Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.28.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 14 martie 2023, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi, nu o să le mai dau citire.

Domnul Viorel Salan, vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Partidul Social Democrat susţine reforma în domeniul evidenţei populaţiei"

Una dintre cele mai vizibile consecinţe ale dezvoltării economice este fenomenul de mobilitate a populaţiei. Acest fapt se constată în primul rând în mediul urban, la nivelul Capitalei şi al reşedinţelor de judeţ.

Dar faptul că în baza prevederilor prezentului cadru legislativ apar probleme este demonstrat şi de situaţia apărută în urmă cu o lună de zile la Sibiu.

Şcoala Gimnazială "I.L. Caragiale" a devenit foarte aglomerată din cauza numărului mare de elevi care au dorit să se înscrie la această unitate de învăţământ. De asemenea, o serie dintre părinţii care doresc cu insistenţă să îşi înscrie copiii la această şcoală aleg să profite de slăbiciunile reglementărilor legale actuale, obţinând vize de reşedinţă în zona urbană arondată circumscripţiei şcolare respective, fără a locui acolo.

Dar reconfigurarea acestei circumscripţii pentru viitorul an şcolar nu va putea garanta dispariţia completă a fenomenului de obţinere abuzivă a vizelor de reşedinţă.

Soluţia este adoptarea şi de către Camera Deputaţilor a propunerii legislative pe care o promovez împreună cu colegii parlamentari ai PSD din Hunedoara. Proiectul de lege aflat în proces de legiferare în Parlament şi aprobat deja de Senatul României stabileşte, între altele, şi reglementări care responsabilizează cetăţenii pentru a se pune în legalitate cu domiciliul sau reşedinţa la adresa la care locuiesc efectiv. Demersul nostru este susţinut de peste 120 de parlamentari din toate partidele politice.

Desigur, această iniţiativă legislativă reprezintă un progres real faţă de circumstanţele actuale. Dar, în acelaşi timp, sunt perfect conştient că mai există şi alte probleme care necesită noi soluţii juridice.

Un exemplu în acest sens este şi implementarea noilor cărţi electronice de identitate. Obiectivul Ministerului Afacerilor Interne este foarte ambiţios, ca şi dorinţa tuturor cadrelor responsabile de implementarea cu bine până la sfârşitul anului în curs. După încheierea proiectului-pilot de la Cluj, cărţile electronice de identitate ar urma să fie emise în toată ţara. Procesul va fi însoţit şi de alte schimbări structurale în domeniul evidenţei populaţiei.

Una dintre etapele cele mai complicate va fi crearea mecanismului de interoperabilizare a sistemelor IT, pe care Direcţia generală pentru evidenţa persoanelor le gestionează. Este vorba despre actualul Sistem informatic naţional pentru evidenţa persoanelor, dar şi de Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă, care va deveni operaţional în toamna acestui an.

Desigur, nu vor lipsi provocările şi obstacolele. Prima dificultate o intuiesc deja. Pe cărţile electronice de identitate domiciliul persoanei nu va mai fi tipărit, ci va fi inclus doar în datele de pe CIP pentru e evita preschimbarea cărţii de identitate la schimbarea domiciliului. Dar Registrul naţional de evidenţă a persoanelor nu poate funcţiona în sistem deschis.

Pe de altă parte, cetăţenii nu-şi vor mai putea dovedi domiciliul în relaţiile directe, nici în relaţiile cu persoane juridice private, nici în cele cu agenţii economici publici sau privaţi şi nici chiar în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice, până când acestea nu-şi vor crea propriile sisteme informatice pe care să le interconecteze la Registrul naţional de evidenţă a persoanelor.

Dată fiind amploarea reformei structurale în domeniul evidenţei populaţiei din acest an, cu certitudine că vor apărea în timp şi alte dificultăţi şi inadvertenţe ale cadrului juridic. Toate vor trebui soluţionate legislativ. Scopul final al acestor eforturi este cetăţeanul şi simplificarea vieţii lui în relaţia cu toate instituţiile statului.

Este un scop asumat şi de către Partidul Social Democrat, prin Programul de guvernare. Ne vom ţine de cuvânt şi ne vom onora promisiunile.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ.

Vă rog.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Aplicarea reducerii cu 50% la facturile de energie electrică a consumatorilor casnici din Munţii Apuseni şi Delta Dunării trebuie implementată"

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În cadrul declaraţiei politice de astăzi doresc să readuc în atenţia publică un subiect pe care l-am abordat de nenumărate ori de la această tribună, şi anume respectarea drepturilor românilor din Munţii Apuseni şi a prevederilor stipulate în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 referitoare la stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni sau în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".

În urma interpelărilor transmise în acest sens, atât către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cât şi către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, acţiunile nu au rămas fără rezultat din partea autorităţilor abilitate. Potrivit răspunsului ANPC, autoritatea evaluează punctual situaţia de fapt specifică fiecărui consumator ce formulează o reclamaţie, având la dispoziţie o gamă largă de acte normative ce intră sub incidenţa protecţiei drepturilor şi intereselor consumatorilor. În acest sens, au fost deja aplicate amenzi operatorilor din energie, în cuantum de peste un milion de lei.

De asemenea, răspunsul ANRE cu privire la solicitările transmise a reliefat faptul că în perioada sezonului rece foarte mulţi operatori de furnizare a energiei electrice şi gazelor naturale au comis nereguli cu privire la acordarea reducerii ce se cuvenea consumatorilor casnici din zona Munţilor Apuseni şi zona Biosferei "Delta Dunării", fapt ce a atras de la sine o serie de sancţiuni aplicate în urma verificărilor realizate. Cu toate acestea, ambele instituţii au transmis că majoritatea verificărilor din teren au fost realizate doar după ce mai mulţi consumatori casnici au transmis reclamaţii scrise către acestea.

Consider că oportun ar fi ca autorităţile abilitate în verificarea reglementării corecte a dispoziţiilor legale din domeniul energetic să fie realizate periodic, în mod voluntar, fără a se necesita reclamaţii din partea consumatorilor casnici, pentru că, de cele mai multe ori, în aceste cazuri regăsim persoane vârstnice, bătrâni care nu dispun de mijloacele digitale necesare pentru a reclama aceste abuzuri.

În lipsa unui ajutor din partea autorităţilor statului, practic mor cu legea în mână, cum spune un proverb românesc.

Până în prezent, pentru nerespectarea prevederilor acordării compensărilor stipulate în cadrul O.U.G. nr. 118/2021, ANRE a acordat amenzi în valoare de aproximativ un milion de lei şi aproximativ 400.000 de lei furnizorilor care au emis facturi cu mari întârzieri. Cu toate acestea, oamenii consideră că aplicarea acestor amenzi nu produce efectul scontat, atâta timp cât consumatorii casnici nu primesc într-un timp rezonabil facturi recalculate şi corecte.

Personal consider că ar fi oportună o acţiune comună între Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi ANRE, acţiune care să verifice aplicarea prevederilor legale, să identifice cazurile unde acestea nu sunt respectate şi implementate, iar ulterior ANPC să se asigure de aplicarea sancţiunilor, urmând ca ANRE să urmărească corectarea acestor disfuncţionalităţi, fără a se aştepta reclamaţiile consumatorilor.

Mulţumesc.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Doamna Holban, vă rog.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la "Reducerea taxei clawback pentru medicamentele generice, soluţia optimă de rezolvare a crizei din prezent".

Românii vor beneficia, în cel mai scurt timp, de un număr suficient de medicamente, în urma proiectului de lege iniţiat de Ministerul Sănătăţii privind reducerea taxei clawback la medicamentele generice, de la 20% la 15%.

Transpunerea în practică a acestei propuneri legislative, aflată în prezent în procedură de transparenţă decizională, va însemna automat diminuarea taxelor plătite de către producătorii de medicamente la stat şi, implicit, multiplicarea posibilităţilor de a-şi acoperi creşterea costurilor impuse de rata inflaţiei.

Măsura Ministerului Sănătăţii de a reduce taxa aplicată producătorilor de medicamente generice este benefică, în condiţiile în care cheltuielile de producţie au crescut foarte mult în ultima perioadă, din cauza efectelor pandemiei şi a războiului de la graniţele noastre. Acestora li se adaugă politicile de preţ şi taxare stabilite de instituţiile responsabile, fapt ce a determinat dispariţia unui număr extrem de mare de medicamente generice de pe piaţă, peste 3.000, conform estimărilor Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

În aceste condiţii, pacienţii români au ajuns să plătească preţuri foarte mari pentru medicamentele inovative, în timp ce accesul la medicamentele generice, care sunt mai ieftine, este extrem de dificil, dacă nu aproape imposibil, tocmai din cauza faptului că ele nu mai există.

Alături de ajustarea preţurilor la rata inflaţiei, cel puţin pentru medicamentele de până în 50 lei, consider că stabilirea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice reprezintă o soluţie viabilă şi absolut necesară pentru a rezolva atât problemele cu care se confruntă producătorii aflaţi în situaţii delicate, cât şi penuria acestor medicamente indispensabile unei însemnate părţi a populaţiei.

Ministerul Sănătăţii vine astfel în întâmpinarea problemelor reale ale producătorilor de medicamente generice, determinate de creşterea preţurilor la nivel global ale tuturor elementelor indispensabile capacităţilor de producţie, respectiv energie, transport, materii prime şi ambalaje, care au ajuns, în unele situaţii, mai mari cu 300%.

Nu în ultimul rând, cheltuielile CNAS din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate au crescut foarte mult în ultima perioadă, din cauza faptului că instituţia a fost nevoită să compenseze medicamente mai scumpe, după ieşirea de pe piaţa autohtonă a celor generice.

Problemele survenite în urma acestor realităţi afectează, în primul rând, românii care suferă de diferite afecţiuni, care, în lipsa acestor medicamente indispensabile, sunt nevoiţi, de cele mai multe ori, să renunţe la tratamentele vitale. În cazul bolilor cronice este cât se poate de evident că neluarea medicamentelor necesare conduce la periclitarea vieţii pacienţilor. Situaţia creează, de asemenea, efecte nefaste în lanţ, deoarece...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi, vă rog!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Imediat, domnule preşedinte!

... netratarea la timp şi cu medicamentele necesare bolnavilor cronici are drept consecinţă, în timp, creşterea exponenţială a cheltuielilor sistemului naţional de sănătate.

În opinia mea, situaţia dificilă legată de dispariţia acestor medicamente generice de pe piaţă, precum şi a preţurilor actuale ale medicamentelor, va fi rezolvată în mare măsură după intrarea în vigoare a propunerii conducerii Partidului Social Democrat a Ministerului Sănătăţii.

Deputat al PSD, Carmen Holban, Circumscripţia electorală nr. 16 Dâmboviţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Christine Thellmann, vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la gestionarea situaţiei Canalului Bîstroe, care trebuie să fie un nou prilej pentru a întări dialogul între părţile implicate.

Stimaţi colegi,

Scandalul creat în jurul dragărilor din canalul Bîstroe trebuie abordat pragmatic, cu calm şi fără declaraţii contondente. Acest caz nu trebuie să fie un instrument de şantaj şi nici un motiv de conflict diplomatic. Apreciez faptul că a avut loc o primă întâlnire în format trilateral, în Portul Ismail, între partea română, ucraineană şi Comisia Europeană.

Am spus încă de la bun început că orice s-ar fi întâmplat acolo nu trebuie să alimentăm un conflict mediatic, cu acuze şi acţiuni dure. Nu este în interesul României şi nici al Ucrainei să deschidem un astfel de conflict. Avem tratate care trebuie respectate, convenţii şi acte internaţionale care ne ajută să reglementăm orice situaţie.

În acest moment, prezenţa noastră la Bruxelles şi la UE ne asigură un arbitraj important în soluţionarea unor probleme. În urma întâlnirii, partea ucraineană s-a angajat să înceteze lucrările de dragare şi să permită măsurătorile cerute de România. Important este, de asemenea, că Ministerul Transporturilor şi-a asumat drept prioritate zero facilitarea tranzitului de mărfuri dinspre Ucraina spre Canalul Sulina.

Astfel, măsurile pentru creşterea capacităţii Canalului Sulina vizează, printre altele, modernizarea sistemului de balizaj, pentru a se putea naviga în condiţii de siguranţă pe timp de zi şi de noapte, şi achiziţionarea de nave tehnice şi de software modern de management al traficului.

Am încredere că ceea ce unii anunţau drept un "scandal", este doar o situaţie a cărei soluţionare va întări relaţiile dintre cele două state, în baza unui dialog diplomatic.

Deputat al PNL de Sibiu, Christine Thellmann.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Nacov.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Nacov:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

3 martie este Ziua naţională a Republicii Bulgaria, este o zi importantă pentru bulgarii de pretutindeni, inclusiv pentru bulgarii României.

Visul de aproape cinci veacuri al poporului bulgar, de a-şi redobândi statalitatea, s-a împlinit. Prin Tratatul de la San Stefano, Principatul Bulgaria revine ca stat pe harta Europei, iar România îşi dobândeşte independenţa.

Toată revoluţia bulgară a fost pregătită de pe teritoriul României de corifei ca Vasil Levski, Hristo Botev, Georgi Sava Rakovski, care au trăit, s-au adăpostit şi au activat de pe teritoriul ţării noastre, iar bulgarii nu au uitat niciodată acest lucru.

În momentul de faţă relaţiile dintre cele două ţări sunt excelente, fiind membre în Uniunea Europeană şi partenere în cadrul NATO şi au relaţii economice foarte strânse. Doar anul trecut am putut observa o creştere a schimbului de mărfuri, acesta ajungând la aproximativ 7,5 milioane de euro. Turiştii români sunt pe primul loc în Bulgaria, turiştii bulgari sunt pe primul loc în România. Practic, cele două ţări şi popoare se redescoperă pe zi ce trece.

Minoritatea bulgară din ţara noastră beneficiază de protecţie la cel mai înalt nivel, prin garanţii constituţionale şi legislative. Dacă noi suntem bulgarii României, meritul revine atât nouă, bulgarilor, minorităţii naţionale, dar nu în mai mică măsură revine României şi românilor.

Noi, bulgarii României, suntem mândri şi recunoscători că visul conaţionalilor noştri de a-şi redobândi libertatea s-a împlinit şi cu sprijinul de neînlocuit, şi cu jertfa românilor, alături de care trăim.

Vă mulţumim, fraţi români!

Mulţumim România!

Gheorghe Nacov, deputat al minorităţii bulgare în Parlamentul României.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Zisopol, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

La 25 martie grecii de pretutindeni sărbătoresc renaşterea naţiunii elene, moment al istoriei moderne ce a condus la instaurarea statului grec suveran.

Ziua de 25 martie este sărbătoarea religioasă a Bunei Vestiri, a eliberării din tenebrele morţii şi a mântuirii neamului omenesc, este ziua începutului luptei de eliberare a Greciei de sub jugul otoman.

După 400 de ani de opresiune otomană, timp în care elenii au reuşit să-şi menţină conştiinţa naţională prin credinţa ortodoxă şi limba greacă, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX-lea, iluminiştii eleni precum Sfântul Cosma Etolianul, Evgenios Voulgaris, Anthimos Gazis şi Rigas Feraios Velestinlis au semănat sămânţa libertăţii pe care grecii şi filoelenii aveau s-o ude cu sângele lor în perioada 1821-1830, de la începutul revoluţiei elene şi până la constituirea statului grec modern.

Inspirată de ideile lui Rigas Feraios Velestinlis, numit şi "cel dintâi martir al mişcărilor revoluţionare din Balcani", membrii Societăţii secrete "Eteria", sub îndemnul "Luptă pentru credinţă şi patrie", în februarie 1821 au aprins focul revoltei în afara hotarelor Eladei, în Ţările Române, la Iaşi, Galaţi, Drăgăşani, Mănăstirea Secu şi Sculeni. Înfruntările au continuat în Peloponez şi treptat au cuprins tot teritoriul Greciei. După nouă ani de război şi numeroase evenimente politice şi diplomatice, în anul 1830 se formează statul modern elen.

Revoluţia elenă care a început în anul 1821 şi deznodământul fericit al acesteia, din anul 1830, au fost un miracol, deoarece, ca de atâtea ori în istorie, grecii s-au confruntat cu un adversar mult mai puternic din punct de vedere numeric şi al dotării militare.

Exemplul de virtute şi curaj al grecilor a avut un puternic ecou în Balcani. Războiul de Independenţă al Greciei a trezit conştiinţe, a dovedit cum credinţa în libertate, spiritul de luptă şi voinţa de neoprit a unui popor îi pot schimba destinul istoric.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Astăzi, la 202 de ani de la începutul Revoluţiei elene din 1821, mesajul acesteia rămâne actual - înfruntarea ameninţărilor de orice tip, unitate, demnitate naţională şi respect pentru valorile umane.

În acest context, membrii Uniunii Elene din România se alătură grecilor şi filoelenilor de pretutindeni şi, prin intermediul unei palete largi de activităţi, aduc un pios omagiu tuturor celor care în Grecia şi în afara ei au contribuit la succesul Revoluţiei elene din 1821.

Onorăm sărbătoarea Bunei Vestiri şi ne omagiem eroii, punându-ne în slujba lui Dumnezeu şi a Patriei.

La mulţi ani, Grecia!

La mulţi ani elenilor şi filoelenilor de pretutindeni!

La mulţi ani prieteniei româno-elene!

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Atanasiu, vă rog.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică face referire la o problemă actuală, poliţele RCA.

Stimaţi colegi,

În urmă cu exact un an şi trei luni trăgeam un semnal de alarmă, de la tribuna Parlamentului, vorbeam despre faptul că piaţa asigurărilor din România este scena unui cutremur ce nu s-a încheiat odată cu falimentul celei mai mari companii de profil - City Insurance.

Din păcate, am ajuns în cel mai negru scenariu, exact cum anticipam atunci, iar victimele sunt cetăţenii simpli sau companiile româneşti.

Pe 29 septembrie 2021, Autoritatea de Supraveghere Financiară anunţa că, dacă poliţele RCA ofertate spre vânzare au valori care depăşesc nivelul tarifului de referinţă majorat cu 36%, vor fi redistribuite de către Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România la valoarea tarifului maximal astfel obţinut, la care se aplică clasele Bonus şi Malus corespunzătoare.

Această regulă nu se respecta în decembrie 2021, cum am spus atunci, şi nu se respectă, din păcate, nici în prezent.

Faţă de acum mai bine de un an, avem o pârghie pe care nu o folosim, PL-x 200/2022, al cărui cosemnatar sunt. Este vorba de Proiectul de Lege pentru completarea şi modificarea Legii privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto şi care include exact ceea ce solicită acum toată lumea, inclusiv ASF: plafonarea nivelului poliţelor RCA, pentru a nu permite abuzuri la adresa consumatorilor.

Adoptată tacit la Senat, propunerea a fost până acum complet ignorată în Camera Deputaţilor. De 11 luni, de când a ajuns aici, nu a fost prezentată în nicio comisie şi nu a generat nicio dezbatere, deşi, în mod evident, societatea are urgentă nevoie de ea.

Prin urmare, solicit, stimaţi colegi, să ştergem praful de pe această iniţiativă şi să o trimitem urgent pentru raport la comisiile de specialitate. Modificăm ce e de modificat, îmbunătăţim ce trebuie îmbunătăţit. Important este să ne mişcăm cât mai repede, pentru că soluţia este la îndemâna noastră.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Circumscripţia nr. 18 Galaţi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Făgărăşian.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Digitalizarea va contribui la perpetuarea limbii şi culturii române".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Tehnologia informaţiei a pătruns în viaţa noastră la toate nivelurile: în sectorul public, în comunicaţii, în procesele de producţie şi până la electrocasnicele pe care le cumpărăm pentru acasă. Nimeni nu poate contesta cât de utilă este digitalizarea, câte costuri a diminuat şi cât timp am economisit. Este drept, însă, că în spaţiul public se vorbeşte despre faptul că digitalizarea necesită timp pentru adaptarea oamenilor la noile tehnologii şi pentru înlăturarea temerilor fireşti.

Stimaţi colegi,

Chiar dacă au fost foarte multe voci care au spus că, în plină pandemie, soluţia trecerii elevilor în învăţământul online nu a fost eficace, i-aş întreba pe cei care critică: "Ce s-ar fi întâmplat cu elevii dacă nu ar fi avut nici măcar oportunitatea învăţământului online?". Cu siguranţă că nimeni nu va avea răspunsuri.

Cu siguranţă că învăţământul online nu poate fi comparat cu învăţământul fizic, cu relaţia directă, apropiată, personală şi sentimentală dintre profesor şi elev. Cu toate acestea, experienţa din pandemie a demonstrat deopotrivă profesorilor, elevilor şi părinţilor că tehnologia informaţiei nu înlocuieşte şcoala, ci o ajută. De asemenea, multe dintre mijloacele educaţionale pe care le facilitează tehnologia informaţiei se pot folosi oricând în procesul de învăţare.

Stimaţi colegi,

Din cei peste 4,5 milioane de români stabiliţi în străinătate, foarte mulţi sunt copii ai poporului român, înscrişi în şcolile din ţările gazdă şi care studiază în limba oficială a statului respectiv. Contactul lor cu limba şi cultura română se limitează la interacţiunea cu mama, cu părinţii şi bunicii şi eventual cu membrii comunităţilor de români. Este firesc să ne punem întrebarea: ce putem face noi, românii, pentru ca aceşti copii să ducă mai departe limba şi cultura poporului român?

În acest sens, împreună cu mai mulţi parlamentari liberali elaborăm un proiect de act normativ prin care să facilităm, cu ajutorul digitalizării, accesul tuturor copiilor români din ţară, dar mai ales din diaspora, la limba şi cultura română. Ei sunt cei cărora le vom lăsa moştenire această ţară şi ei trebuie să cunoască foarte bine limba română, tradiţiile ancestrale ale acestui neam, minunile geografice ale acestei ţări şi, mai ales, istoria milenară a unui popor străvechi. Atunci când proiectul va fi depus în Parlament, mi-aş dori ca toţi parlamentarii să înţeleagă importanţa legii şi să o susţină.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr, vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele este "Operaţionalizarea activităţii Consiliului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică rămâne un obiectiv nefinalizat".

Astăzi am să discut pe marginea unui răspuns primit la o interpelare adresată de mine premierului României privind stadiul punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 69/2019 privind înfiinţarea Consiliului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică.

Astfel, de la început trebuie să menţionez faptul că, fără a respecta observaţiile Consiliului Legislativ, acest act normativ a fost adoptat de Parlamentul României, în procedură de urgenţă, la propunerea Guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă, având în vedere condiţionalităţile ex-ante impuse statului român pentru accesarea fondurilor europene 2014-2020 care au determinat adoptarea Strategiei privind dezvoltarea funcţiei publice 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 525/27 iulie 2016, ce prevedea înfiinţarea unei structuri de guvernanţă de tip consiliu, cu o structură independentă, cu rol în ceea ce priveşte politicile publice şi propunerile legislative din domeniul funcţiei publice şi resurselor umane din administraţia publică.

În acest sens, conform expunerii de motive a Legii nr. 69/2019, se preconiza ca în ceea ce priveşte activitatea Consiliului pentru anul 2019 să se realizeze un număr de patru întâlniri cu 15 participanţi, iar pentru anii 2020-2022 să fie organizate un număr de şase întâlniri cu 25 de participanţi.

Totuşi, la aproape patru ani de la constituirea de iure a acestui organism, am fost informat de către secretarul general al Guvernului că acest organism nu a fost funcţional, în această perioadă, iar principalele atribuţii şi responsabilităţi care reveneau de drept acestui Consiliu sunt acoperite prin contribuţia comună a instituţiilor administraţiei publice centrale, sub forma şi sprijinirea Secretariatului General al Guvernului.

În altă ordine de idei, Consiliul naţional pentru dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică, organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, cu activitate nepermanentă, care funcţionează pe lângă Secretariatul General al Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, nu a îndeplinit până în prezent, în mod direct şi nemijlocit, niciuna din atribuţiile care îi reveneau conform art. 2 din Legea nr. 69/2019. Mai grav decât atât este faptul că, prin raportare la art. (2) alin. (2) lit. d), coroborat cu art. (3) din Legea nr. 69/2019, acest consiliu trebuia consultat în mod obligatoriu în vederea emiterii unui aviz în ceea ce priveşte strategiile naţionale privind resursele umane din administraţia publică, precum şi în contextul adoptării proiectelor de acte normative cu impact asupra personalului din administraţia publică la nivel naţional.

În acest sens, ultimul act normativ important ce trebuia să se circumscrie aplicării dispoziţiilor normative mai sus menţionate îl prezintă O.U.G. nr. 191/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, act ce reglementează, printre alte aspecte, normele privind cadrele de competenţe generale şi specifice, cât şi normele privind organizarea şi desfăşurarea proiectului-pilot al concursului de ocupare a unor funcţii publice vacante şi modalitatea de previzionare a necesarului de funcţii publice pentru organizarea proiectului-pilot.

Deputat Lazăr Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Viorel Băltăreţu, vă rog.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Scandalul caselor de marcat la unul dintre principalii retaileri din România e doar unul dintre multele subiecte pe tema transformării digitale a lumii în care trăim, pe care va trebui să le dezbatem în această perioadă.

În primul rând, automatizarea şi digitalizarea au un potenţial uriaş de a ne îmbunătăţi calitatea vieţii. Ne permit să obţinem mai multe de pe urma muncii noastre. Ne vor creşte eficienţa, rapiditatea, productivitatea, vor reduce erorile. Cel mai important, ne vor oferi poate cea mai preţioasă resursă - timpul.

Dar, ca orice revoluţie din istoria umanităţii, ne cere să fim vizionari - să construim azi ce vom avea nevoie mâine -, rezilienţi şi adaptabili la schimbarea semnificativă care e deja aici.

Deciziile unor retaileri de a-şi înlocui casierii umani cu case de marcat automate vor deveni, incontestabil, tot mai frecvente.

Cum ne putem pregăti?

În cel mai scurt timp, ca legiuitori, avem datoria să ne asigurăm că aceste decizii ale comercianţilor nu îngrădesc în niciun fel accesul egal al tuturor cetăţenilor la produsele existente în orice centru comercial, supermarket sau magazin de cartier. Şi mă gândesc aici la asistenţa la folosirea caselor automate, posibilitatea plăţilor cash, fără a mă limita doar la acestea. De asemenea, aşteptăm din partea comercianţilor un comportament corect în ceea ce priveşte ajustarea preţurilor produselor, proporţional cu scăderea costurilor determinate de folosirea caselor de marcat automate.

Iar pe termen lung, toţi angajatorii - indiferent că sunt privaţi sau instituţii de stat - trebuie să fie proactivi, să-şi regândească procesele, să se adapteze schimbărilor şi să investească în educaţie şi în recalificare profesională. Mai mult, întregul sistem educaţional trebuie regândit pentru a pregăti generaţiile viitoare cu abilităţile cerute de noua economie.

În faţa acestor realităţi, care trebuie gestionate profesionist şi multifaţetat, e regretabil că PSD se gândeşte, meschin, doar cum să marcheze electoral aceste evenimente cu impact multigeneraţional.

Nu, nu ar trebui ca roboţii să plătească taxe şi contribuţii pe salariu, dar Guvernul trebuie să se asigure că pierderea acestor venituri la buget e compensată din impozitul pe profit, corespunzător unor profituri mai mari înregistrate de retaileri.

Digitalizarea nu este o opţiune, este o certitudine, dar este de aşteptat să întâmpine rezistenţă din partea unora.

Având în vedere schimbările radicale pe care le va produce la nivel social şi economic, avem nevoie de strategii solide pentru ca schimbările să fie larg acceptate şi să se lucreze în beneficiul nostru: bunăstare pentru cât mai multe categorii sociale şi folosirea sustenabilă a resurselor.

Vă întreb: avem liderii care să gestioneze cu cap această transformare masivă a lumii, aşa cum o ştim până acum?

Vă mulţumesc.

Viorel Băltăreţu, deputat al USR de Cluj.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Tănasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Joi, 16 martie, se împlinesc trei ani de la instituirea pandemiei de coronavirus în România. Da, aţi auzit bine: pandemia de coronavirus a izbucnit prin ordin al autorităţilor sau, mai bine zis, printr-o proclamaţie a preşedintelui Klaus Iohannis.

Să ne amintim cifrele acelui moment: 277 de cazuri de infectare fuseseră depistate în România până la momentul în care s-a anunţat intrarea în pandemie.

Ceea ce a urmat în ţara noastră este fără precedent pe timp de pace: mască obligatorie peste tot, restricţii de circulaţie, izolare, spitale închise pentru bolnavii de cancer sau de afecţiuni incurabile şi o presiune publică vecină cu teroarea.

Au trecut trei ani de când am fost supuşi la cele mai absurde, ridicole şi totalitare măsuri de restricţionare a libertăţilor individuale, toate impuse de către nişte apostoli fanatici ai COVID-ului, care au semănat frică şi dezbinare în rândul populaţiei şi au călcat în picioare orice normă juridică.

Lista erorilor, aberaţiilor, măsurilor demente lipsite de orice logică elementară şi bază juridică promovate în spaţiul public de politruci PNL, USR sau PSD este atât de lungă încât nu ne-ar ajunge o zi întreagă pentru a le enumera.

Câteva exemple: soldaţi scoşi pe străzi cu pistoale-mitralieră pentru a induce senzaţia de teamă; "Masca o poartă numai omul bolnav", care mai apoi s-a schimbat în "Purtaţi masca şi în casă"; oameni morţi aruncaţi în saci ca nişte animale şi înmormântări cu mai mulţi jandarmi şi poliţişti decât rude ale mortului; Lumina Învierii adusă de Poliţie acasă şi Imnul României în megafoanele maşinilor de Poliţie, pentru a ne ridica moralul; vaccinarea în schimbul unei porţii de mici şi bere; batjocorirea Tainei Sfintei Împărtăşanii, acuzând că prin Sfântul Potir se răspândea boala; internarea forţată a asimptomaticilor; închiderea spitalelor pentru bolnavii cronici; mii de bolnavi de cancer, de diabet sau de inimă au murit cu zile, pentru că nu au avut unde se trata.

Dacă în timpul pandemiei Arafat ne spunea că vaccinarea este sigură şi gratuită, acum aflăm că de fapt vaccinarea cu serul experimental are zeci de mii de efecte adverse, iar România a plătit peste un miliard de euro pentru zeci de milioane de vaccinuri nefolosite, fiind nevoiţi să plătim alte zeci de milioane de euro pentru distrugerea vaccinurilor expirate.

Zeci de milioane de euro din bani publici au fost daţi de PNL, USR şi UDMR către presă, cu scopul evident de a teroriza populaţia să o determine să se vaccineze pentru mici şi bere sau pentru a pleca în concediu. Minciuni, manipulare şi teroare.

S-au scris mii de articole de presă mincinoase despre pandemie şi s-au ascuns sub preşul propagandei tot atâtea informaţii reale, declaraţii, dovezi şi fapte evidente; nu are rost să le mai invocăm.

Cu un singur lucru suntem, însă, datori: trebuie să ne întrebăm ce am trăit în acele zile? Care a fost răul cel mai mare pe care l-am experimentat? Virusul, boala, pandemia sau isteria?!

Cum ne-am infectat de ură împotriva celor care gândesc diferit? Cum ne-a cuprins cancerul suspiciunii şi al intoleranţei? În pandemie am fost în tabere diferite, dar acum trebuie să ne vindecăm de nebunie.

Toate ciumele pământului au fost vremelnice, dar curajul şi dorinţa de libertate sunt eterne şi vor fi mereu mai puternice decât orice formă de frică reală sau inventată.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae Roman, vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Din ciclul "Puterea noastră ca români", astăzi voi vorbi despre tratate.

Tratatul de aderare la Uniunea Europeană precizează prioritatea legislaţiei Uniunii faţă de cea naţională, iar cel de includere în NATO prevede şi obligaţiile statului român faţă de Armata Română, aceea care a fost vârful de lance al activităţii de admitere în Alianţă, iar astăzi este batjocorită.

Prevederile tratatelor indică faptul că în armatele statelor UE, membre NATO, se acordă militarilor o pensie medie de circa 70% din valoarea ultimei solde brute, astfel: Franţa - 75% din solda brută; Germania - 73%; Polonia - 75%; Belgia - 75%; Ungaria - 65%; Olanda - 70%; Marea Britanie - 72,5%; Statele Unite - 75%; Norvegia - 76%; Italia - 80%. Nu spun valoarea soldelor în aceste state.

Doar în România procentul la pensiile militare este de 60% din valoarea ultimei solde brute, dar şi acesta deranjează şi este atacat permanent.

Oare prin această campanie tot mai agresivă se doreşte destabilizarea Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională şi implicit a României?

Sistemul şi algoritmul de calcul în ţările NATO din Uniunea Europeană este statuat prin caracterul deosebit.

Da, şi aş putea spune "special" al activităţii, al riscurilor profesionale, al limitărilor şi chiar al interzicerii drepturilor fundamentale, constituţionale pentru militari!

În toate ţările sus-menţionate pensiile militare sunt asigurate pe baza unor reglementări separate, dar exceptând România, în nicio ţară nu sunt considerate "speciale".

Mai precizez că după modelul calculului pensiilor militare, în ţară noastră s-au emis legi şi pentru alte categorii socio-profesionale: magistraţi şi personal auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, personal aeronautic civil profesionist din aviaţia civilă, personal diplomatic şi consular, parlamentari, primari, funcţionari publici ce lucrează în Parlament, membri ai Curţii de Conturi.

Noi, militarii activi şi cei din rezerva Armatei Române nu ne dorim decât să fim trataţi cu respectul cuvenit pentru că, voluntar, necondiţionat şi din patriotism profund am jurat să garantăm cu viaţa, integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa României.

Iar ţara, prin reprezentanţii ei - Preşedintele, Parlamentul şi Guvernul - trebuie să ne respecte drepturile şi să ne susţină eforturile de a ne îndeplini misiunea pentru care am garantat cu viaţa noastră.

Să nu uitaţi niciodată că doar o decizie strategică fermă şi o armată puternică asigură integritatea unei naţii!

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, membru al Partidului ALDE, general-maior profesor universitar doctor Nicolae N. Roman.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna deputat Cristina Dumitrache, vă rog.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

Bună dimineaţa, dragi colegi.

Astăzi aş vrea să vă spun că au trecut 4 ani de când proiectul legislativ care reglementează statutul juridic al canabisului în scop medical aşteaptă să fie votat şi implementat, 4 ani de când peste 30.000 de români au semnat petiţia pentru legalizarea canabisului medicinal. Şi, da, ei aşteaptă cu speranţă şi cu nerăbdare dreptul la un tratament recunoscut la nivel mondial!

Patru ani sunt mulţi, nejustificat de mulţi şi speranţa acestor pacienţi nu are cum să moară, iar noi avem obligaţia să le acordăm acest drept la sănătate, pentru că, da, legea este adresată lor, pacienţilor români.

Legea Victoria, aşa cum am numit-o simbolic, s-a născut ca o necesitate reală pentru pacienţii români suferinzi de nenumărate afecţiuni pentru care tratamentele convenţionale s-au dovedit insuficiente sau ineficiente.

Propunerea legislativă a avut la bază reglementările existente la nivelul Uniunii Europene şi bunele practici din ţările în care canabisul medicinal a fost deja legalizat.

De asemenea, proiectul de lege s-a întemeiat pe concluziile cercetărilor ştiinţifice în domeniul canabisului medicinal care au prezentat dovezi concludente şi importante privind efectele terapeutice în peste 50 de afecţiuni.

Proiectul legislativ conţine reglementări clare, exacte, transparente privind tot ceea ce înseamnă producerea, depozitarea, distribuţia, achiziţionarea şi administrarea plantei de canabis şi a preparatelor ce conţin canabis medicinal. Nu lasă loc de confuzii, interpretări eronate şi motive de îngrijorare că planta ar putea fi folosită altfel decât în scop medical. Este limpede că orice argument care asociază canabisul medicinal cu cel recreaţional vine dintr-o profundă necunoaştere, dezinformare sau, mai rău, din indolenţă şi rea-voinţă.

În timpul de aşteptare ca această lege să ajungă pe ordinea de zi am desfăşurat nenumărate acţiuni de informare şi conştientizare a importanţei acestui demers. Aş vrea să vă vorbesc despre cele două conferinţe internaţionale cu experţi din domeniul medical, ştiinţific şi juridic cu experienţă şi vaste cunoştinţe privind utilizarea canabisului medicinal, dar şi, bineînţeles, de un prim sondaj de opinie privind utilizarea canabisului medicinal, şi aici aş vrea să punctez câteva cifre. Mai precis, un procent de 70% dintre respondenţi au răspuns că vor legalizarea canabisului medicinal în România, 95% dintre ei au o atitudine favorabilă şi ştiu că tratamentul ajută în multiple afecţiuni, iar 72% consideră că legalizarea canabisului medicinal ar aduce beneficii la nivelul sistemului sanitar şi ar genera efecte pozitive la nivelul societăţii.

Aşadar, stimaţi colegi, nu cred că sunt subiectivă sau prea optimistă dacă spun că acest proiect de lege a adunat toate dovezile şi concluziile necesare pentru a primi, într-un final mult aşteptat, un vot favorabil.

Îmi doresc ca atunci când va fi pus pe ordinea de zi să votaţi responsabil, să votaţi având permanent în gând dreptul şi nevoia pacienţilor din ţara noastră la acest tratament.

Deputat al PSD, Cristina Dumitrache.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Şlincu, vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi parlamentari,

Vreau să vă expun subiectul de pe agenda publică apărut în urmă cu o săptămână privind înlocuirea caselor de marcat care au casier cu sistemul autoscanare.

Din păcate, am văzut reacţii care au luat apărarea marilor lanţuri de magazine, în defavoarea românilor şi a respectării drepturilor acestora, ceea ce mi se pare total deplasat. Totul, în numele progresului tehnologic. Părerea mea este că nu există niciun fel de avans tehnologic în această chestiune. De fapt e vorba, pe scurt, de reducerea cheltuielilor magazinelor, de eliminarea posturilor de casier, deci de reducerea numărului de angajaţi şi de lipsa de respect faţă de cumpărători.

Ideea invocată de marile lanţuri de magazine, de a elimina cu totul casierii, este o politică profund greşită, atât din perspectiva locurilor de muncă, dar şi din perspectiva clienţilor acestor lanţuri comerciale. Practic, atunci când aceste magazine decid să scoată din schemă toţi casierii, pun în sarcina clienţilor tot ceea ce făceau aceşti angajaţi ai lor, pe care trebuiau să-i plătească.

Repet, aici nu este despre progresul tehnologic, tehnologia e aceeaşi şi la casier, şi la autoscanare. Problema reală este relaţia dintre magazin şi client. Când nu mai e niciun casier, clientul nu mai are nicio opţiune, ci obligaţia de a-şi scana produsele. În acest caz, magazinul trebuie să ofere o compensaţie clienţilor, pentru că aceştia preiau o obligaţie a magazinului.

Propunerea Partidului Social Democrat, de taxare a aparatelor care înlocuiesc angajaţii, a fost deja implementată în Belgia, iar dacă magazinul impune clienţilor să presteze servicii care erau în obligaţia sa, atunci e necesar să ofere acestora o compensaţie. Beneficiile trebuie să fie şi la comerciant, şi la client.

Analogia care arată cel mai bine problema din magazinele de retail este cea cu spălătoriile auto. Acolo unde clientul spală maşina, preţurile sunt la jumătate faţă de spălătoriile unde maşina e spălată de un angajat al firmei.

Aşadar, propunerile Partidului Social Democrat nu se opun progresului tehnologic. Ele se aplică deja în Belgia, cum spuneam, şi nimeni nu s-a plâns că reglementarea din Belgia se opune progresului tehnologic sau că descurajează inovaţia. Este o reglementare care descurajează magazinele să folosească tehnologia pentru a-şi spori profiturile, în dauna clienţilor.

Această politică a închiderii casieriilor nu este echitabilă, nici pentru cei care vor fi concediaţi, nici pentru clienţi.

De aceea, vă propunem câteva soluţii prin care putem interveni la nivel legislativ pentru a combate acest comportament comercial.

Prima soluţie poate fi aplicarea unui impozit pe fiecare casă de marcat fără casier, aşa cum s-a procedat şi în Belgia, într-o situaţie asemănătoare.

A doua soluţie o reprezintă deducerea unei sume de bani din factura finală a clientului, pentru prestaţia pe care o face în beneficiul magazinului, atunci când scanează produsele.

O a treia propunere ar fi asigurarea prin lege a unui număr minim de reprezentanţi ai magazinului la un anumit număr de case de marcat, care să-i îndrume pe clienţii care se descurcă mai greu cu auto-scanarea produselor.

În loc să se ocupe atât de mult de cum să-şi maximizeze profiturile pe seama clienţilor, aceste lanţuri de magazine ar trebui să manifeste un minim interes de a reduce preţurile pentru clienţii lor. Este inadmisibil ca laptele să coste 2,5 lei la procesator şi să ajungă la 10 lei pe raftul hipermarketurilor.

Vă mulţumesc.

Deputat PSD de Botoşani, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Virgil Chirilă, vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dragi parlamentari,

PSD este singurul partid din România care, atât la guvernare, cât şi în opoziţie a susţinut implementarea politicilor publice pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor femeilor, pentru promovarea egalităţii de gen, promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, prevenirea violenţei domestice şi pentru susţinerea tinerilor care vor să-şi întemeieze o familie.

Vă dau doar câteva exemple.

Adoptarea Strategiei Naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027. Apoi este vorba despre crearea unui sistem unitar de locuinţe protejate pentru victimele violenţei domestice, cu acordarea asistenţei psihologice şi juridice, decontarea certificatelor medico-legale, facilitarea accesului la justiţie sau chiar sprijinirea materială a victimelor. Şi nu în ultimul rând, vreau să amintesc despre emiterea voucherelor, femeilor şi familiilor care doresc să aibă copii, vouchere în valoare de 15.000 de lei, acordate în cadrul Programului pentru creşterea natalităţii.

Ministrul familiei, Gabriela Firea, şi preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, au depus în Parlament, la finalul anului trecut, un proiect de lege care prevede asigurarea pentru femei a unei cote de cel puţin 30% pe listele de la alegerile locale şi în consiliile de administraţie ale companiilor de stat.

Alături de colegii mei social-democraţi, voi vota Proiectul de Lege iniţiat de Ministerul Familiei privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie.

Îi rog pe colegii de la toate partidele politice să voteze în regim de urgenţă proiectul de lege care va permite intervenţia autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea îndeplinirii atribuţiei referitoare la prevenirea separării copilului de familia sa, respectiv la menţinerea copilului în familie.

Totodată, prin această lege, se va înfiinţa "Observatorul Naţional al Copilului", prin care toţi copiii vulnerabili din România vor putea fi incluşi într-o bază de date, vor fi monitorizaţi de către instituţiile de pe plan local, iar autorităţile vor primi finanţare suplimentară şi se vor construi 150 de centre de zi.

Este foarte important - şi fac apel public, de la tribuna Parlamentului, ca toate primăriile din ţară să depună proiecte până pe 10 aprilie 2023, pentru a primi finanţare europeană nerambursabilă, în vederea construirii de stabilimente care să ofere servicii sociale specializate copiilor din medii vulnerabile.

Din partea mea şi a PSD astfel de proiecte vor avea susţinere totală. Nu există niciun fel de compromis când trebuie să ne ocupăm de protejarea minorilor, în special a celor din medii defavorizate şi care trăiesc în condiţii vulnerabile şi de prevenirea separării copiilor de familie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Balan, vă rog.

Domnul Ioan Balan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlu declaraţiei este "Moldova se dezvoltă prin investiţii istorice".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am susţinut permanent necesitatea dezvoltării României prin investiţii de calitate în infrastructură, sănătate, educaţie şi în extinderea utilităţilor de bază. După aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, s-au făcut multe investiţii publice în România. Nimeni nu poate să conteste acest lucru, însă foarte puţine investiţii au ajuns şi în judeţele Moldovei.

În absenţa unei infrastructuri rapide de transport şi a utilităţilor, investitorii privaţi ne-au ocolit, locurile de muncă au fost greu de găsit, iar salariile au fost printre cele mai mici din ţară. Regiunea Nord-Est a fost mult timp, pe nedrept, printre cele mai sărace regiuni din România şi din Uniunea Europeană.

Stimaţi colegi,

Astăzi, mulţumită Guvernelor liberale, lucrurile s-au schimbat în mod radical. De pildă, în câţiva ani vom avea Moldova legată de provinciile istorice prin autostrăzi moderne. Deşi am aşteptat atât timp, astăzi se lucrează pe Autostrada Moldovei, iar alte proiecte de autostrăzi sunt în pregătire.

Mai mult decât atât, administraţiile publice locale curajoase au depus sute de proiecte şi au obţinut finanţare pentru cele mai aşteptate investiţii. De exemplu, ştie o ţară întreagă faptul că, la Suceava, Consiliul Judeţean, condus de Gheorghe Flutur, construieşte deja centuri ocolitoare ale oraşelor, modernizează sute de kilometri de drumuri, extinde utilităţile de bază în toate localităţile şi se luptă să dezvolte turismul din Bucovina.

Chiar dacă multe dintre investiţii nu sunt încă finalizate, acestea au început deja să producă efecte pozitive. Tot mai mulţi investitori importanţi sunt interesaţi să deschidă fabrici în Moldova şi să creeze locuri de muncă bine plătite. De asemenea, am primit cu satisfacţie datele provizorii ale recensământului din anul 2021, care arată că Suceava este printre puţinele judeţe în care populaţia a crescut. Mai mult decât atât, Suceava este al doilea judeţ din ţară cu cea mai tânără populaţie. Aceste lucruri ne dau mari speranţe pentru viitor.

Toate aceste aspecte favorabile pe care le constatăm astăzi despre dezvoltarea Moldovei nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut oportunitatea finanţării investiţiilor cu fonduri europene nerambursabile şi dacă guvernele PNL, alături de preşedintele României, nu ar fi obţinut un volum istoric de fonduri europene pentru România.

Dacă în trecut ni s-a spus că nu putem face autostrăzi, şcoli, grădiniţe şi spitale, în Moldova, cu bani europeni, astăzi faptele vorbesc şi cele mai multe investiţii se fac cu fonduri europene.

Vă mulţumesc.

Ioan Balan, deputat al PNL.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Radu-Marin Moisin, vă rog.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei de astăzi este "Investiţiile în sănătate, în anul 2023".

La finalul anului trecut, Ministerul Proiectelor şi Investiţiilor Europene a anunţat faptul că Programul Operaţional Sănătate 2021-2027 a fost aprobat de Comisia Europeană, având o alocare totală de 5,8 miliarde de euro. Astfel, în cursul acestui an urmează să fie deschise 79 de apeluri de proiecte în valoare totală de 5,45 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructura de sănătate, aceştia fiind paşi decisivi în implementarea Strategiei Naţionale de Sănătate 2022-2030.

În cadrul acestui program au fost stabilite şapte priorităţi esenţiale care au drept scop asigurarea unui acces mai calitativ la serviciile de sănătate, printre care:

Primul este creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară, a celor oferite în regim ambulatoriu şi a serviciilor preventive, prin finanţarea dotărilor a 300 de cabinete de medici de familie, 105 cabinete de asistenţă medicală şcolară, 41 de unităţi mobile pentru programul naţional de vaccinare, 44 de ambulatorii în care se vor implementa programe de screening, 24 de centre de sănătate mintală şi 33 de dispensare de tuberculoză.

A doua prioritate sunt serviciile de reabilitare pentru boli cronice, prin 12 unităţi sanitare care furnizează servicii de reabilitare, 24 de unităţi sanitare care furnizează servicii de paliaţie şi 20 de spitale publice municipale.

Al treilea domeniu este creşterea rezilienţei sistemului medical în domenii critice, şi anume 12 unităţi sanitare care tratează pacienţi în stare critică, 10 unităţi sanitare care tratează pacienţi cardiaci aflaţi în stare critică şi două unităţi sanitare care tratează marii arşi.

A patra prioritate sunt investiţiile în infrastructura spitalicească, şi anume trei spitale regionale, la Cluj, Iaşi şi Craiova, şi 7 spitale judeţene.

A cincea prioritate se referă la abordările inovative în cercetarea din domeniul medical.

A şasea prioritate se referă la digitalizarea sistemului medical, prin dezvoltarea unor soluţii integrate de sănătate şi "Observatorul Naţional pentru date în sănătate".

Şi a şaptea măsură prioritară se referă la dotarea a două institute oncologice, 4 unităţi sanitare care diagnostichează şi tratează această boală cumplită, Institutul de Oncologie din Bucureşti şi un centru de excelenţă în protonoterapie.

Iar în ceea ce priveşte transplantul, investiţiile vor fi în două bănci de multiţesut, 8 unităţi sanitare acreditate pentru prelevare organe şi 6 centre de transplant dotate cu laboratoare acreditate.

Cele mai recente precizări arată că în următoarele luni va începe depunerea apelurilor de proiecte pentru spitalele regionale, pentru spitalele judeţene, pentru spitalele municipale, dar şi pentru investiţii în cabinetele medicilor de familie.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Denisa-Elena Neagu.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulţumesc.

"România se promovează la marile târguri de turism, absentând"

Ministrul turismului a anunţat încă din noiembrie 2022 lista târgurilor de turism la care România urma să aibă stand de ţară. Pe această listă se afla şi ITB Berlin, unul dintre cele mai mari târguri de profil din lume, cu o participare de peste 150.000 de oameni.

Târgul a avut loc săptămâna trecută, între 7 şi 9 martie. Surpriză de proporţii, însă! Deşi participarea la acest târg fusese anunţată, România nu s-a mai prezentat. Ministrul a închiriat standul, dar a uitat să contracteze şi serviciile pentru amenajarea standului. Ne puteţi spune, domnule ministru, cât a costat închirierea standului?

România are, de ani de zile, Consiliul Consultativ al Turismului, ministrul Daniel Cadariu însă nu l-a considerat suficient şi a înfiinţat anul trecut şi Consiliul de Brand Turistic Naţional.

După scandalul legat de participarea dezastruoasă la târgul de turism de la New York de anul trecut, ministrul Cadariu a spus că cele două consilii vor decide şi superviza participările viitoare ale României la aceste manifestaţii.

Mai mult, în luna ianuarie a acestui an, s-a anunţat şi o schemă de susţinere a participării companiilor din turism la târguri internaţionale de profil - 1.500.000 de euro.

Avem "comitete şi comiţii" pe turism, avem şi un buget bunicel pentru susţinerea participării companiilor la aceste târguri, dar ratăm participarea la unul dintre cele mai importante evenimente de profil ale anului 2023.

Aşa arată amatorismul în ceea ce priveşte promovarea turismului românesc!

Domnule ministru Cadariu,

Aş vrea să ne spuneţi cine e de vină pentru acest eşec. Dumneavoastră? Membrii celor două consilii din subordinea dumneavoastră?

Domnule Mihai Bârsan,

Sunteţi preşedintele Consiliului de Brand al României. Ce ne spuneţi despre neprezentarea României?

Până în acest moment autorităţile din domeniu au evitat să-şi asume acest eşec.

Cineva trebuie să dea explicaţii, asta mai ales în condiţiile în care Ministerul Turismului se pregăteşte să cheltuiască peste 10 milioane de euro pentru promovarea României în străinătate.

Nu putem să lăsăm un astfel de buget pe mâna unor funcţionari care uită să semneze un contract pentru amenajarea unui stand de ţară!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Polyanna Hangan, vă rog.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Stimaţi colegi parlamentari,

Domnilor guvernanţi,

Domnule ministru Tánczos Barna,

Dacă încă nu ştiţi, vă transmit eu - în nordul judeţului Hunedoara, viaţa unor comunităţi este într-un constant pericol.

Oamenii din Vaţa de Jos şi din comunele învecinate de pe cursul Crişului Alb, familii întregi cu copii şi vârstnici sunt prinşi între furia naturii şi incompetenţa autorităţilor. Aceşti oameni se simt abandonaţi de stat în faţa viiturilor care le distrug gospodăriile pentru care au muncit o viaţă întreagă. Apa le ia toata agoniseala, le ia casele, le ia animalele. Şi-au pierdut speranţa că situaţia se va rezolva vreodată. S-au săturat de promisiuni care nu sunt urmate de nicio acţiune.

Ce m-am întrebat în timp ce-i ascultam? De ce acţionează statul român doar după ce se întâmplă o tragedie, câte vieţi trebuie să mai fie distruse?

Nu exagerez când numesc situaţia de acolo drept un adevărat dezastru.

Lucrările de dragare şi decolmatare pe râul Crişul Alb şi văile afluente se fac ori foarte încet, ori deloc, iar gospodăriile, terenurile agricole şi drumurile sunt mereu ameninţate de distrugere. Este inacceptabil ca această stare de fapt să continue, într-o ţară care se vrea dezvoltată şi modernă.

Pagubele sunt imense pentru o comunitate mică. Doar în ultimii câţiva ani, aproape 15 milioane de lei apar în rapoartele de sinteză ca daune estimate numai pentru comuna Vaţa de Jos. Şi deşi, sporadic, sunt alocate unele sume pentru repararea pagubelor şi refacerea infrastructurii din zonă, acestea sunt doar soluţii temporare care nu rezolvă problema reală. De ce reparăm după distrugere şi niciodată nu prevenim?!

În loc ca toţi responsabilii să se aşeze la o masă şi să stea acolo până când se face un plan, cu buget ṣi responsabilităţi clare, oamenii văd doar cum se aruncă răspunderea de la unii la alţii. Aşa că, această situaţie a ajuns sa treneze de foarte mulţi ani şi să se înrăutăţească odată cu trecerea timpului.

Domnule ministru,

Vă retransmit acest mesaj din partea oamenilor: "Nu mai putem aştepta!".

Trebuie să acţionaţi acum pentru a preveni viitoarele inundaţii, trebuie să acţionaţi acum pentru a proteja viaţa şi proprietăţile oamenilor!

Am propus o asociere a comunelor afectate, pentru că "Unde-s mulţi, puterea creşte". Poate aşa o să vadă şi Guvernul de la Bucureşti nenorocirea oamenilor de pe valea Crişului Alb.

Stimaţi colegi,

Trebuie să puneţi deoparte interesele politice!

Haideţi să acţionăm pentru binele acestor oameni, haideţi să punem presiune pe liderii guvernării PSD-PNL-UDMR, pentru a fi luate măsuri imediate şi eficiente şi pentru a rezolva, odată pentru totdeauna, această problemă care a adus atât de multă suferinţă.

Îmi exprim disponibilitatea de a susţine orice acţiune pentru drepturile acestor oameni, pentru că nu mai putem să stăm deoparte şi să privim cum sunt lăsaţi în voia sorţii.

Este timpul să acţionăm înainte ca următoarea viitură să mai ia o viaţă.

Sunt Pollyanna Hangan, deputat al USR de Hunedoara.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu, vă rog.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să aduc în discuţie persoana domnului Raed Arafat. Ştiu că nu este politicos să discutăm persoanele care nu sunt de faţă, dar în situaţia actuală nu am de ales şi de aceea o s-o fac în absenţa lui.

Vreau să subliniez că această situaţie ingrată este generată tot de el, fapt pentru care sunt nevoit să folosesc acest pupitru pentru a mă face auzit, iar în continuare o să vă explic şi de ce.

L-am invitat de nenumărate ori în Comisia pentru sănătate şi familie. Nu a venit nici măcar o dată. Nu a vrut să vină. Atunci am crezut că poate o comisie de anchetă îl poate stimula şi, cumva, determina să se prezinte.

A fost invitat pentru audieri în Comisia pentru sănătate şi, repet, nici măcar o dată nu s-a prezentat.

A fost invitat pe urmă în Comisia parlamentară de anchetă a achiziţiilor din pandemie, dar nici de această dată nu s-a prezentat.

Cine este acest Raed Arafat?

Care este limita impertinenţei sale, de-şi permite cu atâta nepăsare să sfideze legile acestei ţări?

Oare ce are de ascuns acest misterios domn Arafat, de evită cu orice preţ un dialog cu legislativul?

Căutând răspuns la întrebările de mai sus şi neavând altă modalitate de a comunica cu acest domn, am ales această cale, prin care să-i aduc aminte că actuala guvernare e temporară şi, în curând, îşi va termina mandatul, iar protectorii lui nu vor mai putea face abstracţie de litera legii. Iar art. 9 alin. (3) din Legea nr. 96 din 2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor sună în felul următor: "Comisiile de anchetă parlamentară pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa comisiei de anchetă parlamentară."

La ce-i bun acest statut al deputaţilor, dacă sunt persoane care-şi permit să-l ignore cu atâta nonşalanţă?

Vă mulţumesc.

Sebastian Suciu, deputat AUR Sibiu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Biró Rozalia.

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice este "Solidaritate cu femeile din Ucraina".

Pe măsură ce invazia rusă pe scară largă a Ucrainei a intrat în al doilea an, rezilienţa remarcabilă a poporului ucrainean continuă să uimească întreaga lume. Realizăm cu tristeţe că războiul nu este doar despre atacuri militare, ci implică vieţile oamenilor care luptă pe diverse fronturi, care participă într-un mod sau altul la edificarea sistemului de apărare a propriei ţări.

Unul dintre cele mai marcante aspecte ale luptei Ucrainei împotriva agresiunii ruseşti a fost proeminenţa femeilor ţării. De la soldaţii de prim rang până la ambasadorii neoficiali, femeile ucrainene joacă un rol-cheie în lupta pentru a învinge. Războiul are şi feţe de femeie, de femei ucrainene, de eroine adevărate care luptă pentru pace, iar angajamentul lor este o mărturie a speranţei şi a rezistenţei.

Ucrainenii au dat Europei o lecţie despre forţa inimii. Fără îndoială că în lipsa sprijinului logistic, politic, moral şi financiar al Occidentului, Ucraina nu ar fi fost capabilă să dea ruşilor o asemenea entuziasmantă replică militară. Această solidaritate internaţională, acest sprijin masiv a fost mobilizat de puternica impresie pe care a lăsat-o lumii inima ucraineană. Astăzi, lumea nu trimite Ucrainei arme doar ca să reziste, ci o face pentru că Ucraina rezistă. Sigur că armele şi tehnologia determină succesul unor acţiuni militare, dar fără inimă, fără curaj şi determinare, fără disponibilitatea omenească spre eroism, un război nu va fi niciodată câştigat. Realizăm că un război îndreptat împotriva unui popor care este gata de eroism colectiv e pierdut, fapt pe care ruşii sunt nevoiţi să-l înveţe.

Lecţiile curajului şi eroismului sosesc permanent.

Impactul femeilor ucrainene asupra efortului de război al ţării nu este nicăieri mai evident decât pe primele linii ale conflictului. Peste 50.000 de femei servesc în prezent în armata ucraineană, multe fiind implicate în operaţiunile de luptă.

Femeile reprezintă aproape 25% din forţele armate ucrainene, în creştere cu aproape 10% de la începutul invaziei.

De asemenea, un număr record de femei ucrainene fac voluntariat pentru serviciile militare, ele se confruntă adesea cu responsabilităţi în creştere pe frontul de acasă.

Ele poartă o povară deosebit de grea în acest război şi au demonstrat întregii lumi cât de nemărginită este dragostea lor faţă de ţară, că sunt adevărate eroine care luptă cu toate mijloacele posibile pentru a-şi apăra familiile, pământul natal, ţara.

În ciuda faptului că au fost subreprezentate atât în administraţia naţională, cât şi în cele locale, au apărut ca susţinători de seamă ai ţării lor în arena internaţională, au făcut eforturi imense, înfruntând multe obstacole şi făcând nenumărate sacrificii pentru a-şi apăra libertatea şi independenţa naţională.

Şi-au asumat obligaţia emoţională de a-şi servi ţara şi poporul, responsabilitatea de a reprezenta Ucraina în întreaga lume ca ambasadori neoficiali, suportând perioade lungi de separaţie de familie.

Multe femei au devenit simboluri ale luptei împotriva invaziei ruseşti, ilustrând rolul internaţional asumat de femeile ţării.

Femeile din Ucraina sunt determinate şi hotărâte să rămână puternice, pentru că în joc este viitorul copiilor şi nepoţilor lor, viitorul naţiunii strămoşeşti. Nedreptatea le-a întărit, iar eroismul lor trebuie să ne întărească şi pe noi, toate femeile de pe continentul european.

Organizaţia de femei a UDMR şi organizaţia de femei a Partidului Popularilor Europeni atrage atenţia asupra curajului, dragostei de familie şi a pământului natal a femeilor din Ucraina. Fiecare mamă, bunică, soţie, soră, fiică merită adâncul nostru respect şi aprecierea Europei.

Suntem solidari cu femeile din Ucraina!

Pe tot parcursul anului trecut refugiaţii ucraineni au fost încurajaţi de empatia profundă şi de asistenţa practică oferită peste tot, pe Glob, celor care au fugit din Ucraina. Dar nicăieri nu a fost această generozitate a spiritului mai evidentă decât în România.

Această revărsare de sprijin fără precedent, din partea României, a fost egalată de eforturile susţinute ale Guvernului României în asigurarea de protecţie şi asistenţă pentru peste 3,5 milioane de refugiaţi ucraineni care au tranzitat România sau au locuit aici în ultimul an.

Subliniez încă o dată, suntem solidari cu femeile din Ucraina!

Mulţumesc mult.

Deputat al UDMR.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Petreţchi Nicolae, vă rog.

Nu mai susţineţi? OK.

Cristina Camelia Rizea.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O întrebare pe care o primesc frecvent este - de ce am intrat în politică? Răspunsul este cât se poate de simplu - corupţia ucide. Un răspuns pe cât de simplu, pe atât de dureros.

Da, pentru unii asta este doar o lozincă, dar pentru mine şi mulţi, mulţi alţi români este realitatea cruntă.

Câţi dintre voi aţi pierdut pe cineva drag din cauza corupţiei? Câţi dintre dumneavoastră aţi simţit neputinţa în faţa unui sistem corupt până în măduva oaselor?

În România lui 2023, sănătatea intoxică, iar justiţia este o joacă de-a baba oarba.

Acum 7 ani, îmi ţineam pentru ultima oară în braţe copilul. O infecţie nosocomială a fost mai puternică decât el. La scurt timp aflam şi de ce, de ce el şi mulţi alţi copii cădeau pradă infecţiilor nosocomiale.

Mulţumesc, azi, Hexi Pharma, în numele tuturor celor care şi-au pierdut oamenii dragi din cauza infecţiilor nosocomiale, în numele părinţilor de îngeri, în numele familiilor victimelor de la Colectiv. A fost nevoie să moară oameni pentru ca aceste probleme să fie măcar puse pe agenda politică. Oare câţi ar mai trebui să moară, ca să se facă dreptate? Corupţia este exact ca o infecţie nosocomială, capturează treptat toate organele vitale ale unui sistem. Corupţia, însă, se poate trata greu, dar chiar putem.

Pe victimele nosocomialelor din spitale însă nu le aduce nimeni înapoi. De cei răpuşi putem să ne îngrijim într-un singur fel, făcându-le dreptate. Vinovaţii scapă nestingheriţi, iar victimele se răsucesc în morminte. E un peisaj sumbru, dar cât se poate de real. Victimele Hexi Pharma au fost trădate cu vârf şi îndesat de către sistemul nostru de justiţie. Pe cei de la Colectiv i-a trădat de multă vreme, ştim bine, aşa cum protestatarii din iarna lui 2017 au fost trădaţi de Ciucă şi Bode şi ale lor apucături preluate identic din epoca Dragnea, la fel cum protestatarii din 2015 au fost trădaţi de achitarea mult prea însetatului general Oprea, la fel cum avertizorii de integritate au fost înlocuiţi cu avertizori ai partidelor dintr-un sistem care anunţă fugarii politici ca să se ascundă.

Aceasta este România - poartă ghips, zace la pat, trăieşte pe baza perfuziilor! Liderii ei îi fură şi nasturii de la cămaşă şi ultimul leu din buzunar. Trădătorii o părăsesc fără veste, lăsând în urmă grămezi de mizerie care o sufocă. Copiii ei, cei rămaşi sau cei plecaţi, sunt cei care îi trimit din puţinul lor câte un ban să continue. Şi nu sunt lăsaţi, totuşi, să o îndrume către noi perspective.

Dar situaţia nu va rămâne aşa. România cedează din când în când, nu mai rezistă şi îşi pierde energia. Dar tot timpul se pune din nou pe picioare. Înjunghiată de-ar fi, se va vindeca. Păcat însă că victimele ucise de corupţia fulminantă din ţara asta nu pot proceda la fel. Amintirea lor este datoria noastră să acţionăm.

Nu mai staţi la pândă pentru şefii voştri politici şi treceţi la treabă!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Elena Dinu, vă rog.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "PSD doreşte ca noile legi ale educaţiei să fie adaptate realităţilor învăţământului românesc".

Pachetul de Legi ale educaţiei naţionale trebuie să fie analizat şi dezbătut cu maximă atenţie în Parlament, astfel încât toţi actorii implicaţi în învăţământul românesc - elevi, cadre didactice, părinţi, asociaţii profesionale, conducerile unităţilor de învăţământ să fie mulţumiţi.

Mai ales în actualele condiţii în care se află sistemul educaţional, afectat atât din punct de vedere calitativ, cât şi al resurselor umane, după pandemie şi celelalte crize economice şi sociale, este imperios necesar să definitivăm în Forul legislativ o lege bună, complexă, concretă şi pragmatică.

PSD îşi păstrează opinia exprimată încă de la începutul discuţiilor pe această temă, respectiv că proiectele de lege ale educaţiei aveau nevoie de o dezbatere publică temeinică, amplă, la scară naţională, care să poată asigura premisele ulterioare ale adoptării unui cadru legal temeinic, stabil şi de calitate.

Atât elevii, cât şi sistemul naţional de educaţie resimt nevoia unei legi bune, care să răspundă cu predictibilitate oricăror întrebări şi care să nu se mai modifice în fiecare an sau ori de câte ori vine un nou ministru, doar de dragul efectuării unor schimbări, mai mult sau mai puţin pertinente.

În vederea abordării pozitive a dezbaterilor ce vor urma în Parlament, PSD şi-a fixat o serie de obiective esenţiale la care trebuie să răspundă noile Legi ale educaţiei: asigurarea accesului neîngrădit la educaţie pentru toţi copiii; combaterea abandonului şcolar; pregătirea viitoarei forţe de muncă, respectiv calificarea în funcţie de cerinţele pieţei muncii; dezvoltarea afterschool-ului pentru sprijinirea părinţilor care muncesc.

Analizele efectuate de specialiştii social democraţi în domeniul învăţământului, pe tema proiectelor de lege, au evidenţiat necesitatea corectării câtorva subiecte şi abordări-cheie, definitorii pentru viitorul copiilor noştri.

Astfel, în ceea ce priveşte admiterea în liceu, PSD nu va accepta o formulă care să restrângă accesul copiilor la educaţia de calitate. Ideea potrivit căreia liceelor li se va da dreptul de a organiza propriile examene de admitere, cu propriile subiecte, este delicată şi discutabilă, deoarece nu ar face decât să sporească riscul practicii neloiale a meditaţiilor şi să încurajeze anumite forme de corupţie.

Referitor la probele de bacalaureat, există o anumită rezervă privind înmulţirea probelor de examen, aşa cum este propusă în proiect.

De asemenea, noi credem că desfiinţarea liceelor pedagogice şi modificarea formării învăţătorilor nu reprezintă o soluţie viabilă, mai ales în condiţiile lipsei acute de profesori dedicaţi, iar învăţământul nostru se confruntă, din păcate, cu multiple disfuncţionalităţi. Totodată, susţinem că cerinţele învăţământului special trebuie să ţină cont inclusiv de realitatea bazei noastre şcolare, iar pe acest segment avem nevoie de o dinamizare a investiţiilor.

Nu în ultimul rând, opinăm că Legea educaţiei trebuie să cuprindă şi prevederi referitoare la copiii românilor născuţi în străinătate, respectiv să prezinte soluţii pentru integrarea acestora în şcolile noastre, atunci când decid să se reîntoarcă acasă.

În concluzie, noile Legi ale educaţiei trebuie să fie adoptate de Parlament într-o formă concludentă, inechivocă şi stimulativă pentru încurajarea proceselor de învăţare, astfel încât să reuşim, în cel mai scurt timp, dinamizarea şi modernizarea întregului sistem de învăţământ şi stimularea elevilor de a participa cu drag la cursurile şcolare.

Cristina-Elena Dinu, deputat al PSD de Giurgiu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Doamna Ţoiu, vă rog.

Nu mai...?

Domnul Havârneanu?

Domnul Filip Havârneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Suntem singurul stat care încurajează publicitatea la medicamente, dar şi o reclamă la o boală mintală.

Păcănelele pare că au devenit un sport naţional. Ştiţi că acestea sunt supranumite în lege şi jocuri tradiţionale.

Cazinourile sunt înghesuite pe străzi şi bulevarde, şi asta nu face decât să arate că legalizăm în continuare exploatarea unor români vulnerabili.

România este un imens Las Vegas, unde, la tot pasul, ţi se spune: "Joacă până mori!".

Jocurile de noroc sunt accesibile şi în mediul online, de la copii de 8 ani până la adulţi de 40-50 de ani. Dependenţa este încurajată de stat pentru profit. Guvernanţii nu par absolut deloc îngrijoraţi de comerţul cu o afecţiune psihică, până la urmă, pentru că aşa a fost catalogată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Ieri, colegii noştri senatori au votat Proiectul "Fără păcănele lângă şcoli", pe care l-am iniţiat alături de doamna deputat Diana Stoica şi domnul senator Sebastian Cernic, şi indiferent de culoarea politică, dar avem nevoie şi de votul dumneavoastră, în Camera Deputaţilor, pentru ca acest proiect să devină realitate.

Zi de zi sunt alţi copii ademeniţi în cazinouri şi, în loc să rămână elevi în bănci, ei ajung clienţi în sălile de jocuri de noroc.

Trebuie să oprim această racolare şi orice invitaţie la pierzanie. Oricine este împotriva propunerii noastre serveşte o nouă victimă celor care prosperă din jocuri şi mint că succesul este un produs al norocului.

Industria de gambling este un virus pentru societatea în care trăim. Avem în România peste 70.000 de păcănele şi doar puţin peste 8.000 de biblioteci. Avem mai multe agenţii de pariuri decât clădiri de învăţământ. Se închid şcoli, dar se deschid cazinouri. Se pun piedici educaţiei, dar sunt favorizate firmele de gambling.

Fac apel la susţinerea legii pe care am iniţiat-o, cu menţiunea că timpul nu mai este. Avem nevoie să facem acest lucru cât mai repede! Copiii îl vor prelua ca fiind normalitate, pentru că ei asta văd peste tot.

Vreau să cred că "Indiferenţa ucide" nu este o expresie actuală.

Ieri am fost sunat de către un părinte care mi-a povestit cum copilul lui, care era doar în clasa a IV-a, se juca în fiecare pauză alături de toţi ceilalţi colegi, la tot felul de păcănele care la început sunt gratis, dar ai un buton pe care apeşi şi începi să joci pe bani reali. Şi toţi se duc după aceea acasă şi spun: "Tati, tati, dă-mi şi mie 50 de lei, pentru că aş fi putut câştiga mult mai mult!".

Trebuie să oprim acest fenomen, dragi colegi!

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Miftode.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

FSN şi-a făcut un obicei să acorde facilităţi şi "gratuităţi" cetăţenilor - mici daruri, mici sinecuri, mici scutiri. O face ca o formă de compensaţie, pentru a crea impresia că există privilegii pentru toată lumea, ca şi cum sinecurile şi pensiile speciale ar putea fi uitate prin accesul liber la bâlciuri organizate tot din banii cetăţenilor.

Un exemplu bun îl constituie promisiunea analizelor medicale gratuite. Da, gratuite, promite statul, dar în limita unui plafon lunar. Mergeţi în data de 5 a oricărei luni să faceţi analizele medicale cadou de la stat şi veţi vedea, invariabil, faptul că s-a atins deja plafonul.

Meteahnă veche, de pe vremea comuniştilor, perpetuată de guvernarea FSN-istă - e gratuit, e ieftin, dar rafturile de la alimentară sunt goale, trăieşte bine doar activul de partid.

Poate că cea mai flagrantă escrocherie a statului este în educaţie. Cât costă învăţământul "gratuit" în România?

Suma forfetară acordată de Ministerul Educaţiei pentru transportul elevilor clar nu este suficientă. Lunar, părinţii trebuie să mai scoată bani din buzunar pentru navetă.

Deşi e clar de ce anume este nevoie pentru fiecare copil, manualele noi întârzie sau nu ajung deloc, rechizitele sunt cumpărate de părinţi. Pretenţiile cadrelor didactice de a avea un anume caiet de exerciţii - normale până la un punct - generează alte costuri şi aşa mai departe.

Fondul clasei nu există oficial. O iniţiativă de a introduce sancţiuni pentru cei care îl solicită a fost respinsă ipocrit în Parlament. Nici măcar nu era nevoie de o expunere de motive pentru o astfel de iniţiativă, grupul de mesagerie instantanee al părinţilor oricărei clase ajunge pentru fundamentare.

În oraşele mari, practic, aproape toţi copiii ajung să facă meditaţii. Şcoala aceea despre care doar statul spune ipocrit că este gratuită nu este doar scumpă, ci şi insuficientă. Părinţii ajung să plătească mii de lei pe lună pentru pregătire suplimentară la română şi la matematică, disciplinele elementare pentru Evaluarea Naţională.

Legile educaţiei, aflate pentru zece zile în admiraţie publică - că dezbatere nu a fost - nu schimbă cu nimic niciunul dintre aceste lucruri. Părinţii vor continua să dea bani la fondul clasei, să cumpere rechizite, manuale, bilete de autobuz şi meditaţii. Aceia care îşi permit, bineînţeles. Pentru toţi ceilalţi există bezna, indiferenţa şi ipocrizia FSN-ului. Gratuite!

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR de Braşov.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Axinia, vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Guvernul a descoperit reţeta sărăcirii ţării noastre bogate. Pe de o parte, îndatorează România într-un ritm nemaivăzut, pe de altă parte, împiedică, prin barierele pe care le creează, absorbţia banilor gratis, a fondurilor europene care se cuvin românilor.

Cer actualei puteri să simplifice accesarea de fonduri europene şi să dea drumul investiţiilor în ţara noastră. Contextul de ansamblu foarte vitreg face ca, pentru România, fondurile europene să capete o importanţă extraordinară. Împreună cu resursele proprii, din buget, care finanţează cheltuieli de capital, banii europeni pot duce investiţiile la peste 7% anual. Dacă am avea investiţii - care implicit aduc bani statului - ţara noastră nu ar mai trebui să se împrumute, cum se întâmplă acum, la dobânzi fabuloase.

În calitate de deputat de Prahova, îi înţeleg perfect pe prahovenii care nu mai au încredere atunci când autorităţile locale sau judeţene le spun că vor face investiţii pe fonduri europene. Adevărul este că au trecut aproape trei ani de la alegerile locale şi cei aleşi nu au reuşit să livreze nimic, în afară de studii de fezabilitate, proiecte depuse şi, rareori, contracte de finanţare pe fonduri europene semnate.

Situaţia se prezintă la fel în orice colţ al României.

În Prahova, de exemplu, pentru ca România să nu piardă fonduri europene din exerciţiul financiar 2014-2020, investiţia Consiliului judeţean care presupune introducerea a aproximativ 300 de kilometri de reţea de gaze pe Valea Slănicului trebuie finalizată până la 31 decembrie 2023. Vorbim despre lucrări care încă nu au început.

Să recunoaştem, în ţara noastră doar printr-o minune inginerească un asemenea termen de finalizare va putea fi respectat.

Tot pe exerciţiul financiar precedent al Uniunii Europene, sunt destule firme din Prahova care au aplicat anul trecut pentru finanţări, încă nici nu le sunt evaluate proiectele, iar termenul de implementare a acestor proiecte este sfârşitul acestui an.

Cât despre PNRR, acest program pare a fi astăzi, în România, un instrument prin care se implementează reforme dureroase şi prin care firme internaţionale de consultanţă îşi iau tainul. Dar banii nu ajung, cel puţin deocamdată, în proiecte de dezvoltare de care ţara noastră are atât de multă nevoie.

Cer Guvernului să ia măsuri şi să dea drumul proiectelor publice de apă-canal, drumuri, gaze, reabilitare termică, digitalizare, construcţie de spitale şi şcoli, să sprijine dezvoltarea IMM-urilor.

Avem fonduri europene nerambursabile la dispoziţie pentru toate aceste lucruri. Uitându-mă la ţări din jurul nostru, la Polonia, de exemplu, consider că a lăsa un eurocent necheltuit din banii europeni care se cuvin României este un act de trădare naţională.

Treziţi-vă, stimaţi guvernanţi!

Puneţi capăt coşmarului îndatorării externe şi nu aruncaţi banii gratis care li se cuvin românilor!

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Coarnă, ultima intervenţie.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Declaraţie politică: "În fiecare oră dispar şase hectare de pădure! Ce face statul român?".

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Proiectul domnilor Klaus Werner Iohannis, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, intitulat "România eşuată" continuă. Sub privirile şi cu acordul lor tacit, resursele naturale româneşti au devenit cadouri pentru firmele străine. Astăzi, România este lăsată şi fără păduri. Deşi reprezintă o problemă alarmantă, statul român condus de actuala putere este lipsit de orice reacţie cu privire la defrişările masive din România.

Recent, o publicaţie germană atrăgea atenţia asupra faptului că România este furnizorul principal în ceea ce priveşte lemnul tăiat ilegal. În ultimele trei decenii, amploarea defrişărilor ilegale este estimată la 270 de milioane de metri cubi. În fiecare oră, din România, dispar aproximativ şase hectare de pădure, adică o suprafaţă împădurită echivalentă cu 12 terenuri de fotbal.

Lemnul tăiat din pădurile României înseamnă miliarde de euro care intră în conturile firmelor austriece. Industria lemnului reprezintă unul dintre sectoarele de interes major pentru Austria. Drept dovadă sunt companiile prezente în România. Afacerile lor au crescut spectaculos, dublându-şi profitul de la an la an.

Firmele austriece sunt avide să taie şi să valorifice lemnul românesc. De ce? Pentru că preţul este mai mic decât în vest, legislaţia este mai permisivă, iar autorităţile sunt slabe, complice şi uşor de corupt.

Din păcate, pierderile din defrişările ilegale sunt irecuperabile. În goana lor nebună după lemnul din pădurile României, nu ţin cont de vârsta de exploatare a copacilor, făcând regenerarea imposibilă.

În acelaşi timp, statul român condus de voi, cu sprijinul reprezentanţilor UDMR, nu a emis niciun punct de vedere pe această temă. Din cauza lipsei voastre de reacţie, în ultimele două decenii, doar din suprafaţa pădurilor din Carpaţi au dispărut peste 7.350 de kilometri pătraţi. Această arie este de două ori mai mare decât cea a Parisului, Berlinului, Romei, Vienei, Budapestei, a Bruxelles-ului şi a Bucureştiului la un loc.

Într-un mod cu totul iraţional şi nejustificat, liderii politici ai PSD, PNL şi UDMR, în loc să stopeze acest fenomen, preferă să fie cozile de topor ale firmelor austriece care distrug pădurile României.

Domnilor Klaus Werner Iohannis, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu, Proiectul "România eşuată" înseamnă şi defrişarea iresponsabilă a pădurilor României? Românii au dreptul să ştie!

Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

"Reforma administrativă ar fi trebuit să fie prioritatea acestei legislaturi!"

Nimeni nu poate să infirme faptul că guvernele din ultimii trei ani, conduse de Partidul Naţional Liberal, nu au schimbat în mod structural orientarea economică a ţării, fiind înregistrat cel mai puternic ritm al investiţiilor publice din ultimele trei decenii, cel mai mare flux de investiţii străine directe şi cel mai mare număr de angajaţi din economie.

Cu toate acestea, nu putem să ne facem că nu vedem faptul că actuala formă de organizare administrativă a ţării este o piedică reală în dezvoltarea unor comunităţilor locale. Dacă în trecut vorbeam despre decalaje de dezvoltare între statele Uniunii Europene şi România, azi vorbim despre decalaje de dezvoltare între Cluj-Napoca şi Satu Mare, între Bucureşti şi Giurgiu, între Suceava şi Vaslui. Unele oraşe sau judeţe, care s-au dezvoltat, devin şi mai puternice, iar altele rămân la fel de subdezvoltate şi continuă să se depopuleze.

Cine oare ar putea să-i acuze pe tinerii care fug de la Satu Mare la Oradea sau la Cluj-Napoca ca să studieze, şi nu se mai întorc niciodată în casa părintească?

Cum putem pretinde de la o primărie săracă de comună să elaboreze proiecte la standarde europene, să aibă specialişti bine plătiţi, să asigure fonduri de cofinanţare pentru proiectele europene, când în comuna respectivă mai sunt doar bătrâni, cu durere în suflet după copiii plecaţi să-şi caute norocul în alte părţi ale ţării sau în străinătate?

Cum putem aştepta ca investitori străini mari, ca cei care au venit la Sebeş, Oradea, Timişoara sau Sibiu să dezvolte fabrici şi uzine în comune sau oraşe fără infrastructură modernă de transporturi şi fără utilităţi de bază, în condiţiile în care acestea fie sunt realizate pe frânturi, fie nu sunt deloc prin Satu Mare, Maramureş sau Bistriţa-Năsăud.

Una dintre marile aşteptări, pe care societatea le-a formulat de la actuala coaliţie de guvernare, este legată de curajul demarării unei reforme administrativ-teritorială reală, care să conducă la performanţă în utilizarea banilor publici şi la salturi calitative reale în viaţa cetăţenilor. Ştim cu toţii că acest lucru înseamnă o modernizare a sistemului administrativ moştenit din regimul comunist şi o reaşezare administrativă pe baze de dezvoltare economică şi comunitară. Primii paşi concreţi de reformă au fost deja realizaţi de către prim-ministrul Nicolae Ciucă, prin înfiinţarea consorţiilor administrative, structuri care facilitează alocări bugetare speciale pentru localităţile care se asociază în scopul realizării unor proiecte de investiţii de interes local sau regional major. Aşadar, se poate!

Mi-aş dori ca în anul 2023, an care nu este marcat de febra alegerilor locale sau parlamentare, actuala coaliţie să vină cu noi măsuri reale de reformă administrativă, pentru ca România să se dezvolte armonios în toate judeţele sale, nu numai la Bucureşti, Cluj, Oradea, Sibiu, Arad sau Suceava.

Domnul Adrian Alda:

"Rezilienţa agriculturii şi siguranţa alimentară, obiective strategice ale PSD"

Rezilienţa agriculturii şi siguranţa alimentară au fost şi vor rămâne întotdeauna unele dintre obiective strategice ale PSD, indiferent că se va afla la guvernare sau în opoziţie. Şi nu doar din pricina actualului context generat de criza energetică şi de implementarea noilor directive ale Uniunii Europene şi pentru acest domeniu principal ocupaţional, ci pentru fixarea celor mai durabile practici agrare, cu beneficii şi pentru următorii zeci de ani.

Toţi parlamentarii şi europarlamentarii PSD a căror activitate este dedicată acestei ramuri de dezvoltare, alături de conducerea PSD a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, au în lucru identificarea şi elaborarea de noi soluţii pentru creşterea fertilităţii şi a sănătăţii solului, precum şi pentru sporirea randamentului culturilor, astfel încât să se poată obţine mai facil majorarea capitalului tuturor producătorilor agricoli, nu doar cel al marilor fermieri.

Într-adevăr, vorbim despre o provocare foarte mare, pe care PSD a iniţiat-o. Iar când o numesc foarte mare, mă refer la faptul că, indiferent de cât de viabile sunt propunerile noastre, trebuie să le armonizăm, ulterior, şi cu viitoarea lege pe care Uniunea Europeană o are în vedere pentru stoparea degradării solului şi pierderii în masă mare a acestei resurse neregenerabile.

Aşadar, pe lângă eforturile actuale pe care le facem în mod susţinut pentru ajustarea politicilor şi strategiilor agricole la noile tendinţe europene, proces ce se va derula în continuare, PSD va implementa noi proceduri destinate regenerării în agricultură. Printre acestea voi nominaliza agroecologia, agrosilvicultura, agricultura ecologică de precizie sau acumularea de carbon în sol sub formă organică. Acest procedeu inovativ va presupune aplicarea unei cantităţi mai reduse de îngrăşăminte, apă, pesticide şi energie, conducând, în final, la o recoltă mai bogată şi mai sănătoasă.

Toate aceste metode vor combate şi diminua efectele intempestivelor schimbări climatice. În strânsă legătură cu ele vor fi decelerate consecinţele repercutate asupra biodiversităţii, protecţiei mediului, deci îşi vor dovedi eficacitatea şi asupra modificărilor survenite permanent în economie. De asemenea, aceste proceduri vor asigura şi durabilitatea şi rezilienţa atât de necesare, în special, domeniului agricol.

Noi, cei de la PSD, nu doar că ne pronunţăm explicit pentru creşterea eficienţei pe întreg segmentul alimentar, pornind de la protecţia integrată a mediului şi până la calităţile nutriţionale şi prospeţimea fructelor şi legumelor, precum şi a diminuării risipei alimentare şi a creşterii accesibilităţii tuturor românilor la o hrană cât mai corectă şi variată, ci facem paşi concreţi pe segmentul legislativ.

Ultima măsură, adoptată de către Executiv, pe această temă, la finalul săptămânii trecute, confirmă concretizarea preocupărilor PSD.

Printr-o ordonanţă de urgenţă a fost actualizat cadrul legal pentru absorbţia fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Concret, O.U.G. reglementează în plus gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile, aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene şi a sumelor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020. În subsidiar, aceasta mai are în vedere, în acelaşi context, modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării şi oferă noi dimensiuni înfiinţării, organizării şi funcţionării Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

AFIR va face parte din structurile care asigură buna guvernanţă a Planului Strategic 2023-2027, aprobat prin Decizia nr. C8783 din 7 decembrie 2022 a Comisiei Europene. Agenţiei i se va lărgi sfera de competenţă şi va îndeplini rolul de organism de implementare a altor fonduri, respectiv finanţarea învăţământului liceal agricol, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi asigurarea independenţei energetice în agricultură, industrie alimentară şi a organizaţiilor de utilizatori de apă pentru irigaţii, în condiţiile delegării de competenţe de către alte autorităţi de management.

Celelalte modificări clarifică sau completează unele norme în materia efectuării plăţilor, avansurilor, garanţiilor şi debitelor apărute în derularea fondurilor provenite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondul European de Garantare Agricolă şi Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime.

Prin intermediul măsurilor fixate de noul act normativ nu se generează vreun impact suplimentar bugetului general consolidat şi al MADR, sumele fiind cuprinse în prevederile financiare deja aprobate.

Oportunitatea acestei serii de reglementări îi are ca beneficiari direcţi pe fermieri, pe operatorii economici - producătorii/procesatorii de produse agricole şi alimentare din lanţul de aprovizionare agricol şi alimentar, autorităţile publice locale, instituţiile de învăţământ agricol, unităţile de cercetare agricolă etc.

Trebuie să admitem, cu toţii, că, din momentul în care PSD a preluat conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, întregul domeniu a evoluat într-un mod constant pozitiv, astfel încât, în prezent, există nu doar o serie de măsuri eficiente aplicate şi altele în diferite stadii de elaborare, ci şi rezultate clare, a căror performanţă poate fi lesne cuantificată de oricine.

Domnul Beniamin Todosiu:

"Victimele violenţei domestice au nevoie de mai mult sprijin din partea autorităţilor statului!"

În fiecare an, zeci de mii de femei din România sunt victime ale violenţei. Unele dintre acestea au curaj să îşi înfrunte agresorii şi să îi denunţe, în timp ce multe rămân tăcute în propria dramă. De foarte multe ori, autorităţile statului asistă pasive la acest fenomen, motivând că nu au pârghiile legale pentru a se implica mai mult. Statisticile privind violenţa domestică sunt îngrijorătoare, şi de aceea trebuie să gândim măsuri legislative care să protejeze şi să sprijine victimele, dar şi să îi împiedice pe agresori să recidiveze.

Alături de colegele mele din USR, Monica Berescu şi Oana Ţoiu, am depus, în Parlamentul României, o iniţiativă legislativă pentru sprijinirea victimelor violenţei domestice. Proiectul prevede modificarea Legii nr. 217/2003 prin care se dublează la 12 luni durata pentru care poate fi emis un ordin de protecţie în cazul violenţei domestice şi se oferă asistenţă juridică gratuită victimelor pe toată durata procesului, respectiv, şi în apel.

Violenţa domestică este un flagel care a cuprins întreaga ţară, în condiţiile în care, la nivelul anului trecut, aproape 100.000 de persoane au reclamat cel puţin o dată un caz de violenţă domestică. Mai mult, statistica din România este înfiorătoare, respectiv, aproape 500 de femei au fost ucise, în ultimii 10 ani, în urma violenţelor din familie. În primele 11 luni ale anului 2022 au fost instituite 11.891 de ordine de protecţie, aproape jumătate dintre ele fiind transformate în ordine de protecţie de instanţele de judecată.

Victimele violenţei domestice sunt marginalizate de societate şi, de cele mai multe ori, acest lucru încurajează agresorii să îşi continue şi să intensifice abuzurile.

Lipsa unei reacţii prompte din partea statului duce la propagarea şi la încurajarea agresorilor, care, nefiind constrânşi legal să respecte oamenii, se pot transforma în abuzatori sexuali, violatori, agresori şi, în cele din urmă, în criminali. De aceea e important ca atât societatea civilă, cât şi clasa politică să işi dea mâna şi să sprijine aceste victime. De mult prea multe ori se întâmplă ca familiile să se destrame, copiii să fie instituţionalizaţi şi efortul de reabilitare al statului să fie mult mai împovărător decât ce s-ar fi putut realiza printr-o mai bună prevenţie acordată fenomenului.

În acest context, vă rog să sprijiniţi această iniţiativă legislativă şi, împreună, să oferim mai mult ajutor victimelor violenţei domestice.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Industria vinului trebuie valorificată la adevăratul său potenţial"

Încă de la începutul mandatului meu am spus clar că interesele Dobrogei şi ale dobrogenilor vor fi principala mea politică în Parlamentul României, promisiune de care doresc să mă achit în mod onorabil. Consider că zonele unde există producători de vinuri să fie considerate cu potenţial turistic şi să poată genera dezvoltarea uneia sau mai multor forme de turism oenologic, drept pentru care am şi iniţiat o propunere legislativă pentru completarea O.U.G. nr.142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zona cu resurse turistice.

Amendamentul nostru vizează, în completarea producătorilor de vinuri Denumire de Origine Controlată (DOC), şi includerea zonelor în care se află producătorii de vinuri varietale şi vinuri cu Indicaţie Geografică Controlată. Am eliminat, aşadar, o discriminare care putea să apară între producătorii de vinuri DOC şi cei de vinuri varietale şi cu Indicaţie Geografică Controlată. Dintr-o regretabilă eroare, am fi exclus mulţi producători de vinuri din Dobrogea care, deşi au vinuri medaliate pe plan naţional şi internaţional, nu ar fi beneficiat şi ei de fondurile necesare dezvoltării turismului oenologic.

Astfel, în jurul acestor antreprenori de succes şi a businessului pe care l-am proteja şi dezvolta, comunităţile locale dobrogene vor putea să înflorească şi să atragă turişti, am putea crea noi locuri de muncă şi să apară alte mici afaceri locale conexe. În plus, cramele care produc vinuri varietale sau cu Indicaţie Geografică Controlată, având o activitate restrânsă pe un areal bine delimitat, reuşesc să implice comunităţile locale în toată activitatea lor.

Descoperirea cramelor dobrogene, atât cele situate în arealul Dunării, cât şi cele aflate pe colinele continentale bătute de soare şi vânt, trebuie să fie un produs turistic de care regiunea noastră să profite. De aceea, împreună cu domnul senator Remus Negoi, vom merge până în pânzele albe cu susţinerea acestei propuneri în Senatul României.

În acest moment, având în vedere importanţa amendamentului nostru, senatorii au dispus reanalizarea legii şi convocarea comisiilor raportoare reunite în cel mai scurt timp. Dobrogea merită mai mult! Eu aşa cred.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"O şansă la viitor"

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condus de ministrul liberal Marcel Boloş, aduce o veste foarte bună pentru tinerii şi persoanele aflate în situaţii speciale din România. Din bugetul total de 4,34 miliarde de euro, de care dispune Programul Educaţie şi Ocupare, peste un miliard este destinat valorificării potenţialului tinerilor pe piaţa muncii.

În anul 2023 vor fi lansate 18 apeluri, din care 11 în domeniul educaţie şi 7 în domeniul capital uman. Ce este Programul Educaţie şi Ocupare? Programul Educaţie şi Ocupare stabileşte priorităţile de investiţii finanţate din Fondul Social European Plus, în sprijinul implementării Strategiei naţionale pentru ocuparea forţei de muncă 2021-2027 şi a Strategiei România Educată. Obiectivul major în domeniul ocupării este ca piaţa muncii din România să devină sustenabilă, rezilientă, proactivă şi bazată pe inovare socială, urmărind valorificarea potenţialului uman, în condiţii de echitate, prin creşterea relevanţei sistemelor de educaţie şi formare pentru piaţa muncii, în contextul utilizării şi dezvoltării competenţelor digitale şi antreprenoriale, şi promovării unui mediu stimulativ pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii.

Rezultatele aşteptate la finalul termenului de implementare a acestui program sunt unele ambiţioase, care, dacă se vor realiza conform planului, vor aduce o valoare adăugată substanţială beneficiarilor direcţi, angajatorilor şi economiei româneşti. Se doreşte ca 534 de copii şi de tineri proveniţi din medii şi grupuri dezavantajate să fie sprijiniţi pentru prevenirea abandonului şcolar sau menţinerea în educaţie, 966 elevi din învăţământul profesional şi tehnic să fie sprijiniţi pentru prevenirea abandonului şcolar, ajutarea a 667 de persoane inactive, şomeri, şomeri de lungă durată, persoane cu dizabilităţi, persoane din comunităţi marginalizate şi alte categorii dezavantajate să îşi găsească de muncă, sprijinirea a 263 de tineri sub 30 ani pentru a intra în piaţa muncii şi crearea a 5.990 locuri de muncă pentru tineri, precum şi multe altele.

Un astfel de program este o reală şansă pe care, din nefericire, unii tineri din ţara noastră nu au putut să o primească la naştere. Suntem liberali, iar una dintre valorile noastre supreme este egalitatea de şanse, pentru ca fiecare, indiferent de contextul şi mediul în care s-a născut şi a crescut, să aibă şansa ca, prin muncă, disciplină şi determinare, să îşi atingă potenţialul maxim, fiind în interesul societăţii să aibă tineri energici cât mai bine pregătiţi.

Domnul Boris Volosatîi:

"Cerem Republicii Moldova să-i restituie Mitropoliei Basarabiei patrimoniul imobiliar confiscat abuziv de regimul sovietic!"

Am luat act, cu deplină satisfacţie, de introducerea în Parlamentul local de la Chişinău, la 6 martie anul curent, a iniţiativei legislative nr. 57 privind transmiterea cu titlu gratuit către Mitropolia Basarabiei a unui imobil care i-a aparţinut de drept înainte de ocupaţia sovietică a Basarabiei.

Această iniţiativă, aliniată efortului politic de desovietizare, este conformă cu exigenţele europene în materie de proprietate. Sper că iniţiativa va fi adoptată cât de curând, astfel încât Guvernul Republicii Moldova să adopte, până la 27 martie 2023, o hotărâre de punere în aplicare a legii, iar bunul imobil vizat să fie transmis fostului proprietar.

Salut, de asemenea, decizia Mitropoliei Basarabiei de a nu schimba destinaţia clădirii până la identificarea unei soluţii pentru amplasarea într-un alt spaţiu adecvat a fondului de carte veche al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova. Pentru construirea unui nou imobil la dispoziţia Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, Guvernul va putea utiliza o parte din ajutorul nerambursabil, în valoare de 100 de milioane de euro, acordat recent de către România.

Proiectul de Lege nr. 57/2023 este bine-venit, dar nu şi suficient. Apreciez, în consens deplin cu Mitropolia Basarabiei, ca fiind necesară ajustarea întregului cadrul legislativ în vigoare la norma europeană şi la practicile din toate celelalte state ex-comuniste, în special prin modificarea şi completarea Legii privind libertatea de conştiinţă, de gândire şi de religie şi a Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, în sensul includerii de noi prevederi despre restituirea proprietăţilor bisericeşti confiscate abuziv.

De asemenea, consider necesară şi cer Guvernului Republicii Moldova anularea Hotărârii nr. 740 /2002 cu privire la edificiile şi locaşurile de cult, prin care toate bisericile din Republica Moldova, construite înainte de 27 august 1991, sunt transmise în folosinţă exclusivă structurii locale de ocupaţie canonică, aşa-zisa "mitropolie a Chişinăului şi a întregii Moldova", subdiviziune a Patriarhiei Moscovei.

Mitropolia Basarabiei a fost şi rămâne o victimă a regimului sovietic de ocupaţie, fiind deposedată abuziv de totalitatea bunurilor sale materiale, sacre şi profane. În sensul tratatelor internaţionale privind succesiunea statelor, Republica Moldova este succesor local şi în parte al fostei URSS. Astfel, Republicii Moldova, ca stat post-sovietic, îi revin un şir de obligaţii în ceea ce priveşte repararea abuzurilor trecutului din perioada de ocupaţie.

Retrocedarea proprietăţilor Mitropoliei Basarabiei, spoliate de regimul sovietic, este de importanţă majoră, mai ales din perspectiva războiului hibrid desfăşurat împotriva Republicii Moldova de centrul de putere politică şi centrul de putere bisericească de la Moscova. Modul în care va fi soluţionată această chestiune constituie un test de europenitate. Justa şi corecta rezolvare a acestei chestiuni va demonstra orientarea fermă a Republicii Moldova către Uniunea Europeană şi către principiile şi valorile care guvernează această Uniune.

Consider că abuzul, inclusiv cel din perioada ocupaţiei sovietice, nu poate fi sursă de drept într-un stat autentic democratic, cum se doreşte a fi Republica Moldova. Orice refuz de retrocedare a bunurilor bisericeşti confiscate abuziv în perioada totalitarismului comunist şi ateu sovietic echivalează în fapt cu asumarea deliberată a trecutului sovietic totalitar şi a abuzurilor comise pe durata lui.

În calitate de fiu spiritual al Mitropoliei Basarabiei, de deputat ales în circumscripţia nr. 43 Diaspora şi de vicepreşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, voi aduce chestiunea restituirii proprietăţilor Mitropoliei Basarabiei în atenţia instituţiilor europene, astfel încât statutul Republicii Moldova de candidat la aderarea la Uniunea Europeană să fie condiţionat rezonabil de restituirea acestor proprietăţi spoliate de statul sovietic ocupant, de care beneficiază nedrept, în continuare, statul Republica Moldova, excepţie unică în întreg spaţiul ex-comunist.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Promovarea drepturilor femeilor şi combaterea violenţei domestice"

În urmă cu o săptămână, am celebrat ziua tuturor femeilor. Pe lângă mesajele frumoase urate doamnelor şi domnişoarelor, este necesar să discutăm şi despre problemele cu care ele se confruntă.

Promovarea drepturilor femeilor şi combaterea violenţei domestice sunt două dintre cele mai importante responsabilităţi ale noastre, ca societate.

Aceste două probleme sunt strâns legate, deoarece violenţa domestică este una dintre cele mai grave încălcări ale drepturilor femeilor. Ea poate lua multe forme, inclusiv abuz fizic, verbal, sexual şi emoţional. Acest tip de violenţă afectează, în mod direct şi indirect, milioane de oameni din întreaga lume, inclusiv din România.

Este important ca societatea să ia măsuri pentru a combate acest fenomen şi pentru a proteja victimele. În ultimii ani, drepturile femeilor au fost promovate în mod activ, dar violenţa domestică rămâne o problemă serioasă. Acest lucru a fost recunoscut de către instituţiile statului, care au luat măsuri pentru a adresa această problemă. Cu toate acestea, responsabilitatea de a promova drepturile femeilor şi de a combate violenţa domestică este în mare parte comună, atât a noastră, a cetăţenilor, cât şi a statului.

Pentru a îndeplini obiectivele pe care ni le asumăm, sunt necesare schimbări de mentalitate şi de comportament. Putem face asta prin educarea tuturor membrilor societăţii despre egalitatea de gen şi despre importanţa respectării drepturilor femeilor. Trebuie încurajate femeile să-şi exprime opiniile şi să participe la luarea deciziilor în societate. De asemenea, este important ca femeile să fie ajutate pentru a-şi dezvolta abilităţile şi să-şi îmbunătăţească statutul social.

Deopotrivă, esenţial este să se promoveze o cultură a respectului şi a toleranţei în societate! Asta presupune încurajarea unei atitudini pozitive faţă de femei şi încurajarea unei comunicări deschise şi sincere între membrii familiei, ai comunităţii. Un rol cheie îl are şi încurajarea femeilor să se adreseze autorităţilor competente în cazul în care sunt victime ale violenţei domestice.

Avem nevoie ca, la nivelul societăţii, să fie încurajată o atitudine pozitivă faţă de femeile care îşi asumă responsabilităţi la nivelul comunităţii. Vocea femeilor trebuie să se facă auzită!

Promovarea drepturilor femeilor şi combaterea violenţei domestice sunt strâns legate şi trebuie abordate împreună, pentru a asigura că toţi oamenii sunt trataţi cu respect şi că victimele sunt protejate.

Domnul Vasile Cîtea:

"Institutul de Medicină Cardiovasculară - Miroslava, Iaşi"

Conform datelor statistice, România ocupă locul 1 în Europa ca mortalitate a populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, faţă de media UE de 44 la 100.000 de locuitori. Bolile cardiovasculare reprezintă astfel cauza numărul 1 de deces în ţara noastră, cu 57% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional. La fiecare 30 de minute, un român moare de infarct.

Realitatea este îngrijorătoare, iar diversificarea paletei de factori care pot provoca astfel de boli trebuie să fie un semnal de alarmă pentru autorităţi, astfel încât eforturile acestora să se îndrepte spre căutarea celor mai eficiente căi prin care pot contribui la tratarea celor suferinzi.

Iaşiul este un oraş cheie în dezvoltarea ramurii medicale din România şi are nevoie de proiecte mari, îndrăzneţe, benefice oamenilor din regiunea Moldovei. Pol economic, cultural şi educaţional, Iaşiul merită să trateze oameni ce suferă de boli cardiovasculare şi să reprezinte punctul de speranţă al bolnavilor din regiunea de Nord - Est, şi nu numai.

Mă bucură foarte mult progresele care se fac în vederea urgentării procedurilor pentru proiectul Institutului de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava!

Partidul Social Democrat susţine acest proiect. Este încurajator modul în care Ministerul Sănătăţii a făcut din Institutul de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava o prioritate în cadrul activităţii şi a reuşit să demareze acest proiect cu maximă transparenţă şi profesionalism. Ministrul Alexandru Rafila a asigurat consultarea permanentă cu experţii din domeniu, aflaţi în regiunea Moldovei, şi a facilitat accesarea fondurilor de la Banca Europeană de Investiţii sau din Programul Operaţional Sănătate, astfel încât să nu existe niciun dubiu asupra finanţării.

PSD subliniază importanţa respingerii tentativelor de politizare a proiectului noului Institut de Boli Cardiovasculare şi îi încurajează pe toţi oamenii de bună credinţă din administraţia şi instituţiile ieşene să susţină demersul.

Cu siguranţă că, o astfel de reuşită va contribui la planul de dezvoltare propus pentru Regiunea Moldovei, măsuri ce vor avea ca rezultat conectarea zonei cu restul teritoriului, prin proiectele autostrăzilor, prin asigurarea unui progres real în infrastructură şi prin iniţiative moderne energetice, agricole şi economice.

Prin Institutul de Boli Cardiovasculare, construit la Miroslava, Iaşiul îşi va consolida statutul de capitală a Moldovei şi va reuşi să vindece inimile românilor în sincron cu cele mai recente descoperiri din sfera medicală, cu ajutorul celor mai bine pregătiţi doctori şi prin intermediul celor mai moderne aparaturi de specialitate.

Doamna Cristina Burciu:

"Digitalizarea serviciilor publice din România, un obiectiv asumat de guvernarea PNL"

România a înregistrat, anul trecut, o creştere economică de 4,8%, peste estimarea Comisiei Europene, fapt ce confirmă justeţea demersurilor Guvernului Ciucă privind sustenabilitatea investiţiilor eficiente, realizate în beneficiul societăţii, cetăţenilor şi mediului de afaceri.

Rezultatele proiectelor dezvoltate de Executiv, în colaborare cu mediul de afaceri, au fost reflectate şi în nivelul investiţiilor străine directe, care au ajuns, în 2022, la aproape 11 miliarde de euro, cu peste 33% mai mari decât în anul 2021, precum şi în creşterea cu peste 25% a numărului firmelor şi companiilor nou înfiinţate în ţara noastră. Acestea reprezintă o fundaţie solidă în vederea obţinerii unor rezultate economice pozitive, la fel de bune şi în acest an, prin concretizarea perspectivelor încurajatoare existente. De altfel, previziunile economice ale Comisiei Europene plasează România între primele state europene în ceea ce priveşte creşterea estimată a produsului intern brut, cu 2,5%, peste media Uniunii Europene.

Principalul motor de creştere îl reprezintă punerea în aplicare a reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, la care se adaugă cele disponibile prin Cadrul Financiar Multianual şi de la bugetul de stat, investiţiile companiilor străine, dar şi cele ale companiilor româneşti.

Pentru acest an, România are noi oportunităţi de investiţii, orientate către digitalizare, energie, infrastructură, mediu şi sănătate, domenii care vor contribui la modernizarea ţării şi îmbunătăţirea vieţii oamenilor.

Una dintre priorităţile guvernării PNL este definitivarea reformei digitalizării, Guvernul Ciucă dând, recent, undă verde creării cadrului necesar dezvoltării platformei de cloud guvernamental, fapt ce reprezintă cea mai importantă investiţie în domeniul transformării digitale, în valoare de peste o jumătate de miliard de euro.

În aceeaşi idee, au fost adoptate reglementările legislative pentru emiterea primelor cinci milioane de cărţi electronice de identitate, investiţie prin fonduri PNRR. Noile cărţi electronice de identitate nu vor conţine doar informaţiile personale ale românilor, ci şi datele de sănătate şi cele aferente permisului auto, proiectul-pilot incluzând astfel toate datele cuprinse în prezent de cele trei documente personale oficiale. De asemenea, prin facilitarea obţinerii online a cazierului judiciar, operaţionalizată recent, extrem de mulţi cetăţeni vor câştiga timp şi bani, prin eliminarea drumurilor spre ghişee şi aşteptarea primirii documentului.

Toate aceste investiţii reprezintă realizări palpabile, concludente şi sustenabile în ceea ce înseamnă digitalizarea instituţiilor publice din România, scopul urmărit fiind crearea unor servicii publice rapide şi eficiente la dispoziţia cetăţenilor.

Guvernul va continua seria acestor măsuri, digitalizarea urmând să contribuie vital la tranziţia României către o economie sigură, dinamică, bazată pe date, o economie digitală aliniată direcţiilor strategice de acţiuni ale Uniunii Europene privind guvernarea datelor.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

"România are nevoie de politici pentru încurajarea creşterii natalităţii!"

Datele provizorii comunicate la finalul anului trecut de către Institutul Naţional de Statistică, cu privire la recensământul populaţiei, ne dau fiori şi confirmă cele mai puternice temeri pe care deja le aveam - declinul demografic al ţării pare de neoprit. Cu două excepţii, în numai zece ani, majoritatea judeţelor ţării au pierdut mii sau chiar zeci de mii de locuitori, nu numai prin migraţia a milioane de români către statele Uniunii Europene, ci şi printr-un spor negativ al populaţiei, determinat de o natalitate tot mai modestă.

Tot mai mulţi români sunt mulţumiţi de faptul că, sub guvernele PNL, România se modernizează şi se dezvoltă, că investiţiile publice consistente au schimbat la faţă comunităţile locale, că investiţiile private fac din economia României o economie performantă şi competitivă. Cu toate acestea, este legitim să ne întrebăm - cui lăsăm moştenire toate aceste lucruri? De ce familiile de tineri ezită să-şi construiască o familie frumoasă, în care casa să fie luminată de copii? De ce tinerii consideră, în continuare, plecarea din ţară ca cea mai bună decizie a vieţii lor? De ce nu reuşim încă să-i aducem acasă, în ţara lor, pe milioanele de români care lucrează în străinătate şi care suspină de dorul familiilor rămase în ţară? Toate aceste întrebări trebuie să ne preocupe şi să ne determine să găsim cele mai adecvate răspunsuri şi soluţii pentru viitorul acestei ţări.

România are nevoie, pe termen scurt şi mediu, de o politică pentru încurajarea creşterii natalităţii, care nu presupune numai alocaţii de stat pentru copii mai consistente şi indemnizaţii pentru creşterea copilului, ci o corectă înţelegere a nevoilor pe care le au tinerele familii. Servicii publice de calitate, asistenţă medicală modernă pentru mame şi copii, creşe şi grădiniţe curate, şcoli şi afterschool bine dotate, precum şi deduceri fiscale consistente pentru părinţi ar reprezenta un prim pas în a sprijini şi stimula tinerele familii să îşi dorească copii.

De asemenea, dacă luăm în calcul că aproximativ jumătate din populaţia ţării are rezidenţa în mediul rural, un mediu tot mai puternic depopulat de tineri, atunci eforturile politicilor publice ar trebui să meargă către stimularea tinerilor de a-şi construi o familie, o afacere sau o carieră în satul natal. Soluţii există, voinţă politică există, rămâne ca partidele politice să pună în mişcare, cât mai rapid, cele mai bune mecanisme de încurajare a natalităţii din ţara noastră.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"România educată"

O Românie educată nu constă doar în absolvirea şi promovarea anumitor examene, fie că ne referim la absolvirea studiilor superioare, fie că ne referim la cele gimnaziale sau liceale. O Românie educată constă în răspunsul la nevoi care vin atât din rândul elevilor, studenţilor şi a cadrelor didactice, răspunsuri concrete care ar aduce îmbunătăţiri întregului sistem şi l-ar putea reforma. Există o diferenţă între promovare şi dezvoltare, între a transmite informaţii şi a forma abilităţi, între a absolvi ciclurile de învăţământ şi a deprinde capacităţile necesare unei dezvoltări continue pe durata întregii vieţi.

PSD a pledat întotdeauna pentru dezbaterea publică a legilor educaţiei, pentru a ajunge să se vadă cu adevărat necesităţile celor care îşi doresc dezvoltarea şi mă bucur că actualul ministru al educaţiei a decis, în cele de urmă, publicarea pe site-ul Ministerului Educaţiei a celor două proiecte de legi "România Educată" (Legea învăţământului preuniversitar şi Legea învăţământului superior), în varianta care a fost prezentată în şedinţa de Guvern din data de 9 martie 2023.

Dezvoltarea educaţiei într-un stat se poate face consultându-ne cu toţi cei care fac parte din acest sistem, cu decidenţii, dar şi cu elevii, studenţii, părinţii, specialiştii pe educaţie din organizaţii locale, judeţene, naţionale.

Orice propunere poate fi un plus în educaţia României şi poate aduce un beneficiu atât sistemului de învăţământ, cât şi ţării în cele din urmă. Ne dorim să adunăm cât mai multe păreri, care să fie aduse spre dezbatere. După cele 10 zile de dezbatere publică şi după ce vor fi adoptate de Guvern, noi, membrii comisiilor de învăţământ ale Parlamentului, aşteptăm cu interes dezbaterea lor şi în comisii, cât şi în plenul Parlamentului.

PSD va urmări, în primul rând, respectarea următoarelor principii:

- Acces egal şi neîngrădit la educaţie pentru toţi copiii;

- Combaterea abandonului şcolar;

- Dezvoltarea învăţământului dual, bazat pe însuşirea unor aptitudini practice şi cunoştinţe profesionale, care să permită absolvenţilor un acces cât mai bun pe piaţa forţei de muncă;

- Dezvoltarea afterschoolului pentru sprijinirea părinţilor care muncesc, dar şi alte preocupări ce vor reieşi din propunerile şi consultările cu toate părţile interesate.

Legile educaţiei au o importanţă naţională şi un efect pe termen lung extrem de important. După ani de discuţii despre România educată şi după o pandemie care a degradat şi mai mult învăţământul românesc, trebuie să luăm măsurile necesare şi corecte cât mai rapid! Doar împreună putem construi, pas cu pas, un viitor frumos în educaţia tinerilor, care să aibă acces nemărginit la educaţie de calitate şi, în cele din urmă, să fie mândri că studiază în România.

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Statul român joacă la noroc soarta dependenţilor şi câştigă miliarde"

În România, industria jocurilor de noroc generează venituri la stat şi locuri de muncă, dar şi prosperă, şi este susţinută de incapacitatea autorităţilor de a tempera măcar din publicitatea agresivă de la televizoare şi din impactul negativ pe care pariurile, păcănelele, loteriile şi celelalte forme de joc îl provoacă asupra societăţii.

Câţi dependenţi de jocuri de noroc sunt în România?

Câţi români joacă?

Nu se ştie, se bănuieşte. Industria nu e tocmai nerăbdătoare să furnizeze cifre sau astfel de date, iar Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, instituţie înfiinţată în 2013, care reglementează jocurile de noroc, pare total decuplat de orice analiză a impactului social.

Statul încasează, dar însă nu reuşeşte să calculeze şi pagubele pe care sectorul jocurilor de noroc le cauzează în economie, familie sau chiar în piaţa muncii, din moment ce un jucător dependent este afectat inclusiv la serviciu şi riscă să fie izolat de familie şi societate. Procesul de revenire este unul anevoios, ca la orice dependenţă, atrag atenţia specialiştii. Fără campanii coerente de informare şi prevenţie, dar mai ales fără vreun centru specializat, soarta dependenţilor de pariuri şi jocuri de noroc este, de cele mai multe ori, cruntă.

Jocul patologic este o problemă de sănătate publică, avertizează psihoterapeuţii, care îndeamnă să privim către campaniile din alte ţări europene şi să comparăm cu ce se întâmplă în România.

Afară se fac campanii de prevenire şi există specialişti în domeniu. În România nu există o specializare nici în dependenţe şi nici în lucrul cu persoanele dependente de jocuri de noroc. Nu există ceva separat, un master de adicţii, de exemplu. La Facultatea de Psihologie se face un curs de câteva ore pe adicţii, dar e insuficient.

Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc colectează de la cei din industria jocurilor de noroc sume imense. Există şi fonduri care ar trebui folosite pentru crearea unor centre de tratare a dependenţilor patologici de jocuri de noroc.

Dar, totuşi, toată lumea se face că nu există o problemă în acest sens.

Câte familii ar trebui să se mai destrame? Câte sinucideri? Câte tragedii?

Domnul Dumitru Rujan:

"Dacă am investi în Dunăre, am putea obţine o dezvoltare accelerată a tuturor judeţelor riverane!"

România este invidiată de toate statele europene pentru şansa de a avea acces atât la Marea Neagră, cât şi la peste 1.000 de km. din cursul Dunării. Orice stat, care ar beneficia de aceste două elemente esenţiale în transportul de marfă şi de călători din Uniunea Europeană, ar avea evidenţiată contribuţia lor în formarea produsului intern brut.

Din păcate, cunoaştem cu toţii că prin Portul Maritim Constanţa tranzitează astăzi cel mult un sfert din volumul mărfurilor care erau manipulate în perioada comunistă şi că printre şinele de cale ferată şi suprastructura portuară au crescut copaci.

De asemenea, majoritatea porturilor dunărene au fost ocolite de investiţii vreme de mai mult de trei decenii, iar lipsa unor demersuri, împreună cu vecinii bulgari, pentru a executa operaţiuni de dragare a făcut ca navigabilitatea pe Dunăre să fie modestă, şi în anotimpul cald, atunci când debitul fluviului scade, navele circulă cu restricţii sau nu mai circulă deloc.

Agresiunea barbară a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei şi eforturile României de a asigura un tranzit facil al cerealelor din statul vecin au demonstrat importanţa României pentru Europa, precum şi al transportului fluvial şi maritim pe care ţara noastră îl poate derula.

Am fost bucuros atunci când autorităţile române au început, în ritm alert, să operaţionalizeze o capacitate cât mai mare a porturilor româneşti. Am primit cu mare satisfacţie şi decizia Guvernului Ciucă de a demara, după mai bine de 3 decenii, investiţii masive în porturile dunărene de la Galaţi, Brăila, precum şi investiţii în infrastructura feroviară din porturile Constanţa şi Galaţi. Este un început de bun augur care ar trebui să continue, cu toate porturile fluviale, până la ieşirea Dunării din ţară.

Modernizarea porturilor Dunăre nu va susţine doar un trafic puternic al mărfurilor, ci va impulsiona şi turismul, iar, pentru localităţile în care se află porturi fluviale, efectele de antrenare pentru economia locală vor fi uriaşe. Pentru noi, la Caraş-Severin, investiţiile puternice care s-ar putea face la porturile de la Moldova Nouă ar avea efecte benefice la nivelul întregului judeţ pentru că, în aşteptarea autostrăzii A6, mărfurile produse în judeţ ar putea să plece, pe calea apei, fie către Europa, fie către portul Constanţa. Mai mult decât atât, nu banii sunt problema. Modernizarea porturilor de pe segmentul românesc al Dunării şi asigurarea unei adâncimi permanente a şenalului navigabil ne-ar putea costa mai puţin decât am construi o autostradă de 100 de km., s-ar putea realiza în mai puţin de 2 ani, s-ar finanţa din fonduri europene nerambursabile, am avea peste 1.000 de km. de drum ieftin de transport şi bugetul de stat ar putea să încaseze până la 2 miliarde de lei anual din taxele impuse transportatorilor.

Aşadar, Dunărea şi Marea Neagră nu ne cer bani, ci ne oferă bani, dacă vom şti să fructificăm în favoarea României şi a românilor aceste mari oportunităţi.

Doamna Elena Hărătău:

"Schimbarea legislaţiei electorale şi reforma constituţională, proiecte importante care trebuie duse la bun sfârşit!"

Evoluţiile politice din ultima perioadă, mai ales cele referitoare la desfăşurarea alegerilor din România, au constituit baza unor nemulţumiri generale, atât ale spectrului politic, dar mai ales ale societăţii civile şi electoratului în general.

Votul uninominal, introdus pentru o scurtă perioadă cu bune intenţii, şi-a dovedit însă, din păcate, limitele, iar românii au constatat realmente că majorarea numărului parlamentarilor nu a avut ca rezultat concret rezolvarea problemelor lor, mai ales din punct de vedere al receptivităţii cu care le-au fost tratate doleanţele.

Electoratul, inclusiv cel din diaspora, ne cere acum să reflectăm, cu înţelepciune şi responsabilitate, la schimbarea mentalităţilor, implicit, prin schimbarea sistemelor de vot existente. Mai mult, oamenii ne solicită să le garantăm şi să le respectăm dreptul fundamental la exprimarea propriei opţiuni politice, oricare ar fi aceasta.

În acest context, devine imperativă necesitatea obţinerii acordului întregii clase politice pentru schimbarea legislaţiei electorale, în aşa fel încât speranţele alegătorilor să nu fie, din nou, înşelate.

Prin urmare, o comisie parlamentară comună a dezbătut, cu celeritate, propunerile de modificare ale legilor electorale, ale Legii partidelor politice şi ale Legii privind finanţarea partidelor politice. De asemenea, s-a avut în vedere un nou proiect legislativ pe tema introducerii votului prin corespondenţă, ale cărui costuri sunt mult reduse faţă de cheltuielile curente cu organizarea şi funcţionarea comisiilor de votare pe teritoriul altor state.

O altă provocare este cea de a rezolva, într-un fel sau altul, problema votului obligatoriu. Consider că introducerea votului obligatoriu pentru toţi cetăţenii României ar spori, pe de o parte, legitimitatea şi credibilitatea Parlamentului şi, pe de altă parte, ar duce la responsabilizarea electoratului, diminuând aproape până la eradicare absenteismul la urne.

Nu în ultimul rând, va trebui să trecem şi la un alt pas important, cel al realizării reformei constituţionale, prin ducerea la bun sfârşit a dezbaterilor propunerii legislative de revizuire a Constituţiei.

Modificarea legilor electorale presupune, implicit, cel puţin rediscutarea unor prevederi constituţionale, iar în acest context poate nu va fi lipsit de interes să avem o dezbatere la nivel naţional şi asupra soluţionării viitoarei forme de guvernământ dorită de români.

Domnul Ervin Molnar:

"Aderarea la spaţiul Schengen rămâne obiectivul nostru principal"

Aderarea la spaţiul Schengen va rămâne obiectivul principal al politicii noastre externe pe termen scurt. România în Schengen înseamnă o mai mare securitate a graniţelor Uniunii Europene, creştere economică şi mobilitate mai mare. Toate datele şi cifrele sunt de partea României în acest dosar, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, arătând că migraţia pe ruta Balcanilor de Vest a scăzut cu 44%, ceea ce demonstrează, indirect, că România nu este cauza migraţiei din Austria.

De asemenea, ministrul de Externe al Suediei a arătat că preşedinţia suedeză a UE este "foarte angajată" faţă de extinderea Schengen. Pentru a ne reprezenta bine cauza şi a ne urmări interesul trebuie să înţelegem foarte bine care sunt criticile şi îngrijorările celor care se opun astăzi aderării noastre. În privinţa Austriei, poziţia sa faţă de România are în spate această problemă cu care se confruntă statele dezvoltate ale UE, dar la care ţara noastră nu are nicio contribuţie, respectiv migraţia ilegală, o temă de campanie internă.

Dar să nu uităm că nu suntem singuri în acest dosar. Alături de vecinii şi prietenii noştri bulgari, efortul privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen trebuie să fie unul comun, deoarece sistemul Schengen în zona noastră nu are cum să funcţioneze dacă România sau Bulgaria nu sunt primite simultan. Nu putem lăsa Bulgaria singură în faţa valului migrator. Statul bulgar trebuie să clarifice semnele de întrebare ridicate de două state: nu doar Austria, ci şi Olanda. În cazul României, doar Austria trebuie să se răzgândească. Statul român va depune în continuare eforturi susţinute pentru a convinge atât Austria, cât şi Olanda de nevoia imperioasă privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

În aceste vremuri complicate pe care le trăim, cu un război nemilos dus de Rusia împotriva poporului ucrainean, Uniunea Europeană are nevoie de stabilitate, de consolidarea coeziunii dintre statele membre, altfel orice amânare sau decizie nefavorabilă nouă şi vecinilor bulgari afectează în mod direct aceste interese pe care noi toţi le avem.

Să nu lăsăm inamicii libertăţii şi democraţiei să profite de pe urma unei indecizii care poate eroda tot edificiul ce a stat la baza păcii şi prosperităţii continentului european.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"O boală numită populism"

Populismul pare să fie o maladie de care unii dintre noi nu intenţionează deloc să scape. De data aceasta în prim-plan a fost Preşedintele României şi aeronava cu care s-a dus la o întâlnire bilaterală în Japonia.

Este jenantă şi ruşinoasă toată această discuţie. În orice ţară civilizată din lumea aceasta, şeful statului are o aeronavă proprie, pe care doar el şi stafful său o folosesc pentru deplasări oficiale, sau închiriază avioane private. Probabil, domnii şi doamnele care s-au ofensat de această "fărădelege" a Preşedintelui Klaus Iohannis nu înţeleg, sau nu vor să înţeleagă, faptul că un preşedinte are nevoie de condiţii speciale de călătorie, pe care nici măcar un avion privat nu le poate satisface.

După părerea mea, este inadmisibil ca, astăzi, şeful statului, cel care reprezintă România în relaţiile sale externe şi urmăreşte apărarea intereselor noastre, să nu beneficieze de o aeronavă specială a statului român, care să ofere toate condiţiile adecvate protejării demnităţii pe care acea persoană o reprezintă. O astfel de aeronavă specială, cum au majoritatea şefilor de state din ţările de la care luăm exemple de bune practici, beneficiază de condiţii de securitate sporite - poate survola o perioadă lungă de timp şi poate fi alimentată în aer; ne aducem aminte de tristul eveniment de la 11 septembrie şi decizia ca Preşedintele George Bush să rămână în aer din motive de securitate -, garantează comunicaţiile cu solul şi beneficiază de suficient spaţiu ca, în caz de urgenţă sau pericol iminent la adresa securităţii naţionale, să se organizeze un centru de comandă.

România este un caz unic în Uniunea Europeană de ţară fără o aeronavă care să fie folosită de demnitarii statului. Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia au fiecare un avion oficial. Boeingul 707, pe care l-au folosit preşedinţii României, de la dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu, până la Traian Băsescu, a fost vândut în 2012 unei companii americane care oferă servicii de realimentare în aer pentru Pentagon.

Un demnitar al statului român, fie el preşedinte, prim-ministru, ministru sau parlamentar, poate şi trebuie să fie criticat pentru activitatea sa, pentru deciziile sale, cum este normal într-o democraţie sănătoasă, unde libertatea de expresie este garantată. Însă, astfel de critici, cum este cea privind aeronava cu care se deplasează Preşedintele şi echipa sa la întâlniri de cel mai înalt nivel, este ridicolă.

România trebuie să îşi protejeze interesele sale externe, iar la acest lucru contribuie chiar şi o aeronavă care garantează securitatea şi un oarecare prestigiu pentru deţinătorul demnităţii ce ne reprezintă în relaţiile cu alte state

Doamna Mirela Furtună:

"PSD a început consultările publice asupra proiectelor de lege ale educaţiei"

Ne aflăm în faţa celui mai important proiect de lege din ultimul deceniu, un proiect care va determina modul în care va evolua România în următorii ani. Investiţia în educaţie reprezintă o investiţie pentru viitor şi pentru dezvoltare.

Noi, cei din PSD, considerăm că viitorul educaţiei din România este mult prea important pentru a fi decis în spatele uşilor închise, mai ales că în ultimele trei decenii legislaţia din acest domeniu s-a modificat de prea multe ori, fără rezultate spectaculoase.

România nu îşi permite încă o reformă superficială în acest domeniu. PSD susţine participarea tuturor părţilor interesate la o dezbatere aprofundată şi transparentă asupra modificărilor legislative propuse de Guvern.

În acest sens, PSD a început o serie de consultări cu societatea civilă şi specialiştii din educaţie asupra celor două proiecte de lege elaborate de Guvern privind învăţământul preuniversitar şi universitar. În cadrul primei runde de întâlniri, parlamentarii PSD din comisiile de specialitate ale Parlamentului s-au întâlnit cu reprezentanţii asociaţiilor aleşilor locali.

Consultările se vor desfăşura până la finalul lunii martie şi vor cuprinde discuţii cu sindicatele din educaţie, cu profesorii şi rectorii, cu elevii, studenţii şi părinţii, cu ONG-urile de specialitate, cu grupurile parlamentare ale PSD şi cu experţii în educaţie ai PSD din organizaţiile judeţene ale partidului.

Scopul consultărilor este de a prelua din partea societăţii civile toate observaţiile şi completările pentru îmbunătăţirea celor două proiecte de lege. Pe baza acestor discuţii, PSD va elabora un set de amendamente pe care le va susţine în cadrul coaliţiei şi în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

În privinţa reformei propuse de Ministerul Educaţiei, PSD va urmări, în primul rând, respectarea următoarelor principii:

1. Acces egal şi neîngrădit la educaţie pentru toţi copiii;

2. Combaterea abandonului şcolar;

3. Dezvoltarea învăţământului dual, bazat pe însuşirea unor aptitudini practice şi cunoştinţe profesionale, care să permită absolvenţilor un acces cât mai bun pe piaţa forţei de muncă.

4. Dezvoltarea afterschoolului pentru sprijinirea părinţilor care muncesc.

Viitorul României, viitorul copiilor noştri, este prea important pentru a nu dezbate în mod serios reforma propusă în educaţie.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Sprijin pentru mamele şi familiile din România!"

România se confruntă, în ultimii ani, cu o problemă critică - aceea a crizei demografice. Recensământul de anul trecut ne-a arătat că suntem tot mai puţini. Statistica aceasta este cu adevărat îngrijorătoare, deoarece vorbim despre un declin demografic al României.

Scăderea natalităţii trebuia să fie încă de acum 15-20 de ani un motiv de îngrijorare pentru statul român, deoarece este afectată forţa de muncă a ţării, este afectat viitorul României.

În contextul declinului demografic, parlamentarii PNL au iniţiat o serie de proiecte legislative de protecţie suplimentară pentru femeile însărcinate şi pentru părinţii cu copii mici.

Unul dintre proiectele iniţiate de PNL propune creşterea pragului minim şi maxim al indemnizaţiei de creştere a copilului, astfel încât valoarea minimă creşte de la 1.250 lei la 1.800 lei, iar valoarea maximă va ajunge la 12.000 lei, de la 8.500 cât este în prezent.

Al doilea proiect, depus în această săptămână de parlamentarii PNL, vizează acordarea unui plus de protecţie şi de respect unor categorii de persoane care se află în situaţii speciale. Astfel, femeile însărcinate şi persoanele însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani vor avea prioritate la casieriile unităţilor comerciale şi ale instituţiilor publice şi vor avea locuri de parcare special amenajate.

Aceste iniţiative vin în contextul în care, în urmă cu două săptămâni, am votat în Camera Deputaţilor un proiect de lege privind procedura adopţiei. Acesta prevede ca persoanele care adoptă un copil să poată beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum doi ani, care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, precum şi de o indemnizaţie lunară. Vorbim de o lege necesară, care ajută familiile să adopte un copil aflat în sistemul de protecţie al statului.

Orice măsură care ajută familia este benefică, cu atât mai mult cu cât familia este unul dintre stâlpii societăţii noastre.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Trădarea la români"

Aşa cum au spus mari filosofi ai lumii, dacă preşedintele Klaus Iohannis are îndoieli, îi recomand să-l citească pe strămoşul său Hegel, istoria se poate repeta.

Ultimii doi ani ne aduc aminte de neguroşii şi sângeroşii ani 1939-1940, primii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial. Români, trebuie să ne amintim şi să ţinem cont de nefastul şi ruşinosul an 1940, când am cedat, fără luptă, în urma unor ultimatumuri, din 26 iunie respectiv 30 august, Basarabia şi nordul Bucovinei Rusiei bolşevice şi Transilvania de Nord, Ungariei horthiste.

Armata şi majoritatea românilor au vrut să lupte, dar majoritatea Consiliului de Coroană, în frunte cu regele de tristă amintire Carol al II- lea, au preferat cedarea. Am auzit cum ofiţerii şi soldaţii români au plecat plângând, după 30 august 1940, pentru că nu au fost lăsaţi să lupte, din tranşeele în care au fost concentraţi la graniţa cu Ungaria, între Satu Mare şi Oradea, la scurt timp după declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, la 1 septembrie 1939.

Probabil că mulţi vor spune că România nu avea nicio şansă în faţa mult mai numeroaselor şi puternicelor armate ale Germaniei naziste şi Rusiei bolşevice. În istorie contează însă şi demnitatea şi verticalitatea unui popor. Brava Polonie a respins ultimatumul german în septembrie 1939, armata sa mergând până acolo, încât a şarjat cu cavaleria împotriva tancurilor hitleriste. Iar brava Iugoslavie (armata, clasa politică şi populaţia) nu a acceptat ultimatumul germano-italian, în aprilie 1941, alegând lupta. Şi, chiar dacă a trebuit să capituleze în scurt timp, o parte a armatei regale s-a retras în munţi, unde a organizat rezistenţa antihitleristă.

Tot în munţi s-a constituit armata de partizani comunişti condusă de Iosip Broz Tito, care a indisponibilizat 12 din cele mai redutabile divizii germane şi a reuşit să elibereze Iugoslavia.

La fel, brava Finlandă nu a cedat ultimatumului şi atacului mârşav al URSS din toamna anului 1939. Românii au preferat însă capitularea.

Într-un asemenea context se impune măcar o inventariere a marilor şi frecventelor trădări din istoria noastră naţională, care au început din vremea străbunilor noştri daci. Marele rege Burebista a fost asasinat, în momentul de apogeu al regatului dac, de căpetenii inclusiv rudenii de ale sale. Înainte de a se sinucide, regele Decebal a fost trădat romanilor, după ce s-a refugiat în munţi, de o căpetenie de-a sa. Voievodul Gelu Românul, primul voievod român atestat în istorie (secolul X), a fost trădat de unele dintre căpeteniile sale, care au încheiat pacea de la Aşchileu (Esculeu), localitate situată lângă cetatea sa de scaun de la Dăbâca, judeţul Cluj, cu Tuhutum, şeful unuia dintre cele şapte triburi maghiare, care a pătruns primul în Transilvania.

Bravul şi temutul domnitor Vlad Ţepeş a fost trădat iniţial de fratele său Radu cel Frumos, iar după revenirea în a doua domnie a fost trădat şi asasinat de boieri munteni.

Marele domnitor Mihai Viteazul nu a avut în preajma sa niciun boier sau slujitor român când a fost asasinat, la Câmpia Turzii, de mercenarii străini primiţi de la împăratul Rudolf al II-lea al Austriei şi comandaţi de generalul Giorgio Basta.

Marele luptător Horea a fost trădat de moţi din neamul Trifeştilor (din care descinde pretinsa prinţesă Lia Trif, soţia pretinsului prinţ Paul Lambrino) şi de capi ai Bisericii Ortodoxe.

Tudor Vladimirescu a fost trădat de unii căpitani de-ai săi, când a fost asasinat de eterişti.

Iar marele nostru erou naţional Avram Iancu a fost abandonat de moţi şi de foştii camarazi de idealuri în ultimii ani ai vieţii sale.

O victimă sugestivă a trădării de neam şi de ţară este domnitorul Alexandru Ioan Cuza, fondatorul statului român modern, care a fost obligat să abdice, după şapte ani de domnie, de către "monstruoasa coaliţie" dintre liberali şi conservatori, care au atras de partea lor o parte a armatei. Dintre militari, cel mai abominabil trădător a fost colonelul viitor general Dimitrie Sturza, provenit din neam domnesc, pe care domnitorul Cuza l-a ridicat în grad şi în rang, până la funcţia de secretar personal al său. Ulterior, acest Sturdza a fost mulţi ani liderul Partidului Naţional Liberal şi a ocupat funcţia de prim-ministru. Fiul său, colonelul Alexandru Sturdza, a comis cel mai grav act de trădare naţională în Primul Război Mondial, trecând la inamicul german, cu planurile armatei române, în vara anului 1917, în cursul crâncenelor şi eroicelor lupte de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.

Este evident că avem de-a face cu un neam de trădători, dar, cu toate acestea, urmaşii lor de astăzi, pretinşii prinţi Dimitrie Sturdza şi Paltin Sturza, au beneficiat de retrocedarea a mii de hectare de teren arabil şi de păduri, precum şi de alte facilităţi din partea statului român.

Dimitrie Sturza s-a dat mare investitor şi mare binefăcător, dar fundaţia sa umanitară a acordat o singură bursă, iar pe aceea a oferit-o taman fiului unui fost premier al României, cunoscut că s-a pricopsit cu multe milioane de euro din afaceri derivate din politică.

Nu putem trece cu vederea că, în dificilul şi gloriosul an 1917, a săvârşit un act de trădare şi prinţul moştenitor Carol, viitorul rege Carol al II-lea, care a dezertat din armată şi a plecat cu iubita sa, Zizi Lambrino, cu care a realizat o căsătorie morganatică (din care s-a născut Carol Mircea de Lambrino, bunicul prinţului, sau mai bine zis, prinsului Paul de Lambrino).

Mulţi îl acuză de trădare şi pe Regele Mihai, pentru arestarea mareşalului Ion Antonescu, pe care l-a predat comuniştilor români şi apoi sovieticilor. De arestarea efectivă s-a ocupat generalul Constantin Sănătescu, şeful Casei Regale, fost coleg de şcoală militară cu mareşalul Antonescu, care, drept răsplată, a fost numit şeful primului guvern constituit după întoarcerea armelor.

Trebuie să tragem învăţămintele de rigoare din toate aceste trădări. Mai ales că există multe similitudini cu nefastul şi ruşinosul an 1940: o clasă politică divizată, necompetentă, coruptă şi neputincioasă în mare parte, o populaţie derutată şi dezamăgită, o armată insuficient pregătită şi dotată. Iar şeful statului, culmea tot de origine germană, precum şi principalii reprezentanţi ai camarilei sale nu prea dau dovezi la lume că ar fi animaţi, înainte de toate, de servirea intereselor naţionale.

Doamna Gianina Şerban:

"Înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale în Bucureşti nu rezolvă problema tăierilor de păduri în teren!"

România deţine o suprafaţă importantă acoperită cu păduri. Răspândirea acesteia este pe mai multe judeţe, de aceea avem instituţii care au ca scop stoparea tăierilor ilegale de păduri, conservarea acestora şi înfiinţarea de noi suprafeţe împădurite. Avem nevoie de un aer curat, nepoluat şi de fauna şi flora specifică acestor zone.

Înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale ar reprezenta un pas mare în lupta cu mafia pădurilor, însă aceasta va avea sediul în Bucureşti. Cel puţin 85 de posturi vor fi deschise pentru această instituţie, menită să apere pădurile alături de Gărzile Forestiere teritoriale care duc lipsă de personal, pregătire adecvată şi aparatură de ultimă generaţie.

Vă reamintesc că anual dispar zeci, poate chiar sute de hectare de pădure din România, mai precis dispare plămânul verde al României. Dispar bogăţiile naturii care au fost păstrate şi conservate sute de ani, poate chiar mii. Odată cu dispariţia pădurilor, dispar sute de specii de vieţuitoare şi plante, toate convieţuind cândva în acelaşi ecosistem.

În ultima vreme, salariile de la Garda Forestieră au fost majorate, în încercarea de a remedia şi chiar stopa fenomenul tăierilor ilegale şi al traficului de lemn din România. Partidele aflate la guvernare au sperat şi încă mai speră că aceste salarii majorate vor încuraja angajaţii să lucreze mai mult, mai profesionist şi să nu se mai lase pradă unor tentaţii în schimbul vânzării lemnului din România. Şi suntem de acord cu acest raţionament.

Aşadar, eu înţeleg că vă grăbiţi să înfiinţaţi instituţii peste instituţii de control, însă adevărata bătălie se duce în teren, nu la Bucureşti, în birou. Consider că avem nevoie de oameni bine pregătiţi, de o legislaţie bine pusă la punct, în care să nu existe vid legislativ, să avem aparatură de ultimă oră, utilaje performante şi, nu în ultimul rând, de sancţiuni dure pentru cei care încalcă legea.

Atât eu cât şi colegii mei din partidul AUR susţinem întărirea gărzii forestiere şi a tuturor instituţiilor de resort care au ca obiect protecţia mediului, lucrăm constant la găsirea celor mai bune soluţii legislative, ne luptăm ca oamenii din teren să îşi facă treaba cu demnitate şi profesionalism şi să venim în sprijinul cetăţenilor acolo unde aceste instituţii ale statului nu bagă de seamă furturile care se petrec chiar în localităţile acestora.

Poziţionarea AUR este însă împotriva alocării unor posturi de specialişti în silvicultură în cadrul Gărzii Forestiere Naţionale care vor sta la Bucureşti, în loc să stea în teritoriu ca să monitorizeze cu atenţie activitatea. Suntem împotriva nepotismelor şi a integrării oamenilor apropiaţi partidelor aflate la conducere, adică nu încurajăm sinecurile de partid.

Trebuie să înţelegem, într-un final, că lupta privind protecţia mediului, dar mai ales a pădurilor, se duce în teren, nu în birou. Aşadar, dacă tot alocaţi posturi, acestea trebuie alocate acolo unde sunt cele mai multe infracţiuni silvice, acolo e nevoie de specialişti, pentru că de multe ori suprafaţa acoperită de un singur angajat este de câteva hectare, chiar zeci de hectare.

În concluzie, avem nevoie de păduri, avem nevoie de specialişti, avem nevoie de instituţii care să vină cu adevărat în sprijinul cetăţenilor şi al mediului înconjurător, fără de care nu am putea să ne desfăşurăm activităţile zilnice, nu în sprijinul unor interese personale sau ale unor grupuri de interese.

Cu siguranţă, mediul înconjurător merită mult mai mult!

Domnul Kulcsár-Terza József-György:

"Afară cu ungurii din ţară! Legalizat în România"

Domnule Iohannis, sau aş putea spune tovarăşul Iohannis, România este departe de Europa, România este departe de a fi un stat de drept.

Securitatea, pe care o sprijiniţi, funcţionează şi în zilele noastre.

În justiţie sunt aduse sentinţe definitive politic, dar şi etnic. Da, spun bine şi etnic, fiindcă sunt oameni care au stat sau stau în închisoare numai pentru că sunt maghiari.

Genocidul contra secuilor şi maghiarilor din România este în toi - fiindcă genocid se numeşte, conform dreptului internaţional, durerea sufletească comună a unei comunităţi. Vă bateţi joc de Ţinutul Secuiesc, de steagul şi imnul acestuia, iar acum legalizaţi xenofobia!

Oare ce urmăriţi? Controlaţi justiţia, acum şi sportul, acum ce mai urmează? Bisericile? Demolaţi bisericile creştine maghiare, dacă aveţi curaj, dar vă spun, acest meci n-o să-l câştigaţi!

Observ că nu prea cunoaşteţi istoria secuilor şi a saşilor, drept urmare, ar trebui să vă fac cadou o carte cu biserici fortificate săseşti, poate vă prinde bine!

Puterii din umbră de la Bucureşti îi transmit şi îi atrag atenţia: Uşor, calm, ne-aţi supărat destul! Ajunge, cuţitul ne-a ajuns la os!

Şi să nu uitaţi, Ţinutul Secuiesc a fost, este şi va fi!

10 martie a fost Ziua Libertăţii Secuieşti.

Autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială şi suveranitatea României şi nu încalcă Constituţia ţării. Dorim libertate înăuntrul graniţelor României, autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, libertate pentru Poporul Secuiesc!

Autonómiát Székelyföldnek, szabadságot a székely népnek!

Domnul Lilian Scripnic:

"România şi interesele ei"

Comasarea forţelor NATO în jurul Mării Negre are ca scop declarat păstrarea siguranţei zonale. Dislocarea bazelor americane pe teritoriul României, cât şi prezenţa trupelor armate de elită americane, asigură, în teorie, siguranţa militară în zonă.

Implicarea dinamică a României în acţiunile NATO o transformă într-un membru activ care aduce, după sine, beneficii, responsabilităţi, dar şi riscuri. Riscuri pentru că acţiunile României din zona NATO o transformă într-o ţintă mai mult sau mai puţin legitimă pentru adversarul său.

Acest lucru ar trebui să dea de gândit celor care au destinele acestui popor în mâini, pentru că, din păcate, astăzi, când vorbim de o confruntare armată, nu ne raportăm doar la câteva clădiri distruse, ci la distrugeri şi dezastre pe scară largă, cumulate cu victime omeneşti şi multe daune materiale cauzate de folosirea tehnologiilor militare foarte avansate.

Avem exemplul nefericitei Ucraine, ţară care are unele oraşe efectiv rase de pe faţa pământului, precum oraşul Marinka sau oraşe care au suferit daune masive, precum Herson, Mariupol sau Soledar.

Din nefericire, guvernanţii noştri nu sunt în stare să asigure o poziţie diplomatică inteligentă, care să apere interesele naţionale. Aceştia, în frunte cu preşedintele Klaus Iohannis, servesc pe tavă toate resursele şi capabilităţile ţării, ignorând nevoia de siguranţă a românilor, fără să negocieze diplomatic şi în interes naţional poziţia geostrategică a ţării, ei acţionează după cum li se dictează.

Un exemplu de politică pusă în slujba propriei naţiuni o reprezintă diplomaţia Ungariei şi a Poloniei. Acestea sunt de apreciat, pentru că interesul naţional prevalează, fiind chiar în interiorul comunităţii europene şi al NATO.

Nu ştim cum se va sfârşi acest conflict din Ucraina. Noi ajutăm poporul ucrainean, dar minoritatea română din Ucraina nu este sprijinită.

Inconştienţa politicienilor a creat mereu războaie, în care au avut de suferit şi ţări terţe, aşa cum este România acum, în contextul acestui conflict ucrainean care nu ne aparţine. Am ajutat şi susţinut un stat vecin, Ucraina, aşa cum am putut şi am ştiut mai bine, stat care, nici în acest moment, prin acţiunile sale faţă de noi, nu ne dă senzaţia că ne-a devenit prieten.

În schimb, acţiunile noastre de ajutor pentru Ucraina ne-au plasat în vizorul Rusiei, fapt pentru care am şi fost avertizaţi.

Care sunt semnalele că nu suntem într-o situaţie foarte optimistă?

La o distanţă foarte mică de graniţa cu Ucraina se află cele mai bine pregătite trupe ale armatei americane.

Cu puţin timp înainte de a începe conflictul dintre Ucraina şi Rusia, cea mai mare companie petrolieră americană, Exxon, a plecat din România.

Compania Ford a plecat de la Craiova, lăsând fabrica în posesia turcilor.

Acum, se pregăteşte să plece şi compania americană CarLine.

Mă întreb, dacă toate aceste lucruri sunt, sau nu, întâmplătoare?

Secretarul General NATO declară că posibilitatea extinderii conflictului poate fi o certitudine şi că este oricând gata să apere România.

În acest context, am dreptul, atât eu, cât şi oricare alt cetăţean al acestei ţări, să mă întreb în ce măsură NATO va interveni să ne apere, ţinând cont de Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic:

"Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individual sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord".

Fragmentul în care se menţionează că răspunsul NATO la un atac asupra unui stat membru poate fi orice acţiune care se consideră necesară, pe noi, românii, ne înspăimântă.

Sper ca înţelepciunea dumneavoastră să prevaleze în favoarea intereselor naţionale ale României, astfel încât, indiferent de ceea ce ne rezervă viitorul, să putem trece peste această perioadă nefastă, evitând riscurile majore!

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

România are al patrulea cel mai mare şomaj în rândul tinerilor din Uniunea Europeană. Această realitate demonstrează necesitatea adoptării măsurilor pe care Partidul Social Democrat le-a susţinut de fiecare dată, cum ar fi: scutirea de impozite pentru salariile mici, acordarea deducerilor şi a unor facilităţi agenţilor economici care înfiinţează noi locuri de muncă.

Măsurile luate, odată cu revenirea PSD la guvernare, pentru combaterea activă a şomajului şi stimularea ocupării, au dus, anul trecut, la o creştere cu 60.000 a locurilor de muncă subvenţionate de stat. Programul prin care statul susţine timp de 12 luni salariul minim brut pentru angajatul pe care un agent economic îl menţine minim 18 luni a avut ca efect şi angajarea a peste 14.000 de tineri. Această măsură a contribuit şi la creşterea numărului contractelor de muncă, astfel că, coroborat cu alte măsuri din domeniul muncii, acesta a ajuns să fie consistent mai mare decât cel al pensiilor, ceea ce înseamnă şi o capacitate sporită de asigurare a sustenabilităţii sistemului public de pensii.

Piaţa forţei de muncă rămâne, totuşi, afectată de fenomenul de îmbătrânire a populaţiei active. Acest lucru se întâmplă şi din cauza exodului masiv al forţei de muncă tinere spre ţările din vestul Europei, astfel, trebuie să susţinem proiectele prin care creşte atractivitatea locurilor de muncă din România pentru această categorie de populaţie.

În programul de guvernare pe care PSD îl pregăteşte, în perspectiva rocadei premierilor din luna mai, tinerii vor rămâne o prioritate, şi astfel de programe se vor extinde.

Reducerea şomajului în rândul tinerilor trebuie să fie o prioritate pentru orice stat european, cu atât mai mult pentru noi, care ne-am confruntat de-a lungul timpului cu un exod al forţei de muncă, aşa că vă îndemn să susţineţi toate programele de stimulare a creării de noi locuri de muncă pentru tineri, dar şi programele de calificare şi recalificare profesională!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Susţinerea economică este soluţia pentru sprijinirea eficientă a Republicii Moldova!"

În aceste momente Republica Moldova trece printr-o perioadă foarte periculoasă nu doar pentru ordinea sa constituţională, ci şi pentru traseul său european, un deziderat manifest al cetăţenilor de peste Prut! Această afirmaţie nu este deloc hazardată, mai ales dacă luăm în considerare cele mai recente declaraţii ale ministrului apărării din Republica Moldova, care afirma că "ţara noastră se află în mijlocului unui război hibrid".

Consider că gradul de alertă al statului român trebuie să fie unul maxim faţă de ce se petrece în această perioadă în ţara vecină, fiindcă în fiecare zi vin tot mai multe informaţii despre eforturile Rusiei de a destabiliza ordinea socială şi constituţională din Republica Moldova. Am urmărit şi eu, cu foarte multă îngrijorare, ultimele comunicări ale serviciilor de informaţii de peste Prut referitoare la sume de bani destinate unor agitatori care să provoace tulburări sociale. Aceasta este o dovadă foarte clară a intenţiei de a răsturna guvernul moldovenesc ales legitim.

Mai mult, sunt din ce în ce mai multe raportările conform cărora structuri de dezinformare ale Rusiei, aşa numitele "ferme de troli", depun eforturi considerabile de "albire", în spaţiul public, a unor personaje sau chiar partide politice cu agendă făţiş rusă.

Obiectivul Rusiei în Republica Moldova este de a instaura, prin destabilizare socială, un guvern marionetă care să fie supus intereselor Moscovei, indiferent de dorinţa sau aspiraţiile cetăţenilor moldoveni. Motivele sunt de ordin strategic: o Republică Moldova liberă şi pe parcurs european va produce în rândul cetăţenilor obişnuiţi o prosperitate pe care Rusia nu are cum să o ofere moldovenilor; în al doilea rând, un guvern marionetă la Chişinău ar putea lucra împreună cu autorităţile nerecunoscute oficial din Transnistria pentru a provoca destabilizări în Ucraina. Această atragere indirectă a Republicii Moldova într-un conflict armat ar pune în pericol statutul de neutralitate a ţării vecine şi, prin urmare, ar putea deveni forţat o ţintă "legitimă" a Federaţiei Ruse.

Vă solicit atenţia şi implicarea în această situaţie problematică din Republica Moldova. De această dată îmi permit să prezint şi una dintre soluţiile considerate de specialişti printre cele mai eficiente, de a sprijini eforturile actuale ale ţării vecine. Cea mai eficientă modalitate de contracarare a încercărilor de destabilizare a Republicii Moldova este sprijinul economic al UE şi, implicit, al României. Republica Moldova trebuie sprijinită prin toate mijloacele posibile şi prin eforturi intense de ajutorare economică. Doar astfel cetăţenii moldoveni pot vedea în România şi în Uniunea Europeană acel liman spre care să fie motivaţi a se îndrepta.

Întreaga propagandă rusă încearcă să speculeze nemulţumirile moldovenilor arătând cu degetul spre Occident drept cauză principală a răului din această parte de lume. Ceea ce omit ruşii intenţionat este să spună că "lumina de la Răsărit" este incomparabil mai palidă şi mai fragilă economic decât oricare dintre ţările Uniunii Europene. Nu este suficient ca fraţii de peste Prut să privească spre România şi să afle că PIB-ul pe cap de cetăţean român este semnificativ mai mare ca cel al Rusiei. Este nevoie de investiţii şi sprijin efectiv din partea noastră în Republica Moldova: începând de la gaze naturale şi electricitate, infrastructură şi până la educaţie liceală şi universitară, proiecte de cercetare în ştiinţe şi cultură.

Dacă ar fi să alegem domeniul în care ar trebui să accelerăm sprijinul pentru Republica Moldova, atunci acela ar trebui să fie sectorul energetic pentru a rupe dependenţa vecinilor noştri de gazele şi electricitatea din Rusia. Actualul guvern derulează deja proiecte în această direcţie, însă eforturile noastre trebuie să fie susţinute. Evident, nu trebuie să uităm şansa extraordinară pe care o poate da Autostrada Unirii (A8), mai ales sectorul Iaşi-Ungheni, cu prelungire către intersecţia cu Autostrada Moldovei (A7).

Stimaţi colegi, situaţia din Republica Moldova nu este o glumă şi nici un "deranj" superficial. O ţară extrem de apropiată de România, nu doar istoric, ci şi ca aspiraţii, este în real pericol. Vă reamintesc faptul că în Republica Moldova sunt peste 600.000 de oameni care au şi cetăţenie română! Practic, 25% din populaţia Republicii Moldova are şi cetăţenie română, iar aceşti români trebuie să fie în prim planul îngrijorărilor de securitate pe care Statul Român trebuie să le ia în considerare faţă de cetăţenii săi.

Domnul Ioan Mang:

"Profitul unor companii nu trebuie să devină paguba statului român"

Iniţiativa recentă şi deloc singulară a unui lanţ de supermarketuri, de a renunţa la casierii umani şi de a-i înlocui cu case de marcat automatizate, adică roboţi, a creat reacţii diverse în rândul opiniei publice, dintre cele mai polarizante.

Au fost, desigur, cei care au văzut în asta, cu toată pasiunea de care erau în stare, un semn al progresului care ar trebui salutat şi acceptat necondiţionat. Mai suntem şi cei care vedem în miile de concedieri potenţiale la nivel naţional, acesta fiind doar începutul, o provocare despre care suntem obligaţi să discutăm cu calm, dar să discutăm!

Pentru că decizia respectivei companii, care plăteşte sau nu taxe şi impozite în România - nu am aceste informaţii - nu este despre progres, este, în schimb, despre bani şi despre profit.

Concret, respectivul sau respectivele lanţuri de supermarketuri, iar asta într-un singur domeniu, urmând şi altele, îşi optimizează costurile şi îşi cresc profitul generând şomaj. Dintr-o dată, profitul lor, crescut, devine paguba statului, pentru că oamenii lăsaţi fără loc de muncă vor trebui ajutaţi, sprijiniţi, pe o durată de timp mai mică sau mai mare.

Iar atunci, şi este prima întrebare pe care o ridic: dacă activitatea - pe româneşte, munca - respectivilor roboţi nu este impozitată, din banii cui se vor plăti mii de indemnizaţii de şomaj? Din banii celor care susţin aşa-zisul progres cu orice preţ?

Nu putem accepta ca profitul unor companii să devină paguba statului, adică a tuturor românilor! Nu putem accepta ca aceste firme care, încă o dată, nu ştiu câte taxe şi impozite plătesc în România, să genereze şomaj şi să nu contribuie cu nimic la rezolvarea problemelor pe care le creează în goana lor după un profit mai mare!

Întrebarea nu este, şi ar fi păcat să ne lăsăm antrenaţi în discuţii inutile, dacă roboţii vor fi consideraţi oameni - temă cu care s-a pierdut deja mult timp şi la Washington şi la Bruxelles -, ci dacă munca efectuată de aceştia trebuie sau nu impozitată. PSD spune clar, da!

Nu este normal ca unele companii să rămână cu profitul, iar românii cu paguba!

A doua întrebare, cu care închei, pentru că vom avea ocazia să mai discutăm când vom dezbate Legea educaţiei, este: Cum ne pregătim pentru valurile de concedieri care ne vor lovi tot mai mult în viitor, prin tot ce se numeşte robotizare, automatizare, digitalizare şi, desigur progres?

Companiile nu trebuie puse la zid automat, ci trebuie invitate la dialog, trebuie să aflăm nu doar ce intenţii au, pentru că ele sunt clare, ci şi ce nevoi umane estimează că vor avea, astfel încât sistemul de educaţie să le întâmpine şi să genereze angajaţi care cu greu, sau într-un timp mai lung, pot fi înlocuiţi de roboţi, în diversele lor forme.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Dialogul şi cooperarea sunt pilonii soluţionării dosarului Bîstroe"

Bîstroe este un dosar vechi de aproape 20 de ani pe masa relaţiilor bilaterale româno-ucrainene. De aceea, orice discuţie pe marginea acestui subiect trebuie avută cu toate datele reale şi oficiale pe masă, iar declaraţiile alarmiste, populiste, care urmăresc alterarea relaţiilor bune pe care România le are astăzi cu Ucraina, în special în contextul războiului şi genocidului întreprins de Rusia în ţara vecină, trebuie combătute cu raţiune şi apel la afirmaţii rezervate, până aflăm clar datele problemei.

Întâlnirea trilaterală, care a avut loc în portul Ismail şi la care au participat reprezentanţii României, Ucrainei şi Comisiei Europene, a adus câteva evoluţii importante pe subiectul Bîstroe. Rezultatele acestei întâlniri arată că poziţia Partidului Naţional Liberal, pe subiectul canalului Bîstroe, a fost una înţeleaptă şi eficientă. În locul retoricii gălăgioase, am propus o abordare pragmatică, iar acest lucru a însemnat beneficii pentru România.

De asemenea, merită remarcat că prezenţa noastră la Bruxelles şi UE ne asigură un arbitraj important în soluţionarea rapidă a unor astfel de probleme. Conform ministrului mediului, Tánczos Barna, nu a fost afectată biodiversitatea din Delta Dunării - în prezent - din cauza lucrărilor de dragare. Există un raport preliminar, în urma unor măsurători, pe 14 secţiuni transversale făcute strict pe braţul Chilia, pe o lungime de circa 100 km., care arată că nu sunt modificări substanţiale cauzate de dragări.

Un lucru foarte important obţinut de delegaţia României, condusă de liberalul Ionel Scrioşteanu, a fost asumarea, de către Ministerul Transporturilor, că prioritatea zero pentru facilitarea tranzitului de mărfuri dinspre Ucraina este creşterea capacităţii canalului Sulina, un obiectiv important, subliniat şi de reprezentanţii Comisiei Europene. Creşterea capacităţii canalului Sulina este un obiectiv de cel mai înalt interes pentru ţara noastră, măsurile ce urmează a fi luate în acest scop vizând modernizarea sistemului de balizaj, pentru a se putea naviga în condiţii de siguranţă pe timp de zi şi de noapte; creşterea numărului de piloţi; achiziţionarea de nave tehnice şi de software modern de management al traficului.

Ne aflăm într-o situaţie dificilă, în care, zilnic, mor militari şi civili, bărbaţi şl femei în războiul dus de Putin împotriva Ucrainei. Nu avem nevoie de inflamarea spiritelor. Orice diferend ar exista între noi şi vecinii ucraineni trebuie rezolvat cu diplomaţie şi calm, ceea ce şi face România în acest moment.

Domnul Marian Mina:

"PSD nu este de acord cu propunerea PNL de a tăia banii de pensii cu 20%"

Trei magnifici de la PNL, Florin Cîţu, Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină, după ce au guvernat România în mod catastrofal, cu impact pe termen lung pentru economie şi viaţa românilor, tocmai au depus în Parlament un proiect de lege pentru reducerea cu 5%, de la 1 ianuarie 2024, a contribuţiei de asigurări sociale. Au găsit ei soluţia pentru creşterea nivelului de trai şi o vântură în stânga şi în dreapta, că nu le-o votează PSD!

Nimic despre cum a explodat datoria publică în 2020, când au fost la guvernare. Nimic despre cum, într-un an, Guvernul Cîţu s-a împrumutat cu o treime din cât s-au împrumutat toate celelalte guverne în 30 de ani. Nimic despre achiziţiile inutile, din banii românilor, a milioane de vaccinuri, ci numai despre populism practicat fără scrupule.

În mod evident, PSD nu poate fi de acord sub nicio formă cu propunerea PNL de a tăia banii de pensii cu 20%. Măsura PNL, de a reduce contribuţia (CAS) cu cinci puncte procentuale, ar avea ca efect tăierea bugetului de pensii şi diminuarea pensiilor viitoare cu 20%. O astfel de măsură ar produce o catastrofă în sistemul de pensii şi ar destabiliza cu totul bugetul de stat pe termen lung. De aceea, PSD se va opune categoric acestui demers, lipsit de orice fundament economic.

În ceea ce priveşte reducerea impozitării muncii, PSD susţine fără rezerve o astfel de măsură, în special în cazul salariaţilor cu venituri mici şi medii, care contribuie cel mai mult la creşterea economică.

Dar acest obiectiv nu trebuie realizat prin tăierea bugetului de pensii cu 20%, ci prin aplicarea unei taxe de solidaritate de 1% asupra marilor companii, care astăzi plătesc un impozit mai mic decât orice IMM din România. Dar PNL nu vrea să atingă cu o pană marile averi. Ei ţin cu bogaţii!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Digitalizarea, instrument de reformare"

Pentru a atinge scopul reformelor şi dezvoltării, ne-am propus mai multe direcţii de acţiune. Am văzut clar intenţia de a schimba modul de funcţionare al societăţii de la rădăcină, prin noile legi ale educaţiei. Am văzut intenţia de a tăia pârghiile dependenţei de energie cu statele vecine, prin valorificarea propriilor resurse şi prin adoptarea treptată a politicilor de mediu europene. Pentru a îndeplini obiectivul nostru, de a accesa cât mai multe fonduri din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi a reuşi să implementăm reformele care ştim că vor transforma ţara noastră într-un stat modernizat, cu un aparat administrativ eficient, ne-am axat, în ultimul timp, asupra unei componente ce a devenit vitală în orice context social - digitalizarea.

De la începutul anului şi până acum, am reuşit să fim martorii unei premiere nu numai pentru Europa, ci şi în lume: primul consilier guvernamental care foloseşte inteligenţa artificială. Proiectul ION constituie dovada clară că România este capabilă de a seta un trend la nivel global, folosirea IA în procesul de guvernare. Implicaţiile acestei iniţiative sunt incomensurabile, de la transparentizarea procesului de consultare a populaţiei, la centralizarea unui procent semnificativ din grijile şi problemele cetăţenilor, la înlăturarea obstacolului care a perturbat guvernarea ţării noastre încă de la finele secolului trecut: corupţia. Avem în faţă şansa de a fi noi exportatorii unui proiect inovativ care va uşura procesul decizional. Avem şansa de a demonstra că avem deschiderea şi viziunea de a integra practici noi şi a construi politici publice cu adevărat relevante pentru cât mai mulţi români.

Au existat numeroase critici adresate proiectului şi iniţiatorilor săi, fapt ce demonstrează incapacitatea anumitor persoane de a accepta parcursul actual al societăţii în care tehnologia este indispensabilă. ION se află în faza de învăţare, moment în care cetăţenii îi transmit gândurile şi doleanţele lor, urmând să fie procesate şi sintetizate pentru a fi transmise ulterior prim-ministrului sub formă de rapoarte. Ca orice proiect-pilot, nu vorbim încă de o formă perfectă. Sunt convins că cercetătorii vor găsi moduri de îmbunătăţire. Dar să respingi o astfel de iniţiativă în totalitate, înseamnă să negi oportunitatea ţării de a se dezvolta.

Un alt demers important se referă la protejarea mediului şi la depistarea timpurie a oricăror activităţi care ar pune în pericol una dintre cele mai preţioase resurse ale oamenilor - aerul. Înţelegând momentul-cheie în care ne aflăm, în care nu ne mai permitem să ezităm nicio secundă în privinţa politicilor de mediu, avem nevoie de măsuri cât mai categorice pentru protecţia lui. Cea mai recentă iniţiativă vizează operaţionalizarea de către Garda de Mediu a 46 de sisteme aeropurtate (drone) dotate cu senzori şi echipamente specifice activităţii de inspecţie şi control. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a semnat contractul de furnizare a acestor sisteme în calitate de Lider de Parteneriat, indicând clar intenţia de extindere a infrastructurii de control a calităţii aerului. Suntem convinşi că acest demers se va dovedi esenţial pentru formularea cât mai rapidă a unui răspuns la activităţile de poluare, bazat pe informaţiile obţinute de pe teren cu ajutorul dronelor.

Sper că vom ajunge cu toţii cât mai rapid la concluzia că dezvoltarea înseamnă schimbare, iar reticenţa în faţa acesteia este un semn de slăbiciune, de indiferenţă faţă de progresul României. Sunt mândru de iniţiativele demarate de coaliţia de guvernare şi cred că ar trebui să le întâmpinăm cu entuziasm şi cu nerăbdare în perioada ce urmează!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Discutarea proiectelor legilor educaţiei în şedinţa de Guvern este un pas important pentru aprobarea acestei reforme importante, incluse în PNRR. După avizarea şi aprobarea lor în Guvern, proiectele de lege vor ajunge în Parlament, unde vor fi dezbătute şi completate, după caz.

Legile educaţiei au fost prezentate în primă lectură în şedinţa de guvern, iar premierul Nicolae Ciucă a cerut ca nu mai târziu de şedinţa din 23 martie, să se aprobe la nivelul Guvernului pachetul de legi şi să fie înaintat Parlamentului spre dezbatere şi adoptare.

Reforma din domeniul educaţiei urmăreşte mai multe obiective, care vor genera mai multe beneficii pentru sistemul de învăţământ din România.

Combaterea abandonului şcolar este o prioritate pentru PNL, iar în noile legi ale educaţiei sunt prevăzute măsuri concrete pentru realizarea acestui obiectiv. Pachetul de legi a intrat, astăzi, în dezbaterea guvernului.

Începând cu anul şcolar 2023-2024, mai mulţi elevi vor beneficia de o masă sănătoasă la şcoală. Cel puţin un milion de copii şi adolescenţi vor fi incluşi în program, şi, pentru a îndeplini acest obiectiv, investiţia a fost majorată la 2,5 miliarde de lei. Măsura este parte a Planului Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Şcolar.

De asemenea, este înfiinţat Programul Naţional de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU), prin care se urmăreşte creşterea retenţiei studenţilor în instituţiile de învăţământ superior. Vor fi implementate politici şi practici de reînmatriculare a studenţilor, de tipul "A doua şansă" şi va fi dezvoltat un instrument de monitorizare a tranziţiei către învăţământul superior şi de avertizare timpurie a abandonului universitar.

Noua lege a educaţiei aduce un grad mai mare de transparenţă în procedurile decizionale din forurile de conducere ale universităţilor. Sunt vizate hotărârile de senat, ale comisiilor de administraţie, ale comisiilor de etică, chiar până la nivelul consiliilor facultăţilor. Toate acestea vor fi considerate acte de interes public şi vor fi postate pe site-urile instituţiilor de învăţământ.

Rectorul va întocmi de acum un raport anual de activitate, care va conţine şi o prezentare a stării în care se găseşte universitatea în momentul respectiv. Acest document administrativ va avea un caracter public şi va respecta aceleaşi reguli precum hotărârile conducerii.

Centrarea învăţământului superior pe studenţi este un element central al Legii educaţiei din mediul universitar. Astfel, reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti vor fi incluşi în procesele de decizie de la vârful universităţilor, ca principali beneficiari ai procesului de învăţământ.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Prin eforturile conjugate ale PSD, necesare întăririi Parteneriatului Strategic, România nu va avea probleme energetice"

Ştim cu toţii că, la finele anului trecut, la Palatul Cotroceni, a fost semnat, în prezenţa preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un acord între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi.

Acest tratat se fundamentează pe interesele celor patru state pentru consolidarea securităţii energetice naţionale şi regionale şi pentru conectivitatea în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potenţialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică şi creşterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic naţional.

Convenţia cvadrilaterală interguvernamentală oferă cadrul financiar şi tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România şi Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră, şi, ulterior, pentru deplasarea acesteia către Ungaria şi restul Europei, prin sistemul european de tranzit. Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei, convenite între Uniunea Europeană şi Republica Azerbaidjan, fiind, concomitent, un proiect de tip flagship pentru Georgia, ca parte a Strategiei EU "Global Gateway".

După momentul din decembrie 2022 şi având în vedere preocuparea constantă a PSD pentru bunăstarea întregii populaţii pe termen mediu şi lung, am intensificat, la nivel parlamentar, întrevederile cu noii noştri parteneri.

Preşedintele Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, cu care a discutat despre dezvoltarea a trei proiecte energetice majore care vor transforma ţara noastră într-un factor-cheie regional în asigurarea securităţii energetice a Europei. Primul dintre acestea vizează contractul de achiziţie a unui miliard de metri cubi de gaze, începând de luna viitoare pentru un an de zile, iar cel de-al doilea se referă la transportul de gaz lichefiat şi la construirea a două terminale la Marea Neagră. Cel de-al treilea proiect are ca obiectiv principal dezvoltarea infrastructurii cablului submarin prin Marea Neagră, necesar transportului energiei verzi, via România, din Marea Caspică spre Europa.

La rândul meu, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, am purtat o nouă rundă de discuţii cu parlamentarii georgieni în perspectiva accentuării parteneriatului strategic, atât de necesar ţării noastre. Relaţiile dintre România şi Georgia, din ultimii ani, au beneficiat de un impuls puternic odată cu lansarea parteneriatului strategic bilateral, motiv pentru care este în interesul nostru să menţinem acest ritm. Trebuie să subliniez că, printre priorităţile agendei bilaterale, figurează şi susţinerea aspiraţiilor euroatlantice ale Georgiei.

Aşadar, atenţia deosebită pe care PSD o acordă, la fiecare nivel decizional, pentru realizarea securităţii energetice a României va contribui, în mod semnificativ, să progresăm şi să atingem dezideratul independenţei energetice naţionale.

Pentru PSD este foarte important ca populaţia să ştie că ţara noastră este sigură şi din punct de vedere al resurselor energetice, în prezentul context internaţional nesigur. Noi milităm pentru creşterea capacităţilor de producţie de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale şi majorarea structurilor de depozitare, astfel încât să fie asigurate, fără probleme, necesităţile actuale şi viitoare, atât ale oamenilor, cât şi ale mediului de afaceri.

De asemenea, PSD îşi doreşte realizarea de noi investiţii în eficienţa energetică şi îmbunătăţirea infrastructurii energetice, mai ales în perspectiva celor 1,4 miliarde de euro pe care România îi va primi în urma intrării în vigoare a Planului "REPowerEU". Această strategie, agreată la nivelul Uniunii Europene, are ca scop reducerea dependenţei energetice a ţărilor membre faţă de Rusia. În acest context, statul român, prin intermediul miniştrilor liberali ai energiei şi investiţiilor şi proiectelor europene, poate solicita Comisiei Europene introducerea unui nou capitol în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, destinat acestui domeniu.

Dacă aceste fonduri nerambursabile vor fi atrase, ele vor veni în completarea sumei deja primită de ţara noastră prin PNRR, pentru atingerea obiectivelor legate de eficienţa energetică şi îmbunătăţirea infrastructurii energetice. Prin intermediul acestor sume de bani vor putea fi amortizate cheltuielile guvernamentale destinate creşterii producţiei de energie regenerabilă, cele cu investiţiile din sectorul gazelor naturale sau pentru eficienţa energetică. Mai mult, ar putea fi decontate finanţările acordate sprijinului destinat gospodăriilor populaţiei, precum şi dezvoltării şi eficientizării energetice a IMM-urilor şi microîntreprinderilor vulnerabile.

PSD pune un accent deosebit şi pe dezvoltarea considerabilă a sectorului energiei nucleare. Iar acest obiectiv poate fi mai uşor atins, având în vedere că acest program european prezintă ca element de noutate şi astfel de posibilităţi de finanţare.

Închei subliniind că PSD nu are doar soluţii şi pentru acest sector de activitate, ci contribuie substanţial, prin gesturi diplomatice concrete, la atingerea dezideratului independenţei energetice naţionale pentru un interval de timp cât mai extins.

Domnul Sorin Năcuţă:

"Eficienţa energetică a clădirilor, un obiectiv esenţial pentru Europa şi România"

Uniunea Europeană a încheiat, vineri, un acord pentru a reduce consumul final de energie, cu 11,7% până în 2030, un obiectiv care va ajuta la combaterea schimbărilor climatice şi la limitarea utilizării de către Europa a combustibililor fosili.

Sectorul european al clădirilor este responsabil pentru 40% din consumul final de energie şi 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Revizuirea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor aduce cerinţe noi de promovare a infrastructurii de electromobilitate şi de introducere de tehnologii inteligente în clădiri, accentuând dimensiunea de sănătate publică şi de calitate a vieţii pentru utilizatorii clădirilor.

Prin transpunerea Directivei 2018/844/UE în legislaţia naţională, apare obligativitatea proprietarilor de a asigura echiparea clădirilor noi, precum şi a clădirilor existente, care sunt supuse unei renovări majore, cu sisteme de contorizare inteligentă, sisteme de reglare a temperaturii şi de management al utilităţilor, puncte de reîncărcare şi infrastructura necesară pentru vehiculele electrice şi infrastructura de parcare dedicată bicicletelor.

În Romania sunt peste 8.300.000 de clădiri, din care cele mai multe sunt construite înainte de 1990 şi care au pierderi energetice de 2-3 ori mai mari decât clădirile moderne. Măsurile de eficienţă energetică pot reduce cu pană la 40% consumul de energie al unei clădiri. Energia termică pentru încălzire şi apă caldă reprezintă aproximativ 70% din consumul unui imobil rezidenţial. Prin izolarea termică şi prin implementarea unor soluţii eficiente de încălzire, consumul de energie poate fi redus la jumătate.

Atingerea obiectivului de reducere a consumul final de energie, propus de Uniunea Europeană, va necesita ca ţările să renoveze milioane de clădiri pentru a reduce risipa de energie. Majoritatea clădirilor europene fiind încălzite cu combustibili fosili, măsura este crucială pentru eforturile UE de combatere a schimbărilor climatice. Ţările îşi vor stabili propriile obiective naţionale neobligatorii - iar Comisia Europeană se angajează că le va sprijini prin mecanismele financiare, precum cel de Redresare şi Rezilienţă, REpowerEU, sau Planul de Coeziune 2021 - 2030. Până în 2030, ţările europene vor trebui să economisească în medie 1,49% din consumul final de energie pe an şi să accelereze procesul de reabilitare a clădirilor publice, renovând cel puţin 3% din suprafaţa totală a acestor clădiri, în fiecare an.

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România a avut la dispoziţie 2,2 miliarde de euro pe componenta C5 - Valul Renovării, fonduri importante, dar insuficiente pentru România, pentru atingerea acestor obiective europene.

România are propriile programe pentru reabilitarea locuinţelor şi pentru eficienţa energetică, precum Casa energetică, Programele Rabla, Programul Naţional de reabilitare termică şi creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, reglementat prin O.U.G. nr. 18/2009, sau Programul naţional privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice, dar, din diverse motive, ele funcţionează cu mari întârzieri şi cu lipsă de fonduri, descurajând procesele de implementare.

România va trebui să facă un efort consistent pentru operaţionalizarea acestor programe şi să aloce mai multe fonduri pentru reabilitarea clădirilor, transportul durabil şi eficienţa energetică, pentru atingerea obiectivelor asumate împreună cu Uniunea Europeană, dar şi pentru asigurarea sănătăţii şi confortului cetăţenilor, creşterea siguranţei la riscurile seismice şi protejarea mediului.

Domnul Nicolae Giugea:

"Fără o capitalizare rapidă a agriculturii, legumele rămân pe câmp şi fructele neculese!"

Marile economii agricole ale Uniunii Europene sunt capitalizate puternic. Fermierii deţin utilaje agricole moderne, logistică şi echipamente performante, iar produsele lor ajung nu numai în magazinele din ţările respective, ci şi pe mesele românilor. Chiar dacă statele dezvoltate dispun de o asemenea capitalizare, agricultura tot are nevoie de forţă de muncă pentru culegerea recoltelor, în special în zona fructelor şi legumelor puternic perisabile. De exemplu, zilele trecute, urmăream o statistică din Italia, ţară cu o agricultură competitivă, cu produse de calitate, care se bazează pe 385 de mii de lucrători străini, aduşi din peste 100 de state ale lumii. Mă întreb, oare de câţi lucrători ar fi avut nevoie fermierii italieni, dacă nu ar fi avut cele mai performate utilaje agricole în realizarea culturilor şi mai ales în culegerea lor? Răspunsul îl cunoaştem cu toţii. Cel puţin de zece ori mai mult.

Este foarte adevărat faptul că unii fermieri din ţara noastră au reuşit, prin eforturi proprii, să investească în tractoare, utilaje, sisteme de sortare şi alte echipamente pentru a produce mai eficient şi pentru a-şi valorifica mai bine producţia. Aceştia sunt, de regulă, fermierii mai mari, care cultivă câteva hectare bune şi care reuşesc, măcar o dată pe an, să îşi îmbogăţească stocul de utilaje cumpărând din străinătate echipamente, de cele mai multe ori deja uzate, pentru că nu au bani pentru unele noi. În cazul fermierilor mici şi mijlocii lucrurile sunt mult mai complicate.

Oricui îi pasă de soarta celor care muncesc în agricultură ar trebui să meargă în livezi sau în câmpie nu doar când se munceşte cultura, ci şi atunci când roadele sunt gata de cules. Cea mai mare problemă pe care o au fermierii noştri este că nu au forţă de muncă disponibilă pentru a culege recolta, pentru că tinerii la sat sunt tot mai puţini şi pentru că la noi cartoful, ceapa sau morcovul se recoltează în continuare cu sapa şi găleata, nu mecanizat.

De asemenea, nu trebuie să pierdem din vedere şi faptul că atractivitatea muncii în agricultura românească este scăzută pentru lucrători, motiv pentru care, nu de puţine ori, cantităţi importante de fructe rămân în pomi şi tone de legume sunt întoarse sub brazda plugului.

Această diagnoză a agriculturii româneşti este cunoscută şi la nivelul Ministerului Agriculturii, însă de acolo nu vine către noi decât o linişte asurzitoare. Am înţeles cu toţii că gălăgioşii din USR au compromis dezvoltarea sistemului de irigaţii prin PNRR. Dar nu am auzit în ultimul an ca Ministerul Agriculturii să lanseze programe curajoase, care pot fi finanţate din fonduri nerambursabile, prin care fermierii români să poată să achiziţioneze elemente de capital care să compenseze deficitul de forţă de muncă din domeniul agricol.

Vreau să cred că nu vom mai traversa încă un an în care Ministerul Agriculturii află de la ştirile TV că e secetă în ţară, că porcii şi păsările ajung la groapa de gunoi, şi nu la rafturi, că fermierii români nu au nici cu cine să culeagă recoltele şi nici unde să le vândă, şi că cei mai mulţi ies în pagubă.

Domnul Nicu Niţă:

"700 milioane de lei pentru procesatori!"

Declaraţia mea politică se referă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.154/2002 privind instituirea unei scheme de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor şi a grăsimilor, a produselor lactate şi a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă.

Votul acordat în cadrul Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor vizează modificarea ajutorului de stat care va permite beneficiarilor să ceară şi restul sumelor alocate, în cuantum de 700 milioane de lei, rămase necheltuite în anul 2022.

Astfel, prin această propunere ne dorim ca procesatorii să aibă o nouă şansă să ceară cele 700 milioane de lei rămase necheltuite până la sfârşitul anului 2022, din schema de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor şi a grăsimilor, a produselor lactate şi a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă.

Până în acest moment, Ministerul Agriculturii a transmis că plăţile către procesatori au fost în sumă de 229.642.604 lei din plafonul total aprobat de 985 de milioane lei.

În urma votului acordat, urmează ca Ministerul Agriculturii să notifice Comisia Europeană pentru a transmite modificările votate privind categoriile de beneficiari, termenele şi alte aspecte, urmând ca, în funcţie de răspunsul Comisiei, să se poată acorda acest sprijin.

Grantul financiar maxim acordat deja procesatorilor s-a ridicat la 500.000 euro per beneficiar, condiţionat de constituirea unor stocuri de materie primă pentru procesare, astfel: 14.280 tone de grâu, sau 14.280 tone porumb, sau 9.615 tone de floarea-soarelui, sau 10.000 tone lapte crud materie primă, sau, pentru obţinerea de furaje combinate, 15.600 tone constituite din grâu şi/sau orz şi/sau porumb şi/sau soia şi/sau rapiţă. Nu au existat condiţionalităţi privind originea materiilor prime.

Schema se va aplica pe întreg teritoriul României, până la data de 30 iunie 2023, şi se cumulează cu orice alte scheme de sprijin finanţate de la bugetul de stat şi având aceleaşi costuri eligibile identificabile.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Intrarea PSD-ului la guvernare a dus la creşterea investiţiilor în economia locală, la reducerea datoriei publice şi la sprijinirea companiilor româneşti"

Odată cu intrarea PSD-ului la guvernare şi preluarea Ministerului Finanţelor a început un consistent proces de refacere a echilibrelor macroeconomice.

Pe de o parte este vorba de creşterea investiţiilor nete realizate în economia României, cu 8,5% în anul 2022, faţă de anul 2021, conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică. Astfel s-au înregistrat majorări în toată industria construcţiilor, de la lucrări noi, dezvoltări, modernizării, reconstrucţii, utilaje, mijloace de transport, până la servicii şi cheltuieli în domeniile conexe.

Pe de altă parte, s-a constatat o reducere a deficitului bugetar concomitent cu scăderea ponderii datoriei publice în PIB. Toate acestea au fost realizate în acelaşi timp cu acordarea unor stimulente economice susţinute tot de miniştrii de resort social-democraţi, de până la cinci ori mai mari decât în perioada precedentă, 2020-2021, când datoria publică explodase, de la 37% din PIB, la cât o lăsase PSD în anul 2019, la 49,9% din PIB, la finalul guvernărilor Orban - Cîţu.

Această evoluţie bună, peste aşteptări, a dus PIB-ul la 1.412,5 miliarde de lei, fapt ce a determinat o diminuare considerabilă a ponderii datoriei publice în PIB, de la aproape 50% în decembrie 2021, la 47,2% în decembrie 2022. Cel mai important este că redresarea echilibrelor macroeconomice s-a produs în condiţiile în care economia şi populaţia au fost sprijinite la cote fără precedent. În anul 2022, ponderea tuturor stimulilor şi sprijinului economic şi social s-a ridicat la 6% din PIB.

În cele descrise anterior se încadrează şi schema de sprijin iniţiată de Ministerul Economiei, pentru creşterea competitivităţii firmelor româneşti. Această măsură este definitorie pentru acţiunea sistematică a PSD de a guverna astfel încât să crească rezilienţa şi performanţa companiilor autohtone. Până la finalul acestei luni vor fi semnate acordurile de implementare efectivă, prin care mai multe companii importante din industria prelucrătoare primesc, sub formă de grant, câte 200.000 de euro pentru creşterea competitivităţii.

Rezultatele economice bune de anul trecut, raportate acum de Institutul Naţional de Statistică, îşi au originea inclusiv în sprijinul sistematic asigurat prin pachete de programe şi ajutor de stat ţintite de iniţiativele şi măsurile promovate de parlamentarii şi miniştrii PSD, care au dus la multiplicarea şi plusvaloarea investiţiilor locale.

În prezent, preocuparea noastră este de a susţine programe prin care să reducem inflaţia, cât mai repede, sub 10%. Acesta este un obiectiv major, asumat de PSD încă de anul trecut, când a insistat şi, într-un final, a reuşit să plafoneze şi să reinstituie preţul reglementat la energie. Vom sprijini Ministerul Finanţelor să intervină cu măsuri active pentru reducerea cât mai consistentă a inflaţiei. Cu certitudine, în acest an, România va avea din nou o inflaţie doar cu o singură cifră.

În perioada următoare, obiectivul meu, ca membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, este acela de a susţine combaterea activă a şomajului şi stimularea ocupării locurilor de muncă, prin scutirea de impozite pentru salariile mici, acordarea de deduceri, facilităţi pentru companiile care înfiinţează noi locuri de muncă, aşa cum au procedat şi până în prezent miniştrii social-democraţi care se ocupă de acest domeniu. Măsurile luate odată cu revenirea PSD la guvernare au dus anul trecut la o creştere cu 60.000 a locurilor de muncă, din care circa 14.000 au fost ocupate de tineri. Este vorba de programul prin care statul susţine timp de 12 luni salariul minim brut pentru angajatul pe care un angajator îl menţine minim 18 luni. De asemenea, în programul de guvernare pe care-l pregăteşte acum PSD, în perspectiva rocadei premierilor, tinerii vor rămâne o prioritate, şi astfel de programe se vor extinde.

Mai avem multe măsuri şi programe de implementat, însă, ca de fiecare dată, ne ţinem promisiunile şi angajamentele şi adoptăm toate iniţiativele şi soluţiile normative care să conducă la creşterea nivelului de trai pentru toate categoriile sociale şi profesionale.

Domnul Alexandru Popa:

"Investiţiile nete în economia românească au crescut cu 8,5% în anul 2022"

Am spus în repetate rânduri că economia românească are nevoie de investiţii pentru redresare şi consolidare! Iată că Partidul Naţional Liberal şi Guvernul Ciucă au reuşit, în aceşti ani, să crească ritmul investiţiilor în economie, fapt confirmat de Institutul Naţional de Statistică, care arată că investiţiile nete în economia românească au crescut cu 8,5% şi au fost de 150 miliarde de lei în anul 2022.

Trebuie spus că aceste investiţii reprezintă o adevărată gură de oxigen pentru economia României, care reuşeşte în aceste vremuri tulburi, marcate de multiple crize, să funcţioneze optim, fără a fi grav afectată de turbulenţele de la nivel mondial.

Vă asigur, pe această cale, că Executivul Ciucă ştie că doar printr-un amplu program de investiţii vom putea contribui din plin la creşterea nivelului de trai al fiecărui român şi că acest lucru este posibil doar prin măsuri atent gândite pentru consolidarea capitalului autohton, pentru atragerea de investiţii străine şi pentru absorbţia eficientă de fonduri europene. Ştim că doar prin astfel de măsuri vom putea proteja în mod real locurile de muncă din ţară şi vom putea da companiilor româneşti capacitatea de a crea altele noi!

Este important de menţionat, în acest context, că motorul economiei noastre nu mai stă în consum, aşa cum era până acum, ci se bazează pe investiţii şi pe competitivitatea capitalului românesc. Astfel, potrivit indicatorilor de profil, în trimestrul al treilea al anului trecut, investiţiile au contribuit cu 3,8% în creşterea PIB, iar consumul cu 2,5%, ceea ce reprezintă una dintre cele mai importante realizări economice ale Guvernului. În acest sens, prin bugetul alcătuit pe anul în curs, Guvernul Ciucă a alocat un buget record pentru investiţii, reprezentând un procent de 7,2% din PIB, respectiv 110 miliarde de lei, asta după ce, anul trecut, Executivul a alocat cea mai ai mare sumă din ultimii 32 de ani pentru investiţii, de aproximativ 90 de miliarde de lei. Mai trebuie precizat că, în 2022, creşterea economică a României a fost de 4,8%, fiind egală cu întregul PIB al ţării din urmă cu 20 de ani şi mai mare decât estimarea iniţială de 4,6%.

Având în vedere contextul economic internaţional dificil, stabilitatea şi predictibilitatea asigurate de Guvernul Ciucă sunt vitale pentru economie, iar toate datele pe care le-am prenzentat confirmă, încă o dată, că actualul guvern face ceea ce trebuie pentru a asigura economiei României o creştere solidă în perioada următoare!

Prin noi înşine pentru România!

Doamna Ana-Loredana Predescu:

"SOS, Cetăţuia Braşov!"

În calitate de reprezentant al municipiului Braşov, dar mai cu seamă, în calitate de cetăţean român, crescut şi educat în spiritul tradiţiilor şi culturii acestei ţări, care se bucură de veritabile resurse naturale şi monumente cu o valoare incontestabilă în patrimoniul cultural românesc, mă prevalez de această oportunitate pentru a-mi manifesta regretul şi stupoarea cu privire la degradarea unui edificiu istoric şi un simbol al Braşovului, anume, Cetăţuia Braşov.

Cetăţuia Braşov este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Braşov, cu o istorie de peste 500 de ani, de care turiştii, care vin să viziteze oraşul, nu s-au putut bucura încă din anul 2015, când a fost intentată acţiune în instanţă pentru revendicarea imobilului în proprietatea municipiului Braşov, de la o societate comercială privată.

Cetăţuia Braşov a fost declarată proprietate publică a statului, iar de la momentul acela s-au întreprins demersuri şi solicitări către guvern pentru a pune la dispoziţia şi administrarea municipiului Braşov imobilul cu valoare istorică, cu scopul de a începe lucrările de consolidare.

Este revoltător că atât justiţia, cât şi guvernanţii acestei ţări pot dormi liniştiţi, ştiind că cele mai de preţ valori, aparţinând patrimoniului cultural al României, se degradează şi fac obiectul ping-pongului birocratic, dar şi al intereselor sau dezintereselor care amplifică procesul de dezintegrare, atât din punct de vedere cultural, social cât şi economic.

Conchid prin a trage un semnal de alarmă tuturor actorilor implicaţi în acest proces de a accelera demersurile de reabilitare şi de a face posibilă vizitarea acestui simbol naţional românesc de către turişti, iar, totodată, să nu permită ca moştenirea noastră culturală să fie distrusă!

Doamna Raisa Enachi:

"De ce Enel doreşte să se retragă de pe piaţa românească?"

În prezent, ENEL este unul dintre cei mai mari jucători din industria de furnizare a energiei electrice şi a gazelor din România, având peste 3,1 milioane de clienţi în anul 2021. Compania italiană are o prezenţă puternică pe piaţa din România şi desfăşoară o serie de activităţi în ţară, inclusiv distribuţia de energie electrică şi de gaze, producţia de energie electrică din surse regenerabile, dar şi servicii de eficienţă.

Enel operează în toate segmentele de piaţă, de la clienţii casnici şi micii întreprinzători, la companii mari şi industrii. De asemenea, Enel a investit semnificativ în modernizarea reţelelor de distribuţie şi a infrastructurii de producţie, precum şi în dezvoltarea de capacităţi noi de energie regenerabilă în România.

Ne aflăm în situaţia în care, pentru a treia oară, Compania italiană Enel şi-a exprimat dorinţa de a pleca din România. De data aceasta, cel mai probabil, aceştia vor pleca până la sfârşitul anului acesta, urmând ca toţi cei 3 milioane de clienţi să fie transferaţi către alţi furnizori. Grupul energetic a anunţat că această măsură a fost luată în urma unor noi strategii, având în vedere că noile legi privind domeniul energiei au dus la o scădere de 270 milioane de euro în rândul performanţelor financiare ale companiei. Se vehiculează ideea cum că PPC (Power Public Corporation) va fi cea care va prelua clienţii, dar există şi alte variante în cazul unui scenariu negativ, astfel că un furnizor de ultimă instanţă (FUI) va prelua activele grupului Enel.

Desigur că o dată cu plecarea unui furnizor precum Enel, se va crea o anumită tensiune şi panică în rândul cetăţenilor, rolul nostru fiind acela de a îndepărta aceste neînţelegeri ce vor apărea. Aşadar, ar trebui să fie o transparenţă în acest proces de transferare de la un furnizor la altul, astfel încât fiecare cetăţean să ştie cum trebuie să procedeze şi ce opţiuni are.

Prin opţiuni, ne referim la posibilitatea schimbării furnizorului încă de pe acum, cu toate că un astfel de proces durează până la 30 de zile, fiind promise anumite schimbări privind acest proces de transferare până la sfârşitul anului 2022. Cu ajutorul unei platforme online, termenul s-a prelungit până în anul 2026, deşi au fost investite 4 milioane de euro în acest proiect. Proiectul presupunea schimbarea furnizorului în doar 24 de ore.

Preşedintele Enel a fost ambiguu în privinţa motivului pentru care vor renunţa la România, ce pune această decizie sub semnul întrebării. Care sunt adevăratele motive pentru care aceştia pleacă? Acesta a anunţat că nu reglementările Guvernului sunt cele ce i-au determinat să ia această măsură, dar putem fi siguri de acest aspect? Reprezentanţii statului ar trebui acum să pună la cap un plan de idei să împiedice această plecare, nu să o accepte pe principiul că un alt furnizor o va prelua.

Cu toate acestea, în general, companiile pot lua decizii strategice de a-şi restructura afacerile şi de a-şi concentra resursele pe operaţiunile lor cheie sau pe pieţele mai profitabile. De asemenea, schimbările legislative sau reglementările din domeniu pot influenţa deciziile companiilor de a-şi modifica strategia sau de a-şi retrage afacerile dintr-o anumită piaţă.

În acest context, este posibil ca Enel să ia în considerare posibilitatea de a-şi schimba strategia de afaceri în România sau de a-şi restructura operaţiunile. Ţara noastră are nevoie de cât mai mulţi investitori! Unde vom ajunge dacă permitem unuia dintre cei mai mari furnizori să plece?

Doamna Maria Stoian:

"Dinamizarea învăţământului dual, o şansă extraordinară pentru viitorul tinerei generaţii"

Pachetul noilor legi ale educaţiei naţionale, iniţiat şi asumat de PNL, prevede schimbări fundamentale în ceea ce înseamnă buna desfăşurare a activităţii în învăţământul preuniversitar şi în învăţământul superior, îndeosebi în ceea ce priveşte conştientizarea elevilor şi studenţilor asupra importanţei proceselor educaţionale.

Una dintre modificările substanţiale aduse de cele două proiecte legislative este revitalizarea schemei de funcţionare a învăţământului dual. În prezent, România are o imperioasă nevoie de oameni bine pregătiţi, specializaţi şi capabili, în multe domenii de activitate în care ne confruntăm cu o acută lipsă de forţă de muncă, atât din cauza exodului în străinătate, cât şi a neatractivităţii salariale.

Prin noile legi, mediul educaţional va colabora activ cu cel economic, oferind avantaje tuturor părţilor implicate. Astfel, liceele tehnologice şi facultăţile vor forma consorţii, alături de agenţii economici interesaţi şi autorităţile publice locale, pentru a oferi părţii teoretice predate la cursuri şi o componentă practică, care echivalează cu experienţa profesională.

Reconsiderarea învăţământului dual va avea multiple efecte pozitive, atât pentru sistemul educaţional, cât şi pentru economia naţională şi, în mod special, pentru tinerii aflaţi la început de drum în viaţă, care doresc să se califice în meserii dorite pe piaţa muncii, sigure şi bine plătite.

Ieşirea acestor specialişti de pe băncile liceelor va avea o serie de avantaje imediate. În primul rând, absolvenţii învăţământului obligatoriu îşi vor găsi mult mai uşor un loc de muncă, deoarece sunt deja pregătiţi pentru cerinţele angajatorilor, prin contactul timpuriu cu mediul de lucru în care îşi vor desfăşura activitatea. În al doilea rând, diploma de absolvire a unui liceu tehnologic sau cea de licenţă de la terminarea facultăţii vor avea o greutate mult mai mare pe piaţa muncii, tocmai prin prisma specializării tinerilor în domenii căutate pe piaţă, care se confruntă cu un deficit considerabil. Nu în ultimul rând, consolidarea învăţământului dual, dezvoltarea şi existenţa profesioniştilor pe segmente diferite de activitate vor conduce la reducerea semnificativă a şomajului în rândul tinerilor.

Un alt deziderat urmărit prin proiectele de lege ale învăţământului preuniversitar şi superior vizează susţinerea cercetării din domeniul educaţional. Astfel, bursele de cercetare, formare postuniversitară şi postdoctorală au fost majorate, studenţii urmând să primească suma de 800 de euro lunar. Această majorare va avea ca efect creşterea numărului studenţilor care doresc să se axeze pe cercetare, pentru ca, la finalul studiilor, să avem un număr cât mai mare de specialişti în acest domeniu vital dezvoltării şi modernizării României.

Indiscutabil, avem nevoie de clarificările legislative aduse de acest pachet de act normativ, în multe aspecte legate de funcţionarea educaţiei, precum organizarea învăţământul special, guvernanţa învăţământului preuniversitar, statutul personalului didactic, transparenţa instituţională, etica universitară, abandonul şcolar etc..

Consider extrem de important faptul că noile prevederi care vor administra educaţia naţională, la toate nivelurile, vizează reglementarea învăţământului axat pe elev, respectiv student, astfel încât şcoala românească să producă, într-o majoritate covârşitoare, minţi luminate, cu gândire logică, şi nu roboţi de învăţat pe de rost.

Sunt convinsă că proiectele legislative ale educaţiei vor fi îmbunătăţite în cadrul dezbaterilor parlamentare din zilele următoare, astfel încât orice scăpare sau disfuncţionalitate să fie corectată, pentru ca, în final, să adoptăm un pachet de legi care să contribuie esenţial la evoluţia generală pozitivă a societăţii şi la decizia acestora de a-şi desfăşura activitatea profesională în interiorul ţării.

Doamna Elena Stoica:

"Reînvăţarea bunului-simţ"

Odată cu progresul incredibil al tehnologiei şi cu depăşirea secolului vitezei, românii, noi, cu toţii, ne îndepărtăm tot mai accentuat de preceptele sănătoase de odinioară.

La prima vedere, ar putea fi hilar să abordezi un subiect aparent fără nicio legătură cu politica. Mă opresc însă la abordarea vieţii de tip nou a românilor, pentru că ea are, indiferent de diferenţe, mai multe tangenţe cu viaţa politică decât ne-am imagina aparent.

În prezent, oamenii suferă de boala stresului, un flagel care acaparează vieţile tuturor, în egală măsură. Stres, stres, stres şi iar stres! Dacă întrebi, toată lumea are o explicaţie. Loc de muncă, şomaj, probleme diverse, pierderi, boală, căsătorie, divorţ, concediu, viaţă, într-un cuvânt totul se traduce prin stres. Practic, suntem stresaţi că existăm! Stresul este realmente un flagel recunoscut ca atare de către specialişti, de pe urma căruia pot apărea complicaţii privind starea de sănătate şi climatul emoţional al omului, de natură a ne afecta mult mai grav decât suntem tentaţi să credem.

Întrebarea care trebuie pusă este una relativ simplă: de ce suntem stresaţi? Sau, mai corect spus, de ce suntem stresaţi acum, şi nu am fost stresaţi în vremurile trecute, când parcă, subjugaţi de comunism, aveam fiecare dintre noi mult mai multe lipsuri - libertatea, libera circulaţie, dreptul la expresie şi de a spune ce gândim, şi câte şi mai câte. Paradoxal, atunci nu se cunoştea această boală a stresului! Culmea, oamenii erau mult mai liniştiţi, optimişti şi încrezători. Acum, în zilele noastre, după ce am trecut şi de secolul vitezei, nu ne mai putem imagina viaţa fără calculator, laptop, telefon inteligent, acces la orice informaţii dorim şi de oriunde din lume, reţele de socializare, aplicaţii, softuri şi multe alte cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Suntem dependenţi de aceste "jucării", care însă sunt zadarnice când vine vorba de întoarcerea la origini, la geneză, la Dumnezeu....

Nu mă pot erija într-un specialist, dar cred că există câteva explicaţii corecte din punct de vedere logic, trăite de mine de-a lungul timpului. În primul rând, este vorba de educaţie. Pe vremurile acelea hulite, nu exista copil care să nu meargă de mic la slujbă, în sfânta biserică, cel puţin duminica. Atunci, toată lumea ştia să spună cele trei expresii magice, pe nedrept uitate acum, în mileniul avangardist al modernismului: "poftim", "te rog" şi "mulţumesc"! Tot atunci, dacă greşeam, ne era uşor să spunem "scuză-mă", sau "te rog să mă ierţi", fără să te simţi în inferioritate că ai recunoscut un adevăr. În vremurile nu de foarte demult, copiii învăţau rugăciunile aşa cum învaţă cei de azi jocurile pe calculatoare şi console de ultimă generaţie... Erau multe îngrădiri şi restricţii, dar cu siguranţă era mai uşor şi mai sănătos de trăit, mai ales la ţară, unde s-a născut veşnicia, sper să nu dispară...

În zilele noastre, toate s-au schimbat. Este pozitiv că încă se construiesc biserici, dar mă doare că din ce în ce mai puţini români se duc să se reculeagă în acestea! Nu cred că astfel de schimbări bruşte sunt bune pe termen lung! Nu cred că nu mai trebuie să avem educaţie, cultură, morală, civism şi Dumnezeu. Nu vreau să cred că nu mai trebuie să ştim rugăciunile copilăriei şi că nu mai putem spune "te rog", "mulţumesc" sau "iartă-mă"! Şi, de asemenea, nu trebuie să uităm că biserica noastră strămoşească a fost cea care ne-a călăuzit în momentele de cumpănă pentru a supravieţui, a rezista şi a spera într-o viaţă mai bună.

Progresul tehnologiei a fost direct proporţional cu regresul spiritual al românilor! Din nefericire, am reuşit să "importăm" doar aspectele negative din Occidentul mult visat şi adulat, iar tradiţiile noastre sănătoase, moştenite de mii de ani, le-am părăsit cu desăvârşire, până când a trebuit să vină moştenitorul Coroanei britanice, actualul Rege Charles, să ne deschidă ochii...

Din păcate, criza morală prin care trece deja de prea mult timp societatea românească are reverberaţii directe şi în lumea politică. Lipsa de valori spirituale a făcut ca oameni cu serioase probleme de respectare a legii să încerce să "calce totul în picioare" pentru a se cocoţa în nişte funcţii nemeritate, în Parlament şi Guvern, spre exemplu, iar căderea a fost pe măsură. Aşa ceva nu este permis în statele cu democraţii consolidate, unde există bine statuată instituţia renunţării, a demisiei sau a recunoaşterii din faşă a vinovăţiei.

Dincolo de cele amintite, ne mai lipseşte ceva ce am avut: bunul-simţ! Orice om politic trebuie să aibă o relaţie cu cetăţenii, bazată pe bun-simţ. Bunul-simţ înseamnă să promiţi ceea ce se poate realiza. Bunul-simţ înseamnă să obţii consimţământul oamenilor pentru ceea ce vrei să faci. Bunul-simţ înseamnă să nu pretinzi, ca administraţie sau guvernare, de la cetăţeni mai mult decât pot ei să ofere. La fel cum bunul-simţ înseamnă să-ţi stabileşti priorităţile în funcţie de priorităţile cetăţenilor.

Bunul-simţ nu se învaţă la şcoală, poate nici acasă. El ţine de autoeducaţia fiecăruia dintre noi! Pentru a ne face bine, ca oameni, ţară şi neam, ar trebui să-l reînvăţăm!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

După cum bine ştim cu toţii, fondurile europene reprezintă o şansă istorică pentru România. Din păcate însă, Guvernul Ciucă, beneficiar de pensii speciale şi plagiator, preferă să angajeze împrumuturi cu dobânzi foarte mari, care au ajuns şi la 8 - 9% zilnic, îndatorând generaţii întregi de români, în loc să cheltuiască miliardele de euro disponibile prin PNRR!

Ca să vă faceţi o idee, în acest moment, România are la dispoziţie 80 de miliarde de lei, din care n-a cheltuit niciun leu, chiar dacă această sumă colosală ar putea îmbunătăţi major calitatea vieţii cetăţenilor: aproape 30 de miliarde de lei sunt prin PNRR, 29 de miliarde prin politica de coeziune, 18 miliarde prin politica agricolă şi 2 miliarde prin fondul pentru tranziţie justă pentru regiunile carbonifere în tranziţie, adică pentru Valea Jiului.

Pe de altă parte, vă mai ofer un exemplu al incapacităţii acestui guvern şi a întregii coaliţii de guvernare, PNL - PSD - UDMR, doar ca să puteţi înţelege că, dacă nu poate fura, actuala clasă politică preferă să trimită banii înapoi la Bruxelles, decât să facă ceva bun cu ei pentru noi, toţi ceilalţi, care, practic, le plătim salariile, pensiile speciale şi toate celelalte beneficii, care, în loc să-i apropie de nevoile aceste ţări, îi distanţează şi mai mult!

Revenind, ţara noastră a primit, până acum, o prefinanţare de 13%, care înseamnă 3 miliarde de euro şi încă o primă tranşă de 3,5 miliarde. Deci, în total, au intrat 6,5 miliarde de euro în vistieria statului, bani care, evident, trebuie cheltuiţi pe bază de facturi. Ştiţi, oare, care este suma cheltuită până acum? Vă spun eu: 150 de milioane de euro pentru casele de marcat electronice!

România are nevoie de o nouă clasă politică. Vechea generaţie de politicieni şi-a atins limitele nonvalorii, timp de 30 de ani nu au reuşit să facă nimic bun pentru ţară! Din 2024, Alianţa pentru Unirea Românilor va schimba fundamental modul în care se face politică în România!

Domnul Vasilică Toma:

"Educaţia copiilor noştri trece la şi altele?!"

Cred că niciunul dintre noi nu mai are nevoie de vreun argument sau explicaţie privind importanţa capitală a proiectului legilor educaţiei.

De săptămâni în şir, am solicitat ministrului educaţiei să acorde importanţa ce li se cuvine legilor educaţiei şi să ofere cadrul necesar pentru transparenţă, dialog şi consultare. Şi, evident, tot ce am primit, şi eu, şi toţi elevii, cadrele didactice şi părinţii, a fost exact contrariul!

Nu ştiu din ce motive s-a ales ca unele dintre cele mai importante legi pentru un stat să fie tratate cu o asemenea încăpăţânare şi înverşunare în a le desconsidera şi a le transforma într-un fiasco care va impacta atât generaţii întregi de elevi, cât şi întreg viitorul muncii, şi modul în care va arăta ţara noastră peste ani.

Aşa cum am atras atenţia până în prezent, numeroase aspecte ale acestor proiecte au nevoie urgentă să fie îmbunătăţite. Odată cu analiza şi dezbaterea lor în Parlament, vreau să vă atrag atenţia asupra unuia în special, şi anume, desfăşurarea orelor în schimburi.

Aşa cum ştiţi, în numeroase unităţi de învăţământ din ţară, clase întregi învaţă nu în două schimburi, ci ajung chiar la 3 sau 4. Or, o minimă educaţie - revenim la educaţie!- ne spune că din punct de vedere psihopedagogic acest lucru este complet dăunător la adresa acestor copii, de diverse vârste, care sunt nevoiţi să meargă la şcoală, să se concentreze, să înveţe şi să-şi regleze întregul program de viaţă în funcţie de un program şcolar care începe la ore la care ar trebui să se odihnească, să mănânce sau să facă alte activităţi care să le ofere acel echilibru absolut necesar pentru sănătatea lor fizică, emoţională şi mentală, şi posibilitatea de a creşte şi dezvolta sănătos.

Educaţia trebuie să însemne posibilitatea oferită fiecărui copil de a se forma armonios şi în echilibru ca om. Nu putem şi nu avem voie să omitem exact scopul său fundamental! Iar noi, ca legiuitori, avem responsabilitatea de a ne asigura că întregul cadru legislativ oferă condiţiile cele mai bune prin care educaţia îşi poate atinge scopul în deplin acord cu respectarea, garantarea şi promovarea drepturilor copilului şi principiului interesului superior al său.

De aceea, în continuarea demersurilor mele, fac şi pe această cale un apel, cât se poate de hotărât, către doamna ministru al educaţiei, doamna Ligia Deca, de a elimina din proiectul legilor educaţiei posibilitatea ca, din anul şcolar 2023-2024, elevii să mai desfăşoare cursuri în mai mult de două schimburi.

Este, consider eu, minimul de iniţiativă pe care un ministru, cu adevărat implicat şi dedicat domeniului pe care îl reprezintă, îl poate face pentru a se asigura că sistemul de învăţământ reflectă la modul real nevoile şi interesele copiilor noştri şi nu se transformă într-o formă fără fond dăunătoare.

Domnul Daniel Tudorache:

Silicon Valley Bank (SVB) s-a prăbuşit, vineri dimineaţă, după 48 de ore în care retragerile masive de bani şi o criză de capital au dus la al doilea cel mai mare faliment al unei instituţii financiare din istoria SUA.

SVB a fost un nume important pe segmentul finanţărilor acordate noilor companii din sectoarele emergente ale tehnologiilor înalte, criptomonedelor, biotehnologiilor sau din sectorul farmaceutic.

Declinul Silicon Valley Bank provine parţial din creşterile agresive de dobânzi decise de Rezerva Federală în ultimul an.

Pe măsură ce era banilor ieftini pare că se apropie de final, încep să se vadă tot mai multe fisuri în sistemul financiar global, iar unii investitori sunt îngrijoraţi că prăbuşirea neaşteptată a Băncii Silicon Valley (SVB) semnalează că pieţele mondiale ar putea fi în pragul unui punct de cotitură, ceea ce pune presiune pe sistemul financiar-bancar.

Ca urmare, acţiunile băncilor europene au înregistrat cel mai mare declin din ultimele nouă luni, afectate de îngrijorările investitorilor cu privire la sectorul bancar american.

Nu este exclus ca, în perioada următoare, să vedem şi alte bănci şi fonduri de investiţii, asociate în special zonei crypto, că vor intra în dificultăţi financiare pentru că, aşa cum spuneam încă de anul trecut, zona crypto va fi debuşeul ideal pentru eliminarea tensiunilor din pieţele financiare, umflate puternic de tipărirea de bani din pandemie.

Teoria economică spune că din inflaţie nu poţi ieşi decât prin recesiune. Astfel că, la un moment dat, cel mai probabil în 2025, după alegerile ce se vor ţine în multe ţări, vom vedea o criză puternică, adică şomaj, închideri de firme şi creşteri spectaculoase de taxe, inclusiv în România.

Domnul Varujan Pambuccian:

În anul 1988, oraşul Sumgait din Azerbaidjan a fost martorul unor evenimente tragice. Grupuri de azeri au atacat populaţia armeană din oraş, omorând şi jefuind fără ca miliţia să intervină. În zilele următoare, forţele armate au fost aduse pentru a impune ordinea. Bilanţul oficial a vorbit despre 26 de armeni şi 6 azeri care şi-au pierdut viaţa în acel conflict.

Cauza imediată a conflictului a fost mişcarea de autodeterminare a Karabakhului. În timp ce genocidul împotriva armenilor din 1915-1920 din Imperiul Otoman a fost motivat de ură şi discriminare religioasă, evenimentele din Sumgait şi din toţi anii care au urmat în Karabakh îşi au rădăcinile în politica Uniunii Sovietice de negare a ideilor de etnicitate, de religie şi de tragere a frontierelor interne ale URSS fără a ţine cont de structura etnică.

Conflictul din Karabakh şi violenţele din Sumgait nu pot fi ignorate. Ele perpetuează o ură iraţională între popoare şi religii şi distrug vieţile oamenilor din ambele tabere. De aceea, a fost înfiinţat Grupul OSCE Minsk pentru a media în conflict şi a ajuta la găsirea unei soluţii.

Creşterea instabilităţii în apropierea graniţei de est a Uniunii Europene, instabilitate dată de războiul din Ucraina şi de războiul îngheţat în jurul Karabakhului nu generează drame umanitare doar în regiunile în care au loc, nu produc doar instabilitate economică şi politică, ci pun în pericol întreaga graniţă de est a Uniunii. De aceea, accelerarea procesului de mediere a grupului de la Minsk este crucială.

În timp ce deplângem violenţele de acum 34 de ani din Sumgait, cu gândul la cei care au murit atunci şi la familiile lor, facem un apel la ţările membre ale Grupului OSCE Minsk pentru a aborda cu toată responsabilitatea un conflict care a mocnit în toată perioada comunistă, a izbucnit în 1988 şi pare a nu se încheia. Blocada recent instituită de Azerbaidjan asupra coridorului Lacin fiind încă un pas care duce la escaladarea acestuia.

Domnul Vasile Nagy:

"De ce exploatarea gazelor de şist ar trebui interzisă în România"

Exploatarea gazelor de şist a fost subiectul unor dezbateri aprinse în România, în ultimii ani, din cauza impactului său asupra mediului, asupra sănătăţii umane şi economiei locale. Deşi această metodă de extracţie a gazelor naturale poate fi extrem de profitabilă pentru companiile care o utilizează, există şi numeroase probleme asociate cu aceasta, precum:

Poluarea apei - Procesul de fracturare hidraulică implicat în exploatarea gazelor de şist necesită injecţia unui amestec de apă şi substanţe chimice în sol pentru a sparge rocile şi a elibera gazul. Acest amestec poate contamina apele de suprafaţă şi subterane, care sunt critice pentru fauna, flora şi pentru alimentarea cu apă a comunităţilor umane.

Poluarea aerului - Exploatarea gazelor de şist poate duce la emisiile de gaze cu efect de seră şi de alte substanţe nocive pentru sănătatea umană, precum şi la poluarea zgomotului şi a prafului.

Dezastrele ecologice - În timpul exploatării gazelor de şist pot apărea accidente ecologice, cum ar fi scurgeri de substanţe chimice sau scurgeri de gaze, care pot cauza daune ireparabile pentru mediu.

Distrugerea habitatelor naturale - Exploatarea gazelor de şist poate duce la distrugerea habitatelor naturale şi a ecosistemelor, ceea ce poate afecta negativ viaţa sălbatică şi poate perturba echilibrul ecologic.

Riscuri pentru sănătate - Expunerea la substanţe chimice şi la alţi poluanţi care pot fi eliberaţi în timpul procesului de fracturare hidraulică poate avea efecte negative asupra sănătăţii umane, cum ar fi probleme respiratorii, probleme digestive, tulburări neurologice şi cancer.

Toate acestea sunt motive importante pentru care ar trebui interzisă exploatarea gazelor de şist.

Dar există soluţii alternative la gazele de şist?

Există soluţii şi pentru a promova o dezvoltare mai durabilă a economiei?

Da, există!

Unele dintre aceste soluţii includ:

Promovarea energiei regenerabile - investiţiile în surse de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară, eoliană, hidro sau geotermală, pot înlocui gazele de şist şi alte surse de energie fosilă.

Eficientizarea energetică - îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor şi a industriei poate reduce cantitatea de energie necesară şi poate scădea consumul de gaze naturale.

Utilizarea gazelor naturale ca soluţie de tranziţie - gazul natural poate fi folosit ca o soluţie de tranziţie înainte de a se face trecerea la surse de energie regenerabilă.

Promovarea transportului electric - trecerea la vehicule electrice poate reduce consumul de combustibili fosili şi poate reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Promovarea economiei circulare - economia circulară poate reduce consumul de resurse şi poate îmbunătăţi eficienţa energetică prin reciclarea şi reutilizarea materialelor şi a energiei.

Aceste soluţii alternative pot aduce beneficii economice şi sociale pentru comunităţile locale, prin crearea de locuri de muncă şi prin reducerea impactului asupra mediului şi asupra sănătăţii oamenilor.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Adoptarea cu celeritate a legilor educaţiei este imperioasă"

Asigurarea accesului la educaţie reprezintă o chestiune ce ţine atât de garantarea unui drept fundamental cu care se nasc oamenii, cât şi de interesele pe care România, ca stat, le are în ceea ce priveşte educarea cât mai temeinică a populaţiei sale.

Săptămâna trecută a debutat cu o veste excelentă pentru studenţii şi absolvenţii români de studii de licenţă. În Monitorul Oficial al României a fost publicat ordinul ministrului privind aprobarea numărului total al lunilor de bursă, tipurilor de burse, duratei stagiului unei burse, domeniilor de interes ale României pentru care se acordă bursele şi a cuantumului burselor lunare în valută, pe ţări, în anul 2023, pentru bursele instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2023 privind acordarea burselor în străinătate pentru stagii de studii universitare de masterat şi de doctorat, pentru stagii postdoctorale şi de cercetare, cuantumul acestora situându-se între 1200 şi 2000 de euro pe lună, o şansă extraordinar de mare pentru tinerii noştri.

Tot săptămâna trecută, legile educaţiei au fost prezentate în primă lectură în şedinţa de guvern, fiind un pas esenţial pentru aprobarea acestei reforme importante, incluse în PNRR, urmând ca, cel târziu până pe 23 martie, să fie trimise Parlamentului României pentru dezbatere, completare şi adoptare. Astfel, prin proiectele legilor, educaţia urmează să fie adaptată fiecărui elev. Cadrele didactice vor avea un grad mai mare de profesionalism, ca urmare a introducerii necesităţii absolvirii unei forme de învăţământ superior pentru a intra pe post. Profesorii vor putea urma programe de îmbunătăţire a calităţilor pedagogice, iar inspectorii şcolari vor face evaluări şi vor semnala îmbunătăţirile necesare pentru creşterea calităţii în actul educaţional. Drept urmare, va creşte calitatea actului educaţional.

Nu în cele din urmă, reforma din educaţie oferă un răspuns la problema abandonului şcolar. În acest sens, Planul Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Şcolar va asigura o şansă la studiu pentru elevii din medii defavorizate. În sistemul universitar, Programul "A doua şansă" va identifica şi consilia studenţii cu risc de abandon şi va facilita reluarea studiilor de către cei care doresc să revină în facultate. Totodată, Programul "Masă sănătoasă" va funcţiona şi ca un stimulent social pentru elevii proveniţi din familii cu venituri reduse.

Partidul Naţional Liberal îşi doreşte adoptarea cât mai rapidă a acestor legi, deoarece avem nevoie de predictibilitate în actul educaţional - elevii, profesorii şi părinţii trebuie să ştie la ce să se aştepte din toamna următoare - şi aducerea acestuia la standardele anului 2023.

Domnul Ioan Vulpescu:

"România (a)culturală"

Recenta mea declaraţie politică pe tema transformării ICR într-o reţea de incompetenţă s-a viralizat. Dar nu mai mult decât strania apariţie a seratei muzicale de la ICR Londra, un musical tragic pentru purtătorii bunului-simţ. Poate că trifoiul Mociriţei e semn de noroc în unele culturi nordice, dar aici, în lumea de la răsăritul Europei, ghinioanele curg în lanţ. Proiectele ICR cad în ridicol, unul câte unul: de la Lisabona la Londra distanţa pare mai scurtă, de când filialele ICR suferă de aceeaşi boală, contra-cultura. Dacă la Lisabona "anul e pierdut", la Londra românii încearcă să trăiască insular, atât cât a mai rămas din el: nu se promovează cultura română în afară, ci se diseminează subcultura, între români.

Nu ştiam că ICR e o platformă pentru diaspora. Credeam, naiv, că e o punte între români şi publicul cultural al ţărilor în care se găsesc aceste filiale. Dar timpurile s-au schimbat, la fel şi fişele de post. Ca să fii director ICR trebuie să te pricepi să te dai în spectacol. Speţa ICR Londra are însă un montaj sublim, care face scurt-metrajul Mociriţei din Belgrave Square demn de Zmeura de Aur. De altfel, puteţi vedea imaginea specifică României de azi: un George Enescu decapitat, în prim plan, pe ritmuri de manele, un Enescu împietrit, aşezat pe un pian închis. De alături, Rapsodia unei epoci pe care nu a mai prins-o, răsună la arcuş: "De ce mă minţi?". Între timp, autoarea acestui moment a fost demisă, dar problema continuă. A fost tratat simptomul, nu cauza bolii.

Adevărul este că suntem minţiţi, că suntem reprezentaţi, că se fac eforturi pentru imaginea internaţională în plan cultural a României. Era un timp când Enescu spunea: "În lumea muzicii eu sunt cinci într-unul: compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor". Aşa şi cu ICR, dar altfel: în lumea largă, e "antivocaţie, contraselecţie, antitalent, contraimagine şi risipă". Pe scurt, o platformă pentru show-uri.

România nu mai e culturală nici măcar între români; manelizarea culturii e un stil de viaţă. Ridicolul e mai mare, mai apăsător decât credem. Iar chiotele de la final, aceste onomatopee entuziaste, sunt o mostră de grai românesc perfect, care se-aud cu puţin "noroc" până la Buckingham.

Staţi liniştiţi, nu ne va mai "peţi" nimeni, în curând, pentru niciun proiect şi niciun consorţiu, căci nu va mai şti nimeni de noi, dacă falsăm cultura la unison, oriunde ne ducem pe glob.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 150.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi: de la ora 10.00 la 11.00 dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 pauză; la 11.30 vot final, şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, la încheierea şedinţei de vot final, şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Liderii de grup, vă rog, dacă sunt modificări?

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Bună dimineaţa, colegi!

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

O să vă rog să cereţi acceptul plenului pentru a permite Comisiei pentru afaceri europene să-şi desfăşoare lucrările în paralel cu plenul. În momentul acesta se desfăşoară acolo audierea ministrului Boloş şi au agreat să prelungească audierea până se termină toate întrebările.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Moşteanu.

Vot, vă rog.

86 de voturi pentru, unul contra.

Adoptat.

Domnule Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să cereţi acordul plenului pentru ca membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură să se reunească şi să dezbată, în paralel cu plenul, PL-x 272/2022, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 32 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/1992 privind circulaţia pe drumurile publice.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului Simonis.

90 de voturi pentru, două voturi contra, o abţinere.

Adoptat.

Axinia Adrian-George.

Vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am acordul liderilor pentru a muta PL-x-ul de pe poziţia 66 pe 25. Este vorba de PL-x 587/2021 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000).

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Aveţi acordul liderilor pentru PL-x 587/2021, da?

Domnul Adrian-George Axinia:

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

OK.

Domnul Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cu acordul tuturor liderilor, vă rog să anunţaţi înscrierea pe ordinea de zi a PL-x 58/2023, la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Are raport depus.

După ce stafful va aduce raportul, rugămintea mea e să dezbatem acest proiect, dar să-l înscriem la punctul 10 în ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Cu acordul liderilor, PL-x 58/2023 este înscris pe ordinea de zi pe punctul 10.

21. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 469/2022.

Reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, prezentarea raportului, vă rog.

Domnule Huţucă?

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 6 septembrie 2022.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea unei scutiri indirecte de TVA pentru organizaţiile non-profit care realizează activităţi de construire, modernizare, reabilitare de spitale şi dotarea acestora cu echipamente, articole şi dispozitive medicale.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea...

Ilie Victor?

Vă rog.

Domnul Victor Ilie:

Este un proiect extrem de bun şi felicit iniţiatorii pentru scrierea acestuia.

Este nevoie ca statul să pună cât mai multe piedici în construirea de spitale, dacă nu este în stare să le construiască el însuşi.

Am şi un amendament pe care-l voi susţine la secţiunea de amendamente, prin care solicit ca între ONG-uri şi instituţiile publice să nu se facă o diferenţă şi să poată beneficia ambele direct de scutirea de TVA.

În varianta actuală proiectul presupune că ONG-urile plătesc TVA-ul şi după aceea, printr-o procedură birocratică, şi-l recuperează de la stat şi banii respectivi pot să-i folosească doar pentru construirea de spitale.

Este un proiect bun. Salutăm această intenţie!

Din păcate, el arată că statul este incapabil să construiască spitale, dar facem ce putem pentru a împinge România înainte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Ca iniţiator!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Ca iniţiator, evident! Singurul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Tot mă chinuiesc, domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Mă tot chinuiesc să găsesc acel consens în Camera Deputaţilor, atunci când avem iniţiative bune. Iată că, şi când pare că-l găsim, se găseşte o brumă de critică, aşa, fină.

Este un moment important astăzi, în Parlamentul României.

Această iniţiativă are o poveste interesantă, o ştiţi cu toţii. Codin Maticiuc, cel care, prin Fundaţia "Metropolis" şi prin iniţiativa "Spitale publice din bani privaţi" a făcut nenumărate donaţii şi investiţii în sistemul sanitar românesc, din bani privaţi, striga - ăsta-i termenul - peste tot despre faptul că statul îl taxează cu TVA-ul pentru bani pe care-i donează în spitale publice.

La un moment dat, la o festivitate, preşedintele partidului şi al social-democraţilor, şi al Camerei, auzindu-l, m-a rugat să iau legătura cu Codin. A fost foarte rapid, a fost foarte uşor de înţeles faptul că era o aberaţie, şi anume, la fiecare ban pe care ONG-ul domniei-sale şi alte ONG-uri îl investesc în spitalele publice statul percepea 19% TVA. Era un non-sens!

Am constatat că, de exemplu, constructorii au deduceri de TVA, chiar dacă fac apartamente şi le vând în sistem privat.

HoReCa are un sistem de impozitare, de TVA, redus, şi bine că-l are!

Alte industrii au un TVA redus sau îşi deduc TVA-ul.

În schimb, cei care practic ajută statul, care investesc în spitalele publice, trebuiau să plătească acest TVA la nivel de 19%.

Până la urmă, după ce am descris această iniţiativă, după discuţii cu Ministerul Finanţelor, după discuţii pe Directiva Europeană, cred eu că am găsit o formulă care să respecte toate aceste doleanţe şi să ne asigurăm că aceste misiuni filantropice, până la urmă, au un fel de sprijin din partea statului.

Statul înţelege, prin această iniţiativă, că aceste ONG-uri nu sunt adversare lui, sunt partenere statului, suntem pe aceeaşi parte a fileului, dacă doriţi, şi putem colabora, putem lucra împreună pentru a face mai mult bine în sistemul de sănătate.

Am pus, de exemplu, prevederea ca Ministerul Sănătăţii să nu mai plătească TVA Ministerului de Finanţe atunci când cumpără aparatură pentru spitalele din România, în aceeaşi iniţiativă.

Am pus prevederea ca ONG-urile care fac aceste donaţii să-şi poată recupera TVA-ul, cu condiţia să reinvestească în acelaşi tip de activităţi, în donaţii în sistemul sanitar românesc.

Cred că este un prim pas, putem să-i facem şi pe următorii. E foarte bine că venim în sprijinul acestor asociaţii, a acestor ONG-uri, că încurajăm mediul privat să investească în sistemul sanitar.

Şi, în final, pentru că nu vreau să monopolizez discuţia, vreau să mulţumesc încă o dată Fundaţiei "Metropolis", Fundaţiei "Dăruieşte viaţă", lui Codin Maticiuc şi celorlalţi care sunt implicaţi în aceste proiecte.

Sper ca după ce avem această lege promulgată, în cel mai scurt timp, să vină şi alţii alături de dumneavoastră să investească în spitalele publice din bani privaţi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este, într-adevăr, un proiect bun, un proiect care încurajează ONG-urile să construiască spitale - şi felicitări celor care l-au iniţiat - şi tuturor partidelor care l-au susţinut, inclusiv USR-ul.

Din păcate, însă, soluţia nu este asta. Soluţia nu este să avem ONG-uri care construiesc spitale şi le dau la stat. Pentru că acelaşi stat care nu este capabil să construiască spitale - ghiciţi ce? - nu e capabil nici să administreze spitale. Vedem asta în fiecare zi, în mai toate spitalele de stat, în care se moare inutil, se moare cu zile, se moare de lucruri de care n-ar trebui să se moară, în care avem problema cu nosocomialele, care este pur şi simplu ascunsă.

Cel mai mare bolnav din România nu este o persoană, ci un sistem, şi anume sistemul de sănătate.

Soluţia ar fi una mai profundă, pe care ONG-urile n-o pot face, din păcate, pentru că nu ele sunt legiuitoare în ţara aceasta.

Soluţia este o reformă profundă a sistemului de sănătate, una în care CNAS-ul, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate să nu mai fie monopol, să poată fiecare român să-şi aleagă asiguratorul de sănătate, dacă vrea servicii mai bune să le poată alege. Şi atunci inclusiv Casa ar fi forţată să se comporte mai bine, să nu mai existe faimosul plafon de care aud românii de fiecare dată când chiar au nevoie de servicii de sănătate.

Este un pas bun, în schimb, această lege, pentru că permite ONG-urilor să dea mai mulţi bani spitalelor.

Dar v-aş întreba, domnule Simonis, care aţi iniţiat această lege, dacă aţi vorbit şi cu doamnele de la "Dăruieşte viaţă"? Nu de alta, dar şi ele au construit un spital, şi ele s-au lovit de o tonă de probleme. Şi, dacă mai ţineţi minte, a fost şi o ministră a PSD care zicea, la un moment dat: "Păi, cine sunt privaţii ăştia care ne construiesc nouă spitale?", de parcă statul român ar face vreun spital. "Haideţi să-l luăm noi, la stat, că noi ştim să facem spitale!". Apropo, spitalul acela construit costă de vreo nouă ori mai puţin decât spitalele de la stat.

Probabil că acesta este şi preţul real al lucrurilor!

Dacă vrem cu adevărat să avem un sistem de sănătate mai bun nu este suficient să lăsăm ONG-urile să finanţeze sănătatea, nu asta este funcţionarea normală a unui sistem; asta este doar un paliativ. Dacă vrem cu adevărat un sistem de sănătate mai bun trebuie să-l reformăm şi trebuie să dăm dreptul românilor de a alege asiguratorul şi serviciile lor, să existe concurenţă pentru ei, care le oferă cele mai bune servicii.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

Iată că atunci când există proiecte care au măcar intenţia de a fi bune şi de a corecta anumite lipsuri pe care statul evident că le are, mai ales în domeniul construcţiei spitalelor în România, există unanimitate, chiar dacă iniţiatorul este solist pe lista de iniţiatori. Dar există, aveţi unanimitate pe acest proiect.

Ce ne doream, însă, este - pentru că aveţi dreptate din nou, este un pas mic - să creăm acelaşi cadru pentru toţi cei care sunt scutiţi de TVA, adică scutirea să fie directă şi pentru cei din mediul privat. Altfel, parcă am pune asupra lor prezumţia de vinovăţie că privatul care bagă mâna în buzunar să construiască un spital, nu cumva să eludeze fiscul, prin scutire directă de TVA, în timp ce, cei de la stat, care, vorba aceea, administrează atât de bine şi de corect banul public, beneficiază de o scutire directă.

Suntem lângă dumneavoastră în asemenea iniţiative şi, dacă nu v-aţi convins colegii să semneze pe lista de iniţiative, noi vă vom susţine în viitor şi în iniţiere şi vă vom susţine prin votul nostru.

E un pas mic, dar e un pas înainte!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Huţucă.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Evident că este un proiect bun.

Dar ce este cel mai evident este că este o reformă profundă în sistemul de sănătate, şi aici trebuie să îl contrazic pe unul dintre antevorbitorii de la această tribună.

Pentru cei care au implementat vreodată un proiect în viaţă şi pentru cei care au reuşit să se zbată să muncească ca un proiect să devină realitate, ştiu că cea mai importantă problemă este de a găsi resursa de finanţare şi de a gestiona resursele financiare.

Ce face acest proiect? Creează un impuls pentru toate bugetele de investiţii din spitalele româneşti.

Evident că cea mai importantă reformă în acest proiect este faptul că permite ONG-urilor să deruleze bugete mult mai mari în modernizarea, reabilitarea, dotarea, repararea spitalelor din România, dar totodată creează o disponibilitate de sume care poate merge chiar până la 19% în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale sau ale autorităţilor guvernamentale care investesc în sănătate.

Da, acest proiect generează un boost de investiţii în sistemul de sănătate românesc şi vine într-o perioadă în care România investeşte în sănătate, cum nu s-a mai întâmplat niciodată de la Revoluţie până în prezent.

Vreau să felicit iniţiatorul, dar mai ales vreau să îi felicit pe toţi membrii Comisiei pentru buget, finanţe, care au înţeles să ajusteze acest proiect, astfel încât să devină funcţional.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Spitale publice din bani privaţi?

Nu sunt în asentimentul colegului de la USR, care a vorbit prima oară, care spunea că acest proiect de lege este dovada că statul nu a reuşit să facă acest lucru timp de 33 de ani.

Dovadă este realitatea!

Acest proiect de lege, eforturile pe care unele iniţiative private reunite, inclusiv sub forma unor organizaţii non-guvernamentale, trebuie susţinute.

Susţinem acest proiect, ne-am fi dorit mult o susţinere şi asupra renunţării la banii din subvenţia de stat pentru construcţia unui spital public care să rămână românilor. Nu am primit acest sprijin din partea ultimilor doi prim-miniştri.

Sperăm, pe viitor, totuşi să găsim sprijin pe teme importante, cum ar fi sănătatea şi educaţia românilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Violeta Alexandru.

Vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Eu îmi şi imaginez scena, de altminteri relatată de liderul Grupului PSD, cum s-a dus domnul Ciolacu la o petrecere, la o acţiune, s-a întâlnit cu un domn, Maticiuc pe numele său, şi i-a spus: "Cu ce te servesc? Cu un proiect de lege? Stai să îl sun pe liderul Simonis de la Cameră, că te rezolvă!".

Nu aşa se fac legile! Indiferent de cât de util este, într-un proiect sau altul, elaborarea unui proiect de lege se face aşezând toate părţile interesate la masă, pentru a înţelege, în complexitatea lucrurilor, de ce au nevoie aceste organizaţii neguvernamentale pentru a face lucruri bune pentru ţară. Altminteri mi se pare un proiect răspuns la comandă pentru imaginea publică a unui partid care are un ministru care trebuie să livreze construcţie de spitale.

Practic PSD, în acest moment, recunoaşte - e bine şi astăzi, după 30 de ani! - că statul eşuează - s-o spunem pe româneşte - şi dă posibilitatea, aşa cum ar fi trebuit s-o facă de mult, privaţilor să facă, acolo unde statul eşuează.

Două mesaje am: nu aşa se fac legile! Cineva promite cuiva, la o petrecere, că-i livrează o lege!

Legile se fac prin consultări cu toate părţile interesate şi pe toate subiectele care dor organizaţiile neguvernamentale, altminteri se numeşte altcumva.

Şi 2. Este un mesaj de eşec pe care PSD trebuie să şi-l asume că nu e în stare să avanseze în construcţia de spitale, prin managementul statului, dând, iată, un răspuns organizaţiilor neguvernamentale că ele sunt cu adevărat motorul pentru schimbarea în acest domeniu.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu ştiu cum dumneavoastră vă luaţi stimulii din societate şi cum vă daţi seama ce e important de schimbat în societate sau nu, dar pot să-mi amintesc, de exemplu, că Guvernul din care făceaţi dumneavoastră parte a dat o ordonanţă de urgenţă noaptea, una din cele 25, cu dedicaţie pentru industria jocurilor de noroc, de exemplu, care scădea impozitarea pentru industria jocurilor de noroc. Aia se întâmpla şi alea erau ordonanţe cu dedicaţie! (Vociferări.)

Eu, într-adevăr, oriunde mă duc, indiferent că vorbesc de petreceri, că mă duc în teritoriu, că mă duc la premiile revistei "Capital", pentru că acolo a avut loc acea discuţie, încerc să-mi dau seama ce trebuie schimbat în societate şi cum pot face bine. (Vociferări.)

Acesta este un exemplu de discuţie purtată la premiile revistei "Capital", repet, acolo unde cineva ne-a deschis ochii în privinţa unei situaţii atât de simplu de reglementat şi atât de absurdă fiind legislaţia în domeniu.

Prin urmare, da, statul poate să facă mai mult şi trebuie să facă mai mult pentru sistemul sanitar. Dar de ce statul să nu vrea să-i aibă parteneri pe privaţii, cei care au prosperat în privat şi cei care-şi doresc să investească în sistemul public de stat? De ce să nu-i avem parteneri? Cu ce vă deranjează asta?

Da, poate că întreaga clasă politică a eşuat!

Avem în Parlament reprezentanţi de seamă ai clasei politice din ultimii 30 de ani care au fost în funcţii importante.

E adevărat că e complicat să accept critici şi eşecul sistemului de sănătate, când vine de la oameni care fac politică de 30 de ani.

Haideţi să depăşim aceste tensiuni inutile între noi, să admitem faptul că o idee bună - care am admis că n-a fost a mea, a plecat de la Codin Maticiuc -, pe care am preluat-o şi am transpus-o într-un proiect de lege, astăzi poate să aibă consensul Parlamentului, să aibă voturile tuturor grupurilor parlamentare şi să admitem că facem împreună un lucru bun, fără să mai încercăm să căutăm disensiuni. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă sunt intervenţii?

Domnule Ungureanu, la ce doriţi să interveniţi?

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

La titlu! La... (Râsete.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

La titlu?

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Chestiunea este foarte simplă.

Sunt nişte oameni care ba sunt blamaţi că fac parte din ONG-uri şi construiesc spitale, şi sunt din oculta mondială, ba sunt parteneri.

Hotărâţi-vă!

Avem nişte oameni în ţara asta, cum este domnul Codin Maticiuc, cum sunt doamnele de la Asociaţia "Dăruieşte viaţă"; aduceţi-vă aminte câte discuţii au fost în mandatele PSD din sănătate, că nu e prea în regulă că ele ar construi pe un teren de stat, cu bani privaţi, şi după aceea cine administrează acel spital care este făcut din fonduri private?

La această oră suntem într-o situaţie paradoxală. Dăm toţi banii la Casa Naţională de Asigurări, care are monopol, şi de fiecare dată ne plângem că sunt administrate prost spitalele, sunt prost finanţate. Dar dacă noi venim şi spunem: "Hai să luăm o parte din banii Casei şi să construim cu ei spitale noi şi să le administrăm prin asigurări private!", săriţi în sus şi spuneţi, fals, că privatizăm sistemul şi îl dăm pe mâna străinilor!

Ce este necinstit la această oră?

Şi vă dau un exemplu. Şi îi spun domnului Maticiuc - nu ştiu dacă este în sală, pe la balcon sau în altă parte - la această oră Institutul Naţional de Urologie, pentru că acolo merg toţi pacienţii, care face şi transplant în Cluj, funcţionează într-un pod neautorizat.

Statul român, prin PNRR, n-a fost în stare să dea bani la această unitate sanitară. (Vociferări.)

Veniţi să construiţi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, domnule deputat!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

... un institut de urologie şi transplant la Cluj, că nu este în stare nici autoritatea locală, nici domnul Boc - l-a scos cu ranga -, nici ceilalţi nu sunt în stare să facă!

Veniţi şi la Cluj! Dar dacă veniţi, puneţi şi un manager care să nu fie de la PSD şi PNL, pentru că nu e în regulă, ipocrit să vină cei de la PSD şi PNL, să spună...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc, domnule Ungureanu! Ne-aţi lămurit cu titlul! Vă rog să încheiaţi!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

... că vă oferă nişte facilităţi, când statul are miliarde de euro pe care nu-i foloseşte în beneficiul românilor, din contribuţiile lor.

Asta spun - ieşiţi din ipocrizie! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule Ungureanu.

Cum e cu titlul?

Titlul adoptat.

La amendamentele admise dacă sunt intervenţii? Nu.

(Domnul deputat Victor Ilie solicită să ia cuvântul.)

La ce doriţi să interveniţi?

Domnul Victor Ilie (din sală):

La respinse.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Am spus amendamente admise.

Adoptate.

La respinse.

Domnul Victor Ilie:

La amendamente respinse, marginal 1.

Dragi colegi,

Haideţi, dacă tot ajutăm mediul privat să construiască spitale, haideţi să-l ajutăm până la capăt!

Haideţi să nu facem o diferenţă între regimul acesta de scutire de TVA pentru instituţii publice şi cel pentru ONG-uri!

Ce face proiectul în momentul actual este să pună ONG-urile să plătească TVA-ul la început şi apoi să-l ceară de la stat.

Nici măcar nu avem ordin de preşedinte ANAF sau de ministru de finanţe care să ne spună care e procedura pentru restituirea acestui TVA.

Haideţi să votăm acest amendament şi să simplificăm lucrurile!

Astfel, ONG-urile... (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Marginal, respinse? La punctul...?

Domnul Victor Ilie:

Amendament respins, marginal 1.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Hai să vedem ce amendament e!

Domnul Victor Ilie:

Discuţii, ne consultăm. (Discuţii în sală.)

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Noi susţinem acest amendament. Credem că ar trebui scutiţi de TVA cei care aduc banii proprii pentru spitale publice, nu trecuţi printr-o procedură complicată de rambursare.

Este logic, o să se ferească mulţi, cei care au mai interacţionat cu statul, cei care au mai avut să-şi ia bani de la stat şi şi i-au luat după 3 ani, 5 ani, dacă şi i-au luat; unii nu şi i-au luat deloc.

Şi tocmai de aceea suntem în favoarea acestei idei nobile pe care o susţin, iată, toate grupurile parlamentare.

Grupul AUR va vota pentru.

Vă mulţumesc.

O voce din sală:

De ce i-aţi dat cuvântul? Are dreptul să vorbească când vrea?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Se aude o voce gâjâită din spate, parcă e a domnului Orban.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Avem o pauză de două minute, pentru consultări. (Consultări.)

(Domnul deputat Victor Ilie solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Victor Ilie:

În urma discuţiilor, îmi retrag amendamentul.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Respinse, adoptate, atunci.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I şi II la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri; PL-x 7/2023; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Adrian Voican (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se urmăreşte transpunerea în legislaţia naţională a Directivei delegate (UE) 2022/1326 a Comisiei de modificare a anexei la Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului în ceea ce priveşte includerea unor substanţe psihoactive noi în definiţia termenului "drog".

Având în vedere faptul că noile substanţe ce fac obiectul Directivei delegate (UE) 2022/1326 nu se regăsesc în tabelele-anexă ale Legii nr. 143/2000 - cadrul naţional în materia prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri -, în vederea armonizării dispoziţiilor naţionale cu legislaţia europeană în domeniu, prin prezentul proiect se propune completarea tabelelor-anexă nr. I şi II la Legea nr. 143/2000 cu noile substanţe cu efect psihoactiv.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I şi II la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru apărare?

Domnul deputat Leoreanu? Domnul preşedinte?

Sau Comisia pentru sănătate, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, prin adresa PL-x 7/2023 din 1 februarie 2023, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I şi II la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 21 decembrie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, cele două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I şi II la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să faceţi propuneri şi pentru timpii de dezbatere.

Domnul Nelu Tătaru:

Două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Două minute - timp pentru dezbateri.

Vot, vă rog.

130 de voturi pentru, 3 contra, 4 abţineri, 2 colegi nu votează. Adoptat.

Din partea grupurilor dacă sunt intervenţii? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Staţi, că e, este.

(Domnul deputat Georgel Badiu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Badiu.

Aş aprecia dacă aţi apăsa şi dumneavoastră în timp util.

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Nu se schimbase ecranul, apăreau tot voturile.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Apăsaţi, că eu îl văd, nu trebuie să îl vedeţi dumneavoastră.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Un proiect de lege bun, o modificare benefică.

Grupul AUR va susţine şi va vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 362/2021.

Din partea iniţiatorilor?

Domnul deputat Bîlcea?

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Sergiu Bîlcea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin această modificare legislativă propusă astăzi vom reuşi să dăm un mecanism mai bun Consiliilor Judeţene, de a verifica cantitatea de marfă care este transportată pe drumurile refăcute.

În ultimii ani s-au investit bani foarte mulţi, mai ales bani europeni, în infrastructura rutieră a Consiliilor Judeţene, iar astăzi, prin această lege, le dăm posibilitatea de a avea mai multe mecanisme pentru verificare, pentru că această verificare dinamică, nu numai cea clasică, a încărcăturii camioanelor va permite de fapt să avem grijă mai mult de drumurile judeţene din România.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise, prevăzute în Anexa nr. 1.

Iar în raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Amendamente admise? Nu. Adoptate.

Respinse? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2021 privind înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale; PL-x 357/2021; procedură de urgenţă.

Comisia pentru mediu, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun înlocuitor asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2021 privind înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale

Ca urmare a deciziei Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din data de 20 februarie 2023, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2021 privind înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale a fost retrimis Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2021, prin care se înfiinţează Garda Forestieră Naţională, prin reorganizarea actualelor Gărzi Forestiere, în funcţie de principalele atribuţii ale acestora, respectiv, controlul regimului silvic şi cinegetic şi activităţile de avizare şi implementare.

Membrii celor trei comisii au reluat dezbaterile în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, admise şi respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport comun înlocuitor.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propun, ca timp de dezbatere, două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot!

Timp de dezbateri - două minute.

140 de voturi pentru, un vot contra, 3 abţineri, 2 colegi nu votează. Adoptat.

Doamna Gianina Şerban, vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

AUR va vota împotriva acestui proiect legislativ. Şi vă spun din ce considerente.

AUR va vota împotriva înfiinţării de noi posturi pentru Garda Forestieră Naţională, pentru că în obiect avem reorganizarea Gărzilor Forestiere teritoriale. Nu se întâmplă asta. În teritoriu, acolo unde avem cu adevărat fond forestier mare şi avem nevoie de specialişti pentru a lucra în interesul protejării pădurilor, nu se suplimentează niciun post.

Ce prevede acest proiect legislativ? 85 de posturi noi, înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale la Bucureşti.

Cum protejăm fondul forestier la Bucureşti?

Avem nevoie de oameni în teritoriu. De oameni care cu adevărat să muncească pentru a proteja pădurea.

Din aceste considerente, AUR va vota împotriva acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Amendamente admise? Nu. Adoptate.

Amendamente respinse?

Domnul Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Amendamente respinse, primul punct presupune eliminarea alin. (1) al art. 7.

Dacă vă uitaţi, stimaţi colegi, la prevederile acestui articol, prin lege se prevede normarea consumului de carburant la 500 de litri/ lună/autoturism sau autoutilitară.

Vreau să ştiţi că, pe de o parte, la toate instituţiile publice consumul - chiar şi la cele care presupun muncă pe teren - consumul este prevăzut în hotărâri de Guvern, nu în lege; acesta ar fi singurul caz în care prin lege este normat consumul.

Pe de altă parte, peste tot, încă o dată, chiar şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, care are activitate de teren, într-adevăr, norma este de 400 de litri/lună/ autoturism sau autoutilitară, nu de 500 de litri.

De aceea, amendamentul presupune eliminarea acestei prevederi din lege, pentru ca ea să fie reglementată prin hotărâre de Guvern, aşa cum ar fi normal peste tot.

Am întrebat reprezentanţii Gărzii, în comisie, referitor la această chestiune, şi am primit doar zâmbete pe sub mustaţă.

Ce pot să cred altceva decât că 500 de litri/autoutilitară şi autoturism/lună se vor scurge - mai ales văzând cât de bine sunt apărate pădurile din România -, deci nu putem presupune decât că aceste cantităţi se vor scurge oriunde în altă direcţie decât în interesul pădurilor din România.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Imediat după vot, domnule Simion.

Avem vot, marginal 1, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 61, contra - 93, 6 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

Domnule Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Garda Forestieră Naţională este încă o instituţie care ar trebui să ne păzească pădurile şi nu o face.

Trebuie să înfiinţăm instituţie după instituţie, sinecură după sinecură.

Voiam să împărtăşesc plenului Camerei Deputaţilor ce am văzut în inspecţia parlamentară în care am fost alături de colegii mei...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...Dan Tanasă...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...suntem la amendamente respinse. V-am rugat să faceţi referire la amendamente respinse.

Domnul George-Nicolae Simion:

De acord.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu suntem la dezbateri.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; PL-x 58/2023.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Reprezentantul Comisiei juridice, vă rog, domnule Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995. Iniţiativa vizează decontarea cheltuielilor efective de transport ale avocaţilor de la domiciliu sau sediul profesional până la locul unde se desfăşoară activitatea profesională, indexarea onorariilor, anual, cu indicele de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistică.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Amendamente admise? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 383/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia pentru tineret şi sport, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Filip Havârneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru tineret şi sport a fost sesizată prin adresa Biroului permanent din 20 iunie 2022, în vederea examinării şi întocmirii unui raport cu privire la Proiectul de Lege pentru modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 383/2022.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 15 iunie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere - avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; punctul de vedere al Guvernului prin care nu susţine adoptarea; avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ; avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul negativ al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 69/2000. Astfel, se preconizează instituirea zilei de 9 mai ca Zi naţională a oinei, precum şi instituirea obligaţiei Federaţiei Române de Oină de a prezenta, până la data de 1 octombrie a fiecărui an, activităţile propuse a se desfăşura în următorul an.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor... Comisia pentru tineret şi sport a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului - PL-x 383/2022 - în forma adoptată de Senat.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Brian, vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Da.

Stimaţi colegi,

Proiectul este lăudat de reprezentanţii Federaţiei de Oină, dar haideţi să vedem ce au spus în continuare.

"Până în 1990 a existat o preocupare constantă pentru acest sport, funcţionau echipe la toate nivelurile, începând de la competiţii şcolare până la cupe ale uzinelor, ale fabricilor, care erau sprijinite de către stat sau de către coloşi industriali.

După anii '90 s-a schimbat şi optica cu privire la sport, s-a schimbat şi sistemul de finanţare".

Păi, stimaţi colegi, această situaţie este valabilă dacă ne raportăm la fiecare sport în parte, nu doar la oină.

Nu avem resurse suficiente, statul nu mai investeşte cum trebuie în sport.

Am ajuns sedentarii Europei.

Şi, din această cauză, trebuie să ne concentrăm pe modalităţile în care putem să rezolvăm cu adevărat problema:

- Să finanţăm corespunzător competiţiile sportive;

- Să ne concentrăm pe competiţii de copii şi juniori;

- Pentru că până la urmă o să vină la vot Legile educaţiei, haideţi să vedem cum putem să resetăm sportul şcolar şi sportul universitar din România;

- Şi să gândim un plan naţional de investiţii în infrastructură.

- Ştim cu toţii că mare parte din resursele din sport merg către cluburile de drept public şi tocmai de aceea este necesar să vedem cum sunt acestea administrate;

- Toate cluburile din subordinea autorităţilor locale trebuie să fie mult mai transparente cu cheltuielile, inclusiv cele salariale, să fie administrate profesionist, fără implicarea politrucilor în sport.

Tocmai de aceea, USR depune astăzi două proiecte de lege:

- Unul privind protecţia sportivilor în proceduri de insolvenţă, atunci când cluburile sunt administrate neprofesionist;

- Şi alt proiect de lege - privind modalitatea în care sunt administrate cluburile de drept public.

Transparenţă, respect pentru banul public, etică şi, bineînţeles, respect pentru ce înseamnă implicarea socială în sport - acestea ar trebui să fie principii pe care noi trebuie să le promovăm în sport.

De aceea, vă invit să semnaţi proiectele USR şi să le susţineţi, în viitor, la comisii.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Eu mai am o intervenţie.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Aş vrea şi eu să vă întreb, dragi colegi, câţi aţi jucat vreodată oină? (Vociferări.)

2, 3, 4, 5, 6...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Ce faci aici, prezenţa?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Un proiect de lege care zice să se joace oină nu rezolvă nimic. Şi nu o să se joace nici mai mult, nici mai puţin oină, în România.

E nevoie să facem sport cu toţii, de la tineri până la bătrâni. Şi, pentru asta, prima măsură care trebuie făcută - şi vă reamintesc tuturor, astăzi, aici, în plenul Camerei Deputaţilor, este să deschidem curţile şcolilor, pentru a da acces copiilor, aşa cum o făceam şi noi, când eram tineri, la aceste curţi ale şcolilor, unde pot să joace ce vor ei, pot să alerge, să joace fotbal, baschet sau să joace oină, de ce nu, dacă le place oina.

Însă, cea mai mare problemă - restul sunt vrăjeli -, cea mai mare problemă este accesul la infrastructura sportivă pentru copiii noştri. Copiii noştri nu mai ştiu să alerge...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Vă mulţumesc din nou că aţi fost de acord să trecem în unanimitate acel proiect care impune obligativitatea autorităţilor locale de a deschide curţile şcolilor. Şi vă reamintesc că pe 4 aprilie este termenul-limită până la care fiecare autoritate trebuie să facă regulamentul de acces în curţile şcolilor. Şi abia în momentul acela vom putea să sperăm că se vor mişca mai mult copiii noştri, vor învăţa să alerge, vom avea o naţiune mai sănătoasă în viitor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă rog să supuneţi votului plenului Camerei Deputaţilor prelungirea programului de lucru, pentru a discuta şi PL-x 272/2022. (Proiectul de Lege pentru modificarea art. 32 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice)

Mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Supun votului propunerea domnului Andronache.

Vot, vă rog.

159 de voturi pentru, două contra, 7 abţineri, 2 colegi nu votează. Adoptată.

Merka Adrian.

Vă rog.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da.

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Din păcate, când vorbim de oină, vorbim de un simbol al activităţii sportive din România, nu vorbim de fotbalul american sau de altceva.

Stimate coleg,

Exact ca şi cum ne-am întreba, oare ştim toţi Imnul de stat al României de la cap la coadă? Toţi cetăţenii din România îl ştiu?

Aici este problema, este un pas împotriva uitării acestui sport naţional românesc, oina.

Da, într-adevăr, poate noi, profesorii de educaţie fizică, facem puţin şi nu îi obligăm pe copii să înveţe. De aceea, poate, atâţia dintre noi nu ştim să jucăm oină. Este sportul nostru naţional românesc.

Nu ne-au rămas prea multe... prea multe obiective româneşti sau prea multe sporturi cu care ne putem lăuda.

Este un sport inventat în România. Este un sport pe care am încercat să-l ducem din generaţie în generaţie. Şi, pentru aceasta, poate, şi această lege este acel picur într-un ocean de sporturi pe care le practicăm.

Vă mulţumesc pentru înţelegere. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Salut poziţia domnului Merka întru susţinerea sportului naţional, a oinei, mai ales că vine din partea unui reprezentant al minorităţilor naţionale.

Vă mulţumim.

Eu, unul, am făcut, în Şcoala Generală nr. 87 din Bucureşti, oină, alături de profesorul de sport.

Nu ştiu ce poţi să te aştepţi de la tovarăşii de la USR, cărora, în momentul acesta, tot ce înseamnă specific naţional le miroase urât, din păcate. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 32 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 272/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 32 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele patru comisii au fost sesizate, pe fond, cu dezbaterea prezentului proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea prezentului proiect de lege în forma adoptată de Senat, cu amendamente respinse, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Trecem la... (Vociferări.)

Domnul Salan. Nu mai...

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Amendamente respinse? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Finalizăm dezbaterile aici.

11.30 - vot final.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Stimaţi colegi,

Vă propun un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

OK.

163, suntem în cvorum. (Vociferări.)

Repetăm.

Haideţi să repetăm votul de control, poate sunteţi...

Colegii, vot de control, vă rog.

224.

Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională şi ale persoanelor private de libertate; PL-x 75/2023.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, două voturi contra, o abţinere. Adoptat.

Domnul Roman Nicolae, vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Măcar dumneavoastră să înţelegeţi.

Vă rog să nu mai participaţi la bătaia asta de joc împotriva Armatei Române!

Aţi votat un lucru pe care orice ministru sau secretar de stat poate să îl facă.

Prin această lege nu se îmbunătăţeşte calitatea normei de hrană.

Prin acest... ce am votat noi azi nu se măreşte din punct de vedere pecuniar norma de hrană.

Şi, ca urmare, se dă elevilor ceea ce prin ordin de ministru se putea da.

Parlamentul, cu alte cuvinte, devine o anexă a unui minister, la momentul acesta. (Vociferări.)

Dacă vom continua aşa înseamnă că ne facem de lucru.

Vă mulţumesc foarte mult. Vociferări.)

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Coarnă, un singur vorbitor din partea neafiliaţilor, îmi pare rău.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea semnării Acordului de Sprijin între Statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A. pentru Proiectul Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă; PL-x 46/2023.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

273 de voturi pentru. Adoptat.

Prună Cristina, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

USR a votat pentru acest proiect de lege, pentru că ne oferă o perspectivă măcar, că aceste reactoare de la Cernavodă, Reactorul 3 şi Reactorul 4, se vor realiza şi vom avea mai multă energie nucleară, care este energie curată, energie care ne poate oferi preţuri decente pentru consumatori şi pentru industrie, mai ales în această perspectivă în care nevoia de energie şi electrificarea vor creşte.

Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne culcăm pe o ureche, pentru că, în general, companiile de stat nu prea au avut succes în realizarea proiectelor.

Vă dau un singur exemplu - Centrala de la Iernut, de 430 de MW, care a fost începută de Romgaz, trebuia să fie terminată în 2019 şi nici măcar astăzi nu avem o perspectivă clară, când va fi terminată această investiţie.

Aşa că asta nu înseamnă cert că se vor realiza aceste investiţii, dar măcar putem să sperăm că pe viitor nu vor mai fi doar o poveste spusă frumos aceste reactoare, 3 şi 4, mai ales că energia nucleară are o pondere în mixul energetic, mai ales că, pe viitor, Reactorul 1 şi Reactorul 2 vor trebui să fie retehnologizate, ceea ce va însemna un minus în sistemul energetic, deci, mare atenţie.

Iar statul român nu trebuie să mai ia banii prin dividende în proporţie de 90% de la aceste companii, pentru ca ele ulterior să se împrumute pentru a face investiţii.

Dar măcar, încă o dată, avem o perspectivă că există acolo un interes ca aceste reactoare să se facă şi românii să plătească preţuri decente la energie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc domnule preşedinte de şedinţă.

Şi Grupul AUR a votat pentru energia nucleară, pentru investiţiile în Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, deci pentru o energie potenţial de a fi ieftină.

Însă, trebuie să ne readucem aminte că acest vot de acum, acest vot pentru un grant, pentru o investiţie în energia nucleară, n-ar fi fost posibil dacă acum doar o jumătate de an în Parlamentul European, energia nucleară nu ar fi fost declarată o energie, din păcate, doar de tranziţie... (Vociferări.) ...către utopia emisiilor zero din anul 2050. Un vot politic, un vot pe muchie de cuţit, în care social-democraţii, majoritatea social-democraţilor europeni au votat împotriva energiei nucleare, Renew Europe - majoritatea au votat împotriva energiei nucleare. (Vociferări.)

Este un lucru foarte grav, în condiţiile în care de zeci de ani energia nucleară se ştia a fi o energie verde, chiar fără emisii de carbon, cu reziduuri puternic radioactive foarte mici în raport cu cantitatea de substanţă radioactivă folosită. (Vociferări.)

Mai mult... (Vociferări.) ...şansa unei energii ieftine... (Vociferări.) ...nucleare depinde de un ciclu complet - extragere, prelucrare, folosire a uraniului. Acest ciclu a fost distrus prin închiderea minelor de uraniu. (Vociferări.)

Este doar o promisiune pe care o aşteptăm materializată.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Focşa, vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E bine că ajungem să votăm aşa legi.

Aşteptăm de 30 de ani să vedem şi noi Cernavoda în funcţiune. Deja o să se scoată utilitatea producerii de curent electric în sistem atomic, cum a scos şi Franţa. Acum vor să bage din nou - Germania, Franţa.

Eu nu ştiu când o să terminăm cu aceste legi care niciodată nu sunt duse la bun sfârşit. De 30 de ani ne chinuim să avem terminat acest proiect, această centrală.

Problema este - eu vă rog frumos să votăm tot în Parlamentul României ca să închidem Turceniul, că tot ne raportăm la jaloanele PNRR.

E nevoie de un vot în Parlamentul României, să vadă românii cine votează pentru închiderea Turceniului. (Vociferări.) CE Oltenia va urma să fie închisă.

Asta este rugămintea mea.

Dacă sunteţi de acord.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Rasaliu, vă rog.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Chestiunea aceasta legată de ciclul complet al producerii combustibilului nuclear în România este o chestiune extrem de importantă.

Vă vorbesc în calitate de fost director al unei întreprinderi - şi mă refer la Feldioara, la uzina de prelucrare a uraniului.

Deci - mina de la Crucea a fost ţinută în viaţă exact atât de mult timp cât s-a putut extrage de acolo metal. Atâta timp cât metalul acela a fost epuizat în mină trebuie găsită o soluţie alternativă.

Soluţia alternativă, singura, de altfel, pentru menţinerea acestui circuit de producţie a combustibilului natural în România este de deschidere a câmpului de la... a minei de la Tulgheş-Grinţieş, care s-a dovedit a fi bogată în zăcământ de uraniu.

Drept pentru care Tulgheş-Grinţieş, ca producţie a minereului de uraniu prelucrat la Feldioara, la Fabrica de prelucrare a minereului de uraniu, Uzina R de la Feldioara, plus ceea ce se întâmplă la Piteşti reprezintă un circuit integrat al producţiei de combustibil nuclear în România.

Acest lucru trebuie menţinut, atât pentru ţară, cât şi pentru ceea ce înseamnă producţia de energie electrică în România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227...

(Domnul deputat Ludovic Orban solicită să ia cuvântul.)

Domnul Orban.

Pe procedură, bănuiesc.

Voci din sală:

Hai, Mandolină!

Vişinată!

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Mai încet, Mandolină, să nu-ţi vină rău, nu te grăbi!

Domnul Ludovic Orban:

Nu am cerut cuvântul pe procedură, am cerut cuvântul pe fond.

Am cerut cuvântul şi la dezbaterea în fond a acestui proiect de lege şi am cerut cuvântul şi la explicarea votului, dar dumneavoastră mă invitaţi să vorbesc pe procedură.

Vreau să vă readuc aminte un singur lucru...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Orban, vreau să vă readuc...

Domnul Ludovic Orban:

...mai ales...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...aminte că din partea neafiliaţilor este un singur vorbitor. De asta am crezut că îmi cereţi cuvântul pe procedură.

Domnul Ludovic Orban:

Mă bucur că de două aţi ales alţi vorbitori, deşi eu totuşi reprezint...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

În ordinea în care au apăsat butonul, domnule Orban.

Domnul Ludovic Orban:

...reprezint un număr de parlamentari constituiţi deja într-un grup.

O scurtă informare pentru cei de la PSD, care erau foarte grăbiţi.

Timp de 7 ani de zile nu s-a construit Reactoarele 3 şi 4 la Cernavodă, pentru că Guvernul PSD condus de preşedintele PSD, Victor Ponta, a încheiat un memorandum şi un acord al investitorilor cu o companie chineză care între 2015 şi 2020 nu a făcut nimic, după ce, anterior, între 2011 şi 2013, până când domnul Ponta a anunţat intenţia de a construi Reactoarele 3 şi 4 cu chinezii, au ieşit toţi investitorii privaţi din cadrul companiei de proiect care trebuia să realizeze Reactoarele 3 şi 4.

Şi că Guvernul care a luat taurul de coarne şi i-a trimis pe chinezi acasă, care n-au făcut nimic în 7 ani de zile, a fost un guvern care a guvernat România în 2020.

Şi, dacă se vor face vreodată Reactoarele 3 şi 4, se vor face pentru că există totuşi oameni politici în România care au puterea de a lua decizii importante pentru România, pentru atingerea obiectivelor fundamentale.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Popescu Pavel, PNL, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Antevorbitorul meu a spus un lucru bun, de principiu, dar ceea ce vreau să subliniez eu este că Guvernul care a promovat toate acele măsuri şi toate aceste măsuri, Guvernul care a întors 180 de grade România dintr-o direcţie greşită, care era orientată spre Est pe tot ceea ce înseamnă investiţii în domeniile critice, a fost, este şi va fi Guvernul PNL. Pentru că Partidul Naţional Liberal are un crez de la care nu se va abate şi nu s-a abătut niciodată... (Vociferări.) ...şi anume faptul că cel mai bun şi cel mai important partener şi prieten al României este SUA. (Vociferări.)

Atât voiam să vă spun.

PNL întotdeauna va ţine de acest crez şi Guvernul PNL va fi cel care va implementa astfel de proiecte.

Mulţumesc. (Vociferări.)

O voce din sală:

Fapte, nu vorbe!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 469/2022.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

271 de voturi pentru, 8 abţineri, adoptat.

Domnul Ungureanu, vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Să ţinem minte câteva nume - Oana Gheorghiu, Carmen Uscatu, Codin Maticiuc. Şi mulţi alţii, sute de mii de români care construiesc cu banii lor ce ar fi trebuit să facă statul.

Este foarte bine că Parlamentul încearcă să devină partener cu societatea civilă şi nu mai bagă în aceeaşi oală ONG-urile şi nu mai spun că sunt un fel de inamic al statului.

Ce a făcut colegul nostru, Alfred, este un lucru foarte bun şi îl felicit pentru asta! (Aplauze.)

Când este vorba despre spitale, nu trebuie să avem niciun fel de parti-pris, dar fiţi parteneri reali! Sunt parcele la Consilii Judeţene, la municipii, în Buzău, în Cluj, care stau pârloagă şi nu se construieşte nimic, pentru că statul şi-a dovedit impotenţa.

Daţi-le posibilitatea acestor asociaţii de bună-credinţă să construiască spitale mai repede şi mai bine şi daţi-le posibilitatea să le şi administreze!

Acesta este un lucru cinstit, să spui la un moment dat că nu poţi sau nu ştii.

Repet, un mare, mare bravo tuturor celor care au votat acest plan de parteneriat cu societatea civilă!

Asociaţiile non-guvernamentale trebuie sprijinite, pentru că statul încă este un administrator foarte slab. (Aplauze.)

O voce de la USR:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Muncaciu, vă rog.

Domnul Gheorghe Şoldan (din sală):

Ciprian, dă drumul la microfon, Ciprian!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc.

Este foarte bine că se construiesc spitale, chiar şi cele făcute în regim privat.

Problema însă este că aceste spitale trebuie administrate după aceea, iar tendinţa domnilor de la PSD a fost să dea aceste spitale... (Vociferări.) ...administraţiilor locale. Nu vreau să vă spun în ce hal au ajuns spitalele în administraţiile locale. (Vociferări.)

Eu am în judeţul Buzău... (Vociferări.) ...un spital, la Nehoiu, care este în ultima stare de finanţare.

De aceea, aş dori ca - referitor la spitale, la administrarea spitalelor - să se ofere din partea Guvernului, acestei Alianţe, şi fondurile necesare.

De ani de zile, bugetul Ministerului Sănătăţii nu a fost modificat. Uitaţi ce se întâmplă acum cu medicamentele! Avem acelaşi buget, necesarul de medicamente a crescut şi noi ne aflăm în situaţia în care sunt medicamente pe care nu putem să le asigurăm.

Din acest motiv, este foarte bine că se construiesc spitale, dar aş dori ca domnii din administraţia spitalelor să beneficieze şi de sprijinul Guvernului. Pentru că altminteri, fără fonduri, nu există asistenţă sanitară la nivelul secolului XXI.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Lungu Romeo.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Ce-i asta?

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Un drept la replică, pentru că s-a pomenit aici de Buzău. (Vociferări.)

...de Buzău... fiind deputat de Buzău.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Lungu...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Nu există drept la replică la explicarea votului.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Atunci, nu e un drept la replică. (Vociferări. Gălăgie.)

Nu e un drept la replică. (Vociferări. Gălăgie.)

O voce din sală:

Procedură!

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Vreau să-l felicit pe iniţiatorul acestei legi, pe Alfred.

O voce din sală:

Procedură!

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

La Buzău există foarte multe spitale.

(Domnul George-Nicolae Simion vine la tribună.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Vin şi eu la microfon. (Vociferări.)

Ce-i asta? Dar ce e asta? (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Simion, este explicarea votului, vă rog să mergeţi în bancă. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Explicarea votului.

La Buzău sunt două spitale - Spitalul Judeţean, care este foarte performant şi aparţine de o autoritate locală... (Vociferări.) ...şi spitalul de la Nehoiu, care aparţine de oraşul... de administraţia oraşului Nehoiu... (Vociferări.) ...unde chiar acum două luni de zile, Guvernul a alocat 32 de milioane de lei... (Vociferări.) ...pentru reabilitarea spitalului.

Aşadar, domnule Muncaciu, nu mai spuneţi: "La mine, la Buzău", că dumneavoastră cred că staţi în Galaţi... (Vociferări.)

Deci ar trebui să vorbiţi de Galaţi sau de Cluj, de acolo unde locuiţi... (Vociferări.) ...să nu mai veniţi cu autobuzul sau cu avionul... (Vociferări.) ...în circumscripţia de care nu aparţineţi! (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Din partea USR-ului, domnule Ungureanu, aţi...

Vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Spitalul din Nehoiu este în faliment. (Vociferări. Gălăgie.)

O să-i întreb pe deputaţii care sunt din Buzău, când au fost ultima dată la spitalul din Nehoiu? (Vociferări. Gălăgie.) Eu am fost acum o săptămână. (Vociferări. Gălăgie.)

Vă spun clar, votăm, săptămânile care vin, un proiect de lege - şi ţineţi minte, buzoienilor... (Vociferări. Gălăgie.) ...deputaţilor care sunteţi din zona Buzăului...

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Drept la replică!

Vreau şi eu drept la replică!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...dacă votaţi, atenţie, ca să se facă plata pe caz rezolvat, atenţie, spitalul din Nehoiu se va închide în 6 luni. Să ţineţi minte asta! (Vociferări.)

O voce de la PSD:

Nu te-au reţinut la spital, acolo? (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mai luăm un vorbitor şi din partea AUR, doamna Mitrea Dumitrina, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Ce-i asta? Nu exist drept la replică la votul final! (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Dumitrina Mitrea:

Până la urmă, administraţia locală este cea vinovată sau este cea care poate să construiască cu adevărat spitale.

Salutăm, într-adevăr, această propunere legislativă. Este nevoie de spitale. Românii trebuie să aibă parte de un sistem de sănătate foarte bun.

La Neamţ - eu vin din Neamţ -, la Neamţ - se ştie foarte clar ce s-a întâmplat acolo, cu spitalul de acolo - administraţia locală nu a făcut tocmai ceea ce trebuia să facă.

Avem astfel de spitale în toată ţara, aşa că nu ştiu în ce măsură este mai bine sau mai rău ca administraţia locală să fie responsabilă de dezvoltarea sistemului de sănătate.

Important este ca cei care sunt responsabili ca sistemul de sănătate să funcţioneze chiar să-şi asume această responsabilitate şi să dea românilor un sistem de sănătate sustenabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Simonis, mai interveniţi?

Domnul Orban, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumesc.

Am ieşit la explicarea votului pentru că, spre deosebire de majoritatea dintre dumneavoastră, şi mai ales cei de la PSD, m-am abţinut la acest proiect de lege, din câteva motive pe care le consider de substanţă.

Mi se pare, aşa, un proiect de lege prin care PSD-ul vrea să lase impresia către cetăţenii români că şi-ar dori să susţină construcţia de spitale.

Păi, dacă ar fi dorit să construiască spitale, domnii de la PSD, în cei 24 de ani de guvernare în care au stat la putere în ultimii 33 de ani, ar fi trebuit să construiască spitale.

În 2008, Guvernul liberal a lăsat 8 studii de fezabilitate pentru 8 spitale regionale. Nu s-a făcut niciunul. (Vociferări.)

În 2015, România a beneficiat de finanţare nerambursabilă de 1.500.000.000 de euro pentru construcţia a 3 spitale regionale.

În 2020, când a trebuit să preluăm guvernarea, deşi eram în an de pandemie, practic a trebuit să accelerăm noi procedurile, pentru că în 5 ani de zile nu s-a întâmplat aproape nimic. Nici măcar nu a fost finalizat studiul de fezabilitate...

O voce de la PSD:

Hoţule! Hoţule!

Domnul Ludovic Orban:

...nu s-au aprobat indicatorii tehnico-economici.

Iar din 2020 până astăzi abia s-au semnat contracte de proiectare, iar între timp s-a pierdut finanţarea.

Unde e miliardul acela şi jumătate de euro?

Acum, pe PNRR există o finanţare de aproape două miliarde de euro pentru construcţia de spitale. Nici până astăzi, nici măcar nu s-a operaţionalizat structura care trebuie să se ocupe de procedurile de construcţie a noilor spitale, şi termenul de finalizare este 31 decembrie 2026.

Cum puteţi să vindeţi voi iluzia românilor... (Vociferări.) ...cu un proiect de lege, astăzi, în care daţi o scutire de TVA pentru construcţia de spitale?

Cum puteţi vinde iluzia că o să fiţi în stare să construiţi vreun spital, dacă voi, în 5 ani de zile, n-aţi fost în stare să terminaţi un studiu de fezabilitate pentru 3 spitale regionale care beneficiau de finanţare de 1.500.000.000 de euro?

Închei prin a spune că atât... strategia de dezvoltare a unităţilor sanitare trebuie să fie rezultatul unei evaluări serioase şi trebuie făcută de autorităţi competente. Nu se poate apuca oricine să construiască un spital, de orice specialitate, în orice loc din ţară, fără să existe o gândire strategică cu privire la dezvoltarea reţelei de sănătate publică din România.

2. Politica fiscală a României...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Ludovic Orban:

...nu se face la şpriţ, la o discuţie între un lider politic...

Voci de la PSD:

Aaaaa! (Vociferări.)

Domnul Ludovic Orban:

...şi un ONG-ist, simpatizant al PSD, care vine cu ideea de scutire de TVA. Politica fiscală trebuie făcută în general!

De ce nu scutim de TVA toate ONG-urile care sunt implicate în proiecte de interes public, care construiesc grădiniţe, creşe, care construiesc locuinţe...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc...

Domnul Ludovic Orban:

...familiale...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

...pentru persoanele cu dizabilităţi, care construiesc locuinţe familiale pentru copiii care au fost abandonaţi de părinţi şi, în general, pentru toate proiectele sociale? (Vociferări.)

Vine acum PSD-ul...

Voci din sală:

Timpul! Timpul!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mă obligaţi să vă tai microfonul...

Domnul Ludovic Orban:

...şi vrea să mai fie...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule Orban.

Domnul Ludovic Orban:

...şi aplaudat pentru faptul... (Vociferări. Gălăgie.) ...că vrea să lase impresia că... (Vociferări. Gălăgie.) ...construieşte spitale, în condiţiile în care peste 30 de ani au arătat că...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

...nu sunt în stare de nimic pentru sistemul de sănătate.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Ultima intervenţie, domnul Simonis, vă rog. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Păi, asta ce e?

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Ca iniţiator, pot să mulţumesc.

În calitate de iniţiator.

(De la tribună.)

Da, vechea clasă politică a făcut strategia sistemului sanitar românesc în ultimii 30 de ani şi pare că suntem cu toţii mulţumiţi de cum arată acest sistem sanitar, nu-i aşa? (Vociferări.) În continuare primim lecţii de la cei care au fost la butoane în aceşti 33 de ani... (Vociferări.) ...şi au realizat foarte multe. (Vociferări.) Nu e niciun fel de problemă.

Lăsând la o parte orice gram de aroganţă, vreau să vă spun următorul lucru, şi anume că, având doar 8 abţineri şi peste 250 de voturi pentru, sunt extrem de mulţumit de această iniţiativă - la care am lucrat cu aproape toate grupurile parlamentare, cu toţi specialiştii din comisii, astfel încât să ne asigurăm că a ieşit un proiect bun.

Vă spun încă o dată că prin această iniţiativă facem un pas mic şi devenim parteneri ai celor care sunt implicaţi în aceste acţiuni filantropice.

Vreau să mulţumesc Fundaţiei "Metropolis", vreau să mulţumesc lui Codin Maticiuc, mulţumesc celor de la "Dăruieşte Viaţă" şi vreau să mulţumesc tuturor celor care se implică în astfel de acte prin care se donează în sistemul sanitar românesc.

Avem un moment festiv, zic eu, Parlamentul României a adoptat astăzi o lege atât de importantă şi ar trebui să lăsăm la o parte fiecare brumă de răutate pe care am văzut-o mai devreme la această tribună.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

4. Proiectul de Lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I şi II la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri; PL-x 7/2023.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

270 de voturi pentru, două abţineri. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului...

(Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Muncaciu.

Apăsaţi, domnule deputat. (Vociferări.)

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Pe procedură. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

E cu substanţe interzise, domnule doctor.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Păi, are legătură cu substanţele interzise, pentru că dânşii consumă nişte substanţe interzise, dacă ne spun nouă... (Aplauze. Vociferări.) ...că acolo, la... la spitalul din Nehoiu, domnule, nu au material pentru ghips. Despre ce vorbim?

Cum... dumneavoastră, care sunteţi deputat de... de... cum puteţi să spuneţi aşa ceva în plin... în plin Parlament?

Asta e... (Vociferări. Gălăgie.)

Dreptul la replică să ştiţi că ar trebui să-l aibă toată lumea! (Se adresează domnului deputat Ciprian-Constantin Şerban.)

(Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Popescu Pavel, vă rog. (Domnul deputat Pavel Popescu vine la tribună. Vociferări. Gălăgie.)

Pe procedură? Ce procedură? Mergem mai departe. (Vociferări.)

5. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 362/2021; lege ordinară.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru. Adoptat.

Bîlcea Ovidiu-Sergiu, vă rog.

Domnul Ovidiu-Sergiu Bîlcea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prin acest vot, al dumneavoastră, aţi dat un mecanism nou de a proteja drumurile judeţene.

Ştim foarte bine că au fost investiţii majore în ultimii ani şi vom avea posibilitatea prin această lege ca măsurătoarea dinamică să fie prezentă, un alt tip de contravenţie stabilită, contravenţia mică şi contravenţia mare, astfel încât vom şti şi Consiliile Judeţene vor şti cum să îşi gestioneze drumurile pe viitor.

Iar votul dumneavoastră în unanimitate transmite, de fapt, un mesaj de unitate, ceea ce nu s-a întâmplat la cealaltă lege.

Mulţumesc.

O zi bună!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2021 privind înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale; PL-x 357/2021.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, 31 contra, 6 abţineri, un coleg nu votează. Adoptat.

Domnul deputat Stângă, vă rog.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine acest demers şi, alături de celelalte grupuri parlamentare care au votat pentru această propunere legislativă, am reuşit să creăm un cadru legislativ mai bun pentru Garda Forestieră Naţională.

Rămâne ca acum cei care conduc această instituţie, cei care coordonează această instituţie să demonstreze prin rezultate că pot performa, că reducem infracţionalitatea pe parte de mediu, că limităm defrişările ilegale şi că gestionăm foarte bine fondul cinegetic.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Şerban Gianina, vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

AUR a votat împotriva acestui proiect.

Şi... Gărzile Forestiere există. Teritoriale. Gărzile Forestiere teritoriale. Ele există. Ele au nevoie de sprijin, au nevoie de personal suplimentar, pentru ca să aibă cu adevărat rezultate.

Garda Naţională Forestieră, repet, va fi la Bucureşti, în birouri, 85 de posturi pentru clientela de partid, nu sunt oameni care vor fi în teritoriu.

Asta aţi votat, stimaţi colegi.

USR, probabil aveţi şi voi oameni numiţi la Garda Naţională de Mediu, în birourile din Bucureşti. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Giurgiu Adrian, USR, vă rog.

Domnul Adrian Giurgiu:

Este bine că avem încă o instituţie care să se ocupe de protejarea pădurilor, dar nu este suficient.

Avem nevoie să ne facem... să fim siguri că această instituţie îşi va face treaba, la fel cum şi Romsilva are nevoie să fie reformată, ca să fie mai eficientă.

Şi avem nevoie şi de DNA-ul pădurilor, pentru că degeaba sunt prinşi hoţii, dacă după aceea sunt eliberaţi şi nu avem instanţe care să fie specializate pe cazuri de mediu şi să ne asigurăm că toţi hoţii sunt responsabili şi vor plăti pentru faptele pe care le fac. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Prunean Alin-Costel, vă rog.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Grupul REPER a votat această iniţiativă...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Care REPER? E un grup, REPER?

Domnul Alin-Costel Prunean:

...conştient fiind de faptul... de dezastrul care există în silvicultură. Un dezastru care este, până la urmă, girat tot de instituţii pe care dumneavoastră le păstoriţi.

Dacă veţi transforma şi această Gardă în sinecuri pentru partid, nu ştiu dacă rezolvăm această problemă pe care venim aici, la tribună, să o afişăm.

Deci, rugăminte - dacă vreţi sau dacă vă place să fiţi rugaţi - nu mai politizaţi instituţiile de control, pentru că o facem în defavoarea noastră!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

7. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; PL-x 58/2023.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

238 de voturi pentru, 2 contra, 35 de abţineri. Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 383/2022.

Comisia pentru tineret şi sport propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

222 de voturi pentru, 10 contra, 45 de abţineri, un coleg nu votează. Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 32 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 272/2022.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru apărare şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

226 de voturi pentru, un vot contra, 46 de abţineri. Adoptat.

Legi organice. Adoptări.

10. Legea pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, reexaminată la cererea Preşedintelui României; Pl-x 774/2022/2023.

Comisia juridică propune adoptarea legii.

Vot, vă rog.

187 de voturi pentru, 57 contra, 30 de abţineri. Adoptată.

Domnul Andruşceac, vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Era aproape să adoptăm o lege bună, dacă nu îi puneam tot pe petenţii care nu primesc răspuns la timp să plătească pentru ceea ce n-au făcut autorităţile publice locale.

Prin legea aceasta, exact lucrul acesta se întâmplă - primăriile vor plăti din bani publici amenzi, pentru că nu au răspuns la timp petenţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Solomon, vă rog.

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Nu, nu mai vreau.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu mai interveniţi.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 48/2023; lege organică.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

178 de voturi pentru, 77 contra, 15 abţineri, un coleg nu votează. Adoptat.

Domnul Albişteanu Mihail, vă rog.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc.

AUR a votat împotrivă, pentru că nu votăm sporuri aberante.

Acest spor pentru Agenţia Naţională de Integritate a fost introdus printr-un amendament.

Şi atrag atenţia că sporurile aberante reprezintă una dintre cauzele pentru care bugetul României este grevat de mari probleme, aşa cum este şi supraaglomerarea sectorului de stat, în ceea ce priveşte angajările, aşa cum este şi politizarea Consiliilor de administraţie.

Nu ştiu ce mai urmează - să votăm sporuri pentru cei care sunt stresaţi de ANI sau să votăm un spor pentru stat pe scaun, probabil.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Nicio săptămână fără sporuri sau creşteri salariale pentru pilele voastre politice... (Aplauze.) ...pentru care nu există nicio justificare, pentru care nu aţi calculat impactul bugetar, pentru care nu aţi respectat Constituţia. Pentru că interesul vostru este să vă plătiţi din ce în ce mai mulţi oameni la stat, pentru că sunt pilele voastre politice. De asta, nu dintr-un alt motiv. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 14 martie 2023, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea privind aprobarea încetării valabilităţii, prin denunţare, a Convenţiei referitoare la înfiinţarea Centrului internaţional de informare ştiinţifică şi tehnică, semnată la 27 februarie 1969 la Moscova; PL-x 704/2022; adoptată în procedură de drept comun;

2. Legea privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România; PL-x 706/2022; adoptată în procedură de urgenţă.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii, astăzi, 14 martie 2023.

Declar şedinţa închisă.

Membrii Biroului permanent sunt aşteptaţi în sala de şedinţe.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.15.