Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.01.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală. Începem în două minute.

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 172.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 23, şi marţi, 24 octombrie 2023; programul de lucru pentru perioada 23-28 octombrie 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 16-23 octombrie 2023 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările cu primirea răspunsurilor la întrebările adresate de deputaţi membrilor Guvernului şi prezentarea interpelărilor.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii grupurilor dacă sunt obiecţii cu privire la ordinea de zi?

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

La ordinea de zi? (Vociferări.)

Ajungem şi la procedură.

La ordinea de zi nu sunt obiecţii.

Pe procedură, domnul Benedek Zacharie, de la UDMR, e primul. (Vociferări.)

Pe procedură, domnul George-Nicolae Simion, de la Grupul AUR.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion vine la tribună cu o pancartă inscripţionată cu textul "Dreptul la reprezentare corectă nu este negociabil!").

Domnul George-Nicolae Simion:

Am o hârtie în mână. E felul nostru tăcut de a protesta astăzi, pentru că la Curtea de Conturi aţi spus nu, nu trebuie date locuri la AUR, deşi, conform cutumei, deşi, conform algoritmului parlamentar, trebuia să primim aceste locuri.

În Comisia juridică, din 31 de membri, noi avem 2; la fel, în alte comisii importante din Camera Deputaţilor.

Ne-am trezit cu săli de comisii unde se schimbase brusc butucul. (Vociferări.)

Dacă consideraţi că asta este o atitudine corectă din partea conducerii Camerei Deputaţilor, noi nu considerăm... (Vociferări.) ...acest lucru şi vom începe de mâine să avem banderole albe la mână, în semn de protest pentru felul în care actualul preşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Coaliţia de guvernământ, şi Coaliţia care formează majoritatea în această Cameră aleg să respecte democraţia, să respecte cutumele, să respecte ponderea electorală.

Totuşi, avem şi noi, momentan, voturile a 10% dintre români...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Domnul George-Nicolae Simion:

...pe care nu trebuie să-i ignoraţi.

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Pentru acurateţe şi buna informare a colegilor, sala la care faceţi referire era ocupată fără un protocol între comisia dumneavoastră şi Camera Deputaţilor. Ulterior sesizării făcute de dumneavoastră, sala v-a fost predată, în condiţiile legale, cu un protocol între comisie şi Secretariatul general.

E normal ca sălile să fie ocupate astfel, să ştie fiecare unde îşi desfăşoară activitatea.

Vă mulţumesc.

Domnul Benedek Zacharie, de la UDMR, procedură.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi parlamentari,

Astăzi, comemorăm un eveniment de mare importanţă din istoria modernă a Ungariei, dar şi a Europei, şi anume Revoluţia anticomunistă din 1956. Acesta a fost un moment crucial în lupta pentru libertate şi democraţie şi reprezintă o pagină semnificativă în lupta împotriva comunismului.

Astăzi ne amintim de cei care au luptat în Revoluţia din '56, de acei tineri, de acei studenţi care şi în România, indiferent de etnie, au avut curajul să organizeze demonstraţii în mai multe oraşe.

Aceşti eroi ne-au lăsat o moştenire preţioasă - dorinţa de a lupta pentru libertate şi democraţie, indiferent de adversităţile momentului.

În 1956, într-o perioadă de dominaţie comunistă în Ungaria şi de atmosferă opresivă, pe 23 octombrie, studenţii au ieşit în stradă şi, astfel, a început o demonstraţie paşnică la Budapesta, care, ulterior, a evoluat într-un amplu val de proteste în întreaga ţară. Protestatarii au cerut retragerea trupelor sovietice, eliberarea prizonierilor politici şi instaurarea unui guvern democratic. Acesta a fost un apel la drepturile fundamentale ale omului, la demnitate şi la oportunitatea pentru cetăţeni de a-şi alege propriul destin.

În 1956, în mai multe oraşe din România, au avut loc în acea perioadă mai multe mişcări de protest. De exemplu, în Timişoara, românii şi etnicii maghiari şi germani au organizat o demonstraţie la Universitatea Tehnică, în care şi-au exprimat solidaritatea faţă de Revoluţia maghiară şi au formulat propriile lor revendicări. În timpul demonstraţiei, Securitatea a ocupat Universitatea şi a arestat organizatorii.

De asemenea, mişcări similare au avut loc şi la Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Bucureşti, dar şi la Braşov sau Sfântu Gheorghe.

Declanşarea Revoluţiei în Ungaria a ridicat îngrijorări la nivelul celor mai înalţi lideri politici şi de stat din România. Aceştia s-au temut că ideile revoluţionare s-ar putea răspândi şi la noi, provocând mişcări de protest. Pentru a evita această situaţie, armata şi forţele de Securitate au fost plasate în stare de alertă. Frontierele ţării au fost închise, universităţile au fost plasate sub o supraveghere mai strictă şi au fost desemnaţi reprezentanţi speciali pentru regiunile considerate critice.

Demonstraţiile studenţilor care au avut loc între 24 octombrie şi 5 noiembrie 1956 au fost fie înăbuşite de forţele de ordine - în 30-31 octombrie, la Timişoara, şi pe 5 noiembrie, la Bucureşti -, fie au fost împiedicate prin jocuri etnice - în zilele de 24-25 octombrie, la Cluj, unde Securitatea a alimentat tensiunile între studenţii maghiari şi români.

Totuşi, 1956 a fost anul în care în ţara noastră românii, maghiarii şi germanii au fost de aceeaşi parte a baricadei.

Mesajul Revoluţiei din 1956 pentru prezent este că un regim opresiv şi autoritar nu se va opri niciodată şi va folosi cruzimea pentru a suprima libertatea, aşa cum se întâmplă azi în Ucraina, sau teroarea pentru a omorî civili nevinovaţi, cum se întâmplă, azi, în Israel.

În concluzie, Revoluţia din 1956 din Ungaria a reprezentat un moment semnificativ în istoria Europei Centrale şi de Est, marcând începutul unor mişcări pentru libertate şi independenţă în regiune. Mişcări asemănătoare au urmat, peste ani, şi în alte ţări, cum ar fi: Primăvara de la Praga, în Cehoslovacia, Revoluţia Solidarităţii, în Polonia, Revoluţia din România.

Deşi a fost înăbuşit violent de Uniunea Sovietică, spiritul de luptă pentru libertate şi drepturile omului a supravieţuit şi a jucat un rol important în evenimentele ulterioare din Europa de Est şi Europa Centrală.

Democraţia de care ne bucurăm azi este un rezultat direct al acestor mişcări revoluţionare. Fără martirii care au luptat contra dictaturilor comuniste nu am fi discutat azi despre democraţii parlamentare, în această regiune a Europei.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Intrăm în ordinea de zi.

Trecem la dezbaterile iniţiativelor legislative.

- Proiectul de Hotărâre privind completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 59/2023.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 61/2023.

Dacă sunt obiecţii de ordin general? Nu.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2023 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023"; PL-x 559/2023.

Dacă din partea Guvernului?

Vă rog, în calitate de iniţiator.

Domnul Costel-Cristian Lazăr (subsecretar de stat, Ministerul Culturii):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Cristian Lazăr, subsecretar de stat în Ministerul Culturii.

Despre importanţa Programului naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023" cred că nu are rost să mai insistăm.

Important este că prin acest act normativ se doreşte reglementarea şi modificarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 referitoare la termenul-limită de realizare a Programului de investiţii, componentă a Programului naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023". Modificările vizează prevederile art. 12 şi art. 13, în sensul prorogării unor termene de derulare a programului de investiţii, de la sfârşitul anului 2023 până la finalizarea acestora. Modificarea propusă are ca scop asigurarea cadrului legal necesar continuării investiţiilor derulate de autorităţile publice locale.

În acest sens, Guvernul susţine raportul comun de adoptare, cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Din partea Comisiei pentru buget sau Comisiei pentru cultură, pentru prezentarea raportului?

Cu o menţiune.

Stimaţi colegi,

Am avut o...

(Doamna deputat Viorica Sandu şi domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi solicită să ia cuvântul.)

Sunteţi doi colegi care doriţi să citiţi raportul... (Vociferări.)

Puneţi-vă de acord.

O rugăminte. Am remarcat în raportul comisiei că nu există amendamente respinse, iar o serie de amendamente - 3, pe care le-am depus ieri, alaltăieri, săptămâna trecută, la Comisia pentru cultură, ori n-au ajuns la timp, ori n-au fost dezbătute şi nu s-au regăsit în raport.

Cer permisiunea colegilor ca la sesiunea de amendamente respinse să citesc cele 3 amendamente respinse, pentru a le supune votului. Sunt nişte amendamente elaborate în coordonare cu Ministerul Culturii.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

N-ai voie, dacă nu sunt în raport.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă Sandu, aveţi cuvântul, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului cultural naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023"

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate, spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului cultural naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023".

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului cultural naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023", în sensul prorogării termenului- limită de realizare a Programului de investiţii, componentă a Programului naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023", de la finalul anului 2023 până la data de 30 iunie 2024.

În urma examinării iniţiativei legislative, a documentelor ataşate, precum şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului cultural naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023", cu amendamentul admis redat în anexă.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale, domnul deputat Ciprian-Titi Stoica, de la AUR.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

În prima parte a intervenţiei, aş vrea să vorbesc pe procedură.

Anunţată de...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Stoica...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...sau intenţia anunţată de...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Stoica...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...preşedintele de şedinţă...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Stoica...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Nu se pot... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Stoica, suntem la dezbateri generale. Procedura era la început, înainte de citirea raportului. (Vociferări.)

Când ajungem la amendamente... (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica (fără microfon):

Te rog să nu mă mai întrerupi!

Dă-mi drumul la microfon!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...când ajungem la amendamente, dacă doriţi să interveniţi pe procedură, vă voi da cuvântul.

Acum suntem la dezbateri generale.

Dacă aveţi ceva pe proiect, de vorbit?

Domnul Ciprian-Titi Stoica (fără microfon):

Da, da, da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

La procedură, mai târziu.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Bun. Aşa cum am spus, nu se pot susţine amendamente, fie ele admise sau respinse, dacă nu sunt...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă tai microfonul...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...cuprinse în raport.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...să nu mai...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Referitor la proiectul de lege, cu siguranţă, noi, cei din Alianţa pentru Unirea Românilor vom vota, dar vreau să vă atrag atenţia asupra a două lucruri:

Primul - nu este decât o plată în bani a PSD-ului Timiş către USR-ul lui Fritz. Ei, v-am spus de mai multe ori de la acest microfon, au făcut un blat - Fritz, la Primăria Timişoara, iar PSD-ul să aibă o şansă mai mare la judeţ.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Băiatul ăla? Aşa ai făcut? (Se adresează domnului deputat Alfred-Robert Simonis.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

În al doilea rând, vreau să vă spun că autorităţile locale de acolo au batjocorit acest eveniment cultural, proiectând, acum câteva zile, pe faţada Operei, evenimente cu LGBTQIA+ care nu au nicio legătură cu spiritul Timişoarei şi cu manifestările culturale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Claudiu Chira, de la neafiliaţi.

Domnul Claudiu-Martin Chira:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Conform situaţiei actuale, finanţarea proiectelor culturale ce alcătuiesc Programul cultural "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii" se asigură pentru perioada 2019-2024, în timp ce Programul de investiţii, în forma actuală, are ca termen sfârşitul anului 2023.

Având în vedere că unele evenimente sau proiecte sunt în curs sau vor avea loc la începutul anului 2024, noi, cei de la Forţa Dreptei, nu dorim să periclităm finalizarea cu succes a acestora şi vom susţine iniţiativa ministerului.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Am să am şi eu o intervenţie.

Mulţumesc.

(Coboară la tribună.)

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

"Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023" - titlul acesta a fost câştigat în urmă cu mai mulţi ani. Iniţial trebuia să se desfăşoare în 2021; a venit pandemia şi a fost amânat.

Şi cred că, dintr-o anumită perspectivă, a fost bine că a fost amânat, am avut mai mult timp să ne pregătim. Pentru că acest titlu nu este doar titlul Timişoarei, este un titlu pe care ar trebui să-l sărbătorească toată România, pentru că este titlul României în acest an. Timişoara a fost Capitală Culturală Europeană în 2023 sau încă este, din România, şi a fost o competiţie importantă pe care Timişoara a câştigat-o, un titlu care s-a născut greu, să spun aşa.

Guvernul a emis cu întârziere ordonanţele şi actele normative care reglementau această competiţie, banii au fost alocaţi târziu, undeva după vara acestui an şi, în urmă cu două luni de zile, Ministerul Culturii, neavând bază legală pentru a desfăşura anumite tipuri de activităţi, a făcut o adresă către Primăria Municipiului Timişoara, pentru rambursarea a aproape 60 de milioane de lei, bani pe care Guvernul îi alocase iniţial.

Evident că ne-am revoltat cu toţii. Timişoara nu doar că are obligaţii, are şi drepturi, în raport cu Guvernul şi cu bugetul ţării, şi nu se putea permite în niciun fel ca Timişoara să piardă această sumă pe care are nevoie să o cheltuiască în timpul acestui an.

Foarte, foarte pe scurt vă spun că imediat am luat legătura cu ministrul culturii, cu doamna Turcan, am discutat cu colegii parlamentari, şi de la USR, şi de la PNL, pentru a modifica ordonanţa iniţială, astfel încât aceşti bani să rămână la Timişoara şi cheltuielile să poată fi făcute până în vara anului viitor, pentru că Timişoara are investiţii în infrastructura culturală în continuare, s-au făcut în aceşti ani de zile, încă nu e suficient, e nevoie de mai mulţi bani şi ar fi fost absurd ca din cauza întârzierii cu care au venit banii, întârziere cauzată de întârzierea Guvernului, Timişoara să trebuiască să dea banii înapoi, pentru că n-am fost noi, la Bucureşti, în stare să aducem banii mai repede acasă.

Am găsit această formulă, am depus amendamentele împreună cu doamna deputat Turcan, şi ministrul culturii.

După ce aceste amendamente vor fi adoptate şi legea va fi aprobată, Timişoara va putea să cheltuiască aceşti bani până la mijlocul anului 2024, astfel încât toate proiectele care n-au apucat să fie finalizate să fie finalizate şi banii pe care Timişoara îi merită să rămână la Timişoara.

Mulţumesc.

(Revine la prezidiu.)

Domnul Nicu Fălcoi (din sală):

Să-mi dai şi mie cuvântul, că n-am cartelă.

Hai, că nu zic de rău, stai liniştit, nu zic de rău.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Nicu Fălcoi, de la USR.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dă-i, Doamne, românului, mintea de pe urmă!

Da, e un proiect de lege necesar, e un proiect de lege care să modifice această ordonanţă de urgenţă. Pentru că, după ce, timp de mulţi ani de zile, din cauza unui primar incompetent, Timişoara nu era pregătită pentru acest eveniment - naţional, până la urmă, nu este doar al Timişoarei -, am avut surpriza ca şi după aceea, din cauza Guvernului, care n-a găsit pârghiile necesare, să nu putem cheltui aceşti bani.

USR va vota acest proiect de lege, este necesar.

Şi mă bucur, după cum spuneam, că ne-a venit la sfârşit mintea aceea pe care trebuia s-o avem încă dinainte.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii sau observaţii? Nu. Adoptat.

La articole? Nu.

Avem două amendamente admise şi 3 respinse.

Dacă la cele admise sunt observaţii? Nu.

La amendamente respinse, voi avea... voi susţine cele 3 amendamente.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Nu se poate.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aveţi acum o intervenţie, domnule Stoica?

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog, domnul Stoica, de la AUR.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc,

Dragi colegi,

Şi mă uit aici, la dumneavoastră, la cei mai experimentaţi dintre dumneavoastră.

Ştiţi foarte bine, normele constituţionale, legale şi regulamentare nu permit susţinerea unor amendamente care nu sunt cuprinse în raportul care a venit de la comisia raportoare.

Aşadar, domnule Simonis, nu puteţi să susţineţi, din punct de vedere constituţional, legal şi regulamentar, niciun amendament care nu se află în raport.

Dacă veţi continua să faceţi acest lucru, încălcaţi cu bună ştiinţă, fiind avertizat în prealabil, Regulamentul, Legea şi Constituţia.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon (din sală):

N-ai dreptate!

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Stimaţi colegi,

Colegul nostru, când nu votează cu 4 cartele, e foarte scrupulos cu privire la Regulament, suntem învăţaţi cu asta... (Vociferări.) ...sau când nu are probleme noaptea, când trebuie să sune colegii, în rest e foarte la curent cu Regulamentul.

Stimaţi colegi,

Amendamentele au fost depuse la comisie. Dintr-o eroare materială, ele nu se regăsesc în raport.

De fiecare dată când am făcut asta - şi preşedintele comisiei respective recunoaşte că a primit amendamentele, evident, după ce a început dezbaterea raportului, şi asta e eroarea care s-a produs, avem două variante - retrimitem comisiei proiectul şi mai pierdem două săptămâni sau facem ceea ce Timişoara, domnule deputat, are nevoie, dumneavoastră fiind parlamentar de Timiş...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Respectaţi procedura!

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

...din păcate.

Prin urmare...

Era să zic "domnule preşedinte".

Prin urmare, voi supune votului...

Stimaţi colegi...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Nu poţi să supui la vot de acolo, habar n-ai! (Râsete. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule... domnule vicelider, vă rog. (Se adresează domnului deputat Ştefan-Ovidiu Popa.)

Trebuie să mă duc sus. (Vociferări.)

Trebuie să mă duc să ţin şedinţa, să dau şi votul pe amendamente, că nu e doar unul, aşa că o să rog un coleg să vină să susţină cele 3 amendamente pe care vreau să le susţin, de la amendamente respinse.

(Revine la prezidiu.)

Ei, vedeţi, când eşti preşedinte de şedinţă, nu poţi să ai amendamente de susţinut.

Domnule Popa Ştefan, vă rog, pentru cele 3 amendamente respinse.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Primul amendament respins. La art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 42, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins - "În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă sunt obiective eligibile acele obiective de investiţii şi/sau obiective fixe, după caz, efectuate sau în curs de efectuare de către autorităţile executive ale administraţiei publice locale şi/sau de către instituţiile din subordinea/de sub autoritatea acestora, conform dosarului de candidatură actualizat, ale căror cheltuieli au fost angajate între 20 iunie 2019 şi 30 iunie 2024 şi plătite între 22 iunie 2022 şi 30 iunie 2024 şi care pot fi puse în valoare prin intermediul Programului cultural sau al proiectelor conexe acestuia, cel târziu până la data de 30.06.2024".

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Deci, supunem votului art. 13 alin. (1) din Ordonanţa nr. 42 din 12 iunie 2019.

Da, art. 13 alin. (1) de la amendamente respinse.

Vot, vă rog.

194 de voturi pentru, 3 abţineri, 3 colegi care nu votează. Amendamentul respins este admis.

Mai departe, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Al doilea amendament.

La alin. (3)... (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Explicarea votului, domnule preşedinte.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog, domnule Popa.

Eu dau cuvântul aici. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

La alin... marginal 3 - "Art. VI alin. (2) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă nr. 83 din 16 iunie 2022, astfel cum a fost modificat de punctul 34 prin articolul unic din Legea nr. 286 din 31 octombrie 2022, se modifică şi va avea...".

Pentru acest amendament propunem eliminarea.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci, supun votului amendamentul de la art. VI alin. (2) lit. c) care se elimină.

Supun votului amendamentul respins la care făceam referire.

Vot, vă rog.

204 voturi pentru, o abţinere şi 4 colegi care nu votează. Amendamentul respins a fost admis.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Şi al treilea amendament, lit. c) - "La data efectuării transferului din suma prevăzută la art. 12 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019, cu modificările şi completările ulterioare, se rambursează cu prioritate obligaţiile de plată aferente obiectivelor de investiţii pentru care plăţile au fost angajate în perioada 2019-2022, conform dosarului de candidatură, din bugetul Primăriei Municipiului Timişoara, prin reîntregirea sumei de finanţare de la bugetul local cu sursa de finanţare de la bugetul de stat alocată prin bugetul Ministerului Culturii".

La fel, propunem eliminarea acestui amendament.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Practic, supunem votului amendamentul prin care propuneaţi eliminarea şi a fost respins în comisie.

Vot, vă rog.

201 voturi pentru, 3 abţineri, 5 colegi care nu votează.

De asemenea, amendamentul respins a fost admis şi se elimină lit. c).

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Nu mai sunt alte amendamente respinse şi alte intervenţii.

Legea rămâne la votul final.

Domnul deputat Alin Coleşa.

Pe procedură, mă gândesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe procedură, având acordul majorităţii liderilor, doresc să propun supunerea la vot, în cadrul acestei şedinţe de plen a Camerei Deputaţilor, a Proiectului de Hotărâre a Camerei Deputaţilor nr. 59/2023, aflat pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Prin care un ...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Coleşa,

Staţi, că avem o dispută pe Regulament, aici, cu domnul Stoica, şi spune că nu e regulamentar ce cereţi dumneavoastră! Ce mă fac cu grupul ăsta, al dumneavoastră, că avem probleme?!

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ciprian-Titi Stoica.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Am zis... majorităţii liderilor de grup. O supunem la vot. Propun supunerea la vot.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Coleşa,

Aveţi acordul liderilor grupurilor parlamentare pentru asta? Nu e nevoie de acord, dar încerc să înţeleg dacă avem acord pe ea.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Am spus că având...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

E nevoie de unanimitatea liderilor să bage proiectul pe ordinea de zi.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ce să bage, că e pe ordinea de zi! Am dezbătut proiectul acum, domnule Moşteanu!

Liderii de grup, vă rog, până la mine!

(Consultări.)

Stimaţi colegi,

Avem o propunere de modificare a programului, o propunere făcută de Grupul AUR, mai exact de liderul Grupului AUR, domnul Ilie Coleşa, care ne cere un vot, astăzi, o sesiune de vot final, cu un singur punct, şi anume PHCD-ul cu modificări în componenţa unor comisii permanente.

Şi pentru că avem două astfel de PHCD-uri, astăzi, pe ordinea de zi, v-aş ruga să le facem pe ambele.

Supun votului propunerea făcută de domnul Coleşa.

Vot, vă rog.

Cu 145 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, 23 de abţineri şi doi colegi care nu votează, propunerea domnului Coleşa a fost adoptată.

De asemenea, mi-aş permite să fac şi eu o propunere, stimaţi colegi.

În organizarea acestei sesiuni de vot final de astăzi, aş dori să fie introdus, pe lângă cele două PHCD-uri, şi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei a Guvernului nr. 36 pentru stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului naţional "Timişoara - Capitală Cultural Europeană în 2023".

Vot, vă rog.

Domnule Moşteanu, votaţi "pentru", că nu mai înţeleg?!

210 voturi pentru şi un coleg care nu votează.

Adoptat.

Suntem pregătiţi să facem trei voturi, stimaţi colegi?

Suntem pregătiţi pentru trei voturi?

Vă rog să fiţi atenţi, stimaţi colegi! Pregătiţi-vă cartelele de vot.

Primul vot din cele trei.

1. Proiectul de Hotărâre privind completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 59/2023.

Vot, vă rog.

209 voturi pentru, o abținere și un coleg care nu votează.

Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 61/2023.

Vot, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Ai făcut o varză de procedură! Nici la final...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Acum era cvorum, domnule Moşteanu! Era păcat să pierdem sala.

207 voturi pentru, 4 abţineri şi 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

Trei, şi ultimul.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2023 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru desfăşurarea Programului naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023"; PL-x 559/2023.

Vot, vă rog.

182 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 26 de abţineri.

Aprobat.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Explicarea votului, domnul George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Ne-am abţinut la acest proiect de lege, pentru a trage un semnal de alarmă pentru felul în care Capitala Timişoara ajunge să fie folosită o unealtă de propagandă pentru curentul "Woke", pentru curentul "Cancel Culture", pentru LGBTQ+, minus etc., etc., etc.

Faptul că îl susţineţi, domnule preşedinte interimar al Camerei Deputaţilor, pe primarul Dominic Fritz, să facă toată această debandadă anticreştină chiar în ziua Sfintei Cuvioase Parascheva, este îngrijorător pentru noi şi cred că pentru mulţi români o să ridice serioase semne de întrebare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Să ştiţi că proiectul era despre alocarea unor bani la Timişoara, n-avea legătură cu ce spuneţi dumneavoastră!

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Iar n-a înţeles Simion ce votează! Pare că îl aleargă noaptea LGBT-iştii pe Simion, numai asta visează! (Râsete. Aplauze.)

În realitate, este vorba despre un proiect unic în România. Şi îl invit pe Simion şi pe cei de la AUR şi, bineînţeles, pe toţi românii, să meargă, să vadă, de exemplu, Expoziţia Brâncuşi, care este o expoziţie unică, pentru prima dată în România, un lucru unic care se întâmplă acolo, pe lângă multe, multe alte evenimente culturale care, iată, încă o dată, pun România pe o hartă mare, europeană a culturii.

Asta am votat astăzi!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna Violeta Alexandru, vă rog, de la neafiliaţi.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dreptul la replică nu poate genera un drept la replică.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Cum să nu?! Am spus eu de domnul Moşteanu?!

Să-mi daţi drept la replică, domnule preşedinte!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi, dumneavoastră v-aţi luat de domnul Moşteanu! Aşa putem până poimâine să tot vorbiţi unul cu altul.

Doamnă Alexandru, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

În heirupismul ăsta de a vota astăzi ce trebuia votat, ţineţi cont că PHCD 61 nu este încărcat pe site. (Aplauze.) Nu că îmi arătaţi acum... Nu este încărcat pe site.

Adică, când ne puneţi să votăm anumite lucruri, faceţi un minim gest de respect faţă de parlamentarii care se uită la aceste lucruri şi încărcaţi pe site aceste documente. Tocmai aţi cerut creşterea bugetului Camerei, deci n-are această instituţie o problemă de resurse bugetare limitate.

Faceţi o chestiune de respect pentru cei care se uită la toate aceste aspecte, atunci când le cereţi votul.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Gabriel Andronache, PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am luat cuvântul pentru a spune că Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor a susţinut acest proiect prin vot.

O contribuţie importantă, credem noi, la elaborarea amendamentelor, în sprijinul Timişoarei, l-a avut şi Ministerul Culturii, prin ministrul său liberal.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul George Simion, drept la replică.

Domnul George-Nicolae Simion:

Timişoara este Capitala Europeană a Culturii.

Acum, dacă îl scoatem în faţă pe Brâncuşi, în momentul în care vrem fonduri, şi la Timişoara, de săptămâni bune, tronează inscripţii mozaic LGBT şi aşa mai departe, înseamnă că nu ştim cine pe cine aleargă, stimate coleg.

Vă mulţumesc pentru dreptul la replică.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Claudiu Chira, explicarea votului.

Al doilea vorbitor de la neafiliaţi, pentru explicarea votului.

Domnul Claudiu-Martin Chira:

Mulţumesc.

Vreau să spun că ar fi fost frumos să fie prezenţi în sală şi deputaţii PNL de Timiş, să acorde acest vot, dar, din păcate, au absentat astăzi.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Staţi că am fost noi, domnule Chira!

Trecem la dezbaterea proiectului de lege...

Nu! Suntem la un proiect nou.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 23 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; PL-x 502/2023.

Comisia pentru mediu, pentru prezentarea raportului.

Domnule preşedinte Virgil Popescu, aveţi cuvântul.

Aveţi raportul sau vi-l dau eu?

Domnul Virgil-Daniel Popescu (din sală):

Dacă îl aveţi, e mai bine.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Îl am, îl am!

Să mi-l returnaţi, vă rog.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 23 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea alin. (1) al art. 23 din Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007, în sensul eliminării activităţilor de educaţie şi ecoturism şi adăugării activităţilor de protejare, promovare, punere în valoare şi asigurare a continuităţii obiectivelor pentru care au fost construite rezervaţiile.

Potrivit expunerii de motive, aceste măsuri ar avea un impact favorabil asupra restaurării şi punerii în valoare a sitului arheologic...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Sit, sit, domnule!

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

... Cetatea Histria, monument situat teritoriul Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării, într-o zonă strict protejată.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 23 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrată din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Dezbaterea proiectului de lege pe...

Domnul Terente.

Domnul deputat Eugen Terente, de la USR.

Mai, mai, mai harnici puţin! Apasă butonul ăla!

Domnul Eugen Terente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În ultima perioadă, am văzut mai multe proiecte toxice, prin care se urmăreşte, chipurile, protejarea Deltei Dunării. Dar, în realitate, baronii locali fac milioane de euro şi nimic pentru binele Deltei Dunării sau a oamenilor care locuiesc acolo.

Acest proiect de lege deschide o poartă, prin care se poate interveni în toate zonele protejate, nu numai în Delta Dunării.

Renovarea Cetăţii Histria se putea şi se poate face printr-un plan de management local, nu printr-o propunere legislativă.

Grupul USR se va abţine de la această propunere.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Diana Buzoianu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulţumesc.

În acest moment România are peste 1.500 de arii protejate naturale. Acest proiect de lege care vizează rezolvarea unei situaţii punctuale din Histria, Cetatea Histria, în realitate dă drumul la o poartă de a face abuzuri pentru toate ariile protejate naturale. Sigur că ea este scrisă, în momentul de faţă, cu termeni tehnici care să pară că este o bună intenţie în spate. Vom urmări cu atenţie ca această lege să nu fie folosită pentru a tăia mai mult din ariile protejate naturale.

Reamintesc acestui Parlament că am putea să dăm legi aici, în Parlament, pentru a proteja cu adevărat ariile protejate naturale. De exemplu, să nu mai avem grade de intervenţie de 60% în ariile protejate naturale, aşa cum se întâmplă astăzi.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La articole? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2022 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajaţilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă; PL-x 421/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Marius-Ilie Stanciu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Marius Stanciu, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect prelungirea aplicării, până la data de 31 decembrie 2022, a măsurilor prevăzute la art. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin, destinaţia salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările ulterioare, în vederea asigurării bunei funcţionări a pieţei muncii, precum şi a realizării protecţiei sociale a salariaţilor, în contextul economic actual.

Totodată, aşa cum rezultă din nota de fundamentare, se urmăreşte instituirea posibilităţii ca entităţile economice care se confruntă cu diminuarea producţiei să poate beneficia de măsura prevăzută la art. (1) alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020.

Ministerul Muncii susţine raportul comisiilor de specialitate.

Vă mulţumim.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru buget, pentru raport?

Doamnă deputat Sandu Viorica, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2022 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, transmis cu adresa PL-x 421/2022 din 29 iunie 2022.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2022, care prevede prelungirea aplicării, până la data de 31 decembrie 2022, a măsurilor privind reducerea temporară a timpului de muncă, angajatorii având posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă, în vederea asigurării bunei funcţionări a pieţei muncii, precum şi a realizării protecţiei sociale a salariaţilor.

În consecinţă, în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care propun adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2022 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, în forma adoptată de Senat.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dacă din partea grupurilor sunt intervenţii?

Doamna Victoria Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Din faptul că această măsură care a fost dată în plină pandemie, în 2020 - şi care se referea la angajaţii şi angajatorii aflaţi în situaţii deosebite, generate de pandemie, şi care aveau nevoie să-şi reducă programul de lucru în anumite condiţii, iar statul venea să îi sprijine - din faptul că s-a prelungit această măsură, de inspiraţie germană altminteri, până în 2022, înţelegem că ea a fost cu adevărat o măsură utilă, care ar trebui să ne ridice şi următorul semn de întrebare, pe care îl ridic şi aici, în faţa dumneavoastră, şi sper să reflectaţi pe marginea lui.

Oricând poate să apară o situaţie excepţională într-un judeţ, într-o regiune, în jumătate de ţară sau în toată ţara. Să sperăm că nu, dar adevărul este că oricând poate să apară o situaţie excepţională.

Inspirându-mă din ceea ce a făcut Germania, care a învăţat după pandemie şi care şi-a creat un cadru legal aplicabil oricând apar asemenea situaţii, în Parlament este depus de un an de zile un proiect care se referă la această formă de sprijin şi care n-ar trebui legată doar de pandemia de COVID, ci ar trebui să asigure cadrul legal pentru situaţiile în care statul are nevoie să intervină în susţinerea salariaţilor.

Proiectul este blocat, dintr-o încăpăţânare pe care nu o înţeleg, iar noi acum votăm, prin 2023, să se aprobe ceva prin 2022, care avea legătură cu o pandemie de cu doi ani în urmă.

Ori facem lucrurile corect, în ţara asta, şi gândim nişte mecanisme plecând de la nişte situaţii pe care le-am trăit, care să fie utile oricând apar probleme-limită pentru angajatori, ori tragem cu ţârâita de o legislaţie care a fost gândită doar pentru pandemie şi încercăm să acoperim prin ea toate situaţiile de viaţă cu care se confruntă angajaţii şi angajatorii.

Deci, fără încăpăţânare, deblocaţi proiectul de lege, că nu-i pentru mine, este pentru angajaţi şi angajatori, ca ei să poată fi ajutaţi prompt oricând este nevoie de ajutor pentru aceştia.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

7. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice; PL-x 133/2023.

Guvernul României, aveţi cuvântul.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea cadrului legal privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice în România, cu scopul de a contribui la consolidarea securităţii naţionale, în acord cu Strategia Naţională de Apărare a ţării, pentru perioada 2022-2024, aprobată prin Hotărârea nr. 22/2020 a Parlamentului României.

Prin proiectul de lege se propune introducerea unor prevederi care contribuie la asigurarea securităţii infrastructurilor critice naţionale şi europene, prin crearea cadrului legal necesar facilitării accesului proprietarilor, operatorilor şi administratorilor de infrastructuri critice naţionale sau europene, la elemente de infrastructură critică naţională sau europeană, în scopul realizării mentenanţei sau remedierii unor disfuncţionalităţi.

Vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Mulţumim.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Comisia pentru apărare?

Domnul preşedinte Leoreanu, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat proiectul de lege.

Comisia pentru industrii şi servicii a avizat favorabil proiectul de lege, cu amendamente admise.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010, prin proiect propunându-se ca protecţia infrastructurilor critice naţionale să constituie componenta securităţii naţionale.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, cu amendamente admise şi un amendament respins, redate în Anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dacă la titlul proiectului avem observaţii? Nu. Adoptat.

La articole, de la 1 la 8, amendamente admise? Nu sunt. Adoptate.

Amendamentul respins, dacă se susţine? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020; PL-x 434/2023.

Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului?

Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului?

Doamnă Sandu Viorica, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020.

Prezentul proiect are ca obiect principal de reglementare stabilirea cadrului general privind măsurile, activităţile, condiţiile şi termenele generale care trebuie respectate de către toate structurile implicate în închiderea programelor operaţionale, finanţate în perioada de programare 2014-2020 din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, asigurând abordarea unitară a procesului de închidere a programelor operaţionale.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să vă mulţumesc, celor din comisie, pentru că aţi adoptat o modificare esenţială pentru cadastrarea României, şi anume, în perioada următoare, deci de la 1 ianuarie, vor putea să continue acele programe de cadastrare pentru 550 de localităţi din România, care înseamnă circa 150 de milioane de euro.

Deci, practic facem un pas important pentru cadastrare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Dacă la articole, de la 1 la 4? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ultimul proiect pentru ziua de astăzi.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2016 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 506/2016; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Ioan Cristian Haiduc (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Bună ziua, stimaţi deputaţi!

Domnule preşedinte,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Proiectul de lege are ca obiect adoptarea unor măsuri care permit eficientizarea funcţionării aparatului central de lucru al Guvernului, atât prin introducerea unor prevederi noi, cât şi modificarea unor acte normative. Modificările se referă, în principal, la trecerea în coordonarea prim-ministrului, prin Cancelaria prim-ministrului, a unui număr de instituţii publice şi organe de specialitate; instituirea prevederilor, potrivit căruia structura organizatorică, numărul maxim de posturi, ştatul de funcţiuni şi personal a structurilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, cu excepţia Cancelariei prim-ministrului, se aprobă prin ordin al secretarului general al Guvernului.

Exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului român la Compania Naţională Loteria Română S.A. se exercită de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, la acea vreme Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, care înlocuieşte astfel Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Reprezentantul comisiilor, pentru raportul comun?

Comisia juridică sau Comisia pentru administraţie?

Comisia juridică sau Comisia pentru administraţie, pentru raport?

Vezi că-l ai pe domnul Floroiu acolo! (Se adresează domnului deputat Ştefan-Ovidiu Popa, care vine la prezidiu să ia raportul.)

Vă rugăm, domnule Floroiu, salvaţi-ne!

Rog reprezentanţii AUR să decidă care dintre cei doi vorbitori vor lua cuvântul, pentru că avem un singur...

Domnul Ionel Floroiu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2016 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2016 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost transmis prin PL-x 506/2016 din 7 noiembrie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 1 noiembrie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege, în şedinţa din data de 14 martie 2017.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi un raport preliminar de adoptare a proiectului de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat iniţiativa legislativă, în şedinţa desfăşurată în ziua de 2 mai 2023.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, în urma dezbaterii, cu majoritate de voturi, să aprobe raportul preliminar de adoptare al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2016...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule Floroiu.

Domnul Ionel Floroiu:

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

E clar.

Dezbateri generale?

Din partea Grupului AUR, un singur vorbitor, domnul Adrian Axinia.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dacă situaţia în care ne găsim astăzi nu ar fi de râs, ar fi de plâns.

Avem, astăzi, un vot la un proiect de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă din 2016. Ar trebui să aprobăm, de exemplu, vă enumăr - participarea României la expoziţia internaţională cu tema "Energia viitorului", care s-a desfăşurat în Kazahstan în 10 iunie 2017.

De asemenea, ar trebui să votăm înfiinţarea departamentului de la Guvern, care s-a ocupat de organizarea aniversării Centenarului României, în 2018, sau structura de la Guvern care se ocupa de preluarea de către România a Preşedinţiei Uniunii Europene, în 2018.

Aprobăm rearanjări de agenţii, posturi şi salarii la Guvern, din 2016.

Nu ne comportăm ca un adevărat for legislativ, în sensul prevăzut de Constituţie, ci ca o şezătoare în care facem discuţii retrospective, post factum, ale deciziilor luate de Guvern. (Aplauze.)

AUR nu doreşte să participe la această bătaie de joc la adresa Parlamentului şi votăm împotriva Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 40/2016.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Bravo, Axinia!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nemaifiind intervenţii, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimate colege,

Stimaţi colegi.

Prima parte a şedinţei noastre să încheie.

Invit vicepreşedintele de serviciu, pentru partea a doua; cred că domnul Barna este.

Vă rog.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Continuăm cu şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Ministerul Afacerilor Interne - o întrebare de la domnul deputat Virgil Alin Chirilă - "Combaterea traficului de droguri în Portul Constanţa".

De la Ministerul Afacerilor Interne, doamna Claudia Benchescu.

Vă rog.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 10.619A/2023, având ca obiect "Combaterea traficului de droguri în Portul Constanţa", vă comunicăm următoarele.

Autoritatea Vamală Română asigură, în condiţiile legii, administrarea şi apărarea, în domeniul specific de activitate, a sistemului integrat vamal de securizare a frontierei, componentă tehnică de control, logistică şi informatică a sistemului integrat pentru securitatea frontierei de stat.

În scopul combaterii fraudei, a terorismului şi a criminalităţii organizate, vama cooperează cu autorităţile de aplicare a legii, cu administraţiile şi agenţiile responsabile de securitatea la frontiere şi securitatea internă. Astfel, Autoritatea Vamală Română şi structurile sale teritoriale sesizează organele de urmărire penală, în cazul faptelor constatate de personalul propriu, ce ar putea întruni elementele constitutive ale unor infracţiuni, în conformitate cu reglementările în vigoare.

În context, precizăm că, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 78/2016, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism efectuează urmărirea penală cu privire la infracţiunile de trafic şi consum ilicit de droguri, ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul structurilor specializate în combaterea criminalităţii, organizate în cadrul Poliţiei Române, desfăşurându-şi activitatea sub conducerea, supravegherea şi controlul procurorilor din cadrul acestei instituţii.

Măsura confiscării sau a sechestrului unor bunuri interzise de lege se dispune în cadrul urmăririi penale sau în faza de judecată din cadrul procesului penal şi reprezintă acte procesuale penale.

Totodată, menţionăm faptul că, în Portul Constanţa, personalul specializat din cadrul Poliţiei Române, cu competenţe în sfera transporturilor maritime, desfăşoară activităţi specifice de scanare a autocamioanelor şi containerelor, indiferent de ţările de origine şi destinaţii ale mărfurilor supuse verificărilor. Această activitate se realizează în mod constant, fiind utilizat în acest scop un sistem mobil autonom de scanare a vehiculelor şi containerelor.

De asemenea, facem precizarea că, la nivelul structurilor specializate din cadrul Poliţiei Române, sunt efectuate în mod permanent, conform competenţelor, activităţi de verificare şi control în incinta complexului maritim portuar, atât cu efecte proprii, cât şi în colaborare cu alte autorităţi cu atribuţii în domeniu.

Totodată, la nivelul MAI s-a derulat un amplu proces de consultare cu specialişti în domeniu şi au fost valorificate dezbaterile din spaţiul public pe teme actuale, context în care a fost elaborat un pachet legislativ, prin care se propun măsuri de consolidare a cadrului normativ pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului, siguranţă rutieră şi combaterea infracţionalităţii, în special privind traficul de droguri şi substanţe psihoactive.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să interveniţi?

Vă rog, aveţi şi dumneavoastră două minute.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună ziua!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate doamne,

Stimaţi colegi,

Doamnă ministru secretar de stat, vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră, care este destul de elaborat, şi ne-aţi obişnuit cu nişte rapoarte destul de bine întocmite, dar totuşi, în completarea acestui răspuns, aşteptam să ne spuneţi nişte acţiuni concrete pe care le veţi desfăşura în viitor.

Şi nu mi-aţi răspuns la întrebarea a doua - "Care este cantitatea de droguri capturată în urma acestor acţiuni în Portul Constanţa, din anul 2021, până în prezent?".

Vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră.

Repet, apreciem răspunsul dumneavoastră de la Ministerul Afacerilor Interne, dar vă rog totuşi să aveţi în vedere că pe tema consumului de droguri din România ne trebuie nişte acţiuni foarte concrete.

Şi aştept răspunsul dumneavoastră şi la cea de-a doua întrebare.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Doamnă subsecretar de stat, completaţi răspunsul?

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

Mulţumim.

Am notat oricum cele transmise.

În răspunsul scris, pe care vi-l punem la dispoziţie şi eu şi colegii mei, sunt câteva date cu privire la situaţia cerută.

Nu avem posibilitatea să vă punem la dispoziţie toate cifrele din anul 2021, însă avem câteva date din anul 2023, care se află în acest răspuns.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe, la domnul deputat Brian Cristian.

Are o întrebare legată de "Situaţia Complexului Sportiv Cotroceni".

Doamnă subsecretar de stat, vă rog.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, având ca obiect situaţia "Situaţia Complexului Sportiv Cotroceni", vă comunicăm următoarele.

Din informaţiile puse la dispoziţie de către IGSU, rezultă că întreruperea din 2016 nu a fost dispusă de reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi nici ai structurii subordonate, respectiv ai ISU Bucureşti-Ilfov.

Referitor la punctele 1 şi 2 din întrebare, IGSU precizează că pentru obiectivul în discuţie nu s-a solicitat şi obţinut aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu.

Prin urmare, pentru obţinerea autorizaţiei este necesară solicitarea prin depunerea normelor tehnice şi aşa mai departe.

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule deputat Cristian, doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Aveţi două minute şi dumneavoastră.

Domnul Brian Cristian:

Da.

Bună ziua!

Am aici răspuns la o cerere pe Legea nr. 544, de la administratorul arenei sportive, care îmi spune în felul următor - "În prezent, capacitatea stadionului... de 14.542 de locuri" şi "...iar în considerarea actualelor norme de securitate cu privire la organizarea de evenimente publice, ISU nu ar mai permite accesul pe stadion a mai mult de 2.000 de persoane".

"De asemenea, având în vedere că nu există suficiente căi de acces şi lipseşte un spaţiu dedicat pompierilor, inclusiv exigenţele normelor privind organizarea evenimentelor publice, în special din perspectiva fluirii şi defluirii de persoane, stadionul este impracticabil, neputând fi utilizat în circuitul de fotbal profesionist. Aşa cum am menţionat, stadionul nu mai corespunde normelor actuale de construcţie a stadioanelor şi nu mai are autorizaţie de funcţionare din anul 2016".

Bun. Deci am două răspunsuri contradictorii - unul de la Ministerul Afacerilor Interne, iar altul de la administratorul arenei. Două răspunsuri de la entităţi publice. Cine minte?

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Mai interveniţi sau...?

Bun.

Mergem mai departe, la domnul deputat Dan Şlincu, de la PSD.

Doamna Alexandra Huţu (din sală):

Nu este.

Domnul Adrian Alda (din sală):

Absent.

Domnul Ilie Dan Barna:

Absent.

OK.

Atunci, răspunsul va fi transmis în scris.

Domnul secretar de stat Telehuz era prezent.

Îmi pare rău, colegul meu nu a onorat întâlnirea, aşa cum ar fi trebuit.

Mergem, atunci, la Agenţia Naţională pentru Sport.

Domnul Brian Cristian - o întrebare legată de "Parcul auto al Agenţiei Naţionale pentru Sport".

Domnul Thomas Răzvan Moldovan, vicepreşedinte al ANS, înţeleg că este prezent.

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Thomas Răzvan Moldovan (vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Sport):

Bună ziua!

Referitor la întrebarea nr. 10.365A, formulată de domnul deputat Brian Cristian, având ca obiect "Parcul auto al Agenţiei Naţionale pentru Sport", vă comunicăm următoarele.

În anul 2014, Ministerul Tineretului şi Sportului deţinea 8 autoturisme în parcul auto, din care 4 autoturisme au fost puse sub sechestru. În ultimii 10 ani, Ministerul Tineretului şi Sportului a avut 11 autoturisme, din care 7 autoturisme au fost puse sub sechestru, iar dintre acestea 6 autoturisme au fost vândute de executorul judecătoresc. Valoarea creanţelor care au fost stinse din sumele obţinute prin înstrăinarea autoturismelor este de 330.800 de lei.

Detaliat, am trimis şi pe mail situaţia pe fiecare an în parte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule Brian, doriţi să interveniţi? Nu.

Şi este şi o a doua întrebare, tot pentru ANS, legată de "Situaţia financiară a Agenţiei Naţionale pentru Sport".

Domnul Thomas Răzvan Moldovan:

Referitor la întrebarea nr. 10.366A, formulată de domnul deputat Brian Cristian, având ca obiect "Situaţia financiară a Agenţiei Naţionale pentru Sport", vă comunicăm următoarele.

Principalii creditori sunt constituiţi din premii şi indemnizaţii sportivi, care vor fi plătiţi în următoarea perioadă, din bugetul administraţiei centrale. Valoarea creanţelor care au fost stinse din sumele obţinute prin înstrăinarea autoturismelor este de 330.800 de lei.

Astfel: Stanleybet - 250.703,31 lei, din care: onorariu expert judiciar - 3.855,6 lei, onorariu avocat - 20.700 de lei, cheltuieli de judecată - 10.000 de lei; SNST - 4.879 de lei; Societatea "Codreanu & Asociaţii" - 28.523,69 lei; ANAF - 46.694 de lei.

Au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive în litigii privind drepturi patrimoniale, într-un număr de 9 dosare.

În prezent sunt pe rolul instanţelor judecătoreşti - Agenţia Naţională pentru Sport figurează ca pârât în 20 de dosare privind drepturi patrimoniale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule deputat, doriţi să interveniţi?

Vă rog, aveţi două minute.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc pentru răspunsuri, domnule secretar de stat.

Ambele întrebări, atât cea privind faptul că Agenţia pentru Sport a fost executată silit şi a rămas fără maşini, dar şi cea privind situaţia financiară, ne scot la iveală o situaţie tristă.

Practic, fostul Minister al Sportului, actual agenţie, datorează 250.000 de lei către o casă de pariuri. Adică, în spaţiul public, zilele acestea tot vorbim, fără păcănele, fără pariuri, fără jocuri de noroc, dar iată că tocmai Ministerul Sportului, fostul Minister al Sportului, actual agenţie, datorează sume; cel mai mare creditor al ministerului, al Agenţiei pentru Sport, este tocmai o casă de pariuri.

De aceea, domnule secretar de stat, vă rugăm să ne spuneţi, pentru ce sunt aceste datorii, de ce datorează Agenţia Naţională pentru Sport 250.000 de lei către o casă de pariuri?

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul, pentru răspuns.

Domnul Thomas Răzvan Moldovan:

Mulţumesc.

Nu pot să defalc exact pentru firma menţionată... suma respectivă, pe ce anume, dar o să vă trimitem răspuns vizavi... doar pentru solicitarea dumneavoastră, în scris, şi vom veni cu completări.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Şi mai este o a treia întrebare, legată de "Situaţia bazinelor. din CSN «Lascăr Pană»".

Acesta este în scris? S-a primit răspunsul?

Domnul Brian Cristian (din sală):

Îl aveţi la dumneavoastră? (Se adresează domnului Thomas Răzvan Moldovan.)

Domnul Thomas Răzvan Moldovan:

Am şi răspunsul.

Dacă doriţi..

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Cum doriţi, dacă vreţi să-l daţi în scris, bine, dacă nu, prezentaţi-l, că eu n-am nicio problemă.

Domnul Thomas Răzvan Moldovan:

Haideţi să-l prezint, ca să ne formalizăm.

Mulţumesc.

Referitor la întrebarea nr. 10.574A/2023, formulată de domnul deputat, având ca obiect "Situaţia bazinelor din CSN «Lascăr Pană»", vă comunicăm următoarele.

Activităţile generatoare de venit propriu din cadrul bazinelor de înot acoperit "Gheorghe Demeca" şi cel acoperit sunt din: închirierea bazinelor cluburilor sportive de drept public şi privat pentru pregătire sportivă şi cursuri de iniţiere înot, activitate cu publicul, veniturile realizate prin utilizare - bilete, abonamente, închirieri ale celor două bazine - este un total, până în data de 30.09.2023, din 2018 încoace, în valoare de 438.288 de lei.

Există contracte de prestări servicii cu Liceul cu Program Sportiv "Baia Mare", Clubul Sportiv Municipal Baia Mare, inclusiv cu cluburile sportive private. Veniturile generate prin închirierea celor două bazine sunt de 228.509 lei, până la data de 30.09.2023, din 2019 încoace.

Complexul Sportiv Naţional "Lascăr Pană" este instituţie publică înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 811/2018, care are ca obiect de activitate administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregătirii loturilor naţionale şi olimpice, precum şi organizării competiţiilor sportive de nivel naţional şi internaţional.

Ca urmare, obiectivul principal al Complexului este asigurarea condiţiilor necesare pregătirii sportive, în funcţie de solicitările primite din partea structurilor sportive. Sursele de finanţare sunt subvenţii de la bugetul de stat, venituri proprii.

Răspunsul este mai pe larg şi l-aţi primit şi dumneavoastră şi pe mail.

S-a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Sport, prin adresa 2.424 din 27.09.2023, alocarea unui buget de 1.504.160 de lei pentru anvelopare şi panouri fotovoltaice la Bazinul de Înot Olimpic "Gheorghe Demeca", fapt ce ar putea conduce la o scădere semnificativă a cheltuielilor privind energia termică şi electrică ce vor fi consumate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Doriţi să interveniţi, domnule deputat? Nu.

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Ministerul - domnule Cristian - Ministerul Educaţiei, la cele două întrebări, vă va trimite răspunsul în scris, vă informez pe această cale.

De asemenea, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Iar Ministerul Sănătăţii, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Familiei şi Ministerul Afacerilor Interne solicită amânare pentru întrebările domnilor deputaţi - Lazăr, Ghiţă, Aelenei şi Brian Cristian.

Bun.

În acest moment încheiem partea de şedinţă consacrată răspunsurilor la întrebări.

Mergem mai departe, în a doua parte, da, mă rog, în a treia parte a şedinţei de astăzi, cea dedicată interpelărilor.

Domnul George-Cătălin Stângă, PNL, este prezent? Nu.

Oana Murariu, USR? Nu.

Ilie Toma? Era aici.

Domnul Adrian Alda (din sală):

La comisie.

Domnul Ilie Dan Barna:

La comisie.

Marius-Andrei Miftode? Văd că nu mai este nici el.

Oana Cambera? A plecat, de asemenea.

Virgil Alin Chirilă, PSD?

Domnul Virgil Alin Chirilă (din sală):

Da.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă, din nou!

Cu permisiunea dumneavoastră, o să dau citire interpelării de pe telefon, fiindcă nu o am în format fizic.

Interpelarea mea este adresată ministrului afacerilor interne şi ministrului justiţiei.

Subiectul interpelării - "Demersurile realizate pentru accelerarea aderării României la spaţiul Schengen".

Stimată doamnă ministru,

Stimate domnule ministru,

Având în vedere că România a fost apreciată de Comisia Europeană la ultimul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne, prin prezentarea unui raport cu privire la progresele înregistrate la 6 luni de la începerea punerii în aplicare a proiectelor-pilot privind procedurile rapide de azil şi de returnare, dar şi a faptului că România a primit mai multe fonduri pentru creşterea controlului migraţiei, vă rog să-mi transmiteţi ce demersuri aţi efectuat şi aveţi în vedere, astfel încât ţara noastră să fie admisă în spaţiul Schengen la următoarea sesiune, din luna decembrie, pentru a se putea pune în aplicare procedura de la 1 ianuarie 2024 pe punctele de trecere terestre şi maritime, iar la finalul lunii martie 2024 pe punctele din aeroporturi.

În cazul în care România va fi refuzată de Austria şi la sesiunea din decembrie a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei au pregătit acţiunea de acţionare în judecată şi de solicitare de plată a daunelor produselor României la Curtea Europeană de Justiţie?

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Adrian Alda?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru al educaţiei, Ligia Deca.

Obiectul interpelării - "Eliminarea burselor de excelenţă pentru elevii olimpici internaţionali".

Doamnă ministru,

Noile reglementări privind acordarea burselor de excelenţă îi exclud de la premiere pe elevii care nu ocupă locurile I, II şi III la olimpiadele internaţionale.

Ştim cu toţii că aceste recompense financiare contribuiau la încurajarea şi stimularea interesului copiilor pentru performanţe, fiind concomitent şi o şansă în plus pentru elevii cu mai puţine posibilităţi, dar cu rezultate remarcabile la învăţătură.

Din aceste raţionamente, vă rog să-mi comunicaţi de ce s-a ajuns la această decizie privind loturile naţionale olimpice, şi aşa restrânse, şi dacă aveţi în plan reformarea actualului sistem de acordare a acestui tip de gratificaţii, prin introducerea altor beneficiari ai lor.

De asemenea, vă rog să-mi specificaţi care este viziunea ministerului pe care îl coordonaţi privind impulsionarea elevilor, pentru obţinerea rezultatelor optime la învăţătură şi privind încurajarea excelenţei în educaţie.

Vă solicit răspuns în scris.

Alda Adrian, deputat al PSD de Arad.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

De la Grupul minorităţilor, domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului prim-ministru al Guvernului României, Marcel Ciolacu.

Obiectul interpelării - "Strategia pentru combaterea şi prevenirea traficului de droguri".

Stimate domnule prim-ministru,

O problemă majoră, cu care ţara noastră se confruntă şi care, începând cu lunile trecute, a fost readusă în prim-planul opiniei publice este reprezentată de consumul de droguri. Acest fenomen îngrijorător, care distruge vieţile multor cetăţeni, a devenit din ce în ce mai popular în rândul tinerilor, atât în mediul urban, cât şi în cel rural, fiind prezent, deseori, şi în spaţiul şcolar.

Datele publicate de Agenţia Naţională Antidrog, colectate în anul 2021, relevă cea mai mică vârstă de consum de droguri ca fiind vârsta de 13 ani, însă din acel moment putem presupune faptul că situaţia a evoluat negativ, vârsta de consum scăzând din ce în ce mai mult. Acest lucru arată o tendinţă preocupantă de consum de droguri la vârste tot mai fragede, fapt care reiterează nevoia stringentă de concentrare a măsurilor pe prevenţia consumului de droguri şi nu doar pe combaterea acestuia.

Vârsta scăzută a consumatorilor de droguri aduce în discuţie şi existenţa consumului în unităţile şcolare, fapt extrem de grav care scade credibilitatea învăţământului şi care influenţează negativ procesul de predare-învăţare, tinerii, în special cei din mediul rural, lăsându-se uşor influenţaţi, fără a deţine informaţii legate de efectele nocive ale drogurilor.

Dacă în mediul urban situaţia consumului de substanţe interzise este adusă în discuţie, existând poate anumite planuri de combatere şi prevenţie a acestui fenomen, în mediul rural subiectul încă este unul puţin cunoscut, deşi rata de consum a crescut enorm. Organele legii, în mediul rural, nu au aceeaşi experienţă precum colegii lor din mediul urban în combaterea consumului de droguri, din această cauză, gradul de eficienţă poate să fie diferit.

Gândindu-ne la popularizarea intervenţiilor de combatere şi prevenţie în mediul urban, precum şi la continuarea apariţiei de numeroase cazuri de consum de droguri la volan sau în alte situaţii care au atras atenţia asupra fenomenului, nu putem să nu ne întrebăm dacă există o strategie eficientă, pragmatică şi realistă cu privire la combaterea şi prevenirea consumului de droguri în ţara noastră. Nevoia unei astfel de strategii este una extrem de ridicată, fiind în joc chiar viitorul generaţiilor tinere.

Din acest motiv, stimate domnule prim-ministru, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să-mi comunicaţi, atât oral, cât şi în scris, punctul de vedere al Guvernului pe care îl conduceţi, cu privire la cele menţionate mai sus.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul Daniel-Florin Ghiţă, de la Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată doamnei ministru al culturii, Raluca Turcan.

Obiect: "Nelegalitatea certificatului de urbanism şi a avizului Ministerului Culturii pentru Proiectul de reamenajare a amplasamentului Monumentului Ostaşului Român din Carei".

Printr-o hotărâre adoptată în data de 15 iunie 2023, Consiliul Local al Municipiului Carei a aprobat un proiect ce va permite flancarea Monumentului Ostaşului Român cu plăci masive de beton cu copertine şi reamenajarea totală a parcului din jur, prin construirea unui ansamblu aşa-zis comemorativ, locuri pentru jocuri publice, parcări şi prin înlocuirea băncilor de lemn cu bănci de piatră. Cel mai grav şi sfidător este că pe plăcile de beton urmează să fie prezentate istoria grofilor maghiari din Carei, care au oprimat atât majoritatea românească, cât şi minoritatea germană şi minoritatea romă din zonă.

Proiectul de hotărâre a fost iniţiat de primarul UDMR al Municipiului Carei, Kovács Eugen. A fost adoptat cu unanimitate de voturi de un consiliu local, în care Alianţa UDMR-FDG deţine majoritatea absolută.

Pentru acest proiect, intitulat "Reamenajare Parc zona Monumentului Ostaşului Român", au fost solicitate şi obţinute, cu o motivare frauduloasă, fonduri europene de 5 milioane de euro. Proiectul tehnic a fost realizat de doi arhitecţi de etnie maghiară, Tima Erika şi Paskucz Ştefan. Pentru acest proiect a fost emis un certificat de urbanism, de către Primăria Municipiului Carei, care este nelegal, întrucât a fost emis anterior dezbaterii publice asupra proiectului de reamenajare a zonei verzi din jurul monumentului, care a fost organizată în data de 10 august 2022.

Monumentul Ostaşului Român a fost realizat de marele sculptor român Gheza Vida, în colaborare cu arhitectul Anton Dâmboianu. Este un monument de for public şi este înscris în Lista monumentelor istorice din România, la poziţia nr. 304. Monumentul este un obiectiv de importanţă naţională, fiind de categoria A şi necesitând obligatoriu avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din România, pentru orice modificare.

Totodată, monumentul este de maximă importanţă pentru istoria României.

Autorii proiectului nu-i menţionează în proiectul de prezentare pe autorii români ai monumentului şi invocă, în mod mincinos, că "Monumentul este dedicat victimelor celui de-al Doilea Război Mondial". Comunitatea românească din Carei şi majoritatea românească din judeţul Satu Mare - 66%, conform ultimului recensământ -, precum şi specialiştii consultaţi, în frunte cu reputatul academician Marius Porumb, directorul Institutului de Arheologie şi de Istoria Artei din Cluj-Napoca, opinează că prin acest proiect insidios şi fraudulos se urmăreşte obturarea şi minimizarea Monumentului Ostaşului Român de la Carei.

Pentru considerentele expuse, vă solicit să dispuneţi efectuarea unor verificări urgente de către Corpul de control al ministrului culturii asupra aspectelor de nelegalitate şi de neoportunitate, semnalate în interpelare, să revocaţi avizul emis şi să iniţiaţi demersuri în justiţie pentru anularea certificatului de urbanism emis, precum şi sesizarea Parchetului European, pentru obţinerea şi folosirea frauduloasă de fonduri europene, urmând să-mi comunicaţi constatările efectuate şi măsurile dispuse, inclusiv sancţiunile aplicate.

În mod expres, vă solicit să-mi comunicaţi numele, prenumele şi funcţia persoanei care a semnat avizul sus-menţionat pentru ministrul culturii, precum şi motivele pentru care nu a fost solicitat avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din România.

Solicit răspuns scris şi oral.

Deputat Daniel Ghiţă.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vasilică Toma? Absent.

Lucian-Florin Puşcaşu, AUR? Nu.

Raisa Enachi?

Radu-Vicenţiu Grădinaru?

Dorel Acatrinei?

Mihail Albişteanu?

Cristian Ivănuţă?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihail Albişteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, ministrul transportului şi infrastructurii.

Subiectul interpelării este "Realizarea Autostrăzii A8".

Domnule ministru,

Informaţia privind realizarea unei autostrăzi cu traseul Ungheni - Iaşi - Târgu Frumos - Paşcani - Târgu Neamţ - Poiana Largului - Ditrău - Târgu Mureş circulă de ceva vreme în spaţiul public. Atingerea acestui obiectiv ar reprezenta un progres major în domeniul transportului şi al infrastructurii locale, dar şi naţionale, stabilindu-se, astfel, conexiuni între zonele importante ale ţării. Progresele vizează şi siguranţa participanţilor la trafic, dar şi scurtarea semnificativă a timpilor de condus, avantajele stabilirii acestor conexiuni fiind indiscutabile.

Însă, în practică, realizarea Autostrăzii Unirii pare să fie un obiectiv îndepărtat, greu de atins. Judeţul Iaşi, primul judeţ ca număr de locuitori din ţară, nu are încă autostradă. În ceea ce priveşte populaţia şi suprafaţa sa, judeţul se clasează pe primele locuri la nivel de ţară şi, cu toate acestea, nu prezintă suficient interes pentru realizarea unei infrastructuri corespunzătoare care să asigure, în mod eficient şi facil, conexiuni cu alte zone importante ale ţării.

De ce sunt oare locuitorii acestui judeţ atât de dezavantajaţi? Oare nu sunt şi ei cetăţeni ai acestei ţări? Oare nu merită şi ei acest avantaj? Cât oare vor fi nevoiţi cetăţenii să mai aştepte îndeplinirea acestui obiectiv?

Un alt aspect important de precizat este acela că pe drumurile judeţului Iaşi se înregistrează un număr îngrijorător de mare de accidente rutiere.

Demersurile privind realizarea acestui proiect avansează cu greutate. Înţelegem, desigur, complexitatea acestui obiectiv, însă înţelegem, de asemenea, şi nerăbdarea şi aşteptările cetăţenilor care nu vor decât să beneficieze de condiţii corespunzătoare privind transportul pe drumurile publice.

Având în vedere cele expuse mai sus, când estimaţi că vor fi finalizate lucrările de construcţie la Autostrada Unirii?

Solicităm răspuns scris.

Deputaţi AUR ai judeţului Iaşi, Mihail Albişteanu şi Cristian-Daniel Ivănuţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Brian Cristian, Grupul USR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei şi are ca subiect "Locuinţele publice pentru tineri".

Domnule ministru,

Tinerii reprezintă o categorie socială de o importanţă vitală pentru orice societate, care aduc inovaţie, creativitate şi perspective noi. Tinerii sunt motorul schimbării sociale, contribuind la dezvoltarea economică şi culturală, la progresul tehnologic şi la avansul ştiinţei. De asemenea, ei reprezintă viitorul şi continuarea unei societăţi, asigurând succesiunea şi diversitatea culturală. În calitate de resursă valoroasă, tinerii pot influenţa politicile, aducând la lumină preocupările şi aspiraţiile lor, şi pot juca un rol esenţial în rezolvarea problemelor majore ale societăţii, precum schimbările climatice, inegalităţile sociale şi altele. Prin urmare, recunoaşterea şi susţinerea tinerilor în cadrul societăţii reprezintă o investiţie esenţială pentru un viitor mai prosper şi mai echitabil.

Locuinţele publice pentru tineri reprezintă o iniţiativă importantă pentru a asigura o societate mai echitabilă şi mai prosperă în viitor. Această necesitate se bazează pe mai multe considerente, dintre care unele sunt evidente, iar altele mai subtile. În primul rând, aceste locuinţe oferite de stat sunt esenţiale pentru a facilita accesul tinerilor la un mediu de trai decent şi sigur, pentru că adesea tinerii se confruntă cu dificultăţi financiare în etapele incipiente ale vieţii lor, iar costurile ridicate ale chiriilor sau achiziţionarea unei locuinţe proprii pot fi descurajatoare. Locuinţele publice reprezintă o soluţie pentru a le oferi un început mai stabil în viaţă şi pentru a le permite să-şi construiască un viitor mai promiţător.

În al doilea rând, locuinţele publice pentru tineri contribuie la creşterea mobilităţii sociale. Când tinerii au acces la locuinţe decente şi abordabile, aceştia au şansa de a se concentra pe educaţie şi pe construirea unei cariere solide. Acest lucru contribuie la reducerea sărăciei şi la promovarea meritocraţiei în societate, deoarece tinerii nu vor fi împiedicaţi de dificultăţile financiare să-şi atingă potenţialul maxim. Astfel, locuinţele publice pentru tineri pot contribui la formarea unei forţe de muncă calificate şi la dezvoltarea economică a ţării.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

- Care sunt mecanismele prin care statul român acordă sprijin pentru locuinţele tinerilor, atât pentru achiziţionare, dar şi pentru închiriere?

- Care sunt programele de locuinţe publice ale Statului Român destinate tinerilor?

- Câţi tineri au beneficiat de locuinţe publice în fiecare an, începând cu anul 2020? Vă rog să ne oferiţi datele defalcate pe judeţe.

- Ce buget a fost alocat pentru construirea de locuinţe publice în fiecare an, începând cu anul 2020? Câte locuinţe publice sunt create şi câte dintre acestea sunt destinate tinerilor?

- Care este numărul total de locuinţe publice? Vă rog să ne oferiţi datele defalcate pe judeţe.

- Care este numărul de cereri ale tinerilor de a obţine locuinţă socială, satisfăcute de statul român, anual, începând cu anul 2020? Care este numărul total de cereri depuse de tineri pentru a obţine locuinţă socială, în anul 2022?

Şi ultima - Cum preferă Statul Român să susţină tinerii, în vederea obţinerii unei locuinţe? Prin sprijin pentru închiriere sau pentru cumpărare?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bogdan Trif înţeleg că nu este.

Dumitru Coarnă, de asemenea.

Domnul Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al transporturilor, Sorin Mihai Grindeanu, şi vizează amplasarea unei pasarele pietonale pe Centura Municipiului Bucureşti, tronsonul Otopeni-Mogoşoaia, la nivelul localităţii Odăile.

Domnule ministru,

Pasarelele pietonale reprezintă o necesitate pentru garantarea siguranţei cetăţenilor. Amplasarea unei pasarele pietonale pe Centura Municipiului Bucureşti, tronsonul Otopeni-Mogoşoaia, la nivelul localităţii Odăile, este imperios necesară, ţinând cont de numărul mare de accidente din ultima perioadă. Din 2017 şi până astăzi, am semnalat, în mod frecvent, utilitatea unor astfel de pasarele în zona menţionată anterior, dar faptele concrete întârzie să apară.

Ţinând cont de avizul favorabil ce a fost dat pentru începerea lucrărilor, conform răspunsului cu numărul de înregistrare 3.483 din 28 februarie 2022, aş dori să vă întreb când vor începe efectiv acestea? Este inacceptabil ca timp de un an şi jumătate să se întârzie începerea lucrărilor în zona menţionată. Cetăţenii din aceste localităţi, precum şi cei care tranzitează zona au dreptul de a se simţi în siguranţă, drept care li se încalcă vizibil prin lipsa unei astfel de pasarele, soluţie care ar reglementa traficul din zonă şi ar permite siguranţa cetăţenilor de pe tronsonul Otopeni-Mogoşoaia, în dreptul localităţii Odăile.

Domnule ministru, solicit de urgenţă să luaţi atitudine faţă de acest demers, care este tergiversat de ani de zile, cu bună-ştiinţă, urgentând lucrările necesare pentru construirea unor pasarele sau a unor poduri pietonale, la nivelul localităţii Odăile, pe Centura Municipiului Bucureşti, tronsonul Otopeni-Mogoşoaia.

Solicit răspuns scris şi verbal.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Alexandru Muraru, de la USR, pare că a făcut un transfer. Este prezent? Pare că nu e.

Mulţumesc.

Încheiem şedinţa.

Ne auzim mâine dimineaţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.43.