credeţi că e bine să susţineţi sportul românesc şi copiii care vor să facă performanţă?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ajunge doar "Mulţumesc". (Vociferări.)

Domnul Rareş Tudor Pop:

Dragi colegi... (Vociferări.)

Dragi colegi... (Vociferări.)

Nu ştiu dacă realizaţi... (Vociferări.) ...nu ştiu dacă... (Vociferări.)

Da, aţi votat.

Nu ştiu dacă... (Vociferări.)

Nu mai dialogaţi cu sala, vă rog eu. (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Nu ştiu dacă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Asta intenţionam să vă sugerez şi eu, ca dumneavoastră să nu mai dialogaţi cu sala.

Vă rog, finalizaţi.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Nu ştiu dacă realizaţi... nu ştiu dacă realizaţi ce am reuşit noi, aici, în Parlament, în această sesiune... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Îmi plac auto...

Domnul Rareş Tudor Pop:

...vouchere pentru copiii care...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...descrierile.

Domnul Rareş Tudor Pop:

...fac performanţă, da; 30%... (Vociferări.) ...30% din bugetele locale destinate sportului, redirecţionate către programele de copii şi juniori; şi astăzi legea... legea care, practic, prevede accesul copiilor în curtea şcolii, după program. E senzaţional, vă spun.

Şi, dacă se implementează acest pachet legislativ, o să avem bani şi de pensii. Poate, şi de pensii speciale. Pentru că, prin sport, copiii de astăzi devin adulţii serioşi şi capabili de mâine. (Vociferări.)

Încă o întrebare şi închei.

Vreţi să îi ţinem pe copii departe de vicii, de păcănele, de tutun, de droguri, de alcool, de ecrane? Investiţi în sport...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...de microfoane...

Domnul Rareş Tudor Pop:

...investiţi... (Vociferări.) ...investiţi în profesorii de educaţie fizică, investiţi în orele de educaţie fizică, investiţi în baze sportive... (Vociferări.)

Lăsaţi ironiile!

Adunaţi-vă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Rareş Tudor Pop:

...cu aleşii locali, adunaţi-vă cu primarii voştri...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Rareş Tudor Pop:

...cu directorii voştri şi aveţi grijă ca acest pachet legislativ să ajungă la copii, acolo...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Rareş Tudor...

Domnul Rareş Tudor Pop:

...unde merită!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...mulţumesc.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Domnule Ciolacu, completaţi, vă rog, bugetul Ministerului Sportului cu acele vouchere!

Domnule Ciucă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc...

Domnul Rareş Tudor Pop:

...vă rog să nu mai atacaţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Tudor Rareş...

Domnul Rareş Tudor Pop:

...această lege la CCR!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

Vă mulţumesc, dragi colegi, în primul rând, pentru unanimitate.

Dar să ştiţi că această unanimitate, dacă nu o vom transmite în teritoriu, în consiliile locale, va fi fără efecte, pentru că legea spune doar că "poate".

Şi, în acest sens, aş ruga, sigur, colegii de la Galaţi, unde consilierii locali PNL Galaţi au depus un asemenea proiect de deschidere a curţilor şcolilor încă cu câţiva ani în urmă şi sper, cu ajutorul dumneavoastră, ca curţile şcolilor să fie deschise, şi la Galaţi şi în toate celelalte localităţi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Domnule Mărgărit, vă rog să-l luaţi după cap pe colegul nostru, să-i explicaţi cum e la Galaţi.

Domnul Andruşceac, vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Iată dovada că putem trage împreună la aceeaşi căruţă şi putem vota un proiect care cu ani în urmă a fost promovat de PSD, care a fost preluat de USR, şi votat şi de AUR şi de toţi colegii.

Se poate. Aşa cum se va putea în continuare, să vedeţi, să votăm şi proiectele de anvelopare care au fost iniţiate şi puse pe ordinea de zi de AUR, însuşite de PNL - şi ne bucurăm de lucrul acesta.

Haideţi să continuăm să mergem în zona aceasta!

Haideţi, după ce am deschis curţile şcolilor, să ne asigurăm că ce se va întâmpla acolo se va întâmpla în siguranţă şi că lunea, când copiii vor veni la şcoală, vor avea posibilitatea să găsească curtea şcolii curată şi în siguranţă!

În rest, sportul, normal, este un lucru care ar trebui să ne preocupe, ca şi sănătatea tinerei generaţii, pe toţi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

10. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie; PL-x 320/2021.

Vot, vă rog.

Cu 247 de voturi pentru, 3 contra, adoptat.

Explicarea votului, doamna Özmen Oana-Marciana.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere faptul că la sfârşitul lunii noiembrie, în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite COP27, toate ţările participante şi-au propus reducerea a tot ceea ce înseamnă gaze cu efect de seră, mai mult, şi-au dorit foarte mult şi au stabilit crearea unui fond care să răspundă... şi care să vină în sprijinul ţărilor care au suferit schimbări climatice ireversibile - şi, mai ales, aici vorbim de ţările vulnerabile -, în contextul în care Uniunea Europeană îşi propune ca, până în 2030, 40% să fie procentul în care consumul final de energie să fie din surse regenerabile şi, de ce nu, să nu uităm faptul că Guvernul actual nu face altceva decât să susţină aceste finanţări din domeniul energiei regenerabile, ca urmare, au fost stabilite o serie de finanţări, cum ar fi: 149 de milioane de euro pentru producţia de hidrogen; 1,1 miliarde pentru dezvoltarea, extinderea şi modernizarea reţelei de distribuţie a energiei.

Ca urmare, după cum vedeţi, România se înscrie în acest demers de reducere a gazelor cu efect de seră.

Şi, da, reducerea amprentei de carbon este importantă, inclusiv în ceea ce priveşte clădirile publice, clădirile de locuinţe, nu întâmplător partea de eficienţă energetică este extrem de importantă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu siguranţă, o nouă perspectivă, domnul Coleşa, vă rog, aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, nu, nu, nu intru în niciun amănunt, pentru că le-am clarificat înainte.

Nu am votat...

Am votat pentru această lege, deoarece nu are legătură strictă cu certificatele verzi, ci cu chestiuni birocratice care apar atunci când se închiriază sau se înstrăinează centrale de producere a energiei electrice. (Vociferări.)

Deci nu suntem în niciun caz de acord cu concepte cum ar fi încălzirea globală cauzată de activităţi umane, de certificate verzi, de...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai... numai o secundă...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...de certificate pentru...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...iertaţi-mă...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...emisii de carbon...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...mai spuneţi o dată...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Nu mă întrerupeţi, vă rog, că acum terminam şi încheiam toată povestea asta.

Vă mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, dar...

11. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 601/2014.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, 249 de voturi pentru, adoptată.

Domnul Băltăreţu, vă rog, explicarea votului.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Dragi colegi,

Vă mulţumesc foarte mult pentru că prin votul dumneavoastră de astăzi i-aţi ajutat pe salvatori să poată ajuta mai departe pe cei în pericol.

Salvamont România a salvat 65.000 de vieţi în ultimii 10 ani. Cunosc din experienţa directă, de fost cadru Salvaspeo, dificultăţile cu care se confruntă în trafic salvatorii montani.

Prin votul de astăzi, prin care permitem autovehiculelor Salvamont şi Salvaspeo să utilizeze semnalele speciale de avertizare luminoasă, îi ajutăm de fapt pe românii ale căror vieţi sunt în pericol pe munte.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Vă mulţumesc.

Acum, nu pot lăsa un grup parlamentar care nu era în Parlament când s-a depus proiectul să vă mulţumească pentru votul exprimat. (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

De aceea, vin... (Aplauze.) ...vin să vă mulţumesc în numele iniţiatorilor, care sunt membri ai Partidului Naţional Liberal, pentru votul exprimat.

Mulţumim mult. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă?

Vă rog, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Da, domnule Andronache, v-a luat 8 ani de zile, repet, să treceţi un proiect de lege cu privire la ce? (Vociferări.)

Nu la o operaţie pe creier, nu; maşinile de Salvamont şi Salvaspeo să poată să meargă cu girofar. V-a luat 8 ani, domnule Andronache, 8 ani! Puteaţi să treceţi o ordonanţă de urgenţă prin Guvern, domnule Andronache.

Să ieşiţi - eu, dacă eram în locul dumneavoastră, tăceam, o treceam pe burtă, stăteam liniştit. (Vociferări.)

Cum să ies la microfonul Camerei, să mă laud că mi-a luat 8 ani ca să adopt, ce? (Aplauze.) Un girofar la o maşină. Deci atât. (Vociferări.) Două, două. Două girofare, aşa, două girofare la...

A, 8 ani mi-a luat asta şi eu să mă bat cu cărămida în piept?! E penibil, adică...

Dar aţi reuşit. Aţi reuşit cu votul AUR, domnule Andronache... (Râsete. Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) ...vă felicit! (Râsete. Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Votul... de AUR. (Râsete. Vociferări. Gălăgie.)

12. Proiectul de Lege privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 718/2022.

Vot, vă rog.

Vă reamintesc că am ajuns la Capitolul III. Legi organice

Unanimitate, 247 de voturi pentru. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Budăi.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc, în calitate de iniţiator, pentru votul în unanimitate asupra acestui proiect.

Este un proiect extrem de important pentru peste 20.000 de persoane cu dizabilităţi din România.

Avem prevederi foarte clare pentru a le crea posibilitatea acestor persoane să aibă un parcurs de viaţă independent.

Creăm prin acest proiect măsuri de sustenabilitate financiară pentru autorităţile locale, dar şi prevederi extrem de clare în ceea ce înseamnă un parcurs de guvernanţă pentru autorităţile locale şi naţionale.

Vă rog să-mi permiteţi ca de la acest microfon să le mulţumesc şi lucrătorilor şi colegilor mei din cadrul Ministerului Muncii şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog. (Vociferări.)

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Azi am avut o serie de proiecte legislative care de fapt n-au treabă cu Parlamentul cât au treabă cu făcutul lucrurilor în concret, în teren.

Dezinstituţionalizarea este o chestiune care ţine eminamente de autorităţile locale, judeţene, DGASPC şi toate structurile din plan local, care au, de altminteri, posibilitatea să acceseze fonduri ca să se poată face locuinţe protejate sau alte tipuri de sprijin pentru cei care sunt în instituţiile acestea mari. Că asta înseamnă dezinstituţionalizare - centrele mari care sunt în continuare, în România, în pofida a ce ne spune Comisia, în afara localităţilor, în câmp, adică fără nicio legătură cu integrarea persoanelor, închiderea lor treptată şi plasarea lor în comunitate. N-are nicio legătură cu Parlamentul. Aici este o chestiune unde autorităţile locale trebuie să fie sprijinite financiar sau cu expertiză, dacă nu reuşesc să desluşească subiectul, pentru ca în comunitate să se pună la dispoziţie servicii şi aceste persoane, gradual, să poată să beneficieze de o abordare mult mai modernă decât a făcut-o statul român, de pe vremea comunismului şi am continuat-o şi după Revoluţie.

Deci, dincolo de atmosfera festivă, aici este de făcut treabă. Este de oprit finanţările în infrastructură - că dacă vrei să închizi un centru, nu ai de ce să-i mai pui termopane şi alte finanţări, care îţi arată că tu n-ai de gând să închizi centrul respectiv, cu 200, 300 de persoane, că a mai rămas aşa ceva în România -, ci investeşti în comunitate. Şi asta trebuia să se regăsească în PNRR din belşug. Dincolo de vouchere şi de orice, aici trebuia intervenit, cu servicii la dispoziţia autorităţilor locale, ca să poată să facă o tranziţie uşoară către viaţa în comunitate, iar cei care ies din sistem să poată fi cu adevărat sprijiniţi, nu doar puşi nişte bani în braţe, că nu e suficient, pentru a se putea integra pe piaţa muncii.

Prin urmare... (Vociferări.) ...nu ştiu dacă e de mulţumit, e de a fi responsabili cumva cu banda asta rulantă de a propune diverse proiecte care nu mişcă de fapt lucrurile în România, ci doar ne mulţumim...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...aplaudăm şi facem declaraţii politice.

Mulţumesc şi eu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Ţoiu.

Mai doriţi, doamnă Ţoiu? (Vociferări.)

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Ca multe alte reforme în România, şi aceasta se întâmplă astăzi pentru că este un jalon pus de noi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

De altfel, asta a fost...

Voci din sală:

Aaaaa! (Aplauze.)

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Dar, într-adevăr, o să fie nevoie de sprijin continuat pentru autorităţile locale.

Dacă ne uităm însă cu atenţie la segmentul celor care cer în continuare să fie admişi în centrele rezidenţiale, vedem o problemă nu doar a persoanelor cu dizabilităţi, ci o problemă a îmbătrânirii fără sprijin, în România.

Şi, în acest context, şi pentru că este domnul ministru în sală, îmi permit să îi aduc aminte că promisese că recalculează pensiile, până la sfârşitul acestui an, şi nu are nici măcar datele digitale să poată să facă asta.

Şi îmi permit să-i aduc aminte că are, printr-un amendament propus de noi şi votat în unanimitate, în Legea consumatorului vulnerabil de energie, datoria să actualizeze preţul lemnelor, pe care l-a lăsat în acea lege la 320 RON/lună pentru combustibili solizi, în condiţiile în care chiar Guvernul dumnealui admite că nici măcar 400 RON, 500 RON nu sunt suficienţi.

320 RON/lună, domnule ministru! Şi aveţi, în amendamentul propus de noi şi votat şi de dumneavoastră, responsabilitatea să actualizaţi, prin hotărâre de Guvern, anual, la preţurile reale din piaţă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2022 privind înfiinţarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii; PL-x 651/2022.

Vot, vă rog.

Cu 176 de voturi pentru, 52 contra, 24 de abţineri, adoptat.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2022 pentru modificarea art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România; PL-x 730/2022.

Vot, vă rog.

217 voturi pentru, 36 de abţineri, adoptat.

III. Legi organice. Respingeri

15. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 475/2022.

Vot, vă rog.

Cu 249 de voturi pentru, propunerea de respingere a fost adoptată.

Rog membrii Biroului permanent să vină în sala de şedinţă.

Declar şedinţa închisă.

Ne revedem săptămâna viitoare, la dezbaterea bugetului.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.54.