Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10.06.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 172.

Ordinea de zi şi programul au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei.

Vă reamintesc că, până la ora 12.00, dezbatem iniţiativele legislative, iar la ora 12.30 vom avea o şedinţă comună a Camerei şi Senatului.

Liderii de grup, dacă sunt intervenţii, observaţii cu privire la ordinea de zi? Dacă nu, intrăm în ordinea de zi.

Începem cu dezbaterile asupra proiectelor înscrise.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 42/2023.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt observaţii sau comentarii de ordin general? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

37. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2023 pentru modificarea Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor; PL-x 237/2023; lege cu caracter ordinar.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru buget.

Domnule deputat Florin Roman, aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru buget, finanţe au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul amintit.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în 27 martie 2023, în condiţiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituţie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil cu amendamente admise al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare că începând cu data de 1 august 2023, în vederea includerii în program, beneficiarii transmit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru fiecare obiectiv de investiţii, solicitarea de includere în program şi necesarul de sume de la bugetul de stat, fără a mai exista condiţia respectării termenului de 60 de zile.

Procedura e stabilită prin norme de către Ministerul Dezvoltării.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, cele două comisii sesizate în fond au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe - în 31 mai 2023.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică - în 26 iunie 2023.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului adoptarea proiectului de lege amintit, cu amendamente admise prezentate în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

În cadrul dezbaterilor generale, are cuvântul doamna deputat Diana Stoica.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trăim într-o ţară cu risc seismic crescut şi ştim că va veni un mare cutremur, nu ştim când.

Ne mai dezmeticim şi ne aducem aminte din când în când, când vine o tragedie cum a fost cea din Turcia, şi ne dăm seama că nu suntem atât de pregătiţi cum ar trebui să fim. Nici ca cetăţeni, nici la nivel de infrastructură.

E responsabilitatea noastră să ne asigurăm că am făcut tot ce ţine de noi să protejăm vieţile oamenilor şi să limităm pagubele şi impactul pe care o astfel de catastrofă îl are.

Şi, ca stat, cred că avem şi o datorie morală de reparaţie după ordinul criminal dat de Ceauşescu în 4 iulie 1977, când a ordonat să se oprească toate lucrările de reabilitare şi de consolidare.

Oamenii sunt, azi, încă vulnerabili în faţa unui cutremur, şi în ultimii 30 de ani nu s-a făcut suficient.

Mă bucur că dezbatem astăzi acest proiect de lege, la care au fost adoptate în comisii amendamentele pe care le-am iniţiat împreună cu colegul nostru, Alfred Simonis.

Şi le mulţumim tuturor colegilor care le-au susţinut în comisii, în special celor din Comisia pentru buget şi celor din Comisia pentru administraţie publică, pentru că acestea sunt amendamente care vor salva vieţi, la propriu.

Printre cele mai importante schimbări sunt eliminarea unor restricţii care, până acum, au blocat mult prea multe lucrări de reabilitare sau de consolidare. Şi vorbim aici de eliminarea acelei unanimităţi la hotărârea de a trăi într-o clădire protejată sau nu şi scăderea la o... regulă de bun-simţ, majoritate absolută, adică jumătate plus unu din proprietari să poată să decidă să-şi pregătească pentru cutremur clădirea în care locuiesc.

Şi scădem, de asemenea, perioada la care se poate vinde un imobil, de la 25 la 5 ani, includem clădirile care au P+3 sau sub acest nivel şi au risc seismic 1 sau 2. Protejăm astfel şi centrele istorice, pe care le avem în oraşele noastre, şi setăm cadrul legal pentru credite garantate de stat, un mecanism suplimentar ca să accelerăm şi să descentralizăm consolidarea pentru clădirile mici, similar cu creditele "Noua Casă".

Realitatea e că nu mai avem timp de pierdut. Şi abia aşteptăm să votăm această lege, să devină realitate şi să salvăm vieţile oamenilor.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Benedek Zacharie.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu am vrut să intervin la această propunere legislativă, dar nu este bine dacă, de la acest pupitru, spunem nişte lucruri care nu sunt tocmai adevărate, mai ales dacă discutăm de riscul seismic.

În România există 7 zone de risc seismic. Nu este aceeaşi zonă de risc seismic în Bucureşti ca, de exemplu, în Sibiu.

Într-adevăr, sunt clădiri care sunt într-un grad înaintat avariate şi trebuie intervenit, trebuie consolidate.

Dar, pe lângă toate acestea, nu avem dreptul să introducem panică, prin nişte chestiuni pe care nu le putem verifica, nu le putem controla şi nu le cunoaştem.

Deci, să spunem, de aici, de la acest pupitru, că va veni un seism de un grad ridicat este pur şi simplu o loterie.

Rugămintea mea este, dacă cineva nu ştie ce înseamnă seismul, dacă nu a făcut astfel de cursuri, să nu facă astfel de afirmaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Florin Roman.

Nu mai doriţi?

Din partea Grupului PNL, doamna deputat Elena Hărătău?

Domnul deputat Polak Tudor?

Oameni buni, hotărâţi-vă, că apăsaţi şi...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Aici, pe ecran, nu apar.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi, mie îmi apar.

OK.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu titlul.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

Avem amendamente admise, 18.

Dacă de la 1 la 18 sunt intervenţii? Dacă nu, adoptate.

Avem 3 amendamente respinse. Dacă se susţin? Nu.

Mulţumesc.

Legea rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

32. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2022; PHCD 41/2023.

Are cuvântul domnul deputat Seres Dénes, chestor al Camerei, pentru prezentarea raportului.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Bugetul Camerei Deputaţilor, în sumă de 563.285.000 lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021.

Creditele definitive au fost stabilite la suma de 542.953.000 lei.

Plăţile totale efectuate în anul 2022 au fost de 519.411.398 lei.

Din totalul plăţilor, la finele anului 2022, cheltuielile curente au fost în sumă de 460.048.628 lei, iar cheltuielile de capital au fost de 61.442.797 lei.

Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale celorlalte acte normative în vigoare.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dacă doreşte cineva, poate să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare. Dacă nu, începem dezbaterea pe articole.

La titlul proiectului de hotărâre dacă sunt obiecţii. Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Anexa nr. 1?

Sau la Anexa nr. 2? Nu. Adoptată.

Proiectul rămâne la votul final.

38. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 284 din 17 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 6 iunie 2023; PL-x 246/2023; procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului, iniţiatorul.

Doamna Roxana Simona Momeu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative vizează punerea în acord a Codului de procedură penală cu Constituţia, aşa cum a fost aceasta interpretată de Curtea Constituţională, prin deciziile de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate menţionate în expunerea de motive.

Adoptarea acestei legi constituie jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Având în vedere faptul că legea a fost reexaminată, ca urmare a Deciziei CCR nr. 284/2023, susţinem adoptarea legii în forma propusă prin raportul comun al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Comisiei pentru constituţionalitate, formă identică cu cea adoptată de Senat, ca urmare a reexaminării.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond.

Comisia pentru constituţionalitate sau Comisia juridică?

Doamna preşedinte Vicol.

Vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru constituţionalitate au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare punerea în acord cu dispoziţiile Constituţiei a prevederilor legale declarate neconstituţionale prin decizii ale Curţii Constituţionale care privesc Codul de procedură penală, precum şi organizarea şi funcţionarea parchetelor specializate.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru constituţionalitate au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, în forma reexaminată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul domnul deputat Ion Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Cred că e sănătos să privim cu toţii adevărul în faţă şi să vedem că, după mulţi ani de la intrarea în vigoare a acestor coduri, putem trage concluzia că ele sunt un eşec.

Dacă atunci când privim la Codul civil putem să concluzionăm că a fost un Cod civil alcătuit bine, închegat bine, care a produs efecte şi nu a suferit multe modificări, în privinţa legislaţiei penale, a Codului penal, a Codului de procedură penală, mai ales, avem de a face cu un mare eşec.

Când 10% din articolele pe care le conţine acest Cod sunt declarate neconstituţionale, când foarte mulţi infractori scapă, când mii de dosare se închid din această cauză, cineva trebuie să-şi asume răspunderea.

Domnul Cătălin Predoiu, la momentul acela, al adoptării acestor coduri, a lăsat în sarcina doamnei secretar de stat, Alina Bica, sarcina redactării, coordonării Codului penal şi a Codului de procedură penală.

Iată care este produsul, după ani de zile, avem nişte coduri ciuruite, prin care scapă, prin tot felul de uşiţe, de portiţe legale, ca urmare a declarării neconstituţionalităţii unor articole, foarte, foarte mulţi infractori, deci este o mare problemă.

Încă o chestiune. Dacă nu am fi pus în PNRR acest obiectiv al punerii în acord a codurilor cu deciziile Curţii Constituţionale, nici la data aceasta nu ne-am fi aflat în faţa unui vot pe aceste coduri.

Codul de faţă, care vizează procedura penală, este alcătuit după filtrul deciziei Curţii Constituţionale, care a declarat neconstituţionale o serie de articole, însă ce vreau să spun este că, în formula actuală, ne exprimăm anumite rezerve cu privire la celeritatea proceselor. Procedura, în anumite situaţii, este una stufoasă, atunci când vorbim de dosare...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...în care sunt folosite probe rezultate din interceptări, este o procedură greoaie, va dura foarte mult. E posibil şi din această cauză să se închidă,...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

10 secunde!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...ca urmare a prescripţiei răspunderii penale, unele dosare.

Deci ne exprimăm clar rezervele faţă de această soluţie.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Trecem la dezbaterea legii.

Avem un amendament respins.

Dacă se susţine?

Dacă nu, legea rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

39. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români; Pl-x 90/2023; lege cu caracter organic.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul preşedinte Gigel Ştirbu.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Plec de la prezumţia că toţi cei din această sală dorim să respectăm votul cetăţenilor români şi dorim ca acest vot să nu fie denaturat.

Ştiţi destul de bine că, în ultimii 20 de ani, există un fenomen în România, şi anume, în timpul anilor electorali, numărul vizelor de reşedinţă se dublează faţă de anii în care nu avem alegeri.

Aduc în faţa dumneavoastră, aici, în urma discuţiei cu toate direcţiile de evidenţa populaţiei din România, un tabel cu numărul vizelor de reşedinţă solicitate în judeţe în anul 2020.

Vă dau câteva exemple.

Şi încep cu judeţul Mehedinţi, un judeţ unde la vot ies undeva între 90.000 şi 100.000 de cetăţeni. Numărul vizelor de reşedinţă în anul 2020 a fost de 15.000, aproape. Ceea ce înseamnă că aproape 15% din numărul celor care au votat nu au votat în localitatea de reşedinţă.

Există situaţii, în aproape 150 de localităţi din România, unde primarii sau cei care au fost aleşi, au fost aleşi cu un număr între 5 şi 25 de voturi, iar în acele localităţi numărul vizelor de reşedinţă a fost de peste 200, ceea ce înseamnă că votul acelor cetăţeni care locuiesc, vieţuiesc, muncesc în acele localităţi a fost denaturat.

Există acest fenomen în care un anumit candidat sau anumiţi candidaţi îşi aduc din alte localităţi prieteni, cunoştinţe, rude, colegi, să voteze în localitatea unde ei candidează, iar acei cetăţeni care fac acest lucru, timp de 4 ani de zile, nu mai trec prin acea localitate.

Această lege - pentru cei care nu au citit-o -, această lege spune că, dacă doreşti...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

...dacă doreşti să votezi într-o localitate, trebuie să ai viza de reşedinţă - şi am ţinut cont de amendamentele colegilor de la comisii - trebuie să ai viza de reşedinţă cu cel puţin 6 luni înainte şi nu mai pot locui într-o singură locuinţă mai mult de 2 cetăţeni care nu aparţin aceleiaşi familii, care au viză de reşedinţă.

Eliminăm situaţiile în care...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

10 secunde!

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

...într-o singură...

Închei, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

...într-o singură locuinţă aveau viză de reşedinţă sute sau chiar mii de cetăţeni.

Vă mulţumesc mult de tot.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică.

Doamnă preşedinte Bucura-Oprescu, aveţi cuvântul.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români; Pl-x 90/2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ.

Comisia pentru egalitatea de şanse a avizat negativ.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulament, comisiile au examinat proiectul de lege şi documentele aferente în şedinţe separate.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamente admise şi respinse prezentate în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2 la prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Trecem la dezbateri generale.

Are cuvântul domnul deputat Alin Apostol.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Sub falsul pretext că această propunere legislativă combate traseismul electoral, de fapt, ea loveşte în votul studenţilor din oraşele universitare; este un fapt adevărat.

Blocând accesul studenţilor la vot cu 6 luni înainte, acolo unde ei studiază, în oraşele universitare, în Bucureşti, în Iaşi, în Cluj, e exact un atac asupra acestui vot al studenţilor.

Şi, pentru a combate cu adevărat traseismul electoral, cum a zis iniţiatorul acestei propuneri, că sunt 150 de localităţi, am adus un amendament foarte bun pentru a combate acest lucru.

Şi amendamentul spune despre transparenţă. Acolo unde sunt vârfuri de vize de flotant în an electoral se vor afişa pe site-urile primăriilor şi la Ministerul de Interne.

Astfel... (Vociferări.) ...astfel fiecare cetăţean vede acolo unde un primar face mişmaşuri şi aduce votanţi din altă localitate, şi cetăţeanul votează în consecinţă. Dacă îi convine faptul că acel primar face mişmaşuri şi îşi deplasează corpul electoral dintr-o comunitate în alta, cetăţeanul e informat.

De asemenea, jurnaliştii pot verifica acest lucru şi pot aduce la lumină aceste aspecte.

Este un amendament pe care o să-l susţin după aceea, să vi-l citesc, să vedeţi cât de bun şi cât de mult combătea acesta traseismul electoral.

Încă o dată, vă e frică de votul studenţilor... (Vociferări.) ... doamnelor şi domnilor de la PSD şi PNL!

Acesta este un atac major asupra democraţiei, asupra votului, pentru care s-au luptat părinţii noştri acum 33 de ani.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul domnul Florin Roman, PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Fake news, marca USR.

O voce de la USR:

Plagiatorule!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Din păcate, continuaţi politica de a rostogoli minciuni.

Şi vă întreb, stimaţi colegi, când iubiţi deciziile Comisiei de la Veneţia? Doar când vă plac?

Acest proiect de lege are în spate o decizie a Comisiei de la Veneţia care spune foarte clar - nu vă mai jucaţi, pe o lună, pe două luni, noi vă dăm ceea ce se practică la nivel european - 6 luni.

Nimeni nu opreşte niciun student să voteze, este o imensă minciună!

Încep anul universitar în toamnă, au timp 6 luni de zile, cum făcea fiecare dintre ei, îşi făceau viza de flotant şi aşa mai departe.

Terminaţi cu minciunile şi cu populismele!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să salut prezenţa în sală, la loja oficială, a delegaţiei Comisiei pentru cultură şi media din Bundestag, condusă de doamna Katrin Budde, preşedintele Comisiei pentru cultură din Bundestag. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Ionel Floroiu.

Domnul Ionel Floroiu:

Da, domnule Florin Roman, nici eu nu am să intru în retorica celor de la USR. Aveţi perfectă dreptate, iniţiativa legislativă este foarte bună şi, aşa cum aţi remarcat şi dumneavoastră, întruneşte toate condiţiile şi recomandările Comisiei de la Veneţia.

Şi vreau să le mulţumesc colegilor mei din Comisia pentru administraţie, pentru că mi-au susţinut amendamentele. Atât lor, cât şi instituţiilor statului, respectiv Ministerului de Interne, AEP, Secretariatului General al Guvernului. Astfel a ieşit o lege bună, într-adevăr, cetăţenii care votează în comunităţile lor să voteze în cunoştinţă de cauză, să cunoască ce s-a făcut în respectiva localitate, să-şi cunoască candidaţii, de aşa manieră, încât să voteze în cunoştinţă de cauză.

Vă mulţumesc foarte mult pentru sprijin şi susţinere.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Dumitru Flucuş, AUR.

Domnul Dumitru Flucuş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Desigur că este o măsură corectă. Şi această lege va avea efecte benefice.

Nu se susţin declaraţiile cum că studenţilor li s-ar restricţiona dreptul la vot, pentru că studenţii, cel puţin cei din anii II, III, IV, masteranzii, sunt deja în respectivele centre universitare de mulţi ani, îşi pot face acolo reşedinţa şi pot să intre şi să voteze la oraşele unde sunt centrele universitare.

Studenţii din anul I, iarăşi, au timp suficient să-şi facă reşedinţa.

Însă este normal ca fiecare cetăţean să voteze în comunitatea lui, pe care o cunoaşte şi de care îi pasă, ştie realităţile.

Şi nu este nici pe departe vorba despre restricţionarea dreptului de vot.

Totuşi, vreau să subliniez faptul că acest lucru ajută doar într-o oarecare măsură. Ar trebui să luăm şi măsura următoare, şi să lăsăm să fie două tururi de vot la primari, pentru că un primar bun va ieşi din primul tur de fiecare dată. Dar în momentul în care lăsăm să se facă alegerile doar dintr-un tur, desigur că printre primarii cei buni se strecoară, din păcate, pe nedrept, şi mulţi colegi care nu fac cinste administraţiei locale.

Deci, Grupul AUR va susţine această iniţiativă legislativă, considerând-o corectă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul domnul deputat Seres Dénes, de la UDMR.

Domnul Seres Dénes:

Stimaţi colegi,

Şi Grupul UDMR este de acord cu această iniţiativă legislativă, în sensul ca să beneficieze de dreptul de vot cei care trăiesc în acea localitate, şi aceia să hotărască asupra conducătorului acelei localităţi.

Sigur că termenul de 6 luni este un termen benefic.

Am constatat, cu ocazia alegerilor, că şi cu o zi, două, înainte de alegeri, se făceau flotante în masă pentru a putea unul sau altul dintre candidaţi, că nu numai primarul, să-şi asigure câştigul.

Deci, Grupul UDMR va vota această iniţiativă.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Grupul USR, domnul Bogdan Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

S-a discutat de la această tribună, nu numai azi, dar şi în dăţile trecute, despre deturnarea actului politic, despre foarte multe vize de flotant care au apărut peste noapte în unele primării de comună, din diferite localităţi din România. Dar să nu uităm că acele vize de flotant au fost girate chiar de primarul în funcţie al respectivului UAT.

Deci, până la urmă, ceea ce vedem astăzi, prin acest proiect de lege, este un meci pe care nu-l poate câştiga nici PSD-ul şi nici PNL-ul, pentru că acolo unde este nemulţumit PNL-ul regăsim primar PSD, iar unde este nemulţumit PSD-ul regăsim primar PNL. Ambele entităţi politice folosesc aceeaşi metodă, da, pentru a câştiga alegerile.

În momentul în care nu te înţelegi în coaliţie, nu te înţelegi nici prin discuţii şi negocieri la nivel judeţean, atunci faci o lege, o astfel de lege.

Efectul negativ al acestui proiect este că foarte mulţi oameni care se vor muta, care îşi doresc să se mute, care se stabilesc cu familia în altă localitate şi nu prind acel interval până la alegeri, cu toate că ei vor sta ani de zile acolo şi poate se mută definitiv, vor fi grevaţi de posibilitatea de a vota în cunoştinţă de cauză, pentru exact mandatul care îi interesează, pentru viitorul lor, pentru perioada în care... sau pentru... toată perspectiva lor viitoare în UAT-ul, în oraşul, în municipiul, în comuna respectivă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mergem mai departe.

Dezbaterea propunerii legislative.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole, avem 9 amendamente admise şi 4 respinse.

Dacă de la 1 la 9 se susţine? Nu. Adoptate.

La amendamentele respinse, dacă se susţine...

Vă rog.

Domnule Apostol, vă rog.

Să indicaţi numărul curent, vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Marginal 2, domnule preşedinte.

Colegul meu, Bogdan Rodeanu, a subliniat bine. Am legiferat pentru rele intenţii, lovind în oamenii cu bune intenţii.

Soluţia este mult mai simplă - se numeşte transparenţă şi nu loveşte în nimeni.

De aceea, am propus următorul amendament şi vă rog frumos să-l ascultaţi cu atenţie - "În vederea combaterii turismului electoral, primăriile au obligaţia să publice pe site-urile proprii, la loc vizibil, datele cu privire la numărul de solicitări de vize de reşedinţă înregistrate în ultimii 10 ani calendaristici, precum şi pentru anul în curs, cu maximum 30 de zile înaintea organizării alegerilor la termen. Aceste date sunt transmise către instituţia prefectului, spre a fi publicate pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, sub forma unei sinteze defalcate pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte".

Deci, încă o dată...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Care e amendamentul, domnule Apostol?

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Marginal 2, domnule preşedinte.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Marginal 2.

Vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Acest amendament e...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Daţi citire amendamentului. (Vociferări.)

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Poftim? (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Daţi citire amendamentului, că avem declaraţii politice mâine-dimineaţă.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Păi, tocmai l-am citit, domnule preşedinte. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi, citiţi. (Vociferări.)

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"În vederea...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Atunci, mergem mai departe, supunem votului.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

...combaterii turismului electoral, primăriile au obligaţia să publice pe site-urile proprii, la loc vizibil, datele cu privire la numărul de solicitări de vize de reşedinţă înregistrate în ultimii 10 ani calendaristici, precum şi pentru anul în curs, cu maximum 30 de zile înaintea organizării alegerilor la termen. Aceste date sunt transmise către instituţia prefectului, spre a fi publicate pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, sub forma unei sinteze defalcate pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte".

Deci acest amendament combate realmente...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Am înţeles.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

...turismul electoral. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Amendamente respinse, anexa de amendamente respinse, marginal 2.

Vot, vă rog.

Cu 39 de voturi pentru, 132 împotrivă, 23 de abţineri şi un coleg care nu votează, amendamentul rămâne respins.

Nemaifiind amendamente susţinute, propunerea rămâne la votul final.

Vă rog, domnule Andronache, pe procedură.

Domnul Gabriel Andronache:

Nu, nu, pe chestiunea aceasta.

Doar ca explicaţie.

Grupul PNL a votat împotriva acestui amendament, pentru că nu putem vota o declaraţie politică sub formă de text de lege.

În mod evident, textele propuse de iniţiator şi amendamentele acceptate de comisie soluţionează declaraţia politică pe care a făcut-o colegul nostru.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dacă pe procedură aveţi vreo intervenţie, domnule Andronache?

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Pe procedură.

Dată fiind încheierea discuţiei pe proiectul anterior, am discutat cu liderii de grup, toţi liderii de grup sunt de acord, şi vă rugăm, domnule preşedinte, să supuneţi votului, pentru vot final, PHCD 42/2023. Este o modificare în componenţa Comisiei pentru mediu, importantă, pentru că intervin, din adoptarea acestui proiect de hotărâre, modificări la nivelul conducerii comisiei, şi de aceea este urgent să supunem votului această propunere a Grupului PNL

Este o modificare în interiorul componenţei, pe locurile repartizate Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci, ca să înţeleg, supunem votului PHCD 42/2023, al doilea proiect, pe care l-am dezbătut astăzi - Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Având în vedere că suntem în ultima săptămână, e nevoie de această modificare.

Suntem cu toţii de acord, da?

Supun votului Proiectul de Hotărâre al Camerei Deputaţilor nr. 42/2023.

Vot, vă rog.

Cu 198 de voturi pentru şi 5 abţineri, proiectul a fost adoptat.

Mergem mai departe.

1. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare; PL-x 421/2021; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorului, vă rog, Guvernul României.

Domnul Marius-Ilie Stanciu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Marius Stanciu, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea posibilităţii pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, de a opta între continuarea activităţii şi încetarea raportului de muncă sau a raportului de serviciu.

Ministerul Muncii susţine raportul Comisiei pentru muncă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, domnul preşedinte... (Vociferări.)

Ca iniţiator, domnule Solomon?

Domnul Adrian Solomon:

Ca preşedinte.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o rugăminte.

Departamentul Legislativ ne-a transmis mai multe observaţii cu privire la termenele de aplicare a acestui raport şi, pentru a le elimina, vă rog să retrimiteţi la comisie, până mâine, acest raport.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Liderii de grup, vă rog, să vină până la tribună.

(Consultări.)

Avem consens, da?

Voci din sală:

Da, da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Prin consensul liderilor grupurilor parlamentare, proiectul a fost retrimis la comisii până mâine, urmând ca cel târziu mâine să adoptăm şi acest proiect de lege.

Mulţumesc.

40. Proiectul de Lege privind completarea art. 125 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012; PL-x 76/2023; caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru politică economică.

Doamnă preşedinte Vicol, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind completarea art. 125 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea art. 125 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, cu un nou alineat, alin. (3¹). Se preconizează că terenurile pe care sunt amplasate obiectivele de suprafaţă care fac parte din sistemul naţional de transport - proprietate publică a statului - sunt şi rămân în proprietatea acestuia, pe toată durata de existenţă a sistemului naţional de transport.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind completarea art. 125 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale nu sunt.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

41. Reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 685 din 30 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1189 din 7 decembrie 2020; PL-x 188/2020/2021.

Din partea iniţiatorilor dacă se doreşte să se ia cuvântul? Nu.

Are cuvântul reprezentatul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, Comisia juridică şi Comisia pentru mediu. (Vociferări.)

Nu vă certaţi, vă rog.

Cine ia cuvântul?

Doamna preşedinte Vicol.

Vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat legea aflată în procedură de reexaminare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii comisiilor sesizate au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale.

Dacă se doreşte intervenţia din partea grupurilor?

Dacă nu, nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.

42. - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 4/2021 privind protecţia drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecţiuni alergice; PL-x 384/2022 - adoptare; şi

- Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 4/2021 privind protecţia drepturilor persoanelor... - are acelaşi obiect, practic -PL-x 586/2021 - care are raport de respingere; caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor sunt intervenţii? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă... (Vociferări.)

(Domnul deputat Nelu Tătaru solicită să ia cuvântul.)

...sau... Comisia pentru sănătate.

Domnul preşedinte Tătaru are cuvântul.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 4/2021 privind protecţia drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecţiuni alergice - PLx.586/2021, trimis cu adresa PL-x 586/2021 din 7 decembrie 2021 şi a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 4/2021 privind protecţia drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecţiuni alergice - PL-x 384/2022.

Cele două iniţiative legislative au acelaşi obiect de reglementare, respectiv modificarea şi completarea Legii nr. 4/2021 privind protecţia drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecţiuni alergice, în sensul introducerii utilizării în cabinetele individuale de medicină, medicină dentară de stat şi private, şi a altor forme de adrenalină injectabilă, precum şi asigurarea oferirii unui tratament egal şi nediscriminatoriu persoanelor cu boli şi afecţiuni alergice, prin flexibilizarea procesului de diagnosticare şi fluidizarea procesului de decontare a analizelor şi testelor necesare diagnosticării şi a procesului de acordare a dozei de adrenalină pentru autoinjectare, persoanelor care prezintă risc de şoc anafilactic.

În raport cu obiectul şi conţinutul lor, ambele proiecte de lege fac parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare cu amendamente a Proiectului de Lege nr. 384/2022 şi, cu majoritate de voturi, respingerea Proiectului de Lege nr. 586/2021, prevederile acestuia regăsindu-se în forma adoptată de comisie.

Amendamentele admise se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim şi noi.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

(Domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule Emanuel Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Aş vrea să felicit iniţiatoarea acestui proiect de lege, care este de la un alt partid, este de la PSD.

Şi vreau să se consemneze ceea ce spun astăzi.

Sunt foarte multe legi, pe care noi le trecem în unanimitate, care se împiedică de norme de aplicare la Ministerul Sănătăţii.

Această lege a fost ameţită în Ministerul Sănătăţii, din 2021.

Şi trebuie odată - cândva, nu ştiu când - să vă scuturaţi de lene, uneori, de indiferenţă şi să vă gândiţi dacă ce munciţi aici, cu experţi, cu oameni din societatea civilă, are şi finalitate. Că, într-un fel, v-aţi resemnat că la Ministerul Sănătăţii este Rafila sau altcineva şi vom vedea dacă sunt norme sau nu.

Din păcate, repet, o lege făcută chiar de majoritatea parlamentară, a fost întoarsă pe toate părţile şi amânată până astăzi, din motive neîntemeiate, din orgolii profesionale, medici care s-au bătut cap în cap, dar Ministerul Sănătăţii n-a fost un arbitru corect, în interesul pacienţilor.

Doamnă Dumitrache, sper să aveţi mai mult noroc decât a avut domnul Achimaş cu domnul Rafila, la norme.

Doamne-ajută!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea Grupului PNL, doamna Elena Hărătău. (Vociferări.)

Aşa e ordinea.

O invit la tribună pe doamna deputat Cristina Dumitrache.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc tuturor colegilor.

Într-adevăr, a fost un vot unanim în comisie pentru acest proiect.

O lege promulgată în 2021 - Legea nr. 4/2021, poate a fost o lege, să-i spunem aşa, un pic revoluţionară, deoarece prevedea o serie de măsuri pentru o categorie anume de pacienţi, şi anume pacienţii cu alergii.

Poate că acest fapt, să spunem, un faux pas în ceea ce înseamnă legislaţia pe sănătate, a face o lege specială pentru o categorie de pacienţi, a dus la anumite complicaţii şi întârzieri în elaborarea normelor. Însă, prin votul dumneavoastră de astăzi, putem să deblocăm această lege extrem de importantă, deoarece, dragi colegi, alergiile sunt din ce în ce mai comune. Procentele ne arată că până în 2025, 50% din populaţie va avea o formă sau alta de alergii.

Cu siguranţă, şi dumneavoastră aveţi printre prieteni, poate chiar în rândul familiei, persoane care suferă de diverse forme de alergii.

Încă o dată, eu apreciez efortul, înţelegerea şi susţinerea tuturor colegilor în acest demers şi vă mulţumesc din nou cu această ocazie.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Dacă nu, adoptat.

Avem 13 amendamente admise.

De la 1 la 13, intervenţii? Nu.

Legea rămâne la votul final.

43. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii; PL-x 760/2020; caracter organic; procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului.

Vă rog.

Domnul Tiberius-Marius Brădăţan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi membri ai Camerei Deputaţilor din Parlamentul României,

Acest act normativ a fost adoptat pentru punerea în concordanţă a dispoziţiilor Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu dispoziţiile Legii nr. 151/2010, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la serviciile conexe actului medical pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative.

De asemenea, a fost necesară introducerea de noi reglementări în completarea dispoziţiilor legale prevăzute în actele normative de rang primar, referitoare la furnizarea serviciilor conexe adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist, prin nominalizarea specialiştilor, atestaţi de Colegiul Psihologilor din România, care pot presta astfel de servicii, astfel încât să se creeze cadrul legal care să permită elaborarea şi derularea unui subprogram în cadrul programelor naţionale de sănătate curative, astfel încât bolnavii să poată beneficia de îndată de servicii conexe actului medical dedicate acestui tip de patologie.

În acest context, vă adresăm rugămintea de a acorda un vot favorabil proiectului de act normativ.

Vă mulţumim.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate, domnul deputat Şlincu Dan.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport comun de înlocuire al Comisiei pentru sănătate şi Comisiei pentru muncă - PL-x 760/2022.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise şi respinse, redate în anexele care fac parte din prezentul raport comun.

Timp de dezbatere - 3 minute.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Supun votului propunerea reprezentantului comisiilor sesizate în fond.

Vot, vă rog, pentru timpul de dezbatere.

171 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 6 abţineri.

Propunerea a fost adoptată.

Dezbateri generale, domnul deputat Emanuel Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

O să vă rog să fiţi foarte atenţi la ceea ce vă spun acum.

Acest PL-x 760 nu este despre sprijinirea unor bolnavi, unor copii care sunt încadraţi în spectrul autist, este o capcană.

Când auziţi că promovaţi proiecte de lege pentru bolnavi, să fiţi atenţi la amendamente.

La amendamente, un domn de la PSD, pe nume, Buicu, a introdus mai multe lucruri cu caracter toxic pentru sistemul sanitar.

Nu aveţi în mână documentul, aşa cum se întâmplă de multe ori.

Am fost şi noi păcăliţi. Aţi auzit ieri că eram pe lista unor oameni care ar fi votat nu ştiu ce pensii speciale pentru nu ştiu cine.

Prin metoda aceasta, unii colegi de-ai dumneavoastră, în mod mişelesc introduc privilegii pentru nişte oameni din nomenclatura UMFISTAN-ului, pui de securişti de care nu mai scăpăm din funcţii-cheie în sistemul sanitar.

O să iau cuvântul şi la amendamente, însă... la marginal 8.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mai avem până acolo.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

OK.

Doar o să vă spun că voi avea...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Spuneţi atunci, domnule Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...două intervenţii...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Sigur că da.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...la două amendamente care se bat cap în cap şi care se referă, atenţie, la rămânerea în funcţii-cheie a unor profesori universitari, membri titulari ai celebrei Academii de Ştiinţe Medicale, până la vârsta de 70 de ani.

Oameni buni,

Sunt medici care muncesc pe rupte, medici de familie, medici de reţea, medici pediatri, în Slobozia...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...şi în alte părţi, care lucrează până la 76-80 de ani pentru că trebuie, şi oamenii aceia trebuie sprijiniţi să facă asta.

Dar de ce faceţi, în continuare, discriminare şi puneţi în funcţii de conducere, până la 70 de ani, oameni care au...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

10 secunde!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...distrus sistemul sanitar, folosindu-vă în mod mişelesc de bolnavi?

Este o mizerie să te prefaci că te ocupi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...de pacienţii cu autism...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

La amendamente respinse veţi putea susţine.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...şi să introduci... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Florin Buicu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

Nu l-am insultat.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege... (Vociferări.)

Stimate colege şi stimaţi colegi,

După ce aţi ascultat acest discurs, eu îmi permit să vin în faţa dumneavoastră şi să vă citesc ce este important.

Da, există posibilitatea de prelungire, dar amendamentul spune foarte clar - cu aprobarea Consiliului de administraţie şi a managerului. Dacă este nevoie, bine; nu este nevoie, bine.

Cu alte cuvinte, acest discurs pe care l-aţi auzit, precum şi alte discursuri pe care le-aţi auzit de-a lungul timpului, este, de fapt, doar pentru televizor. Atât.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Începem dezbaterea pe articole.

Are procedură de urgenţă. Un singur vorbitor de grup.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La amendamentele admise, de la 1 la 32?

Vă rog.

Emanuel Ungureanu, Grupul USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

La marginal 8 aveţi articolul - apropo de ce a zis domnul Buicu, să vedeţi dacă e pentru televizor sau nu.

La art. 118 se spune aşa - ţineţi-vă bine! - "În serviciile publice de ambulanţă, profesorii universitari, medicii membri titulari şi membri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe Medicale şi ai Academiei Române, medicii primari doctori în ştiinţe medicale pot ocupa funcţii de conducere - atenţie, nu la muncă, la conducere! - în comitetul director, cu aprobarea - nu cum a zis domnul Buicu, nu cum a zis domnul Buicu - cu aprobarea ministrului sănătăţii, până la împlinirea vârstei de 70 ani".

"Autor: deputat Florin Buicu"

Deci v-a minţit acum câteva secunde.

Şi asta nu e pentru televizor.

Deci propun respingerea acestui amendament admis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Marginal 8, anexa de amendamente admise.

Vot, vă rog.

Cu 123 de voturi pentru, 52 împotrivă, două abţineri şi 2 colegi care nu votează, amendamentul rămâne în forma iniţială.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

OK.

La marginal 12, acelaşi articol de care spunea domnul Buicu, de data aceasta în forma pe care a prezentat-o, ce spune el? - "În unităţile sanitare publice, profesorii universitari, medicii membri titulari şi membri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe Medicale şi ai Academiei Române, medicii primari doctori în ştiinţe medicale pot ocupa funcţii de conducere, care fac parte din comitetul director al spitalului public, sau funcţii de şef de secţie, până la vârsta de 70 de ani, cu avizul consiliului de administraţie al spitalului şi cu aprobarea managerului, după caz".

Vă întreb, care din amendamente va fi valabil? Acela în care decide Rafila cine rămâne până la 70 de ani sau locul deciziei este la spital?

Domnule Tătaru, dumneavoastră aţi întrebat în comisie dacă acest amendament...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

La amendament, domnule Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...rămâne sau nu.

Au rămas în lege ambele.

Descurcaţi-vă cu asta, domnule Andronache, că sunteţi pricepuţi la chestiuni juridice!

Noi, oricum, vom căuta motive de constituţionalitate sau de neconstituţionalitate la această mizerie!

Vot... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Of, Doamne!

Marginal 12...

Alo, am zis eu "vot"?!

Acum domnul Emanuel Ungureanu conduce şedinţa, că nu înţeleg?! (Râsete. Aplauze.)

Anulaţi votul ăsta, vă rog! (Aplauze.)

Anexa de amendamente admise, marginal 12.

Vot, vă rog, acum!

132 de voturi pentru, 52 împotrivă şi 2 colegi care nu votează.

Amendamentul a rămas adoptat în forma din raport.

Dacă amendamentul respins se susţine? Avem un singur amendament respins. Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

44. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2022 pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naţionale de împădurire şi reîmpădurire prevăzute în Planul naţional de redresare şi rezilienţă; PL-x 251/2022; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorului, dacă există reprezentantul Guvernului? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu.

Vă rog.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate pentru dezbatere şi examinare pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2022 pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naţionale de împădurire şi reîmpădurire prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal care să permită implementarea măsurilor de împădurire şi reîmpădurire prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Potrivit expunerii de motive, proiectul vizează împădurirea terenurilor agricole din categoriile de folosinţă teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente, împădurirea terenurilor agricole degradate, devenite inapte pentru agricultură, dar care pot fi puse în valoare prin plantarea acestora, împădurirea terenurilor situate în fondul forestier naţional, cu o suprafaţă de cel puţin 0,5 hectare.

În urma finalizării dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii, sesizate în fond, au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să propuneţi şi timpul de dezbatere.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Trei minute, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Supun votului propunerea făcută.

Vot, vă rog

Cu 178 de voturi pentru, 9 împotrivă şi 3 abţineri, timpul a fost aprobat.

Dezbateri generale.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Avem 11 amendamente admise.

Dacă de la 1 la 11 se susţine vreunul? Nu. Adoptate.

La respinse avem 3 amendamente.

Dacă se susţine un amendament din cele 3?

Dacă nu, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

45. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor/dublei finanţări, a neregulilor grave apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi Rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi recuperarea creanţelor rezultate; PL-x 394/2022; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului are cuvântul iniţiatorul, Guvernul României.

Doamna Andreea Anamaria Naggar (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Prin prezentul proiect de lege se reglementează activitatea de prevenire, verificare, constatare a neregulilor grave, a neregulilor rezultate în urma aplicării procedurilor de achiziţie publică, precum şi în ceea ce priveşte respectarea principiului privind evitarea dublei finanţări, apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile sau rambursabile alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi, dacă este cazul, recuperarea creanţelor.

Noi vă solicităm, având în vedere cele expuse, adoptarea cu amendamentele admise în comisiile raportoare.

Vă mulţumim.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru buget, Comisia juridică şi Comisia pentru politică economică.

Cine vine cu raportul?

Vă rog.

Domnul Călin-Ioan Bota:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor/dublei finanţări, a neregulilor grave apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi recuperarea creanţelor rezultate, transmis cu adresa PL-x 394/2022 din 27 iunie 2022.

Conform art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat proiectul de lege în şedinţa din ziua de 31 mai 2023, iar la dezbaterile acestui proiect de lege a participat, în calitate de invitat, doamna Andreea Anamaria Naggar, secretar de stat în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au examinat iniţiativa legislativă şi documentele care o însoţesc în şedinţa din 12 iunie 2023.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din ziua de 20 iunie 2023.

În consecinţă, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor/dublei finanţări, a neregulilor grave apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi recuperarea creanţelor rezultate, cu amendamente admise cuprinse în Anexa nr. 1 şi cu amendamentul respins cuprins în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să propuneţi timpul de dezbatere.

Domnul Călin-Ioan Bota:

Trei minute.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Supun votului această propunere.

Vot, vă rog.

185 de voturi pentru, 8 împotrivă, 5 abţineri şi un coleg care nu votează.

Timpul alocat dezbaterii a fost aprobat.

Dezbateri generale.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt intervenţii?

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii, dacă sunt obiecţii?

Dacă nu, adoptat.

Avem 99 de amendamente admise şi unul respins.

Dacă se susţin amendamentele de la 1 la 30? Nu.

De la 31 la 60? Nu.

De la 61 la 99? Nu.

Un amendament respins. Dacă se susţine?

Dacă nu, proiectul de lege rămâne la votul final.

46. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 16 alin. (2) din Legea zootehniei nr. 32/2019; PL-x 353/2023; caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor se doreşte să se ia cuvântul?

Din partea Grupului PNL şi iniţiator, domnul Michael Gudu.

Domnul Michael Gudu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Delta Dunării este o zonă importantă din punct de vedere ecologic, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, consemnată astfel de legiuitor prin adoptarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

Conform art. 8 al Legii nr. 82/1993, dreptul populaţiei locale din teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" de a păstra obiceiurile specifice locale şi activităţile economice tradiţionale este garantat. Creşterea animalelor reprezintă o astfel de activitate tradiţională, fiind, în acelaşi timp, şi una de subzistenţă.

Această iniţiativă legislativă pleacă dintr-un exemplu concret, şi anume că la Consiliul Judeţean Tulcea, care are în proprietate peste 50.000 de hectare de teren arabil, în zona Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" există crescători de animale care, întrucât legea nu le permitea să solicite de la consiliul judeţean teren pentru creşterea animalelor, se adresau instanţelor de judecată şi câştigau, consiliul fiind obligat astfel să le acorde teren pentru creşterea animalelor.

Prin urmare, actuala formă a legii prevedea excluderea consiliului judeţean din acea enumerare prevăzută de art. 16, şi anume: "Unităţile administrativ-teritoriale, respectiv comunele şi oraşele care deţin în proprietate teren pot închiria, concesiona sau arenda".

Prin modificarea adusă legii solicităm înlăturarea acestei sintagme restrictive, şi anume UAT-urile, care includ şi consiliile judeţene, şi comunele, şi oraşele.

Prin urmare, solicităm să votaţi această propunere legislativă, pentru că vine şi rezolvă o serie de probleme care se întâlnesc la nivelul întregii ţări, nu doar în judeţul Tulcea.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură.

Domnule Alda Adrian, vă rog.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 16 alin. (2) din Legea zootehniei nr. 32/2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 15 mai 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 16 alin. (2) din Legea zootehniei nr. 32/2019, în sensul eliminării prevederii restrictive "respectiv comunele şi oraşele" şi menţionarea generică a unităţilor administrative-teritoriale, fiind cuprinse în această formulare comunele, oraşele, municipiile şi judeţele.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 16 alin. (2) din Legea zootehniei nr. 32/2019, cu amendamentele admise redate în anexa din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Avem 4 amendamente admise. Dacă se susţine vreunul?

Dacă nu, adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mai departe.

47. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 544/2022; caracter ordinar.

Din partea iniţiatorilor...? Nu.

Invit reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru industrii, Comisia pentru transporturi, Comisia juridică şi Comisia pentru apărare, să prezinte raportul.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru transporturi şi infrastructură, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, transmisă cu adresa PL-x 544 din data de 26 septembrie 2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în vederea stabilirii posibilităţii de a depune plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul, în prezent, plângerea fiind depusă la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, propunerea rămâne la votul final.

Mai departe.

48. Proiectul de Lege pentru completarea art. 91 alin. (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 49/2023.

Din partea iniţiatorilor, domnul senator Robert Cazanciuc.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Robert-Marius Cazanciuc (senator):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând, mulţumesc tuturor celor care au semnat acest proiect de modificare a Codului penal. Este, practic, un răspuns al nostru, aleşii poporului, la faptul că poporul este ucis pe şoselele din România de oameni care se urcă la volan fără permis, băuţi sau drogaţi.

Sunt unii nebuni care folosesc armele pentru a-şi ucide semenii, alţii folosesc, în loc de arme, maşini. Se urcă la volan fără să aibă aceste abilităţi şi nu e decât o treabă de timp până produc un accident mortal.

I-am spus acestei legi "Anastasia", pentru că, pe 1 iunie anul trecut, un copil de 4 ani a fost ucis, în faţa casei, de către cineva care se urcase la volan fără să aibă permis de conducere.

Practic, această modificare a Codului penal nu mai permite instanţelor să pronunţe suspendarea executării pedepsei, în situaţia în care o ucidere din culpă este săvârşită de cineva care nu are permis, sau urcat la volan băut sau drogat.

Să fim foarte clar înţeleşi. Nu vreau să ajungă nimeni la închisoare. Dar cei care se urcă la volan fără permis trebuie să ştie că pot ajunge la închisoare.

Şi haideţi să nu ne gândim la cei care beau şi se urcă la volan, ci la familiile victimelor, care, de 5 ani de zile, fac ca România să fie pe primul loc în Europa la numărul de morţi în accidente rutiere. În fiecare săptămână cineva este ucis de către alt semen care se urcă la volan băut, drogat sau fără permis.

Vă rog să votaţi acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Botez, nu sunteţi iniţiator!

La dezbateri generale, mai târziu.

Invit reprezentantul Comisiei juridice pentru prezentarea raportului.

Domnule Lungoci, vă rog.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu prezentul proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 6 februarie 2023.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 91 alin. (3) din Legea nr. 286/2009, astfel încât să nu se poată dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru infracţiunea de ucidere din culpă, dacă aceasta a fost săvârşită ca urmare a conducerii unui vehicul fără permis de conducere sau a conducerii unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art. 91 alin. (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu amendamentele admise, cuprinse în Anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale.

Domnule Botez, acum, dacă doriţi!

Are cuvântul domnul deputat Mihai Botez.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă bucur că votăm acest proiect de lege, însă aş vrea să vorbim în plenul Parlamentului şi despre aplicarea legii, nu doar despre a crea legi. Avem idei despre cum am putea face traficul mai sigur, însă un semnal şi o măsură despre care trebuie să vorbim mai mult este aplicarea legii, aplicarea legii care se face cu poliţişti în stradă, aplicarea legii care se face cu tehnică, cu care dotăm poliţiştii, cu camere de luat vederi, cu radare, care să ne ajute să avem o reacţie faţă de cei care încalcă legea.

Dacă noi dăm legi şi punem sancţiuni foarte mari, dar care niciodată nu ajung să fie aplicate, la ce ne ajută?

OK, această lege se va aplica pentru situaţia în care se ajunge în instanţă. Dar ce facem cu haosul care este pe străzile din România?

Nu putem să reducem numărul de victime de pe străzile din România dacă nu avem mai multă reacţie către şoferii indisciplinaţi, către şoferii care, în mod constant, încalcă regulile de circulaţie şi care în mod constant sau foarte rar sunt şi sancţionaţi.

Avem nevoie ca Poliţia Rutieră să poată da sancţiuni mai des decât se întâmplă în acest moment, pentru că suntem, în continuare, pe locul I în Europa la mortalitate pe străzi. Anul trecut, 1.631 de persoane şi-au pierdut viaţa şi în continuare nu luăm măsurile necesare pentru a stopa, pentru a diminua măcar acest flagel.

Felicitări, Robert Cazanciuc, pentru iniţiativă!

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

UDMR, domnul deputat Benedek Zacharie.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, Grupul UDMR va vota această propunere legislativă. Este o propunere bună, dar când facem astfel de propuneri legislative, când modificăm sancţiunile, mărim aceste sancţiuni, uităm tot timpul de o problemă, o problemă existentă - lipsa prevenţiei. Nu există nici măcar ca şi secţiune sau ca şi un articol să dispună, să discute, să vorbească despre prevenţie în Codul rutier.

Deci, stimaţi colegi, avem mai multe propuneri legislative, inclusiv cu secţiunea prevenţiei; sper să ajungă în plenul Camerei şi să modificăm în aşa fel Codul rutier, încât să existe şi prevenţia.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnul deputat Benedek Zacharie are dreptate. Cu siguranţă, e nevoie de prevenţie, cu siguranţă, îl ştiu cel puţin pe unul dintre promotorii din spaţiul public care a venit şi a discutat cu toate grupurile parlamentare, inclusiv AUR, domnul Titi Aur, care a iniţiat nişte propuneri de bun-simţ, şi mi-aş dori mult mai mult să prevenim decât să sancţionăm şi să constatăm.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Titi Aur nu are drept de iniţiativă legislativă, domnule Simion! Eu am iniţiat legea.

Al doilea vorbitor, din partea Grupului AUR, domnul Dorel Acatrinei.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Într-adevăr, trebuie să facem prevenţie, dar ţin să vă readuc aminte că la Suceava, de exemplu, avem o fabrică de permise. La Piteşti a fost cândva.

Judeţul Suceava şi judeţul Timiş sunt cele care ţin topul la numărul de morţi.

Prevenţia este pe permise luate.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La articole?

Avem trei amendamente admise. Dacă sunt obiecţii?

Dacă nu, proiectul de lege rămâne la votul final.

49. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor; PL-x 182/2023; caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor se doreşte intervenţia?

Domnul deputat Ioan Cupşa, de la PNL, în calitate de iniţiator.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

E nevoie să intervenim asupra acestei legi, o lege care reglementează o casă de asigurări care în fapt este privată, este Casa de Asigurări Sociale a Avocaţilor. E nevoie să intervenim tocmai datorită faptului că modernitatea ne aduce schimbări esenţiale în ceea ce priveşte pensia.

Discutăm aici despre pensia anticipată, despre pensia de limită de vârstă, precum şi despre pensia de retragere. Legislaţia, care ne reglementează nouă avocaţilor activitatea, impunea ca, la vârsta de 70 de ani, cei care erau pensionaţi anticipat să încheie în mod definitiv orice legătură cu profesia, interzicându-le să mai profeseze.

Am modificat aceste lucruri tocmai pentru că e nevoie de această profesie mai mult decât unii dintre noi o putem recunoaşte. Nu se poate înfăptui justiţia în lipsa activităţii pe care o depun colegii mei avocaţi.

Vă mulţumesc tuturor celor care veţi susţine acest proiect legislativ.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Sunteţi iniţiator, domnule Seidler?

Din partea comisiilor sesizate în fond, reprezentant domnul Dan Şlincu, vă rog, pentru raport.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport comun al Comisiei pentru muncă şi al Comisiei juridice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Seidler Cristian, Grupul USR.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

E o discrepanţă majoră între ceea ce conţine acest proiect de lege şi ceea ce conţine proiectul de lege pe care l-am votat ieri.

Ca să vă daţi seama, pentru o lună de anticipare, în cazul avocaţilor - proiectul pe care-l discutăm acum, se aplică o penalizare de 0,75%. Perioada de anticipare poate fi de maximum 5 ani, ceea ce înseamnă o penalizare de 45% din pensie pentru cei care s-ar pensiona cu 5 ani mai devreme.

Ieri... pentru că astăzi discutăm despre bani, într-un fel, privaţi, pentru că sunt banii avocaţilor, într-un circuit închis - ieri discutam despre bani publici, şi e clar că nu vă interesează soarta banilor plătiţi de cetăţenii români, şi aruncaţi cu ei în stânga şi în dreapta, aţi votat 0,1% penalizare pe lună, adică 6% penalizare, la 5 ani, pentru acei funcţionari care s-ar pensiona mai devreme, cu o pensie de serviciu, adică cu o pensie specială.

Diferenţa este - încă o dată - între 6% penalizare pentru 5 ani, din bani publici, şi 45% penalizare, acolo unde banii sunt într-un circuit închis.

Asta este modalitatea în care voi înţelegeţi să trataţi banul public şi să daţi beneficii funcţionarilor, pentru că sunt oamenii voştri, angajaţi în mare parte pe pile, cunoştinţe şi relaţii.

E ipocrizie, e manipulare şi e multă minciună în ceea ce faceţi. Nu că v-ar mai interesa, o faceţi pe faţă deja! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Andi Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un proiect de lege bun.

În primul rând, Casa de Asigurări a Avocaţilor funcţionează pe acelaşi principiu, cum funcţionează fiecare casă de avocaţi, al tagmelor şi al profesiilor liberale. Nu este vorba de bani publici, este vorba de bani privaţi.

Stagiul de cotizare este de 35 de ani, la ora actuală, pentru avocaţi.

Este un proiect foarte bun, vine în sprijinul breslei avocaţilor.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

50. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, precum şi a Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006; PL-x 685/2022; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului are cuvântul iniţiatorul.

Vă rog.

Domnul Marin Ţole (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor, domnilor deputaţi,

Prezenta ordonanţă de urgenţă are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor şi, bineînţeles, a Legii nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare.

Prin această ordonanţă a fost creat cadrul legal, inclusiv atingerea unei direcţii de acţiune din cadrul Componentei "Cei trei", managementul deşeurilor, prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, urmărindu-se consolidarea gestionării conforme a deşeurilor, în România, în special prin măsurile de guvernanţă privind gestionarea deşeurilor municipale din Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor.

Am preluat toate amendamentele.

Susţinem adoptarea din comisii.

Mulţumesc mult.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul, pentru raport, reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru industrii, Comisia pentru administraţie sau Comisia pentru mediu.

Domnule preşedinte Bende Sándor, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, precum şi a Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege PL-x 685/2022.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Dintr-o eroare materială, la articolul unic, art. 14⁸, sintagma "pentru atribuirea contactelor care au ca obiect prestarea activităţii/activităţilor de salubrizare" se înlocuieşte cu sintagma "pentru atribuirea contractelor care au ca obiect prestarea activităţii/activităţilor de salubrizare".

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale.

Dacă sunt intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Amendamente admise - 48.

Dacă de la 1 la 48 sunt obiecţii?

Dacă nu, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

51. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice; PL-x 328/2023; caracter ordinar.

Din partea iniţiatorilor, dacă se doresc intervenţii?

Doamna deputat Oana Ţoiu.

Iniţiator, da? Da.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Într-o dimineaţă, la 7 şi jumătate, una dintre doctoriţele de la urgenţă se pregătea să plece la muncă, la gardă, doar că a intrat peste ea soţul cu care era în divorţ şi, în casă cu cei doi copii, i-a băgat un briceag în ochi.

Cristina Brechler ne-a scris, când a aflat că lucrăm la legea asta, o lege la care am lucrat împreună cu aliate, doamne deputat din celelalte partide parlamentare, şi cu organizaţiile care sunt zi de zi alături de victime şi de problemele lor: Reţeaua pentru combaterea violenţelor împotriva femeilor, Reţeaua ProTECT pentru combaterea traficului de persoane.

Ce facem astăzi să adăugăm soluţii la care au acces victimele violenţei domestice este că prelungim durata ordinului de protecţie de la 6 luni la 12 luni, acolo unde instanţa consideră că faptele sunt grave şi pericolul iminent. Pentru că fără această prevedere era nevoie ca victimele să se întoarcă de fiecare dată în instanţă, stând cu un uriaş semn de întrebare, dacă vor avea sau nu protecţia prelungită. Şi asigurăm asistenţă juridică gratuită şi în apel, nu doar la prima înfăţişare. Pentru că, din nou, de multe ori, accesul la resurse, pentru a te putea apăra până la capăt, este unul dintre motivele pe care victimele le iau în considerare atunci când aleg să rămână sau să plece de lângă agresor.

Mulţumesc frumos.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Tot din partea iniţiatorilor, doamna deputat Mara Calista.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Nu o să mai reiau ceea ce doamna Oana Ţoiu a spus deja, însă vreau să vă reamintesc că aceste cazuri se întâmplă zi de zi, se întâmplă sub ochii noştri, şi nu doar atâtea câte sunt prezentate la ştirile de la ora 5, pe care le vedem, sau în statisticile Poliţiei.

Din păcate, foarte multe cazuri de violenţă nu ajung în atenţia publică, pentru că, aşa cum spunea şi colega mea, Oana Ţoiu, factorul material este una din cauzele pentru care victimele nu se prezintă mai departe pentru a lua măsuri de a se îndepărta de soţul agresor, de concubinul agresor - iarăşi un aspect important de menţionat -, deseori cu copii minori implicaţi în aceste cazuri de violenţă.

Venim în sprijinul acestor victime pentru că ele cer acest ajutor, este datoria noastră să fim lângă ele.

Şi fac apel de la acest microfon, să încercăm să extindem acel proiect pe care Ministerul Justiţiei, cu Ministerul Afacerilor Interne îl au şi pe care noi, parlamentarii, l-am lucrat, de monitorizare electronică a acestor fapte de violenţă, pentru a reuşi să prevenim în mod real cazurile de omor care se întâmplă câteodată, din păcate, şi cu acest ordin de protecţie în mână.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Invit reprezentantul comisiilor sesizate în fond pentru prezentarea raportului.

(Doamna deputat Dumitrina Mitrea solicită să ia cuvântul.)

Nu sunteţi iniţiator, doamna Dumitrina! Puţină răbdare.

Domnul Lungoci.

Vă rog.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu dispoziţiile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, transmis cu adresa PL-x 328/2023 din 15 mai 2023.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 217/2003, în sensul extinderii de la 6 luni la un an a duratei pentru care se poate emite ordinul de protecţie, precum şi instituirea asistenţei juridice obligatorii şi în faza de apel, în cazul persoanei care solicită ordinul de protecţie.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale.

Din partea Grupului UDMR, doamna deputat Csép Éva-Andrea.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate, ajungem să vorbim despre violenţă domestică de multe ori aici, în Parlamentul României, dar, totuşi, nu reuşim să aducem legi care să elimine acest fenomen foarte, foarte dur, prezent în viaţa multor familii.

În ultima perioadă, în ultimii 5-6 ani de zile, am avut iniţiative legislative transpartinice, aşa cum a zis şi colega mea, prin care mai multe colege şi colegi din Parlament, indiferent de coloratura politică, am reuşit să modificăm legi. Şi, primul era introducerea ordinului de protecţie provizoriu, care a salvat viaţa multor femei şi chiar a multor copii şi familii.

Totuşi, prin extinderea ordinului de protecţie, de la 6 luni la un an de zile, oferim un sprijin pe termen lung acestor femei, dar trebuie să vă reamintesc că nu avem destule centre în care aceste femei să primească sprijin, în care să aibă parte de specialişti şi de consultare cu specialiştii ca să-şi reînceapă viaţa.

Eu zic că trebuie să continuăm în a aduce acele legi în atenţia dumneavoastră, care sprijină şi copiii, şi femeia, şi să nu uităm că violenţa domestică îi priveşte atât pe femei, cât şi pe copii, dar şi pe persoanele vârstnice şi persoanele cu dizabilităţi.

Aşa că vă atrag atenţia şi asupra acestui fenomen pentru care trebuie să lucrăm, să-l combatem şi să investim în prevenţie mult mai mult.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Dumitrina Mitrea, Grupul AUR.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, această propunere legislativă este foarte bună şi, fiind femeie, cu siguranţă, voi fi întotdeauna de partea femeilor care sunt abuzate sau lovite. Este un pas, însă, aşa cum a spus doamna deputat Csép, nu este suficient.

Acum ceva timp, un bărbat a venit acasă beat, şi-a lovit soţia, ea s-a opus maltratării lui, dar acesta a luat o sticlă de benzină, a turnat-o pe ea şi i-a dat foc. Poliţia l-a luat pe acest individ şi l-a dus la psihiatrie pentru că era beat.

Deci, haideţi să vedem un piculeţ cum vom face şi alte propuneri legislative, să existe o legătură strânsă între toate instituţiile statului, care trebuie să-şi facă datoria.

Acel individ a ajuns la psihiatrie şi a fost dat pe mâna unui medic care trebuia să-l trateze din punct de vedere al alcoolismului.

Poliţia nu a făcut nimic în ceea ce-l priveşte pe acest individ care a turnat benzină pe soţia lui şi i-a dat foc.

Haideţi să vedem ce avem de făcut mai departe, din punctul acesta de vedere!

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Am încheiat dezbaterile.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

52. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare destinate acordării unor împrumuturi din Trezoreria Statului; PL-x 320/2023; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorului, vă rog, Guvernul României.

Domnul Marin Ţole:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor, domnilor deputaţi,

Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se stabileşte ca, prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, unităţile, subdiviziunile administrativ-teritoriale să poată solicita, inclusiv pentru instituţiile publice finanţate integral din bugetul local, de la Ministerul Finanţelor, în cursul anului 2023, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de un miliard de lei. Aceasta, pentru asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, de la Uniunea Europeană şi de la donatorii europeni, în cadrul programelor interguvernamentale, inclusiv pentru finanţarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor.

Susţinem adoptarea proiectelor în forma propusă în raportul comisiilor.

Mulţumesc mult.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului.

Doamna Bucura Oprescu.

Vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, prin adresa PL-x 320, pentru dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare destinate acordării unor împrumuturi din Trezoreria Statului.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a aprobat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru buget au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2023, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Stimate domnule preşedinte,

Vă propun două minute timpi de dezbateri.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Timpi de dezbateri - două minute.

Vot, vă rog.

Cu 194 de voturi pentru, 6 împotrivă, două abţineri şi un coleg care nu votează, timpul alocat dezbaterilor a fost aprobat.

Dezbateri generale.

Dacă sunt intervenţii?

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii, obiecţii? Nu. Adoptat.

La amendamentele admise, de la 1 la 6, obiecţii? Nu sunt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Doamna Vicol, pe procedură, dacă doriţi să faceţi o intervenţie.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La finalul şedinţei o să vă invit pe toţi cei care doriţi să vedeţi o expoziţie. Expoziţia se numeşte "Stop traficului de copii!", în cadrul căreia sunt expuse desene, mesaje scrise şi montaje video ale copiilor din 20 de direcţii generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului. Aşa înţeleg ei să vă mulţumească pentru votul de mâine pe care urmează să-l daţi pentru această iniţiativă legislativă pe care noi am avut-o privitoare la stoparea agresiunilor împotriva copiilor.

Expoziţia are loc chiar în faţa plenului, aici, la P1.

Vă aşteptăm cu toţii, cu drag!

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Mergem mai departe.

53. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 148/2023.

Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu.

Are cuvântul, din partea iniţiatorilor, domnul deputat Florin Alexe, de la PNL.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Bună ziua, dragi colegi!

Potrivit Legii nr. 263/2010, cetăţenii care au locuit cel puţin 30 de ani în Baia Mare şi au fost afectaţi de poluarea remanentă datorată extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase, dar şi pe o rază de 8 kilometri, beneficiază de reducerea standard a vârstei de pensionare.

Ce am descoperit a fost că, în aceşti 8 kilometri, există 6 comune - unele sate erau prinse în această lege, alte sate nu erau. Deci, practic, o nedreptate. Era vorba de distanţe foarte mici între aceste sate, şi oamenii erau afectaţi de poluare. Vorbim de o poluare de 30 de ani, de o speranţă de viaţă a acestor locuitori, care este mai mică cu 6 sau 10 ani faţă de media naţională.

În Cavnic sunt scări întregi în care locuiesc doar văduve, pentru că bărbaţii au murit din cauza afecţiunilor provocate de poluarea minieră. Şi am considerat că şi Băiuţ, şi Cavnic sunt îndreptăţite să beneficieze de prevederile acestei legi.

Este un gest necesar pe care trebuie să ni-l asumăm, ca parlamentari, indiferent de culoarea politică, pentru a face dreptate acestor oameni afectaţi de poluare.

Alături de colegii mei, Călin Bota şi Cristian Ţâgârlaş, vreau să vă mulţumesc colegilor din toate partidele care ne-au susţinut în acest demers, atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor, în toate comisiile la care am participat.

Vă mulţumesc şi să facem dreptate pentru oamenii afectaţi de poluare!

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Invit reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru mediu sau Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Ion-Alin-Dan Ignat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate, prin adresa PL-x 148/2023 din 13 martie 2023, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, în sensul extinderii categoriilor de persoane care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, şi care au locuit cel puţin 30 de ani în zone afectate de poluarea remanentă.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 6 martie 2023.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din raportul comun.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale, domnul deputat Seidler Cristian.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Da, stimaţi colegi, săptămâna şi proiectul de lege!

Nu ştiu dacă ştiţi ce discutăm acum.

Încă 30 de localităţi s-au găsit acum, dintre cele care au o poluare atât de mare, încât trebuie să se pensioneze oamenii cu doi ani mai devreme.

V-aţi aştepta poate să găsiţi un studiu ştiinţific care să demonstreze acest lucru, pentru fiecare dintre cele 30 de localităţi.

Nu există, cum n-a existat nici pentru celelalte 100, peste 100 de localităţi care sunt cuprinse deja în lege!

Nu înţeleg de ce tot punem 30 de localităţi în fiecare săptămână!

Nu înţeleg de ce nu iniţiaţi un proiect de lege cu toate localităţile din România! Da, toate! Ca să fie odată pentru totdeauna, să nu ne mai pierdem timpul, să mai tot ghiciţi motive, pretexte. De fapt, nici nu vă mai obosiţi, puneţi doar numele de localităţi, fără nicio jenă! Dar fără absolutamente nicio jenă!

E o legiferare a minciunii, de fapt, cu toate aceste localităţi unde ar fi poluare care să afecteze speranţa de viaţă cu doi ani de zile.

În foarte puţine dintre localităţile din România acest lucru este adevărat şi aşa era forma iniţială a legii, cu vreo 5 localităţi. În rest, s-au adăugat din interese strict politice, de obicei înainte de alegeri.

Şi mă uit cu curiozitate la acest nou val de proiecte de lege. Vin anticipatele sau pentru ce vă pregătiţi (Aplauze.), de iarăşi includeţi zeci şi zeci de localităţi suplimentare pe această listă a ruşinii?! Ruşine pentru Parlamentul României, nu pentru locuitorii de acolo!

Pentru că, încă o dată, este o legiferare a unei ipocrizii şi a unei minciuni.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Călin-Ioan Bota, PNL.

Domnul Călin-Ioan Bota:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi, chiar dacă mi-am propus să nu spun nicio răutate de la acest pupitru, astăzi, l-aş invita pe domnul deputat Seidler să viziteze Maramureşul şi în alte zone decât cele pe care le prezentăm în pliantele turistice. L-aş ruga să vină din curtea dumnealui, în curtea mea, să mănânce o cireaşă de pe care trebuie să dea jos praful acela galben, pe care-l ridică vântul de pe haldele de steril din jurul Băii Mari. L-aş ruga să meargă până la Cavnic, la Copalnic, la Deseşti sau în alte localităţi din Maramureş, în care vântul, de câte ori se stârneşte, provoacă aceleaşi lucruri.

L-aş ruga să meargă la Spitalul Judeţean din Maramureş, să vadă cum arată bolnavii care sunt şi astăzi suferinzi din cauza faptului că aerul şi produsele pe care le consumă sunt contaminate de metalele neferoase care au fost exploatate şi procesate în Maramureş, zeci şi zeci de ani.

L-aş ruga să meargă şi în alte locuri din ţară, în care românii suferă de pe urma exploatării minereurilor şi a altor produse pe care acest pământ bogat, pe care-l avem la dispoziţie, ni le-a oferit şi pe care n-am reuşit să-l exploatăm şi să ne protejăm în aceeaşi măsură în care putem s-o facem astăzi.

De aceea, poate că, în final, ar trebui să meargă şi într-un cimitir, să vadă cum arată crucile celor care au murit, unul după celălalt, şi nu mai are cine să-i îngrijească astăzi, tot din cauza poluării.

Acest proiect de lege nu reprezintă altceva decât o măsură reparatorie pentru mii şi zeci de mii de români, care trăiesc în condiţii pe care nu le vrem să fie pentru toată lumea...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi, am ieşit din programul de timp!

Domnul Călin-Ioan Bota:

... şi vă mulţumesc celor care veţi susţine acest proiect de lege, în numele maramureşenilor afectaţi de poluare şi a celorlalţi români care suferă de aceleaşi efecte ale poluării remanente.

Vă mulţumesc anticipat tuturor.

Doamne ajută! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul domnul deputat Merka Adrian.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că astăzi, la 12.30, va avea loc, în această sală, plenul reunit al celor două Camere.

Vă rog, domnule Merka. Şi scuze!

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dacă e să luăm o listă a ruşinii din România, s-o şi facem.

Să ne uităm la aceşti oameni şi la aceste zone care au adus bunăstare României, în detrimentul unora care au trăit acolo şi au muncit. Vorbesc de Suplacu de Barcău şi zona de exploataţie din această regiune a României, unde, pe baza unei combustii interne, adică arderea ţiţeiului din interior, s-a putut extrage ceea ce a mai rămas, 30%.

Dacă ştim ce înseamnă a arde un ţiţei, acele gaze, noxe care s-a demonstrat că sunt peste 1.000% decât cele care ar trebui să fie reale, în această zonă, nu este suficient ca să le dăm, să spunem, o motivaţie şi o mulţumire din partea întregii Românii? Pentru că asfaltul şi ţiţeiul din comuna Suplacu de Barcău a adus bunăstare nu doar judeţului Bihor, ci întregii Românii unde s-au folosit aceste produse.

Stimaţi colegi,

Să-ţi baţi joc de anumiţi cetăţeni ai României care au suferit pentru dezvoltarea României, înainte de ʾ90?! Poate că după 2000, 2004, 2008, când s-au impus anumite norme pentru protecţia mediului, s-a mai făcut ceva, înainte de aceste perioade s-a trăit greu. Şi eu îl cred pe colegul din Maramureş, pentru că aceeaşi situaţie este şi în această zonă.

Iar să spui că Suplacu de Barcău este pe o listă a ruşinii, e greu de suportat.

Eu sper că colegii noştri îşi vor cere scuze faţă de acei cetăţeni din acele zone.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul domnul deputat Sorin Muncaciu, de la Grupul AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Încă o dată, este vorba de anularea penalităţilor, dacă aceşti cetăţeni ies cu doi ani mai devreme.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Aşa e!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Asta scrie în lege!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Îl invit la tribună pe domnul deputat Emanuel Ungureanu, Grupul USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

L-aţi aplaudat pe colegul din Maramureş care vorbea cu toată gura despre haldele de steril care afectează grav sănătatea locuitorilor din Maramureş.

L-aţi auzit toţi?

Ce ar fi trebuit să auziţi din gura domniei-sale este că el, ca deputat de Maramureş, a făcut eforturi să se închidă haldele de steril, în aşa fel încât populaţia să nu mai sufere consecinţele poluării. Pentru că dumneavoastră vorbiţi despre pensionarea anticipată a unor cetăţeni din această ţară, fără să faceţi ceea ce trebuie pentru ca acele zone să nu mai fie atât de poluate, şi mă refer şi la Hunedoara - că îl văd pe domnul Toma.

Toată lumea care l-a votat pe domnul Rafila, ca ministru al sănătăţii, de la PSD şi PNL, trebuie să ştie că peste doar trei zile - doar trei zile! - ar fi trebuit să fie gata normele pentru Planul Naţional de Combatere a Cancerului. Care, ce face? Face registre de cancer pe zonele defavorizate din ţara noastră, care sunt afectate de poluarea în zonele unde dumneavoastră aveţi baroni locali care ţin deschise zonele atât de poluante pentru populaţie.

Deci, pe zona de prevenţie trebuie să construiţi lucruri în aşa fel, încât oamenii să îşi dorească să iasă la pensie cât mai târziu şi să se bucure de viaţă.

Ceea ce faceţi dumneavoastră, menţinându-l pe Rafila, care este cea mai mare piedică pentru pacienţii cu cancer, se numeşte crimă cu premeditare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Are cuvântul domnul deputat Bota Călin-Ioan.

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Iar? Am comisie! (Vociferări.)

Domnul Călin-Ioan Bota:

Un mic drept la replică pentru domnul deputat, căruia nu vreau să-i reţin acum numele şi nici să-l rostesc...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Bota Călin a vorbit ca iniţiator la această lege. Acum este primul vorbitor de la PNL.

Domnul Călin-Ioan Bota:

Înainte de a face astfel de remarci de la tribuna Parlamentului, ar trebui ca, în calitate de ales al poporului român în această Cameră, să te întrebi, uneori, ce a făcut ministrul tău când era ministrul economiei şi a ţinut bugetul Conversminului nouă luni blocat, fără să-l aprobe, astfel încât lucrările de închidere a haldelor de steril să poate fi realizate. (Aplauze.)

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Drept la replică!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea Grupului USR, domnul Năsui Claudiu...

Hotărâţi-vă, că înţeleg că am ieşit din programul de lucru, dar vreţi să interveniţi!

Cristina, hotărâţi-vă ce vreţi să fac, că nu înţeleg! (Se adresează doamnei deputat Cristina-Mădălina Prună.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Drept la replică, domnule preşedinte.

Într-adevăr, n-o să accept niciodată bugete din care se fură bani, n-o să accept niciodată bugete pe pierderi. Tocmai de aceea a fost foarte greu acest mandat, pentru că a trebuit să rezolv toate găurile negre, acelea pe care le-aţi lăsat timp de 30 de ani de zile. Am rezolvat foarte multe dintre ele.

Ce aţi făcut dumneavoastră, în schimb, este să continuaţi exact aceleaşi metode, de a fura din banul public, prin acele companii de stat, prin acele faimoase investiţii pe care le faceţi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la proiect aveţi vreo referire, domnule Năsui?

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... acele creşteri de capital social, pe care apoi le furaţi, prin pârghiile deja cunoscute...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la obiectul de reglementare aveţi vreo intervenţie?

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Asta nu este o gestiune bună a capitalului statului. De fapt, sunt aceleaşi pârghii care existau şi înainte, în vremea comunismului...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

10 secunde, vă rog!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... şi s-au întâmplat şi după, în tranziţia dumneavoastră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că la 12.30...

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Pe ce temă?

Grupul AUR, domnul Simion, ultimul vorbitor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Cum adică?!

Domnul George-Nicolae Simion:

Avem oameni amărâţi de care unii şi alţii îşi bat joc, pretextând că ar fi vorba de hoţie.

La Suplacu de Barcău ar trebui să se termine celebrul viaduct din autostrada Bechtel. Şi de asta îi aduc aminte doamnei primar, doamna Clotilde Armand, despre autostrada aceea pe care a venit s-o supervizeze şi care nu s-a terminat nici astăzi.

Intrăm într-o şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Ne lăsaţi să vorbim zece secunde aici, la Camera Deputaţilor, şi vă aşteptaţi să fie linişte şi pace. N-o să fie!

Cum vă bateţi joc de domnul doctor Muncaciu...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Simion, dacă la obiectul de reglementare al proiectului aveţi ceva de adăugat?

La plenul comun veţi avea ocazia să interveniţi, să dezbateţi proiectul cu modificarea Regulamentului.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă.

Vă reamintesc că la 12.30 va avea loc plenul reunit al celor două Camere.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.11.