Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.04.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am rugămintea la dumneavoastră să vă ocupaţi locurile, să putem începe şedinţa noastră.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 200.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi, 12 septembrie, şi miercuri, 13 septembrie 2023; programul de lucru pentru perioada 11 - 16 septembrie; lista cu legea pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; de asemenea, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările cu prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Întreb liderii de grup, dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi?

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Şerban Ciprian-Constantin.

Prima dată liderii de grup.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Am două propuneri de modificare a ordinii de zi.

Prima - punctul 75, PL-x 318/2021 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă) v-aş ruga să supuneţi votului să devină punctul 10.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există consens sau nu? (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vezi şi tu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun. Nu mai supun votului.

PL-x 318/2021, de pe poziţia 75, pe poziţia 10.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pl-x 336/2023 (Propunerea legislativă pentru completarea articolului 2 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afară teritoriul statului român), aflată pe poziţia 106, rog, retrimitere la comisie, pentru 3 săptămâni.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Retrimitere la comisie, termen două săptămâni, Pl-x 336/2023.

Vot, vă rog.

Cu 111 voturi pentru, 21 contra, 49 de abţineri, Pl-x 336 a fost retrimisă comisiei.

Domnul Andi Grosaru, procedură.

Dar, vă rog, să fie procedură. Dacă nu, cu toată dragostea, o să vă opresc microfonul.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înţeleg ce îmi sugeraţi.

De altfel, şi colegul Andronache îmi sugera că e nevoie de un imn.

Am crezut că este vorba despre Imnul Germaniei, că le place mai mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Grosaru, vă rog!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da.

Domnule preşedinte,

Vă rog frumos să observaţi că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Regulament pentru a prezida şedinţa, în condiţiile în care vă lipseşte un secretar.

Regulamentul... (Râsete.) ...Camerei Deputaţilor (Vociferări.) ...spune că aveţi nevoie de 2 secretari. (Vociferări.)

Dacă faceţi referire la un al doilea secretar, vă rog să observaţi că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Regulament ca domnul care reprezintă fostul Grup al minorităţilor naţionale...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, domnule Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...să ocupe...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am înţeles.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

În altă ordine de idei...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi, altfel...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da.

Domnule preşedinte,

Finalizez... altfel. (Râsete. Vociferări.)

În data de 8 iunie, domnule preşedinte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, nu să finalizaţi altfel; altfel, vă închid microfonul.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da.

În data de 8 iunie, domnule preşedinte, am adresat o cerere Biroului permanent, prin care solicitam punerea sub acuzare a preşedintelui României...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vă rog să închideţi microfonul domnului Grosaru. (Se adresează staffului tehnic.)

Mulţumesc mult.

Începem cu punctul 1, Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 47/2023.

Îi dau cuvântul domnului Ştefan-Ovidiu Popa, preşedintele Comisiei de validare, pentru a prezenta raportul comisiei şi proiectul de hotărâre.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind validarea unui mandat de deputat.

Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că a devenit vacant un loc de deputat, ca urmare a decesului domnului Tobă Francisc, ales la alegerile din 6 decembrie 2020 în Circumscripţia electorală nr. 8 Braşov, pe lista Alianţei pentru Unirea Românilor.

Potrivit prevederilor art. 232 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat - "Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale, dacă, până la data validării mandatului, partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparţine acesteia. Asupra legalităţii alegerii supleantului comisia de validare va prezenta Camerei Deputaţilor un raport".

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatelor şi având în vedere lista supleanţilor, comunicată Comisiei de validare de Biroul Electoral Central, şi adresa transmisă de Alianţa pentru Unirea Românilor, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locului de deputat vacant şi propune validarea mandatului de deputat pentru doamna Borta Raluca-Maria, Circumscripţia electorală nr. 8 Braşov, candidat pe lista Alianţei pentru Unirea Românilor.

Prezentul raport a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat, prevăzut în prezentul raport.

Şi o să dau citire şi hotărârii.

Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat.

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 94 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 232 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. - Se validează mandatul de deputat al doamnei Borta Raluca-Maria, declarată supleant la alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripţia electorală nr. 8 Braşov, pe lista Alianţei pentru Unirea Românilor, pe locul devenit vacant ca urmare a decesului domnului Tobă Francisc.

Această hotărâre a fost adoptată de Cameră.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Stimaţi colegi,

Dăm un vot per ansamblu acestui proiect de hotărâre.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Cine este pentru?

Vă rog să votaţi de fapt.

Cu 183 de voturi pentru, o abţinere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

O invit pe doamna Borta Raluca-Maria să vină să depună jurământul.

Vă rog să puneţi mâna pe Biblie şi pe Constituţie.

Doamna Raluca-Maria Borta:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Borta Raluca-Maria, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 8 Braşov,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Felicitări, doamnă deputat!

Şi vă urez mult succes în activitatea dumneavoastră!

Doamna Raluca-Maria Borta:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mergem mai departe.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 46/2023.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2023 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale; PL-x 412/2023; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorului?

Vă rog, Guvernul României.

Domnul Lucian-Ioan Rus (secretar de stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Lucian Rus, secretar de stat la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale, prin reorganizarea unor entităţi din administraţia publică centrală, în vederea asigurării funcţionalităţii administraţiei publice centrale în ansamblu.

Astfel, Ministerul Economiei se reorganizează ca urmare a fuziunii prin absorbţie cu Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, care se desfiinţează. Ca urmare a reorganizării prin fuziune prin absorbţie, Ministerul Economiei îşi schimbă denumirea în Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

Se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Sport, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, ca urmare a desfiinţării Ministerului Sportului.

De asemenea, sunt stabilite atribuţiile viceprim-ministrului fără portofoliu, care va aviza actele normative cu impact bugetar.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru administraţie publică, vă rog, raportul.

Un membru al Comisiei pentru administraţie.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman se îndreaptă spre prezidiu, pentru a lua raportul.)

Vine domnul Tuhuţ, domnule Roman, vine colegul nostru. (Vociferări.)

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 59/2023 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege şi documentele aferente în şedinţa din 26 iunie 2023.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 59/2023 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Moşteanu, la dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da, e vorba despre aprobarea unei ordonanţe prin care Guvernul... PSD-roşu cu PSD-galben au vrut să arate că fac un guvern mai simplu şi comasează două ministere - Ministerul Economiei şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.

Şi vă aduc aminte că ieri a fost zi de salariu la Ministerul Economiei şi ieri au plătit în continuare, pentru a patra lună, două rânduri de directori, pentru că, în loc să muncească, să facă o hotărâre de guvern de reorganizare, ei i-au adus pe toţi sub aceeaşi entitate. Nu au făcut niciun fel de economie la buget. Plătesc în continuare două rânduri de directori, acolo, şi câte şi mai câte, pentru că ori sunt leneşi ori sunt incompetenţi.

Domnul Ilie Toma (din sală):

N-ai nimerit-o!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Roman, Grupul PNL.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

În ordinea înscrierilor. (Vociferări.)

Dacă este domnul Roman generos, vă rog, domnule Simion.

Iar pentru domnul Brian - procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup.

Domnul George-Nicolae Simion:

Continuând ce a spus antevorbitorul, Împăratul Roşu şi Împăratul Galben, văzând că o să-şi piardă tronul, s-au gândit ei să facă un bloc comun. Mai mult de un bloc n-o să-i mai voteze, aşa că s-au întors la tătuca.

Când a fost instaurat Partidul Comunist în România, prima oară i-au zis Blocul Democratic.

Aşa că, felicitări pentru viitoarea candidatură comună în Blocul Democratic!

Mai mare glumă ca asta n-am auzit! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Roman, Grupul PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Are dreptate antevorbitorul meu, cu o precizare - gluma proastă e că dumneavoastră aţi putea să guvernaţi vreodată România, împreună cu celălalt coleg care a vorbit din partea opoziţiei.

Niciunul, deşi sunteţi lideri amândoi, nu citiţi şi nu înţelegeţi ce vorbiţi la tribună.

PNL şi PSD vin şi spun aşa - reorganizăm, nu mai sunt două ministere, e unul singur şi transformăm şi Ministerul Sportului în agenţie.

Deci, discutăm despre o reducere a numărului de ministere.

Dumneavoastră, ca să puteţi vorbi despre un proiect, trebuie măcar să-l lecturaţi.

Şi e păcat că doi lideri, unul de partid, unul de grup, nu citesc ordonanţele.

În altă ordine de idei, stimaţi colegi, aţi ţipat că vreţi mai puţine ministere. Asta se întâmplă! N-aţi înţeles?

Va trebui să votaţi ceea ce aţi susţinut, pentru că, altfel, ferească Dumnezeu vreodată ca nişte oameni ca voi să conducă România! Ferească Dumnezeu! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea deputaţilor neafiliaţi, cu speranţa că se va referi la acest proiect, domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, domnule preşedinte, mă refer la acest proiect.

Ne-am obişnuit cu formele fără fond.

Comasare - într-adevăr, este un minister, dar ce facem cu personalul pe care îl angajăm în aceste ministere?

În condiţiile în care, în ultimii ani - şi, cel puţin, mă refer la ultimii 20 de ani, în care România nu a făcut altceva decât să înregistreze numai prejudicii, datoria publică a crescut la mai mult decât jumătate din PIB, avem probleme în continuare cu inflaţia, avem probleme, în general, în economie, a crescut criminalitatea, a crescut criminalitatea în rândul gulerelor albe, avem o mulţime de probleme pe care nu le rezolvăm, noi facem numai forme fără fond, angajăm persoane în cadrul ministerelor, care la timpul, la momentul numirii, erau şi sunt cercetate de Parchetul General, da, avem nenumărate exemple de acest gen şi, atunci, vrem, da, să îmbunătăţim economia României. Vrem ca cetăţenii să ne voteze, dar lucrurile care s-au întâmplat în aceşti ani, începând cu pandemia şi începând cu acest mandat, vor fi decontate la alegeri.

Lucrurile nu se opresc aici şi continuă.

Dacă reuşim să punem lucrurile şi să înţelegem că într-adevăr trebuie să facem reformă cu adevărat, nu doar în sistemul economic, în general, în administraţia publică, şi să nu mai instituţionalizăm corupţia, atunci, într-adevăr, o să putem spune că suntem pe drumul cel bun.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol semnat la Bruxelles, la 6 decembrie 2022, de modificare a Convenţiei între România şi Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi avere, semnată la Luxemburg la 14 decembrie 1993, aşa cum a fost modificată de Protocolul şi Protocolul adiţional semnate la Luxemburg la 4 octombrie 2011; PL-x 373/2023.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol semnat la Bruxelles, la 6 decembrie 2022, de modificare a Convenţiei între România şi Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi avere, semnată la Luxemburg la 14 decembrie 1993, aşa cum a fost modificată de Protocolul şi Protocolul adiţional semnate la Luxemburg la 4 octombrie 2011.

Proiectul de lege supus dezbaterii vizează ratificarea de către Parlamentul României a celui de-al doilea Protocol semnat la Bruxelles, la 6 decembrie 2022.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la şedinţă au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol semnat la Bruxelles, la 6 decembrie 2022, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Andi Grosaru, deputat neafiliat.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da.

Domnule preşedinte,

Vorbim despre dubla impunere, combaterea evaziunii fiscale.

Vă rog să observaţi că, în ultimii ani, tot ceea ce a însemnat investiţii străine în România nu au fost altceva decât nişte blocaje la adresa dezvoltării generale a economiei româneşti.

Dubla impunere nu a existat, nu există, este doar... tot o formă fără fond, exact aşa cum am spus. Este vorba despre faptul că aceste companii străine, care vin şi fac afaceri în România, beneficiază în primul rând de capital de lucru de pe urma băncilor, sunt finanţate în România, dar garanţiile pentru aceste finanţări pe care le obţin dumnealor sunt garanţii venite de la companiile-mamă, ceea ce, din punctul de vedere al concurenţei, nu este un lucru sănătos. În loc să fie garantate aceste credite cu capital şi cu active pe care le obţin aceste companii româneşti, observăm că de fapt tot ceea ce înseamnă concurenţă este denaturat prin aceste ajutoare.

Dubla impunere, evaziunea fiscală - toate aceste lucruri sunt chestiuni, cum am spus, numai forme fără fond; le punem pe hârtie, nu se aplică; sau, dacă se aplică, se aplică în defavoarea României şi în defavoarea economiei româneşti.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind amendamente şi nici alte intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege privind asigurarea cadrului naţional pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informaţii ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor şi vizelor, al cooperării poliţieneşti şi judiciare şi al azilului şi migraţiei; PL-x 292/2023; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, Guvernul României?

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Adrian Voican (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de act normativ asigură aplicarea, la nivel naţional, a anumitor prevederi conţinute de Regulamentul (UE) 2019/817 şi Regulamentul (UE) 2019/818.

Aşadar, prin prezentul proiect de act normativ, sunt instituite o serie de dispoziţii menite a asigura aplicarea efectivă a acquis-ului noii arhitecturi a sistemelor europene de informaţii pentru frontiere şi securitate, pentru a se conforma actelor europene cât mai repede posibil.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind asigurarea cadrului naţional pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informaţii ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor şi vizelor, al cooperării poliţieneşti şi judiciare şi al azilului şi migraţiei, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru apărare, Comisia juridică şi Comisia pentru tehnologia informaţiei, vă rog, raportul comun.

De asemenea, la final, să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog, domnule Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind asigurarea cadrului naţional pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informaţii ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor şi vizelor, al cooperării poliţieneşti şi judiciare şi al azilului şi migraţiei.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia parlamentară specială pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

Cele 3 comisii au dezbătut proiectul de lege, iar în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind asigurarea cadrului naţional pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informaţii ale Uniunii Europene în domeniul frontierelor şi vizelor, al cooperării poliţieneşti şi judiciare şi al azilului şi migraţiei, cu un amendament admis cuprins în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă propun două minute pentru dezbateri.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpi de dezbatere?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

A spus, două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să pregătiţi cartelele.

Vot pentru două minute - timp de dezbatere.

Cu 164 de voturi pentru, 11 contra, 4 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

La dezbateri generale, domnul Bode Lucian Nicolae, din partea Grupului PNL, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Interoperabilitatea între sistemele de informaţii în domeniul justiţiei şi afacerilor interne este unul dintre pilonii arhitecturii de securitate a Uniunii Europene. Fără interoperabilitate în domeniul sistemelor IT europene de informaţii, nu putem vorbi despre un spaţiu european cu adevărat sigur. Interoperabilitatea nu înseamnă punerea în comun, fără nicio reglementare, a datelor şi informaţiilor şi nici colectarea acestora fără respectarea drepturilor fundamentale. Interoperabilitatea înseamnă utilizarea ţintită, rapidă şi inteligentă a datelor şi informaţiilor pe care le au statele membre, în vederea unui management eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Cu alte cuvinte, stimaţi colegi, facilitarea schimbului de informaţii este esenţială pentru securitatea statelor membre.

Acest proiect de act normativ, pe care l-am iniţiat în mandatul meu de ministru al afacerilor interne, urmăreşte asigurarea cadrului juridic necesar transpunerii la nivel naţional a unor acte legislative europene foarte importante din domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare, al azilului şi migraţiei, respectiv managementul frontierelor şi al vizelor.

România este un stat furnizor de securitate la nivel european, iar statutul nostru de contributor net la arhitectura de securitate a Uniunii Europene este recunoscut ca atare de către toţi partenerii europeni.

Aşadar, este esenţial ca acest statut să fie păstrat şi extins de către România, caz în care este necesar să avem cadrul legal necesar pentru ca noile sisteme europene de informaţii să fie operaţionalizate de către România cât mai curând posibil.

Pentru toate aceste motive, stimaţi colegi, vă invit să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Ardelenii au o calitate - că sunt răbdători.

Domnule Grosaru, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege priveşte într-adevăr interoperabilitatea sistemelor informatice şi de informaţii, dar într-un context mult mai amplu şi nu numai de rol al României ca furnizor de securitate, ci şi din perspectiva a ceea ce înseamnă combaterea ameninţărilor asimetrice, precum este terorismul, da, infracţiuni grave, infracţiuni grave în spectrul cărora intră aceste infracţiuni economice despre care făceam vorbire mai devreme, evaziunea fiscală, spălarea de bani şi nu numai, traficul de persoane, traficul de droguri - sunt fenomene în care România se regăseşte, din păcate, în acest timp.

Asistăm la o explozie a acestor fenomene şi, din păcate, cadrul normativ la ora actuală este destul de sărac, nu numai în prevederi, cât este vorba despre reglementările pe care noi le adoptăm, reglementările prin cadrul ordonanţelor de urgenţă, în loc să avem legi organice care să stipuleze exact, clar, anumite aspecte în ceea ce priveşte combaterea acestor fenomene.

În ceea ce priveşte securitatea naţională şi aspectele pe care cel puţin această ordonanţă de urgenţă vine să le întregească, într-adevăr, vine în completarea a ceea ce înseamnă sistemul de vize. Este un sistem de vize pe care Uniunea Europeană l-a instituit şi l-a instituit bine şi pentru cetăţenii care vin din ţări precum Canada, Statele Unite şi alte ţări din America Centrală.

Şi dacă tot vorbesc despre America Centrală, România a semnat anul trecut un protocol de cooperare poliţienească cu ţările din triunghiul... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nicio secundă în plus, îmi pare rău.

Trecem...

Nu trecem.

Domnul Miruţă, Grupul USR.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-aş fi vrut să intervin dacă n-aş fi auzit argumentele colegului de la PNL, care sugera susţinerea pentru un astfel de proiect, care cred că are susţinerea întregului Parlament, şi anume conectarea sistemelor informatice. Aici avem o presiune din partea Comunităţii Europene de a conecta aceste sisteme informatice, şi e bine că o facem. Însă, în România, avem 400 de milioane de euro din PNRR pentru un cloud guvernamental coordonat de un minister care nu înţelege acest cloud şi pentru care nu se fac paşi.

Poate ne spuneţi, dacă toţi sunteţi la capitolul de a pierde bani din PNRR, dacă aveţi de gând să-i pierdeţi şi pe ăia de la digitalizare, pe toţi?! Pe o parte deja i-aţi pierdut! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 50 aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

De la 50 la 100? Nu. Adoptat.

De la 101 la 119? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă; PL-x 318/2021; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul, Guvernul României.

Domnul Florin-Sergiu Dobrescu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor, bună ziua!

Numele meu este Florin Dobrescu, sunt secretar de stat la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2021, prin care s-a reglementat modificarea alin. (1) şi alin. (5) ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020, în sensul extinderii acordării indemnizaţiei de 41,5% din câştigul salarial mediu brut şi persoanelor care au beneficiat de indemnizaţia de 75% din câştigul salarial mediu brut, respectiv acele persoane care au realizat venituri înainte de instituirea stării de urgenţă, în baza unor contracte de drepturi de autor şi drepturi conexe.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale susţine raportul comun de adoptare al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, respectiv al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială?

Comisia pentru buget sau Comisia pentru muncă?

Varianta scurtă.

Domnul Eugen Neaţă:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajaţilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajaţilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului; PL-x 318/2021.

Conform prevederilor art. 72 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2021, prin care s-ar reglementa modificarea alin. (1) şi (5) ale art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020, în sensul extinderii acordării indemnizaţiei de 41,5% din câştigul salarial mediu brut şi persoanelor care au beneficiat de indemnizaţia de 75% din câştigul salarial mediu brut, respectiv acele persoane care au realizat venituri înainte de instituirea stării de urgenţă, în baza unor contracte de drepturi de autor şi drepturi conexe.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au examinat proiectul de lege mai sus menţionat în şedinţa din 10 mai 2022 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În cadrul dezbaterilor au fost prezentate amendamentele care, supuse votului, au fost respinse şi se regăsesc în anexa la prezentul raport comun.

La dezbateri a participat domnul Cătălin Boboc, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat proiectul de lege mai sus menţionat în şedinţa din 3 mai 2023 şi au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, aprobarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În consecinţă, în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care propun adoptarea proiectului de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpii de dezbateri, vă rog!

Domnul Eugen Neaţă:

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Timpii de dezbateri - propun două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timpii de dezbateri - două minute.

Vot, vă rog.

Cu 165 de voturi pentru, 6 contra, 3 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Trecem la dezbateri generale şi îl invit pe domnul Seidler Gabriel Cristian, din partea Grupului USR.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimaţi colegi,

Este una dintre ordonanţele care, pe perioada pandemiei, au instituit mecanismul cunoscut sub denumirea de Kurzarbeit. A fost un mecanism care a salvat locuri de muncă în România, şi nu puţine, în perioada unei crize generale. Doar că, odată trecută pandemia, trebuie să vedem că, chiar şi în Germania, de acolo de unde a apărut această idee, măsura a fost permanentizată, pentru că există tot felul de crize economice ciclice şi există crize economice de anumite ramuri industriale, în care, din păcate, se ajunge la pierderea de locuri de muncă şi, iată, acest mecanism a ajutat la păstrarea locurilor de muncă.

Există propuneri legislative de permanentizare a acestui mecanism, care sunt ţinute la sertar. În schimb, se face cumva, nu ştiu cum, că a găsit Guvernul României, printr-o ordonanţă de urgenţă, - şi mă refer la actualul Guvern al actualei coaliţii - să salveze firmele ruseşti, cele care sunt supuse embargoului internaţional, din cauza evenimentelor pe care le cunoaştem cu toţii. Acolo s-a gândit Guvernul că e o criză în care trebuie să salveze nişte firme şi nişte locuri de muncă, dar nu în general, oriunde în economia românească, acolo nu-i interesează.

Domnule preşedinte de şedinţă,

O să vă rog să ne permiteţi să susţinem şi amendamentele respinse din anexă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă! Când ajungem acolo... (Vociferări.) Bun!

Când ajungem acolo, cu mare drag.

Tot la dezbateri generale, domnul deputat neafiliat Grosaru Andi-Gabriel.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ordonanţa de urgenţă şi-a produs efectele în anul 2020; suntem în 2023.

Noi, ca Parlament, da, adoptăm legi - legi organice, legi ordinare, legi constituţionale. Da?

În condiţiile în care vom adopta această ordonanţă de urgenţă, din punctul de vedere al aplicativităţii acesteia, ar căpăta un caracter anacronic, sens în care nu ştiu dacă îşi mai are rostul.

Şi pentru asta venim în Parlament, stimate coleg!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole şi dau cuvântul doamnei Ţoiu, pentru că am înţeles că doreşte să susţină amendamentele respinse.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Contextual, menţionez că prevederile pe care noi le-am adăugat, amendamentele USR, sunt prevederi care au fost în vigoare în perioada pandemiei, au rezultat la vremea respectivă şi din negocierile cu confederaţiile patronale şi sindicale. Mediul de afaceri, de altfel, doreşte acest tip de modificări, ca să poată să păstreze locurile de muncă. Şi sunt aici şi concluzii care au venit din partea confederaţiilor sindicale.

La pct. 1, articolul unic, unde este titlul ordonanţei - nu-l mai citez - se modifică doar cu următoarele trei cuvinte adiţionale, din raţiuni de tehnică legislativă: "cu următoarea completare:". Dar cred că are sens să fie supuse la vot împreună.

Apoi, la pct. 3: "După articolul II se introduc opt noi articole, art. III-X, cu următorul cuprins:

Art. III. - (1) În situaţiile determinate de condiţii economice defavorabile, în domeniile de activitate şi pe perioadele stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă, prin derogare de la prevederile art. 112.

Punctul 2. Acolo unde există organizaţii sindicale îndreptăţite să negocieze contractul colectiv la nivel de unitate, astfel cum acestea sunt definite în Legea dialogului social, măsura de reducere a timpului de muncă prevăzut la alin. (1) se ia de angajator cu acordul organizaţiei sindicale îndreptăţite.

Punctul 3. Reducerea timpului de muncă în condiţiile prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel mult 5 zile lucrătoare, cuprinse în perioada de 30 de zile calendaristice, începând cu prima zi de aplicare efectivă a măsurii. Reducerea timpului de muncă se aplică şi în cazul programului de muncă în ture, precum şi în cazul programului de muncă inegal.

Angajatorul poate modifica programul de muncă ori de câte ori este necesar, cu obligaţia de a justifica o astfel de modificare, în limitele prevăzute la alin. (2)".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

"Decizia angajatorului privind reducerea timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile şi drepturile salariale aferente..."

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Ţoiu, vă rog să...

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Păi, nu e de timp...

Trebuie să citesc amendamentul integral. Acesta e Regulamentul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, eram la marginal 1. Oricum îl supun votului.

Vă rog, terminaţi fraza!

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

1 şi 2!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A expirat timpul alocat dezbaterilor.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Cred că Regulamentul mă lasă să citesc amendamentul integral, dacă plenul nu a votat timp pentru asta! Timpul era pentru dezbateri generale, nu pentru supunerea la vot a amendamentelor!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eram exact la amendamente!

Vă rog, terminaţi fraza!

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Trebuie să termin amendamentul, aşa cum este el stabilit!

Timpul de dezbatere a fost pentru dezbateri generale.

Regulamentul spune...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu aveţi dreptate, dar nu am de gând să nasc o dezbatere cu dumneavoastră.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc.

Aşa că, aş aprecia dacă m-aţi lăsa să termin amendamentul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să terminaţi propoziţia!

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Aş vrea să termin amendamentul, aşa cum a fost el depus.

"Punctul 8. În situaţia în care bugetul angajatorului destinat plăţii cheltuielilor de personal permite, indemnizaţia prevăzută la alin. (7) poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferenţa până la nivelul salariului de bază corespunzător locului de muncă ocupat, fără ca această diferenţă să poată fi decontată.

Punctul 9. Indemnizaţia prevăzută la alin. (7) este suportată de angajator, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli al acestuia.

Punctul 10. În situaţia în care angajatorul nu recuperează indemnizaţia acordată..."

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai aveţi 10 secunde şi o să opresc microfonul, stimată doamnă!

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Domnule preşedinte, vă deranjează că există parlamentari care au muncit să facă propuneri?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu mă deranjează absolut nimic, respect Regulamentul!

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Puteţi să-mi citaţi partea din Regulament care vă dă dumneavoastră dreptul să mă opriţi din a prezenta?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da!

Da, aţi avut două minute pentru dezbaterea amendamentelor!

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

A fost la dezbateri generale!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpul a expirat de aproape un minut!

Vă mulţumesc.

Vă rog, în 10 secunde concluzionaţi şi supun la vot marginalul 1 de la amendamente respinse...

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Păi, n-am cum să concluzionez, că mai sunt 4 prevederi!

O să rog colegii să se uite la raport, că mai sunt încă două pagini de propuneri!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Amendamente respinse, marginal 1.

Vot, vă rog.

Cu 67 de voturi pentru, 102 voturi contra, 5 abţineri, amendamentul a fost respins.

Întrucât timpul alocat dezbaterilor a fost epuizat, proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 1 din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia; PL-x 384/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Stimaţi colegi deputaţi,

Aveţi în faţa dumneavoastră o propunere legislativă simplă care ajută foarte mult administraţiile locale din toată ţara.

Era un impediment trecut în Legea ambroziei, un impediment cu o dată specificată - 30 mai, care făcea imposibilă inventarierea terenurilor cu ambrozie şi astfel autorităţile publice locale aveau dificultăţi în a vedea care sunt acele terenuri cu ambrozie, până la 30 mai, pentru că inflorescenţa ambroziei s-a deplasat către august, septembrie, chiar octombrie.

De aceea, având acest impediment în faţă, am propus modificarea acelui termen şi am adaptat puţin Legea ambroziei, în următoarele două sensuri:

În cazul în care proprietarul privat al unui teren care are ambrozie nu îndeplineşte prevederea legală de a curăţa acel teren, autoritatea publică locală poate să intervină prin ordonanţă prezidenţială şi să cureţe acel teren, iar ulterior acele costuri privind curăţarea terenului să fie transferate către proprietarul privat.

În acelaşi timp, proprietarul privat, dacă vede că nu are capacitatea să opereze acele lucrări de curăţenie, poate să apeleze la serviciile autorităţii publice locale, contra cost, atunci când autoritatea publică locală beneficiază de servicii specializate pentru a face acele curăţenii.

Această propunere legislativă ajută...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... aproximativ 600.000-700.000 de cetăţeni români care suferă an de an din cauza alergiei la ambrozie, la buruiana ambrozia.

De aceea, vă rog din suflet să o votaţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Raportul comun, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură, vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 1 din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, transmis cu PL-x 384/2023.

Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Consiliul Economic şi Social avizează, de asemenea, favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere nr. 9.324/2023 susţine adoptarea iniţiativei legislative, cu propuneri şi observaţii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă în şedinţa din 30 mai 2023.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au examinat proiectul de lege în şedinţa din 12 iunie 2023 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, avizarea favorabilă a proiectului de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 1 din Legea nr. 62/2018. Astfel, prin proiect se urmăreşte ajustarea termenelor în care proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ale bazinelor piscicole au obligaţia efectuării lucrărilor de întreţinere a terenurilor, raportat la perioadele de răsărire şi de înflorire a buruienii ambrozia.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 1 din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Andi Grosaru.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Trebuia menţionat încă ceva.

Într-adevăr, acest proiect de lege vine în completarea Legii nr. 62/2018. Aici este vorba despre spirit civic, responsabilitate civică, cu privire la cei care deţin terenuri pe care creşte această plantă care a creat, de-a lungul timpului, o serie de afecţiuni pulmonare şi o serie de afecţiuni respiratorii.

În ceea ce priveşte acest proiect de lege, vine în completarea Legii nr. 62/2018 şi introduce inclusiv un sistem de contravenţii cu privire la aspectele care nu sunt îndeplinite de către cei în obligaţia cărora revine eliminarea acestui tip de plantă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Gheba, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este imperios necesară punerea în aplicare a acestei legi şi adoptarea acestei legi, pentru că în România avem peste 1.000.000 de bolnavi din cauza acestei alergii, această alergie care practic le distruge viaţa acestor oameni, fiind nevoiţi să-şi administreze antihistaminice, şi nu o dată pe zi, chiar şi de două ori pe zi, pentru că aceste medicamente nu mai au efectul scontat şi organismul şi-a creat o rezistenţă la aceste organisme, din cauza ambroziei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Simion?

Domnul George-Nicolae Simion:

Este foarte bună legea, e foarte bine dacă unii primari n-ar avea nevoie de această lege ca să-şi facă treaba.

În Bucureşti se plimbă polenul de la ambrozie, de zici că suntem undeva în mediul rural, într-un colţ uitat de lume.

Cei care aveţi numărul lui Nicuşor Dan şi vă şi răspunde la telefon, ziceţi-i să-şi facă treaba!

Şi în Herăstrău avem o grămadă de buruieni din astea de ambrozie şi foarte multă lume suferă. Inclusiv eu sunt alergic la această plantă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Vă dau citire iniţiativei înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2023 pentru instituirea unor măsuri privind buna funcţionare a sistemului de învăţământ; PL-x 410/2023; lege organică.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat.

Declar şedinţa închisă şi-l invit pe domnul vicepreşedinte Dan Barna pentru sesiunea de interpelări adresate membrilor Guvernului.

Seară plăcută tuturor!

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Stimaţi colegi,

Continuăm, a doua parte a şedinţei noastre de astăzi, 12 septembrie 2023, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind, totodată, că durata prezentării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Domnul Hajdu Gabor, UDMR, este prezent? Nu.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Adrian Wiener, USR? Nu.

Radu Miruţă, USR?

George Ionescu, neafiliat, o interpelare? Nu este.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă, neafiliat? Nu.

Florin-Claudiu Roman, PNL?

Bogdan Huţucă, PNL?

Mirela Furtună, PSD?

Adrian Alda, PSD?

Raisa Enachi, AUR? Nu este.

Ilie Toma, PSD? (Vociferări.)

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute. (Vociferări.)

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează ministrului mediului, şi anume:

În ultimii ani, observăm o creştere alarmantă a poluării în diferite domenii, cum ar fi poluarea aerului, poluarea apelor, poluarea solului şi poluarea fonică. Aceste probleme de mediu au un impact negativ asupra sănătăţii noastre, a ecosistemelor şi a calităţii vieţii în general. Este important ca autorităţile să acţioneze în mod urgent şi coordonat pentru a gestiona şi reduce poluarea în România. Această chestiune implică implementarea unor măsuri eficiente de control al emisiilor, promovarea energiilor regenerabile şi a metodelor de producţie durabilă, precum şi îmbunătăţirea infrastructurii de gestionare a deşeurilor şi promovarea educaţiei de conştientizare în rândul populaţiei cu privire la importanţa conservării mediului înconjurător. Doar prin astfel de acţiuni putem asigura un viitor sustenabil pentru un mediu curat şi sănătos pentru noi şi pentru generaţiile viitoare.

O să fac o paranteză, şi anume, educaţia populaţiei înseamnă mult mai mult decât programe guvernamentale implementate. Adică, dacă populaţia merge şi depune reziduul unde trebuie - hârtia la hârtie, fierul la fier, plasticul la plastic -, vom avea o Românie mult mai curată.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări:

- Care sunt măsurile concrete pe care Ministerul Mediului le ia pentru a gestiona şi reduce poluarea în România?;

- Ce măsuri sunt luate pentru a reduce poluarea aerului, în special în zonele urbane?;

- Ce acţiuni sunt planificate pentru a reduce poluarea apelor?;

- Cum este abordată problema poluării solului şi ce măsuri sunt planificate pentru protejarea şi reabilitarea terenurilor poluate?;

- Ce iniţiative sunt în curs de desfăşurare, pentru a încuraja utilizarea energiilor regenerabile şi a tehnologiilor verzi, în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Cu deosebit respect, Ilie Toma, Hunedoara.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Alexandra Huţu, Grupul PSD?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului mediului, apelor şi pădurilor, domnului Mircea Fechet.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României este cuprinsă o agendă ambiţioasă de reforme şi investiţii menite să atenueze efectele socioeconomice ale crizei provocate de pandemia de COVID-19, cu un accent deosebit asupra problematicii de mediu, vă rog să îmi comunicaţi lista finală a proiectelor aprobate pentru finanţare de Ministerul Mediului, pentru judeţul Botoşani, la data de 1 septembrie 2023.

Vă solicit aceste informaţii detaliate cu stadiul proiectelor depuse de fiecare unitate administrativ-teritorială, asociaţie de dezvoltare intercomunitară sau de fiecare operator care se ocupă de managementul apei şi managementul deşeurilor, astfel încât să avem o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte situaţia la zi pentru fiecare investiţie de mediu care urmează să fie realizată în judeţul Botoşani.

Vă rog să aveţi în vedere un răspuns detaliat, care să cuprindă stadiul proiectelor pe fiecare componentă gestionată de ministerul pe care îl conduceţi, astfel încât fiecare subcomponentă a acestor programe să fie evidenţiată distinct.

Totodată, este important ca situaţia transmisă să conţină şi descrierea fiecărui proiect în parte, cu valoarea acestuia, calendarul pentru semnarea contractelor şi perioada de implementare; bineînţeles, şi scopul acestora.

În final, vreau să menţionez că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în special în domeniul mediului, apelor şi pădurilor, reprezintă o oportunitate unică pentru modernizarea şi dezvoltarea comunităţilor locale, creşterea accesului la resurse şi reducerea gradului de poluare pe termen mediu şi lung şi este important ca cetăţenii să aibă acces la aceste informaţii despre proiectele pe care le-au depus autorităţile locale.

Vă mulţumesc.

Iar în măsura posibilităţilor, vă rog ca situaţia pe care v-am solicitat-o să mi-o comunicaţi şi în format editabil, la adresa de e-mail menţionată în adresă.

Vă mulţumesc.

Cu deosebită stimă, deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Dan Şlincu?

Brian Cristian?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Marcel Boloş, ministrul finanţelor publice.

Domnule ministru,

Statul român a ajuns la fondul sacului, datoria publică atingând cote record. Situaţia economică este critică, fapt recunoscut chiar de către dumneavoastră în unele apariţii publice. În acest context, de la învestirea dumneavoastră în funcţia de ministru al finanţelor publice, în spaţiul public au fost dezbătute diverse propuneri de măsuri fiscale, soluţii pentru a acoperi balanţa negativă a ţării noastre, propuse de dumneavoastră şi Guvernul din care faceţi parte. De regulă, propunerile au ţintit reducerea unor cheltuieli guvernamentale, împreună cu diverse creşteri de taxe şi impozite pentru persoanele fizice şi juridice.

Printre măsurile propuse, aţi anunţat în spaţiul public că propuneţi creşterea cotei de TVA la 19% pentru serviciile oferite de sălile de sport, alături de festivaluri şi cluburile de noapte. Mărirea TVA pentru serviciile de săli de sport ar reprezenta o decizie cu implicaţii negative, atât asupra sănătăţii publice, cât şi asupra sistemului de sănătate din România.

În primul rând, ţinând cont de cota alarmantă a ratei de obezitate şi de sedentarism din ţară, este esenţial să promovăm activităţile fizice şi sportul în rândul populaţiei. Sportul nu numai că ajută la menţinerea unei greutăţi sănătoase, dar are şi numeroase beneficii pentru sănătatea mintală şi bunăstarea generală a indivizilor.

Prin creşterea taxelor pentru serviciile sportive, Guvernul ar descuraja participarea la astfel de activităţi, mai ales în rândul celor cu venituri mici, care ar putea să nu-şi permită costurile suplimentare. Aceasta ar avea ca rezultat o creştere a sedentarismului şi a problemelor legate de sănătate, precum obezitatea, bolile cardiovasculare şi diabetul. Mai mult, aceste afecţiuni vor amplifica şi mai mult presiunea asupra sistemului public de sănătate, care este deja suprasolicitat şi subfinanţat.

În loc să impună taxe suplimentare pentru serviciile sportive, Guvernul ar trebui să investească în promovarea activităţilor fizice şi să susţină accesul la sport pentru toate categoriile de populaţie. Acestea ar trebui să contribuie la reducerea costurilor aferente îngrijirilor medicale, la o populaţie mai sănătoasă şi, în final, la o societate mai prosperă şi mai echilibrată.

De aceea, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări:

1. Câţi operatori economici privaţi vor fi afectaţi de o asemenea măsură fiscală la nivel naţional?;

2. Care este impactul bugetar preconizat prin introducerea acestei măsuri?;

3. Care este preţul mediu al unui abonament lunar la o sală de sport şi cu cât preconizaţi că acest preţ va creşte, ca urmare a creşterii TVA?;

4. Care este numărul estimat de persoane care utilizează serviciile sălilor de sport?;

5. Care sunt motivele, de orice natură, care au stat la baza acestei propuneri?;

6. În ce scop va utiliza Guvernul venitul suplimentar obţinut prin majorarea cotei de TVA pentru sălile de sport?;

7. Care este bugetul de investiţii pentru infrastructură şi facilităţi sportive, alocat de Guvern pentru următorul exerciţiu financiar?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Brian Cristian, deputat al USR de Maramureş.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Dan-Cristian Popescu, PSD?

Domnul Daniel-Florin Ghiţă, Grupul PSD?

În acest moment, lista s-a epuizat.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

O după-amiază agreabilă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.10.