Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 18.38.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Virgil Guran, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul senator Sorin Lavric, secretar al Senatului, şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună seara, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi!

Declar deschise lucrările şedinţei noastre de astăzi şi vă anunţ că din totalul celor 466 de senatori şi deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 201.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor, au fost distribuite.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în bănci, pentru că va trebui să supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Mai stăm 20 de secunde.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru ordinea de zi.

Vot, vă rog.

Cu 109 voturi pentru, 3 contra, două abţineri, ordinea de zi a fost aprobată.

De asemenea, vă rog să vă pregătiţi cartelele, pentru că urmează să supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Vot, vă rog.

127 de voturi pentru, 3 contra, un coleg nu votează.

Programul de lucru a fost aprobat.

Stimaţi colegi,

Pe ordinea de zi de azi avem înscris Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2023 şi Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.

Pentru dezbaterea generală asupra fiecăruia dintre aceste proiecte de lege, Birourile permanente au stabilit:

1. Guvernului să i se rezerve 30 de minute, pe care să le utilizeze la începutul şi la încheierea dezbaterilor generale.

2. Pentru grupurile parlamentare din Cameră şi Senat se alocă timp maxim corespunzător numărului membrilor, luându-se în calcul câte 5 secunde pentru fiecare parlamentar, după cum urmează:

• Partidul Social Democrat - 13 minute;
• Partidul Naţional Liberal - 10 minute;
• USR - 5 minute;
• AUR - 3 minute;
• UDMR - două minute;
• Minorităţile naţionale - un minut;
• Deputaţi şi senatori neafiliaţi - trei minute.

În total, 37 de minute.

Am rugămintea la liderii de grup, care nu au făcut-o deja, să transmită la secretariat vorbitorii la cuvânt.

Pentru prezentarea Proiectului Legii bugetului pe anul 2023, daţi-mi voie să-l invit la tribună pe domnul ministru al finanţelor Adrian Câciu.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Câciu (ministrul finanţelor):

Domnule preşedinte,

Stimaţi domni şi doamne senatori şi deputaţi,

Bugetul anului 2023 a fost conceput într-un mod echilibrat, realist şi coerent, cu importante fonduri direcţionate către susţinerea investiţiilor, concomitent cu sprijinirea grupurilor vulnerabile afectate de suita crizelor actuale.

Principiile de bază ale acestui proiect sunt transparenţa, evitarea risipei banului public, reconsiderarea priorităţilor de finanţare, în acord cu noile provocări europene, accelerarea oportunităţii de utilizare a fondurilor europene din cadrul financiar 2021-2027 şi a celor alocate reformelor finanţate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru creşterea rezilienţei economiei româneşti, în condiţiile în care nu avem de-a face cu fenomene conjuncturale, ci cu tendinţe de bază structurale, în consonanţă cu ceea ce se petrece în Uniunea Europeană şi pe tot globul.

Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 2,8%, prevăzută pentru anul 2023, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, dar şi şocurile apărute ulterior crizei pandemice, respectiv şocul preţurilor la energie, conflictul din Ucraina, precum şi şocurile pe lanţurile de aprovizionare, îşi pun amprenta asupra modului în care se manifestă economiile, inclusiv economia românească.

Principalii indicatori macroeconomici, pe baza căruia s-a construit acest buget, sunt următorii:

• un produs intern brut de 1.552,1 miliarde lei;
• o creştere economică de 2,8%;
• o inflaţie medie anuală de 9,6%;
• venituri ale bugetului general consolidat de 539,6 miliarde de lei, cu o pondere a veniturilor totale în PIB de 34,8% din PIB;
• cheltuieli ale bugetului general consolidat de 607,9 miliarde de lei, cu o pondere a cheltuielilor totale în PIB de 39,17 miliarde de lei;
• un deficit public în valoare nominală de 68,2 miliarde de lei, în scădere de la 80 de miliarde de lei, în anul 2022, iar ca pondere în PIB, la fel, în scădere, la 4,4% din PIB, atât în termen cash, cât şi în termen ESA, de la 5,7% din PIB, în 2022, respectiv 6,2% din PIB în termen ESA.

Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare, în anul 2023, le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale - 30,1% din venituri -, urmate de TVA - 21,1% din venituri, sume primite de la Uniunea Europeană - 13,2% din totalul veniturilor şi accize - 7,1% din venituri.

De remarcat tendinţa de creştere, în anul 2023, în totalul veniturilor bugetare, faţă de anul 2022, a sumelor provenite de la Uniunea Europeană, ce vor avea o contribuţie pozitivă la creşterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanţare, care degrevează bugetul naţional, şi un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană.

Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2023 sunt în sumă de 607,9 miliarde de lei, în anul 2026, acestea fiind estimate să ajungă la 713,1 miliarde de lei, respectiv la 35,68% din PIB, înregistrând o tendinţă de scădere pe orizontul de referinţă.

Cea mai mare creştere pe orizontul de referinţă o înregistrează cheltuielile cu asistenţa socială, respectiv 11,7% din PIB.

Cu toate acestea, avem în vedere în bugetul general consolidat o scădere a ponderii cheltuielilor permanente în PIB, atât în ceea ce priveşte cheltuielile cu salariile, dar şi cheltuielile cu asistenţa socială. În termeni nominali acestea cresc, însă abordarea prudentă pe care o avem este ca ponderea în PIB să scadă.

Cheltuielile de personal sunt în sumă de 127,6 miliarde de lei, în anul 2023.

Bunurile şi serviciile înregistrează o tendinţă de scădere pe orizontul de referinţă, în timp ce cheltuielile cu dobânzile înregistrează, de asemenea, o diminuare ca pondere în PIB, în perioada 2023-2025, dar se menţin la un nivel ridicat, având în vedere stocul de datorie ridicat pe care îl înregistrează România la nivelul anului 2022.

Cheltuielile cu investiţiile însumează, în anul 2023, suma de 112,1 miliarde de lei, respectiv o pondere de 7,2% din PIB.

Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt date de continuarea măsurilor pentru o redresare economică robustă, menţinerea şi susţinerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă şi incluzivă, care să asigure o tranziţie eficientă economic, suportabilă social şi axată pe competitivitate, inovaţie şi decarbonizare, care să conducă la eliminarea vulnerabilităţilor din economie şi să asigure un nivel de trai decent.

Continuarea realizării graduale a consolidării fiscale, prin măsuri care să permită atingerea ţintei de deficit prevăzute de regulamentele europene până în anul 2024, inclusiv, contribuind, în acest fel atât la scăderea inflaţiei, dar şi a ratelor de dobândă, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea atât de importantă a cursului valutar al leului.

Reforma, prioritizarea şi programarea multianuală a investiţiilor publice într-o manieră eficientă, profesionistă şi transparentă, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix, prin creşterea aportului fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021-2027, închiderea exerciţiului financiar 2014-2020 şi a măsurilor aferente Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă ce finanţează reformele şi investiţiile stabilite prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cel mai mare pachet de stimulare din resurse europene alocat României.

Consolidarea, de asemenea, a unei politici fiscale predictibile ferm angajate pe panta de reducere a deficitului bugetar, pentru susţinerea şi adaptarea mediului de afaceri la provocările ridicare de suita de crize cu care se confruntă societatea.

Aş îndrăzni să spun că acest buget este construit în scopul reconversiei economice, trecerea de la economia de consum la economia de producţie, astfel încât măsurile pe care le-am prevăzut în politicile publice de la fiecare ordonator de credite să se îndrepte pentru stimularea economiei cu valoare adăugată înaltă şi a economiei care creşte numărul de locuri de muncă bine plătite.

De asemenea, avem în vedere măsuri consistente pentru crearea şi consolidarea unor finanţe publice sănătoase, prin eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice, cu focalizare pe finanţarea unor măsuri active economice, pentru sprijinirea grupurilor celor mai vulnerabile, reforme în domeniul muncii, al pensiilor, al sprijinirii întreprinderilor mici şi mijlocii, al căror lanţ de aprovizionare a fost puternic afectat de războiul din Ucraina.

Consolidarea bugetării pe programe, pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administraţie publice centrale este un alt obiectiv al acestui buget.

Bugetul pe anul 2023 este construit pe un număr de 233 de programe bugetare, din care 221 sunt finanţate din bugetul de stat, 6 prin bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi 6 prin bugetul de asigurări sociale de stat.

Printre acestea aş aminti: finanţarea prestaţiilor de asistenţă socială; apărarea naţională, cu o alocare de 2,5% din PIB, pentru prima oară în istoria României; Programul naţional pentru asigurarea serviciilor medicale a medicamentelor şi dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de sănătate; educaţie preuniversitară; sistem integrat de susţinere a agriculturii şi a domeniilor conexe; administrarea şi dezvoltarea reţelei de drumuri de interes naţional; ordine şi siguranţă publică; programe naţionale de sănătate curative; program pentru administrarea infrastructurii feroviare publice; educaţie universitară şi postuniversitară; protecţie civilă şi sprijin acordat comunităţii.

Stimularea creşterii economice, accesarea fondurilor europene şi accelerarea ritmului de absorbţie ale acestora sunt măsuri ferme şi reprezintă măsuri ferme de combatere a risipei în utilizarea banului public, în eficientizarea cheltuielilor, reducerea deficitului bugetar pe orizontul de referinţă şi asigurarea securităţii sociale care reprezintă, toate, priorităţi ale construcţiei bugetare pe anul 2023.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

V-au rămas mai bine de 20 de minute.

În continuare, ca să facem o mică alternanţă, îi dau cuvântul domnului Florin Roman, de la Partidul Naţional Liberal.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Noi, Partidul Naţional Liberal, vom vota bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, pentru că, din punctul nostru de vedere, bugetul propus de Guvern are puternice componente liberale.

În primul rând, investiţiile reprezintă o prioritate şi înseamnă un angajament respectat al Partidului Naţional Liberal, adică 7,2% din PIB pentru investiţii.

Foarte important, vorbim de un buget construit pe cota unică, şi nu pe impozit progresiv.

Un alt angajament asumat de PNL este respectat: nicio taxă, niciun bir nou în acest buget.

Prin buget, îi ajutăm pe toţi românii să trecem mai uşor prin iarnă, prin criză şi trebuie să spunem foarte clar că, urmare a solicitărilor Partidului Naţional Liberal, sunt păstrate facilităţile la plafonări şi compensări pentru facturi.

Tot ca liberali, votăm astăzi un buget al investiţiilor la nivel local. Niciun sat, nicio comună, niciun oraş, niciun municipiu, niciun judeţ nu sunt lăsate în urmă, indiferent de culoarea politică a acestora.

Votăm un buget cu investiţii record în sectorul energetic, astfel încât România să devină, în cel mai scurt timp, independentă din punct de vedere energetic.

Votăm, astăzi, un buget propus şi de Partidul Naţional Liberal, care înseamnă o Românie verde, o Românie în transformare.

Votăm un buget care asigură creşterea pensiilor şi a salariilor, cu restricţii pentru demnitari şi pentru cei cu venituri mari.

Votăm un buget care asigură resursele financiare, pentru ca poliţiştii să asigure siguranţa cetăţeanului, conform legii, un buget care respectă uniforma militară şi un buget în care justiţia poate funcţiona independent.

Votăm, astăzi, un buget al investiţiilor masive în infrastructura de sănătate, iar spitalele nu vor mai fi doar pe hârtie, spitalele vor deveni realitate.

Foarte important, votăm un buget al transporturilor, care dă posibilitatea conectării prin infrastructură a regiunilor istorice, la 104 ani de la Marea Unire, un buget care transformă Portul Constanţa în port geostrategic la nivel european şi mondial.

Votăm un buget în care cercetarea, inovarea şi digitalizarea să nu mai fie cenuşărese ale fiecărui buget.

Votăm un buget bazat pe o creştere economică, e adevărat, temperată, responsabilă, raţională, în timp ce alţii vorbesc doar de recesiune.

Votăm un buget, la sfârşit de an, ceea ce permite României să funcţioneze normal încă de la începutul anului viitor.

Am prezentat doar câteva motive şi argumente în favoarea votării acestui buget de către Partidul Naţional Liberal.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Năsui, vă rog. Grupurile USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest buget este un buget al minciunii, este un buget care ne minte fix cum ne-aţi minţit anul trecut, când aţi pus, la fel ca anul acesta, venituri supraevaluate, ca să facă loc unor creşteri exagerate de cheltuieli.

Aţi spus, anul trecut, că nu veţi creşte taxele şi impozitele cu acel buget, şi s-a adeverit că aţi minţit. Aţi minţit, pentru că la jumătatea anului - ce să vezi? - aţi venit tocmai cu creşteri de taxe foarte puternice, fix asupra oamenilor care muncesc şi plătesc cele mai mari taxe la bugetul de stat. Asupra celor care muncesc în privat, aţi "explodat" impozitarea muncii, munca part-time pe două ore, impozitată pe 8, aţi "explodat" impozitarea pentru micii antreprenori, aţi "explodat-o" pentru PFA-uri şi pentru independenţi.

Aţi minţit!

Aţi minţit cum minţiţi şi acum cu acest buget, care, de asemenea, are aceleaşi probleme, are aceleaşi lacune şi veţi face fix acelaşi lucru, prevestiţi, pentru acele 68 de miliarde de lei deficit, prevestiţi noi creşteri de taxe, unde veţi tace chitic şi veţi spune: "Asta e. Trebuie să combatem deficitul!", dar deficitul creat de cine? Tot de voi!

Singurii câştigători ai acestui buget sunt cei conectaţi la banul public, sunt cei conectaţi la bugetul de stat, prin schemele pe care le ştiţi, din toate ministerele, prin programele tip PNDL, prin toate schemele cunoscute prin care transferaţi banii contribuabilului către firme.

Nu aţi strâns nicio curea! Dimpotrivă, daţi cu mare generozitate tuturor sponsorilor dumneavoastră politici şi întăriţi privilegiile! Pensiile speciale, acele pensii pe care ne promiteaţi că urma să le desfiinţaţi în 30 de zile, sunt 12,4 miliarde de lei. Mai mult decât au fost vreodată în istoria statului român!

În acelaşi timp, cei care pierd sunt cei mai oropsiţi români.

Cu o creştere a pensiilor de 12,5%, nominală. Traducerea lucrului acesta este de fapt o scădere a pensiilor. Când ai o inflaţie care a ajuns la 17% din cauza politicilor dumneavoastră, să dai o creştere a pensiilor de 12,5, înseamnă o scădere.

Fiţi măcar oneşti cu poporul român şi spuneţi-le: "Da, pensionarii vor putea cumpăra mai puţin! Vă dăm bani, dar nu vă dăm produse! Vă dăm o putere de cumpărare mai mică!". De ce? Ca să dăm pensii speciale, ca să daţi PNDL-uri şi alte programe asemenea, pe care le tot daţi şi pe care le daţi în continuare în acest buget.

Dacă voiaţi să ajutaţi câtuşi de puţin mediul de afaceri să facă faţă unei perioade foarte grele şi unei perioade care se anunţă şi mai grea în viitor, trebuia să faceţi fix opusul decât faceţi în acest buget, anume să lăsaţi mai mulţi bani în mediul privat, să lăsaţi mai mulţi bani celor care muncesc în România, să încurajaţi munca în România, să o faceţi rentabilă, nu să o goniţi în alte ţări, aşa cum aţi făcut-o până acum şi aşa cum o face şi acest buget.

Pentru toate motivele acestea, USR nu va vota acest buget!

Să vă fie ruşine că aţi propus aşa ceva! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Antonio Andruşceac, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Din perspectiva AUR, actualul buget este un buget care nu duce către dezvoltarea ţării, nu este un buget de dezvoltare şi redresare a ei, ci este tot un buget de supravieţuire, un buget de acoperire a deficitului, care nu ne pune în situaţia de a recapitaliza această ţară.

În actuala coaliţie nu am avut posibilitatea de a avea în faţă decât un buget fantezist, cu doză de optimism inexplicabil, aşa cum arată şi cei de la Comisia Europeană, care au alte estimări, mai puţin optimiste, faţă de creşterea PIB-ului şi faţă de inflaţie.

Bugetul României propus de Coaliţia PSD-PNL-UDMR aduce mai degrabă cu un scenariu science fiction, doar că la o analiză mai amănunţită putem vedea că pe bugetul propus de coaliţia de guvernare este altceva decât un buget de reconstrucţie, este un buget de supravieţuire pentru încă un an. Este dovada cea mai clară că actualul Guvern trăieşte parcă într-o realitate paralelă. În loc să fie urmărite acele proiecte care consolidează economia şi o pregătesc pentru o criză economică ce se abate asupra întregii lumi, Guvernul vizează numai proiecte în zonele în care deţine puterea.

Bugetul propus este unul consumator de resurse care planifică doar cum aceşti bani să fie risipiţi, să fie consumaţi, încearcă să ne convingă că este un buget de investiţii de 7,2% din PIB. Spuneam că încearcă, pentru că experienţa de până acum nu ne arată că ar fi cheltuiţi aceşti bani. Să ne uităm doar la ce prevede Constituţia şi la banii care sunt alocaţi pentru învăţământ.

Să ne gândim apoi la politica actuală care ar fi trebuit să fie îndreptată şi către siguranţa energetică. Nu este prevăzută nicio sumă pentru răscumpărarea corectă a companiilor strategice din energie, din petrol şi gaz, şi nimic pe zona de dezvoltare a retail-ului food.

Se vorbeşte la un moment dat de o creştere a PIB-ului. Şi, dacă ne uităm în graficele date de domnul ministru al finanţelor, o să vedem că această creştere a PIB-ului se bazează doar pe taxe şi impozite, şi pe partea de impozitare socială, deci pe acea parte de consum. Nu ar fi atât de rău dacă ar fi un consum intern, dar este un consum bazat pe importuri, şi aceasta este foarte rău, pentru că se creează...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Andruşceac, o să vă rog să finalizaţi!

Domnul Antonio Andruşceac:

...un deficit şi mai mare.

Da.

Ne bucurăm că, spre deosebire de bugetele anilor trecuţi, a existat totuşi o minimă preocupare, ca opoziţia să fie întrebată de unele proiecte. Dar ne dorim mai mult, ne dorim o dezbatere adevărată, pe buget, şi ne dorim ca acele proiecte esenţiale pentru ţară să fie susţinute de toţi, pentru că facem asta din bugetul ţării, nu pentru un partid sau altul, ci pentru oamenii cu care în acest moment, după cele întâmplate recent, ar trebui să fim mult mai solidari...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Antonio Andruşceac:

... şi să fim toţi de aceeaşi parte a baricadei. Pentru români!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupurilor UDMR, domnul Miklós Zoltán.

Vă rog.

Domnul Miklós Zoltán:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

În ansamblul său, date fiind circumstanţele economice şi politice internaţionale actuale, bugetul de stat pe anul 2023 este construit, relativ, prudent şi echilibrat.

Atingerea ţintei de creştere economică de 2,8% va fi o provocare majoră, având în vedere perspectiva reducerii consumului intern. Inflaţia va afecta însă nu numai consumul, ci şi activitatea întreprinderilor, având în vedere faptul că şi partenerii externi sunt afectaţi de încetinirea motoarelor economiei globale.

Sperăm că programele pentru susţinerea afacerilor, în continuare sau nou demarate, de la micro la cele mari şi din toate domeniile, vor duce la îmbunătăţirea situaţiei balanţei comerciale.

Revenirea la parcursul de reducere treptată a deficitului bugetar înseamnă revenirea la angajamentele asumate în calitate de membri ai Uniunii Europene şi aspiranţi la adoptarea monedei Euro, parcurs deloc uşor, în condiţiile în care România are nevoie de dezvoltare, mai ales de dezvoltare sustenabilă, prin investiţii.

Alocarea de fonduri pentru investiţii la un nivel record de 7,22% din PIB este o necesitate şi sperăm că la dezbaterea bugetului pe anul 2024 vom constata cheltuirea eficientă a acestora. Nu trebuie să uităm însă că antrenarea de proiecte, însemnând 112 miliarde de lei, presupune şi câteva provocări, cum ar fi întocmirea documentelor tehnico-economice de calitate, derularea rapidă a procedurilor de achiziţie publică şi executarea lucrărilor. Toate acestea depind de factori, cum ar fi respectarea termenelor-limită, existenţa unui număr suficient de întreprinderi active şi specializate, având angajată forţă de muncă suficientă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acum vorbiţi pe timpul Partidului Naţional Liberal!

Domnul Miklós Zoltán:

...şi bine calificată,...

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

...provocări pe care dacă nu le vom aborda în mod corect, rezultatele nu vor putea fi cele scontate.

În privinţa bugetelor locale am susţinut dintotdeauna că nivelul dezvoltării locale se reflectă nemijlocit şi acut în calitatea vieţii populaţiei. Oraşele şi comunele sunt conduse de autorităţile locale, or, pentru dezvoltare locală este nevoie de fonduri.

Sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale sunt mai mici decât cele prevăzute a fi alocate anul acesta, cu toate că şi anul 2023 va fi un an dificil, caracterizat prin inflaţie ridicată şi nevoi sociale mari.

În ceea ce priveşte impozitul pe venit, principala sursă de finanţare a autorităţilor locale, ar trebui să fim mai prudenţi cu implementarea unor facilităţi fiscale, întrucât acestea aduc atingere sumelor cuvenite autorităţilor locale. Din acest motiv, ar trebui să identificăm soluţii prin care să compensăm veniturile nerealizate.

În vederea contracarării diminuării veniturilor bugetelor unor primării şi consilii judeţene, noi am propus suplimentarea sumelor defalcate din TVA.

Stimaţi colegi,

În încheiere, subliniez faptul că, pentru UDMR, un alt obiectiv fundamental este susţinerea categoriilor vulnerabile la preţurile la energie şi susţinerea familiilor, obiectiv cuprins şi în Programul de guvernare.

În acest sens, salutăm previzionarea de fonduri pentru derularea programelor destinate susţinerii familiilor şi pentru compensarea preţurilor la energie.

UDMR va vota acest buget.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Merka Miroslav, Grupul minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da, domnule preşedinte, mulţumesc.

Mai precizez şi eu câteva date tehnice, şi nu neapărat tehnice, cum ar fi: plafonarea şi compensarea facturilor pe energie; creşterea punctului de pensie cu 12%, de la 1 ianuarie; majorarea acestui punct de pensie la 1.785 de lei; majorarea salariului minim brut, de la 1 ianuarie, la 3.000 de lei; proiectul de buget axat pe o creştere economică, totuşi, de 2,8%; menţinerea în anul 2023 a voucherelor de vacanţă, în sumă de 1.450 de lei; şi, foarte important, asigurarea unui ajutor financiar pensionarilor din sistemul public de pensii ne demonstrează că bugetul este axat pe investiţii şi axat pe măsuri de susţinere a unor categorii vulnerabile.

Stimaţi colegi,

Toate acestea nu au nici coloratură politică, nu au nici împărţeala pe o zonă istorică sau teritorială, administrativă, nici pe o împărţire etnică, ci demonstrează un sprijin axat pe cetăţean. Dar vreau să cred că acele investiţii în dezvoltare se vor axa şi pe necesităţile administraţiei publice locale, şi nu neapărat locale, cât şi pe cele regionale şi naţionale, bazate pe dezbaterile ce s-au purtat la nivelul Comisiei pentru buget, finanţe, unde, inclusiv acele probleme ridicate de către Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, au fost, în mare, ascultate, unele votate, altele respinse. Ţinem să...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

...susţinem şi noi faptul că acest buget va fi votat de către Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban.

Vă rog.

Deputaţii neafiliaţi au împreună trei minute.

Domnule preşedinte,

Aveţi cuvântul.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Văd că sunteţi foarte preocupaţi de Legea bugetului de stat.

Voi avea o intervenţie cât pot de scurtă.

Acest buget este un buget care se întemeiază pe ficţiune şi pe wishful thinking. Practic, veniturile bugetului de stat sunt umflate cu pompa, ca de obicei.

Dumneavoastră vă propuneţi o creştere a impozitului pe venit cu 22%, o creştere a veniturilor din TVA cu 19%. Astea sunt poveşti! Orice om care ştie capacitatea de colectare şi care este nivelul fiscalităţii poate să înţeleagă că aceste venituri sunt, pur şi simplu, scoase din burtă şi că nu vor fi realizate.

Ce mă deranjează la acest buget este că nu duce la dezvoltare economică. De ce nu duce la dezvoltare economică? Păi, e foarte simplu. Trebuie să ne uităm la bugetele ministerelor economice.

Bugetul Antreprenoriatului şi Turismului are o creştere de 3%, adică o creştere cu nimic faţă de nimic.

Ministerul Economiei, de asemenea, are o creştere ridicolă, adică o creştere cu nimic faţă de nimic.

Ministerul Energiei, care nici anul acesta nu a avut resursele financiare pentru a putea asigura compensarea facturilor plafonate, primeşte 64% mai puţin în anul viitor, în condiţiile în care nici bugetul pe anul acesta nu era suficient.

Ministerul Transporturilor primeşte în plus 16% şi e prezentată ca o creştere de buget, în condiţiile în care e o tăiere de buget, pentru că, în realitate, costul lucrărilor a crescut pe medie cu 35- 38. Deci o scădere a bugetului Ministerului Transporturilor.

Unde se duc banii? Foarte simplu. Se duc către sistem şi către stăpânul sistemului!

Păi, cum creşteţi dumneavoastră bugetul Administraţiei Prezidenţiale, adică al domnului Preşedinte Iohannis, cu 35%?! Probabil, în condiţiile în care dumneavoastră vreţi să-i plătiţi expediţiile la schi, la golf sau la piramide. Că altfel nu văd de ce are nevoie Instituţia Prezidenţială de 35% în plus.

Aţi mărit cu 600% bugetul unui minister inventat, care nu are obiectul muncii, care trebuia să facă parte din Ministerul Muncii, şi aţi pompat bani în campania electorală a candidatului vostru la primărie, Gabriela Vrânceanu Firea, fără niciun fel de noimă şi fără niciun fel de logică.

Nişte pomeni în plus pentru ca madam Firea să aibă rezultate în prezidenţiale!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă apropiaţi de final!

Domnul Ludovic Orban:

Aţi mărit bugetul serviciilor, că, de, asta este, trebuie să vă aveţi bine cu serviciile!

Aţi alocat bani în creşterea cheltuielilor cu asistenţa socială, fără să creşteţi punctul de pensie, ca să compensaţi inflaţia, fără să măriţi alocaţiile pentru copii, aşa cum aţi promis!

V-aţi bătut joc de toate aceste categorii, în schimb i-aţi umilit cu nişte firimituri, ...

Voci din sală:

Timpul! Timpul!

Domnul Ludovic Orban:

...cu nişte plăţi de unică folosinţă, cu care să le scoateţi ochii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule preşedinte!

Domnul Ludovic Orban:

...şi cu care să vă bateţi joc de toţi cei care într-adevăr au muncit şi care îşi merită o pensie din contributivitate.

Bugetul acesta este un buget mincinos, un buget al împărţirii sărăciei, un buget care nu va aduce pic de dezvoltare economică, un buget care va distruge în continuare companii...

Domnul Gheorghe Şoldan (din sală):

Acela pe asumare a fost mai bun?

Domnul Ludovic Orban:

...şi care va împiedica orice iniţiativă economică şi va creşte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

...fiscalitatea pentru cei care muncesc.

Forţa Dreptei va vota contra acestei mizerii de buget!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Simonis.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş spune că e foarte bine că astăzi dezbatem în Parlament un buget, bugetul naţional pe anul viitor. E bine că o facem, pentru prima dată în ultimii ani, înainte de începerea anului viitor, ajungem să votăm bugetul, în anul în curs, pentru anul viitor, ceea ce este o performanţă.

Pe de altă parte, este bine, aşa cum spuneam la început, că se dezbate acest buget. Îmi amintesc guverne anterioare care au trecut prin Parlament bugetul prin angajarea răspunderii Guvernului, fără niciun fel de dezbatere, ceea ce, cu adevărat, era o mizerie. (Vociferări.)

În altă ordine de idei, e evident pentru toată lumea că avem un buget echilibrat. Avem un buget care are o creştere economică, avem un deficit în scădere. Avem un buget în care avem prognozate investiţii record, avem şi cheltuieli sociale pentru persoanele vulnerabile, avem compensări pentru preţurile la energie, avem programe pentru tineri. Acest buget are şi creşteri de salarii şi pensii, şi, e adevărat, creşterea natalităţii, şi avem creşteri şi cheltuieli suplimentare pe fiecare dintre segmentele importante ale acestei ţări.

Spunea cineva mai devreme faptul că la Ministerul Transporturilor, deşi creşte bugetul cu 15,5%, este o scădere, pentru că au crescut nu ştiu ce preţuri cu 30%.

Pe de o parte, dacă e să fim corecţi, în 2018 sau 2019, bugetul Ministerului Transporturilor era de 8 miliarde de lei. În bugetul pe anul viitor este de 24 de miliarde de lei şi probabil că la rectificarea bugetară vor mai fi necesare sume pentru a putea achita facturile pe ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii, atât rutiere, cât şi feroviare, şi nu numai. (Vociferări.)

Spunea cineva, în acelaşi timp, că la Ministerul Transporturilor, deşi creşte bugetul, scade, pentru că au crescut preţurile. La Administraţia Prezidenţială nu era valabil lucrul acesta. Creştem cu 25% bugetul, dar acolo n-au crescut preţurile, mă gândesc, de înţeleg că acolo e o creştere. E o fractură logică, dar nu are sens să intru în asta.

S-a mai întâmplat ceva, în acest an, în această săptămână, în Parlamentul României, pentru prima dată, după foarte mulţi ani, toate, dar absolut toate grupurile parlamentare reprezentate în Parlament au avut un buget pe care l-au distribuit aşa cum au considerat de cuviinţă. Şi asta arată respect faţă de democraţie şi faţă de opoziţie. (Aplauze.)

Domnul Gheorghe Şoldan (din sală):

Bravo, Freddy!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

E o vorbă pe care o folosim aici din când în când, şi anume, tratează opoziţia aşa cum vrei să fii tratat când vei fi tu în opoziţie. (Râsete. Vociferări.)

Sper ca bravii noştri colegi din opoziţia de astăzi să-şi amintească faptul că această coaliţie de guvernare a avut o abordare echilibrată, normală, aşa cum ar trebui să fie, de acum înainte, în fiecare an.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Anca Dragu.

Şi, cu acestea, luările de cuvânt se vor încheia.

Dar bănuiesc, domnule Simonis, că peste 10 ani să-şi aducă aminte.

Voci de la PSD:

20!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cel puţin. (Vociferări.)

O voce de la USR:

Aşa zicea şi Dragnea!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Dragu, vă rog.

Doamna Anca Dana Dragu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm la capătul a două zile de dezbateri pe bugetul de stat pentru 2023 şi bugetul asigurărilor sociale de stat.

De ce ne aflăm la această oră târzie? Pentru că bugetul a venit târziu în Parlament. Ar fi trebuit să ajungă în Parlament undeva în luna octombrie, aşa cum, de altfel, ne-a promis domnul prim-ministru. Dar a fost păcălit, probabil, de cei de la Finanţe. Şi nu ar fi prima dată! (Vociferări.)

Este un buget peticit, un buget făcut în grabă, un buget votat în grabă. Un buget căruia îi lipseşte viziunea, deşi coaliţia de guvernare a avut la dispoziţie peste un an de zile să vină cu un buget de viziune, cu un buget strategic, cu un buget care să asigure dezvoltarea României.

Remarcăm o creştere economică prognozată la o manieră foarte optimistă. Remarcăm supraestimarea veniturilor, în special din TVA şi impozitul pe profit. Remarcăm o subestimare a cheltuielilor, în special a cheltuielilor cu dobânzile, dar şi a cheltuielilor cu pensiile. Ca atare, la prima rectificare bugetară, probabil, multe miliarde din acele miliarde alocate acum investiţiilor vor trece la dobânzi şi la pensii.

Spuneam despre substanţa, de liniile generale ale acestui buget.

Aş vrea, în primul rând, să nu mai spunem că au crescut pensiile, pentru că nu este nicio creştere a pensiilor, este o indexare a pensiilor. Chiar astăzi - avem cifrele de inflaţie - avem peste 16% inflaţie, iar, pentru anul următor, pensionarii cu pensii mici vor primi 4 lei pe zi, iar copiii, la alocaţie, vor primi 40 de bani pe zi.

Au fost o serie de prorogări ale unor drepturi pe care tot dumneavoastră le-aţi promis oamenilor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să vă rog să vă apropiaţi de final.

Doamna Anca Dana Dragu:

...dar, pentru a se închide cât de cât bugetul, a trebuit să prorogăm şi aceste drepturi.

Pe scurt, este un buget fără viziune, un buget care nu oferă o dezvoltare sustenabilă României şi pe care USR nu îl va vota.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dezbaterile generale la bugetul de stat au fost finalizate.

Daţi-mi voie să-l invit din nou pe domnul ministru Câciu, pentru prezentarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni parlamentari,

O să vă prezint principalele elemente care stau la baza elaborării bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2023:

- Valoarea punctului de pensie este de 1.785 de lei, începând cu data de 1 ianuarie 2023, reprezentând o majorare cu 12,5% faţă de valoarea din anul 2022 - de 1.586 de lei, iar în termeni nominali este o creştere cu 199 de lei a punctului de pensie.

Şi sper că am închis şi subiectul celor care ne criticau mai devreme, pricepându-se la creşteri economice, când, de fapt, realizau contracţii economice şi care nu creşteau valoarea punctului de pensie decât cu 174 de lei;

- Creşterea salariului mediu brut în anul 2023 - la 6.789 de lei, faţă de 6.120 de lei, estimat pentru anul 2022;

- Scăderea numărului de şomeri înregistraţi, ajungându-se la finele anului 2023 la 215.000 de persoane, de la 227.000 în anul 2022;

- Scăderea ratei şomajului înregistrat în anul 2023 la 2,7% faţă de 2,9%, la finele anului 2022;

- Şi foarte important, actualizarea valorii indicatorului social de referinţă, începând cu data de 1 martie 2023, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv comunicat de Institutul Naţional de Statistică;

- Bugetul asigurărilor sociale de stat la venituri se compune din venituri estimate la 111,7 miliarde de lei, 90,1% din acestea urmând să se încaseze din contribuţii de asigurări, în creştere faţă de anul 2022, când procentul a fost de 86,4% şi 9,6% din subvenţii de la bugetul de stat;

- În anul 2023, subvenţia de la bugetul de stat, respectiv deficitul la Fondul de pensii este de 10,7 miliarde de lei, în scădere faţă de anul 2022;

- Din totalul veniturilor bugetare, 111,5 miliarde de lei sunt aferenţi sistemului public de pensii şi 199,8 milioane de lei sunt aferenţi sistemului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

- Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 sunt diminuate cu suma de 12,6 miliarde de lei, aferentă Pilonului II de pensii;

- La cheltuieli în anul 2023, cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat au fost estimate la 111,7 miliarde de lei, din care 111,6 miliarde de lei pentru sistemul public de pensii, respectiv 99,9%, şi 155,5 milioane de lei pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

- Din totalul cheltuielilor aferente sistemului public de pensii, 98,7% vor fi alocate pentru asistenţă socială şi 1,3% vor fi alocate pentru administrarea sistemului public de pensii, respectiv - cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi datorate Trezoreriei Statului, alte transferuri;

- Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public de pensii pentru anul 2023 sunt în sumă de 107,9 miliarde de lei, respectiv 6,95% din PIB;

- Bugetul asigurărilor sociale de stat este programat pentru anul 2023 cu un excedent în sumă de 44,4 milioane de lei, aferent sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

- Bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru anul 2023, are venituri estimate la 4 miliarde de lei, din care: 38,7% vor proveni din cotă parte din contribuţia asiguratorie pentru muncă destinată finanţării sistemului de asigurări pentru şomaj; 46% din cotă parte din contribuţia asiguratorie pentru muncă destinată finanţării Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale; 11,2% din sume primite de la Uniunea Europeană; 3% din subvenţii de echilibrare de la bugetul de stat şi 1,1% din venituri nefiscale şi alte venituri... (Vociferări.)

Imediat termin.

- Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj sunt prevăzute la o valoare de 2,2 miliarde de lei, din care 2,2 miliarde de lei sunt aferenţi sistemului asigurărilor pentru şomaj, iar 23,9 milioane de lei sunt destinaţi Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, respectiv 1,1%.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan, din partea Grupurilor PNL.

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Constatăm cu o oarecare satisfacţie faptul că bugetul asigurărilor sociale de stat este un buget generos şi are ţinte ambiţioase şi, în acelaşi timp, este un buget care în mod clar obligă foarte mult.

Cu acest buget plecând la drum în anul 2023, joaca de-a reforma nu mai poate continua. Şi, dacă execuţia bugetară va fi una corectă, atunci înseamnă că toate măsurile de reformă incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care obligă la reformă, indiferent de cine este prim-ministru sau ministru al muncii, trebuie duse la bun sfârşit.

Aşa cum arată cifrele din acest buget, cu siguranţă trebuie finalizată reforma pensiilor speciale - şi făcută serios, nu mimată -; de asemenea, trebuie finalizată reforma pensiilor din sistemul public şi reforma salarizării.

Nu în ultimul rând, aşa cum este construit bugetul, asistenţa socială poate deveni ţintită şi de calitate, şi nu pusă exclusiv în sarcina administraţiilor publice locale.

Tot cifrele din buget arată că există posibilitatea finalizării şi digitizării dosarelor de pensii, dar şi a procesului de digitalizare, ceea ce înseamnă, practic, digitalizarea atât a activităţilor din cadrul instituţiilor, cât şi între instituţii şi beneficiari.

Orice ministru al muncii ar trebui să fie invidios pe acest buget care, pe partea de creştere a contribuţiilor de asigurări de sănătate, a beneficiat de o majorare de aproximativ 20 de miliarde de lei.

Şi, practic, cu acest buget se confirmă că punctul de pensie ajunge la 1.785 de lei, a treia majorare a punctului de pensie în ultimii trei ani, de la 14%... 10% la începutul anului 2022 şi acum 12,5%.

De asemenea, merită subliniat faptul că, aşa cum este construit şi bugetul asigurărilor sociale de stat, dar şi bugetul de stat, se prevede actualizarea automată a ISR-ului şi actualizarea automată a alocaţiilor pentru copii, prin indexarea cu rata inflaţiei, un mecanism predictibil, care le va permite oamenilor să ştie cât vor fi atât beneficiile calculate în baza ISR-ului, cât şi alocaţiile de stat pentru copii.

În altă ordine de idei, ne dorim ca Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale să vină cât mai rapid şi cu mecanismul de calculare a salariului minim brut pe economie, aşa cum este prevăzut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât şi acesta să nu mai depindă de decizia politică, ci să se coreleze cu evoluţiile... obiective economice, inflaţie, productivitatea muncii, dinamica economiei.

Practic, structura acestui buget confirmă că măsurile economice de sprijinire a economiei au fost unele corecte, pentru că a crescut contributivitatea, însă, în acelaşi timp, trage un semnal de alarmă, această structură a bugetului, că preocuparea pentru investiţii şi ocupare, deci creşterea ocupării cu locuri de muncă mai bine plătite, trebuie să crească, pentru că de acolo au crescut contribuţiile pentru asigurări sociale.

Merită menţionat şi faptul că activitatea depusă la Ministerul Muncii în anul 2021 se reflectă în bugetul de stat pe anul 2023, prin sumele prevăzute în buget din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru că de acolo revin bani pentru digitizare, digitalizare şi, de asemenea, pentru îmbunătăţirea infrastructurii sociale, atât pentru persoane cu dizabilităţi, cât şi pentru vârstnici şi pentru copii.

Practic, aşa cum arată bugetul pentru anul 2023, poate să permită ca 2023 să fie un an al reformelor. Dar pentru asta trebuie seriozitate maximă şi lipsa mimării unor acţiuni de reformă, decizii politice curajoase, care să continue ceea ce s-a creat în acest moment prin structura bugetului de stat pentru asigurări sociale.

Pentru a contura priorităţile importante pentru 2023, menţionez că:

• Este obligatoriu, prin PNRR, de finalizat reforma pensiilor speciale şi aducerea lor cât mai aproape de contributivitate;
• De asemenea, reforma salarizării în sistemul public. Pentru că există un memorandum, asumat de Guvernul României, prin care să se reducă inechităţile şi să nu mai avem anomalii prin care un profesor debutant este mai prost plătit decât un muncitor pe şantier. O reformă prin care să se reajusteze locurile în grila de salarizare, stimulându-se pregătirea, performanţa şi competenţa;
• O altă reformă obligatoriu de finalizat este aceea în sistemul public de pensii, pentru că acolo sunt două componente - este componenta de digitizare a dosarelor şi de recalculare a tuturor pensiilor, astfel încât acestea să fie şi echitabile, şi bazate pe contributivitate.
• Nu în ultimul rând, menţionez componenta de asistenţă socială, care a fost inclusă în PNRR, a fost deja legiferată prin ordonanţe de urgenţă, însă faptul că sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi, a persoanelor vulnerabile se propune a intra în practică din anul 2026 arată, totuşi, că undeva există o lipsă a determinării totale ca asistenţa socială să nu mai fie privită ca un balast, ci ca o formă prin care cei vulnerabili să primească sprijin şi societatea în sine să fie mai echitabilă cu cetăţenii ei.

Sunt multe de făcut în anul 2023. Dacă aceste cifre vor deveni realitate, atunci, bugetul asigurărilor sociale de stat se va reflecta şi în creşterea calităţii vieţii, şi acesta este motivul pentru care Partidul Naţional Liberal votează pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare ale USR, domnul senator Ştefan Pălărie.

Domnul Ştefan Pălărie:

De mai bine de un an, asistăm la un circ mediatic înscenat în studiourile de televiziune, în care partidele de la guvernare se întrec în procente, spunând cum vor rezolva problemele celor 5 milioane de pensionari, dintre care 1,2 milioane se încăpăţânează să supravieţuiască şi să trăiască cu pensia minimă.

A fost un circ grotesc, o licitaţie de procente care a culminat tocmai cu afirmaţia doamnei ministru al muncii de mai devreme, care spunea, pensiile pot să crească cu până la 25%.

Vedem astăzi că în spatele declaraţiilor nu au stat decât vorbe goale. Astăzi avem un buget care îşi propune alinieri de pensii sub valoarea inflaţiei, condamnându-i la sărăcie şi la o moarte prematură pe vârstnicii ţării.

Ce au uitat să spună aceste partide, mereu, atunci când erau în studiourile de televiziune, era să spună un cuvânt important - vom da înapoi. Nu dau din banii de la partide, ci dau înapoi din ceea ce oamenii aceştia au muncit zeci de ani, pe şantiere, în agricultură, în proiectarea de poduri sau de linii de înaltă tensiune, zeci de ani au muncit îngrijind vârstnicii şi bolnavii din spitale sau zeci de ani i-au educat pe copiii noştri, învăţându-i să scrie şi să citească.

"Înapoi" e cuvântul-cheie.

Oamenii aceştia, când erau tineri şi aveau nevoi mari, se uitau pe fluturaşul de salariu şi vedeau cât de mult din banii lor sunt opriţi la stat. Iar într-un an precum cel de acum, un an negru pentru puterea de cumpărare a tuturor românilor, aveau nevoie înapoi de un pic mai mult, şi nu de batjocura de acum.

Pe aceşti vârstnici să ştiţi că îi avem în continuare printre noi. Eu îi văd. Sper că îi vedeţi şi dumneavoastră. Uneori zăbovesc prea mult prin centrele comerciale, şi nu ca să-şi umple mai mult coşul, ci zăbovesc acolo pentru că acolo e o căldură pentru care nu trebuie să plătească. Îi vedem cum deschid uşile colindătorilor, ruşinaţi de sărăcia pe care o au acum, când sunt pensionari. Şi îi mai vedem, de asemenea, cum, în farmacii - mi s-a întâmplat chiar ieri-seară, o doamnă să plângă când a aflat cât o va costa tratamentul lunar.

Pentru toţi oamenii aceştia trebuiau bun-simţ, respect şi decenţă în modul în care vor fi alocate pensiile.

Pentru acest buget al sărăciei, care-i condamnă intenţionat la dependenţă pe români, USR va vota cu siguranţă împotrivă.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Sorin Muncaciu, din partea Grupurilor AUR.

Domnule doctor, aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte asigurările sociale şi situaţia pensionarilor din ţara aceasta, eu cred că ar fi trebuit să tăceţi din gură, dat fiind că două coaliţii au avut bugete de austeritate. (Vociferări.)

Acum veniţi cu un alt buget... (Vociferări.) ...în care... (Vociferări.) ...faceţi un lucru... (Vociferări.) ...angajaţi credite la un nivel nemaiîntâlnit.

Eu vreau să ştiu, cum este posibil ca, în 2022, să angajaţi 515 miliarde şi vă propuneţi, în 2023, 596 de miliarde?

Aş vrea să îl aud pe domnul Cîţu de la domnii liberali, ce s-a întâmplat cu cele 60 de miliarde pe care le-a împrumutat în timpul în care a fost ministru şi în timpul în care a fost prim-ministru? (Vociferări.)

Nimeni nu dă niciun fel de socoteală despre aceşti bani. (Vociferări.)

Pensiile - păi, uitaţi-vă la cozile de la C.A.R.! (Vociferări.) O grămadă de pensionari încearcă să se împrumute, ca să supravieţuiască. (Vociferări.)

Şi aici intervine o parte care este extrem de urâtă. E vorba de partea aceea, obligaţia aceea din PNRR, de a plafona la 9,4% veniturile pensionarilor. Nu se poate aşa ceva!

Domnii de la USR, domnul Ghinea, care a negociat această chestiune, cum a putut să facă...? De ce nu aţi citit Tratatul de la Maastricht, unde scrie foarte clar - toate soluţiile se iau pe bază de paritate.

Care este paritatea noastră? (Vociferări.)

Acum, de curând, aţi trântit intrarea în Schengen. Aceeaşi chestiune - trebuia să insistaţi pentru paritate. Asta este esenţa Tratatului de la Maastricht.

Ce paritate există între noi şi Austria? Niciuna. (Vociferări.)

Deci, aş dori să ştiu care este filosofia acestui buget, la ce s-au gândit domnii care l-au făcut, care au crescut în asemenea hal... (Vociferări.) ...angajamentul de credit? (Vociferări.)

În primul rând... (Vociferări.) ...recunoaşteţi că va trebui să faceţi o ajustare bugetară, am înţeles lucrul acesta. (Vociferări.) Dar de ce scădeţi... în 2022, 2023, 2024... (Vociferări.) ...aceste împrumuturi fără noimă? Gândiţi-vă la următorul lucru, întotdeauna când te împrumuţi foarte mult la un buget, se pune presiune pe bugetele ulterioare.

Probabil că dumneavoastră nu credeţi că o să mai fiţi la putere... (Vociferări.) şi... "după noi, potopul!".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

S-a cam dus timpul.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Dar vă spun, în băncile acestea sperăm să nu mai fiţi, ca să nu mai decideţi soarta naţiei acesteia. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Alexandru Victoria.

Vă rog, doamnă deputat. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Aş discuta serios despre bugetul asigurărilor sociale de stat dacă aş avea cu cine şi dacă aş vedea seriozitate, şi mai ales respect, din partea PSD, pentru oamenii care au muncit în această ţară.

În timp ce reaminteam despre promisiunile PSD din campanie şi despre angajamentul de a creşte pensiile cu 40%, a doua zi, după ce vin la guvernare, şi despre lipsa de orice explicaţie cu privire la creşterea cu doar 12,5%, deşi preţurile s-au dublat, s-au triplat, şi chiar ei au promis pensionarilor că îi vor ajuta să-şi recupereze puterea de cumpărare, PSD-iştii îşi făceau poze în Comisiile reunite pentru buget, se distrau şi se fotografiau. (Vociferări.)

În timp ce aş fi vrut să vorbesc, cu seriozitate, despre dublarea alocaţiilor, cu care m-au tocat în 2020, spunând că n-aş vrea să o fac, deşi prezentasem în Guvernul Orban un calendar etapizat care ar fi dus la dublarea alocaţiilor din iunie, anul acesta, deşi le spuneam acest lucru şi le reaminteam că această creştere, pe care au făcut-o la alocaţii, este din pix şi nu are nicio legătură cu ceea ce au spus, în campania electorală, părinţilor, PSD-iştii îşi făceau poze, se hlizeau şi se distrau. (Vociferări.)

Aş discuta despre România serioasă, în care ajunge astăzi ca... cineva care a muncit puţin să aibă, cu toate aceste ajutoare pe care PSD le dă, într-o strategie electorală, ca să arate românilor că trebuie să stea cu mâna întinsă, nu că ar fi dreptul lor să aibă o pensie care să le acopere rata inflaţiei.

Prin toată această strategie, PSD îngroapă România. Practic, spune că cine a muncit mai puţin, primeşte mai mult, ajunge să egaleze, să ajungă la nivelul celui care a muncit toată viaţa, trezindu-se dimineaţa şi mergând la serviciu.

Nu am cum să vă cred că sunteţi serioşi. Nu faceţi decât să îngropaţi această ţară, transmiţând un mesaj de asistenţă socială, de stat în genunchi, de întins mâna unor oameni care au muncit toată viaţa şi unor copii care au dreptul la alocaţie mărită, aşa cum v-am spus că o vom face, în 2020, şi am pus un calendar pe masă, care făcea ca în iunie, anul acesta, să fi fost mărite.

Nu vă cred nicio secundă că vreţi binele acestei ţări! Aţi vrea să fie toată lumea în genunchi şi, dacă se poate, să vă pupe şi inelul ca să-i daţi un ajutor! (Vociferări.)

Este un mesaj de sfidare pentru toţi oamenii corecţi şi pentru toţi oamenii care îşi văd de treabă în ţara aceasta, şi care vor respect... (Vociferări.) ...şi recunoaşterea muncii lor din partea unui Guvern. (Vociferări.) Îngropaţi România!

Asta este bugetul asigurărilor sociale de stat, o voucherizare, cum a început Firea la Bucureşti...

Voci din sală:

Timpul!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...duceţi în toată ţara, o asistenţă socială şi o umilinţă la care vreţi să-i supuneţi pe români.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Ei bine, merge doar cât credeţi voi, nu va merge pe termen lung. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Seidler, din partea Grupului USR de la Camera Deputaţilor.

Vă rog.

Mai aveţi două minute şi 29 de secunde, fix.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Discuţia despre pensii într-o ţară aşezată ar fi trebuit să pornească de la discuţia despre salariul mediu pe economie, acela produs de sectorul privat, de economia reală, nu despre salariile pe care le fixaţi din vârf de pix, politic, funcţionărimii angajate tot de voi pe pile, relaţii şi cunoştinţe.

Pentru că bani mai mulţi pentru pensii vor fi în momentul în care angajaţii de astăzi vor avea salarii mai mari. Pentru că angajaţii de astăzi plătesc pensiile pensionarilor de astăzi, şi nu voi, nu Guvernul, nu PSD-ul.

Discuţia aceasta, în acest format, însă nu poate avea loc atunci când printre liderii partidului vostru - şi mă refer la PSD, ca să fie şi mai clar - se află un domn care a început să lucreze la 37 de ani, şi a lucrat doar doi ani în privat, iar celălalt a lucrat în privat, în paralel cu munca pe care o desfăşura, sunt singur, cu asiduitate, în sectorul public.

Mitul PSD, care e interesat de pensionari, a căzut. Aţi alocat pentru 2023 mai mulţi bani pentru pensii speciale decât pentru ajutoare pentru pensionari.

Acest Guvern al sărăciei va rata eliminarea pensiilor speciale la termenul precizat în PNRR, pentru că aţi alocat pentru anul următor 13,2 miliarde de lei pentru pensii speciale.

După ce v-aţi dat de ceasul morţii cu acel 9,4% din PNRR, aţi alocat, în anul 2023, 6,95% din PIB pentru pensii contributive. Ştiţi de unde ştim acest lucru? Din expunerea de motive a legii pe care o dezbatem astăzi, în care cu mânuţele voastre aţi scris acest lucru. (Vociferări.)

După ce aţi promis o valoare a punctului de pensie de 1.875 de lei, pentru septembrie 2021, acum, după ce sunteţi de mai bine de un an la guvernare, acum, deşi aveţi Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor, alocaţi doar 1.785 de lei pentru un punct de pensie, deşi, dacă aţi fi făcut punctul de pensie de 2.000 de lei, tot nu ajungeaţi la acel 9,4% din PIB.

Minţiţi, minţiţi şi minţiţi din nou! Ultima dată, aseară, prin vocea preşedintelui vostru, la o televiziune de ştiri.

Apropo, îmi pare bine că şi dânsul şi ministrul muncii sunt aici. Asta arată cât respect aveţi pentru pensionari.

Spuneam că minţiţi în direct la televiziuni plătite din bani publici... (Vociferări.)

Voci de la PSD:

Timpul! Timpul!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

...din bani publici... (Vociferări.) ...şi pensionarii văd asta... (Vociferări.) ...în buzunarele lor. (Vociferări.)

Voci de la PSD:

Timpul! Timpul!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Puteţi să strigaţi cât doriţi, ştim că nu vă convine realitatea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eu nu strig, eu vă rog...

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

...vă doare adevărul, inclusiv în cifre...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...şi vă invit să finalizaţi.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Pensionarii văd ce e asta şi vor vota în consecinţă. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Simonis.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Măi oameni buni,

Nu mă aştept ca opoziţia să laude bugetul puterii. N-a fost niciodată aşa. Nici noi, când eram în opoziţie, nu veneam să spunem cât de bun e bugetul puterii. (Vociferări.) Uneori, nici n-aveam ocazia, că nu ajungea prin Parlament, era pe angajare, dar, mă rog.

Totuşi, să aud reprezentanţii unui partid care atâta timp cât au fost în opoziţie, şi, slavă Domnului, au vreo şase ani în Parlament, dar şi cât au fost la putere n-au rostit niciodată cuvântul, termenul de pensionar sau pensii... (Vociferări.) ...niciodată n-au vorbit, până acum... (Vociferări.) ...nici în opoziţie, dar mai ales cât au fost la putere, de creşterea pensiilor, oameni buni. Niciodată! (Vociferări.)

O voce de la USR:

Pinocchio! Pinocchio!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Înţeleg că vă reidentificaţi doctrinar în perioada aceasta şi încercaţi să vă reaşezaţi, neavând succes, evident, pe zona pe care aţi fost sau aţi fost până acum.

Să aud reprezentanţii unui partid care pur şi simplu a furat peste un miliard de euro de la banii pentru vaccinuri...

Voci de la PSD:

Hoţii!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...pe care le-am aruncat la gunoi, oameni buni... (Vociferări.) ...aceştia sunteţi voi, cei de la USR.

Să vă aud pe voi vorbind de solidaritate, de pensii, de alocaţii, când n-aţi făcut un pas, un centimetru, cât aţi fost la guvernare, pentru a creşte aceste venituri, este chiar ridicol. Pentru dumneavoastră, nu pentru noi! (Aplauze.)

O voce de la PSD:

Bravo! Bravo, Freddy! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi...

(Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.)

Nu vă pot da, domnule Seidler, drept la replică, nu suntem în această speţă.

De principiu, mâine, la ora 10.00... (Vociferări.) ...mâine, la ora 10.00, începem plenul şi dezbaterea pe amendamente.

Îl rog pe domnul vicepreşedinte al Senatului să anunţe legile pentru care se poate depune sesizare de neconstituţionalitate.

Domnule Seidler, nu vă uitaţi aşa la mine, nu am niciun argument pentru care să vă dau dreptul la replică.

Mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul senator Virgil Guran, vicepreşedinte al Senatului.)

Domnul Virgil Guran:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 13 decembrie 2022, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale; PL-x 476/2019; procedură de drept comun;
2. Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023; PL-x 772/2022; procedură de urgenţă;
3. Legea privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier; PL-x 749/2022; procedură de urgenţă;
4. Legea privind protecţia avertizorilor în interes public; PL-x 219/2022; procedură de urgenţă.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii, astăzi, 13 decembrie 2022.

(Domnul senator Radu-Mihai Mihail solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură, vă rog.

Microfonul pentru... (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ştiu că lumea e grăbită să plece, dar, pe procedură, o intervenţie.

Art. 40 din Regulamentul Camerelor reunite spune foarte clar - "Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribună, cât şi din sala de şedinţe".

Domnul care a vorbit, de la PSD...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Simonis îl cheamă.

Domnul Radu-Mihai Mihail:

...despre banii pe care cineva i-a prăduit pentru vaccin şi... (Vociferări.) ...cheltuieli pe vaccin... (Vociferări.) ...trebuie să se informeze în coaliţia din care face parte, pentru că ea a fost responsabilă 100% de banii pe vaccin.

Deci, domnule... (Vociferări.) ...Simonis, dumneavoastră aţi minţit!

Respectaţi Regulamentul Camerei, nu mai minţiţi în acest Parlament!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Virgil Guran:

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună de astăzi a Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.52.