Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 167.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi; programul de lucru; lista rapoartelor depuse; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru, astăzi, de la ora 17.00 vom continua lucrările cu prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Îl invit să ia cuvântul pe domnul Daniel Suciu, pe procedură, are de făcut un anunţ.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De regulă, despre noi, parlamentarii, oamenii în general spun că nu reuşim, nu găsim resurse să muncim împreună, să mergem în aceeaşi direcţie şi probabil că, de cele mai multe ori, oamenii au dreptate, însă cu o singură excepţie - să ştiţi că am găsit resursele necesare, ca nişte bărbaţi din această sală să formăm o singură echipă, şi aceea, numită echipa de fotbal a Parlamentului României, care de 3 ani de zile nu putem fi înfrânţi în nicio competiţie internaţională. În acest weekend, am câştigat pentru a patra oară Campionatul Interparlamentar de Fotbal, după ce am câştigat cu 7-1 împotriva Bulgariei, cu 4-2 împotriva Italiei şi am făcut un egal extrem de valoros jucând împotriva Turciei.

Este pentru a patra oară când colegii noştri şi ai dumneavoastră câştigă un turneu internaţional.

Şi daţi-mi voie să-i invit alături de mine, de noi, pe cei care au reuşit, spunem noi, această performanţă - sper că a ajuns şi cupa necesară, pe care am câştigat-o pentru a patra oară:

Antrenorul echipei Camerei Deputaţilor - domnul deputat Nelu Floroiu (Aplauze.); căpitanul echipei - domnul Nicu Georgescu (Aplauze.); portar - din binecuvântate pricini lipseşte în această după-amiază, dar ne-a salvat extrem de mult ieri - domnul Remus Munteanu (Aplauze.); fundaşi - Giussy Nacov, de la minorităţi (Aplauze.), Vali Savadosi, îl cunoaşteţi şi din alte ipostaze - te rog, Vali (Aplauze.); Cristi Năstase (Aplauze.), fostul nostru coleg, Costel Lupaşcu (Aplauze.), Florin Popescu (Aplauze.) şi Alexandru Soare (Aplauze.); mijlocaşi suntem mai mulţi - Marius Humelnicu, mijlocaşul nostru de creaţie, din partea Senatului (Aplauze.), Slobodan Ghera, din partea minorităţilor (Aplauze.), secretarul general adjunct al Camerei - Benny Dumitrică (Aplauze.), Silviu Macovei (Aplauze.), Daniel Florea (Aplauze.), Amet Varol (Aplauze.), domnul ministru Bode (Aplauze.) şi ultimul pe listă, daţi-mi voie să fiu eu, mijlocaş Daniel Suciu (Aplauze.); atacanţi - Robert Sighiartău (Aplauze.), Fane Muşoiu, golgheterul competiţiei, cu vreo 7 goluri (Aplauze.) şi Nicu Georgescu (Aplauze.); de asemenea, parte valoroasă a echipei noastre, dar care nu au putut face parte în acest weekend la turneu - domnii Adrian Chesnoiu (Aplauze.), George Şoldan (Aplauze.) şi Ionuţ Stroe (Aplauze.).

Am găsit resurse să nu ţinem cont de ceea ce ne desparte, ci doar de ceea ce ne uneşte şi pentru 3 zile acesta a fost Imnul României.

Ţineţi-ne pumnii şi la viitoarele competiţii!

Şi, pentru sprijinul pe care domnul preşedinte şi Biroul permanent l-au acordat, un mare mulţumesc.

Dragi colegi, felicitări! (Aplauze.)

Mulţumim mult. (Aplauze.)

Şi vă aşteptăm la următorul turneu, să ne susţineţi din tribună!

Mulţumim mult. (Aplauze.)

Domnul Ionel Floroiu:

De obicei, când se câştigă un turneu, fotbaliştii întreabă în vestiar - "Şi noi, domnule preşedinte, ce facem, nu mergem la casierie?". (Râsete. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Felicitări, echipei!

Am câştigat turneul după un egal scos cu greu.

Felicitări şi succes pe viitor!

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu vine la tribună.)

Domnule Moşteanu, nu sunteţi aici, avem 10 colegi de la USR înscrişi înaintea dumneavoastră. (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Procedură, domnul deputat Gabriel Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum am convenit la Comitetul liderilor, rugămintea noastră este ca Proiectul de Lege referitor la declararea anului 2025 "Anul Cardinal Iuliu Hossu" - PL-x 509/2023 - să se discute mâine, ca prim proiect pe ordinea de zi.

Mulţumesc mult.

Înţeleg că este punctul 12 în ordinea de zi.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci, propunere ca punctul 12, aflat pe ordinea de zi de astăzi, să fie primul pentru mâine.

Toată lumea e de acord, avem consens? Da.

Vă mulţumesc.

Punctul 12 va fi primul pe care îl vom dezbate la şedinţa de mâine.

Pe procedură, bănuiesc, doamna deputat Neagu Denisa-Elena.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Guvernul Ciolacu se împrumută de la cei mai săraci copii.

Deşi avem fonduri europene nerambursabile, prin PNRR, Ligia Deca a decis tăierea a 330 de şcoli din Programul pentru abandon şcolar.

Deşi avem o lege care spune că, începând cu anul şcolar 2023-2024, un milion de copii...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă...

Doamna Denisa-Elena Neagu:

...vor beneficia de...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă deputat...

Doamna Denisa-Elena Neagu:

...de Programul "Masa caldă" în şcoli...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă deputat...

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Imediat ajung.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu mă faceţi... nu mă obligaţi să vă închid microfonul! Ce legătură are asta cu procedura?

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Avem - vreau să cer modificarea ordinii de zi.

Avem pe...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog, faceţi-o!

Doamna Denisa-Elena Neagu:

...pe numărul 27 de la ordinea de zi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

PL-x-ul, vă rog!

Doamna Denisa-Elena Neagu:

...Proiectul de Lege nr. 572/2022, care spune că, începând cu anul şcolar 2023-2024, în plus faţă de Programul-pilot care presupunea 450 de şcoli care vor beneficia de Programul "Masa caldă" în şcoli, vor creşte cu 35%...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă deputat...

Doamna Denisa-Elena Neagu:

...din acest an şcolar.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...concret!

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Şi vreau să fie adus în faţă, pe punctul 1.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

De pe cât?

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Pe punctul 1 al ordinii de zi, de la numărul 27.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

De la numărul 27, la numărul 1.

Sunteţi vicelider al Grupului parlamentar?

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

OK! (Vociferări.)

Supun votului solicitarea făcută de viceliderul Grupului USR, în numele Grupului USR.

Vot, vă rog.

75 de voturi pentru, 98 de abţineri. Propunerea a fost respinsă.

Doamna deputat Oana Murariu, Grupul USR.

Doamna Oana Murariu:

Mi-ar fi plăcut să începem cu asta - primul vorbitor, pe procedură, de astăzi, a instituit o procedură care mie, personal, îmi place foarte mult şi care mi-ar plăcea să continue.

Şi, drept urmare, vă rog, stimaţi colegi, să-i salutăm pe studenţii de la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, care ne urmăresc acum de la balcon, şi un rând de aplauze pentru ei, vă rog! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Tocmai am continuat cu acea procedură. Tocmai v-am permis să salutaţi invitaţii.

De la Grupul AUR, domnul deputat Mihail Albişteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

L-aţi sărit pe domnul Grosaru!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ultimul, de la neafiliaţi.

Neafiliaţii sunt la final, domnule Moşteanu.

Haideţi, domnule Albişteanu, este o oră scurtă!

Domnul Mihail Albişteanu:

Stimaţi colegi,

Vreau să-i felicit pe colegii noştri care au luat Cupa şi în acelaşi timp să vă amintesc că în faţa Parlamentului este o doamnă, se numeşte Mariana Condoiu, fostă canotoare, care are un venit lunar de 1.100 de lei pe lună şi căreia i s-a promis, din partea tuturor grupurilor parlamentare, din partea colegilor noştri, că se va rezolva problema dumneaei.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Mihail Albişteanu:

Este vorba despre PL-x 587/2021...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule...

Domnul Mihail Albişteanu:

...care nu mai ajunge la vot.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...Albişteanu.

Nu văd ce procedură şi ce legătură are cu procedura solicitarea dumneavoastră.

Domnul Mihail Albişteanu:

Nu, dar vă spun că dacă tot discutăm despre sportivi, haideţi să vedem sportivii României care stau... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea Grupului AUR, are cuvântul domnul deputat Alin Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da.

Domnule preşedinte,

Este vorba despre modificări pe ordinea de zi.

Doresc să propun ca punctul 9, PL-x 240/2022 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 84 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi pentru completarea art. 121 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal), pentru retrimitere la comisii, pentru raport suplimentar, având în vedere observaţiile Consiliului Superior al Magistraturii, care ne semnalează motive de neconstituţionalitate, din cauza unor suprapuneri legislative, unor paralelisme legislative.

Deci, în forma actuală, acest proiect legislativ nu poate avea efecte benefice. Sunt multe motive acolo - deja prevederile Legii nr. 272/2004... prevede consilierea psihologică...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Am înţeles, domnule Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...a minorilor şi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci, dumneavoastră...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, propun...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...propuneţi ca PL-x 240/2022, punctul 9, să fie retrimis comisiei.

Pentru cât timp?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Două săptămâni.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Două săptămâni.

Supunem votului propunerea liderului Grupului AUR.

Vot, vă rog.

Cu 25 de voturi pentru, 9 împotrivă şi 149 de abţineri, propunerea a fost respinsă.

Are cuvântul doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, de la USR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (fără microfon):

Un moment, încă o propunere de retrimitere.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Coleşa mai are o retrimitere, că...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Îmi pare rău!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...a avut succes cu prima şi mai are una.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Foarte, foarte pe scurt.

Deci, punctul 96 pe ordinea de zi, PL-x 516/2021 (Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii), doresc la fel, retrimitere la comisie, pentru raport suplimentar, două săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Supun votului şi această solicitare făcută de domnul deputat Coleşa, din partea Grupului AUR.

Vot, vă rog.

Cu 28 de voturi pentru, 106 împotrivă, 53 de abţineri şi un coleg care nu votează, propunerea a fost respinsă.

Are cuvântul doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte de şedinţă...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi colegi,

O să vă stric petrecerea astăzi. Pentru că în timp ce se pregătesc noi taxe, care vor intra curând în vigoare, aici, în Parlamentul României, e petrecere, sunt aplauze. În timp ce companiile româneşti, oamenii care muncesc în economia reală şi îşi rup spatele 8 ore pe zi sunt suprataxaţi, sunt suprataxaţi de acest Guvern. În timp ce se fură cu portbagajul, cu milioanele, cu sutele de mii de euro... (Vociferări.)... aici, în Parlament... (Vociferări.) ...iată, deputaţii...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă deputat...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...aplaudă.

Şi am o propunere de modificare a ordinii de zi... (Vociferări.) ...care a tot fost ignorată şi care tocmai demonstrează faptul că noi avem grijă de oamenii care muncesc în economia reală.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă ascult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Este vorba despre Pl-x 740/2022 (Propunerea legislativă pentru reducerea poverii fiscale pe muncă)...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pe ce punct?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... acel proiect de reducere a taxelor pe salarii, care să vină la pachet cu o reducere reală de cheltuieli, nu aşa cum o faceţi prin acea asumare a răspunderii, în care vă faceţi că faceţi reduceri de cheltuieli.

Acest proiect de lege...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă deputat...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...să poată fi dezbătut în Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Şi vă cer, domnule preşedinte de şedinţă, să supuneţi votului convocarea acestor două şedinţe, pentru ca ele să poată să muncească în paralel cu plenul şi să dezbată acest Pl-x.

Şi, evident, vă mai cer şi să faceţi ce se făcea odată aici, în Parlament, şi anume, să se suplimenteze ordinea de zi cu acest Pl-x. Pentru că, până la urmă, plenul este suveran şi putem să votăm lucrul acesta, dacă chiar spuneţi că vă pasă de români, vă pasă de oamenii care muncesc...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...în această ţară...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...doamnă deputat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...şi nu doar îi cocoşaţi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...cu noi taxe, aşa cum faceţi prin asumarea răspunderii.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog să veniţi la tribună!

(Consultări.)

Stimaţi colegi,

Am avut o discuţie cu liderii grupurilor parlamentare, pentru că, din punctul meu de vedere, plenul trebuie să accepte solicitarea unei comisii, de a lucra în paralel cu plenul; plenul nu poate convoca comisia, fără ca membrii acesteia să dorească.

De exemplu, domnul preşedinte Drulă nu e astăzi prezent în sală şi, dacă eu aş hotărî să supun votului convocarea Comisiei pentru transporturi, dânsul nici măcar n-ar fi prezent în sală; ar fi absurd.

Voi supune votului această procedură, pentru că înţeleg că s-a făcut anterior, însă, din punctul meu de vedere, trebuie ca o comisie să ceară acceptul şi plenul să-l ofere, nu să convocăm noi, în plen, comisiile, fără să avem o solicitare din partea unui preşedinte, vicepreşedinte sau secretar al comisiei. (Vociferări.)

Supun votului prima propunere făcută de doamna Cristina Prună, şi anume convocarea forţată... (Vociferări.) ...a celor două comisii, pentru a lucra în paralel cu plenul, fără o solicitare din partea preşedinţilor acestor comisii.

Vă rog doar să vă amintiţi pe viitor, când vom convoca comisiile conduse de membrii USR, fără ca aceştia să ştie, dacă e bine că aţi făcut această solicitare.

Vot, vă rog.

Domnule Bulai, să fiţi prezent în permanenţă, că vom convoca şi Comisia pentru cultură, permanent!

44 de voturi pentru, 111 împotrivă şi 42 de abţineri, un coleg care nu votează.

Propunerea a fost respinsă.

Mergem mai departe.

Are cuvântul domnul deputat Florin-Claudiu Roman, de la PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş fi înţeles punctul de vedere al colegei de la USR... (Vociferări.) ...şi lucrurile erau foarte simplu de rezolvat dacă domnul Ghinea nu ar fi trecut în PNRR, Jalonul 207, care impune modificarea Codului fiscal, după cum se întâmplă acum.

Deci, dacă ipocrizia nu ar fi maximă, cei de la USR ar trebui să spună foarte clar şi răspicat, ar fi trebuit să spună în PNRR, zero taxe noi.

Discutăm astăzi despre taxe noi, pentru că asta a fost solicitarea dumneavoastră în PNRR! (Vociferări.)

Iar dacă nu vom face acest lucru, ştiţi foarte bine că riscăm să pierdem 75 de miliarde.

Şi vă întreb, dumneavoastră cât puteţi fi de ipocriţi să cereţi aşa ceva?

Sunteţi ultimii care puteţi cere aşa ceva!

Dacă voiaţi într-adevăr să nu avem creşteri de taxe, trebuia să scrieţi zero taxe noi în PNRR şi lucrurile ar fi fost rezolvate, dar dumneavoastră aţi pus în Jalonul 207 - nu, trebuie modificat Codul fiscal şi noi taxe!

Terminaţi cu ipocrizia!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul domnul deputat Năsui Claudiu, de la USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Este o mojicie fără margini să susţii acest Guvern care face cea mai mare creştere de taxe din istoria României şi să găseşti ca motiv că un partid de opoziţie, de fapt, ar fi făcut asta. Nu există niciun cuvânt în PNRR despre creşterea taxelor. Ce este scris în PNRR este doar ca acest sistem fiscal să fie unul echitabil, ceea ce este un lucru corect.

Aţi fi putut foarte bine să faceţi sistemul fiscal echitabil şi să faceţi o deducere egală cu un salariu minim pentru absolut toată lumea. Asta era menirea ideii de zero taxe pe salariul minim, ca măcar statul să nu se finanţeze din sărăcie.

Faptul că veţi susţine...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...la vot... veţi susţine la vot...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Năsui, suntem la...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...voi, din PNL...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...procedură, domnule Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...falşii liberali, creşterile de taxe...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Năsui, vă mulţumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...este... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul domnul deputat George-Nicolae Simion. (Vociferări.)

Asta nu e procedură.

Domnule Năsui, asta nu e procedură. (Vociferări.)

Păi, specificaţi la ce aţi vorbit.

În timpul procedurii vă facem drept la replică?

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (fără microfon):

Păi, dacă mi-a zis numele?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Continuaţi, 10 secunde, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Este o... (Vociferări.) ...o mojicie fără margini ca un partid care îşi zice liberal să susţină cele mai socialiste măsuri... (Vociferări.) în economie! Aţi susţinut toate creşterile de cheltuieli, începând cu acel faimos "Anghel Saligny" - PNDL 3, care acum ne face cheltuieli imense, care nu mai pot fi suportate din bugetul de stat, ca să naşteţi un deficit imens, şi acum să ziceţi românilor - noi nu putem tăia cheltuielile, trebuie voi să vă reduceţi costurile şi standardul de viaţă.

Sărăciţi românii tocmai ca să vă îmbogăţiţi!

Bagajele acelea, valizele acelea pline cu bani, din portbagajele baronilor locali ai PSD şi PNL sunt din banii de taxe şi impozite ai românilor, de care nu vă săturaţi... (Aplauze.) ...şi pe care urmează acum să le creşteţi.

Să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Roman, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Era şi rândul meu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înţeleg că atunci când vă convine ce e în PNRR, e al lui Ghinea; atunci când voi minţiţi şi treceţi în PNRR, 207, jalon, cereţi modificarea Codului fiscal, nu ca să fie echitabil, dumneavoastră cereţi creşterea taxelor, veniţi şi spuneţi că nu mai e Ghinea.

În altă ordine de idei, chiar nu vă e ruşine, cu "Anghel Saligny"? Toţi primarii voştri, dar absolut toţi primarii voştri au luat finanţare pe "Anghel Saligny". (Vociferări.)

Dacă e atât de rău "Anghel Saligny", de ce accesaţi această finanţare?

Mergeţi şi spuneţi-le primarilor dumneavoastră că sunteţi nişte ipocriţi! Că nu vreţi pensii speciale, dar nu renunţaţi la ele! Că nu vreţi investiţii, dar vreţi pentru primarii voştri! Asta sunteţi voi! Că nu vreţi noi taxe, dar în PNRR domnul Ghinea, cu mânuţa lui, a scris - noi taxe în România pentru Cererea 3 de plată.

Acesta este adevărul! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat George Simion, vă rog.

Pe procedură, vă rog.

Indicaţi şi articolul din Regulament!

Domnul George-Nicolae Simion:

Păi, vrem să propunem la vot schimbarea, dacă tot a vorbit unul dintre cei mai activi colegi deputaţi de la noi, domnul Mihail Albişteanu, şi aţi fost toţi de acord că acea canotoare trebuie susţinută, vrem să aducem proiectul de lege de pe punctul 36 pe punctul 10 pe ordinea de zi.

Şi pentru că domnul Florin Roman a zis despre ipocrizia celor de la USR... (Arată spre sală o pancartă inscripţionată cu: "USR, semnează pentru moţiune!) ...ei nu vor să semneze moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu şi sunt mână-n mână, din câte se pare, cu Guvernul Ciolacu, vorbesc despre contestaţii la Curtea Constituţională.

Vreau doar să remarc, domnul Năsui a vorbit despre genţi de bani, domnii în cauză - domnul Stativă, domnul Popica şi domnul Solomon nici măcar nu sunt prezenţi, cred că s-au dus să le ascundă pe undeva... genţile domnului Buzatu, desigur.

Dacă puteţi, domnule preşedinte de şedinţă...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci doriţi ca...

Domnul George-Nicolae Simion:

...şi preşedinte interimar...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...PL-x 608...

Domnul George-Nicolae Simion:

PL-x 587/2021 - pentru modificarea Legii educaţiei...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pe ce punct e, domnule Simion?

Domnul George-Nicolae Simion:

...fizice şi sportului, să fie mutat de pe punctul 36 pe ordinea de zi, pe punctul 10.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dar pe ce e, că pe 36 nu e acesta, domnule Simion? Fiţi mai atent!

Domnul George-Nicolae Simion:

Pe vechea ordine de zi - PL-x 587/2021.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vechea...? De anul trecut? Sau de când? (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Ia, aţi...? (Vociferări.)

Voci de la AUR:

39.

Domnul George-Nicolae Simion:

32.

Voci de la AUR:

39.

Domnul George-Nicolae Simion:

39.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

32, 36 sau 39?

Voci de la AUR:

39.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci PL-x 587/2021 îl doriţi pe punctul 3?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe 10.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pe 10.

Supun votului solicitarea făcută de viceliderul Grupului AUR.

Să înceapă votul.

Cu 71 de voturi pentru, 4 împotrivă, 123 de abţineri, propunerea a fost respinsă.

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru, aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că zilele trecute a dispărut dintre noi o persoană importantă, un prieten al României, cel mai longeviv preşedinte din Istoria Republicii Italiene, fostul preşedinte Giorgio Napolitano, propun să ţinem un moment de reculegere în memoria şi omagiul dumnealui.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Moment de reculegere?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, domnule preşedinte.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

N-am înţeles ce s-a auzit.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Am încheiat solicitările pe procedură, după 30 de minute.

Domnule Buicu, aţi ridicat...?

Domnul Florin Buicu, de la Grupul PSD.

Dar apăsaţi clapeta aceea! (Vociferări.)

Nu mai îmi apare.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi, două categorii profesionale serbează o zi importantă.

Este vorba despre salvatori - pentru că sunt 33 de ani de când în România a apărut SMURD. Şi daţi-mi voie ca în numele Camerei Deputaţilor să urăm la mulţi ani cu sănătate tuturor salvatorilor şi familiilor acestora! (Aplauze.)

De asemenea, astăzi este Ziua Internaţională a Farmaciştilor. Şi, cu această ocazie, în numele Camerei Deputaţilor, daţi-mi voie să transmit tuturor farmaciştilor un călduros la mulţi ani!

La mulţi ani!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

La mulţi ani! (Aplauze.)

De asemenea, vă prezint o informare din partea domnului deputat Paladi George-Adrian, care ne aduce la cunoştinţă că îşi încetează activitatea ca deputat neafiliat şi va activa în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Intrăm în ordinea de zi.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 50/2023.

Proiectul a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu sunt? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt obiecţii?

Dacă nu, adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2023 privind înfiinţarea Oficiului de Film şi Investiţii Culturale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri instituţionale referitoare la gestionarea schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii de film şi producţiei de film în România; PL-x 435/2023; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorului?

Are cuvântul Guvernul României.

Vă rog.

Doamna Irina Sanda Cajal-Marin (subsecretar de stat, Ministerul Culturii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă are ca obiect de reglementare înfiinţarea Oficiului de Film şi Investiţii Culturale, precum şi stabilirea unor măsuri referitoare la gestionarea schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii de film şi a producţiei de film în România.

Furnizorul schemei de ajutor de stat va fi Ministerul Culturii, iar administratorul, Oficiul de Film şi Investiţii Culturale, instituţie cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Culturii, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, înfiinţată prin fuziunea prin contopire a Studioului de Creaţie Cinematografică din Bucureşti şi a Studioului VIDEO ART, instituţii care se desfiinţează, personalul acestora fiind preluat de noua instituţie.

Guvernul susţine raportul de admitere, cu amendamentele admise ale comisiei raportoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Din partea comisiei, pentru raport, Comisia pentru cultură?

Domnul Bulai, preşedintele comisiei, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să propuneţi şi un timp de dezbatere.

Domnul Iulian Bulai:

Cinci minute.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2023 privind înfiinţarea Oficiului de Film şi Investiţii Culturale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri instituţionale referitoare la gestionarea schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii de film în România.

Senatul a adoptat iniţiativa legislativă, în şedinţa din 19 iunie 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ şi de la Comisia pentru muncă.

Raportul a fost adoptat cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi în cadrul Comisiei pentru cultură.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Supun votului timpii pentru dezbateri, propuşi de domnul Bulai.

Vot, vă rog.

181 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi două abţineri.

Aprobat.

Dezbateri generale, din partea grupurilor, dacă doriţi?

Tot domnul Bulai? Din partea Grupului USR.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Se vede că nu vă arde de muncă; au trecut 30 de minute şi abia acum intrăm pe fond. Probabil că vă gândiţi cu toţii că puteaţi să fiţi în situaţia domnului Buzatu, de aceea amânaţi să vorbiţi pe fond. (Vociferări.)

Mă bucur că sunteţi buni şi la fotbal, chiar dacă nu reuşiţi să băgaţi România în Schengen, şi băgaţi ţara în haos...

Acestea fiind spuse, astăzi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Bulai,

Să ştiţi că fotbalul e cu mingea, nu-i nici cu trotineta, nici cu bicicleta! (Râsete. Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai:

Nu aveţi dreptul să interveniţi de la tribună şi să încălcaţi Regulamentul Camerei! Şi nu interveniţi peste cel care vorbeşte, pentru că nu vă permite Regulamentul, domnule preşedinte de şedinţă!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Acestea fiind spuse, această schemă operaţionalizează un angajament din partea României, pentru a finanţa producţii internaţionale de film. Dar creează o sinecură, pentru că această schemă de ajutor putea fi operaţionalizată, dacă se suplimentau competenţele unei instituţii care se numeşte Centrul Naţional pentru Cinematografie, nu constituirea unei noi instituţii, cu noi secretari, un nou aparat administrativ şi alte cheltuieli.

Reparăm o greşeală şi o amânare nepermis de lungă, creăm o instituţie care nu ar fi trebuit să existe, pentru că, în logica asumării răspunderii guvernamentale pe care o pregătiţi, băgând ţara în haos, trebuia să aduceţi competenţe noi unor instituţii existente, nu făcând noi sinecuri.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Domnule Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

În caz că aveaţi nevoie de domnul care a vorbit mai devreme, să ne facă o revistă a presei, tocmai aţi primit-o, involuntar.

Domnule Bulai, tocmai anulăm două instituţii şi facem una singură.

Suntem de acord cu eliminarea sinecurilor, dar tocmai, din două instituţii, prin acest proiect de lege, o să avem una singură.

Dacă credeţi că e puţin lucru, atunci contraziceţi-ne dumneavoastră!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Gheorghe Andrei, PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Această iniţiativă este profund benefică pentru dezvoltarea industriei naţionale cinematografice. Această instituţie va putea să gestioneze într-un mod autonom şi coerent, ceea ce presupune atât schema de ajutor de stat naţional pentru fondul de film, cât şi capacitatea de a atrage fonduri, în vederea unor noi producţii cinematografice. Nu este vorba despre absolut nicio sinecură. Este mai curând o limpezire organizaţională, necesară şi benefică, care a întârziat foarte mult timp şi care este absolut binevenită în acest moment. Cinematografia românească ar trebui să fie o prioritate pentru noi, toţi, şi este fundamentală şi din ceea ce reprezintă imaginea României în lume şi perspectiva culturii naţionale româneşti, în ansamblul european, cât şi la nivel internaţional. Este o instituţie care poate ar fi trebuit să existe de mai mult timp şi sunt convins că această modificare legislativă va debloca numeroase proiecte în industria naţională de film.

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Bulai Iulian, mă gândesc... drept la replică? N-a zis nimic de dumneavoastră! (Vociferări.)

V-a folosit numele! Şi dacă eu vă spun că sunteţi frumos şi deştept, înseamnă că trebuie să-mi daţi drept la replică?!

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ştiu că am aceste calităţi şi nu mă... (Râsete.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

De-aia zic şi eu! (Râsete. Aplauze.)

Domnul Iulian Bulai:

...şi nu mă dau în spate... (Aplauze.)

Acestea fiind spuse, cameramanul de la AUR care susţine mereu PSD nu a înţeles nimic pe fond. Este vorba despre comasarea a două instituţii care nu fac nimic, dar trebuia ceva în plus: darea de competenţe speciale către Centrul Naţional de Cinematografie, pentru a nu crea alte instituţii.

N-aţi înţeles nimic, nu mai comentaţi pe aici! Îi ajutaţi pe fraţii dumneavoastră de la PSD şi, totuşi, sunteţi în Parlamentul României...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule...

Domnul Iulian Bulai:

... stând degeaba!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule deputat!

Domnul Iulian Bulai:

Îmi pare rău că aţi pierdut o ocazie de a străluci, prin inteligenţă, nu prin prostia de care daţi dovadă.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mergeţi la o cafea cu domnul Simion şi explicaţi-i acolo ce face legea asta!

Domnule Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Când vorbim despre cultură şi modul de exprimare a acesteia, trebuie să avem în vedere că avem nevoie de persoane, în acest aparat de stat, care sunt competente şi au cunoştinţă despre ceea ce vorbesc şi nu, într-adevăr, sinecuri, cum spunea domnul Bulai. Un sâmbure de adevăr în ceea ce spunea dumnealui există.

Drept urmare, trebuie să fim atenţi ca toate aceste fenomene, care se întâmplă şi în mediul cultural, să fie diminuate, cel puţin cel de care vorbeam, despre incompetenţă şi lipsa cunoaşterii, a valorilor culturale.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Adoptat.

Dacă la articole, de la 1 la 9? Nu.

Proiectul de Lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 84 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi pentru completarea art. 121 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 240/2022.

Reprezentatul comisiilor raportoare, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru muncă sau Comisia juridică.

Doamna preşedinte Laura Vicol.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru drepturile omului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 84 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea articolului mai sus menţionat.

Iniţiativa vizează instituirea obligaţiei minorului agresor şi a familiei sale de a participa la programele speciale de consiliere psihologică, organizate de serviciile de specialitate publice sau private, iar în lipsa acordului părinţilor măsura să poată fi dispusă de instanţele judecătoreşti competente, în sarcina minorului agresor.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale, domnul deputat Alin Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să reafirm motivele pentru care noi am cerut retrimiterea la comisie pentru un raport suplimentar al acestui PL-x, astfel încât observaţiile Consiliului Superior al Magistraturii să se regăsească, pe cât posibil, în forma finală. N-aţi fost de acord, astfel încât creăm doar legi fără fond, deoarece Legea nr. 272/2004 stabileşte condiţiile consilierii psihologice ale minorilor care comit fapte penale, dar nu răspund penal, proces prin care sunt obligaţi, prin lege, în sensul obligativităţii acestora de a participa la consiliere, proces în care este implicată Direcţia de Asistenţă Socială. Acolo ar trebui creată o funcţionalitate care nu există, iar nu creată o nouă lege care ne propune nişte situaţii absurde, pentru că art. 84 din această lege spune că instanţa de judecată poate dispune aceste consilieri psihologice, dar de fapt aceste cauze nu ajung în instanţă.

Deci, instanţa poate decide, în anumite speţe, dar noi nu avem niciodată acele speţe în instanţă. Este o absurditate prin care se ascunde nefuncţionalitatea instituţiilor de stat, prin noi legi, prin paralelisme legislative, prin suprapuneri, fără a se rezolva, în esenţă, nimic.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Are cuvântul doamna deputat Csép Éva-Andrea.

Hai să văd dacă ştiu!

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Profit de această ocazie, de a vă aduce aminte evenimentul din 2 Mai, evenimentul la care, copiii care sunt consumatori de droguri, tinerii care sunt consumatori de droguri, nu au o reglementare, şi acele familii care, eventual, au în mijlocul lor un minor, care trebuie să participe la consiliere psihologică, o poate face de trei ori, fără acordul părinţilor.

Pe de altă parte, legislaţia nu permite ca acel copil, acel minor care chiar are nevoie de consiliere psihologică, să participe în continuare, în cazul acelor familii în care, eventual, părinţii sunt plecaţi în străinătate, la lucru, eventual părinţii sunt despărţiţi, eventual părinţii nu-şi asumă că acest copil este consumator de droguri, sau în acele cazuri în care părinţii neglijează copiii şi din această cauză chiar copiii au nevoie, în continuare, de această consiliere psihologică.

Agenţia Naţională Antidrog a făcut o evaluare foarte clară a situaţiei din România, totodată a şi propus, ca măsură pentru prevenirea consumului de droguri, o modificare legislativă, prin care acordăm tot aceleaşi posibilităţi pe care le vom acorda acum, prin legea proaspăt propusă pentru votare, în faţa dumneavoastră, ca aceşti tineri să participe la consiliere psihologică şi chiar instanţa să poată să dispună aceasta şi să nu aibă nevoie de acordul părinţilor, în aceste cazuri.

Aşa că vă aduc în atenţie, stimaţi colegi, ca nu doar la nivel de declaraţii să vorbim despre problema României de astăzi şi a tinerilor de astăzi, ci să aducem măsuri foarte clare, prin care avem aceşti paşi de urmat, prin care putem să dăm siguranţă familiilor şi o predictibilitate acestor copii, în viitor, prin aceste consilieri psihologice.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Andi Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Infracţiunea are două laturi: latura obiectivă, latura subiectivă.

Când vorbim despre latura obiectivă a unei infracţiuni trebuie să ne gândim... şi în primul rând este strâns legată de manifestarea exterioară a persoanei.

Dar, în ceea ce priveşte, cel puţin, educaţia copiilor şi tot ceea ce înseamnă fenomenele la care sunt expuşi, cel de bullying, trafic de droguri, agresiuni sexuale, educaţia pleacă în primul rând din sânul familiei. Dar atunci când îţi educi copilul în spirit de minciună, spunând că el aparţine unui grup social sau unui grup etnic, altfel decât cel cu care este obişnuit şi în care ... oamenii îl cunosc, dar spui... toată lumea te ştie din oraş că aparţii unei etnii sau unui grup social şi tu îţi creşti copilul spunându-i că, de fapt, este altceva faţă de mediul în care a crescut familia.

Acestea sunt, într-adevăr, problemele care trebuie îndreptate şi care trebuie, în primul rând, avute în vedere atunci când vorbim despre educaţia copiilor, ca să le oferim un mediu, în primul rând, sănătos, predictibil şi credibil, de altfel, în care să crească.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Autostrada A7 România - Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 12 iunie 2023 şi la Luxemburg la 14 iunie 2023; PL-x 473/2023; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorului, vă rog, are cuvântul Guvernul României.

Domnul Ion Popa (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul va conduce la îndeplinirea principalelor obiective prevăzute în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Reforma R1 - Transport sustenabil, decarbonizare şi siguranţă rutieră, Investiţia 13 - Dezvoltarea infrastructurii rutiere sustenabile pe reţeaua TEN-T, taxarea rutieră, managementul traficului şi siguranţa rutieră.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect de act normativ, în forma adoptată de Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, doamna deputat Sandu Viorica, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Autostrada A7 România - Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 12 iunie 2023 şi la Luxemburg la 14 iunie 2023

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Contractului de finanţare - Autostrada A7 România -Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 12 iunie 2023 şi la Luxemburg la 14 iunie 2023.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită, plenului Camerei Deputaţilor, prezentul raport, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Autostrada A7 România - Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 12 iunie 2023 şi la Luxemburg la 14 iunie 2023, în forma prezentată de Guvern.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul deputat Iulian Bulai, USR.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Informaţia completă pe această speţă este că, în anul 2021, cu USR la guvernare, miniştrii Ghinea şi Drulă au negociat finanţarea pentru A7, de la Ploieşti la Paşcani, a 3,5 miliarde de euro, pentru a construi de la zero prima autostradă, după 1990, din România. Şi este un merit mare, pe care cei doi l-au avut, şi USR l-a avut.

Acestea fiind spuse, în acest context trebuie precizată această contribuţie proprie, în formă de împrumut - şi este bine că am ajuns aici -, dar trebuie spus că, în ultimele 12 luni, nu au fost semnate contractele de supervizare pe cele patru tronsoane, mai bine de 10 loturi. De asta există explozii, ca la Călimăneşti, pentru că Ministerul nu-şi face treaba, pentru că prefecţii nu sunt prezenţi în teritoriu, pentru că instituţiile sunt căpuşate de PSD şi PNL, care, în loc să supravegheze şantiere, proceduri, contracte de supervizare, dirigenţie, stau şi se uită dacă sunt următorii cu portbagajul lui Buzatu, care trebuie să fie luaţi sau nu.

De aceea, fac apel la seriozitate din partea acestui Guvern, pentru a se angaja în semnarea acestor contracte, pentru a nu mai întâmpina tragedii, ca la Călimăneşti, şi pentru a duce la bun sfârşit acest proiect important, negociat prin finanţarea făcută, atunci când USR a fost parte a guvernării, în 2021, prin preşedintele Drulă şi ministrul de la fonduri europene, Cristian Ghinea, sub supravegherea vicepremierului Dan Barna, de atunci.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aţi uitat pe cineva, domnule...?

Doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul AUR.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Pe 6 aprilie 2023, Marcel Ciolacu declara presei: "După 30 de ani de promisiuni, în sfârşit Moldova va avea autostradă. Mă bucur şi mai mult că este un constructor român, care a dovedit încă o dată că imposibilul se poate. Acesta este PNRR, oameni buni!".

Aşa este, domnule Ciolacu, imposibilul se poate!

De 30 de ani aţi oferit românilor doar promisiuni, însă ceea ce şi-au dorit românii era imposibil pentru dumneavoastră!

Din 2020 şi până în prezent toate guvernele au promis, prin toţi miniştrii care s-au perindat, că Autostrada A7 se va face cu fonduri nerambursabile, prin PNRR. Şi ar fi fost un câştig extraordinar pentru România, pentru că, în sfârşit, am fi putut atrage fonduri europene nerambursabile.

Iar astăzi se vine cu această propunere legislativă, să aprobăm contractul de finanţare cu Banca Europeană de Investiţii, pentru un împrumut de 600 de milioane de lei.

Domnule Ciolacu, Autostrada Moldovei trebuie să se facă în mod obligatoriu! Este o datorie morală a voastră, a celor care guvernaţi, pentru moldoveni şi pentru români.

Dar să le spunem românilor că autostrada se va face din împrumuturi. 1,9 miliarde de euro vin din componenta de împrumut a PNRR, iar astăzi votăm un împrumut de 600 de milioane de euro, care nu ştim nici măcar la ce dobândă vor fi.

Să le spunem românilor că nu am fost în stare să luăm bani din componenta nerambursabilă, iar că aceste împrumuturi vor creşte datoria externă a României.

Spuneţi poporului român că Autostrada Moldovei va fi construită, pentru că generaţii întregi de români...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...vor plăti pentru această investiţie.

Doresc să punctez şi faptul că AUR a înaintat o propunere legislativă, încă din 2021...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc, doamnă deputat!

Doamna Dumitrina Mitrea:

... privind dezvoltarea infrastructurii privind Autostrada A7, care cuprindea...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să finalizaţi!

Doamna Dumitrina Mitrea:

... şi porţiunea Paşcani-Siret.

AUR va vota pentru această propunere legislativă, pentru că Moldova trebuie să aibă autostradă.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă votaţi şi dumneavoastră, sigur o să fie!

Domnul Lucian Bode, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O să mă adresez celor care, se pare că, fie au lipsit din ţară, în ultimii 3 ani, şi mă refer la colegii de la USR, fie habar nu au care este procedura de finanţare a celei mai importante autostrăzi din România, pentru că este prima pe lista autostrăzilor finanţate din PNRR. Mă refer la Autostrada A7, de la Ploieşti până la Siret.

În anul 2020, Guvernul României a adoptat Planul Naţional de Investiţii în Infrastructură 2020-2030, cu proiecţie până în anul 2050. Atunci am pus bazele PNRR, iar PNRR despre care dumneavoastră vorbiţi a fost preluat de ministrul transporturilor, în 2021, şi nu a modificat nici 5% din ceea ce a găsit în PNRR. Este adevărat că a introdus nişte trenuri cu hidrogen, noi neavând staţii de alimentare a trenurilor cu hidrogen. (Râsete. Vociferări.) În rest, toate obiectivele stabilite de Guvernul din 2020, pe capitolul infrastructură de transport, au fost preluate, şi foarte bine a făcut că le-a preluat.

Acesta este adevărul. Autostrada A7 a reprezentat prioritatea zero pentru Guvernul PNL, din 2020, a fost prioritatea zero pentru finanţarea din PNRR, primul obiectiv în lista obiectivelor finanţate din PNRR, şi aşa a rămas şi astăzi.

Ceea ce spunea doamna adineauri - sigur că, dacă nu înţelegi care sunt regulile finanţării din fonduri europene a obiectivelor de investiţii din infrastructura de transport, Infrastructura Mare, nu înţelegi de ce este nevoie şi de cofinanţare.

Voci de la USR:

Timpul! Timpul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să sintetizaţi!

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Este nevoie şi de cofinanţare şi este foarte bine să avem aceşti bani, altfel, diferenţa pe care o luăm din fonduri europene nerambursabile nu am fi putut să o obţinem.

Aşadar, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine această iniţiativă legislativă, va vota pentru această iniţiativă legislativă şi va susţine, până la recepţia finală realizarea Autostrăzii A7, Autostrada Moldovei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Fără să moară oameni pe A7, Luciane! Fără să moară oameni!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru.

Un singur vorbitor de grup, domnilor! (Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Fără să moară oameni pe A7!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

E procedură de urgenţă!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Când vorbim despre contracte, contractul înseamnă legea părţilor. Dar în ceea ce priveşte construcţia unui astfel de obiectiv, este apanajul Guvernului. Guvernul trebuie să-şi asume răspunderea asupra semnării contractului. Guvernul are personalitate juridică distinctă, bineînţeles. Dar, când vorbim despre legi de aprobare a contractelor, lucrurile se schimbă, pentru că îngreunezi, în primul rând, observaţiile în ceea ce priveşte nerespectarea contractelor şi îngreunezi eventualele chestiuni ce ţin de responsabilitatea personală a fiecărei persoane în parte, inclusiv miniştri sau prim-ministru. Acesta este un aspect. Sunt lucruri cu care noi ne-am obişnuit, de asemenea, să supui aprobării Parlamentului, legi în ceea ce priveşte aspectele şi previziunile contractului. Ne-am obişnuit. De aici decurg toate celelalte fenomene, din executarea contractelor, nu mai intru în detalii.

În altă ordine de idei, stimaţi colegi, domnule preşedinte, vă solicit să demaraţi procedura de punere sub acuzare a preşedintelui României!

Vă mulţumesc. (Vociferări. Râsete. Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vreţi să supun la vot asta?!

Am încheiat dezbaterile generale.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O aprovizionare sigură şi durabilă cu materii prime critice pentru sprijinirea dublei tranziţii COM(2023)165; PHCD 49/2023.

Proiectul a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Intervenţii? (Vociferări.)

Dar nu scrie aşa ceva!

Vă rog, pentru raportul comisiei.

Doamna Christine Thellmann:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O aprovizionare sigură şi durabilă cu materii prime critice pentru sprijinirea dublei tranziţii.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut comunicarea Comisiei, referitoare la o aprovizionare sigură şi durabilă cu materii prime critice pentru sprijinirea dublei tranziţii, a recomandat analizarea anuală a listelor de materii prime critice şi strategice, a recomandat includerea aspectelor referitoare la materiile prime critice, în parteneriatele strategice ce vor fi semnate.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 20 septembrie şi a fost adoptată cu majoritatea de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc frumos.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, de la Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O mulţime de proiecte de hotărâre, de la Comisia Europeană, pe această temă.

Deci, ne oprim la titlu, pentru că este de ajuns!

Este vorba despre transformarea industrială ambiţioasă, pentru a realiza tranziţia verde şi digitală. Aşa-zisul verde şi aşa-zisa digitalizare reprezintă limbajul de lemn al marxismului modern.

Dacă ar fi trăit Stalin şi Ceauşescu, cu siguranţă că ar fi fost "verzi" şi "digitali". Ne-ar fi supus unor programe specifice crizelor economice şi sociale induse, ceea ce trăim acum.

Ce înseamnă, până la urmă, transformarea industrială, în sensul prezentei comunicări? Înseamnă interzicerea oricărei activităţi industriale şi umane care emite dioxid de carbon, adică, industria bazată pe cărbuni, industria bazată pe hidrocarburi, păcură şi gaz, toate motoarele cu ardere internă pe care le folosim încă - motorină, benzină şi gaz -, înlocuirea lor cu unele de 4-5 ori mai scumpe, taxarea oricăror emisii industriale, taxarea şi chiar interzicerea activităţilor agricole care au aşa-zisa amprentă de carbon.

Până la urmă, trebuie să urmăm vorbele lui Simion Bărnuţiu: "Ţineţi cu poporul, toţi, ca să nu rătăciţi!".

Ieşiţi în stradă şi vedeţi ce doreşte poporul!

Să nu se mai încălzească cu lemne sau cărbuni? Să nu mai avem parte de o energie la preţuri rezonabile? Să nu mai poată cumpăra maşini cu ardere internă, la preţuri rezonabile? Să le înlocuiască cu maşini electrice super complicate şi scumpe, cu durată de folosinţă mult mai restrânsă? Să mănânce viermi, în locul alimentelor făcute din animale tradiţionale, adică din vite? Asta?! Asta doreşte poporul?! (Vociferări.) Nu cred!

Cine va vota un asemenea proiect de opinie va dovedi că nu este cu poporul, iar cine va vota împotrivă va dovedi că este! Bineînţeles că veţi fi acuzaţi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule Coleşa!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Concluzionez!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...că suntem oamenii ruşilor, pentru că susţinem industria bazată pe hidrocarburi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule Coleşa!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... sau că ne hrănim doar cu dioxid de carbon.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Astea sunt argumente...

(I se întrerupe microfonul.)

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu.

Adoptat.

La preambul? Nu.

Adoptat.

La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Prima parte a şedinţei noastre se încheie.

Urmează prezentarea, pe scurt, a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Rog membrii Biroului permanent să fie pe recepţie pentru o convocare la o şedinţă a Birourilor permanente reunite, în seara aceasta.

Mulţumesc.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Aşadar, voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă şi vă reamintesc că pot prezenta o singură interpelare; timpul alocat nu poate depăşi 3 minute.

Domnul Dorel Acatrinei?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Nu este.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Nu este.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Laurenţiu Leoreanu?

Doriţi să susţineţi interpelarea? (Vociferări.)

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul Mircia Chelaru?

Domnul Mircia Chelaru (din sală):

Prezent!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, aveţi 3 minute, maximum.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului Florin-Ionuţ Barbu, ministrul agriculturii.

Pe scurt, există, hai să folosim termenul - pe surse, intenţia domniei-sale de a desfiinţa absolut tot ce înseamnă agenţie.

România este una dintre ţările al cărei relief are 40% teren muntos. Muntele este o problemă de strategie naţională şi de securitate naţională.

Există o lege a muntelui care obligă guvernele, indiferent de natura lor, să presteze acele activităţi prevăzute în Legea muntelui, dar mai ales să pună în operă acele hotărâri şi recomandări, atât ale Consiliului Europei, cât şi ale Parlamentului European, din 2016.

Interpelarea mea abruptă - probabil că dumnealui va dezvolta pe mai departe:

- Are cumva domnia-sa în intenţie să desfiinţeze Agenţia Naţională a Muntelui, înfiinţată în baza Legii muntelui nr. 127/2018?

Iar dacă da, pun întrebarea:

- Ce anume are în vedere să pună în loc, astfel încât să evităm această demolare instituţională şi să evităm un regres care a fost cu foarte multă greutate eliminat, pe parcursul a cel puţin 20 de ani de muncă, atât al organelor guvernamentale, dar mai ales al societăţii civile, astfel încât muntele să fie o sursă permanentă de dezvoltare durabilă a întregului areal montanologic?

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Filip Havârneanu? Nu.

Ana-Loredana Predescu? Nu.

Daniel-Florin Ghiţă? Nu.

Iulian Bulai? Nu.

Doamna Raisa Enachi este.

Vă rog, stimată doamnă.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos.

Interpelare adresată domnului ministru al sănătăţii, domnul Alexandru Rafila.

Subiectul interpelării - "Fenomenul de combatere a drogurilor în rândul tinerilor".

Stimate domnule ministru,

Părinţii şi profesorii se confruntă din ce în ce mai mult cu incidenţa acestui fenomen în rândul tinerilor, în special al adolescenţilor, care au cele mai dese tangenţe cu lumea drogurilor. Fie că este vorba despre medicamente sau droguri puternice precum heroina sau cocaina, mulţi tineri care nu au împlinit majoratul şi-au sacrificat viaţa, visurile, adolescenţa din cauza inconştienţei sau a lipsei de informare.

În ultimul deceniu, România, din cauza consumului de droguri, a devenit, pe lângă o piaţă de desfacere, o zonă de tranzit, prin care trec cantităţi uriaşe de droguri spre alte ţări. Conform statisticilor, la noi în ţară 70% din consumatorii de droguri sunt elevi şi studenţi.

Pentru a aborda această problemă, trebuie să luăm măsuri imediate şi să investim în educaţie şi prevenţie. Trebuie să furnizăm tinerilor informaţii corecte şi accesibile despre riscurile consumului de droguri şi să promovăm dezvoltarea de strategii sănătoase de gestionare a stresului şi a presiunilor sociale.

Agenţia Naţională Antidrog, deşi numele sugerează o instituţie de anvergură, este, de fapt, o direcţie în cadrul Ministerului de Interne, cel mai probabil ignorată cu graţie. În plus, numărul de procurori specializaţi este redus. La Secţia de combatere a traficului de droguri, la DIICOT, sunt doar 14 procurori specializaţi pe droguri, iar numărul poliţiştilor se ridică la aproximativ 250, la nivel naţional.

În curând, se împlinesc două luni de la tragedia din 2 Mai. Multe declaraţii, multe întâlniri, multă frustrare publică, dar nimic concret din partea autorităţilor.

Domnule ministru, în această ordine de idei, permiteţi-mi să vă adresez câteva întrebări:

1. Câte centre pentru tratarea consumatorilor de droguri există în ţară?

2. Este România pregătită să îşi asume responsabilitatea pentru tinerii care se consideră, deja, o cauză pierdută pentru societate?

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns sub formă scrisă.

Deputat AUR de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Toma Ilie, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am o interpelare pe care o adresez ministrului mediului, apelor şi pădurilor.

Politica de mediu europeană este în centrul eforturilor Uniunii Europene, de a promova o dezvoltare sustenabilă şi de a proteja mediul într-un mod integrat şi coerent. Aceasta se bazează pe principiile precauţiei, prevenirii şi corectării poluării la sursă şi pe principiul "poluatorul plăteşte".

Avem programe multianuale de acţiune pentru mediu; sunt instrumente-cheie în stabilirea cadrului pentru viitoarele acţiuni în toate domeniile politicii de mediu şi sunt concepute pentru a aborda provocările şi priorităţile mediului într-un mod coerent şi sistematic.

În ultimii ani, politica de mediu a câştigat o importanţă tot mai mare în procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene. Comisia Europeană a lansat Pactul verde european, de exemplu, care reprezintă principalul motor al strategiei sale de creştere economică şi are ca scop transformarea Uniunii Europene într-o societate modernă cu emisii zero de gaze cu efect de seră până în 2050 şi totodată se promovează şi dezvoltarea durabilă, inovarea verde şi protecţia mediului ca elemente-cheie ale creşterii economice.

Uniunea Europeană urmăreşte să promoveze o tranziţie justă şi durabilă către o economie circulară, să reducă poluarea, să protejeze biodiversitatea şi să îmbunătăţească calitatea aerului şi a apei, iar aceasta implică adoptarea unor politici şi măsuri concrete în domeniul energiei, transportului, agriculturii, industriei şi altele, în conformitate cu principiile şi obiectivele politicii Uniunii Europene.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări:

- Care sunt principalele directive şi regulamente europene în domeniul protecţiei mediului, pe care România este obligată să le implementeze?;

- Cum se asigură Ministerul Mediului că legislaţia europeană privind mediul este transpusă corect şi eficient în legislaţia naţională?;

- Există un mecanism de monitorizare şi raportare a progresului în implementarea acestor directive şi regulamente?;

- Cum se asigură Ministerul Mediului că România îşi îndeplineşte angajamentele internaţionale în domeniul protecţiei mediului, inclusiv în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi promovarea energiei regenerabile?; şi

- Cum se elaborează şi se coordonează în Ministerul Mediului strategiile cu alte ministere şi instituţii relevante în implementarea legislaţiei europene privind poluarea mediului?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Deputat Ilie Toma.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Brian Cristian.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea are ca obiect "Măsurile fiscale propuse de Guvern pentru sportul românesc".

Stimate domnule prim-ministru,

Stimată doamnă preşedinte Lipă,

Guvernul României a lansat în consultare publică un proiect legislativ de modificare a legislaţiei fiscale. Acesta propune măsuri de creştere a taxelor şi impozitelor în diferite sectoare ale economiei, iar iniţiativa apare în contextul în care România se află în pericolul de a depăşi ţinta de deficit bugetar, Guvernul anunţând că intenţionează să adopte proiectul legislativ prin intermediul mecanismului de asumare a răspunderii în faţa Parlamentului.

Printre măsurile propuse, se află o serie de modificări referitoare la sectorul sportiv.

Pe de o parte, Guvernul propune creşterea impozitării contractelor de activitate sportivă, prin majorarea cotei de contribuţie la bugetul asigurărilor de sănătate. Impactul estimat este o creştere de la 11% la 30% a impozitelor din venitul brut prevăzut în contract.

Această propunere ridică preocupări semnificative în ceea ce priveşte impactul asupra sectorului sportiv din România. Măsura propusă ar putea duce la o redistribuire a resurselor disponibile pentru sportivi şi infrastructură, ceea ce ar putea diminua calitatea pregătirii şi performanţelor sportivilor. Totodată, ele pot afecta atractivitatea ţării pentru sportivii străini, ceea ce ar avea consecinţe asupra nivelului competiţiilor sportive naţionale. De asemenea, ar putea descuraja dezvoltarea sportivilor şi a cluburilor sportive şi ar putea determina un exod al sportivilor talentaţi, în căutarea veniturilor mai mari în străinătate.

Impactul negativ asupra economiei este o altă preocupare, deoarece taxele mai mari şi restricţiile salariale pot descuraja investitorii şi sponsorii în industria sportivă, având un efect nedorit asupra veniturilor generate de această industrie.

În plus, aceste măsuri pot reduce motivaţia tinerilor de a se implica în sport şi de a urmări o carieră în acest domeniu, ceea ce ar putea afecta dezvoltarea viitoare a sportului românesc.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este numărul estimat de sportivi care au contracte de activitate sportivă în România şi care vor fi afectaţi de aceste măsuri?;

2. Care este numărul estimat de sportivi care au contracte de activitate sportivă în România şi care sunt plătiţi din fonduri publice, care vor suferi în urma propunerilor Guvernului?;

3. Cum vor afecta măsurile propuse de Guvern contractele de activitate sportivă aflate în desfăşurare, prin prisma securităţii actelor în circuitul civil?;

4. Ce procent din veniturile suplimentare, obţinute de statul român prin propunerile propuse de Guvern, vor fi redirecţionate înapoi către industria sportului?;

5. Cum gestionează Agenţia valul de critici şi îngrijorări venite dinspre industria sportului, referitoare la măsurile propuse de Guvern?;

6. Cum se pregăteşte Agenţia pentru Sport să combată problema exodului sportivilor, care este posibil să apară în urma propunerilor Guvernului?;

7. Cum va gestiona Agenţia situaţia în care investitorii şi sponsorii privaţi vor decide să părăsească industria sportului din cauza propunerilor Guvernului; şi

8. Dacă Agenţia Naţională pentru Sport susţine aceste modificări fiscale privind sportul românesc?

Vă rog să-mi răspundeţi în scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Petreţchi, vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Adrian Veştea, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.

Obiectul interpelării - "Stadiul obiectivului de investiţii «Sală de sport, sat Brodina, comuna Brodina, judeţul Suceava»".

Stimate domnule ministru,

Este bine cunoscut faptul că, în ţara noastră, datorită programelor naţionale de dezvoltare rurală, s-au implementat numeroase proiecte extrem de importante pentru comunităţile rurale, cu impact pozitiv asupra mediului local.

Un caz pe care vi-l supun atenţiei este cel al construirii Sălii de sport din comuna Brodina, judeţul Suceava. Această localitate vastă, alcătuită din 10 sate, a cărei populaţie este majoritar ucraineană, este situată într-o zonă montană, dispunând de un cadru natural desprins din poveşti şi o infrastructură îmbunătăţită în ultimii ani, însă în drumul său către emancipare, totuşi, are parte de diverse oprelişti.

Bunăoară, obiectivul de investiţii "Sală de sport, sat Brodina, comuna Brodina, judeţul Suceava" figurează pe lista de investiţii finanţate de Compania Naţională de Investiţii.

Finanţarea obiectivului solicitat se va realiza în corelare cu alocaţiile bugetare destinate subprogramelor din cadrul Programului Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social derulat de CNI în baza O.G. nr. 25/2001.

După atâta vreme, lucrurile tot tergiversează.

Acest proiect este vital pentru comunitatea etnicilor ucraineni din această zonă a ţării, este o investiţie de care comuna Brodina are nevoie şi se încadrează în Programul naţional de modernizare şi extindere a infrastructurii sportive pentru a dezvolta practicarea sportului. Prin construirea sălii de sport în această comună atât de vastă, se aduce o contribuţie extrem de importantă pentru creşterea sănătoasă a generaţiilor viitoare.

Având în vedere cele menţionate mai sus, stimate domnule ministru, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să îmi comunicaţi, atât oral, cât şi în scris, stadiul Proiectului "Sală de sport, sat Brodina, comuna Brodina, judeţul Suceava".

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Ultimul coleg pe care îl văd în sală, domnul Andrei Daniel Gheorghe, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al infrastructurii şi transporturilor şi vizează "Situaţia întârzierilor frecvente ale trenurilor din România".

Domnule ministru,

Trenurile de călători operate de către Căile Ferate Române adună fără justificare ore de întârziere, devenind în ultima vreme aproape o regulă.

Domnule ministru, în data de 13 septembrie, Trenul Intercity 552, în direcţia Suceava - Bucureşti Nord, a acumulat pe această rută 48 de minute întârziere, în condiţiile în care de-a lungul traseului nu au fost desfăşurate lucrări majore la linia ferată. Acest exemplu nu reprezintă un caz singular sau minor în ceea ce priveşte întârzierile trenurilor CFR, ci unul recurent şi vizibil deranjant pentru călătorii care în fiecare zi sau măcar o dată pe săptămână apelează la aceste servicii. Astfel de întârzieri nu pot fi justificate nici de condiţiile meteo, care pentru exemplul folosit au fost favorabile.

De asemenea, ar trebui menţionate majorările preţurilor biletelor de tren CFR, care nu sunt justificate, ţinând cont de condiţiile oferite călătorilor de-a lungul traseelor naţionale. Lipsa de cele mai multe ori a curentului electric pe durata călătoriei, supraaglomerarea vagoanelor, lipsa aerului condiţionat sau condiţiile insalubre ale toaletelor sunt doar câteva dintre exemplele care denotă lipsa unui management corect şi transparent al trenurilor din România.

Pe lângă aceste aspecte, astfel de întârzieri duc la perturbarea legăturilor cu alte rute, necesare călătorilor pentru a ajunge la serviciu, şcoală sau pentru deplasări în străinătate. Este absolut deranjant ca în anul 2023 trenurile din România să nu poată ajunge la timp!

De asemenea, este o lipsă totală de respect faţă de pasageri şi faţă de timpul şi banii investiţi în Căile Ferate Române.

Vă cer să luaţi act de urgenţă de această situaţie şi să rezolvaţi cât mai repede această problemă, pentru ca întârzierile trenurilor de călători operate de către CFR să nu mai reprezinte o obişnuinţă!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Au mai depus interpelări următorii colegi - Dumitru Coarnă, Vasilică Toma, Rodica-Luminiţa Barcari, Claudiu-Gavril Năsui, Marius-Andrei Miftode, Alexandru Muraru, Adrian Alda, Alexandra Huţu, Adrian Wiener, Dumitrina Mitrea, Dănuţ Aelenei, Anda Buzoianu, Ciprian-Titi Stoica şi Anamaria Gavrilă.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.22.