Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.26.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 7 iunie 2023, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Iar dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, o să-i atrag atenţia, pentru a nu i se retrage cuvântul.

Rugămintea este să vă încadraţi cât de cât în timp.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţi naţionale, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Rodica Paraschiv, din partea Grupului PSD.

Doamna Rodica Paraschiv:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Violenţa şi lipsa de educaţie, o combinaţie distructivă în societate".

Deseori încă privită cu reticenţă sau ca un subiect tabu, vorbim despre violenţa asupra femeilor - manifestată în sânul familiei, în societate sau chiar la locul de muncă - deşi de două decenii avem cadrul legal prin care se pot aplica măsuri împotriva agresorilor, dar, şi mult mai important, pentru protecţia victimelor!

În urmă cu 20 de ani, Parlamentul României adopta Legea privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice, modificată de-a lungul timpului, astfel încât să răspundă tuturor cerinţelor şi nevoilor din societatea românească.

Este important de spus că, în aceste două decenii, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi a promovat şi aplicat o serie de prevederi şi programe sociale pentru a veni în ajutorul victimelor violenţei domestice, femei, în majoritatea cazurilor, care au nevoie de intervenţie imediată a instituţiilor statului, situaţii care ţin uneori de viaţă şi de moarte.

Deşi s-ar crede că doar în familiile cu probleme financiare sau legate de consumul de alcool apar astfel de situaţii, nu este adevărat. Violenţa nu înseamnă doar bătăi sau ameninţări cu moartea, ci se manifestă în nenumărate alte moduri - vorbim despre violenţă sexuală, despre violenţă psihică, economică şi socială. De aceea, este important să acţionăm din timp, astfel încât niciuna dintre aceste forme ale violenţei să nu se cronicizeze şi să se ajungă la un mod de viaţă cu care victimele să se obişnuiască şi din care să fie tot mai greu de ieşit!

Proiectul "Venus - Împreună pentru o viaţă în siguranţă" este cel care a făcut posibilă apariţia unei reţele de centre destinate femeilor - şi nu numai - care sunt victime ale violenţei.

Cu toate acestea, am asistat în ultimii ani şi la situaţii critice, soldate chiar şi cu decese. Cazuri grave în care reacţia instituţiilor a fost una deficitară, în ciuda strigătelor disperate de ajutor venite din partea femeilor sau a rudelor persoanelor intrate într-un păienjeniş al violenţei, din care le era greu să iasă fără sprijin!

Legislaţie există, iar reţeaua de locuinţe protejate şi centre destinate victimelor violenţei sunt deja baza care să le vină în ajutor persoanelor agresate. Cu toate acestea, ar mai fi mult de lucru la aplicarea acestor prevederi legale, pentru că reacţiile instituţiilor - Poliţie, instanţe de judecată, autorităţi de protecţie socială - vin uneori mult prea târziu sau sunt mult prea blânde.

În final, trebuie să punem accent pe educaţie, pentru că aceasta joacă un rol atât de important în orice societate, de la educaţia primită în familie la cea din sistemul de învăţământ. În acest context, remarcăm însă o lipsă tot mai evidentă a educaţiei în rândul adulţilor, care devin exemple negative ce le schimbă negativ vieţile propriilor copii. Prin expunerea la violenţă în copilărie, în sânul familiei, se creează agresorii care vor continua acest cerc vicios şi foarte periculos. Cum să le facem educaţie adulţilor? Prin aplicarea corectă a legilor pe care le promovăm aici, în Parlamentul României!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Rodica Paraschiv, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Se pregăteşte domnul deputat Salan.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

"Pensiile speciale ale parlamentarilor trebuie să dispară!"

Partidul Social Democrat a depus, din nou, un proiect de lege pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Este un demers firesc, care vine să demonstreze, prin fapte, că social-democraţii îşi respectă concetăţenii care i-au trimis în Parlament şi nu au nevoie de privilegii necuvenite.

Reforma pensiilor speciale, impusă prin PNRR, trebuie să înceapă cu eliminarea indemnizaţiilor pentru limita de vârstă acordate parlamentarilor.

Reprezentanţii USR, care au redactat PNRR-ul şi care doar au trâmbiţat în campanie electorală, că vor desfiinţa toate pensiile speciale, au omis tocmai pensiile parlamentarilor. Nu a fost o eroare de redactare, ci o intenţie clară de a profita de bani nemeritaţi.

Acum, PSD va readuce politicienii cu picioarele pe pământ! Există, în România, pensionari care trăiesc în sărăcie şi suferinţă, în timp ce alţii încasează pensii exorbitante, pe care nu le merită. Acest lucru nu mai poate fi tolerat!

Parlamentarii care vor să readucă echilibrul în societatea românească trebuie să înceapă cu ei!

Voi vota pentru eliminarea pensiilor speciale ale deputaţilor şi senatorilor şi aşa ar trebui să facă fiecare parlamentar responsabil!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Viorel Salan, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Făgărăşian, Grupul PNL.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de azi am intitulat-o "Epoca turismului electoral s-a încheiat".

Alegerile reprezintă fundamentul oricărei democraţii. Dar pentru ca alegerile să exprime voinţa electoratului, ele trebuie să fie libere şi corecte.

Există multe componente necesare pentru ca alegerile să fie libere şi corecte. Dar este important să reţinem că nu este vorba doar despre alegeri în sine. Există un sistem în jurul alegerilor care trebuie să fie funcţional şi transparent.

Evenimentele recente au arătat, şi nu doar cu o singură ocazie, existenţa unor riscuri reale în ceea ce priveşte posibilităţile de a influenţa rezultatul real al votului. Niciun sistem electoral nu este imun în faţa unor astfel de tentative de fraudă.

Iniţiativa legislativă a parlamentarilor social-democraţi, al cărei iniţiator principal sunt, promulgată săptămâna trecută de Preşedintele României, reprezintă tocmai o modalitate de a îmbunătăţi cadrul juridic în vigoare referitor la acest aspect.

Aşa cum am arătat şi în expunerea de motive, la momentul respectiv, au fost semnalate public situaţii complet anormale generate de slăbiciuni legislative. Cel mai flagrant exemplu, devenit de notorietate, a fost constatarea că, anul trecut, la o adresă din sectorul 3 al capitalei locuiau fictiv 18.000 de persoane. Din păcate, chiar în perioada în care iniţiativa noastră parcurgea procesul legislativ, au apărut cazuri la fel de grave. De exemplu, la începutul acestui an, în momentul în care au fost distribuite voucherele pentru energie, tot la o adresă din Bucureşti, cifra reală a vizelor de reşedinţă acordate era de peste 20.000 de persoane. Şi astfel de situaţii, poate nu la fel de grave, au existat, nu numai în Bucureşti.

Proiectul nostru legislativ, devenit Legea nr. 162/2023, a adus mai multe modificări absolut necesare textului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005.

Aş aminti aici cele mai importante - limitarea la 10 a numărului persoanelor care pot primi viza de reşedinţă la aceeaşi adresă de domiciliu, sancţionarea cu amendă a nerespectării acestei prevederi şi, de la data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate, cererea se soluţionează de către orice serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor.

Doresc să le mulţumesc celor aproape 130 de colegi parlamentari care mi s-au alăturat acestei iniţiative.

Noua lege este dovada clară că sunt luate măsurile legislative necesare pentru a garanta un climat de normalitate, obligatoriu pentru orice societate democratică.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin-Ilie Făgărăşian, Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Ioan Balan, Grupul PNL.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PIB-ul României s-ar dubla, dacă românii care lucrează în străinătate ar lucra în ţară!".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În România lucrează astăzi aproximativ 5,8 milioane de angajaţi, care au unul sau mai multe contracte de muncă. În acelaşi timp, peste 4,5 milioane de români muncesc onest în Italia, Spania, Marea Britanie sau alte state ale Uniunii Europene şi reprezintă pilonii de creştere şi stabilitate economică pentru statele care i-au primit.

Este simplu de intuit că PIB-ul României s-ar dubla, dacă toţi românii ar munci în economia noastră naţională sau ar înfiinţa o microîntreprindere. Oare ce probleme am mai avea în legătură cu asigurarea resurselor financiare pentru salarii decente pentru profesori, medici, militari, funcţionari? Oare cât de uşor ne-ar fi să majorăm alocaţiile de stat pentru copii, sprijinul pentru mame şi persoane vulnerabile şi pensiile părinţilor noştri, dacă aproape 10 milioane de angajaţi ar contribui la bugetul de stat?

Cât de mult am putea să diminuăm povara fiscală asupra salariilor şi mediului de afaceri, prin lărgirea semnificativă a bazei de impozitare?

Stimaţi colegi,

Nu există român plecat la muncă în străinătate care să nu aibă dorul greu de ţară în suflet şi să nu aştepte momentul oportun ca să se întoarcă acasă, în ţară şi la familie. Unii deja s-au întors în perioada de pandemie, pentru că economia românească a funcţionat mai bine decât multe economii europene. Cei mai mulţi s-ar întoarce mâine, dacă Guvernul va continua măsurile liberale de dezvoltare economică - accelerarea lucrărilor de infrastructură, schemele de ajutor pentru înfiinţarea de IMM-uri, facilităţi pentru angajaţii care se întorc în ţară şi granturi pentru capitalizarea întreprinderilor româneşti.

Resping cu fermitate soluţiile propuse de unii care zic că economia României va creşte cu forţă de muncă din Asia sau Africa. Avem români harnici, deosebit de bine calificaţi, productivi, care trebuie să fie încurajaţi să se întoarcă acasă, în ţara lor, să muncească şi să pună pe picioare întreprinderi 100% româneşti.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit pe domnul deputat Ioan Balan.

Se pregăteşte doamna deputat Vetuţa Stănescu.

Domnul Ioan Balan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Munca trebuie stimulată! Salarii mai mari putem avea doar prin investiţii şi printr-o politică fiscală modernă!".

Deşi şomajul la nivelul judeţului Suceava a scăzut constant, numărul persoanelor care caută un loc de muncă bine plătit şi nu îl găsesc rămâne încă foarte ridicat. Astfel, potrivit celor mai recente date comunicate de Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, 10.585 de suceveni îşi doresc să obţină un loc de muncă potrivit pregătirii şi calificării lor. Graţie investiţiilor susţinute de Consiliul Judeţean Suceava şi de administraţiile publice locale, numărul locurilor de muncă din judeţ a crescut în ultimii ani. Numărul de antreprenori este şi el în creştere. Aşadar, prin continuarea politicilor investiţionale din ultimii ani, există toate motivele de optimism că pentru fiecare sucevean se va găsi un loc de muncă de calitate.

Stimaţi colegi,

Sucevenii sunt oameni foarte harnici, care îşi doresc locuri de muncă bine plătite la ei acasă, în judeţ. În acest sens, cred că suntem cu toţii de acord că locuri de muncă superioare nu vom avea decât prin investiţii publice şi private consistente, prin infrastructură modernă şi antreprenori puternici. De asemenea, chiar dacă traversăm un context bugetar deosebit de dificil, nu putem trece cu vederea faptul că politica fiscală actuală apasă foarte puternic asupra salariilor. Mai bine de 41% din salariul brut al fiecărui angajat merge către bugetul general consolidat, iar diferenţa de bani rămâne în buzunarul angajatului. Cu o asemenea fiscalizare a muncii chiar nu putem spune că munca este stimulată în ţara noastră.

Stimaţi colegi,

Dat fiind că, după atâtea crize succesive, veniturile bugetului sunt mult mai mici decât cheltuielile, este dificil să vorbim despre o diminuare a poverii fiscale asupra salariilor anul acesta, fără să punem în dificultate buna funcţionare a statului român şi a principalelor servicii publice - educaţia, sănătatea, apărarea şi ordinea publică.

Cu toate acestea, cred că este important ca, pe termen mediu şi lung, să deschidem discuţia asupra modernizării politicii fiscale a României, o modernizare necesară, care să conducă la salarii nete mai mari pentru angajaţii români, o corectă finanţare a autorităţilor administraţiilor publice locale şi o stabilitate a bugetului de stat, pentru a avea resurse pentru salarii atractive şi corecte pentru profesori, medici şi militari şi pentru pensii respectabile pentru părinţii noştri.

Vă mulţumesc.

Ioan Balan, deputat al PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Vetuţa Stănescu.

Se pregăteşte domnul deputat Lazăr, Grupul USR.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi poartă denumirea - "5 Iunie - Ziua Mondială a Mediului Înconjurător".

Anul 1972 a marcat un punct de cotitură în dezvoltarea politicii internaţionale de mediu - prima mare conferinţă pe probleme de mediu, convocată sub auspiciile Naţiunilor Unite, a avut loc în perioada 5-16 iunie, la Stockholm. Cunoscută sub numele de "Conferinţa privind mediul uman" sau "Conferinţa de la Stockholm", obiectivul acesteia a fost de a crea o perspectivă comună de bază privind modul în care să se abordeze provocarea de a conserva şi de a îmbunătăţi mediul uman. Mai târziu, în acelaşi an, la 15 decembrie, Adunarea Generală a adoptat o rezoluţie prin care a desemnat ziua de 5 iunie - Ziua Mondială a Mediului.

De la prima celebrare, în anul 1973, Ziua Mondială a Mediului a ajutat Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu să sensibilizeze şi să genereze un impuls politic în legătură cu preocupări din ce în ce mai mari, cum ar fi: epuizarea stratului de ozon, substanţele chimice toxice, deşertificarea şi încălzirea globală. Ziua s-a transformat într-o platformă globală pentru luarea de măsuri privind problemele urgente de mediu. Milioane de oameni au participat de-a lungul anilor, contribuind la schimbarea obiceiurilor noastre de consum, precum şi a politicii naţionale şi internaţionale de mediu.

Sărbătorirea Zilei Mondiale a Mediului Înconjurător ne oferă un bun prilej pentru a fi mai atenţi la schimbările prin care trece planeta noastră şi de a conştientiza problemele reale de mediu. Trebuie să combatem constant toate teoriile conspiraţioniste şi negaţioniste la adresa veridicităţii schimbărilor climatice. Aceste valuri de dezinformare sunt la fel de periculoase precum încălzirea globală însăşi. Avem nevoie acută de conştientizarea faptului că acesta este, cel mai probabil, singurul nostru cămin şi de aceea trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a avea grijă de casa noastră. Săptămâna aceasta, Partidul Naţional Liberal, filiala Hunedoara, împreună cu Tineretul Naţional Liberal, va desfăşura, în localităţile hunedorene, acţiuni de conştientizare a nevoii de protejare a mediului, deoarece, noi, ca principal partid de guvernământ, tratăm cu cea mai mare seriozitate şi responsabilitate această temă. Împreună putem să contribuim la însănătoşirea Pământului, având obligaţia de a-l lăsa mai curat urmaşilor noştri!

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Hunedoara, Vetuţa Stănescu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Lazăr, Grupul USR.

Se pregăteşte domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul USR.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "România lui lasă că merge şi aşa".

Dragi colegi,

Astăzi, mai mult ca niciodată, operaţionalizarea Pactului Verde European reprezintă un obiectiv major la nivelul Uniunii Europene.

În acest sens, pe lângă reducerea emisiilor cu 55% până în 2030, ce este necesară atingerii neutralităţii climatice până în 2050, Pactul Verde European vizează şi adoptarea unor măsuri pentru reducerea poluării aerului, cu implicaţii directe, inclusiv asupra sănătăţii cetăţenilor Uniunii Europene.

În acest context, anul acesta, în preajma Zilei Mondiale a Mediului, când domnul preşedinte Johannis afirma că "direcţia în care ne îndreptăm ca societate este cea corectă, iar eforturile noastre trebuie să se concentreze în următoarea perioadă pe accentuarea ritmului acţiunii de protejare a mediului", am fost din nou apostrofaţi de către Comisia Europeană cu privire la modul în care am înţeles să respectăm angajamentele asumate în zona de mediu.

Evident, este vorba despre un nou aviz motivat transmis României de către Comisia Europeană. De această dată, este vorba despre neîndeplinirea sistematică a obligaţiilor ce revin României în ceea ce priveşte monitorizarea poluării aerului, obligaţii ce decurg din aplicarea Directivelor 2004/107/CE şi 2008/50/CE.

Conform acestor două directive, României îi revenea obligaţia de a înfiinţa o reţea de monitorizare şi evaluare a calităţii aerului înconjurător.

Iniţierea procedurii de infringement a survenit în iunie 2017, cu emiterea de către Comisia Europeană a unei scrisori de punere în întârziere şi respectiv prin transmiterea unei scrisori suplimentare, în iulie 2019.

Totuşi, chiar dacă România a realizat revizuirea reţelei de monitorizare a calităţii aerului, Comisia Europeană a apreciat că persistă numeroase lacune în ceea ce priveşte numărul şi tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calităţii aerului, fapt ce reprezintă o încălcare sistemică a angajamentelor de monitorizare a poluării atmosferice.

Faţă de această situaţie, reamintesc pe această cale ministrului de resort, Tánczos Barna, că neadoptarea în termen de maximum două luni a măsurilor prevăzute de Comisia Europeană în avizul motivat poate determina sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi respectiv aplicarea unor sancţiuni în sarcina statului român.

Mai mult decât atât, îi solicit pe această cale domnului Tánczos Barna să prezinte public toate aspectele de ordin tehnic şi juridic care au condus la declanşarea acestei proceduri de infringement şi respectiv măsurile care se vor adopta cu celeritate în vederea evitării deschiderii unei proceduri judiciare împotriva României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Todosiu. Nu e.

Domnul deputat Lőrincz? Nu.

Doamna deputat Neagu.

Se pregăteşte Grupul AUR, domnul deputat Grădinaru.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

"Turismul în România se face din pix"

În presă a apărut numărul de 70.000 de turişti care ar fi vizitat litoralul Mării Negre în minivacanţa de Rusalii. De unde se ştiu aceste numere? Din pix. Asta se întâmplă când nu avem un sistem naţional digitalizat de numărare a turiştilor în timp real. Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care nu are un astfel de sistem bine pus la punct. În România, numărăm românii şi străinii care se cazează în unităţi de cazare. Cum? Cu pixul, pe hârtie. Fiecare persoană care se cazează într-o unitate hotelieră trebuie să completeze un formular. Lunar, hotelierii au obligaţia de a depune o copie a acestui formular la Poliţia Locală.

Prin acest mecanism care presupune plimbarea hârtiilor de colo-colo, este clar că nu putem să ne aşteptăm la o numărătoare corectă a numărului de turişti.

În unele ţări ale Uniunii Europene, precum Austria, Spania, Italia sau Germania, fişa se completează electronic şi datele se transmit în timp real într-un sistem centralizat al autorităţilor statului.

Crearea unui registru online cu date în timp real, legate de numărul turiştilor din România, ar trebui să devină o prioritate pentru Ministerul Turismului.

Nu putem spune că turismul este important pentru economia ţării, dar noi să socotim încă, făcând bastonaşe pe hârtie, câţi turişti avem în România. De aceea, avem nevoie de o aplicaţie digitală de raportare a turiştilor. Iar acest sistem nu ar trebui să existe doar la nivelul pensiunilor şi hotelurilor, ci şi la nivelul muzeelor şi al altor instituţii de cultură, pentru că turismul nu presupune doar numărul celor care dorm un anumit număr de nopţi, ci şi numărul vizitelor la diverse instituţii culturale.

Iar pentru acurateţea datelor trebuie să oprim dictatura pixului şi să adoptăm noile tehnologii digitale. Alţii au făcut-o. Numai România a rămas înţepenită în procese demne de anii '90.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Grădinaru, Grupul AUR.

Se pregăteşte domnul Daniel Rusu.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi - "Ce vor profesorii?".

Domnul preşedinte Klaus Iohannis a susţinut săptămâna trecută, la Chişinău, că greva din sistemul de învăţământ românesc e degeaba, că e fără temei. A susţinut că România a oferit profesorilor totul.

Domnule preşedinte, domnilor guvernanţi, ce aţi oferit pentru educaţie? Ce aţi oferit pentru educatori? Ce aţi oferit pentru elevii din anii terminali, cărora le plângeţi de milă că nu-şi pot da examenele?

Să nu mai vorbim despre cei aproape 10 ani de mandat ai preşedintelui Iohannis, profesor la rândul lui. Haideţi să vorbim despre ce s-a întâmplat în sistemul de învăţământ doar în ultimul an!

Dacă e vorba despre bani, aţi oferit o bătaie de joc. Puţin peste 3% din PIB-ul anual l-aţi rezervat pentru educaţie. Pentru voi, educaţia atât înseamnă - 3%.

Dacă e vorba despre siguranţă, ce aţi oferit? Profesori înjunghiaţi de elevi, profesori hărţuiţi, abuzaţi şi ameninţaţi, ascunşi după catedră şi rămaşi fără nicio apărare.

Dacă e vorba despre condiţii, sunt sute, poate chiar mii de şcoli uitate de lume prin comunele şi satele României, şcoli fără condiţii pentru profesori şi pentru elevi, fără căldură, fără grup sanitar, fără mijloace de educare.

Anii de pandemie au lăsat mii de copii din mediul rural fără dreptul la educaţie, din cauza măsurilor voastre nepăsătoare. Să mai vorbim despre faptul că în România secolului XXI există elevi care îşi fac temele la lumânare? Pentru aceşti elevi de ce nu vă scandalizaţi?

Este o tragedie că preşedintele României, la rândul său profesor, nu a aflat nici până acum cum este să fii profesor cu adevărat. Nu a aflat despre dezamăgirile, neajunsurile şi bătaia de joc din şcolile româneşti. Nu ştie ce vor cu adevărat învăţătorii unui neam şi nu înţelege că, de fapt, au ajuns să îşi plângă demnitatea în stradă!

Vă mulţumesc.

Deputat, AUR, Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Rusu.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Roman, neafiliaţi.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi vreau să vă vorbesc despre "România pierdută".

Colaps, faliment, sărăcie - aşa putem defini noi astăzi România anului 2023.

România pierdută este ţara care a avut şansa, care n-a fost şi nu va fi, dar "probabil" ar fi fost atât de frumos să fie, încât nici nu ne-am fi dat seama cum ar fi fost să nu fie.

România pierdută este ţara batjocorită, sărăcită, furată, băgată în faliment administrativ şi financiar de câteva găşti de interese, menite să transforme frumosul în urât şi bogăţia în sărăcie.

Transporturile, învăţământul, sănătatea, asigurările sociale şi mediul privat, deopotrivă, sunt lăsate în colaps intenţionat pentru ca pe ultima sută de metri să apară aceiaşi salvatori, mereu aceiaşi, care "aruncă" o fărâmă de coajă de pâine acestora, pentru a înţelege aceştia din urmă cine sunt "stăpânii"! Au aruncat în derizoriu şi au denigrat total sintagma de "partid politic" sau de "om politic corect", lăsând să planeze peste acestea neîncrederea şi chiar sentimentul de lehamite şi de ură a poporului!

Pe acest vid se vor ridica oportuniştii şi guralivii, care nu au soluţii, dar zbiară foarte mult şi foarte tare, făcându-şi imaginea publică pe marginea unor mesaje mincinoase şi populiste menite să sădească în sufletul fiecărui cetăţean sentimentul că pe viitor putem trăi mai bine.

Dar nu va fi aşa, pentru că au grijă băieţii deştepţi să rămânem la fel de naivi şi la fel de manipulaţi. E trist, e de plâns! Oamenii, în marea lor majoritate, suferă. Nu merităm această soartă! Că vorbim despre PNL, PSD, UDMR sau minorităţi, au rămas aceiaşi demagogi care vând iluzii îndatorând ţara zi de zi.

Până când românii nu se vor trezi şi până când poporul, alegătorii nu vor deschide ochii pentru a vedea realitatea, pentru a conştientiza că doar o forţă politică care are soluţii reale la problemele lor merită votul acestora, suntem sortiţi să înotăm în aceeaşi minciună, în aceeaşi sărăcie, în aceeaşi ipocrizie, în aceeaşi dezamăgire!

În 2024, eu cred că soluţia este alta.

Deputat Rusu Daniel-Gheorghe.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Nicolae Roman.

Se pregăteşte doamna deputat Alexandra Huţu, Grupul PSD.

Domnul Nicolae Roman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Din ciclul "Puterea noastră ca români", astăzi vă voi vorbi "Despre normalitate!".

Încep prin a reda faptul că necunoaşterea istoriei determină repetarea ei.

Presa internaţională abundă în relatări despre cauzele, existenţa şi situaţia norului radioactiv produs de distrugerea depozitului de muniţii din proximitatea frontierei de nord a României.

Iată că s-a făcut un al doilea pas spre un război nuclear. Primul pas a fost făcut, aşa cum au relatat agenţiile internaţionale de ştiri, când în teatrul de război a ajuns muniţie cu uraniu U 295 sărăcit. Să înţelegem bine că niciuna dintre părţile beligerante nu a marşat pe calea războiului loviturilor nucleare!

În aceste condiţii, când am fost informaţi despre situaţia acestui nor radioactiv, dar nu şi despre eventualitatea ca acesta să fi traversat şi afectat şi o parte a teritoriului României, se văd rezultatele atâtor ani şi măsuri politice nefaste în domeniul apărării.

Cu grabă şi cu lipsa de gândire din structura forţelor armate ale României, au fost desfiinţate până aproape de dispariţie totală subunităţile de protecţie nucleară, bacteriologică şi chimică, trupe specializate pentru intervenţia în astfel de cazuri. Arma Apărare CBRN era deţinătoare de tehnică - prea puţin depăşită moral, fiindcă procedurile de protecţie sunt aceleaşi de la apariţia primelor arme de acest gen.

Reamintesc faptul că, în urma accidentului nuclear de la Cernobîl, stopat prin intervenţia în forţă a armatei URSS, populaţiei României i se comunicau, prin toate canalele media, evoluţiile situaţiei de radioactivitate şi măsurile profilactic sanitare adoptate de statul român.

Acum, când degradarea vieţii oamenilor din societatea românească este probabil un deziderat, mă întreb cu îngrijorare, ce măsuri va întreprinde Guvernul pentru protecţia populaţiei ţării noastre?

Ce ne-am face fără astfel de oameni preocupaţi de soarta românilor?

Vă mulţumesc.

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Alexandra Huţu, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Dan-Constantin Şlincu, Grupul PSD.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Pe 1 iunie am sărbătorit cu toţii Ziua copilului, iar pe 5 iunie a fost Ziua învăţătorului. Fiecare dintre noi a participat la activităţi prin care ne-am arătat grija faţă de cei mici, dar şi respectul pe care îl purtăm dascălilor.

Tocmai de aceea, prin această intervenţie de la tribuna Camerei Deputaţilor, vreau să îi asigur încă o dată, atât pe copiii care sunt înscrişi la şcoală, dar şi pe profesorii care încă susţin greva din învăţământ, că Partidul Social Democrat, din care eu fac parte, acţionează în concordanţă cu interesele lor.

Există cu siguranţă soluţii la care putem ajunge cu calm şi raţiune, fără a periclita examenele elevilor şi fără a-i pune în dificultate pe părinţii acestora.

Sigur, revendicările dascălilor sunt îndreptăţite, însă totodată şi opiniile părinţilor contează, iar cea mai evocatoare dintre toate acestea este: "Copiii noştri nu sunt monedă de schimb!".

În acest context, PSD a transmis deja că toate clarificările solicitate de sindicate în privinţa ordonanţei de urgenţă prin care sunt majorate salariile pentru cadrele didactice pot fi soluţionate în Parlament.

Trebuie însă reamintit că sindicatele au fost de acord cu textul ordonanţei înainte de emiterea acesteia, iar dacă profesorii sunt nemulţumiţi şi vor mai mulţi bani, atunci pe masa negocierilor trebuie să se afle şi calitatea actului de învăţământ. Nu pot fi acordate majorări la fel de mari tuturor cadrelor didactice, indiferent de performanţa acestora.

Vreau să mai subliniez un lucru - educatorii, învăţătorii şi profesorii sunt cei care contribuie fundamental la modelarea caracterelor, la dezvoltarea creativităţii, la impulsionarea performanţei, în definitiv asigurând viitorul ţării noastre. Însă tot ei sunt cei care trebuie să dea dovadă în aceste momente de cea mai rezonabilă conduită. Sau cel puţin profesorii de la clasele a VIII-a şi a XII-a, care trebuie totuşi să se gândească la viitorul elevilor, care depinde de prezenţa lor în clasă, pentru că elevii nu trebuie sacrificaţi în acest conflict de muncă.

Dragi elevi,

Stimaţi profesori,

Vă asigur, alături de toţi colegii parlamentari social-democraţi, că discuţiile asupra problemelor legitime din sistem vor continua, iar în viitorul Guvern, care va fi condus de preşedintele PSD Marcel Ciolacu, se va analiza fiecare scenariu şi soluţie propusă, în aşa fel încât să putem reda respectul şi demnitatea cuvenite dascălilor.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamna deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Şlincu.

Se pregăteşte, din partea Grupului PNL, domnul deputat Ervin Molnar.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

Ajustările aduse Proiectului de Lege a pensiilor de serviciu, aflat în Parlament, după discuţiile de la Bruxelles cu reprezentanţii Comisiei Europene, sunt consistente şi sunt menite să asigure îndeplinirea jalonului din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi o reformă reală a acestor pensii.

Cel mai important este faptul că se elimină etapizat privilegii care au revoltat pe bună dreptate opinia publică, fără să fie pusă în pericol funcţionalitatea unor sisteme, precum cel de ordine publică, al apărării naţionale ori al justiţiei.

Aşadar, prin acest nou act normativ se rezolvă cele mai multe inechităţi şi nedreptăţi ale pensiilor de serviciu, faţă de pensiile bazate exclusiv pe contributivitate.

Este respectat un principiu de bază, şi anume, faptul că nicio pensie de serviciu nu va fi mai mare decât salariul avut în activitate. Deci se îndreaptă o anomalie care trena de mulţi ani.

De asemenea, creşte etapizat vârsta de pensionare, până la 65 de ani, la fel ca în sistemul pensiilor contributive, deci nu vom mai avea pensionari la 45 de ani, cum este în prezent.

O altă inadvertenţă faţă de sistemul public contributiv se rezolvă prin modificarea bazei de calcul a pensiei. Astfel, începând cu anul 2024, baza de calcul utilizată la calculul pensiei de serviciu va creşte eşalonat, de la 12 luni, la 300 de luni, adică 25 de ani. În acelaşi timp va creşte vechimea minimă în specialitate, eşalonat, de la 15 ani la 25 de ani.

Este foarte important ca toate aceste ajustări, dar şi restul prevederilor Proiectului Legii pensiilor speciale să fie conform cu prevederile constituţionale, astfel încât orice sesizare a Curţii Constituţionale a României să nu aducă invalidarea legii şi neîndeplinirea jalonului din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este încă o chestiune de echitate socială între beneficiarii acestor pensii şi cei din sistemul de contributivitate.

Noile amendamente prevăd un raport rezonabil între pensiile din sistemul de contributivitate şi pensiile de serviciu. În acelaşi timp, s-a ţinut cont de situaţia celor care sunt deja în activitate şi de aceea legea intră cu totul în aplicare peste 12 ani, pentru a le permite celor din domeniile critice de ordine publică, al apărării naţionale ori al justiţiei să ia din timp deciziile pe care le consideră de cuviinţă.

România nu trebuie să piardă niciun euro din fondurile europene cuvenite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă din cauza nerealizării reformei pensiilor de serviciu.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ervin Molnar, Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul USR.

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Tranziţia către energia curată este un angajament solid al ţării noastre".

Schimbările climatice din ultimii ani au determinat oamenii de ştiinţă şi politicienii raţionali şi responsabili să ajungă la un consens privind nevoia urgentă de acţiuni care să stopeze consecinţele negative ale acestora asupra mediului înconjurător. Ţările Uniunii Europene s-au angajat ca spaţiul comunitar să devină neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050.

Tranziţia verde este, de asemenea, un pas necesar în direcţia reducerii dependenţelor energetice ale Uniunii Europene. Înlocuirea combustibililor fosili cu forme de energie mai curate va reduce emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene, dar şi dependenţa de gazele din Rusia.

În prezent, Consiliul European lucrează la elaborarea unor noi norme vizând reducerea emisiilor Uniunii Europene cu cel puţin 55% până în anul 2030, comparativ cu anul 1990, în cadrul aşa-numitului pachet "Pregătiţi pentru 55".

România a aderat fără rezerve la dezideratul privind neutralitatea climatică a continentului european şi este determinată să facă toţi paşii necesari în această direcţie.

Luna trecută, Joe Biden, Preşedintele Statelor Unite ale Americii, a reiterat, în cadrul Summitului G7, decizia Statelor Unite ale Americii de a acorda sprijin financiar pentru dezvoltarea reactorului modular mic din România, de la Doiceşti, în valoare de 275 de milioane de dolari, cu contribuţia Japoniei, Coreei de Sud şi a Emiratelor Arabe Unite. Finanţarea acordată este parte din Parteneriatul pentru infrastructură şi investiţii globale, în cadrul căruia va fi acordată suma de 600 de miliarde de dolari, până în anul 2027, în investiţii în infrastructură în întreaga lume.

Împreună cu noile angajamente ale României, acestea demonstrează puterea cooperării multinaţionale şi a parteneriatului public-privat în proiecte de infrastructură transformatoare şi vor duce mai departe proiectul SMR de vârf al României, bazat pe tehnologia companiei americane NuScale Power LLC, către implementarea acestuia până în anul 2029.

Proiectul "Romania SMR" va înlocui o fostă centrală pe cărbune de la Doiceşti cu una care va produce energie curată şi va valorifica experienţa acumulată la primul proiect SMR aflat în dezvoltare în Statele Unite ale Americii, la Carbon Free Power Project din Idaho.

Proiectul Doiceşti SMR se bazează pe experienţa de peste un sfert de secol de exploatare a centralelor nucleare sigure şi securizate ale României. Acest efort multilateral de implementare a tehnologiei nucleare civile sigure şi securizate este o dovadă a rolului esenţial pe care îl joacă energia nucleară în tranziţia globală către energie curată şi îndeplinirea obiectivului nostru colectiv de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.

Vă mulţumesc.

Ervin Molnar, deputat al PNL de Mureş.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul USR.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are tema: "Ministrul sănătăţii umileşte bolnavii de cancer".

Dreptul la sănătate este un drept fundamental, care nu poate fi negociat şi în niciun caz nu trebuie să fie folosit în scandaluri politice.

În România, dreptul la sănătate şi drepturile pacienţilor au fost de mult uitate. Şi în acest domeniu suntem "campionii" sărăciei din Uniunea Europeană, fiind printre ultimele locuri, ca procent din PIB, cât şi ca pondere pe cap de locuitor, la cheltuielile pentru sănătate.

În fiecare an, între 40% şi 50% dintre cheltuielile pentru sănătate sunt alocate serviciilor spitaliceşti, ceea ce reprezintă cel mai mare procent la nivelul ţărilor Uniunii Europene.

Aceste date statistice ne demonstrează că România nu are dezvoltate şi funcţionale politicile publice în sănătate sau programele naţionale de prevenţie şi nu îşi educă propriii cetăţeni pentru a înţelege ce înseamnă un comportament preventiv şi o viaţă sănătoasă.

Cel mai grav este că, în ultima vreme, autorităţile române au ajuns să îşi bată joc de bolnavii cronici sau de cei care suferă de boli grave. Facem pe hârtie planuri şi programe de sănătate, dar, în realitate, acestea nu ajung să fie puse în practică, fie că nu există voinţă politică sau pentru că sunt scrise pe genunchi. În acest timp, bolnavii mor cu zile în spitalele din România din cauza condiţiilor dezastruoase sau pentru că, din lipsa prevenţiei, sunt diagnosticaţi mult prea târziu.

Astăzi, trag un semnal de alarmă asupra situaţiei disperate în care au ajuns bolnavii de cancer din România. Aceştia se văd în situaţia de a ieşi în stradă într-un protest fără precedent. Totul a fost cauzat de "profesionalismul" cu care domnul Alexandru Rafila şi PSD conduc Ministerul Sănătăţii.

După cum ştiţi, stimaţi colegi, Parlamentul a aprobat Planul Naţional de Combatere a Cancerului, care a fost promulgat şi ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 iulie. Anul trecut, după promulgare, la nivelul Ministerului Sănătăţii s-a constituit un grup de lucru ce urma să elaboreze normele de aplicare ale acestui plan. Cu o lună înainte ca planul adoptat şi promulgat să intre în vigoare, "specialistul" Rafila s-a trezit că vrea să facă încă un plan, planul său personal.

Aşa merg lucrurile în România - un politruc poate, când are chef, să îşi bată joc de pacienţi şi să se şteargă pe picioare cu un proiect adoptat de Parlamentul României.

De la tribuna Parlamentului, solicit public ministrului sănătăţii, Alexandru Rafila, să înceteze să îşi mai bată joc de bolnavii de cancer din România.

De asemenea, stimaţi colegi, cred că este momentul ca Parlamentul României să se aplece asupra acestui subiect şi, prin pârghiile legale pe care le are la dispoziţie, să verifice abuzurile actualului ministru al sănătăţii.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Eugen Terente, Grupul USR.

Se pregăteşte domnul Sebastian-Ilie Suciu, Grupul AUR.

Domnul Eugen Terente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acum câteva luni, declaram de la această tribună cum în Tulcea, mai exact în comuna Smârdan, o societate care trebuia să ardă cadavrele animalelor a preferat să le îngroape, ceea ce reprezintă un dezastru ecologic şi în continuare. Chiar dacă pentru fapta respectivă s-au deschis două dosare penale pentru infracţiuni de mediu, societatea respectivă îşi continuă activitatea, deşi autorizaţia de mediu este anulată.

Astăzi doresc să semnalez un caz care este cel puţin la fel de revoltător.

Tot în localitatea Smârdan, din judeţul Tulcea, primarul PSD Vasile Petrică, proaspăt scăpat de CCR într-un dosar de contrabandă de ţigări, îi agresează şi îi sechestrează inclusiv pe cei de la Garda de Mediu Tulcea.

Ce s-a întâmplat acolo mai exact?

Comisarii Gărzii de Mediu Tulcea au fost sesizaţi cu privire la posibile incendieri de deşeuri pe raza localităţii Smârdan, mai exact la societatea fiului primarului, Vasile Petrică Mărculescu, VITAGRO SRL.

Ajunşi acolo, primarul localităţii a închis porţile societăţii şi l-a lovit cu pumnul în faţă pe şeful Gărzii de Mediu Tulcea, adresându-le injurii şi ameninţări tuturor celor prezenţi.

În cazul în care nu realizaţi gravitatea acestor fapte, voi încerca să vă explic cum se pare că funcţionează lucrurile în Tulcea.

Fiind om de bază al partidului PSD, partid care a dus corupţia la rang de artă, Vasile Petrică, primarul PSD al comunei Smârdan, nu concepe ca cineva de la Garda de Mediu Tulcea să aibă curajul să vină în control la societatea fiului său.

Cu o atitudine demnă de filmele cu mafioţi acesta agresează, sechestrează şi chiar îl loveşte în faţă pe şeful Gărzii de Mediu Tulcea.

Astfel de oameni nu au ce căuta în libertate şi, mai mult, nu au ce căuta în funcţia de primar.

Vă mulţumesc.

Terente Eugen, deputat al USR de Tulcea.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu, Grupul AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa, neafiliaţi.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Ministrul Rafila sabotează medicina românească".

Stimaţi colegi,

Nemărginite sunt mândria, trufia şi setea de putere ale domnului Rafila, care, odată ajuns ministru al sănătăţii, a uitat de omenie, etică şi deontologie profesională.

Probabil veţi considera că aceste afirmaţii sunt prea patetice pentru a fi adevărate dar, credeţi-mă, că fiecare calitate mai sus menţionată va sări în ochi la o analiză mai îndeaproape a activităţii domniei-sale.

Cu ce epitete merită decorat acest om care întârzie deliberat Planul Naţional de Combatere al Cancerului? Iar cancerul este a doua cauză de deces în România, prima fiind cea a bolilor cardiovasculare.

De ce tărăgănează Rafila implementarea acestui plan? Pentru că dumnealui este preocupat mai mult de propria sa imagine, dovada fiind uşurinţa cu care a anulat munca titanică a colegilor săi depusă la alcătuirea acestuia, iar drept recompensă îi numeşte "habarnişti" şi "amatori".

Planul conceput de domnul Patriciu Achimaş-Cadariu este cel mai adecvat şi realist plan pe care l-a avut medicina românească din ultimii 30 de ani. Este conceput pornind de la vasta experienţă clinică a domnului Achimaş şi cuprinde nevoile reale ale oncologiei româneşti culese de la medici şi spitale din Romania.

Şi toate acestea vi le spun ca vicepreşedinte al Comisiei pentru sănătate, şi nu în ultimul rând, în calitate de medic.

Vă mulţumesc.

Sebastian Suciu, Circumscripţia nr. 34 Sibiu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Focşa.

Se pregăteşte domnul deputat Toda.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Soluţii pentru creşterea salariilor profesorilor".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Greva profesorilor este îndreptăţită, iar toate pseudodiscursurile politicienilor din Coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR nu fac decât să ne arate ceea ce ştim deja: că ipocrizia politică a atins absolutul!

Guvernul, condus încă de plagiatorul care are cumul de pensie specială cu salariul, sfidând cu nonşalanţă milioane de români care abia îşi duc traiul de pe o zi pe alta, generalul Ciucă, susţine că nu are bani. Punct de vedere straniu, dacă ne gândim că până acum au fost bani pentru măririle de pensii speciale ale magistraţilor şi parlamentarilor, pentru creşterile salariale fabuloase alocate primarilor, primăriilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, pentru miile de sinecuri inventate în aparatul de stat, unde banii noştri lucrează pentru amante, rudenii şi fel de fel de obligaţii de partid pe care le au politicienii de mucava din teritoriul României.

Cei 500 de lei cu care vor rămâne cadrele didactice, după aplicarea ordonanţei de urgenţă, sunt praf în ochi! Iar asta o ştie toată lumea!

Dar, stimaţi colegi, haideţi să vedem ce cheltuieli ar putea tăia Guvernul pentru a majora salariile profesorilor!

Un prim rând de soluţii imediate ar fi: tăierea pensiilor speciale, interdicţia cumulului pensiei cu salariul, tăierea primelor acordate nejustificat de către companiile de stat, chiar şi atunci când au pierderi - avem exemple destule prin agenţiile guvernamentale, cu zeci de mii de euro - desfiinţarea tuturor comitetelor şi agenţiilor ale căror membri au salarii de mii de euro, reducerea armatelor de şoferi şi a parcurilor auto ale ministerelor, instituţiilor şi companiilor de stat, eliminarea excepţiilor fiscale, reducerea sau tăierea subvenţiilor de zeci de milioane de euro date partidelor, care ajung să bage aceşti bani în presă.

Prin urmare, soluţii sunt, dacă există şi voinţă politică, în schimb asta nu vedem!

De 30 de ani, educaţia, în România, a fost subminată, viitorul copiilor noştri ajungând să fie decis de absolvenţi târzii de facultăţi anonime, de plagiatori şi de oameni care dispreţuiesc total învăţământul, pentru că ei înşişi nu au fost în stare să facă nimic serios în viaţa lor.

Susţin cu toată tăria revendicările cadrelor didactice din România şi cer, pe această cale, demisia doamnei ministru Ligia Deca!

Vă mulţumesc.

Dumitru Viorel-Focşa, deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 14 Constanţa, secretar general al UNR.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Toda.

Se pregăteşte domnul deputat Teniţă.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Emilia-Romagna, una dintre cele mai bogate regiuni ale Italiei, a fost lovită de inundaţii ucigaşe cum nu s-au mai văzut. Efectele schimbărilor climatice au adus aici pierderi de vieţi omeneşti şi prejudicii de câteva miliarde de euro.

În această primăvară, Spania s-a confruntat cu cele mai mari temperaturi înregistrate până acum.

Încă de anul trecut, seceta face ravagii în toată Europa.

Evident, România nu a fost nici ea ocolită de manifestările climatice anormale. Seceta prelungită din majoritatea regiunilor, ploile în exces din altele, iernile fără zăpadă şi verile mohorâte, toate sunt consecinţe ale schimbărilor climatice.

Aş putea să vorbesc multe minute de acum încolo despre cum s-a modificat clima peste tot. Dar important este să înţelegem că nu mai putem asista pasivi la dezastrul de proporţii globale care îşi face simţită prezenţa zi de zi.

Fiecare stat trebuie să ia măsurile necesare pentru ca efectele cele mai grave ale fenomenului care pune la încercare viaţa tuturor să nu se producă. Uniunea Europeană este în avangarda luptei pentru schimbările climatice. Însă şi noi, românii, trebuie să ne pregătim de ceea ce va urma. Trebuie să refacem rapid sistemele de irigaţii şi să combatem deşertificarea. Trebuie să luăm măsuri pentru reducerea risipei de apă. Trebuie să investim în energii verzi. Trebuie să fim conştienţi, fiecare dintre noi, că nu mai putem risipi resursele şi distruge mediul înconjurător.

Din păcate, deşi nu avem o strategie energetică naţională, avem cel puţin un partid parlamentar care contestă acest fenomen. Problemele ecologice sunt luate în râs şi strategia Uniunii Europene este văzută drept o altă încercare de manipulare a "ocultei mondiale". Avem toate şansele ca fiecare dezastru ce va urma să ne găsească iarăşi nepregătiţi.

Schimbările climatice sunt aici. Efectele lor le simţim, mai mult sau mai puţin, chiar dacă le negăm. Avem nevoie de măsuri rapide şi trebuie să conştientizăm că fiecare dintre noi putem fi parte a soluţiei sau a problemei. Până la urmă, de această dată, nu suntem responsabili doar pentru noi, ci şi pentru generaţiile care vin.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Cătălin Teniţă, neafiliaţi.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Mulţumesc mult, dragi colegi.

"Wǒ shì táiwān rén!"

"Góa sī Tâi-oân lâng!"

Aceste două fraze, rostite astăzi pentru prima dată în Parlamentul României, înseamnă "Eu sunt taiwanez!", în Mandarină şi în Hokkien, două dintre limbile vorbite în Taiwan.

Prin aceste cuvinte, cetăţenii acestei ţări îşi afirmă identitatea, o identitate pe care au dreptul de a o avea şi de a o exprima liber.

Identitatea este cheia unei societăţi libere şi diverse, în care fiecare individ are dreptul de a-şi exprima cultura, valorile şi aspiraţiile. În Taiwan, această identitate este înfloritoare, alimentată de o istorie bogată şi de un popor dedicat valorilor democraţiei, libertăţii şi respectului pentru drepturile omului.

Să nu uităm că, la fel ca în cazul oricărui popor liber, identitatea taiwaneză nu este definită de conflictele politice sau de liniile de demarcaţie pe hartă, ci de oamenii care îşi numesc această insulă cămin, oameni care, în pofida presiunilor şi provocărilor, continuă să lupte pentru democraţie, drepturi civile şi libertate.

De aceea, acum două săptămâni am avut onoarea deosebită de a reprezenta România la întâlnirea inaugurală a Clubului Formosa, o adunare de peste 30 de parlamentari şi europarlamentari care doresc să sprijine Taiwanul.

Ca membru al Grupului de prietenie România-Taiwan, am fost martorul unei întâlniri istorice care a reafirmat importanţa păcii şi stabilităţii în Strâmtoarea Taiwan, o zonă de o importanţă crucială pentru securitatea şi prosperitatea la nivel mondial.

În acest forum am transmis un mesaj clar şi puternic: orice dispute existente între cele două părţi ale Strâmtorii Taiwan trebuie abordate prin mijloace paşnice şi statu-quo-ul nu ar trebui schimbat unilateral, împotriva voinţei poporului taiwanez. Orice comportament agresiv şi imprudent nu numai că dăunează eforturilor de reconciliere, dar şi escaladează inutil tensiunile în regiune, o acţiune căreia noi ne opunem ferm.

Taiwanul reprezintă un membru indispensabil al comunităţii internaţionale, având multe de oferit într-o serie de domenii. Excluderea continuă a Taiwanului din organizaţiile internaţionale nu este în acord cu interesele globale. Susţinem în mod constant implicarea semnificativă a Taiwanului în întâlniri, mecanisme şi activităţi ale instituţiilor multilaterale, inclusiv, dar nu limitat, la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile, Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală şi Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice.

Taiwanul este un partener-cheie şi un aliat democratic în regiunea Indo-Pacific. Fiecare democraţie, inclusiv Taiwan, are dreptul să dezvolte relaţii cuprinzătoare cu alte ţări pentru a avansa interesele comune ale popoarelor lor şi pentru a promova valorile libertăţii, democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept. Subliniem necesitatea urgentă de a consolida cooperarea noastră, a românilor, cu Taiwanul, cum ar fi prin stabilirea de acorduri de comerţ, de investiţii şi sectoriale, pentru a îmbunătăţi rezilienţa lanţurilor noastre de aprovizionare şi a democraţiilor noastre.

Vă invit, aşadar, să vă alăturaţi acestei cauze, să susţineţi participarea semnificativă a Taiwanului în instituţiile internaţionale şi să recunoaşteţi valoarea sa ca membru al comunităţii internaţionale. Este timpul să ne consolidăm cooperarea cu această naţiune democratică, cea mai democratică din Asia, conform indicelor diverselor organizaţii internaţionale, să stabilim acorduri de comerţ, de investiţii şi sectoriale şi să îmbunătăţim rezilienţa lanţurilor noastre de aprovizionare şi a democraţiilor noastre.

În încheiere, vreau să vă asigur că voi continua să stau alături de Taiwan şi să fac tot posibilul pentru mă asigura că democraţia sa este una puternică, să consolidăm legăturile mai strânse între ţările noastre, precum şi la nivelul Uniunii Europene, şi să apărăm valorile noastre comune şi ordinea democratică liberală la nivel mondial.

Vă mulţumesc.

Cătălin Teniţă, deputat neafiliat de Bucureşti, membru al Partidului REPER.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Cu rugămintea, pentru declaraţii politice, suntem parlamentari, nu pentru funcţii politice; pentru viitor, pe partea de procedură.

Dau citire colegilor deputaţi care au depus declaraţii în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Virgil Alin Chirilă, Eugen Bejinariu, Ioan Vulpescu, Adrian Alda, Ştefan Muşoiu, Viorica Sandu, Vasilică Toma, Ioan Mang, Marian-Iulian Rasaliu, Daniela Oteşanu, Florin-Claudiu Neaga, Radu-Marcel Tuhuţ, Silviu Nicu Macovei, Daniel-Florin Ghiţă, Cristina-Elena Dinu, Nicu Niţă, Mirela Furtună, Mirela Elena Adomnicăi.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Marian Cruşoveanu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Iulian-Alexandru Muraru, Elena Hărătău, Maria Stoian, Cristina Burciu, Călin-Ioan Bota, George-Cătălin Stângă, Bogdan-Iulian Huţucă, Ştefan-Bucur Stoica.

Grupul parlamentar al USR: Ştefan-Iulian Lőrincz, Filip Havârneanu, Oana-Silvia Ţoiu, Radu Panait.

Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Lilian Scripnic.

Grupul minorităţilor naţionale: Cătălin-Zamfir Manea.

Neafiliaţi: Anamaria Gavrilă, Bogdan-Alexandru Bola, Vasile Nagy.

Lista fiind epuizată, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de azi.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Micii fermieri pot scăpa de sancţiunile APIA chiar dacă nu au respectat regulile"

Practica profesională în acest domeniu, depusă ani la rândul, combinată cu interacţiunea continuă cu fermierii şi problemele lor m-au determinat să le prezint, pe larg, soluţiile legale, salvatoare privind evitarea aplicării sancţiunilor aferente de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Fireşte că nu voi dezvălui vreo stratagemă, pe care ar cunoaşte-o doar specialiştii din acest domeniu, ci posibilităţile şi încadrările lor juridice, necesare evitării măsurilor de constrângere. Oricum, după cum bine mă cunosc majoritatea agricultorilor şi fermierilor arădeni, dezavuez şi descurajez orice tertip prin care s-ar aduce o minimă atingere legilor în vigoare. Însă, aici este vorba de cu totul şi cu totul altceva, respectiv de neliniştea unora dintre proprietarii unor astfel de exploataţii, ajunşi în situaţii limită din cauza unor circumstanţe intempestive care ar putea chiar să determine stoparea investiţiilor lor. Concret, mă refer la cazurile fortuite, cum ar fi forţa majoră şi împrejurările excepţionale.

Potrivit Art. 35 din Hotărârea de Guvern nr. 1571/2023, cu modificările şi completările ulterioare, cazurile de forţă majoră şi circumstanţele excepţionale se notifică în scris către APIA, furnizându-se în acelaşi timp dovezi relevante care atestă apariţia acestor tipuri de situaţii, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare.

Legiuitorul a definit forţa majoră drept acel eveniment imprevizibil şi imposibil de înlăturat, independent de voinţa omului, intervenit după data semnării angajamentului cu APIA, care împiedică executarea lui şi care exonerează de răspundere partea care o invocă.

În conformitate cu prevederile Art. 34 alin. (1) din H.G. nr. 1571/2022, precum şi cu prevederile Art. 3 alin. 1 din Regulamentul (UE) nr. 2116/2021, cu modificările şi completările ulterioare, sunt recunoscute ca fiind cazuri de forţă majoră sau circumstanţe excepţionale situaţiile precum decesul beneficiarului, incapacitatea profesională pe termen lung a acestuia, o catastrofă naturală gravă care afectează puternic exploataţia agricolă, distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor, aflate pe exploataţia agricolă, o epizootie care prejudiciază parţial sau integral şeptelul beneficiarului, respectiv culturile lui sau exproprierea întregii exploataţii agricole ori a unei mari părţi a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii.

Documentele care atestă cazurile de forţă majoră sau circumstanţele excepţionale şi care trebuie depuse de către beneficiar sau succesorul acestuia, la dosarul cererii de plată, sunt copii de pe certificatul de deces, certificatul care confirmă calitatea de moştenitor/certificatul de moştenitor eliberat de notarul public, declaraţia de împuternicire pentru un singur moştenitor, în cazul existenţei mai multor moştenitori, copia de pe certificatul medical de constatare a incapacităţii de muncă pentru incapacitatea profesională de lungă durată a fermierului, copia de pe procesul-verbal de constatare a calamităţii, eliberat de Primărie, sau copia procesului-verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi documentele eliberate de autoritatea competentă pentru epizootii.

În cazul exproprierii unei întregi exploataţii agricole sau a unei mari părţi a ei, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data înaintării cererii, se va face dovada prin decizia de expropriere însoţită de extrasul din anexa la decizie, cât şi prin decizia/dispoziţia/ordinul/hotărârea judecătorească în cazul pierderii dreptului de utilizare, prin constituirea, reconstituirea dreptului de proprietate, urmate de retrocedarea terenurilor agricole, prin acte normative emise de autorităţi competente sau prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive, despre care beneficiarul nu avea cunoştinţă la data depunerii cererii de plată.

În cazul decesului fermierului care a înregistrat cererea de plată, moştenitorul/moştenitorul legal desemnat aduce la cunoştinţa APIA acest aspect, în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii certificatului de deces. Dacă este depăşit acest interval de timp, moştenitorul completează o scrisoare justificativă în care specifică motivele întârzierii depunerii documentului. Însă, dacă moştenitorul nu predă cererea de preluare a exploataţiei agricole, în caz de deces, pentru că nu s-a dezbătut succesiunea, până la emiterea deciziei de plată pe numele decedatului, este continuată procedura succesiunii pentru obţinerea sprijinului din contul decedatului.

Aparent, pentru cei mai puţin familiarizaţi cu sistemul juridic şi cu toate procedurile şi exigenţele solicitate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, acest parcurs poate fi considerat complicat. Vă dau asigurări, dragi fermieri, că nu mai este aşa graţie modificărilor şi simplificărilor legislative operate de către conducerile PSD ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, din ultimii ani. În acest mod, nu veţi pierde nici subvenţiile alocate şi nici foarte mult timp cu toate rezolvările procedurale.

Prin intermediul acestei declaraţii politice îmi exprim speranţa că vin în ajutorul fermierilor de la nivel naţional, care ajung, dincolo de voinţa lor, în situaţia de a intra sub incidenţa sancţiunilor APIA, şi nu doar al celor de acasă de la mine, de la Arad, cu care mă întâlnesc destul de frecvent.

Procesul demarat de PSD, privind profesionalizarea modului în care se iau deciziile în agricultura din România, trebuie completat şi de o mai mare transparenţă şi disponibilitate instituţională generală privind aplicarea tuturor prevederilor legale.

Voi încuraja, în continuare, punerea în aplicare a dispoziţiilor destinate susţinerii tuturor investitorilor în această principală ramură de activitate.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Un pas mai aproape de egalitatea de tratament între cetăţean şi stat"

Săptămâna trecută am obţinut un nou aviz favorabil pentru iniţiativa mea legislativă care instituie o egalitate de tratament între contribuabili şi stat, prin plata din oficiu a dobânzii pentru sumele pe care statul le are de restituit sau de rambursat. Mai mult, acest proiect stabileşte faptul că dobânda trebuie să curgă, către cetăţean, de la data achitării sumelor constatate ca nedatorate, nu din "a 46-a zi de la data înregistrării cererii de restituire", aşa cum este prevăzut acum în Codul fiscal.

Aşa cum era de aşteptat de la un astfel de Guvern, care se opune succesiv tuturor iniţiativelor ce vin în sprijinul românilor, Ministerul Finanţelor a trimis un aviz negativ care este de un penibil ieşit din comun şi în total contrast cu avizele favorabile primite de noi, până acum, de la Consiliul Economic şi Social şi Consiliul Legislativ. Practic, Ministerul Finanţelor spune că nu susţine proiectul Forţa Dreptei pentru că prezintă următoarele dezavantaje: creşterea volumului activităţii de administrare la nivelul ANAF; modificări semnificative în programul informatic utilizat de ANAF pentru activitatea de administrare a creanţelor fiscale.

Adică nu le facem viaţa mai uşoară contribuabililor pe care îi păgubim şi nu facem ce este corect, pentru că nu vrem să dăm mai mult de muncă angajaţilor ANAF, şi nici nu vrem să facem un sistem informatic serios. Îl menţinem în subdezvoltare pe cel actual, aşa-i? O altă menţiune, pe care trebuie să o fac, este legată de votul din comisie. Ştiam că în discuţiile dintre PSD şi PNL stabiliseră să avizeze negativ proiectul, însă după ce colegul meu, Alexandru Kocsis, a prezentat argumentele noastre şi a spulberat avizul penibil dat de Ministerului Finanţelor, cred că le-a fost jenă să mai voteze împotrivă. Astfel s-a ajuns la situaţia ca PSD, PNL, AUR şi UDMR să voteze toţi pentru. A două surpriză, neplăcută de data asta, a fost că cele două abţineri la votul pe proiect au venit din partea "colegilor" de la USR, partid de opoziţie cu care ar trebui să construim alternativa politică.

Ce pot să spun? E un început pentru toate. Sper că a fost doar o scăpare, o neînţelegere de moment, iar data viitoare vor da dovadă de mai multă prezenţă de spirit. Proiectul îşi va continua mai departe parcursul legislativ. Nu ne facem speranţe că majoritatea toxică PNL-PSD va da un vot favorabil pentru a deveni lege, dar noi vom face tot ceea ce depinde de noi.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Trei milioane de facturi plătite prin intermediul cardului de energie"

Măsurile pentru ajutorarea familiilor vulnerabile, adoptate de Guvernul condus de PNL şi implementate de ministrul liberal al Fondurilor şi Investiţiilor Europene, Marcel Boloş, încep să facă diferenţe sesizabile în vieţile românilor aflaţi în situaţii dificile.

Conform datelor care au parvenit ministerului, în perioada 20 februarie - 25 mai 2023 au fost efectuate 3 milioane de plăţi prin intermediul cardului de energie, valoarea totală a sumelor achitate ajungând la 678 milioane lei. Dintre acestea, 145.000 de plăţi, în valoare de peste 30 milioane de lei, au fost făcute prin intermediul platformei online, iar pentru lemne de foc cardurile de energie au fost utilizate de peste 92.000 de beneficiari. Suma achitată, în numerar, pentru compensarea costului lemnelor de foc este de 62,4 milioane lei.

Până în prezent au fost emise şi distribuite peste 2 milioane de carduri de energie destinate românilor vulnerabili şi au fost soluţionate 17.700 anchete sociale, pentru care sunt emise şi distribuite carduri, totalizându-se astfel peste 4 milioane de persoane care beneficiază de carduri de energie, bugetul total al programului fiind de 2,8 miliarde de lei.

Reamintesc că ajutorul acordat persoanelor vulnerabile pentru compensarea preţurilor la energie este în valoare nominală de 1.400 lei, poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 pentru plata facturilor la servicii şi produse, precum: energie electrică, energie termică furnizată în regim centralizat, gaze, butelie, butan, lemn de foc, rumeguş, cărbune, păcură, peleţi, brichete, combustibili lichizi sau solizi şi orice alte materiale de încălzire care pot fi utilizate la încălzirea locuinţelor. De asemenea, el este acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranşe, astfel: 700 lei/semestru se acordă începând cu luna februarie 2023 şi 700 lei/semestru se acordă începând cu luna septembrie 2023.

Prin astfel de măsuri şi ajutoare, Partidul Naţional Liberal îşi doreşte să atenueze impactul crizelor succesive asupra celor mai vulnerabile categorii de români. Ele nu reprezintă măsuri pe termen lung, fiind nevoie de elaborarea unei strategii de ţară care să conducă structural către realizarea de venituri mai mari de către toţi românii, dar este o soluţie pe termen scurt, pentru a putea trece cât mai uşor peste perioada grea pe care o traversăm.

Angajamentul Partidului Naţional Liberal la guvernare este de a veni în sprijinul oamenilor ori de câte ori este nevoie.

Domnul Călin-Ioan Bota:

"Ministrul Adrian Câciu trebuie să plece din fruntea finanţelor româneşti"

Ministrul finanţelor, Adrian Câciu, este principalul responsabil pentru deficitul bugetar de 27,35 de miliarde de lei, înregistrat după primele patru luni ale anului, deoarece, din dorinţa de a da bine în faţa şefilor de la PSD, a supraestimat veniturile şi a subestimat cheltuielile pentru bugetul pe 2023.

Desigur, totul s-a făcut fără consultarea specialiştilor, a celor care ştiu cum se construiesc bugetele şi cum pot fi colectaţi mai bine banii la buget.

Datele oficiale arată că, în primele cinci luni din 2023, ANAF a încasat 148 de miliarde lei, cu 9,4 miliarde lei mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2022. Creşterea încasărilor s-a realizat cu un efort substanţial din partea ANAF şi a preşedintelui acestei instituţii, Lucian Heiuş, un profesionist care a obţinut rezultate foarte bune în combaterea evaziunii fiscale.

Şi tot cifrele spun că, în primele cinci luni din acest an, diferenţa dintre sumele care trebuiau colectate şi cele încasate efectiv este de aproape 9 miliarde de lei, din care cea mai mare parte, aproape 8,5 miliarde de lei, provine de la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, condusă de Ionuţ Mişa, un specialist din PSD, garantat de Liviu Dragnea şi Radu Mazăre.

Prin urmare, măcar în ceasul al 12-lea, PSD trebuie să dezbrace haina ipocriziei politice, să îşi asume responsabilitatea pentru situaţia dezastruoasă de la Ministerul Finanţelor şi să îi retragă la vatra partidului pe "marii specialişti" Adrian Câciu şi Ionuţ Mişa.

În momente dificile, de criză, la conducerea Ministerului Finanţelor trebuie să fie numiţi specialişti, oameni care pot construi cu responsabilitate un buget şi pot asigura colectarea eficientă a banilor, oameni care asigură stabilitate şi predictibilitate.

PSD a eşuat in fruntea Ministerului Finanţelor, iar ministrul Adrian Câciu trebuie să îşi asume responsabilitatea şi să plece din fruntea finanţelor româneşti.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Sistemul de educaţie din România are nevoie, pe lângă majorările salariale în rândul dascălilor şi personalului auxiliar, şi de creşterea calităţii actului de învăţământ"

România se confruntă cu cea mai amplă grevă din sistemul de învăţământ. Din capul locului voi spune că, în principiu, revendicările cadrelor didactice sunt justificate şi salut decizia Guvernului de a veni cu o ofertă concretă şi generoasă, dacă ne gândim la contextul economic actual şi la dificultăţile economice prin care trece ţara noastră, la fel ca multe alte state europene.

Sindicatele din învăţământ au dreptate când afirmă că educaţia reprezintă viitorul ţării şi că viitorul nostru va depinde foarte multe de resursele financiare pe care Guvernul le investeşte astăzi în acest sector. Este însă numai jumătate din adevăr.

Simpla creştere a cheltuielilor din Educaţie nu va garanta că vom avea generaţii mai bine pregătite şi că, pe fond, România va avea un viitor mai bun.

Cred că mai este un element, cel puţin la fel de important, care a lipsit din discursul sindicatelor şi care ar trebui poate să fie pus pe masa negocierilor dintre Guvern şi profesori.

Cred că, dincolo de bani, dincolo de salarii, trebuie să vorbim şi despre calitatea actului de învăţământ. Am cunoscut cadre didactice deosebite, care mie, personal, mi-au marcat destinul într-un mod pozitiv. Oameni dedicaţi profesiei, oameni care mi-au deschis orizontul şi cărora le datorez tot respectul meu. Cred că fiecare dintre dumneavoastră aveţi în experienţa proprie sau în experienţa copiilor sau nepoţilor dumneavoastră astfel de exemple de dascăli dedicaţi, demni de toată lauda. Pentru astfel de profesori se justifică întru-totul majorările salariale solicitate de liderii sindicali. Chiar mai mult aş spune, pentru că, într-adevăr, aceşti oameni formează în mod pozitiv generaţii întregi de elevi.

Dar, în acelaşi timp, cred că avem cu toţii exemple de cadre didactice care nu îşi respectă meseria, care au performanţe scăzute şi care nu îşi dau interesul pentru elevii lor.

Nu sunt eu în măsură să judec actul educaţional, nu sunt un specialist în pedagogie şi mărturisesc că nu cunosc în detaliu toate procedurile aplicabile personalului didactic din sistemul de învăţământ din România.

Ceea ce vreau însă să subliniez aici e că aceste fonduri care trebuie investite, fără îndoială, în Educaţie nu trebuie să fie distribuite otova, în mod egal, între toate cadrele didactice, fără niciun fel de criteriu de calitate. Nu văd de ce un profesor slab, care nu îşi dă interesul la clasă, ar trebui să primească un salariul la fel de mare ca unul dedicat profesiei şi care obţine rezultate foarte bune. Performanţa trebuie stimulată, iar contraperformanţa trebuie sancţionată.

Deci, dacă vorbim de majorări de salarii, atunci mă gândesc că ar trebui să punem în discuţie şi calitatea actului de învăţământ. Să se acorde majorări, cât de mari se poate în acest context economic, însă cred că ele trebuie diferenţiate în funcţie de calitatea actului de învăţământ.

Nu s-a discutat prea mult de astfel de criterii de calitate atunci când s-au dezbătut Legile educaţiei. Dar cred că niciodată nu e prea târziu dacă vrei să faci ceva bun. Se spune că toate crizele au şi ceva bun în ele, în sensul că te forţează să rezolvi multe lucruri rămase nerezolvate de multă vreme. Şi, de aceea, susţin că, dacă profesorii continuă greva şi solicită majorări mai mari decât cele propuse de Guvern, ar fi poate potrivit să punem în discuţie şi criteriile de calitate care să conducă în mod real la îmbunătăţirea sistemului nostru de învăţământ.

Şi atunci, da, sunt de acord ca profesorii care depăşesc un anumit nivel de performanţă să primească exact atât cât cer sindicatele. Şi poate chiar mai mult în cazul celor care sunt cu adevărat foarte buni.

Doamna Cristina Burciu:

"Comisia Europeană a răspuns pozitiv demersurilor PNL privind alocarea sprijinului financiar destinat fermierilor români"

În urma intervenţiilor succesive şi ferme ale Guvernului Ciucă, Comisia Europeană va acorda un nou pachet de sprijin financiar fermierilor din România şi celorlalte ţări afectate de preţul scăzut al cerealelor importate din Ucraina. Din valoarea totală a acestui program de susţinere, de 100 milioane euro, ţara noastră va beneficia de suma de 29,7 milioane euro, în vederea despăgubirii agricultorilor care au suferit pierderi considerabile din cauza afluxului de grâne ieftine din ţara vecină.

Cu toate că acordarea acestui pachet de sprijin este condiţionată de suspendarea de către Ungaria a măsurii unilaterale care vizează grânele ucrainene, România urmează să primească banii pentru fermieri din partea Comisiei Europene, suma urmând să fie suplimentată din bugetul de stat, astfel încât să se poată acoperi o parte a pagubelor înregistrate de românii care au rămas cu cerealele în stoc, fără posibilitatea de a le comercializa.

Până acum, producătorii noştri de cereale au intrat deja în posesia unui sprijin în valoare de 20,1 milioane de euro, jumătate din partea Comisiei Europene şi jumătate din bugetul naţional.

La acest demers au contribuit şi parlamentarii europeni ai PNL, care s-au implicat activ în sprijinirea fermierilor români, prin convingerea forului european de a debloca sumele necesare agricultorilor români din rezerva de criză a Uniunii Europene, un fapt care se petrece foarte rar şi doar în situaţii deosebite.

În acelaşi context, pentru a soluţiona criza apărută pe fondul permisivităţii exporturilor, Comisia Europeană a prelungit până la 15 septembrie restricţiile pentru importurile de cereale, respectiv grâu, porumb, rapiţă şi floarea-soarelui din Ucraina. Această hotărâre este adresată ţărilor care au avut cel mai mult de suferit: România, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia.

În consecinţă, punerea în liberă circulaţie sau plasarea sub regim de antrepozit vamal, de zonă liberă sau de perfecţionare activă a cerealelor ucrainene, va fi posibilă doar în celelalte ţări membre ale Uniunii Europene, cu excepţia celor cinci menţionate.

Consider că instituţia europeană responsabilă cu soluţionarea acestei crize de proporţii a procedat corect, din punct de vedere al interzicerii importurilor cerealelor din Ucraina, ţinând cont de daunele imense produse producătorilor agricoli din ţările apropiate. Doar fermierii români au înregistrat pierderi de aproximativ 200 de milioane de euro, sumă care trebuie să fie decontată de Comisia Europeană, astfel încât agricultorii să îşi poată continua activitatea şi să nu intre în incapacitate de plată.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Pachetul legislativ iniţiat de PSD pentru susţinerea familiilor şi creşterea natalităţii"

Responsabilii guvernamentali ai PSD se află în faza de finalizare a pachetului legislativ pentru susţinerea familiilor şi creşterea natalităţii, transpus într-o serie de stimulente financiare menite să rezolve criza demografică traversată de România în această perioadă.

Acest program, aflat pe masa de lucru a Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, în colaborare cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prevede adoptarea a zece măsuri consistente pentru îmbunătăţirea vieţii tinerelor familii, precum şi încurajarea acestora să devină părinţi.

O primă hotărâre se referă la reducerea la 5% a TVA la produsele pentru copii, aplicabilitatea acesteia urmând să conducă la reducerea exponenţială a preţurilor la laptele special pentru sugari, alimentele pentru sugari şi copii mici (carne, peşte, legume, fructe, condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul, în recipiente de maximum 250 grame), îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte pentru sugari, şerveţele, scutece şi scaune auto pentru micuţi.

Implementarea reducerii TVA destinată copiilor va fi urmărită cu celeritate de către reprezentanţii instituţiilor abilitate ale statului, pentru ca magazinele să nu crească în mod artificial preţurile acestor produse, aşa cum s-a mai petrecut în cazuri similare, deoarece este important ca proiectul să fie cu adevărat folositor familiilor cu copii.

Un al doilea punct vital al modificărilor legislative, vizate prin acest pachet, este lansarea unui program social de interes naţional în scopul prevenirii afecţiunilor apărute în timpul sarcinii. Denumit "Materna", proiectul se referă la acordarea unui voucher în valoare de 2.500 lei viitoarelor mame, după a zecea săptămână de sarcină. Suma va fi folosită pentru consultaţiile şi analizele necesare în timpul sarcinii, care nu sunt decontate prin sistemul public de asigurări de sănătate.

Programul social de interes naţional de prevenţie "Un copil, un zâmbet" este un alt punct de interes al pachetului legislativ elaborat de ministerul condus de doamna Gabriela Firea, oferind soluţiile adecvate în vederea decontării tratamentelor stomatologice ale copiilor. Ajutorul, în valoare de 1.500 de lei, va fi destinat copiilor cu probleme dentare, care au vârsta cuprinsă între 10 şi 17 ani, şi au recomandări în acest sens de la medicul stomatolog.

Pentru a preveni abandonul şcolar şi părăsirea cursurilor, încă de la vârste fragede, va fi lansat programul social de interes naţional de asigurare a cheltuielilor pentru educaţia timpurie "Educaţie pentru toţi". Acesta prevede acordarea unui stimulent financiar de 1.500 lei lunar familiilor cu venituri de maximum 8.000 de lei lunar, care va putea fi folosit pentru achitarea serviciilor cu educaţia copiilor, grădiniţe, creşe şi afterschool.

Adoptarea pachetului legislativ pentru susţinerea familiilor şi creşterea natalităţii are ca scop diminuarea declinului demografic, fără precedent, în care se află ţara noastră şi oprirea pantei descendente a natalităţii.

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Flota maritimă comercială a României"

Despre dispariţia flotei maritime comerciale s-a mai vorbit în această sală, însă fără rezultate pozitive.

La 1 ianuarie 1989, România se număra printre primele 10 puteri maritime. Ca număr de nave şi capacitate de transport avea peste 300 nave maritime, cu o capacitate de transport de aproape 6.200.000 tdw, fără a socoti flota de pescuit oceanic, cu mai mult de 100 de nave. Existau nave cargo, bulker, multifuncţionale, containere, ro-ro, feribot, tancuri petroliere, de pescuit oceanic, transport refrigerat. Acestea erau prezente în toate porturile majore ale planetei, transportând 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, diverse produse dinspre şi spre România.

Astăzi, pavilionul maritim românesc mai este arborat de doar două nave, feriboturile gemene Mangalia şi Eforie. Ele reprezintă ultimele vestigii din ceea ce a fost mândra flotă maritimă comercială a României, iar atunci când ele vor coborî pavilioanele, vom spune adio unei istorii navale de secole.

Crearea unei flote maritime comerciale sub pavilion românesc poate readuce România în rândul ţărilor cu importanţă maritimă mondială, poate aduce venituri la bugetul de stat, poate crea locuri de muncă pe mare şi la uscat, renaşterea şi dezvoltarea unor activităţi pe orizontală: reparaţii, întreţinere, aprovizionare, manevrare portuară, alte avantaje economice. Nu trebuie omis rolul militar pe care îl au aceste nave în caz de război.

Ţara noastră deţine instituţii de învăţământ superior, licee şi şcoli vocaţionale, Centrul pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale, toate recunoscute pe plan internaţional pentru profesionalismul lor, dar navigatorii români lucrează pe nave cu pavilion străin, într-o formă de mercenariat civil, de cele mai multe ori fără o minimă protecţie socială.

Între timp, guvernele s-au tot schimbat, iar proiectul reînfiinţării flotei maritime comerciale româneşti a fost amânat.

La urma urmei, este nu doar o problemă de lipsă de voinţă politică, este vorba şi de orgoliu. Suntem singura ţară cu ieşire la mare care nu are o flotă comercială proprie.

Luxemburg are 150 de nave, Moldova - 147 de nave, Liechtenstein - 20 de nave, Elveţia - 14 nave, Ungaria - o navă, Austria - o navă!

În momentul de faţă, pentru guvernanţii români subiectul flotă maritimă comercială nu mai există!

Va mai avea vreodată România o flotă maritimă comercială?

Stimaţi colegi, dumneavoastră sunteţi decidenţii!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL, filiala Alba - exemplu de administraţie publică"

Partidul Naţional Liberal, filiala Alba, s-a evidenţiat, de-a lungul timpului, ca una dintre cele mai serioase, eficiente şi profesioniste filiale ale Partidului Naţional Liberal, în special în ceea ce priveşte administraţia publică locală.

Prin profesionalismul nostru am construit modele de bune practici pentru toată ţara, pentru toţi administratorii, indiferent de culoarea politică pe care o au. PNL Alba este un mare susţinător al antreprenoriatului şi mediului de afaceri, fiind preocupat de pregătirea forţei de muncă bine calificate.

Încă din anul 2012, când se prefigura o mare criză a forţei de muncă, Consiliul Judeţean Alba a înfiinţat, în parteneriat cu operatorii economici, învăţământul dual profesional, Şcoala profesională germană de la Alba Iulia. Acest lucru a generat o creştere exponenţială a învăţământului profesional şi tehnologic, în special la Sebeş, Cugir, Blaj şi Alba Iulia.

În toate aceste unităţi, Alba a generat peste 15.000 de meseriaşi noi, în ultimii 10 ani, ceruţi pe piaţa muncii. Acum, sub guvernarea liberală, Alba are şansa înfiinţării unui campus dedicat învăţământului dual la Alba Iulia, finanţat prin fonduri din PNRR. Acesta a fost declarat eligibil şi purtăm deja discuţii pentru a fi finanţat.

În noua lege a învăţământului preuniversitar, pe care Parlamentul tocmai a votat-o, PNL a susţinut şi a votat ca elevii din învăţământul profesional dual să poată lucra cu jumătate de normă la angajator, începând de la vârsta de 16 ani. Adică să facă muncă practică cât se poate de mult şi să fie plătiţi pentru asta. Totodată, sunt prevăzute noi facilitaţi fiscale pentru elevi şi operatori.

Acestea sunt doar câteva exemple din ceea ce am reuşit să facem la Alba, exemple pe care suntem mândri să le fi exportat la nivel de ţară, în beneficiul tuturor românilor. Noi, cei de la PNL Alba, am susţinut firme puternice cu capital românesc şi străin, din industria construcţiilor şi automobile, pentru ca acestea să poată obţine sprijin din partea Guvernului român pentru înfiinţarea de noi fabrici, ultimul exemplu concret fiind cel de la Sebeş.

PNL Alba a fost alături de mediul de afaceri, greu afectat de criza energetică, ajutând agenţii economici să aibă acces la piaţa de gaze şi electricitate, evitându-se astfel trimiterea în şomaj a celor care muncesc în Alba.

Mai este mult de muncă, dar vă pot asigura că PNL Alba nu a obosit şi nici nu va obosi să lucreze în interesul cetăţenilor!

Doamna Elena Hărătău:

"Recunoştinţă şi preţuire învăţătorilor"

Ziua învăţătorului are o semnificaţie specială pentru învăţământul românesc, fiind aniversaţi îndrumătorii copiilor în procesul complex al educaţiei şi formării. Pentru fiecare dintre cei mici, care au păşit pentru prima dată pe porţile şcolii, după ce s-au despărţit cu greutate de jucării pentru a le înlocui cu manualele şcolare, prima întâlnire cu doamna învăţătoare sau domnul învăţător va rămâne de neuitat.

Ziua învăţătorului trebuie să fie importantă şi pentru autorităţi, de la cele locale, îndreptăţite şi obligate să asigure toate condiţiile optime pentru buna desfăşurare a actului de învăţământ, la responsabilii din Ministerul Educaţiei şi, nu în ultimul rând, la parlamentari, care au datoria de onoare de a se implica activ în susţinerea dezvoltării învăţământului şi, implicit, a dezvoltării armonioase a copiilor noştri.

În opinia mea, este nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor din şcolile româneşti şi, de asemenea, să iniţiem strategii coerente referitoare la rezolvarea problemelor sistemului educaţional. Mă refer îndeosebi la elevii proveniţi din familii cu venituri reduse, a căror posibilităţi de a frecventa şcoala sunt mici, dar şi la cei aflaţi la distanţe mari de unităţile de învăţământ.

"Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat", spunea marele Mihai Eminescu despre procesul de învăţământ. Pornind de la această perspectivă, este îmbucurătoare preocuparea Guvernului Ciucă de a asigura condiţiile necesare unei educaţii de calitate învăţătorilor, respectiv celor ce au misiunea de a asigura continuitatea naţiunii noastre.

Îmi exprim încrederea că vom găsi resursele financiare necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei generale a educaţiei naţionale, inclusiv prin accesarea de fonduri europene pentru modernizarea şcolilor şi creşterea gradului de participare a elevilor la procesul educaţional.

Profesorii, educatorii şi învăţătorii din România sunt aidoma apostolilor, fiind demni de respectul şi recunoştinţa noastră, a tuturor.

Numiţi cândva "Cei bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi iubiri de moşie!", învăţătorii sunt, de cele mai multe ori, primii părinţi ai copiilor, iar pentru acest fapt le mulţumesc din suflet şi îi asigur de toată preţuirea mea!

Cu ocazia Zilei Învăţătorului, urez tuturor dascălilor din judeţul Bacău şi din toată ţara un sincer la mulţi ani, cu sănătate, putere de muncă şi inspiraţie în nobila lor misiune de a-i îndrepta pe copiii noştri pe drumul cunoaşterii!

Domnul Lilian Scripnic:

După trei decenii de mascaradă politică, românii conştientizează că singura cale spre o viaţă decentă este calea patriotismului şi favorizarea propriei naţiuni!

Vineri, 2 iunie 2023, s-a consemnat un eveniment cu totul special şi rar întâlnit în provincie. Oraşul Galaţi a fost gazda unei conferinţe dedicată naţiunii române. Titlul conferinţei a fost "Naţiunea şi naţionalismul în era globalizării". Evenimentul a fost special prin prisma numărului de participanţi. Peste 500 de suflete au umplut sala de spectacole a Teatrului Muzical Nae Leonard din Galaţi, multe dintre aceste persoane fiind obligate de lipsa locurilor libere să urmărească din picioare alocuţiunile preşedintelui AUR, domnul George Simion, a europarlamentarului Cristian Terheş şi a preşedintelui CNC AUR, domnul Claudiu Târziu.

O emulaţie neaşteptată s-a creat în jurul acestui eveniment - dorinţa de a opri falimentul României, dorinţa de a renaşte, de a fi din nou mândri de tot ce este românesc, dorinţa de a proteja românismul, glia, istoria, specificul naţional, tradiţia, limba şi dorinţa de a ne proteja graniţele. Toate acestea fac ca românii să răspundă cu un entuziasm debordant la apelurile patriotice ale mişcării naţionale AUR.

Până nu demult, evenimentele politice erau evitate de oamenii simpli, sătui de prea multă demagogie, sătui de parvenitismul şi perversitatea unei clase politice care se apleacă spre nevoile cetăţenilor doar în perioada alegerilor. Iată că Alianţa pentru Unirea Românilor reuşeşte să suscite interes şi să capteze atenţia câtor mai mulţi români chiar şi în afara perioadelor de campanie electorală. AUR reuşeşte să adune sute şi mii de oameni la un loc, fără a le oferi mici, bere sau bani, aşa cum ne-au obişnuit partidele pe nedrept numite ca fiind "consacrate".

Aşadar, suntem martori la semnele unei treziri naţionale, semne care ne arată că românii sunt din ce în ce mai conştienţi de starea naţiunii şi din ce în ce mai pregătiţi să se implice pentru a oferi dăinuire patriei noastre dragi.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Interesul crescut al tinerilor faţă de UE trebuie privit cu maximă seriozitate!"

Ultimul Eurobarometru publicat în această săptămână de Parlamentul European pare a aduce o serie de veşti îmbucurătoare în ceea ce priveşte interesul cetăţenilor europeni faţă de viitorul Uniunii. Spre exemplu, interesul tinerilor pentru viitoarele alegeri europarlamentare a crescut cu 6 puncte procentuale, de la 43%, în anul 2018, la 49%, în anul 2023; 42% dintre respondenţii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani afirmă că este foarte important pentru ei să voteze în alegerile europene de anul viitor.

Tendinţa este să interpretăm aceste date în sensul în care ne dorim o implicare mai mare a tinerilor în politică şi de a-i convinge să participe la viaţa politică a "cetăţii". Totuşi, dorinţa de-i implica pe tineri în administrarea propriului viitor în societate ne poate induce în eroare, aşa numita eroare de confirmare sau, mai pe româneşte, să vedem doar ceea ce ne dorim să vedem!

Spuneam mai devreme că se înregistrează o creştere a interesului tinerilor faţă de alegerile europene până la nivelul de 49%; în acelaşi timp, media celorlalte categorii de vârstă este de 56% interes. Deci, tinerii sunt în continuare cel mai puţin interesaţi de administrarea UE. Mai departe, 42% dintre tineri spun că e important să voteze; din nou, sunt semnificativ sub media europeană de 48%.

În realitate, putem considera că interesul tinerilor faţă de alegerile europene ar putea fi şi o formă de revoltă faţă de actualul sistem administrativ al Uniunii. Argumentele pentru o astfel de poziţie sunt multiple şi complexe. Spre exemplu, rezultatele ultimului Eurobarometru arată că dorinţa tinerilor de a schimba lucrurile (33%) este clar mai mare ca media europeană (29%).

O explicaţie mai profundă are legătură cu perspectiva viitorului pentru tinerii europeni. Se ştie că şomajul în rândul tinerilor din UE este o problemă reală, care conduce la consecinţe economice, sociale şi chiar juridice (infracţionale). Dacă rata şomajului general în UE este de aproximativ 7%, şomajul în rândul tinerilor este dublu (16.6%)! Să nu uităm că, potrivit datelor Eurostat, în 2021, în Uniunea Europeană existau 3 milioane de tineri şomeri (cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani). Însă aici vorbim doar despre medii, dar diferenţele între ţări sunt uluitoare: În România, rata şomajului în rândul tinerilor a fost 21% în anul 2021, însă cele mai ridicate niveluri erau înregistrate în Grecia (35,5%), Spania (34,8%) şi Italia (29.7%).

Mai aproape de "firul ierbii" observăm disparităţi uriaşe între diferite regiuni ale aceleiaşi ţări. Spre exemplu, rata şomajului în rândul tinerilor în Craiova a fost de 5,2 ori mai mare decât în Braşov; şomajul în rândul tinerilor a fost, în România, în 2021, pe regiuni metropolitane, după cum urmează: Bucureşti - 15,7%, Cluj-Napoca - 7,3%, Timişoara - 7,4%, Craiova - 38,1%, Constanţa - 24,0%, Iaşi - 21,6%, Galaţi - 23,8%, Braşov - 7,3%, Ploieşti- 12%. Acestea sunt însă doar câteva centre urbane, în realitate, disparităţile sunt mult mai mari, şi nu doar la noi în ţară!

Nu doar şomajul îi face pe tinerii europeni să devină interesaţi de modul de administrare al Uniunii, ci şi lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (40% importanţă pentru tineri, faţă de 38% toţi respondenţii). Acesta este un indicator al revoltei surde a tinerilor faţă de situaţia actuală a lucrurilor, mai ales dacă luăm în considerare şi faptul că pentru tinerii europeni libertatea de gândire şi exprimare (32%) este la fel de importantă ca democraţia (32%).

Dacă luăm în considerare aceste date drept semnale ale unei tensiuni sociale în rândul tinerilor europeni în direcţia dorinţei de schimbare semnificativă a actualei "ordini", trebuie să ne revizuim modul de a face politică, în special pentru cei aflaţi la început de drum în viaţă.

Pentru a avea o Uniune Europeană centrată pe viitor, pe dezvoltare, trebuie să avem tineri care îşi permit să viseze la o viaţă mai bună, la un ideal comun, european. Doar astfel, dorinţa lor de schimbare va fi direcţionată spre reuşita democraţiei şi a principiilor libertăţii şi prosperităţii!

Domnul Ioan Mang:

"Din prosumator în creditor"

Mass-media a prezentat recent exemplul stupefiant al familiei Ionescu care din prosumator, adică un mic producător şi consumator (în acelaşi timp) de energie din surse regenerabile, a ajuns creditor al unei mari companii energetice. Situaţia este de-a dreptul hilară.

În septembrie 2021, familia Ionescu s-a trezit cu o factură mai mare de la Enel, ceea ce l-a făcut să-şi dorească să-şi producă singur energia. Astfel, această familie a investit şi a devenit prosumator. Şi-a instalat un sistem trifazic de 7,2 kw compus din 20 de panouri, montate pe casă şi orientare sud-vest. Anul acesta a consumat 1,91MWh şi a produs 3,43 MWh. Până aici nimic ieşit din comun. La ora actuală familia Ionescu figurează în evidenţele Enel cu un sold debitor în valoare de 672,29 lei şi un sold creditor în valoare de 3452,93 lei. Partea proastă este că această familie trebuie să plătească în continuare - în fiecare lună - factura de electricitate către Enel, în timp ce această companie îşi va achita datoria către familia Ionescu abia în 2025!

Aşadar, o familie din România ajunge să crediteze timp de doi ani businessul Enel. În loc să investească aceşti bani la bursă, să cumpere titluri de stat sau pur şi simplu să-i cheltuiască aşa cum vor, această familie este nevoită să împrumute o mare companie şi să accepte un termen de rambursare de 24 de luni.

Stau să mă întreb cum îşi vor regulariza diferenţa peste 2 ani cele două părţi şi ce se va întâmpla începând cu luna a 25-a. O vor lua de la capăt, şi prosumatorul va fi nevoit să crediteze compania energetică pentru alte 24 de luni? Este de-a dreptul absurd şi inacceptabil aşa ceva!

Este un exemplu în care o companie multinaţională ajunge într-o poziţie dominantă şi pur şi simplu îşi bate joc de consumatorul român! Oare firma are aceeaşi politică şi în Italia sau în celelalte 29 de ţări unde se laudă că energia sa alimentează progresul uman?!

În comunicarea instituţională este o vorbă veche folosită de profesionişti: acţiunile mint mai tare decât vorbele frumoase. Din păcate, ea este cât se poate de adevărată şi în cazul de faţă. Ea arată disfuncţionalitatea gravă a pieţei de energie din ţara noastră, disfuncţionalitate ce trebuie cât se poate de urgent corectată!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"România îşi reafirmă angajamentul pentru susţinerea Ucrainei şi a Republicii Moldova"

Începutul lunii iunie a fost marcat cu un eveniment extrem de important pentru regiunea în care se află România. Summitul Comunităţii Politice Europene, desfăşurat la Castelul Mimi din Bulboaca, Republica Moldova, a reunit reprezentanţii a 45 de state, împreună cu preşedintele Consiliului European, preşedinta Comisiei Europene şi preşedinta Parlamentului European. Discuţiile la acest mare eveniment s-au concentrat pe eforturile comune pentru pace şi securitate, precum şi rezilienţa energetică, conectivitatea şi mobilitatea în Europa. România, reprezentată de către preşedintele Klaus Iohannis, a apreciat reuniunea ca fiind ilustrativă pentru vocaţia europeană a Republicii Moldova şi pentru seriozitatea eforturilor de reformă dedicate aderării sale la Uniunea Europeană. Mai mult, în prezenţa preşedintelui Volodimir Zelenski, România şi-a reiterat sprijinul pentru Ucraina şi poporul său care sunt, zi de zi, ţinta atacurilor nemiloase ale agresorului rus.

Această reuniune a avut, întâi de toate, menirea să arate inamicilor democraţiei şi libertăţii din Europa că suntem dedicaţi valorilor în care credem şi, mai presus de orice, suntem determinaţi să apărăm coeziunea care stă la fundamentul acestora. Războiul de agresiune, ilegitim, ilegal şi criminal, purtat de Federaţia Rusă împotriva vecinului ucrainean, ne-a demonstrat că sfârşitul Războiului Rece, cu care se preconiza chiar sfârşitul istoriei, a fost doar o perioadă de acalmie. Ambiţiile imperialiste ale Rusiei nu au dispărut cu prăbuşirea Uniunii Sovietice, aşa cum mulţi au crezut, iar victoria Lumii Libere, ce părea definitivă, este astăzi contestată de actori statali şi nonstatali, dispuşi să sacrifice propriii semeni şi viitorul generaţiilor tinere pentru a-şi păstra controlul instaurat prin teroare.

De mai bine de 30 de ani, România a fost, este şi va continua să fie un ferm susţinător al dreptului fiecărui stat de a-şi alege singur propriul destin şi drum, de a sta la adăpostul principiului neamestecului în treburile interne şi, mai presus de orice, dreptul oricărui popor de a trăi în democraţie şi libertate.

Ucraina plăteşte, din nefericire, cu sânge dreptul naţiunii de a trăi în pace, libertate, prosperitate şi securitate. Dacă astăzi facem tot ceea ce este posibil ca Ucraina să iasă victorioasă, iar mâine vom face tot ceea ce este posibil pentru a o reconstrui, trebuie să continuăm eforturile susţinute pentru ca Republica Moldova să fie, pe zi ce trece, mai rezilientă în faţa operaţiunilor agresive hibride ale Rusiei împotriva sa.

Dată fiind regiunea în care se află, România va fi mereu în avanpostul statelor apărătoare ale suveranităţii, independenţei şi democraţiei!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Cu gândul la educaţia din ţara noastră, cu gândul la profesori, la elevi şi la viitorul care ne uneşte pe toţi, în contextul grevei actuale, mi-am propus să vă aduc la cunoştinţă câteva aspecte importante care nu trebuie neglijate.

În primul rând, aş vrea să clarific un aspect esenţial: responsabilitatea pentru continuarea grevei este acum exclusiv a sindicatelor din Educaţie. Guvernul a venit cu o ofertă generoasă care răspunde solicitărilor sindicale iniţiale. Începând cu 1 iunie, au fost decise majorări salariale consistente, care vor beneficia un număr mare de angajaţi din sectorul educaţional.

Concret, 270.000 de angajaţi din categoria personalului didactic şi didactic auxiliar vor primi 1.000 de lei brut în plus la salariu, iar 65.000 de angajaţi din categoria personalului nedidactic vor beneficia de un plus de 400 de lei brut. De menţionat că debutanţii primesc cea mai mare creştere salarială, de aproape 25%, iar restul profesorilor peste 18%. Aceste creşteri sunt mai mari decât rata inflaţiei şi reprezintă un pas important către aducerea veniturilor angajaţilor din Educaţie mai aproape de veniturile pe care le merită.

În plus, Guvernul şi partidele coaliţiei de guvernare s-au angajat ca salariul profesorului debutant să fie adus, prin noua lege a salarizării care va fi gata în următoarele luni, la nivelul salariului mediu brut pe economie. Acest angajament a fost luat în cadrul notei de fundamentare a ordonanţei de urgenţă prin care au fost decise majorările de salarii din Educaţie.

Toate aceste aspecte au fost aduse la cunoştinţa liderilor sindicali. Mai mult, Guvernul, cele trei partide aflate la guvernare şi Preşedinţia României s-au angajat public să crească salariile din Educaţie. Este important de subliniat că acesta este un angajament solid şi că măsurile care au fost aprobate în şedinţa de Guvern reprezintă maximumul posibil în acest moment, fără riscul de a genera un dezechilibru bugetar iremediabil. Impactul total bugetar este de aproximativ 2,17 miliarde lei.

Trebuie să menţionăm că reprezentanţii sindicatelor şi-au modificat cererile de trei ori în cadrul acestor zile de negocieri, plecând iniţial de la o majorare salarială de 15% şi ajungând cu solicitarea la 25% majorare salarială, în timpul negocierilor.

Facem apel către fiecare angajat în parte să pună pe cântar atitudinea şi seriozitatea Guvernului, manifestată prin deschiderea maximă la dialog în toate aceste zile, şi nu suspiciunile şi temerile că angajamentele luate nu vor fi duse la îndeplinire.

Vreau să subliniez că este în creştere numărul profesorilor care îşi doresc să revină la catedră sau care renunţă la grevă şi îşi ţin orele. Prelungirea grevei înseamnă decalarea examenelor naţionale. Autorităţile au făcut totul pentru ca înscrierile la examene să se poată realiza în această perioadă, dar organizarea propriu-zisă a examenelor ţine acum de profesori, pe care îi rugăm să dea dovadă de responsabilitate.

Dascălii trebuie să se întoarcă la catedră, iar procesul de învăţământ trebuie dus la bun sfârşit. De asemenea, consider că trebuie să evităm politizarea grevei. Problemele din Educaţie au fost acumulate în timp. Depăşirea acestor probleme este o misiune a întregii clase politice, care nu pot fi însă rezolvate peste noapte.

În încheiere, vreau să subliniez faptul că educaţia este esenţială pentru viitorul ţării noastre. Profesorii, elevii şi întregul personal didactic şi auxiliar contribuie la modelarea generaţiilor viitoare şi la creşterea prosperităţii României.

Prin urmare, este de datoria noastră, ca decidenţi politici, să garantăm că se acordă toate resursele necesare pentru a asigura o educaţie de calitate pentru toţi copiii şi tinerii noştri.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Aderarea României la spaţiul Schengen, complicată suplimentar de partidele de dreapta"

V-am vorbit, în ultimul an, de nenumărate ori despre eforturile pe care noi, cei de la PSD şi PES activists, le-am depus, la nivel european, pentru integrarea ţării noastre în spaţiul Schengen. De asemenea, v-am prezentat constant şi o serie de soluţii pe care le-am identificat şi chiar aplicat pentru atingerea acestui deziderat naţional.

Mai mult, am făcut lobby activ la toate ambasadele comunitare şi în toate întâlnirile cu preşedinţii omologi ai Comisiilor pentru afaceri europene din toate ţările membre ale Uniunii. Şi vom continua şi prin alte intervenţii similare pe această direcţie prospectivă. După cum ştiţi foarte bine majoritatea dumneavoastră, am primit numeroase asigurări privind susţinerea acestui obiectiv al nostru de ţară. Chiar şi de la o mare parte din clasa politică austriacă. Însă, reiterez că în toată această problematică este vorba de acel vot unanim al Parlamentului European, pe care nu l-am întrunit anul trecut, criteriu de care sper să nu ne mai împiedicăm niciodată. Numai că, între dorinţele mele şi ale altor peste 18 milioane de români, există o voinţă politică. Şi nu mă refer strict la asigurările primite din partea partidelor de stânga din Spania şi din Austria pentru accederea noastră în Schengen, ci chiar la buletinele de vot prin care acestea două popoare îşi vor alege drumul pentru viitor, optând pentru stânga sau pentru dreapta.

Ca să fiu înţeles de cât mai mulţi români, reamintesc faptul că Spania va prelua, la începutul lunii viitoare, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Social democraţii din Spania au fost clari în privinţa susţinerii României. Având în vedere alegerile din Peninsula Iberică, dacă social democraţii ar câştiga scrutinul parlamentar în Spania, atunci am avea o şansă de peste 50% ca integrarea noastră să aibă loc până la sfârşitul acestui an. În caz contrar, acest moment va mai avea de aşteptat.

Într-un astfel de climat politic, din nou, se mai prefigurează o nouă ameninţare tot de dreapta pentru accederea noastră în spaţiul Schengen, chiar şi pentru 2024. Altfel spus, alegerile din Austria, de anul viitor, vor fi din nou decisive, dincolo de voinţa noastră naţională sau majoritar comunitară. Dreapta austriacă a conceput şi a impus ca politică europeană tema migraţiei, asociind România şi Bulgaria cu acest subiect. În loc să-şi gestioneze neajunsurile interne legate de acest fenomen şi să găsească soluţii pentru diminuarea lui, ne-au transformat, în cel mai facil mod, pe noi în acarul Păun în faţa întregii Europe asaltate de valurile de imigranţi. Şi s-a tot marşat, cu suficient succes, în această direcţie fundamental eronată nu doar la Viena, ci şi în Parlamentul European. Iar lipsa unor reacţii succesive şi, în egală măsură, ferme din partea diplomaţiei româneşti a favorizat accentuarea acestei concepţii. Însă, dacă începând chiar de mâine, oficialii români s-ar prezenta în faţa Uniunii Europene cu o strategie coerentă în privinţa aderării ţării noastre la Schengen, cu siguranţă ne-am apropia de realizarea acestui scop de ţară în timp record, indiferent de noua configuraţie politică austriacă.

În caz contrar, este plauzibil ca dreapta austriacă să aibă o majoritate confortabilă în Parlamentul de la Viena şi va fi evident că ne vom întâlni cu acelaşi impediment privind blocarea accederii noastre sine die, ca la sfârşitul anului trecut. Singura şansă reală privind o repoziţionare a Austriei este pierderea alegerilor interne de către cei care conduc, în prezent, guvernul vienez.

Şi, totuşi, nu ar trebui să mizăm strict pe un vot spaniol, dar şi austriac îndreptat împotriva dreptei extremiste din ambele state, ci şi pe propriile noastre demersuri. Oricum ţi-ai dori să te poziţionezi faţă de intrarea noastră în Schengen, te frapează lipsa discuţiilor fixate pe ordinea de zi a diferitelor reuniuni specifice Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne. Iar mâine şi poimâine are loc un nou Consiliu de Justiţie şi Afaceri Interne, numai că subiectul Schengen nu este pe ordinea de zi.

Iar eu cred că ar fi trebuit să apară pe agenda de lucru, dacă ne doream să avem un vot. Probabil că şi majoritatea dumneavoastră şi a românilor şi-ar fi dorit acelaşi lucru! Ministerul de Interne şi Ministerul Afacerilor Externe ar fi trebuit să pregătească această temă şi să o susţină, la fel cum au procedat şi anul trecut, înainte de data fatidică de 8 decembrie, când nu s-a întrunit majoritatea în PE.

Închei lansând un nou apel către fiecare dintre dumneavoastră, precum şi către toţi oficialii români, să ne implicăm cu toţii şi mai mult în acest demers. Nu spun să vă abandonaţi planurile de vacanţă, ci doar să deveniţi ambasadori ai acestui interes naţional peste tot pe unde veţi ajunge în delegaţii sau în întâlnirile oficiale din interiorul Uniunii şi pe perioada verii.

De asemenea, ar fi pe cât de normal, pe atât de oportun ca şi liderii celorlalte partide parlamentare sau doar cu reprezentare românească europarlamentară să discute, din nou şi din nou, cu partenerii lor din familiile politice comunitare, aşa cum am făcut-o noi, social democraţii, pentru acest ţel de ţară. În paralel, consider că este necesar şi ca partidele noastre de dreapta să îşi convingă, încă de pe acum, colegii din Spania să-şi declare, public, sprijinul pentru aderarea ţării noastre la zona de liberă circulaţie. Asigurarea preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene de către Spania reprezintă ultima noastră posibilitate să accedem în Schengen, până la alegerile europene de anul viitor.

Cu toţii avem datoria şi obligaţia să luptăm pentru respectarea tratatelor europene, iar pentru acest obiectiv, să ne folosim activ relaţiile politice externe în interesul şi beneficiul atât al României, cât şi al Uniunii Europene.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Obiectivul Planului Naţional de Combatere a Cancerului este acela de a garanta accesul tuturor pacienţilor la tratamentul oncologic"

Voi aborda un subiect foarte mediatizat atât în rândul specialiştilor din domeniul sanitar, cât şi al mass-mediei sau pacienţilor care sunt direct vizaţi de modificările legislative privind implementarea Planului Naţional de Combatere a Cancerului.

Pentru a înţelege cât mai bine importanta unor norme de aplicare şi implementare a Legii nr 293/2022, cât mai eficiente şi clare, trebuie să ne raportăm la conceptul care stă la baza îmbunătăţirii legislaţiei naţionale în domeniu, şi anume Planul european de combatere a cancerului.

Construit ca un angajament politic al cărui scop este să impună o nouă viziune în ceea ce priveşte lupta împotriva cancerului, Planul european urmăreşte să structureze, în scurt timp, o comuniune în domeniul sănătăţii, care să confere soluţii moderne şi acces facil la proceduri şi servicii medicale de prevenţie şi curative, atât pentru specialişti, cât şi pentru pacienţi, iar, pentru realizarea acestui deziderat, Uniunea Europeană a alocat 4 miliarde de euro.

Potrivit statisticilor europene, peste 40% dintre cancerele înregistrate pot fi evitate prin prevenţie şi prin susţinerea unor controale anuale regulate care să identifice precoce orice semne patologice . De asemenea, pentru scăderea numărului de cazuri noi de îmbolnăviri cu cancer, specialiştii europeni urmăresc informarea generaţiilor viitoare cu privire la efectele nocive cauzate de consumul nociv de alcool, tutun şi droguri, sau de expunerea îndelungată la factori poluatori şi de stres.

Planul european de combatere a cancerului pune un accent deosebit pe îmbunătăţirea depistării precoce a cancerului, detectarea timpurie prin programe de screening putând salva foarte multe vieţi. Având în vedere acest aspect, Comisia Europeană îşi propune ca, până în 2025, 90% din populaţie să beneficieze de screening pentru cancerul de sân, de col uterin, colorectal şi propune includerea, de asemenea, a cancerului pulmonar, de prostată şi gastric.

Analiza datelor epidemiologice pentru România arată că în anul 2020 s-au diagnosticat 95.276 de cazuri noi de cancer, iar în cazul incidenţei cancerului la copii, aceasta se menţine relativ stabilă.

În România, mortalitatea prin cancer reprezintă 19% din totalul deceselor, în anul 2020 înregistrându-se un număr de aproximativ 54.000 de decese cauzate de această maladie, cu 7% mai mare decât media statelor europene.

Deşi în momentul de faţă mortalitatea este în scădere cu aproximativ 2% în rândul bărbaţilor şi cu 1% în rândul femeilor, România are nevoie de ajustarea rapidă a măsurilor şi acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii.

Importanţa Planului Naţional de Combatere a Cancerului este strâns legată de dorinţa decidenţilor din domeniul sănătăţii de a garanta, facilita şi extinde accesul pacienţilor la prevenţie şi tratament pentru cât mai multe tipuri de cancer, într-un timp cât mai scurt. În altă ordine de idei, specialiştii urmăresc extinderea acoperirii serviciilor medicale astfel încât toţi pacienţii să beneficieze în mod nediscriminatoriu de şanse egale la viaţă.

Cel mai important aspect este faptul că pacienţii bolnavi de cancer nu sunt lipsiţi de tratament în această perioadă în care se lucrează la implementarea Planului Naţional de Combatere a Cancerului. Decontarea integrală a serviciilor medicale, efectuate prin internarea de zi în centrele oncologice publice şi private, a fost permanent asigurată.

De asemenea, începând cu anul 2022, Ministerul Sănătăţii a implementat mai multe măsuri în favoarea pacienţilor oncologici, precum introducerea unor programe care asigură accesul rapid al pacienţilor la evaluările imagistice, eliminarea barierelor birocratice pentru accesul la investigaţii PET-CT, decontarea integrală a serviciilor medicale efectuate prin internare de zi în centrele oncologice publice şi private, introducerea pe lista medicamentelor compensate şi gratuite a unui număr important de molecule destinate tratamentului cancerului, şi, nu în ultimul rând, finalizarea proiectelor pentru construirea a şapte noi centre de Radioterapie.

Domnul Nicolae Giugea:

"Riscul seismic rămâne, chiar dacă unii ascund informaţii despre starea clădirilor!"

Tragedia imensă care a lovit poporul turc şi cel sirian, în urma căreia zeci de mii de persoane şi-au pierdut viaţa, ar fi trebuit să fie impulsul cel mai puternic pentru accelerarea investiţiilor publice şi private în consolidarea clădirilor care au o structură de rezistenţă vulnerabilă.

Guvernul Ciucă nu a ezitat şi a declanşat imediat o acţiune de inventariere a tuturor imobilelor care prezintă risc seismic. Această inventariere era menită să ofere autorităţilor publice o imagine clară asupra necesarului de investiţii care trebuie realizate pe termen scurt şi mediu, precum şi pentru identificarea unor resurse financiare nerambursabile care mai pot fi utilizate din bugetul Uniunii Europene. Din păcate, am aflat recent că mai puţin de o treime dintre primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ respectă Legea nr.212/2022 şi au făcut publice listele cu acele clădiri aflate în risc seismic iminent. Mulţi cred, în mod eronat, că dacă nu fac publice aceste informaţii, riscurile seismice dispar de la sine.

Am fost surprins să constat că Primăria municipiului Craiova a publicat o asemenea listă, pe ea figurând nu mai puţin de 245 de imobile încadrate, în cea mai mare parte, în clasa de risc seismic III. Cam puţine la număr, aş zice, numai dacă mă gândesc că multe clădiri din Craiova sunt puternic degradate, prin elemente vizibile. Nu am fost, în schimb, surprins să constat că acele clădiri încadrate în clasa de risc seismic III nu sunt incluse în ample proiecte de consolidare a infrastructurii de rezistenţă, ci sunt prevăzute doar lucrări de reabilitare termică. Adică, la o clădire care nu mai prezintă toate elementele de siguranţă se aplică un strat de izolaţie şi o vopsea, ca să se dea impresia cetăţenilor că imobilul e sigur, ca unul nou!

Nu pot să trec cu vederea minunile urbanistice pe care le-au reuşit unii reprezentanţi liberali din administraţia publică, precum Ilie Bolojan, la Oradea, Emil Boc, la Cluj Napoca, Ion Lungu şi Gheorghe Fluture, la Suceava, Ionel Dumitrel, la Alba. Acolo unde au fost şi sunt administraţii liberale, clădirile vechi sau cele încadrate în categoria monumentelor istorice sunt în marea lor parte consolidate seismic, reabilitate şi renovate arhitectural. Altfel spus, au fost făcute investiţii în ordinea firească a lucrurilor, care să dăinuie peste ani, nu investiţii care să dureze un ciclu electoral.

De aceea, mă simt dator să atrag atenţia că multe dintre investiţiile care se realizează în România nu sunt trainice. Dimpotrivă, aş putea spune că unele sunt chiar de mântuială, doar ca să lase impresia oamenilor că s-a făcut ceva. Mai mult decât atât, cu siguranţa oamenilor care trăiesc sau muncesc în clădirile vechi nu trebuie să se joace nimeni!

Domnul Radu Panait:

"Încă o oportunitate ratată de Guvern în ceea ce priveşte promovarea României"

Sunt profund nemulţumit de modul în care actualul Guvern al României gestionează aspectele legate de promovarea turismului naţional, şi în special de lipsa de folosire strategică a oportunităţilor care ne sunt oferite.

Un exemplu clar în acest sens este vizita recentă a Regelui Charles al Marii Britanii în România. Pentru cei care nu ştiu, Regele Charles este un admirator şi susţinător fervent al patrimoniului cultural şi natural românesc, având inclusiv proprietăţi în ţara noastră.

Vizita sa ar fi trebuit să fie o ocazie de a promova turismul românesc pe plan internaţional, de a aduce în prim-plan frumuseţile şi particularităţile ţării noastre, dar ceea ce mă deranjează este faptul că Guvernul nostru pare că nu a înţeles importanţa acestui moment. Din păcate, nu am văzut nicio iniţiativă concretă de a folosi vizita sa pentru a atrage atenţia asupra turismului românesc.

Am căutat pe Google News articole care să vorbească despre vizita sa, sperând să găsesc reportaje sau articole care să pună în lumină frumuseţile ţării noastre, însă am fost dezamăgit să văd că nu există nimic în presa internaţională pe această temă.

Cred cu tărie că responsabilitatea pentru această situaţie aparţine celor care coordonează comunicarea şi promovarea turismului la nivel guvernamental. Ei sunt cei care ar fi trebuit să pună la punct o strategie de comunicare şi de promovare a ţării în contextul vizitei Regelui Charles.

Şi nu cred că lipseşte expertiza sau cunoştinţele necesare. Am văzut cum Guvernul nostru este capabil să manipuleze mass-media şi să redirecţioneze atenţia publicului când îi convine. Deci, cu siguranţă, au abilităţile necesare pentru a face acest lucru.

Aşa că le transmit celor de la Guvern un mesaj simplu: este timpul să vă faceţi treaba pentru care sunteţi plătiţi. În fiecare lună vă primiţi salariile, aşa că ar trebui să vă îndepliniţi şi responsabilităţile.

Începeţi să exploataţi la maximum oportunităţile pe care le avem pentru a promova România şi turismul românesc!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Aderarea României la spaţiul Schengen nu se află pe agenda Consiliului JAI din perioada 8-9 iunie"

Săptămâna aceasta, la Luxemburg, va avea loc ultimul Consiliu de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din cadrul preşedinţiei suedeze a UE. Decizii importante sunt aşteptate a fi luate. Deşi oficialii suedezi au dat asigurări în nenumărate rânduri că vor sprijini aderarea României la spaţiul Schengen, acest lucru a rămas numai la nivel declarativ. Din păcate, aderarea României la spaţiul Schengen nu se află pe agenda Consiliului JAI.

România merită în Schengen! Din păcate, observ cu îngrijorare că problema aderării ţării noastre la Schengen a dispărut cu totul, în ultima vreme, de pe agenda publică. România este pregătită de peste zece ani să fie primită în spaţiul Schengen. Noi, ca ţară, suntem "cu temele la zi"! România a demonstrat din plin că este pregătită să gestioneze frontierele externe ale Europei.

Este vitală repunerea pe agenda externă a obiectivului primirii ţării noastre în spaţiul Schengen! Politica externă trebuie resuscitată, iar România trebuie să se facă auzită.

Este nevoie de un calendar ferm de aderare la zona de liberă circulaţie pentru ţara noastră. Nu mai putem accepta amânări! Cetăţenii români nu sunt cetăţeni de mâna a doua şi au dreptul de a circula liber în Europa!

Doamna Maria Stoian:

"Securitatea alimentară a României, în pericol!"

Situaţia survenită în urma scandalului din judeţul Buzău, provocat de o anchetă legată de otrăvirea legumelor cu pesticide peste limitele admise, trebuie să determine o reacţie pe măsură din partea responsabililor din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Din nefericire, am asistat la o tăcere inexplicabilă din partea ministrului Daea, fapt care, în opinia mea, nu este în regulă.

Românii trebuie să ştie că producătorii agricoli care nu respectă regulile şi pun în pericol sănătatea populaţiei riscă să îşi piardă toate drepturile şi vor fi sancţionaţi. Ca atare, consider că Ministerul Agriculturii trebuie să intensifice controalele referitoare la procentul pesticidelor folosite de fermierii care beneficiază de subvenţii sau alte forme de sprijin din partea statului, deoarece nu este firesc ca oamenii care primesc aceste ajutoare să folosească banii în alte scopuri decât cele iniţiale.

În vederea prevenirii şi rezolvării din timp a unor asemenea situaţii, propun ca autorităţile abilitate ale statului să intensifice controalele legate de folosirea substanţelor chimice în procesul de dezvoltare a legumelor. De asemenea, cred că se impune atât majorarea numărului de probe recoltate din legumele care ajung pe piaţă pentru consumul populaţiei, cât şi înăsprirea amenzilor acordate în cazurile neconforme. În caz contrar, se pot perpetua cu uşurinţă astfel de conjuncturi nefaste, consecinţa fiind îmbolnăvirea gravă a consumatorilor.

Legile în vigoare prevăd că producătorii care beneficiază de programele de sprijin ale Ministerului Agriculturii sunt obligaţi, în vederea obţinerii subvenţiei, să deţină un registru de evidenţă a tratamentelor aplicate plantelor.

Procedurile sunt clare în acest sens şi presupun verificarea registrului produselor, în sezonul de recoltare, din partea inspectorilor Direcţiilor agricole judeţene. Abia după ce se controlează acest registru, se trece la cercetarea produselor şi la măsurarea suprafeţei cultivate, toate acestea fiind elemente constitutive necesar a fi îndeplinite pentru primirea subvenţiilor.

Cu certitudine, situaţii precum cea înregistrată în judeţul Buzău trebuie evitate în viitor. Apariţia pe piaţă a oricărei legume infectată cu chimicale peste limita admisă pune în pericol nu doar sănătatea consumatorilor, ci şi securitatea alimentară a ţării.

Nu putem îndemna românii să consume produse româneşti dacă pe mesele lor ajung produse neconforme, toxice, care îi pot îmbolnăvi grav. De asemenea, nu îmi pot imagina că legumele de la Pogoanele au ajuns în atenţia procurorilor dintr-o eroare sau din motive de necunoştinţă a prevederilor legale, astfel încât prezumpţia de nevinovăţie este exclusă.

În concluzie, consider că se impun măsuri coercitive sustenabile din partea conducerii Ministerului Agriculturii, pentru ca asemenea incidente să nu se mai repete.

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"Infrastructura sanitară este o prioritate pentru PNL!"

În ultimii trei ani de guvernare liberală, ritmul investiţiilor realizate sau în curs de realizare pentru sectorul public de sănătate este mai mare decât ceea ce s-a alocat sau realizat în ultimele trei decenii. Nu o spun eu, ci cifrele concrete! Extinderi de secţii, modernizări de clădiri, construirea de pavilioane noi, demararea primelor spitale regionale de urgenţă, dotări de ultimă generaţie, achiziţii de autospeciale pentru serviciile de ambulanţă sunt numai câteva dintre aspectele pozitive realizate în timpul guvernării liberale şi despre care, din păcate, se vorbeşte prea puţin. Este drept că Partidul Naţional Liberal este partidul faptelor şi mai puţin al vorbelor goale şi al promisiunilor fără fundament.

Unul dintre proiectele de investiţii în domeniul sănătăţii, care mă preocupă în mod deosebit şi la care am contribuit personal, este cel al Spitalului Regional de Urgenţă Craiova. Este un spital aşteptat de 10 ani nu numai de craioveni, ci de toţi locuitorii Olteniei, din toate judeţele cu care se învecinează judeţul meu, Dolj. Este un spital de mare capacitate, promis în urmă cu prea mulţi ani, care a existat doar pe hârtie, pe care guvernele liberale l-au pus în mişcare, şi, dacă termenele asumate se vor respecta, proiectul tehnic va fi finalizat până la finalul acestui an. Este un pas esenţial pentru a demara lucrările la Spitalul Regional de Urgenţă din Craiova.

Spitalul Regional de Urgenţă din Craiova nu este doar un proiect de investiţii, ci un proiect pentru salvarea de vieţi. Este o necesitate reală pentru sute de mii de locuitori din Oltenia, care vor avea aproape de ei secţiile de diagnostic şi tratament, precum şi medicinii specialişti care să le trateze bolile şi să le aline suferinţele.

Mai mult decât atât, pe lângă această investiţie regională importantă, îmi doresc ca Universitatea de Medicină din Craiova să înceapă deja să pregătească cei mai buni specialişti, astfel încât să oferim oltenilor nu numai un spital la cele mai înalte standarde de calitate, ci şi medici tineri, bine plătiţi şi stimulaţi să rămână în ţară.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Din nou despre colapsul din învăţământul românesc"

Ceea ce se petrece, astăzi, în sistemul nostru de învăţământ este, cu certitudine, rezultatul a 30 de ani de subminare constantă a viitorului României! Cum poţi supune o ţară, altfel decât distrugându-i sistemul educaţional, sistemul medical şi învrăjbind diferitele clase ocupaţionale între ele - bugetari versus privaţi, corporatişti versus funcţionari, instalatori contra profesori, iar exemplele pot continua pe multe pagini!

Este o ruşine naţională ceea ce face Guvernul României, astăzi: să ajungi să propui dascălilor tichete valorice, precum unor asistaţi social, în loc de creşteri vizibile şi constante de salarii, şi de îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, dovedeşte şi că cei doi preşedinţi de partide, PNL şi PSD, dar şi colegii lor, n-au prea dat pe la şcoală, în ciuda titlurilor academice care ar trebui, în viziunea lor îngustă, să-i preschimbe în ceea ce nu vor ajunge niciodată!

Deja, cadrele didactice au ajuns să lucreze în două locuri ori să nu-şi mai permită să fie profesori din cauza salariilor de mizerie şi a bătăii de joc la care sunt supuşi, zilnic, de factorii politici decidenţi, mulţi cu un parcurs educaţional infim şi cu un IQ care sfidează orice candidat serios la bacalaureat!

Profesorii au ajuns să finanţeze şcolile! În fiecare zi, acoperă găurile din bugetul educaţiei prin proiectele pe care le fac! Şi, în acest timp, măreaţa creştere economică, anunţată cu surle şi trâmbiţe - sunt convins că vă amintiţi despre "Tigrul Europei" -, are efecte benefice doar pentru sinecuriştii de serviciu şi pentru politicieni!

Cum să propui tu ca salariul unui profesor debutant să ajungă la 4.000 de lei în 4 ani? Adică, să crească cu 600 de lei în patru ani, ca să fiu explicit.

Iar preşedintele ţării a ajuns să le ceară sindicaliştilor să pună o muzică de fundal veselă, atunci când îşi exprimă revendicările. Asta e România condusă de analfabeţi! De un prim-ministru care nu e în stare să articuleze o frază coerentă, cu sens. De un coleg de coaliţie, preşedinte de partid, care şi-a luat bacul la bătrâneţe, iar primul lui job a fost de consilier local... Oamenii aceştia au pretenţia că vor face reforme!

Susţin pe deplin greva cadrelor didactice şi le încurajez să nu renunţe! Şi, vă anunţ că, din 2024, AUR va face dreptate pentru România!

Domnul Vasilică Toma:

"Sănătatea mintală - necesitatea unei noi evaluări legislative"

Sănătatea mintală a tuturor trebuie să se concretizeze într-o nouă lege a sănătăţii mintale, cu implementare în toate sectoarele publice ce privesc statutul şi bunăstarea omului. Fie el din mediul public sau privat.

Capitalul mental al Europei este în pericol. Insecuritatea, şomajul, excluderea socială, lipsa de încredere şi de speranţă afectează mulţi oameni din Europa, punând presiune asupra resurselor lor mentale şi conduce la depresie, abuz de substanţe, violenţă şi uneori sinucidere. În plus, problemele de sănătate mintală sunt asociate cu boli fizice şi mortalitate precoce.

Dacă la nivel european lucrurile sunt mai aşezate, la noi trebuie să recunoaştem că problematica sănătăţii mintale trebuie să reprezinte o prioritate pentru sănătatea publică.

Noua viziune şi abordare a sănătăţii mintale în rândul cetăţenilor noştri se impune împreună cu actualizarea legislaţiei în acest domeniu, prin integrarea aspectelor legate de sănătatea mintală în toate politicile, psihiatrie socială şi comunitară, asigurarea personalului medical şi nonmedical, precum şi protecţia şi tratamentul adecvat al persoanelor cu tulburări psihice, ce ar trebui să beneficieze de aceleaşi drepturi ca cele ale oricărui cetăţean al Uniunii Europene.

Trebuie să identificăm noi măsuri menite să asigure implementarea şi promovarea unor acte normative, care să creeze cadrul unor mecanisme de control mai eficient asupra abuzurilor şi inechităţilor din sistemul de îngrijire a pacientului.

Trebuie să asigurăm o colaborare şi comunicare eficientă cu celelalte instituţii, pentru ca politica socială, fiscalitatea, educaţia, ocuparea forţei de muncă, justiţia, sectoarele din afara domeniului sănătăţii să joace un rol major în influenţarea sănătăţii mintale.

Trebuie să luăm măsuri cu privire la investiţiile în sănătatea mintală şi bunăstarea copiilor şi a tinerilor, inclusiv prin programe eficiente, care să vizeze promovarea abilităţilor parentale, precum şi prevenirea violenţei împotriva copiilor, promovarea participării copiilor, investind în alternative concentrate pe familie în locul instituţionalizării copiilor, dezvoltarea şi susţinerea copilului şi adolescentului, prin servicii care implică asistenţă medicală primară, mediile educaţionale şi serviciile de protecţie a copilului.

Este necesară utilizarea expertizei societăţii civile şi implicarea organizaţiilor nonguvernamentale, în calitate de furnizori de servicii eficiente, precum şi activităţi de monitorizare a performanţei sistemului de sănătate mintală, în parteneriat cu agenţiile guvernamentale.

Trebuie să evidenţiez nevoia identificării de soluţii pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ naţional la prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi la jurisprudenţa CEDO, în vederea evitării pe viitor a unor noi condamnări ale statului român.

Există un număr mare de cauze care necesită modificări legislative şi de politici. Există cauze în care Curtea s-a pronunţat în vederea modificării legislaţiei în domeniul sănătăţii mintale, dar şi asupra condiţiilor din spitalele de psihiatrie şi al tratamentului acordat pacienţilor sau beneficiarilor acestor instituţii. În acest domeniu sunt cauze care datează de peste 10 ani. Practic, aici, România nu a înregistrat progrese. Statul român ar trebui să facă o reformă în domeniul sănătăţii mintale.

Avocatul Poporului a prezentat un raport cu privire la respectarea drepturilor omului în instituţiile psihiatrice, şi nu este îmbucurător.

Altă problemă se referă la reprezentarea juridică a persoanelor cu dizabilităţi. Persoanele aflate în centrele de recuperare ar trebui reevaluate, întrucât deciziile luate în urmă cu mulţi ani nu reflectă realitatea.

Nu în ultimul rând, consider că intră în obligaţia statului de a face campanii de informare publică şi de sensibilizare, prin intermediul mijloacelor de informare, al internetului, al şcolilor şi al locurilor de muncă, cu scopul de a promova sănătatea mintală, a spori nivelul de cunoştinţe privind cele mai comune simptome ale depresiei şi tendinţele sinucigaşe, a pune capăt stigmatizării persoanelor cu tulburări psihice şi a încuraja solicitarea asistenţei celei mai bune şi mai eficace, precum şi de a promova integrarea activă a persoanelor care se confruntă cu probleme de sănătate mintală.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Comisia Europeană a prelungit măsura restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina şi a anunţat un al doilea pachet de sprijin pentru fermierii români, de 30 milioane de euro"

În ultima perioadă s-a pus foarte mult accent pe faptul că afluxul masiv de cereale din Ucraina, care tranzitează state precum Polonia, Ungaria sau ţara noastră, creează prejudicii enorme fermierilor români care nu pot susţine preţul scăzut al cerealelor ucrainene şi care puteau pierde sume considerabile în această vară.

Au fost foarte multe voci care au acuzat Ministerul Agriculturii şi Partidul Social Democrat de faptul că nu au acţionat impulsiv, precum statele vecine, interzicând pe plan naţional aceste importuri de cereale ucrainene, cu riscul de a atrage sancţiuni din partea Comisiei Europene.

Cu prilejul acestei crize, Partidul Social Democrat a demonstrat încă o dată faptul că rămâne un partid puternic ancorat în valorile europene şi că specialiştii social-democraţi deţin expertiza europeană necesară susţinerii măsurilor adecvate în dialog cu reprezentanţii Uniunii, astfel încât gestionarea acestor probleme să fie realizată în acord cu prevederile legislaţiei europene.

Din acest punct de vedere, ţin să reamintesc faptul că, în urma dialogului dintre Ministerul Agriculturii şi specialiştii europeni, România a primit fonduri substanţiale, pentru sprijinul acordat Ucrainei prin tranzitul cerealelor pe teritoriul naţional, bani ce vor ajunge în cel mai scurt timp către fermierii afectaţi.

În acest sens, Ministrul Agriculturii rămâne consecvent în protejarea fermierilor români şi a solicitat, de curând, Uniunii Europene să prelungească interdicţia importului de cereale ucrainene în statele afectate, adică inclusiv în România.

În acelaşi timp, ţara noastră înţelege problemele fermierilor ucraineni, generate de agresiunea Federaţiei Ruse, şi va permite în continuare tranzitarea teritoriului naţional, astfel încât cerealele ucrainene să poată fi exportate în alte state terţe.

Până la data de 5 iunie au fost în vigoare restricţiile impuse de Uniunea Europeană asupra importurilor de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui din Ucraina, pentru a atenua oferta excedentară de astfel de produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia.

În urma demersurilor Partidului Social Democrat, Comisia Europeană a anunţat prelungirea restricţiilor pentru importurile de cereale din Ucraina, până pe data 15 septembrie, Regulamentul Uniunii Europene fiind deja publicat în Jurnalul Oficial.

În ceea ce priveşte deblocarea celui de-al doilea pachet de sprijin pentru fermierii afectaţi de importurile ieftine din Ucraina, în valoare de 100 de milioane de euro, Comisia a propus alocarea unei sume de aproximativ 30 de milioane de euro doar pentru România, prevederi ce vor intra în vigoare imediat ce Ungaria se va conforma şi va suspenda măsura unilaterală pe care a adoptat-o.

Domnul Vasile Nagy:

"Eficienţa şi fiabilitatea transportului de mărfuri prin C.F.R."

În ultimii 30 de ani, traficul feroviar de mărfuri a înregistrat o scădere semnificativă, atât în volumul de transport, cât şi în volumul de servicii prestate, iar unul dintre motivele majore ale scăderii traficului feroviar de mărfuri este existenţa unor distorsiuni economice pe piaţa transportului rutier de mărfuri, care limitează competitivitatea transportului feroviar în mod artificial. Un alt motiv este viteza redusă a trenurilor de marfă, ca rezultat al infrastructurii feroviare inadecvate, aceasta a contribuit la scăderea atractivităţii serviciilor de transport intermodal şi a celor în vagoane izolate.

Transportul feroviar este mai eficient din punct de vedere energetic, mai sigur, mai puţin poluant şi contribuie mai puţin la emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru a inversa declinul transportului feroviar de mărfuri, una dintre direcţiile principale de acţiune constă în reevaluarea abordării privind întreţinerea, dezvoltarea şi exploatarea infrastructurii feroviare, astfel încât să se poată asigura suportul logistic necesar creşterii vitezei de deplasare a trenurilor de marfă. Chiar dacă reţeaua feroviară românească are o capacitate de transport semnificativă şi se apropie de media europeană în ceea ce priveşte densitatea, utilizarea acestei reţele este una dintre cele mai scăzute în Uniunea Europeană.

Pentru a rezolva problemele şi a revitaliza transportul feroviar de mărfuri în România, pot fi luate în considerare următoarele soluţii:

• Investiţii în infrastructură. Guvernul ar trebui să aloce resurse financiare semnificative pentru modernizarea şi extinderea reţelei feroviare. Aceasta include reabilitarea şi întreţinerea căilor ferate existente, construirea de noi linii şi îmbunătăţirea facilităţilor şi echipamentelor asociate;
• Promovarea serviciilor intermodale. Guvernul ar trebui să sprijine dezvoltarea şi promovarea serviciilor de transport intermodal, care combină transportul feroviar cu alte moduri de transport, cum ar fi rutierul sau maritimul. Aceasta poate creşte eficienţa şi atracţia transportului feroviar de mărfuri;
• Colaborare între sectorul public şi cel privat. Guvernul ar trebui să colaboreze cu companiile de transport feroviar şi alte părţi interesate, pentru a dezvolta strategii şi proiecte comune. Aceasta poate include parteneriate public-private pentru finanţarea şi gestionarea infrastructurii feroviare, îmbunătăţirea serviciilor şi promovarea avantajelor transportului feroviar;
• Educaţie şi conştientizare. Este important să se informeze şi să se educe operatorii de transport şi clienţii despre beneficiile transportului feroviar de mărfuri, cum ar fi eficienţa energetică, siguranţa şi impactul redus asupra mediului. Aceasta poate spori interesul şi utilizarea transportului feroviar;
• Stimulente şi sprijin financiar. Guvernul poate oferi stimulente şi sprijin financiar pentru operatorii feroviari şi clienţii care utilizează transportul feroviar de mărfuri. Aceasta poate include reduceri de taxe sau tarife, subvenţii pentru investiţii în echipamente feroviare moderne şi facilităţi de manipulare a mărfurilor;
• Cooperare internaţională. România poate colabora cu alte ţări şi organizaţii internaţionale pentru a împărtăşi bune practici şi experienţe în revitalizarea transportului feroviar de mărfuri. Schimbul de cunoştinţe şi colaborarea pot contribui la identificarea soluţiilor eficiente şi aplicarea acestora în contextul specific al României.

Aceste soluţii ar trebui implementate într-o manieră coordonată şi pe termen lung, pentru a asigura o revitalizare eficientă a transportului feroviar de mărfuri în România. Este important să existe o abordare integrată, care să ia în considerare aspecte precum infrastructura, reglementările, colaborarea public-privat, educaţia şi sprijinul financiar.

De asemenea, este esenţial să se monitorizeze şi să se evalueze în mod constant progresul şi impactul măsurilor implementate. În funcţie de rezultate, strategiile şi acţiunile pot fi ajustate şi adaptate pentru a maximiza eficienţa transportului feroviar de mărfuri.

În final, revitalizarea transportului feroviar de mărfuri în România poate aduce multiple beneficii, cum ar fi reducerea congestionării rutiere, îmbunătăţirea siguranţei, reducerea emisiilor de carbon şi stimularea dezvoltării economice regionale. Prin implementarea soluţiilor potrivite şi angajamentul continuu din partea tuturor părţilor interesate, se poate realiza o tranziţie către un sistem de transport durabil şi eficient din punct de vedere economic.

Domnul Ioan Vulpescu:

Într-un moment în care ne dorim să avansăm spre o Românie modernă, când digitalizarea nu mai este o opţiune, ci o necesitate, descoperim că multe biblioteci din ţara noastră îşi ratează şansa de a se moderniza.

De ce? Din cauza modului defectuos în care Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost scris în anul 2021, din cauza secretomaniei din jurul redactării PNRR şi a lipsei dezbaterilor, la momentul potrivit, ne confruntăm cu imposibilitatea accesării fondurilor alocate.

PNRR ar fi trebuit să fie un instrument prin care să se aducă inovaţie în sectoarele-cheie ale societăţii noastre, inclusiv în bibliotecile noastre publice. Însă, în realitate, multe biblioteci, în special cele din mediul rural, nu au reuşit să beneficieze de fondurile alocate prin acest plan, ca urmare a cerinţelor nerealiste pe care foştii guvernanţi le-au impus în multe cazuri.

Am ajuns, astfel, în situaţia în care jumătate dintre consiliile judeţene nu au putut aplica pentru fondurile destinate modernizării bibliotecilor judeţene şi a celor locale, iar bugetul alocat ar fi fost oricum insuficient pentru planul ambiţios de a transforma bibliotecile în hub-uri de dezvoltare a competenţelor digitale, atât de necesare în special în mediul rural.

Pentru o bibliotecă judeţeană, finanţarea nerambursabilă a fost de maximum două milioane de euro pentru lucrări de reabilitare şi echipamente, iar pentru reabilitarea a încă 3 biblioteci, achiziţia de echipamente pentru alte 26 şi pentru alfabetizarea digitală a 2.500 de persoane a fost disponibilă suma de 585.000 euro!

Mult prea puţin! O sumă insuficientă pentru a aduce bibliotecile rurale în secolul al XXI-lea!

Mai mult, chiar dacă unele biblioteci din mediul rural ar fi fost pregătite să aplice pentru obţinerea fondurilor, şi le-ar fi prins bine chiar şi aceşti 20.000 de euro, acest lucru nu a fost posibil deoarece proiectele ar fi fost finanţare doar "la grămadă", fiind necesar să aplice un minimum de 29 de biblioteci din fiecare judeţ!

USR a "confiscat" PNRR şi a refuzat să dezbată măsurile Planului, ceea ce a avut ca rezultat un document care nu are legătură cu realitatea din teren.

Digitalizarea nu se rezumă la achiziţia de calculatoare. Este regretabil faptul că acest plan a fost formulat fără a avea în vedere realităţile specifice ale bibliotecilor rurale. Nu este suficient să aloci fonduri pentru digitalizare şi modernizare, este nevoie şi de un plan de implementare realist, care să ţină cont de contextul specific în care aceste biblioteci îşi desfăşoară activitatea. Un hub de dezvoltare a competenţelor digitale presupune crearea unui mediu în care cititorii pot accesa informaţii şi resurse digitale într-un mod sigur şi eficient. Presupune formarea de competenţe digitale în rândul personalului bibliotecilor şi furnizarea de servicii care să corespundă nevoilor utilizatorilor din secolul XXI.

Acesta este doar un exemplu al modului în care PNRR a fost redus la o caricatură, faţă de ceea ce ar fi putut fi în mâinile unui lider cu viziune şi cunoştinţe reale. PNRR ar fi avut nevoie de o abordare care să ţină cont de realităţile din teren, care să valorizeze importanţa bibliotecilor în societatea românească şi să sprijine transformarea lor în instituţii moderne, care să răspundă nevoilor comunităţilor locale, şi nu ambiţiilor unor guvernanţi vremelnici.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Ziua Mondială a Mediului şi lupta pentru un mediu curat şi sănătos"

Pe data de 5 iunie am celebrat Ziua Mondială a Mediului, o zi specială în care, an de an, tragem cu toţii un semnal de alarmă faţă de pericolele cu care se confruntă mediul, în mare parte din cauza acţiunii sau inacţiunii omului.

În primul rând, schimbările climatice sunt cea mai mare ameninţare cu care ne confruntăm. Dacă nu găsim soluţii pentru schimbările climatice, consecinţele sunt extrem de grave. Din punctul meu de vedere, putem să combatem schimbările climatice şi suntem obligaţi să o facem. De aceea am organizat această dezbatere, pentru a identifica soluţii şi măsuri imediate pe care le putem promova.

Schimbările climatice nu sunt doar o problemă de mediu, aşa cum prea mulţi oameni cred. Este o ameninţare atotcuprinzătoare pentru sănătate, pentru agricultură, pentru zonele în care trăiesc milioane de oameni, pentru economie.

Suntem într-un moment în care nimeni nu mai poate nega această realitate.

Furtunile, temperaturile fluctuante, dar şi seceta sunt semne sumbre ale consecinţelor pe care schimbările climatice le au. Ţările vor avea de suferit dacă nimeni nu ia măsuri.

Schimbările climatice nu sunt doar nişte simple cuvinte. Vorbim despre un fenomen real, care ne afectează viaţa de zi cu zi. Schimbările climatice provocate de om sunt un lucru real foarte înfricoşător.

Schimbările care afectează în prezent clima planetei transformă lumea. Din ultimii 20 de ani, 18 au fost printre cei mai calzi ani înregistraţi vreodată, lucru pe care l-am resimţit şi noi, cu toţii.

Oamenii de ştiinţă avertizează că, dacă nu se iau măsuri urgente, până în 2060, încălzirea globală va depăşi probabil cu 2°C nivelurile preindustriale, iar această depăşire ar putea ajunge chiar la 5°C până la sfârşitul secolului.

Dar nu vorbim doar despre temperaturile ridicate, ci şi despre fenomenele extreme.

Modelările climatologilor indică, într-un scenariu moderat, că peste 11 milioane de români vor fi afectaţi de creşterea temperaturilor, reducerea drastică a rezervelor de apă şi deşertificare.

Nu e vorba însă doar de deşertificare, ci şi de fenomene extreme, cum ar fi inundaţiile puternice.

Costurile acestor modificări pot fi măsurate în vieţi pierdute, în mijloace de trai pierdute, case pierdute, afaceri pierdute, sute de miliarde de euro în servicii de urgenţă şi ajutor în caz de dezastru.

Schimbările climatice au deja un impact asupra sănătăţii. A crescut numărul deceselor cauzate de căldură în unele regiuni şi a scăzut numărul celor cauzate de frig în altele. Asistăm deja la modificarea distribuţiei unor boli transmise prin apă sau vectori.

Cei care simt deja efectele schimbărilor climatice nu au timp să nege existenţa lor - ei sunt preocupaţi să se ocupe de combaterea lor. Sectoarele care depind mult de temperatură şi precipitaţii, cum ar fi agricultura, silvicultura, energia şi turismul, sunt în mod special afectate.

Deci problema nu este dacă trebuie să acţionăm. Ştiinţa şi milioanele de măsurători au spus foarte clar că trebuie să luăm măsuri acum. Majoritatea oamenilor de ştiinţă au recunoscut că planeta se încălzeşte, iar activitatea umană contribuie la acest fenomen.

Aşadar, provocarea este dacă vom avea curajul să acţionăm înainte de a fi prea târziu şi modul în care răspundem va avea un impact profund asupra lumii pe care o lăsăm în urmă nu doar pentru noi, ci pentru copiii noştri şi pentru nepoţii noştri.

Ca parlamentar, ca tată spun că trebuie să acţionăm cât mai rapid. Avem nevoie de o acţiune coroborată, la care să participe atât instituţiile statului, cât şi reprezentanţii societăţii civile.

Trebuie să ne îngrijim copiii; trebuie să avem grijă de viitorul nostru; şi trebuie să creştem economia şi să creăm locuri de muncă. Putem face toate acestea atâta timp cât nu ne temem de viitor şi nu ne temem de schimbare.

Sunt convins că aceasta este o luptă pe care România trebuie să o ducă. Dar va solicita implicarea noastră, a tuturor.

În ultimii două sute de ani, oamenii au demonstrat în mod cuprinzător că pot schimba clima, că pot schimba mediul în care trăiesc - şi am schimbat lucrurile în rău, făcând lucruri greşite. Acum trebuie să arătăm că putem schimba lucrurile în bine, făcând ceea ce trebuie.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 151.

În conformitate cu Regulamentul, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi şi miercuri, 6, respectiv 7 iunie 2023; programul de lucru pentru perioada 5-10 iunie 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 30-31 mai 2023 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: până la ora 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză până la 11.30; sesiunea de vot final la această oră, iar după, cele două şedinţe, a Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă există observaţii sau eventuale propuneri în legătură cu ordinea de zi?

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am rugămintea de a fi de acord - am discutat cu liderii de grup, în principiu nu s-a opus niciun lider de grup - ca pct. 14 din ordinea de zi, PL-x 700/2022, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 7 alin. (1) din Legea nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, să devină pct. 41 în ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există acordul liderilor?

USR? AUR?

Nu există.

În aceste condiţii, vă rog să vă pregătiţi cartelele.

PL-x 700/2022, de pe poziţia 14 să fie mutat pe poziţia 41.

Vă rog să votaţi.

Cu 108 voturi pentru, 21 de abţineri, propunerea liderului de Grup al PNL a fost aprobată.

Aşadar, poziţia 14 de pe ordinea de zi va fi poziţia 41.

Tot propuneri vizavi de ordinea de zi.

Vă rog, doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Revin cu această propunere pe care v-am făcut-o de nenumărate ori, anume ca Comisia pentru buget, finanţe şi Comisia pentru muncă să lucreze în paralel cu plenul de astăzi şi să dezbată Pl-x 740/2022 (Propunerea legislativă pentru reducerea poverii fiscale pe muncă). Este acel proiect de reducere a taxelor pe muncă şi creşterea cu 1.000 de lei a salariilor tuturor românilor.

Uitaţi-vă că de săptămâni bune de zile avem profesorii în stradă şi protestează!

Cei de la CFR, asistenţii medicali ameninţă cu greva.

Sunt sute de mii de români, peste un milion de români care au sărăcit din cauza inflaţiei care le-a redus veniturile, tot din cauza cheltuielilor pe care dumneavoastră le-aţi făcut pentru nomenclatura de partid,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... pentru speciali,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna deputat!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... ştiţi dumneavoastră foarte bine!

Şi vă rog să nu mai veniţi cu această "gogoaşă", că nu sunt bani, pentru că vă dau şi sursele bugetare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna deputat!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Avem 11 miliarde de lei numai în scheme de ajutor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna deputat,...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... de stat. Avem acele pensii speciale pe care le ţineţi efectiv în braţe.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... aţi făcut o propunere la ordinea de zi, am înţeles...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da, domnule preşedinte, pentru că explicaţia poate ajuta Parlamentul acesta să dea un vot,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu subestimaţi capacitatea colegilor noştri de a înţelege...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...să dea un vot informat despre această lege, despre acest proiect de lege pe care vă rog insistent să-l supuneţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... la vot.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

E momentul să redăm demnitatea oamenilor care lucrează...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună, ...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... cinstit în această ţară, mai ales profesorilor care stau... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc mult.

De fiecare dată avem aceeaşi discuţie, stimată colegă.

Aţi făcut o propunere vizavi de ordinea de zi, nu un expozeu.

Mulţumesc mult.

Mulţumesc mult, doamna deputat!

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Încuviinţarea plenului ca două comisii să lucreze în paralel cu plenul, anume Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă, pentru dezbateri la Pl-x 740/2022.

Vot, vă rog.

Cu 32 de voturi pentru, 22 de voturi contra, 84 de abţineri, propunerea dumneavoastră nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Dacă mai există observaţii asupra ordinii de zi? Nu.

Le luăm pe rând.

Haideţi, domnule Grosaru, vă rog!

Pe procedură.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, domnule preşedinte, pe procedură.

În primul rând, aveam o datorie de la şedinţa de ieri. Este vorba despre faptul că dumneavoastră aţi afirmat, în plenul Camerei Deputaţilor, că încerc să vă păcălesc.

Nu, domnule preşedinte, nu încerc să vă păcălesc! Este vorba de faptul că dumneavoastră pe moment cred că aţi uitat că sunt parlamentar.

Şi pentru că, în primul rând, sunt o persoană cu care se poate construi, domnule preşedinte, cel mai important lucru pe care vreau să-l menţionez este că proiectul meu de ţară se cheamă "Restart România" şi este în cinci puncte.

Numărul 1:...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat, ...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

... Stoparea risipei şi renegocierea resurselor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Lăsaţi-l, domnule, să vorbească! (Vociferări.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

2. Combaterea criminalităţii de orice fel;

3. Promovarea valorilor şi tinerilor cu potenţial;

4. Conturarea unui profil de ţară credibil;

5. Evidenţierea mai accentuată a României pe plan extern.

Acesta este proiectul meu, domnule preşedinte, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E în regulă! Ceea ce spuneam ieri era perfect adevărat.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Bine, domnule preşedinte!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

... şi vă îndemn să-l susţineţi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Hărătău Elena, vă rog.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ziua de 5 iunie, sărbătorită de întreaga ţară, Ziua învăţătorului

Ziua învăţătorului are o semnificaţie specială pentru învăţământul românesc, fiind aniversaţi îndrumătorii copiilor în procesul complex al educaţiei şi formării.

Pentru fiecare dintre cei mici, care au păşit pentru prima dată pe porţile şcolii, după ce s-au despărţit cu greutate de jucării, pentru a le înlocui cu manualele şcolare, prima întâlnire cu doamna învăţătoare sau domnul învăţător va rămâne de neuitat.

Ziua învăţătorului trebuie să fie importantă şi pentru autorităţi, de la cele locale, îndreptăţite şi obligate să asigure toate condiţiile optime pentru buna desfăşurare a actului de învăţământ, la responsabilii din Ministerul Educaţiei şi, nu în ultimul rând, la parlamentari, care au datoria de onoare de a se implica activ în susţinerea dezvoltării învăţământului şi implicit a dezvoltării armonioase a copiilor noştri.

În opinia mea, este nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor din şcolile româneşti şi, de asemenea, să iniţiem strategii coerente referitoare la rezolvarea problemelor sistemului educaţional. Mă refer îndeosebi la elevii proveniţi din familii cu venituri reduse, a căror posibilităţi de a frecventa şcoala sunt mici, dar şi la cei aflaţi la distanţe mari de unităţile de învăţământ.

"Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat", spunea marele Mihai Eminescu despre procesul de învăţământ.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Ce-i asta, domnule preşedinte de şedinţă?!

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu.)

Doamna Elena Hărătău:

Pornind de la această perspectivă, este îmbucurătoare preocuparea Guvernului condus de premierul Nicolae Ciucă de a asigura condiţiile necesare ale unei educaţii de calitate învăţătorilor, respectiv celor care au misiunea de a asigura continuitatea naţiunii noastre.

Îmi exprim încrederea că vom găsi resursele financiare necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei generale a educaţiei naţionale, inclusiv prin accesarea de fonduri europene pentru modernizarea şcolilor şi creşterea gradului de participare a elevilor la procesul educaţional.

Profesorii, educatorii şi învăţătorii din România sunt aidoma apostolilor, fiind demni de respectul şi recunoştinţa noastră, a tuturor.

Numiţi cândva "cei bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi iubiri de moşie", învăţătorii sunt, de cele mai multe ori, primii părinţi ai copiilor, iar pentru acest fapt le mulţumesc din suflet şi îi asigur de toată preţuirea mea.

Cu ocazia Zilei învăţătorului, urez tuturor dascălilor din judeţul Bacău şi din toată ţara un sincer la mulţi ani, cu sănătate, putere de muncă şi inspiraţie în nobila lor misiune de a-i îndrepta pe copiii noştri pe drumul cunoaşterii!

Mulţumesc. (Aplauze.)

O voce de la USR:

Daţi banii la profesori!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Moşteanu, vă rog

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Să fii de la PNL, să vorbeşti despre condiţii mai bune pentru educatorii din România, astăzi, în acest moment, cu profesorii în grevă, cu Deca ministrul învăţământului şi Ciucă prim-ministru, mi se pare culmea tupeului! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Rusu, aveaţi o intervenţie pe procedură?

Vă rog.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ca să nu ieşim din sfera învăţământului, eu vreau să vă fac un anunţ despre artă, despre frumos şi vreau să vă aduc la cunoştinţă că jos, la intrarea în Camera Deputaţilor, pe coridorul de la S1, avem elevi, copii, adolescenţi merituoşi care şi-au expus lucrările cu care au câştigat câteva medalii, câteva premii frumoase, naţionale şi internaţionale. Au venit la Bucureşti tocmai de la Liceul de Artă de la Sibiu să valorifice aceste tablouri pentru o cauză nobilă, pentru că aceşti bani vor merge la Asociaţia "SOS Copiii Satelor din România".

Vă invit pe fiecare, dacă nu doriţi să achiziţionaţi un tablou de la aceşti copii minunaţi, măcar să treceţi, să vă faceţi prezenţa, să ne vadă că suntem împreună cu ei, şi cine are dare de mână să lase 10 lei, 20 de lei, cât îl lasă inima, donaţie acolo.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

(Domnul deputat Mihail Albişteanu solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură sau...?

Deci aveţi o singură variantă: să invocaţi o procedură, domnule Albişteanu.

Domnul Mihail Albişteanu:

Ca şi cei dinainte, nu?!

Respectul Guvernului acesta pentru educaţie se vede în procentul mic din PIB pe care îl dă educaţiei şi în această idee de a pune două note, pe repede-nainte, pentru a încheia anul şcolar.

Acesta este respectul pentru învăţământul din România - pentru elevi, pentru profesori, pentru părinţi!

Mulţumim foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Din păcate, nu respectaţi Regulamentul.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că intervenţia este de două minute, pe care o puteţi acorda fiecărui deputat de aici, prezent, care doreşte să aibă o intervenţie, iar dumneavoastră, mai devreme, mi-aţi tăiat microfonul înainte de cele două minute. Mai mult decât atât, am fost atentă şi nici măcar nu aţi pornit cronometrul.

Da, am avut o intervenţie pe procedură, într-adevăr, dar asta nu înseamnă că nu puteţi să-mi acordaţi cele două minute şi să-mi tăiaţi microfonul când aveţi dumneavoastră chef. Nu este în regulă şi nu respectaţi Regulamentul. Şi poate aţi putea să îl mai citiţi încă o dată şi data viitoare să nu-mi mai tăiaţi microfonul.

Ştiu că vă deranjează ceea ce spun, ştiu că e greu să auzi că românii o duc greu în ţara aceasta, ştiu că e greu să auzi că poţi să creşti salariile tuturor românilor cu 1.000 de lei, ştiu că e greu să auzi că inflaţia efectiv mănâncă din veniturile oamenilor care muncesc în această ţară, dar trebuie să o auziţi. Sunteţi preşedinte de şedinţă şi până la urmă un deputat care a fost ales aici, în Parlamentul României, poate să spună lucrurile acestea de la tribună şi, mai mult decât atât, să vă ceară ca un proiect de lege să fie dezbătut astăzi. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simonis, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Şi m-am încadrat şi în cele două minute! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu ne deranjează, stimată colegă, să auzim chestiuni pe care le spuneţi, pentru că cele mai multe sunt amuzante.

În altă ordine de idei, este adevărat că este greu să accepţi - nu să asculţi - e greu să accepţi sfaturi şi teorii despre cum am putea să creştem veniturile tuturor românilor de la cei care atunci când au fost la guvernare n-au făcut niciun pas pentru a creşte măcar un salariu în România - nici salariul minim, nici salariile profesorilor, nici ale medicilor, ale nimănui! Nici pensiile...!

Astăzi suntem în grevă în sistemul de educaţie, pentru că Guvernul din care aţi făcut parte n-a respectat Legea salarizării unitare.

Sunteţi singurul Guvern postdecembrist care n-a crescut niciun salariu - nici la medici, nici la profesori şi nici măcar o pensie în România! (Vociferări.)

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz (din sală):

20 de ani aţi fost la guvernare!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aşa că, într-adevăr, e foarte greu să vă ascultăm! (Aplauze.)

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu, intrăm în ordinea de zi!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Scurt, scurt!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu! Nu! (Vociferări.)

Vă rog să opriţi microfonul!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Intervin la următoarea.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Interveniţi la următoarea. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

5. Propunerea legislativă privind statutul asistentului judecătorului; Pl-x 231/2023.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, raportul la Pl-x 231/2023.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind statutul asistentului judecătorului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea statutului asistentului judecătorului, a cărui activitate reprezintă un sprijin pentru judecători, contribuind la degrevarea activităţii acestora, prin îndeplinirea oricăror atribuţii stabilite în condiţiile legii de către judecători, şi asigurând premisele pentru îmbunătăţirea eficienţei şi calităţii actului de justiţie.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative privind statutul asistentului judecătorului, cu amendamentele admise cuprinse în Anexa nr. 1.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dezbateri generale, doamna Oana Murariu, Grupul USR, vă rog.

Doamna Oana Murariu:

702 locuri vacante de judecători în România, în acest moment. Şi, atenţie, vorbim doar de judecători, nu şi de procurori! Deci avem 702 judecători care ar fi trebuit astăzi să fie în funcţie, să-şi facă treaba, astfel încât să degrevăm instanţele şi să poată funcţiona justiţia, şi totuşi nu o facem.

Ce am făcut noi prin Legile justiţiei? Îngreunăm admiterea la INM, să fie 3 ani pregătire, să ajungă mai târziu magistraţi, nu scoatem locuri la concursuri de admitere în magistratură şi, drept urmare, ţinem în continuare blocată justiţia.

Ce facem? Aducem această nouă instituţie, inventăm o nouă instituţie a asistentului judecătorului ca să pară că vrem să funcţioneze justiţia.

Nu, stimaţi colegi, avem toate pârghiile să completăm poziţiile vacante şi, mai mult, ar trebui să le şi suplimentăm. Cu cine? Cu judecători, care ei trebuie să-şi facă treaba. Ei trebuie să analizeze dosarul, ei trebuie să dea soluţia.

Haideţi să facem asta şi să nu mai importăm tot felul de instituţii ca să pară că ne interesează justiţia! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu mai există intervenţii la dezbateri generale.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt.1 la nr. crt. 50 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Dacă de la nr. crt. 51 la nr. crt. 100 există obiecţii sau comentarii? Nu.

De la 101 la 150? Nu. Adoptate.

De la 151 la 200? Nu. Adoptate.

De la 201... Nu! De la 180 la 192 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă doreşte să susţină cineva amendamentele respinse? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2023 pentru modificarea art. 21 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale; PL-x 174/2023.

Vă rog, iniţiatorul, reprezentantul Guvernului.

Domnul Costel-Cristian Lazăr (subsecretar de stat, Ministerul Culturii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Cristian Lazăr, subsecretar de stat în Ministerul Culturii.

Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale stabileşte şi reglementează cadrul general cu privire la acordarea de finanţare nerambursabilă programelor, proiectelor sau acţiunilor culturale.

La art. 21 din ordonanţă sunt prevăzute sursele din care se constituie veniturile la fond, aspecte legate de plata acestora, modul de control cu privire la plata acestor sume, precum şi diferite aspecte legate de administrarea lor.

Pentru a asigura eficienţa juridică a legii, la stabilirea taxelor, fie acestea de natură fiscală sau parafiscală, cum e cazul fondurilor speciale, se impune necesitatea stabilirii cu claritate atât a categoriilor de contributori, cât şi a activităţilor supuse taxării, precum şi evitarea confuziei şi a dublei impuneri.

Revizuirea şi clarificarea cadrului normativ sunt necesare pentru identificarea clară a obligaţiilor de plată ale contributorilor, cât şi pentru sprijinirea activităţii de colectare a contribuţiilor realizate de Administraţia Fondului Cultural Naţional, AFCN, având ca efect încurajarea finanţării nerambursabile a proiectelor culturale.

Aceasta este o soluţie pentru consolidarea pe termen lung a AFCN şi a autonomiei instituţionale a Administraţiei Fondului Cultural Naţional, măsură propusă prin Programul de guvernare, la Capitolul XIV "Cultură" măsura 6, care prevede distinct garantarea autonomiei instituţionale a Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi asigurarea unei finanţări adecvate.

Guvernul susţine raportul suplimentar de adoptare a Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, cu amendamentele admise, şi supune spre aprobarea plenului proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, vă rog, raportul suplimentar.

Vă rog, domnule Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2023 pentru modificarea art. 21 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din data de 14.03.2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect legislativ.

Proiectul a fost adoptat în unanimitate, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Vă rog, domnule Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule Suciu.

Avem nevoie de o mai bună finanţare a culturii şi avem nevoie de un fond cultural, întărit prin surse multiple, nebugetare, care să ajute cultura independentă din România.

Toţi suntem de acord, din această Cameră, cu privire la aceste principii.

Tărăşenia cu privire la această ordonanţă constă în bălmăjeala prezentată.

S-a prezentat un proiect legislativ care viza triplarea sumei pe care actorii economici care-şi desfăşoară activitatea în monumente istorice trebuie s-o plătească, de la 1% la 3%, ca apoi, în decurs de 3 săptămâni, să se întâmple invers - să scadă cu 300% această contribuţie.

Acum întrebaţi şi voi - aceşti oameni, atât beneficiarii care vor accesa proiecte la AFCN, cât şi pe cei care vor contribui la acest fond - ce să mai înţeleagă?

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Păi, de ce aţi trecut finanţarea?

Domnul Iulian Bulai:

Nu mai înţeleg nimic, pentru că nu sunteţi în stare să gândiţi, cei de la PNL şi PSD, coerent.

Azi e 1%, acum trei luni a fost 3%, în acest proiect de lege scrie 0,1!

Hotărâţi-vă! Oamenii din ţara asta deja fac grevă - profesorii, doctorii, cei de la CFR! Dumneavoastră veniţi cu bălmăjeli.

E nevoie să susţinem mediul cultural independent? E nevoie ca cei care folosesc infrastructură, cu o valoare adăugată pe piaţă mult mai mare, să contribuie pentru un bine comun?

Dar haideţi s-o facem coerent, nu cu bălmăjeala PNL, PSD şi tot şirul de lobbyişti care s-au plimbat pe la comisii pentru a modifica această ordonanţă!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Vulpescu, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E bine că vorbim de AFCN, de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Şi trebuie să spunem răspicat: Administraţia Fondului Cultural Naţional a fost salvată, în 2015, de un Guvern al PSD. Eram în Guvern, Partidul Social Democrat, Guvernul PSD a promovat Ordonanţa nr. 2 din 2015, astfel încât două procente din încasările Loteriei Române merg în fiecare lună, alimentează conturile Administraţiei Fondului Cultural Naţional, cel care gestionează toate proiectele din zona independentă a culturii.

Aproximativ 500.000 de euro se duc în fiecare lună, în urma acelei ordonanţe promovate - încă o dată - de un Guvern al PSD pentru salvarea sectorului independent din cultură, din România.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Badiu, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mergem şi noi pe urma americanilor, cu lobby, dar la noi se numeşte altfel, se numeşte trafic de influenţă.

Cum se face că, din 1%, pe traseul de la Senat până la Camera Deputaţilor, a rămas 0,1%?! Este ceva de nedescris! Nu putem să marşăm pe un asemenea proiect de lege!

Vrem bani la cultură, dar nu ştim cum să facem să ne protejăm firmele de casă!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 5 există obiecţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2023 ca "Anul Iuliu Maniu"; PL-x 283/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Cozma, vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui Iuliu Maniu, liderul românilor transilvăneni din Parlamentul României, unul dintre organizatorii Zilei de 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Acesta, într-o anumită cuvântare, spunea aşa - "Europa de mâine va fi aceea a uniunilor, a confederaţiilor, federaţiilor. Acest moment inexorabil nu trebuie să găsească poporul nostru nepregătit. Conducătorii politici trebuie să cultive calităţile profesionale şi morale ale românilor, astfel ca ei să nu devină în noul context de liberă circulaţie a valorilor un fel de neo-iobagi cu alte popoare. Deci pregătire de specialitate, pregătire politică şi morală pentru a face faţă concurenţei inevitabile!".

Cuvintele lui Iuliu Maniu sunt mai valabile decât oricând. Astăzi merită să-l cinstim, să-l onorăm şi să ne deschidem în faţa tuturor înaintaşilor care şi-au dăruit viaţa pentru ţară.

Istoricii români consemnează rolul pe care fostul prim-ministru al României l-a avut în reconstrucţia României interbelice, alături de alţi mari oameni politici ai vremii.

Să nu ne uităm modelele pe care le avem şi să le arătăm cinste şi onoare!

Este un moment important. Este important să realizăm că trebuie să ne respectăm înaintaşii, că trebuie ca acei bărbaţi de stat care au dat dovadă de dârzenie, de curaj şi, în primul rând, de patriotism curat astăzi să ne ghideze în tot ceea ce facem.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru cultură, vă rog, raportul comun.

Doamnă preşedinte, vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulament, Comisia pentru cultură şi Comisia pentru administraţie au fost sesizate, prin adresa PL-x 283/2023, cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2023 ca "Anul Iuliu Maniu".

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Potrivit prevederilor art. 62 şi 64 din Regulament, comisiile au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu un amendament admis care face parte din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Iulian Bulai, Grupul USR, dezbateri generale, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule Suciu.

Partidul Naţional "Laş", generând multe greve, a profesorilor, a medicilor, proteste la MAI, la Transporturi, peste tot, băgând ţara în gard, nemaiavând idei, s-a gândit să facă un pustiu de bine şi să mai facă forme fără fond, exact cum îi critica Iuliu Maniu acum 80 de ani... (Vociferări.) ...acum 90 de ani!

Marele critic al PNL a fost Iuliu Maniu, pentru că a fost... (Vociferări.) ...atins personal de ipocrizia dumneavoastră şi de faptul că nu v-aţi ţinut niciodată de cuvânt. Şi acum 80 de ani, şi acum, aceleaşi comportamente.

În loc să faceţi... (Vociferări.) ...lucruri bune, dreptate pentru mii de categorii care au nevoie de mai multă atenţie în această ţară, dumneavoastră faceţi legi cu caracter simbolic, care nici măcar nu ating nimic din profunzimea problemei.

Iuliu Maniu a aparţinut unei biserici istorice, a doua biserică naţională din România, Biserica Greco-Catolică, al cărei patrimoniu dumneavoastră, împreună cu PSD, neocomuniştii, îl ţineţi în parte încă captiv.

Şi despre asta este vorba, dacă vreţi să faceţi dreptate în Ardeal şi acolo unde Iuliu Maniu a activat.

Nu faceţi asta pentru că sunteţi ipocriţi, vreţi doar chestiuni simbolice şi nu atingeţi fondul problemei.

O ultimă remarcă, pentru a pune în oglindă situaţia hilară a acestei Camere.

Săptămâna trecută, împreună cu neocomuniştii, dumneavoastră, pseudoliberalii, aţi votat împotriva legii care retrăgea medaliile celor care au colaborat cu Securitatea, adică şi ale foştilor torţionari, printre care şi urmaşii torţionarilor lui Iuliu Maniu, care a murit în închisoare.

Cât de ipocrit să fii să votezi împotriva unei dreptăţi istorice, dar să faci legi fără fond, doar pentru a mai crede că mai câştigi ceva acasă!

Ruşine, PNL! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Stimaţi colegi,

Am asistat acum din partea colegului de la cultură la o prelegere de populism.

Să vorbeşti de forme fără fond atunci când ne cinstim înaintaşii şi martirii mi se pare o insultă la adresa naţiunii române.

Teoria formelor fără fond aparţine lui Titu Maiorescu, provine din Teoria critică de la 1867, Maiorescu fiind conservator şi fiind în opoziţie cu liberalii lui Brătianu, în perioada lui Carol I.

Mi se pare o insultă să vedem cum se duce în derizoriu orice ţine de identitatea naţională, de valorile naţionale.

Iuliu Maniu, alături de liberali, alături de social-democraţi, alături de toate forţele politice democratice, a colaborat la lupta împotriva instaurării regimului criminal comunist după 23 August 1944 în România.

Memoria lui Iuliu Maniu este una perenă şi nu ţine de data la care ne aflăm, nu ţine, pur şi simplu, de o anumită etapă, nu are nicio legătură cu tot ceea ce înseamnă ducerea într-un derizoriu şi un populism extrem a unor elemente de simbolistică naţională, de cultură şi identitate naţională.

Să nu uităm că şi astăzi Iuliu Maniu, cel care a murit ca martir în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei în 1953, este în acel cimitir al săracilor!

Să nu uităm ceea ce a însemnat Iuliu Maniu pentru proiectul naţional român!

Să nu uităm ce a făcut Iuliu Maniu alături de Ştefan Cicio-Pop, de Gheorghe Pop de Băseşti, de Vasile Goldiş, de Alexandru Vaida-Voevod, de Ion Flueraş, de Iosif Jumanca, de liderii celor două mari biserici româneşti, Biserica Română Unită cu Roma - Iuliu Hossu şi Biserica Ortodoxă - Miron Cristea, întâi, prin constituirea Consiliului Naţional Român la 30 octombrie 1918, iar apoi prin actul de la 1 Decembrie 1918, cel mai important moment din istoria poporului român.

Iuliu Maniu a fost cel care a coordonat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...integrarea Transilvaniei în trupul României.

Iuliu Maniu...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...este un erou...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...naţional autentic, iar memoria sa depăşeşte ceea ce înseamnă cadrul limitativ al unei politici populiste...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...al unei politici...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...decuplate de...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...realitate şi de valorile naţionale.

Să-l cinstim pe Iuliu Maniu, să cinstim memoria tuturor celor care au luptat cu regimul criminal comunist şi cu orice tip de regim totalitar! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Albişteanu Mihail, Grupul AUR.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc.

Într-adevăr, Iuliu Maniu a criticat Partidul Naţional Liberal, dar nu pentru forme fără fond, pentru altceva. Pentru forme fără fond l-au criticat conservatorii.

Iuliu Maniu a fost un mare patriot.

AUR este un partid conservator, un partid patriotic şi vom vota această lege.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban, vă rog.

Domnul Ludovic Orban:

Am o intervenţie scurtă. (Vociferări.)

Scurtă. (Vociferări.)

Păi, nu, că nu vorbesc două minute.

Sigur, e oarecum straniu ca Partidul Naţional Liberal să iniţieze un proiect de lege pentru a stabili anul 2023 - "Anul Iuliu Maniu", dar, mă rog, acum... acum este de aşteptat orice.

Mă mir că nu faceţi un proiect de lege să stabiliţi "Anul Gheorghe Gheorghiu-Dej" sau "Anul Doctor Petru Groza"... (Vociferări.) sau "Anul Ion Iliescu", eventual... (Râsete.) ...să iniţiaţi proiect de lege. (Râsete. Aplauze.)

Am doar un singur comentariu de făcut. Anul 2023, pe care dumneavoastră îl propuneţi "Anul Iuliu Maniu", a început pe 1 ianuarie 2023.

Lipsa dumneavoastră de respect faţă de personalitatea lui Iuliu Maniu şi faptul că vreţi doar să câştigaţi un capital politic ieftin, pe care nu-l veţi câştiga prin astfel de proiecte de lege, sunt arătate de faptul că dumneavoastră propuneţi anul 2023 printr-un proiect de lege care este votat în luna mai...

Voci din sală:

Iunie!

Domnul Ludovic Orban:

Aşa că schimbaţi proiectul de lege, spuneţi "Jumătatea de An Iuliu Maniu"!

Nu mai umblaţi cu astfel de iniţiative goale de conţinut, în condiţiile în care ştim foarte clar care a fost istoria Partidului Naţional Liberal şi istoria relaţiilor cu Partidul Naţional din Ardeal şi ulterior cu Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind procedură de urgenţă...

(Domnul deputat Adrian-Felician Cozma solicită să ia cuvântul.)

Numai o secundă, domnule Cozma, era domnul Bulai.

Domnul Florin-Claudiu Roman (din sală):

Iniţiatorul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A vorbit ca iniţiator la început. (Vociferări.)

Asta am spus...

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...nefiind procedură de urgenţă, pot vorbi doi colegi pe fiecare grup.

Aşadar, vă rog, domnule Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule Suciu.

Doar o informaţie cu caracter istoric.

Iuliu Maniu a fost ţărănist. Ţărăniştii nu erau conservatori.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Maiorescu era conservator. (Aplauze.)

Domnul Iulian Bulai:

Erau de centru; uneori, de centru-stânga.

Ca să înţeleagă şi liberalii şi extrema dreaptă.

Deci nu, nu erau conservatori.

Doar ca să se înţeleagă şi să rămână pe stenogramă.

Deci vă revendicaţi de la un moment şi de la o persoană care nu a reprezentat interesele dumneavoastră, care era patriot, îşi iubea ţara şi oricum nu avea discursul de ură pe care îl aveţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Cozma, vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mă surprinde luarea de poziţie a unui fost preşedinte al Camerei Deputaţilor care ar trebui să ştie că parcursul unui proiect nu este vina iniţiatorului.

Proiectul a fost depus în anul 2022. Din varii motive, a ajuns la votul final astăzi şi este bine că a ajuns. Indiferent că vom putea sărbători de acum înainte 6 luni sau o zi, vom dedica celui care a fost prim-ministrul României şi un mare român, Iuliu Maniu, indiferent din ce partid a fost, a pus umărul la construcţia României, la unitatea românilor şi modernizarea României. Acest lucru este important.

Iar, domnilor de la USR, de obicei nu prea intru în clinciuri cu dumneavoastră, dar astăzi nu faceţi decât să confirmaţi că n-aveţi nicio treabă cu valorile, n-aveţi treabă cu personalitatea celui care a fost un patriot adevărat. Sigur, cu biserica, cu credinţa, nici cu asta nu mai aveţi treabă, dar e bine ca românii să vadă exact ceea ce încercaţi să faceţi şi cum încercaţi să ponegriţi imaginea şi amintirea celui care a fost Iuliu Maniu, prim-ministrul României şi un patriot adevărat! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Retrocedaţi Catedrala din Baia Mare!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, vă rog, al doilea şi ultimul vorbitor din partea Grupului AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Colegul meu, Mihail Albişteanu, profesor de istorie, printre altele, l-a menţionat pe domnul Maiorescu ca fiind conservator, nicidecum pe eroul naţiunii române, Iuliu Maniu.

Singura noastră critică - şi sper că o luaţi ca o critică constructivă - este faptul că suntem în luna iunie şi la fel cum alte proiecte au avut prioritate, s-au votat într-o săptămână sau o lună, proiecte lăudabile şi cu toţii ne-am dat concursul, puteam şi pe acest proiect de lege să adoptăm procedură de urgenţă şi să nu votăm "Anul Iuliu Maniu" în iunie 2023.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă la cele două articole există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deoarece următoarele două proiecte care au raport depus sunt jaloane PNRR, am rugămintea să prelungim programul de lucru până când vom dezbate ambele proiecte, respectiv PL-x 622/2022 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2022 privind reglementarea unor măsuri financiare prin instituirea schemei de ajutor de minimis în vederea tranziţiei către economia circulară) şi PL-x 778/2022 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene).

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Păi, suntem la PL-x 622 acum şi urmează PL-x 778.

Aţi făcut o solicitare.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Prelungirea programului de lucru până la dezbaterea PL-x 778/2022.

Vot, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Dacă ne încadrăm, nu mai prelungim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu 170 de voturi pentru, 5 abţineri, programul de lucru, în eventualitatea în care nu ne încadrăm cu dezbaterile la PL-x 778, a fost prelungit.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2022 privind reglementarea unor măsuri financiare prin instituirea schemei de ajutor de minimis în vederea tranziţiei către economia circulară; PL-x 622/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru buget sau Comisia pentru industrii sau Comisia pentru agricultură.

Domnul Bende, vă rog, prezentaţi raportul comun.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege nr. 622/2022.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor cinci comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2022 - PL-x 622/2022, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 43 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene; PL-x 778/2022; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Bogdan-Florin Păşcuţ (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Bogdan Păşcuţ, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra proiectelor derulate din fondurile europene, cu scopul de a clarifica atât mecanismul fluxurilor aplicabile investiţiilor şi proiectelor finanţate, bineînţeles, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi nevoile diferitelor structuri implicate.

Prin proiectul de act normativ se propune modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, precum şi modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2022.

Prin urmare, propunem aprobarea în forma iniţiată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la...

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog, raportul.

Domnul Călin-Ioan Bota:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 778 din 19 decembrie 2022, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru ştiinţă şi tehnologie, Comisiei pentru învăţământ, Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, respectiv Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra proiectelor derulate din fonduri europene, cu scopul de a clarifica atât mecanismul fluxurilor aplicabile investiţiilor şi proiectelor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi rolurile diferitelor structuri implicate.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din data de 31 mai 2023. La lucrările comisiei, deputaţii şi-au înregistrat prezenţa conform listei de prezenţă.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în calitate de invitat, doamna Andreea Naggar, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu doreşte nimeni să ia cuvântul din partea grupurilor.

Neavând nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

Mai avem timp să facem încă un proiect.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Păi, ai zis până...

N-a modificat plenul programul?

(Discuţii în sală cu domnul deputat Gabriel Andronache.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

15. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Valorificarea talentelor în regiunile Europei COM (2023) 32; PHCD 28/2023.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog, doamna deputat Diana Stoica.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Valorificarea talentelor în regiunile Europei COM (2023) 32

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru învăţământ şi nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, precum şi fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut Comunicarea Comisiei privind Valorificarea talentelor în regiunile Europei;

- A recomandat deschiderea programelor Institutului European de Inovare şi Tehnologie către zonele rurale şi proiectele de mici dimensiuni;

- A recomandat orientarea grupurilor de acţiune locale spre activităţi cu impact economic şi social pe termen lung, care să ţină seama de realitatea pieţei.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 31 mai 2023 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

La dezbateri generale, doamna Rodica-Luminiţa Barcari, Grupul PNL, vă rog.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Unele regiuni ale Uniunii Europene se confruntă cu o serie de provocări simultane - un declin puternic al populaţiei la vârsta de muncă, o proporţie scăzută şi stagnantă a persoanelor cu studii superioare, un număr mare de tineri care sunt predispuşi să plece din zonă.

Regiunile în cauză ar trebui să îmbunătăţească mediul de afaceri şi calitatea vieţii, pentru a deveni locuri mai atractive de locuit şi de muncă. Acest lucru poate contribui la cultivarea talentelor necesare pentru dezvoltarea economică a acestor regiuni care devin din ce în ce mai dependente de cunoaştere şi inovare şi de persoane cu înaltă calificare.

Sunt necesare recomandări la nivelul Uniunii Europene privind măsurile şi politicile de sprijinire a dobândirii de noi competenţe de către populaţia adultă şi în vârstă, spre a facilita conectarea regiunilor aflate în capcana dezvoltării talentelor la polii de dezvoltare şi integrarea localităţilor foarte mici sau izolate în reţele socioeconomice regionale.

Susţinem adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea 32 în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Popescu, la acest... proiect?

Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deşi COM-urile par subiecte secundare în acest Parlament, acest COM aduce în vederea noastră o chestiune extrem de importantă şi gravă pentru ţara noastră - România se află, conform datelor din 2021, pe locul 169 în lume la ceea ce înseamnă natalitate şi descreştere demografică. Este un lucru foarte, foarte grav pentru noi şi pentru populaţie, în general. Pentru că dacă aţi citit prestigioasa revistă "The Economist", săptămâna aceasta, pe coperta ei există un articol tocmai cu acest subiect - cam cum va arăta economia, cum vor arăta economiile lumii prin prisma depopulării unor ţări.

Şi cred că, pe lângă aceste COM-uri pe care le votăm aici, ar trebui să ne focusăm şi pe proiectele care există în Parlamentul României. Aici vreau să menţionez proiectul lui Robert Sighiartău şi pachetele legislative pe care colegii alături de el le-au adus în vederea dumneavoastră.

Trebuie să creştem natalitatea în România!

Trebuie să creştem natalitatea în această ţară, dacă vrem să avem o creştere economică în următorii ani şi dacă vrem să facem într-adevăr din România un pol, nu doar de securitate, cât şi un pol de siguranţă economică în această parte a Europei încercată în aceşti ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului AUR.

Vă rog, domnule Albişteanu.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule Pavel Popescu, dacă sunteţi îngrijorat de natalitatea României, uitaţi-vă către cei care au guvernat România 30 de ani, care au un "merit" principal pentru această plecare din ţară a românilor, între care şi Guvernele PNL!

Mulţumesc. (Vociferări. Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, am greşit, trebuia să dau cuvântul reprezentantului USR.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

(Domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău solicită să ia cuvântul.)

Reamintesc că din partea Grupului PNL deja au vorbit 2 colegi, nu mai pot să dau cuvântul celui de-al treilea.

Mulţumesc.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este foarte important că vorbim despre această comunicare.

Îl felicit pe colegul meu, Pavel Popescu, care citeşte "The Times", "The Economist", nu ştiu ce mai citeşte el!

Eu mă uit la ştiri în România şi o regiune foarte importantă şi foarte populată din România, adică judeţul Prahova, este condusă de un om care este implicat în toate scandalurile posibile de corupţie... (Vociferări.) ...şi de conflict de interese... (Vociferări.) ...şi de firme care vând, care cumpără cu bani publici tot felul de chestii.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Asta fac firmele?

Domnul Iulian Bulai:

Spuneţi-mi şi mie, cum reuşiţi dumneavoastră să veniţi cu o aşa de multă relaxare aici, să vorbiţi despre reforme, regiuni, putere dată celor de la firul ierbii, când aveţi ditai scandalul şi elefantul corupt în casă? Nu numai acolo, în multe alte locuri.

Înainte să veniţi aici, vă rog, rezolvaţi-vă problemele de acasă cât priveşte eficientizarea şi reforma regiunilor!

Mulţumesc.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Dar zi de vaccinuri!

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Dar de Clotilde ce zici?

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Am rugămintea la colegii care vin, crezând că dau un drept la replică, să nu genereze un alt drept la replică. Insist asupra acestei idei!

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi va fi foarte, foarte greu, dar apreciez, pentru că mi-a fost pronunţat numele de două ori din partea celor două partide de extremă dreapta şi stânga din România. (Râsete.)

N-am spus niciun nume, am zis doar fascism şi neomarxism.

Ştiţi, cât a lipsit liderul partidului de extremă dreapta, liderul de grup al partidului de extremă stânga i-a ţinut locul aici, în plen, cu populisme, au aplaudat împreună cu partidele lor.

Aşa că stimate - să nu vă pronunţ numele - lider al partidului de extremă dreapta - aţi putea să-i daţi liderului de la USR o parte din indemnizaţia dumneavoastră, că am văzut că tot cumpăraţi vaci de lapte din ea -, nu mai veniţi aici într-un stil populist!

Stimate coleg care... antevorbitor... (Vociferări.) ...cum poţi să ai curajul să vii la acest pupitru... (Vociferări.) ...să vorbeşti despre corupţie şi despre articole pe care le citeşti în presa din România, când voi aţi candidat în 2020 la prezidenţiale cu propriul preşedinte de partid plin de dosare penale? Aţi uitat?

O voce de la PSD:

Un penal!

Domnul Pavel Popescu:

Aţi venit cu candidat la prezidenţiale care era sub urmărire penală, adică un penal, şi mai şi promovaţi pe întreg mapamondul "Fără penali în funcţii publice" - pe care am votat-o, că, de fapt, era iniţiativa noastră.

Asta înseamnă de fapt ipocrizia şi populismul cu care vă hrăniţi zilnic aici. Şi veniţi şi o daţi zilnic aşa... ăăă...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Ăăă...

Domnul Pavel Popescu:

...într-un stil mişelesc, despre cum ar trebui să fie guvernată această ţară.

Aţi fost cu un penal candidat la prezidenţiale, conform definiţiei din dicţionar... (Vociferări.) ...şi veniţi să vorbiţi aici despre cum se guvernează această ţară, când v-aţi retras pe margine, aţi fugit - şi reiterez - ca şobolanii aţi fugit de la guvernare, fără să faceţi o modificare cu care să lăsaţi ceva în istorie!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

O voce din sală:

Bravo! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eram la o comunicare despre valorificarea talentelor...

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Drept la replică! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...în regiunile Europei.

Am rugat în van să nu generaţi o dezbatere care n-are nicio legătură. (Vociferări.)

Spun şi aici, ca să rămână şi pe stenogramă, la viitoarea şedinţă a Biroului permanent şi a Comitetului liderilor, vom discuta despre când vom sista discuţiile, atunci când luările de cuvânt nu au legătură cu ceea ce se discută.

Domnule Barna, sunt obligat să vă dau drept la replică, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

La puşcărie, Barna!

Domnul Ilie Dan Barna:

Când ajungi...

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Hoţule!

Domnul Ilie Dan Barna:

...argat în garajul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog, lăsaţi vorbitorul să-şi termine intervenţia! (Vociferări.)

Indiferent de numele dumneavoastră, vă rog!

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Dar e hoţ!

Domnul Ilie Dan Barna:

Când ajungi argat în garajul PSD, când eşti pus să colportezi minciuni înfiorătoare, ştiţi foarte bine - toţi de aici - că nu există nici măcar un singur dosar în ceea ce mă priveşte...

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Ba da!

Minţi, ai dosar!

Domnul Ilie Dan Barna:

...ceea ce face Pavel Popescu acum, colportând o calomnie şi o minciună, nu că coboară PNL-ul, pentru că mai jos de garajul PSD nu puteţi să fiţi, dar dezumanizează... (Aplauze. Râsete.) ...orice gest de parlamentarism... (Aplauze.) ...nu decent, că nu aşteptăm decenţă de la Pavel Popescu, nu aşteaptă nimeni asta, dar ceea ce faceţi dumneavoastră este o mizerie şi o mitocănie şi nu meritaţi altă etichetă.

Succes în politică, domnule! (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Al doilea vorbitor din partea Grupului USR, doamna Prună. (Vociferări. Gălăgie.)

Stimaţi colegi...

Stimaţi colegi, vă rog!

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Un miliard de euro!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Motorola!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Sigur, e frumos să dezbatem aceste proiecte de hotărâri care vorbesc despre talente. Se vorbeşte aici, de la tribună, despre creşterea natalităţii.

În realitate, dacă ne uităm la realitatea ultimilor 33 de ani, vedem că foarte mulţi români au plecat din România, au plecat mâncând pământul, şi vedem cum generaţii întregi de români se nasc în străinătate şi nu vor mai avea nicio legătură cu România.

Şi de ce s-a întâmplat lucrul acesta?

Păi, în primul rând, din cauza veniturilor mici, de aici, din România. Şi, de aceea, la fiecare şedinţă, vă cer acel proiect de lege care reduce taxele pe muncă şi creşte veniturile din România cu 1.000 de lei.

Apoi, educaţia. Educaţia în România este la pământ. Profesorii sunt în stradă. Iar când au trecut pe aici Legile educaţiei, le-aţi trecut pe repede înainte. Dezbaterile acelea au fost superficiale. Şi, în realitate, avem nişte legi care nu pun elevul în centru sub nicio formă.

Şi al treilea lucru este sistemul de sănătate, unde, de multe ori te duci în spitale şi ieşi mai bolnav decât ai intrat. Sunt oameni care nu beneficiază de servicii aşa cum ar trebui. Şi aici trebuie o reformă - pacientul să poată să îşi aleagă spitalul unde vrea să se ducă să se trateze şi banii aceia să îl urmeze. Altfel, vorbim aici în van.

Cât priveşte acest Partid Naţional Liberal - aţi fost socialişti, veţi rămâne socialişti, pentru că investiţiile în România nu înseamnă PNDL-uri, nu înseamnă ca statul să dea din pix, pe sprânceană, la câteva firme bani, să ia de la cei care muncesc în economia reală şi să direcţioneze banii către câteva firme pe care le alegeţi dumneavoastră.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Ce legătură are asta cu COM-ul?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu înţelegeţi ce înseamnă liberalismul cu adevărat! Liberalism înseamnă să laşi bani în buzunarul celui care munceşte, nu să duceţi voi banii la cine vreţi voi, la ai voştri...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...să vă intre în cap...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...doamnă deputat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...lucrul acesta! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc mult.

Al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, doamna Şerban Gianina.

Repet, Grupul PNL a avut 2 vorbitori, domnule Sighiartău, nu vă pot da cuvântul.

Ultimul care va vorbi va fi deputatul neafiliat Coarnă şi după aceea voi închide această şedinţă.

Vă rog, doamnă Şerban.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, e foarte frumos că vorbim de natalitate, de evoluţie.

Eu atât aş vrea, să le amintesc colegilor că sunt la guvernare şi vin la tribună şi fac declaraţii populiste, îşi dau cu presupusul cum ar trebui făcute lucrurile, dar dumnealor au pixul în mână. Dumnealor pot face lucruri concrete pentru a creşte natalitatea.

Am obosit să ascult colegii mei din PSD şi din PNL cum vin şi fac declaraţii şi recomandări cum ar trebui să se întâmple lucrurile în România.

Stimaţi colegi, dacă aţi uitat, sunteţi la guvernare, şi nu în opoziţie! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, vă reamintesc, regula de 10.

Domnul Dumitru Coarnă:

10 secunde.

Mulţumesc.

Când vorbim de natalitate şi de creşterea natalităţii, obligatoriu trebuie să rămână... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Scuze, scuze, scuze!

Vă rog, încă 5 secunde domnului Coarnă. (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Dumitru Coarnă:

Mi-aţi luat şi cele 10 secunde.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, nu, nu, a fost o greşeală.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Păi, atunci, trebuie să luăm de la 0 dacă aţi greşit, nu?

Când vorbim despre natalitate şi creşterea natalităţii, este obligatoriu ca familia să rămână formată dintre un bărbat şi o femeie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Ne revedem la ora 11.30, la sesiunea de vot final.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală, să putem începe sesiunea de vot final.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Silviu Vexler.)

Stimaţi colegi,

Înainte de a face votul de control, am două solicitări pe procedură şi le voi onora.

Domnul Şoldan Gheorghe, vă rog.

Domnul Gheorghe Şoldan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Deşi nu face obiectul acestei şedinţe, aş vrea să fac un anunţ.

Aseară, un coleg de-ai noştri, din Parlament, domnul Ciprian-Titi Stoica, un coleg de la AUR, a sunat mai mulţi colegi din Grupul PSD, foarte târziu,...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Azi-noapte!

Domnul Gheorghe Şoldan:

... după ora unu noaptea, şi a început să ne înjure, să ne ameninţe, să ne adreseze tot felul de injurii.

La primul apel l-am atenţionat pe domnul Ciprian-Titi Stoica că urmează să-l înregistrez, dar domnul Titi Stoica a continuat...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Pune şi tu înregistrarea!

Domnul Gheorghe Şoldan:

...şi pentru asta aş vrea să-l somez public, fiindcă un asemenea limbaj şi comportament nu sunt demne de un parlamentar al României... şi îl somez public pe domnul Ciprian-Titi Stoica să vină la tribuna Parlamentului şi să-şi ceară scuze.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Aici nu suntem de capul nostru. Aici nu sunt doar 465 de parlamentari, în Camera Deputaţilor şi Senat. Avem nişte grupuri parlamentare, suntem responsabili fiecare pentru colegii noştri.

Aşa că, din punctul meu de vedere, la fel cum am dat dovadă de intransigenţă de fiecare dată când a fost cazul, vom analiza sancţionarea, suspendarea, mergând până la excluderea colegului nostru şi sper şi dumneavoastră să faceţi acelaşi lucru, pentru că ieri, în Biroul permanent, i-aţi trimis pe nişte colegi deputaţi la UNTOLD, cu votul Biroului permanent. La UNTOLD, ca să coborâţi printre oameni şi să fie vizită oficială!

La fel, ieri, printr-un vot majoritar al acestei Camere, aţi permis ca domnul Coarnă şi 5 colegi de-ai mei să vorbească doar 10 secunde, generând nişte frustrări care, mai devreme sau mai târziu, vor refula, din păcate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Ultima intervenţie domnul Kocsis-Cristea, vă rog.

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Pentru că ne aflăm într-o situaţie fără precedent în învăţământul preuniversitar şi pentru că este evident că nu doriţi să faceţi ceea ce trebuie pentru ca profesorii să se întoarcă la catedră, în temeiul art. 189 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, deputaţii Forţa Dreptei şi deputaţii USR depun moţiunea simplă "Îndrăznesc să susţin educaţia". (Aplauze.)

Voci de la USR:

Bravo! Bravo, Alex!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Facem un vot de verificare a cvorumului.

Vot, vă rog.

242 de colegi. Suntem în cvorum.

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor -Valorificarea talentelor în regiunile Europei COM (2023) 32; PHCD 28/2023.

Vot, vă rog.

Cu 258 de voturi pentru, un coleg care nu votează, adoptat.

Explicarea votului.

Care dintre cei doi colegi alege să vină?

Stimaţi colegi,

Explicarea votului doamna Prună sau domnul Miruţă; unul singur!

Domnule Miruţă, vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Nu ştiu dacă v-aţi uitat atent la ce conţine acest proiect.

La pct. 4 este o recomandare de a susţine în zonă talentele care sunt afectate de închiderea capacităţilor de producţie pe bază de cărbune, a capacităţilor mari de producţie a energiei electrice.

Românii au nevoie, de la cei 70% pe care îi aveţi în această majoritate, să arătaţi şi consistenţă. Consistenţă înseamnă să puneţi ceva în loc, pentru ca acei oameni să aibă unde rămâne. Altfel votaţi proiecte pe bandă rulantă, fără a exista coerenţă, în continuare pentru a menţine ceea ce se recomandă acolo şi ceea ce dumneavoastră votaţi.

USR, cu instrumente de opoziţie, are un proiect care prevede interzicerea închiderii acestor capacităţi până când se pune înainte ceva în schimb. Nu interzice nici PNRR aşa ceva, nu interzice nici planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, interzice o majoritate de 70% care nu are răspuns pentru oamenii de acolo, pe care îi minte în fiecare săptămână: "Staţi liniştiţi la locurile dumneavoastră, că vom pune noi ceva în schimb după!".

Filmul ăsta a mai fost văzut în România, că închideţi acum şi nu mai puneţi niciodată! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Robert Sighiartău, explicarea votului, Grupul PNL.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

O comunicare binevenită din partea Comisiei Europene. Cred că trebuie să ne aplecăm mult mai mult asupra valorificării talentelor, dar în special asupra comunităţilor rurale.

Uitaţi-vă ce se întâmplă în România. Avem de-a face cu o depopulare a zonei rurale, avem de-a face cu o depopulare a României şi cred că dincolo de forme, de discuţii sterile, de opoziţie din asta de carton trebuie să venim cu soluţii. Şi cred că în jurul unor mari proiecte trebuie să fim toţi, toate partidele.

Aşa că trebuie obligatoriu - şi o spun încă o dată, ori de câte ori am ocazia - să venim cu un plan de revitalizare a zonei rurale şi, mai mult decât atât, de promovare a demografiei. Pentru că dacă nu vom face asta, ceea ce vedeţi că se întâmplă acum în ţară, dar şi în Franţa şi în alte ţări, adică proteste, greve, pentru că se doreşte majorarea vârstei de pensionare, pentru că se doresc salarii mai mari, se va întâmpla peste tot. De ce? Pentru că numărul populaţiei active care munceşte scade, populaţia îmbătrâneşte şi atunci bugetele de cheltuieli cu asigurările de sănătate cresc, la fel şi cheltuielile cu pensiile.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Să taie pensiile speciale!

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Aşa că trebuie să venim cu soluţii.

Am văzut recent un proiect de lege promovat de o colegă de la PSD, tot de creştere a natalităţii, şi o felicit!

Deci trebuie să venim cu soluţii, nu cu vorbării goale!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2023 pentru modificarea art. 21 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale; PL-x 174/2023.

Vot, vă rog.

Cu 196 de voturi pentru, 31 de voturi contra, 36 de abţineri, adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2023 ca "Anul Iuliu Maniu"; PL-x 283/2023.

Vot, vă rog.

Cu 203 voturi pentru, două contra, 40 de abţineri, adoptat.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Explicarea votului, domnule deputat Iulian Bulai, vă rog, Grupul USR.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mesaj direct pentru colegii antiliberali de la PNL.

Retrocedaţi întâi catedralele greco-catolice din Baia Mare şi din Gherla şi apoi mai veniţi şi cu legi care sunt menite să vă acopere de toate grevele, protestele şi toate nemulţumirile din ţară.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Explicarea votului, Grupul PNL, domnul Robert Sighiartău. Vă rog.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Nu înţeleg ce s-a întâmplat cu domnul Bulai - poate ne spune domnul Moşteanu - că-i nevorbit, dar cred că cel mai important lucru, lăsând la o parte dezbaterea aceasta goală de conţinut, este că astăzi votăm un proiect important, până la urmă, pentru un om care a făcut multe pentru România. Om politic, om de stat, om cu o conduită morală ireproşabilă, om care a pus bazele Marii Uniri de la 1918, om care a luptat împotriva tendinţelor autoritare şi totalitare, om care a murit ca martir la Sighetul Marmaţiei, cu un alt mare om politic, Gheorghe Brătianu.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz (din sală):

Nimic de-a face cu voi!

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Cred că astfel de oameni trebuie veneraţi, cred că mai mult ca oricând, mai ales când avem de-a face cu oameni care promovează cancel culture, care vor să reinterpreteze istoria, ca şi colegii de la USR, (Vociferări.) trebuie tot mai mult să vorbim la şcoli, în dezbaterile noastre, despre marile valori ale poporului român.

Aşa că vă mulţumesc, dragi colegi, pentru că aţi votat acest proiect şi sper ca în următoarele şase luni, anul 2023 să fie "Anul Iuliu Maniu".

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Simion George, Grupul AUR, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu este frumos ce aţi făcut, domnii de la UDMR, să vă scoateţi cartelele, doi colegi să voteze contra lui Iuliu Maniu.

Felicit minorităţile naţionale pentru votul "pentru"!

Cred că România este o ţară suficient de primitoare cu toate etniile şi care să respecte toţi eroii României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Cea mai frumoasă ţară din lume!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2022 privind reglementarea unor măsuri financiare prin instituirea schemei de ajutor de minimis în vederea tranziţiei către economia circulară; PL-x 622/2022.

Vot, vă rog.

Cu 260 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere, adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene; PL-x 778/2022.

Vot, vă rog.

Cu 226 de voturi pentru, 38 de abţineri, adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

6. Propunerea legislativă privind statutul asistentului judecătorului; Pl-x 231/2023.

Vot, vă rog.

Cu 169 de voturi pentru, 68 de voturi contra, 28 de abţineri, adoptată.

Rog membrii Biroului permanent, la sala de şedinţă.

Declar această sesiune închisă.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.46.