Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.28.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 17 mai 2023, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Cu rugămintea să încercăm să ne încadrăm în termenul de trei minute, începem cu Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Florin Piper-Savu.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Investiţia este cea mai sigură perspectivă de creştere economică"

Investiţiile publice nu au depăşit 6% din PIB în niciunul dintre anii din perioada 2013-2021. Ca pondere în PIB, statul a investit cel mai mult în 2015, când cheltuielile de investiţii totale au ajuns la 5,9% din PIB.

Bugetul pe 2023 alocă resurse record pentru investiţii, de 7,2% din PIB, finanţează măsuri pentru creşterea nivelului de trai, stabilizare macroeconomică şi uşurarea poverii măsurilor luate în perioada pandemiei.

Dacă în 2022, odată cu intrarea la guvernare, PSD a reuşit să asigure resurse pentru investiţii consistente, de aproximativ 7% din PIB, acum PSD doreşte o stimulare şi mai puternică a investiţiilor.

Investiţiile publice masive, realizate de miniştrii PSD printr-o nouă politică bugetară şi susţinute prin recordul proiectelor gestionate de Ministerul Transporturilor, susţin o evoluţie bună a economiei naţionale.

Analiştii consideră că vom avea în continuare creştere economică, chiar dacă în parametri mai atenuaţi, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Inflaţia îşi accentuează scăderea, iar percepţia mediului de afaceri asupra perspectivei imediate se îmbunătăţeşte.

În acest context, investiţiile rămân singurul motor de mare tracţiune care să susţină economia.

Pe de altă parte, mediul de afaceri priveşte cu mai multă încredere perioada următoare, fapt relevat de creşterea constantă, ritmică, în ultimele 5 luni, a indicatorului corespunzător.

De aceea PSD este absolut determinat să atragă şi să utilizeze toate fondurile europene accesibile, indiferent de motiv, şi să susţină în continuare investiţiile, nu doar în proiectele de infrastructură, de anvergură majoră, ci şi pentru susţinerea afacerilor din România, în special a IMM-urilor.

PSD are curajul să ridice miza investiţiilor publice, deoarece acestea reprezintă motorul de creştere sănătoasă a economiei şi de dezvoltare a ţării. Creşterea investiţiilor la 10% din PIB este un obiectiv al guvernării PSD care începe în iunie.

Investiţia este cea mai sigură perspectivă de creştere economică. Investiţia publică înseamnă nu doar investiţie de stat în infrastructură, dar şi cea făcută în oameni, în companiile româneşti şi în capitalul uman.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Radu Tuhuţ, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Virgil Alin Chirilă, Grupul PSD.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Partidul Social Democrat propune taxe egale de impozitare pentru companiile româneşti şi corporaţiile străine"

În cadrul declaraţiei politice de astăzi doresc să aduc în dezbatere noul concept fiscal, promovat la nivelul întregii Uniuni Europene sub titulatura simbolică de taxă de solidaritate. În urmă cu doar câţiva ani, nu mai puţin de 137 de state au semnat, la nivel internaţional, un acord care să pună în aplicare introducerea impozitului minim global pe profit. Obiectivul principal a fost acela de a descuraja corporaţiile care transferă profiturile în paradisele fiscale.

Uniunea Europeană a elaborat o directivă care îşi propune să implementeze acordul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică privind această reformă fiscală şi va include şi un set comun de norme privind modul de calcul, astfel încât să poată fi aplicate de toate ţările membre ale Uniunii Europene.

Dacă ne uităm puţin în urmă, liderii Uniunii Europene au ajuns, după 3 ani de pandemie, la concluzia că viziunea Partidului Social Democrat poate reprezenta nu doar o soluţie viabilă la modernizarea sistemului fiscal european, ci o soluţie echitabilă în primul rând faţă de toţi cetăţenii europeni.

Noile prevederi ale directivei europene trebuie transpuse de ţările membre până la 31 decembrie 2023. Partidul Social Democrat consideră că acest moment este oportun pentru promovarea solidarităţii sociale şi a echităţii economice, motiv pentru care a propus deja o serie de măsuri, printre care şi introducerea impozitării cu 1% a cifrei de afaceri pentru toate acele companii care plătesc un impozit pe profit mai mic decât echivalentul a 1% din cifra de afaceri.

Ca argument suplimentar, PSD evidenţiază că, aşa cum orice companie românească poate să achite 1% impozit pe venit, şi marile companii pot şi trebuie să ajungă să plătească măcar tot atât. Regula propusă este simplă. Orice companie, indiferent că plăteşte impozit pe profit de16% sau pe venit ori cifră de afaceri, trebuie să plătească minim echivalentul a 1% din cifra de afaceri.

O parte dintre antreprenorii români de marcă s-au declarat deja susţinători ai propunerii lansate de Partidul Social Democrat, considerând că în acest regim fiscal favorabil din ţara noastră o astfel de taxă de solidaritate ar contura un echilibru economic care s-ar stabili mai ales între companiile din acelaşi sector.

De asemenea, adoptarea unei astfel de măsuri ar putea genera consolidarea reducerii deficitului bugetar, obiectivul fiind înregistrarea excedentului bugetar în doar 3 până la 5 ani.

Partidul Social Democrat nu va renunţa să lupte împotriva oricăror inginerii şi optimizări fiscale la care recurg în special marile companii, pentru a evita cât mai mult plata taxelor şi impozitelor în România. E vorba, în ultimă instanţă, de echitate, dar şi de respectarea reglementărilor europene, cum este de exemplu directiva privind încasarea impozitului în ţara în care se realizează profitul.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Virgil Alin Chirilă, Grupul PSD.

Se pregăteşte doamna deputat Vetuţa Stănescu, Grupul PNL.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Investiţiile publice, realizate de miniştrii PSD, s-au făcut printr-o politică bugetară care a fost permanent susţinută de promovarea de proiecte importante la nivel naţional, dar şi local. Aceste rezultate sunt confirmate de evaluările mediului de afaceri care este optimist cu privire la economia ţării, ceea ce a condus şi la creşterea indicatorului de încredere macroeconomică cu privire la finanţele ţării.

Aşadar, opinia analiştilor economici este că vom avea în continuare creştere economică, chiar dacă în parametri mai atenuaţi, din cauza influenţelor externe, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Inflaţia îşi accentuează scăderea, percepţia mediului de afaceri asupra perspectivei imediate se îmbunătăţeşte. O dovadă în acest sens este şi nivelul creditării, care şi-a mai temperat descreşterea, dar şi menţinerea dobânzii-cheie la 7% la cea de-a patra şedinţă de politică monetară a BNR din acest an. În acest context, devine cu atât mai important angajamentul PSD ca, odată cu preluarea conducerii Guvernului, să stimuleze şi să finanţeze cât mai mult posibil investiţiile, forţând o creştere în viitor, chiar până la 10% din PIB.

Aşa cum am făcut întotdeauna, atunci când am venit la guvernare şi am reparat după alţii, şi de această dată PSD are curajul să ridice miza investiţiilor publice, deoarece acestea reprezintă motorul de creştere sănătoasă a economiei şi de dezvoltare a ţării. Dacă în anul 2022, odată cu intrarea la guvernare, PSD a reuşit să asigure resurse pentru investiţii consistente de aproximativ 7% din PIB, acum ne-am propus ca, odată cu Marcel Ciolacu premier, să dăm un imbold şi mai puternic investiţiilor. Fondurile europene trebuie angajate cât mai mult în proiecte de anvergură. Deja procedurile încep să se rodeze, iar echipele pot fi mai performante. De aceea, PSD susţine că 10% din PIB pentru investiţii este un obiectiv realizabil.

Pentru noi, cei de la PSD, a fost şi rămâne un obiectiv-cheie dezvoltarea comunităţilor locale din fiecare judeţ, atât prin Programul naţional "Anghel Saligny", care reprezintă o continuare a programelor de investiţii iniţiate de PSD în fiecare guvernare, cât şi prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

PSD a intrat la guvernare să sprijine cât mai mult populaţia şi firmele româneşti, şi pentru a susţine an de an creşterea investiţiilor publice, ceea ce va face şi după preluarea funcţiei de premier de către preşedintele Marcel Ciolacu.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat al PNL Vetuţa Stănescu.

Se pregăteşte domnul deputat Ioan Balan, Grupul PNL.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Declaraţie politică: "Sănătatea românilor trebuie să fie principala prioritate".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Constituţia noastră, la art. 34, spune că "dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat, iar statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice".

Din păcate, în România, rata persoanelor care suferă de diverse maladii este îngrijorător de mare. În judeţul Hunedoara realitatea este tristă, în privinţa problemelor de sănătate ale populaţiei. Astfel, conform datelor Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara, peste 32.000 de persoane suferă de boli cardiovasculare şi aproximativ 63.000 de persoane suferă de hipertensiune arterială.

De asemenea, numărul cazurilor de infarct miocardic acut şi diabet zaharat tip II a crescut semnificativ în ultimii ani. Statisticile alarmante subliniază necesitatea unei abordări urgente şi coerente din partea Ministerului Sănătăţii, pentru a combate aceste probleme.

Avem nevoie de un set de măsuri eficiente, precum creşterea investiţiilor în prevenţie; organizarea de campanii de informare şi conştientizare cu privire la factorii de risc şi importanţa unui stil de viaţă sănătos; implementarea unor strategii de sănătate în judeţ; sprijinirea iniţiativelor locale, precum acţiunile asociaţiilor non-profit, care oferă servicii de testare gratuită a sănătăţii şi încurajează populaţia să efectueze controale medicale gratuite; îmbunătăţirea accesului la tratamente medicale de calitate şi la medicamente pentru persoanele care suferă de aceste afecţiuni, prin alocarea unor resurse financiare suficient de mari pentru a avea acces la aceste servicii, după cum şi optimizarea lanţului de aprovizionare cu medicamente.

Nu în ultimul rând, am observat o creştere a numărului de cereri pentru investigaţiile paraclinice de înaltă performanţă. Termenul pentru listele de aşteptare este de aproximativ 45 zile la unii furnizori.

Acestea sunt doar câteva sugestii pentru ceea ce se poate face dacă ne dorim să creştem gradul de prevenţie şi tratare a bolilor de care suferă prea mulţi români.

Fac apel la cei din conducerea Ministerului Sănătăţii să considere necesitatea, chiar urgentarea elaborării unui plan de acţiune integrat, care să ducă la diminuarea vertiginoasă a cazurilor de îmbolnăviri şi la o mai bună depistare precoce a acestora.

Pentru Partidul Naţional Liberal şi pentru mine, ca deputat liberal hunedorean, măsurile pentru protejarea sănătăţii românilor reprezintă o prioritate care nu poate suferi amânare.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Hunedoara, Vetuţa Stănescu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Balan.

Se pregăteşte domnul deputat Făgărăşian.

Domnul Ioan Balan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Schimbările guvernamentale şi competiţiile electorale nu trebuie să afecteze proiectele de investiţii"

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În baza protocolului de colaborare al actualei coaliţii de guvernare, la finalul acestei luni urmează să se producă modificări importante în conducerea şi în structura Guvernului României.

De asemenea, în anul 2024, în România vor avea loc patru tipuri de alegeri la termen: pentru Parlamentul European, pentru administraţia locală, pentru Parlamentul României şi pentru funcţia de preşedinte al României.

Istoria recentă ne-a arătat că, în preajma unor asemenea evenimente politice, preocupările pentru stabilitatea economică şi financiară a ţării s-au redus, iar ritmul investiţiilor a scăzut semnificativ. Am ajuns în situaţia inacceptabilă în care să spunem că, dacă urmează un an electoral, atunci să nu ne aşteptăm la nimic bun, nici pentru ţară şi nici pentru comunităţile locale.

Stimaţi colegi,

În ultimii trei ani, în care România s-a aflat sub guvernarea Partidului Naţional Liberal, ţara noastră a obţinut dreptul de a accesa peste 80 de miliarde de euro din fonduri europene, au fost deblocate cele mai importante proiecte de infrastructură de transporturi, au fost demarate mii de proiecte de investiţii în beneficiul comunităţilor locale, de la aducţiuni de apă şi reţele de canalizare, până la modernizări de drumuri, unităţi sanitare şi unităţi şcolare. Nu cred că am greşi dacă am spune că guvernele liberale au transformat România într-un mare şantier de reconstrucţie şi modernizare, un proces îndelung aşteptat şi materializat sub conducerea unor prim-miniştri PNL şi cu susţinerea preşedintelui României.

Stimaţi colegi,

Este important ca evenimentele politice, care vor urma, să nu perturbe nici stabilitatea economică şi financiară a ţării şi nici să nu pună sub semnul întrebării creşterea economică mult dorită. Pentru ca acest obiectiv să devină realitate este important ca ritmul investiţiilor demarate şi al celor care urmează să fie finanţate să fie accelerat, nu încetinit.

De asemenea, îmi doresc cu toată puterea ca următoarele competiţii electorale să fie purtate în jurul proiectelor de modernizare, în jurul soluţiilor de dezvoltare pentru România şi centrate pe eliminarea decalajelor economice dintre provinciile istorice ale ţării. Am încredere că românii vor acorda votul lor celor care pun mai presus de toate interesul naţional al ţării şi dreptul comunităţilor locale de a se dezvolta şi prospera.

Vă mulţumesc.

Ioan Balan, deputat al PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Valentin Făgărăşian.

Se pregăteşte domnul deputat Ion Lazăr, Grupul USR.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Sudoarea diasporei româneşti susţine economia României".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale, în anul 2021, românii care muncesc în străinătate au trimis în ţară peste 9 miliarde de dolari, fiind cea mai mare valoare a remitenţelor din ultimii 30 de ani. Vorbim de peste 3,2% din PIB-ul României, într-un an deosebit de greu pentru toate statele din Uniunea Europeană.

Uitându-ne la aceste cifre putem să afirmăm că românii plecaţi la muncă în străinătate reprezintă cel mai puternic investitor străin din ţara noastră.

Stimaţi colegi,

Nu de puţine ori am auzit în discursurile unor politicieni români afirmaţii de tipul: "Ce fac românii din diaspora pentru ţară?", "Ei nu mai contează, că nu sunt în România!" sau "Au plecat din ţară şi nu le mai pasă de ţara lor!". Sunt afirmaţii profund greşite, contrazise în mod flagrant de faptele celor pe care viaţa i-a împins să muncească în afara frontierelor ţării.

Sunt printre acei politicieni, puţini la număr, care am susţinut că miliardele de euro muncite din greu şi cu onestitate nu susţin doar economia, ci şi milioanele de familii rămase în ţară, asigură copiilor resursele necesare pentru a merge la şcoală şi un minimum de subzistenţă pentru familiile care îi aşteaptă să se întoarcă acasă.

De asemenea, se vorbeşte prea puţin că, din agoniseala lor, mulţi români au înfiinţat mici afaceri de familie în România, fie că vorbim despre întreprinderi de producţie sau despre servicii, fie că vorbim despre microferme foarte competitive.

Stimaţi colegi,

Cei peste 4,5 milioane de români despărţiţi de casa şi de patria lor aşteaptă să se întoarcă în România cât mai curând. Mulţi deja au făcut-o, în special în ultimii trei ani, nu doar din cauza crizelor care au marcat toate statele europene, ci şi pentru că, sub guvernarea PNL, România a devenit tot mai aproape de standardul unei ţări europene importante, cu proiecte de dezvoltare însemnate, cu investiţii private de anvergură şi cu tot mai multe locuri de muncă bine plătite.

Cred că ceea ce a demarat şi a realizat Partidul Naţional Liberal, în ultimii trei ani, trebuie continuat, indiferent dacă anul acesta vom avea schimbări la nivelul Guvernului sau dacă anul viitor vom avea mai multe rânduri de alegeri la termen. Îmi doresc ca România să continue acest drum al modernizării şi dezvoltării, început de guvernele PNL, pentru că reprezintă cea mai mare oportunitate pentru a-i aduce pe români înapoi în ţara lor, acolo unde toţi îşi doresc să trăiască şi să muncească.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Ion Lazăr, Grupul USR.

Se pregăteşte domnul deputat Lőrincz.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea se intitulează "Grindeanu şi cronica unei remanieri nefinalizate".

După cum se cunoaşte, la momentul constituirii, în noiembrie 2021, a aşa-numitei Coaliţii Naţionale pentru România, PNL şi-a asumat, începând cu 25 mai 2023, să cedeze funcţia de premier, urmând totodată să se realizeze şi o rocadă între portofoliile ministeriale deţinute de principalele partide ale coaliţiei.

Evident că socoteala din 2021 nu mai este valabilă cu cea din 2023, context în care, deşi PNL urma să preia portofoliul ministerial de la transporturi şi infrastructură, acest demers este foarte probabil să nu se mai concretizeze.

În acest sens, PSD, prin vocea lui Marcel Ciolacu, a anunţat că doreşte cu insistenţă să îl păstreze pe actualul titular de la transporturi şi infrastructură în viitorul cabinet. În spatele acestei acţiuni se ascund calcule meschine ce vizează viitoarea campanie electorală, unde democraţii speră să se laude cu cât mai multe panglici tăiate la finalizarea unor obiective de infrastructură de transport.

Totuşi, socoteala de acasă s-ar putea să nu se potrivească cu cea din târg, fapt pentru care, fără a relua grandioasele realizări ale lui Grindeanu, pe care le-am prezentat pe larg în ultimele mele declaraţii politice, mă voi rezuma, astăzi, să subliniez ultima manifestare de inconsecvenţă de care acest ministru a dat dovadă.

Astfel, acum câteva zile, Grindeanu afirma, referindu-se la construirea unui nou terminal la Aeroportul Otopeni, că acesta "(...) înseamnă foarte mulţi bani" şi respectiv că "(...) astăzi, când vorbim de numărul de pasageri pe care îl are Aeroportul Otopeni, nu se justifică".

Ce omite cu bună-ştiinţă domnul Grindeanu să precizeze este faptul că, acum aproximativ un an, afirma, în calitate de ministru, că "(...) în primul rând, Aeroportul Otopeni are nevoie de un nou terminal şi ştim cu toţii" şi respectiv că "(...) income-urile, veniturile la Aeroportul Bucureşti, sunt unele destul de mari, iar planurile de dezvoltare şi un terminal nou sunt absolut necesare".

Această poziţionare diametral opusă nu poate să nu mă facă să mă gândesc la recentul mega scandal de corupţie de la nivelul Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, care nu este nici pe departe soluţionat.

În final, le reamintesc celor din PNL că participă în mod activ la transformarea inegalabilei replici "Pupat toţi piaţa independenţi" într-un veritabil modus vivendi dâmboviţean.

Vă mulţumesc.

Lazăr Ion-Marian.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul Lőrincz nu este.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Denisa-Elena Neagu.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

În ultimii doi ani România ar fi putut face o economie de 20 de milioane de lei, adică, aproximativ 4 milioane de euro.

Vă întrebaţi cum? Acceptând desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Am depus în anul 2021 un proiect de lege prin care doream desfiinţarea acestei academii fantomă. Din păcate, majoritatea parlamentară a decis: Academia nu trebuie desfiinţată. Astfel a rămas cuplată la bugetul de stat.

La finalul lui 2021 am depus un amendament la buget, pentru a reduce bugetul acestora de la 10 milioane de lei la 1 leu, însă şi acest amendament a picat.

Dacă instituţia este atât de importantă pentru sectorul cercetării din România, ar fi putut să găsească surse de finanţare pentru a-şi susţine activitatea.

Parlamentarii PSD, PNL şi UDMR au votat, ca de obicei, împotrivă. Au preferat să finanţeze o instituţie care produce maculatură cu valoare zero pentru academie.

Aproape tot bugetul AOSR este alocat de statul român şi cheltuit pe salarii cu personalul sau pe indemnizaţiile membrilor. În anul 2023 se vor plăti angajaţilor şi aşa-zişilor academicieni aproape 8,5 milioane de lei din cele aproape 10 milioane pe care le au bugetate.

AOSR este doar un exemplu dintre instituţiile create doar pentru a le da un venit unor foşti politicieni sau prieteni de partid. Mulţi dintre aceştia cumulează aceste venituri cu cele din pensiile speciale. Asta în timp ce nu fac nimic util pentru România.

Să vă mai dau câteva exemple.

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului primeşte anual două milioane de lei.

Institutul Român pentru Drepturile Omului are un buget anual de aproape 3 milioane de lei.

Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 toacă tot 3 milioane de lei, risipite în fiecare an. Primul preşedinte al acestui institut a fost chiar Ion Iliescu.

Da, vorbim despre o sinecură înfiinţată fix de principalul inculpat în dosarul Revoluţiei, un dosar tărăgănat de peste două decenii. Actualul director al instituţiei este chiar mâna dreaptă a lui Ion Iliescu la Revoluţie - Petre Roman.

Este inacceptabil ca actuala guvernare să găsească o gaură la buget de peste 20 de miliarde de lei, dar să permită existenţa instituţiilor fantomă camuflate la bugetul de stat.

USR vrea ca această risipă a banului public să înceteze.

Cerem actualei guvernări desfiinţarea acestor instituţii fantomă. Jaful din banii publici trebuie stopat!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamna deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului AUR, pe domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu.

Se pregăteşte domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

În data de 3 mai 2023 am participat, la Bruxelles, la o conferinţă mondială a medicilor specialişti, pentru a dezvălui adevărul despre pandemie.

Medicii din diferite specialităţi medicale, din diferite ţări şi continente, au dezvăluit aspecte deosebit de relevante ale veritabilei "grozăvii" privind cele 1.260 de reacţii adverse cauzate de proteina "spike", introdusă prin procedeul m-ARN vaccine.

Concluzia unanimă a medicilor specialişti a fost că vaccinarea prin coerciţiune şi consimţământ viciat cu m-ARN experimental, conform Codurilor de la Roma, se încadrează la capitolul de drept internaţional "Crime Împotriva Umanităţii".

Vă aduc aminte că la noi s-a întâmplat la fel.

Faptul că proteina "spike" a fost obţinută de doctorul Barry, la Chapel Hill University, şi apoi transferată cercetătorilor de la Wuhan, care, prin metoda "gain of function", au elaborat un virus SARS-CoV 2, un coronavirus cu o virulenţă, morbiditate, transmisibilitate la om mărite, a constituit primul act deliberat.

Al doilea act deliberat a fost campania de combatere şi dezinformare despre medicamentele reconvertite ca medicamente antivirale - Hidroxiclorochina şi Ivermectina -, culminând cu ameninţarea exercitată de ECCES asupra medicilor americani, care prescriau în jur de 70.000 de reţete pe zi, de a nu mai prescrie Ivermectină, de a li se interzice să prescrie Ivermectină în timpul pandemiei.

Al treilea act deliberat al OMS, Food and Drug Administration, HHS şi EMA, şi al Comisiei Europene a fost impunerea certificatelor verzi prin coerciţiune la nivel mondial, alături de promovarea vaccinurilor, deşi Compania Pfizer a ştiut că produsul m-ARN a cauzat în perioada de testare, moartea a 1.200 de voluntari. 3.000 de copii, din cei 6.000 care au fost investigaţi, au fost scoşi din studiu, iar 80% dintre gravidele vaccinate au pierdut sarcina.

Aţi înţeles?

Complicaţiile cardiovasculare, miorcardita, complicaţiile neurologice, Guillain-Barre, Bell's palsy, imunologice au făcut ca pacienţii să fie paradoxal mai vulnerabili la reinfectarea cu SARS-CoV-2, fapt care a influenţat direct apariţia valurilor pandemice.

Complicaţiile oncologice au fost, de asemenea, multiple. Astfel, cancere stabilizate anterior vaccinului, după vaccinare au recidivat violent şi rapid, pacienţii decedând în termen de câteva luni.

Excesul de mortalitate se datorează şi acestor pacienţi.

Morţile subite cauzate de leziunile sistemului nervos autonom, simpatic, cervical, glandei suprarenale, soldate cu secreţia în exces a dopaminei, norepinefrinei şi epinefrinei, toate aceste reacţii adverse au dus la...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

... morţi subite.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Al patrulea act deliberat a fost faptul că trustul occidental The Trusted News Initiative, care a blocat informaţiile despre tratamentul medicamentos, mult mai eficient în regim ambulatoriu, şi protocoalele de tratament în ambulatoriu, a dezinformat grav şi în privinţa...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat,

V-am rugat să concluzionaţi. Aţi depăşit cu un minut timpul alocat. Regulile sunt şi pentru dumneavoastră.

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Am fost onorat că profesorii Kory, Malone şi Cole au acceptat să vină în România şi să repetăm această conferinţă în Parlamentul României.

Cineva va trebui să spună adevărul despre aceste lucruri!

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnul deputat Petreţchi.

Se pregăteşte domnul deputat Ichim, Grupul neafiliaţilor.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării", însă cel mai recent studiu ne arată că, în România, anul trecut, aproximativ 60% din totalul actelor normative adoptate au fost iniţiate de Guvern, practic, această cifră fiind dublă faţă de perioada precedentă, transformând Guvernul în principala putere legislativă.

Cu siguranţă, contextul complicat al ultimilor ani a impus adoptarea unor măsuri excepţionale, însă trebuie să ne asigurăm că această tendinţă nu continuă şi după depăşirea actualului context geopolitic complex, astfel încât să nu fie afectat însăşi parlamentarismul, aşa cum este prevăzut în Legea fundamentală a statului.

Cu toate acestea, trebuie să analizăm obiectiv şi motivele pentru care Parlamentul are nevoie de aproximativ 24 de luni pentru a aproba un act legislativ adoptat de Guvern, noi ajungând să dezbatem în 2023 proceduri legislative de aprobare a actelor normative adoptate de Guvern în 2021, în timpul pandemiei, în loc să le dezbatem pe cele de actualitate.

Mai mult, dacă analizăm inclusiv proiectele legislative iniţiate de parlamentari, şi acestea au nevoie de mai mulţi ani pentru a ajunge să fie dezbătute în plen.

Şi vă ofer un exemplu concret. Acum două zile, mai exact pe 15 mai, când a fost adoptat PL-x 266/2020, proiect legislativ care se înscrie în procesul continuu de implementare a legislaţiei europene, în vederea sporirii siguranţei pe drumurile publice.

Chiar dacă avea un aviz favorabil din partea Guvernului, fiind repartizat comisiilor raportoare în luna mai a anului 2020, iniţiativa legislativă a avut nevoie de trei ani pentru a putea fi dezbătută în plenul Camerei Deputaţilor, asta după ce a stat peste opt luni pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.

Din această perspectivă, indiferent de situaţia geopolitică complicată pe care o traversează Europa în prezent, cu toţii avem obligaţia morală, fiecare la nivelul lui, să consolidăm rolul, credibilitatea şi prestigiul Parlamentului, ca instituţie centrală a democraţiei. Acesta trebuie să recâştige credibilitatea, respectul şi încrederea alegătorilor, totodată, amintindu-ne şi de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o în faţa acestora, precum şi de principiul fundamental al mandatului de parlamentar, prevăzut la art. 69 din Constituţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Cristian-Paul Ichim, neafiliat.

Se pregăteşte domnul deputat Dan-Constantin Şlincu, Grupul PSD.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Nivelul de trai din ţara noastră este în declin".

Românii sunt îngrijoraţi de bunăstarea şi stabilitatea economică a familiilor lor, ca să nu mai vorbim de calitatea vieţii, care a scăzut. Cu un venit salarial mic, oamenii nu mai reuşesc să suporte toate cheltuielile unei gospodării, cum ar fi facturile uriaşe la energie, gaz, întreţinere, chirie, rate bancare, alimente sau poliţe RCA. Să nu trecem cu vederea şi faptul că o familie cu copii are şi mai multe cheltuieli. Astfel, în unele familii se fac lunar adevărate analize economice, când este vorba de cheltuieli. Unii nu îşi permit să acopere toate costurile prevăzute şi neprevăzute, aşa că sunt nevoiţi să renunţe la unele necesităţi pentru a le acoperi pe altele. Nici nu mai îndrăznim să discutăm despre a pune deoparte şi a face economii.

Nivelul de trai din ţara noastră este în scădere, iar venitul salarial nu este corelat cu coşul minim de cumpărături, şi de aceea în gospodăriile româneşti există mari presiuni financiare. Guvernul nu vrea să aplice Legea pentru calcularea salariului minim în funcţie de coşul de consum, deşi există bază legală încă din 2020, dar punerea în aplicare a legii întârzie nejustificat.

În acest context economic foarte vulnerabil, Guvernul simulează îngrijorarea şi a început o analiză privind reduceri de cheltuieli bugetare. Paradoxal, acelaşi Guvern are în componenţa sa peste 200 de secretari de stat. Aceste poziţii beneficiază, pe lângă remuneraţii colosale, de un întreg aparat administrativ. Dar aici se pare că nu se doreşte o intervenţie, dar se fac, în schimb, reduceri bugetare în domenii importante, cum ar fi sănătatea şi educaţia. Pagube în bugetul de stat aduc şi cheltuielile cu pensiile speciale, dar nici acest lucru nu pare să fie luat în seamă de Guvern.

Avem în spate experienţa unei pandemii, care ne-a afectat enorm, şi să nu uităm nici de războiul din apropierea ţării noastre care ne influenţează destul de mult. Grijile românilor se înmulţesc şi sunt legate cel mai mult de creşterea preţurilor, inflaţie sau nivelul de trai.

Realitatea cu care se confruntă ţara noastră este dramatică: nu se mai fac investiţii, pierdem sistematic bani europeni, ne îndatorăm prin împrumuturi şi dobânzi colosale şi suntem nevoiţi să reducem drastic din buget. Este greu de preconizat unde vom ajunge în acest ritm, iar măsurile luate de Guvern în favoarea românilor întârzie să apară.

Statul trebuie să fie mult mai responsabil şi să înceteze să pericliteze viaţa românilor prin reduceri bugetare haotice. Suntem datori să le oferim românilor şansa la un nivel de trai decent şi, implicit, să le asigurăm o mai bună calitate a vieţii.

Vă mulţumesc.

Deputat REPER de Bacău, Cristian Ichim.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul Dan-Constantin Şlincu.

Se pregăteşte doamna deputat Viorica Sandu.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi parlamentari,

Investiţiile rămân singurul motor de mare tracţiune care să susţină şi să propulseze economia. Bani sunt, în special din fonduri europene. De aceea, PSD este absolut determinat să atragă şi să utilizeze toate fondurile europene accesibile, să nu piardă niciun un euro, indiferent de motiv, şi să susţină în continuare investiţiile. Acestea sunt esenţiale, nu doar în proiectele de infrastructură, de anvergură majoră, ci şi pentru susţinerea afacerilor din România, în special a IMM-urilor.

Cele mai semnificative progrese s-au înregistrat la Ministerul Transporturilor şi, în special, în ceea ce priveşte mult aşteptata Autostradă a Moldovei A7, care prinde contur. Toate loturile sunt contractate, unele sunt decopertate în întregime şi există chiar şi porţiuni unde a început să fie aşternut asfalt. Aşadar, lucrurile au început să se mişte şi în domeniul infrastructurii celei mai slab dezvoltate zone, şi anume Moldova.

În ultima perioadă s-au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru Proiectul "Pod peste Prut la Ungheni", parte a Autostrăzii Unirii - A8. Investiţia se ridică la 198 de milioane lei. Noul pod va contribui la dezvoltarea conexiunilor rutiere cu Republica Moldova, dar şi la fluidizarea traficului şi optimizarea fluxului de transport, eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei.

Autostrada A8 rămâne cel mai important obiectiv de dezvoltare a întregii regiuni de Nord-Est şi, implicit, a judeţului Botoşani. Deja se analizează ofertele depuse pentru proiectarea şi execuţia Secţiunii a 3-a din Autostrada A8, tronsonul Leghin-Târgu Neamţ fiind practic primul tronson care va intra în construcţie propriu-zisă a Autostrăzi Unirii, care va lega Moldova de Transilvania. Autostrada A8 are aproape 320 km. de la Târgu Mureş şi până la Ungheni, la graniţa cu Republica Moldova. Tronsoanele de la Târgu Mureş şi până la Miercurea Nirajului şi de la Leghin la Târgu Neamţ şi până la Moţca, legătura cu DN2, sunt prinse cu finanţare în PNRR.

Totodată, sunt în procedură încă şase noi contracte de investiţii de către Ministerul Transporturilor, prin POIM. După ce a epuizat toţi banii alocaţi iniţial în POIM, respectiv 4,5 miliarde de euro, şi a investit deja 70 de milioane de euro din alocările suplimentare, ministrul transporturilor a mai semnat investiţii de încă aproape 140 de milioane de euro pentru infrastructura din Moldova. Aici, cea mai mare sumă, de aproape 94 de milioane de euro, va fi investită pentru construcţia unui terminal multimodal, în Portul Constanţa, a unui terminal pentru produse petroliere şi a unor noi facilităţi de operare a containerelor şi a mărfurilor.

De asemenea, se vor construi noi drumuri de acces şi locuri de parcare. Un alt contract semnat presupune investiţii de aproximativ 46 de milioane de euro pentru modernizarea terminalului de pasageri şi a unui nod de tranzit pentru Aeroportul Internaţional "Mihail Kogălniceanu" - Constanţa.

Datele şi faptele de până acum profilează realitatea că mandatul ministrului social-democrat la transporturi a fost cel mai eficient,...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

... cu cele mai multe proiecte şi rezultate din ultimii 30 de ani.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O invit la cuvânt pe doamna deputat Viorica Sandu, Grupul PSD.

Se pregăteşte, din partea Grupului PNL, domnul deputat Mircea Roşca.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Partidul Social Democrat pregăteşte investiţii masive în antreprenoriatul românesc şi în special în start-up-uri"

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Întreprinderile Mici şi Mijlocii reprezintă 99% din numărul de companii din România. IMM-urile sunt responsabile de 2,5 milioane de locuri de muncă create, adică 65% din totalul naţional, şi contribuie cu 50% la cifra de afaceri totală din economie - cifre din anul 2021.

Antreprenoriatul contribuie decisiv la creşterea economiei, dezvoltarea societăţii, egalitatea de şanse, la crearea de locuri de muncă şi, implicit, reducerea şomajului, în special în rândul tinerilor. Din fericire, tinerii români sunt printre cei mai deschişi din Uniunea Europeană la ideea de a-şi deschide propria afacere.

În acest context, una dintre priorităţile noii guvernări, începând din luna iunie, este investiţia masivă în antreprenoriatul românesc şi în special în start-up-uri. În 2022 aproape 7 procente din PIB au fost investite în firmele antreprenoriale create de români, în special în IMM-uri. Partidul Social Democrat îşi propune ca, de anul viitor, investiţiile să ajungă la 10% din PIB.

În acelaşi timp, ne dorim să creştem valoarea fondurilor naţionale şi europene acordate acestora. Slavă Domnului, România nu duce lipsă de tineri inteligenţi, muncitori, creativi şi talentaţi, iar printr-o finanţare corespunzătoare îi vom susţine să îşi atingă şi chiar să îşi depăşească potenţialul. Personal, am încredere că efectele benefice asupra economiei şi societăţii se vor vedea într-un timp scurt.

Având în vedere înclinarea tinerilor către folosirea noilor tehnologii, ei vor pune o presiune pozitivă şi asupra statului de a se dezvolta în această direcţie şi de a se digitaliza, conform cerinţelor pieţei private şi a populaţiei.

Bineînţeles, pe lângă fonduri, urmărim, în viitor, şi consolidarea educaţiei antreprenoriale în învăţământul public obligatoriu. De asemenea, stagiile de practică şi serviciile de mentorat sunt instrumente utile tinerilor antreprenori, care le cresc şansele de reuşită în afaceri.

Mi-ar plăcea ca toate aceste idei expuse mai sus să fie susţinute de toţi cei prezenţi aici, ca toţi parlamentarii să se unească într-un efort comun de sprijin al talentului şi iniţiativei antreprenoriale venite din partea tinerilor noştri, iar iniţiativele noastre de acum să fie continuate şi consolidate de următorul Parlament, pe termen lung.

Vă mulţumesc.

Viorica Sandu, deputat de Galaţi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului PNL, pe domnul deputat Mircea Roşca.

Se pregăteşte domnul deputat Radu Moisin.

Domnul Mircea Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

După 1989, România a intrat într-o perioadă complicată de tranziţie. Ani la rând, milioane de români au fost nevoiţi să ia calea pribegiei, căutând un trai mai bun, un viitor mai sigur pentru copii, ceea ce nu le putea oferi atunci ţara lor. Satele şi oraşele României au pustiit, iar ţara a pierdut milioane de români, oameni muncitori, întreprinzători, talentaţi.

Acum românii trăiesc în toate ţările lumii, creând oaze de românitate în "România lărgită". Şi-au făcut o casă nouă, o viaţă nouă, acolo. Cei plecaţi au luat cu ei amintiri şi tradiţii şi au recreat un colţ de Românie, unde s-au stabilit cu traiul.

În toţi aceşti ani mulţi dintre ei au continuat să îşi imagineze întoarcerea acasă.

Românii din diaspora sunt o resursă umană extraordinară. Ei sunt fraţii noştri pe care trebuie să-i aducem acasă şi pe care trebuie să îi ajutăm cum putem. De forţa lor, de energia lor, de curajul lor şi de experienţa căpătată pe alte meleaguri am avea o mare nevoie pentru a cunoaşte o nouă înflorire a naţiunii române.

Cei care fac parte din diaspora de astăzi dau comunităţii româneşti de peste graniţă o putere foarte mare, iar vocea lor influenţează viaţa rudelor, prietenilor lor din ţară.

Românii care au părăsit ţara se vor întoarce acasă doar dacă li se vor oferi perspective concrete privind deschiderea unei afaceri sau găsirea unui loc de muncă avantajos. E adevărat că lucrurile nu stau foarte bine în acest moment. România încă nu e aşa cum ne-o dorim, dar nu trebuie să ne pierdem speranţa că putem să o facem mai bună.

În vizita recentă pe care am făcut-o în Italia, la comunitatea de români din regiunea Verona, am avut onoarea să cunosc oameni speciali care au reuşit, prin muncă şi perseverenţă, să îi facă chiar şi pe localnicii autohtoni invidioşi. Sunt români care au riscat, au investit şi au reuşit în afaceri, aducând cinste ţării noastre. Dar, chiar dacă economic sunt mai mult decât bine, au un singur gând, acela de a se întoarce acasă şi să dea ţării din experienţa acumulată.

Dintre ei m-aş opri doar la familia Daniel şi Mariana Zidaru din Suceava, care de 18 ani sunt în Italia, unde li s-au născut 5 copii minunaţi, crescuţi de mama lor în spiritul valorilor creştine, care acum locuiesc în Verona, unde deţin afaceri de succes în domeniul reparaţiilor auto, imobiliare, dar şi turism, fiind proprietarii unui hotel.

Credinţa în Dumnezeu, acumulată în România, ataşamentul faţă de valorile şi tradiţiile româneşti străvechi au menţinut vie flacăra românismului în inimile acestei familii, precum şi în ale altor familii de peste graniţe. Familia Zidaru mi-a spus răspicat că îşi doreşte să revină acasă, în Salcea din judeţul Suceava, că afacerile întreprinse în Italia pot avea acelaşi succes şi în ţară, dar, pe lângă asta, poate da comunităţii, pe care o iubeşte şi din care a plecat, o parte din experienţa acumulată în Italia.

Pentru această familie, dar şi pentru alte milioane de familii de români, trebuie să luăm măsuri pentru a-i ajuta să revină acasă, lângă cei dragi lor.

Pentru ei este nevoie ca Guvernul, dar şi Parlamentul, să analizeze care sunt cele mai bune soluţii pentru a-i aduce acasă.

Dar nu îi putem întoarce până nu lucrăm la motivele pentru care părăsesc ţara, aşa cum am mai atras atenţia şi în trecut, în adresele înaintate către Ministerul Afacerilor Externe. Este responsabilitatea noastră să întindem o mână celor care au fost siliţi de viaţă să îşi câştige pâinea pe alte meleaguri, dar şi să dăm un semnal clar, puternic întregii lumi, că statutul de cetăţean român trebuie respectat oriunde are în spate susţinerea totală a autorităţilor de la Bucureşti.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog să concluzionaţi, domnule deputat!

Domnul Mircea Roşca:

Imediat, domnule preşedinte!

Legătura românilor de peste graniţe cu cei din ţară trebuie întărită, iar în acest sens trebuie să dezvoltăm în continuare politici şi strategii pentru îndeplinirea unei unităţi de spirit cu care ne putem identifica.

Ceea ce cred că este important să facem pentru românii din afara graniţelor este ca, prin politica de la Bucureşti, să dezvoltăm un program...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat,

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Mircea Roşca:

... care să se intituleze "Diaspora activă şi implicată în dezvoltarea României".

Sunt multe de făcut pentru românii aflaţi în afara ţării. Aceştia sunt parte a unei Românii în care fiecare cetăţean...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, ...

Domnul Mircea Roşca:

... este la fel de important...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Este al treilea apel pe care îl fac!

Domnul Mircea Roşca:

... şi care trebuie să beneficieze de aceeaşi atenţie şi sprijin din partea statului său.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Revin cu rugămintea de a vă încadra în termenul stabilit.

Mulţumesc.

Domnul deputat Moisin.

Se pregăteşte doamna deputat Özmen.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi are ca temă - "Rata de absorbţie a fondurilor europene, în creştere pentru România".

În ceea ce priveşte execuţia Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, de la începutul anului 2022 până în prezent, suma rambursată de către Comisia Europeană se ridică la valoarea de 7,2 miliarde de euro, din care 1,3 miliarde de euro au intrat în conturile României în primele luni ale acestui an.

Conform declaraţiilor de la începutul anului, ale Guvernului condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă, rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut semnificativ anul trecut, de la 50% la 71%, şi se aşteaptă atingerea unui procent-record de 95% până la finalul acestui an.

De asemenea, cu ocazia Zilei Europei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat suma totală pe care România a primit-o de la momentul aderării şi până astăzi de la Uniunea Europeană şi ţin să precizez faptul că suma se ridică la 56 de miliarde de euro.

Mai exact, de-a lungul anilor, plăţile s-au ridicat la:

- aproape 17 miliarde de euro din exerciţiul financiar 2007-2013;

- 27 de miliarde de euro din exerciţiul financiar 2014-2020; şi

- 716 milioane de euro din actualul exerciţiu financiar, din prefinanţările pentru perioada 2021-2027.

Realizările obţinute de la momentul aderării la Uniunea Europeană şi până în prezent vor continua şi în acest exerciţiu financiar, cu ajutorul programelor operaţionale, iar investiţiile se vor concentra pe dezvoltarea urbană sustenabilă, infrastructura de transport, eficienţa energetică, sănătate, educaţie şi adaptarea sistemului de învăţământ, dar şi a forţei de muncă la cerinţele şi dinamica pieţei.

De asemenea, în noul exerciţiu financiar, se adaugă domenii precum dezvoltarea antreprenorială, facilitarea investiţiilor în tehnologiile noi, adaptarea întreprinderilor la cerinţele economiei cu emisii scăzute de carbon şi multe altele. Astfel, pentru perioada următoare, România va trebui să consolideze investiţii care să ducă la îndeplinirea celor 5 obiective de politică a Uniunii Europene - "O Europă mai inteligentă, mai verde, mai conectată, mai socială şi mai apropiată de cetăţenii săi".

Finanţările europene sunt omniprezente în România. Observăm faptul că, din anul 2007 şi până în ziua de astăzi, aceste fonduri au fost parte integrantă a dezvoltării ţării noastre şi este important să continuăm cu aceeaşi forţă şi determinare. Alături de Uniunea Europeană, România va avea cu siguranţă un viitor prosper.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe doamna deputat al PNL, Oana Özmen.

Se pregăteşte, din partea Grupului USR, doamna Hangan. Nu este. Domnul deputat Apostol.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul: "Actul democratic presupune dezbatere, dialog şi pace. Viziunile diferite sunt necesare pentru promovarea schimbului de idei în spiritul colaborării, şi nu în cel al radicalismului".

Democraţia reprezintă temelia unei societăţi libere şi echitabile. Ea se bazează pe principii precum libertatea, egalitatea şi justiţia. În cadrul acestui sistem, fiecare cetăţean are dreptul să-şi exprime opinia şi să participe la procesul decizional. Cu toate acestea, pentru ca democraţia să prospere, este esenţial să cultivăm valorile pe care se întemeiază.

Parcursul României către democraţie nu a fost unul uşor. A trebuit să înfruntăm numeroase provocări şi obstacole pentru a ajunge la stadiul din prezent. Totuşi, democraţia în România s-a consolidat în decursul celor trei decenii, caracterizată fiind de alegeri periodice, separaţia puterilor în stat, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi existenţa unui sistem de control şi echilibru între instituţiile statului.

Cu toate acestea, există şi exemple de regres democratic în unele ţări, acesta fiind rezultatul unor factori precum corupţia, atacurile asupra libertăţii presei, erodarea statului de drept, creşterea populismului sau influenţa autoritară. Astfel de evoluţii pot submina democraţia şi pot afecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. Pentru prima dată din 2004, s-au înregistrat mai multe state autocratice decât democratice. Din cele 137 de ţări în curs de dezvoltare şi de tranziţie analizate, doar 67 sunt considerate încă democraţii, numărul autocraţiilor crescând la 70, potrivit specialiştilor din domeniul care monitorizează această evoluţie.

O modalitate prin care putem promova democraţia şi valorile sale este aceea de a folosi acest plen exclusiv ca un for de dezbateri. Forul parlamentar reprezintă un spaţiu al liberei exprimări, în care ideile sunt dezbătute şi discutate într-un mod constructiv şi respectuos. Este locul unde putem înţelege perspective diferite şi găsi soluţii comune pentru problemele actuale. Plenul trebuie să rămână locul în care se pun în discuţie ideile şi viziunile noastre, şi nu trebuie folosit pentru aluzii sau atacuri la adresa altora.

Pe lângă importanţa dezbaterii pe scena publică, trebuie să înţelegem şi să răspundem nevoilor oamenilor. Aceste nevoi pot fi diverse, de la educaţie şi sănătate, la locuri de muncă şi infrastructură. Este responsabilitatea noastră, ca aleşi în Parlament, să fim conectaţi la realităţile şi preocupările cetăţenilor noştri.

Suntem în faţa unor provocări şi oportunităţi importante. Democraţia şi participarea cetăţenilor reprezintă valori fundamentale pe care le promovăm aici, în Parlament. Accesul la informaţie şi implicarea civică au devenit aspecte esenţiale în dezvoltarea democraţiilor moderne. România trebuie să îşi concentreze eforturile şi resursele pentru a construi un viitor bazat pe principii democratice solide, evitând radicalismul şi intoleranţa ca formă de manifestare publică.

Vă mulţumesc.

Oana Özmen, deputat al PNL, Bucureşti.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Invit la cuvânt, din partea Grupului USR, pe domnul deputat Radu Panait.

Se pregăteşte domnul deputat Apostol. (Vociferări.)

Deci am rugămintea să respectaţi ordinea în care v-aţi înscris, pentru că, după aceea, o să fie nemulţumiţi alţi colegi.

OK, haideţi!

Domnul Radu Panait:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi parlamentari,

Încă din anii trecuţi ni s-a vândut iluzia unei reforme în educaţie, proiectul grandios al Preşedintelui României, numit pompos "România Educată". Ne-am aşteptat ca acest plan să revoluţioneze sistemul de învăţământ, să aducă o îmbunătăţire semnificativă a educaţiei româneşti. Însă observăm că acesta se reduce doar la o serie de măsuri incoerente, aruncate haotic, multe dintre ele fără nicio noimă.

Dar ceea ce mă revoltă cel mai mult este situaţia în care sunt lăsaţi copiii cu cerinţe educaţionale speciale, ce par a fi abandonaţi în mâinile directorilor de şcoli, prin noua Lege a educaţiei.

Tot auzim la radio şi la TV, deja de ani de zile - "Pentru egalitate de şanse, copiii cu dizabilităţi au dreptul să înveţe în orice şcoală". Cu toate acestea, conform art. 68 alin. (11) din noua Lege, copiii cu CES pot fi refuzaţi de şcoli, pentru că nu dispun de personal didactic calificat.

Şi iată şi surpriza - marea majoritate a şcolilor din România nu dispun de un astfel de personal.

În Satu Mare, unde trăiesc eu, există o singură şcoală dotată cu personal didactic calificat, devenind astfel singurul loc unde aceşti copii, dezavantajaţi deja de destin, pot fi primiţi.

În ultimul deceniu, România a făcut progrese semnificative în integrarea celor care n-au avut şansa noastră în viaţă, dar se pare că toate aceste avansuri sunt pe cale să fie anulate de un simplu proiect legislativ.

Le cer cu fermitate parlamentarilor PSD, PNL şi UDMR - parlamentarilor Coaliţiei de guvernare - nu sprijiniţi discriminarea! Abrogaţi alin. (11) din art. 68!

Pretenţiile noastre nu sunt de o naţiune din lumea a treia şi copiii cu CES sunt şi ei copii, capabili să înveţe, cu dreptul de a fi integraţi în societate! Nu mai trăim în epoca în care aceşti copii să fie marginalizaţi şi ţinuţi departe de restul societăţii.

Această Coaliţie, Coaliţia PSD-PNL-UDMR, a adunat foarte multe greşeli, dar nu mi-am imaginat în niciun moment că sunt capabili să discrimineze nişte copii deja loviţi greu de soartă.

Mulţumesc.

Radu Panait.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Viorel Băltăreţu, Grupul USR.

Se pregăteşte doamna deputat Raisa Enachi, Grupul AUR.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează: "Clujul micilor proiecte. Clujul micilor caractere".

Săptămâna trecută, licitaţia pentru execuţia a două tronsoane din centura metropolitană a Clujului s-a anulat pentru că niciuna dintre cele 29 de firme anunţate de primarul Boc ca fiind interesate nu a depus vreo ofertă.

Refuzul de participare al constructorilor se datorează sub-bugetării celor două proiecte, mai exact incapacităţii Primăriei de a actualiza preţurile ulterior scumpirilor din anul trecut.

Stăm pe loc, aşadar. Dar ne-am obişnuit în ultimii 19 ani, de când conducerea oraşului nu a reuşit să bifeze niciun proiect mare pentru Cluj-Napoca.

E îngrijorător, într-adevăr. Centura e blocată; fondurile, pe cale să fie pierdute din cauza întârzierilor; clujenii stau cu orele în trafic şi inhalează poluare.

Şi mai îngrijorătoare este, din păcate, ieşirea autocratică a domnului Boc din şedinţa de Consiliu Local de acum două zile, când colega Alexandra Oană, din USR Cluj, a cerut o explicaţie pentru noua ratare la proiectul centurii, în numele clujenilor care au votat-o.

În replică, domnul Boc a avut o ieşire ce aminteşte de vremuri care cred că erau de mult apuse.

Consiliul Local are obligaţia să ceară socoteală, domnule Boc, pentru rateurile din administraţia locală. Pentru asta a fost votat de clujeni. Dumneavoastră aveţi obligaţia să acceptaţi critici şi să corectaţi erorile!

Ieşirile colerice şi jignirile membrilor Consiliului Local nu-i ajută pe clujeni!

La fel de inutilă e şi tactica găsirii de ţapi ispăşitori.

Vă spun pentru ultima oară - centura Clujului nu a intrat în PNRR pentru că nu bifează două criterii esenţiale - să fie proiect verde şi să fie finalizat până în 2026.

Nu Drulă a ţinut centura pe loc, ci dumneavoastră, în cele patru mandate de până acum! Dacă aţi fi înţeles în ultimii aproape 20 de ani că oraşul are nevoie de o nouă viziune a mobilităţii urbane, nu am fi ajuns la mila PNRR şi a fondurilor europene!

Domnule primar, marile proiecte sunt pentru lideri la fel de mari.

Toţi iubim Clujul. Dar Clujul trebuie să prindă viteză. Şi dumneavoastră aţi obosit, pe finalul acestui ultim mandat.

Viorel Băltăreţu, deputat al USR de Cluj.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Invit la cuvânt pe doamna deputat Raisa Enachi, Grupul AUR.

Se pregăteşte domnul Cătălin-Zamfir Manea, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi are ca subiect: "Unde se îndreaptă agricultura românească, astăzi?".

Stimaţi colegi,

Agricultura este una dintre cele mai importante activităţi economice şi sociale.

Astăzi, importarea grânelor din Ucraina este o insultă adusă la adresa fermierilor noştri! Este o perioadă grea pentru fermierii români, atât din punctul de vedere al condiţiilor meteo nefavorabile producţiei, cât şi din punctul de vedere al ignoranţei autorităţilor, referitoare la munca depusă de aceştia.

Dovada vie a incompetenţei conducerii Ministerului Agriculturii este că românii noştri au recurs la proteste în toată ţara, pentru ca vocea lor să fie auzită, pentru că este evident că se confruntă cu o problemă! Până în momentul de faţă, fiecare partid venit la conducere a tratat cu superficialitate problemele fermierilor. Guvernanţii au ştiut doar să îşi bată joc de oamenii care muncesc neîncetat, oameni a căror muncă nu este apreciată la adevărata ei valoare! Importăm alimente, legume, fructe, carne din toate ţările, când avem propriii noştri producători care cu asta se ocupă, ceea ce este inadmisibil!

Domnul ministru Daea, în loc să se lupte pentru fermierii noştri, lasă totul în voia sorţii, se mulţumeşte cu suma acordată de Comisia Europeană, sumă infimă, care în niciun caz nu va acoperi dezechilibrele sectorului agroalimentar.

Susţinem Ucraina, dar pe noi cine ne susţine? România întoarce spatele propriilor fermieri, dar domnul ministru nu îi întoarce spatele propriei familii, ironic, nu? În subordinea Ministerului Agriculturii lucrează, la diverse instituţii, soţia, fiica, ginerele, dar şi nora dumnealui. La concursul de admitere pe postul de consilier la APIA, nora sa, de profesie dansatoare, a fost singura candidată, iar soţia acestuia era şefa Departamentului de resurse umane. Asemenea specialişti sunt subordonaţi astăzi Ministerului Agriculturii! Ne întoarcem în epoca comunistă, când nepotismul şi corupţia, prin angajarea propriei familii, era o lege nescrisă? Bineînţeles că în condiţiile în care vorbim de austeritate, de o reducere a bugetelor, familia acestuia ar trebui concediată, dar, oare, în ce măsură se va întâmpla acest lucru?!

Guvernarea PSD-PNL-UDMR ar trebui trasă la răspundere pentru tot acest dezechilibru al agriculturii româneşti! Nu este posibil ca din ce în ce mai multe alimente să fie din import, nu este normal ca românii să nu poată cumpăra ceea ce produc fermierii noştri! Trebuie să fim o ţară unită şi trebuie să îi susţinem pe producătorii noştri!

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Şi pentru că v-aţi încadrat în timp.

Domnul deputat Manea.

Se pregăteşte doamna deputat Anamaria Gavrilă, neafiliaţi.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi o să am o intervenţie împotriva tuturor colegilor care îşi permit să îi manipuleze pe romii din România şi vă spun, cu toată responsabilitatea, să vă fie ruşine pentru ceea ce aţi făcut în comunităţile de romi, pentru manipulare, pentru dezinformare, pentru propagarea unor sloganuri de tipul - "Vi se fură copiii!", "Toţi ţiganii... toţi romii - am văzut pe paginile de socializare ale unor deputaţi - să ni se alăture!".

Păi, cum vă permiteţi aşa ceva? Ce aţi făcut voi pentru romii din România?

Asumaţi-vă responsabilitatea şi ieşiţi la această tribună a Parlamentului şi spuneţi-le tuturor romilor din România că nu aţi susţinut niciuna dintre propunerile legislative pe care eu, în calitate de reprezentant al romilor în Parlament, le-am iniţiat pentru copiii lor şi pentru echitatea şi pentru dezvoltarea comunităţilor de romi.

Aţi votat împotriva Propunerii legislative pentru interzicerea segregării copiilor romi în educaţie. Aţi votat împotriva tuturor măsurilor pe care le-am iniţiat în zona educaţiei şi în zona de a menţine un număr cât mai mare de copii romi în sistemul de învăţământ românesc. Aţi votat chiar şi împotriva Propunerii legislative de înfiinţare a unui muzeu naţional de istorie şi cultură a romilor.

Şi, cu toate acestea, sunteţi atât de ipocriţi, încât vă permiteţi să ieşiţi în spaţiul public şi să le spuneţi romilor din România că îi susţineţi, că o să le fure statul copiii.

Nu, statul nu o să le fure copiii. Eu, alături de colegii mei, vom fi nevoiţi să mergem în fiecare comunitate de romi din această ţară, să le spunem care este adevărul şi să le arătăm cine sunt manipulatorii din această ţară.

Din acest punct de vedere, nu vă permit să vă mai asumaţi ceva pe linia sau în zona comunităţilor de romi.

Eu consider că este doar ipocrizie, demagogie şi nu urmăriţi nimic altceva decât capital politic. Pentru că am văzut pe pagina de socializare a unui aşa-zis "coleg" de aici din Parlament, după ce a făcut apel şi după ce i-a dezinformat pe romi, a doua zi a postat - "Ei, acum cu cine veţi vota?".

Pe bune?

De ce vedeţi comunităţile de romi doar ca masă de manevră electorală? Terminaţi cu această ipocrizie, pentru că eu o să aduc aici, la Parlament, sau oriunde va fi nevoie, mii şi zeci de mii de romi, să le arăt care sunt ipocriţii şi câte sloganuri se propagă de la această tribună a Parlamentului!

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pe modelul practicat în pandemie - "Vaccinaţi-vă!" -, politicienii vă vor binele cu forţa. La televiziunile plătite se apără această lege - PL-x 145/2023. Mai mult, se laudă că ar fi un ajutor pentru părinţi.

Ne aducem aminte cum ni s-a spus şi că vaccinul este cel care va opri răspândirea virusului. Am văzut consecinţele campaniei intensive de vaccinare.

Din păcate, aşa arată adevăraţii extremişti - spun una şi fac alta. Au spus că vor renunţa la PL-x 145, că vor face un proiect nou, că îl vor lua de la zero, cu societatea civilă la masă. Ce au făcut? Au renunţat la orice dezbatere, au băgat PL-x-ul pe ordinea de zi cu jumătate de zi înainte şi au votat cu uşile închise, în timp ce societatea civilă, cetăţenii erau ţinuţi la porţile Parlamentului, cu o intimidantă desfăşurare de forţe ale Jandarmeriei Române.

Extremiştii sunt, din păcate, cei care fug de negociere, de dezbatere şi folosesc forţa, folosesc secretizarea documentelor şi refuză informaţiile la care normal cetăţenii ar avea dreptul. Refuză să le divulge, pentru ca să nu poată fi traşi la răspundere.

În ziua de astăzi extremiştii sunt cei care afişează un comportament pasiv-agresiv, se îmbracă frumos, vorbesc bine, însă nu spun nimic. Spun că nu ai voie să te enervezi, spun că trebuie să-ţi trăieşti viaţa aşa cum spun ei, pentru că altfel devii un factor de risc la adresa societăţii.

Dragi tineri, ar trebui să ne îngrijoreze democraţia sau lipsa democraţiei din Parlament şi din Guvern. Pentru că dacă ne pasă cu adevărat de democraţie, înseamnă implicare. Pentru că politica este putere. Şi politica înseamnă implicare. Implicarea dă cu adevărat democraţia, dă cu adevărat impactul pe care noi îl vrem, ca tineri, face cu adevărat diferenţa, înseamnă egalitatea de şanse, înseamnă reducerea inechităţii sociale, implicarea.

Pentru că democraţia este acel echilibru firav între politicieni şi societatea civilă. Iar când societatea civilă este făcută "extremistă" de către politicieni, când oamenii de afară, de la poarta Parlamentului, sunt numiţi "extremişti", pentru că nu există destulă implicare din partea oamenilor, atunci, democraţia nu există. Democraţia nu poate fi dată de politicieni.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Apostol, Grupul USR.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"Specialii primesc beneficii după beneficii, iar profesorii doar promisiuni"

PSD şi PNL amăgesc de zeci de ani profesorii şi învăţătorii noştri cu promisiuni. Alocă în fiecare an un buget mai mic şi mai mic pentru educaţie. Educaţia este ultima prioritate guvernamentală. De la Iliescu şi până astăzi, guvernanţii şi-au bătut joc de profesori şi învăţători.

Pe Legea bugetului anului 2022 am depus un amendament prin care ceream ca salariile profesorilor şi învăţătorilor să crească cu procentul votat de Parlament cu câţiva ani înainte, lege care stipula un calendar clar pentru creşteri salariale. Practic, era o creştere de 25%, votată, dar nepusă în aplicare de PSD şi PNL.

Din păcate, aşa fac de fiecare dată PSD şi PNL, amăgesc oamenii cu promisiuni, dar le fură din buzunare bani. Anul trecut - 17%, anul acesta - probabil că peste 10%. Şi apoi îi amăgesc cu câteva vouchere şi creşteri salariale infime.

Doamnelor şi domnilor de la PSD,

Puneţi în aplicare legea votată, creşteţi salariile profesorilor!

Nu aveţi bani? Aveţi! Tăiaţi pensiile speciale şi nu mai aruncaţi banii europeni pe fereastră, bani gratuiţi!

Romanii vă vor vedea şi vă vor sancţiona, la vot!

Mai mult, pentru a acoperi găurile pe care le produceţi ca să îndestulaţi specialii, împrumutaţi România, de a ajuns să geamă. Serviciul anual de dobândă a crescut la 30 de miliarde. 30 de miliarde de lei plătim anual doar pe dobândă. De două ori mai mult decât bugetul Ministerului Dezvoltării, atât de mult cât este bugetul Ministerului Educaţiei.

Opriţi, vă rog, destrăbălarea bugetară! Tăiaţi pensiile speciale!

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat, USR.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit pe domnul deputat Grădinaru, Grupul AUR.

Se pregăteşte doamna deputat Cristina Rizea.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Hristos a Înviat!

Declaraţia mea de astăzi se intitulează - "Duminica Orbului".

Se fac 33 de ani de la primele alegeri libere din România. Suntem însă cu adevărat liberi?

Primele alegeri libere din România, imediat după căderea regimului comunist, au rămas în istorie ca "Alegerile din Duminica Orbului". Scrutinul din 20 mai 1990 a adus la putere eşalonul doi al nomenclaturii comuniste. A adus la putere activişti politici care n-au urmărit decât averea proprie, puterea, care în câţiva ani au transformat România dintr-o ţară fără datorii externe într-o ţară vândută pe nimic. La mai puţin de o lună de la alegeri, românii care au avut curajul să protesteze pentru realele valori şi libertăţi au fost din nou bătuţi de un regim care susţinea că luptă pentru salvarea şi eliberarea României de sub opresiune.

Chiar şi după 1989, românii au fost nedreptăţiţi în continuare. Umbra dreptăţii de la Revoluţie a fost ştirbită. Ultimele valori ale ţării, cei care au pătimit în închisorile comuniste, cei care au fost obligaţi să trăiască în exil, acei oameni au fost izolaţi şi marginalizaţi de păpuşarii unui sistem bolnav, aflaţi în goana după putere. Au scăpat de românii adevăraţi şi au continuat lupta pentru propriile interese.

Ne dorim schimbarea clasei politice. De fapt, ne dorim ca o reală clasă politică să existe, în sfârşit, în România. Pentru România! Aşa cum există în orice stat cu adevărat liber şi suveran. Să nu facem o politică murdară, de nimic, doar înainte de alegeri, ci să fim pentru oameni, în mijlocul românilor, în fiecare zi!

Dreptul de a ne alege liderii naţionali pare pentru mulţi un drept firesc, însă pentru poporul român a fost dobândit prin luptă, prin sacrificiu. De ani de zile, românii sunt nevoiţi să aleagă dintre două rele. Să aleagă răul cel mai mic. Dar este alegerea răului cel mai mic un semn de democraţie? Nu ne-am luptat, în 1989, să alegem răul cel mai mic. Ne-am luptat ca oamenii să iasă la vot. Nu ne-am luptat să ajungem masa de manevră a celor pe care credeam că i-am învins. Am luptat pentru ca fiecare cetăţean să fie convins de faptul că votul său contează. Că, la finalul zilei, votul său poate schimba propria sa viaţă, poate schimba un popor şi o întreagă ţară.

Vă adresez, deci, iarăşi, aceeaşi întrebare - suntem cu adevărat liberi?

Radu-Vicenţiu Grădinaru, deputat AUR de Botoşani.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit pe doamna deputat Rizea la cuvânt.

Se pregăteşte domnul deputat Mihai Lasca.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Vă spuneam de 8 martie, tot de la această tribună, că femeile primesc flori de Ziua mamei şi palme sau comentarii bolnave imediat după.

Ieri, Sorin Lavric, senator AUR, în Comisia pentru sănătate din Senat, la dezbaterea despre proiectul depus de colegii mei, deputaţi REPER - Oana Cambera, Simina Tulbure şi Andrei Lupu - pentru procedurile de avort în siguranţă, ne-a transmis nouă, femeilor, că suntem doar un instrument de reproducere şi că singurul rol al femeii este să facă copii.

Aceeaşi mentalitate bolnavă a ţinut femeile, în anii de dinainte de Revoluţie, în teroare şi vină. Atunci, în anii Decretului 770, aproape 10.000 de femei şi-au pierdut viaţa în urma avorturilor ilegale. Acestea sunt cifrele oficiale. Neoficial, nu se ştie câte au fost sau câte au rămas mutilate pe viaţă, fizic şi sufleteşte, câte au născut copii pe care nu şi i-au dorit sau pe care ulterior i-au abandonat.

Da, sunt femei care vor copii, dar sunt şi femei care nu vor, şi fiecare are dreptul să decidă pentru sine. Pe 26 decembrie 1989, printre primele legi postcomuniste a fost liberalizarea avorturilor, şi milioane de femei din România au răsuflat uşurate. Nu pentru că avortul este o alegere uşoară, niciodată nu e, ci pentru că, pentru prima oară, nu Guvernul, nu medicul, nu Miliţia, nu altcineva, ci ele singure puteau lua această decizie.

După 30 de ani, aceeaşi mentalitate abuzivă, care vede femeia ca pe o simplă reproducătoare, un fel de găină ouătoare, scuipă cu ignoranţă remarci misogine de la tribuna Senatului. Şi asta este jignitor şi periculos. Senatorul Sorin Lavric, de la AUR, cel care găseşte dezgustătoare şi oja de pe unghiile femeilor, priveliştea pe care o are ginecologul în faţa scaunului din cabinet, ne spunea cum femeile nu pot fi admirate, ele pot fi doar dorite, căci doar cei superiori pot fi admiraţi. Şi, culmea demagogiei, are tupeul să ne spună că partidul său e proeuropean. Sub nicio formă. Europa recunoaşte şi promovează drepturile egale pentru femei şi bărbaţi. Europa recunoaşte dreptul fiecăruia de a decide ce face cu corpul şi viaţa lui. Iar noi, femeile, suntem capabile să construim mult, mult mai mult decât vor fi capabili să înţeleagă vreodată domnii de la AUR.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Lasca.

Se pregăteşte domnul deputat Toda.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc.

Ziua de 10 mai 2023 reprezintă ziua care va fi trecută în fila neagră a istoriei din România. Este ziua în care s-au votat trei legi criminale cuprinse în PNRR - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă -, instrumentul prin care se dă lovitura finală României.

Vreau să vă menţionez cele trei PL-x-uri care au fost transformate în legi:

- PL-x 143/2023 - prevede cedarea regiilor autonome şi a companiilor cu capital majoritar de stat românesc către corporaţiile străine globaliste;

- PL-x 47/2023 - proiect de lege prin care se urmăreşte implementarea oraşelor de 15 minute în România, viitoarele închisori, viitoarele ţarcuri ale digitalizării. Acest proiect de lege a fost votat de către toate partidele Bruxelles-ului din Parlamentul României. Acest proiect de lege are ca scop anularea dreptului oferit de Constituţie, şi anume dreptul la mişcare, la deplasare. Iniţial, Proiectul oraşelor de 15 minute făcea referire doar la zona urbană; din cauza unui amendament depus de un deputat USR, aceste oraşe ale sclaviei urmează a fi implementate şi în zona rurală, zona satelor; şi

- PL-x 145/2023 - pe care îl cunoaşteţi cu toţii, care legiferează furtul copiilor în România; care prevede confiscarea copiilor din familiile româneşti.

Această lege, a treia la număr, a fost votată în Camera Deputaţilor de aceleaşi partide trădătoare, ale Bruxelles-ului - PNL, PSD, UDMR, USR şi minorităţi.

Românii sunt trădaţi de aceleaşi partide care se rotesc la conducerea României de 33 de ani.

Maghiarii din România sunt trădaţi de asociaţia numită "UDMR".

Iar romii şi ţiganii din România sunt trădaţi de reprezentantul lor, care i-a îndemnat la injectare, să se eutanasieze cu serurile ucigaşe. Iar acum...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

... reprezentantul lor promovează Legea furtului de copii.

Vă mulţumesc.

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR, Patrioţii Poporului Român.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Daniel-Liviu Toda.

Se pregăteşte domnul deputat Focşa.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am văzut prea multă vreme, sub dictatura comunistă, lucrurile numai în alb şi negru. Democraţia şi valorile europene înseamnă nuanţe, înseamnă înţelegere şi întrajutorare. Statul poliţienesc, sancţionarea drastică a oricărei manifestări neconforme cu norma nu au făcut societăţile mai bune sau mai sănătoase.

Unii dintre voi m-aţi întrebat de ce am iniţiat un act normativ care va pune capăt sancţionării penale a celor care deţin canabis pentru uz propriu în limita a 3 grame. Cineva chiar mi-a reproşat că aş susţine consumul de droguri uşoare.

Nimic mai fals! Studiile ne arată că avem peste un milion de tineri care au consumat cel puţin o dată canabis. Conform Codului penal actual, aceasta înseamnă că avem un milion de infractori care ar fi trebuit să înfunde puşcăria. Acestora li se adaugă dependenţii de droguri de risc cărora statul român nu le asigură asistenţa medicală necesară pentru a-şi învinge dependenţa. Nu vi se pare, deci, că ar trebui să transformăm România într-o puşcărie dacă lăsăm Codul penal neschimbat?

Cunosc tineri care de-abia au devenit majori şi s-au trezit condamnaţi pentru că au fumat un joint. Acum au cazierul pătat. Alţii au făcut chiar închisoare. Repet, fiindcă aveau o ţigară sau două pentru consum propriu. Reprezintă ei un pericol social? Nu. Dar cheltuim resurse şi blocăm Parchetele pentru a condamna nişte copii.

Criminologii şi studiile recente arată că sancţiunile drastice pentru posesia de droguri uşoare nu stopează consumul lor. Dimpotrivă, îi îmbogăţesc pe traficanţi. Şi îi fac pe tineri să se îndrepte spre etnobotanice, substanţe cu efecte devastatoare pentru sănătatea lor.

În loc să condamnăm cetăţenii, trebuie să îi ajutăm. Să asigurăm asistenţa medicală dependenţilor de droguri periculoase sau etnobotanice şi să aplicăm sancţiuni contravenţionale celor care consumă canabis. Iar fondurile astfel obţinute să le folosim pentru tratarea şi susţinerea celor dintâi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa, neafiliaţi.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează - "Eurovision - o ruşine naţională plătită din banii noştri!".

Cândva, Festivalul "Eurovision" era un prilej de mândrie pentru toate ţările participante, cei mai buni solişti urcând pe scenă, printre marii câştigători care au încântat cu vocile lor un continent întreg numărându-se ABBA, Céline Dion sau Toto Cutugno. Desigur, atunci când concursul a început să fie politizat şi să reflecte noile politici ale ideologiei de gen promovate sub umbrela îngăduitoare a Uniunii Europene, şi calitatea actului cultural a decăzut, iar acum e îndeajuns să ne amintim de prestaţia absolut jenantă a travestitului Conchita Wurst şi, mai nou, de a reprezentantului României, Theodor Andrei, personaj care nu numai că a avut o prestaţie jenantă, cu o piesă cu acorduri plagiate după Nina Simone - "Feeling Good" -, dar a reuşit să-şi bată joc într-un mod inacceptabil de imaginea ţării noastre!

Desigur, semnalul de alarmă a fost tras încă din faza selecţiei naţionale, când un asemenea personaj, care nici nu avea ce să caute pe scenă, a câştigat în mod suspect, preselecţia. Era, deci, evident că nu vom ajunge în finală, dar asta nu a interesat pe nimeni, important a fost că o gaşcă de sinecurişti din TVR a făcut o excursie de 400.000 de euro pe banii poporului!

Ca să nu mai amintesc că una dintre dansatoarele ce făcea parte din coregrafia, adunată, parcă, dintr-un club de striptease, e prietena "solistului", cu ghilimelele de rigoare!

După scandalul voturilor de anul trecut, anul acesta, stimaţi colegi, parcă am vrut să reconfirmăm, pe limba noastră, ca să zic aşa, cât de jos putem ajunge, cât de mult ne putem umili în faţa acelora care promovează şi doresc să ne încadrăm în nişte tipare aiuristice, privind promovarea ideologiei de gen - cu o costumaţie total inadecvată, o gestică ce n-avea nimic provocator, din contră, atingând rapid limitele penibilului, o coregrafie lipsită de carismă şi o plimbare de colo-colo inutilă, pe scenă, iată că am ajuns de râsul lumii, de până şi presa din Norvegia a putut să facă un comentariu destul de jenant.

Vă întreb, stimaţi colegi, cine este vinovat pentru această adevărată umilinţă naţională? Asta e România? Personaje de această teapă trebuie să ne reprezinte în Europa?

Şi vă reamintesc că au existat artişti români care chiar au impresionat juriul Eurovision, încă din 1993, Luminiţa Anghel - în 2005, Mihai Trăistariu - în 2006, şi Paula Seling împreună cu Ovi - în 2010, toţi clasându-se pe locuri merituoase!

400.000 de euro - acesta este preţul umilinţei naţionale, stimaţi colegi!

Solicit, pe această cale, demisia conducerii TVR, demararea unei anchete interne şi recuperarea acestei sume!

Vă mulţumesc.

Deputat neafiliat de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa, secretarul general al UNR.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Mulţumesc.

Au depus declaraţii în scris:

Din partea Grupului PSD, următorii: Eugen Bejinariu, Ioan Vulpescu, Viorel Salan, Vasile Cîtea, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Nicu Niţă, Oana-Gianina Bulai, Ioan Mang, Daniel-Florin Ghiţă, Romulus-Marius Damian, Marian-Iulian Rasaliu, Georgeta-Carmen Holban, Daniela Oteşanu, Silviu Nicu Macovei, Mirela Elena Adomnicăi, Vasilică Toma, Cristina-Elena Dinu, Mirela Furtună, Neaga Claudiu;

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Iulian-Alexandru Muraru, Elena Hărătău, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Marian Cruşoveanu, George-Cătălin Stângă, Bogdan-Iulian Huţucă, Maria Stoian, Cosmin Şandru, Ştefan-Bucur Stoica;

Din partea Grupului USR, nu au fost depuse declaraţii în scris;

Grupul AUR: Silviu-Titus Păunescu, Lilian Scripnic, Gianina Şerban;

Grupul UDMR: Biró Rozália-Ibolya;

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - Varol Amet;

Şi din partea neafiliaţilor: Vasile Nagy, Bogdan-Alexandru Bola, Dragoş-Cătălin Teniţă.

Închidem astăzi... (Vociferări.)

Roman Nicolae, v-am strigat, nu eraţi în sală.

Închidem astăzi prima parte a şedinţei.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

O să vă rog să se noteze pe stenogramă şi domnul deputat Roman - la partea de declaraţii depuse în scris.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Felicitări tuturor fermierilor care au redus întrebuinţarea pesticidelor!"

Lansam, acum două săptămâni, apel către toţi investitorii în agricultură din ţara noastră, să diminueze şi mai mult din cantităţile de pesticide pe care le utilizează pentru culturile lor. Este adevărat că demersul meu recent poate fi considerat şi localizat în siajul recomandărilor Comisiei Europene, însă, dincolo de reglementările de care trebuie să ţinem cont cu toţii, preocuparea mea faţă de sănătatea tuturor consumatorilor şi protejarea mediului sunt cât se poate de reale. Am expertiză în acest domeniu principal de activitate, căpătată încă din debutul carierei mele profesionale, deci nu mă bazez doar pe updatările constante din acest sector cu care intru în contact, aproape zilnic, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din cadrul acestei Camere a Parlamentului.

Aşadar, voi insista ori de câte ori am prilejul să atrag atenţia că folosirea pesticidelor, de multe ori în exces, în agricultură, fie din neatenţie, fie dintr-o doză prea mare de precauţie conduce la o serie de probleme ireversibile pentru mediul înconjurător, precum şi pentru diverse specii şi chiar şi pentru sănătatea oamenilor. Prin transmiterea cu consecvenţă a unor astfel de mesaje vom ajunge, în timp, să schimbăm definitiv optica tuturor fermierilor. Mizez pe politica paşilor mici privind pesticidele, pentru că aceasta deja începe să-şi producă efectele spre marea mea mulţumire şi bucurie.

Concret, Oficiul European pentru Statistică, Eurostat, confirmă că România a ajuns să se situeze printre ţările Uniunii Europene cu cea mai puternică scădere a vânzărilor de pesticide. Potrivit datelor furnizate de Oficiu, volumul total al pesticidelor vândute în 16 state membre ale Uniunii Europene, pentru care există date disponibile, a scăzut între anii 2011 şi 2021 în 11 ţări. În acest sens, cel mai sever declin al utilizării lor l-a înregistrat Cehia cu un minus de 36%, Danemarca a atins un minus de 35%, Portugalia 32%, Italia 29% şi România 27%.

O astfel de ştire îmi oferă ocazia să îi felicit pe toţi fermierii care au redus, deja, întrebuinţarea acestor substanţe atât de nocive şi să-i invit şi pe alţii să le urmeze exemplul!

Este dovedit şi cât se poate de clar că se pot obţine culturi sustenabile şi în acest fel. Iar creşterea continuă a cantităţilor fructelor şi legumelor, pentru care s-au folosit cât mai puţine erbicide, insecticide, fungicide, antinematode şi rodenticide, se va materializa prin îmbunătăţirea sănătăţii consumatorilor lor.

Însă pericolul rezultat din tentaţia de a aplica aceste substanţe tuturor culturilor nu este unul deloc depăşit nici la nivel naţional şi nici la nivel comunitar. Datele publicate, săptămâna trecută, de Oficiul European pentru Statistică, relevă că, în 2021, s-au vândut 355.175 de tone de pesticide în UE, înregistrându-se o creştere moderată de 2,7% faţă de 2020, când s-au achiziţionat 346.000 de tone. Cele mai ridicate volume de vânzări de pesticide, în 2021, au fost în Spania, respectiv 21% din totalul Uniunii, ţară urmată de Franţa cu 20% şi Germania şi Italia, ambele cu un procentaj de 14%. În schimb, vânzările de pesticide din 2021, comparativ cu cele din 2011, au fost semnificativ mai mari cu 85% în Letonia şi cu 68% în Austria.

Cele mai ridicate volume de vânzări în 2021 s-au înregistrat la categoria fungicide şi bactericide, respectiv 44% din totalul acestora, 34% la ierbicide şi distrugători de buruieni şi 14% la insecticide şi acaricide.

Având în vedere relevanţa deosebită pentru sănătatea noastră şi a ecosistemelor care rezultă din aceste statistici, militez, din nou, pentru extinderea practicilor agroecologice, cum ar fi diversificarea culturilor, rotaţia acestora pe perioade lungi, plantarea gardurilor vii, cultivarea plantelor leguminoase, combinarea policulturii cu creşterea animalelor etc. În plus, consider că folosirea pentru tratamentele fitosanitare a apei curate şi demineralizate, cu PH-ul corelat cu tipul pesticidului sau amestecului de pesticide, utilizarea unor tehnologii şi a unor maşini de stropit care reduc pierderile de soluţie în atmosferă sau pe sol, cât şi uzul de elemente care ţin de agricultura de precizie, cum ar fi maşinile care asigură întreruperea distribuţiei pe secţiuni pentru evitarea suprapunerilor peste zona lucrată şi capabile să distribuie doze variabile de fertilizant sau de pesticide corespunzătoare necesarului din fiecare punct al parcelei, vor completa acest sistem de practici imperios necesare şi care se dovedesc mult mai echitabile şi din punct de vedere social. Diminuarea cantităţii de chimicale va determina şi creşterea eficienţei tratamentelor şi a productivităţii, prin economisirea cantităţii de lichid la hectar, va spori viteza de lucru şi va contribui şi la micşorarea costurilor cu combustibilul şi îngrăşămintele.

Trebuie să subliniez şi faptul că rădăcinile autentice ale agroecologiei se găsesc în raţionamentele care au ghidat agricultura indigenă şi ţărănească de-a lungul istoriei, fără a depinde de mecanizare, inputuri sintetice sau alte tehnologii agronomice moderne, deci, iată, încă un motiv în plus care trebuie să fie luat în considerare în cadrul tuturor deciziilor fermierilor, destinate dezvoltării culturilor lor.

Implementând astfel de soluţii alternative vom reuşi, etapizat, să facem o agricultură cât mai curată, să investim în sănătatea noastră şi a mediului, dar şi să închidem definitiv acest cerc vicios generat de mult prea multele chimicale!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Mă adresez dumneavoastră astăzi cu o preocupare profundă pentru direcţia în care ţara noastră ar putea fi împinsă de forţele care manipulează patriotismul şi care distorsionează adevărul pentru propriile lor scopuri.

Vreau să vă asigur că nicio formă de intimidare pe care o primesc zilele acestea nu mă va împiedica să le arăt românilor adevăratul pericol care ar putea trimite ţara noastră înapoi în întuneric - partidul extremist AUR şi propaganda mincinoasă finanţată de Kremlin.

În spatele falsului patriotism al AUR, am identificat o bombă cu ceas, plantată în inima României. Comportamentul extremist al acestui partid parlamentar este inadmisibil, având acţiuni care au ca scop clar subminarea valorilor societăţii noastre libere şi democratice. Din acest motiv, susţin fără niciun fel de dubiu scoaterea acestui partid în afara legii.

Există două căi prin care acest lucru se poate realiza, ambele prevăzute de legislaţia românească.

Prima este dizolvarea, prin decizie a Curţii Constituţionale a României, la sesizarea preşedinţilor celor două Camere sau a Guvernului. Criteriile pentru această decizie includ încălcarea principiilor statului de drept, a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sau militarea împotriva pluralismului politic. În acest context, Parchetul General ar putea sesiza CCR pentru dizolvarea AUR, având în vedere numeroasele dosare penale deschise în urma acţiunilor AUR.

A doua cale este prin hotărâre a Tribunalului Municipiului Bucureşti, instituţia care acordă legitimitate şi consfinţeşte crearea unui partid politic. Dacă se constată încălcarea principiilor amintite, această sesizare poate fi făcută de către persoane fizice, iar conform art. 30 din Constituţie, un partid politic poate fi dizolvat dacă se constată că acesta a încălcat prevederile privind interzicerea defăimării ţării, a naţiunii, îndemnul la agresiune, la război, la ură rasială, naţională, de clasă, religioasă, incitarea la discriminare, separatismul teritorial, violenţa publică, incitare la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

Cred că a venit momentul să luăm aceste ameninţări în serios şi să acţionăm în consecinţă pentru a proteja valorile şi principiile care stau la baza societăţii noastre. Îmi exprim angajamentul de a continua lupta pentru a expune şi a combate aceste forţe de distrugere care ameninţă integritatea şi stabilitatea ţării noastre.

Este important să ne amintim că, în calitate de parlamentari, avem datoria de a proteja interesele cetăţenilor pe care îi reprezentăm. Nu putem rămâne pasivi în faţa acestor ameninţări la adresa democraţiei şi a valorilor noastre comune.

Cu toţii am fost aleşi aici pentru a sluji România şi poporul român, iar acest serviciu implică protejarea ţării noastre de cei care doresc să o destabilizeze şi să o divizeze. Acest lucru nu este doar o chestiune de politici interne, ci şi una de securitate naţională.

Prin urmare, îndemn pe toţi colegii mei, indiferent de afilierea politică, să ia în considerare gravitatea acestei probleme şi să se alăture eforturilor de a contracara aceste ameninţări. Avem o responsabilitate comună de a asigura că ţara noastră rămâne un bastion al democraţiei şi al libertăţii, protejată împotriva oricăror forţe care ar încerca să o submineze.

În încheiere, doresc să subliniez că, deşi discuţia de astăzi este axată pe pericolele reprezentate de AUR şi propaganda finanţată de Kremlin, nu trebuie să uităm că democraţia noastră trebuie apărată împotriva tuturor formelor de extremism şi manipulare. Acesta este un angajament pe care ni l-am asumat în faţa poporului român şi pe care trebuie să îl respectăm cu toată seriozitatea şi dedicarea.

Domnul Beniamin Todosiu:

"Opriţi jaful banului public! Desfiinţaţi sinecurile care sărăcesc bugetul României!"

În România, sunt risipite, anual, miliarde de lei pentru privilegii şi sinecuri. Protejaţi de legi strâmbe, specialii României s-au cocoţat în posturi călduţe unde se bucură de salarii nesimţite. Personaje cunoscute opiniei publice sau personaje anonime au devenit noii exponenţi ai regimului nomenclaturist actual. Cu toţii sunt bine ancoraţi politic şi îi sfidează pe românii de rând prin nesimţirea cu care căpuşează banul public.

Aproape la tot pasul avem exemple de speciali şi sinecurişti, însă în unele cazuri sfidarea este dusă la extrem.

Ca un exemplu, în România avem Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, care ne costă doar două milioane de lei pe an. Studierea Levantului, o sinecură condusă de fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, ne costă echivalentul a nu mai puţin de 133.000 de mese calde pentru copii. Din bugetul alocat, mare parte din bani merg pentru plata salariilor, iar restul pentru bunuri şi servicii.

Risipa banului public continuă cu Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, care îi costă pe români aproape 10 milioane de lei pe an. În 2022, 9,95 milioane lei s-au dus în principal pe cheltuieli administrative şi de personal. Sfidarea maximă şi nesimţirea se observă când analizezi bugetul şi constaţi că mai puţin de 8% din bani au fost prevăzuţi pentru activitatea de cercetare. Preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România încasează lunar peste 20.000 de lei.

Să spunem şi despre Institutul Român pentru Drepturile Omului, sinecură pentru care statul român cheltuie anual aproape 3 milioane de lei? Acest buget se duce pe salarii şi alte cheltuieli curente, fără să poată fi evidenţiată vreo activitate sau rezultat.

Dacă nu vă amintiţi de acest institut, vă spunem că este instituţia devenită celebră în urmă cu 3 ani, când un fost angajat a mărturisit că şi-a dat demisia pentru că se plictisea la serviciu.

Institutul Român pentru Drepturile Omului este printre singurele instituţii din Europa care au cea mai mică notă la evaluarea ONU, adică nu respectă nici măcar principiile pentru care a fost înfiinţată.

Institutul Revoluţiei Române, o altă sinecură, care l-a avut ca prim preşedinte la înfiinţare pe Ion Iliescu, în prezent inculpat în Dosarul Revoluţiei.

În 2022, au fost aprobate 2,5 milioane de lei subvenţii de la bugetul de stat pentru o instituţie sinecură pentru 36 de persoane, iar în acest an au fost aprobate alte 3 milioane de lei.

Sunt doar câteva exemple de sinecuri care sărăcesc, an de an, bugetul României. Sunt bani care ar putea fi cheltuiţi pentru educaţie, sănătate sau în alte domenii relevante, nu pentru o castă de sinecurişti, noii nomenclaturişti ai României. Puteţi închide ochii sau puteţi vota pentru deblocarea legilor care prevăd desfiinţarea sau reformarea acestor instituţii.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Ziua Internaţională a Familiei - 15 mai"

Ziua Internaţională a Familiei se celebrează la data de 15 mai, în acord cu Decizia Adunării Generale a ONU adoptată în anul 1993, iar începând din 1995, când, la propunerea Institutului Naţional al Drepturilor Omului, ziua de 15 mai a fost declarată şi Ziua Familiilor Române.

Obiectivul principal al acestei zile este de a sublinia importanţa familiilor în societate şi de a promova valorile familiei - egalitatea, împărţirea responsabilităţilor casnice, dragostea, respectul, combaterea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor, copiilor, persoanelor vârstnice. Familia este înţeleasă drept cea mai însemnată alcătuire socială, de care depind dezvoltarea, stabilitatea şi, mai ales, existenţa întregii omeniri, ocupând un loc tot mai important în preocupările tuturor factorilor responsabili de viitorul omenirii. Ca instituţie, familia conferă stabilitate unei societăţi, fapt pentru care este protejată prin legi scrise sau nescrise.

Anul acesta, Ziua Internaţională a Familiei, sărbătorită pe 15 mai, are ca temă "Tendinţe demografice şi familii".

Celebrarea din 2023 a Zilei Internaţionale a Familiei se concentrează pe megatendinţa schimbărilor demografice şi impactul acesteia asupra familiilor. Evenimentul este de a împărtăşi cunoştinţele actuale despre tendinţele demografice, inclusiv îmbătrânirea şi solidaritatea intergeneraţională; să faciliteze analiza impactului acestora asupra vieţii de familie şi să recomande politici receptive orientate spre familie pentru a răspunde nevoilor familiilor din întreaga lume. Această zi oferă o oportunitate de a promova conştientizarea problemelor legate de familii şi de a creşte cunoaşterea proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile.

Setul de 17 obiective de dezvoltare durabilă a Agendei 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite vizează eliminarea sărăciei, discriminarea, abuzul şi decesele care pot fi prevenite, abordarea distrugerii mediului şi deschiderea unei ere a dezvoltării pentru toţi oamenii, de pretutindeni, iar familiile şi politicile şi programele orientate spre familie sunt vitale pentru realizarea multora dintre aceste obiective.

Prin marcarea acestei zile, ONU propunea ca Ziua Internaţională a Familiei să fie un prilej de observare, autorităţile şi oamenii urmând să analizeze transformările survenite în cadrul familiei de-a lungul timpului, în toate colţurile lumii. Aceste schimbări sunt de ordin social, economic şi, mai ales, demografic.

Familia vizează un nucleu de relaţii existente între mai multe persoane care sunt înrudite prin legături de sânge. Familia este primul spaţiu cu care copilul intră în contact atunci când ajunge pe lume. Ce înveţi în familie? Cu ce ajută ea?

Din punct de vedere evoluţionist, se consideră că familia are rolul de a te proteja şi a te ajuta să te adaptezi la mediul în care trăieşti. De aceea, în familie înveţi cum să te comporţi, cum să răspunzi la o provocare, cum să ieşi dintr-un conflict, ce reguli să respecţi pentru a-ţi asigura o bună funcţionare în viaţă. Familia este cea care te ghidează şi te informează despre principalele norme ale societăţii în care te naşti. În zilele noastre, prin familie se înţelege acel nucleu care-ţi oferă sprijin şi înţelegere, direcţii de educaţie, sprijin financiar, dar şi susţinere morală.

Dacă vorbim despre România ultimilor 30 de ani, rata divorţurilor aproape că s-a dublat, ajungând la 30%, după cum arată datele Institutului Naţional de Statistică. Practic, avem un divorţ la 3,5 căsătorii. Deşi suntem cunoscuţi ca o ţară tradiţionalistă, în comparaţie cu alţi europeni stăm rău la durata a căsătoriilor care se încheie după nici 10 ani de relaţie.

Cu această ocazie, merită să reflectăm asupra importanţei familiei în creşterea şi dezvoltarea copiilor. Familia este primul şi cel mai important mediu în care copiii învaţă şi îşi dezvoltă abilităţi sociale, emoţionale şi cognitive care le vor modela vieţile. Într-o lume agitată şi plină de responsabilităţi, poate fi dificil să găsim timp pentru a ne juca cu copiii noştri, dar este important să ne amintim că timpul petrecut cu copiii este o investiţie valoroasă în viitorul lor şi în al nostru.

În România, cele mai frecvente probleme ale familiei sunt violenţa asupra femeii, mai rar asupra bărbatului, abuzul sexual asupra unuia dintre parteneri, violenţa asupra copiilor, abuzul prin neglijenţă, abuzul emoţional şi sexual asupra copilului.

Cauzele specifice ţării noastre sunt în principal sărăcia şi lipsa educaţiei. Dar de multe ori necunoaşterea propriilor drepturi, necunoaşterea unor reglementări care protejează familia, frica, lipsa informaţiilor în ce priveşte existenţa unor instituţii ce protejează familia în ansamblul său, sfera serviciilor disponibile duc la persistenţa problemelor în cadrul familiilor defavorizate.

UDMR consideră că familia trebuie consolidată prin folosirea instrumentelor de guvernare, reprezentând cel mai stabil liant al societăţii, pilonul de bază al comunităţii noastre.

Politica familială a UDMR se axează pe familia formată din mai multe generaţii, multigeneraţională, în care există cooperare, sprijin şi reciprocitate în responsabilităţi. Susţinem şi considerăm importantă implicarea bunicilor în creşterea nepoţilor, dar şi participarea copiilor şi a nepoţilor la îngrijirea bunicilor.

Subfinanţarea şi imprevizibilitatea sistemelor de sprijin îngreunează şi descurajează întemeierea unei familii pentru foarte mulţi tineri. Prioritatea UDMR a urmărit elaborarea şi adoptarea de propuneri de politică familială, prin care statul va diminua semnificativ povara financiară pentru familiile tinere, programe care vor veni în sprijinul tinerilor din România pentru a-şi găsi un loc de muncă, pentru a-şi întemeia o familie, a-şi construi un cămin aici, în ţară, unde să îşi asume creşterea a cât mai multor copii.

Astfel, pentru o dezvoltare durabilă a societăţii româneşti, pentru a influenţa modificarea proceselor demografice în sensul creşterii natalităţii, a întemeierii de familii şi, astfel, pentru asigurarea de prosperitate la nivelul întregii societăţi, avem nevoie de eforturi comune şi susţinute pe o perioadă medie şi lungă a tuturor factorilor decidenţi în politica ţării, iar crearea unui cadru legislativ care se focusează pe familie şi pe copii este prioritatea UDMR.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"PSD şi PNL vor să interzică prin lege dezvoltarea UAT-urilor de la Marea Neagră"

Încep să cred tot mai mult că cei din Guvernul PSD-PNL-UDMR urmăresc distrugerea totală a comunităţilor noastre de pe litoral. Noul USL 2.0 a propus un proiect legislativ, aflat la Senat, prin care blochează efectiv orice proiect de dezvoltare al UAT-urilor riverane Mării Negre. Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor, CATUC, a fost depus de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în Senat. Codul, un document deosebit de important, cuprinde, printre multe alte aberaţii, un articol care va bloca orice proiect de infrastructură în zona litoralului românesc. Foarte important, senatorii au votat favorabil în toate comisiile de specialitate unde acest proiect a intrat până la acest moment.

Astfel, art. 205 din acest Cod prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 luni la un an sau amendă pentru "realizarea şi amplasarea de noi coridoare de transport rutier, feroviar şi a elementelor de infrastructură precum şi a infrastructurii tehnico-edilitare la o distanţă mai mică de 2.000 de metri faţă de banda litorală de protecţie sau în cadrul benzii litorale de protecţie". Adică orice proiect de infrastructură - un drum, reţele de gaze sau de apă, de termoficare - nu va mai putea fi realizat la mai puţin de 2.1 kilometri de la linia ţărmului. De asemenea, "emiterea autorizaţilor de construire pentru realizarea noi coridoare de transport rutier, feroviar şi a elementelor de infrastructură precum şi a infrastructurii tehnico-edilitare la o distanţă mai mică de 2000 metri faţă de banda litorală de protecţie sau în cadrul benzii litorale de protecţie", se pedepseşte tot cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă. Astfel, orice primar va comite o infracţiune dacă va emite o autorizaţie să se facă un drum, un trotuar, să se tragă chiar şi curent electric.

Cele două articole blochează efectiv orice fel de proiect de dezvoltare de infrastructură pe care o administraţie locală riverană Mării Negre ar vrea să o facă. Inclusiv municipiul Constanţa nu va mai putea face o asfaltare, un simplu trotuar la mai puţin de 2 kilometri de mal. Gândiţi-vă că de la creasta falezei din oraş, pe o distanţă de 2.1 km, până după Gară, să zicem, nu se va mai putea face absolut nimic. Senatorii PSD-PNL au votat asta, iar primarii PSD-PNL habar nu au. Nu le pasă în niciun fel!

Aşa că, dragi colegi parlamentari de la celelalte partide parlamentare, mai puţină gargară, mai puţină demagogie şi haideţi să ne aplecăm mai mult asupra faptelor. Haideţi să ne facem meseria aşa cum ar trebui, nu doar să punctaţi frumos ce vă zic alţii şi să ţineţi discursuri sforăitoare şi lipsite de conţinut! Şi poate vorbiţi şi cu colegii USL-işti din Senat, să respingă sau să scoată această mizerie până ajunge la plen!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Investiţiile şi o piaţă liberă sunt reţeta succesului economic"

În ciuda multor voci alarmiste, economia românească îşi păstrează trendul ascendent de până acum. Zilele trecute, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023 şi în 2024, potrivit raportului "Regional Economic Prospects". Astfel, conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 2,5% în acest an, după ce prognoza din februarie indica o expansiune de 1,7% în 2023. Creşterea ar urma să accelereze la 3,5% anul viitor, în comparaţie cu un nivel de 3,2% estimat în februarie. Cei de la BERD spun clar faptul că nivelul solid al investiţiilor, crescut cu 8%, este principalul motiv pentru noile estimări pozitive asupra economiei noastre. În plus, scăderea inflaţiei, atenuarea condiţiilor financiare, îmbunătăţirea mediului extern şi o absorbţie mai rapidă a fondurilor europene, inclusiv PNRR, vor aduce un boost substanţial indicatorilor economico-financiari.

Este încă o dovadă că ceea ce Partidul Naţional Liberal a susţinut mereu reprezintă calea corectă de urmat pentru România. PNL a fost principala forţă politică care a pus accentul pe investiţii majore, menite să aducă o valoare adăugată pe termen lung şi să producă creştere economică sustenabilă, nu doar una bazată în proporţie covârşitoare pe consum.

În calitate de liberali şi oameni politici de dreapta, vom susţine orice politică publică, cu impact în economie, care să fie aşezată pe principii solide, conforme regulilor după care se ghidează piaţa liberă. Predictibilitatea, sustenabilitatea, intervenţionismul limitat, coerenţa şi dialogul cu mediul de afaceri şi sindical sunt principiile imperioase pe care orice guvernare serioasă şi competentă trebuie să le însuşească.

Guvernarea şi administraţia centrală - în sens extins - trebuie să îşi cunoască foarte bine rolurile, în principal acela de a seta cadrul general în care privatul să îşi desfăşoare activitatea, în rest lăsându-l pe acesta să activeze conform unor reguli stabilite de foarte mult timp de marii gânditori ai capitalismului şi economiei de piaţă. Dacă îşi doreşte să genereze plus valoare, un guvern trebuie să susţină antreprenorul cu tot ceea ce poate, în niciun caz să i se substituie. Astăzi, privim cifrele optimiste despre ţara noastră, pe care instituţiile internaţionale financiare le publică. Dacă vrem să continuăm aşa, nu trebuie să ne abatem de la politica liberală, singura capabilă să genereze un avans de care să beneficieze toată lumea.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi este unul dintre pilonii de bază ai democraţiilor şi statelor moderne!"

Orice ţară care va ignora importanţa femeii va avea foarte multe de pierdut. Cred că ambiţia, curajul, puterea de luptă şi de a acţiona sunt printre calităţile femeilor care reuşesc în toate domeniile de activitate. Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi trebuie să fie asumată public şi susţinută de către toate forţele politice. Altfel, discuţiile cu privire la şanse egale între femei şi bărbaţi devin sterile, simpliste şi neadevărate.

În Parlamentul României, PSD a făcut un pas important în sprijinirea şi promovarea femeilor în politică, precum şi în instituţiile publice. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, împreună cu ministrul familiei, colega mea Gabriela Firea, au depus Proiectul de Lege privind obligaţia de a asigura 30% femei pe liste la alegeri şi în consiliile de administraţie ale companiilor de stat, o iniţiativă semnată de toate reprezentatele PSD din Parlament.

Cred cu tărie că întreaga societate românească ar avea doar de câştigat dacă mai multe femei ar candida pentru funcţii publice, la orice nivel. Femeile sunt cel puţin la fel de pricepute ca bărbaţii la a administra treburile publice, dar au în realitate cu mult mai puţine şanse reale de a ajunge în funcţii de reprezentare. O prezenţă mai mare a femeilor în cadrul autorităţilor publice, dar şi în politică, ar asigura şi abordarea unor teme care ne preocupă pe noi mai mult pe ele decât pe bărbaţi, precum îngrijirea copiilor, violenţa domestică, educaţia, sănătatea reproductivă.

Femeile reprezintă peste 51% din populaţia ţării, dar cu toate acestea prezenţa lor în autorităţile publice, în cadrul conducerii companiilor de stat, dar şi la nivelul Parlamentului, rămâne foarte slabă. Impunerea unor cote de reprezentare a femeilor ar corecta acest dezechilibru şi ar înnoi prima linie a politicii româneşti.

Prin proiectul iniţiat de PSD, România va face paşi foarte importanţi pentru democraţie, pentru că va ridica la nivelul opiniei publice conştiinţa asupra egalităţii între bărbaţi şi femei care încă este un deziderat.

Egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei nu reprezintă un lucru banal şi nu este o nouă formă de a face politică doar de dragul politicii sau a unor reglementări în plus, aşa cum încearcă unii să creeze percepţia, în mod complet fals. Egalitatea de şanse reprezintă o condiţie obligatorie pentru o societate în care fiecare om îşi poate atinge întregul potenţial.

Este timpul să gândim în ton cu vremurile pe care le trăim şi să contribuim la schimbarea mentalităţii existente la nivelul societăţii româneşti. Este timpul ca noi, femeile, să fim unite şi să milităm împreună pentru o mai bună reprezentare a noastră.

Egalitatea de gen poate debloca nebănuite resurse de talent, energie şi competenţă. Femeile sunt esenţiale societăţii noastre. Prin solidaritate, femeile pot pune multe lucruri în mişcare.

Într-o lume considerată a bărbaţilor, femeile au reuşit să îşi obţină drepturile cu foarte multă muncă şi determinare!

Domnul Vasile Cîtea:

"Trebuie să susţinem educaţia!"

Analfabetismul funcţional din România depăşeşte 50%.

Rata abandonului şcolar din România este de aproximativ 15%, mult peste media de aproximativ 10% a UE, şi este plauzibil să credem că mulţi dintre aceşti elevi abandonează şcoala înaintea vârstei de 15 ani.

La întrebarea privind care sunt reformele cele mai aşteptate şi necesare, 63% dintre respondenţii români au indicat reformele în educaţie, în timp ce media UE a fost de 50%.

În 10 ţări din UE, peste jumătate dintre copiii din gospodăriile cu un nivel de educaţie mai scăzut s-au confruntat cu lipsuri materiale, cele mai mari procente fiind înregistrate în România (85%), Bulgaria (83%) şi Ungaria (78%).

România - cel mai slab rezultat în Europa la echitatea educaţiei. Se menţin decalajele masive faţă de media europeană şi de ţintele UE, la principalii indicatori-cheie în educaţie.

La Iaşi, copiii fac ore doar după amiază şi împărţiţi între mai multe corpuri ale mai multor şcoli. Ce randament să aibă aceştia?

La simularea Evaluării Naţionale desfăşurată în martie 2023, aproape unul din doi elevi din judeţul Iaşi nu a reuşit să treacă cu bine peste cele două probe impuse de metodologia şcolară - rata de promovabilitate de doar 55,17%. Decalajul între urban şi rural este şi mai îngrijorător aici - 76,23% din copiii din oraşe au promovat, în timp ce, în mediul rural, doar 35%.

Nu mai avem timp de pierdut. Nu putem sta impasibili în faţa acestor cifre îngrijorătoare şi a situaţiilor alarmante pe care le întâlnim în sistemul nostru educaţional. Este necesar să acţionăm pentru a corecta aceste deficienţe şi a asigura un viitor mai bun pentru copiii noştri, pentru România.

În primul rând, este crucial să investim în resursele umane şi materiale ale sistemului educaţional. Profesorii noştri trebuie să fie remuneraţi corespunzător şi să beneficieze de programe de formare continuă, astfel încât să fie motivaţi să-şi îndeplinească misiunea cu pasiune şi dedicare. Totodată, trebuie să asigurăm accesul la materiale didactice moderne şi la tehnologie educaţională de ultimă generaţie, pentru ca elevii noştri să aibă oportunitatea de a învăţa într-un mediu stimulant şi adaptat cerinţelor secolului XXI.

În al doilea rând, trebuie să promovăm o educaţie centrată pe nevoile individuale ale fiecărui elev. Trebuie să renunţăm la abordarea uniformă şi să investim în învăţarea personalizată, adaptată ritmului şi stilului de învăţare al fiecărui copil. Acest lucru implică crearea de programe educaţionale flexibile, care să ofere posibilitatea de a explora diverse domenii şi interese şi de a dezvolta abilităţi relevante pentru piaţa muncii - 4 din 5 angajatori se plâng că nu găsesc candidaţi cu calităţile necesare.

În final, dar nu în ultimul rând, este esenţial să consolidăm parteneriatele între şcoală, familie şi comunitate. Educaţia nu poate fi doar responsabilitatea şcolii, ci implică o colaborare activă şi constantă între părinţi, profesori şi comunitatea locală. Prin crearea unui climat de încredere şi sprijin reciproc, ne putem asigura că fiecare copil primeşte susţinerea necesară pentru a-şi atinge potenţialul maxim şi pentru a se integra armonios în societate.

În concluzie, nu putem ignora aceste cifre îngrijorătoare şi provocările cu care se confruntă sistemul nostru educaţional. Trebuie să acţionăm ferm şi hotărât pentru o educaţie solida. Investiţii adecvate, o abordare personalizată şi colaborare eficientă între toţi actorii implicaţi pot fi cheia transformării sistemului educaţional românesc într-unul de succes, în care fiecare copil să aibă şansa de a se dezvolta şi de a-şi construi un viitor promiţător. Aceasta este responsabilitatea noastră şi nu putem permite ca această oportunitate să treacă nevalorificată.

Noi, Partidul Social Democrat, vom continua să ascultăm activ părerile profesioniştilor, elevilor, studenţilor, profesorilor, părinţilor, sindicatelor, analiştilor şi tuturor celorlalţi actori implicaţi în educaţie.

Educaţia rămâne marea noastră şansă de a excela ca popor!

"Dacă ţara (...) trebuie să aibă un loc în concertul Europei (...) apoi nu va putea ajunge prin industrie, nici prin comerţ, decât numai prin învăţământ..." - Mihail Kogălniceanu

Domnul Cosmin Şandru:

Petre Ţuţea spunea că "Democraţia e imperfectă, dar fără ea e greu de vieţuit. Este un soi de haos suportabil". Evident, haosul lui Ţuţea era pur filozofic, dar constat cu îngrijorare că avem alături de noi, în Parlament, oameni care îşi doresc să instaureze în societatea românească un adevărat haos social.

Colegii de la AUR ne-au arătat zilele trecute cât de periculoasă poate fi incitarea la ură şi la dezordine socială. Este stupefiant felul în care au reuşit să organizeze o adevărată revoltă împotriva unei legi care a fost gândită pentru a apăra copiii din această ţară. Au întors la 180 de grade prevederile acestei legi şi au adus în faţa Parlamentului un grup de oameni extrem de violenţi pentru a susţine prin forţă o minciună.

Democraţia înseamnă libertate, dar nu înseamnă sub nicio formă desfiinţarea regulilor şi a legilor. Ca liberal, sunt un susţinător hotărât al libertăţii de exprimare, al dreptului de a manifesta şi de a-ţi cere drepturile, dar nu sunt şi nu voi fi niciodată adeptul violenţei şi al încălcării legilor statului de drept. Extremismul politic se naşte în interiorul democraţiilor şi se foloseşte de instituţiile de reprezentare pe care sistemul democratic le construieşte. Propaganda, manifestaţiile sau marşurile de protest sunt folosite ca mijloace pentru a se consolida şi a lovi în instituţiile democratice. Extremismul politic caută permanent să îşi lărgească baza socială şi electorală. Este extrem de frustrant să constaţi că democraţia este atacată cu propriile ei instrumente.

Această declaraţie politică nu este sub nicio formă o modalitate de a contesta într-un fel dreptul oamenilor de a cere drepturi sau de îngrădire a libertăţii de exprimare. Vreau să trag un semnal de alarmă în privinţa direcţiei în care vor cei de la AUR să ducă democraţia din România. Din păcate, ţara noastră a mai trăit de-a lungul istoriei sale astfel de momente şi tendinţele extremiste nu au fost stopate din timp. De la manifestaţii violente până la asasinate politice şi crime împotriva umanităţii nu a mai fost decât un pas, un pas care astăzi ne pare foarte mare şi imposibil de făcut, dar sunt sigur că aşa li s-a părut şi celor care nu au luat în serios Mişcarea Legionară sau Partidul Comunist.

Nu vreau să cer scoaterea în afara legii a vreunei formaţiuni, nu cer măsuri drastice. Îi rog doar pe colegii de AUR să dea dovadă de decenţă şi de o minimă civilizaţie. Ştiu că cei mai mulţi dintre ei au aceste derapaje din dorinţa de a mai strânge câteva voturi. Nu ştiu dacă are rost să vă rog, dragi colegi de la AUR, să încetaţi acest circ şi să respectaţi regulile jocului democratic. Cred că rugămintea ar fi în zadar, pentru că ceea ce am văzut zilele trecute în faţa Parlamentului, violenţa, agresiunile, circul ieftin fac parte din recuzita voastră politică. Eu, totuşi, încerc să vă rog să vă opriţi înainte de a fi prea târziu. Dacă nu o faceţi, democraţia românească va deveni un haos insuportabil.

Doamna Cristina Burciu:

"Trebuie să îmbunătăţim normele legislative, morale şi sociale pentru prevenirea violenţei împotriva femeilor şi copiilor!"

Ziua Internaţională a Familiei se aniversează pe întreaga planetă, începând din anul 1995, cu scopul de a sublinia importanţa familiei, în condiţiile în care oamenii au început să se îndepărteze tot mai mult de instituţia numită "familie".

La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, demers susţinut şi de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial Ziua Familiei Române.

Familiile sunt nucleul de bază al societăţii. În acord cu tradiţia şi cultura fiecăruia, se stabilesc între membrii acesteia un set de drepturi şi îndatoriri, pe care se angajează să le respecte. Familia devine grupul social principal, în care copilul vine pe lume şi este introdus apoi în societate.

Ziua Familiei este un bun prilej pentru a ne petrece timpul împreună şi pentru a ne schimba priorităţile, acordând mai multă atenţie familiei.

Consider că Ziua Internaţională a Familiei este o ocazie perfectă pentru a sublinia importanţa egalităţii de gen şi a drepturilor femeilor şi copiilor în familiile contemporane. Peste tot în lume, femeile încep să fie recunoscute ca parteneri egali şi decizionali în familie, contribuind astfel la asigurarea unui mediu propice pentru dezvoltarea deplină şi armonioasă a copiilor.

Cu toate acestea, în multe ţări, nerespectarea drepturilor femeilor şi copiilor sunt integrate în legislaţie şi în politicile guvernamentale, iar preceptele sociale sau religioase scuză şi justifică practicile discriminatorii.

Discriminarea şi neglijarea duc adesea la violenţă, ameninţând sănătatea femeilor şi a copiilor şi limitează şansele de a finaliza educaţia tinerilor. Acest ciclu tinde însă să se perpetueze, în mod periculos, spre generaţiile viitoare, deoarece copiii care se confruntă cu diverse tipuri de violenţă sunt mai predispuşi să recurgă la violenţă şi în viaţa de adult.

Sunt convinsă că dezvoltarea economică şi socială echitabilă a României depinde de respectarea normelor sociale, juridice şi politicilor publice care susţin drepturile femeilor şi copiilor.

În consecinţă, pledez pentru o mobilizare comună a decidenţilor politici, pentru a îmbunătăţi normele legislative, morale şi sociale prin care să prevenim şi să diminuăm actele de violenţă împotriva membrilor familiilor, mai ales ale celor vulnerabile, iar realitatea a dovedit, în cvasi-majoritatea cazurilor, că femeile şi copiii sunt principalele victime.

Sunt încrezătoare că strategiile şi programele iniţiate de Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă vor contribui la realizarea obiectivului privind reducerea exponenţială a fenomenului violenţei domestice, în paralel cu încurajarea tinerelor familii de a avea copii şi de a spori natalitatea.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale"

În noiembrie 2006, Conferinţa Plenipotenţiară a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor de la Antalya, Turcia, a decis să sărbătorească la 17 mai Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi astfel invita statele membre şi membrii de sector să sărbătorească ziua anual, prin organizarea de programe naţionale adecvate.

Scopul Zilei Mondiale a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, WTISD, este de a contribui la creşterea gradului de conştientizare cu privire la posibilităţile pe care utilizarea internetului şi a altor tehnologii informaţionale şi comunicaţionale le pot aduce societăţilor şi economiilor, precum şi modalităţilor de a reduce decalajul digital.

În acest an, Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, WTISD, se concentrează pe "Imputerizarea ţărilor cel mai puţin dezvoltate prin tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor". Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, ITU, face apel la sectoarele public şi privat să facă angajamente pentru conectivitate universală şi transformare digitală în aceste ţări prin Coaliţia sa digitală Partner2Connect.

România este una dintre ţările cu cel mai bun internet din lume, însă mai avem multe de lucrat pe partea de digitalizare, în special în sectorul public.

Trebuie să investim în capacităţile instituţiilor publice, astfel încât acestea să aibă abilităţile şi resursele pentru a înţelege utilitatea noilor tehnologii în relaţia dintre instituţii sau cu cetăţenii şi de a fi la curent cu tehnologiile transformatoare care să ajute la dezvoltarea societăţii. Domenii precum educaţia, sănătatea, administraţia locală şi centrală pot fi revoluţionate prin intermediul unei strategii de digitalizare operaţională. România trebuie să ţină pasul cu celelalte ţări europene dezvoltate şi în acest domeniu.

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Neomarxiştii ne-au vândut demult!"

Săptămâna trecută maşina de vot PSD-PNL-UDMR a votat trei legi cu un puternic impact negativ asupra societăţii şi economiei româneşti:

- Legea privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie - PL-x 145/2023;

- Legea privind mobilitate urbană durabilă - PL-x 47/2023;

- Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice - PL-x 143/2023.

Din dorinţa de a respecta cerinţele din PNRR şi de a face pe plac stăpânilor de la Bruxelles, Guvernul a redactat, iar deputaţii celor trei partide de la guvernare au votat în Parlament cele trei legi antidemocratice care trebuie atacate la Curtea Constituţională, înainte de a fi promulgate de preşedintele în exerciţiu.

Pe aceeaşi linie trebuie revizuită Constituţia şi prevăzut ca drept cetăţenesc utilizarea banilor fizici şi interzicerea implementării banilor digitali care reprezintă cenzura digitală şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Istoricii sunt de acord că în zorii civilizaţiei a existat o fază de schimb în natură - trocul. Era momentul în care omenirea nu cunoştea banii. Dar banii sunt cei care au transformat radical societatea şi economia, deoarece au permis schimbul de mărfuri chiar şi între indivizi aflaţi în locuri îndepărtate din punct de vedere geografic.

Dispariţia fizică a acestora va conduce implicit la dispariţia funcţiilor monedei: mijloc de schimb, mijloc de plată şi mijloc de păstrare a valorii.

Sunt cel puţin şapte motive pentru care accesul la numerar trebuie protejat:

- Numerarul funcţionează întotdeauna fără electricitate sau semnal;

- Numerarul poate fi predat rapid prietenilor sau familiei;

- Cu bani lichizi, poţi cumpăra de oriunde, oricând, chiar şi de la marginea drumului;

- Numerarul asigură confidenţialitatea digitală - băncile, marile companii si Guvernul nu pot vedea ceea ce cumpăraţi sau vindeţi;

- Într-o societate fără numerar, dacă Guvernul ar decide să-ţi închidă contul bancar, nu ai avea nicio scăpare, deci există un risc major de imixtiune a statului în viaţa privată;

- Numerarul facilitează ţinerea evidenţei a ceea ce cheltuiţi şi a bugetului în general;

- O lume fără numerar va oferi băncilor libertatea de a majora oricând şi oricât taxele de cont şi dobânzile.

Dacă încetăm să mai folosim numerar, acesta va dispărea pentru totdeauna, făcând posibilă temniţa digitală.

Iar în momentul în care se va renunţa la moneda naţională, nu se va renunţa doar la suveranitatea naţională, dar se va renunţa şi la libertate şi proprietate.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD se ţine de cuvânt în problema eliminării pensiilor speciale"

Partidul Social Democrat nu renunţă la demersul privind eliminarea pensiilor speciale, cu toate că, până acum, nu s-a ajuns la un consens general pe această temă, în cadrul coaliţiei de guvernare.

În cele din urmă, este imperios necesar ca statul român să rezolve problema acordării acestor privilegii, mai ales că pensiile speciale constituie şi un jalon important în implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Cu certitudine, România nu are voie să piardă niciun euro din PNRR, iar abrogarea Legii pensiilor speciale este un capitol pe care trebuie să-l îndeplinim cât mai repede cu putinţă. În acest sens, conducerea PSD s-a exprimat întotdeauna ferm, iar preşedintele Marcel Ciolacu a întărit faptul că dezideratul va fi îndeplinit. Domnia-sa a afirmat răspicat că, după desemnarea ca prim-ministru, va promova o lege de asumare a răspunderii în faţa Parlamentului, astfel încât să se rezolve odată pentru totdeauna acest subiect.

Ţara noastră trebuie să edifice oricum reforma sistemului public de pensii şi recalcularea pe sistemul contributivităţii a tuturor pensiilor. Proiectul de act normativ elaborat în acest sens se află în prezent în fluxul parlamentar, urmând să ajungă la votul din Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională.

Potrivit amendamentelor adoptate deja de Senat, nicio pensie nu va mai putea depăşi veniturile din timpul activităţii, fapt ce reprezintă un gest de etică şi normalitate pentru toată lumea. Se vor elimina astfel discrepanţele flagrante dintre pensiile speciale şi cele bazate pe contributivitate, precum şi discriminările existente din acest punct de vedere, chiar şi în cadrul aceloraşi categorii profesionale.

Cu siguranţă, este un proiect de lege sustenabil, care va fi pus în aplicare astfel încât să se ţină cont de condiţiile referitoare la vechimea în profesie, limita de vârstă şi stagiul minim de cotizare, care sunt componentele fundamentale ale reformei pensiilor speciale.

PSD este formaţiunea care s-a exprimat în mod constant şi fără echivoc asuprea definitivării tranşării pensiilor speciale, iar declaraţia preşedintelui Ciolacu constituie o garanţie suplimentară în acest sens.

Discernământul, responsabilitatea, etica şi echitatea trebuie să fie definitorii pentru exponenţii clasei politice, indiferent de opţiunile politice. În consecinţă, este de aşteptat ca, măcar în ceasul al doisprezecelea, toate partidele parlamentare să îşi respecte angajamentele luate în faţa românilor, pentru a vota în concordanţă cu promisiunile făcute privind eliminarea pensiilor speciale. PSD va face cu siguranţă acest lucru.

Domnul Dumitru Rujan:

"De reforma din sistemul de educaţie depinde viitorul României pe termen lung!"

Dacă analizăm indicatorii statistici naţionali, pe cei ai Uniunii Europene, precum şi ai unor organisme internaţionale nu putem să nu constatăm că sistemul nostru de învăţământ nu este acolo unde ne-am dori cu toţii.

Astăzi, în anul 2023, la mai bine de 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, mii de copii nu ajung niciodată la şcoală, nu primesc un număr matricol sau sunt obligaţi să abandoneze şcoala şi, astfel, sunt condamnaţi la neintegrare pe piaţa muncii sau în societate şi la sărăcie. Mii de copii sunt lipsiţi de resurse materiale, de mijloace de transport până la şcoală şi chiar de şansa de a avea la catedră profesori şi învăţători bine calificaţi, pentru că mediul rural din ţara noastră este încă puternic neatractiv pentru tinerele cadre didactice.

Proiectul "România Educată" demarat de preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, reprezintă punctul esenţial de pornire pentru reforma structurală din sistemul de educaţie, precum şi baza pe care s-a construit pachetul de legi pentru reforma din sistemul de învăţământ. Cu obiectivul major "toţi copiii trebuie să meargă la şcoală", o serie de măsuri şi programe vor aduce copiii, indiferent de familia şi mediul din care provin, la şcoală. Programe privind asigurarea unei mese diversificate la şcoală, programe privind creşterea gradului de digitalizare a procesului de învăţământ, programe suplimentare de calificare a cadrelor didactice şi de modernizare a planurilor de învăţământ sunt numai câteva dintre măsurile cuprinse în noul pachet legislativ care îmi dau toate motivele să fiu încrezător că această reformă va produce o creştere calitativă a şcolii româneşti.

Pentru ca reforma din sistemul de educaţie să producă efectele pe care ni le dorim cu toţi pentru copiii noştri, mai sunt necesare şi alte măsuri care nu ţin de Ministerul Educaţiei. În primul rând, cu ocazia elaborării noii Legi a salarizării, ar fi bine ca propunerile doamnei ministru Ligia Deca, de majorare a salariilor cu până la 60% pentru cadrele didactice, ar trebui să fie luate în considerare de către ministrul muncii.

De asemenea, cunoaştem foarte bine că administrarea infrastructurii şcolare este în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, unele dintre acestea neavând întotdeauna suficiente resurse financiare pentru a acoperi toate cheltuielile necesare.

Aşadar, este nevoie şi de o regândire a modului de finanţare a administraţiilor locale, pentru acoperirea cheltuielilor necesare unui sistem de educaţie modern şi competitiv.

Domnul Ervin Molnar:

"Aniversarea primilor 75 de ani de prietenie neîntreruptă între România şi Israel"

Anul acesta, pe 14 mai, s-au împlinit 75 de ani de la naşterea statului Israel, concretizarea visului unui popor des încercat de vicisitudinile istoriei. Tot anul acesta, România şi Israelul aniversează 75 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte, ţara noastră fiind printre primele state care au recunoscut Israelul ca entitate politică independentă şi dreptul poporului evreu de a fi deplin stăpân pe destinele sale.

Israelul şi naţiunea israeliană reprezintă un adevărat miracol modern, dar şi un exemplu de urmat de către celelalte state. Fiind supus, încă de la începuturile sale, atacurilor venite simultan din partea unor vecini ce şi-au făcut un scop din eradicarea statului evreiesc, Israelul a reuşit de fiecare dată să iasă învingător, protejându-şi poporul şi dreptul său de a-şi decide singur soarta. Determinarea poporului israelian de a trece peste toate provocările pe care istoria i le-a pus în faţă, performanţa şi capacitatea de inovare în segmente precum educaţia, agricultura, sănătatea, apărarea şi tehnologia informaţiei trebuie să fie un model de urmat pentru noi.

La ora actuală, conform estimărilor mediului asociativ românesc din Israel, comunitatea israelienilor originari din România ar ajunge la aproximativ 700.000 de persoane, inclusiv generaţiile a doua şi a treia. De aceea, relaţia României cu Israelul este una cât se poate de specială şi tot de aceea cele două state sunt indisolubil legate unul de celălalt. Sunt convins şi îmi doresc ca prietenia româno-israeliană să îşi continue evoluţia firească, iar relaţiile economice, promovarea cooperării, informarea reciprocă privind mediul economic şi oportunităţile existente să fie extinse.

Am fost bucuros la aflarea veştii că, astăzi, în Parlamentul României, va avea loc şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, consacrată marcării a 75 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte între România şi Statul Israel. Organizarea unei şedinţe solemne, de către Forul reprezentativ suprem al poporului român, pentru acest ceas aniversar, reflectă importanţa pe care România o acordă relaţiei sale cu Israelul şi relaţiei speciale dintre naţiunile noastre.

Să sărbătorim cu toţii aniversarea acestor primi 75 de ani şi să ne uităm optimişti spre cei care vor mai urma de acum înainte!

La mulţi ani, prieteniei româno-israeliene!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Liberalii din Alba muncesc zilnic în interesul cetăţeanului"

În calitatea mea de deputat liberal şi de om care ştie ce înseamnă administraţia publică, sunt deplin conştient atât de rolul şi obligaţia statului de a ocroti sănătatea românilor, cât şi de atribuţiile şi funcţiile pe care autorităţile locale le au în această privinţă. Infrastructura de sănătate este una dintre priorităţile PNL Alba de foarte mult timp. Am pus sănătatea oamenilor întotdeauna pe primul loc, demonstrând acest lucru cu fapte concrete. Numai Consiliul Judeţean Alba a investit peste 20 de milioane de euro în ultimii 12 ani pentru reabilitarea completă a 13 secţii din Spitalul Judeţean Alba. Tot aici au fost investite alte peste 5 milioane de euro, cu finanţare prin Compania Naţională de Investiţii şi cofinanţare asigurată de CJ Alba sau POR, pentru reabilitarea secţiei de psihiatrie, anvelopare şi eficienţă energetică, precum şi relocare a ambulatoriului de specialitate.

Acum câteva zile, au fost inaugurate Băile Sărate Ocna Mureş, cea mai nouă staţiune balneară din România, o investiţie de 8 milioane de euro, finanţată de Consiliul Judeţean Alba şi Consiliul Local Ocna Mureş. Prin fapte şi acţiune, am reuşit să ridicăm cea mai modernă bază de tratament balnear din România.

Mai mult, PNL Alba a susţinut obţinerea finanţării în valoare de 55 de milioane de euro, prin PNRR, pentru noul spital de cardiologie intervenţional, radioterapie şi relocare oncologie. Toate spitalele din Alba cu administraţii liberale, din zona urbană, au avut parte de modernizări substanţiale, pe fonduri europene, locale sau de la CJ Alba, în parteneriat cu ADR Centru şi parlamentarii liberali de Alba.

Echipa liberală a fost cea care a asigurat suportul necesar în perioada dificilă a pandemiei COVID-19. Am fost printre primele judeţe din ţară la testare, ceea ce ne-a ajutat să fim preventivi şi să salvăm vieţi. Tot aici, cu sprijinul echipei PNL, am fost printre primii din ţară la dotarea cu măşti şi materiale, pentru personalul medical din prima linie a luptei împotriva COVID. Aici, la Alba, suntem unul dintre puţinele locuri din ţară unde şi partenerii privaţi au susţinut investiţiile în spitale, motiv pentru care le mulţumesc că s-au alăturat unui efort colectiv.

Doar cu fapte, fără lozinci şi populism ieftin practicat de competitorii politici, PNL Alba a reuşit şi continuă să modernizeze judeţul nostru, capitala spirituală a naţiunii române!

Doamna Mirela Furtună:

"Priorităţile PSD în negocierile pentru formarea Guvernului"

Negocierile pentru formarea noului Guvern, ce va fi condus de preşedintele PSD, domnul Marcel Ciolacu, sunt în plină desfăşurare. Va fi pentru prima dată de la rotativele din timpul lui Carol I când un prim-ministru va pleca de bună voie din fruntea Guvernului, conform protocolului Alianţei.

Totuşi, este mai puţin important cine ce ministere va primi după rotativă sau cum se vor împărţi anumite funcţii guvernamentale, ci mult mai important ce vom propune la guvernare.

Astfel, Guvernul condus de PSD va avea 4 priorităţi la guvernare:

• Reducerea inflaţiei până la 8% la finalul lunii septembrie 2023;
• Creşterea puterii de cumpărare, de la 77% la 82% din media UE;
• Creşterea investiţiilor şi a stimulilor pentru populaţie şi economie, până la 10% din PIB; dublarea investiţiilor publice, de la 59 miliarde lei, în 2021, la 126 miliarde lei, în 2024; sprijinirea a peste 100.000 de companii.

Scăderea preţurilor la alimente va fi prioritatea zero a noului Guvern. Vom investi masiv în industria alimentară românească.

De asemenea, conducerea extinsă a PSD l-a mandatat pe Marcel Ciolacu să reducă structura guvernamentală ministere, secretari de stat, agenţii guvernamentale, asta în condiţiile reducerii cheltuielilor publice.

Aceste măsuri stau la baza negocierilor pentru formarea viitorului Guvern şi au în vedere creşterea nivelului de trai pentru populaţie şi reducerea cheltuielilor publice prin comasarea unor ministere şi agenţii, precum şi prin reducerea numărului de secretari de stat.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Dunărea, o resursă uriaşă pentru dezvoltarea municipiului Galaţi şi a României"

Dunărea oferă României oportunităţi unice de dezvoltare durabilă. Aceasta oferă oportunităţi de transport ieftin şi eficient, precum şi posibilităţi de energie regenerabilă. De asemenea, putem include în această categorie a oportunităţilor şi pe cele de recreere şi turism, precum şi de conservare a biodiversităţii.

Strategia Dunării, despre care se vorbeşte de ani în România, oferă un cadru pentru a exploata aceste oportunităţi, în scopul de a crea un mediu mai sigur şi mai sănătos pentru comunităţile de pe malul Dunării.

Totuşi, judeţele riverane Dunării au nevoie de un mecanism de cooperare destinat dezvoltării economice şi sociale a regiunii dunărene.

Importanţa acestei strategii care să aibă în prim-plan România este dată de o conectare mai bună a ţării noastre la infrastructura de transport europeană, un rol mai important pentru România în regiune în plan economic şi politic, pe măsura potenţialului pe care îl are.

Proiectul Dunărean ar fi o excelentă ocazie pentru dezvoltarea durabilă a zonei de sud şi sud-est a ţării.

În al doilea rând, proiectele de infrastructură ar trebui să-i permită României să demareze o dezvoltare economică dincolo de graniţe. Dunărea şi proiectele care se pot dezvolta în judeţele riverane pot oferi României deschiderea oportunităţilor pentru înregistrarea de progrese economice dincolo de graniţe, astfel încât firmele cu capital românesc să se dezvolte la nivel regional - asigurarea accesului la pieţe externe în condiţiile în care piaţa internă nu poate susţine de una singură dezvoltarea firmelor româneşti şi investiţiile străine din România.

În acelaşi timp, transformarea României într-un nod european de transport este un obiectiv major pentru care ţara noastră deja îndeplineşte condiţia esenţială, prin poziţionarea geografică favorabilă, la intersecţia magistralelor internaţionale care integrează infrastructura de transport la nivel european, de la sud la nord şi de la est la vest.

Priorităţile care, din punctul meu de vedere, trebuie avute în vedere în ceea ce priveşte judeţele parcurse de Dunăre, sunt următoarele:

- Construirea sau modernizarea porturilor dunărene şi maritime - porturile de pe Dunărea maritimă cu importanţă pentru traficul internaţional de mărfuri dar şi pentru anumite ramuri industriale (siderurgie), porturile cerealiere din Câmpia Română, porturile necesare Zonei industriale din România;

- Construirea de silozuri de mare capacitate şi a altor echipamente necesare comerţului cu cereale şi produse agricole prin porturile dunărene. Agricultura românească şi mai ales micii producători au dificultăţi în a avea acces la clădiri destinate stocării de produse cerealiere şi a altor produse agricole iar astfel de silozuri ar putea avea şi funcţia de sprijin pentru aceşti întreprinzători;

Amenajarea hidrotehnică a Fluviului Dunărea. Dunărea curge ca fluviu de graniţă sau ca fluviu de interior pe o lungime de 1.074 de kilometri pe teritoriul României, cu o cădere brută de 68 de metri, iar potenţialul tehnic amenajabil, estimat la nivelul anului 1982, este de 22.000 GWh;

- Dezvoltarea unui sistemul integrat de intervenţie în caz de dezastru ecologic sau inundaţii pentru apărarea vieţilor şi proprietăţilor cetăţenilor care trăiesc în zona Dunării;

- Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare hidrologică pentru asigurarea siguranţei traficului fluvial;

- Revigorarea Strategiei europene pentru regiunea Dunării prin crearea de sinergii între toţi actorii implicaţi şi Comisia Europeană.

Am fost binecuvântaţi cu această bogăţie de o valoare inestimabilă. Trebuie să învăţăm să profităm de avantajele pe care ni le oferă, pentru a avea un trai mai bun, un nivel economic mai ridicat!

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Remember: Tunul de la Romtelecom"

În opinia unor analişti şi a unor acţionari, cel mai mare caz de corupţie din România modernă, care a prejudiciat statul cu miliarde de dolari şi pe care parchetul şi justiţia au refuzat să-i cerceteze, este privatizarea Companiei Naţionale Romtelecom, operatorul autohton de telefonie fixă. Consultantul privatizării a fost cunoscuta firmă americană Goldman Sachs, care a evaluat la un preţ de 750 de milioane de dolari un pachet de 35% din acţiunile Romtelecom, nici măcar un miliard.

În aceeaşi perioadă, Polonia a scos la licitaţie Polski Telecom la un preţ de 18 miliarde de dolari. Cumpărătorul Romtelecom nu a fost, cum s-a anunţat şi cum se ştie, Compania de stat grecească OTE, ci un offshore, un pui, înfiinţat de aceasta în Cipru cu câteva zile înaintea vânzării şi care avea un capital social de numai 9.000 de dolari.

Contractul de privatizare şi actele subsecvente acestuia au fost încheiate prin încălcarea Constituţiei României, sub cel puţin trei aspecte.

În primul rând, în contract este stipulat caracterul secret al acestuia. În acest sens, se cuvine semnalat că senatorul liberal Nicolae Cerveni, un avocat cu notorietate în perioada respectivă, a solicitat prim-ministrului Radu Vasile, contractul spre studiu, dar cererea i-a fost respinsă.

În al doilea rând, deşi Constituţia prevedea că România are economie de piaţă, cumpărătorului i s-a garantat exclusivitatea pe piaţa telefoniei fixe pentru încă trei ani, prin H.G. nr. 670/1998.

În al treilea rând, Romtelecom a fost scos de sub controlul Consiliului Concurenţei, prin O.U.G. nr. 25/1998. În urma scrisorii adresate celor două camere ale Parlamentului de către organizaţia neguvernamentală "Acţiunea pentru idealurile Revoluţiei", dispoziţia din ordonanţa de urgenţă sus menţionată a fost respinsă de Forul legislativ.Concc

Din preţul de 750 de milioane de dolari, a ajuns la bugetul de stat doar suma de 675 de milioane de dolari, întrucât un procent de 10%, 75 de milioane de dolari, a constituit comisionul, mai pe româneşte, mită, pentru şapte demnitari din comisia de privatizare, dintre care cinci au fost membri de frunte ai Guvernului, dintre care cinci au fost membri de frunte ai Guvernului PNŢCD-PNL-PD-UDMR, condus de premierul Radu Vasile. A fost prima mită substanţială oferită unor reprezentanţi ai clasei politice româneşti care avea să fie depăşită însă substanţial, după câţiva ani de mita oferită în cazul privatizării Petrom de către OMV Austria.

Din banii încasaţi de statul român, aproape 10 milioane de dolari au fost achitaţi cu titlu de "onorariu de succes" consultantului Goldman Sachs care subevaluase substanţial patrimoniul Romtelecom.

După semnarea contractului, statul român a cedat cumpărătorului cu titlu gratuit uzufructul pentru 16% din acţiuni, astfel că acesta a obţinut controlul asupra 51% din acţiuni şi a deţinut majoritatea, 4 din 7, în Consiliul de administraţie al Romtelecom, totodată statul român a dăruit firmei greceşti, releul de la Cheia, din care a câştigat mulţi bani în urma retransmisiilor internaţionale.

Pe de altă parte, ministrul de atunci al comunicaţiilor, Sorin Pantiş a emis nişte condiţii generale de aplicare, prin care Romtelecom avea dreptul să majoreze tarifele fără limită, peste rata inflaţiei, precum şi să oblige abonaţii să plătească în avans un al doilea abonament, numit avans spre decontare. După emiterea acestor condiţii, tarifele telefonice au crescut enorm, impulsul crescând, de exemplu, de peste 100 de ori.

Organizaţia "Acţiunea pentru idealurile Revoluţiei" a acţionat în judecată Guvernul, Romtelecom şi alte instituţii care jecmăneau populaţia. În urma acestei acţiuni în justiţie, s-a renunţat la avansul spre decontare, care a fost restituit, circa 20 de milioane de dolari, şi a fost desfiinţată taxa de service.

Un acţionar persoană fizică, care este membru al organizaţiei sus-menţionate, a depus în data de 6 decembrie 2004 la PNA, ulterior DNA, o sesizare penală prin care a solicitat cercetarea, pentru luare de mită, a celor 7 demnitari care au făcut parte din Comisia de privatizare a PD, care au făcut parte din coaliţia care a realizat privatizarea Romtelecom. PNA a declinat dosarul în mod dubios, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care l-a închis în scurt timp, dar nu a comunicat soluţia, sesizantului. Acesta a solicitat o copie de pe rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale şi a constatat cu surprindere că Parchetul General a deturnat obiectul sesizării de la mita de 75 de milioane de dolari la comisionul de aproximativ 10 milioane de dolari încasat de consultatul Goldman Sachs, referitor la care s-a considerat că nu este faptă penală.

Sesizantul a atacat soluţia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care i-a admis plângerea şi a dispus Parchetului General să efectueze cercetări asupra faptelor sesizate. Dar proaspătul procuror general Laura Codruţa Kövesi, numită în funcţie de preşedintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului Monica Macovei şi cu concursul liderilor PD, Emil Boc şi Vasile Blaga, a atacat hotărârea Înaltei Curţi, solicitând să nu fie continuate cercetările în cauză. Un complet de judecată condus de judecătorul Anton Pandrea, preşedintele Secţiei Penale a ICCJ, obedientul care îl scăpase pe Traian Băsescu de Dosarul Flota, a admis recursul lui Kövesi şi a interzis continuarea cercetărilor şi recuperarea pagubei. Slugoii Kövesi şi Pandrea ar trebui traşi acum la răspundere penală pentru favorizarea infractorilor şi subminarea economiei naţionale.

Oricum, privatizarea Romtelecom trebuie anulată în justiţie, iar toţi vinovaţii trebuie să răspundă penal.

Doamna Gianina Şerban:

"Startul Programului «Casa Verde Fotovoltaice» - program mult aşteptat de români!"

România este o ţară cu o multitudine de resurse naturale, bogăţii ce au fost moştenite din generaţie în generaţie. Prin prisma poziţiei geografice, a climatului, dar şi a tehnologiilor avansate, România este un mare producător de energie electrică prin multiplele tipuri de producere a acesteia.

În România, majoritatea producţiei de energie electrică se face cu ajutorul Centralei nucleare de la Cernavodă, a hidrocentralelor, termocentralelor, eolienelor sau a panourilor fotovoltaice.

În paralel cu această diversificare, în vederea producţiei energetice, în România nu am văzut implementate proiecte cu adevărat serioase care să ajute şi la îmbunătăţirea reţelelor de transport a energiei electrice şi a întregului sistem energetic. Consider că ar trebui luată în serios această problemă, pentru a nu asista la supraîncărcarea sistemului energetic, implicit la distrugerea acestuia.

Pentru a păstra un preţ cât mai echilibrat al energiei electrice, trebuie ca instituţiile statului să vină ori de câte ori este necesar cu programe de sprijin în vederea producerii acesteia, fără a afecta mediul înconjurător, sănătatea umană şi la costuri cât mai mici.

Una dintre aceste soluţii o reprezintă sistemele de panouri fotovoltaice, sisteme ce pot fi montate cu uşurinţă de utilizatorii casnici, mai ales la costuri mici, datorită Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională, denumit generic "Casa Verde Fotovoltaice", program derulat de Administraţia Fondului pentru Mediu. Acest program vine în sprijinul utilizatorilor casnici cu o finanţare de până la 90% din valoarea proiectului în limita a 20.000 de lei.

Acest program mult aşteptat de români are un impact semnificativ asupra asigurării independenţei energetice pentru consumatorii casnici, mai ales în aceste vremuri în care preţul la kw poate creşte şi de 10 ori peste noapte. În plus, ajută la reducerea amprentei de carbon, la atingerea ţintelor europene privind tranziţia către energiile regenerabile, energii produse fără a avea impact negativ asupra mediului înconjurător.

Până la demararea acestei ediţii a Programului "Casa Verde Fotovoltaice", am adresat nenumărate întrebări ministrului mediului, apelor şi pădurilor, întrucât au existat nenumărate amânări în lansarea programului. Nu mi se pare normal ca un astfel de program, care vine în sprijinul cetăţenilor, să stea blocat luni întregi, iar analiza şi implementarea efectivă a sistemelor să se realizeze la trei, chiar patru ani de la înscrierea în program.

În încheiere, îmi doresc ca această ediţie să fie una eficientă, fără blocaje birocratice şi să ajute la asigurarea independenţei energetice a cât mai multor români!

Doamna Elena Hărătău:

"Susţinerea fermierilor români, una dintre priorităţile Guvernului condus de PNL"

Partidul Naţional Liberal acţionează constant şi activ în vederea soluţionării problemelor fermierilor români, grav afectaţi de pierderile înregistrate în urma exporturilor masive ale cerealelor ucrainene.

În scopul rezolvării problemelor generate de exporturile cerealelor ucrainene, consider că este nevoie de o soluţie comună, agreată la nivelul Uniunii Europene. În acest sens, şefii Guvernelor din cele cinci state afectate, respectiv, România, Bulgaria, Polonia, Ungaria şi Slovacia, trebuie să adopte o poziţie comună, prin care să se activeze mecanismele europene speciale privind suspendarea importurilor.

Este evident, însă, că, în ipostaza în care acest demers nu se va concretiza într-un interval rezonabil, situaţia României poate deveni deosebit de dificilă, în contextul în care celelalte state din regiune au luat deja măsuri unilaterale pentru interzicerea importurilor din Ucraina.

Cerealele ieftine ajunse pe piaţa europeană din Ucraina au cauzat mari probleme agricultorilor români, în condiţiile în care România a sprijinit cel mai mult Ucraina dintre toate statele Uniunii Europene, în ceea ce priveşte exporturile. Astfel, producătorii români au calculat o pierdere totală de circa 200 de milioane de euro, sumă ce trebuie alocată de către structura AGRIFISH a Comisiei Europene, în vederea decontării, pentru ca fermierii să nu ajungă în incapacitate de plată şi stoparea producţiei.

Facilitarea comerţului cu Ucraina în timpul războiului de agresiune a determinat majorarea cantităţilor de cereale, furaje şi alimente ajunse din Ucraina în România, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia. Doar anul trecut, importurile de porumb din Ucraina în ţările vecine din Uniunea Europeană a crescut exponenţial, de la câteva mii de tone la câteva milioane de tone, comparativ cu anii precedenţi.

Apreciez că producătorii români de grâne nu trebuie să aibă de suferit din cauza măsurilor luate de către Uniunea Europeană, în vederea înlesnirii transporturilor şi vânzărilor de cereale din Ucraina, cu atât mai mult cu cât, peste jumătate din aceste exporturi, respectiv peste 14 milioane de tone, au traversat teritoriul ţării noastre, iar România trebuie să menţină acest sprijin important, prin asigurarea culoarelor de tranzit pentru cerealele ucrainene către statele terţe.

Îmi exprim încrederea însă că circumstanţele actuale referitoare la această temă nu vor degenera şi nu vor presupune adoptarea de către România a unor măsuri similare celor luate de Polonia şi Ungaria, mai ales după ce Comisia Europeană a acordat pachetul financiar de 30 de milioane de euro, necesar pentru acoperirea unei părţi din pierderile fermierilor români, afectaţi de facilităţile avute în ultimul an de agricultorii ucraineni.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Contribuţia clawback de 15% pentru toate medicamentele generice va crea un mediu favorabil aprovizionării adecvate a populaţiei"

La propunerea conducerii PSD a Ministerului Sănătăţii, Executivul a aprobat un proiect de act normativ care va modifica modul de calcul al contribuţiei clawback.

Este vorba despre Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii.

Contribuţia clawback este obligaţia de plată care trebuie achitată trimestrial de către posesorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, fiind instituită prin Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2011.

Conform acestui demers legislativ, începând cu trimestrul III al anului 2023, contribuţia trimestrială se va calcula diferenţiat doar pentru două tipuri de medicamente, faţă de trei, aşa cum este în prezent.

În consecinţă, va fi implementat un regim unitar, în funcţie de clasificarea medicamentului şi nu de statul de provenienţă al acestuia, care va fi aplicat atât pentru medicamentele fabricate în România, cât şi pentru cele produse în alte state membre din Uniunea Europeană.

Astfel, contribuţia trimestrială urmează să fie diferenţiată, pentru medicamentele de tip I păstrându-se procentul actual de 25%, în timp ce pentru cele de tip II, medicamentele generice, va fi utilizat un procent aferent contribuţiei datorate de 15%.

Medicamentele de tip I sunt cele originale, pentru care nu există în ultima lună din fiecare trimestru cel puţin un generic/biosimilar care să îndeplinească condiţiile de comercializare pe teritoriul României, iar cele de tip II sunt medicamente originale şi generice/biosimilare pentru care există în ultima lună din fiecare trimestru cel puţin un echivalent terapeutic, care să îndeplinească condiţiile de comercializare pe teritoriul României.

Decizia Ministerului Sănătăţii şi a Guvernului este salutară, unul dintre obiectivele vizate referindu-se la menţinerea unui mediu favorabil păstrării şi impunerii pe piaţă a medicamentelor cu impact pozitiv în aprovizionarea adecvată şi continuă cu produse farmaceutice a populaţiei. Modificarea taxei clawback urmăreşte, de asemenea, eliminarea riscului declanşării unei acţiuni în constatarea neîndeplinirii de către ţara noastră a obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene, mai exact a declanşării procedurilor de infringement, eventualele consecinţe ale unei asemenea situaţii fiind de evitat.

În concluzie, în vederea eliminării riscului pronunţării unei hotărâri în defavoarea României, este oportună adoptarea propunerii de modificare şi completare a O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii.

Consider că este un proiect legislativ pozitiv şi voi vota pentru adoptarea acestuia, în momentul în care va fi supus votului din Camera Deputaţilor.

Domnul Iusein Ibram:

"Răspuns la alocuţiunea domnului deputat Varujan Pambuccian, susţinută în plenul Camerei Deputaţilor în data de 25 aprilie 2023"

În atenţia bunul meu prieten, Varujan Pambuccian,

În numele unei abordări obiective, constructive şi echilibrate a celor întâmplate în 1915, trebuie luate în considerare pierderile şi suferinţele tuturor părţilor, inclusiv cele ale musulmanilor otomani. Ce a avut loc în urmă cu o sută de ani poate fi evaluat doar în contextul unor contribuţii ale unor istorici imparţiali şi în principiul dreptului internaţional.

Astfel, în 2005, preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, prim-ministru la acea vreme, a recomandat ca evenimentele din 1915 sã fie discutate în cadrul unei "Comisii de istorie comună" înfiinţate între Turcia şi Armenia, cu participarea istoricilor internaţionali. Partea armeană, în schimb, a lăsat această ofertă fără răspuns.

Începând cu anul 2014, preºedintele Recep Tayyip Erdoğan a transmis mesaje de condoleanşe Patriarhului Armenilor din Turcia, în data de 24 aprilie a fiecărui an, şi a asigurat participarea oficială la ceremonia de comemorare desfăşurată la Patriarhia Armenească.

Totodată, din informaţiile preluate de la Patriarhia Armeană din Turcia, semnalăm că în Turcia există 55 de biserici armeneşti şi 33 de şcoli în limba armeană.

De precizat că nu există un consens politic şi juridic cu privire la natura celor întâmplate în 1915 în timpul Primului Război Mondial.

Genocidul este un tip de crimă clar definit în dreptul internaţional. A fost definit pentru prima dată la Convenţia ONU din 1948 pentru prevenirea şi pedepsirea crimei de genocid şi tot ce a avut loc înainte de data intrării în vigoare se află în afara sferei de aplicare a convenţiei.

Mai mult, pentru ca un act să fie calificat drept genocid, trebuie demonstrat cu dovezi definitive că îndeplineşte clauzele specificate în Convenţia ONU din 1948. Definirea celor întâmplate în 1915 drept genocid, bazată pe noţiuni şi convingeri preconcepute, înseamnă a ignora legea.

Doar o instanţă naţională sau internaţională competentă poate decide dacă un act este genocid. În plus, definirea unui act drept genocid este o acuzaţie serioasă şi trebuie dovedită de reclamant prin evidenţierea clară a elementului de intenţie în faţa unei instanţe competente. La fel ca şi în cazul genocidelor Holocaustului, Rwanda, Srebrenica şi Cambodgia, această crimă este posibilă doar prin munca meticuloasă a unei instanţe de expertiză. În acest sens, este ilegal să se folosească definiţia genocidului pentru cele întâmplate în 1915.

Luarea de decizii în parlamentele unor ţări cu privire la evenimente istorice nu ajută la dezvăluirea adevăratei naturi a evenimentelor istorice, ci determină o politizare a istoriei. Parlamentele nu au îndatorirea de a lua decizii cu privire la evenimentele istorice.

"Decizia Perinçek" a Curţii Europene a Drepturilor Omului, din 15 octombrie 2015, reprezintă un punct de cotitură important în prevenirea exploatării în scop politic a istoriei şi a dreptului. CEDO a constatat că natura evenimentelor în cauză este discutabilă.

Sprijinirea păcii şi a dialogului în regiune reprezintă cea mai bună abordare pentru ţările terţe care doresc să contribuie la soluţionarea conflictului menţionat între Turcia şi Armenia.

În direcţia găsirii unei soluţii din partea Turciei se află un proces de normalizare, aflat în curs între cele două ţări. Desfăşurarea constructivă a acestui proces va contribui la stabilitatea şi pacea nu doar a celor două ţări, ci şi a întregii regiuni.

În plus, considerăm necesar să se evite orice fel de acţiune şi discurs ce ar putea perturba cultura armoniei şi a bunei convieţuiri în Parlamentul României, care include reprezentanţi ai comunităţilor turce şi armene.

Considerăm că un viitor paşnic între turci şi armeni se poate realiza prin dialog şi empatie.

Türkçe:

1915 olaylarıyla ilgili objektif, yapıcı ve dengeli bir yaklaºım için Osmanlı Müslümanları dahil bütün tarafların kayıpları ve acıları dikkate alınmalıdır. Yaklaºık yüz yıl önce meydana gelen olaylar ancak tarafsız tarihçilerin katkıları ve uluslararası hukukun ilkeleri çerçevesinde değerlendirilebilir.

Nitekim, 2005 yılında dönemin Baºbakanı olan Sayın Cumhurbaºkanı Tayyip Erdoğan 1915 olaylarının Türkiye ve Ermenistan arasında, uluslararası tarihçilerin de katılımıyla kurulacak bir "Ortak Tarih Komisyonu"nda ele alınmasını önermiºtir. Ermenistan tarafı ise bu teklifi yanıtsız bırakmıºtır.

2014 yılından bu yana Sayın Cumhurbaºkanı Recep Tayyip Erdoğan tarafından Türkiye Ermenileri Patriği’ne hitaben 24 Nisan’da taziye mesajı gönderilmekte, Ermeni Patrikhanesi’nde düzenlenen anma törenine resmi katılım sağlanmaktadır.

Ermeni Hükümeti ve diasporası bununla da yetinmeyip, onlarca Türk diplomatın ve sivillerin hayatına kasteden terör örgütlerinin ve teröristlerin propagandasını yapmaktadır.

I. Dünya Savaºı sırasında meydana gelen 1915 olaylarının niteliği konusunda siyasi ve hukuki bir konsensüs bulunmamaktadır.

Soykırım uluslararası hukukta açıkça tanımlanmıº spesifik bir suçtur. İlk defa 1948 tarihli BM Soykırım Suçunun Önlenmesi ve Cezalandırılması Sözleºmesi’nde tanımlanmıº olup, yürürlük tarihinden önce gerçekleºmiº olaylar Sözleºme’nin uygulama alanı dıºındadır.

Kaldı ki, bir olayın soykırım olarak nitelendirilebilmesi için, 1948 tarihli BM Soykırım Sözleºmesi’nde aranan ºartların var olduğunun kesin kanıtlarla ortaya konulması gerekmektedir. Peºin hükümler ve kanaatler üzerinden 1915 olaylarını soykırım olarak tanımlamak hukuku yok saymaktır.

Bir olayın soykırım olup olmadığına ancak yetkili bir ulusal veya uluslararası mahkeme karar verebilir. Ayrıca, bir olayın soykırım olarak tanımlanması çok ciddi bir iddiadır ve özellikle kasıt unsurunu da açıkça ortaya koyarak, iddia sahibince yetkili bir mahkeme önünde ispatlanması gerekir. Holokost, Ruanda, Srebrenitsa ve Kamboçya soykırımlarında olduğu gibi, sadece uzman bir mahkemenin titizlikle çalıºması ile bu suçun tespit edilmesi mümkündür. Bu itibarla, 1915 olayları için soykırım tanımını kullanmak hukuka aykırıdır.

Tarihi olaylar konusunda bazı ülke parlamentolarında karar alınması tarihi olayların gerçek niteliğinin gün yüzüne çıkartılmasına yardımcı olmadığı gibi, tarihin siyasallaºtırılmasını da beraberinde getirmektedir. Parlamentoların tarihi olaylar hakkında karar almak gibi bir görevi bulunmamaktadır.

Avrupa İnsan Hakları Mahkemesi (AİHM)’nin 15 Ekim 2015 tarihli "Perinçek kararı", tarihin ve hukukun siyasi amaçlarla istismarını engellemeye yönelik önemli bir dönüm noktasıdır. AİHM, sözkonusu olayların niteliğinin tartıºmalı olduğunu tespit etmiºtir.

Türkiye ile Ermenistan arasındaki sözkonusu uyuºmazlığın giderilmesine katkı sağlamak isteyen üçüncü ülkelerin bölgedeki barıº ve diyaloğu desteklemeleri en doğru yaklaºım olacaktır.

Türkiye’nin çözüm arayıºları doğrultusunda Türkiye-Ermenistan arasında halihazırda süregelen bir Normalleºme Süreci bulunmaktadır. Bu sürecin sağlıklı bir ºekilde yürütülmesi sadece iki ülke için değil tüm bölgenin istikrar ve huzuruna katkı sağlayacaktır.

Bunun yanısıra, Türk ve Ermeni toplumlarının temsilcilerini de bünyesinde barındıran Romanya Parlamentosu'ndaki uyumu ve bir arada yaºama kültürünü bozacak her tür eylem ve söylem kaçınılmasının gerekli olduğunu düºünüyorum.

Türkler ve Ermeniler arasında barıºa dayalı bir geleceğe diyalog ve empatiyle ulaºılabileceğine inanıyorum.

Domnul Lilian Scripnic:

"Persoanele vulnerabile din România, pe lista nepăsării, în timp ce deficitul locurilor de muncă vacante ne obligă să importăm forţă de muncă străină!"

Persoanele vulnerabile sunt acele persoane care au dobândit o formă de protecţie în România şi care au potenţial redus de autoîntreţinere.

Potrivit Legii nr. 219/2015 sunt considerate persoane vulnerabile:

a) Persoanele care se află în sistemul de protecţie a copilului sau provin din acest sistem;

b) Persoanele din familiile beneficiare de ajutor social;

c) Persoanele cu dizabilităţi;

d) Persoanele care fac parte din familii beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei;

e) Persoanele solicitante de azil sau beneficiare ale protecţiei internaţionale;

f) Persoanele fără adăpost;

g) Orice altă persoană aflată în situaţie de risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai.

De exemplu, unele statistici ne arată că România cheltuie sume considerabile din bugetul public pentru susţinerea persoanelor care sunt încadrate în categoria beneficiară pentru ajutoarele sociale. Numărul beneficiarilor de ajutor social a fost, în februarie 2023, de 165.425 persoane, iar cheltuielile s-au ridicat la aproximativ 9 milioane de euro.

Tot din rândul statisticilor aflăm că în România 53% din populaţie este afectată de lipsa locurilor de muncă, iar 31% dintre persoanele care sunt apte de muncă sunt inactive, toate acestea în condiţiile în care la noi în ţară există o rată a locurilor de muncă vacante de 0.9%, conform Ziarului Financiar care relatează situaţia din al treilea trimestru din anul 2022.

În acest moment, avem aproximativ 200.000 de muncitori proveniţi din spaţiul extracomunitar, iar cifra aceasta poate atinge un vârf de 340.000 de muncitori până la finalul anului în curs.

Observăm, aşadar, o nevoie a României de ocupare a locurilor de muncă vacante, români care reclamă lipsa locurilor de muncă, persoane apte de muncă care sunt inactive şi un număr tot mai mare de personal străin care se înrădăcinează în câmpul muncii din ţara noastră.

Apelăm la importul de forţă de muncă costisitor şi continuăm să plătim ajutoare sociale unor persoane care printr-un minim efort, organizat şi concentrat, ar putea fi ajutate şi incluse în câmpul muncii, moment care ar reprezenta un real avantaj social şi economic pentru ţara noastră.

Soluţia pe care o aduc în atenţia politicienilor de la putere se află în curtea întreprinderilor sociale. Importanţa acestor întreprinderi sociale se regăseşte şi în raportul Comisiei Europene, care a făcut obiectul unei comunicări către Parlamentului European încă din data de 9 decembrie 2021. Citez introducerea acestui document: "În fiecare zi, aproximativ 2,8 milioane de entităţi din sectorul economiei sociale din Europa oferă soluţii concrete şi inovatoare la principalele provocări cu care ne confruntăm. Acestea creează şi menţin locuri de muncă de calitate, contribuie la incluziunea socială şi pe piaţa muncii a grupurilor dezavantajate şi la asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi, stimulează dezvoltarea economică şi industrială durabilă, promovează participarea activă a cetăţenilor în societăţile noastre, joacă un rol important în cadrul sistemelor de protecţie socială din Europa şi revitalizează zonele rurale şi zonele depopulate din Europa".

Guvernanţi şi reprezentanţi politici ai acestei ţări, datoria dumneavoastră, prin exercitarea mandatului activ pe care îl ocupaţi, este să întreprindeţi acţiuni şi să luaţi măsuri care să aducă plusvaloare sectoarelor de activitate din România!

Recomand şi cer ca actorii responsabili cu dinamica muncii din România să se aşeze la masa consultărilor cu reprezentanţii întreprinderilor sociale din ţara noastră pentru a ameliora cadrul legislativ şi pentru a încuraja aceste entităţi să-şi desfăşoare activitatea promovând incluziunea socială a persoanelor vulnerabile. Astfel, reducând cheltuielile mari ale Statului Român cu întreţinerea acestor persoane şi contribuind în acelaşi timp, la o colectare de taxe şi impozite pe muncă mai mare în detrimentul cheltuielilor sociale, aşadar, consolidând un climat social mai sigur şi sustenabil prin faptul că atât întreprinderile sociale cât şi beneficiarii acestora nu vor emigra sau nu vor părăsi câmpul muncii din România.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"România trebuie să se îndrepte mai mult spre un stat social!"

Subiectul pe care doresc să îl aduc astăzi în atenţia dumneavoastră poate părea controversat la început, dar apelez la răbdarea ce vă caracterizează pentru a înţelege de ce România trebuie să îşi accentueze în perioada următoare componenta socială a statului.

România a cunoscut un avânt economic incredibil în ultimii 15 ani, în cea mai mare parte fiind meritul aderării la Uniunea Europeană. Investiţii uriaşe în infrastructură, fonduri europene nerambursabile, investitori strategici şi foarte puternici, toate acestea au făcut din România o adevărată poveste de succes în Europa. Nu are sens să reactualizez acum toate reuşitele economice ale ţării noastre, sunt date pe care le aveţi şi dumneavoastră!

Totuşi, din păcate, ţara noastră înregistrează şi o serie tristă de recorduri negative - chiar dacă nu suntem cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, avem două regiuni care sunt economic cele mai slab dezvoltate din UE: sud-est, Brăila, Galaţi, Tulcea, Buzău, Constanţa, Vrancea, este pe ultimul loc în Uniune, cu un scor mediu de 44.9 puncte, faţă de 100 puncte media UE, iar penultimul loc este regiunea nord-est, Iaşi, Suceava, Botoşani, Vaslui, Neamţ, Bacău, cu 46.6 puncte. În top 5 cele mai slab dezvoltate o avem şi pe a treia, regiunea sud-vest, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea. În total, aproape jumătate din ţară este considerată cea mai săracă din Europa!

Media naţională ridicată este dată de regiuni cu o super dezvoltare, cum ar fi zona Ilfov, cu un scor de 91.9 puncte, la o distanţă foarte mare de toate celelalte. Doar că raportarea la medie ne creează o imagine distorsionată din punct de vedere statistic. Din nefericire, regiunile sărace duc România într-un clasament îngrijorător, unde aproape 43% din populaţie se află în risc de sărăcie.

Prin urmare, vă întreb stimaţi colegi, cum ar fi decent, din punct de vedere moral, etic şi al solidarităţii şi unităţii poporului nostru să sprijinim dezvoltarea economică a ţării? Să încurajăm acumularea de capital în mâna unor puţini investitori puternici români şi străini sau să încercăm să ridicăm şi pe cei care se luptă cu sărăcia şi nevoile? Ne putem permite ca popor să ignorăm sărăcia în care semenii noştri se zbat, doar fiindcă cifrele de creştere economică arată spectaculos statistic?

Istoria ne arată că acele popoare care au disparităţi majore între păturile sociale ajung în cele din urmă în disoluţie din cauza destrămării ţesutului social. Distanţa între cei de jos şi cei avuţi devine atât de mare, încât cei care nu văd orizontul zilei de mâine se vor simţi de-a dreptul asupriţi. Iar din aceste nevoi se naşte extremismul, revolta, anarhia.

Stimaţi colegi, odată cu rotativa guvernamentală noi, social-democraţii, credem că este momentul potrivit pentru ca România să-şi întoarcă faţa către românii aflaţi în nevoie. Toată creşterea economică a ţării este degeaba dacă prăpastia între oameni se adânceşte; toate cifrele minunate se pierd în ceaţa unui viitor gri dacă oamenii nu simt creşterea în viaţa de zi cu zi; dacă bunăstarea se împarte între puţini şi îi sfidează în faţă pe cei mulţi, tot progresul nostru se poate nărui într-o clipă.

Prin urmare, vă recomand să luaţi în considerare sprijinul parlamentar pentru o serie de măsuri extrem de importante pentru cei mai mulţi dintre români - sprijinirea tinerilor pentru a-şi găsi un loc de muncă decent, a-şi permite o locuinţă şi de a-şi întemeia o familie; ajutorul către familiile cu mulţi copii, în special în mediul rural şi cu urgenţă către cele aflate în risc de sărăcie; impozitarea progresivă şi chiar reducerea impozitării pentru firmele care angajează români peste vârsta de 45 de ani şi le oferă peste salariul minim la angajare.

Există o serie consistentă de măsuri sociale care să nu afecteze mediul investiţional privat, însă este o crimă să nu sprijinim din toate puterile acei români care se zbat pe fundul sacului de bunăstare europeană!

Domnul Ioan Mang:

"Despre optimizarea fiscală a statului român"

În luările mele de cuvânt de la tribuna Parlamentului, am tot vorbit despre problemele şi distorsiunile grave existente în economia românească, despre abuzul de poziţie dominantă şi concurenţa neloială pe care marile corporaţii internaţionale o manifestă în România, dar şi despre nevoia unor măsuri cu un grad ridicat de patriotism economic.

În continuarea acestor demersuri, astăzi, aş dori să vă vorbesc despre optimizarea fiscală, însă nu despre optimizarea fiscală a companiilor multinaţionale practicată la scară largă, cât mai degrabă despre optimizarea fiscală a statului român. La ce mă refer?

Conform teoriei economice, prin optimizare fiscală se au în vedere acele procedee sau mecanisme contabile şi juridice prin care o companie reuşeşte să achite cât mai puţine taxe, impozite şi contribuţii sociale statului. Cei care o practică spun că aceasta reprezintă o metodă legală de a reduce în mod inteligent sau chiar de a anula anumite taxe sau scheme de impozitare. Cei mai cinici numesc optimizarea fiscală ca fiind "evaziunea fiscală legală" - chiar dacă îndoielnică din punct de vedere moral, ea este permisă de lege şi tolerată de autorităţile statului care fie nu pot, fie nu vor să intervină.

Dacă evaziunea fiscală reprezintă un ansamblu de fapte săvârşite cu rea intenţie, în scopul reducerii bazei de impozitare, prin îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea obligaţiilor fiscale, prin "optimizarea" fiscală, firmele reuşesc ocolirea legilor şi neplata taxelor şi impozitelor prin găsirea unor portiţe legale. În practică, însă, limita dintre licit şi ilicit, respectiv dintre tehnicile de optimizare fiscală şi cele de evaziune fiscală, este foarte greu de trasat, iar riscul de a trece în sfera ilicitului este cu atât mai pregnant cu cât vom lua în considerare dinamica şi inconsecvenţa legislaţiei româneşti.

Dincolo de teorie, până la urmă, optimizarea fiscală este o formă gravă de practică anticoncurenţială şi o discriminare a cetăţenilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii. Este anticoncurenţială pentru că firmele mari îşi creează un avantaj imens plătind taxe şi impozite foarte mici, uneori egale cu zero. Este discriminatorie pentru că cei care nu dispun nici de banii necesari, nici de suportul marilor corporaţii, chiar dacă ar dori, nu pot practica minimizarea fiscală.

Fie că vorbim despre "optimizarea" fiscală a costurilor cu forţă de muncă (mulţi angajaţi sunt plătiţi la nivelul salariului minim pe cartea de muncă, dar mai primesc în paralel beneficii băneşti nefiscalizate din partea angajatorilor sau sunt externalizaţi pe contracte de colaborare de tip PFA/ microîntreprindere pentru reducerea impozitelor şi contribuţiilor sociale plătite), fie că vorbim despre reducerea artificială şi externalizarea profitului şi a capitalului prin mecanisme contabile în ţările de origine ale conglomeratelor multinaţionale sau în paradisuri fiscale, există mai multe practici fiscale care afectează negativ bugetul public, deci, bunăstarea noastră a tuturor. Statul român poate şi trebuie să intervină în economie pentru a corecta aceste practici incorecte.

Este absolut necesară, aşadar, trecerea la "optimizarea" fiscală a statului român. Bugetul public nu îşi mai permite să piardă bani prin aceste artificii. Pe lângă mai buna colectare a taxelor prin combaterea evaziunii fiscale, statul poate să penalizeze firmele pentru toate practicile de "optimizare" ca monopol, abuz de putere dominantă şi acţiuni sau omisiuni înşelătoare.

Tot pentru optimizarea încasărilor la bugetul de stat, consider că introducerea, în sfârşit, a impozitării plus valorii acolo unde se produce, adică, în România, trebuie să devină obligatorie. Iar pentru a simplifica lucrurile şi a le face cât se poate de transparente, soluţia cea mai la îndemână este introducerea unei cote minime de impozitare, indiferent de nivelul cheltuielilor deductibile fiscal în totalul cifrei de afaceri. PSD a propus deja taxa de solidaritate, adică impozitarea cu 1% a cifrei de afaceri pentru toate acele companii - aproape toate corporaţii multinaţionale - care plătesc un impozit pe profit mai mic decât echivalentul a 1% pe cifra de afaceri! Aşa cum orice IMM poate să achite 1% impozit pe venit, şi marile companii trebuie să plătească măcar tot atât. Este o politică şi o bună practică europeană care trebuie introdusă şi în România. La nivelul Uniunii Europene, încă din septembrie anul trecut se aplică o astfel de taxă de solidaritate şi mi se pare normal şi firesc ca ea să existe şi în România.

Dacă vrem să avem o economie funcţională, statul român trebuie să lupte împotriva evaziunii fiscale şi a "optimizărilor" fiscale de tot felul ale companiilor, la fel cum trebuie să ia măsuri urgente pentru a creşte veniturile la bugetul public.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"14 mai - Ziua naţională de cinstire a martirilor români din temniţele comuniste"

Ziua de 14 mai a avut o însemnătate foarte mare pentru istoria şi memoria noastră colectivă ca naţiune română. 14 mai este celebrată ca Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, în amintirea evenimentelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist. Pentru cinstirea memoriei celor care au crezut în libertate, egalitate, democraţie şi care au fost schingiuiţi, torturaţi şi omorâţi de torţionarii regimului ilegitim şi criminal comunist, la iniţiativa unor parlamentari liberali a fost adoptată Legea nr. 127/2017 prin care s-a instituit ziua de 14 mai ca Ziua naţională de cinstire a martirilor români din temniţele comuniste.

Partidul Naţional Liberal are o datorie istorică faţă de subiectele care tratează istoria modernă şi contemporană a României. Ca partid ce s-a identificat cu cele mai importante evenimente din ultimele două secole ale ţării, de la crearea statului, independenţă şi reîntregire, PNL va fi mereu stindardul comemorării şi aniversării persoanelor şi momentelor simbol pentru lupta în slujba democraţiei şi libertăţii.

Alături de alte elemente pe care comuniştii le considerau indezirabile şi necesar a fi exterminate, foarte mulţi liberali au suferit în închisorile comuniste pentru crezurile lor. Comemorarea memoriei martirilor din închisorile comuniste, persoane care, pe nedrept, au fost judecate şi aruncate în temniţe, pentru că erau duşmani ai poporului, prin simplul fapt că aveau alte păreri despre regimul dictatorial comunist, este o datorie morală a întregului popor.

Adevărul istoric trebuie mereu adus în prim plan tinerelor generaţii, astfel încât să evităm repetarea unor greşeli ale trecutului. Regimul comunist a provocat lacrimi şi durere pentru mulţi români care au fost supuşi unei opresiuni dictatoriale, încălcându-se grav libertăţile fundamentale ale omului. Practic, a fost un regim ostil, inuman, împotriva românilor, fiind nevoie de vărsare de sânge nevinovat pentru a înlătura opresorii.

Avem datoria de a cultiva şi de a promova memoria celor care au fost jertfiţi pentru libertate în temniţele comuniste, pentru că lupta dusă în anii sumbri din intervalul 1945-1989, alături de Revoluţia din decembrie 1989, sunt elemente constitutive ale identităţii noastre de astăzi şi ale drumului euro-atlantic pe care ni l-am asumat ca ţară.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Circul făcut de AUR, în Parlament, săptămâna trecută, reprezintă o degradare ruşinoasă a modului în care se desfăşoară dezbaterile parlamentare şi acest lucru nu face decât să contribuie şi mai mult la scăderea tot mai intensă a încrederii cetăţenilor în clasa politică. Violenţa, agresivitatea, huliganismul nu reprezintă şi nu pot ţine loc de declaraţii politice pentru care să se aplice imunitatea conferită de Constituţie parlamentarilor.

AUR a minţit cu premeditare, a incitat la violenţă, s-a manifestat ruşinos cu ocazia adoptării Legii privind prevenirea separării copilului de familie. Acţionând în acest mod, a revoltat, pe bună dreptate, pe toţi oamenii de bun simţ care au citit şi au înţeles corect că scopul legii este exclusiv menţinerea copilului în familie şi prevenirea situaţiilor în care acesta să ajungă în grija statului din pricina lipsurilor din familia sa.

Textul legii a fost clarificat astfel încât să nu mai existe vreun dubiu sau posibile interpretări care să alimenteze fake news-ul întreţinut de AUR, că statul va lua copiii din familiile sărace.

Ştim cu toţii de ce a fost nevoie de această lege - pentru că România este ţara cu cei mai mulţi copii din familii sărace/vulnerabile, 8 din 10. Legea efectiv îi sprijină pe aceşti copii să rămână în familiile lor şi previne separarea copilului de familie.

Inclusiv dumneavoastră, stimaţi colegi de la AUR, aţi înţeles că legea e bună! Revelator în acest sens, dar şi ca probă a duplicităţii, este votul unanim din Comisia pentru egalitate de şanse, unde au votat pentru inclusiv preşedintele acesteia, deputatul AUR Dan Tanasă şi alţi parlamentari AUR, membri ai comisiei, deşi anterior susţineau sus şi tare că legea vrea "să vândă copiii ţării".

Toate etapele care vizează prevenirea separării copilului de familie sunt gândite pentru a identifica acele soluţii de sprijin pentru familiile aflate în dificultate pentru a putea să-şi ţină în continuare copiii acasă, fără să-i priveze de lucrurile de strictă necesitate de care au nevoie şi de serviciile esenţiale pentru dezvoltarea lor - şcoală, asistenţă medicală, astfel încât să nu ajungă în punctul în care să ceară stabilirea unei măsuri de protecţie din partea statului pentru copii.

Obiectivul este să avem copii sănătoşi, educaţi, care pornesc în viaţă cu şanse egale şi au parte cel puţin de condiţiile minime obligatorii unei dezvoltări adecvate, iar cel mai important, aceşti copii să crească în familiile lor! Orice alte fake news-uri grosolane, care de care mai fantasmagorice şi răspândite intens de diverşi propagandişti isterici, nu fac decât să îngreuneze realizarea obiectivului propus şi să crească gradul de suspiciune şi de neîncredere din societate.

Stimaţi colegi, mi-aş dori ca episoade de genul celuia de săptămâna trecută să nu mai aibă loc în Parlamentul României. Nu de alta, dar ne dorim oare ca această instituţie să devină un loc în care circul să fie la ordinea zilei, doar cu scopul de a fi satisfăcute anumite orgolii electorale ale unora?

Opiniile politice pertinente, susţinute într-un mod civilizat, tind să devină ceva rar întâlnit, acestea fiind înlocuite de prea multe ori în ultimul timp de jigniri, ameninţări şi manifestări extremiste.

Să sperăm totuşi că anumiţi colegi vor învăţa ceva din această experienţă şi poate vor reuşi să-şi mai potolească unele porniri mai "primitive".

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Cu gândul la durerea fraţilor noştri sârbi"

Recent, au avut loc două tragedii cutremurătoare care au Serbia. La distanţă de numai 24 de ore între ele, cele două episoade, care au implicat atacuri armate, au provocat reacţii dure din partea populaţiei, confruntată cu furie şi neputinţă.

Încă în stare de şoc după masacrul comis de un băiat de doar 13 ani care a deschis focul asupra colegilor săi şi a ucis şapte fete, un băiat şi paznicul unităţii de învăţământ, Serbia a trebuit să îndure şi un al doilea atac. La doar o zi distanţă, un bărbat de aproximativ 20 de ani a tras la întâmplare în două sate din centrul Serbiei, lăsând în urmă opt victime. Suspectul este fiul unui ofiţer de armată.

În Serbia există multe arme care au rămas în urma războaielor de la sfârşitul anilor ’90 şi au avut loc atacuri de-a lungul timpului care au implicat deschiderea focului în locuri publice, însă nici unul care să aibă loc într-o şcoală, până acum. Oamenii sunt înmărmuriţi de durere şi şoc şi cer explicaţii şi măsuri pentru a se asigura că nu vor mai fi expuşi din nou la asemenea evenimente.

Serbia este ţara europeană cu cele mai multe arme deţinute legal, dar şi ilegal de către cetăţeni şi care întâmpină frecvent episoade de violenţă, cum este cea domestică, un fenomen devenit normalitate în viaţa de zi cu zi a sârbilor. O ţară care încearcă să se situeze pe un parcurs democratic, în care principiile statului de drept ar trebui respectate, Serbia este ţară-candidată la UE din primăvara anului 2012. Doi ani mai târziu, au început negocierile de aderare, iar până în prezent au fost deschise 22 din cele 35 de capitole de negociere.

În iarnă, a avut loc cea de-a şasea reuniune a Consiliului de stabilizare şi de asociere, care a examinat stadiul relaţiilor dintre UE şi Serbia şi unde s-au abordat diverse subiecte corelate cu procesul de stabilizare şi de asociere, respectiv stadiul pandemiei de COVID-19, criteriile politice şi economice de aderare, acquis-ul comunitar şi asistenţa pentru preaderare. Evoluţii pozitive în aceste direcţii au potenţialul de a seta un trend în Balcanii de Vest, un trend al democratizării, ce ar ajunge în final să reducă problemele cu care se confruntă ţările.

Suntem solidari cu poporul din Serbia, care încearcă să găsească explicaţii pentru cele întâmplate. Sentimentele de furie şi frustrare sunt mai mult decât de înţeles în astfel de condiţii. Credem şi susţinem parcursul european al ţării şi suntem convinşi că, odată parte din Uniunea Europeană, astfel de evenimente tragice îşi vor reduce considerabil frecvenţa, întrucât nivelul de trai va creşte, iar frustrarea colectivă va fi redusă.

Sperăm că societatea nu va rămâne marcată definitiv de cele întâmplate, iar parcursul de evoluţie politică şi economică a ţării va fi reluat cât mai curând.

Până atunci, să învăţăm o lecţie din tragediile îndurate de vecinii noştri şi să fim recunoscători pentru vigilenţa structurilor de menţinere a ordinii care se asigură că nu se produc asemenea episoade şi la noi în ţară.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"România nu mai poate schimba PNRR, dar îşi mai poate schimba imaginea în bine!"

Agitata opoziţie şi manifestările peste limita legii şi a bunului-simţ ale unor reprezentanţi AUR, din ultimele două săptămâni, au generat suficientă intoxicare românilor prin manipulări perfide, distrăgând atenţia opiniei publice de la ceea ce ne interesează cu adevărat pentru că ne determină atât viaţa, cât şi traiectul mondial al ţării, respectiv depăşirea termenului privind renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Scandarea unor injurii şi imprecaţii la volum maxim, îmbrâncelile, gesturile de mahala au fost reintroduse, cu forţa, de AUR, în Camera Deputaţilor şi în Senat, semn că unii vor să confere scandalului, pe care îl provoacă ori de câte ori îşi propun, noi dimensiuni extrem de periculoase şi care încalcă mai multe legi în vigoare. Dincolo de faptul că, prin intermediul unor astfel de gesturi extremiste, se inculcă ideea întronării insecurităţii şi a haosului în instituţiile reprezentative pentru democraţia României, la nivel extern suntem şi mai mult subminaţi ca naţiune şi ca influenţă statală. Cu alte cuvinte, din interior se doreşte ca imaginea Parlamentului să fie vulnerabilizată la maxim. Tot din interior, istoria a demonstrat că orice sistem poate fi distrus. Deplorabil! Sau poate acest cuvânt nu are suficiente semnificaţii semantice ca să acopere toate intenţiile distructive ale AUR!

Nu vreau să pătrund, şi mai mult, nici măcar cu gândul în sfera acestor gesturi care ar putea împinge România uşor, dar sigur către colaps, dacă oamenii nu vor întoarce, definitiv, spatele AUR, ci să mă refer la contribuţia noastră, a tuturor românilor, indiferent că suntem politicieni sau avem alte profesii şi preocupări, la îmbunătăţirea imaginii ţării noastre la nivel mondial. Este nevoie de toate aceste eforturi individuale sau conjugate pentru că România merită mai multă vizibilitate şi recunoaştere globale, şi nu doar europene. Alte state, poate mult mai sărace ca noi şi care nu pot oferi prea multe oportunităţi, se bucură de o imagine mult mai bună. Şi este păcat de noi!

De asemenea, acest tip de percepţie a lor este reflectat şi de raporturile pe care multe state comunitare le au cu ele şi nu în baza unor istorii comune, ci pur şi simplu graţie unor străduinţe diplomatice, dublate de comportamentul politicienilor şi cetăţenilor ţărilor respective.

Referitor la această perseverenţă politică şi la seria de negocieri care o completează întotdeauna, precum şi la adevăratul calendar al României din ultimele săptămâni, subliniez că nu se mai pot aduce alte noi modificări la PNRR. România avea termen până la 30 aprilie să schimbe PNRR pentru a introduce componenta de energie, dar şi pentru a face modificări generate de inflaţie, de războiul din Ucraina şi de schimbarea fluxurilor comerciale la nivel global. Este adevărat că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, MIPE, a prevăzut o serie de modificări, însă acestea nu sunt foarte multe şi nici exhaustive. Nu vreau să critic pe nimeni, dar ştim cu toţii că întotdeauna este loc de mai bine şi s-ar fi putut introduce mult mai multe componente. Însă sper că tot ceea ce s-a adăugat acum prin noul proces de negociere cu Comisia Europeană va corija o parte din inepţiile incluse în PNRR de către USR, în perioada cât au gestionat acest domeniu atât de important pentru traiectul european al României, respectiv investiţiile şi proiectele europene.

Iar dacă USR s-a derobat insistent de toate absurdităţile sau stupidităţile introduse deliberat în structura Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în 2020, s-ar impune ca autorităţile statului să adopte o atitudine responsabilă şi legală faţă de toate derapajele membrilor AUR şi chiar să întreprindă demersurile necesare pentru a preîntâmpina repetarea unor astfel de gesturi reprobabile.

Nu este normal, nu mai spun deloc productiv, ca un partid parlamentar să incite, la infinit, la ură şi la dezbinare! În sprijinul AUR, poate unele voci mai puţin avizate ar putea invoca precedentul creat de PRM şi preluat, într-o oarecare proporţie, şi de PPDD, în istoria parlamentarismului românesc postrevoluţionar. Le răspund simplu că răul nu trebuie perpetuat, ci descurajat total, în mod colectiv! Ameninţările proferate la adresa tuturor celor lucizi, care se opun AUR, nu doar pe holurile Parlamentului, ci şi de la cele două tribune ale acestuia, precum şi pătrunderea cu forţa prin cabinetele miniştrilor nu provoacă doar circ ieftin, ci determină comunitatea internaţională, străină de astfel de manifestări specifice strict extremităţii periferice a conduitei umane, să ne perceapă drept un stat din ce în ce mai instabil. Iar o ţară cu perspective diminuate pentru investiţii pune pe fugă oamenii de afaceri deja implicaţi aici, precum şi pe cei care intenţionau să înceapă vreun nou business în România. Acuzaţia că "Guvernul ne fură copiii şi ne vinde ţara" este una dintre falsificările grosolane ale realităţii de către AUR privind conţinutul unor legi care prevăd exact opusul, adică ocrotirea minorilor şi menţinerea lor în familie, cu ajutorul autorităţilor, precum şi acordarea protecţiei proprietăţii şi companiilor statului român, exact ceea ce nu s-a realizat până acum în România. Din acest motiv, îmi doresc ca mesajul meu să ajungă la cât mai mulţi români astfel încât aceştia să înţeleagă că nu poţi face reparaţii într-un domeniu fără schimbări în altul. Nu poţi aduce la normal economia, de pildă, fără modificări legislative şi instituţionale.

Aşadar, noi, cei de la PSD, vorbim nu doar despre normalitate, ci şi despre intenţiile noastre bune pe care le concretizăm în acte normative, în timp ce opoziţia, prin vocile sale din ce în ce mai vulgare, vrea să impună ignoranţa ca atribut universal pentru ţara noastră şi să deschidă, în acest fel, calea către orice rău posibil. Mizez pe capacitatea românilor de a dezavua, încă de pe acum, astfel de demersuri ale USR şi AUR, vădit îndreptate împotriva dezvoltării economice şi a întăririi democraţiei României, şi de a le taxa la urne, la toate rundele de alegeri de anul viitor!

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"România are nevoie de o strategie coerentă a managementului resursei umane în domeniul sanitar"

Am susţinut cu fiecare oportunitate, încă de la preluarea mandatului de deputat, că avem nevoie de o strategie a resurselor umane în domeniul sănătăţii, o strategie coerentă care să urmărească o repartizare omogenă a specialiştilor din medicină şi crearea unor condiţii de muncă care să întrunească standardele europene actuale, astfel încât deficitul de medici şi asistenţi medicali să nu mai reprezinte o problemă stringentă a sistemului naţional de sănătate.

Recent, în urmă cu doar câteva zile, a avut loc o sesiune suplimentară de examen de admitere în rezidenţiat, la care s-au înscris aproximativ 1.000 de candidaţi, pe un număr de doar 626 de locuri. Principalele posturi care au fost scoase la concurs se regăsesc în specialităţi chirurgicale, precum chirurgie generală, chirurgie pediatrică, vasculară, ortopedie şi traumatologie, dar şi un număr important de locuri pentru medicina de urgenţă, medicină de familie, medicină internă, neonatologie, geriatrie şi gerontologie şi altele.

O strategie integrată a resurselor umane din sistemul sanitar, atât public, cât şi privat, ar putea fi soluţia potrivită pentru stoparea exodului forţei de muncă calificată către statele din vestul Europei, care în prezent întâmpină aceeaşi problemă privind deficitul personalului medical, dar care au înţeles rapid faptul că atragerea şi fidelizarea specialiştilor din domeniul sanitar reprezintă atributul unei strategii naţionale care să ofere atât garanţia locului de muncă, cât şi condiţiile propice asigurării unei conduite profesionale la cele mai înalte standarde.

Am subliniat repetat importanţa unei strategii de management a resurselor umane, menţionând faptul că, pe lângă lipsa unor condiţii adecvate pentru desfăşurarea activităţilor medicale, trebuie să ţinem cont şi să avem în vedere faptul că actualul deficit al cadrelor medicale atrage după sine o solicitare de efort suplimentară din partea specialiştilor prezenţi în sistemul public, acesta fiind un alt motiv pentru care cadrele medicale aleg să îşi desfăşoare activitatea profesională în afara ţării.

Din acest punct de vedere, ministrul social-democrat al sănătăţii, a făcut recent apel la toate spitalele din România să scoată la concurs toate posturile vacante, oferind asigurări ca va promova şi va susţine în cadrul Guvernului un Memorandum pentru aprobarea acestor angajări în cadrul sistemului public de sănătate.

Consider o nedreptate faptul că într-o ţară în care avem deficit de personal, să avem, totuşi, aproximativ 1.000 de tineri specialişti care să nu aibă un loc de muncă accesibil după mai bine de 10 ani de studii. Toţi aceşti tineri medici specialişti reprezintă nu doar viitorul medicinei româneşti, dar şi o investiţie directă a statului român în dezvoltarea sistemului sanitar.

Domnul Nicolae Giugea:

"De ce, în România, intermediarul câştigă mai mult decât producătorul?"

Nu mai este pentru nimeni o enigmă faptul că fermierul român produce cu greu şi vinde litrul de lapte cu 1,8-2 lei şi consumatorul român îl cumpără de la raft cu 6-10 lei, gata degresat.

Dar nu doar în cazul laptelui intermediarii, adică procesatorii şi comercianţii, pun adaosuri comerciale uriaşe, care nu au o justificare economică şi care determină o inflaţie galopantă la aproape toate produsele alimentare. Am observat că singura soluţie "inteligentă" emanată de către ministrul agriculturii a fost aceea de a se ruga de intermediari să mai taie puţin din preţurile obraznice care le-au rotunjit profiturile. Este sfidător să ajungi să mulţumeşti intermediarilor pentru că au diminuat preţurile cu 10%-20%, când adaosurile lor sunt de 200%-300%.

Cauzele pentru care cel care munceşte şi produce câştigă puţin, cât să supravieţuiască, iar cel care-i valorifică marfa prosperă, sunt evidente. Producătorul român de carne, lapte, ouă, legume sau fructe nu are încă posibilitatea de a procesa el materiile prime, nu are posibilitatea de a vinde direct consumatorului şi nici nu are infrastructura de a depozita producţia pentru mai mult timp de la recoltare sau producere. În aceste condiţii, dată fiind perisabilitatea produselor alimentare, este prins în menghină să-şi vândă producţia oricui, oricum şi aproape la orice preţ. În aceste condiţii, oare de ce ne mai mirăm că efectivele de animale scad de la un an la altul, că legumicultorii se reprofilează şi că pieţele şi magazinele sunt pline de produse din import?

Noul ministru al agriculturii are obligaţia de a modifica, în mod structural, viziunea învechită, prăfuită şi neproductivă impregnată de Petre Daea asupra sectorului agricol din România. Toate aşa-zisele proiecte ale ministrului Daea s-au dovedit petarde costisitoare pentru bugetul de stat şi piedici în cale dezvoltării fermierilor români - falsele aprozare au fost doar tunuri imobiliare, unele scheme de ajutor au fost greşit implementate, epidemiile încă sunt prezente în ţară, sistemele de irigaţii inaugurate cu fast nu funcţionează.

Este, fără îndoială, ministerul unde regresele au fost mai numeroase decât progresele, iar progresele se datorează în special hărniciei şi încăpăţânării fermierilor români, nu ministerului. Viitoarele politici agricole trebuie să aibă în centrul lor pe cei care produc în agricultură, pe cei care muncesc, în detrimentul speculanţilor şi intermediarilor.

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - «Banul e o mică roată, ce învârte lumea toată»"

Acţiunile şi politicile de orice natură, din anii trecuţi din '89 până astăzi, au urmărit doar spolierea României şi a poporului român.

Acţiunile unor trădători din rândul clasei politice actuale nu intenţionează decât să creeze cadrul legal adecvat pentru instaurarea principiilor unei noi ordini mondiale şi în România, atât de oropsită în prezent.

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea unor acte normative privind incluziunea financiară îşi propune să ofere cetăţenilor români posibilitatea alegerii celor mai bune servicii financiare pentru gestionarea resurselor personale, creşterea calităţii vieţii acestora şi oportunitatea unui cont personal garantat.

Conform Directivei 2014/92/EU a Parlamentului European, funcţionarea pieţei interne şi dezvoltarea unei economii moderne, favorabile incluziunii sociale, depind de furnizarea universală a serviciilor de plată. De asemenea, incluziunea financiară a cetăţenilor ar contribui la îmbunătăţirea mobilităţii sociale şi la impulsionarea utilizării mijloacelor moderne de plată.

Intenţia legislativă adoptată de Senat este profund neconstituţională, pentru că intră în contradicţie cu prevederile art. 2 alin. (2) şi art. 135 din Constituţia României, din cauză că domeniul financiar al României este controlat de băncile străine, care slujesc interesele ţărilor de origine. Acest aspect va influenţa libertatea financiară personală, dar şi interesele naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară şi implicit, suveranitatea şi independenţa ţării.

Prin acest proiect şi prin acţiunile băncilor străine, după părerea noastră, se va impieta circulaţia monedei naţionale, Leul. Se va facilita, astfel, introducerea banilor digitali, deci se vor facilita cenzura şi supravegherea cetăţenilor, deci se vor putea încălca drepturile şi libertăţile şi chiar dreptul la proprietate.

Protejarea accesului la numerar pentru toţi cetăţenii este importantă pentru că este permanent funcţională, permite operaţiuni rapide, nerestrictive tehnic, asigură confidenţialitatea şi limitează imixtiunea statului în viaţa privată, protejează atât moneda naţională, cât şi populaţia.

Cine are interes şi cine impune adoptarea acestei legi în România?

Putem demonstra că încă suntem interesaţi de bunul trai al poporului român şi de suveranitatea şi independenţa României?

Domnul Nicu Niţă:

"Casa de Comerţ Unirea, proiect susţinut de PSD, a finalizat achiziţiile legume-fructe de la producătorii din cadrul cooperativelor!"

Declaraţia mea politică se referă la achiziţia de legume-fructe din bazinele legumicole, pentru a le introduce în circuitul comercial.

Proiectul Casei de Comerţ Unirea este unul realizat de către Partidul Social Democrat, în anul 2019, care a avut în vedere înfiinţarea unui lanţ de magazine cu produse româneşti de la care românii să poată achiziţiona produse de calitate şi autohtone.

Casa de Comerţ Unirea a reluat activitatea odată cu revenirea Partidul Social Democrat la guvernare şi preluarea conducerii Ministerului Agriculturii de către un ministru al PSD.

Astfel, a fost finalizată achiziţia de legume şi fructe, pe care Casa de Comerţ le va prelua de la cooperativele din bazinele legumicole pentru a le introduce în circuitul comercial.

În cel mai scurt timp, va începe livrarea către lanţurile de supermarketuri şi alţi parteneri. În prezent, sunt disponibile cantităţi de roşii din Programul "Tomata", castraveţi, iar în perioada următoare vor fi gata şi căpşune, dovlecei, ardei, varză, fasole păstăi şi porumb zaharat.

Acest mecanism vizează valorificarea superioară a resurselor şi a producţiei agricole naţionale. Casa de Comerţ Unirea va asigura preluarea şi valorificarea legumelor şi fructelor de la producători români.

Livrările de produse agroalimentare se vor desfăşura cu o frecvenţă săptămânală, reprezentanţii Casei de Comerţ Unirea continuând discuţiile şi cu alte lanţuri de magazine din România pentru a se încheia cât mai multe contracte de colaborare, care să fie în beneficiul tuturor părţilor implicate.

Partidul Social Democrat şi ministrul PSD al agriculturii vor susţine, atât timp cât va fi la guvernare, Casa de Comerţ Unirea, deoarece este un instrument extrem de util pentru valorificarea producţiei româneşti, în ciuda faptului că guvernările de dreapta, Orban şi Cîţu, nu au dorit susţinerea acestui proiect care aduce marfa producătorilor români la consumatorii din România.

Trebuie să îi susţinem pe producătorii români şi să consumăm produse româneşti!

Doamna Daniela Oteşanu:

"PSD a ţinut cont de toate propunerile primite în cadrul consultărilor organizate pentru îmbunătăţirea proiectelor de lege ale educaţiei şi le-a votat în Parlament!"

Săptămâna trecută, am votat alături de colegele mele şi colegii mei, noua formă a proiectelor de lege din domeniul educaţiei, având în vedere toate observaţiile, solicitările şi propunerile venite de la reprezentanţii organizaţiilor sindicale din educaţie, de la profesori, de la organizaţiile de elevi, studenţi şi părinţi, de la asociaţiile aleşilor locali, ONG-uri, specialişti din învăţământ. Toate ideile rezultate în urma consultărilor şi dezbaterilor organizate de PSD la nivel naţional şi local au fost integrate într-un set de amendamente care au fost promovate în Parlament pentru îmbunătăţirea proiectului transmis iniţial de Ministerul Educaţiei. Este foarte bine că, într-un final, prin dezbateri ample şi consistente am reuşit să propunem o legislaţie bună şi stabilă în acest domeniu atât de important pentru dezvoltarea ţării noastre.

PSD şi-a atins obiectivele esenţiale, strategice, de mare importanţă pentru copii şi părinţi prin această nouă formă a legii educaţiei prin creşterea accesului nediscriminatoriu la educaţie, prin adaptarea pregătirii elevilor la piaţa reală a muncii, prin creşterea nivelului siguranţei în şcoli şi prin implementarea de măsuri multiple pentru combaterea abandonului şcolar.

Voi face o scurtă prezentare a principalelor modificări aduse de PSD proiectelor de lege ale educaţiei, votate în Camera Deputaţilor.

În ceea ce priveşte o componentă esenţială, cea a pregătirii practice pentru piaţa muncii a tinerilor, în domeniul învăţământului dual, s-a decis stimularea şi atragerea operatorilor economici prin: posibilitatea angajării elevilor cu jumătate de normă la împlinirea vârstei de 16 ani şi oferirea de reduceri de taxe pe perioada în care elevii urmează cursurile la şcoală; acordarea de burse din partea statului şi din partea operatorilor economici, dacă aceştia decid astfel.

O altă noutate pentru pregătirea elevilor din liceele cu profil silvic şi agricol constă în acordarea de finanţare de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, inclusiv a investiţiilor în silvicultură în parteneriat cu Ministerul Educaţiei.

În ceea ce priveşte sănătatea şi siguranţa elevilor, două elemente esenţiale în asigurarea accesului la educaţie, s-a luat decizia de a fi înfiinţate cabinete medicale şi stomatologice în fiecare unitate de învăţământ preuniversitar din ţară, până în 2027 pentru învăţământul special şi până în 2030 pentru învăţământul de masă. Totodată, medicii care termină masteratul didactic vor putea să predea educaţie pentru sănătate, nutriţie şi alimentaţie sănătoasă, noţiuni de igienă, prevenţia consumului de droguri şi alte substanţe nocive, precum şi educaţie sexuală la clasele mari cu acordul părinţilor.

În vederea creşterii nivelului de siguranţă în şcoli a cadrelor didactice şi a elevilor, PSD a prevăzut monitorizarea cu camere video în sălile de clasă, cu acordul părinţilor, precum şi introducerea de sancţiuni graduale pentru cadrele didactice care comit abateri disciplinare, pornind de la avertisment scris, la reducerea salariului, şi până la desfacerea disciplinară a contractului de muncă. Iar pentru elevi, tot un sistem de sancţiuni graduale pentru cei care comit abateri disciplinare, pornind de la mustrare scrisă pentru elevi, la diminuarea burselor şi până la exmatriculare.

În vederea prevenirii accidentelor în caz de incendiu, risc seismic sau alte evenimente, PSD a propus includerea în planurile-cadru a noţiunilor de acordare a primului ajutor, de educaţie juridică, pentru sănătate, financiară şi antreprenorială, dar şi educaţie parentală, pentru părinţi. Astfel, medicii, economiştii, antreprenorii, juriştii şi alţi specialişti vor putea preda în şcoli dacă termină masteratul didactic.

O serie de măsuri complexe au fost stabilite pentru combaterea abandonului şcolar, una din cele mai probleme ale sistemului de învăţământ din ultimii ani, mai ales în mediul rural şi urban mic. În acest domeniu, soluţiile PSD au vizat extinderea Programului de rechizite şcolare pentru elevii care provin din medii dezavantajate, grupuri vulnerabile şi pentru mamele şi părinţii minori.

Apoi este vorba despre extinderea Programului Naţional "Masă Sănătoasă în şcoli" la nivelul întregii ţări până la începutul anului şcolar 2029-2030; asigurarea gratuităţii transportului pentru elevi, astfel încât copiii să nu mai trebuiască să parcurgă zeci de kilometri pe jos până la şcoală sau să nu le fie decontat integral transportul: organizarea de cursuri online pentru copiii şi tinerii care suferă din cauza unor boli şi nu pot ajunge la şcoală, prin programul "Şcoala din Spitale"; reglementarea învăţământului din penitenciare şi centre de reeducare, pentru ca tinerii şi adulţii care sunt privaţi de libertate să poată să îşi continue parcursul educaţional; programe de inserţie sau reinserţie pe piaţa muncii, acordarea de burse sociale de 300 de lei pe lună pentru elevii proveniţi din medii dezavantajate, grupuri vulnerabile, respectiv elevilor în risc de excluziune socială, neangajaţi pe piaţa muncii şi înscrişi în formele de învăţământ cu frecvenţă redusă sau în programele educaţionale de tip "A doua şansă"; acordarea de burse lunare în valoare de 700 de lei pentru mamele minore cu condiţia frecventării orelor de curs pe perioada anului şcolar.

În privinţa recunoaşterii valorii sociale a dascălilor, s-a luat decizia ca personalul din învăţământ să poată lucra şi după împlinirea vârstei de pensionare şi să beneficieze de o primă în cuantum de două salarii, atunci când contractul individual de muncă va înceta.

În acelaşi timp, absolvenţii colegiilor pedagogice vor putea să deţină funcţia de învăţător pe perioadă nedeterminată dacă după finalizarea cursurilor preuniversitare, după susţinerea concursului naţional de titularizare şi după ocuparea postului de învăţător, în termen de 6 ani, vor obţine diploma de licenţă în pedagogia învăţământului preuniversitar.

Cu privire la salarizarea cadrelor didactice, PSD susţine o creştere a salariilor profesorilor debutanţi pentru a atrage absolvenţii bine pregătiţi.

Dacă vrem ca noile generaţii să aibă profesori competenţi, atunci trebuie asigurat un nivel de salarizare atractiv. În această chestiune, ministrul educaţiei are obligaţia să discute şi să înţeleagă care sunt problemele şi revendicările dascălilor! Trebuie să convină cu aceştia soluţiile corecte, realiste şi sustenabile, care, eventual, să fie integrate în viitoarea lege a salarizării, menită, prin definiţie, să elimine inegalităţile şi inechităţile.

Proiectele de lege adoptate de Camera Deputaţilor vor intra în dezbaterea Senatului, care este For decizional. PSD va susţine şi aici toate amendamentele votate în prima Cameră, pentru creşterea nivelului de siguranţă în sistemul de învăţământ, pentru pregătirea tinerilor pentru piaţa muncii, pentru combaterea abandonului şcolar şi formarea continuă a cadrelor didactice.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Greva anunţată a cadrelor didactice"

"Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea!" - spunea Nelson Mandela. Baza unei societăţi este dată de modul în care îşi educă membrii. Viitorul României stă în fiecare copil, iar pentru a avea o ţară prosperă trebuie să investim în tânăra generaţie. Garantarea unei educaţii de calitate trebuie să reprezinte preocuparea oricărui guvern. Cadrele didactice trebuie tratate cu respect, pentru că vorbim de formatorii noii generaţii.

Privesc cu îngrijorare la protestele anunţate de către federaţiile sindicale din învăţământ. Liderii sindicatelor din educaţie au anunţat rezultatele referendumului prin care cadrele didactice s-au exprimat cu privire la declanşarea grevei generale. Potrivit rezultatelor, peste 70% dintre sindicalişti au votat pentru grevă generală.

Orice problemă poate şi trebuie să fie rezolvată prin dialog şi o atitudine de bună credinţă. PSD susţine cu tărie acest lucru. Ministrul educaţiei, doamna Ligia Deca trebuie să intre în dialog constructiv, aplicat, cu organizaţiile profesionale ale cadrelor didactice, pentru că este nu doar necesar, ci şi obligatoriu.

Greva generală anunţată de profesori în data de 22 mai şi închiderea forţată a şcolilor cu câteva săptămâni înainte de finalul anului şcolar ar avea efecte devastatoare. Şi universităţile ar putea intra în grevă generală. Examenele naţionale ar putea fi amânate sau anulate. Nu ne putem juca cu viitorul copiilor noştri!

Domnul Viorel Salan:

"Dacă ne pasă de viitorul României, trebuie să pariem pe tineri!"

Tinerii au reprezentat mereu principalul vector al schimbării, iar acum, cu avansul tehnologic tot mai rapid şi cu inteligenţa artificială bătând la uşă, ei sunt viitorul.

Lumea de astăzi este extrem de interconectată, construind şi consolidând cooperarea prin schimbul de cunoştinţe şi colaborarea în afaceri la o scară din ce în ce mai mare. În această lume, spiritul inovator a devenit o parte fundamentală a construirii relaţiilor cu entităţile globale. Iar spiritul inovator a fost şi este o calitate asociată în mod obişnuit tinerilor, energiei lor debordante şi dorinţei lor de a transforma cât mai rapid lumea în care trăim.

În peisajul dinamic al afacerilor de astăzi, inovaţia este cheia succesului. Soluţiile Start-up Nation au revoluţionat industriile din întreaga lume.

Din acest motiv, introducerea în viitorul program de guvernare, ca prioritate, o miză de miliarde de euro din fonduri naţionale şi din bani europeni direcţionaţi spre potenţialul extraordinar al tinerilor, este o decizie justă şi obiectivă.

Tinerii trebuie provocaţi să fie creativi şi îndrăzneţi. De asemenea, trebuie să construim un întreg ecosistem în care tinerii antreprenori şi noile tehnologii să genereze acel impuls calitativ al economiei noastre pe care ni-l dorim cu toţii.

Va fi un concept nou, pornind de la premisa că investiţiile publice înseamnă nu doar investiţii făcute de către stat în infrastructură. Investiţii sunt şi cele făcute în oameni şi companiile româneşti. Investiţii făcute în oamenii tineri şi mai ales în ideile lor de afaceri.

Scopul este acela de a dezvolta un mediu de afaceri, în care tinerii antreprenori şi noile tehnologii să fie factorul catalizator care să producă saltul calitativ al economiei româneşti. Şi din acest salt calitativ să rezulte presiunea suplimentară necesară pentru a obliga statul să se mişte mai repede, să se digitalizeze mai rapid, să răspundă mai repede cerinţelor societăţii.

În acelaşi timp, am convingerea fermă că România poate deveni un model european în materie de noi programe şi de volum al finanţărilor în sprijinul afacerilor de tip start-up, cu o singură condiţie, să pariem pe tineri!

Domnul Maria Stoian:

"Schema de ajutor de stat acordată producătorilor agricoli de legume-fructe şi cartofi"

În calitate de For decizional, Camera Deputaţilor a adoptat cu largă majoritate de voturi un proiect de lege elaborat de parlamentarii PNL, care va relansa agricultura românească şi va sprijini în mod esenţial producătorii autohtoni.

Prin această lege, al cărei coiniţiator sunt, se instituie o schemă de ajutor de stat destinată producătorilor agricoli de legume, fructe şi cartofi, pe o perioadă de trei ani, pentru susţinerea activităţilor de sortare, ambalare, etichetare şi transport. Sprijinul se va acorda sub formă de grant, pe o perioadă de trei ani, fiind în valoare de 100.000 de euro anual, în cazul persoanelor juridice şi fizice înregistrate fiscal, respectiv de 300.000 de euro anual, pentru cooperativele agricole care funcţionează conform legilor în vigoare.

Legea va susţine în mod esenţial România, pentru a-şi îndeplini obiectivele propuse în scopul de a sprijini agricultura în sectorul legume-fructe/cartofi, prin intermediul sistemului de gestionare a pieţei.

Cu certitudine, ţara noastră are nevoie de creşterea competitivităţii acestui sector şi de orientarea sa prioritară către piaţă, prin implicarea organizaţiilor de producători. De asemenea, acest ajutor financiar considerabil va reduce fluctuaţiile existente din cauza crizelor apărute în veniturile producătorilor. Nu în ultimul rând, actul normativ va determina dinamizarea utilizării tehnicilor ecologice de cultivare şi producţie.

Proiectul de lege propus de PNL urmăreşte toate aceste deziderate pentru ca, ulterior, îndeplinirea lor să conducă la creşterea consumului de legume-fructe în România.

Aplicarea acestei legi va conduce la rezolvarea dificultăţilor cu care se confruntă în prezent producătorii de legume-fructe şi cartofi, legate de cheltuielile de investiţii - material săditor, răsaduri, îngrăşăminte, pesticide, lucrări mecanice, irigaţii, sortarea, ambalarea, etichetarea şi transportul produselor - precum şi cu forţa de muncă, mai ales în perioadele de înfiinţare şi recoltare a culturilor. În acelaşi timp, sprijinul acordat prin schema de ajutor de stat va avea rolul de a diminua riscul de abandon al culturilor, în zonele din bazinele legumicole, pomicole şi de cultură a cartofului.

Restricţiile impuse pe piaţă, începând cu anul 2020, care au continuat şi anul trecut, au determinat pierderi însemnate producătorilor de legume-fructe şi cartofi, prin interzicerea mobilităţii forţei de muncă, imposibilitatea livrărilor materiilor prime către procesatori, oprirea livrărilor procesatorilor către retail, cauze care au contribuit decisiv la destabilizarea economică a acestora.

Sunt încrezătoare că promulgarea legii va conduce la promovarea calităţii şi competitivităţii produselor româneşti, prin aplicarea standardelor de comercializare, astfel încât politica acestui sector să corespundă exigenţelor pieţei, prin reducerea fluctuaţiilor de preţ şi a dezechilibrului dintre cerere şi ofertă şi, totodată, va încuraja consumul de legume şi fructe.

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"Un pas important pentru deblocarea construcţiei tronsonului 1 din Drumul Expres Craiova-Piteşti"

Procedura de relicitare a tronsonului 1 din Drumul Expres Craiova-Piteşti a ajuns în etapa de depunere a ofertelor după ce anul trecut a fost reziliat contractul cu fostul antreprenor la un stadiu fizic de 57%.

Prin depunerea celor două oferte pentru finalizarea lucrărilor, s-a mai făcut un pas, dar nu decisiv, pentru a avea acest contract cât mai repede atribuit şi semnat.

Avem două termene asumate până în acest moment - luna iunie, pentru desemnarea câştigătorului, conform declaraţiilor ministrului transporturilor, şi altul de 18 luni pentru finalizarea proiectului, de la semnarea contractului. Sper să fie respectate!

Tronsonul 1, în lungime de 17 kilometri, este cel mai scurt dintre cele patru care compun Drumul Expres Craiova-Piteşti, de aceea am încredere că noul constructor va respecta condiţiile contractuale şi va finaliza la timp acest proiect major de infrastructură pentru Regiunea de Sud-Vest şi pentru întreaga Românie.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, împreună cu CNAIR, au obligaţia să monitorizeze la sânge acest proiect, în ansamblul său, pentru a fi dat în trafic conform promisiunilor şi aşteptărilor, până la finalul anului 2024.

Pentru regiunea Olteniei nu mai este timp de pierdut în materie de infrastructură de transport, fie ea rutieră sau feroviară.

A fost ocolită prea mulţi ani de proiecte majore care să îi asigure dezvoltarea şi să o scoată din izolare. Anul 2020 a fost anul când aceste proiecte mari de infrastructură au fost repornite şi puse pe un traseu ireversibil al implementării.

Din acest punct de vedere, un recul sau stagnarea implementării lor ar fi de neacceptat şi ar echivala cu o întoarcere în trecut.

Drumul Expres Craiova-Piteşti este o necesitate pentru regiunea Olteniei, un proiect de care depinde relansarea economică a zonei. O spun toţi antreprenorii care vor să-şi dezvolte afacerile, de aceea orice amânare sau nerespectare de termen pentru acest proiect de infrastructură este o amputare a şansei la dezvoltare a întregii regiuni de Sud-Vest.

Greşelile nu mai sunt permise, pentru că ele se traduc nu doar în costuri economice, ci şi în scăderea atractivităţii zonei pentru tinerele generaţii. Fără oportunităţi de dezvoltare, tinerii pleacă şi ne învârtim într-un cerc vicios din care va fi greu de ieşit.

Soarta multor comunităţi din această ţară este pecetluită de parcursul investiţiilor demarate. Iar soarta regiunii Olteniei depinde de cât de mult sunt susţinute investiţiile în infrastructura de transport.

Pentru liberali, aceste investiţii sunt prioritare, de aceea atât la nivel local, cât şi central vom pleda mereu pentru alocarea de resurse suficiente, astfel încât proiectele de infrastructură să-şi urmeze cursul implementării.

Dar de multe ori finanţarea nu este singura condiţie pentru a avea infrastructură de transport dezvoltată. Profesionalismul şi implicarea celor responsabili sunt alte două elemente esenţiale care completează tabloul reuşitei.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"România se întoarce la măsuri de austeritate"

Chiar dacă în ultimii ani, ţara noastră s-a bucurat de o relativă creştere economică, chiar dacă am avut toate atuurile pentru a deveni un important jucător pe piaţa regională - iar acum amintesc doar despre zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră şi Buzău, a căror dare în exploatare este întârziată intenţionat de consorţiul OMV-Petrom - coaliţia de guvernare nu a făcut nimic pentru a profita de această situaţie sau, ca să mă exprim corect, a făcut totul pentru a profita şi a jefui şi mai mult cetăţenii acestei ţări şi viitorul copiilor noştri: mii de noi sinecuri, zeci de mii de noi contracte cu dedicaţie, reţele infracţionale care fac să pleznească de invidie mafia, privilegii peste privilegii pentru nişte oameni care, în viaţa reală, n-ar fi fost în stare să ocupe un post prin concurs la stat, iar în mediul privat, probabil, ar fi clacat după câteva luni de muncă adevărată!

Şi în ciuda faptului că bugetul a fost bine alimentat de veniturile suplimentare obţinute din energie, acestea, în loc să fie reinvestite, s-au topit în prime şi visterii de partid, lăsându-ne şi mai săraci.

Gândiţi-vă doar că avem un ministru al energiei, domeniu strategic, care face naveta Bucureşti-Viena, are în franciză staţii de alimentare OMV şi a susţinut eliminarea supraimpozitării Grupului OMV-Petrom, acceptând, în acelaşi timp, supraimpozitarea companiilor româneşti!

Iar acum, iată, a venit vremea scadenţei! Şi cu ce începe Guvernul Ciucă?! Evident, timid, să nu supere pe nimeni, stopează nişte angajări, în timp ce prin comisiile Parlamentului apar, peste noapte, propuneri legislative pentru a înfiinţa noi agenţii sub paravanul jaloanelor PNRR, nu mai cumpără autoturisme pentru instituţii şi, probabil cu o mare durere în suflet, înjumătăţeşte numărul aproape necunoscut al consilierilor demnitarilor.

Desigur, adevăratele măsuri ar fi trebuit să fie altele - o mai bună colectare a taxelor, un sistem eficientizat de achiziţii publice sau eliminarea scutirilor de taxe pentru anumite categorii de lucrători - pentru a avea bani mai mulţi la buget şi a ajunge să se încadreze în ţintele stabilite în proiectul de buget. Dar, pentru a putea realiza acest lucru, membrii coaliţiei de guvernare ar trebui să pună osul la muncă, ceea ce e cam dificil să facă, fiind cu mâinile până la coate în borcanul cu miere!

Săptămâna trecută, 15.000 de români au protestat în Bucureşti. Nimeni din presa centrală nu a relatat acest lucru. Asta înseamnă că frica este mare! Şi sunt convins că nemulţumirile românilor se vor reflecta în votul masiv din 2024, vot care va trimite în lada de gunoi a istoriei această clică politicianistă care, în 30 de ani, a nenorocit România!

Domnul Vasilică Toma:

"Stop pervertirii rolului şi statutului Parlamentului şi parlamentarului din România!"

Nimeni şi nimic nu scuză limbajul vulgar şi agresiv, comportamentele de-a dreptul huliganice, trivialismul şi scandalul. Iar, atunci când acestea vin din cei care au pretenţia de a face legi, de a fi garantul şi apărătorul lor, de a fi repere de moralitate şi reprezentanţii a zeci şi sute de români, trebuie să ne întrebăm cât se poate de serios:

Cum ne tratăm rolul de parlamentar?

Cum tratăm instituţia Parlamentului?

Şi, mai ales, cum înţelegem să respectăm cetăţenii care ne-au mandatat?

O vorbă spune că ceea ce ceri trebuie să fii mai întâi capabil să oferi şi cred că acesta este şi trebuie să fie unul dintre principiile călăuzitoare al activităţii oricărei persoane care deţine un rol public şi are putere de decizie. Şi orice abatere de la acest principiu nu poate şi nici nu trebuie scuzată sau trecută cu vederea!

Am asistat şi continuăm să asistăm la numeroase derapaje grave comportamentale şi de conduită în Parlamentul României care trebuie stopate odată pentru totdeauna. Nu avem voie să pervertim statutul Parlamentului şi parlamentarului! Bulimia de atragere a atenţiei cu orice preţ, interesul demagogic şi dorinţa de a epata sub orice formă nu îşi găsesc scuze şi explicaţii în comportamente agresive verbale şi fizice.

Vorbim despre educaţia copiilor, vorbim despre bullying, despre violenţa în şcoli şi din diverse medii, vorbim despre modele în societate. Avem pretenţia de a fi modele şi a aduce rezolvări tuturor acestor probleme. În schimb, unii parlamentari înţeleg să se comporte exact invers. Acuză bullying-ul în şcoli, spre exemplu, dar practică bullying-ul în Parlament. Acuză violenţele din societate, dar le practică în Parlament. Acuză diverse conduite, însă sunt primii care oferă un exemplu negativ şi întreţin aceste lucruri.

Parlamentul şi membrii săi sunt primii care trebuie să reprezinte un model pozitiv. Iar aceasta nu se face prin momente cum sunt şi cele petrecute zilele trecute.

Să nu uităm, stimaţi colegi, care ne este adevăratul rol şi să nu ne uităm responsabilităţile!

Să nu uităm că respectul pe care îl cerem trebuie mai întâi să îl oferim prin tot ceea ce facem!

Haideţi să ne tratăm obligaţiile cu seriozitate. Haideţi să nu desconsiderăm cetăţenii României, transformând Parlamentul în spaţiul de manifestare a celor mai urâte comportamente!

Haideţi să respectăm oamenii, respectând statutul şi rolul Parlamentului!

Domnul Varol Amet:

"18 mai - zi de doliu pentru tătari"

18 mai este considerată cea mai neagră zi din istoria poporului tătar. La acea dată, în 1944, Iosif Visarionovici Stalin a comandat surghiunirea populaţiei tătare din Peninsula Crimeea. Sute de mii de tătari - femei, bărbaţi, copii, bătrâni - au fost ridicaţi peste noapte din casele lor de soldaţii Armatei Roşii şi de agenţii poliţiei conduse de Lavrenti Pavlovici Beria. Încărcaţi de-a valma în vagoanele de tren, având voie cu o singură bocceluţă, tătarii au fost închişi şi trimişi în stepele Asiei Centrale. Drumul a durat aproape două săptămâni, timp în care oamenii n-au avut voie să coboare din vagoane decât o dată pe zi, în staţionări de care nu depăşeau jumătate de oră.

Tătarii din România vor comemora ziua cea mai neagră din istoria poporului lor: 18 mai 1944, data genocidului din Crimeea.

Timp de 23 de ani, până în 1967, tătarii crimeeni au suferit multe privaţiuni şi atunci au primit dreptul de a se strămuta, dar nu în Crimeea. "Abia după 14 noiembrie 1986, prin hotărârea Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, Tătarii, ca de altfel toate comunităţile naţionale şi popoarele care au avut de suferit în timpul regimului stalinist, au primit dreptul de a se strămuta în locurile natale din zonele unde au fost surghiuniţi. În Crimeea au revenit în jur de 400.000 de tătari.

După Revoluţia din 1989, în fiecare an, la data de 18 mai, sute de membri ai comunităţii tătare din România participau la evenimentele comemorative organizate la Simferopol, în Crimeea. Din cauza situaţiei politice, acest lucru nu a mai fost posibil începând din anul 2014, astfel că vom recurge la aceste manifestări.

În ziua de 18 mai, UDTTMR va organiza un protest ce va avea loc în faţa Consulatului Rus de la Constanţa. Se va ţine un moment de reculegere. Tătari vor cânta cântecele lor de suflet - "Ant etkenmen!" (Am Jurat)" şi "Ey, güzel Qirim (O, frumoasă Crimee!) şi vor rosti mesaje de comemorare, dar şi de solidaritate.

Noi, tătarii din România, deşi suntem nişte privilegiaţi, graţie avantajelor acordate de statul român, nu putem să uităm de istoria care ne-a marcat şi de strămoşii noştri care au suferit atât de mult.

În această perioadă dificilă, când Crimeea, pământul nostru străbun, este tot mai departe de noi, de când Crimeea a fost anexată URSS, vrem ca tătarii de acolo să ştie că fraţii lor din România şi nu numai sunt solidari cu ei.

Joi, 18 mai 2023, vom asculta în liniºte cântecele noastre de suflet, "Ant etkenmen!" ºi "Ey, güzel Kırım", vom pãstra un moment de reculegere pentru victimele tragicelor evenimente din 18 mai 1944 şi ne vom ruga pentru fraţii noştri tătari care trăiesc în Crimeea.

Pe această cale, condamnăm încă o dată, împreună cu liderii internaţionali, anexarea Crimeei şi salutăm poziţia României în această speţă!

Domnul Vasile Nagy:

"Modernizarea infrastructurii de transport rutier - o prioritate pentru viitor"

Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiţie esenţială pentru îmbunătăţirea nivelului de trai, creşterea veniturilor populaţiei, stimularea investiţiilor, crearea de noi locuri de muncă, facilitarea mobilităţii cetăţenilor şi mărfurilor, precum şi reducerea izolării zonelor subdezvoltate prin asigurarea unei distribuţii echilibrate a reţelelor de transport în întreaga ţară.

Este necesar să accelerăm investiţiile publice, să asigurăm resurse financiare şi umane adecvate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiţii, să luăm decizii strategice care să declanşeze reforme structurale şi să sporească capacitatea administrativă, să prioritizăm investiţiile în transport în funcţie de nevoile de conectivitate şi mobilitate, reducerea congestionărilor şi asigurarea fluidităţii circulaţiei.

Politica de transport trebuie să promoveze eficienţa instituţională, simplificarea administrativă şi să fie aliniată la realităţile din teren şi la direcţiile de acţiune convenite la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, trebuie să se promoveze iniţierea de noi proiecte de investiţii în infrastructura de transport, bazate pe documentaţii mature şi bine fundamentate.

Investiţiile majore în infrastructură sunt necesare, având fondurile europene nerambursabile ca principală sursă de finanţare, deoarece acestea reprezintă un factor-cheie pentru modernizarea României.

Pe lângă dezvoltarea infrastructurii rutiere, trebuie acordată o atenţie deosebită şi dezvoltării infrastructurii feroviare şi celei aeroportuare. Îmbunătăţirea reţelei feroviare şi modernizarea staţiilor de cale ferată vor facilita transportul de pasageri şi de mărfuri, în timp ce dezvoltarea aeroporturilor va sprijini creşterea turismului şi a activităţilor economice.

Pentru a accelera dezvoltarea infrastructurii de transport, este necesară o abordare integrată şi coerentă, implicând autorităţile centrale şi locale, sectorul privat şi parteneriate public-privat. De asemenea, este importantă asigurarea transparenţei şi bunei gestionări a fondurilor publice destinate investiţiilor în infrastructură, în vederea evitării întârzierilor şi alocării ineficiente a resurselor.

Pe lângă importanţa economică şi socială a dezvoltării infrastructurii de transport, există câteva concluzii suplimentare pe care le putem trage.

Conectivitatea este crucială - o infrastructură de transport bine dezvoltată şi interconectată este vitală pentru conectarea comunităţilor, regiunilor şi ţărilor. Aceasta permite o circulaţie mai eficientă a oamenilor, mărfurilor şi serviciilor, sprijinind astfel creşterea economică şi schimburile comerciale.

Îmbunătăţirea calităţii vieţii - o infrastructură de transport dezvoltată corespunzător poate reduce timpul de călătorie, congestiile rutiere şi poluarea atmosferică. Aceste aspecte contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi la creşterea confortului şi eficienţei deplasărilor.

Dezvoltare regională echilibrată - Investiţiile în infrastructură de transport pot stimula dezvoltarea regională, prin facilitarea accesului la pieţe, atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă în regiuni mai puţin dezvoltate. Aceasta contribuie la reducerea discrepanţelor economice între zone şi la echilibrarea dezvoltării în întreaga ţară.

Integrarea europeană şi internaţională - O infrastructură de transport modernă şi eficientă este esenţială pentru integrarea României în Uniunea Europeană şi pentru conectarea la reţelele de transport internaţionale. Aceasta sporeşte accesul la pieţele europene, facilitând comerţul, turismul şi cooperarea economică transfrontalieră.

Investiţii durabile şi inovaţie - Dezvoltarea infrastructurii de transport poate fi abordată într-un mod durabil, prin adoptarea tehnologiilor verzi şi inovatoare. Implementarea soluţiilor de transport inteligente şi ecologice, precum vehiculele electrice, infrastructura de încărcare şi gestionarea eficientă a traficului, poate contribui la reducerea impactului asupra mediului şi la îmbunătăţirea sustenabilităţii.

Aceste concluzii evidenţiază importanţa continuării eforturilor de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii de transport în România, cu accent pe conectivitate, sustenabilitate şi impact pozitiv asupra dezvoltării economice şi sociale.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Am fost obligaţi să participăm?"

Am fost întotdeauna de părere că România are ce să ofere lumii din punct de vedere cultural. Poporul român, aflat la confluenţa mai multor culturi, a dat de nenumărate ori dovadă de creativitate şi aici s-au născut importanţi creatori de curente culturale. Nu la aceste lucruri m-am gândit atunci când am văzut modul în care ţara noastră, prin grija conducerii TVR, s-a prezentat la ediţia de anul acesta a Eurovision.

"Am fost obligaţi să participăm?" - este întrebarea pe care mi-am adresat-o. Pentru că aceasta este impresia pe care mie mi-a transmis-o ceea ce am văzut pe ecran. N-am simţit că am participăm ca să câştigăm, ci "pentru că aşa trebuie".

Aproape două milioane de lei din banii cetăţeanului român a cheltuit TVR pentru ruşinea de a ne clasa pe ultimul loc, asta după ce, anul trecut, am obţinut locul 18 din 25, iar echipa Televiziunii Române a fost în mijlocul unui imens scandal, fiind acuzată, alături de alte cinci state, că a încercat manipularea votului. Ne aflăm, practic, în ceea ce pare un paradox - dacă ar fi fost mai rău, ar fi fost mai bine. Dacă anul trecut am fi fost descalificaţi, anul acesta n-am mai fi trăit experienţa celor 0 puncte şi două milioane de lei cheltuite degeaba. Dacă privim cum au fost folosiţi aceşti bani, vom vedea şi motivele eşecului - doar o cincime din buget a fost alocată producţiei, în contextul în care Eurovision este mai mult un spectacol, decât un concurs muzical. Şi chiar şi această sumă, de peste 80.000 de euro, îşi găseşte cu greu justificarea.

Mă aşteptam la mai mult, la un spectacol mai impresionant. Conducerea TVR a dat deja dovadă de o creativitate extraordinară când a redactat raportul trimis Parlamentului. Probabil toate resursele de creativitate au fost folosite atunci, pentru a ilustra un mandat de succes cu date care nu au absolut nicio relevanţă, pe baza cărora nu poţi evalua performanţa managerială şi care, de fapt, ascund un foarte mare eşec. Eşecul unui management care şi-a scăpat angajaţii de sub control, al unei instituţii în care fiecare face ce vrea iar procedurile lipsesc.

Sunt unul dintre aceia care cred în necesitatea unui post de televiziune public şi în misiunea pe care acesta o are. Dar această misiune nu mai poate fi îndeplinită atunci când cifrele de audienţă încep cu 0. La momentul actual, Televiziunea Română are un buget de peste 400 de milioane de lei, cu care poate concura de la egal la egal cu cele mai importante posturi private. Cu toate acestea, numărul românilor care se uită la postul public a ajuns să fie numărat din milioane, în zeci de mii.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 244.

Ordine de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Programul de lucru: 12.00-12.30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 12.30 - vot final, prezenţă fizică.

La încheierea şedinţei de vot, şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Domnul Andronache, pe procedură.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o propunere de procedură, şi anume, ca Pl-x 306/2023 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal) să fie mutat de pe locul 22 din ordinea de zi, pe locul 21 în ordinea de zi.

Vă mulţumesc mult.

Având în vedere... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Pl-x 306/2023, de pe poziţia 22 să devină poziţia 21.

Vot, vă rog.

96 de voturi pentru, 21 contra, 19 abţineri.

Adoptată.

Dacă nu mai sunt intervenţii, intrăm în ordinea de zi.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Pl-x 306/2023.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009, în sensul instituirii unei noi situaţii în care legitima apărare este prezumată, precum şi al agravării răspunderii pentru unele infracţiuni contra persoanei şi contra patrimoniului, pentru infracţiunile de ultraj, ultraj judiciar şi tulburare a ordinii şi liniştii publice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Titi Stoica, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pe procedură, vă rog, şi pentru a fi notat în stenogramă, fac un apel la liderii grupurilor parlamentare să verifice dacă dumneavoastră puteţi să aveţi calitatea de preşedinte de şedinţă, fiindcă aţi făcut o sesizare în care m-aţi acuzat de fapte care nu există, invocând nişte... probabil vedenii ale dumneavoastră (Vociferări.) şi de aceea vreau să mă asigur că sunteţi în regulă şi în deplinătatea tuturor simţurilor ca să puteţi să conduceţi această şedinţă de plen.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Ion Stelian, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Dacă Dimitrie Cantemir... sau nu Dimitrie Cantemir, ce zic eu?! Dacă Leonardo da Vinci ar fi trăit cred că ar fi fost foarte stânjenit, aşa, de anvergura intelectuală a celor doi iniţiatori, domnul Ciucă şi domnul Bode, care bineînţeles că le ştiu pe toate, se pricep şi la securitate energetică, şi la economie, şi la drept, şi la apărare, la toate; le-au rezolvat pe toate în ţara asta. Au rezolvat cu preţurile, cu inflaţia, au reuşit să ne aducă în Schengen şi le mai rămăsese ceva de făcut, le rămăsese să reformeze Codul penal.

S-au trezit, aşa, într-o dimineaţă, şi discutând la o şuetă, s-au gândit să mărească nişte pedepse, după cum le-a venit. Bineînţeles că n-au nicio legătură cu realitatea, în expunerea de motive n-au explicat de ce este nevoie de măriri de pedepse, de ce trebuie înăsprite aceste sancţiuni pentru anumite infracţiuni, n-au venit cu cifre, câte fapte au fost depistate, câte au fost cercetate, câte au fost trimise în judecată, pentru câte s-au dat sancţiuni penale şi pentru câte pedepsele nu au fost suficient de mari. Fără nicio legătură tuflesc, aşa, de la înălţimea Guvernului, uitând totuşi de calitatea lor de membri ai Guvernului şi de premier şi promovând proiectele, ca simpli deputaţi, nişte proiecte.

Eu mă întreb dacă oamenii aceştia sunt în toată firea. Pentru că, să vii cu pedeapsă pentru tulburarea liniştii publice mai mare decât uciderea din culpă, asta-i o nebunie curată. Deci asta ne propun domnii doctori, după care, bineînţeles, plagiază toată ţara asta, uitându-se la lumina călăuzitoare pe care o emană în fiecare zi, cu ideile astea năstruşnice şi absolut nocive vin.

E grav pentru noi! Trag un semnal de alarmă. Nu votaţi această aberaţie, această prostie, pentru că nu faceţi altceva decât să călcaţi în picioare principiile pe care ar trebui să se bazeze Codul penal.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Hajdu Gábor, UDMR, vă rog.

Domnul Hajdu Gábor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

UDMR are ca scop implementarea unei politici coerente în domeniul dreptului penal, pentru combaterea infracţionalităţii.

Pe de o parte, împreună cu partenerii de coaliţie, adoptăm norme penale care să asigure caracterul preventiv şi punitiv al Legii penale, prin pedepse mai aspre.

Pe de altă parte, suntem conştienţi de faptul că aplicarea acestor norme de către justiţie reprezintă această problemă.

O să votăm acest proiect legislativ şi solicităm Guvernului, Ministerului Justiţiei, Parchetului, Ministerului Public să pună în aplicare normele pe care noi le votăm în mod eficient.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Badiu, vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Un proiect de lege total nociv.

Într-adevăr, de frica opiniei publice, iniţiatorii au scos unele din paragrafele nocive de acolo, însă au mai rămas suficiente chestii care ne îngrijorează.

Este inadmisibil să bagi la puşcărie oameni care în public - vezi, Doamne! - aduc atingeri grave demnităţii unor persoane şi tulbură în acest fel ordinea şi liniştea publică. Adică dacă un protestatar va veni şi va striga în faţa Guvernului "Jos hoţii!", direct dosar penal.

Este absolut de neacceptat!

Noi vom vota împotrivă şi să ştiţi că un asemenea proiect de lege nu face decât să dovedească faptul că vă este frică de popor.

O voce din sală:

Extraordinar!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Andronache, vă rog, PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Acest proiect, asemenea celui votat luni, reprezintă parte a preocupării actualului Parlament, dar şi a Grupului parlamentar al PNL, de aplicare şi garantare a dispoziţiilor art. 22 din Constituţie, "Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică".

Ca o paranteză pentru colegii de la USR, proiectul de luni a fost bun, susţinut de toate grupurile parlamentare, acesta nu mai este bun, deşi vizează cam acelaşi obiect de reglementare, şi anume protecţia vieţii şi integrităţii fizice şi psihice a cetăţenilor, a fiecărui cetăţean român. Dar ipocrizia este mare!

Proiectul are ca obiect agravarea pedepselor, în cazul în care un cetăţean este agresat; asemenea, un magistrat sau un poliţist. Sunt mărite pedepsele în cazul în care omorul, loviturile cauzatoare de moarte, vătămarea corporală, lovirea sau alte violenţe se produc dacă victima este în stare de vulnerabilitate, este minor sau alte situaţii asemănătoare.

Bătăuşii, hărţuitorii de profesie, vor sta mai mult la puşcărie, dacă acest proiect este adoptat.

În cazul ultrajului, de asemenea intervin anumite modificări cu privire la modul în care se aplică pedeapsa cu închisoarea.

Prin urmare, cine votează împotriva proiectului, votează pentru protejarea criminalilor şi bătăuşilor.

Alegerea este simplă - de partea vieţii, prin vot pentru, sau de partea morţii, prin vot contra.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Muncaciu, vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Nu înţeleg de ce era nevoie, atâta timp cât în Codul penal aceste lucruri sunt prevăzute? Dar faptul că dumneavoastră aţi putut să vă gândiţi că faceţi parte dintr-o societate civilizată a secolului XXI, în Europa, cu asemenea pedepse şi cu o asemenea..., cum să spun eu, împotriva protestului, acolo greşiţi foarte tare.

Gândiţi-vă, suntem membri la Council of Europe. Cum răspundeţi dumneavoastră faptului că aţi făcut aşa ceva?

Şi, sincer vă spun, ca membru care am pus umărul la fondarea Partidului Naţional Liberal, în ianuarie 1990, îmi este ruşine de ceea ce poate să producă domnul ministru de interne şi domnul prim-ministru atunci când vine vorba de Codul penal.

Va trebui să răspundeţi în faţa Council of Europe pentru această lege.

Să nu credeţi că nu veţi răspunde în faţa raportorilor! Asta este ce vă aşteaptă!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Molnar Radu, vă rog.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Aş vrea doar să le amintesc domnului Ciucă şi domnului Bode că a mai existat un mare om de stat care a încercat să dea legi împotriva protestelor, şi acel mare om de stat acum e pe YouTube şi face emisiuni culinare.

Înţeleg că în următoarele săptămâni PNL va renunţa complet la orice tentativă de a conduce această ţară şi va da toată puterea pe mâna PSD, aşa că îi aşteptăm pe domnul Ciucă şi pe domnul Bode pe YouTube, să le vedem reţetele.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna deputat Alexandru Violeta, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Da, mulţumesc.

Vom vota împotriva acestui proiect de lege şi daţi-mi voie, foarte pe scurt, să vă explic de ce.

În primul rând, vreau să afirm cu tărie că sunt total împotrivă şi sinceră să fiu n-am absolut nicio înţelegere, nicio compasiune, nicio milă pentru cei care folosesc violenţa, cei care incită la violenţă şi care tulbură un miting paşnic, transformându-l în altceva, absolut nicio înţelegere.

Ce mi se pare mai grav - pentru că în orice societate există oameni care au apetenţă pentru tulburare, violenţă - este ca lideri politici, indiferent de unde sunt aceştia, să exploateze şi să fructifice această apetenţă a oamenilor şi să incite să facă rău. Sunt total împotrivă!

De ce Jandarmeria nu are capacitatea - şi explicaţia personal mi-o dau prin tremurarea lor nejustificată în faţa politicului - de ce nu are Jandarmeria capacitatea să-i extragă exclusiv pe aceia care se dovedesc a fi violenţi? Şi de ce permite să se amestece lucrurile, astfel încât în opinia publică să se înţeleagă că nu e democratic să protestezi şi să verbalizezi în spaţiul public o nemulţumire faţă de guvernanţi? Este o problemă de amestec al politicului în viaţa unei instituţii care trebuie să funcţioneze după nişte reguli foarte clare.

Avem şi acum instrumente prin care Jandarmeria poate să identifice şi să-i extragă, cu mijloace democratice, dar ferme, pe cei care incită la violenţă şi care tulbură o manifestare paşnică.

2. Este ceva în neregulă ca numărul unu şi numărul doi dintr-un partid liberal, preşedintele şi secretarul general, să vină cu idei de creştere a pedepselor şi să sugereze că sunt pentru a-ţi da cu ceva în cap dacă îndrăzneşti să protestezi. E o chestiune de percepţie pe care acest partid o transmite publicului, că în loc să se preocupe de ceea ce-i doare în acest moment pe români, şi anume facturi, şi anume nevoia de investiţii, şi anume nivelul de trai în deteriorare, principala lor grijă, numărul unu şi numărul doi în partid, este să crească pedepsele şi să transmită că există...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... - nu-i aşa? - un stat în forţă, care vine să te ia dacă te duci la manifestaţie şi vrei să-ţi arăţi nemulţumirea faţă de Guvern.

De ce nu experimentează - sau poate ăsta e semnalul - în propriul partid? Şi anume, îndrăzneşti să te opui lui Ciucă sau lui Bode? Creşte pedeapsa la noi, în Regulament, şi o să intri la puşcărie.

E ceva în neregulă!

Liberalii sunt oameni care se uită la vocile societăţii...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, doamna deputat!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... şi acceptă opiniile critice. Nu le vin idei cum să facă să-i bage la puşcărie pe aceia care sunt în situaţia de a fi interpretaţi ca incitând la violenţă.

Jandarmeria are metode prin care poate să-şi facă treaba şi să fie lăsată!

Vom vota categoric împotrivă şi atrag atenţia tuturor celor care...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... gândesc drept şi liberal că este ceva în neregulă cu panta în care au plecat prin acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Roman Florin, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate, văd că şi unii vorbitori preiau din retorica celor care povestesc despre realităţi paralele, fără ca habar să aibă ce scrie într-un proiect de lege.

Nu înţeleg de ce nu citesc, pentru că dacă-l vor citi probabil îl vor şi înţelege!

Aşa cum v-a spus foarte bine Gabriel Andronache, proiectul de lege vine să-i protejeze pe cetăţeni. N-are nicio legătură, nu există cuvântul "proteste". (Vociferări.)

Există, într-adevăr, sancţiuni pentru cei care devin violenţi sau agresivi şi pun în pericol viaţa oamenilor.

Şi atunci, e rău să înăsprim pedepsele pentru cei care pun în pericol viaţa oamenilor?

Haideţi să vedem ce scrie în proiect!

În primul rând, avem o creştere a cuantumului pedepselor pentru cei care atacă cu violenţă un copil minor. E greşit să mărim pedeapsa pentru cei care atacă cu violenţă un copil minor? Eu cred că nu!

Faci direct închisoare pentru lovirea unui poliţist, a unui militar, a unui magistrat.

Vă întreb, stimaţi colegi, în America, dacă loveşti un poliţist aflat în misiune, de unde mai vezi lumea? Doar de după gratii!

Cum să nu creştem sancţiunile împotriva celor care pun în pericol viaţa unui poliţist, a unui militar sau a unui magistrat aflat în timpul exercitării funcţiei? (Vociferări.)

Vă mai întreb un lucru.

Vă mai întreb un lucru, stimaţi colegi!

Voi, cei care votaţi împotrivă, aţi făcut campanii întregi că vreţi pedeapsă direct cu privare de libertate pentru cei care atacă pădurari.

Păi, astăzi, voi, cei care aţi făcut campanii că vreţi pedeapsă cu închisoare direct pentru cei care atacă pădurari, asta rezolvă această lege!

Deci astăzi cei care nu veţi vota pentru treaba asta, veţi vota pentru ca hoţii de lemne să dea în continuare în cap pădurarilor.

E greu! E greu, dacă nu ne uităm exact la ceea ce este în lege!

Am făcut toate aceste precizări pentru ca să înţeleagă şi colegii care vin şi vorbesc de realităţi paralele.

Deci cei care veţi vota astăzi împotrivă veţi vota pentru violenţă, veţi vota ca cei care apără pădurile să fie în continuare bătuţi de hoţii de lemne, veţi vota pentru că dumneavoastră susţineţi că e bine să baţi un poliţist, să baţi un magistrat, să baţi un militar şi aşa mai departe.

Asumaţi-vă public această poziţie! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Dămureanu, din partea AUR au fost deja doi vorbitori; nu pot să vă mai dau cuvântul.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu.

Adoptat.

La amendamente admise?

Domnule Simion? Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Dacă poate să mă asculte şi liderul Grupului PSD, pentru că nu avem nimic împotrivă cu primul punct citit de domnul Roman, nu avem nici cu al doilea punct. Nu avem nicio problemă, ba, din contră, încurajăm să fie pedepsiţi cei care lovesc pădurarii, jandarmii sau orice altă formă de autoritate.

Articolul 371: "Tulburarea ordinii şi liniştii publice"

"(1) Fapta persoanei care, în public, prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă" - "atingeri grave aduse demnităţii persoanelor".

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

E textul în vigoare! Ce-i cu el?!

Domnul George-Nicolae Simion:

Autorul amendamentului: deputat al PNL, Lucian Nicolae Bode. Ca să înţelegem! Da? Bun.

Noi aici avem problemă! Adică aduceţi, lăsaţi acest articol, art. 371, "Tulburarea ordinii şi liniştii publice", în ciuda felului în care a ieşit de la Senat, în care domnul Bode a spus...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

La Senat s-a eliminat!

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnul Bode se jură că nu fură şi l-am prins cu articolul reintrodus. Despre asta-i vorba!

Dar voi reinstauraţi, pas cu pas, dictatura, în această Cameră a Deputaţilor şi în România. Asta faceţi! (Aplauze.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Pe procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Andronache, pe procedură.

Domnul Gabriel Andronache:

Îi mulţumesc domnului vicelider Simion pentru că a citit dispoziţia legală în vigoare actualmente în Codul penal.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu am ce să supun la vot, domnule Simion! Aţi înţeles, cred!

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, domnul Benga.

Vă rog.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Foarte parşivă intervenţia domnului Roman şi modul în care amestecă în mod cât se poate de deliberat este fix ceea ce face statul român de atâta vreme, să amestece categorii. (Vociferări.)

Nu, nu, e foarte important! Există instituţii de forţă în ţara asta care, prin Constituţie şi prin tot pachetul de legi, au monopol pe uzul forţei şi există instituţii...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Îmi spuneţi la ce articol aţi intervenit, domnule deputat?

Domnul Tudor-Vlad Benga:

... care adesea, în mod deliberat, sunt private...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Benga?

Domnul Tudor-Vlad Benga:

...de acele instrumente.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat?

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Modul în care amestecaţi cele două, ...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Opriţi-i microfonul!

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Poliţia şi cu pădurarii, ăsta e fix genul de lucruri care... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Oprim dezbaterile aici.

Vot final în două, trei minute.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Rog liderii să-şi invite colegii în bănci.

Vom începe cu un vot de control.

Vot, vă rog.

217.

Avem o solicitare pentru a repeta votul.

Când sunteţi gata repetăm votul.

Vot, vă rog.

240.

Domnule deputat Vexler, doriţi să interveniţi pe procedură? Nu.

Intrăm în sesiunea de vot final.

Legi organice. Adoptări.

1. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 226 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 606/2019; lege organică.

Vot, vă rog.

227 de voturi pentru, 25 contra, două abţineri.

Adoptat.

Domnule deputat Toma Ilie, doriţi să interveniţi?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Nu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare; PL-x 105/2020; lege organică.

Vot, vă rog.

213 voturi pentru, 42 de abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Pl-x 306/2023; lege organică.

Vot, vă rog.

177 de voturi pentru, 76 contra, o abţinere, 2 colegi nu votează.

Adoptată.

Domnule Simion, explicarea votului?

Vă rog.

Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc.

De astăzi, oficial România este o dictatură! Aţi pus pumnul în gură opoziţiei luându-ne dreptul la cuvânt; asta urmează în Biroul permanent. Şi Legea Ciucă - Bode, pentru a restricţiona protestele, cu tulburarea liniştii publice, intră în vigoare.

Societatea civilă, atâta cât există, care s-a manifestat împotriva acestei legi, să ia notă cu privire la democraţii Nicu şi Marcel.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Ion Stelian, USR, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Eu m-aş uita către colegii liberali, care în anii 2019, 2018 îşi purtau paşii prin Piaţa Victoriei şi se pozau acolo şi erau acuzaţi de către unii politicieni de la putere, pe vreme aceea, de tulburarea liniştii publice.

Dacă ar fi fost să se discute pe vremea aceea despre majorarea pedepselor la această infracţiune ar fi luat foc. Atâta ipocrizie e greu de imaginat!

În realitate, statele autoritare, statele în care democraţia este grav afectată, acelea au tendinţa ca la fiecare eveniment care se întâmplă să mărească pedepsele, uitând că de sute de ani aproape s-a demonstrat foarte clar că nu mărirea pedepselor e atât de importantă, cât aducerea cu fermitate în faţa legii a celor care au greşit.

De aia n-au mai putut de grija victimelor infracţiunilor cu violenţă liderii PNL, liderii PSD, când colegi ai noştri au fost agresaţi zilele trecute. N-au luat atitudine, n-au zis absolut nimic!

Acum, aşa, cu un acces de populism, distrug Codul penal şi ajung la situaţii aberante în care o persoană care, spre exemplu, dă un jet din acele sprayuri - ştiţi că se găsesc pe piaţă - lacrimogene - o picătură de apă într-un ocean, faţă de ce au făcut jandarmii în Piaţa Victoriei - poate fi pedepsit cu o pedeapsă mai aspră decât un om care a săvârşit o ucidere din culpă.

La aberaţiile acestea se ajunge când doctori în nimic şi acuzaţi de plagiat care fug de lege ca dracu de tămâie ajung să legifereze şi să facă Codul penal în România.

Îi invit pe colegii care sunt nemulţumiţi de această lege să discutăm oportunitatea contestării la Curtea Constituţională a acestei legi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Membrii Biroului permanent sunt invitaţi în sala de şedinţe.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.42.