Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.27.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 15 februarie 2023, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi, nu le mai dau citire.

Grupul parlamentar al PSD, doamna Alexandra Huţu.

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Odată cu începutul acestui an, Ministerul Familiei, condus de ministrul Gabriela Firea, a decis extinderea programelor de creditare "Family Start" şi "Student Invest". Prelungirea celor două măsuri se face în urma solicitărilor în număr mare venite de la cetăţeni, ceea ce arată interesul ridicat pentru acest tip de soluţii propuse de PSD. Tocmai de aceea Ministerul Familiei ia în calcul să fie introduse în cele două programe noi categorii de beneficiari, dar şi creşterea sumei care poate fi accesată.

Astfel, ministerul propune ca pentru Programul "Family Start" să poată aplica şi familiile monoparentale şi asistenţii maternali care au copii în plasament, iar sumele care pot fi accesate vor creşte de la 75.000 de lei la 150.000 de lei.

În Programul "Student Invest" vor intra şi medicii rezidenţi, masteranzii şi doctoranzii, iar sumele care pot fi accesate se majorează de la 50.000 de lei la 75.000 de lei.

Reamintesc, cu această ocazie, că până la sfârşitul lunii decembrie în cele două programe au fost contractate 650 de credite, 500 de către studenţi şi 150 de familiile tinere, iar aceste credite acordate cu garanţia statului şi dobândă plătită de Ministerul Familiei au în total o garanţie plătită de stat de aproximativ 30 de milioane de lei.

De asemenea, vor fi introduse noi categorii de cheltuieli eligibile, printre acestea regăsindu-se dotarea unei locuinţe cu panouri fotovoltaice, renovarea locuinţei, achiziţia unei maşini second-hand, orice tip de autoturism, nu doar cele cu 7 locuri, destinate familiilor cu mulţi copii, sau chiar electrocasnice noi.

Astfel, este o certitudine că PSD se ţine de cuvânt şi pune în practică programele şi măsurile de susţinere a copiilor, a tinerilor şi a familiilor, aşa cum s-a angajat în urmă cu 14 luni, în această guvernare.

Atât pentru mine, cât şi pentru colegii mei social-democraţi, stimularea natalităţii, sprijinirea familiilor la început de drum şi a tinerilor reprezintă o prioritate atât la nivel naţional, cât şi la nivel local.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Virgil Alin Chirilă, vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi parlamentari,

Dragi colegi,

PSD a început, încă de la finalul anului trecut, să identifice soluţii reale şi concrete pentru îmbunătăţirea economiei şi creşterea nivelului de trai al românilor, după preluarea funcţiei de premier de către preşedintele Marcel Ciolacu.

Avem deja constituite grupuri de lucru în partid care, în cadrul departamentelor de specialitate, la nivelul parlamentarilor şi al aleşilor locali, analizează diverse soluţii pentru problemele românilor şi pentru economia naţională. Aşa procedează un partid responsabil.

În acest context, au fost prezentate în interiorul Coaliţiei, dar şi la nivel public, propunerile noastre pentru extinderea taxei de solidaritate în toate sectoarele unde companiile au obţinut profituri excesive în pandemie şi în criza energetică. Taxa de solidaritate a fost aplicată cu succes în domeniul energetic, în toate statele Uniunii Europene.

Dacă ne uităm în urmă cu doar câteva luni, la începutul acestui an, când au apărut primele raportări, România a ajuns să aibă un număr record de contracte de muncă active, şi anume 6,68 de milioane, datorită măsurilor şi politicilor competente promovate de miniştrii PSD.

Iată că se dovedeşte acum cât de hazardate au fost criticile celor care reclamau aşa-zisele consecinţe nefaste ale impozitării contractelor parţiale de muncă la nivelul salariului minim. La fel se întâmplă şi acum cu taxa de solidaritate, care are ca rol principal o scădere a impozitării muncii angajaţilor, în special a celor cu salarii mici şi medii, care au resimţit din plin creşterea inflaţiei.

Într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic ar trebui ca şi companiile mari, care au plătit impozite mai mici, de 1% din cifra de afaceri, să plătească măcar această cotă pentru a susţine creşterea veniturilor angajaţilor care contribuie cel mai mult la dezvoltarea României. Nu putem să lăsăm situaţia în aşa fel încât unii să devină şi mai bogaţi şi unii şi mai săraci. Aici vorbim de principiul solidarităţii, care ar trebui promovat de toate partidele politice, pentru a menţine în România această forţă de muncă productivă, atât de importantă pentru economia naţională.

Fiecare partid face ce doreşte, dar PSD s-a decis deja, ca de fiecare dată, să fie alături de aceşti angajaţi care muncesc din greu, care contribuie substanţial la creşterea economică, dar care au fost afectaţi puternic de creşterea preţurilor, în contextul inflaţionist global.

Haideţi să lăsăm deoparte populismele, certurile politice pe funcţii, pe interese personale sau de partid şi să creştem nivelul de trai al românilor!

Pentru cei care nu aveţi toate informaţiile cu privire la piaţa muncii, vă comunic datele oficiale care arată că în anul 2022 Guvernul a aprobat un contingent de 100.000 de angajaţi străini, iar pentru acest an creşterea este de până la 140.000. În cazul în care nu acţionăm acum, prognozele arată că România ar putea pierde 2,7 milioane de angajaţi în următorii 25 de ani.

Este evident că economia ţării are nevoie de resursă de muncă, mai ales calificată şi înalt calificată. Companiile găsesc din ce în ce mai greu angajaţi. Prin taxe mai mici pe muncă vor creşte veniturile populaţiei active, dinamice, cu multe efecte benefice nu doar în privinţa stabilizării pieţei muncii, ci şi a sprijinirii familiilor tinere, factor decisiv pentru oprirea declinului demografic.

Vă mulţumesc frumos.

Deputat Virgil Alin Chirilă, Circumscripţia nr. 27 Mehedinţi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Viorica Sandu.

Vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Astăzi voi vorbi despre faptul că "Venirea Partidului Social Democrat la guvernare a adus o creştere economică de aproape 5% în 2022, comparativ cu anul precedent".

Datele publicate marţi, 14 februarie, de Institutul Naţional de Statistică, au confirmat faptul că venirea Partidului Social Democrat la guvernare a dus la o creştere economică de 4,8% în anul 2022, faţă de anul precedent. Acest lucru s-a văzut într-o uşoară redresare şi creştere a nivelului de trai pentru cetăţeni, dar şi în programele de sprijin şi oportunităţile de dezvoltare pentru companiile autohtone.

De altfel, acest procent depăşeşte estimarea Comisiei Europene, care prognoza un plus de 4,5% pentru anul 2022. Creşterea salariilor şi măsurile guvernamentale de sprijin pentru atenuarea impactului preţurilor ridicate la energie sunt doar două dintre elementele care au contribuit la creşterea produsului intern brut anul trecut.

Avem însă mult de lucru. Impactul inflaţiei se resimte în puterea de cumpărare a românilor, iar încetinirea celorlalte economii din Uniunea Europeană, pe fondul crizei energetice şi a războiului din Ucraina, sunt factori care ne afectează pe toţi. Trebuie să continuăm investiţiile prin PNRR, să implementăm proiecte de dezvoltare durabilă. Sprijinul financiar oferit cetăţenilor din categorii vulnerabile este esenţial pentru susţinerea consumului, iar plafonarea preţurilor la energie este necesară pentru a asigura continuitatea micilor afaceri.

Conform datelor oficiale, România este cap de listă în ceea ce priveşte creşterea economică a ţărilor din estul Europei. Asta arată că măsurile de redresare şi promovare implementate de social-democraţi şi-au dovedit eficienţa. În continuare ne concentrăm pe combaterea creşterii preţurilor la alimentele de bază, pe plafonarea preţurilor la energie şi gaze, pe creşterea productivităţii în sectorul agricol, concomitent cu impunerea unor mecanisme care să protejeze categoriile vulnerabile şi să combată specula.

Continuăm să propunem măsurile corecte pentru România.

Mulţumesc.

Deputat de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, doamna deputat Cătălina Ciofu, vă rog.

Doamna Cătălina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Legea finanţelor publice locale trebuie să garanteze un buget echitabil pentru toate entităţile publice şi autorităţile administrativ-teritoriale. Pentru că legea este obligatorie pentru toţi!"

"Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări" prevede, cu întreaga greutate, solemnitate şi fermitate necesare unui act normativ fundamental, temelie a întregii arhitecturi politico-juridice, sociale şi economice a ţării noastre, Constituţia României.

"Nimeni nu este mai presus de lege" continuă să fie, deşi mai scurt, plin de conţinut, dar mult mai ferm, în aceeaşi Constituţie. În doar articolul 16 al său. Altfel spus, nici nu este nevoie de o lectură prea aprofundată şi, prin urmare, mult prea sofisticată a acesteia. Cu alte cuvinte, o lectură de care până şi un amator ar fi capabil, fie el şi rău intenţionat.

Şi, cu toată această simplitate însoţită de o claritate dezarmantă a Constituţiei, în judeţul Bacău, cu poate singura excepţie a anului trecut, fondurile provenite din bugetul Consiliului judeţean se alocă, într-un mod pe cât de vizibil, pe atât de sfidător, aproape în exclusivitate unităţilor administrativ-teritoriale conduse de un singur partid. De parcă dumneavoastră, cei peste jumătate din cetăţenii judeţului Bacău care aţi avut alte opţiuni politice, inclusiv cea liberală, nu aţi fi pe deplin cetăţenii acestui judeţ.

Şi mă doare acest lucru, dar ştiţi de ce? Nu pentru că sunt unul dintre reprezentanţii dumneavoastră din partea PNL, pentru că nu am niciun interes, nici personal, nici de partid, care să mă facă să doresc în mod special alocarea unor fonduri. Mă doare în principal pentru că acest judeţ, Bacăul, pe care eu îl consider şi îl numesc "acasă", numără localităţi care, din cauza acestei injuste şi profund fanariote alocări preferenţiale a fondurilor, suferă. Suferă din cauza condamnării la subdezvoltare. Suferă din cauză că nu îşi pot duce la bun sfârşit obiectivele.

Această tendinţă tipică statelor corupte şi cvasieşuate, de acordare profund preferenţială a fondurilor, contravine în mod flagrant Legii finanţelor publice locale. O lege care prevede, spre exemplu, că "unităţile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente". Au dreptul să beneficieze de ele, nu au posibilitatea de a beneficia doar dacă cei care împart şi îşi fac singuri parte consimt la acest lucru. Aceeaşi lege mai prevede, tot spre exemplu, că "alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autorităţilor administraţiei publice locale". Nu trebuie nici chiar dacă unii doresc acest lucru. Şi care specifică, de asemenea, că "resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să fie proporţionale cu responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale stabilite prin lege". Trebuie, chiar dacă anumite partide nu doresc!

Pentru că legea, dragi colegi, este egală pentru toţi. Asta înseamnă faptul că nimeni nu este mai presus decât ea. Nici măcar dumneavoastră! Iar legea trebuie aplicată şi în Consiliul judeţean Bacău.

Mulţumesc.

Cătălina Ciofu, deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 4 Bacău.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sorin Năcuţă, vă rog.

Domnul Sorin Năcuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi este despre "Autostrada Moldovei, autostrada speranţei!".

Contractele pentru execuţia celor trei loturi ale tronsonului Bacău-Paşcani, din Autostrada Moldovei, A7, se vor semna astăzi, 15 februarie 2023, la sediul Ministerului Transporturilor.

Ne aflăm într-un moment istoric, când, după ani buni de promisiuni şi aşteptări, prima autostradă spre Moldova are finanţare asigurată şi contractele de execuţie semnate. PDL-ul lui Traian Băsescu ne-a spus că România nu are nevoie de autostrăzi, USR-ul lui Cătălin Drulă ne-a spus că Iaşiul nu depinde de autostrăzi, iar PSD-ul a vrut să demonstreze ani buni că A7 şi A8 nu sunt fezabile. Cu toate acestea, astăzi, toţi ne lăudăm cu aceste proiecte.

Sigur, suntem extrem de bucuroşi că Autostrada A7 a devenit un proiect cert şi că executanţii desemnaţi s-au apucat de lucru, dar nu trebuie să uităm că mulţi ani regiunea Moldovei a fost ţinută în izolare şi departe de investiţii, iar Autostrada A8 a fost trecută mai la capătul listei de priorităţi în "Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru orizontul 2020-2030".

Sectorul de autostradă Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, extrem de important pentru întreg judeţul Iaşi, atât pentru dezvoltarea economică, dar mai ales pentru asigurarea unui trafic auto normal şi sigur, pe întreg traseul Paşcani-Ungheni, a fost tratat cu lipsă de interes din partea Ministerului Transportului şi Infrastructurii, fiind cu mari întârzieri la pregătirea documentaţiei şi fără finanţare asigurată.

Aceeaşi soartă o are şi sectorul de Autostradă A7, Paşcani-Suceava-Siret, unde ministerul încă se gândeşte dacă va fi autostradă sau drum expres, deşi evenimentele prilejuite de conflictul armat din Ucraina, migraţia şi traficul greu ne-au demonstrat cât de importantă şi utilă ar fi fost o infrastructură adecvată.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ar fi fost marea oportunitate pentru realizarea integrală a celor două autostrăzi, care să asigure o dezvoltare echitabilă a tuturor zonelor geografice ale României.

Sper ca toţi factorii politici şi administrativi din zona Moldovei să continue, alături de societatea civilă, susţinerea şi monitorizarea acestor proiecte de infrastructură, iar Guvernul şi Ministerul Transporturilor să le reconsidere ca obiective strategice de maximă importanţă pentru economia şi securitatea României.

Sorin Năcuţă, deputat al PNL de Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Rodica-Luminiţa Barcari.

Vă rog.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Cutremurul care a avut loc săptămâna trecută în Turcia şi Siria ne-a afectat emoţional şi ne-a pus pe toţi pe gânduri. Astăzi, de la tribuna Camerei Deputaţilor, doresc să trag un semnal de alarmă cu privire la un fapt îngrijorător: sute de grădiniţe, şcoli şi facultăţi îşi desfăşoară activitatea în clădiri cu risc seismic. În cazul unui cutremur am avea parte de tragedii înfiorătoare. Aşa că situaţia trebuie urgent rezolvată!

La nivel naţional, doar 6% din clădirile în care se află şcoli au fost expertizate. Dintre acestea, în jur de 600 de unităţi de învăţământ din toată ţara se află în clădiri cu risc seismic de grad I şi II. 600 de unităţi de învăţământ înseamnă sute de mii de elevi şi profesori. Sute de mii de vieţi aflate zi de zi în pericol iminent!

Grav este că 25% din unităţile de învăţământ aflate în clădiri cu risc seismic, adică peste150 de grădiniţe, şcoli şi facultăţi se află în Bucureşti, potrivit ultimului raport al Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă. Cu toate acestea, în ultimii 30 de ani, în capitala României au fost consolidate doar 30 de clădiri, o medie deci de una pe an. Extrem de puţin!

Am solicitat deja, printr-o întrebare adresată Ministerului Educaţiei, o analiză clară la zi cu privire la toate clădirile din ţară în care funcţionează unităţi de învăţământ. Până când voi primi răspunsul solicit de urgenţă întrunirea unei comisii comune cu experţi de la Ministerul Educaţiei şi Ministerul Dezvoltării care să analizeze cât mai rapid cu putinţă această situaţie şi să demareze expertizarea tuturor clădirilor în care învaţă elevii României.

De asemenea, solicit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă să ne spună clar, din punctul dumnealor de vedere, care este situaţia şi ce măsuri de prevenţie se iau în cazurile în care clădirile unităţilor de învăţământ au grad seismic ridicat.

Solicit, de asemenea, Guvernului alocarea de bani pentru consolidarea tuturor şcolilor aflate în clădiri ce se vor dovedi a avea risc seismic ridicat.

Nu ne putem juca cu vieţile copiilor noştri! Nu ne mai putem permite nici măcar o secundă în care să nu facem nimic în acest sens.

Vă mulţumesc.

Rodica-Luminiţa Barcari, deputat al PNL, Circumscripţia nr. 23 Ialomiţa.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Bode se vrea şi doctor în magie. Ne propune o realitate alternativă cu idei ţepene, în care hoţia este virtute, eşecul este succes, anduranţa dânsului la furat şi învârteli sulfuroase devine puritate, iar a fi împotriva furtului instituţionalizat este o dezertare.

Încearcă să se ascundă în spatele avalanşei de insulte şi manevre legale ca să facă nevăzut un adevăr vizibil, în sfârşit - între ghilimele -, şi de la Cotroceni, că plagiatul este furt.

Domnul Bode se zbate disperat să arunce cu fente, fumigene, cu afirmaţii sforăitoare, să ne distragă atenţia de la eşecul cu intrarea în spaţiul Schengen, de la aranjamentele suculente pentru protectorul său.

Dar problema domnului Bode nu e că încearcă cu un zel şi un limbaj de lemn al unui secretar de partid ce ne aminteşte de o altă epocă, ci că nu poate vinde această realitate a unui om aflat în pragul maniei persecuţiei.

În timp ce domnul Bode îi face pe unii bezmetici, coaliţia dânsului de guvernare nu sabotează România, doar îngroapă românii în sărăcie, cu excepţia specialilor, bineînţeles, în scumpiri peste scumpiri, îi copleşeşte cu biruri după biruri, îngroapă ţara în datorii pasate nonşalant generaţiilor viitoare şi încearcă să le ofere un eşec monumental precum ratarea intrării în spaţiul Schengen drept victorie.

Eşti bezmetic şi "crizator" dacă spui adevărul, dacă demaşti realitatea hoţiei şi a reţelelor de sifonare a banului public, dacă îndrăzneşti să reaminteşti că unii sunt speciali, iar restul doar buni de plată, că românii se afundă în sărăcie pe zi ce trece, amărâţi de o avalanşă de noi scumpiri şi biruri.

Domnule Bode, au mai încercat şi alţii să ne servească realitatea alternativă a unei epoci de aur, când se răbda şi se stătea la cozi interminabile pentru o ciozvârtă de "tacâmuri", dar trebuiau să aplaude analfabeţi ajunşi academicieni.

Cincinalul se îndeplinea în patru ani şi jumătate, recoltele agricole băteau record după record, iar românii stăteau în frig şi făceau foamea, iarăşi, cu excepţia unora care mâncau la cantine speciale şi se aprovizionau pe şest de la circuitul de magazine de partid.

Ca şi predecesorii pe care vrea să-i emuleze, domnul Bode încearcă să ne vândă o stabilitate a sărăciei, perpetuarea unei tagme de speciali care căpuşează pe ceilalţi, soliditatea reţelelor de sifonat finanţele publice, a pilelor de tot felul plasate în posturi publice călduţe, a tunurilor cu dedicaţie din banul public.

Domnule Bode, ca să citez din dumneavoastră, nu mai împroşcaţi cu invective, nu mai încercaţi să vindeţi o fantasmagorie, nu mai încercaţi să daţi timpul înapoi! Staţi liniştit, nu vă persecută nimeni, plagiatul e tot furt, oricât de tare strigaţi şi vă străduiţi să ne aburiţi cu o realitate alternativă. Magia dumneavoastră este doar hoţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Beniamin Todosiu.

Vă rog.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul: "ANRSC se comportă abuziv şi încalcă autonomia locală".

De la tribuna Parlamentului României doresc să sesizez un comportament abuziv şi o încălcare a autonomiei locale din partea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilităţi Publice.

Cetăţenii din mai multe judeţe ale ţării s-au trezit peste noapte cu tarife la apă şi canalizare crescute cu procente care depăşesc, în unele cazuri, 60%. Majorările sunt impuse printr-un ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, emis în data de 10 februarie. Ordinul prevede ajustarea tarifară a preţului şi a tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare la rata inflaţiei şi pentru accesarea unor proiecte europene prin POIM.

Chiar dacă, din punct de vedere legal, ANRSC are temeiul legal pentru a impune aceste ajustări de preţuri, modul în care acest lucru a fost făcut este abuziv şi încalcă autonomia locală. Astfel, creşterile de preţuri sunt mult prea mari dintr-o dată şi vor fi greu de suportat de cetăţeni, în contextul în care se confruntă deja cu creşteri importante de preţuri la utilităţi, alimente, servicii şi bunuri. Dacă amintim şi creşterea inflaţiei sau creşterea ratelor la credite, putem constata că nu este un moment prielnic pentru o creştere bruscă a preţului la apă şi canalizare, servicii de strictă necesitate.

Spre exemplu, în judeţul Alba, preţul apei potabile va creşte cu aproape 28%, în timp ce tariful la serviciile de canalizare se va scumpi cu 63%. La nivelul judeţului, administraţiile locale membre ale Asociaţiei APA Alba au decis, prin hotărâri ale consiliilor locale, să respingă majorarea tarifelor la apă şi canalizare. De asemenea, pe baza acestor hotărâri, Adunarea Generală a Asociaţiei APA Alba, întrunită în data de 7 februarie 2023, a respins strategia privind tarifarea şi formula de ajustare tarifară a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Această hotărâre, fundamentată pe voinţa administraţiilor locale din judeţ, a fost comunicată şi către ANRSC.

În acest context, consider că soluţia ar fi ca aceste tarife să fie ajustate etapizat, pe o perioadă de mai mulţi ani, astfel încât creşterile să fie mai uşor de suportat.

Mai mult, constatăm că ANRSC face un abuz de putere şi încalcă grav autonomia locală, ignorând o decizie legală a administraţiilor locale care se opun creşterii bruşte a tarifelor.

Solicit public premierului României, domnul Nicolae Ciucă, să declanşeze prin Corpul de Control o verificare a modului în care a acţionat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice şi să asigure respectarea autonomiei locale. În cazul în care Corpul de Control constată un abuz de putere din partea preşedintelui ANRSC, solicit public demiterea acestuia.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR Alba.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, Boris Volosatîi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Boris Volosatîi:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cer prim-ministrului României sancţionarea ministrului Sorin Mihai Grindeanu, care se sustrage cronic controlului parlamentar, încălcând legislaţia!".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Membrii Guvernului au obligaţia de a răspunde întrebărilor şi interpelărilor parlamentare în termen legal de cel mult două săptămâni.

La 26 septembrie 2022 i-am adresat ministrului transporturilor şi infrastructurii Sorin Grindeanu o întrebare parlamentară având ca obiect prioritizarea finalizării drumurilor de acces aferente podului peste Dunăre situat între municipiile Brăila şi Galaţi. Termenul pentru prezentarea răspunsului a expirat pe 19 octombrie 2022, fără ca ministrul Grindeanu să prezinte un răspuns.

Am reiterat întrebarea pe 15 noiembrie 2022, ministrul Grindeanu sustrăgându-se controlului parlamentar, din nou, prin eschivarea de a prezenta un răspuns la această întrebare.

Pe 18 ianuarie 2023 am reiterat întrebarea parlamentară, cerând să mi se răspundă prompt şi explicit, în scris, indicând motivele încălcării repetate a termenului legal pentru prezentarea răspunsului.

I-am făcut cunoscut ministrului Grindeanu că în această situaţie ieşită din comun mă voi vedea nevoit să procedez în conformitate cu prevederile alin. (6) al art. 197 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, declanşând procedurile legale care se impun. Ministrul Grindeanu s-a ostenit să răspundă pe 19 ianuarie 2023 întrebării din 26 septembrie 2022, deci la o distanţă de 4 luni, fără a indica însă motivul încălcării grave a termenului legal pentru prezentarea răspunsului.

Acest caz ilustrează atitudinea reală a Guvernului faţă de Parlament.

Îl sesizez oficial asupra cazului pe prim-ministrul Nicolae Ciucă şi cer sancţionarea ministrului Sorin Grindeanu, care a încălcat legislaţia.

Rog oficial Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul să transmită textul acestei declaraţii, cu titlu de sesizare oficială, prim-ministrului României.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Boris Volosatîi, Circumscripţia electorală nr. 43 diaspora.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Săptămâna viitoare, pe 21 februarie, celebrăm Ziua Internaţională a Limbii Materne, o zi cu o puternică însemnătate pentru toţi cetăţenii care îşi preţuiesc limba maternă.

Suntem cu toţii de acord că limba maternă este unul dintre pilonii centrali ai unui popor, aceasta având un rol definitoriu în menţinerea şi promovarea valorilor sociale şi culturale, motiv pentru care protecţia drepturilor şi libertăţilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale face parte integrantă din protecţia internaţională a drepturilor omului şi, ca atare, constituie un domeniu de cooperare internaţională, fiind primul instrument multilateral cu forţă juridică destinat minorităţilor naţionale.

De altfel, ţara noastră este primul stat care a ratificat convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale.

Astăzi, conservarea şi promovarea limbii, tradiţiilor şi a culturii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi posibilitatea utilizării limbii materne în diverse situaţii, de la relaţia cu autorităţile administraţiei publice locale şi până la comunicarea interpersonală, contribuie la menţinerea unui climat de pace şi stabilitate, reprezentând exemple de bune practici pentru tot continentul european.

Din păcate, războiul din Ucraina ne-a arătat că trebuie să rămânem vigilenţi la discursurile extremiste care tocmai în această perioadă încearcă să influenţeze negativ, inclusiv factorul etno-lingvistic, care este esenţial în existenţa conştiinţei naţionale.

Trebuie să acţionăm ferm pentru a preveni orice încercare de folosire cu rea-credinţă a factorului lingvistic şi de transformare a acestuia într-un instrument de dezbinare socială.

În cazul comunităţii ucrainene din România, Uniunea Ucrainenilor din România are un rol fundamental în promovarea şi conservarea limbii, inclusiv prin demararea unor acţiuni menite să consolideze învăţământul în limba maternă, ca element identitar esenţial pentru comunitatea ucraineană din ţara noastră.

Cu această ocazie, Uniunea Ucrainenilor din România va celebra Ziua Internaţională a Limbii Materne în fiecare filială, prin organizarea unor evenimente specifice care au drept scop tocmai conservarea şi promovarea limbii materne.

În încheiere, doresc să-i felicit pe toţi cei care sărbătoresc această importantă zi şi care depun eforturi pentru promovarea limbii, amintindu-ne că multilingvismul şi multiculturalitatea unesc popoarele.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Daniel-Liviu Toda.

Vă rog.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cutremurul de săptămâna trecută a îndoliat Turcia şi Siria. Zecile de mii de morţi şi imaginile care vin de acolo ar trebui să ne dea serios de gândit. Natura poate fi ucigătoare şi stă doar în puterea noastră să limităm efectele dezastrelor naturale.

Nu are rost să vorbesc acum despre ce ar însemna pentru Bucureşti, pentru România, un seism de magnitudinea celui care a lovit Asia Mică. Ştim câte clădiri cu bulină roşie avem şi cum se verifică respectarea proiectelor noilor ansambluri rezidenţiale. Cu siguranţă, autorităţile noastre nu sunt mai serioase decât cele din Turcia.

Vreau astăzi să aduc în discuţie felul în care ne pregătim pentru asemenea catastrofe. Cetăţenii trebuie să fie informaţi cum să reacţioneze atunci când se confruntă cu un dezastru. Alături de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă avem nevoie de voluntari antrenaţi şi dotaţi corespunzător în fiecare oraş.

SALVO este compartimentul voluntar pentru situaţii de urgenţă care funcţionează în subordinea primarului Timişoarei. Am participat în multe rânduri la acţiunile de prevenire şi informare pe care SALVO le-a efectuat în Timiş. Colegii mei sunt o mână de oameni extrem de bine instruiţi şi inimoşi, care îşi rup din timpul lor pentru a se antrena împreună şi, în caz de nevoie, pentru a susţine acţiunile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Timiş. Ca nivel de pregătire, depăşesc majoritatea formaţiunilor profesioniste de protecţie civilă din ţară.

Totuşi, unor asemenea formaţiuni de intervenţie rapidă, chiar constituite din voluntari, trebuie să li se asigure o bază materială corespunzătoare şi susţinere din partea profesioniştilor angajaţi în structurile ISU. Din păcate, în oraşul meu, implicarea voluntarilor nu poate compensa dezinteresul autorităţilor locale.

Trebuie să înţelegem că asemenea echipe de voluntari nu sunt un moft. Ele sunt o necesitate! În cazul unui dezastru de proporţii trebuie să avem cetăţeni pregătiţi să susţină competent profesioniştii. Iar în răstimpul în care privim la televizor suferinţele altora nu trebuie să le plătim acestora salarii.

Exemple tragice precum cel din Turcia trebuie să ne facă mai responsabili, iar în domeniul acesta, al siguranţei cetăţenilor, prevenirea şi voluntariatul sunt cheia salvării vieţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Claudiu Manta.

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi face referire la legile educaţiei, care trebuie să constituie o prioritate, şi nu o grabă.

Educaţia este domeniul care reuneşte societatea şi generaţiile, prin implicaţii sau preocupări diverse directe sau tangenţiale faţă de ceea ce înseamnă şcoala în general.

România are nevoie de noi legi ale educaţiei - şi subliniez acest lucru -, ele reprezintă o necesitate dintr-o multitudine de factori: numărul mare de modificări curente ale legislaţiei actuale, obiectiv ce constituie jalon prin PNRR, necesitatea organizării instituţiilor educaţionale atât publice, cât şi cele private, la noi standarde. Poate că toate acestea n-ar fi fost atât de necesare dacă actuala lege a educaţiei n-ar fi fost adoptată în grabă.

Însă timpul nu poate fi dat înapoi, iar ceea ce ne rămâne de făcut este să încercăm să îndreptăm lucrurile cu răbdare, atenţie şi deschidere, fiindcă educaţia nu trebuie să fie niciodată nici instrument, nici teritoriu de dispute politice. Educaţia trebuie să aibă în prim plan pe cel ce învaţă, fie el preşcolar, elev, student ori alt tip de cursant.

Din păcate, din partea colegilor de guvernare se observă o grabă în adoptarea noilor prevederi legislative din ultima perioadă, deşi, în "România lucrului bine făcut" ar trebui să avem o Românie educată. Noile prevederi vor trebui apoi, credem noi, să fie implementate de la un anumit moment, cum ar fi acela al începerii anului şcolar, spre exemplu, ori până atunci mai este cel puţin o jumătate de an, iar în privinţa conţinutului acestor legi lucrurile ar trebui să fie şi mai clare.

Stimaţi colegi,

Adoptarea Legilor educaţiei nu trebuie să fie făcute în grabă, ci, dimpotrivă, cu atenţie, cu răbdare şi prin dialog politic, mai ales că sunt o serie de aspecte asupra cărora nu există un acord, precum: creşterea semnificativă a numărului de probe la examenul de Bacalaureat; învăţământul pedagogic; învăţământul special; copiii români din diaspora şi aşa mai departe.

Fără a fi epuizat sfera aspectelor asupra cărora PSD va avea un punct de vedere tranşant şi pe care-l va susţine pe tot parcursul procesului legislativ, cele enumerate trebuie analizate cu atenţie şi fără patimă pentru că vizează copiii acestei ţări şi viitorul nostru, al tuturor.

Spre deosebire de toate legile privind învăţământul din ţara noastră, adoptate până acum, de acum încolo vor fi necesare prevederi legislative privind copiii din diaspora.

Şcolile din România aproape s-au obişnuit cu ideea ca an de an copiii din şcoală, de la diverse clase, să solicite transferul către şcoli din străinătate. Pentru genul acesta de solicitări trebuie găsit un cadru facil de realizare a transferurilor, fie pentru copiii din comunităţile româneşti compacte de peste hotare, dacă şi acolo legislaţia permite, trebuie gândite norme care să sprijine educarea lor, astfel încât învăţământul românesc să le fie şi lor accesibil.

Vă mulţumesc.

Claudiu Manta, deputat al PSD de Gorj.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Georgeta-Carmen Holban.

Vă rog.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la noile molecule introduse pe lista medicamentelor compensate şi gratuite care vor contribui esenţial la îmbunătăţirea sănătăţii românilor.

Ministerul Sănătăţii a publicat în transparenţă decizională proiectul unei noi hotărâri de Guvern, prin care se va permite introducerea pe lista medicamentelor compensate şi gratuite a unui număr de opt noi molecule, din care două sunt aprobate pentru noi indicaţii terapeutice. Aceste noi medicamente care vor fi disponibile în România sunt destinate, cu preponderenţă, pacienţilor cu afecţiuni oncologice, diabet zaharat şi boli rare. Pentru toate cele opt medicamente ministrul PSD al sănătăţii, domnul Alexandru Rafila, a emis decizii de includere condiţionată şi a încheiat contracte cost-volum.

Moleculele pentru care au fost emise de către ANMDMR decizii de includere necondiţionată în lista medicamentelor compensate şi gratuite au fost trimise comisiilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, în vederea estimării consumului. În perioada imediat următoare aceste medicamente vor fi incluse în lista generală printr-o hotărâre de Guvern.

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, împreună cu colegii mei, am susţinut aceste decizii luate de către conducerea Ministerului Sănătăţii. Reamintesc că anul trecut au fost introduse, prin trei hotărâri de Guvern, un număr de 76 de molecule noi, ceea ce a reprezentat o creştere elocventă faţă de anul 2021, când au fost introduse doar 56 de molecule noi.

Acest fapt demonstrează fără echivoc preocuparea activă a conducerii Ministerului Sănătăţii pentru dinamizarea procedurii de includere a noilor cuceriri din domeniul farmaceutic pe lista autohtonă a medicamentelor compensate şi gratuite, ceea ce se va transpune, implicit, în îmbunătăţirea accesului pacienţilor la terapii inovative, în optimizarea succesului tratamentelor şi, nu în ultimul rând, în creşterea speranţei de viaţă a românilor.

Deputat al PSD, Dâmboviţa, Georgeta-Carmen Holban.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Vulpescu.

Vă rog.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc.

ICR Isterizează Cultura Română tot mai mult.

Altă semnificaţie a acestui acronim eu nu îi mai găsesc. Misiunea ICR este aceea de a promova cultura română în străinătate. Nimeni nu poate face asta însă prin şefi străini de cultură. Mă tem că ICR a devenit în ultimul timp mai mult un creator de conţinut pentru TikTok şi un subiect de băşcălie. Dacă a fost ceva compromis din imaginea ICR, acel lucru este relevanţa. ICR a devenit un soi de agenţie de turism, care exportă forme de impostură managerială peste graniţă.

"Operaţiunea Lisabona" - să o numim aşa în spiritul ironiei deja create în jurul acestui episod - este doar cea mai flagrantă speţă.

Am fost şocat să constat, la dezbaterea din Parlament pe bugetul din 2023, că reprezentanţii ICR sunt mulţumiţi pentru că au o relaţie bună cu Ministerul Finanţelor. Cum se traduce această declaraţie? Că sunt mulţumiţi că au puţini bani la dispoziţie pentru promovarea culturii române. Nu e un secret că resursele sunt sub nivelul aşteptat şi normal. ICR a fost creat după modelul Institutelor Cervantes, Goethe, Francez. Comparaţi bugetele şi veţi vedea cât de străini suntem de lumea normală. Suntem străini Occidentului nu pentru că ne aflăm geografic aici, ci pentru că ne aflăm niciunde în domeniile în care ar trebui să contăm. Dacă există o vină a partidelor pentru impunerea unor manageri în fruntea instituţiilor de cultură, care nu sunt persoanele potrivite pentru acestea, fără îndoială, ea există şi este cunoscută, dar trebuie să amintim că propunerile care se fac pentru poziţiile de conducere în filialele ICR sunt făcute de preşedintele ICR, nicidecum de partide. ICR Lisabona şi alte numiri suprarealiste, care au nedumerit şi revoltat lumea culturală, reprezintă deja cazuri pierdute. Importantă e bătălia mai mare, pentru obrazul ICR ca ansamblu. Ne ajustăm însă speranţele în acord cu timpurile pe care le trăim.

Cum am putea curăţa ICR de îmbâcsirea de decadenţă după procedurile unei lumi care istoric a murit, dar care încă trăieşte de pe urmele consecinţelor ei: contraselecţie, amatorism, şefie regională şi mioritică, în loc de management occidental şi emancipator? Mă gândesc cu năduf şi regret la oameni excepţionali dedicaţi cercetării şi promovării politicilor culturale, la acei connaisseuri ai spaţiilor culturale ale lumii care asistă dezarmaţi la spectacolul gratuit în care experţii în nimicologie le iau locul. Profesionişti avem, dar îi ocolim. Idei avem, dar nu ştim să ne batem şi financiar pentru ele. Cultură avem, dar a devenit tot mai mult un prilej de tranzacţie transpartinică şi o afacere de orgolii, nu un antreprenoriat de calitate pentru România. Creatori de cultură avem, dar îi lăsăm tot mai departe de lumea de peste graniţă. Mă tem că în România aceste fenomene vor face ca singura rimă pereche să fie aceea dintre cultură şi ură. Pentru că doar printr-o ostilitate susţinută faţă de cultură sau dintr-o prostie fundamentală poţi lăsa ca aşa ceva să se întâmple. Şi nu cred că ne dorim să fim în a doua situaţie, nu?

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Nicu Fălcoi.

Vă rog.

Domnul Nicu Fălcoi:

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice este "Industria de apărare românească, între ştirile de breaking news de la DNA şi opacitatea totală a actualilor decidenţi".

Zilele acestea s-a desfăşurat la Bruxelles reuniunea miniştrilor Apărării NATO, prilej cu care aliaţii au aprobat şi dezbătut o agendă dominată de priorităţile asumate la Madrid anul trecut, dar şi de evoluţiile recente.

De departe, cel mai important mesaj al Secretarului General NATO, Jens Stoltenberg, a fost cel legat de capacitatea ţărilor noastre de a face faţă unei duble provocări. Prima: asigurarea muniţiilor şi materialelor de război la stocuri suficiente, în măsură să satisfacă standardele NATO, şi a doua: accelerarea livrărilor de ajutoare militare către Ucraina.

Secretarul General al NATO a scos în evidenţă carenţa cu care ne confruntăm, precum şi faptul că avem aliaţi care şi-au consumat o serie importantă din rezervele de muniţie.

Evident că aş putea să mă întreb şi cum stăm noi la acest capitol, dar nu mă aştept la un răspuns din partea actualului Guvern, aflat în plină negociere pentru rotaţia asumată.

Tot Secretarul General NATO Jens Stoltenberg şi-a exprimat îngrijorarea justificată că asigurarea unor stocuri absolut necesare de materiale de război dintre cele mai diverse, precum şi înzestrarea cu sisteme de luptă, va implica decizii majore şi rapide.

"Suntem într-o cursă a logisticii", a declarat Jens Stoltenberg, subliniind că "viteza va salva vieţi". La Bruxelles, miniştrii au decis asupra unui nou nivel de ambiţie pentru planificarea apărării NATO şi să abordeze modalităţi de creştere a capacităţii industriale de apărare şi de reaprovizionare a stocurilor.

Mă întreb: ce a făcut, oare, ministrul economiei, domnul Florin Spătaru, pentru a creşte capacitatea industriei de apărare? Fiindcă, dacă ne întrebăm ce a făcut şeful ROMARM, Gabriel Ţuţu, răspunsul se află în ce ne-a arătat DNA. În loc să se ocupe de reabilitarea fabricilor de armament, domnul Ţuţu se ocupa de afaceri cu măşti şi trafic de influenţă.

În anul 2022, ministrul Florin Spătaru ne-a promis că până în decembrie 2022 vom avea strategia actualului guvern pentru industria de apărare. Pentru moment, am văzut doar poze cu domnia-sa în vizite de lucru şi cam atât.

Ce facem cu fabrica de pulberi? Ce facem cu programele majore de înzestrare, în care industria românească de apărare nu există?

Ce facem cu reforma sistemului de compensare pentru contractele cu achiziţii de armament?

Ce program de investiţii are Guvernul pentru retehnologizarea unor uzine de armament?

Nu am văzut vreun raport în acest sens şi mai mult ca sigur nici ministrul apărării nu ştie ce să spună pe aceste subiecte atunci când este întrebat la reuniunile NATO.

Nici măcar noi, membrii Comisiei parlamentare pentru apărare, nu suntem la curent cu intenţiile, şi mai ales cu paşii concreţi făcuţi de ministrul economiei. Iar despre realizări nici măcar nu este cazul să întreb, căci vedem cu toţii realitatea cruntă a nivelul scăzut în care se zbate industria de apărare românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat George Şişcu.

Vă rog.

Domnul George Şişcu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi, 15 februarie 2023, se intitulează "Urmează un test uriaş de maturitate politică. Am încredere că îl vom trece!".

Observăm o serie întreagă de dezbateri aprinse în spaţiul public alimentate, din păcate, de aşa-zise informaţii pe surse, menite să pună sub îndoială faptul că, la mijlocul acestui an, protocolul Coaliţiei de guvernare va fi respectat. Cred că suntem într-un moment suficient de complicat pentru a-l mai adânci cu discuţii sterile despre funcţii. Am demonstrat în ultimul an că putem guverna în această formulă, că putem implementa reformele necesare pentru respectarea termenelor din Planul Naţional de Rezilienţă, că putem asigura românilor vulnerabili ajutorul de care au nevoie şi, mai presus de orice, că putem asigura stabilitate într-una din cele mai complicate zone geografice, cu războiul la graniţele noastre.

În niciun moment nu s-a pus problema ca noi, liberalii, să denunţăm ceea ce am semnat atunci când am creat această alianţă de guvernare alături de PSD, o guvernare menită să treacă România prin această furtună. Nimeni nu ar putea să-şi permită acum să arunce la coş toate lucrurile bune pe care le-am reuşit împreună, de dragul punctării în plan electoral. Orice câştig de moment în politică este repede pierdut în faţa realităţii. Iar aceasta ne arată că echilibrul de astăzi, creat prin multă muncă şi prin compromisuri importante de ambele părţi în planul guvernării, se poate dovedi extrem de fragil prin evoluţiile complexe de la o lună la alta în plan geopolitic şi economic.

Cu o inflaţie galopantă, cu preţuri la energie exorbitante, atenţia românilor este în cu totul altă parte. A începe acum o bătălie politică în care să fie scoase armele şi în care să ne duelăm verbal de dimineaţa până seara ar însemna efectiv să arătăm dispreţ faţă de cei care ne-au trimis în Parlament sau în Executivul ţării pentru a-i ajuta, pentru a le rezolva problemele, nu pentru a arunca ţara în haos!

Aş dori să remarc faptul că, în ciuda crizelor suprapuse pe care le traversăm, avem o şansă unică la dezvoltare, atât prin creşterea economică pe care, conform tuturor prognozelor, o vom înregistra şi în acest an, dar şi datorită celor 80 de miliarde de euro care urmează să vină în ţară prin PNRR şi fondurile structurale obişnuite, precum şi în urma implementării Planului Naţional de Dezvoltare "Anghel Saligny". Fiecare dintre aceste resurse vitale pentru comunităţile noastre poate fi pusă în pericol de un scandal politic neîntrerupt, de o guvernare cu o susţinere şubredă.

2024 va fi un an deosebit de complicat, cu toate rândurile de alegeri. Va fi un test uriaş de maturitate din partea partidelor care asigură astăzi guvernarea, deoarece principala noastră preocupare trebuie să rămână asigurarea stabilităţii ţării şi a prosperităţii românilor. Am încredere că, în ciuda declaraţiilor de dragul ratingului, la televizor, şi de dragul mulţumirii unei părţi a activelor de partid vom trece peste acest prag. Alegerile sunt un prilej de a celebra democraţia, nu de a destabiliza ţara.

George Şişcu, deputat al PNL Tulcea.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Ion-Marian Lazăr.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ministerul Sporturilor, încotro?".

Stimaţi colegi,

Încă de la înscăunarea sa, controversatul ministru al sportului a suscitat atenţia opiniei publice cu o serie de acţiuni şi declaraţii ieşite din decor.

O să încep prin a aminti indelicateţea săvârşită de actualul ministru în cadrul turneului naţional de prezentare a Strategiei Naţionale pentru Sport, când a postat pe contul său de Facebook clipuri înregistrate în limba maghiară cu subtitrare în limba română.

Acest demers a determinat virulente reacţii şi a trecut în derizoriu munca unei echipe întregi de specialişti care a lucrat la elaborarea acestei strategii.

Este de asemenea stranie imposibilitatea ministrului de a recita un singur vers din Imnul Naţional al României, cu ocazia unui interviu acordat în luna martie a anului trecut, cât şi nesocotirea reglementărilor Uniunii Europene în ceea ce priveşte adoptarea Ordinului Ministerului Sportului nr. 500/2022.

Este demn de menţionat şi scandalul iscat între conducerea federaţiei române de hochei pe gheaţă şi domnul Carol-Eduard Novák, care a convocat în data de 15 februarie 2023 o adunare excepţională la sediul Ministerului Sportului, ca urmare a suspendării de către această instituţie a executării hotărârii adoptate la 15.09.2022 în Adunarea Generală Ordinară de Alegeri a Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă.

Acest scandal a culminat în data de 14.02.2023 cu înregistrarea de către Federaţia Română de Hochei pe Gheaţă a unei plângeri penale pentru abuz în serviciu, pe numele ministrului sportului şi a unor funcţionari din minister, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Tot în acelaşi registru nu pot să nu remarc faptul că actualul ministru nu a avut nicio poziţionare publică şi nu a iniţiat niciun fel de demers cu privire la cercetarea situaţiei privind îmbolnăvirile şi accidentările care au determinat Sport Club Miercurea Ciuc să nu se prezinte în data de 28 ianuarie 2023 la meciul programat cu echipa CSM 2 Corona Braşov, deşi a doua zi echipa din Harghita a jucat în formaţie completă cu echipa FEHA19 în campionatul Ungariei Erste Liga.

Fără a trece în revistă şi celelalte situaţii în care acest demnitar a făcut abstracţie că face parte din Guvernul României, mai ales atunci când se deplasează în judeţele locuite preponderent de etnici maghiari, aş aprecia ca fiind oportună remanierea acestuia chiar şi în contextul în care UDMR a anunţat că nu va schimba la preconizata rotativă titularii portofoliilor pe care le deţin în actualul cabinet.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu.

Vă rog.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Măsuri preventive în cazul unui cutremur".

Cu toţii am văzut zilele trecute consecinţele devastatoare ale cutremurelor din Turcia şi Siria. Eu, sincer, cred că orice om de bună credinţă a empatizat, involuntar, cu cei ce au avut de suferit de pe urma acestui cataclism.

Acest cutremur ne-a adus aminte şi ne-a făcut să reflectăm la cât de fragile şi uşor de curmat pot fi vieţile umane în faţa naturii.

Acest cutremur ne-a dat ocazia să punem pe pauză jocurile politice internaţionale şi să redescoperim latura noastră umană, oferind ajutoare şi sprijin celor ce se află în impas, indiferent de orientarea politică, religie sau rasă.

Tot cutremurul ne obligă să învăţam din greşelile altora şi să ne luăm măsuri preventive aici, la noi acasă. Nu putem prezice şi nici opri un astfel de cataclism, dar putem diminua consecinţele lui prin a evalua starea şi gradul de rezistenţă la seism al clădirilor, precum şi instruirea populaţiei în legătură cu modul de a acţiona în caz de cutremur.

Propun să începem cu sectorul medical, pentru că este "călcâiul lui Ahile" al fiecărei guvernări. Aici avem de-a face cu o densitate crescută de oameni vulnerabili şi, oricum, nu este un secret pentru nimeni cât de vechi sunt clădirile şi în ce hal este infrastructura spitalicească. Deci, propun evaluarea gradului de risc ale clădirilor din sectorul medical, clasificarea acestora în funcţie de riscul la seism şi instruirea personalului medical despre modul de acţionare în caz de cutremur.

Vă reamintesc că alaltăieri, 13 februarie, a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 5 grade în apropiere de Târgu Jiu, iar la câte spitale au luat foc în ultimii ani ne mai lipsea şi un cutremur ca să ne trezească la realitate.

Haideţi, totuşi, să nu stăm cu mâinile în sân şi să dăm vina pe forţa naturii, haideţi să luăm măsuri de prevenţie până nu e prea târziu!

Vă mulţumesc.

Sebastian Suciu, deputat AUR de Sibiu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Manea.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am urmărit cu interes dezbaterile din ultima perioadă, privind identificarea unor soluţii pentru reducerea abandonului şcolar.

Abandonul şcolar a fost şi continuă să fie una dintre cele mai serioase şi mai grave probleme cu care România se confruntă.

Fenomenele de abandon şcolar şi părăsire timpurie a şcolii reprezintă realităţi serioase, complexe, generate de o multitudine de cauze, adesea suprapuse, care necesită, în consecinţă, o diversitate de modalităţi de rezolvare şi combatere.

Din păcate, stimaţi colegi, România rămâne lider în topul Eurostat, cu cea mai mare rată a abandonului şcolar şi cu cei mai mulţi tineri care au abandonat timpuriu şcoala - peste 215.000 de copii şi tineri.

Situaţia stă şi mai rău în mediul rural, unde peste 23% dintre elevii intraţi în şcoală în urmă cu 8 ani au renunţat la cursuri până la terminarea gimnaziului.

Stimaţi colegi,

Cei mai mulţi copii care provin din comunităţile de romi din România au abandonat şcoala sau se află în risc de abandon şcolar. O parte şi mai însemnată din rândul acestor copii nu sunt cuprinşi încă în sistemul de învăţământ şi evident că nu sunt şi nu apar sub nicio formă în statistica Ministerului Educaţiei cu privire la abandonul şcolar.

Trebuie să fim conştienţi de următorul fapt - copiii care astăzi nu merg la şcoală, peste doar câţiva ani vor deveni adulţii României, fără şcoală, fără competenţe, fără abilităţi practice, fără meserie, fără locuri de muncă, adulţi ce se vor afla în situaţia de a nu se putea întreţine şi, nu în cele din urmă, vor fi în situaţia de dependenţă de ajutoarele şi prestaţiile sociale.

Aşa ne dorim oare să arate viitorul copiilor noştri?

Din păcate, stimaţi colegi, aşa va arăta dacă nu vom interveni cu soluţii clare.

Noul program de guvernare va trebui să cuprindă un capitol distinct pentru reducerea abandonului şcolar în comunităţile vulnerabile şi în comunităţile socio-economice defavorizate şi, implicit, în comunităţile de romi, pentru că, desigur, acolo este şi cea mai mare rată a abandonului şcolar.

Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar ce se derulează în prezent beneficiază de peste 543 de milioane de euro pentru finanţarea a peste 2.500 de unităţi de învăţământ care deservesc copiii din aceste grupuri vulnerabile.

Însă problema nu este doar despre starea infrastructurii şcolare. Masa caldă în şcoli este o soluţie binevenită pentru toţi copiii din România, este o măsură necesară, însă nu rezolvă şi nu este o măsură suficientă.

Este inadmisibil şi neconstituţional să nu găsim o soluţie la această problemă care s-a tot amplificat în ultimii ani.

O parte - şi cu asta închei - a soluţiei privind reducerea abandonului şcolar este, stimaţi colegi, şi încadrarea de noi mediatori şcolari. Şi aici - ştiţi că pe circuitul legislativ am o propunere, un proiect de lege pe care l-am iniţiat anul trecut, alături de o parte dintre dumneavoastră, şi pe care v-aş ruga să-l susţineţi.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă, vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

România are resurse, are oameni şi are nevoie de energie pentru a se dezvolta, însă, pentru a avea cu adevărat succes, are nevoie de o viziune şi de un plan.

Ministerul Energiei şi Guvernul nu par să aibă un plan şi o viziune pentru sistemul energetic naţional. Nu avem o strategie energetică naţională şi, deci, cum putem să avem aşteptarea de a avea succes?

Nimeni nu ştie ce se întâmplă la Ministerul Energiei, ce capacităţi avem, ce potenţial avem, care sunt riscurile, ce ambiţii avem, ca ţară, unde vrem să ajungem. Tot ce avem este un ministru care iese din când în când şi ne spune că "vorbim de nişte capacităţi" şi "se vor face"... ceva, cândva, undeva. Nimeni nu îşi asumă responsabilitatea, nimeni nu are răspundere. Ce capacităţi vom avea până în 2030-2050? Cum le vom finanţa? Care vor fi resursele energetice pe care le vom folosi? Care sunt ambiţiile noastre, ca ţară? Cât de independentă şi sigură va fi România? Care sunt riscurile ţării noastre în acest domeniu?

Ungaria are o strategie energetică naţională - foarte realistă, şi foarte ambiţioasă. Ungurii recunosc că resursele lor sunt foarte limitate, însă nu se dau la o parte de a avea ambiţii mari, de a depune toate eforturile pentru ca ţara lor să fie independentă energetic şi chiar au ambiţii de a fi exportatori de energie. Asta înseamnă să ai o viziune, să ai un plan.

Polonia are o strategie energetică naţională pentru 20 de ani, până în 2040. Polonezii recunosc că ce au este cărbune şi biomasă şi trebuie, într-adevăr, să importe gazul şi ţiţeiul, însă strategia lor naţională începe prin a recunoaşte că au ambiţii de a reduce emisiile de carbon, de a avea o ţară independentă energetic şi toate acestea trebuie făcute cu o tranziţie justă şi solidaritate. Asta înseamnă că nu trebuie să laşi oamenii fără locuri de muncă şi zone întregi devastate din punct de vedere economic şi social, aşa cum este la noi Valea Jiului. Iată, deci, o strategie energetică responsabilă!

România are resurse, are oameni, însă, din păcate, avem la Ministerul Energiei şi în Guvern oameni lipsiţi de integritate, de verticalitate şi fără absolut nicio viziune.

Trebuie să facem loc noii generaţii. Generaţia nouă este aici. După 33 de ani, tinerii, copiii din ʹ89 sunt pregătiţi, sunt şcoliţi, sunt manageri, sunt lideri în profesiile lor, sunt aici şi trebuie să le facem loc să îşi facă treaba. România are nevoie de ei. Putem mult mai mult, România merită mult mai mult.

Mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Rasaliu, vă rog.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică din această dimineaţă are legătură cu piaţa muncii.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cele mai recente date de pe piaţa muncii ne arată încă o dată cât de vitală este reducerea taxării muncii, o taxare susţinută pe deplin de Partidul Social Democrat. România se confruntă cu o forţă de muncă îmbătrânită, firmele din ţara noastră îşi doresc angajaţi autohtoni, dar nu prea mai au de unde să îi ia. Românii pleacă să lucreze în străinătate, iar antreprenorii se văd nevoiţi să angajeze cât mai mult personal din Asia. Este, de altfel, şi cazul firmelor care activează în HoReCa din judeţul Braşov, judeţ din care provin. Din ce în ce mai multe companii se confruntă cu o criză de forţă de muncă, iar angajarea personalului din Asia reprezintă, culmea, singura opţiune. Există însă şi aici foarte multă birocraţie care tergiversează mult momentul angajării. De foarte multe ori, pregătirea profesională a celor care vin din afara ţării este cu mult sub pregătirea profesională a angajaţilor autohtoni.

Datele arată că anul trecut Guvernul a aprobat un contingent de 100.000 de muncitori străini, iar pentru acest an cererea a crescut la 140.000. Din păcate, prognozele arată că România ar putea pierde în continuare 2,7 milioane de angajaţi, până în 2050. Este nevoie, aşadar, de reechilibrarea taxării muncii în raport cu capitalul. Prin taxe mai mici pe muncă vor creşte veniturile populaţiei active.

Ţinând cont de faptul că ţara noastră se află de mulţi ani într-un proces de declin demografic, politica Partidului Social Democrat este îndreptată punctual în direcţia aceasta, în scopul stabilizării forţei de muncă pe piaţa naţională.

Vă mulţumesc.

Rasaliu Marian, deputat de Braşov.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ţepeluş, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ziua de 15 februarie a dat ţării noastre doi mari români - pe Spiru Haret, matematician, astronom şi pedagog care a pus bazele învăţământului modern românesc. şi pe Titu Maiorescu, avocat, critic literar, eseist, pedagog, mentor al gândirii interbelice prin care cultura noastră s-a conectat la valorile europene, membru fondator al Academiei Române. În onoarea acestora, prin adoptarea Legii nr. 21/2022, astăzi sărbătorim pentru al doilea an "Ziua naţională a lecturii".

Ziua naţională a lecturii reprezintă un răspuns la tendinţa tot mai crescută de a ne baza în special pe cei mai tineri, pe o lume a imaginii, a exprimării şi informării din foto-video şi mai puţin din cuvântul scris, aşa cum arată studii ale Eurostat şi INS, efectuate de-a lungul ultimilor ani.

Deşi acest fapt nu este un lucru rău, el nu este totuşi suficient pentru o formare completă a educaţiei, pentru o îmbunătăţire permanentă a nivelului de cunoştinţe şi raportarea corectă la lumea care ne înconjoară.

Copiilor, tinerilor, nu li se mai formează la fel de mult ca în trecut înclinaţia să caute lectura, să îşi construiască propria lume, aceştia nu mai găsesc la fel de uşor plăcerea de a petrece timp într-o bibliotecă, în căutare de noi comori literare, nu li se mai pun bazele îndrăgostirii de cărţi. Iar acest lucru, din păcate, se simte în capacitatea lor de a comunica, în puterea de a înţelege un text scris şi de a extrage esenţa, ideile principale.

La Buzău, judeţul pe care am fost ales să îl reprezint, aceste neajunsuri au fost înţelese, iar autorităţile, alături de instituţiile de învăţământ, au demarat programe care încurajează lectura. Unul dintre acestea, "Buzăul citeşte", dăruieşte cărţi elevilor - 80.000 de cărţi donate elevilor de la clasa I la clasa a XII-a până acum -, prezintă prin intermediul reţelelor de socializare sugestii de lecturi potrivite pentru copii şi tineri, organizează evenimente care au în centrul lor lectura, iar programul a primit deja aprecierea celorlalte municipii din ţară.

Dar putem face mai mult. De aici, din Parlamentul României. Un exemplu este Proiectul de lege privind acordarea voucherelor culturale pentru elevi, o iniţiativă a PSD care concretizează solicitările reprezentanţilor Consiliilor elevilor din ţară, ale jurnaliştilor, ale scriitorilor, artiştilor, profesorilor. Pe primul loc în ierarhia bunurilor şi serviciilor culturale pentru care se vor acorda bonuri de valoare se află cărţile pe suport de hârtie, în format digital sau cărţi audio, ceea ce, cu siguranţă, va determina creşterea numărului tinerilor pasionaţi de lectură şi, de ce nu, va susţine economic şi piaţa de carte autohtonă, indiferent de formatul de consum.

Închei această pledoarie pentru lectură cu o încurajare pentru fiecare dintre noi, parlamentarii - să fim noi un exemplu! Să citim mai mult, să încurajăm pe cei din jur să citească, să oferim cărţi, să nu ne abţinem la votul pentru proiectele care încurajează lectura.

Vă mulţumesc.

Cu stimă, deputat al PSD, Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş, Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Brian Cristian, vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Puterea unui stat se vede în vremurile de criză şi mai ales în modalitatea în care se comportă instituţiile sale în vremuri de criză şi mai ales în modul cum îi tratează pe cei vulnerabili. Şi mă refer aici la cetăţenii ucraineni, pentru că ţara noastră a sprijinit Ucraina, atât prin eforturile statului român, dar mai ales prin eforturile societăţii civile.

Spuneam de la această tribună de multe ori cum voluntari stăteau în vamă, cum voluntari mergeau dincolo de graniţă cu resurse, cu ajutoare pentru cetăţenii ucraineni şi spuneam că toate aceste eforturi erau bine văzute în comunitatea internaţională şi ne arătau în ochii colegilor, în ochii europenilor, ca un stat puternic.

Din nefericire, vedem că în aceste zile avem parte şi de profitori de război. Şi sunt convins că ştiţi cu toţii despre situaţia din judeţul Maramureş - şi nu doar din judeţul Maramureş - privind deconturile false pentru ajutorarea ucrainenilor. Mă refer la acel Program 50/20 privind banii pentru cazare, respectiv mâncare pe care statul român îi plăteşte către refugiaţi.

Ce se întâmplă, practic? Sunt cetăţeni români care, cu complicitatea autorităţilor locale, dar şi a celorlalte instituţii, declară pe proprie răspundere faptul că au în locuinţa lor sau în alte spaţii de cazare cetăţeni ucraineni şi, doar pe o simplă declaraţie pe proprie răspundere, pot să deconteze sume colosale.

Ştiţi situaţia din comuna Petrova, comună în care s-au decontat şi în care Inspectoratul de Poliţie Maramureş a confiscat suma de aproximativ 3 milioane de lei. Este aberant faptul că într-o localitate în care, dacă ar fi să facem un calcul simplu, am vedea că populaţia respectivei localităţi aproape s-a dublat, nimeni nu a luat măsuri timp de luni de zile şi doar în momentul în care populaţia localităţii ar fi trebuit să crească de vreo 3, 4 ori, doar atunci s-au sesizat organele competente.

Mă întreb, ce face domnul Bode în aceste zile, în afară de a da în judecată universităţile care l-au declarat plagiator? Oare doarme? Priveşte cu atenţie şi îngrijorare?

Este aberant faptul că ne sabotăm singuri. Este aberant faptul că în România anului 2023 se întâmplă astfel de lucruri şi mai ales este aberant faptul că instituţiile statului român nu au o minimă pârghie de a verifica aceste lucruri.

Dacă am avea o platformă digitală în care să se verifice seriile paşapoartelor refugiaţilor, dacă am avea un minim sistem de tracking al acestora, situaţii similare cu cele din Maramureş nu ar mai apărea la noi în ţară.

Şi e evident că aici a fost o anomalie a sistemului, pentru că s-a văzut foarte clar diferenţa dintre populaţia respectivei localităţi şi numărul refugiaţilor declaraţi, dar în localităţile mai mari, precum Bucureştiul sau municipiile reşedinţă de judeţ, este mult mai greu.

Este imperios necesar să se ia măsuri în acest sens.

Şi, mai ales pentru restabilirea credibilităţii României şi a reseta sistemul şi pentru a avea o minimă şansă de a intra în Schengen, este necesar ca domnul Bode să-ţi dea demisia.

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Oana-Silvia Ţoiu.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Ministerul Familiei are astăzi în şedinţa Guvernului o cerere pentru 237 de posturi noi. O să depăşească doamna ministru Firea mia de subalterni.

Asta n-ar fi o problemă, dacă acest minister, această echipă uriaşă, ar genera valoarea pentru care există - dacă am avea proiectele pentru tineret, dacă am vedea scăzând gradul de sărăcie şi vulnerabilitate în rândul copiilor, dacă am vedea familiile protejate sau victimele violenţei domestice protejate acasă, dacă am vedea acest minister cerând şi de la celelalte ministere de resort, cum e cazul MAI-ului, pe violenţa domestică, responsabilitate.

Ce ştim însă - şi asta este o discuţie publică în audieri şi cu doamna ministru - este că în primele 9 luni ale anului trecut, din tot bugetul ministerului, au reuşit să consume peste 90% din categoria salarii şi sporuri, însă când ne uităm la proiectele pentru tineret, cele care chiar trebuiau să ajungă în teren, care trebuiau să ajungă la tinerii care aveau nevoie de ele, pentru că, nu-i aşa, avem o rată mare de şomaj în rândul tinerilor, un procent mare de NEET, de tineri care nu sunt în educaţie, în formare profesională sau angajare, deci o mare nevoie pentru aceste programe, până în septembrie anul trecut fusese consumat din acest buget de proiecte doar 1,3%.

Dacă nici asta nu este dovada clară a unui minister care există doar pentru sine însuşi sau pentru doamna ministru, nu ştiu ce e. Să plăteşti salariile, bonusurile din 90% din banii pe care i-ai avut la îndemână, însă, când te uiţi la ce iese din munca acestor oameni la nivel de proiecte, să ştii că nici măcar n-au fost cheltuiţi banii, nu mai vorbim de rezultatele lor, e destul de clar că deja era muncă puţină, cu rezultate puţine şi cu oameni mulţi.

Ei bine, astăzi, în şedinţa Guvernului, se cer 237 de posturi noi. Aceste 237 de posturi noi vor costa, în medie, peste 5.500.000, 6.000.000 de euro pe an. 6.000.000 de euro pe an pentru încă 237 de angajaţi, pentru peste 1.000 de subalterni pentru doamna Firea, în condiţiile în care singurele rezultate pe care le are, singurele rezultate cu care s-a lăudat mai departe, în întâlnirile cu comisarii europeni, sunt cele lăsate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de noi, în guvernare, şi cele negociate în Parlamentul European - accesul la bani pentru garanţia pentru copii.

Şi chiar dacă România este printre ţările care ar avea prioritate la banii respectivi, şi acolo acest minister a întârziat un an de zile planul de măsuri cu care să atragă resursele necesare pentru copiii din mediile vulnerabile din România.

Ei bine, nu cere banii pentru proiecte sau rezultate concrete pentru aceste familii, ci 237 de posturi noi care ne vor costa 6.000.000 de euro, ca doamna ministru Firea să depăşească 1.000 de subalterni.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Făgărăşian, vă rog.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Potrivit celor mai recente evaluări ale autorităţilor publice din România, aproximativ 160.000 de copii români au cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate. De asemenea, 1 din 3 copii români sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială. Din anul 2003, de când a fost eliminat regimul vizelor pentru români, autorităţile române nu au făcut nici măcar efortul de a afla câţi copii trăiesc cu dorul părinţilor plecaţi peste hotare şi câţi sunt supuşi privaţiunilor materiale şi riscului de a abandona şcoala. Abia în urmă cu câţiva ani s-au realizat nişte statistici vagi, făcute de ochii lumii, incomplete, pentru a se mima grija pentru ei, fără să se elaboreze politici, fără să existe o preocupare pentru starea lor materială şi pentru modul în care ei reuşesc să meargă la şcoală. Abia după venirea PNL la guvernare s-au implementat primele proiecte-pilot, cu finanţare europeană nerambursabilă, care s-au demonstrat un succes.

Stimaţi colegi,

Mă bucur să vă anunţ că, ieri, alături de colegii mei liberali, am depus la Parlament o propunere legislativă prin care acordăm dreptul instituţiilor publice, şcolilor, spitalelor, ONG-urilor şi cultelor religioase să atragă finanţări europene şi să deruleze programe speciale pentru copiii cu părinţi plecaţi în străinătate. Pentru realizarea acestui obiectiv, am identificat şi o finanţare de 150 de milioane de euro, bani nerambursabili, din sursa FSE+ - Fondul social european Plus - "Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027", pentru a susţine astfel de activităţi. Un prim pas este de a ajuta, în mod real, cel puţin 20.000 de copii, care să fie sprijiniţi prin asemenea proiecte. Pentru copii vor fi elaborate măsuri pentru pregătirea şcolară suplimentară şi servicii sociale, psihologice şi juridice adaptate.

Stimaţi colegi,

Cred că proiectul pe care noi, parlamentarii liberali, l-am depus în Parlament, şi care trebuie să se implementeze până la sfârşitul acestui an, reprezintă nu numai un semn de responsabilitate faţă de copiii noştri, faţă de viitorul acestei ţări, ci şi un semn de recunoştinţă faţă de milioanele de români care trudesc peste hotare şi care trimit rezultatul muncii lor acasă. Oricât de mult i-ar dispreţui unii politicieni pe românii din diaspora care îşi câştigă în mod onest existenţa şi îşi întreţin familiile rămase în ţară, diaspora românească este de ani de zile cel mai puternic investitor din România şi pilonul pe care s-au bazat creşterea şi dezvoltarea economică din ultimii ani.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică intitulată "Şansa de a reda românilor resursele naturale, dar şi demnitatea".

Dragi români,

De aproape două luni de zile se discută în spaţiul public despre privatizarea frauduloasă a Petrom-ului, despre clauzele profund ilegale din contractul de privatizare a OMV Petrom şi despre implicaţiile acestui demers iresponsabil început de binomul Ion Iliescu - Adrian Năstase şi continuat de toţi cei care au reprezentat puterea politică în România.

De aproape două luni de zile, reprezentanţii puterii, domnul Klaus Werner Iohannis, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu şi Virgil Popescu - nemuritorul ministru al energiei, nu scot un cuvânt pe acest subiect.

Privatizarea OMV Petrom a fost în dezavantajul României, care, pentru o resursă estimată în 2004 la peste 100 de miliarde de dolari, a primit modica sumă de 669 de milioane de dolari, din care a plătit şi 500 de milioane de dolari - taxa de mediu. În final, prin cozile de topor, România a cedat firmei austriece un patrimoniu evaluat la peste 100 de miliarde de dolari, pentru care a primit infima sumă de 169 de milioane de dolari. OMV Petrom a primit tot: 100% din petrolul românesc şi exploatarea acestuia, 50% din producţia de gaze naturale şi tot ce înseamnă active - conducte şi magistrale de transport, terenuri şi clădiri, arhiva şi baza de date. Ţinând cont de preţul plătit de firma austriacă, nu se poate vorbi despre o achiziţie, ci doar despre un cadou pe care statul român, din motive ştiute doar de către decidenţii vremii, a înţeles să îl facă. Evident, în defavoarea românilor şi României.

Privatizarea OMV Petrom este un caz-şcoală, în care nefirescul şi-a spus cuvântul - peştele mic l-a înghiţit pe cel mare. O firmă austriacă cu 5.000 de angajaţi a preluat un colos având peste 40.000 de angajaţi. Acest lucru a afectat şi afectează securitatea energetică a României. Cu toate acestea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu este interesat de acest subiect.

Deşi contractul de privatizare conţine clauze contractuale ce încalcă legislaţia din România, nicio autoritate a statului român nu se sesizează sau poate i se interzice să facă asta. Actuala putere tace, dar susţine, cu mult cinism, jefuirea României de către OMV Petrom.

Să nu uităm de celebra O.U.G. nr. 186 din decembrie 2022, ordonanţa Guvernului condus de Nicolae Ciucă, prin care se stabilea taxa de solidaritate. Astfel, OMV Petrom este "iertat" să plătească statului român peste 500 de milioane de euro. De ce? Care au fost adevăratele motive pentru acest demers? Dacă este vorba de incompetenţă, atunci unde sunt demisiile? Dacă nu este vorba de incompetenţă, atunci suntem îndreptăţiţi să ne gândim la complicitate, trădare sau relaţie cu beneficii. Cu toate acestea, niciun reprezentant al puterii nu este interesat să afle, cu adevărat, ce s-a întâmplat în ceea ce priveşte privatizarea OMV Petrom. Nici măcar nu se obosesc să mimeze minimul interes, deşi ei ştiu foarte bine culisele acestui jaf. Dar şi românii au dreptul de a cunoaşte adevărul.

Această tranzacţie nu se poate justifica prin niciun argument logic, de afaceri, de oportunitate, de orice. Singura raţiune care poate justifica jaful ţine de articolele prevăzute în Codul penal şi care fac referire la constituirea unui grup infracţional organizat în vederea subminării economiei naţionale, trădare de ţară.

Cazul OMV Petrom demonstrează faptul că România este o colonie. Suveranitatea a fost tranzacţionată de actuala putere, iar România este condusă de impostori şi incompetenţi, lipsiţi de orice viziune în ceea ce înseamnă promovarea intereselor naţionale.

Din păcate, nu este singurul exemplu al jefuirii României de către factorul extern, în complicitate cu acele cozi de topor. Voi continua să le dezvălui, ca şi modul în care România a fost anihilată de către aceştia.

Dragi colegi,

Legea fundamentală a României - Constituţia, resursele naturale, demnitatea şi suveranitatea nu sunt negociabile.

Pe această cale, vă invit să vă implicaţi şi să apăraţi interesul naţional!

Este momentul să vă reamintiţi de ce v-au trimis românii în Parlament!

Avem şansa să demonstrăm că încrederea acordată de cetăţeni a meritat!

Vă provoc să ne axăm pe ceea ce contează - România şi direcţia în care ne îndreptăm!

Aşa cum alte state europene şi suverane - vezi Germania şi Franţa - au reuşit, România de ce nu ar demara demersurile necesare pentru a recupera şi naţionaliza OMV Petrom, pentru a reda românilor şi României resursele naturale care li se cuvin?

Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Au mai depus declaraţii în scris:

- Din partea Grupului parlamentar al PSD - domnul deputat Mihai Weber, Eugen Bejinariu, Nicoleta Goleac, Ana-Maria Cătăuţă, Nicu Niţă, Adrian Alda, Ştefan Muşoiu, Ioan Mang, Oana-Gianina Bulai, Vasile Cîtea, Daniel-Florin Ghiţă, Romeo-Daniel Lungu, Raluca Giorgiana Dumitrescu, Daniela Oteşanu, Laurenţiu-Daniel Marin, Silviu Nicu Macovei, Romulus-Marius Damian, Mirela Furtună, Florian-Claudiu Neaga, Radu-Marcel Tuhuţ, Daniel Tudorache, Elena Stoica, Cristina-Elena Dinu, Vasilică Toma, Ana-Loredana Predescu, Dan-Constantin Şlincu;

- PNL - Oana-Marciana Özmen, Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Ervin Molnar, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Iulian-Alexandru Muraru, Florin Alexe, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Elena Hărătău, Vetuţa Stănescu, Maria Stoian, Ioan Balan, Bogdan-Iulian Huţucă;

- USR - Denisa-Elena Neagu, Radu Panait;

- AUR - Antonio Andruşceac, Raisa Enachi, Mircia Chelaru, Silviu-Titus Păunescu, Radu-Vicenţiu Grădinaru, Vasile Nagy;

- Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - Dragoş Gabriel Zisopol;

- Neafiliaţi - Mihai Ioan Lasca, Cristina Camelia Rizea, Dănuţ Aelenei, Dumitru-Viorel Focşa, Oana-Alexandra Cambera, Bogdan-Alexandru Bola.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Hoţii au muşcat rău din noi!"

La sfârşitul anului 2004, Petrom a fost privatizat, iar compania austriacă OMV AG, companie în care GazProm deţinea acţiuni şi interese, devine noul acţionar majoritar. Compania a trecut printr-un amplu proces de reorganizare.

Preşedinte al României era nimeni altul decât Ion Iliescu.

Vă mai amintiţi sloganul "Nu ne vindem ţara!"?

Premier era Adrian Năstase, Dan Ioan Popescu era ministrul Industriei şi Resurselor, Valer Dorneanu preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar Nicolae Văcăroiu preşedintele Senatului.

Astfel, grupul austriac OMV a preluat o participaţie de 33,34% din capitalul Petrom.

Petrom s-a vândut atunci cu un preţ mult subevaluat, întrucât nu exista concurenţă la bani.

Petrom, mi s-ar fi părut normal să nu se privatizeze aşa cum s-a privatizat. Nu poţi să cedezi tu, statul, monopol din mâinile tale în mâini private. Dar, dacă tot au decis privatizarea - pentru că practic în ceea ce priveşte ţiţeiul, Compania Petrom are monopol, că ce mai au restul este foarte puţin -, în primul rând, trebuia separată producţia de exploatare, de distribuţie şi făcute companii separate, care să fie privatizate fiecare. Dar s-a trecut, după cum v-am spus, un monopol din mâinile statului în mâini private. În aceste condiţii Petrom era extrem de interesantă pentru multă lume.

La vremea respectivă, Petrom avea rezerve cunoscute de un miliard de barili de ţiţei. La preţul de atunci al ţiţeiul, la condiţiile geologice din România şi la ceea ce se întâmpla aici, se putea vinde ţiţeiul cu 10 dolari barilul.

Deci numai ţiţeiul din pământ, la vremea respectivă, valora 10 miliarde de dolari. Înainte de privatizare, cu un an sau doi, chiar compania OMV a venit în România, la Petrom. S-au oferit, pentru 80 de staţii de benzină, pentru 80 de benzinării pe care voia să le cumpere, 80 de milioane de dolari. Deci un milion de dolari pe benzinărie.

Petrom avea, din câte îmi aduc aminte, la vremea respectivă, vreo 800. Deci valoarea distribuţiei era uşor încă 800 de milioane. Rafinăriile, platformele de foraj...

Valoarea de înlocuire a unei platforme de foraj era la 150 - 200 de milioane. S-au vândut toate cu 100 de milioane. Având în vedere toate aceste elemente, evident că era foarte interesant de cumpărat.

Oare este vorba de neştiinţă sau de sabotarea intereselor naţionale şi multă, multă mită virată în conturile din offshore ale politicienilor aflaţi atunci la butoane?

Asemenea hoţii nu pot fi prescrise, iar vinovaţii trebuie traşi la răspundere, până la ultima lor spiţă, pentru recuperarea prejudiciului adus!

Numai aşa îndreptăm România!

Domnul Adrian Alda:

"PSD a transformat agricultura românească într-una competitivă, dar şi ecologică"

Agricultura românească a evoluat, în ultimul timp, extrem de mult. Se găsesc, în continuare, o grămadă de cârcotaşi care născocesc numai neajunsuri pentru acest domeniu principal de activitate, însă datele statistice îi contrazic. Mai mult, să-ţi recunoască un principal competitor eforturile concretizate, prin creşterea tuturor culturilor de cereale, este încă o dovadă în plus că agricultura a fost atent şi foarte bine gestionată ori de câte ori acest domeniu a fost condus de PSD. Iar când spun competitor, mă refer la vecinii noştri din sud, bulgarii. Aceştia ne-au declarat, recent, liderul incontestabil, în Balcani, în ceea ce priveşte exporturile de cereale. Aprecierea aceasta se bazează pe un studiu, ambele aparţinându-i lui Borislav Gheorghiev, unul dintre economiştii Camerei de Comerţ Bulgare.

Potrivit observaţiilor sale, realizate pe o perioadă începând cu 2002, respectiv cu 5 ani înainte de aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană, şi care inventariază inclusiv şi recoltele anului trecut, se remarcă faptul că ambele ţări şi-au crescut producţiile de cereale la hectar. Altfel spus, în ciuda criticilor şi a opoziţiei manifestate de o parte mai reticentă a investitorilor în agricultură faţă de politicile Bruxelles-ului, destinate acestei zone de activitate, economistul din ţara vecină remarcă îmbunătăţirea stării sectorului, cât şi augmentarea cantităţilor de roade. În studiul său, Gheorghiev a făcut o comparaţie în natură (în tone) pentru exporturi, importuri şi sold pentru toate ţările balcanice. Iar de aici a rezultat că, în ultimii 22 de ani, în paralel cu inovarea tehnologică şi chiar şi cu schimbările de paradigmă naţională privind agricultura, în funcţie de cerinţele Uniunii Europene, România a rămas lider absolut al Balcanilor în privinţa cerealelor, secondată de Bulgaria, apoi de Serbia.

Astfel, deşi Bulgaria are un sold pozitiv constant pentru producţie şi pentru balanţa echilibrată în comerţul cu cereale, soldul pozitiv al României este egal cu suma soldurilor pozitive ale statului de la sud de Dunăre şi cu cel al Serbiei, calculate împreună.

Drept concluzie, la studiul realizat de expertul bulgar, producţia agricolă a României este bine valorificată la export, cu valoare adăugată brută adusă în ţară. Este la fel de adevărat şi că exportăm milioane de tone de cereale din producţia proprie, în formă brută, comparativ cu statele europene mai puternic dezvoltate din punct de vedere agricol, care exportă numai produse cu înalt grad de prelucrare. Însă, trebuie să avem în vedere că vorbim de iniţiativa privată şi de dorinţa şi opţiunea acesteia de a acoperi o astfel de cerere de materie brută a pieţelor.

Limitarea exporturilor româneşti de materii prime brute poate fi considerată o formă de îngrădire a drepturilor investitorilor şi exploatatorilor privaţi din agricultură, decizie care ar putea să-i reorienteze pe unii dintre aceştia către alte ramuri de activitate.

Conducerea PSD a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale depune eforturi notabile astfel încât să poată asigura un echilibru între exigenţele Uniunii Europene şi rigorile şi necesităţile de producţie internă, dar şi cele legate de exportul cerealelor.

Vorbim despre o formă de succes. Numai că rezultatele deciziilor noastre viabile pot fi cuantificate şi într-un alt mod de reuşită. Mai concret, expansiunea agriculturii ecologice de după 2017, când PSD a revenit la guvernare, cât şi datele privind noile progrese din domeniu, furnizate de FiBL (Institutul de Cercetare a Agriculturii Ecologice), confirmă direcţia foarte bună în care se îndreaptă acest sector.

Deşi România este cunoscută în străinătate, în special pentru produsele ecologice, precum mierea, nucile, ierburile, fructele de pădure şi cătina, informaţiile oficiale indică faptul că cerealele şi culturile oleaginoase reprezintă jumătate din suprafaţa certificată ecologic a ţării noastre. Experţii menţionează că aproape 50% din suprafaţa certificată ecologic, în România, este utilizată pentru creşterea cerealelor şi culturilor oleaginoase, iar 12% pentru producerea culturilor furajere.

Potrivit datelor Institutul de Cercetare a Agriculturii Ecologice, în 2020, România avea aproximativ 134 de mii de hectare de cereale ecologice, ocupând locul 8 din Europa, după Germania, Franţa, Italia, Spania, Rusia, Ucraina şi Polonia. Grâul şi spelta aveau cea mai mare pondere între aceste holde cultivate, urmate de porumb. În ceea ce priveşte suprafaţa certificată ecologic sau în conversie, aceasta cifrează 520-570 mii ha. sau aproximativ 4% din totalul terenurilor agricole ale României, după informaţiile statistice din 2021. În plus, două treimi din suprafaţa certificată reprezintă terenuri cultivate, care includ şi culturi perene în proporţie de 7%, iar o treime sunt păşuni permanente.

Am remarcat că, pe fondul scumpirilor în lanţ privind costurile la energie, la materiile prime convenţionale, diferenţa dintre preţurile produselor standard şi ale celor ecologice a devenit minoră în ţara noastră. Şi, având în vedere şi suportul guvernamental oferit pentru acest tip de culturi, perspectivele de creştere ale producţiei, prelucrării şi comercializării ecologice par să fie destul de pozitive, în conformitate cu puterea economică a ţării, după cum estimează experţii din domeniu.

Aşadar, noi, cei de la PSD, la conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, am demonstrat că avem atât viziune, dar şi curaj să facem din agricultura românească o marcă europeană de succes!

Domnul Eugen Bejinariu:

În discursul public românesc al ultimului deceniu si jumătate au fost aprig blamate generaţii întregi de politicieni. Generaţia celor dinaintea mea şi generaţia mea. Am fost numiţi inadecvaţi, depăşiţi, chiar indezirabili. Pe unicul criteriu al vârstei, s-a creat şi instalat o paradigmă nouă, cea a nevoii de tineri, de politicieni proaspeţi care să preia administrarea ţării. Aproape că se instalase percepţia, la o parte din electorat, că lipsa de experienţă politică constituie virtute şi că anii îndelungaţi petrecuţi în serviciul public constituie, de fapt, un mare inconvenient.

Se reproşa unor oameni de 50 de ani, de 60 de ani şi mai mult că nu consimt să plece acasă, să se retragă, astfel încât "oamenii noi din politică", tinerii de 30 sau 35 de ani, să poată prelua ţara şi să conducă totul, "altfel".

Conflictul ideologic care a subminat vigoarea românilor s-a bazat, în bună măsură, pe dorinţa de a instala abrupt tot ce e nou în locul a tot ceea ce a fost, pe segregaţia de vârstă, pe blamul generic administrat politicienilor cu experienţă. Să fi fost activ mulţi ani în politică, să fi avut demnităţi publice în ultimii 20 de ani, să fi avut mai multe mandate de parlamentar, să fi fost decident în anii din urmă părea, în retorica publică, acum un deceniu, o vinovăţie suficientă la orice acuză. Să fii tânăr aspirant la roluri politice părea aproape echivalent cu ideea că eşti merituos. Vârsta, cu cât mai necoaptă a celor avizi de demnităţi publice, ajunsese să pară, în sine, o virtute suficientă pentru orice rol. Gălăgia demolatoare din spaţiul românesc nu selecta exemple ale ţărilor cu democraţii robuste, SUA, UK, Germania, Franţa, acolo unde oamenii care servesc domeniul public sunt cu atât mai valoroşi cu cât au mai multe decenii de activitate politică la vârf. Nu ne inspiram din modele parlamentare unde senatorii de 60, de 70 sau chiar 80 de ani constituie referinţa de valoare şi sursa de soluţii bazate pe înţelepciune, cunoaştere şi viziune, alegeam să prezentăm doar modelele de prim-miniştri, preşedinţi sau alţi aleşi în vârstă de 30 sau 40 de ani. Părea că neîmplinirile societăţii româneşti provin din faptul că administrarea ţării e aşezată greşit, de majoritatea electoratului, în mâinile unor oameni cu început de păr alb.

Ce s-a schimbat în ultimii ani? S-au petrecut concomitent două lucruri care au reaşezat convingerile publicului în matca firească a valorii lor. Sub presiunea generaţiei tinere, s-au împrospătat rândurile politicienilor cu doritori de bine a căror prestaţie a demonstrat că "a vrea" nu echivalează cu "a putea" şi că idealismul nu poate înlocui priceperea. Mulţi, prea mulţi dintre tinerii politicieni au eşuat în a demonstra că entuziasmul este mai important decât experienţa. Unora dintre tineri le-a reuşit experimentul şi ne-am bucurat cu toţii văzând că generaţia care vine aduce performanţă notabilă, cu instrumente şi soluţii noi. Marea majoritate a celor care au promovat teza progresului, prin înlocuirea vechilor generaţii cu politicienii tineri, au eşuat şi dezamăgit lamentabil. În acelaşi timp, al doilea lucru care s-a petrecut, greşelile demnitarilor tineri erau îndreptate discret de experienţa funcţionarilor mai maturi, soluţiile la probleme, crize sau inconveniente de parcurs apăreau tot de la oamenii cu exerciţiu îndelungat. Echilibrul a provenit de la oamenii mai înţelepţi decât pot fi tinerii care pariază doar pe propria vârstă. Chiar şi electoratul tânăr, în situaţiile dramatice prin care am trecut cu toţii, a înţeles că în faţa dorinţei de a face prevalează putinţa, că în crizele de orice fel este mai importantă experienţa, că progresăm dacă ne bazăm pe ştiinţă şi a şti în loc să ne ghidăm după instincte şi teorii.

În plus, o spun cu mândrie, generaţia mea şi cea dinainte sunt cele care au reuşit starea noastră de astăzi; România e în siguranţă şi ea aparţine lumii occidentale! Noi, politicienii mai vechi, suntem cei a căror viziune, înţelepciune, pricepere şi putinţă au scos România din zona gri a istoriei şi au aşezat-o de partea luminoasă a binelui. Nu credeam să auzim vreodată cuvântul război, cu referire la realitatea contemporană, dar, astăzi, în contextul dramatic şi odios în care ne găsim, ori de câte ori aud acest cuvânt, realizez cât de importante au fost determinarea, abilităţile şi viziunea de care am dat dovadă noi, politicienii vechi.

Avem nevoie de cât mai mulţi tineri în politică, avem nevoie de oameni cu prospeţime şi entuziasm, de modele şi instrumente noi, care ajută progresul, dar este important să consemnăm că toate lucrurile semnificative pentru securitatea de astăzi a României şi a românilor, pentru apartenenţa noastră efectivă la occident, la lumea liberă şi la valorile ei, toate acestea sunt realizări ale politicienilor din generaţii mai vechi decât cea care s-a compromis încercând să ne compromită pe noi.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Parlamentarii Forţa Dreptei remediază prostia şi minciunile USL-ului"

Manipulările şi minciunile venite de la PSD şi PNL parcă nu mai încetează. Anul trecut, toxica alianţă USL 2.0 anunţa, prin portavocea guvernului de păpuşari, că românii care sunt părinţi o vor duce mai bine, că vor avea salarii mai mari.

De ce? Pentru că ei vor acorda o deducere de 100 de lei din salariu fiecărui angajat părinte care are în întreţinere un copil de până la 18 ani (înscris la şcoală sau grădiniţă). Doar că, în realitate, părintele primeşte fabuloasa sumă de 10 lei, nu de 100 de lei, cum minţeau politicienii PNL şi PSD. Bravii manipulatori au uitat să spună oamenilor că scutirea de impozit pe venit se aplica sumei de 100 de lei extrasă din baza totală impozabilă, adică salariul net. Aşa că, suma finală este de 10 lei pe lună, nu 100, probabil pentru a preveni îmbogăţirea unui număr prea mare de români, care ar fi beneficiat de această sumă, peste noapte.

Deoarece minciuna are picioare scurte, iar manipularea incompetenţilor care conduc această ţară trebuie să înceteze, am depus, alături de colegii mei parlamentari Forţa Dreptei, o iniţiativă legislativă de modificare a Codului fiscal, prin care suma reală care rămâne angajatului pentru fiecare copil înscris la şcoală să fie de 100 lei/lună, nu bătaia de joc la care îi supune USL 2.0 acum pe români. În plus, am precizat, în iniţiativa noastră legislativă, că de această deducere vor putea beneficia şi cei care realizează venituri din activităţi independente sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală. Aspect pe care USL 2.0 "uitase" să îl completeze.

Ţin să menţionez, la final, că această propunere de proiect de lege a venit în urma petiţiilor primite şi a întâlnirilor pe care le-am avut cu constănţenii, care nu înţelegeau de ce nu se respectă promisiunea făcută. Ceea ce nu ştiau ei, şi nu ştiu majoritatea românilor, este că promisiunea era de fapt o ţeapă bine mascată. Din păcate, nu este şi nu va fi singura lor minciună de acest fel. Credibilitatea acestei toxice coaliţii de guvernare este aproape de 0. Forţa Dreptei reprezintă alternativa sănătoasă la aceşti mincinoşi şi hoţi care mint românii cu vorbe dulci.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Ministerul Finanţelor trebuie să aducă clarificări urgente privind aplicarea taxei de solidaritate pentru marile companii"

Ultimele săptămâni au fost marcate de numeroase discuţii privind aplicarea taxei de solidaritate pentru companiile mari din România, cazul concret fiind reprezentat de întrebarea dacă OMV Petrom ar trebui să plătească o astfel de taxă, în cuantum de 1% din cifra de afaceri. Aşa cum a precizat inclusiv Preşedintele României, Klaus Iohannis, Ministerul Finanţelor trebuie să clarifice dacă OMV Petrom va plăti taxa de solidaritate în România, pentru că actul normativ trebuie clarificat de iniţiator.

Ministerul Finanţelor este instituţia abilitată şi responsabilă de elaborarea şi implementarea acestei obligaţii financiare, precum şi de conformarea sa cu normele legale naţionale sau europene. Prin urmare, tot Ministerul Finanţelor trebuie să vină cu o soluţie la problema creată. Pasarea responsabilităţii către Ministerul Energiei este neavenită, în condiţiile în care această instituţie nu a fost consultată de Ministerul Finanţelor.

Partidul Naţional Liberal consideră imperios necesară clarificarea acestei situaţii incerte, deoarece nu ar fi corect ca unele companii din domeniul energetic să plătească această taxă, iar altele nu, şi pentru că profiturile companiilor din energie au fost obţinute în urma unor creşteri exagerate de preţuri, care au fost achitate de toţi românii.

Un alt motiv e unul cu implicaţii mult mai adânci şi priveşte capacitatea statului român de a impune legea. Dacă statul nu poate să îşi impună propria legislaţie, avem în faţă un lanţ de probleme. De aceea, oricine, persoană fizică sau juridică, trebuie să ştie că, în România, legea, aşa cum a fost ea gândită de autorităţile statului, nu este facultativă.

Nu suntem interesaţi de generarea unui conflict la nivelul coaliţiei, dar, în acelaşi timp, Partidul Naţional Liberal nu poate sta impasibil în faţa unei situaţii care poate pune în pericol interesele financiare ale statului român sau autoritatea acestuia. Trebuie să ne aşezăm la masă şi să vedem concret de ce ministrul finanţelor a ratat taxarea companiei OMV Petrom şi ce se poate face pentru a corecta această situaţie.

Pasarea vinei, la care apelează PSD, nu ajută România, nu aduce bugetului miliardele pe care le datorează cea mai mare companie energetică. În concluzie, este total contraproductivă, fiind doar o practică din registrul politicianismelor clasice care nu fac decât să mute atenţia de pe adevărata problemă şi eventualele soluţii corecte care pot fi dispuse.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Legile educaţiei trebuie dezbătute temeinic, pe îndelete!"

În ultimele zile, subiectul referitor la legile educaţiei a revenit în dezbaterea publică. Perspectiva PSD asupra acestor legi este că sunt proiecte mult prea importante, ce trebuie dezbătute temeinic, pe îndelete!

Acest lucru l-am afirmat încă din toamna trecută, atunci când i-am solicitat public ministrului educaţiei de la acel moment să prelungească dezbaterea cu privire la legile educaţiei, astfel încât să existe o consultare lărgită a tuturor factorilor vizaţi de modificările propuse.

Însă, Legile educaţiei vin să aducă o reformă sistemică, nu doar intervenţii punctuale! Tocmai de aceea este necesară o analiză atentă asupra lor, nu trebuie trecute pe repede-înainte.

Este destul de simplu să înţelegem că, aşa cum îi educăm pe copiii noştri, exact aşa se vor vedea schimbările la nivel de societate şi de ţară, în viitor. Cum poţi crea viitorul unei naţiuni dacă nu ai grijă de educaţia celor mai mici?

Consider că educaţia din România are nevoie de stabilitate şi de coerenţă în măsurile care vor fi întreprinse în perioada următoare. Orice schimbare nepotrivită poate să bulverseze cursul unor proiecte care au fost demarate. De aceea opinia tuturor celor implicaţi în sistemul de învăţământ este foarte importantă.

Un nou pachet de Legi ale educaţiei este necesar, cu toţii suntem de acord. Legea educaţiei, pe care o avem din 2011, are peste 100 de modificări, amendamente, completări, deja, putea să mai capete încă 20, 30, 50. Dar era un lucru benefic? În felul acesta nu ai putea avea o abordare integrată, care să vizeze totul, de la preşcolari, la gimnaziu şi liceu, cu aplecare şi spre zonele dezavantajate.

Este clar că avem nevoie de o reformă semnificativă, mai ales când vorbim de finanţare, având în vedere că cele mai mari probleme din educaţie pornesc de la subfinanţare. Ca un profesor să aibă prestanţă, trebuie să fie salarizat corespunzător, să existe salarii atractive ca să atragi oameni bine pregătiţi.

În acest moment, România este în faţa alternativei: reformă sau alunecarea pe tobogan în continuare.

Aliniere mai bună de stele decât e acum, din punct de vedere politic, nu cred că va mai exista, pentru că cele două viziuni politice diferite sunt acum împreună la guvernare. Dar trebuie să reţinem un lucru: îmbunătăţirea sistemului de educaţie nu se poate face peste noapte, urmărind cu creionul indicatorii unor grafice cu rezultatele altora.

Nu se ajunge la reformă chibzuită dacă nu se învaţă din istoria reformelor educaţiei din România!

PSD are 4 obiective strategice esenţiale, de mare importanţă pentru copii şi părinţi, în privinţa proiectelor Legilor educaţiei:

1. Acces neîngrădit la educaţie pentru toţi copiii;

2. Combaterea abandonului şcolar;

3. Importanţa pregătirii viitoarei forţe de muncă, respectiv calificarea în funcţie de cerinţele pieţei muncii

4. Dezvoltarea afterschool-ului pentru sprijinirea părinţilor care muncesc.

PSD va pune în discuţia coaliţiei stabilirea unui calendar extins de analiză publică şi adoptare. Timp este suficient, jalonul PNRR privind Legile educaţiei are termen trimestrul 3 al acestui an. În plus, inclusiv Comisia Europeană recomandă ca proiectele care cuprind reforme sistemice, deci şi cele privind Legea educaţiei, să nu fie grăbite pentru încadrarea în termen, ci să fie calitativ pregătite/finalizate până la data depunerii cererii de plată, respectiv până în martie 2024.

România poate aloca anul 2023 pentru a analiza cu întreaga societate - factorii interesaţi din educaţie, sindicate, dar şi cu părinţii şi asociaţiile de elevi - pachetul legilor educaţiei.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

"Protejarea patrimoniului de efectele dezastrelor naturale"

Cele două cutremure care au lovit Turcia şi Siria au produs nu doar pierderi însemnate şi de neînlocuit de vieţi omeneşti, ci şi numeroase distrugeri materiale.

Suntem solidari cu poporul turc şi transmit şi pe această cale sincere condoleanţe familiilor victimelor şi însănătoşire grabnică persoanelor rănite!

Efectele devastatoare ale acestor seisme au lovit puternic infrastructura şi au distrus monumente istorice de o valoare inestimabilă. Printre ele, şi un important monument din patrimoniul mondial UNESCO, castelul Gaziantep, una dintre cele mai bine conservate cetăţi din Turcia. Castelul Gaziantep datează de aproximativ 2000 de ani şi este o atracţie turistică, vizitată anual de aproximativ jumătate de milion de turişti.

Desigur, România este departe de Turcia, iar unda de şoc a cutremurelor nu a produs pagube materiale şi umane ţării noastre. Mai mult decât atât, Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) arată că principala diferenţă între cutremurele care s-au produs în Turcia şi cele care au loc în zona seismică Vrancea este că cele din Turcia au fost de suprafaţă, în timp ce în România au loc, în general, cutremure de adâncime. De aici şi amploarea distrugerilor, care este mult mai mare în cazul seismelor de suprafaţă.

Bilanţul distrugerilor din Turcia şi Siria m-au determinat să readuc în discuţie nevoia stringentă de a proteja patrimoniul cultural din România.

Patrimoniul cultural este definit, în legislaţia în vigoare, ca fiind format din totalitatea bunurilor care reprezintă o mărturie şi expresie a valorilor, credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor naţionale, indiferent de regimul de proprietate al acestora - Legea nr. 182/2000.

Ştiind că ţara noastră are unul dintre cele mai mari niveluri de risc seismic, un cataclism similar cu cel care a lovit Turcia şi Siria ar schimba total faţa multor oraşe şi zone. În cazul obiectivelor incluse în patrimoniul UNESCO, conform normelor în vigoare, autorităţile nu pot interveni în modificarea sau consolidarea monumentelor, dar pot lua măsurile juridice, ştiinţifice, tehnice, administrative şi financiare corespunzătoare pentru ocrotirea şi conservarea acestora şi pot să extindă studiile şi cercetările ştiinţifice şi tehnice, şi să perfecţioneze metodele de intervenţie care permit unui stat să facă faţă pericolelor care ameninţă patrimoniul cultural sau natural. În cazul obiectivelor din patrimoniul cultural al statului român, autorităţile pot interveni atât legislativ, cât şi tehnic în modificarea sau consolidarea monumentelor. Nu în ultimul rând, toţi locuitorii unei localităţi - oraş, comună, sat -, de la cel mai mic până la cel mai în vârstă, pot juca un rol principal în protecţia patrimoniului.

Toată lumea poate proteja patrimoniul, cu toţii suntem responsabili şi trebuie să ne implicăm activ în protejarea moştenirii culturale, Pentru că patrimoniul este ceea ce strămoşii noştri au păstrat, au creat şi au lăsat moştenire pentru a ne aminti despre ei şi viaţa lor.

Patrimoniul reprezintă acumulări de cunoştinţe şi experienţe devenite platforme de lansare pentru noi experimente care, la rândul lor, duc la creşterea calităţii vieţii. Este o moştenire transmisă de la o generaţie la alta, iar misiunea noastră este, astăzi, să participăm activ şi constant la valorificarea şi menţinerea vie a acestor bunuri.

Avem datoria să protejăm moştenirea culturală şi să o predăm intactă copiilor noştri. Să fim responsabili, să arătăm respect şi iubire faţă de bunurile primite de la străbunii noştri, pentru a avea ce transmite şi generaţiilor viitoare, care au dreptul să-şi cunoască rădăcinile, ţara şi valorile!

Domnul Vasile Cîtea:

"Taxa de solidaritate - măsură pentru susţinerea românilor"

În calitate de reprezentant al românilor susţin cu tărie că taxa de solidaritate de 1% pentru marile companii este necesară pentru a scădea taxele salariaţilor cu venituri mici şi medii.

În acest context economic dificil pentru majoritatea cetăţenilor, marile firme pot plăti măcar 1% din veniturile lor pentru a susţine salariaţii cu venituri mici şi medii care muncesc din greu şi contribuie cel mai mult la dezvoltarea economică a României.

La momentul actual, toate IMM-urile şi multe companii mari cu capital românesc plătesc taxe de 1% din venituri, iar acest lucru nu i-a condus nici spre faliment, nici spre o mărire nejustificată a preţurilor.

Replica companiilor care afirmă că se va perturba mediul de afaceri şi vor creşte preţurile este o exagerare nefondată. PSD este de partea salariaţilor cu venituri mici şi medii, care au fost afectaţi de inflaţie, şi sunt îngrijoraţi cu privire la starea lor materială.

Măsura propusă ar avea ca efect firesc scăderea impozitării muncii, astfel încât veniturile românilor să crească şi aceştia să nu fie cei care ispăşesc pe propria piele pedeapsa crizelor cu care ne confruntăm în această perioadă. Cu siguranţă că taxa de solidaritate ar contribui decisiv la implementarea unui nou prag de impozitare pentru angajaţii cu venituri mici şi medii, iar pentru România este necesar ca acest lucru să se întâmple cât mai repede cu putinţă.

Prin această poziţionare se dovedeşte din nou că, pentru Partidul Social Democrat, pe primul loc sunt oamenii şi economia românească.

Doamna Cristina Burciu:

"Noua lege a educaţiei va favoriza competenţele şi meritocraţia"

Prin pachetul legislativ al educaţiei, PNL sprijină reformarea tuturor domeniilor din învăţământul românesc. În mod prioritar, reforma şcolilor doctorale este un deziderat al formaţiunii noastre politice, ce se va putea realiza, în primul rând, prin clarificarea şi transparentizarea mecanismelor de atestare a studiilor doctorale.

În accepţiunea liberală, susţinem adoptarea unei proceduri unitare de acordare a diplomelor şi titlurilor de doctor, dar, în acelaşi timp, şi de anulare a acestora.

În vederea eliminării oricăror disfuncţionalităţi şi controverse legate de acest subiect, devenit delicat în România, PNL propune, în mod clar, ca deţinătorii unui titlu de doctor să nu mai poată renunţa voluntar la titlul sau la diploma de doctor.

De asemenea, susţinem ca diploma de doctor să se acorde de către instituţia organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD).

Nu în ultimul rând, dorim ca toate tezele de doctorat să devină automat documente publice, care vor fi disponibile spre consultare, alături de anexele aferente, pentru 90 de zile calendaristice, înainte de susţinerea publică, pe o platformă naţională de profil.

Potrivit propunerii înaintate de PNL, în această situaţie vor fi definitivate procedurile net îmbunătăţite de răspuns la sesizările de plagiat, analizele acestor cazuri urmând a se efectua la nivelul fiecărei universităţi în parte, în timp ce contestaţiile vor rămâne în dezbaterea şi analiza CNATDCU. În acest fel, CNATDCU va rămâne garantul calităţii şi originalităţii tezelor de doctorat.

Nu în ultimul rând, este de menţionat faptul că CNATDCU îşi va păstra, în mod echitabil, atribuţiile avute în prezent, privind abilitarea conducătorilor de doctorat sau realizarea unor standarde minimale cu privire la acordarea diplomelor de doctor.

Prin pachetul legislativ de modificare a Legii educaţiei naţionale, PNL şi-a asumat, de la bun început, implementarea şi trasabilitatea unui nou mecanism de protecţie a rigorii academice, precum şi de promovare a valorilor universale ale ştiinţei şi cercetării internaţionale în mediul educaţional românesc.

Sunt convinsă că specialiştii liberali au adoptat, până acum, cele mai importante măsuri care să definitiveze o nouă Lege a educaţiei completă, corectă şi pragmatică, astfel încât toate disfuncţionalităţile consemnate în ultimii 33 de ani să fie, în bună parte, rezolvate, iar copiii noştri să se poată bucura de un sistem de învăţământ propice dezvoltării şi evoluţiei.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Am decis să vă vorbesc despre politica de management şi activitatea Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud Muntenia.

Ştiu că pare anormal, de obicei suntem aici, la tribuna Parlamentului, pentru a critica, dar m-am gândit că putem privi şi jumătatea plină a paharului.

De obicei, o instituţie a statului care funcţionează nu trebuie lăudată. Asta e menirea ei, să funcţioneze. Şi pentru asta există Parlamentul, să legifereze mecanisme de funcţionare corecte, însă, în România, ne-am obişnuit să nu mai vedem asta. Auzim peste tot doar despre "avem agenţii care blochează proiecte europene, administraţii care sabotează finanţări guvernamentale şi funcţionari care îşi închipuie că sunt statul român" ş.a.m.d.

Agenţia de Dezvoltare Regională Sud Muntenia este, în context, o oază de normalitate într-un sistem pe care vrem să-l îndreptăm de mai bine de 30 de ani. Îmi permit să apreciez asta în calitate de parlamentar ialomiţean şi reprezentant al unui judeţ care a beneficiat constant de atenţia reprezentanţilor acestei agenţii şi de fondurile gestionate prin intermediul lor. Iar pentru a da şi rigoare acestei declaraţii, îmi permit să avansez şi o cifră estimativă. În Ialomiţa se derulează în acest moment 46 de proiecte sprijinite direct de către Agenţia Sud Muntenia, iar valoarea lor totală se ridică la 460 de milioane de lei.

Însă, nu asupra a ceea ce se întâmplă doresc să va atrag atenţia, ci asupra a ceea ce urmează să ne ofere Agenţia Sud Muntenia în următoarea perioadă. După cum probabil ştiţi, la acest moment, sunt în dezbatere primele Ghiduri de Finanţare pentru ciclul financiar 2021-2027. Lista cuprinde 6 ghiduri care vizează creşterea competitivităţii microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici din Regiunea Sud Muntenia, promovarea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin investiţii în clădiri publice.

Este, fără îndoială, un demers care implică eforturi uriaşe din partea responsabililor agenţiei. Dar nu doar a lor! Suntem aici, în Parlamentul României, pentru a facilita implementarea tuturor acestor proiecte, nu doar în Regiunea Sud Muntenia, ci în întreaga ţară.

Nu mă îndoiesc că munca echipei de management din cadrul Agenţiei de Dezvoltare Sud Muntenia nu este singulară.

Reiterez, în calitate de reprezentant al judeţului Ialomiţa, aprecierea şi admiraţia mea pentru munca tuturor celor care s-au implicat în realizarea Programului Regional Sud Muntenia şi am convingerea că suma de 1,5 miliarde de euro alocată acestuia va avea un impact semnificativ asupra calităţii vieţii locuitorilor regiunii noastre.

Ştiu că putem avea o regiune competitivă prin inovare, digitalizare şi firme dinamice. Ştiu că oraşele întregii Românii, nu doar ale Regiunii Sud Muntenia, devin prietenoase cu mediul. Sunt convinsă că toate proiectele de investiţii în infrastructura administrativă şi economică derulate la acest moment vor creşte atractivitatea zonelor în care trăim. Şi mai cred că investiţiile în infrastructura aferentă educaţiei, de la clădiri noi, la autobuze şcolare, oferă şansa noilor generaţii de a beneficia conştient de eforturile care se fac în prezent şi de a se bucura de viitoarele rezultate.

Vă propun să fim toţi alături de acest efort instituţional şi să nu obosim niciodată, susţinând toate aceste proiecte de dezvoltare regională, oriunde s-ar implementa ele.

Cu gândul în viitor, să acţionăm astăzi!

Domnul Dumitru Rujan:

"Introducerea de impozite noi, în România, va afecta economia şi pe români!"

Economiile statelor Uniunii Europene continuă să fie marcate de puternice riscuri şi incertitudini determinate de toate crizele care s-au manifestat în ultimii trei ani: pandemia COVID-19, agresiunea barbară din Ucraina, criza energetică, inflaţia accelerată, criza semiconductorilor, blocajele din lanţurile de aprovizionare şi aşa mai departe. Îngrijorător este şi faptul că Germania, motorul economic al Uniunii Europene, a înregistrat deja o scădere economică în ultima parte a anului trecut, iar alte state dezvoltate din UE sunt într-un mare risc de a intra în recesiune. În acest context, ne-am trezit că unii "specialişti" nerecunoscuţi de pe la noi au început să deschidă discuţii iresponsabile asupra pedepsirii companiilor, asupra unor impozite minime pe cifra de afaceri şi asupra renunţării la cea mai bună măsură fiscală adoptată de România în ultimele 3 decenii - cota unică de impozitare. Falsul patriotism pe care cred că îl manifestă cei care propun asemenea măsuri nu are nicio logică, ci, dimpotrivă, aceste scenarii fiscale sunt toxice şi pentru firmele din România şi pentru români.

Actuala coaliţie de guvernare şi-a asumat că nu va introduce niciun impozit nou şi nu le va majora pe cele existente şi s-a ţinut de promisiune. Mai mult decât atât, bugetul pentru anul 2023, propus de Nicolae Ciucă, a fost fundamentat pe actualul cadru fiscal, nefiind necesare noi biruri aplicate românilor sau firmelor româneşti. Chiar şi actualul ministru al finanţelor a recunoscut că nu este nevoie să se majoreze impozite sau să se introducă altele noi, pentru că bugetul a încasat mai mulţi bani din creşterea accelerată a preţurilor.

Ceea ce pot să afirm cu tărie este faptul că cei care au deschis discuţia pe posibile majorări de impozite şi taxe deja au făcut şi fac rău economiei României. Companiile care susţin cea mai mare parte a produsului intern brut, de teamă că vor fi supraimpozitate, vor amâna planurile de investiţii şi se vor gândi de două ori dacă mai creează locuri de muncă şi majorează salarii.

De asemenea, le-aş spune acelor falşi patrioţi, care susţin introducerea de impozite noi şi eliminarea cotei unice, că cei care vor suferi vor fi doar românii. Companiile străine vor găsi modalităţi să scape de plata unor noi impozite! Întrebaţi-l pe domnul Câciu cum i-a scăpat OMV printre degete! De asemenea, românii care muncesc mai mult sau s-au pregătit profesional mai bine, vor fi pedepsiţi prin impozitul progresiv. Ăsta este adevărul pe care cei care au deschis discuţia pe tema majorărilor de impozite nu vor să îl spună românilor!

Doamna Elena Hărătău:

"România are nevoie de schimbarea legislaţiei funcţionării şi finanţării parcurilor industriale"

România are nevoie de transferarea unităţilor economice de la stat către autorităţile locale, fapt ce presupune modificarea legislaţiei actuale, care nu mai este actuală, cel puţin din perspectiva parcurilor industriale.

Noua legislaţie trebuie obligatoriu să se adreseze tuturor structurilor de afaceri existente în România, respectiv parcurile industriale, parcurile ştiinţifice, incubatoarele de afaceri şi clusterele industriale.

În logica firii şi a desfăşurării lucrurilor, incubatoarele de afaceri trebuie să funcţioneze în parcul industrial unde societăţile îşi creează noi structuri de afaceri, ceea ce nu se întâmplă, din păcate, decât rareori.

Mai mult, reprezentanţii acestor structuri economice, care funcţionează în parcurile industriale, sunt vitregiţi, momentan, de ceea ce înseamnă accesul la fondurile structurale, în sensul eligibilităţii.

În realitate, parcurile industriale sunt considerate societăţi mari datorită faptului că acţionariatul este al primăriilor sau al consiliilor judeţene, iar cota de cofinanţare pentru accesarea de fonduri europene în ceea ce priveşte reabilitarea siturilor economice este de 50%.

De asemenea, parcurile industriale care funcţionează pe suprafeţe mai mici de 10 hectare nu au posibilitatea de exprimare, în sensul în care din veniturile pe care le colectează abia îşi plătesc angajaţii, neavând practic niciun aport la dezvoltarea parcului industrial. Specialiştii susţin că mărimea optimă a unui parc industrial trebuie să fie de cel puţin 20 de hectare.

În opinia mea, este necesar ca autorităţile publice să înţeleagă importanţa acestor structuri de afaceri, iar societatea administrator să aibă o poziţie mult mai vigilentă.

Este cât se poate de evident însă că avem nevoie de o nouă legislaţie, în vederea accesării de fonduri europene pentru dezvoltarea parcurilor de afaceri, care să conducă la dezvoltarea acestor structuri, extrem de importante în alte ţări europene.

Vechea lege a parcurilor industriale, Legea nr. 65/2001, a fost elaborată în funcţie de necesităţile de atunci din România, şi anume transferarea unităţilor economice de la stat către autorităţile locale, dar în acest moment nu mai este de actualitate şi trebuie schimbată.

În România există, în prezent, un număr de 55 de parcuri industriale, fapt ce ne plasează pe neonorantul loc 25 în Uniunea Europeană. Polonia conduce acest clasament şi cred că ar fi cazul să ne inspirăm din experienţa poloneză, dar şi din cea a vecinilor unguri, nu doar la acest capitol.

Doamna Elena Stoica:

"Statul român trebuie să rezolve problema încadrării în muncă a persoanelor cu dizabilităţi"

Din punct de vedere al incluziunii sociale, România are încă o serie de probleme rămase nerezolvate, care persistă de ani buni şi, ca atare, sunt foarte bine cunoscute. Un exemplu elocvent este cel al încadrării în muncă a persoanelor cu dizabilităţi, capitol la care, din păcate, suntem din nou codaşii Europei.

Studiile de specialitate arată că doar 17% din cele peste 800.000 de persoane cu dizabilităţi existente în prezent, în România, au un loc de muncă, fie şi pentru câteva ore zilnic, fapt reprobabil şi, în acelaşi timp, regretabil pentru o ţară care se respectă.

Faptul că statul român nu reuşeşte să integreze în piaţa muncii această categorie de persoane, mai ales pe cele care au şi resurse în acest sens, constituie un punct nevralgic, având în vedere situaţia din celelalte state ale Uniunii Europene. Procentul redus al angajării persoanelor cu dizabilităţi este motivat de către autorităţi de pregătirea inadecvată a acestora, precum şi de oferta extrem de precară de pe piaţa muncii.

Cu toate acestea, în România continuă să persiste informarea deficitară privind posibilităţile existente în vederea încadrării în muncă a persoanelor cu dizabilităţi, oferta redusă de locuri de muncă destinate acestei categorii sociale fiind însă un motiv insuficient pentru ca oamenii respectivi să nu poată fi ajutaţi să se integreze.

Trebuie remarcat faptul că persoanele cu dizabilităţi care doresc să se integreze sau să se reintegreze pe piaţa muncii au acces gratuit la procedurile de evaluare şi orientare profesională, indiferent de vârsta, tipul şi gradul de handicap.

În acest sens, integrarea socio-profesională a persoanelor cu dizabilităţi reprezintă o preocupare activă a conducerii Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, condus de PSD.

Creşterea procentului de angajare a acestor oameni i-ar ajuta în mod special, deoarece, prin activitatea depusă, li s-ar majora exponenţial gradul de utilitate publică, dar ar contribui şi la participarea activă în comunităţile locale.

Nu în ultimul rând, pe lângă impactul social pozitiv al integrării în muncă a fiecărui individ cu probleme de handicap, au de câştigat şi agenţii economici angajatori, care beneficiază de o serie de avantaje deloc de neglijat.

Astfel, societăţile comerciale care încadrează pe durată nedeterminată absolvenţi din rândul persoanelor cu dizabilităţi primesc din partea statului un stimulent financiar, respectiv o sumă lunară, reprezentând contravaloarea unui indicator social de referinţă, în vigoare la data încadrării în muncă.

În consecinţă, sunt sigură că responsabilii guvernamentali ai PSD acordă atenţia corespunzătoare acestor neajunsuri, pentru ca persoanele cu dizabilităţi să fie realmente sprijinite în căutarea şi găsirea unui loc de muncă, mai ales în această perioadă dificilă pentru toţi.

Doamna Raisa Enachi:

"Fraţii Tate"

Averea şi faima fraţilor Tate au devenit un subiect de interes în România, mai ales că, acum, se cunosc şi metodele prin care aceştia şi-au dobândit "celebritatea".

Analizând spusele acestora, Andrew şi Tristan Tate nu au fost întotdeauna bogaţi, existând perioade, conform propriilor afirmaţii, în care urmăreau persoanele la KFC pentru a verifica dacă nu cumva le-au rămas resturi. Deci, întrebarea care trebuie pusă acum, tuturor instituţiilor din România care ar fi trebuit să protejeze cetăţenii şi statul, este: cum de au devenit ei, subit, atât de înstăriţi, încât să îşi permită bunuri pe care cetăţenii cinstiţi ai acestei ţări nu le-ar putea agonisi într-o viaţă de muncă?

Născuţi în Statele Unite ale Americii, cei doi fraţi s-au hotărât să vină în România, să îşi deschidă un studio de videochat, dat fiind faptul că legea este atât de permisivă, încât puteau să realizeze ce îşi doreau cu o mare uşurinţă. Tinerele din cadrul studioului erau exploatate atât fizic, cât şi psihic. Andrew Tate chiar susţinea, la un moment dat, că au ales România datorită criminalităţii reduse, dar şi că şansele unui atac scad atâta timp cât nu te pui cu cine nu trebuie.

Trăim într-o perioadă în care naivitatea este la limite mari, mai ales în cadrul tinerilor şi mai ales a tinerelor care cad în capcanele unor astfel de persoane, care le promit o mulţime de lucruri, dar care, în cele din urmă, ajung să fie abuzate sexual, trimise în altă ţară să întreţină relaţii fără voia lor. Unele fete erau ademenite să vină în România cu promisiuni că o să se mute împreună, că o să fie împreună mereu, ca mai apoi, acestora, să le fie interzisă interacţionarea cu alte persoane în afară de ei, şi, chiar mai mult, le era interzisă părăsirea locuinţei. Ulterior, erau obligate să facă şi alte lucruri fără voinţa lor şi, pe deasupra, erau şi ştrangulate, bătute - victime ale abuzurilor sexuale.

Pe de altă parte, trăim într-o societate în care persoanelor încă le este frică să apeleze la organele statului, ştiind ca ar fi un proces de durată până li se vor rezolva problemele. Una dintre victime a cerut ajutorul poliţiei, în urma unei altercaţii cu o colegă, însă autoritatea statului, în loc să se implice, să rezolve problema, a îndemnat-o la o soluţie de compromis, împăcarea.

Ministerul Afacerilor Interne ar fi trebuit să fie un refugiu pentru aceste tinere! Din păcate, legile ţării noastre sunt atât de permisive, încât le-au permis celor doi fraţi să îşi conducă afacerile după bunul-plac şi să fie traşi la răspundere mult după venirea lor în ţară. La un moment dat, una dintre tinere a reuşit să evadeze, primul lucru fiind să scrie o declaraţie la Poliţia din Voluntari, declaraţie care a fost retrasă la insistenţele unui poliţist! Acesta îşi contactase fosta colegă, Luana Radu, implicată în acest caz, şi ar fi insistat până victima a retras declaraţia, iar dosarul a fost clasat.

Să ne punem în postura părinţilor acelor fete, victimele traficanţilor, să ne gândim, o clipă, la ce înseamnă pentru ei, ştiind prin ce au trecut fetele lor şi la ce chinuri au fost supuse, faptul că poliţia română nu a făcut altceva decât să fie complice, prin nepăsare, la o tragedie.

Personal, nici nu îmi pot imagina, fiind mama unei fete, cum ar fi să fiu în postura în care copilul meu să fie controlat de către aceşti doi indivizi. Chiar şi Andrew Tate a afirmat faptul că în România nu există justiţie. Dacă e atât de influent, încât a manipulat atâtea persoane, şi este şi atât de încrezător în forţele proprii, mă întreb de ce ar fi capabil în cazul unei presupuse eliberări?!

Sunt curioasă cum aţi reacţiona dacă fiicele dumneavoastră ar fi hărţuite şi abuzate. Mă gândesc că nu v-ar pica bine, ştiind că autorităţile şi instituţiile ar trebui să aibă şi un rol proactiv, de prevenţie, dar, în schimb, v-ar îndemna să vă împăcaţi cu infractorii...

Aşadar, vă îndemn să luăm iniţiativă, să fim mai atenţi cu ceea ce se întâmplă în afara cercului în care trăim, pentru a crea o societate sigură, pentru ca viitoarele generaţii să se simtă în siguranţă când ies afară, indiferent de oră, şi, cel mai important, să învăţăm din greşeli şi să nu mai permitem ca acest lucru să se întâmple a doua oară!

Domnul Ervin Molnar:

"Perspectivele economice ale României sunt îmbucurătoare"

De la debutul crizei generate de pandemia de COVID-19, continuată astăzi de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei şi instabilitatea regională pe care această acţiune nesăbuită a adus-o, economia ţărilor europene a fost succesiv lovită şi afectată de evenimente imprevizibile.

Pentru a face faţă în continuare acestor efecte negative asupra economiei, instituţiile abilitate ale statului român trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a menţine stabilitatea economică a ţării şi a atenua impactul pe care îl resimt cetăţenii români. În acest context, decizia Băncii Naţionale a României de a menţine rata dobânzii de politică monetară transmite un mesaj de optimism privind evoluţia inflaţiei. Prin mesajul pe care îl transmite, BNR ne spune că inflaţia a ajuns într-un punct maxim, iar de acum încolo, dacă nu intervin alte turbulenţe pe pieţele externe, rata inflaţiei ar urma să scadă simţitor.

Pe baza acestor estimări, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la nivelul de o cifră, încă din trimestrul III al anului curent. Acest lucru înseamnă o încetinire şi chiar o scădere, în unele cazuri, a preţurilor la diverse produse.

Totodată, în motivarea deciziei sale, BNR arată că România are în continuare o creştere însemnată a PIB. Chiar dacă acest avans economic a început să-şi reducă din viteză, din cauza incertitudinilor generate de războiul din Ucraina, România rămâne o ţară cu o creştere economică importantă în regiune.

Economia României ar urma să înregistreze o creştere de 2,5% în 2023 şi de 3% în 2024, în timp ce rata inflaţiei se va situa la 9,7% anul acesta şi la 5,5% anul viitor, conform estimărilor Comisiei Europene.

Implementarea PNRR, precum şi atragerea celorlalte fonduri europene de care ţara noastră dispune, reprezintă principala locomotivă a economiei noastre în viitorul apropiat. Perspectivele sunt optimiste, România având o şansă importantă să se remarce ca actor regional cu influenţă considerabilă.

Avem toate atuurile: rezilienţa instituţiilor, resursă umană în mediul privat şi public capabilă să producă performanţă şi valoare adăugată. Cu o privire de ansamblu asupra contextului şi planificare pe termen lung, România va deveni un stat de care se va ţine cont în orice scenariu apărut.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNRR trebuie renegociat pentru a se adapta la realităţile actuale"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă un pachet coerent de investiţii publice şi reforme, o oportunitate unică de dezvoltare pentru România pe termen lung.

Astăzi, totuşi, toată lumea implicată în acest proces privind PNRR-ul, atât din România, cât şi din UE, trebuie să accepte contextul total diferit în care ne aflăm acum faţă de momentul elaborării acestui mare proiect european.

Aşa cum a menţionat şi preşedintele Klaus Iohannis la Consiliul European, România este interesată de flexibilizarea procedurilor care să ducă la o implementare mai eficientă a PNRR de către toate statele, nu doar de ţara noastră. Această poziţie este una legitimă în condiţiile în care PNRR-urile statelor membre au fost aprobate înaintea războiului din Ucraina şi a crizelor generate de acest război, în special în domeniul energiei. O serie de ajustări, deci, sunt justificate, şi ele vor fi luate în calcul de către Partidul Naţional Liberal.

Totodată, flexibilitatea solicitată de preşedintele Klaus Iohannis nu se referă exclusiv la PNRR, ci şi la programe precum REPowerEU, care au în vedere modernizarea durabilă a economiilor, inclusiv prin investiţii în domeniul energiei. Noi vom susţine ca această flexibilitate în implementarea PNRR şi a REPowerEU să însemne investiţii cât mai mari în domeniul energiei, care să asigure independenţa noastră energetică pe termen mediu şi lung, care să ne pună la adăpost de orice pericole pe care ţări asemenea Rusiei sau Belarusului le reprezintă pentru pacea şi liniştea din Europa.

De asemenea, vom susţine direcţionarea unor fonduri mai mari către IMM-uri, într-un context în care acestea au fost lovite de crizele suprapuse din prezent. Rigiditatea nu va ajuta pe nimeni, iar acest lucru trebuie înţeles şi la Bucureşti, şi la Bruxelles. Dacă vrem să atingem scopurile pe care cu toţii le urmărim, creşterea rezilienţei în faţa pericolelor externe şi a crizelor interne a statelor membre UE, dezvoltarea şi modernizarea lor etc., trebuie să conştientizăm nevoia de adaptare la diferitele contexte care se succed.

În vremurile tulburi pe care le trăim, Europa are nevoie de state puternice, pentru că numai împreună putem să oferim cetăţenilor noştri securitate, prosperitate şi servicii publice de calitate.

Doamna Mirela Furtună:

"PSD susţine românii care au nevoie de ajutor"

Partidul Social Democrat îşi respectă ideologia de stânga şi luptă pentru promovarea drepturilor persoanelor aflate în situaţii vulnerabile.

În acest sens, PSD consideră că sprijinul social trebuie să ajungă la cei care au nevoie, în special la familiile cu mulţi copii sau la cei care nu pot munci.

Din păcate, există o categorie nu foarte numeroasă de români care abuzează de sistemul de asistenţă socială. Dacă persoanele care aplică pentru venitul minim de incluziune sunt apte de muncă, dar refuză consilierea, cursurile de calificare şi locurile de muncă oferite de AJOFM, atunci înseamnă că nu au nevoie de venitul minim de incluziune În aceste condiţii este normal ca ajutorul social nu mai fie acordat acestor persoane, el nu trebuie să fie o formă de întreţinere a celor care pot, dar nu vor să muncească!

Persoanele care sunt apte din punct de vedere legal şi al sănătăţii de muncă vor fi înscrise automat la AJOFM. Vor fi chemate la AJOFM, vor fi consiliate acolo, vor fi calificate în vederea ocupării unui loc de muncă. Refuză acest lucru, înseamnă că nu are nevoie de venitul minim de incluziune.

Aceste proceduri au fost deja adoptate prin aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea venitului minim de incluziune, inclusiv cu prevederea privind persoanele apte de muncă, termenul de aplicare fiind 1 ianuarie 2024.

Persoanele apte de muncă şi care refuză calificarea în muncă nu vor mai primi venitul minim de incluziune. Pentru românii care nu pot munci sau se află în situaţii vulnerabile, PSD va continua să promoveze măsuri active în favoarea lor.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Mesajul ministrului adjunct de externe al Republicii Elene, domnul Andreas Katsaniotis, adresat elenilor şi filoelenilor din diaspora cu ocazia sărbătoririi Zilei Mondiale a Limbii Elene"

Îmi revine deosebita onoare să vă aduc la cunoştinţă mesajul ministrului adjunct de externe al Republicii Elene, domnul Andreas Katsaniotis, adresat elenilor şi filoelenilor din diaspora cu ocazia sărbătorii Zilei Mondiale a Limbii Elene - 9 februarie.

"[...] Ia priviţi ce lucru minunat este să constatăm că, de pe vremea când a vorbit Homer şi până astăzi, vorbim, respirăm şi cântăm în aceeaşi limbă. [...]

Adevărate cuvintele marelui nostru Seferis ...

De la «Micenele de aur» şi «Linearul B», de la discursul lui Homer şi marii tragedieni, până astăzi, în era informaţiei, tehnologiei digitale şi a reţelelor sociale, limba greacă este vie şi activă, producând istorie, cultură şi ştiinţă.

Pe parcursul milenarei ei călătorii, limba noastră a fost prezentă când evangheliştii au vestit în greacă venirea lui Hristos în lume, când îndepărtata Oceania a fost denumită după Titanul fiu al lui Uranus şi al Geei. A fost prezentă şi atunci când Elementele lui Euclid din Alexandria au fost traduse ca primă carte occidentală în limba chineză, dar şi când vocea greacă a devenit phone...

Greaca este deci o limbă universală, care a urmat o cale sintetică şi fructuoasă şi îşi continua parcursul - permanent îmbogăţită - în lumea modernă. Medicina ca si teologia, tehnologia ca şi filosofia, toate roadele intelectului uman se încadrează în ea.

Limba noastră este acea linie imaginară care uneşte gândirea milenară greacă cu preocupările de astăzi. Este cheia înţelegerii lumii contemporane. Este un bun universal, de înaltă valoare culturală, care ne aparţine tuturor. Iar noi privilegiaţi, ca şi continuatori ai unei limbi cu admirabilă atemporalitate şi ecouri globale.

Greci din străinătate,

Prieteni ai Greciei în fiecare colţ al pământului, limba noastră este lumea noastră. Şi noi, păzitorii şi mândrii săi protectori, hotărâţi să continuăm să vorbim, să gândim dar, da, şi să visăm şi în limba greacă..."

Pentru conştientizarea importanţei limbii elene în păstrarea identităţii etnice, dar şi a rolului său în cadrul culturii universale, în România, propunerea legislativă privind instituirea Zilei Limbii Elene a fost legiferată ca zi festivă, prin Legea nr. 204/2018, şi a fost pentru prima oară sărbătorită la Bucureşti de către Uniunea Elenă şi invitaţii acesteia, în anul 2019.

De atunci şi până în prezent, anual, în localităţile din România în care trăiesc membri ai Uniunii Elene s-au organizat şi se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

În acest context, permiteţi-mi ca în încheierea alocuţiunii, în calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, în numele membrilor organizaţiei noastre, să urez la mulţi ani Limbii Elene!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Peste 3 miliarde de euro destinaţi protecţiei mediului!"

Voi vorbi despre importanţa investiţiilor în protecţia mediului în România.

În primul rând, trebuie să înţelegem că mediul este una din cele mai importante resurse pe care le avem. Acesta oferă oportunităţi de dezvoltare şi susţine viaţa tuturor organismelor. De aceea, este esenţial să investim în protecţia mediului pentru a asigura o viaţă sănătoasă şi prosperă pentru generaţiile viitoare.

Alocarea de fonduri pentru acest domeniu poate avea un impact pozitiv asupra economiei, deoarece se pot crea locuri de muncă şi oferă oportunităţi de afaceri. De asemenea, investiţiile în acest domeniu pot ajuta la reducerea costurilor de mediu şi la creşterea productivităţii. Investiţiile în protecţia mediului pot contribui la reducerea poluării şi la prevenirea schimbărilor climatice. Ele pot ajuta la conservarea resurselor naturale şi la prevenirea pierderilor de biodiversitate. De asemenea, se pot preveni sau reduce efectele dezastrelor naturale.

Totodată, alocarea de fonduri pentru protecţia mediului poate ajuta la îmbunătăţirea calităţii vieţii, la reducerea poluării aerului şi a apei, la creşterea accesului la apă potabilă curată şi la reducerea riscului de îmbolnăvire.

România trebuie să investească pe mai departe în protecţia mediului pentru a asigura o viaţă mai bună pentru generaţiile de azi, dar şi cele de mâine.

Administraţia Fondului pentru Mediu asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului. AFM are în derulare, în acest moment, 13 programe de finanţare destinate acestui obiectiv. Vorbim de fonduri alocate protecţiei mediului în valoare de peste 3 miliarde de euro. Acest programe sunt: Programul "Casa verde fotovoltaice", Programul "Rabla clasic", Programul "Rabla plus", Programul pentru casarea autovehiculelor uzate, Programul "Rabla flote", Programul iluminat public, Programul microbuze electrice, Programul "Prima conectare" - PNRR, Programul de realizare a pistelor pentru biciclete, Programul eficienţă energetică în clădiri publice, Programul "Fabrici de reciclare" - PNRR, Programul "Rabla pentru electrocasnice", Programul privind educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului.

Toate acestea vor contribui la asigurarea unui mediu mai curat şi mai sănătos atât pentru noi, cât mai ales pentru generaţiile viitoare.

Investiţia în protecţia mediului este o investiţie pentru un viitor mai bun pentru noi toţi.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Să-l celebrăm cum se cuvine pe fondatorul statului român modern, Alexandru Ioan Cuza!"

La finele săptămânii trecute, respectiv în data de 11 februarie, s-au împlinit 157 de ani de la înlăturarea odioasă şi ruşinoasă de la putere a domnitorului fondator al României moderne, iar în 15 mai a.c. se vor împlini 150 de ani de la trecerea sa în eternitate.

Născut la 20 martie 1820, la Bârlad, Moldova, şi decedat la 15 mai 1873, în Heidelberg, Germania, Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I) a fost primul domnitor al Principatelor Unite şi al Statului Naţional România.

Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, şi al Ţării Româneşti, la 24 ianuarie 1859, a fost înfăptuită Unirea celor două principate române. A fost nominalizat în ambele principate de către Partida Naţională, care milita pentru unire, într-un context politic extern favorabil (după războiul Crimeii) şi în urma unui compromis între principalele partide ale vremii, liberal şi conservator.

Ales domnitor, Alexandru Ioan Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea Unirii Moldovei şi Ţării Româneşti de către puterea suzerană (Imperiul Otoman) şi puterile garante, şi apoi pentru desăvârşirea Unirii Principatelor Române, prin înfăptuirea unităţii constituţionale şi administrative. Aceasta s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format statul român unitar modern, adoptând oficial numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur parlament şi un singur guvern. Domnia lui Cuza Vodă a fost caracterizată de o nerăbdătoare dorinţă de a ajunge din urmă Occidentul, dar efortul domnitorului şi al sprijinitorilor săi a întâmpinat rezistenţa forţelor conservatoare şi a inerţiilor colective.

În cei şapte ani de domnie, Cuza Vodă a realizat o suită de reforme majore în scopul modernizării statului nou-născut, cum n-au realizat alţii de-a lungul multor decenii. După realizarea Unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României), au iniţiat importante reforme interne: reforma fiscală (1861), reforma administrativă (1862), secularizarea averilor mănăstireşti (1863), reforma agrară (1864), reforma învăţământului (1864), reforma justiţiei (1864) ş.a.

Întâmpinând rezistenţă din partea guvernului şi a Adunării Legiuitoare, alcătuite din reprezentanţi ai boierimii şi ai marii burghezii, precum şi ai Bisericii, în înfăptuirea unor reforme, Cuza formează, în 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, care realizează secularizarea averilor mănăstireşti la finele anului respectiv. În total, au fost preluate de la biserici şi mănăstiri aproximativ 25% din suprafaţa agricolă şi forestieră a Ţării Româneşti şi a Moldovei.

În anul următor, Alexandru Ioan Cuza dizolvă Adunarea Legiuitoare, act denumit lovitura de stat de la 2 mai 1864. În acelaşi an, supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă Constituţie (elaborată după Constituţia Belgiei, care era de inspiraţie franceză şi era considerată cea mai modernă constituţie a vremii) şi o nouă Lege electorală, menită să asigure Parlamentului o bază mai largă.

La 14 august 1864 decretează Legea rurală concepută de Kogălniceanu, prin care peste 400.000 de familii de ţărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, iar aproape alţi 60.000 de săteni au primit locuri de casă şi de grădină.

În timpul domniei lui Cuza au fost elaborate şi promulgate Codul civil şi Codul penal, de inspiraţie franceză (codurile lui Napoleon I), Legea instrucţiunii publice, Legea privind obligativitatea învăţământului primar, Legea contabilităţii, Legea consiliilor judeţene, ş.a. Au fost înfiinţate primele universităţi din România, respectiv cea de la Iaşi (1860), care azi îi poartă numele, şi cea de la Bucureşti (1864), precum Şcoala Naţională de Arte Frumoase şi Şcoala de Medicină Veterinară. A fost construit primul spital modern, Spitalul Colentina (1864), a fost introdus sistemul poştal modern (1864) şi a fost demarată prima cale ferată din ţara noastră, Bucureşti - Giurgiu (1865). Tot în această perioadă au fost organizate armata şi poliţia naţională, precum şi primul serviciu secret al ţării.

După desfiinţarea Adunării Legiuitoare, la 2 mai 1864, Cuza pierde sprijinul tuturor partidelor politice şi, pentru a putea guverna, se înconjoară de o camarilă din care fac parte, din păcate, şi mulţi funcţionari corupţi care primesc funcţii şi contracte cu statul. În aceeaşi perioadă, adversari mai vechi şi mai noi îi reproşează tendinţe autoritariste prin care îl imită pe protectorul şi mentorul său Napoleon al III-lea, devenit din preşedinte, împărat al Franţei, care avea o simpatie deosebită pentru domnitorul român.

Regimul personal, instituit după 2 mai 1864, a provocat nemulţumirea liberalilor radicali, care au făcut cartel cu conservatorii. Într-o astfel de conjunctură, în noaptea de 10/11 februarie 1866, o largă coaliţie a partidelor vremii, cunoscută sub denumirea de "monstruoasa coaliţie", l-a forţat pe Alexandru Ioan Cuza să abdice, cu ajutorul unei facţiuni a armatei, condusă de ofiţeri pe care el însuşi îi ridicase în grad şi în rang, beneficiind şi de o stare de nepăsare a poporului pe care-l slujise şi pentru care se sacrificase.

Un episod mai puţin cunoscut este că, după detronare, Alexandru Ioan Cuza a primit, din partea împăratului francez, în 1868, propunerea de a se reîntoarce pe tronul României, dar fostul domnitor a refuzat ferm, spunând că nu îşi doreşte să se reîntoarcerea în România cu sprijinul unei puteri străine, fie că ar fi vorba de Franţa, fie că ar fi vorba de Rusia.

Domnitorul fondator al statului român modern şi-a petrecut restul vieţii în exil, locuind majoritatea timpului la Paris, Viena şi Wiesbaden. A încetat din viaţă în 15 mai 1873, în hotelul Europa din Heidelberg, la vârsta de 53 de ani. A fost înmormântat, conform dorinţei sale, la Biserica Domnească de lângă Palatul Domnesc de la Ruginoasa, la înmormântarea sa participând cel puţin 30.000 de ţărani. După cel de-al Doilea Război Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.

Alexandru Ioan Cuza rămâne în istoria poporului român o figură luminoasă şi eroică, dar şi tragică, aflându-se în aceeaşi galerie cu Mihai Viteazul, Horea, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu, Iuliu Maniu, ş.a. Din păcate, în ultimele trei decenii s-a scris şi s-a vorbit tot mai puţin despre meritele istorice ale fondatorului României moderne. Dacă în 1966 chipul său a fost trecut pe bancnota de 50 de lei, a doua ca ordin de mărime, după 1989 nu a mai fost trecut pe niciuna dintre bancnotele emise, soartă pe care a avut-o şi marele luptător pentru libertate naţională şi dreptate socială Tudor Vladimirescu. Au fost publicate tot mai puţine lucrări istorice privind viaţa şi domnia lui Cuza, iar numele său a fost pomenit tot mai rar în cântece şi poezii. O excepţie notabilă este ardeleanca Paula Hriscu, o adevărată principesă a cântului popular autentic, care-l pomeneşte în recenta sa creaţie "Românie, mândru plai", în versurile: "Avram Iancu, Ioan Cuza şi cu Ştefan au luptat/Da,da, aici în ţara mea/Să nu calce sfânta glie vreun străin nebotezat /Da, aici da, aici în ţara mea."

Sub o influenţă străină vădită, îndeosebi de sorginte soroşistă, cercurile neoliberale şi conservatoare autohtone i-au proslăvit, în ultimii 30 de ani, pe regii României proveniţi din dinastia germană de Hohenzollern. Liberalii contemporani, care nu mai au multe lucruri în comun cu liberalii istorici, îl preamăresc pe regele Ferdinand, pe care l-au denumit Întregitorul, pentru a exploata politic faptul că Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost realizată în timpul domniei acestuia, sub guvernarea liberală condusă de marele prim-ministru Ion C. Brătianu. Un exces de zel, pe fondul unei necunoaşteri profunde a istoriei naţionale, a dus la înlocuirea de către administraţia liberală a municipiului Oradea a statuii marelui domnitor Mihai Viteazul din centrul urbei cu statuia regelui Ferdinand Întregitorul, omiţându-se că prima unire a celor trei ţări române (Ţara Românească, Ţara Moldovei şi Principatul Transilvaniei) a fost realizată în anul de graţie 1600, e adevărat pasager, de bravul voievod muntean şi că reîntregirea astrală din 1918 a fost demarată de domnitorul paşoptist şi patriot Alexandru Ioan Cuza, la 1859.

Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la trecerea în eternitate a lui Alexandru Ioan Cuza, solicit Parlamentului, Guvernului şi Academiei Române să acorde onoarea meritată şi să organizeze o comemorare cuvenită fondatorului statului român modern, la fel cum a făcut în septembrie 2022, la comemorarea a 150 de ani de la moartea marelui luptător paşoptist Avram Iancu, la începutul lunii februarie.2023, la împlinirea a 70 de ani de la moartea marelui luptător unionist şi politician român Iuliu Maniu, inclusiv prin emiterea unei monede cu efigia sa.

Recent, am avut privilegiul să-l cunosc pe un urmaş al marelui domnitor, respectiv pe strănepotul Bogdan Cuza, care a revenit în România de câţiva ani, locuieşte la palatul strămoşesc de la Ruginoasa şi a demarat anumite afaceri în Transilvania. Mi-a făcut impresia unui om deosebit şi a unui patriot adevărat, care cunoaşte temeinic istoria naţională şi vorbeşte fluent limba română, spre deosebire de urmaşele şi urmaşii regelui Mihai.

Cred că alături de domnia-sa se poate articula un curent de redeşteptare naţională, care să ne confere şansa unui nou început, pe care l-am ratat după răsturnarea regimului comunist totalitar în decembrie 1989.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

"Importanţa lecturii la bunul mers al societăţii"

Începând cu anul 2022, prin Legea nr. 21/2022, a fost instituită ziua de 15 februarie ca Zi naţională a lecturii. Legea, mai mult decât necesară, a fost o contribuţie a legislativului la o mai mare conştientizare a importanţei lecturii în viaţa fiecăruia dintre noi şi, implicit, la bunul mers al societăţii. În acelaşi timp, ea a venit în sprijinul Executivului şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în vederea asigurării unui suport legal pentru acordarea sprijinului material, financiar şi logistic bibliotecilor, muzeelor, instituţiilor de învăţământ, organizaţiilor neguvernamentale, editurilor, precum şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile educaţiei şi culturii pentru organizarea de evenimente de încurajare a lecturii.

După cum ştim, de-a lungul anilor, au apărut diferite statistici, unele elaborate de Eurostat sau de alte instituţii prestigioase din străinătate şi din România, în care puteam vedea că ţara noastră nu este, din păcate, printre statele care acordă o importanţă prea mare lecturii şi culturii, în general.

De exemplu, conform unui studiu efectuat între anii 2008-2015 de către Eurostat în 15 dintre statele Uniunii Europene, românii, alături de austrieci şi italieni, petrec în medie 5 minute pe zi cu cititul cărţilor, situându-se astfel pe penultimul loc, pe primul loc fiind Estonia, cu 13 minute, iar pe ultimul loc Franţa, cu doar două minute.

Fireşte, scăderea lecturii în rândul populaţiei nu este un fenomen singular, care se petrece doar în România. În studiul amintit mai sus, Eurostat mai arată şi că un procent de 1,1% din cheltuielile totale de consum au fost alocate de către cetăţenii europeni pentru cărţi şi ziare, acestea aflându-se în scădere de la an la an: de exemplu, în anul 1995 acestea se situau la 1,8%. Acest fapt confirmă conexiunea dintre obiceiurile de citit şi evoluţia societăţii, în ansamblu.

În ceea ce ne priveşte, odată ce semnalul de alarmă a fost tras, merită remarcat faptul că Executivul a alocat în anul 2022 cu 100% mai mulţi bani proiectelor culturale mari, dar şi pentru cele mici, independente. Mai mult, dorind să reducă din decalajul pe care îl are faţă de alte state membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte bugetul alocat culturii, România este printre statele din UE care au inclus cultura printre obiectivele finanţate din PNRR. Mai exact, 0,68% din PNRR sunt alocaţi acestui domeniu.

De aceea, deşi fiecare dintre noi este conştient că lectura nu a omorât pe nimeni, ci a salvat, merită să amintesc faptul că studiile efectuate de Universitatea Sussex ne arată destul de limpede că lectura unei cărţi nu este doar un obicei recreativ şi educativ, ci este şi unul care are de-a face cu sănătatea. Doar şase minute de lectură pe zi pot reduce nivelul stresului cu până la 68%! Mai mult, cei care au citit cel puţin o jumătate de oră pe zi o carte au trăit cu cel puţin doi ani mai mult decât cei care au citit reviste sau ziare.

În acelaşi timp, aş vrea să subliniez şi faptul că lectura unei cărţi ne mai fereşte de un alt pericol, cel al fenomenului "fake news". A citi o carte înseamnă să avem nu doar cunoştinţe noi, devenim mai greu de minţit şi manipulat, ci să avem şi spirit critic, ceea ce, evident, ne face mult mai abili în a detecta ştirile false şi adeseori manipulatoare, a căror menire nu este decât de a destabiliza societatea, aşa cum am observat în timpul pandemiei de COVID-19, şi mai ales în ultimul an, de când la graniţele noastre se desfăşoară un conflict militar.

Amintindu-ne cele subliniate anterior, apreciez că o campanie de genul celei a consumului a minimum doi litri de apă pe zi se cuvine şi în ceea ce priveşte lectura unei cărţi: Citiţi cel puţin 30 de minute zilnic şi veţi fi mai înţelepţi, fericiţi, sănătoşi şi mai puţin expuşi stresului!

Închei, dorind să vă întipăriţi în minte deviza unei cunoscute edituri de la noi: "Ai atâtea vieţi câte cărţi ai citit!".

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Situaţia tragică prin care trec Turcia şi Siria, ţări în care cutremure devastatoare au dus la pierderea a mii de vieţi nevinovate, nu poate să stârnească în noi decât sentimente de solidaritate şi de ajutorare. În acelaşi timp, ar trebui să fie şi un semnal de alarmă pentru propriul nostru sistem, defectuos şi din acest punct de vedere, al gestionării situaţiilor de criză.

Probabil, fiecare român, care a urmărit ştirile referitoare la catastrofele recente, s-a întrebat dacă nu cumva, la un moment dat, şi noi ne vom confrunta cu astfel de calamităţi. România este, în continuare, supusă unui mare risc seismic. Cei de la putere, care ar trebui să ştie clar măsurile necesare în cazul confruntării cu astfel de dezastre, sunt o apă şi un pământ, iar planul lor de urgenţă ar fi pur şi simplu un haos, cum, de altfel, se defineşte şi întreaga lor guvernare!

Deşi politicienii şi-au asumat să poarte pe umeri responsabilitatea unui întreg popor, rămân nepăsători faţă de siguranţa românilor. Există sute, poate chiar mii de clădiri care nu au fost controlate de instituţiile statului în vederea unor avize reale de stabilitate în faţa unui cutremur de intensitate semnificativă. Spre exemplu, la Botoşani, ultimele expertize asupra clădirilor cu risc seismic au fost făcute cu ani în urmă.

Desigur, la Botoşani, una din lozincile politice cu care PSD şi-a câştigat mandatul a fost la periferie ca în centru, dar, mai degrabă, centrul de interes al oraşului pare să prindă uşor-uşor contur de periferie subdezvoltată. Există clădiri vechi, blocuri întregi de locuinţe care n-au fost reabilitate niciodată, în care trăiesc bătrâni, părinţi şi copii ale căror vieţi, în contextul unui cutremur, ar fi într-un pericol iminent! Doar privind la aceste blocuri din stradă, peisajul este unul înfiorător, care nu te-ar putea duce nici măcar cu gândul la sentimentul de siguranţă.

Totodată, în suburbiile oraşului apar de nicăieri dezvoltatori care, prin mijloace neştiute şi neavizate de nicio comisie, construiesc case pe care le vând la negru, care se demonstrează de prea multe ori a fi case de carton. În realitate, ele sunt bombe cu ceas, mai ales când vine vorba de adevărate dezastre naturale care nu pot fi gestionate în momentul dezlănţuirii lor. Dar pe autorităţi nu le interesează, căci ei îşi văd de vilele lor de milioane de euro, construite în cea mai mare siguranţă şi după ultima modă, atunci când vine vorba de lux.

Proiectul Ministerului Dezvoltării prin care, online, se pot solicita şi primi fonduri pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, e frecţie la un picior de lemn. Prea puţini români sunt conştienţi de stadiul de protecţie şi stabilitate în care se află căminul lor, iar statul ar trebui să fie obligat să înfiinţeze o comisie prin care absolut toate clădirile să fie evaluate, şi mai apoi să primească avizul pentru comercializare sau locuire. Expertiza trebuie să fie reală, nu doar pe hârtie, nu doar prin intermediul pilelor şi relaţiilor cu suspuşii judeţelor şi ai oraşelor!

Un cutremur nu poate fi prevăzut sau controlat, astfel că nu putem decât să găsim măsuri cât mai optime pentru a-l gestiona. Dacă nu vom demara analize amănunţite şi nu vom acţiona, riscăm ca, la cutremure mai mici decât cele resimţite în Turcia şi Siria, mai bine de jumătate de ţară să se prăbuşească şi să fie curmate mii de vieţi nevinovate - ale unor oameni pe care îi iubim, ale părinţilor şi ale copiilor noştri!

Domnul Ioan Balan:

"Prin renegocierea PNRR, solicitată de preşedintele României, putem corecta erorile grave lăsate moştenire de USR!"

Solicitarea preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, adresată Consiliului European de la Bruxelles, privind flexibilizarea unor prevederi din PNRR şi renegocierea unor condiţionalităţi, oferă României şansa de a corecta toate erorile grave pe care le-au făcut foştii miniştri ai USR când au întocmit, în mare secret, acest document strategic. Iniţiativa preşedintelui oferă României şansa de a salva miliarde de euro care altfel s-ar pierde, pentru că domnul Ghinea şi domnul Drulă au dat dovada supremă de incompetenţă când au scris, în taină, împreună cu ONG-uri şi firme prietene, pe ce să utilizeze România fondurile europene din acest mecanism financiar european.

Cel puţin în ultimii 3 ani, agricultorii români au fost zdrobiţi de seceta severă care le afectează culturile de cereale şi de legume. Cu toate acestea, USR nu a prevăzut în PNRR nici măcar un euro care să meargă către infrastructura de irigaţii. Consider că o prioritate în renegocierea alocărilor investiţionale care se pot realiza prin PNRR ar trebui să vizeze îmbunătăţirea infrastructurii agricole din ţară, pentru a-i proteja de capriciile vremii pe cei care trudesc în agricultură şi pentru a-i ajuta să nu mai ducă vacile la abator, ci să producă lapte şi să fie competitivi în faţa tăvălugului de produse care vin din import.

De asemenea, fanteziile gălăgioşilor incompetenţi din USR privind transportul feroviar ar trebui să fie supuse renegocierii sistemice. Nu au trecut decât câteva zile de când a fost anulată cea mai mare achiziţie din PNRR, de peste 4 miliarde de lei, pentru achiziţia de trenuri alimentate cu hidrogen, pentru că niciun constructor nu a fost interesat. O parte dintre noile trenuri ar fi trebuit să circule în Moldova, către Suceava şi Siret, dar nu vor ajunge prea curând.

Aceasta este încă o dovadă a incompetenţilor care au ţinut la secret PNRR, care au pus carul înaintea boilor şi care nu ştiu că un tren nou are nevoie de şine noi ca să meargă repede şi în siguranţă.

Aşadar, de la Suceava la Bucureşti avem nevoie nu doar de trenuri noi, ci şi de o linie de cale ferată nouă, investiţii care ar putea să fie realizate, chiar şi parţial, prin PNRR.

Nu în cele din urmă, cred că se impune ca milioanele de euro pe care USR le-a alocat pentru consultanţă inutilă şi foarte bănoasă să fie dirijate către nevoile reale ale românilor, către comunităţile locale, către zonele mai puţin dezvoltate din Moldova, către sistemul de învăţământ, sănătate şi pentru îngrijirea persoanelor vârstnice.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

În contextul în care populaţia şi firmele mici din România se confruntă cu o creştere substanţială a preţurilor, principiul unei taxe de solidaritate pe veniturile marilor companii este o măsură absolut necesară.

Această taxă de solidaritate nu vizează decât companiile mari cu venituri mai mari de 100 de milioane de euro, care îşi diminuează artificial profiturile, cu scopul precis de a-şi reduce obligaţiile faţă de bugetul de stat. Aceste firme ar trebui să plătească, la fel cum plătesc firmele mici din România, un impozit pe profit echivalent cu măcar 1% din cifra de afaceri.

Companiile mari nu ar trebui să speculeze situaţia economică actuală şi să se îmbogăţească pe seama celor care muncesc din greu, ci, din contră, să fie solidare cu categoriile cele mai vulnerabile şi să contribuie la creşterea nivelului de trai în ţara în care îşi desfăşoară activitatea.

Banii strânşi din taxa de solidaritate vor susţine creşterea veniturilor salariaţilor. În România, peste un milion de angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, ceea ce este profund incorect. Munca depusă de fiecare angajat trebuie să fie plătită corect, iar colectarea suplimentară de taxe din această sursă ar putea conduce la implementarea unor proiecte care să susţină politici de reducere a taxării pe muncă.

Banii din taxa de solidaritate vor susţine şi două domenii fundamentale pentru România - sănătatea şi educaţia. Educaţia este singura soluţie pe care o au categoriile vulnerabile pentru a putea ieşi din spirala sărăciei. Iar programele prin care elevii din medii defavorizate să aibă acces la educaţie de calitate pot schimba radical faţa României. Sănătatea este un alt domeniu important în care vor ajunge banii plătiţi de marile companii ca taxă de solidaritate. Pentru că nu trebuie să uităm că un angajat sănătos este un angajat productiv.

Nu există niciun temei pentru acuzaţiile referitoare la faptul că taxa de solidaritate ar fi o povară de nesuportat care ar frâna investiţiile sau care ar putea determina marile companii să concedieze angajaţii, cu atât mai mult cu cât toate IMM-urile şi multe companii mari româneşti plătesc taxe de 1% din venituri, fără să dea faliment, fără să concedieze şi fără să practice preţuri mai mari.

Dacă taxa de solidaritate a fost bună şi se aplică în Uniunea Europeană, poate funcţiona şi în România.

Este absolut suportabilă şi vă îndemn pe toţi să reprezentaţi oamenii în Parlament, nu marile companii!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"România nu poate sta indiferentă la destabilizarea Republicii Moldova!"

Am urmărit cu extrem de mare îngrijorare ultimele declaraţii şi avertismente legate de securitatea Republicii Moldova, atât din partea preşedintelui Ucrainei, cât mai ales cele transmise de preşedintele Maia Sandu.

Volodimir Zelenski a declarat, joi, 9 februarie, în cadrul reuniunii Consiliului UE că serviciile speciale ucrainene au reuşit să obţină un document care conţine planul ruşilor faţă de Republica Moldova. Iată ce a transmis preşedintele ucrainean de la Bruxelles: "Am interceptat un plan al serviciilor secrete ruse pentru distrugerea Republicii Moldova. Documentul arată cine, când şi cum va distruge democraţia Republicii Moldova şi va prelua controlul asupra Republicii Moldova. Când am primit documentul şi am înţeles de unde vine, am avertizat imediat Republica Moldova.

Luni, 13 februarie, preşedintele Maia Sandu a confirmat ferm existenţa unui plan concret de destabilizare a Republicii Moldova: "Planul pentru perioada următoare presupune acţiuni cu implicarea unor diversionişti cu pregătire militară, camuflaţi în civil, care să întreprindă acţiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului şi luare de ostatici. Prin acţiuni violente, mascate sub proteste ale aşa numitei opoziţii, ar urma să se forţeze schimbarea puterii de la Chişinău".

Vă reamintesc faptul că Federaţia Rusă a mai întreprins acţiuni subversive pe teritoriul Republicii Moldova, chiar în toamna anului trecut, începând cu organizarea de proteste, cu potenţial violent, şi până la planificarea unor acţiuni de sabotaj.

În aceste condiţii, România nu doar că are interesul de a sprijini o ţară-soră în a se proteja de orice ingerinţe externe în politica proprie, constituţională, dar ţara noastră este practic obligată să trateze cu maximă seriozitate ameninţările la adresa stabilităţii Republicii Moldova. Tulburări politice, sociale şi chiar acţiuni destabilizatoare în Republica Moldova ar pune o presiune şi mai mare asupra securităţii flancului estic al NATO şi a graniţei orientale a Uniunii Europene, datorii care cad în sarcina ţării noastre.

Mai mult, destabilizarea sau chiar răsturnarea ordinii constituţionale a Republicii Moldova ar facilita avansul militar al Rusiei în sudul Ucrainei. Riscăm, astfel, să ne trezim la graniţa sud-estică a României cu războiul provocat de Rusia în Ucraina. Ameninţarea este una cât se poate de reală şi nu putem să o tratăm cu uşurinţă!

De aceea, vă atrag atenţia, la rândul meu, asupra pericolului destabilizării Republicii Moldova şi doresc să vă îndemn la acordarea de sprijin total fraţilor de peste Prut, în limitele legale ale tratatelor internaţionale de securitate şi bună vecinătate. România nu-şi poate permite să nu protejeze Republica Moldova!

Domnul Ioan Mang:

"«Solidaritatea» ministrului Popescu"

La sfârşitul lunii octombrie 2019, atunci când a fost propus pentru prima dată ministru şi era audiat în cadrul comisiilor reunite ale Parlamentului, domnul Virgil Popescu declara cu nonşalanţă că nu vede nicio problemă între mandatul său de ministru al energiei şi faptul că soţia sa administrează mai multe benzinării deţinute de compania OMV-Petrom. "Nu există niciun interes între a administra o staţie şi a face politica energetică a unei ţări. Eu nu cred în lucruri de genul ăsta şi vă rog să trecem peste acest subiect", a spus atunci Virgil Popescu, încercând să treacă rapid peste un subiect sensibil din CV-ul său.

De mai bine de trei ani în Guvernul României şi în fruntea Ministerului Energiei, domnul Popescu a reuşit, din păcate, să dovedească, cu vârf şi îndesat, că acţiunile sale mint mai tare decât vorbele sale. Nu trebuie să fii expert în domeniul energetic ca să vezi că, de trei ani de zile, "politica" ministrului Popescu este sistematic îndreptată împotriva interesului naţional.

Împreună cu colegii săi de "dreapta", a "reuşit", în 2020, o liberalizare dezastruoasă a pieţei energiei, în defavoarea consumatorilor români, dar în interesul speculanţilor de pe piaţă. Anul trecut, a "reuşit" apoi să nu facă aproape nimic atunci când ne-a lovit criza internaţională şi abia intervenţia hotărâtă a PSD la guvernare a făcut ca populaţia să nu sufere de pe urma "intereselor" şi "credinţelor" domnului ministru.

Astăzi, ni se arată un alt exemplu care vine să contrazică vorbele domnului Popescu despre incompatibilităţi şi conflictul de interese - taxa de solidaritate pentru companiile energetice care au câştigat nesimţit de mult de pe urma crizei.

Aşa cum recent am aflat cu toţii, această taxă europeană nu se aplică şi OMV din România! De ce? Pentru că ministrul PNL al energiei, acelaşi domn Popescu, aşa a negociat la Bruxelles! Ce "interese" putea avea Virgil Popescu să ceară la nivel european o taxă aplicabilă OMV, dacă afacerea sa din România avea de pierdut?

Apropo de solidaritate, mă întreb şi eu ca tot românul: domnul ministrul Popescu cu cine este solidar? Şi mai mult decât solidar, cui i se subordonează? Poporului în numele căruia conduce un minister atât de important sau multinaţionalei cu interese majore în sectorul energetic românesc pentru care lucrează ceilalţi membri ai familiei sale?

Fiind în alianţă de guvernare, pentru a asigura stabilitatea economică şi socială într-un context internaţional foarte dificil, până acum PSD nu a susţinut nicio moţiune simplă a USR împotriva niciunui ministru al PNL. Am acţionat astfel, pentru că, pe de o parte, aşa credem că trebuie să funcţioneze o alianţă, pe de altă parte, pentru că USR-iştii sunt nişte meschini, care astăzi nu mai recunosc că ei înşişi l-au pus şi l-au ţinut în funcţie pe ministrul Popescu, şi nu putem legitima niciun demers politic al unora care-şi urmăresc doar propriul interes, precum ministrul Popescu.

Mă întreb însă cât mai pot tolera cei din PNL şi preşedintele Iohannis să accepte un astfel de ministru la Energie? Pentru că "greşelile" sale repetate fac foarte mult rău românilor şi României.

Închei într-un ton optimist, exprimându-mi speranţa că, în curând, cariera ministerială a domnului Popescu se va încheia şi se va putea întoarce la administrarea de benzinării profitabile. După ce PSD va prelua conducerea Guvernului, noul prim-ministru sigur va avea înţelepciunea de a scăpa ţara şi poporul român de acest personaj toxic!

Doamna Maria Stoian:

"Finanţare semnificativă pentru accelerarea procesului de digitalizare a IMM-urilor"

Încă de la începutul pandemiei, foarte multe companii din România au accelerat procesul de digitalizare, atât pentru a face faţă perioadei respective, în vederea continuării activităţii în parametri doriţi şi cât mai optimi, cât şi pentru a avea o comunicare eficientă şi sigură cu angajaţii lor.

După aceşti doi ani dificili pentru economie, se observă, în continuare, o tendinţă în creştere în zona digitalizării. Se dezvoltă în continuare aplicaţii noi, se optimizează procesele curente, precum şi modernizarea soluţiilor IT vechi pe care le aveau companiile.

În prezent, tot mai mulţi operatori economici alocă bugete considerabile pentru transformarea digitală, în vederea accelerării procesului de automatizare şi implementare a noilor tehnologii, înţelegând că transformarea digitală poate ajuta la reducerea substanţială a costurilor şi la îmbunătăţirea eficienţei activităţilor desfăşurate.

Prin adoptarea noilor tehnologii, companiile îşi eficientizează procesele, automatizează anumite sarcini de rutină şi, de asemenea, obţin informaţii relevante despre apetitul şi comportamentul clienţilor.

Un exemplu edificator este sectorul bancar, care, datorită pandemiei, a intensificat semnificativ adopţia de soluţii software personalizate, custom software, ceea ce a condus la îmbunătăţirea experienţelor digitale ale clienţilor, creşterea eficienţei operaţionale, dezvoltarea de noi produse şi servicii, o mai bună gestionare şi analiză a datelor, etc.

Mai ales pentru industriile aflate sub presiune, soluţiile software personalizate au putut face diferenţa, răspunzând semnificativ provocărilor şi ajutându-le să devină mai puternice şi mai prospere.

Totodată, se poate observa că tendinţele actuale s-au susţinut în acest trend, iar ca răspuns la "intemperiile" economico-sociale, foarte multe organizaţii au îmbrăţişat agilitatea şi adaptabilitatea ca elemente esenţiale ale modelului lor de business.

Companiile româneşti au profitat astfel de contextul transformării digitale, pentru a deveni mai competitive, într-o piaţă aflată în continuă schimbare. Adaptarea acestora a însemnat explorarea noilor tehnologii ce răspund rapid la schimbările cerute de piaţă sau la nevoile clienţilor, dezvoltând strategii menite să gestioneze riscurile şi să valorifice oportunităţile în vremuri incerte.

Astfel, anumite companii, deschise spre era digitalizării, au creat un mediu care să favorizeze productivitatea, colaborarea şi confortul angajaţilor, prin programe de recunoaştere a meritelor, pachete flexibile sau alte iniţiative prin care oamenii să se simtă utili şi apreciaţi.

Pandemia a fost cu adevărat o turbulenţă majoră pentru evoluţia economiei, fiind urmată de războiul de la graniţele noastre şi de alte crize geopolitice şi economice, dar, dacă privim şi perspectiva pozitivă, societatea românească a reuşit să facă faţă contextului actual şi să se adapteze provocărilor viitorului.

Pentru a veni în sprijinul IMM-urilor, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat un apel de finanţare de proiecte în vederea digitalizării, în valoare de 350 de milioane de euro. Pentru societăţile eligibile, baza de raportare a indicatorilor financiari este anul 2022, astfel încât şi beneficiarii înfiinţaţi în anul 2021 pot calcula toţi indicatorii de evaluare tehnico-economică pentru a beneficia de finanţare. În plus, introducerea anului 2022 ca bază de raportare şi evaluarea indicatorilor economici vin ca măsuri de sprijin pentru beneficiarii care au fost afectaţi în anul 2020 de restricţiile provocate pe fondul pandemiei de COVID-19. Măsura a fost adoptată întrucât, pentru foarte multe domenii, activităţile economice au fost restricţionate, astfel încât nu s-au putut înregistra rezultate economice pozitive. Perioada de depunere a proiectelor aferente acestui apel de finanţare este între 15 februarie şi 30 iunie, fiind prelungit de conducerea liberală a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, pentru a nu periclita procesul de depunere pentru potenţialii beneficiari care nu pot finaliza raportările contabile anuale până la termenul maxim prevăzut legal de 30 mai 2023.

Sunt convinsă că IMM-urile vor face paşi importanţi în vederea digitalizării activităţii, astfel încât să contribuie activ la relansarea economiei naţionale.

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

"Statul va cumpăra teren agricol care va fi pus la dispoziţia tinerilor fermieri!"

După ani de zile în care terenurile agricole au fost vândute către străini, are loc prima iniţiativă a statului de a cumpăra terenul agricol românesc, care va fi pus la dispoziţia tinerilor fermieri ca să producă hrană sănătoasă pentru consumul cetăţenilor români.

Îl felicit pe ministrul agriculturii, Petre Daea, pentru demararea acestui proiect cu dublă componentă.

Fără costuri suplimentare la bugetul de stat, iniţiativa Ministerului Agriculturii atinge simultan trei obiective majore:

- Independenţă energetică din surse regenerabile;

- Asigurarea terenurilor şi producţiei agricole pentru consumul intern;

- Sprijinirea tinerilor fermieri.

Mecanismul propus prin Ordonanţa de urgenţă prevede că Ministerul Agriculturii va concesiona, pe o perioadă de până la 49 de ani, terenurile neviabile din punct de vedere agricol pentru dezvoltarea de parcuri fotovoltaice.

Astfel, se obţine mai multă energie solară pentru atingerea obiectivului României de a deveni independentă energetic şi de a folosi energie curată.

Din fondurile obţinute, Ministerul Agriculturii va achiziţiona terenuri agricole viabile, care ulterior vor fi concesionate tinerilor fermieri. Este o modalitate prin care creşte producţia internă de produse agricole şi se consolidează securitatea alimentară pentru cetăţenii români!

Domnul Mircia Chelaru:

"Despre omul cumsecade şi realitatea zilei!"

"Un abecedar bine învăţat este mai de preţ decât un masterat trucat!" C.M.

Am afirmat de atâtea ori, fie din postura omului academic, fie din cea de persoană publică, faptul că modelarea social-morală trebuie practicată în toate componentele unei societăţi cât de cât caracterizate prin maturitate şi sănătate socială, sub autoritatea unor minime bareme de morală cetăţenească. Dacă modelul nu este cultivat din sămânţa propriului model de viaţă înnobilat cu sinteze superioare ale exemplelor universale şi pus undeva sus, într-o ideaţie înălţătoare, apare riscul ca el să coboare în utilitar, să devină banal sau chiar să cadă în trivial precum vedem mai peste tot în ecuaţia fără soluţie a zilei: vedeta fabricată, cocota fudulă, ţeparul sârguincios, fiţosul penibil, fotbalistul trucat, ultraşul multifuncţional, dealer-ul de droguri, şeful de clan sau macho de centură!

S-a exhibiţionat pe toate planşele idioţilor cu ştaif că trebuie să acceptăm ceea ce ne dă străinătatea, ca şi cum această străinătate ar fi un eden, un cristal al sublimei purităţi în care trebuie să ne topim natura proprie. Nu au putut înţelege sau poate că şi-au interzis calculat să accepte că nu poţi fi un bun european până nu eşti mai întâi de toate un bun român! Şi nu doar ca etnie...Ci, ca reprezentat al unei civilizaţii încântătoare, al unei lumi de profundă creaţie şi aport spiritual la dosarul imprescriptibil al umanităţii vechi şi celei recente. Şi atunci au lăsat totul la libera şezare a unei reforme fără de sfârşit, încât s-a ajuns la o definitivă "abrambureală" educaţională, care a dat şi porecla unui ministru, poate mai puţin vinovat în intenţie, dar tot atât de falimentar în realizări, pentru că a rămas captivul sistemului ticăloşit. Este deja o realitate recunoscută că, la noi, educaţia se face acum fără modelare, iar modelele câte sunt, şi aşa cum sunt, provin din alte societăţi şi au o idealitate tot mai scăzută sau definitiv precară. Spaţiul mediatic şi autoconsacraţii formatori de opinii produc şi ne propun în special modele de poliţişti care defectează, detectivi rebeli şi atipici, mafioţi şi "killer-i" plătiţi, magnaţi conspiraţionişti, militari curajoşi într-un război fără cauză, dar finalitatea nu merge mai departe de un "game over" şi eliminarea adversarului.

Cândva, şi la noi a existat un model exigent al naţional spiritualului, obţinut prin intransigenţă morală, asceză mistică, muncă ordonată, dispreţ pentru tranzacţionism şi lăfăială burgheză, apropiat sau aproape identic cu umanismul compasiv faţă de toate clasele oprimate, trăind modest, dar având suficient, dând plusul material societăţii, săritor la nevoie. A fost spulberat în mai puţin de trei decenii de dezmăţ fabricat şi întreţinut la foc pripit pentru a prinde coajă de durată!

Poate că astfel ne vom explica de ce niciun regim de după 1989 nu a fost capabil să propună un model care să producă gravitarea liniilor de forţă spre matricea formativ-educaţională autohtonă. Nu se cade să intervin prea mult în administrarea unor idei, dar abandonarea, de altfel necesară, a conceptului "omului nou socialist", ca model de conivenţă, obligă, şi obligă încă, să recuperăm tocmai ceea ce perfida ideologie comunizantă a distrus, omul cumsecade, în care, pe lângă cele cunoscute din perioada interbelică la care deja am făcut trimitere, intră cinstea, bunătatea, ţinerea cuvântului dat, ajutorarea semenului, solidaritatea obştească în situaţii mai grave, şi chiar însăşi cuviinţa şi smerenia creştină.

Din nefericire, în neo nomenclatura prezentului continuu, nicio formă nu corespunde conceptului inspirator: românul liberal nu mai e liberal, e chiar roşu de-a binelea, ţărănistul nu mai e ţărănist, pentru că nu mai are ţărani, creştinul nu mai e creştin, el convertindu-se la toate păcatele şi nici social-democratul nu mai e social-democrat, el fiind un aprig capitalist de cumetrie îmburghezit ca în spusele lui Lenin şi Ilici! Mulţi aşa-zis democraţi sunt de-a dreptul autocraţi consacraţi de propria lor "voinţă a muşchilor", unii aşa-zis eroi sunt arivişti sau escroci. Sfintele feţe bisericeşti nu mai sunt chiar aşa de sfinte, nici unii poliţişti nu sunt veritabili poliţişti, unii chiar fiind uzurpatori de calităţi oficiale şi însemne publice! Iar mulţi oameni de afaceri n-au ştiinţa afacerilor, ci doar a excrocheriilor afaceriste, şi destui consilieri ştiu a consilia doar pentru sine.

Peste tot înşelătoria îşi spune cuvântul, prefăcătoria şi trişul se extind, subminând orice ideal modelator. Este greu să faci să existe o societate vivace şi optimistă, dacă nu îi dai o ţintă exuberantă, dacă nu îi impui un traiect al vieţii trăită frumos. Cum eroii modelatori din istorie sau legendă au fost şi ei uzurpaţi sub sloganul demitizărilor necesare, fie din sterilitate de simţire, fie din interes mercenar, câmpul educaţional a rămas pustiit ca un bărăgan al ciulinilor, prăfuit de nimicuri fără niciun etos. Ce să semeni pe el?

Nu s-a făcut nimic, dar absolut nimic, pentru o cenzură drastică în aceste comportamente! Avem obiceiul de a ne raporta mereu la alţii, ca nişte impotenţi lipsiţi de actul originalităţii. Ei bine, dacă tot ne-am obişnuit cu trimiteri de exemplu, de ce nu am proceda asemenea altor ţări de cultură înaintată, restabilind şi ocrotind valori tradiţionale călcate în picioare, impunând mândrie şi decenţă celor ce au uitat de ea, reabilitând un stil românesc de conduită făcut din moderaţie, cu bun gust, relaţie fraternă, bucurie fără ostentaţie, fără exhibiţionism, cu creditarea tainei sacrului şi apărarea demnităţii fiinţei? Se încearcă în ultimul timp o anume recuperare a valorilor noastre ancestrale, a originilor noastre mai mereu escamotate de negaţioniştii de serviciu comandat. Ce frisoane, ce lătrături răguşite de şacali castraţi, ce fibrilaţii spăimoase că li se fură jucăria! A te rândui în locul sacru însemnat de Dumnezeu este de neiertat dacă o faci fără aprobarea lor. Doar să pronunţi numai că eşti din marea rădăcină a lumii hiperboreene, a marii spiritualităţi sacrosancte a civilizaţiei daco-getice şi încep la unison să te facă comunistoid, fascistoid, aberant şi balamucit, nepricopsit şi băgător de seamă. Ţipă canaliile dracului de parcă s-au opărit cu smoala iadului! Că ar fi doar dintre cei despre care se ştie ce obârşie nomadă au, nu ar fi o problemă prea mare. Dar ce te faci când la urlătoare se asociază corciţii noştri, vajnicii făcători de nimic care se felicită cu gura salivată: "ai văzut ce le-am tras-o?". Iar cei care îşi zic că sunt oameni cumsecade se chircesc în colţul pedepsiţilor fără vină, fără a scânci, de teamă să nu le-o "tragă" şi lor! Cu aşa oameni, aşa destin!

Aşadar, nu-mi rămâne decât să acuz că nu s-a lucrat pe tărâmul formării civice, în sensul cel mai nobil al cuvântului, pentru a deştepta românul la o altă statură, aceea de proprietar al destinului său, şi a deveni astfel consecvent, dinamic, cooperant şi solidar, pretenţios cu viaţa, dar şi neiertător cu cei care-l conduc rău. Dimpotrivă, educaţia uzurpată de fetişul instruirii moderne l-a făcut pe novus homo rumeno contrariul său, şi numai în folosul unei netrebnice clase ciocoieşti aculturate.

De ce legiuitorii noştri nu au închis toate sursele de alimentare ale pseudoeducaţiei, inclusiv a celei de care se face vinovată mass-media prin obscenitate şi prost-gust, oricâte justificări comerciale ar avea? Pentru că acei legiuitori la care facem referire tocmai şi-au produs alchimia dezgustătoare a propriilor lor lipsiri de educaţie. Complezenţa cu asemenea manifestări imorale şi amorale este responsabilă de toate imbecilităţile vieţii noastre sociale şi politice şi a dus catastrofal la restrângerea bine-crescuţilor în faţa prost-crescuţilor, permeabili la toate viciile şi infamiile, făcându-ne tot mai incompatibili cu baremurile unei structuri de viaţă creştină.

Toţi aceşti naufragiaţi politici nu au înţeles că un abecedar bine învăţat este mai de preţ decât un masterat trucat. N-aveau de unde să priceapă neverosimila lor sărăcie mintală că prima datorie a oricărei acţiuni politice este aceea de a şti ce fel de cetate să construiască, pentru ca mai apoi să producă cetăţeanul care să o învieţuiască!

Dar, după cum se vede, nici cetate nu mai avem; şi nici cine să o mai păzească.

Aşa se întâmplă mai mereu în istoria noastră.

Când vâna Voievodului se înmoaie, genunchiul norodului se îndoaie!

Aşa cred, aşa spun, aşa să se ştie!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Crizele umanitare ameninţă securitatea globală"

În preajma împlinirii unui an de la momentul în care coordonatele securităţii regionale europene au fost alterate brusc şi violent, prin invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă, echipajele de intervenţie ale ONU şi ale statelor vecine Turciei şi Siriei lucrează neîncetat pentru a salva victimele cutremurelor devastatoare.

Crizele au capacitatea de a schimba statu-quo-ul curent şi a reorganiza priorităţile pe agenda de securitate a fiecărui stat în parte. În plus, faţă de criza energetică şi economică, creată în urma războiului, un agent rămâne în continuare cel mai vulnerabil în faţa ameninţărilor, individul. De aceea, răspunsurile în faţa crizelor actuale de pe tot globul, fie că vorbim despre conflicte interne sau externe ar trebui în principal axate asupra populaţiei şi a dreptului de a nu trăi în frică.

Experţii, cunoscând ataşamentul faţă de aparenţe şi imagine ale lui Vladimir Putin, preconizează o formă de aniversare a războiului pregătită de Moscova. Din păcate, şi după două războaie mondiale, am ajuns să avem de-a face cu anumiţi conducători care cred cu tărie că moartea a aproape 150.000 de militari ruşi - propriul lor popor - nu este doar justificabilă şi legitimă, dar trebuie cumva celebrată. Persistenţa conflictului riscă să divizeze încă o dată lumea, ameninţând o asemănare periculoasă cu structura securităţii globale din timpul Războiului Rece. Ar fi trebuit să fie făcute progrese, ar fi trebuit ca acest secol să fie refocusat asupra individului şi bunăstării sale, ca toate statele să aibă un ţel comun care să ne apropie sub semnul securităţii colective. Din păcate, au existat şi se pare că vor exista întotdeauna forţe ataşate de vechea arhitectură regională, care cred că doar graniţele trebuie apărate şi că victimele produse sunt cantitate neglijabilă.

Secolul acesta trebuia să fie dominat de tranziţia de la securitate militară tradiţională către cea umană. Retorica dominantă trebuia să se axeze pe drepturile omului, pe dezvoltare umană, pe consolidarea şi extinderea comunităţii internaţionale şi crearea de oportunităţi în plan economic. În schimb, Federaţia Rusă a adus din nou imagini cutremurătoare - ale tunurilor, soldaţilor răniţi şi ale sutelor de refugiaţi nevoiţi să fugă din calea invaziei - în casele noastre.

În loc ca preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să facă un tur de forţă în vestul Europei pentru a discuta paşii de integrare a ţării sale în blocul comunitar european, acesta a fost nevoit să-l facă pentru a cere ajutor militar pentru apărarea Ucrainei şi susţinere din partea statelor occidentale.

Ambiţiile teritoriale au umbrit şi au deprioritizat grija pentru oameni şi bunăstarea lor. De la agenţi implicaţi direct în procesul de consolidare a securităţii globale, oamenii au devenit, din nou, ori pioni, forţaţi de împrejurări să manevreze tunuri şi maşinărie de război, ori victime colaterale. Aceasta este gândirea dominantă a Kremlinului.

Cutremurele devastatoare care au lovit Turcia, Siria, Liban şi Cipru ne-au reamintit de principalul agent care suferă din pricina tragediilor, omul. Vedem imagini tulburătoare ale dărâmăturilor, vedem cum echipajele de salvare depun eforturi supraomeneşti pentru a-i salva pe cei prinşi sub clădirile distruse. Vedem cum oamenii se zbat pentru oameni, cum cetăţeni ai statelor vecine, printre care şi noi, ne-am mobilizat pentru a-i sprijini pe cei afectaţi cu toate resursele de care dispunem.

Ceea ce se întâmplă acum în jurul nostru ne evidenţiază cât de uşor este să luăm de bun acoperişul pe care îl avem deasupra capului, accesul la servicii de bază, dar şi libertatea de decizie pe care mulţi oameni nu o au. Acesta trebuia să fie secolul în care luptăm cot la cot pentru securitatea umană, dar a devenit secolul crizelor umanitare. Până nu vom înlătura agenţii perturbatori ai păcii şi siguranţei colective, nu vom putea face progrese!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Dezastrul umanitar din Turcia şi Siria, în urma unora dintre cele mai puternice cutremure înregistrate vreodată în Levant, a dus la moartea a 25.400 de persoane şi rănirea a peste 85.300.

Am fost la Ambasada Turciei în România să prezint condoleanţele mele şi ale Iaşiului, poporului turc, greu încercat de cutremurele de la începutul acestei săptămâni.

În prezenţa ES Ambasadorul Özgür Kıvanç, am semnat în Cartea de condoleanţe deschisă de Ambasada Turciei la Bucureşti, în memoria victimelor acestei tragedii.

Gândurile noastre sunt alături de cele două popoare, iar ţara noastră, printre primele care au acordat sprijin umanitar şi medical, va continua să ajute prin toate instrumentele posibile.

Guvernul condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă a răspuns prompt tragediei care a lovit Turcia şi Siria. România a fost prima ţară care a ajuns în zona afectată de cutremur din Turcia şi a trecut imediat la sprijinul populaţiei şi autorităţilor locale. Ulterior, România a suplimentat numărul echipelor de salvare, respectiv, a trimis şi propriile echipamente de salvare, astfel încât operaţiunile să fie unele rapide şi eficiente.

Totodată, în plan intern, prim-ministrul Nicolae Ciucă a cerut accelerarea programelor de consolidare a clădirilor cu risc seismic. În prezent, Guvernul promovează două astfel de programe: unul cu fonduri bugetare şi altul cu fonduri din PNRR. Tragedia din Turcia şi Siria ne-a reamintit cât este de important să fim pregătiţi pentru astfel de cataclisme.

Dar, pe lângă aceste măsuri guvernamentale pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, trebuie o mai mare presiune pe autorităţile locale şi instituţiile guvernamentale din teritoriu, cum ar fi Inspectoratul de Stat în Construcţii, ISC, să fie mai stricte în privinţa autorizării şi recepţiei ansamblurilor rezidenţiale.

După cum aţi văzut, multe complexuri rezidenţiale construite în ultimii ani în Turcia s-au prăbuşit în urma cutremurelor, deşi erau avizate pentru a rezista la cutremure cu magnitudine mai mare!

Consider că procedurile de "intrare în legalitate" pentru construcţii ridicate fără respectarea normelor legale şi a reglementărilor de siguranţă trebuie reduse la maximum, iar sancţiunile înăsprite. "Intrarea în legalitate" reprezintă procedura pentru legalizarea retrospectivă a unor construcţii ilegale deja făcute, o practică foarte răspândită mai ales în municipiile reşedinţă de judeţ mari din România, unde cererea de spaţiu locativ este ridicată.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a publicat Proiectul de Cod al Amenajării Teritoriului, Construcţiilor şi Urbanismului, CATUC. Proiectul de lege îşi propune să aducă întreaga legislaţie în materia construcţiilor, amenajării teritoriului şi urbanismului sub umbrela unui singur act normativ, cu intervenţii care să răspundă necesităţilor de digitalizare, simplificare şi responsabilitate profesională, adaptate realităţii din prezent.

Fac apel la Ordinul Arhitecţilor din România, Registrul Urbaniştilor din România, Facultăţile de Construcţii şi Arhitectură, asociaţiile de profil din România şi ONG-urile care sunt preocupate de dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor să se implice direct pentru ca viitoarea Lege a amenajării teritoriului, construcţiilor şi urbanismului, să cuprindă prevederi şi măsuri clare pentru a preîntâmpina un dezastru precum cel din Turcia şi Siria, în eventualitatea unui cutremur.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Este inadmisibil să ne încălcăm angajamentele!"

Tematica rotaţiei guvernamentale a fost pusă în prim-plan, încă din debutul acestui an, astfel încât eşecul integrării în Schengen să fie diminuat spre minim. Nu a procedat PSD în acest fel, la fel cum noi, social-democraţii, nu am renunţat nicio clipă să continuăm să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru îndeplinirea acestui deziderat naţional, cât mai repede, anul acesta.

Şi în Parlamentul European, cât şi aici, în Camera Deputaţilor şi în Senat, alături de toţi colegii parlamentari ai PSD, facem lobby şi mai susţinut şi uz de orice tip de instrument diplomatic pentru includerea României, alături de Bulgaria, în acest spaţiu. Şi prin aceste demersuri conjugate probăm faptul că PSD îşi respectă cuvântul dat şi angajamentele luate atât în faţa românilor, cât şi a partenerilor de guvernare, indiferent că acestea vizează creşterea calităţii vieţii prin dezvoltarea economiei sau rotaţia guvernamentală!

Ne-am obligat, la sfârşitul lunii noiembrie a anului 2021, să intrăm la guvernare alături de PNL şi UDMR, în baza unor principii ferme. Pentru noi, condiţiile în baza cărora am acceptat să ne raliem cu aceste partide de dreapta au rămas nişte norme de conduită fixe. În schimb, alţii tind să le flexibilizeze după bunul plac şi în detrimentul unei administrări eficiente a statului, care să ofere, la fel ca şi în dificilul 2022, o doză mare de predictibilitate atât pentru investitori, cât şi pentru restul populaţiei.

Nu înţeleg această nouă strategie total neproductivă, mai ales că, anul trecut a fost unul plin de provocări la nivel naţional şi regional, iar coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR-Minorităţi a demonstrat că este o construcţie care poate trece peste dispute politice, atunci când interesul general o cere.

Aşadar, cu toţii am făcut dovada, până acum, că suntem o guvernare serioasă şi cu iniţiative care s-au dovedit suficient de durabile şi au dat randament ridicat. Ba chiar am reuşit, de mai multe ori, să gestionăm foarte bine orice tip de conflicte, apărute pe toate segmentele de activitate, şi să le menţinem în limitele democratice. De asemenea, am implementat politici adoptate anterior prin consens, nu doar guvernamental, ci şi alături de toţi actorii implicaţi.

Cu alte cuvinte, în ciuda tuturor crizelor succesive şi a impedimentelor externe cu repercusiuni interne, această coaliţie dădea semne clare că va rămâne în istoria României drept formula politică care a trecut ţara printr-una dintre cele mai grele perioade de după Revoluţia din 1989. Eu îmi exprim speranţa să continuăm să conlucrăm împreună, astfel încât să asigurăm buna guvernare pentru ca anul viitor să fie cu adevărat cel al creşterii puterii de cumpărare a românilor şi a calităţii vieţii.

Sunt convins, la fel ca şi majoritatea dumneavoastră, dragi colegi şi dragi români, că nu mai suportaţi alte noi momente de haos politic, pe care le-am anulat, în trecutul destul de recent, prin intrarea noastră în arcul guvernamental.

Acum, odată cu aprinderea unor spirite pe tema rotaţiei guvernamentale şi pe intensificarea, în mod voit, a unor interese ale unora, ar fi normal şi util ca restul coaliţiei să opteze pentru modelul PSD privind seriozitatea şi responsabilitatea tuturor faptelor. Subliniez că este nevoie de aceste două principii, mai ales că, după cum ştie toată opinia publică, şi nu doar noi, politicienii, singurul punct din protocol care nu poate fi negociat îl reprezintă alternanţa funcţiei de premier, de la Nicolae Ciucă la preşedintele PSD, Marcel Ciolacu.

Deci, dezbaterile privind menţinerea sau rediscutarea conducerii ministerelor în cadrul rotaţiei la guvernare trebuie să se centreze pe criteriul eficienţei demonstrate. Nu voi face analogia cu sportul, unde niciodată jucătorii performanţi nu sunt scoşi din teren doar ca să li se probeze altora posibilele abilităţi, ci militez pentru succesul şi consensul atât de necesare evoluţiei statului român. Astfel, devine cumva firesc să ne dorim, atât noi, cât şi liberalii şi cei de la UDMR să păstrăm anumite ministere, pentru că am reuşit să redresăm unele domenii de activitate, iar acest proces necesită continuitate, dar trebuie avută în vedere o identitate de păreri comună în coaliţie. Accentuez faptul că din orice schimb de ministere trebuie să rezulte o formulă care să asigure, în continuare, buna guvernare. Orice interes personal sau politic trebuie dat definitiv uitării în favoarea eficienţei guvernamentale. Un astfel de refuz nu poate exista! Şi mai sper ca şi partenerii noştri de guvernământ să aibă chibzuinţa şi să nu mai vină cu noi pretenţii nejustificate şi care nu s-ar putea transforma în soluţiile cele mai eficiente pentru români.

Trebuie să continuăm cu toţii să urmărim să îmbunătăţim actul de guvernare, chiar dacă nu toţi vedem unele lucruri la fel. România nu îşi mai permite să consume timpul pe dispute politice inutile, în detrimentul dezvoltării ţării, iar acest lucru îl putem realiza doar ţinând seama de toate prevederile protocolului politic.

Închei invitându-i pe toţi colegii din coaliţie să guvernăm responsabil şi să facem din 2023 anul în care toate autorităţile publice să performeze pentru implementarea proiectelor şi realizarea reformelor pe care ni le-am asumat în faţa românilor, respectiv pensiile, salarizarea, învăţământul, sănătatea, piaţa muncii, sistemul fiscal etc.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat un nou ghid de prevenţie"

Profit de oportunitatea declaraţiei politice din această săptămână pentru a sublinia importanţa lansării unui nou Ghid de prevenţie de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, acţiune care va aduce noi îmbunătăţiri asupra sistemelor de sănătate din întreaga lume, dar mai ales în cadrul statelor membre ale UE.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, numărul persoanelor care acordă atenţia cuvenită evoluţiei stării sănătăţii personale este în creştere în Uniunea Europeană, însă foarte mulţi dintre aceşti oameni nu cunosc care sunt factorii care contribuie la creşterea riscului de a dezvolta boli precum cancer, diabet, boli cardiovasculare sau alte boli netransmisibile, care conduc într-un final la aproximativ 90% din toate decesele înregistrate în Regiunea Europeană a OMS. Studiile din domeniu relevă faptul că 95% dintre pacienţi nu primesc niciun sfat cu privire la riscurile bolilor netransmisibile, atunci când merg la o consultaţie.

În acest context, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat un nou ghid de prevenţie intitulat "Intervenţii scurte integrate împotriva factorilor de risc ai bolilor netransmisibile, în asistenţa primară", lansat în comun de două birouri ale OMS, ca parte a proiectului BRIEF.

Obiectivul Ghidului BRIEF este de a veni în sprijinul cadrelor medicale, în încercarea acestora de a spori gradul de conştientizare a pacienţilor cu privire la expunerea acestora la anumiţi factori de risc precum fumatul, băuturile alcoolice, excesul consumului de zahăr prin intermediul băuturilor carbogazoase sau lipsa unui program normal de odihnă.

Rolul acestor noi măsuri este de a promova modalităţi eficiente de a sprijini activitatea medicilor de familie, a asistentelor medicale şi a tuturor celorlalţi furnizori de asistenţă medicală primară, asigurând o abordare centrată pe pacient pentru a introduce şi extinde intervenţii scurte în practica de zi cu zi, intervenţii care să implice atât personalul medical, cât şi autorităţile din domeniul sănătăţii şi societatea în ansamblul său, totul în vederea creării unui sistem mai bun care să genereze o comunitate mai sănătoasă.

Domnul Nicolae Giugea:

"Autorităţile din România ar trebui să înveţe şi să înţeleagă din drama imensă care încearcă poporul turc!"

Apreciez faptul că România a fost printre primele state din Europa care a trimis în Turcia echipe de salvatori pentru a salva vieţi şi pentru a sprijini poporul turc să treacă peste această tragedie enormă. Chiar dacă noi privim de la televizor imaginile dezastrului, cred că ne-am pus cu toţii mai multe întrebări: De ce s-au prăbuşit aşa uşor construcţii care păreau noi, moderne şi solide? Care ar fi dimensiunea dezastrului, dacă un eveniment ca cel din martie 1977 s-ar repeta în România? Ce putem face să ne protejăm familia de la un asemenea dezastru?

Vreau să cred că autorităţile publice din România nu vor trece peste tragedia din Turcia la fel de uşor ca în alte situaţii, suspinând şi crezând că "la noi nu se poate întâmpla aşa ceva"!

România are zeci de mii de clădiri istorice şi sute de mii de locuinţe, unele dintre ele şi cu o vechime mai mare de 100 de ani, care nu au nevoie de un seism atât de puternic ca cel din Turcia pentru a declanşa o dramă.

Poate că unele clădiri mai vechi arată bine din stradă, fiindcă au mai beneficiat de mici lucrări de reabilitare a faţadelor sau de cosmetizări cu polistiren a stării înaintate de degradare. Asta nu înseamnă că structura lor de rezistenţă este una sigură. În unele funcţionează şcoli, în altele spitale sau instituţii publice. Alte clădiri se văd de la distanţă că sunt pericole publice, pentru că, prin crăpături, se poate vedea amploarea degradării şi riscul de prăbuşire.

Aş mai adăuga faptul că nici toate clădirile noi nu ne inspiră cea mai mare încredere, în condiţiile în care Inspectoratul de Stat în Construcţii mai închide câte un ochi la constatări de neconformitate, iar creşterile mari de preţuri ale materialelor de construcţii i-a îndemnat pe unii constructori să mai taie din "reţetele" tehnice care ţin de structura de rezistenţă a clădirilor.

"Paza bună trece primejdia rea", iar măsurile de siguranţă care ar trebui implementate, în cel mai scurt timp, şi la nivel local, dar şi la nivel guvernamental, ne vor aduce linişte, mai multă siguranţă şi linişte în viaţa de zi cu zi şi ar minimiza riscurile în cazul producerii unui seism. Modul în care a fost tratată această problemă până acum nu mai poate fi tolerat.

În municipiul Craiova numeri pe degetele de la mâini clădirile supuse expertizelor tehnice. În alte oraşe, numărul de clădiri neconsolidate sunt cu sutele sau chiar cu miile, iar investiţii publice nu s-au făcut de decenii. Există, ce-i drept, şi excepţii şi toate sunt administraţii publice liberale. Că vorbim despre Oradea sau Cluj-Napoca, despre Suceava sau Arad, despre Alba Iulia sau Blaj, putem să spunem că acolo unde au fost sau sunt primari ai PNL se vede cu ochiul liber.

Aşadar, şi în România se poate, însă se face încă mult prea puţin.

Domnul Nicu Niţă:

"Introducerea taxei de solidaritate şi scăderea impozitării muncii, susţinute de Partidul Social Democrat!"

Declaraţia mea politică se referă la introducerea unei taxe de solidaritate pe veniturile marilor companii şi sprijinirea populaţiei vulnerabile prin scăderea taxelor pe salarii.

Partidul Social Democrat susţine introducerea unei taxe pe solidaritate care să vizeze exclusiv companiile mari, cu venituri de peste 100 de milioane de euro, care îşi diminuează artificial profiturile, cu scopul vădit de a-şi reduce obligaţiile faţă de bugetul de stat. Măsura propusă de PSD se referă la firmele cu venituri foarte mari care au obligaţia de a plăti un impozit pe profit echivalent cu măcar 1% din cifra de afaceri, aşa cum plătesc toate firmele mici din România. Partidul Social Democrat este de acord cu menţinerea impozitului pe profit de 16%, însă valoarea acestuia plătită de marile companii nu trebuie să fie mai mică de 1% din cifra lor de afaceri.

De asemenea, Partidul Social Democrat susţine reducerea impozitării muncii şi creşterea veniturilor angajaţilor. Creşterea veniturilor românilor este necesară, astfel încât aceştia să poată trăi decent.

Partidul Social Democrat are obiectivul de a sprijini populaţia vulnerabilă, cu o atenţie suplimentară acordată categoriilor active, respectiv salariaţii cu venituri mici şi medii, care prin munca lor contribuie cel mai mult la dezvoltarea economică a ţării.

Obiectivul privind scăderea taxelor pe aceste salarii are ca rezultat creşterea veniturilor românilor, astfel încât să rămână mai mulţi bani în buzunarele angajaţilor.

În aceste vremuri grele, cu crize suprapuse, nu este corect ca factura să fie plătită de angajaţi, în timp ce marile companii prosperă şi au profituri imense. Pentru Partidul Social Democrat, pe primul loc sunt românii şi economia românească.

Doamna Daniela Oteşanu:

"PSD susţine măsuri pentru scăderea impozitării muncii, în special la angajaţii cu venituri mici şi medii, pentru a ajuta sistemul de educaţie care pregăteşte viitoarea forţă de muncă a României"

După ce PSD a propus scăderea impozitării muncii, am văzut mai multe declaraţii publice din partea PNL care propune scăderea CAS cu 5%, deşi cred mai degrabă că se referă la o scădere cu 5 puncte procentuale, pentru că reducerea cu doar 5% ar fi aproape nesemnificativă.

Dar trebuie să remarc că sunt şi situaţii în care disputele politice obligă partidele să îşi amintească de alegători şi să adreseze mesaje şi uneori chiar soluţii către cetăţeni.

PNL s-a declarat de acord cu PSD că e necesară o scădere a impozitelor şi taxelor pe muncă. Este un punct comun de la care putem pleca mai departe, cu speranţa că vom ajunge să şi realizăm un astfel de deziderat.

Aşadar, PNL şi PSD sunt de acord cu scăderea impozitării muncii! Salut acest prim pas comun!

În pasul doi, vorbim despre cum poate scădea impozitarea muncii. Iar PNL propune o scădere cu 5 puncte procentuale a CAS. Foarte bine!

Însă măsura este doar pe jumătate comunicată sau, mai degrabă, doar pe sfert.

În primul rând, PNL ar trebui să vină cu două completări care să spună:

- Cum se aplică această scădere a contribuţiilor pentru pensii, astfel încât să nu se diminueze pensiile la care contribuie cei care muncesc în prezent?

- De unde propun liberalii să se ia bani pentru a se completa scăderea cu 20% la bugetul de pensii, astfel încât să se poată plăti pensiile care sunt acum în plată.

Ştiţi cum se spune - doar populiştii zic să se scadă taxele, fără să spună de unde vor completa banii! Eu nu zic că liberalii sunt populişti - am încă răbdare să ne spună de unde vor lua 20% din bugetul de pensii pentru a plăti pensiile din prezent.

Când PSD a spus că este necesară scăderea impozitării muncii, am vorbit tot timpul "la pachet" şi despre o creştere a impozitării capitalului, pentru că, în România, faţă de celelalte state europene, există un dezechilibru major între impozitarea muncii şi cea a capitalului, în defavoarea angajaţilor.

PSD promovează, fără rezerve, principiul unei taxe de solidaritate pe veniturilor marilor companii, pentru că o astfel de măsură este absolut necesară în contextul actual în care populaţia şi firmele mici se confruntă cu o creştere substanţială a preţurilor. Nu putem rămâne indiferenţi când vedem că sunt companii care speculează situaţia economică actuală şi se îmbogăţesc pe seama celor care muncesc din greu.

Taxa de solidaritate propusă de PSD vizează exclusiv companiile mari, cu venituri de peste 100 de milioane de euro, care îşi diminuează artificial profiturile, cu scopul vădit de a-şi reduce obligaţiile faţă de bugetul de stat. Aceste firme cu venituri foarte mari au obligaţia de a plăti un impozit pe profit echivalent cu măcar 1% din cifra lor de afaceri, aşa cum plătesc toate firmele mici din România. PSD este de acord cu menţinerea impozitului pe profit de 16%, însă valoarea acestuia plătită de marile companii nu trebuie să fie mai mică de 1% din cifra lor de afaceri.

De aceea, PSD a lansat acea propunere a taxei pe solidaritate. Şi am numit-o aşa pentru că este într-adevăr un moment în care trebuie să fim solidari, iar economia trebuie să aducă roade pentru toţi, nu doar pentru cei foarte puternici sau foarte bogaţi. Eu cred că, în zilele acestea dificile, aceste companii mari şi în general foarte bogate ar putea plăti măcar 1% din veniturile lor pentru a susţine măsurile pentru scăderea taxelor angajaţilor. În fond şi aceste companii au nevoie de angajaţii lor. Este şi în interesul firmelor care activează în România ca salariaţii români să aibă mai mulţi bani în buzunare şi mai puţine destinaţii de muncă în străinătate.

Şi să fim serioşi cu acea poveste exagerată că introducerea taxei de solidaritate ar bulversa mediul de afaceri şi ar creşte preţurile la consumatorii finali! Vorbim despre circa 270 de firme care ar trebui să plătească puţin mai mult la buget, pentru a ajunge la acel nivel minim de 1% din venituri. Cum să bulversezi mediul de afaceri cu o taxă care se aplică la 270 dintre cele câteva sute de mii de firme înregistrate în România?

Apoi, cum să crească preţurile la consumatorii finali, când astăzi sunt firme concurente care au aceleaşi preţuri şi care plătesc impozit pe profit echivalent cu 3%-4% din cifra de afaceri? Este un lanţ de hipermarketuri de bricolaj care plătesc un impozit echivalent cu 3% din cifra de afaceri, iar preţurile oferite clienţilor sunt chiar mai bune decât ale altor lanţuri de magazine de bricolaj care plătesc impozit de doar 0,5% din venituri. În cel mai rău caz, vom asista la însănătoşirea economiei şi la competiţie loială între firme.

În încheiere, fac apel la colegii liberali să ne spună de partea cui se poziţionează în acest moment - sunt alături de angajaţii cu venituri mici şi medii sau sunt de partea marilor companii care nu vor să plătească nici măcar 1% din venituri pentru susţinerea acestor salariaţi?

Doamna Ana-Loredana Predescu:

"Legile educaţiei nu sunt Dosarele X!"

Doamnă ministru, Ligia Deca, desecretizaţi noile Legi ale educaţiei naţionale!

Profit de această ocazie pentru a-mi exprima dezamăgirea şi surprinderea, întrucât, după patru luni de la preluarea mandatului de ministru al educaţiei, doamna Ligia Deca încă nu a publicat o formă consolidată a Legilor educaţiei.

Această tergiversare nu face decât să creeze confuzie şi neîncredere în societate, dar mai ales în rândurile cadrelor didactice, ale părinţilor şi ale elevilor, cei care sunt "beneficiarii" direcţi ai reformei din educaţie.

Se dezbat diverse ipoteze în spaţiul public cu impact major în dinamica sistemului de învăţământ, dar, întrucât nu există nici măcar un draft publicat, ne putem trezi că vorbim despre subiecte şi teme care, în fapt, nu există, care nu au acoperire în noile legi.

Chiar dacă toate calendarele şi termenele lansate în spaţiul public au fost depăşite, îmi exprim speranţa că se fac eforturi la nivelul Ministerului Educaţiei pentru o formă consolidată a noilor Legi ale educaţiei, o formă care sper să armonizeze punctele de vedere transmise de către asociaţiile de elevi, asociaţiile de părinţi şi de către de sindicatele din învăţământ.

Mi-ar părea rău ca noile Legi ale educaţiei să devină marfă de schimb, obiectul unor eventuale negocieri politice, cu toate că acesta este singurul motiv care poate justifica absenţa totală din spaţiul public a noilor legi, dar şi a ministrului educaţiei.

Domnul Radu Panait:

"PNL, partidul bipolar"

PNL, partidul bipolar - Votează pentru impozitarea muncii part-time, apoi iniţiază un proiect de lege pentru eliminarea supraimpozitării ei.

După ce, anul trecut, printr-o ordonanţă, Guvernul PSD-PNL-UDMR a hotărât supraimpozitarea contractelor part-time, acum vine un deputat al PNL să ne spună că au depus un proiect de lege pentru eliminarea acestei supraimpozitări!

Ştim că doriţi să păreţi că vă pasă de românii care muncesc, dar realitatea este total alta - dacă era aşa, aţi fi luat în considerare atât avertismentele mediului de afaceri, cât şi argumentele pe care noi, cei din USR, le-am adus în comisiile de specialitate, prin care am subliniat că măsura este una proastă. V-aţi fi gândit la toţi românii care mai au un al doilea loc de muncă, ca să facă faţă scumpirilor! Dacă era aşa, ştiaţi că micii întreprinzători nu aveau cum să susţină plata contribuţiilor la acest nivel pentru angajaţii lor part-time! Dumneavoastră aţi preferat să îi consideraţi pe toţi românii care au un loc de muncă part-time, hoţi.

Aceasta este doar una dintre măsurile pompieristice luate de coaliţia de guvernare, pentru a creşte pe termen scurt încasările la bugetul de stat, o încercare de a scoate bani de peste tot. Domnilor din guvern, ştiţi ce ar face diferenţa? Eliminarea pensiilor speciale. Doar de acolo aţi economisi vreo 12 miliarde de lei.

Noi considerăm că munca, în orice formă legală, trebuie încurajată, şi nu suprataxată. USR pledează de mult pentru măsura "Zero taxe pe salariul minim", măsură care ar avea un impact imediat asupra bunăstării românilor. Beneficiile aplicării acestei măsuri ar fi: diminuarea lipsei forţei de muncă, reducerea inegalităţilor de venit şi a discrepanţelor dintre regiuni şi, cel mai important, ar aduce mai mulţi bani în buzunarele românilor plătiţi cu salariul minim.

Dragi colegi din coaliţia PNL-PSD-UDMR, în loc să îi loviţi pe cei care susţin economia asta, aşa şubredă cum este ea, ar trebui să începeţi să fiţi responsabili şi să adoptaţi măsuri corecte pentru economia românească!

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

De ceva timp îl tot văd pe preşedintele USR, domnul Cătălin Drulă, atacându-l pe ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu. Ceea ce mă surprinde este că aceste atacuri se referă în multe cazuri la faptul că ministrul Grindeanu nu ar fi semnat la timp nu ştiu ce contract pentru atribuirea lucrărilor pe nu ştiu ce segment mic de autostradă.

Poate sunt şi astfel de situaţii, că din câte ştiu, nimeni nu este perfect. Dar m-aş fi aşteptat la mai multă decenţă şi aş spune, mai multă înţelepciune din partea preşedintelui USR, fost ministrul al transporturilor, supranumit "ministrul zero kilometri".

Spun că mă aşteptam la mai multă înţelepciune, pentru că în general se spune că nu este bine să-ţi ataci adversarul în punctele lui forte sau cel puţin nu în domeniile în care tu nu ai nicio realizare.

Şi acum vă rog să vă puneţi cu sinceritate următoarea întrebarea - ce îl îndreptăţeşte pe domnul Drulă să-l atace pe ministrul Grindeanu care a semnat anul trecut contracte pentru modernizarea infrastructurii rutiere de 23,8 miliarde lei, adică de 4,5 ori mai mult decât a semnat domnul Drulă în tot mandatul său şi mai mult decât valoarea totală a contractelor semnate în precedenţii 5 ani?

Repet, 23,8 miliarde lei contracte semnate de domnul Grindeanu, 5,23 miliarde lei semnate de domnul Drulă! 23,8 miliarde lei semnate de Grindeanu, 21,9 miliarde semnate de toţi predecesorii săi din ultimii 5 ani.

În acelaşi timp, 91% din fondurile PNRR alocate pentru infrastructura feroviară au fost deja angajate prin proiecte şi contracte semnate de ministrul PSD al transporturilor. Din 3,4 de miliarde de euro alocate în PNRR infrastructurii feroviare, au fost semnate contracte care în total însumează 3,1 miliarde de euro. Sunt 126 de contracte în execuţie, până la acest moment, de modernizare şi de reparare a infrastructurii feroviare.

La Ministerul Transporturilor, coordonat de Sorin Grindeanu, noul an a început cu acelaşi ritm susţinut de activitate ca şi în anul precedent. S-au semnat contractele şi pot începe efectiv lucrările pe încă două tronsoane al Autostrăzii Moldovei pe o distanţă de 67 de kilometri. Ministerul Transporturilor a desemnat constructori pe toate cele 13 tronsoane ale autostrăzii, dintre care pe 9 tronsoane s-au semnat contractele şi se poate lucra, iar celelalte 4 sunt în procedura de rezolvare.

De departe, ministrul Sorin Grindeanu este cel mai eficient ministru al transporturilor pe care l-a avut România, iar rezultatele muncii sale, doar din acest prim an, se vor vedea mulţi ani de acum încolo.

Când diferenţele sunt atât de mari, nu mai este chiar nimic de comentat.

Cel care nu a reuşit să ducă niciun proiect la capăt, dar îl atacă pe cel care a încheiat toate licitaţiile pentru autostrăzi importante, cum este A7 şi sunt în lucru deja loturi întregi şi alte şosele esenţiale pentru fluidizarea traficului în toată ţara, nu face decât să cadă într-un ridicol absolut.

Am vrut să vă citesc aceste diferenţe uriaşe, pentru a înţelege cât de ridicole sunt unele atacuri la adresa ministrului transporturilor, pornite, probabil, dintr-o frustrare interioară a domnului Drulă.

În 2023, în România vor fi deschise cele mai multe lucrări pentru construcţia de autostrăzi. Cea mai mare parte dintre acestea vor beneficia de finanţare din fonduri europene.

Această performanţă a fost posibilă datorită modificărilor promovate de ministrul Sorin Grindeanu în legislaţia achiziţiilor publice, prin care s-a redus semnificativ perioada pentru contestarea licitaţiilor şi au fost restrânse mai multe termene din procesul de atribuire a contractelor.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Sarabandă pe bani publici la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene"

Se pare că risipa banului public, indiferent că sursa este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sau bugetul naţional este regula generală în toate instituţiile statului român!

Iar astăzi o să vă dau un singur exemplu - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. În ultimele 7 luni, aici, s-au creat 731 de posturi noi, cu salarii - pentru funcţiile de execuţie - de 6.000-7.000 de lei şi de peste 10.000 lei pentru şefii de servicii. La toate aceste se adaugă, desigur, şi alte facilităţi, de la tichete de vacanţă la maşină de serviciu până la obligaţia facultativă - ca să fac haz de necaz - de a semna în condica de prezenţă, într-un minister în care, oricum, nimeni nu se grăbeşte să vină la serviciu, pe cât se grăbeşte să plece de la serviciu!

O întreagă pleiadă de directori generali, directori, şefi de servicii, şefi de birouri plus încă trei secretari de stat şi doi subsecretari de stat, dar şi doi secretari generali adjuncţi, desigur, fiecare cu cabinete de consilieri, maşini, şoferi, telefoane - totul bine plătit din sacul fără fund al taxelor şi impozitelor noastre, dar şi al îndatorării ţării, adică îndatorarea noastră, a copiilor şi nepoţilor noştri, doar pentru a recompensa găşti de partid prin toate aceste sinecuri.

Constat cu tristeţe că nimeni din presa pe care partidele de la guvernare o plătesc, ce ironie!, tot din banii noştri, ca să prezinte România într-o lumină favorabilă, iar clasa politică s-o înfăţişeze sub cele mai bune auspicii, nu aminteşte despre această veritabilă sarabandă pe bani publici! Nimeni nu este curios să vadă cum se organizează concursurile de angajare, să citească CV-urile câştigătorilor concursurilor, să vadă care sunt indicii de performanţă care li se cer şi cum sunt îndepliniţi aceştia!

Dar, vă asigur că, din 2024, Alianţa pentru Unirea Românilor va elimina subvenţia publică pentru partide, ajutând, astfel, în primul rând, presa pentru a fi cu adevărat liberă şi un veritabil "câine de pază al democraţiei", dar şi partidele politice care, astfel, vor fi nevoite să se întoarcă la realitatea de zi cu zi pe care o trăim cu toţii!

Domnul Vasilică Toma:

"Persoanele apte de muncă şi care refuză calificarea nu trebuie să mai beneficieze de venitul minim de incluziune"

Sunt complet de acord ca ajutorul social să susţină toate persoanele care, din motive de sănătate sau de vârstă, nu pot munci. Şi, da, pentru ele, noi, social democraţii, suntem datori să iniţiem cât mai multe măsuri sociale de protecţie şi de sprijin. Dar nu o să fiu niciodată de acord ca persoanele care sunt apte de muncă, însă refuză consilierea, cursurile de calificare şi locurile de muncă oferite de AJOFM, să beneficieze de venitul minim de incluziune. Cât se poate de simplu şi de clar - cine este apt de muncă şi refuză să muncească, nu are nevoie de venitul minim de incluziune!

Procedurile care au fost deja adoptate prin aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea venitului minim de incluziune, inclusiv cu prevederea privind persoanele apte de muncă, trebuie aplicate şi vor fi aplicate întocmai, în aşa fel încât, până la 1 ianuarie 2024, termenul lor final de implementare, inclusiv constituirea bazelor de date aferente, ele să devină regula, nu excepţia!

Toate persoanele apte de muncă pot şi trebuie să se întreţină din munca proprie, nu de pe urma ajutorului social, care trebuie folosit pentru cei care au cu adevărat nevoie de el!

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Partidul Social Democrat susţine reforma pensiilor speciale"

Profit de oportunitatea acestei declaraţii politice pentru a aduce lămuriri asupra evoluţiei proiectului privind diminuarea sau renunţarea la pensiile speciale, subiect care a stârnit multiple controverse în ultimii 20 de ani, dar care nu a înregistrat până de curând niciun rezultat în maniera aşteptată de cetăţeni.

Partidul Social Democrat a înţeles pe deplin şi a acţionat constant în remedierea acestor anomalii create de liberali-democraţii anilor 2000, atunci când astfel de beneficii au fost inventate şi acordate magistraţilor.

Actualul proiect, depus de Guvern în Parlament, va fi completat cu amendamentele necesare, care să reflecte forma finală a Raportului Băncii Mondiale. Ca toate aceste modificări să prindă contur, este nevoie de o asumare comună în cadrul coaliţiei, este necesară o dezbatere la care să participe atât miniştri implicaţi în acest proces, cât şi premierul.

Sunt multe ministere cu responsabilităţi în privinţa pensiilor speciale: Ministerul Afacerilor Interne - pentru poliţişti şi ofiţeri de informaţii, Ministerul Justiţiei - pentru magistraţi, Ministerul de Externe - pentru diplomaţi, Ministerul Apărării Naţionale - pentru militari, Ministerul Transporturilor - pentru personalul navigant din aviaţie. Ministerul Muncii este coiniţiator al Proiectului de Lege privind pensiile speciale, la fel şi celelalte ministere care gestionează pensii speciale. Ministerul Muncii a fost integrator al materialelor primite de la ministerele de linie.

Amendamentele care vor configura forma finală, în acord cu raportul final al Băncii Mondiale, nu pot fi făcute şi însuşite fără participarea efectivă a fiecărui ministru care gestionează pensii speciale, iar aceste amendamente trebuie apoi integrate la nivelul premierului şi asumate de toţi actorii politici implicaţi.

Între timp, în tot acest proces, opoziţia a acuzat posibilitatea neîndeplinirii jalonului privind pensiile speciale, însă reprezentanţii USR au uitat mult prea repede modul defectuos în care a fost elaborat şi aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În virtutea unei informări corecte a cetăţenilor, mă simt nevoit să precizez faptul că toate anomaliile din procesul de implementare a PNRR sunt datorate modului neprofesionist în care aceste jaloane au fost poziţionate. Fostul ministru al fondurilor europene, domnul Cristian Ghinea, a introdus obligativitatea Raportului Băncii Mondiale pentru reformarea sistemului de pensii speciale, iar pe de altă parte, jalonul trebuia îndeplinit până la data de 31 decembrie 2022, deşi rapoartele instituţiilor internaţionale sunt publicate la câteva luni după finalizarea unui an calendaristic.

Într-o astfel de situaţie contrară, pentru a nu se rata jalonul din PNRR, Guvernul a depus un proiect de lege pe baza unui raport provizoriu al Băncii Mondiale, urmând ca acesta să fie ajustat prin amendamente depuse în Parlament, astfel încât să se alinieze la concluziile finale ale Băncii Mondiale.

Domnul Vasile Nagy:

"Comuna Vladimirescu"

Comuna Vladimirescu este situată în judeţul Arad, în partea de sud-est a Câmpiei Aradului, iar teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 12.230 ha. Din punct de vedere administrativ comuna este alcătuită din patru sate - Vladimirescu (sat reşedinţă de comună) şi cele 3 sate aparţinătoare - Horia, Cicir şi Mândruloc.

Localitatea face parte din Regiunea de Dezvoltare Vest, este situată la o distanţă de 7 kilometri faţă de municipiul Arad şi se învecinează la nord cu localităţile Zimand şi Sântana, la sud cu localităţile Fântânele şi Frumuşeni, la est cu localităţile Şiria, Covăsânţ, Ghioroc şi Păuliş şi la vest cu Municipiul Arad şi comuna Livada.

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Vladimirescu se ridică la 10.710 locuitori, în creştere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.649 de locuitori.

Comuna Vladimirescu este străbătută de principalul drum transeuropean E68, de drumul judeţean Arad-Sebiş şi de o reţea de drumuri comunale şi din punct de vedere feroviar de linia ferată dublă internaţională Arad-Bucureşti.

Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1752.

Economia comunei este puternic influenţată de evoluţia economică a municipiului Arad. Datorită apropierii comunei de municipiul Arad, în ultimii ani s-a înregistrat o creştere importantă a sectoarelor economice terţiar şi secundar, fiind cea mai dezvoltată unitate administrativ teritorială din judeţul Arad, după numărul de agenţi economici prezenţi în localitate.

Industria chimică, industria alimentară, industria uşoară, comerţul şi transporturile deţin ponderi importante în spectrul economic al comunei.

Agricultura reprezintă un sector important al economiei, potenţialul agricol fiind dat de extinderea mare a câmpiei în jumătatea vestică a judeţului, dar şi de condiţiile pedoclimatice favorabile dezvoltării agriculturii.

Moştenirea industrială are o pondere nesemnificativă, mai ales după dezafectarea Combinatului Chimic, însă, în acelaşi timp, numeroase firme de logistică, depozitare şi alte tipuri de servicii au preluat spaţii industriale, diversificând paleta de activităţi.

În prezent, nu se poate vorbi despre o activitate turistică definită în zona comunei Vladimirescu, având în vedere amplasarea în zonă de câmpie. Singurul tip de turism cu potenţial de afirmare în zonă, deşi cu potenţial scăzut de creştere, este agroturismul care să valorifice patrimoniul rural al localităţii, material şi imaterial.

Comuna Vladimirescu este atractivă atât prin prezenţa Văii Mureşului şi prin serviciile oferite de unităţile de profil de pe raza comunei, cât şi prin existenţa vestigiilor arheologice, iar cele mai importante elemente de atracţie turistic sunt Biserica Ortodoxă din satul Vladimirescu, Biserica Romano-Catolică din satul Horia şi Pădurea Vladimirescu.

Pe teritoriul comunei, în partea de sud, se întinde Pădurea Vladimirescu, care este un important punct de atracţie atât pentru locuitorii comunei, cât şi pentru arădeni, având în vedere distanţa mică faţă de Arad şi prezenţa râului Mureş limitrof pădurii.

Pentru ca Vladimirescu să devină o comună prosperă, modernă şi curată, este nevoie de proiecte de dezvoltare pentru conservarea şi managementul resurselor naturale, pentru producerea de energie verde şi de dezvoltarea socio-economică.

Administraţia comunei trebuie să creeze facilităţi în primul rând cetăţenilor, pentru a avea un trai cât mai confortabil şi apoi condiţii pentru atragerea investitorilor şi să pună accentul pe infrastructura comunei care este primul pas în dezvoltarea unei comunităţi.

Este necesar ca strategia de dezvoltare locală să devină un instrument de management care să ajute la stabilirea priorităţilor de dezvoltare şi la investirea corectă a resurselor care sunt limitate.

De asemenea, prin atragerea de investiţii pentru dezvoltarea şi consolidarea sectorului productiv, pentru stimularea colaborării dintre mediul de afaceri şi administraţia locală şi pentru acoperirea sectoarelor absente sau deficitare în mediul de afaceri local, comuna va prospera.

Este important ca această comună să devină o destinaţie atractivă pentru atragerea unor investitori care să desfăşoare activităţi productive.

Astăzi, comuna Vladimirescu este atrăgătoare, cu un potenţial uriaş, fiind într-un proces de modernizare continuu, cu multe proiecte în derulare şi cu proiecte care aşteaptă să înceapă.

Comuna Vladimirescu are nevoie de o dezvoltare continuă şi sănătoasă!

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Guvernul condus de PNL continuă să aibă grijă de persoanele vulnerabile"

Printre principalele funcţii ale unui stat modern se află obligaţia sa de a-şi proteja cetăţenii în faţa oricăror pericole, fie ele de natură militară, economică sau socială. Însă statul trebuie să aibă o grijă suplimentară faţă de cei vulnerabili în faţa vicisitudinilor vremurilor pe care le trăim sau le putem trăi în viitor.

De aceea, Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă asigură un sprijin concret românilor din categoriile vulnerabile, pentru a putea face faţă creşterilor de preţuri în această perioadă. Aproape 1,2 milioane de persoane au primit pachete alimentare cu produse româneşti, printre beneficiari aflându-se familii şi persoane singure cărora le este stabilit, prin dispoziţie scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat, familii beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei şi persoane sau familii aflate temporar în situaţii critice de viaţă, respectiv victime ale calamităţilor, persoane dependente sau în alte situaţii asemănătoare stabilite prin anchetele sociale şi care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate, precum şi persoanele care locuiesc în aşezările informale.

Pachetele conţin 12 alimente de bază (făină albă de grâu, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conserve cu carne de vită, conserve cu carne de porc, conserve pate de ficat de porc, borcane de compot de fructe, gem de fructe, gem de fructe dietetic) şi provin exclusiv de la producători din România. Proiectul finanţat prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD), cu un buget total de 235 milioane euro, presupune livrarea a 7.133.112 de pachete, adică 170.000 tone de alimente, în şase tranşe, prima dintre acestea fiind acordată în perioada iunie - august 2020. Cele şase tranşe cuprind în total: 35.000 de tone de făină; 28.000 de tone de mălai; 28.000 de tone de orez; 14.000 de tone de zahăr; 28.000.000 de litri de ulei; 28.500.0000 de borcane de gem şi compot.

De asemenea, reamintesc că Programul "Sprijin pentru România" continuă şi în acest an, având deja finanţare asigurată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Peste 2,5 milioane de oameni vor primi şase vouchere a câte 250 lei, câte unul la două luni. Cu aceşti bani, beneficiarii îşi vor putea achiziţiona alimente şi mâncare caldă, pentru a putea face mai uşor faţă cheltuielilor din această perioadă economică dificilă. Tot prin POAD se acordă, în acest an şcolar, ajutoare pentru rechizite şi îmbrăcăminte în valoare totală de peste 150 de milioane de lei, pentru aproximativ 300.000 de preşcolari şi elevi din familii defavorizate.

Guvernul condus de PNL va continua să aibă grijă de persoanele vulnerabile, pentru că oricine merită un trai decent şi să scape de grija zilei de mâine.

Domnul Mihai Weber:

"Taxa de solidaritate nu este doar necesară, este obligatorie!"

Fiecare forţă politică din Parlamentul României declară în faţa alegătorilor săi că doreşte adoptarea unor legi în interesul românilor, care să promoveze interesul naţional. Însă, de fiecare dată când PSD doreşte să promoveze astfel de legi, se trezeşte o minoritate care să conteste aceste proiecte şi să sară în apărarea unor entităţi care au profituri ce nu pot fi imaginate în nicio economie de piaţă bazată pe principii sănătoase.

Este adevărat că statul nu trebuie să intervină într-o economie de piaţă corectă. Dar statul este obligat să intervină atunci când, sub acoperirea economiei de piaţă, apar unii care profită de războaie, de crize economice sau de slăbiciunea unor politicieni pentru a se îmbogăţi pe spatele salariaţilor şi al pensionarilor. Ca oameni politici responsabili nu putem asista nepăsători, doar pentru că există anumite grupuri de interese care doresc ca această economie de junglă să continue.

Indiferent de doctrina partidului din care facem parte, că suntem în opoziţie sau la guvernare, nu putem tolera supraprofiturile realizate de marile companii din energie. Sute de mii de companii româneşti plătesc 1% din cifra de afaceri fără să crească preţurile, în timp ce companii străine profită din plin de contextul actual şi plătesc un impozit pe un profit diminuat artificial, prin inginerii fiscale, care nu reprezintă nici măcar 1% din cifra lor de afaceri.

Nu putem accepta, ca români, în primul rând, şi apoi ca politicieni responsabili, ca, în timp ce majoritatea românilor şi companiilor româneşti se zbat pentru a-şi duce traiul de pe o zi pe alta, companiile străine să câştige în România mai mult decât oriunde în altă parte a lumii şi, drept mulţumire, să refuze să ofere o mică parte din acest câştig ţării unde au avut oportunitatea să facă aceste afaceri atât de profitabile.

Dacă taxa de solidaritate se aplică în Uniunea Europeană fără să fie contestată, atunci este obligatoriu ca ea să fie impusă dacă va fi nevoie şi trebuie să poată funcţiona şi în România. Din această taxă vor fi realizate investiţii, vor fi susţinute creşterea veniturilor salariaţilor, educaţia, sănătatea şi, nu în ultimul rând, categoriile vulnerabile.

De aceea, fac apel la toată clasa politică să sprijine această iniţiativă care va aduce mai multă bunăstare românilor, fără a sărăci "bietele" companii care au avut deja profituri uriaşe în România.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 155.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru - orele 10.00-11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 11.00-11.30 - pauză; 11.30 - vot final, prezenţă fizică; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, urmată de şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup, dacă în legătură cu ordinea de zi sunt observaţii? Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

8. Proiectul de Lege pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 767/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Reprezentantul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Solomon?

Raportul.

PL-x 767/2022.

Domnul Adrian Solomon:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, urmărindu-se instituirea, ca zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, a zilelor de 6 ianuarie - Botezul Domnului şi 7 ianuarie - Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.

Proiectul a fost adoptat de Senat în 7 decembrie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenţii? Nu.

Trecem la...

(Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.)

Domnul Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc.

Nu există niciun fel de studiu de impact asupra pieţei muncii atunci când modificăm Codul muncii şi instituim încă două zile libere care vor fi plătite de angajatorii din România.

Lasă că... crizele succesive au săpat la baza activităţii antreprenorilor, angajatorilor din România. Fără niciun fel de justificare, alta decât una politicianistă, se introduc două zile libere noi. Alta decât cea politicianistă, pentru că acest proiect de lege ar fi putut fi adoptat la fel de bine la finalul anului trecut, pentru a putea fi aplicat în acest an, doar că acest an nu este unul electoral. În schimb, anul viitor, 2024, va fi un an electoral. Acesta este singurul motiv pentru care doriţi să acordaţi încă două zile libere plătite de angajatorii din România.

Beneficiarii principali vor fi pilele, relaţiile şi cunoştinţele actualei Guvernări, ale acestui Guvern al scumpirilor, pentru că angajaţi în continuare mii şi mii de oameni la stat, dintre pilele, relaţiile şi cunoştinţele voastre.

Pentru a vă asigura că aceştia vă vor vota în continuare, acesta fiind singurul vostru obiectiv, le mai daţi şi încă două zile libere plătite.

Nimic nu justifică suplimentar o asemenea măsură.

Dacă ar fi existat vreun argument obiectiv în acest sens, l-aţi fi scris în expunerea de motive sau l-aţi fi exprimat vreodată, undeva. Nu există!

Încă o dată, singurul scop este unul politicianist, anul viitor, de când această măsură ar urma să fie aplicată, fiind un an electoral. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, într-un fel, antevorbitorul meu are dreptate. Legile se adoptă de majoritatea guvernamentală fără niciun studiu de impact, pe de o parte.

Pe de altă parte, numărul zilelor libere bazate pe sărbători religioase este mai mic în România decât în restul ţărilor din vestul Europei, care sunt mult mai laicizate decât România.

Ca atare, salutăm aceste două zile libere - Botezul Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul -, chiar dacă ele nu au un studiu de impact, însă aşteptăm ca pe lângă aceste măsuri care, într-adevăr, din punctul de vedere al Guvernului, se încadrează în cele politicianiste, am vrea ca ele să fie dublate într-adevăr de o doctrină conservatoare.

Iar atunci când vine vorba de ideologia de gen, de exemplu, care este forma, denumirea academică a ideologiei LGBT, să avem aceeaşi poziţie şi să nu ni se spună că nu o adoptăm doar pentru că poporul încă nu este pregătit. Deşi, în acest caz, nu este vorba de asta.

Mai mult, atunci când vine vorba de studiu de impact, când este vorba de legi politicianiste de felul acesta, nu este nevoie de niciun studiu de impact asupra bugetului; în schimb, atunci când eu, personal, propun legi prin care să degrevăm de sarcini fiscale pe cei care au mulţi copii, mi se spune că nu sunt bani la buget şi că impactul bugetar este prea mare pentru a fi suportat.

Deci, o dublă măsură, evidentă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Articole admise? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune; PL-x 519/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României?

Vă rog.

Domnul Marius-Ilie Stanciu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Marius Stanciu, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2022 prin care se instituie modificarea şi completarea Legii nr. 196/2016, în sensul constituirii venitului minim de incluziune din două componente, respectiv prin consolidarea doar a venitului minim garantat şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei, completarea prevederilor legii cu alte categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei sau persoanei singure, admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri şi fără susţinători legali care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidenţiale, actualizarea nivelurilor de venituri şi a cuantumurilor componentelor acordate.

Ministerul Muncii susţine raportul Comisiei pentru muncă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2022 prin care se instituie modificarea şi completarea Legii nr. 196/2016, în sensul constituirii venitului minim de incluziune din două componente, respectiv prin consolidarea doar a venitului minim garantat şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei, completarea prevederilor legii cu alte categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri şi fără susţinători legali care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidenţiale, actualizarea nivelurilor de venituri şi a cuantumurilor componentelor acordate.

A fost adoptat de Senat în septembrie 2022.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din raport.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să propuneţi... domnule preşedinte, timpul pentru dezbateri.

Domnul Adrian Solomon:

Trei minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot - trei minute, timp de dezbateri, vă rog.

119 voturi pentru, unul contra, două abţineri, 2 colegi nu votează. Adoptat.

Din partea grupurilor dacă sunt intervenţii?

Doamna deputat Ţoiu, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Venitul minim de incluziune este una din reformele pe care le-am avut, ca USR, în programul electoral şi pe care l-am negociat în Programul de guvernare şi, apoi, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Este, de altfel, unul dintre jaloanele pe care România trebuie să le îndeplinească ca să poată să absoarbă parte din aceşti bani europeni.

Este important însă, să ne uităm şi sincer la situaţia în care suntem acum. Venitul minim de incluziune era lege finalizată, adoptată şi promulgată încă din 2016, cu concursul tuturor partidelor politice de la acea vreme.

2016, da? (Vociferări.)

Primul moment în care cineva din România va ajunge să primească acest venit minim de incluziune, pe măsurile continue de amânare ale actualului Guvern, este 2024 - opt ani mai târziu de la momentul în care toate documentele tehnice, tot planul era făcut la acel moment împreună cu Banca Mondială; opt ani de aşteptare pentru cei mai vulnerabili dintre români.

Şi Guvernul acesta mai face ceva groaznic. Pentru că nu a reuşit să se înţeleagă, în haosul pe care l-a creat pe energie, nu a reuşit nimeni din Guvern, pare-se, să se înţeleagă cu domnul ministru Virgil Popescu şi, în haosul din energie, singurul lucru pe care a fost în stare să-l facă a fost să scoată din venitul minim de incluziune tot ce înseamnă ajutor de încălzire, tot ce înseamnă ajutor pentru cei mai vulnerabili dintre români. Pentru că erau toate trei beneficiile la început, în 2016.

Practic, ce înseamnă asta este că nimeni nu va primi sprijinul din VMI decât mult mai târziu decât va avea nevoie şi că, în momentul în care îl va primi, a rămas din VMI doar o bucăţică destul de fragilă, parţială, faţă de planul iniţial. Asta în condiţiile în care ştim că 40% din copiii României sunt în risc de sărăcie pentru că familiile lor nu primesc sprijinul de încadrare în muncă de care au nevoie sau de standard de viaţă decentă, astfel încât copiii să poată să înveţe acasă într-un loc călduros, nu în frig. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Nu pot să nu remarc decât - şi să repet ceea ce am spus şi în alte dăţi - că trebuie să aşteptăm, nu?, ca 40%, ca 50% din copiii României să fie cu risc de sărăcie şi să le dăm aceşti bănuţi, aceşti bani, care, de multe ori, încurajează nemunca - de foarte multe ori, să fim cinstiţi -, iar cei care au mulţi copii şi muncesc să nu fie degrevaţi de sarcini fiscale.

Am zis-o şi o zic de mii de ori - cei care au mulţi copii trebuie să fie degrevaţi de sarcini fiscale.

Presiunea pe care am pus-o asupra Guvernului s-a concretizat în precedenta modificare, complexă, a Codului fiscal, unde am avut supraimpozitarea muncii, şi într-o deducere suplimentară pentru fiecare copil, care în ce a constat? 100 de lei... (Vociferări.) ...s-au scăzut din calculul impozitului pe venit pentru fiecare copil. Asta înseamnă 10% din 100 de lei, câte 10 lei pentru fiecare copil.

Atât a înţeles Guvernul actual să degreveze părinţii cu copii - câte 10 lei pentru fiecare copil! Şi vorbim de oameni care muncesc.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Articole admise, de la 1 la 71? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 794/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu prezentul proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 190 şi a art. 191 din Legea nr. 134/2010.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ilie Victor, vă rog.

Domnul Victor Ilie:

Acest proiect face parte dintr-un lung şir de proiecte care sunt menite să scape de răspundere primarii şi alţi conducători de instituţii publice.

În paralel cu proiectul privind creşterea pedepselor pentru protestatari, avem clar mesajul clasei politice care este acum la conducerea României - să scăpăm primarii de răspundere.

Este o falie tot mai mare între clasa politică conducătoare şi cetăţeni.

Dragi colegi,

Aveţi grijă, poate nu mai aveţi pe cine conduce în ţara asta, dacă vă rupeţi complet de nevoile cetăţenilor. Rămâne să nu mai aveţi de la cine lua taxe, să vă îngrăşaţi conturile cu diverse parandărături.

Concret, ce se spune în acest proiect de lege. Ni se spune că un cetăţean, dacă se judecă cu o instituţie publică, pentru un drept al său, şi judecătorul nu poate să-i recunoască acel drept pentru că-i lipsesc nişte înscrisuri, cere acele înscrisuri de la cine, de la autoritatea publică, de la primărie, de la instituţie, şi primăria, primarul nu-i dă acele înscrisuri şi, astfel, el nu poate să-şi realizeze dreptul său legal.

Ce înseamnă acest lucru?

Proiectul zice - nu se mai amendează primarul sau conducătorul instituţiei, se amendează instituţia. Adică tot cetăţeanul plăteşte pentru indolenţa sau abuzul funcţionarului public. Este inadmisibil aşa ceva. Este un principiu în contenciosul administrativ, care exista încă din Legea nr. 26/1990, că funcţionarul public trebuie să răspundă el însuşi, altfel, cetăţeanul nu este în poziţie să-şi realizeze drepturile.

Vă rog, cântăriţi cu atenţie, eu ştiu că trebuie să vă protejaţi primarii, dar în primul rând suntem chemaţi aici să protejăm cetăţenii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Tanasă Dan, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Sunt titularul câtorva sute de acţiuni în justiţie, am câteva zeci de dosare câştigate pe Legea accesului la informaţii de interes public, am obligat mai multe primării să comunice informaţii de interes public, am câteva zeci de dosare câştigate definitiv şi irevocabil pe obligaţia de a face..., am obligat primăriile să respecte legea în nenumărate cazuri şi există numeroase cazuri în care am obligat autorităţile publice locale să plătească anumite amenzi.

Spre exemplu, am reuşit... mă rog, "am reuşit", primarul municipiului Miercurea Ciuc, groful UDMR, Ráduly Kálmán Róbert, a plătit o amendă de 75.000 de lei pentru că a refuzat să pună în executare o sentinţă definitivă şi irevocabilă.

Din fericire, în actualul context legislativ, personajul a achitat această amendă din propriul lui buzunar. A plătit 75.000 de lei, a fost executat silit de ANAF, din portofelul lui.

Ceea ce ne spune această prevedere propusă de Coaliţia de guvernare este ca aceşti bani pe viitor să fie plătiţi din fonduri publice. Adică să nu mai plătească primarul, să fie executată instituţia.

În mod evident, AUR va vota împotriva unei astfel de reglementări legislative.

Şi constatăm că în continuare grija Coaliţiei de guvernare este furtul. Pentru că aceasta este o formă de furt din banul public.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Andruşceac, vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

Nu putem deţine funcţii de conducere fără să ne asumăm responsabilităţi.

Nu putem să pasăm responsabilităţile, din dreptul celor care iau decizii, pe umerii cetăţenilor.

Eu o să vă vorbesc pe scurt din experienţa trăită în calitate de consilier la sectorul 4...

Voci de la USR:

Consilier USR!

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Consilier USR la sectorul 4!

Domnul Antonio Andruşceac:

...atunci când instanţa a hotărât ca un anumit director - şi n-o să dau nume, din spirit de colegialitate faţă de cineva care, mă rog, are rude în zona aceea -, deci s-a imputat prin hotărâre judecătorească plata unei sume încasate în mod ilegal de un director, de-a lungul mai multor ani, şi, în loc ca acest lucru să fie şi acest prejudiciu să fie recuperat de la cel care l-a produs, s-a hotărât ca banii să fie plătiţi de cetăţeni.

Vi se pare corect?

Mergem mai departe cu asemenea practici? (Vociferări.)

Vrem putere, vrem putere de decizie, trebuie să ne asumăm şi responsabilităţi.

AUR va vota împotriva acestui proiect. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Articole admise? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2022 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 762/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României?

Domnul Marius-Ilie Stanciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, urmărindu-se reglementarea acordării unei majorări salariale personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, personalului implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă, precum şi personalului Corpului controlorilor delegaţi din cadrul Ministerului Finanţelor care derulează activităţi la ordonatorii de credite care gestionează fonduri europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă.

Ministerul muncii susţine raportul Comisiei pentru muncă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru muncă?

Vă rog, domnule preşedinte.

Şi să faceţi propunere şi pentru timpul de dezbatere, după.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2022, care prevede modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017, în sensul instituirii acordării unei majorări salariale personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, personalului implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Proiectul a fost adoptat de Senat în 7 decembrie 2022.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din raport.

Propun trei minute pentru dezbatere.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trei minute - timp pentru dezbateri.

Vot, vă rog.

143 de voturi pentru, 3 contra, o abţinere, un coleg nu votează. Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare?

Doamna Alexandru Violeta, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Pentru mine este clar - şi bănuiesc că şi pentru dumneavoastră - că s-a pus cruce, această Coaliţie a pus cruce oricărei discuţii despre performanţă în administraţia publică.

Nu vedeam un loc mai potrivit decât în zona în care se administrează fonduri europene să se înceapă folosirea în România a indicatorilor de performanţă în administraţia publică locală; şi centrală, în cazul de faţă.

Care este raţiunea pentru care măriţi cu până la 50% veniturile celor care lucrează în proiecte europene, indiferent de numărul de proiecte pe care aceştia le gestionează sau în care sunt implicaţi - deci unul are 7, unul are un singur proiect, şi e acelaşi lucru pentru dumneavoastră, că, vorba aceea, curg bani din taxele şi impozitele oamenilor şi nu de la fiecare dintre dumneavoastră, respectiv toţi aceşti reprezentanţi ai Guvernului, secretari de stat şi miniştri.

Deci această generozitate a dumneavoastră este făcută fără niciun pic de grijă pentru a stabili cine merită şi cine nu, în administraţie.

Şi mai am o întrebare, de final.

Dacă nu ni se va accepta următoarea cerere de plată, dacă vom avea probleme în plăţile pe care Comisia le va face, ca urmare a proastei implementări a PNRR, se vor da banii înapoi? Aceştia, pe care cu generozitate îi acordaţi unor oameni pe care nu i-aţi evaluat, ca să vedeţi cine merită, cine se străduieşte şi cine stă acolo aşteptând să vină ziua de salariu şi uitându-se la dumneavoastră cum daţi încontinuu bani fără număr, fără niciun criteriu de performanţă.

Deci dacă vor fi probleme cu PNRR, veţi fi de acord - şi mă uit la Coaliţia majoritară - ca aceşti bani să se dea înapoi, din moment ce n-au fost cheltuiţi cu atenţie şi în sensul în care România chiar să vadă nişte schimbări în urma implementării PNRR? Sau dăm, dăm fără număr, indiferent de performanţa din administraţie? (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnule Seidler, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

E clar deja pentru toţi cetăţenii români că actuala majoritate este de fapt "Coaliţia scumpirilor". Dar, pentru o parte privilegiată de angajaţi la stat, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, acest lucru se va dilua, pentru că în timp ce românii câştigă mai mulţi bani decât anul trecut, cu valoare mai mică, deci de fapt au mai puţine venituri reale atunci când merg la cumpărături, pentru câţiva privilegiaţi vor creşte sporurile.

Mergeţi, vă rog, în circumscripţiile voastre şi spuneţi-le oamenilor că nu aţi tăiat pensiile speciale, dar aţi crescut sporurile pentru unii dintre angajaţii de la stat. Mergeţi prin ţară şi spuneţi adevărul, spuneţi ceea ce veţi vota şi vedeţi care va fi reacţia oamenilor. Pentru că adevărul din acest proiect de lege este că, în ciuda faptului că nu vă atingeţi deloc de pensiile speciale, deşi e jalon PNRR, veţi creşte sporurile unor angajaţi de la stat, şi nu aşa, cu un procent, două, le veţi dubla sporurile.

Prin acelaşi proiect de lege, într-un dulce stil clasic deja, faceţi ca toată această lege să fie neconstituţională.

Citiţi, vă rog, dacă nu mă credeţi, înainte să votaţi, raportul la această lege şi veţi găsi un art. III, nediscutat la Senat, - dar asta este o chestiune de procedură, nu prea vă interesează -, prin care creşteţi numărul angajaţilor de la stat cu 1.231 de posturi. Şi asta cum? Prin lege, daţi dreptul Guvernului să modifice, fără procedură parlamentară, o lege, şi nu orice lege, Legea bugetului de stat.

Dar bine, dacă n-aţi înţeles, accentuez! Prin această lege daţi dreptul ministerului, adică Guvernului, să modifice o lege nu prin ordonanţă de urgenţă, ci direct.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog, domnule deputat!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Ministerul va modifica o lege. Absolut neconstituţional! O practică de-a dreptul dictatorială!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Desfiinţaţi Parlamentul, că oricum nu vă mai trebuie! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Axinia Adrian, vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

AUR nu susţine acest proiect de lege, pentru că AUR nu susţine sinecurile, angajările netransparente, creşterile salariale în domeniul reglementat fără nerespectarea unor indici clari de performanţă.

De exemplu, la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în şapte luni s-au înfiinţat deja 731 de posturi noi, cu o grilă de salarizare ce începe de la 6.000-7.000 de lei pentru posturile de execuţie şi de peste 10.000 de lei pentru şefii de servicii, plus trei secretari de stat, plus doi subsecretari de stat, plus doi secretari generali adjuncţi, fiecare cu cabinete, maşini, şoferi, telefoane, consilieri.

Asta nu e simplificare, debirocratizare şi digitalizare! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Solomon, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

A nu ştiu câta oară, stimaţi colegi, aflăm aici că Parlamentul a introdus dictatura legii.

Suntem singurii chemaţi în ţara asta sau trimişi aici ca să facem legea. Şi prin lege noi spunem că Guvernul trebuie să opereze nişte modificări într-o anexă la Legea bugetului.

De ce? Pentru că, după aprobarea Legii bugetului de stat a intrat în vigoare o lege pe care am votat-o noi anul trecut, cam cu un an de zile în urmă, pe care a contestat-o USR la Curtea Constituţională, a fost declarată constituţională şi în cele din urmă s-a promulgat.

Ce vină au cultele că trebuie să aştepte până în august sau septembrie, la rectificarea bugetară, să-şi poată completa nevoile de personal neclerical, pentru că nişte funcţionari din minister nu pot opera modificările din anexa bugetului, aşa cum spune legea aprobată de noi, Legea nr. 379, cred.

Prin urmare, dacă e o problemă de bicameralism liderii pot decide să retrimită proiectul întreg la Senat şi săptămâna viitoare să-l dezbată cu tot cu amendament şi Senatul, şi atunci eliminăm chestiunea aceasta. Dacă e o chestiune doar de rânză politică, să ne arătăm noi muşchii aici cum blocăm ţara asta de fiecare dată, puteţi să faceţi în continuare acest "sport". Dar v-am atras atenţia, domnule Seidler, împreună cu colega dumneavoastră, când aţi vrut să faceţi aceleaşi modificări la nişte iniţiative privind indemnizaţia pentru bunici, că aceleaşi probleme de bicameralism le aveţi şi voi în amendamentele pe care le faceţi.

Şi, dincolo de lucrul acesta, chiar deputaţii sunt emasculaţi cu totul de iniţiativa legislativă, dacă n-au avut cei de la Senat intuiţia să deschidă ei dezbaterea pe o anumită problemă? Noi chiar nu putem iniţia niciun amendament dacă n-a fost în capul Senatului?! Chiar aşa de lamentabilă a ajuns această Cameră, suntem chiar de mâna a doua?!

Vă rog frumos să fiţi serioşi, colegi de la USR! Este o chestiune de procedură, de tehnică legislativă! Nu modificăm, nu creştem nimic, acele posturi sunt deja în lege. Nu sunt în script, scriptic, letric, ca să nu zicem digital.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Tanasă, nu vă pot da cuvântul, aţi avut un vorbitor. E procedură de urgenţă.

Drept la replică, domnul Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Sigur că se pot propune amendamente. Dar, îmi pare rău că trebuie să fac un curs de constituţionalitate în plenul Camerei Deputaţilor. Se pot depune amendamente la o Cameră, care nu au fost discutate la cealaltă Cameră, dacă acele amendamente privesc fondul legii.

Acest amendament n-are nicio legătură cu Legea salarizării - uitaţi-vă la titlul PL-x-ului, dacă mai e afişat! Vă rog să-l reafişaţi! -, şi este o modificare la Legea bugetului de stat, care se adoptă în plen reunit.

Sigur că puteţi să retrimiteţi la Senat, să acoperiţi problema de bicameralism, adică de procedură. În timpul ăsta aţi fi iniţiat un proiect de lege de modificare a Legii bugetului de stat, ar fi trecut de plenul reunit.

Haideţi să fim serioşi! Haideţi să nu minţim poporul aici, de la acest microfon, mai ales când în justificarea acestui amendament adoptat ieri în comisie scrie clar că se creşte numărul de posturi cu 1.231 de posturi şi că această cheltuială va fi acoperită la rectificarea bugetară.

Evident că are impact bugetar! Evident că vă deranjează procedura parlamentară prevăzută de Constituţie! Evident că dacă s-ar putea să guvernaţi doar fără Parlament şi fără Constituţie este exact ceea ce v-aţi dori!

Încă o dată, sunteţi dincolo de limitele democraţiei! Asta vă doriţi! Ăsta-i adevărul! Asta arătaţi prin asemenea proceduri şi nu e nici măcar prima dată! (Aplauze.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Bine, Seidler!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu.

Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 11? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 456/2022.

Din partea iniţiatorilor, dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare. Prin proiect se preconizează asigurarea unui cadru de audiere sigur pentru copil, persoană vătămată sau martor, fără a se aduce vreo atingere integrităţii psiho-emoţionale a acestuia şi pentru a evita o posibilă retraumatizare a sa.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

21. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare; PL-x 549/2019/2021.

Din partea iniţiatorilor?

Doamna Tulbure, sunteţi iniţiator?

Comisia pentru sănătate, Comisia juridică şi Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Raport comun asupra reexaminării Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi a Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare

În conformitate cu prevederile art. 140 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu cererea de reexaminare a legii.

Legea adoptată de Parlament are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000, precum şi a Legii nr. 194/2011, în sensul redefinirii noţiunilor de "substanţe aflate sub control naţional" şi de "droguri", al majorării pedepselor pentru o parte dintre infracţiunile prevăzute în cuprinsul celor două acte normative, precum şi al incriminării deţinerii de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără drept, în scop de consum propriu.

Cererea de reexaminare la solicitarea Preşedintelui României a fost înaintată Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, în data de 22 iunie 2021.

În urma finalizării dezbaterilor asupra cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României, a punctului de vedere susţinut de reprezentanţii Guvernului, precum şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a legii.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, doamna Tulbure.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Stimaţi colegi,

În cazier e o etichetă pe care scrie "copil cu probleme".

Asta vrem pentru viitorul unui tânăr care consumă sau deţine o cantitate mică de droguri?

Statul are menirea de a înfunda şi de a învinui sau de a susţine şi educa tinerii?!

Vorbim de cetăţeni aflaţi în dezvoltare, majoritatea dintre ei cu un viitor onorabil şi cariere de succes în faţă. Sunt diamante neşlefuite din care această ţară ar putea culege multiple roade.

E vorba despre tineri precum copiii dumneavoastră. Ei sunt zilnic condamnaţi de multe ori doar pentru că au fumat o ţigară cu marijuana.

Discrepanţa între faptă şi pedeapsă este tot mai mare. Nu investim în educaţie şi sprijin, dar creăm infractori. Nu investim în prevenţie.

Strategia de a mări pedepsele pentru posesia de substanţe, ca măsură de combatere a consumului de droguri, nu va funcţiona şi avem dovezi în acest sens.

La această concluzie au ajuns majoritatea ţărilor din UE şi din lume care au încetat să se lupte cu morile de vânt.

Suntem noi mai inspiraţi decât ei cu aceste proiecte legislative scoase parcă din anii '80?! Sincer, mi-e greu să cred!

Soluţia pentru combaterea consumului de droguri nu este înăsprirea pedepselor, ci dezincriminarea!

Dacă vrem cu adevărat să combatem consumul de droguri, atunci trebuie să susţinem dezincriminarea consumului de minimum 3 grame pentru consum propriu şi să finanţăm centrele de reabilitare pentru foşti consumatori şi dependenţi.

Câţi tineri cunoaşteţi dumneavoastră care sunt condamnaţi, au cazier pentru o ţigară fumată în parc? Gândiţi-vă la viitorul acestora, care vor merge spre o facultate, vor merge spre o carieră cu un cazier, din cauza unei ţigări.

Avem nevoie de soluţii realiste şi adecvate vremurilor în care trăim pentru problema drogurilor, în România. Avem nevoie de prevenţie!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Intotero, vă rog.

(Domnul Ilie-Alin Coleşa se îndreaptă spre tribună.)

Nu semănaţi cu doamna Intotero, domnule Coleşa!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Consider că orice propunere care vine să combată aceste fenomene în extindere, din păcate, în ţara noastră, în rândul tinerilor, este binevenită.

Categoric, e foarte important ca învăţământul să beneficieze şi pe noile legi ale educaţiei ne dorim să beneficieze de o extindere şi o creştere a numărului de consilieri şcolari, de specialişti din sănătate, în fiecare instituţie de învăţământ cu personalitate juridică. Rolul acestora este acela de prevenţie.

Dar, în egală măsură, vreau să reamintesc colegilor pe care îi văd foarte vocali, de aici, de la tribuna Parlamentului, de faptul că zi de zi aflăm, prin intermediul mass-media, al jurnaliştilor, de cazuri, din păcate, de elevi din şcoala generală, care sunt duşi la spital şi care sunt depistaţi că au consumat astfel de substanţe, şi unele dintre aceste substanţe achiziţionate chiar din preajma instituţiilor de învăţământ sau în instituţiile de învăţământ.

Deci, e nevoie de mai mult şi, da, poate chiar şi de creşterea acestor pedepse.

Personal, şi Grupul parlamentar al PSD, vom vota pentru.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Şi Grupul AUR va vota acest proiect de lege şi nu susţinem în niciun caz dezincriminarea consumului de droguri, pe de o parte. Dar nu numai dezincriminarea consumului de droguri, prin care ni se spune că acest flagel ar fi o cale de luptă împotriva acestui flagel, a consumului de droguri, dar nici dezincriminarea prostituţiei, prin care ni se spune, de exemplu, acelaşi lucru, că va rezolva o problemă. Practica ţărilor care au făcut asta nu dovedeşte acest lucru, ci contrariul.

Dacă ne uităm la Olanda, care a dezincriminat într-adevăr consumul de droguri şi prostituţia în anumite zone, în acele zone a crescut exponenţial criminalitatea legată de consumul de droguri şi prostituţie. În niciun caz nu a rezolvat problema.

Dar, pe de altă parte, constatăm că conducerea României, din ultimii 33 de ani, a eşuat lamentabil în lupta cu aceste probleme, în special consumul de droguri.

Într-adevăr, se consumă în licee, se consumă chiar şi în şcoli generale, se consumă de către studenţi, se consumă de către toată lumea şi probabil cauza este lipsa de valori pe care noi nu suntem capabili să le arătăm tinerilor. Lipsa de valori, lipsa de ceva bun duce la eşec şi soluţia este asta: valorile tradiţionale, valorile perene care nu se schimbă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Urmărind această dezbatere se pare că nu avem acelaşi contact cu realitatea.

În momentul de faţă, dacă vedem la televiziunile de ştiri o ştire despre un accident, de cele mai multe ori cauza nu mai este alcoolul, cei care produc accidente sunt cei care s-au drogat.

Uitaţi-vă la statisticile din ultimii ani cum au evoluat accidentele provocate de către persoane care au consumat substanţe psihoactive, inclusiv droguri de mare risc.

În acest context, cea mai mare responsabilitate o are şi statul, care a trebuit să urmărească traficul de droguri din România, ar trebui să urmărească acele reţele care ajung într-adevăr aproape de şcoli, ar trebui să urmărească acea zonă infracţională. Şi într-adevăr se fac victime între copii şi ar trebui să avem centre de reabilitare, ar trebui să avem centre în care să asigurăm recuperarea acestor copii şi un sprijin pentru familii, pentru că pentru cei care au copii care sunt atraşi în această zonă a drogurilor este o traumă a întregii familii, nu doar a acelui copil, ci a întregii familii.

În acest context, sprijinul pentru aceste familii, sprijinul pentru aceşti copii într-adevăr trebuie crescut. Dar nu aceea este direcţia în care spunem: "Domnule, dacă nu putem să facem ceva împotrivă, haideţi să o legalizăm!".

Eu nu cred că aceasta este direcţia. Instituţiile statului, abilitate, trebuie să meargă şi să lupte cu această infracţionalitate din ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Lupu Andrei, vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Stimaţi colegi,

Invocaţi valorile tradiţionale ale statului român.

Ei, bine, valorile tradiţionale ale statului român nu includ puşcăria; puşcăria, ca soluţie pentru droguri.

În momentul ăsta veţi vorbi poate cu orice specialist în domeniu, cu oameni de la DIICOT, cu oameni de la Poliţie şi vă vor spune că în România avem între 500.000 şi un milion de consumatori de droguri în fiecare an. Unde o să băgaţi la puşcărie toţi oamenii aceştia?! Sau facem nişte legi la mişto ca să pară că o să-i speriem cu ceva!

Are în momentul ăsta România capacitatea să urmărească penal, să trimită în judecată şi apoi la închisoare toţi oamenii care în realitate încalcă legea? Dacă nu, înseamnă că facem legea asta degeaba!

Adevărata soluţie pentru a preveni consumul de droguri este educaţia. Şi nu doar educaţia, ci şi centrele de reabilitare, pentru cei care deja consumă.

Problema drogurilor, în România, nu este o problemă de infracţionalitate, ci o problemă de sănătate publică.

Nu suntem în stare să o combatem pentru că nu avem în acest moment un sistem de sănătate suficient de dezvoltat.

Trebuie să schimbăm mentalitatea, aşa cum au făcut-o toate statele vest europene. Nu să ne imaginăm că-i băgăm la închisoare şi am rezolvat problema, pentru că, uite, nu o rezolvăm, şi să ne întrebăm cum facem oamenii ăştia să fie din nou sănătoşi şi din nou integraţi în societate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Stoica Ciprian, vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Sunt de-a dreptul siderat că unii dintre antevorbitorii mei, care au trăit o bună bucată din viaţa lor în statele vest europene vin şi ne propun măsuri de relaxare.

Nu, dragilor, acolo nu a funcţionat!

În Marea Britanie, înainte să aterizezi la Luton, simţi miros de marijuana.

În Londra este mirosul care predomină aproape peste tot! (Râsete. Vociferări.)

Despre ce vorbim aici?!

Trebuie să avem o toleranţă zero la consumul de droguri, dacă vrem să avem o naţiune sănătoasă şi prosperă.

Aceasta este soluţia! Într-adevăr, trebuie axate mai multe planuri pentru prevenire. Da? Trebuie să facem educaţie în şcoli, trebuie să reintroducem poliţiştii de proximitate, jandarmii care să patruleze în zona şcolilor, pentru a preveni contactul direct între consumatori şi dealeri.

Sunt soluţii, dar şi coerciţia este una dintre ele.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Bravo, Titi!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Domnul Roman. N-am văzut!

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

E un subiect extrem de important şi extrem de delicat.

Am fost la discuţii în perioada vacanţei parlamentare în mai toate localităţile judeţului din care provin şi am constatat cu tristeţe că fenomenul consumului nu mai este doar unul urban.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Ai dreptate!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Noi suntem un judeţ de munte, un judeţ cu două zone de munte, foarte multe cătune, şi acest fenomen, din păcate, a intrat până în ultimul cătun din zona muntelui.

Foarte mulţi dascăli mi-au spus că au foarte mulţi copii cărora li se face rău la şcoală din cauza consumului.

Până ajung la partea medicală, până ajunge testul la medicină legală, din pozitiv e negativ, pentru că se scurge o perioadă îndelungată de timp.

Pe de altă parte, Poliţia e foarte clar că nu face faţă. Cei mai mulţi sunt depistaţi în trafic.

Pe de altă parte, DIICOT, când prinde vânzătorul, stă foarte mult în anchetă, să vadă şi unde duce "hidra". În acest timp, foarte multe vieţi sunt puse în pericol.

E adevărat că sancţiunea crescută nu înlătură fenomenul, dar e importantă, ca şi semnal.

Pe de altă parte, e foarte clar că dacă nu venim în paralel cu o educaţie adecvată, prin primării, prin consilii judeţene, prin biserici, şi, dacă nu vom face toţi un efort comun în acest, sens acest flagel se va dezvolta şi nu va fi combătut prin creşterea sancţiunilor.

Fiind un pas important, totuşi, noi vom vota şi vom susţine acest proiect de lege, însă apelul meu către Ministerul de Interne şi către DIICOT este să aloce toate resursele necesare, să vină în Parlament să ne spună de ce au nevoie, pentru ca ai noştri copii să aibă o şansă în plus în faţa traficanţilor de narcotice şi de substanţe psihotrope.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Sistăm dezbaterile aici.

La 11.30 vot final.

Mulţumesc.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

220 de colegi prezenţi, suntem în cvorum.

Punctul 1. Proiectul de Hotărâre pentru prelungirea termenului prevăzut la art. 11 alin. (1) din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 75/2021 pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achiziţiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgenţă şi de alertă pe teritoriul României; PHCD 5/2023.

Vot, vă rog.

245 de voturi pentru, 8 contra, o abţinere, un coleg nu votează. Adoptat.

Domnul Andruşceac, vă rog.

Nu mai...?

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 82/2022 privind înfiinţarea Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor pentru automatizarea şi viitorul muncii; PHCD 4/2023.

Vot, vă rog.

258 de voturi pentru, 3 contra. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 21/2020 privind Codul aerian; PL-x 170/2022.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere. Adoptat.

4. Proiectul de Lege privind modificarea art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; PL-x 463/2022.

Vot, vă rog.

258 de voturi pentru, un vot contra, două abţineri. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 794/2022.

Vot, vă rog.

178 de voturi pentru, 82 contra, o abţinere. Adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2022 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi pentru stabilirea unor măsuri financiar-bugetare; PL-x 762/2022.

Vot, vă rog.

180 de voturi pentru, 78 contra, două abţineri. Adoptat. (Vociferări.)

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Domnul Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

O rugăminte, pe procedură.

Domnul Fifor este aici? (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Sunaţi-vă şi voi, mergeţi la un teatru...

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu, domnule Moşteanu, e o întrebare cât se poate de legitimă, pentru că domnul Fifor nu este în sală, dar apare... votând. (Vociferări.)

Ori e o greşeală cu sistemul de vot... (Vociferări.) ...ori cineva votează pentru dumnealui. (Vociferări.)

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Ori e invizibil. Şi-a luat costumul invizibil. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Deci este domnul Fifor aici, în sală?

Uitaţi-vă, consultaţi... (Vociferări.) ...votul. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 456/2022.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru. Adoptat.

Legi organice. Adoptări.

8. Proiectul de Lege pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 767/2022.

Vot, vă rog.

193 de voturi pentru, 65 contra, 8 abţineri. Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune; PL-x 519/2022.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, 10 abţineri. Adoptat.

Doamna Ţoiu, vă rog. (Vociferări.)

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc.

Noi am votat pentru, pentru că este jalon PNRR, dar vă reamintesc că existenţa documentului, a hârtiei, a legii în Monitorul Oficial nu înseamnă îndeplinirea jalonului, ci în anul următor trebuie să intre încă 190.000 de familii în plaja de sprijin pe care o presupune venitul minim de incluziune şi, mai ales, trebuie să renunţăm la a împovăra beneficiarii cu birocraţie inutilă, la a împovăra asistenţii sociali, care ar trebui să facă cu adevărat servicii sociale, în acelaşi mod.

Şi vă arăt un exemplu, foarte scurt. Acesta... (Arată un document.) ...care are 14 pagini, este formularul pe care trebuie să-l completeze oricine, în acest moment, pentru venitul minim garantat care este până la maximum 142 RON/persoană şi pentru ajutorul de încălzire pe bază de lemne, de exemplu, în această iarnă.

14 pagini!

Trebuie să explice câte flori au în grădină, cât in pentru fibră au reuşit să facă sau câtă cânepă, câte iepuroaice de prăsilă au. (Vociferări.)

Dacă, de exemplu, au un aparat de tăiat lemnul acţionat mecanic, un fierăstrău, asta înseamnă că nu mai au dreptul la acest ajutor. La fel cum - ceva ce am discutat, de altfel, în Comisia pentru muncă, semnalat corect de domnul preşedinte Solomon - dacă au o maşină veche sau o motocicletă veche în curte, oricât de frig ar fi în casă, oricât de mică ar fi sursa veniturilor lor, nu mai au dreptul, de exemplu, de la primărie, nici la ajutorul de încălzire cu lemne.

Deci - ca să înţelegem de ce e extrem de important să fie nu doar o foaie şi o lege în Monitorul Oficial, ci reformă reală, în teren.

La fel cum aş ruga colegii de Parlament, din PSD, să-i aducă aminte domnului ministru Budăi că reforma mare pe care a anunţat-o, că beneficiarii de ajutor social nu-l vor mai primi dacă refuză un loc de muncă, este deja o obligaţie legală de mult timp şi datoria dumnealui e să verifice asta. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Manea, vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă bucur că în această ordonanţă de urgenţă apar, pentru prima dată, spun eu, o serie de condiţionalităţi pentru primirea venitului minim garantat.

Într-adevăr, venitul minim privind incluziunea se constituie atât din alocaţia pentru susţinerea familiei, cât şi din venitul minim garantat care este acordat familiilor, potrivit Legii nr. 292/2011.

Partea bună este cea legată de faptul că persoanele care erau asistate social - şi, din cadrul comunităţii pe care o reprezint nu sunt puţine, sunt foarte mulţi beneficiari de VMG - acum vor fi condiţionaţi să devină cetăţeni activi, cu referire la ocuparea locurilor de muncă pe piaţa forţei de muncă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Doamna deputat Turcan Raluca, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Astăzi votăm venitul minim de incluziune, pentru că, în calitate de ministru, am scos de pe hold o lege votată în anul 2016 şi la care s-a lucrat foarte mult în Parlamentul României şi am introdus-o în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, devenind astfel obligaţie pentru Guvernul aflat în momentul de faţă în mandat.

Aşadar, prin acest venit minim de incluziune încercăm să aducem un sprijin în plus celor care sunt foarte amărâţi în România.

Din nefericire, în momentul de faţă, noi, ca stat, facem foarte puţin în continuare pentru amărâţii din România.

Dacă mă uit pe cifre, avem 6,2 milioane de persoane deprivate din punct de vedere material, iar rata deprivării materiale severe este de 15,2%.

Aşadar, creşterea numărului de beneficiari de sprijin din partea statului şi creşterea cuantumului pe care statul îl oferă acestor beneficiari, acestor oameni amărâţi, reprezintă un ajutor. Şi este bine că în sfârşit am îndeplinit acest jalon PNRR şi vor creşte şi cuantumul şi numărul de beneficiari.

Dar, în acelaşi timp, nu putem să ne permitem să ne oprim aici, dacă nu vom ajunge ca asistenţa socială în România să urmeze beneficiarul, aşa cum funcţionează în sănătate, în educaţie, şi toţi banii pe asistenţă socială să se ducă exact acolo unde sunt cei în nevoie, aceştia să fie identificaţi în modul cel mai corect, să creştem numărul de asistenţi sociali în cadrul primăriilor şi în felul acesta radiografia statului cu privire la cei care sunt în nevoie să fie una exactă.

Tot în acest proiect am reuşit să includ ca obligaţie în PNRR şi faptul ca bazele de date, în momentul în care radiografiem segmentele de oameni în nevoie, să fie suprapuse...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi...

Doamna Raluca Turcan:

...pentru că nu putem...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

...să ne uităm doar la o declaraţie stufoasă privind venitul... ajutorul social, venitul minim garantat, şi să nu ne uităm şi pe bazele de date de la ANAF sau pe bazele de date de la primării. Şi, în felul acesta, când vii cu un ajutor, acesta, da, să valoreze şi să-i ajute pe oamenii respectivi să trăiască decent.

Acesta este un plus care figurează prin... fiind votat un amendament pe care l-am discutat în Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Închei spunându-vă că este un pas înainte.

Dar, vă rog, asistenţa socială trebuie reformată.

Şi sper ca al patrulea jalon în PNRR, pe care l-am inclus când eram ministrul muncii, să fie îndeplinit cât mai rapid - termenul este finalul acestui an -, astfel încât, da, statul român să-şi trateze decent şi civilizat oamenii aflaţi în nevoie.

Nu în ultimul rând, impactul acestei măsuri este unul semnificativ. O mare parte din aceste ajutoare se plătesc de primării. E foarte important ca decidenţii, cine vor fi ei în momentul când se va face bugetul pe anul 2023, să aloce banii de asistenţă socială la primării, astfel încât aceste ajutoare să poată să fie plătite.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Tanasă Dan, AUR, vă rog. (Vociferări.)

Aşa apare aici, că vreţi să interveniţi. (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Era doamna ministru, de aceea... (Se referă la doamna deputat Victoria-Violeta Alexandru.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

La sfârşit.

Domnul Dan Tanasă:

A, da, corect, corect, corect, scuze!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Uite, acesta e momentul în care ai imaginea demagogiei în politica românească!

Să te lauzi, să vii, ca ministru, după atâţia ani de zile în politică, atâţia ani în care ai activat în politică şi ai activat la cel mai înalt nivel în politică!

Peste 6 milioane de români au plecat din România şi acum vii la pupitrul... vii la microfonul Camerei Deputaţilor şi spui că dai venit minim de incluziune la câte... alte 6 milioane de români!

Adică acesta este felul în care face politică PNL-ul, bineînţeles, cot la cot cu UDMR şi cu PSD - ţine-i pe oameni în sărăcie şi dă-le tichete, pentru căldură, pentru aia, pentru aia, dă-le tichete, dar ţine-i în sărăcie!

Este ruşinos, este ruşinos că după 33 de ani de guvernare PNL-PSD-UDMR, 6 milioane de români, milioane de români au nevoie de venit minim de incluziune, alte câteva milioane de români au nevoie de sprijin pentru facturi la încălzire, alte câteva milioane au nevoie de sprijin pentru alimente de bază!

Asta este ruşinos, nu e un titlu de glorie!

Asta ca să nu mai spun, repet, că sunt deja - statul român a recunoscut oficial - 6 milioane de români care au plecat din România pentru că, pur şi simplu, nu se poate respira aici cu o guvernare PSD-PNL-UDMR. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna deputat Alexandru, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Eu am să fiu foarte scurtă.

Eu sunt pentru muncă, stimaţi colegi.

Eu sunt pentru a le da un semnal angajatorilor care îşi caută cu disperare forţă de muncă. Dacă intraţi în contact cu dânşii, aţi auzi chiar de la dânşii că îşi caută cu disperare oameni să muncească.

Eu sunt pentru a nu da un semnal de creştere a cuantumului şi de mărire a numărului celor care beneficiază de asistenţă socială, sunt pentru scăderea, orientarea exclusiv pentru cine se dovedeşte, fără formulare de o sută... de acestea, formulare din acestea, complexe, care dau o marjă primarului să încadreze la floare, la găină, la... dacă are maşină etc.

Sunt pentru a face odată ordine - şi aş fi făcut, dacă nu venea pandemia, în 2020 - şi orientarea exclusiv către cei care realmente nu pot.

În acest moment ne facem că nu vedem. Oamenii din business îşi caută forţă de muncă, iar noi încurajăm plata şi mai mare şi mai multă, pentru cât mai multe persoane, de ajutoare şi de tipuri de sprijin social.

Noi o luăm pe direcţia greşită, să ştiţi.

Discursurile acestea, cu îmi smulg haina, îmi dau cu sacoul jos, de grija omului amărât, "Amărâţii noştri...!", sunt nişte discursuri populiste.

Îi identifici pe aceia care într-adevăr au nevoie şi tu, primar, faci ceva concret, nu 142 de lei, cât e venitul minim garantat, sau 160, faci ceva concret.

Faci prin PNRR, introducând servicii sociale, care înseamnă masă, care înseamnă sprijin medical, care înseamnă orice fel de sprijin pentru cine într-adevăr nu mai poate şi nu poţi să fii o brută, să-i ceri să muncească.

Dar noi acum facem populism, să ştiţi.

Noi acum dăm un semnal că trebuie să stai cât mai neîncadrat în piaţa muncii, că vine, sub o formă sau alta, se măreşte, politicienii vor şi ei voturi, se măreşte sprijinul, stai acasă, că se găseşte o formulă cât să câştigi mai mult decât cel care munceşte.

Prin urmare, eu sunt pentru muncă. Sunt pentru a-i încuraja pe aceşti oameni nu să se ducă să-şi ia o adeverinţă...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...de la ANOFM, ci realmente de a fi sprijiniţi, că au nevoie de sprijin, să meargă către angajatorii care îi aşteaptă cu braţele deschise, că au nevoie de oameni să muncească.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

10. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 549/2019/2021.

Vot, vă rog.

215 voturi pentru, 47 contra, 5 abţineri. Adoptată.

Legi organice. Respingeri.

(Doamna deputat Oana-Alexandra Cambera solicită să ia cuvântul.)

Doamna Cambera, vă rog.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Stimaţi colegi,

Aţi mai votat o dată proiectul acesta de lege, în 2019, şi s-a întors în Parlamentul României cu o cerere de reexaminare.

Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră, care aţi votat pentru acest proiect de lege, aţi citit cererea de reexaminare, pentru că dacă poate o citeaţi, vedeaţi că avem şi o strategie naţională de combatere a consumului de droguri - Strategia Naţională Antidrog 2013-2020 -, probabil făcută şi de PSD şi de PNL, şi în care nu se menţionează că trebuie să băgăm toţi tinerii la puşcărie.

Şi aş vrea să vă citesc din această Cerere de reexaminare:

"Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, dependenţa de droguri este considerată boală cronică ce necesită asistenţă medico-psiho-socială specializată".

"Potrivit documentului, direcţiile de acţiune ale reducerii cererii de droguri sunt prevenirea consumului de droguri (...) şi asistenţa consumatorilor de droguri". "Pe de altă parte, reducerea ofertei de droguri se realizează printr-o serie de obiective printre care se numără dezvoltarea şi consolidarea sistemului instituţional şi legislativ privind combaterea ofertei de droguri (...)".

Este menţionată, de altfel... sunt menţionate şi soluţiile propuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. (Vociferări.)

Şi, date fiind aceste aspecte menţionate, acest proiect de lege s-a reîntors spre reexaminare, pentru că venea în contradicţie cu Strategia Naţională Antidrog 2013-2020.

Timp de doi ani nu am mai avut o strategie. A fost elaborată una nouă, 2022-2026, în care credeţi-mă că nu scrie că trebuie să băgăm la puşcărie toţi tinerii. Sunt aceleaşi direcţii pe care refuzaţi să le aplicaţi şi preferaţi să votaţi în mod populist un proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

11. Propunerea legislativă privind deconspirarea urmaşilor lucrătorilor Securităţii care ocupă demnităţi sau funcţii publice prin completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii; Pl-x 680/2022.

Vot, vă rog.

159 de voturi pentru, 103 contra, o abţinere. (Aplauze.) Se întoarce la comisie.

Vă rog, domnul Năsui. (Vociferări.)

Domnul Năsui! (Vociferări.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să se consemneze, practic, că, fiind o lege organică, trebuia să aibă o altă majoritate.

Prin urmare, raportul de respingere se întoarce la comisie.

Poate...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Asta am comunicat deja...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...de data aceasta...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule deputat...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Poate de data aceasta...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...fiţi mai atent!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Lăsaţi-mă să explic votul...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Păi, eu vă las...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...vă rog frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...dar explicaţi ce trebuie, nu îmi spuneţi cum să-mi fac treaba...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Da, explic ce...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...că am anunţat asta.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Lasă-l să explice votul!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule preşedinte,

Dacă vreţi să faceţi o... adăugare, puteţi să veniţi, de la această tribună. Deocamdată, mi-aţi dat...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Eu nu fac o adăugare...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Văd că...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...dumneavoastră aţi făcut o adăugare...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...trece timpul meu de...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...la ce am spus eu.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...de explicare a votului.

Rugămintea este să faceţi ceea ce a spus deja şi preşedintele PSD, anume să susţineţi acest proiect, să treacă şi să avem în sfârşit un registru care să deconspire toată Securitatea care exista înainte de 1989.

Practic, este o justiţie istorică, care s-ar face pentru toate victimele fostei Securităţi şi pentru toată teroarea la care a supus România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 613/2022.

Vot, vă rog.

227 de voturi pentru, 34 contra, 4 abţineri, un coleg nu votează. Adoptată.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 15 februarie 2023, s-au depus la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 21/2020 privind Codul aerian; PL-x 170/2022; adoptată în procedură de urgenţă;
2. Legea privind modificarea art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; PL-x 463/2022; adoptată în procedură de drept comun;
3. Legea pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 794/2022; adoptată în procedură de drept comun;
4. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2022 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi pentru stabilirea unor măsuri financiar-bugetare; PL-x 762/2022; adoptată în procedură de urgenţă;
5. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 456/2022; adoptată în procedură de drept comun;
6. Legea pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 767/2022; adoptată în procedură de drept comun;
7. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune; PL-x 519/2022; adoptată în procedură de urgenţă;
8. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare; PL-x 549/2019/2021; adoptată în procedură de drept comun.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii - astăzi, 15 februarie 2023.

Membrii Biroului permanent sunt aşteptaţi în sala de şedinţe.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.59.