Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 190.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 13 februarie, şi miercuri, 15 februarie 2023; programul de lucru pentru perioada 13-18 februarie 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 6-13 februarie 2023 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările cu primirea răspunsurilor la întrebările adresate membrilor Guvernului şi prezentarea interpelărilor.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnule Popa, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să fiţi de acord ca PL-x 170/2022 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 21/2020 privind Codul aerian), aflat pe poziţia 63 - să-l mutăm pe poziţia 6.

Are ca obiect de reglementare exceptarea de la plata tarifelor pentru servicii de navigaţie aeriană şi a tarifelor aeroportuare de pasageri, securitate, dezvoltare, tranzit, transfer, aterizare, staţionare şi iluminat a zborurilor militare efectuate de aeronavele unui stat membru al NATO.

Am discutat cu o parte dintre colegi, dar nu cu toţi, aşa că, mai bine supunem votului.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot pentru propunerea domnului Popa.

PL-x 170/2022 - de pe poziţia 63 se mută pe poziţia 6.

Vot, vă rog.

151 de voturi pentru, două abţineri, un coleg nu votează. Adoptată.

Domnule Andruşceac, vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Şi vă rog să îi salutăm împreună pe românii veniţi din Albania, aromânii noştri, prezenţi, prin bunăvoinţa dumneavoastră, la balconul Parlamentului!

Salutăm şi pe invitaţii... pe copiii... (Aplauze.) ...invitaţi de domnul Kelemen Hunor! (Aplauze.)

Şi îi salutăm şi pe invitaţii celor de la USR! (Aplauze.)

Bine aţi venit!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Hotărâre pentru prelungirea termenului prevăzut la art. 11 alin. (1) din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 75/2021 pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achiziţiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgenţă şi de alertă pe teritoriul României; PHCD 5/2023.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 82/2022 privind înfiinţarea Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor pentru automatizarea şi viitorul muncii; PHCD 4/2023.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

6. Propunerea legislativă privind deconspirarea urmaşilor lucrătorilor Securităţii care ocupă demnităţi sau funcţii publice prin completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii; Pl-x 680/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt intervenţii? Nu.

Voci de la USR:

Ba da! Ba da!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În perioada regimului comunist, statul a exercitat o putere arbitrară, abuzivă, în permanenţă împotriva cetăţenilor României, o frică şi o teroare care se exercitau prin acele organe ale fostei Securităţi de Stat, de care cred că toată lumea ştie foarte bine.

La 33 de ani de la Revoluţie, după 45 de ani de comunism, în care elitele României au fost distruse, asasinate şi torturate, cred că a venit momentul să ştim adevărul, măcar o parte a lui.

După Revoluţia din '89 a fost un moment - şi un moment-cheie - în care la Timişoara a venit o proclamaţie. A fost o proclamaţie foarte faimoasă pentru un punct - Punctul 8. Punctul 8 de la Timişoara, care însemna ce? Însemna, pe scurt, lustraţie. Însemna că cei care au fost în fosta nomenclatură, şefii fostului regim, nu aveau voie să mai fie în continuare şefi. Adică, nu putem să facem reformă, nu putem să ne schimbăm, cu aceiaşi oameni.

Dar ce să vezi? Că Punctul 8 de la Timişoara nu a fost niciodată adoptat, nu a fost niciodată respectat... (Vociferări.) ...şi cei care au condus, chiar şi Securitatea, pe vremea aceea, au devenit miniştri, prim-miniştri şi chiar Preşedinte. De altfel, acum este un preşedinte onorific al PSD, care a fost şi şeful Partidului Comunist dintr-un judeţ şi un mare om din Partidul Comunist.

Practic, noi, ca stat, am refuzat adevărul, am refuzat dreptatea, am refuzat să ne uităm în istoria noastră şi să spunem ce au făcut alte popoare, şi anume, aici ei au greşit, acum schimbăm pagina, trecem la alt capitol în istoria noastră şi ne construim noi viitorul.

Securiştii au dominat în continuare România şi o domină în continuare. (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Am asistat, săptămâna trecută, la un ministru din Guvernul României, Guvern în care sunt prezenţi copii ai foştilor mari securişti, ai conducătorilor Securităţii...

Voci de la PSD:

Ho! Ho! Ho! Ho! Ho! (Râsete. Vociferări.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...care insinuează că domnul Cătălin Drulă ar fi un pui de securist... (Vociferări.)

Haideţi, dacă aveţi curaj, dacă vă doriţi să aflăm adevărul, să ştim istoria noastră...

O voce de la PSD:

Motorola!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...haideţi să deconspirăm fosta Securitate o dată şi pentru totdeauna!

Haideţi să facem acest registru al foştilor securişti şi al legăturilor lor cu actuala clasă politică!

Noi am propus până la gradul trei de rudenie. Propuneţi dumneavoastră până la ce grad de rudenie vă doriţi!

Dar, dacă aveţi pic de onestitate şi vă pasă şi credeţi câtuşi de puţin în discursurile pe care le rostiţi de la această tribună, când discutăm despre Revoluţie sau despre diverse comemorări, atunci votaţi această lege, n-o mai respingeţi! Să aflăm şi noi o dată pentru totdeauna cine au fost securiştii. Să ştim şi noi care sunt legăturile lor în actualul Parlament, în actualul Guvern. Ca să nu se mai spună minciuni... (Vociferări.) ...de la tribuna aceasta şi de la televizor. Pentru că, până la urmă, acest proiect nu este decât despre un singur lucru, despre adevăr.

Şi înainte să spuneţi că, de fapt, priveşte copiii şi e un stigmat asupra copiilor, vă reamintesc că însăşi CEDO - Curtea Europeană a Drepturilor Omului - susţine în repetate rânduri faptul că legătura de rudenie între actuali membri ai clasei politice şi fosta Securitate este un element relevant.

Dacă vă pasă câtuşi de puţin de istorie, dacă vă pasă câtuşi de puţin de cicatricile profunde pe care le-au lăsat 45 de ani de comunism în România, atunci, votaţi această lege care nu este altceva decât Punctul 8 de la Timişoara...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...într-adevăr, foarte târziu.

Domnule preşedinte,

Să ştiţi, ca iniţiator, nu există limită de timp. Deci, pot să vorbesc cât îmi doresc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Până mâine.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Urmează să...

Nu o să vorbesc până mâine, o să vorbesc cât trebuie. Pentru că este un proiect pe care l-am depus deja de trei ori, de trei ori l-aţi respins. (Vociferări.) Asta după ce preşedintele PSD a declarat că-l va susţine. (Vociferări.) L-a susţinut de n-a mai putut. A picat de două ori în Parlament. Acum e a treia oară.

Vă promit că-l voi redepune până când trece.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Cristescu, vă rog.

Domnul Cristescu!

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Cine vorbeşte de lustraţie! Năsui, copilul unui securist... (Râsete.) ...care, dacă Punctul 8... (Aplauze.) ...de la Timişoara s-ar susţine... (Aplauze.) ...şi el, şi tatăl lui probabil că ar fi în acel registru.

Profit de ocazie, aici, să vă spun că acum vreo două săptămâni, tatăl băieţelului Năsui m-a dat judecată, că l-am făcut securist şi băieţelul lui a avut de suferit.

O voce de la PSD:

Ai spus adevărul!

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Ei, familia Năsui susţine că tăticul securist n-a fost securist!

Aici trebuie să-mi cer scuze faţă de foştii ofiţeri de spionaj extern care... unii chiar şi-au făcut datoria faţă de ţară. Vorbesc despre cei de la DIE.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Au început dezbaterile? Nu s-a citit raportul.

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Familia Năsui spune că tăticul Năsui cel securist n-a fost securist. Şi, atunci, îl întreb pe băieţelul Năsui, copil de securist... (Vociferări.) ...după ce tatăl lui a trădat în America, dacă nu era securist, de ce a fost judecat de Tribunalul Militar, băieţelul Năsui? (Aplauze.)

Nu vă e ruşine să veniţi aici, după atâţia ani... (Aplauze.) ...să faceţi pe Albă ca Zăpada? (Aplauze.)

Mai vă reamintesc că tăticul Năsui, securistul, mi-a cerut vreo 200.000 de euro, daune. Vă faceţi casă? (Vociferări.) Ă? Aveţi nevoie de bani?

Nu vă e ruşine, securiştilor? (Vociferări.) Veniţi să poluaţi şi acum, după atâţia ani, Parlamentul României?

Încă o dată, tinere, dacă Punctul 8, pe care tu îl susţii, ar fi ceea ce spui tu, tu n-ai avea ce căuta aici!

Nu mai vorbesc despre furăciunile lui tăticuʼ Năsui, cu Motorola!

Aşa că... să vă fie ruşine! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Năsui, drept la replică, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Văd că unii oameni se simt vizaţi, deşi n-am pronunţat niciun nume.

Ca să fie clar, pentru stenogramă, tatăl meu nu doar că n-a fost securist, ba chiar a fost condamnat...

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

A fost trădător taică-tău!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...de fosta Securitate...

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

A fost trădător!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...şi, atenţie, orice "trădător", cum s-a spus de la această tribună, al comunismului este un aliat al libertăţii şi un aliat al poporului român.

Toţi cei care au fugit din România în vremea comunismului n-au fugit de bine ce era. (Vociferări.) N-au fugit pentru că le era bine în ţară. Au fugit, dimpotrivă, pentru că nu le era. (Vociferări.)

Minciunile care se spun de la această tribună sunt ruşinoase nu doar pentru partidul care pune în Parlament astfel de specimene, ci pentru istoria României, ca la 33 de ani după ce s-a întâmplat Revoluţia, au murit mii de oameni ca să putem avea acest Parlament democratic ales, să avem cineva care vine şi mânjeşte istoria şi reputaţia unor oameni oneşti care n-au făcut nimic altceva decât să vrea să-şi ajute ţara, asta este o ruşine pe care partidul care îl are în continuare pe Ion Iliescu ca preşedinte onorific trebuie să şi-o asume.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Şi, domnule preşedinte, vă reamintesc că n-aţi lăsat nici măcar raportul să fie citit. Pur şi simplu, aţi lăsat un membru al partidului dumneavoastră să vină şi să profereze minciuni şi calomnii de la această tribună!

Să vă fie ruşine şi dumneavoastră! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru deconspirarea urmaşilor lucrătorilor Securităţii care ocupă demnităţi sau funcţii publice prin completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 24/2008. Potrivit expunerii de motive, demersul legislativ vizează instituirea posibilităţii solicitării de informaţii privitoare la calitatea de lucrător al Securităţii a părinţilor persoanelor care ocupă anumite funcţii de demnitate publică.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru deconspirarea urmaşilor lucrătorilor Securităţii care ocupă demnităţi sau funcţii publice.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Simion?

Domnul George-Nicolae Simion:

Eu nu ştiu în ce măsură suntem noi să judecăm pe cei care au făcut poliţie politică sau nu, sau spionaj, în diferite moduri, înainte de 1989.

Văd în presă un caz al unui om care după aceea a fost general SIE în Elveţia, Teodor Ileş, nume conspirativ - Claudiu Averescu; a fost ofiţer CIE, implicat în operaţiuni AVS - Aport Valutar Special.

Teoretic, a adus bani în ţară. Asta făceau respectivii.

Mai interesant este că acest Teodor Ileş a fost şeful Felix Telecom, şeful direct al tatălui domnului Drulă. (Vociferări.)

Domnul Cătălin Drulă, preşedintele USR... (Aplauze.) aplauze, are un tată, care se numeşte Gheorghe Drulă, care a lucrat, a fost al doilea din această firmă a acestui general SIE, Teodor Ileş.

Gheorghe Drulă, tatăl lui Cătălin Drulă.

Nume conspirativ al lui Teodor Ileş - Claudiu Averescu.

Sunt surse publice.

De gândit - cine sunt cei care conduc partidele politice astăzi.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Simonis, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Bulai. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Iulian Bulai:

Partidul extremist, AUR, care a băgat un securist cu acte în regulă în Parlamentul României, se plânge acum, că nu-i mai plac securiştii. (Vociferări.)

De ce-i apăraţi, domnule Simion, de ce îi justificaţi? (Vociferări.)

Dacă într-adevăr sunteţi sincer şi căutaţi adevărul, pentru ca cele enunţate de dumneavoastră să fie dovedite, votaţi această lege! Căutaţi adevărul până la capăt! (Vociferări.) Susţineţi transparenţa! (Vociferări.) Nu fiţi un om care doar de la microfonul Parlamentului clamează aceste valori, dar n-are curajul să meargă până la capăt! Doriţi transparenţă, votaţi! Vreţi deconspirarea lor, faceţi acest lucru acum, astăzi, nu mai amânaţi!

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Drept la replică, domnule preşedinte.

Nu ştiu ce a înţeles domnul Bulai. Părea că îi va exploda o venă. (Vociferări.)

Grupul AUR va vota şi va susţine acest proiect legislativ. (Aplauze.)

Şi cred că domnul Drulă are de dat nişte explicaţii. Atâta tot.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnul Simonis.

Domnul Orban.

S-a răzgândit. (Vociferări.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

A vorbit AUR pentru dânsul, nu-i problemă.

Domnul Ludovic Orban:

Conduceţi cu părtinire şi nerespectând Regulamentul.

Neafiliaţii - că nu ne-aţi recunoscut ca grup, deşi noi ne considerăm grup -, dar neafiliaţii vorbesc după grupurile parlamentare.

Dar m-am obişnuit ca de când conduce PSD şedinţa, PSD să aibă ultimul cuvânt.

Din fericire, nu o să aibă ultimul cuvânt şi la alegeri. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Voci de la PSD:

Aaaaa! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ludovic Orban:

Vreau să vă spun câteva cuvinte, aşa, uitându-mă în ochii dumneavoastră, mai ales cei de la PSD, care sunteţi urmaşii FSN, FDSN, PDSR şi aşa mai departe. (Vociferări.)

Punctul 8 de la Timişoara... (Vociferări.) ...nu a fost transpus în lege... (Vociferări.) ...din cauza FSN, FDSN, PDSR, PSD, din cauza lui Ion Iliescu, a lui Adrian Năstase şi a întregii galerii de triste personaje extrase din linia a doua, a treia a Partidului Comunist sau din Securitate.

Suntem la 32 de ani de la... (Vociferări.) ...33 de ani de la Revoluţie. Noi nu trebuie să mai căutăm acum, să găsim... (Vociferări.) ...să găsim cine a colaborat cu Securitatea neapărat înainte de Revoluţie... (Vociferări.) ...trebuie să găsim cine colaborează cu Serviciile astăzi - ce firme, ce politicieni, de ce îşi fac doctorate la Academia SRI, de ce sunt profesori la Academia SRI, de ce beneficiază de firme care sunt sprijinite de stat, de ce corupţia este determinată tocmai de aceste firme care sunt sprijinite, de fapt, de cei care iau decizii în domeniul politic, economic, juridic, din spatele uşilor închise, mâna nevăzută care ţine, de fapt, cariere, sponsorizează cariere, care a născut firme, care a născut corupţia.

Noi trebuie să-i scoatem din politică, dintre colegii noştri de partid, să-i scoatem din administraţie, din justiţie, din media pe toţi cei care s-au obişnuit să pupe-n cur pădurea... (Aplauze. Vociferări. Rumoare.) ...pe toţi cei care s-au obişnuit... (Aplauze. Vociferări.) ...chiar şi fără angajament... (Aplauze. Vociferări.) ...să asculte comenzile venite din pădure! (Aplauze.)

Noi trebuie, dacă vrem cu adevărat democraţie, cel care este votat de om nu trebuie să aibă decât un singur stăpân, cetăţeanul care l-a votat, nu acela cu care a semnat angajament sau acela care i-a sponsorizat cariera şi care se înconjoară.

Nu există - aproape - afacere serioasă în România care să nu aibă în spate... (Vociferări.) ...vreun securist, vreun rezervist, sau care să nu fie sprijinită de reprezentanţii Serviciilor, indiferent că e vorba despre SRI, SIE, de SPP sau de alte servicii! Despre ce vorbim aici?

Legea aceasta e bună, dar insuficient de bună. Noi trebuie cu adevărat să restituim controlul societăţii civile asupra a ceea ce înseamnă democraţie în România, să eliminăm mâna nevăzută care determină decizii fără responsabilitate care sunt luate de oameni politici care au schelete în dulap, care au semnat angajamente... (Vociferări.) ...incorecte, ilegale şi neconforme, de judecători şi procurori care răspund la comandă politică.

Despre asta e vorba în România, dacă vrem democraţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Nu e oare o ironie a sorţii faptul că oameni care fac politică de 35 de ani ne tot spun ce ar trebui să facem pentru a îndrepta România? Nu e oare curios? (Aplauze.)

Nu e problemă, ascultăm sfaturile tuturor, şi ale celor care au performat, şi ale celor care au performat mai puţin, însă, stimaţi colegi, dincolo de patos, de chestiuni care nu se regăsesc în Parlamentul României, atacuri la persoană, invective, totuşi ar fi de discutat, de amintit parte din dialogurile de până acum.

Spunea domnul Năsui că altcineva spune despre domnul Drulă că "ar fi un pui de securist" - am încheiat citatul.

Spunea domnul Cristescu faptul că "domnul Năsui este un pui de securist şi tatăl domniei-sale este un securist" - am încheiat din nou citatul.

"Domnul Năsui spunea că nu este pui de securist" - din nou am încheiat citatul. (Râsete. Aplauze.)

Cu toate acestea, stimaţi colegi, dacă ar fi adevărat, pentru că eu nu ştiu dacă e adevărat, dacă ar fi adevărat şi tatăl domnului Drulă a fost un securist şi dacă ar fi adevărat că tatăl domnului Năsui ar fi fost un securist, ar fi normal, ar fi normal ca domnul Năsui şi domnul Drulă să nu mai aibă dreptul la nimic în viaţă, pentru că părinţii lor au făcut nişte greşeli?

Mulţumesc.

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Tanasă, vă rog.

Domnul deputat Tanasă!

Domnul Dan Tanasă:

Da, domnule preşedinte, mulţumesc frumos.

Aş fi vrut... uite, de aceea stau să mă gândesc cât tupeu îţi trebuie.

Cred că în locul dumneavoastră, domnule Orban, stăteam liniştit la discuţia asta. Stăteam liniştit la locul meu şi o lăsam... sau ieşeam din sală. (Râsete. Aplauze.)

Să ai tupeul să vii la microfonul Camerei Deputaţilor, având în vedere sânul foarte bun în care ai crescut, după 33 de ani de politică, în care nu se leagă nimic... (Vociferări.) ...dar absolut nimic de numele tău, să vii să perorezi aici, să faci pe lupul moralist!

Cred că era un bun moment, domnule Orban, să tăceţi din gură. Sau poate să repetaţi faptul că sunteţi şi dumneavoastră un pui de securist. (Vociferări.)

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Năsui, drept la replică, ultima intervenţie, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Păi, e a doua intervenţie de grup.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule preşedinte,

Acesta este doar un drept la replică, pentru că mi s-a pronunţat numele din nou. (Vociferări.)

Pentru domnul Simonis. Aici nu este vorba despre anularea unor drepturi, nu e vorba despre nişte obligaţii, e vorba despre un singur lucru, e vorba despre adevăr, e vorba despre informare, e vorba despre a şti adevărul despre cei care ne reprezintă în Parlament.

Singura persoană care a proferat insulte şi jigniri de la această tribună este un membru al PSD, este vicelider al dumneavoastră, al Grupului PSD, este alături de domnul Ion Iliescu, în acest club select... (Vociferări.) ...al celor care au apărat fosta Securitate în România.

Şi în cazul în care vă întrebaţi, totuşi, de ce e relevant să ştie poporul român cine sunt parlamentarii care votează legile care apoi le sunt impuse prin forţa coercitivă a statului, vă reamintesc încă o dată că CEDO a reţinut în repetate rânduri că legăturile foştilor demnitari cu fosta Securitate sunt de maxim interes public.

Legea aceasta nu face decât atât - să spună adevărul măcar după 33 de ani de la Revoluţie.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Moşteanu, vă rog.

O voce de la PSD:

A venit alt pui de securist! (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Discuţia s-a dus la... departe de obiectul de reglementare pe care îl are acest proiect depus de colegul meu, Claudiu Năsui.

Toţi spuneţi că nu e bine. De ce nu e bine? Că proiectul spune un singur lucru, nu omoară pe nimeni... (Vociferări.) ...zice doar că se constituie un registru public în care orice român poate vedea dacă rudele unui român, la un anumit moment de timp important în arhitectura statului, şi anume - preşedintele României, deputat sau senator, membru al Guvernului, avocatul poporului sau primar, a fost colaborator al Securităţii.

Şi voi, PSD-PNL-UDMR, aţi respins acest proiect, vreţi să-l respingeţi, i-aţi dat raport de respingere, pentru că ştiţi toţi că între voi aveţi mulţi securişti şi de aceea vă este frică. (Vociferări.) Dacă n-aţi fi avut nimic de ascuns... (Vociferări.) ...nu dădeaţi raport de respingere acestui proiect care ar fi făcut mult bine societăţii româneşti şi i-ar fi ferit de ridicol pe mulţi dintre dumneavoastră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Orban, drept la replică, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Ludovic Orban:

Nici măcar nu merită să-i dau un răspuns celui care mi-a pronunţat numele, pentru că spune nişte aberaţii...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Cine?

Domnul Ludovic Orban:

...la care eu i-am dat răspuns, dar vreau totuşi să readuc aminte despre faptul că nu toţi cei care suntem implicaţi în viaţa publică de la Revoluţie până astăzi suntem la fel.

Eu am susţinut Punctul 8 de la Timişoara, eu am fost în Piaţa Universităţii, eu am protestat împotriva transformării FSN în partid, prin Demonstraţia din 28 ianuarie, eu am susţinut Legea Ticu, care a înfiinţat CNSAS, lege care a fost aşa ciumpăvită cum a fost din cauza faptului că cei din Servicii au făcut tot ce este omeneşte posibil, sprijiniţi de FDSN, de PDSR, ca să împiedice adoptarea legii. Că până nu a venit un director SRI care să aibă cât de cât legătură cu democraţia nu s-au predat arhivele Securităţii către CNSAS. Şi, de altfel, şi astăzi există încă arhive care nu au fost încă predate către CNSAS, pentru a se reconstitui adevărul istoric.

Ca atare, nu mai aruncaţi cu noroi!

Înţeleg că mai intraţi şi îmi comentaţi pe pagina mea de Facebook, ceea ce eu nu fac niciodată la dumneavoastră, dar când spuneţi, aveţi grijă să spuneţi adevărul!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 613/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Flucuş Dumitru.

Vă rog.

Domnul Dumitru Flucuş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin acest proiect legislativ am propus introducerea unor ore de cultură şi tradiţii, începând de la învăţământul primar şi cel gimnazial.

M-am inspirat de la Ungaria, unde există acest sistem, şi de la grădiniţe şi până la universităţi toată lumea învaţă ceva despre tradiţiile din ţara respectivă.

Spre surprinderea mea, proiectul este propus la respingere din cauza faptului că, în argumentaţie, raportul spune că nu Parlamentul este abilitat să modifice programa şcolară, ci Ministerul Educaţiei.

Sunt de acord cu acest lucru şi ştiam, însă vreau să vă reamintesc că în urmă cu câteva luni tot aici s-a modificat programa şcolară şi s-a aprobat introducerea unui nou obiect de studiu, "Istoria evreilor şi a holocaustului".

Deci, eu m-aş fi bucurat ca, pe lângă aceasta, şi tradiţiile româneşti să fie permis să se studieze în şcoli, şi tradiţiile celorlalte minorităţi, că, în viziunea mea, fiecare ar fi învăţat ceva despre tradiţia lui. Adică copiii să înveţe să joace hora, sau sârba, sau să cânte zece cântece româneşti. Oricum, dacă v-aţi uitat, de exemplu, pe 24 ianuarie, când se joacă "Hora Unirii", şi vedeţi cum oameni maturi merg unul în faţă, unul în spate, unul în sus şi unul în jos, se vede clar că nu ne cunoaştem tradiţiile noastre şi am putea face ceva în acest sens.

Mi se pare o propunere bună şi o să insist în decursul timpului cu ea.

Deci, dacă se mai poate face ceva, vă rog să o susţineţi ca o necesitate şi să votaţi pentru.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului?

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 613/2022.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 613 din 14 noiembrie 2022, Comisia pentru învăţământ a primit, spre dezbatere în fond, propunerea legislativă menţionată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea introducerii în planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional a disciplinei şcolare "Ora de cultură şi tradiţii româneşti".

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 7 decembrie 2022, comisia, cu 13 voturi pentru şi un vot împotrivă, a hotărât respingerea propunerii legislative.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenţii?

Doamna Tulbure.

Vă rog.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Din păcate, aceasta nu este o metodă bună prin a învăţa tinerii despre tradiţiile româneşti. Iniţiativa aceasta ar trebui să vină din partea tinerilor şi nu din partea şcolilor, fiindcă tinerii sunt foarte diferiţi şi vor să înveţe multe lucruri noi.

Eu am înfiinţat un ansamblu folcloric la universitatea mea din UK, din proprie iniţiativă şi nu fiindcă m-a obligat cineva. Tradiţiile se duc mai departe din proprie iniţiativă şi credeţi-mă că avem tineri care vor să înveţe să danseze o horă, o sârbă, dar nu aceasta este metoda potrivită.

Cea mai bună metodă ar fi investiţia în huburile de comunitate de tineret, investiţia în tineri şi în educaţie. Avem foarte multe proiecte de tineret care abia aşteaptă fonduri şi nu doar fonduri de la stat.

Aşa că, dacă dorim să investim în proiectele pentru tineri, din păcate nu aceasta este metoda şi nu voi vota pentru acest proiect legislativ, dar cu mare drag voi susţine huburile de tineret pe care sper să le regăsesc o dată în România şi să fie bine puse la punct.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tanasă.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Acesta este un exemplu clasic deja. După doi ani de Parlament, este un exemplu clasic, în care absolut toate iniţiativele colegilor de la Alianţa pentru Uniunea Românilor sunt respinse pe bandă rulantă, fără nicio justificare, nici de ordin juridic, nici de ordin logic. Sunt respinse pur şi simplu doar pentru că sunt iniţiate de către parlamentarii AUR.

În România, avem ziua diferitelor limbi, avem tot felul de zile: Ziua fermierului, Ziua lucrătorului în ambulanţă...

S-au inventat...

Prin lege s-au trecut, ţin minte, în legislatura trecută... PSD a înfiinţat prin lege o unitate şcolară. Legea a fost, evident, declarată neconstituţională, dar atunci când s-a putut, când a servit intereselor politice ale PSD, Parlamentul a votat, repet, inclusiv o astfel de lege neconstituţională.

Proiectul de lege iniţiat de noi, cei de la AUR, de colegul meu, Dumitru Flucuş, voia să transpună în curricula şcolară o chestiune deosebit de frumoasă, prezervarea, păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor.

Ţin minte că, atunci când am iniţiat proiectul, o serie întreagă de trompete, de vuvuzele din presă râdeau de noi că... "Ăştia de la AUR vor să-i înveţe pe copii doine", foarte mulţi dintre ei nişte sfertodocţi care nu ştiau nici măcar că "Doina" este în Patrimoniul UNESCO. (Aplauze.)

Da, parlamentarii AUR ar fi vrut să-i înveţe pe copii, în curricula şcolară, Patrimoniul UNESCO, părţi din Patrimoniul UNESCO, respectiv "Doina" românească, tradiţiile, portul, poveştile româneşti.

Astăzi, în lumea pe care o construieşte Coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR găseşti mai degrabă deschidere să introduci în curricula şcolară ideologia LGBT, decât să introduci, iată, elemente de cultură, civilizaţie şi istorie românească sau elemente de arhitectură şi tradiţii româneşti.

Asta este şcoala pe care vreţi s-o construiţi voi, cei de la PSD, de la PNL şi de la UDMR!

Nu pot decât să nădăjduiesc că există oameni de bună-credinţă, intelectuali, şi la PSD, şi la PNL, şi la UDMR, care înţeleg necesitatea unei astfel de materii în curricula şcolară.

AUR va vota, fără doar şi poate, acest proiect legislativ deosebit de benefic pentru viitorul acestei naţiuni.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Manea Cătălin.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, planurile-cadru din sistemul de învăţământ nu ar trebui modificate prin lege, pentru că este atributul Ministerului Educaţiei, însă iniţiativa eu o găsesc ca fiind una bună şi echitabilă, şi sper ca în noul proiect de lege al educaţiei să regăsim un articol foarte bine formulat, de aşa manieră încât atât cultura şi tradiţiile româneşti, cât şi cultura şi tradiţiile minorităţilor naţionale, aceste materii să fie tratate în mod corect în sistemul de învăţământ românesc.

Deci, din punctul meu de vedere, cred că soluţia este formularea unui articol foarte clar în care să fie înglobate atât tradiţiile minorităţilor naţionale, cât şi tradiţiile şi cultura românilor, în noul proiect de lege al educaţiei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Hai, părinte, zi de credinţă!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, de câte ori AUR propune o iniţiativă legislativă prin care s-ar adăuga o nouă materie - şi este, cred, singura în acest sens în programa şcolară - ni se spune că planurile-cadru trebuie actualizate doar de către Executiv.

În schimb, când auzim despre educaţie sexuală, educaţie despre mediu, o nouă istorie, tot felul de materii de felul acesta care în fapt, în şcoală, vă spun, în cel mai bun caz, nu se face nimic.

Am cinci copii în şcoli...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Să-ţi trăiască!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...la liceele dintre cele mai bune, de top, în care când vorbim despre educaţie de mediu, educaţie financiară, înseamnă o pierdere groaznică de vreme în cel mai bun caz; asta în cazul în care nu sunt "spălaţi pe creier". Asta este situaţia prezentă în şcolile româneşti!

Când propunem noi o materie simplă care să ne ducă la rădăcini, ni se spune că este prea aglomerat, că ţine de competenţa ministerului şi să stăm în banca noastră.

Este un exemplu clasic de materie care trebuie să se regăsească în programa şcolară.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 21/2020 privind Codul aerian; PL-x 170/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României?

Domnul Bachide?

Domnul Eduard Bachide (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru aprobarea O.U.G. nr. 17/2022 s-a reglementat scutirea aeronavelor aparţinând statelor membre ale NATO care efectuează zboruri militare în spaţiul aerian naţional de la plata tarifelor pentru servicii de navigaţie aeriană şi a tarifelor adiacente, fără a mai fi necesare încheierea unor acorduri, tratate bilaterale sau multilaterale în acest sens, între România şi statele membre ale NATO.

Măsura reglementată se înscrie în efortul naţional de asigurare a unei prezenţe aliate, unitare şi echilibrate pe flancul estic al NATO şi de consolidare a cooperării militare în regiunea Mării Negre.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să ne daţi un vot favorabil.

Mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2022.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 21/2020 privind Codul aerian.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 21/2020, intervenţiile legislative vizând, în principal, exceptarea de la plata tarifelor pentru servicii de navigaţie aeriană şi a tarifelor aeroportuare de pasageri, securitate, dezvoltare, tranzit, transfer, aterizare, staţionare şi iluminat a zborurilor militare efectuate de aeronavele unui stat membru al NATO, fără a mai fi necesară încheierea unor acorduri/tratate bilaterale sau multilaterale în acest sens între România şi statele membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

De asemenea, se propune introducerea unor dispoziţii prin care să fie acoperite situaţiile în care anumite zboruri vor face obiectul scutirii de la plata tarifelor pentru servicii de navigaţie aeriană sau aeroportuare, în baza unor tratate la care România este parte.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi aprobare, în forma prezentată de Senat.

În şedinţa Camerei Deputaţilor s-a hotărât retrimiterea proiectului comisiilor sesizate în fond.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 21/2020 privind Codul aerian în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Salan Viorel.

Vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Conflictul militar ce se desfăşoară în acest moment în proximitatea României reprezintă cea mai mare criză de securitate în Europa, de la cel de-Al Doilea Război Mondial.

Ceea ce vedem acum este un război de uzură. Aceasta este o înfruntare a voinţelor şi o bătălie a logisticii. Este o situaţie excepţională şi impun măsuri excepţionale care să dezvolte capacitatea de interacţiune a statelor membre în noul context geopolitic regional şi global.

O cerinţă importantă este asigurarea condiţiilor legale şi juridice necesare pentru a permite desfăşurarea fără niciun impediment legal a misiunilor aeriene NATO pe teritoriul României, astfel încât să se răspundă prompt şi cu maximă operativitate în apariţia unor situaţii neprevăzute.

Acest proiect de lege a fost redactat tocmai pentru a elimina orice obstacol de procedură legală în legătură cu exceptarea zborurilor militare efectuate de NATO pe teritoriul naţional, de la plata tarifelor pentru servicii de navigaţie aeriană şi a tarifelor aeroportuare de pasageri, securitate, tranzit şi aşa mai departe.

Acest act normativ face parte, de asemenea, din efortul naţional de asigurare a unei prezenţe aliate, unitare şi echilibrate pe flancul estic al NATO şi o consolidare a cooperării în regiunea Mării Negre. Astfel, România îşi va onora angajamentele asumate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Chelaru Mircia.

Vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi, pentru a nu suspiciona cumva că nu suntem întru totul în siajul acestor excelente prezentări ale colegilor noştri, Grupul AUR va vota această lege.

Însă eu vreau să vă reţin atenţia asupra a două aspecte pe care le-am dezvoltat şi le-am evidenţiat inclusiv în cadrul Comisiei pentru apărare, cu privire la principiul reciprocităţii, nu a univocităţii.

Ce înseamnă asta? Pentru că vă duc cu ideea imediat, în maximum 30 de secunde, la un exemplu prin care entitatea NATO reuşeşte să producă - vă rog să fiţi atenţi! - un fel de Schengen aerian.

Dacă pentru sistemul aerian de intervenţie a aeronavelor militare sau cu misiuni militare de toate tipurile, de la nave de luptă până la cele de transport pe contingenţă militară, îmi pun întrebarea dacă cumva va fi nevoie ca elemente de dispozitiv din adâncimea strategică să vină dinspre adâncime, respectiv dinspre Ungaria, dinspre Germania, şi va trebui să stea la vamă, pentru că nu au voie să intre, întrucât avem un Schengen terestru discriminatoriu şi aproape neobrăzat faţă de pretenţiile justificate ale românilor.

Iată că la nivelul acesta, unde sunt interese strategice majore, am reuşit să facem acest lucru, cu amendamentele rezultate, foarte clare, din intervenţiile statului român, ceea ce este foarte bine că această reciprocitate a fost pe orizontală eliminată, ca urmare a directivei NATO. În interiorul spaţiului terestru suntem la mâna şi la circumstanţele mofturoase ale unui actor politic statal, non-NATO.

Aşadar, poate reuşim ca din aer să fim fericiţi şi pe pământ!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege privind modificarea art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; PL-x 463/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri?

Doamnă Murariu, sunteţi iniţiator?

Doamna Oana Murariu (din sală):

Da, da!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Echitabilitate. Acest proiect de lege este despre echitabilitate. Practic, vrem să corectăm o omisiune legislativă, în urma căreia o categorie profesională importantă pentru desăvârşirea actului de justiţie, şi anume, grefieri, a fost lăsată pe dinafară.

Practic nu este corect ca un consilier juridic care lucrează de 5 ani într-o firmă să poată intra cu concurs, desigur - şi pronunţ acest aspect - în avocatură, ca avocat definitiv, iar un grefier cu studii juridice superioare, cu 5 ani experienţă, să nu beneficieze de egalitate de tratament.

Haideţi să corectăm, prin votul nostru, această omisiune!

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Guvernul României şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995, astfel încât să poată dobândi calitatea de avocat definitiv, fără susţinerea examenului de definitivare şi grefierii cu studii juridice şi magistraţii asistenţi care au promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care până la data susţinerii acestui examen au îndeplinit funcţia respectivă timp de 5 ani, cu condiţia promovării examenului de definitivat în profesia din care provin, la fel ca şi celelalte categorii profesionale, respectiv judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele respinse sunt prevăzute în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Am să propun trei minute pentru dezbaterea amendamentelor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Tanasă Dan, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Am cerut să iau cuvântul pe procedură, domnule preşedinte.

Având în vedere că expiră imediat timpul acestei şedinţe, vă solicit să supuneţi votului plenului prelungirea programului de lucru până la dezbaterea următorului punct de pe ordinea de zi, un proiect de lege iniţiat de UDMR.

Şi având în vedere cele întâmplate şi la Valea Uzului, cred că ar trebui să discutăm cu colegii de la UDMR, să discutăm şi proiectul domniilor lor.

Mulţumesc.

Vă rog să supuneţi votului prelungirea programului de lucru.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Supun votului propunerea domnului Tanasă.

Vot, vă rog.

Pentru - 67, contra 3, 85 de abţineri, un coleg nu votează.

Propunerea a fost respinsă.

Dacă mai sunt înscrieri la dezbateri generale?

Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt observaţii? Nu.

Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 3, dacă sunt observaţii? Nu.

Adoptate.

Respinse, de la 1 la 5? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Finalizăm dezbaterile aici.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

După o scurtă pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 13 februarie 2023, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul deputat Lazăr Ion-Marian, pentru Ministerul Sănătăţii, 8148A.

Înţeleg că aţi primit răspunsul.

Următoarele sunt toate ale domnului Lazăr Ion-Marian.

8149A - ministerul solicită amânare. Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.

Tot domnul deputat Lazăr Ion-Marian - 8150A, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Se solicită amânare.

Tot domnul deputat Lazăr Ion-Marian - 8151A, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Se solicită amânare.

Domnul deputat Lazăr Ion-Marian...

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ion-Marian Lazăr.)

...8152A, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Se solicită amânare.

Lazăr Ion-Marian - 8153A, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Se solicită amânare.

Lazăr Ion-Marian - 8156A, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Se solicită amânare.

Domnul deputat Lazăr Ion-Marian - 8157A, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Se solicită amânare;

8158A, Ministerul Transporturilor. Se solicită amânare.

8159A, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Se solicită amânare;

8160A, Ministerul Transporturilor. Se solicită amânare;

8161A, Ministerul Transporturilor. Se solicită amânare;

8162A. Se solicită amânare. Tot domnul deputat Lazăr Ion, Ministerul Transporturilor.

8163A, Ministerul Transporturilor. Se solicită amânare.

8164A, Ministerul Transporturilor. Se solicită amânare.

8166A, domnul deputat Lazăr Ion-Marian, Ministerul Transporturilor. Se solicită amânare.

Şi ultima - 8165A, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Se solicită amânare.

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr, USR. Aveţi o interpelare? Nu este.

George Şişcu, PNL. O interpelare. Nu este.

Anamaria Gavrilă. O interpelare. Nu este.

Nicolae Roman. O interpelare. Nu este.

Gabriel-Valer Zetea nu este. 5 interpelări.

Alexandra Huţu, PSD. O interpelare.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Afacerilor Interne, domnului ministru Lucian Nicolae Bode.

Stimate domnule ministru,

Cu toţii avem pretenţia ca poliţiştii de frontieră să-şi desfăşoare activitatea în cel mai profesionist mod, pentru ca noi, cetăţenii, să ne simţim ocrotiţi şi în siguranţă în interiorul graniţelor României. De asemenea, suntem dependenţi de activitatea Poliţiei de Frontieră în ceea ce priveşte dezideratul României de a adera la spaţiul Schengen, obiectiv pe care fiecare dintre noi l-a înţeles şi îl doreşte realizat cât mai curând posibil, şi, nu în ultimul rând, în contextul conflictului armat dintre Ucraina şi Rusia, Poliţia de Frontieră a devenit prima linie de apărare a României, a graniţei de est a Uniunii Europene şi a NATO.

Aşa cum este menţionat pe site-ul Poliţiei de Frontieră, aceasta are în responsabilitate aproximativ 3.150 de kilometri de graniţă, iar la Botoşani, aceasta, Poliţia de Frontieră, apără 243 de km. de graniţă, din care aproximativ 70 reprezintă frontieră cu Ucraina, iar 173 de km. - graniţă cu Republica Moldova.

De asemenea, din discuţiile pe care le-am purtat cu mai mulţi poliţişti de frontieră din judeţul Botoşani, am înţeles că ei se confruntă cu mai multe probleme, şi anume - 80% din autospeciale şi tehnica de supraveghere sunt extrem de degradate, iar banii alocaţi pentru mentenanţă nu sunt suficienţi. Totodată, am înţeles că există cel mult o patrulă la 15 km. de frontieră, când în mod normal şi eficient ar trebui să existe o patrulă la 2-3 km. de graniţă. De cele mai multe ori această patrulă se deplasează pe jos şi fără dotări corespunzătoare, iar patrulele care folosesc autoturismele se confruntă deseori cu probleme tehnice ale acestora, de la anvelope uzate, la funcţionarea defectuoasă a sistemelor speciale acustice şi luminoase, până la ore suplimentare neplătite sau datorii care se acumulează în service-urile auto.

Având în vedere cele menţionate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi următoarele:

- Care este strategia ministerului în ceea ce priveşte alocarea de fonduri pentru dotarea corespunzătoare a Poliţiei de Frontieră?;

- Dacă anul acesta poliţiştii de frontieră vor beneficia de echipament nou, adecvat deplasării în teren şi care să facă faţă condiţiilor specifice de graniţă?;

- Care sunt măsurile luate pentru a încuraja angajările în Poliţia de Frontieră?;

- Aţi luat în calcul acordarea unor sporuri pentru acţionarea în zone de risc accentuat pentru poliţiştii de frontieră care acţionează pe linia frontierei cu Ucraina şi Republica Moldova?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Toma, PSD. O interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma:

Domnule vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc.

Am o interpelare către Compania Naţională Poşta Română, unde, de ceva timp, de vreo două luni de zile, se tot ţin scandalurile, nu se reuşeşte o restructurare obiectivă. Şi, atunci, e nevoie şi normal ca noi, parlamentarii, să ne implicăm în instituţiile statului, pentru o funcţionare cât mai bună.

S-a observat că procesul de modernizare a Companiei Naţionale Poşta Română, care are ca scop final creşterea calităţii serviciilor către clienţi, prin debirocratizare, automatizare şi retehnologizare, a început cu înlocuirea vechilor directori cu alţi directori, fapt care nu rezolvă deloc problemele Poştei Române. Angajaţii, salariile, condiţiile de lucru, flota auto, dotarea cu echipamente informatice, creşterea calităţii serviciilor pentru clienţi şi multe altele nu par a fi o prioritate, fapt care este resimţit de cei care folosesc serviciile Poştei Române. Înlocuirea directorilor cu alţi directori, da, se pare că aceasta este soluţia care este găsită, de moment, dar nu cu cei care ar trebui să rezolve cu adevărat problemele.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsurile la următoarele întrebări:

- Punctual, care sunt obiectivele strategiei de digitalizare, automatizare şi dezvoltare a Companiei Naţionale Poşta Română şi, tot punctual, care sunt obiectivele îndeplinite?

- Care este orizontul de timp estimat până la digitalizarea integrală a Companiei Naţionale Poşta Română S.A.?

- Detaliat pe capitole, care sunt investiţiile ce urmează a se realiza în Compania Naţională Poşta Română S.A. şi termenele asumate?

- Care este numărul necesar de salariaţi la nivelul Companiei Naţionale Poşta Română, inclusiv în zona de curierat, şi câţi sunt în prezent?

- Câte sedii în care se desfăşoară activităţi poştale vor fi renovate pe parcursul anului 2023, care sunt acestea şi câte urmează a fi închise sau deschise?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Deputat de Hunedoara, Ilie Toma.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Radu-Vicenţiu Grădinaru, AUR. O interpelare. Nu este.

Raisa Enachi, AUR. Două interpelări.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Nicolae Ciucă, cu subiectul - "Ce afectează mai mult românii, vaccinarea sau dezinformarea?".

Stimate domnule prim-ministru,

Vaccinul a adus multe controverse, încă din primele zile ale apariţiei acestuia. Deşi, la început, specialiştii erau criticaţi că nu reuşesc să producă o soluţie pentru ca pandemia să ia sfârşit, în momentul apariţiei vaccinului, românii s-au împărţit în mai multe tabere, pro şi contra campaniei de vaccinare. Odată cu apariţia virusului COVID-19, au luat naştere şi speculaţii despre natura lui, ce presupune şi cum te poţi vindeca de acest virus care se răspândeşte cu uşurinţă de la o persoană la alta. Astfel, au apărut diverse teorii care au afectat percepţiile persoanelor în ceea ce priveşte vaccinarea şi distanţarea socială, care au determinat persoanele să recurgă la alternative în locul medicinei, cu ajutorul "leacurilor-minune", şi, de asemenea, aceste teorii au dus la o creştere a potenţialului de acţiune violentă. Aceste teorii sunt menţinute şi în prezent, foarte multe persoane căzând pradă ştirilor false.

Întregul proces de vaccinare a fost mediatizat şi s-a încercat prin multe metode informarea românilor cu privire la acest proces. Şi anume - crearea de pagini de socializare, crearea de site-uri, crearea de tombole.

Cu toate acestea, românii au refuzat şi încă refuză să se informeze din surse sigure, să întrebe specialiştii. Printre aceste teorii, enumerăm - infertilitatea, decesul şi multe altele. Şi totuşi românii aleg să le ignore.

Ascunderea adevărului în privinţa efectelor adverse, punerea într-o statistică secretă a celor care au suferit grav din cauza vaccinului şi despre care nici acum nu se ştie în ce stare se află, s-a dovedit a fi o tactică în favoarea curentului antivaccinist.

În Raportul Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea se spune că "toate acţiunile au fost implementate fără un buget alocat acţiunilor campaniei de informare şi de educare a populaţiei", dar din datele publice rezultă că Guvernul a oferit pentru mass-media cel puţin 50 de milioane de euro pentru campania de informare.

Domnule prim-ministru,

Dumneavoastră vă revine misiunea de a proteja şi apăra interesele românilor. În această ordine de idei, vă rog să precizaţi:

1. Ce s-a întâmplat cu aceşti bani publici?

2. Aveţi statistici despre câţi oameni au fost convinşi prin campaniile de presă plătite că vaccinarea îi poate salva?

3. Până la urmă, avem astăzi un audit de cheltuieli făcute în perioada "pandemiei"?

Şi nu în ultimul rând, şi dincolo de raport, Ministerul Sănătăţii a cerut un audit independent în ceea ce priveşte Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19. Vă solicit să-mi fie pus la dispoziţie acest raport de audit.

Fără o astfel de sinteză, nimeni nu poate afla dacă banii statului au fost cheltuiţi cu eficacitate.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în formă scrisă.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Mitrea Dumitrina, AUR. O interpelare.

Vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului ministru al investiţiilor şi proiectelor europene, Ioan-Marcel Boloş.

Obiectul interpelării - "Clarificări asupra decontării cheltuielilor de sprijinire a persoanelor refugiate".

Stimate domnule ministru,

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat, pe 6 februarie anul curent, apelul pentru decontarea cheltuielilor efectuate în vederea sprijinirii persoanelor refugiate, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene în cuantum de 100 de milioane de euro. Cuantumul sprijinului este de 100 de euro/săptămână, pentru maximum 26 de săptămâni, iar conform informaţiilor oficiale se are în vedere sprijinul pentru cetăţenii ucraineni, străinii sau apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina, fiind finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman, pentru decontarea cheltuielilor efectuate de statul român pentru sprijinirea persoanelor refugiate din conflictul militar din Ucraina. Mai exact, se finanţează măsurile de sprijin acordate de statul român refugiaţilor intraţi în România prin punctele de frontieră cu Ucraina şi Republica Moldova, fie ei cetăţeni ucraineni, străini sau apatrizi, pe bază de cost unitar, pentru acoperirea nevoilor de bază imediate.

În acest context, în decursul timpului au existat suspiciuni rezonabile că o parte semnificativă a beneficiarilor acestor decontări, cu concursul funcţionarilor publici din mai multe unităţi administrativ-teritoriale, au obţinut pe nedrept sume care ar fi reprezentat contravaloarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea pentru cetăţeni ucraineni refugiaţi, depunând la unităţile administrativ-teritoriale unde sunt arondaţi un număr destul de mare de cereri de decontare, urmând să obţină ilegal o sumă consistentă din bugetul Fondului de Rezervă Bugetară.

Ţinând cont de cele mai expuse mai sus, vă solicit să îmi transmiteţi un răspuns ce vizează următoarele aspecte:

- Care este procedura de organizare şi desfăşurare a acestui program?

- Care sunt entităţile care gestionează această întreagă procedură, şi anume - beneficiari eligibili, întocmire liste etc.?

- Cum se distribuie aceste fonduri şi, efectiv, care sunt persoanele care primesc aceşti bani?

- Cine este responsabil, în situaţia în care apar decontări fictive, şi cum va răspunde entitatea care se face vinovată de posibila cauzare a unor astfel de incidente?

Solicit răspuns în scris.

Cu respect, deputat, Circumscripţia nr. 29 Neamţ, Mitrea Dumitrina.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vasilică Toma, PSD. O interpelare. Nu este.

Domnul Dan Şlincu, PSD, o interpelare.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului finanţelor, domnului Adrian Câciu.

Stimate domnule ministru,

Regulamentul Uniunii Europene 1854/2022, care a introdus o contribuţie de solidaritate cu caracter temporar pentru firmele care activează în domeniul extracţiei ţiţeiului, extracţiei gazelor naturale, extracţiei huilei şi fabricarea produselor obţinute din petrol are un caracter obligatoriu şi trebuie transpus ca atare în legislaţiile naţionale ale statelor membre.

România a transpus Regulamentul menţionat în legislaţia românească prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022.

Ţinând cont de controversele apărute în spaţiul public privind aplicarea acestei taxe de solidaritate în cazul unor companii importante din România, Ministerul Finanţelor Publice a solicitat o clarificare din partea Comisiei Europene cu privire la acurateţea reflectării în legislaţia naţională a Regulamentului în cauză.

Răspunsul Comisiei Europene a fost fără echivoc. Statele membre nu pot reglementa un prag mai mic de 75% din cifra de afaceri, care să fie realizat din activităţile specifice menţionate în Regulament.

Comisia Europeană a cerut însă date suplimentare referitoare la modul în care autorităţile din România intenţionează să stabilească îndeplinirea condiţiei de 75% pentru aplicarea taxei de solidaritate.

Având în vedere că aplicarea legislaţiei primare în această chestiune intră în răspunderea directă a ANAF, vă rog să precizaţi dacă, în opinia dumneavoastră, veniturile obţinute din activitatea de comercializare a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului intră sau nu în calculul pentru stabilirea pragului de 75% din cifra de afaceri pentru care se aplică taxa de solidaritate reglementată prin Regulamentul european menţionat mai sus.

Solicit răspuns în termen legal.

Cu stimă, deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi. O interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată doamnei Ligia Deca, ministrul educaţiei.

Obiectul interpelării - "Aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017".

Stimată doamnă ministru,

Un sistem educaţional performant are implicaţii multiple, începând cu dezvoltarea personală şi continuând cu prosperitatea economică, culturală şi socială a fiecărui individ în parte, a fiecărei comunităţi, a fiecărei naţiuni, motiv pentru care acesta trebuie să fie în permanenţă în atenţia tuturor decidenţilor.

Din păcate, nu de puţine ori, din varii motive, angajaţii sistemului educaţional au avut de pierdut din cauza implementării deficitare a unor prevederi legislative menite să sprijine acest sector, pentru a-l face mai atractiv pentru tânăra generaţie.

Această temă s-a aflat pe ordinea de zi a dezbaterilor organizate recent de Instituţia Prefectului judeţului Maramureş, la care au participat mai mulţi reprezentanţi ai sindicatelor şi parlamentari din judeţul Maramureş.

Astfel, în cadrul dezbaterilor, am fost informaţi cu privire la întârzierea aplicării integrale a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care prevedea creşteri salariale şi pentru angajaţii din sectorul educaţional.

Neaplicarea la timp a prevederilor acestui act normativ, în raport cu creşterea inflaţiei, începând cu anul 2020, a condus la creşterea deficitului de personal nedidactic, ajungându-se la supranormarea angajaţilor, în timp ce beneficiile, precum sporul pentru munca suplimentară, plata zilelor libere, decontarea cheltuielilor de transport, nu se acordă din 2010.

Conform datelor furnizate de sindicatele din domeniul educaţional, peste 30.000 de salariaţi din categoria personalului nedidactic beneficiază de salarii nete situate între 1.700 şi 2.200 de lei, în timp ce coeficientul maxim pentru funcţiile didactice din Anexa nr. 1 este de 2,21, iar raportul salarial este de 1 la 12.

În astfel de situaţii, majorarea de 10% prevăzută a se acorda de la 1 ianuarie 2023, potrivit O.U.G. nr. 168/2022, nu va conduce la atingerea salariului de bază prevăzut în Anexa nr. 8.

Mai mult, inaplicabilitatea Hotărârii Guvernului nr. 34/2018 şi Hotărârii Guvernului nr. 569/2017, ca urmare a menţinerii sporurilor de care beneficiau anterior intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, a condus la situaţia în care personalul din învăţământ a rămas singura categorie de bugetari care nu beneficiază de sporuri pentru condiţiile de muncă.

Având în vedere cele de mai sus, stimată doamnă ministru, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să-mi comunicaţi punctul de vedere al Ministerului Educaţiei cu privire la întârzierile aplicării integrale a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 pentru personalul din sistemul educaţional, precum şi măsurile care vor fi adoptate pentru a elimina aceste inechităţi generate de neaplicarea integrală a prevederilor legale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Daniel-Florin Ghiţă, PSD. O interpelare. Nu este.

Domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, domnul deputat Lucian-Florin Puşcaş, AUR. Două interpelări. Nu sunt.

Daniela Oteşanu, PSD. O interpelare. Nu este.

Adrian Alda?

Vă rog.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru al educaţiei, Ligia Deca.

Obiectul interpelării - "Necesitatea extinderii Programului «Masă caldă» în şcoli".

Doamnă ministru,

Aplicarea Programului "Masă caldă" în şcoli a fost extinsă, la finalul anului trecut, pentru încă 100 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat de la nivel naţional. Prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2022 se prevede că se va acorda, zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în cazul în care gustarea încălzită nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. În acest sens, a fost alocată suma de 266.510.000 de lei pentru anul în curs. Însă, având în vedere că acest program s-a dovedit a fi unul benefic pentru copii, ar fi necesară extinderea succesivă a sa în toate şcolile de pe teritoriul ţării.

Vă rog să-mi comunicaţi dacă aveţi în vedere o strategie pentru a transforma toate unităţile şcolare în beneficiarele acestui program, pe viitor.

De asemenea, vreau să-mi explicaţi care este criteriul aplicării sale în anumite şcoli, dar şi să-mi prezentaţi unităţile de învăţământ destinatare.

Mulţumesc frumos.

Solicit răspuns în scris.

Adrian Alda, deputat al PSD, Arad.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.23.