Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.03.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 200.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 13 martie, şi marţi, 14 martie 2023; programul de lucru pentru perioada 13-18 martie 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 6-13 martie 2023 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, de la ora 17.00 vom continua lucrările cu primirea răspunsurilor la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pe procedură, aş vrea să vă cer şi eu să supuneţi votului introducerea pe ordinea de zi a Pl-x 740/2022 (Propunere legislativă pentru reducerea poverii fiscale pe muncă). Este vorba despre proiectul USR care propune reducerea taxelor pe muncă, gradual, în tranşe de câte 500 de lei. Asta ar însemna ca românii să aibă peste 1.000 de lei la salariu. Nu să se întâmple imediat, ci, cum spuneam, să se întâmple la fiecare 6 luni.

Am avut un nou anunţ de la INS, o inflaţie care a crescut în luna februarie, la peste 15%, şi care a ajuns să muşte din buzunarele românilor din ce în ce mai tare. Au ajuns să meargă la supermarket şi cu 100 de lei să nu mai cumpere nici măcar produse de bază - lapte, ouă, pâine, unt. Aşa ceva este inadmisibil!

La nivel declarativ, fiecare partid politic spune că susţine...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Am înţeles, propunerea, doamnă Prună!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...reducerea taxelor pe muncă...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu faceţi declaraţii politice!

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Şi o să vă rog să supuneţi votului introducerea acestui proiect; chiar să se întrunească comisiile raportoare şi să lucreze în paralel cu plenul, pentru că este o urgenţă să creştem veniturile oamenilor, ca să nu mai stea să se uite aşa, la stat, cum cheltuieşte în neştire şi ei, efectiv, nu mai fac faţă acestor scumpiri.

Deci, să-l introduceţi pe ordinea de zi, sub rezerva primirii raportului şi, în paralel, comisiile raportoare să se întrunească şi să lucreze pentru a da un raport.

Două voturi vă cer, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Liderii de grup, vă rog, vă invit la tribună. (Consultări.)

OK!

Faţă de prima propunere a doamnei Prună, referitoare la introducerea Pl-x-ului pe ordinea de zi, nu pot supune votului, încă, întrucât nu există consensul liderilor.

Domnule Coleşa, dacă aveaţi intervenţii?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Da, pe procedură, pe ordinea de zi.

Este vorba despre Pl-x 705/2022 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011), de pe poziţia 84.

Despre ce este vorba, în primul rând.

Conform art. 62 şi art. 68 alin. (1) şi (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile sesizate în fond au obligaţia să analizeze avizele şi amendamentele comisiilor avizatoare, iar în cazul de faţă, Comisia pentru muncă, comisia raportoare, nu a analizat şi nu a supus votului amendamentele regăsite în avizul Comisiei pentru drepturile omului...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Spuneţi ce propunere aveţi, domnule deputat!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...culte şi problemele minorităţilor...

Lăsaţi-mă să închei!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Păi, spuneţi!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...amendamente care rezolvau tocmai motivele pentru care raportul este negativ.

Ele nu se regăsesc în lista de amendamente respinse.

Ca atare, vă propun, cum este şi normal, având în vedere încălcarea Regulamentului, să fie retrimis comisiilor raportoare, pentru raport suplimentar.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pl-x 705/2022 - avem o propunere de retrimitere la comisii.

Vot, vă rog.

57 de voturi pentru, 71 - contra, 36 de abţineri, 2 colegi nu votează.

Propunerea a fost respinsă.

Doamnă Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Înţeleg că nu vreţi să supuneţi votului prima mea cerere, şi anume introducerea pe ordinea de zi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu se poate, doamnă Prună...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...a Pl-x 740...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

... supune votului, nu că nu vreau.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

S-a mai putut şi în trecut...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

E...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...dar haideţi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...când conduceaţi dumneavoastră, probabil.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...să spuneţi votului măcar ca cele două comisii raportoare, Comisia pentru buget, finanţe şi Comisia pentru muncă, să se întrunească şi să lucreze în paralel cu plenul, pentru ca acest proiect de lege să primească raport.

Vorbim despre reducerea taxelor pe muncă, cu care toate grupurile politice, la nivel declarativ, sunt de acord.

Şi vă mai cer un lucru. Pentru că spuneţi că nu puteţi să supuneţi votului în aceeaşi zi, atunci să supuneţi votului ca mâine să fie acest proiect de lege pe ordinea de zi.

Astfel, cred că nu aveţi nicio obiecţie şi puteţi să supuneţi votului plenului şi acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Deci... supun votului propunerea dumneavoastră referitoare la comisii, să lucreze în paralel cu plenul.

Vot, vă rog.

Pentru - 68, contra - 1, abţineri - 113, 2 colegi nu votează.

Propunerea a fost respinsă. (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Şi al doilea vot!

Mai e un vot. (Vociferări.)

Mâine.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

În aceeaşi zi - îţi trebuie consens!

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu şi domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Intrăm în ordinea de zi.

2. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004; PL-x 774/2022/2023; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia juridică, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Legea aflată în procedură de reexaminare are ca obiect de reglementare modificarea art. 24 alin. (3) şi a art. 26 din Legea nr. 554/2004, în sensul că, în cazul nerespectării în mod culpabil de către autoritatea publică a obligaţiei de a încheia, de a înlocui sau de a modifica actul administrativ, de a elibera un alt înscris sau de a efectua anumite operaţiuni administrative, instanţa de executare să poată aplica acesteia, la cererea creditorului, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat.

În urma reexaminării legii şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Cererii de reexaminare şi adoptarea Legii pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu un amendament admis care face parte din anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timp pentru dezbateri, Laura!

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Două minute, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timp pentru dezbateri - două minute.

Vot, vă rog.

164 de voturi pentru, 7 - contra, 4 abţineri, 3 colegi nu votează. Adoptat.

Domnul deputat Ilie Victor, vă rog.

Domnul Victor Ilie:

Dragi colegi,

Avem în faţă un proiect care vine să protejeze pe cei care nu respectă legea. Pentru că amenzile în contencios administrativ sau alte sancţiuni dispuse în baza acestei legi sunt atunci când administraţia - fie că sunt primari, fie că sunt directori de instituţii, preşedinţi şi aşa mai departe - nu respectă drepturile cetăţenilor.

Vă aduc aminte că suntem aici să protejăm drepturile cetăţenilor, iar Legea contenciosului administrativ asta face.

Pe lângă aceste lucruri, proiectul este prost scris şi este neconstituţional.

Nu vom ezita să atacăm la Curtea Constituţională acest proiect, pentru că el este neclar şi, prin urmare, neconstituţional.

Nu în ultimul rând, ce face acest proiect de lege este să încarce şi mai mult instanţele de judecată, pentru că ceva ce se putea realiza printr-un singur proces are nevoie acum de încă o procedură administrativă şi încă un proces ca să tranşeze problema unui lucru extrem de simplu - cine răspunde pentru abuzurile comise de administraţie.

E clar că majoritatea actuală nu vrea ca primarii lor să răspundă pentru aceste abuzuri, însă cetăţenii vă cer asta, îşi cer drepturile şi nu vă puteţi ascunde.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Andruşceac, vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Deşi acest proiect pare a fi un proiect bun, care vrea să îndrepte nişte greşeli care se fac în relaţia cu petenţii, în fapt, el nu face decât să pedepsească tot petenţii, de fapt, şi pe noi toţi.

Nu există o prevedere clară care să spună, în momentul în care nu ţi-ai făcut datoria, plăteşti 20% din banii tăi, ai celui care nu ţi-ai îndeplinit îndatoririle de serviciu, cele prevăzute în fişa postului. Nu! Spuneţi doar că instituţia, primăria, poate să se îndrepte, se poate îndrepta cu acţiune împotriva celor vinovaţi. Dar plata aceasta se face tot din bugetul UAT-urilor, adică tot din bani publici.

Este un lucru pe care trebuia să îl vedem, ca să nu fie nevoie să aducem în discuţie faptul că, de fapt, ascundem de responsabilitate pe cei care trebuie să plătească pentru lipsa respectării legii şi a celor care nu dau răspuns aşa cum trebuie, în baza legii.

Vom susţine totuşi această lege, cu speranţa că o vom îndrepta într-un viitor cât mai apropiat.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea legii.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Articole admise? Nu. Adoptate.

Legea rămâne la votul final.

Domnule Moldovan, vă rog, pe procedură.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O simplă informare.

La balcon se află un grup de studenţi de la Facultatea de Studii Europene de la UBB Cluj.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

3. Proiectul de Lege privind aprobarea semnării Acordului de Sprijin între Statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A. pentru Proiectul Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă; PL-x 46/2023; procedură de urgenţă.

Guvernul României?

Vă rog.

Domnul Pavel-Casian Niţulescu (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea semnării Acordului de Sprijin între Statul român şi SNN Nuclearelectrica în legătură cu Proiectul Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.

Potrivit expunerii de motive, scopul Acordului este de a stabili modalităţile efective de cooperare între părţi, prin stabilirea unor angajamente şi obligaţii ale statului român privind asigurarea măsurilor necesare finanţării proiectului, implementarea şi adoptarea măsurilor de sprijin, inclusiv măsuri de ordin legislativ.

De asemenea, Acordul stabileşte ca părţile să negocieze şi să încheie contracte de implementare subsecvente, cu respectarea principiilor stabilite de Acord.

Drept urmare, solicităm supunerea spre aprobare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului?

Vă rog.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timp pentru dezbateri?

Domnul Costel Neculai Dunava:

Două minute - timp de dezbateri.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Două minute.

Vot, vă rog.

163 pentru, 5 contra, 3 abţineri, 2 colegi nu votează. Adoptat.

Doamnă Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Avem în faţa noastră un proiect de lege extrem de important, acest Acord strategic, pe care noi evident că o să-l susţinem şi o să-l votăm, pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

E clar că avem nevoie de mai multă producţie de energie electrică şi, chiar dacă vorbim de câţiva ani buni pentru realizarea lor, e necesar să începem aceste investiţii.

Trebuie să fim foarte atenţi însă la două lucruri:

În primul rând, ca aceste reactoare chiar să se facă şi copiii noştri să nu ajungă să citească acest Acord strategic peste câţiva ani, aşa, ca pe o fabulă, multă maculatură care, de fapt, să nu reprezinte nimic, pentru că despre aceste reactoare nucleare vorbim de vreo 20 de ani, aşa;

Şi, în al doilea rând, să nu ajungem să plătim pentru două reactoare nucleare cât pentru şase. Pentru că am văzut că, la stat, costurile se tot umflă, lucrurile se tot amână şi, până la urmă, tot românii ajung să plătească un cost mult, mult mai mare decât este prevăzut iniţial.

Mai atrag atenţia asupra încă unui lucru, şi anume, statul român are această politică, să tot ia dividende de la companiile acestea de stat, inclusiv Nuclearelectrica - şi acolo vorbim despre o investiţie de miliarde. Şi cred că a venit momentul să lăsăm aceşti bani pentru investiţii, decât ca banii aceştia din profiturile excepţionale, chiar în această perioadă de criză, să meargă în cheltuielile curente ale statului şi în risipă.

Haideţi să nu ne mai furăm singuri căciula şi chiar să ne concentrăm pe interesul naţional, interesul strategic al României, de care, de multe ori, de la această tribună, doar se vorbeşte. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Roşca Mircea, PNL, vă rog.

Domnul Mircea Roşca:

Într-un spirit mai pozitiv, românii trebuie să ştie care este esenţa acestui proiect.

Prin adoptarea sa, România va face un pas uriaş spre independenţa energetică.

După foarte mulţi ani de tergiversări, un guvern al României a înţeles că ţara noastră poate deveni independentă energetic, dacă avem patru reactoare nucleare.

Guvernul şi-a asumat, prin proiectul de faţă, pentru care îl felicit pe premierul Nicolae Ciucă, tocmai acest deziderat, iar acum suntem mai aproape de îndeplinirea lui. Astăzi, cele două reactoare funcţionale produc 20% din totalul energiei din România. Cu patru reactoare, 40% din producţia ţării va fi asigurată de energia nucleară. Eram datori să ducem la capăt un proiect început de părinţii noştri, cel al reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Am moştenit două reactoare şi era timpul ca, după mai bine de 30 de ani, celelalte două, rămase neconstruite, să fie finalizate.

Grupul PNL a susţinut acest proiect încă din momentul în care a fost iniţiat de Guvern, iar acum îl vom vota în Parlament.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Toma Ilie, PSD, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Într-un ton şi mai optimist, este vorba despre un proiect de ţară, este vorba despre un proiect care poate asigura cu adevărat independenţa energetică a României.

În contextul actual, în care se întâmplă lucruri peste noapte, neprevăzute, în contextul actual, în care cetăţenii sunt cei care suferă din cauza lipsei de energie, în principal, a preţului la energie, era foarte necesar şi trebuia votat mai devreme decât... dar nu e târziu nici acum, decât deloc.

Vorbind... împreună cu secretarul de stat de la Ministerul Energiei, căruia îi mulţumesc pentru proiectul prezentat, cred că pentru prima dată România are un puls, are o direcţie bună şi nu face cum am făcut în Valea Jiului şi am închis mine şi am închis termocentrale pe bază de cărbune, lăsând România fără 20% aproape de cantitatea de energie electrică de care avea nevoie.

Mai mult decât atât, producţia de energie electrică la centralele nucleare este o producţie în bandă, adică nu depinde de vânt, nu depinde de soare, nu depinde de cantitatea de apă.

Este un proiect bun. Partidul Social Democrat l-a votat şi în comisii - şi le mulţumesc colegilor mei, şi din Comisia pentru industrii şi servicii, şi din Comisia pentru politică economică - şi îl va vota şi în plenul Parlamentului, în unanimitate.

Vă mulţumesc foarte mult.

Şi nu există că acest proiect nu se va îndeplini; acest proiect trebuie dus la capăt, pentru că, în 2027, Reactorul 1 va intra în mentenanţă şi peste alţi cinci ani va intra şi Reactorul 2, dar avem posibilitatea, la un moment dat, după 2030, 2031, când vor fi modernizate cele două reactoare, 3 şi 4, plus 1, dacă va fi renovat la timp, să funcţionăm cu cel puţin trei reactoare odată, ba chiar cu patru - producţie de energie în bandă.

Adică, România va fi independentă din punct de vedere energetic!

Vă mulţumesc.

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Dar ce "v-aţi grăbit" aşa? (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Chelaru Mircia, vă rog.

Domnule Ciubuc şi domnule Orban, vă rog să discutaţi, avem un singur vorbitor.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am luat cuvântul pentru că urmăresc de mai bine de un an tot acest parcurs strategic al României, cu privire la circuitul integrat nuclear al României şi bineînţeles că această abordare de astăzi a statului român, în calitatea sa de acţionar principal, cu 82,49% din procente... (Vociferări.)

Reiau.

Această abordare a statului român vine în aceeaşi direcţie, comună, strategică, europeană, de decarbonizare şi de trecere în totalitate la energia verde.

De ce am luat cuvântul - şi insist pe această temă - acest ajutor de stat, această participare a statului român în valoarea celor 6 miliarde de euro, ca un grant pe care ni-l acordă în această operaţiune Statele Unite ale Americii... s-a avut în vedere ca România, statul român, să fie contractorul şi donatorul în natură al apei grele şi al fasciculelor de octoxid de uraniu.

Deci, e vorba despre uraniu, crearea fasciculelor, dar şi a apei grele.

M-am întors înapoi cu un an de zile, la intervenţia noastră asupra Ministerului Energiei, care, printr-o altă lege, trecută pe sub mână, desfiinţează Centrala Naţională a Uraniului, o topeşte în Nuclearelectrica, dar Nuclearelectrica nu-şi mai asumă respectarea circuitului integratic românesc, respectiv renunţă la exploatarea de uraniu.

Să nu uităm că fasciculele de octoxid de uraniu se fac la Argeş.

La întrebarea mea, secretarul de stat din Ministerul Energiei...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, domnule deputat.

Domnul Mircia Chelaru:

...recunoaşte că România nu mai exploatează uraniu şi că achiziţionează uraniu de pe piaţa liberă.

Oare a fost bine ce s-a făcut acolo?

De la această tribună cer să se reia de către organele îndrituite, să se reia cercetarea şi să vedem de ce România, la ora actuală, nu mai este producătoare de uraniu, fiind scoasă de pe lista ţărilor producătoare de uraniu şi implicit din circuitul integrat nuclear.

Aşadar, suntem pentru, salutăm, dar nu acceptăm ca din raţiuni, altele decât cele româneşti, România să fie vasală importurilor de uraniu. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Ciubuc, sunteţi primul înscris, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Da, am şi eu un punct de vedere de spus.

Cu siguranţă voi susţine acest proiect de lege.

Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă trebuie dezvoltate, pentru că este o penurie de energie pe piaţa din România.

Constat cu regret că în ultimii 25 de ani clasa politică şi Guvernele perindate nu au făcut nimic pentru reformarea sistemului energetic, atât cel nuclear, termocentralele şi inclusiv Hidroelectrica.

Dar - întrebare către guvernare, către PSD-PNL-UDMR - stimaţi colegi, cum este posibil ca în 30 de ani aţi închis minele de aur, am pierdut dreptul de ştanţare a aurului, am închis minele de cărbune -dintre colegi de la PSD să ne spună că vor susţine proiectul respectiv şi să deschidem minele, dar ei singuri au votat pentru închiderea minelor de cărbune, de exemplu, şi inclusiv pentru închiderea minelor de uraniu.

Vă cer şi vă implor, în numele românilor, să redeschidem această resursă. Pentru că noi putem juca un rol important în Europa şi în lume, pentru că avem resurse importante. E foarte bine, prin redeschiderea şi prin investiţiile la Cernavodă, prin deschiderea 3 şi 4, să avem şi resursele noastre, nu să importăm 200 de tone anual, peste 20 de milioane lunar, din Canada şi din China, uraniu.

Deci, haideţi să le arătăm românilor că ne gândim la funcţionarea acestor reactoare, nu doar să investim 6 miliarde de euro. Pentru că aceste reactoare nu merg cu apă, merg cu uraniu.

Aşa că, vă implor şi vă cer să deschideţi minele de uraniu!

Mulţumesc.

Domnul Ilie Toma (din sală):

PSD n-a închis nicio mină! Din 16 mine de cărbune, PSD n-a închis niciuna!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articole admise? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 48/2023.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnule Solomon!

(Doamna deputat Csép Éva-Andrea solicită să ia cuvântul.)

OK!

Vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 48/2023 din 8 februarie 2023, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru directorul de extensie universitară, la nivelul prevăzut de lege pentru directorul de departament.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 6 februarie 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi care nu sunteţi atenţi la ce se dezbate,

ANI vrea o mărire a sporurilor, pentru suprasolicitare neuropsihică.

Inspectorii ANI spun că sunt foarte obosiţi, foarte dornici să lucreze şi au nevoie de până la 25% spor pentru solicitare neuropsihică.

Vă aduc aminte că am fost deputat şi în mandatul trecut şi, în timp ce la televizor se vorbea despre averea lui Dragnea, eu am făcut prima sesizare la ANI ca să i se verifice averea.

Inspectorilor "suprasolicitaţi neuropsihic" le-a luat vreo 3 ani de zile să analizeze averea lui Dragnea, aşa de mare era, şi apoi au ajuns la concluzia, ţineţi-vă bine, că totul e bine, că era un semn de egalitate între veniturile lui de preşedinte de Consiliu Judeţean şi averea aceea uriaşă, pe care ştiaţi că o avea în Deltă, în Alexandria şi peste tot. Bine, multă în Brazilia. (Vociferări.)

Deci, atenţie, ANI nu-şi merită banii! Şi vă spune asta unul pe care voi îl strigaţi aici, din bănci, "denunţător".

De fapt, ce fac eu? Încerc să văd dacă nu este vreo legătură între contractul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi domnul Rafila, acel contract de 23 de milioane de euro şi firmele din industria farmaceutică, cu care a avut contracte el înainte de a fi ministru.

Credeţi că ANI mi-a dat vreun răspuns?

Acum este acolo şef fratele unui fiu PSD-ist. Mâine o să fie un verişor al unuia PNL-ist.

Şi voi vreţi să le daţi sporuri...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...ca să facă dosare USR-iştilor şi să strigaţi că toţi suntem la fel.

Nu suntem toţi la fel. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Eugen Bejinariu (din sală):

Dar voi sunteţi mai răi!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Gál Károly, UDMR, vă rog.

Domnul Gál Károly:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Această modificare reglementează salarizarea directorului de extensie universitară la acelaşi nivel cu cea a directorului de departament, conform responsabilităţilor academice.

Completarea Anexei nr. I a Legii-cadru nr. 153/2017 înseamnă să prevedem exact acea sumă care corespunde postului nou-creat.

UDMR susţine această modificare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimaţi colegi,

La 6 ani de la adoptarea Legii salarizării unitare, unii şi-au dat seama, brusc şi dintr-o dată, că unei instituţii din România i se cuvine, mă rog, salariaţilor de acolo, li se cuvine un spor de până la 25% pentru suprasolicitare neuropsihică.

Timp de peste 5 ani, oamenii de acolo nu au fost suprasolicitaţi neuropsihic, dar acum, brusc şi dintr-o dată, cineva şi-a dat seama că acolo există o mare suprasolicitare neuropsihică şi asta trebuie compensată cu un spor de până la 25%.

Este a 44-a, pardon, a 45-a modificare a Legii salarizării unitare - atât de bine a fost făcută de la bun început -, iar această modificare este din nou neconstituţională. Nu doar pentru că nu se descrie şi nu se vorbeşte niciunde care ar fi impactul bugetar al acestei creşteri salariale, de fapt, ci şi pentru faptul că există totuşi procedura bicameralismului în Parlamentul României, pe care cei din coaliţia actuală o ignoraţi atunci când aveţi interesul, pe repede înainte, să mai plătiţi pe cineva suplimentar şi să lăsaţi, aşa cum aţi făcut-o tot timpul, să lăsaţi impresia că salarizarea şi banii publici, în general, se dau după bunul plac, prin pix politic, dacă pupi vreun inel.

Asta este ceea ce faceţi, cine ştie a câta oară, cu bani publici.

Este neconstituţional, dar, dincolo de asta, este profund imoral acest proiect de lege prin care unor pile politice brusc le daţi creşteri salariale de până la 25%. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Este un alt exemplu prin care PSD şi PNL îşi asigură clientela de partid, îşi asigură electoratul pentru alegerile din 2024.

În mod evident, sondajele de opinie arată nemulţumirea oamenilor.

Şi cu asta ne-a obişnuit PSD şi PNL, şi chiar şi UDMR, de 33 de ani, îşi asigură electoratul, oamenii care vin la vot şi-i asigură cu bani publici, plătind necăjiţii.

Pensii - nu sunt bani pentru pensii, nu sunt bani pentru alocaţii, oamenii care au într-adevăr nevoie de ajutor, mai ales în această perioadă, sunt ignoraţi; în schimb, clientela de partid tot timpul este bine servită, bine alimentată cu fonduri generoase.

În mod evident, AUR nu va susţine această creştere.

Şi tragem pe această cale un semnal de alarmă cu privire la faptul că există categorii întregi de cetăţeni care o duc foarte greu în această perioadă.

Şi credem că ar fi cazul ca actuala guvernare să se aplece asupra problemelor reale care afectează milioane de români, nu doar asupra clientelei de partid, a clientelei care să voteze PSD şi PNL în 2024.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Articole admise? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

1. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională şi ale persoanelor private de libertate; PL-x 75/2023.

Din partea iniţiatorilor, dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Nu.

Comisia pentru...

Domnul Sorin-Dan Moldovan (din sală):

Ba da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Dîncu, vă rog.

Domnul Vasile Dîncu (senator):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mulţumesc tuturor membrilor comisiilor care au avizat favorabil acest proiect de lege.

Este un pic jenant, pentru că este un proiect atât de mic faţă de marile nevoi pe care le au în acest moment militarii români.

Vreau să spun doar două, trei lucruri.

Văzând această deschidere pe care Parlamentul României o are, cred că va trebui ca în viitor să legiferăm mai mult în această direcţie, pentru că - aş vrea să dau doar două, trei cifre.

Legislaţia militară cred că ar trebui mult actualizată în acest moment, pentru că un număr semnificativ de militari, aproximativ 10%, au solda de funcţie în acest moment sub salariul minim brut garantat în plată, de 3.000 de lei, fiind necesară o ajustare foarte rapidă a acestei valori.

De asemenea, un număr semnificativ de militari, 62% din angajaţi, au o soldă lunară sub câştigul salarial mediu brut de 6.789 de lei.

Personalul militar care face parte din categoria de salariaţi nu a atins nivelul de salarizare prevăzut de lege pentru 2022, iar valoarea compensaţiei valorice a normelor de hrană în plată se menţine la nivelul anului 2019.

De asemenea, suma aferentă sporurilor, a unor venituri salariale similare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin la nivelul lui 2018.

Şi un lucru care este, de asemenea, disfuncţional - valoarea compensaţiei lunare pentru chirie şi alte drepturi se menţin la nivelul lui decembrie 2009.

De aceea, atractivitatea profesiei militare a scăzut foarte mult în ultima vreme. În ultimii ani - 2021, 2022 - am avut o medie de demisii din Armată - în jur de 3.000 de militari.

De asemenea, la şcolile de maiştri militari, subofiţeri sau la liceele militare s-au prezentat, în ultimul an, jumătate din candidaţii din anii trecuţi.

Trebuie să facem mai mult pentru această profesie, mai ales în aceste condiţii, pentru că, altfel, securitatea naţională va avea de suferit.

Vă mulţumesc încă o dată pentru deschiderea pentru acest proiect de lege, care este doar o picătură într-un ocean de nevoi pe care îl are Armata Română.

O să închei spunând ceea ce i se atribuie lui Napoleon - "Cine nu hrăneşte armata proprie va hrăni armata duşmanului".

Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Vexler, vă rog. (Vociferări.)

La dezbateri?

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru prezentarea raportului?

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională şi ale persoanelor private de libertate.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională şi ale persoanelor private de libertate, trimis cu adresa PL-x 75/2023.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul favorabil, cu amendamente, al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului; avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială; avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Conform dispoziţiilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat proiectul de lege şi au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, cu amendamentele prevăzute în anexa ce este parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul acestuia, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Chelaru Mircia.

Vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc.

Cuvântul meu va fi strict ţintit, în continuarea aceleiaşi idei, a domnului Dîncu.

Este o iniţiativă aproape conexă intervenţiilor umanitare. Este vorba de a da plata în sumă numerară şi elevilor, care, pe timpul plecărilor din unităţi, trebuie să beneficieze de acea acoperire a hranei.

Motivarea este cu totul alta.

Îmi pun întrebarea, faţă de prezentarea domnului Dîncu, cine se ocupă de Armata Română? Cine cunoaşte această situaţie de degradare instituţională, de la incapacitatea de reacţie pentru a răspunde oportun, reţineţi, oportun şi calificat, la agresiunile de tot felul?

Cea mai mare agresiune, la această dată, împotriva Armatei Române, este cea imagologică, de la calificativele de "nesimţiţi" până la incapacitatea de a-şi îndeplini misiunile.

Nu se pune problema numai în bani, aici, dar faptul că atâtea lipsuri constatate şi afirmate în acest mediu nu sunt rezolvate şi devin o pegră, devin maligne deja - am spus bine, maligne - în abordarea subiectului, denotă că cei care sunt responsabili de folosirea acestui instrument de forţă numit Armata Română, ori nu au capacitatea să o înţeleagă, ori o neglijează într-un mod nepermis de voluntar.

Aşa, domnilor, este doar un subiect şi o motivaţie această lege. Când vor veni Legile securităţii şi apărării naţionale - nu ştiu dacă e în sală domnul Bejinariu - să ne aplecăm serios pe ele, pentru că aceasta nu este o glumă. Cine o ia în glumă va râde singur, la pereţi. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vexler, vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În toate discuţiile din perioada recentă, în toate discuţiile despre situaţia de securitate la nivel global, am înţeles încă o dată, dacă mai era necesar, că cea mai importantă, cea mai valoroasă resursă este omul şi mintea omului.

Armele, echipamentul, tehnologia şi orice doriţi pot funcţiona şi îşi pot îndeplini cu adevărat misiunea doar atât timp cât cei care le operează către oamenii a căror minte trebuie să găsească soluţii funcţionează aşa cum trebuie, câtă vreme ei sunt motivaţi cu adevărat să îşi facă datoria.

Proiectul aflat în dezbatere astăzi corectează ceea ce aparent este un lucru minor, aproape insignifiant, aşa cum sunt, evident, şi sumele, acea normă de hrană despre care proiectul vorbeşte.

Dar, cu toate acestea, moralul oamenilor, speranţa lor, dorinţa, încurajarea, dacă vreţi, este definită tocmai de lucrurile mici, aparent insignifiante, care sunt, aşa cum s-a văzut aici, adeseori uitate.

Astfel de lucruri mici sunt cele care le arată oamenilor care sunt în teren că cei care sunt la conducere se gândesc cu adevărat la ei şi se gândesc la situaţia lor.

Proiectul corectează, nu doar o nedreptate, ci şi o hibă legislativă.

Mă bucur că proiectul a fost adoptat în unanimitate. Este un semn de unitate şi normalitate.

Vreau să îl felicit pe domnul ministru Dîncu pentru această iniţiativă şi, la rândul meu, mă bucur că am putut să mă alătur, ca şi coiniţiator, tuturor colegilor care l-au susţinut şi au încurajat acest demers, fără rezervă.

Vă mulţumesc din suflet. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu, PNL, vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă simt, moral, obligat să iau cuvântul pe acest proiect de lege, în primul rând, pentru a-i felicita pe toţi colegii care au iniţiat acest proiect!

Pe de altă parte, le-am promis, săptămânile trecute, celor din sistemul de apărare şi securitate naţională, că, împreună cu colegii de la Comisia pentru apărare, vom sta drepţi în faţa tuturor propagandelor, tuturor mesajelor populiste ale celor care atacă Armata Română într-o situaţie geopolitică cum nu s-a mai întâlnit în Europa în ultimii 70 de ani.

Oricine în această ţară care foloseşte acest subiect atacând un pensionar militar, un soldat activ care intră în sistemul de apărare pe 2.600 de lei, o ruşine, şi îşi poate imagina acest om, aceşti oameni îşi pot imagina, care fac o astfel de propagandă, că poţi să te duci pe front, Doamne fereşte!, pe 2.600 de lei, trebuie să realizeze că fac jocul Rusiei.

Deci, reiterez, acest stat, această clasă politică, în aceste zile, trebuie să-şi asume tranşarea, odată şi pentru totdeauna, a ceea ce înseamnă preţuirea celor care, în vremuri de pace sau în vremuri de război, au jurat credinţă României şi cetăţenilor pe care au mers şi merg să-i apere în teatrele de operaţiuni.

Atât am vrut să spun astăzi.

Cred că trebuie să facem tot ceea ce ne stă în putere să-i facem pe aceşti oameni să se ducă cu acelaşi patriotism cu care se duc sub drapelul naţional, dar niciodată cu burta goală, aşa cum, din păcate, îi trimitem astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Moldovan Sorin, vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

La nivelul instituţiilor de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională există un deficit de personal şi rolul nostru, ca şi clasă politică, este să găsim soluţii pe care să le transpunem în legislaţie, astfel încât să rezolvăm aceste probleme.

Iar problemele pe care le-a ridicat aici domnul ministru Dîncu sunt reale şi, din păcate, sistemul se confruntă cu ele.

Dacă ne preocupăm de creşterea interesului tinerilor pentru o carieră militară, atunci, avem toate şansele ca în viitor să reuşim rezolvarea problemei deficitului de persoane din acest sistem şi trebuie să ne îndreptăm spre acest lucru.

Şi cred că noi, deputaţii şi senatorii din Parlamentul României, trebuie să facem acest lucru, şi mai puţin declaraţii.

Astfel că noi susţinem acest proiect legislativ şi Grupul PNL va vota acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Stoica Ciprian, vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragii mei colegi,

Bineînţeles, o ţară suverană are nevoie de o armată puternică şi, bineînţeles, trebuie să fie bine hrănită şi bine echipată. Cred că suntem cu toţii de acord!

Însă antevorbitorii mei, unii chiar au fost miniştri la Apărare, alţii sunt în coaliţia de guvernare, şi vin după 33 de ani să ne spună... sau alţii chiar au sprijinit puterea, de cele mai multe ori, şi vin să ne spună, după 33 de ani, că soldaţii noştri, bravii noştri soldaţi, au o soldă de mizerie.

Chiar nu mai aveţi deloc scrupule? După 33 de ani, în care voi i-aţi ţinut... că voi aţi avut puterea, să veniţi să le aruncaţi acum o firimitură?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vorbim despre o formă fără fond. Acest PL-x nu are legătură cu salarizarea sau cu pensionarea militarilor. Vorbim despre norma de hrană care a fost majorată.

Această O.G. nr. 26 din 1994 are şi un mecanism intern. Că e vorba despre putere calorică... ori de câte ori se majorează preţurile, automat se majorează norma de hrană.

Domnule Dîncu,

Aţi fost ministrul apărării naţionale când s-a fundamentat bugetul pentru 2022-2023.

Avem două legi pe care dumneavoastră trebuia să le susţineţi, să fie implementate:

- Legea nr. 153/2017, care nu a fost aplicată în tot... anexa VI - şi aici vorbim despre militari, poliţie şi jandarmerie şi cei din penitenciare - este aplicată undeva la jumătate, şi atunci, sigur că avem două sisteme de referinţă diferite şi avem solde de bază extrem de mici şi un salariu de bază minim brut, pentru că, PSD, PNL, UDMR şi Minorităţi, nu aţi respectat Legea nr. 153 din 2017;

- Şi avem Legea nr. 223/2015, unde avem generali în pensie cu 2.500 de lei, pentru că aţi refuzat să actualizaţi pensiile militarilor. Avem 3 mari disfuncţii în această Lege nr. 223.

Acum veniţi cu norma de hrană şi plângeţi pe umerii poliţiştilor şi militarilor.

Nu, domnule ministru, vor pleca în continuare, pentru că subfinanţaţi aceste sisteme - salarii proaste, pensii în dezechilibru.

Iar dumneavoastră susţineţi forme fără fond. (Vociferări.)

Norma de hrană, foarte bine. Are şi un mecanism intern, v-am explicat.

Dacă vreţi, oricând vă stau la dispoziţie să vă arăt cum funcţionează această O.G. nr. 26/ʹ94.

Eu susţin, o să votez, pentru că e normal să votez lucrul acesta.

Dar nu veniţi şi folosiţi microfonul Camerei Deputaţilor şi transmiteţi informaţii, nu le spun mincinoase, o să le spun diversioniste.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

(Domnul deputat Nicolae Roman solicită să ia cuvântul. Vine la tribună.)

Domnule deputat, nu vă pot da cuvântul. A fost vorbitor de la neafiliaţi, nici timp nu mai avem. (Vociferări.)

A fost vorbitor de la neafiliaţi. (Vociferări.) A fost unul.

Procedura spune, un singur vorbitor; nici timp nu mai avem.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. (Vociferări.)

La titlu dacă sunt observaţii? (Vociferări.) Nu. Adoptat.

Articole admise?

Domnul Nicolae Roman (din sală):

De la minorităţi a vorbit cineva?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergeţi în bancă, domnule deputat!

Stimaţi colegi,

Finalizăm şedinţa de dezbateri aici.

Închid şedinţa.

Vă mulţumesc.

După o scurtă pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 13 martie 2023, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Domnul deputat Toma Ilie, 1.100B, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vreau să le mulţumesc public celor doi secretari de stat de la Ministerul Mediului şi Ministerul Antreprenoriatului, domnul Balanişcu şi domnul Lucian Rus. Întotdeauna au fost prompţi la răspunsuri şi pentru astăzi mi le-au transmis în scris; le mulţumesc. Să pună în aplicare ceea ce scriu acolo, că este foarte important pentru dezvoltarea României.

În ceea ce mă priveşte, aştept răspunsuri la celelalte, la care se tot solicită amânări, pe energie, energia de care românii suferă.

Haideţi să mai amânăm o săptămână, două săptămâni, dar nu mai mult!

Aştept răspunsurile cât mai repede.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grădinaru Radu-Vicenţiu, AUR, 1.120B, Ministerul Sănătăţii.

Domnul secretar de stat Tiberius-Marius Brădăţan este? Nu.

Petreţchi Nicolae-Miroslav, Minorităţi, 1.121B?

Ministerul transmite în scris răspunsul.

Acatrinei Dorel-Gheorghe, AUR, şi Lucian-Florin Puşcaşu? Nu.

1.146B.

Ministerul va transmite în scris răspunsul.

Domnul Zetea?

1.133B.

Ministerul Educaţiei va transmite răspunsul în scris.

Tot domnul Zetea, 1.132B, Ministerul Finanţelor.

Ministerul va transmite răspunsul în scris.

Acatrinei Dorel-Gheorghe şi Lucian-Florian Puşcaşu, 1.115B, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Ministerul va transmite răspunsul în scris.

Domnul Toma Ilie, 1.097B.

Ministerul Sportului a trimis răspunsul deja.

Domnul Brian Cristian, USR? 1.112B.

Ministerul Sportului?

Domnul secretar de stat Flavius-Adrian Sirop?

Domnul Flavius-Adrian Sirop (secretar de stat, Ministerul Sportului):

Bună ziua!

Flavius Sirop, Ministerul Sportului, secretar de stat.

Răspuns la interpelarea domnului Brian Cristian.

Urmare adresei Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul nr. 1.112B, formulate de domnul deputat Brian Cristian, având ca obiect "Stabilitatea financiară a cluburilor sportive", vă comunicăm următoarele.

În evidenţele Registrului sportiv organizat la Ministerul Sportului nu figurează cluburi sportive radiate în urma declanşării falimentului, din 2003 până în prezent.

"Asociaţia Club Sportiv Pandurii Tudor Vladimirescu" a fost subiectul unei proceduri de insolvenţă în anul 2022, fiind, în prezent, în procedură de radiere din Registrul sportiv organizat la Ministerul Sportului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Brian, vă rog.

Domnul Brian Cristian:

În urma acestui răspuns transmis de domnul ministru Novák, vedem că Ministerul Sportului declară că în 20 de ani de zile în Registrul sportiv nici măcar un club nu a fost în insolvenţă sau în faliment, ceea ce reprezintă fie o gravă nepăsare, fie acel registru sportiv este degeaba, în sensul că nu este niciodată actualizat.

Am vorbit despre modalităţile în care Ministerul ar trebui să preîntâmpine insolvenţa. Din nou, domnul ministru Novák nu ne-a răspuns.

Mecanisme de protecţie a sportivilor privind insolvenţa - din nou, domnul ministru nu ne-a răspuns.

Vreau să anunţ pe această cale că USR are o iniţiativă legislativă privind protejarea sportivilor în procedurile de insolvenţă şi vrea să aducă pe acelaşi nivel contractele de muncă.

Din nefericire, găsim constant astfel de răspunsuri din partea Ministerului Sportului şi, cum am făcut şi în trecut, voi face şi de acum înainte, vom depune, odată cu interpelările, şi cereri pe Legea nr. 544, iar dacă în continuare domnul ministru Novák va refuza să ne răspundă la întrebări, vom da în judecată Ministerul Sportului.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Toma Ilie, 1.098B, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Ministerul a transmis răspunsul.

Domnul deputat Toma Ilie, 1.099B, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Ministerul a transmis răspunsul în scris.

Domnul Zetea Gabriel, 1.131B, Ministerul Afacerilor Interne.

Ministerul va răspunde în scris.

Chirilă Virgil Alin, PSD, Ministerul Afacerilor Interne, 1.105B.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Către Parlamentul României, Camera Deputaţilor.

Domnului deputat Virgil Alin Chirilă.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1.105B/2023, având ca obiect "Soluţia legislativă de legitimare a străinilor care tranzitează sau petrec temporar o perioadă de timp pe teritoriul României şi săvârşesc contravenţii pentru care amenzile nu sunt achitate din cauza lipsei identificării adresei de domiciliu sau de reşedinţă a celor în cauză", precizăm următoarele.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, procesul-verbal de constatare a contravenţiei cuprinde în mod obligatoriu, printre altele, şi domiciliul contravenientului.

De asemenea, art. 16 alin. (1¹) din actul normativ menţionat mai sus prevede că: "În cazul contravenienţilor cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date: seria şi numărul paşaportului, ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent".

Totodată, art. 18 din acelaşi act normativ stabileşte obligaţia contravenientului să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza cărora se fac menţiunile cu privire la datele inserate în procesul-verbal de contravenţie, inclusiv cele referitoare la domiciliu.

Ca atare, în activitatea de constatare a contravenţiilor, inclusiv în situaţia în care contravenientul este cetăţean străin, agentul constatator are obligaţia de a consemna în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei la domiciliul contravenientului.

Totodată, precizăm că structurile Ministerului Afacerilor Interne nu sunt competente să desfăşoare activităţi specifice autorităţilor fiscale. Executarea proceselor-verbale de constatare a contravenţiei întocmite cetăţenilor străini cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, devenite titluri executorii, fiind atributul organului fiscal în raza căruia a fost săvârşită fapta, astfel cum reiese din economia textului, al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Aşadar, colectarea sumelor neachitate ce provin din amenzile contravenţionale este un domeniu pentru care competenţa principală de reglementare aparţine Ministerului Finanţelor, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Chirilă, vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă.

Sărut mâinile, doamnă secretar!

Vă mulţumesc frumos pentru răspunsul pe care l-aţi citit, i-aţi dat citire şi l-aţi oferit.

Din păcate, am observat şi răspunsul pe care l-au dat cei de la ministerul colegilor dumneavoastră, de la Ministerul Finanţelor şi Ministerul Dezvoltării. Sunt nişte răspunsuri incomplete.

În România avem această problemă şi cred că ar trebui să găsim cu toţii, atât Legislativul, noi, cât şi Executivul, dumneavoastră, o soluţie prin care să încasăm aceste amenzi care sunt date către cetăţenii şi persoanele străine care tranzitează pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă teritoriul României.

De ce spun asta? Fiindcă - vă dau nişte exemple foarte simple - un cetăţean străin vine în România doar cu paşaportul. Pe paşaport nu regăsim adresa completă a celui care tranzitează România; aşa cum am vorbit şi mai devreme, puţin mai înainte, are doar ţara, oraşul şi judeţul.

Şi atunci, organul fiscal, administraţia publică locală, nu are unde să trimită acel proces-verbal pentru recuperarea debitului şi rămâne un an de zile ca debit, iar în cel al doilea an trece ca excedent bugetar, bineînţeles neîncasaţi, care nu mai puteau fi niciodată încasaţi.

Eu zic că este o temă pentru noi toţi să găsim o soluţie să recuperăm aceste sume care rămân excedent, că altfel rămân ca şi excedent sau debit.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Zetea Gabriel, 1.134B.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale va transmite răspunsul în scris.

Tot domnul Zetea, 1.135B.

Tot Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale va transmite răspunsul în scris.

Grădinaru Radu-Vicenţiu? Nu.

1.138B.

Ministerul Transporturilor va transmite răspunsul în scris.

Gavrilă Anamaria.

1.129B, Ministerul Energiei.

Se solicită amânare aici.

Toma Ilie, 1.114B, Ministerul Energiei.

Se solicită amânare.

Toma Ilie, 1.096B, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Se solicită amânare.

Lungu Romeo-Daniel, 1.122B, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Se solicită amânare.

Domnul Toma Ilie, 1.137B, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Se solicită amânare.

Am încheiat şedinţa.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.13.