Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 178.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 8 mai, şi miercuri, 10 mai 2023; programul de lucru pentru perioada 8-13 mai 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 2-8 mai 2023 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00 vom continua lucrările cu primirea răspunsurilor la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Liderii de grup, dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Nu.

O să citesc o iniţiativă înregistrată la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Proiectul de Lege pentru modificarea statutului grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instituţiilor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi a Institutului Naţional de Expertize Criminalistice; PL-x 123/2023, lege organică.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevedere art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnule Grosaru, doriţi să interveniţi?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o chestiune pe procedură, este o problemă personală.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum bine ştiţi, pentru că am mai luat cuvântul pe acest subiect, aspectele ce ţin de apartenenţa personală la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale în continuare nu au fost rezolvate.

Această chestiune este o situaţie cât se poate de serioasă, pentru că afectează, în primul rând, funcţionarea, în mod legal şi regulamentar, a lucrărilor Camerei Deputaţilor.

În primul rând, este vorba despre faptul că, în ceea ce mă priveşte, mi-au fost încălcate şi îmi sunt încălcate în continuare o serie de drepturi. Este vorba despre dreptul la asociere în grupul parlamentar, dreptul la informare, dreptul de a fi ales în comisiile parlamentare, dreptul de exercitare, efectiv, a mandatului şi dreptul la transport.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În continuare, în cadrul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale există parlamentari care nu au reprezentativitate şi care i-au hotărâri în numele Asociaţiei Italienilor din România şi în numele minorităţii italiene pe care o reprezint. Astfel, suntem, practic, privaţi de orice fel de modalităţi de a ne exercita şi a ne apăra drepturile şi libertăţile pentru care minoritatea italiană a fost aleasă în Parlamentul României, prin intermediul meu personal, şi, drept urmare, aceste chestiuni trebuie să înceteze acum!

Această chestiune a fost din nou adusă la cunoştinţa Secretariatului General şi a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, care trebuie să găsească o soluţionare, cât se poate de aplecat, în ceea ce priveşte acest aspect, pentru că toate aceste lucruri au condus inclusiv la tăierea de fonduri care aparţin de drept şi care se cuvin de drept Asociaţiei Italienilor din România, care, aşa cum vă spuneam, a fost privată şi este privată în continuare de drepturile pe care le-a câştigat,

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Aceste chestiuni nu sunt simple chestiuni care trebuie trecute cu vederea, sunt lucruri care intră inclusiv sub sfera exercitării abuzive a mandatului de parlamentar şi, nu în ultimul rând, a aspectelor ce ţin de corupţie.

Pentru aceste chestiuni, domnule preşedinte, stimaţi colegi, vă rog să găsim, în primul rând, o soluţie pentru ca acestea să se termine şi eu, personal, să revin în Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, de disciplină şi imunităţi şi în Comisia de validare, şi să mă bucur de drepturile pentru care eu, personal, am fost ales în Parlamentul României.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Tanasă Dan.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Vă rog frumos să îmi permiteţi să transmit plenului Camerei Deputaţilor un mesaj cu ocazia zilei de 8 mai, Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Hristos a Înviat!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La data de 8 mai este marcată Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Acest demers a fost instituit prin Legea nr. 23/2015 pentru promovarea egalităţii de şanse între sexe, ca parte integrantă a politicilor sociale din România. Egalitatea de şanse presupune că toate fiinţele umane sunt libere să îşi dezvolte capacităţile personale şi să-şi aleagă parcursul în viaţă, fără limitări impuse. Faptul că diferitele comportamente, aspiraţii şi necesităţi ale femeilor şi bărbaţilor sunt luate în considerare, evaluate şi favorizate în mod egal, înseamnă că femeile şi bărbaţii se bucură de aceeaşi libertate pentru a-şi realiza aspiraţiile.

În acest sens, statul român şi-a asumat să facă eforturi susţinute pentru a reduce inechităţile existente, iar Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi din cadrul Camerei Deputaţilor, al cărei preşedinte am onoarea să fiu, continuă acest demers legitim şi necesar pentru viitorul femeilor din România. Chiar legile din ţara noastră afirmă faptul că, prin egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi se înţelege, citez, "luarea în considerare a capacităţilor, nevoilor şi aspiraţiilor diferite ale persoanelor de sex masculin şi, respectiv, feminin şi tratamentul egal al acestora".

Este totuşi necesar să observăm că progresele sunt lente, iar disparităţile între sexe persistă în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, remunerarea, îngrijirea şi pensiile. Pentru a elimina aceste disparităţi şi pentru ca statele din Europa să îşi poată valorifica pe deplin potenţialul în afaceri, politică şi societate, autorităţile europene şi statul român au o strategie ce defineşte un set de acţiuni cheie, printre care se numără şi următoarele:

• Încetarea violenţei bazate pe sex şi eliminarea stereotipurilor;
• Asigurarea unei participări şi a unor oportunităţi egale pe piaţa forţei de muncă, inclusiv a egalităţii de remunerare;
• Realizarea unui echilibru între bărbaţi şi femei, în procesul decizional şi în politică.

Cu un punctaj de 54,4% din 100%, România se clasează pe locul 26, în Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte indicele egalităţii de sexe. Scorul său este cu 13,5 puncte mai mic decât cel al mediei Uniunii Europene, iar, faţă de anul 2010, acest punctaj a crescut cu doar 3,6 puncte.

De asemenea, pentru majoritatea ţărilor ce au aparţinut fostului bloc socialist, decalajele între femei şi bărbaţi ar putea fi eliminate abia peste 134 de ani, un declin faţă de evaluarea din 2020, care indica o durată de 107 ani.

Observăm totuşi îmbunătăţiri privind calitatea de decidenţi politici în cazul femeilor din România, astfel că ponderea femeilor cu funcţia de ministru şi de parlamentar a crescut de la 7% la 17%, în cazul femeilor miniştri, şi de la 10% la 20%, în cazul femeilor parlamentari.

România mai are însă foarte multe de făcut pentru a combate violenţa domestică împotriva femeilor şi traficul de carne vie, teme care, din păcate, ne situează pe locuri ruşinoase, în statisticile europene. În acelaşi timp, decalajul de remunerare între femei şi bărbaţi este printre cele mai mici din Europa, România fiind mai avansată, din acest punct de vedere, decât majoritatea ţărilor occidentale.

În încheiere, transmit angajamentul ferm al Parlamentului României, în combaterea discriminării între sexe...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

...şi în calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Depuneţi declaraţia dumneavoastră.

Domnul Dan Tanasă:

Dar...

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Dan Tanasă.)

- Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia 2.0 privind dronele pentru un ecosistem inteligent şi durabil al aeronavelor fără pilot la bord în Europa COM (2022) 652 (PHCD 23/2023).

Comisia pentru afaceri europene?

Vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru transporturi şi infrastructură, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene,

Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut Strategia 2.0 privind dronele pentru un ecosistem inteligent şi durabil al aeronavelor fără pilot la bord, în Europa.

A recomandat simplificarea procedurilor de autorizare de zbor a aeronavelor fără pilot.

A recomandat încurajarea utilizării dronelor, managementul riscului şi pentru intervenţii în caz de dezastre.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene în data de 3 mai 2023 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Cătăuţă Ana-Maria.

Vă rog.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Dronele sunt utilizate, în prezent, ca instrumente în activitatea zilnică, într-o gamă tot mai largă de sectoare economice care necesită utilizarea intensivă a datelor, cum sunt agricultura, construcţiile, supravegherea, producţia de filme, asistenţa medicală, urgenţele medicale, energia, mediul, siguranţa şi securitatea publică.

În viitor, dronele ar putea fi utilizate şi ca platforme pentru noduri de comunicare sau pentru monitorizarea condiţiilor meteorologice şi a poluării, precum şi pentru întreţinerea instalaţiilor de energie din surse regenerabile, în special pentru energia eoliană offshore.

Sunt ferm convinsă că, prin investiţii inteligente, într-un viitor nu tocmai îndepărtat, şi noi vom putea să ne axăm mai mult şi să fim mai activi în zona, de ce nu, de fabricare de componente, dar şi în industria de mentenanţă.

De aceea, noi susţinem adoptarea opiniei privitoare la această comunicare, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu?

Nu. Adoptat.

La preambul?

Nu. Adoptat.

La articolul unic?

Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, precum şi pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; PL-x 110/2023.

Din partea iniţiatorilor, dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Nu.

Comisia pentru industrii, comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului şi pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Economic şi Social a avizat proiectul, favorabil.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul susţine adoptarea proiectului de lege.

Potrivit prevederilor art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate. În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Varga.

Vă rog.

Domnul Glad-Aurel Varga:

Bună ziua!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege foarte bun pentru promovarea investiţiilor verzi în România, investiţiilor în proiecte de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Acest proiect de lege este de fapt o corelare a Legilor 350 şi 50 cu Legea nr. 18 a fondului funciar, pentru că anul trecut am trecut această lege.

În fapt, proiectul de lege elimină PUZ-ul şi se trece direct la documentaţia tehnică de autorizaţie de construire pentru aceste proiecte, parcuri fotovoltaice sau energie eoliană.

Ca ţară, suntem destul de avansaţi, la nivel european, cu legislaţia în acest domeniu. Mai trebuie doar un singur pas să îl facem pe viitor. După un an de zile, de când a trecut Legea nr. 18 privind fondul funciar, nici acum nu sunt date normele pentru dual, pentru păşuni.

Vă mulţumesc.

Grupul PNL va vota pentru.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt observaţii?

Nu. Adoptat.

Articole admise, observaţii?

Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372 din 13 decembrie 2005 privind performanţa energetică a clădirilor; Pl-x 37/2023.

Din partea iniţiatorilor, dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Nu.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372 din 13 decembrie 2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajare a teritoriului şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372 din 13 decembrie 2005 privind performanţa energetică a clădirilor, transmisă cu adresa Pl-x 37/2023.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Sunt înscrieri? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

17. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/201; Pl-x 52/2023.

Din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisia pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra propunerii legislative pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011; Pl-x 52/2023

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 52 din 13 martie 2023, Comisia pentru învăţământ a primit pentru de dezbatere, în fond, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011.

Pentru întocmirea raportului, Comisia a analizat avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 178 din 27.02.2022 şi avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social nr. 1184 din 21.02.2023.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că orice decizie de desfiinţare, comasare a unităţilor şcolare sau de desfiinţare a claselor va fi comunicată unităţii şcolare vizate cu minimum 180 de zile calendaristice înainte de începerea următorului an şcolar, iar modificarea planurilor-cadru ale învăţământului preuniversitar se va face cu minimum 180 de zile calendaristice înainte de începerea următorului an şcolar.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi un număr de 18 deputaţi, din totalul de 26 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 5 aprilie 2023, Comisia, cu 14 voturi pentru respingere, două voturi împotriva respingerii şi două abţineri, a propus respingerea Propunerii legislative luate în discuţie.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Albişteanu, vă rog.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aţi trecut-o la respingere, deşi aţi văzut că are toate avizele - şi de la Consiliul Economic şi Social.

În primul rând, vreau să vă spun că are aprobarea sindicatelor. Sindicatele au fost perfect de acord cu aceste propuneri ale noastre, dar, din păcate, aţi trecut-o la respingere. Nu vă interesează efectiv ce se întâmplă în teritoriu şi ce îşi doresc colegii din învăţământ. Nu vă interesează!

Asta e! Noi am trecut-o şi la amendamente pentru noua Lege a educaţiei. Şi acolo s-a respins. Vedem ce se întâmplă la Senat.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale mai sunt înscrieri?

Vă rog.

Domnul Ţepeluş.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Da. Vreau să precizez că propunerea de respingere se datorează faptului că urmează să fie pusă pe rol, să votăm noua Lege a educaţiei, şi atunci aceste prevederi oricum ar fi trebuit să intre în vigoare, conform actualei Legi a educaţiei, începând cu 1 septembrie a acestui an, dată când se speră să intre noua Lege a educaţiei care va fi propusă votului.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Albişteanu, a doua intervenţie.

Domnul Mihail Albişteanu:

Păi, foarte bine, trebuia să treacă noua Lege a educaţiei, dar n-aţi acceptat-o ca amendament acolo, nici la noua Lege a educaţiei. Asta e problema!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Atanasiu.

Vă rog.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie să ştim că lucrurile aşa se întâmplă şi conform Legii nr.1/2011, adică, planurile-cadru nu intră în vigoare începând cu anul viitor, ci intră cu generaţia următoare. Aşa vor intra planurile-cadru şi pentru noua lege. Ba mai mult, legat de ceea ce se desfiinţează, legat de clase sau grupe de şcoală, acestea sunt avizate prin planurile de şcolarizare undeva în luna februarie, adică cu peste şapte luni, nu cu peste şase.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă va rămâne la votul final.

25. Proiectul de Lege pentru adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2022 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligaţii fiscale şi bugetare ale Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă S.A."; PL-x 371/2022; procedură de urgenţă.

Vă rog, Guvernul României, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Gábor Sándor (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumim, domnule preşedinte.

Proiectul are ca obiect de reglementare măsuri pentru stingerea unor obligaţii fiscale şi bugetare ale Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă S.A.", pe fondul obligaţiei Guvernului de a recupera cu celeritate ajutorul de stat acordat societăţii în cauză, declarat nelegal prin decizia Comisiei Europene.

În speţă, ordonanţa reglementează, pe de o parte, o derogare, pe de altă parte, o procedură accelerată de trecere în proprietatea statului a bunurilor mobile şi imobiliare ale CFR Marfă.

Derogarea vizează trei aspecte: operaţiunea de trecere de active în proprietatea statului, pe de o parte, va putea stinge şi creanţele fiscale cu reţinere la sursă şi accesoriile aferente acestora; în al doilea rând, va putea stinge şi creanţele bugetare ale societăţii; şi, în al treilea rând, va putea implica şi transferul de bunuri mobile, pe lângă cele imobile reglementate în prezent.

Ministerul Transporturilor susţine acest proiect de act normativ, în forma adoptată prin raportul comun a comisiilor raportoare.

Mulţumim.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, Comisia pentru politică economică şi comisia pentru transporturi, pentru prezentarea raportului.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2022 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligaţii fiscale şi bugetare ale Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă S.A."

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2022 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligaţii fiscale şi bugetare ale Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă S.A.".

Prezenta ordonanţă de urgenţă instituie o modalitate specială de stingere a obligaţiilor fiscale şi bugetare ale operatorului de transport feroviar de marfă. Totodată, măsurile prevăzute de prezentul act normativ se aplică atât cu privire la bunurile imobile ale operatorului de transport feroviar de marfă, cât şi cu privire şi la bunurile mobile ale acestuia, inclusiv la titlurile de participare.

În urma examinării Proiectului de Lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege, cu amendamentele admise prezentate în Anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să faceţi propunere şi pentru timpul de dezbatere.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timp de dezbatere - două minute.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 135, voturi contra - 7, abţineri - 5, doi colegi nu votează. Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Lazăr.

Vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Situaţia acestui proiect este în felul următor.

Guvernul României, condus de social-democratul Victor Ponta, a convertit în acţiuni, în iunie 2013, o datorie publică de 1.669 de milioane de lei, aproximativ 363 de milioane de euro.

Cu mai puţin de două luni înainte de finalul mandatului Cabinetului Victor Ponta, prin scrisoarea din 24 septembrie 2015, statul român a informat Comisia cu privire la adoptarea acestei măsuri, fapt ce a determinat iniţierea unui caz ex-officio de către Comisia Europeană, cu privire la măsurile luate în favoarea C.F.R. Marfă, înregistrat cu numărul de ajutor de stat SA43.549.

Ulterior, după ce Comisia a primit o plângere formală din partea Organizaţiei Patronale a Societăţilor Feroviare Private din România, prin scrisoarea din 18 decembrie 2017, Comisia a informat România că a decis să iniţieze procedura oficială de investigare prevăzută la art. 108 alin. (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în ceea ce priveşte ajutorul de stat acordat C.F.R. Marfă.

După analiza tuturor argumentelor prezentate în apărare de statul român, prin Decizia UE 2021/69 a Comisiei, din 24 februarie 2020, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se reţine că a fost acordat ajutor de stat ilegal, cu încălcarea art. 108 alin. (3) din TF UE.

Astfel, trebuie recuperate imediat şi efectiv de la beneficiar sumele purtătoare de dobândă, de la data la care au fost puse la dispoziţia beneficiarului până la recuperarea lor efectivă. Aceste sume se raportează la neexecutarea şi acumularea în continuare a datoriilor C.F.R. Marfă la bugetul de stat între 2010 şi conversia creanţelor acţiunilor în 2013, conversia creanţelor în acţiuni din 2013 şi neexecutarea şi acumularea în continuare a datoriilor C.F.R. Marfă faţă de C.F.R. Infrastructură, după conversia creanţelor în acţiuni din 2013 până în 2018.

Adoptarea O.U.G. nr. 65, care este stabilită ca modalitate de recuperare a ajutorului de stat, în mod ilegal dat C.F.R. Marfă, trecerea unor active din patrimoniul acestuia în proprietatea privată sau privată a statului, a fost generată de Guvernul PSD, care a omis să iniţieze consultări cu reprezentanţii Comisiei Europene.

USR se va abţine de la votarea acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii?

Nu. Adoptat.

La articole admise?

Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

26. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 360/2002 privind statutul poliţistului; PL-x 287/2020; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru prezentarea raportului.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, transmisă cu adresa PL-x 287/2020.

Obiectul de reglementare constă în modificarea şi completarea Legii nr. 360.

Intervenţiile legislative vizează crearea cadrului juridic, astfel încât studenţii Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" care sunt declaraţi inapţi pentru continuarea studiilor, prin decizie medicală definitivă, să poată opta pentru continuarea programelor de studii de ordine publică şi siguranţă naţională, respectiv Drept.

Camera Deputaţilor - Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Guvernul susţine iniţiativa.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut acest proiect şi, cu majoritate de voturi, propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 360/2002, cu amendamentele admise din anexă care fac parte integrantă din prezentul proiect.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Propuneri, vă rog, pentru timpul de dezbatere.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Două minute, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timp de dezbatere - două minute.

Vot, vă rog.

148 - pentru, 8 - contra, două abţineri, 2 colegi nu votează. Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Salan Viorel, vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

La dezbaterile din cadrul Comisiei de apărare, ordine publică, şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor am susţinut că, în esenţă, este un proiect bun, un sprijin necesar pentru situaţii dificile care pot să apară, vizând problemele de sănătate care nu le sunt imputabile studenţilor. Însă sediul materiei a fost vizat numai în parte, numai Legea nr. 360, iar în cadrul Academiei de Poliţie se pregătesc şi ofiţeri pentru structurile militare, incidente lor fiind Legea nr. 80 privind statutul cadrelor militare.

De aceea, am iniţiat, împreună cu colegii mei, un proiect şi pentru modificarea Legii nr. 80 privind statutul cadrelor militare, dat fiind faptul că în cadrul Academiei de Poliţie se pregătesc ofiţeri pentru Jandarmeria Română, DSU, IGSU, IGAV, respectiv DGIPI, dar, totodată, trebuiau avute în vedere şi celelalte componente care organizează învăţământ superior din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională, în esenţă fiind vorba despre Ministerul Apărării şi respectiv Serviciul Român de Informaţii.

Iar în urma analizei făcute în cadrul Academiei de Poliţie, există şi clase care nu sunt adresate neapărat celor care vor obţine şi gradul profesional sau gradul militar corespunzător.

Ca atare, cred că este un proiect bun, în contextul în care aceşti tineri aveau calităţile necesare, au optat pentru specialitate, pentru a sluji ţara, iar problemele nu le sunt imputabile lor, astfel încât studenţilor li se va elibera o diplomă de absolvire, numai că nu vor profesa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Coarnă.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Inapt înseamnă nepotrivit pentru o anumită sarcină, slujbă, lipsit de putere, de forţa fizică de a face ceva. Sunt nişte condiţii esenţiale la admitere şi pe parcursul acestei profesii de poliţist militar. E vorba despre testarea medicală, psihologică şi fizică. În momentul în care nu mai corespunzi, eşti inapt şi eşti clasat. Ce să faci cu un student inapt?

Noi construim o Academie de Poliţie cu oameni care sunt inapţi pentru a profesa în această zonă de importanţă deosebită? Sunt aberaţii! Aţi făcut lucrul ăsta şi la Legea nr. 80. Ele sunt neconstituţionale. Inapt înseamnă că e nepotrivit, nu are forţă fizică. Cum să votaţi aşa ceva? Doar pentru că trebuie sau că aveţi un semn pe care trebuie să-l respectaţi?

Nu poţi să creezi structuri poliţieneşti, militare, cu inapţi! Cine apără ţara? Inapţii? Doamne fereşte! Este o condiţie obiectivă, medicală. Copilul respectiv este clasat. I se recunosc studiile pe care l-a urmat în Academie şi poate să meargă la universitate privată pentru a profesa sau pentru a-şi definitiva studiile.

Inapt e inapt! Eu sunt contra aceste inepţii propuse de domnul Salan. Este o inepţie.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Rodeanu, vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu este un proiect al USR, dar mă văd nevoit, cumva, să intervin faţă de cele spuse mai acum câteva momente de un coleg.

Nu este vorba despre inapţi, nu este vorba despre poliţişti inapţi. Este vorba despre studenţi care în perioada studiilor, în cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", au păţit ceva, au păţit ceva neimputabil lor, şi în acel moment, da, nu se mai califică să devină poliţişti. Dar Academia de Poliţie conservă nivelul lor de studii şi toată experienţa lor academică, pe care au avut-o până la momentul respectiv, şi le dă posibilitatea de a urma în continuare zona de administraţie publică, drept. Acel student nu va fi poliţist, va absolvi Academia de Poliţie fără grad, iar statul român nu îi impută lui obligaţia de a rămâne în sistem şi de a fi un poliţist inapt.

Deci nu mai discutăm despre inapt, combatem doar nişte inepţii. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Manea Cătălin.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Am doar o întrebare către distinşii mei colegi - câte astfel de cazuri sunt? Câţi studenţi?

Este important să cunoască colegii parlamentari - domnule, câţi studenţi aflaţi în cadrul Academiei de Poliţie au păţit ceva în timpul studiilor şi evident că au fost declaraţi inapţi, şi studiile lor cumva sunt recunoscute către zona de drept, către zona de administraţie publică?

Dar, întrebarea mea este câţi sunt. Vorbim despre sute, despre mii? Câţi sunt?

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii?

Nu. Adoptat.

La articole admise?

Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2022 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiilor anuale, în vederea participării Institutului Naţional de Statistică - România în calitate de asociat în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi de membru instituţional în cadrul Institutului Internaţional de Statistică; PL-x 627/2022.

Guvernul României?

Vă rog.

Domnul Marian Chivu (vicepreşedinte, Institutul Naţional de Statistică):

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Marian Chivu mă numesc, sunt vicepreşedinte la Institutul Naţional de Statistică.

Institutul Naţional de Statistică România are calitatea de asociat în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al OCDE şi de membru instituţional în cadrul Institutului Naţional Internaţional de Statistică.

În data de 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare cu România.

Prin acceptarea României ca ţară candidat, în data de 10 iunie 2022, s-a aprobat oficial foaia de parcurs pentru aderarea României.

În anul 2019, Institutul Naţional de Statistică România a obţinut statutul de asociat în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al OCDE.

Prezentul proiect de act normativ reglementează punerea în aplicare a măsurilor ce derivă din deţinerea statutului de asociat în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în statistică al OCDE, respectiv aprobarea achitării cotizaţiilor ce decurg din această calitate, aferente anului 2022, precum şi pentru următorii ani în care România va avea calitatea de asociat în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al OCDE.

Având în vedere motivele prezentate, avem rugămintea să fie adoptat acest act normativ, în forma în care a fost adoptat de către Senat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bogdan-Alin Stoica:

Bună ziua!

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea ordonanţei Guvernului nr. 35/2022 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiei la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiilor anuale, în vederea participării Institutului Naţional de Statistică în calitate de asociat în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi de membru instituţional în cadrul Institutului Internaţional de Statistică.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 10 octombrie 2022.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă mai sus-menţionată, în şedinţa din 31 octombrie 2022, şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi aprobare, prezentul proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Simion George.

Aici doreaţi să interveniţi, nu?

Domnul George-Nicolae Simion:

Am întrebat reprezentanţii Guvernului român, de când plătim noi cotizaţie la OCDE? Din 2004, deşi suntem în 2023 şi nici acum n-am aderat la OCDE.

Cam cât plătim? Aşa, cam câteva milioane... e variabil.

Am ascultat raportul citit de colegul meu, Stoica. Mâine avem în Comisia economică PL-x 143 care reglementează guvernanţa corporativă, listarea la Bursă a Hidroelectrica S.A., Romsilva şi alte 237 de Regii.

Ceva e putred în felul în care funcţionează statul nostru. Foarte putred! Ştiu că este jalonul în PNRR, dar vă rog, mâine, la 9:00 dimineaţa, la Comisia economică; la 11, la Comisia juridică, ascultaţi vocea a peste 20.000 de români care au ieşit în stradă şi v-au cerut să respingeţi acel proiect şi toate proiectele dăunătoare de genul acesta - PL-x 143, 144, 145 şi cel care este pe ordinea de zi de miercuri, PL-x 47, cu închisorile de 15 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Rodeanu.

Vă rog.

Doamna Prună, atunci.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Adevărul e că aceste companii de stat merg tare bine acum, ca să nu cumva să le transparentizăm sau să le listăm la Bursă.

E bine să rămânem aici închişi, să ne izolăm, pentru că statul a făcut întotdeauna performanţă, nu-i aşa?

Şi, dacă companiile de stat sunt sub cheia politicului, evident că atunci sunt mai bine controlate, şi atunci politicul poate să-şi numească acolo tot felul de politruci pe indemnizaţii, în consiliile de administraţie, de mii de euro, iar românii, până la urmă, nu iau nimic de pe urma acestor companii de stat. Asta înseamnă să ţii companiile de stat închise şi sub papucul politicului, de fapt!

Dacă asta se doreşte, atunci putem să ne batem cu pumnul în piept şi să spunem că sunt companiile româneşti ş.a.m.d. Da, sunt companii româneşti, dar ele trebuie să şi funcţioneze, nu să ajungă la fiare vechi, aşa cum am văzut că au tot ajuns în ultimii 30 de ani, companii de stat care pur şi simplu au fost date pe nimic de politicieni şi s-au închis.

Dar avem şi exemple de companii de succes care, iată, sunt româneşti şi care sunt profitabile. Ăla e modelul spre care trebuie să mergem. N-o să vă dau eu acum nume, dar le ştiţi foarte bine care sunt - companii care produc, care exportă, care creează valoare aici, în România, care angajează mii de oameni.

Asta înseamnă să fii patriot! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Muncaciu.

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Doamnă Prună, nu aveţi deloc dreptate! Experienţa ultimilor ani arată că bursele sunt profund corupte.

Vă aduc aminte de Bursa din Olanda, care tranzacţiona energia. Aţi văzut cum s-au modificat preţurile, imediat, la energie? Pentru că astea sunt corupte de LIBOR.

Vă aduceţi aminte? Care este patentul? Noi listăm pe Bursă, ei cumpără acţiunile, şi după aceea colectivul director încape pe mâna lor. Şi aşa ajung întreprinderile noastre pe mâna străinilor.

Nu vă ajunge experienţa celor 30 de ani? Ce s-a întâmplat cu toate companiile româneşti care au ajuns pe Bursă? Ce s-a întâmplat cu ele? Au ajuns pe mâna străinilor!

Nu mai vorbim despre domnii de la PSD, care au căpuşat o grămadă de alte întreprinderi, şi după aceea acestea au fost vândute sau privatizate. Care a fost rezultatul?

Dar, dacă tot aveţi perspectiva istorică, păi, să vă spun ceva! Germania, Franţa, după război, n-au privatizat pe Bursă, energia, transporturile, telecomunicaţiile. De ce veniţi cu aberaţiile astea? De când Bursa este una dintre pieţele cele mai reglate? (Vociferări.)

Nu e adevărat! Pe Bursă se fac cele mai mari jocuri! Mai mult decât atât, chestiunea asta cu statul trebuie să o stabilim odată. Nu există bursă sau piaţă fără reguli de stat. Asta trebuie să vă intre în cap, pentru că statul este cel care reglează regulile în piaţă.

Dacă nu ai un stat puternic care să facă lucrul ăsta, nu te mai băga în privat! Pentru că privaţii asta vor face, vor lua pachetul majoritar, şi după aceea vor decide asupra întreprinderilor româneşti. Experienţa de până acum, a neoliberalismului - domnii de la PNL ştiu foarte bine -, a fost asta, nicio întreprindere românească nu mai este a noastră. Asta este ce vreţi!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Prună. Drept la replică.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi colegi,

Chiar să văd aşa cum se bat unii cu pumnii în piept, spunându-ne ceea ce am văzut, că nu merge de 30 de ani, mi se pare că se sfidează realitatea.

Vă dau nişte exemple de companii care au fost de stat şi care au dispărut, pentru că ele n-au ajuns pe Bursă. Ele au fost, chipurile, privatizate de nişte politicieni. ARO. Ne mai aducem aminte de ARO, de Roman, ne aducem aminte de multe alte companii care au dispărut şi vă spuneam că există companii private care sunt listate astăzi la Bursă şi care, efectiv, angajează oameni, plătesc taxe şi impozite la stat şi contribuie la ceea ce se numeşte economia României.

E trist să văd că unii efectiv au rămas în comunism şi nu au idee despre ce ar trebui să facă statul, acele reguli corecte pentru toată lumea, astfel încât economia să se dezvolte. A ţine sub papucul unui politician o companie de stat este o greşeală. Şi aţi văzut companii de stat care sunt monopoluri şi care au făcut pierdere - Transelectrica în 2017 a făcut pierdere. Ăsta este un lucru efectiv de neacceptat.

Comunismul a murit acum 33 de ani şi cred că trebuie să înţelegem lucrul acesta! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Rodeanu, al doilea vorbitor din partea USR.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

De "vaccinuri", de "PL-x 145", de "Nu ne furaţi copiii" - ne-am obişnuit cu aberaţiile astea.

Acum, astăzi, continuăm cu bursele, sunt profund corupte, nu ne convine un parteneriat şi un membership la organizaţii internaţionale.

Stimaţi colegi,

Proiectul ăsta spune două lucruri - Institutul Român de Statistică şi-a schimbat denumirea în Institutul Naţional de Statistică. Cotizaţia, acolo, nu-i de milioane de euro, era de 500 de franci şi trebuie transformată în euro, 250/an.

Deci, asta face, până la urmă, tot proiectul, asta este marea conspiraţie europeană, ca Institutul Naţional de Statistică să participe, alături de alte institute naţionale de statistică, la ceea ce înseamnă centralizarea unor date, ca să ştim şi noi cum ne poziţionăm şi să beneficiem de toate facilităţile pe astea. Iar milioanele alea de euro sunt nişte amărâţi de 250 de euro pe an. Atât am vrut să zic! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Acum, societăţile cu capital de stat, din Franţa, de exemplu, Engie, îşi doresc să preia Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Deci, vorbesc despre o societate cu capital de stat, din Franţa. Înseamnă că acolo e comunism, da?

Practic, dacă aceste legi vor fi adoptate - şi mă refer la 143, 144, 145 -, România va fi deposedată de tot ceea ce mai are astăzi în zona publică. Şi trebuie să enunţăm câteva dintre ele - Hidroelectrica, care este pe profit, Nuclearelectrica, care este pe profit, CEC Bank, Portul Constanţa, Salrom, Romsilva, Pădurea creşte. De ce trebuie să transferăm noi aceste proprietăţi din zona publică a statului român în zona publică a statului francez sau a statului elen, sau a statului austriac?

Am cedat Romtelecom către o societate cu capital de stat, în Franţa. Avem acum 20% din distribuţia energetică către o companie cu capital de stat din Grecia. Noi nu putem să ne administrăm aceste lucruri sau aveţi temă? Pentru că există, din păcate, în România, astăzi, un partid politic finanţat din zona externă şi nimeni nu vrea să constate şi să vadă lucrul ăsta. Vorbim despre lucruri care sunt în zona de siguranţă naţională. Aceste elemente nu trebuie nici măcar la nivel de concepţie să gândeşti că le transferi pe Bursă. Transferul pe bursă înseamnă, practic, furtul ultimelor resurse pe care România le are astăzi în proprietatea publică. Şi aici sunt peste 240 de regii autonome şi 1.000 de întreprinderi cu capital de stat.

Nu cred că merită, pentru 10 miliarde de euro, aşa-zise 10 miliarde pe care ar urma să-i primim prin PNRR, să cedăm resursele naturale ale României pe care încă le mai avem în zona publică.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Pe procedură, domnul Moşteanu.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am depus astăzi o cerere la Biroul Permanent. Numărul de vicelideri ai Grupului USR se va suplimenta cu unul. Acest loc va fi ocupat de colega mea, Diana Stoica.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Oprim dezbaterile şi declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 8 mai 2023, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Domnul deputat Ghiţă Daniel-Florin este? Nu. 1238B - Ministerul Culturii va trimite răspunsul în scris.

Domnul deputat Coarnă Dumitru? Nu. 1233B - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va răspunde în scris.

Domnul deputat Toma Ilie, 1207B.

Ministerul Afacerilor Interne.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Adrian Voican (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, având ca obiect produse contrafăcute, vă comunicăm următoarele.

Referitor la complexitatea rutelor folosite pentru transportul bunurilor contrafăcute, care ar îngreuna activitatea autorităţilor cu atribuţii în domeniu, informaţiile puse la dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră relevă următoarele - volumul cel mai mare de bunuri susceptibile a fi contrafăcute sosesc pe teritoriul României prin Portul Constanţa, în sistem containerizat şi au ca principale origini China şi Emiratele Arabe Unite.

Cele mai multe încălcări ale unor drepturi de proprietate intelectuală au fost depistate cu ocazia controlului de frontieră, efectuat în punctele de trecere de la frontiera româno-bulgară, subordonat Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu.

De asemenea, în ceea ce priveşte bunurile confiscate, precizăm şi faptul că, în cadrul urmăririi penale, organele de aplicare a legii au obligaţia de a păstra bunurile confiscate până la momentul finalizării judecăţii şi pronunţării unei hotărâri prin care se dispune cu privire la aceasta.

Referitor la problemele de ordin legislativ cu care s-ar confrunta Poliţia de Frontieră Română, precizăm faptul că atribuţiile acesteia sunt prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Română, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform prevederilor art. 8 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu modificările şi completările ulterioare, trecerea frontierei de stat a mijloacelor de transport, mărfurilor şi altor bunuri se face cu respectarea legilor ce reglementează regimul vamal.

Cu deosebită consideraţie.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule deputat Toma.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Răspunsul este profesionist dat. De activitatea Poliţiei de Frontieră nu avem de ce să ne plângem, deşi trag alţii în noi, şi asta am vrut să aflăm. Produse contrafăcute au fost, sunt şi vor mai fi. Ideea este să fie cât mai puţine.

Avem scandalul cerealelor din Ucraina, care, pe bună dreptate, suntem cu toţii alături de o ţară aflată la ananghie, dar mai repede suntem de poporul nostru, aproape, pentru că aşa trebuie să fim.

Mai avem de rezolvat spaţiul Schengen şi am vrut să aflu acolo, de la firul ierbii, de ce toată lumea trage în instituţia asta, care, pe bună dreptate, are şi puţini oameni, şi cu cei puţini pe care-i are, face ce poate şi îndreaptă lucrurile.

Dar când este să dăm un răspuns pertinent, Europa vine şi ne întreabă - pe la voi intră? Nu, nu intră pe la noi, nici produsele contrafăcute, mai mult decât la alţii, şi nici emigranţii!

Mulţumesc foarte mult! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe?

Lucian Florin Puşcaşu? Nu.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - 1230B - Ministerul va răspunde în scris.

Pentru următoarele - avem 1209B, 1220B, 1210B, 1234B, 1221B, 1194B, 1236B, 1189B, 1152B, 1161B, 1129B, 1114B şi 1227B - ministerele solicită amânare.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.12.