Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.03.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ringo Dămureanu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală, în bănci, să putem începe şedinţa noastră.

Până acest lucru se va întâmpla, declar deschisă şedinţa noastră de astăzi şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 171.

Au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 13 şi marţi, 14 noiembrie 2023;

programul de lucru pentru perioada 13-18 noiembrie 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 6-13 noiembrie 2023 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; precum şi informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările cu primirea de răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

De asemenea, vă mai prezint o informare scrisă din partea doamnei deputat Raluca-Maria Borta, care ne aduce la cunoştinţă că îşi încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar AUR şi va activa ca deputat neafiliat.

Până voi întreba liderii de grup dacă există obiecţii în legătură cu ordinea de zi, pe procedură, îi dau cuvântul domnului deputat Florea Daniel.

Domnul Daniel Florea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Pe 1 septembrie 2022, de ziua tatălui meu, am demisionat din PSD şi am devenit parlamentar neafiliat.

Pe 10 noiembrie 2023, de ziua mamei mele, m-am înscris în Partidul Republican, parte componentă a Alianţei pentru Unirea Românilor. (Aplauze.)

Începând de astăzi, 13 noiembrie, Ziua Bibliei, conform Deciziei Sfântului Sinod... (Vociferări. Aplauze.) ...voi activa în Grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor. (Aplauze. Vociferări.)

Vă mulţumesc.

Mult succes! (Aplauze.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

A fost şi Black Friday!

Domnul Daniel Florea (din sală):

Aia-i pentru voi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Întreb liderii de grup dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi. Nu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Da. Da.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Ordinea de zi, da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

(Doamna deputat Diana-Anda Buzoianu solicită să ia cuvântul.)

Liderii sau viceliderii, rectific.

Ştiţi că doar liderii sau viceliderii pot să facă acest lucru.

Mulţumesc.

Vă rog, doamna Buzoianu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Dorim să modificăm ordinea de zi cu retrimiterea la dezbatere în comisii a Pl-x 521/2023 (Propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative), care este pe punctul 79. Este un proiect care vrea să înfiinţeze Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Mediu; un proiect care a fost blocat de PSD în dezbatere; în sub 5 minute a primit un raport nefavorabil.

Societatea civilă, care a primit şi care a trimis cereri de a lua parte la această dezbatere, nu a fost ascultată.

România pierde anual 6 miliarde de euro din tăierile ilegale.

Şi considerăm că da, este nevoie de o dezbatere mult mai serioasă decât bătaia de joc cu care a fost tratat în comisii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Deci, termen, stimată doamnă?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Două săptămâni.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci...

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

O săptămână.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dragi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele, în lipsa unui acord al liderilor.

Poziţia 72 de pe ordinea de zi...

Voci de la USR:

79.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...9? (Vociferări.)

...79, şi anume Pl-x 521/2023, retrimitere la comisie, două săptămâni.

Vot, vă rog.

Cu 37 de voturi pentru, unul contra, 125 de abţineri, 3 colegi care nu îşi exprimă votul, rămâne pe ordinea de zi.

Domnul Calotă? Nu.

Pe procedură?

În regulă.

Domnul Florică Ică Calotă:

Bună ziua!

Începând de astăzi sunt membru al Partidului Republican şi voi activa în Grupul parlamentar AUR. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Şi Biblia?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Focşa, pe procedură?

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

Pe procedură.

O voce de la USR:

El trece la PSD.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Începând de astăzi, voi fi membru în Forţa... (Vociferări.)

Nu, nu, domnul Orban, Forţa Identităţii Naţionale... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Unde?

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

...şi voi fi parte din Grupul AUR, mă voi afilia Grupului AUR... (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Şi de Ziua Bibliei... (Aplauze.)

O voce de la USR:

După ce ţi-ai bătut nevasta! (Vociferări.)

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Domnilor,

De Ziua Bibliei, dacă nu ştiaţi, domnul Băluţă, de la Sectorul 4... (Vociferări.) ...a închinat celor trei asociaţii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Focşa...

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

...ONG-uri...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...nu vă stricaţi acest anunţ important cu altceva!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

...să se ocupe...

Deci ONG-urile din România...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

... se ocupă de copiii din plasament de la noi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doar mai spuneţi...

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

...din DGASPC.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să vă rog să mai spuneţi o dată - Forţa...?

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Forţa Identităţii Naţionale.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Da?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Ce facem cu Ziua Bibliei şi cu sataniştii care se ocupă de copiii noştri? (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Nu ştiaţi asta?

Cercetaţi! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamne-ajută!

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii; PL-x 172/2023.

Dacă doreşte iniţiatorul să ia cuvântul?

Dacă nu, mergem mai departe.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate, domnul preşedinte Tătaru, vă rog, raportul comun.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 172/2023 din 20 martie 2023, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil cu amendamente al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 13 martie 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, admise şi respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raportul comun.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, bănuiesc, domnul Ungureanu, Grupul USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Ca să ştiţi ce avem la vot astăzi - avem la vot...

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Dezbateri.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...mărirea unor salarii pentru personalul din Casele Naţionale de Asigurări, pe un fel de proiect de lege cu multe amendamente, care au fost abandonate între timp, printre care era şi creşterea vârstei de pensionare a dinozaurilor din sistemul UMF-istanez până la 70 de ani. Mă refer la cei cu funcţii.

Între timp, a dat Guvernul, în octombrie, un OUG, aşa că domnul Streinu Cercel, pentru care s-au făcut toate aceste eforturi în aceste luni, poate să rămână în funcţie până la 70 de ani.

În ceea ce priveşte situaţia de la Case, ea va rămâne neschimbată, pentru că dreptul de a alege în Sănătate, al pacienţilor, nu este respectat. Sunt mulţi şefi de Case puşi în funcţie din pix, salarizarea, care va creşte le Case, nu va reuşi să oprească migraţia care există deja, pentru că aţi inventat agenţii pentru pile şi pentru neamuri, s-au făcut acolo salarii de 8.000 de lei, mulţi din Casă şi din minister s-au dus către aceste agenţii şi Casa Naţională şi ministerul deja sunt depopulate.

Dacă aţi fi vrut să faceţi reparaţii reale în zona de Case Naţionale şi de salarizare, aţi fi introdus criterii de meritocraţie, aţi fi făcut o salarizare echilibrată încă din luna martie.

Ce v-a împiedicat, din luna martie, până au ieşit oamenii în stradă, astăzi, să faceţi aceste măriri pe criterii?

La Suceava aţi pus un şef de...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-aş ruga să finalizaţi.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...Casă de Asigurări care mi-a spus în faţă că pe el nu-l interesează asiguraţii care au rămas fără medic de familie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ungureanu, vă rog să finalizaţi fraza.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...în urma unui abuz al Casei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Deci, bani fără criterii de performanţă.

Nu putem fi de acord cu asta.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Tot la dezbateri generale, domnul Titus Muncaciu, din partea Grupului AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din nou aţi preluat de la Comunitatea Europeană directive care sunt împotriva cetăţenilor români.

De ce trebuie ca acum distribuitorii externi să nu mai aibă un partener român? De ce trebuie să vină direct? Care este raţiunea pentru care faceţi lucrul ăsta?

Pe cuvânt dacă nu ne-am săturat de toate aberaţiile pe care le-aţi adus în lege aici, în ţară.

Acum nu mai poţi să mai tai porcul că primeşti 6.000 de lei dacă faci asta în ograda ta.

Dar unde vă...?

Când o să vă opriţi cu aberaţiile astea?

Nu se poate aşa ceva!

O să plătiţi la alegeri treaba asta! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea Grupului PNL, domnul Roşca Mircea? (Vociferări.)

Aţi apăsat.

Dezapăsaţi!

Aşa.

Domnule Grosaru, vă rog, aveţi 10 secunde.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Stimaţi colegi,

Suntem în sesiunea ordinară a Parlamentului.

Adoptarea unui proiect de lege prin intermediul ordonanţei şi modificarea... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Elena Hărătău?

Dragi colegi,

Am rugămintea să fiţi atenţi cu consolele, pentru că apăsaţi din greşeală şi mi se umple ecranul, şi eu trebuie să vă întreb dacă doriţi să luaţi cuvântul.

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Domnule Buicu, vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de un proiect pus pe ordinea de zi la iniţiativa preşedintelui Camerei, domnul deputat Alfred Simonis, din partea Partidului Social Democrat.

Prin modificările aduse, într-adevăr, va avea loc o creştere a veniturilor personalului din Casele de Asigurări de Sănătate.

Iar acele modificări, la care se făcea referire anterior, sunt şi pentru medicii de familie care ajung să aibă vârsta de 70 de ani şi au nevoie de aceste prelungiri.

A veni şi a vorbi populist, cum vorbesc unii dintre colegii din Parlament, fără să cunoască situaţia din teren, este apanajul anumitor partide.

Partidul Social Democrat este un partid serios şi vă propune şi va vota acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Deci, domnule Grosaru, vă rog să-mi invocaţi exact articolul, procedura şi problema.

Haideţi să nu ne mai jucăm aşa!

Vă rog, aveţi cuvântul.

Invocaţi-mi procedura!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da.

Adoptarea, modificarea, practic, unei legi organice prin intermediul unui act normativ cu caracter inferior îmbracă o formă de neconstituţionalitate, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg, acelaşi lucru l-aţi spus şi data trecută.

Care a fost procedura? (Vociferări.)

Era o întrebare retorică.

Mulţumesc.

Doamna Florea Oana-Consuela, din partea Grupului PSD.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru.)

Doamna Oana-Consuela Florea:

Pentru că s-a vorbit adineauri despre faptul că preluăm directive de la Uniunea Europeană, directivele, dragul meu coleg, şi regulamentele fac parte din sistemul normativ obligatoriu - repet, obligatoriu - al Uniunii Europene.

Când am aderat, ne-am luat obligaţia să aplicăm şi legislaţia Uniunii Europene.

Pe lângă directivă şi regulament, mai sunt şi alte norme, care sunt facultative.

Dacă directivele nu le transpunem într-un anumit termen prevăzut, ştiţi foarte bine că intrăm în infringement.

Doar am vrut să amintesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Muncaciu reveniţi.

A doua intervenţie din partea Grupului AUR, înţeleg.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

OK. În regulă.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Doamnă deputat,

În Tratatul de aderare, medicina, politicile sanitare nu sunt incluse. Acelea sunt apanajul Parlamentului României - pe de o parte.

Pe de altă parte, e adevărat că cei din Casele de Asigurări sunt sub un stres foarte mare, pentru că avem, cum domnul Ciolacu bine a spus, câteva milioane de certificate medicale în care angajatorii români nu şi-au primit banii.

Deci este o chestiune acută, va trebui să o rezolvăm.

Însă, în ceea ce priveşte politica dumneavoastră şi a Ministerului Sănătăţii, vă aduc aminte că, deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UE au hotărât că Remdesivirul este toxic şi poate să cauzeze insuficienţă renală şi hepatică, totuşi, şi acum, până în ziua de astăzi, Remdesivirul este folosit în spitalele româneşti.

Păi, atunci, n-aţi urmărit EMA sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii?

Continuăm să ne intoxicăm populaţia cu Remdesivir. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 10 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

De la 11 la 20? Nu. Adoptate.

De la 21 la 30? Nu. Adoptate.

De la 30 la 48? Nu. Adoptate.

Prin raportul comisiilor există 7 amendamente respinse. Dacă se susţin?

Domnul Ringo Dămureanu.

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Pentru că avem în faţă Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei care modifică şi completează Legea privind reforma în domeniul sănătăţii, s-a dezbătut la comisii şi s-a adoptat prevederea potrivit căreia în Casele de Asigurări de Sănătate se majorează salariile la nivelul maxim în plată aferent funcţiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, noi apreciem că nu doar CAS-urile fac reforma în domeniul sănătăţii, ci şi Direcţiile de Sănătate Publică.

De aceea, la nr. crt. 1, am introdus acest amendament care prevede că: "Pentru personalul din cadrul Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, salariul şi celelalte drepturi se stabilesc la nivelul maxim de salarizare aflat în plată aferent funcţiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului".

Am să vă rog, în numele lucrătorilor din aceste Case de Asigurări, pentru tratamentul egal cu colegii din Casele de Asigurări de Sănătate, să daţi un vot favorabil, la plen, acestui punct 1 de la amendamentele respinse.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban (din sală):

Vezi că e la admise!

O voce de la USR:

E la respinse!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi...

Era vorba...

Nu, e la respinse, marginal 1, şi era vorba de Direcţiile de Sănătate Publică.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa nr. 2 - "Amendamente respinse", marginal 1.

Vot, vă rog.

E oarecum o premieră distribuţia votului.

Cu...

Nu, cu 31 de voturi pentru, 6 contra şi 136 de abţineri, marginal 1 a fost respins.

Mai există cineva care susţine amendamente respinse? Nu.

Rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României; PL-x 611/2023.

Din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică şi Comisia pentru cultură, vă rog, raportul comun.

Comisia juridică şi Comisia pentru cultură!

Mulţumesc, domnule Lungoci pentru efort, dar a fost domnul Bulai mai rapid.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Suntem prezenţi pentru a ne face treaba, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Extrem de corect.

Domnul Iulian Bulai:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 16 octombrie 2023.

Iar în cadrul comisiilor acest proiect a fost adoptat în unanimitate de voturi.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente şi nici înscrieri la cuvânt, proiectul rămâne la votul final.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii; Pl-x 8/2022.

Iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Iniţiatorii.

Nu.

Comisia juridică şi Comisia pentru cultură, vă rog, raportul comun.

Vă reamintesc... (Vociferări.)

Vă reamintesc că, prin raportul comisiilor, se propune respingerea proiectului de lege.

Domnule preşedinte, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc.

Aveţi dreptate, domnule preşedinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 20 decembrie 2021.

Şi, de asemenea, comisiile reunite propun un raport de respingere a propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu există intervenţii.

Rămâne la votul final.

14. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Piaţa unică la 30 de ani COM (2023) 162; PHCD 64/2023.

Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea proiectului de hotărâre.

Haideţi, doamnă Cătăuţă.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, şi ale art. 164-189 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. - Luând în considerare opinia nr. 4c-22/582 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 8 noiembrie 2023, Camera Deputaţilor:

- Susţine Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Piaţa unică la 30 de ani.

- Subliniază că este necesară intensificarea investiţiilor în tehnologiile digitale esenţiale.

- Subliniază că trebuie dezvoltate instrumentele prin care piaţa unică poate încuraja dezvoltarea unor capacităţi de producţie la nivelul statelor membre.

- Recomandă continuarea eforturilor pentru dezvoltarea Spaţiului european al educaţiei în vederea armonizării educaţiei şi pregătirii profesionale, necesare asigurării mobilităţii profesioniştilor, eliminării lacunelor în materie de competenţe şi armonizării calificărilor.

- Recomandă armonizarea la nivelul Uniunii Europene a cerinţelor privind perioada de disponibilitate a pieselor de schimb şi repararea dispozitivelor electronice de larg consum.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Bulai Iulian, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Este bine că sărbătorim accesul la piaţa unică.

Noi, românii, nu putem să avem acces nelimitat, pentru că nu suntem în Schengen, iar această privare de drepturi presupune o lipsă de acces pe deplin la această piaţă comună.

Sunt şocat de faptul că preşedintele ţării, în loc să facă un turneu în toate ţările europene, şi mai ales să meargă să protesteze în Austria, împotriva Guvernului din frăţia Partidului Popular European, din care PNL face parte, a ales să meargă în Africa, prin Senegal, prin Capul Verde, prin alte ţări.

Eu zic că ar fi bine ca tot Parlamentul să-i reamintească preşedintelui României să vină acasă, să meargă la austrieci, să protesteze şi să facă scandal dacă România nu este primită, să se lege cu lanţurile de poarta cancelarului Austriei şi să înceteze să mai cheltuiască banii românilor prin Africa, să vină în Europa şi să ajute România să intre în Schengen.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Bulai, era vorba de creări de lanţuri valorice şi de aprovizionare industrială în cadrul Uniunii Europene, nu despre Tanzania sau Capul Verde.

Doamna Prună,.

Vă rog.

Sper că, aşa cum ne-am înţeles săptămâna trecută, în spiritul COM-ului.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Sigur, avem aici proiecte de hotărâre pe care le votăm şi care, dacă aţi avut curiozitatea să le citiţi conţinutul, spun nişte lucruri foarte frumoase - să încurajăm IMM-urile la nivel european, să încurajăm crearea de lanţuri industriale, să încurajăm inovaţia.

Toate aceste lucruri sunt lucruri foarte frumoase şi sunt scrise pe hârtie. Dar haideţi să ne uităm la România! Haideţi să ne uităm la ce face Guvernul României pentru ca toate aceste lucruri frumoase, care sunt votate aici, în Parlamentul României, chiar să se îndeplinească!

Şi vă spun că nu face mare lucru. Dimpotrivă, sabotează IMM-urile româneşti.

Vă aduc aminte că de la 1 ianuarie 2023 această coaliţie de guvernare a votat să intre în vigoare noi taxe. Noi taxe pe microîntreprinderi, pe PFA-uri, adică, fix acolo unde inovaţia ar putea să se întâmple, unde dezvoltarea economiei ar putea să înceapă şi să continue, şi să avem noi locuri de muncă şi creştere economică în România.

Ei bine, tocmai IMM-urile dumneavoastră le sabotaţi. Aţi crescut taxele la 1 ianuarie 2022, le veţi creşte şi de la 1 ianuarie 2023, tocmai pe micile întreprinderi, pe întreprinderi de familie, de multe ori, pe PFA-uri, pe microîntreprinderi şi, de fapt, mergeţi contra a ceea ce altfel susţineţi şi veţi susţine cu un vot pozitiv.

De aici ar trebui să începem - nu mai sabotaţi economia românească! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Muncaciu, Grupul AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Nu credeam că am să ajung vreodată să o completez pe doamna Prună.

Păi, ce aţi făcut, domnilor de la guvernare, domnilor din coaliţie? Există programul acesta de garantare pentru împrumuturi bancare destinate IMM-urilor; în ultimul trimestru, deşi au fost 10.000 de IMM-uri care şi-au depus documentaţia, dumneavoastră nu aţi dat drumul acestui program.

De ce veniţi aici şi cu ipocrizie spuneţi că vreţi să susţineţi IMM-urile? Pentru că aceşti oameni nu pot să-şi facă planul economic dacă dumneavoastră nu daţi drumul la garanţii. E vorba de 10.000 şi numai de 9 miliarde de lei, dar băncile refuză să le dea împrumuturi, pentru că dumneavoastră n-aţi pornit acest program.

E o ruşine ce faceţi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Grosaru.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Limitându-mi luările de cuvânt la 10 secunde înseamnă că militaţi pentru singularitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 274/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul, în calitate de iniţiator, vă rog, dacă doriţi.

Domnul Alin Marius Andrieş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege priveşte instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport.

Sistemul RO e-Transport va monitoriza pe teritoriul naţional deplasarea bunurilor cu risc fiscal ridicat, cuprinzând următoarele tipuri de operaţiuni - transportul bunurilor reprezentând achiziţii şi livrări intracomunitare, transportul bunurilor care fac obiectul operaţiunilor vamale, transportul bunurilor între două locaţii situate pe teritoriul naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget, Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru tehnologia informaţiei, vă rog, raportul comun.

Comisia pentru buget, Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru tehnologia informaţiei.

(Domnul deputat Bogdan-Iulian Huţucă solicită să ia cuvântul.)

Mulţumesc.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care propun adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Aici cred că este...

Nu, nu este.

Nefiind amendamente şi nici înscrieri la cuvânt, proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar de implementare şi gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 323/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru buget şi Comisia pentru politică economică, vă rog, raportul comun.

Iar la final să ne faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbateri.

(Domnul deputat Mircea Roşca şi domnul deputat Claudiu Manta solicită să ia cuvântul.)

Domnule Roşca, este mai rapid colegul nostru.

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar de implementare şi gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar de implementare şi gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 30 mai 2022.

În consecinţă, în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun prin care propun adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar de implementare şi gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă propun două minute - timp de dezbatere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timpi de dezbateri - două minute.

Vot, vă rog.

Cu 158 de voturi pentru, 4 contra, 5 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

La dezbateri generale, domnul Grosaru.

Numai o secundă, s-a înscris doamna Prună.

Deputaţii neafiliaţi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

E OK. E OK.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A!

Vă rog.

E generoasă doamna Prună.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Dacă avem atâtea fonduri din care să ne înfruptăm, de ce la indicatorii macroeconomici stăm aşa de prost?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună, Grupul USR.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Acest Fond de modernizare este extrem de important pentru tot ce înseamnă capacităţi noi de producere a energiei, pentru modernizarea infrastructurii energetice, însă, ca de obicei, România vorbeşte mult, dar face foarte puţin. Şi aici mă gândesc şi mă refer, evident, la Guvernul României. Inclusiv cu acest Fond de modernizare există întârzieri crase. Avem un ghid care a fost lansat, dar piaţa nu are acces la bani, pentru că totul, la acest Minister al Energiei, de oricine a fost condus, şi aici mă refer la miniştrii PNL, totul s-a întâmplat cu întârziere.

Dacă ne uităm la PNRR, vedem că banii pentru construcţia a 950 de megawaţi - şi aceia sunt întârziaţi. Se semnează încă contracte pentru proiecte care ar trebui să fie gata la mijlocul anului viitor.

Deci riscăm să pierdem aceşti bani, pentru că nu-mi spuneţi mie că, dacă se semnează un contact până la finalul anului, o firmă poate să facă la cheie un proiect până la mijlocul anului viitor.

E o bătaie de joc cap-coadă.

Am mai spus-o şi în trecut, nu vă mai bateţi joc de infrastructura energetică a României şi de aceste fonduri care, până la urmă, ar trebui să ajute dezvoltarea sectorului energetic şi să ne scoată din această criză energetică, care nu s-a terminat şi care a fost o criză a producţiei de energie!

România nu produce suficientă energie şi, dacă ne uităm la ce vine şi la faptul că consumul de energie va creşte foarte mult, încă nu suntem acolo.

Deci, daţi drumul la aceşti bani, astfel încât să avem din ce în ce mai multe proiecte de producţie a energiei în piaţă! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Popescu, Grupul PNL.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Observ o marotă continuă a celor de la PSD, că Fondul de modernizare... (Râsete. Vociferări.) ...de la USR, mă scuzaţi... (Râsete. Vociferări. Aplauze.) ...că Fondul de modernizare nu funcţionează.

Dacă v-aţi fi uitat şi aţi fi intrat pe site-ul Ministerului Energiei, indiferent de cine a fost el condus, aţi vedea că sunt proiecte de 6 miliarde de euro şi până acum au intrat în cont doar două miliarde de euro, deci este deja suprascris.

Nu ministerul alocă banii, ci Banca Europeană de Investiţii alocă banii, prin vânzarea certificatelor de CO₂ - ETS-urile -, conform Directivei ETS.

Sigur, e mai uşor să veniţi aici la tribună şi să spuneţi - ministerul nu face, Guvernul nu face, dar, în realitate, gândiţi-vă că poate dumneavoastră nu aţi făcut nimic şi nici măcar din Parlament nu aţi făcut nimic, ce să mai vorbim când aţi fost la guvernare.

Deci, recapitulare, nu Guvernul vinde certificatele de CO₂, ci sunt alocate anual de către Banca Europeană de Investiţii. Avem proiecte aprobate de către Comitetul investiţional al Băncii Europene de Investiţii şi de către DG Competition, de 6 miliarde de euro, şi, până acum, plăţi făcute de două miliarde.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Chiar şi dreptul la replică are nişte reguli foarte clare şi precise. Nu suntem în această cauză.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

A doua intervenţie!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

De asemenea, fiind în procedură de urgenţă, vorbim de un singur vorbitor din partea grupurilor parlamentare.

Aşadar, urmează domnul Ciprian Titi-Stoica, de la Grupul AUR, iar ceilalţi colegi înscrişi de la USR, cu tot dragul, nu mai pot avea acces la a se exprima pe acest punct.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Am tras de timp până a ajuns domnul Titi Stoica la microfon.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă şi apreciez bunăvoinţa dumneavoastră.

Dragi colegi,

Mă uit la dumneavoastră şi mă minunez. Cum puteţi accepta o asemenea ipocrizie? Cel supranumit de unii "hoţul Virgil", "groparul energiei româneşti" şi cu o complice a domniei-sale, în cele nouă luni de guvernare... (Vociferări.) ...vin să ne spună, aici, de la acest microfon, tuturor, fără un pic de jenă pentru ce au făcut, că lucrurile se mişcă.

Nu, dragi colegi, nu se mişcă. Aţi pus pe butuci Mintia, aţi pus pe butuci mineritul din Valea Jiului.

Avem mai multe investiţii finalizate, şi pe râul Jiu, şi în alte părţi, finalizate în proporţie de peste 90%, şi care nici acum nu produc deloc energie.

Criza din energie şi preţurile cu peste 70% mai mari, la toate tipurile de energie, vi se datorează.

Voi ţineţi românii în frig, voi aţi pus pe butuci industria noastră energetică.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Voci de la USR:

Drept la replică!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru exemplificare, ca să înţeleagă toată lumea, dreptul la replică se acordă atunci când este pomenit numele unui interlocutor într-o conotaţie negativă.

Stimaţi colegi de la stânga, nu suntem în această situaţie.

În schimb, sunt obligat de Regulament să-i dau drept la replică domnului Virgil Popescu, pentru că a fost pomenit de către domnul Titi Stoica.

Mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Dragă Titi, mână iute...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, nu generaţi un drept la replică, pentru că n-o să-l mai acord.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

...e bine să-ţi vezi... (Vociferări.) ...de ceea ce ştii, nu de ceea ce nu ştii. Atât. Ocupă-te... cu mâna... ceea ce ştii să faci. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

"Titi, mână iute".

Daţi-i drept la replică!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau intervenţii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 31 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2022 privind modificarea şi completarea Legii nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării"; PL-x 129/2022; procedură de urgenţă.

Vă rog, aveţi cuvântul, iniţiatorul.

Domnul Ioan Cristian Haiduc (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prezenta ordonanţă s-a reglementat o măsură de sprijin pentru unităţile administrativ-teritoriale, respectiv alocarea din bugetul MDLPA, pe bază de cerere temeinic justificată, a unor sume bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, pentru producerea energiei termice în sistem centralizat, care utilizează păcura drept combustibil, cu titlu de subvenţie de 50% din diferenţa rezultată între preţurile de achiziţie a combustibilului, în condiţiile prezentate în cuprinsul acestui act normativ.

Propunem să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru muncă, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru administraţie, doamna deputat Huţu, vă rog, raportul comun.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2022 privind modificarea şi completarea Legii nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a prezentului proiect de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor trei comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Coleşa, Grupul AUR,.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem o iniţiativă legislativă prin care se alocă sume către unităţile administrativ-teritoriale, pentru producerea energiei termice în sistem centralizat, care utilizează păcura drept combustibil, subvenţionând 50% din diferenţa între preţul de achiziţie din anul 2021 şi preţul din anul 2020.

Vom vota acest proiect legislativ, dar el nu se adresează, nu corectează cauzele, pentru că avem un sistem centralizat extrem de ineficient, atât din punct de vedere fiscal, cât şi din punctul de vedere al confortului oferit, deci un sistem centralizat scump, care utilizează o reţea extrem de veche, cu multe pierderi.

În schimb, avem un sistem descentralizat, individual, mult mai competitiv, cum ar fi sistemele de încălzire care utilizează gazul, chiar în unităţile colective, însă ştim că acestea sunt pe cale de a fi interzise în cadrul noilor reglementări europene.

Ca atare, solicităm reprezentanţilor statului, Guvernului, să nu accepte niciun fel de limitare, taxare, interdicţie sau restricţii în privinţa utilizării combustibililor fosili, atât timp cât aceştia au un randament, implicit, un preţ mai bun - mai ieftin înseamnă mai verde.

Şi, în plus, aceste deficite extrem de mari pe care le acoperim prin aceste subvenţii sunt amplificate de acel sistem de comercializare a certificatelor de emisii de dioxid de carbon. Acestea sunt bazate pe o filosofie antiumană, care duce inevitabil la crearea unei pieţe energetice extrem de speculative.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Miruţă Radu-Dinel, din partea Grupului USR.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

E bine că îi susţinem pe oamenii aceştia din Delta Dunării şi din Apuseni, dar, domnilor de la "Guvernul-schemă", nu spuneţi, când intraţi în Parlament şi când vă perindaţi pe la tribuna asta, unde sunt banii din schema de energie, aia mare? Pentru că, pe toate calculele, după ce aţi compensat diferenţa de preţ către populaţie, cu grosul aţi rămas dumneavoastră, la Guvern. Şi ridicaţi din umeri, şi la Ministerul de Finanţe şi la Ministerul Energiei, însă veniţi de vreo trei ori pe an şi puneţi taxe suplimentare pe români.

Iar, domnule ministru, cel mai longeviv ministru de la Ministerul Energiei, marca PNL, când veniţi şi faceţi inventarul mandatului dumneavoastră, pe la tribuna asta, unde nu v-am văzut în ultimii ani, să le spuneţi românilor că cu adevărat inventar înseamnă închiderea a 25% din capacităţile de producţie pe bază de cărbune, şi nu numai, din capacităţile totale de producţie a energiei în România.

Dumneavoastră aţi făcut lucrurile astea şi veniţi şi vă uitaţi deasupra, la vitraliul acela, de unde pică lucrurile astea rele pentru care dumneavoastră cereţi taxe suplimentare pe români?

Păi, de acolo pică, de la PSD şi de la PNL. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea Grupului PNL, domnul Virgil-Daniel Popescu.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Ordonanţa este o ordonanţă foarte bună, care asigură, practic, încălzirea. A asigurat încălzirea şi pentru UAT-urile care nu sunt alimentate cu gaze naturale - şi aici vorbim de UAT-urile care sunt alimentate cu... produc energia termică cu cărbune sau cu păcură.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Hoţule!

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Sigur, mă uit la un coleg care a fost înainte, şi-mi aduc aminte de el cum se lega cu lanţuri să închidă cariera de la Roşia, cea mai mare carieră din Oltenia. Atât de ipocrit e, încât acum plânge de mila mineritului.

Şi stau să mă întreb...

Băi, băiatule, bă, revino-ţi, băi! Revino-ţi, că iar vin alegerile şi iar te faci verde, şi iar vrei să închizi carierele!

Aşa că, Guvernul PNL din 2020, Guvernul PNL - USR, din care ai făcut parte în 2021, Guvernul PNL - PSD de astăzi a salvat mineritul şi a salvat Complexul Energetic Oltenia.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Hoţule!

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Aşa că, haideţi, dragi colegi de la USR, nu mai fiţi ipocriţi şi lăsaţi lucrurile să meargă, că s-au făcut treburi bune!

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Hoţule! (Vociferări. Gălăgie.)

(Domnul deputat Radu-Dinel Miruţă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Radu-Dinel Miruţă (din sală):

Conotaţie negativă, drept la replică!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Îmi pare foarte rău, domnule deputat!

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu(din sală):

Al doilea vorbitor!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Îmi pare foarte rău!

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final. (Vociferări.)

Ultimul proiect de astăzi.

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiţii destinate capacităţilor de prestare de servicii şi retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă; PL-x 480/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget...

Sau iniţiator? Nu, n-are cum.

Comisia pentru buget, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru antreprenoriat, raportul comun, vă rog.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiţii destinate capacităţilor de prestare de servicii şi retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru antreprenoriat şi turism au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, prin adresa PL-x 480/2022 din 19 septembrie 2022, cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 12 septembrie 2022, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi avizele favorabile ale Comisiei pentru ştiinţă şi tehnologie, Comisiei pentru învăţământ, Comisiei pentru sănătate şi familie, Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei pentru industrii şi servicii.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri de sprijin sub formă de granturi pentru investiţii necesare capacităţilor de prestare de servicii şi granturi pentru investiţii necesare retehnologizării, cu respectarea prevederilor europene în domeniul ajutorului de stat şi de minimis. Astfel, prin acest proiect de lege se propune reglementarea cadrului procedural de acordare a ajutorului de stat şi de minimis sub formă de granturi pentru IMM-uri şi entităţi economice asimilate acestora, cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun prin care se propune adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc. (Vociferări.)

Mulţumesc. (Vociferări.)

Nu, nu, nu, nu, nu, nu avem nevoie.

Dezbateri generale, domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Formă fără fond.

Ca să refaci capacitatea de rezilienţă, trebuie să ajungi să fii rezilient.

Situaţia economică actuală contrazice acest lucru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Năsui, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Dacă vă doriţi să ajutaţi economia, soluţia este reducerea taxelor, nu să iei cu 10 mâini şi să dai înapoi cu una.

Dacă vă doriţi să ajutaţi economia, trebuie să scazi din povara administrativă pe care o au companiile din România, IMM-urile, în speţă.

Dacă vă doriţi să ajutaţi economia, trebuie un stat mai puţin intruziv, dar dumneavoastră ce faceţi este taman opusul. Luaţi cu 10 mâini, după care daţi cu una singură. Şi nu oricui, acelor firme selectate de dumneavoastră, prieteni de partid sau alţi apropiaţi care se întâmplă să fie pe lângă centrii de putere şi să primească atunci un ban.

Nu ajutaţi deloc economia, nu faceţi decât să o îngreunaţi şi mai tare.

Dacă aţi dori să o ajutaţi, aveţi uneltele; dar nu vreţi să o faceţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Nu, înainte, proiectul de lege rămâne la votul final.

Declar şedinţa închisă.

Domnule vicepreşedinte Barna, vă invit să prezidaţi şedinţa dedicată întrebărilor şi interpelărilor.

Mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Continuăm cu a doua parte a şedinţei, consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Ministerul Culturii. Este?

Domnul deputat Ghiţă Daniel e în sală? Da.

OK. Aveţi un răspuns din partea domnului Costel-Cristian Lazăr, subsecretar de stat.

Vă rog, domnule subsecretar de stat.

Domnul Costel-Cristian Lazăr (subsecretar de stat, Ministerul Culturii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, şi anume, "Care au fost motivele schimbării profesorului universitar doctor Dan Dungaciu din funcţia de director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, din cadrul Academiei Române, vă aducem la cunoştinţă că Academia Română este un for ştiinţific complet independent de Ministerul Culturii, neaflându-se în nicio formă de subordonare faţă de acesta din urmă.

Ministerul Culturii nu are capacitatea legală de a influenţa deciziile de numire în funcţie a directorilor sau personalului instituţiilor aflate în subordinea Academiei Române şi nici nu este consultat sau informat cu privire la acestea.

Sperăm că v-am adus toate clarificările necesare pentru a vă formula răspunsul potrivit.

Cu deosebită consideraţie, doamna ministru al culturii, Raluca Turcan.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Doriţi să mai interveniţi, domnule deputat?

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voiam doar să zic că mulţumesc pentru răspuns.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe, la Ministerul Educaţiei.

Domnul deputat Dan Şlincu, de la PSD, este? Nu este.

Domnul Filip Havârneanu, de la USR? Nu.

Domnul Brian Cristian? Nu.

Răspunsurile vor fi lăsate în scris.

OK.

Ministerul Finanţelor.

Domnul deputat Chirilă văd că este.

De la Finanţe avem? (Vociferări.)

Aţi primit răspunsul în scris?

Domnul Virgil Alin Chirilă (din sală):

Am primit!

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Ministerul Familiei, tot pentru domnul Chirilă.

Avem, de la Ministerul Familiei? (Vociferări.)

Vă rog, doamna Pârcălabu, aveţi cuvântul.

Răspunsul la întrebarea domnului deputat Chirilă Virgil Alin, de la PSD, privind numărul preşcolarilor şi elevilor dezavantajaţi din învăţământul de stat.

Vă rog.

Doamna Domnica-Doina Pârcălabu (secretar de stat, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere informaţiile solicitate de domnul deputat, solicităm un termen suplimentar, în vederea colectării informaţiilor necesare pentru a formula un răspuns complet la întrebarea formulată.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Doriţi să mai interveniţi?

Domnul Virgil Alin Chirilă (din sală):

N-am ce!

Domnul Ilie Dan Barna:

Bun.

Mergem mai departe.

Domnul Lazăr este? Nu.

Domnul Aelenei, de la AUR?

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Aici!

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Ministerul Afacerilor Interne? Avem de la Interne?

De la Interne, doamna Benchescu.

"Clarificări cu privire la consumul de droguri de către copiii Centrului de Plasament «Sfântul Iosif»".

Vă rog, doamnă subsecretar de stat.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, problematica consumului de droguri se află în atenţia permanentă a structurilor specifice cu atribuţii în domeniu, acest aspect fiind evidenţiat în special prin efectuarea activităţilor circumscrise aplicării măsurilor poliţieneşti.

Astfel, referitor la obiectul întrebării dumneavoastră, din informaţiile puse la dispoziţie de către IGPR, rezultă faptul că, în prezent, la nivelul structurilor abilitate din cadrul Poliţiei Române, au fost iniţiate şi se află în derulare activităţi specifice în vederea cercetării şi clarificării aspectelor sesizate în incinta Centrului de Plasament "Sfântul Iosif" din Bucureşti.

De asemenea, din informaţiile puse la dispoziţie de către Agenţia Naţională Antidrog, din cadrul MAI, rezultă faptul că, în luna ianuarie 2023, specialişti din Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Sector 1 au desfăşurat activităţi de prevenire a consumului de droguri la Centrul de Plasament "Sfântul Iosif".

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Vă mulţumesc.

Ministerul Sănătăţii, pentru domnul Chirilă?

Domnul Virgil Alin Chirilă (din sală):

Am primit răspunsul.

Domnul Ilie Dan Barna:

Aţi primit răspunsul scris?

Domnul Virgil Alin Chirilă (din sală):

Da.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Ministerul Transporturilor, pentru domnul Aelenei?

Vă rog, domnule secretar de stat.

"Situaţia infrastructurii feroviare" este întrebarea.

Domnul Aelenei mai este, da?

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Aici, da!

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Domnul Ion Popa (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat Dănuţ Aelenei,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, având ca obiect "Situaţia infrastructurii feroviare", vă comunicăm următoarele.

Podeţul din judeţul Bacău, situat pe linia CF Adjud-Siculeni, în apropriere de staţia Târgu Ocna, la Km. 49+563, a fost inclus în programul de reabilitare poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată - etapa elaborare a studiului de fezabilitate, finanţat din fonduri nerambursabile.

Studiul de fezabilitate a fost avizat de Consiliul Tehnico-Economic al Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" SA, urmând ca acesta să fie prezentat pentru avizare Consiliului Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

În ceea ce priveşte soluţia pentru reabilitarea acestui obiectiv, propusă de proiectant în cadrul studiului de fezabilitate, şi avizată de CTE al Sucursalei Regionale de Căi Ferate Galaţi, precum şi CTE al CNCF CFR SA, aceasta prevede construirea unui podeţ nou, cu cadru din beton armat pe toată lungimea.

După avizarea obiectivului de investiţii, conform legislaţiei în vigoare, şi identificarea sursei de finanţare, se vor face demersuri pentru lansarea procedurilor de achiziţii pentru proiectare şi execuţia lucrărilor, precum şi a serviciilor de consultanţă şi supervizare.

Vă mulţumim pentru interesul manifestat şi înţelegem să dovedim, la rândul nostru, o preocupare dedicată pentru a răspunde cu toată consideraţia solicitărilor dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Vreau să comentez.

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule Aelenei, doriţi să mai interveniţi?

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Da.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă rog.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Acelaşi răspuns l-am primit şi acum şase luni. Eu nu sunt mulţumit, eu vreau să se facă ceva, nu să auzim răspunsuri pe hârtie care nu se concretizează din punct de vedere material.

Deci sunt nemulţumit profund de acest răspuns.

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule Popa, doriţi să daţi o replică?

Domnul Ion Popa (din loja Guvernului):

Nu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Nu.

Domnul Lazăr, de la USR, nu este, aşa că o să vă rog să lăsaţi răspunsurile pentru dânsul, în scris.

Domnul Ghiţă văd că este.

De la Ministerul Transporturilor - "Centura municipiului Bucureşti".

Vă rog, domnule Popa.

Domnul Ion Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat Daniel Ghiţă, fac precizarea înainte, dacă doriţi să citesc răspunsul, că v-am trimis răspunsul în scris. Aveţi răspunsul? Dacă doriţi să-l...

Domnul Daniel-Florin Ghiţă (din sală):

Nu. Citiţi-l acum.

Domnul Ion Popa:

Bun.

Referitor la întrebarea nr. 1.

În prezent, pentru "Proiectare şi execuţie Autostrada de Centură Bucureşti, Km 0 - Km 100+900, Lotul 1: Sector 1, Km 52+070 - Km 52+ 770 aferent Centură Nord; Sector 2, Km 5+770 - Km 69 aferent Centură Sud" lucrările au un progres fizic general de 77,53%.

În prezent, pentru "Proiectare şi execuţie Autostrada de Centură Bucureşti, Km 0 - Km 100+900, Lotul 2: Km 69 - Km 85+300 aferent Centură Sud" avem un stadiu fizic al lucrărilor de 93,94%.

În prezent, pentru "Proiectare şi execuţie Autostrada de Centură Bucureşti Km 0 - Km 100+900, Lot 3: Sector 1, Km 85+300 - Km 100+ 765 aferent Centură Sud şi Sector 2, Km 0 - Km 2+500 aferent Centură Nord" avem un stadiu fizic al lucrărilor de 54,80%.

Pentru contractul "Proiectare şi Execuţie Autostrada de Centură Bucureşti, Km 0 - Km 100+900, Sector Centură Nord, Km 0 - Km 52+770, Lotul 2: Km 20 - Km 39" progresul fizic al lucrărilor este de 90%, termenul de finalizare al proiectului fiind iunie 2024.

Pentru contractul "Proiectare şi Execuţie Autostrada de Centură Bucureşti, Km 0 - Km 100+900, Sector Centură Nord, Km 0 - Km 52+770, Lot 3: Km 39 - Km 47+600" progresul fizic al lucrărilor este de 0%, termenul de finalizare fiind noiembrie 2025.

Pentru contractul "Proiectare şi Execuţie Autostrada de Centură Bucureşti, Km 0 - Km 100+900, Sector Centură Nord, Km 0 - Km 52+770, Lot 4: Km 47+600 - Km 52+070" progresul fizic al lucrărilor este de 13,93%, termenul de finalizare fiind octombrie 2024.

Pentru contractul "Proiectare şi Execuţie Lărgire la 4 Benzi a Centurii Rutiere a municipiului Bucureşti Sud, între A2, Km 23+600 şi Km 55+520 - Lotul 2: Amenajare Nod Rutier Centura Bucureşti - DJ 401 Berceni, Km 33+190 - 35+600" stadiul fizic este de 100%.

Pentru contractul "Proiectare şi Execuţie Lărgire la 4 benzi a Centurii Rutiere a municipiului Bucureşti Sud, între A2, Km 23+600 şi A1, Km 55+520 Lot 1: Amenajare Nod Rutier Centura Bucureşti - DN4 Olteniţa, Km 29+500 - Km 33+190" stadiul fizic este de 100%.

Pentru contractul "Proiectare şi Execuţie Pasaj subteran DJ 602, Centura Bucureşti Domneşti" stadiul fizic este de 100%.

Pentru contractul "Proiectare şi execuţie Pasaj Mogoşoaia pe Centura Bucureşti peste DN 1A" stadiul fizic este de 100%.

Pentru contractul "Lărgire la 4 benzi a centurii rutiere a municipiului Bucureşti Sud, între A 1, Km 55+520 şi DN 5, Km 40, Lot 1: Lărgire la 4 benzi a Centurii rutiere a municipiului Bucureşti Sud, între A1, Km 55+520 şi Km 54+700, inclusiv parcarea de lungă durată de la Km 54+765" stadiul fizic este de 58%, iar perioada estimată pentru recepţie este anul 2023.

Pentru contractul "Lărgire la 4 benzi a Centurii rutiere a municipiului Bucureşti Sud, între A 1, Km 55+520 şi DN 5, Km 40 - Lot 2: Lărgire la 4 benzi a centurii rutiere a municipiului Bucureşti Sud, între Km 54+700 şi DN 5, Km 40" stadiul fizic este de 0%, la acest moment aflându-ne în faza de proiectare, iar perioada estimată pentru recepţie este anul 2025.

Pentru contractul "Modernizarea Centurii Rutiere a municipiului Bucureşti, între A1 şi DN7 şi DN2 - A2, Lot 1: Sector A1, Km 55+450 - DN 7, Km 64+160" stadiul fizic este de 86,5%, perioada estimată pentru recepţie fiind anul 2025.

Pentru contractul "Modernizarea Centurii Rutiere a municipiului Bucureşti, între A1-DN7 şi DN2 - A2, Lot 2: Sector DN 2, Km 12+300 - A 2, Km şi 23+750" stadiul fizic este de 20,92%. Acest contract a fost reziliat în data de 21 decembrie 2022.

Acestea sunt răspunsurile la prima întrebare.

Referitor la întrebarea nr. 2:

Pentru "Proiectare şi execuţie Autostrada de Centură Bucureşti, Km 0 - Km 100+900, Lotul 1: Sector 1, Km 52+070 - Km 52+770 aferent Centură în Nord; Sector 2, Km 52+770 - Km 69 aferent Centură Sud" - Antreprenor este Alsim Alarko Sanayi Tesisleri Ve Ticaret A.S.

Pentru "Proiectare şi execuţie Autostrada de Centură Bucureşti Km 0 - Km 100+900...

Domnul Ilie Dan Barna:

O să vă rog să sintetizaţi. Aţi depăşit cele trei minute cu destul de mult.

Domnul Ion Popa:

Astea sunt răspunsurile.

... Km 69 - Km 85+300 aferent Centură Sud" - acelaşi antreprenor, Alsim Alarko Sanayi Tesisleri Ve Ticaret A.S.

Am încă două pagini.

Domnul Ilie Dan Barna:

Puteţi să le înmânaţi în scris domnului deputat.

Domnul Ion Popa:

Mulţumesc frumos.

Şi răspunsul vi l-am trimis în scris.

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule Ghiţă, doriţi să mai interveniţi, să mai comentaţi?

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mi-aţi zis la început nişte zone pe care... normal erau 50% făcute, 80 şi ceva la sută făcute, dar n-am înţeles în ce an... 3 sau 4 mi-aţi spus prima dată, după aia aţi zis că... Nu, n-am auzit în ce an sunt finalizate.

Domnul Ion Popa (din loja Guvernului):

Cele pe care le-am zis la început au termen de finalizare 2023.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bun.

Mulţumesc.

Ministerul de Externe este?

Avem o întrebare din partea domnului deputat Dănuţ Elenei.

Domnul Aelenei, aveţi un răspuns de la Ministerul de Externe.

Domnul secretar de stat Traian Laurenţiu Hristea.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Traian Laurenţiu Hristea (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat Aelenei,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect informaţii privind modul în care au fost organizate cursele aeriene de repatriere a românilor din Israel şi intitulată "Este România a românilor?", vă comunic următoarele.

Pe fondul deteriorării situaţiei de securitate din Statul Israel, Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv prin celula de criza activată la data de 7 octombrie 2023, şi prin intermediul misiunilor diplomatice şi consulare ale României în regiune, a întreprins demersuri atât cu privire la informarea cetăţenilor români despre deteriorarea situaţiei de securitate din regiune, cât şi în vederea facilitării revenirii în ţară a cetăţenilor români din Statul Israel care au solicitat sprijin în acest sens. Astfel, Ministerul Afacerilor Externe a actualizat, la 7 octombrie 2023, alerta de călătorie privind Statul Israel, ridicând nivelul, de la 8 la 9, - "Manifestaţi atenţie deosebită", diseminând această informaţie prin toate canalele instituţionale de comunicare publică, precizări de presă, platforme de social media, intervenţii ale purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul ambasadelor României la Tel Aviv şi respectiv Aman, al Consulatului General al României la Haifa, precum şi cu sprijinul a două echipe consulare care s-au aflat în Aeroportul Ben Gurion, din Tel Aviv, a facilitat revenirea în România, în perioada 7 - 15 octombrie, a 2.220 de cetăţeni români, prin intermediul a 28 de curse aeriene, dintre care 11 curse operate de către Compania TAROM şi 17 curse aeriene operate de alte companii. Cea mai mare parte a curselor aeriene au fost curse comerciale de linie, cu excepţia a patru curse suplimentare faţă de zborurile de linie, dar care şi-au păstrat caracterul comercial.

Cu privire la preţurile biletelor de avion, subliniez că acestea au fost stabilite de către fiecare companie în parte, Ministerul Afacerilor Externe nefiind în niciun fel implicat în luarea acestor hotărâri şi adoptarea tarifelor aferente.

Astfel, detalii suplimentare privind stabilirea costului fiecărui zbor, respectiv a preţurilor biletelor de avion, pot fi obţinute de la companiile şi agenţiile de turism prin intermediul cărora au fost achiziţionate.

De asemenea, menţionez că în perioada 7 - 15 octombrie 2023 Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv a rămas în permanenţă deschis traficului aerian internaţional, fiind operate o serie de curse ale companiilor aeriene către România, dar şi către alte destinaţii, inclusiv curse la care cetăţenii aveau deja achiziţionate biletele de întoarcere în România.

Asistenţa consulară oferită în acest context a inclus în mod special demersuri pe lângă autorităţile locale pentru realizarea în condiţii de siguranţă a zborurilor către România, facilitarea identificării de zboruri disponibile, demersuri în vederea suplimentării curselor aeriene, comunicarea cu reprezentanţii companiilor aeriene şi ai agenţiilor de turism prin intermediul cărora cetăţenii români s-au deplasat în pelerinaj sau în scop turistic pe teritoriul Israelului, oferirea de informaţii actualizate în ceea ce priveşte cursele organizate suplimentar, elaborarea de documente de călătorie şi sprijin pentru parcurgerea procedurilor în aeroport - check-in, control de securitate, îmbarcare.

Referitor la suportarea de către statul român a costurilor generate de aceste zboruri, menţionez că astfel de măsuri sunt adoptate în situaţiile în care nu sunt posibile zborurile comerciale, din raţiuni de securitate, cum ar fi suspendarea zborurilor sau activităţii unui aeroport. Or, în situaţia de faţă, aşa cum menţionam anterior, zborurile dinspre şi către Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv au fost menţinute.

Cu privire la cetăţenii ucraineni care au sosit în România din Statul Israel, menţionez că informaţii referitoare la acest subiect pot fi solicitate Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, care a coordonat demersurile pe acest palier, cu sprijinul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, Consiliului Naţional Român pentru Refugiaţi şi misiunii Justiţiei Internaţionale - Generation Justice's Mission.

Subliniez, în context, că autorităţile române acordă o atenţie prioritară cetăţenilor români, însă nu pot ignora solicitările de sprijin şi asistenţă din partea statelor membre ale Uniunii Europene sau din partea unor state terţe partenere.

Precizăm, totodată, că, în contextul războiului din Ucraina, spaţiul aerian din acest stat este închis, iar companiile aeriene nu operează zboruri cu destinaţia Ucraina.

În încheiere, aş dori să reiterez faptul că Ministerul Afacerilor Externe acordă o atenţie prioritară cetăţenilor români care călătoresc sau care se află în străinătate şi întreprinde constant demersuri, în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru a veni în întâmpinarea nevoilor şi solicitărilor acestora.

Cu deosebită consideraţie.

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Am şi eu o remarcă.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă rog, domnule Aelenei, puteţi să comentaţi.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Domnule subsecretar de stat,

Întrebarea este dacă cei 3.000 de ucraineni, pe care i-aţi repatriat,... au fost biletele plătite sau suportate de către statul român sau, aşa cum se vorbeşte în presa de specialitate...

Şi câţi români mai sunt în Fâşia Gaza, în Israel, şi aşteaptă să fie repatriaţi?

Domnul Traian Laurenţiu Hristea:

În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor din Ucraina, aşa cum am spus şi în intervenţia mea, acest lucru a fost organizat de către Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, şi nu am date suplimentare pentru a le comunica.

Referitor la numărul cetăţenilor, faţă de numărul iniţial anunţat, de 247, au mai fost survenite ulterior încă un număr de cereri, pe care noi le avem acum în stadiu de verificare. Ele au intervenit mult, cu foarte mult timp, după ce au fost înscrişi primii 247 de oameni.

Ce pot să vă asigur este că Ministerul Afacerilor Externe acum este în legătură cu toate instituţiile specializate din România, care au competenţe în verificarea persoanelor, precum şi în legătură cu autorităţile din Egipt, autorităţile israeliene, pentru a putea facilita repatrierea acestora, în strictă conformitate cu procedurile locale.

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Mulţumesc.

Domnul Traian Laurenţiu Hristea:

Cu plăcere.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Pentru restul s-au solicitat amânări, pentru restul întrebărilor.

Trecem acum la a doua parte a şedinţei, la prezentarea de interpelări.

Domnul Călin-Ioan Bota, de la PNL, este? Nu.

Florin Roman? Nu.

Adrian Wiener? Nu.

Nicolae-Miroslav Petreţchi?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Marcel Ciolacu, prim-ministrul Guvernului României.

Obiectul interpelării: "Măsuri urgente pentru plata indemnizaţiei persoanelor cu handicap şi asistenţilor persoanelor cu handicap".

Stimate domnule prim-ministru,

După cum cunoaştem, încă la începutul anului 2021, Comisia Europeană a adoptat Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap pentru perioada 2021-2030. Prin această strategie, pe durata a 10 ani, Comisia Europeană doreşte să îmbunătăţească viaţa persoanelor cu handicap din Europa, precum şi din întreaga lume. O astfel de strategie deschide calea către o Europă fără bariere şi către creşterea autonomiei persoanelor cu dizabilităţi, astfel încât acestea să se bucure de drepturile lor şi să participe pe deplin la viaţa socială şi economică.

Conform datelor, România se află sub media europeană în privinţa procentului de cheltuieli adresate persoanelor cu dizabilităţi.

Recent, mi-a fost adusă la cunoştinţă situaţia cu care se confruntă persoanele cu handicap din România, şi anume faptul că nu există fonduri suficiente pentru achitarea salariilor persoanelor cu handicap pentru lunile octombrie şi noiembrie.

Mai exact, în comuna Poienile de sub Munte, judeţul Maramureş, comună cu peste 9.200 de cetăţeni români de etnie ucraineană, sunt peste 180 de persoane care se confruntă cu această problemă.

Aici, mai mult de 150 de asistenţi ai persoanelor cu handicap şi peste 30 de persoane cu handicap primesc indemnizaţie. Sursa de venit a acestor plăţi este bugetul statului, conform indicatorului 110202 "Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor", iar drepturile salariale ale asistenţilor personali sunt acordate din capitolul 68020502, asistenţă socială în caz de invaliditate.

În acest caz, deşi ne aflăm într-o perioadă complicată din punct de vedere economic şi social, se impune adoptarea unor măsuri urgente pentru asigurarea prestaţiei sociale lunare acordată persoanelor cu handicap, împreună cu actualizarea legislaţiei în domeniu, asigurând egalizarea de şanse, printr-o viaţă autonomă şi favorizând incluziunea lor socială.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule prim-ministru, vă rog să-mi comunicaţi poziţia Guvernului pe care îl conduceţi cu privire la cele menţionate, comunicându-mi măsurile concrete care vor fi adoptate pentru plata indemnizaţiilor persoanelor cu handicap şi asistenţilor persoanelor cu handicap.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat atât oral, cât şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Alexandru Muraru, PNL? Nu este.

Andrei Miftode, USR? Nu.

Alexandru Kocsis-Cristea, Bogdan-Alexandru Bola, de la neafiliaţi? Absenţi.

Ciprian Ciubuc, neafiliat? Nu.

Norbert Apjok, neafiliat? Nu.

Radu Molnar, USR? Văd că nu este.

Anamaria Gavrilă?

Daniel-Florin Ghiţă?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului ministru de interne, Cătălin Predoiu, domnului ministru al mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet.

Obiect: "Constatarea contravenţiilor săvârşite şi aplicarea sancţiunilor legale în cazul aprinderii aşa-ziselor focuri ale autonomiei secuieşti, care nu există".

Conform presei din România şi din Ungaria, în data de 29 octombrie 2023, au fost aprinse focuri de veghe în peste 100 de localităţi din Transilvania, predominant din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, pentru a marca dorinţa de autonomie a aşa-zisului Ţinut Secuiesc.

Având în vedere că persoanele fizice sunt sancţionate contravenţional, de multe ori cu amenzi substanţiale în cazul arderii, incendierii unor deşeuri vegetale, ierburi sau alte plante uscate şi materiale lemnoase, sau industriale, textile, cauciucuri, materiale plastice şi aşa mai departe, vă solicit să îmi comunicaţi dacă aprinderile unor astfel de focuri de veghe constituie contravenţie, conform legislaţiei româneşti.

În caz afirmativ, vă solicit să-mi comunicaţi dacă organele de Poliţie, Garda de Mediu, Garda Forestieră şi primăriile localităţilor respective au constatat contravenţiile comise şi dacă au aplicat sancţiuni prevăzute persoanelor fizice şi persoanelor juridice vinovate, inclusiv autorităţilor administraţiei publice locale.

Totodată, solicit să precizaţi numărul constatărilor efectuate şi sancţiunile aplicate, precum şi cuantumul acestora, şi să nominalizaţi localităţile în care au fost efectuate constatări şi au fost aplicate sancţiuni.

Solicit răspuns scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Alin Virgil Chirilă?

Domnul Adrian Alda (din sală):

La comisie!

Domnul Ilie Dan Barna:

Adrian Alda?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru al energiei, Sebastian Burduja.

Obiectul interpelării: "Precizări privind diferenţa de preţ între MW/h exportat şi cel importat".

Domnule ministru,

Un MW/h importat este cu aproximativ 46 de euro mai scump decât un MWh exportat. În primele 7 luni ale anului în curs, România a exportat o cantitate dublă de energie electrică, respectiv cca. 7,2 milioane de MW/h, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022.

Institutul Naţional de Statistică vine şi confirmă că producţia internă de energie este în creştere, în timp ce consumul la nivel naţional este în scădere. Cu toate acestea, România continuă să importe energie electrică mult mai scumpă decât cea pe care o exportă.

Vă rog să-mi precizaţi cum consideraţi că va fi remediat acest neajuns, începând de anul viitor, astfel încât ţara noastră să nu mai piardă bani din importurile de energie electrică de care pare că nu are nevoie.

Vă solicit răspuns în scris şi oral.

Adrian Alda, deputat al PSD de Arad.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Iulian Bulai? Absent.

Albişteanu Mihail?

Domnul Mihail Albişteanu (din sală):

Da.

Domnul Ilie Dan Barna:

Cristian-Daniel Ivănuţă, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei Ligia Deca, ministrul educaţiei.

Subiectul: "Probleme în ceea ce priveşte testarea iniţială standardizată desfăşurată online".

Doamnă ministru,

Ultima testare online organizată de Ministerul Educaţiei a fost marcată de anumite deficienţe care s-au transpus în greşeli privind notarea elevilor, dar şi în atribuire subiectelor de evaluare. În judeţul Iaşi au fost semnalate aceste probleme. Este vorba despre testarea iniţială standardizată a elevilor de gimnaziu şi de liceu care s-a desfăşurat în format digital.

Potrivit informaţiilor existente în spaţiul public, dar şi a declaraţiilor cadrelor didactice, elevilor şi ale părinţilor au existat probleme privind notarea. Spre exemplu, un elev absent figurează cu o anumită notă la evaluarea online, iar anumiţi elevi au observat modificarea notei iniţiale acordate după ce au reaccesat în zilele următoare pagina. Din păcate, nici părinţii, nici elevii şi nici cadrele didactice nu au primit încă un răspuns.

O altă problemă semnalată este cea privind subiectele acordate. Câţiva elevi din clasa a V-a au reclamat faptul că nu au studiat încă materia care s-a regăsit în subiectul atribuit.

Având în vedere cele expuse mai sus:

1. Care sunt motivele pentru care au intervenit aceste probleme?

2. Ce măsuri pot fi luate pentru a se evita, pe viitor, astfel de erori?

Solicităm răspuns în scris.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare - către domnul Rafila, ministrul sănătăţii.

Obiectul interpelării: "Contextul desfăşurării examenului de rezidenţiat".

Stimate domnule ministru,

De ani de zile, subiectul lipsei acute a medicilor tineri din sistemul românesc de sănătate este dezbătut în spaţiul public. Cel puţin o dată la două săptămâni apare o ştire îngrijorătoare, cu titluri precum: "Exodul medicilor din România" sau "Lipsa de medici din sistem".

Conform raportului Colegiului Medicilor, România are peste 55.000 de medici formaţi, însă peste 50% din spitalele ţării duc lipsă de medici.

În sensul celor de mai sus, menţionez că nu pot trece cu vederea faptul că examenul de rezidenţiat din România este foarte dificil, iar asta în ciuda faptului că există ţări europene cu sisteme medicale mult mai avansate care recrutează rezidenţi doar în bază de interviu - Germania, Austria, Elveţia, Belgia. Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii continuă să crească dificultatea acestui examen.

Mai grav este însă că, de la an la an, Ministerul Sănătăţii scade numărul locurilor la rezidenţiat. În acest sens, menţionez că anul trecut au fost scoase la concurs 4.505 locuri la specializarea Medicină, iar anul acesta doar 3.965 de locuri. În concluzie, a dispărut un număr de 540 de locuri.

Mai mult decât atât, pragul de absolvire al examenului a fost crescut de la 60% la 65% din nota maximă.

Toate aceste măsuri au ca efect descurajarea tinerilor care vor să urmeze o carieră medicală şi îngrădirea accesului acestora la locuri de rezidenţi. Consider că impresia creată este că Ministerul Sănătăţii încurajează tinerii să ia calea străinătăţii.

În baza acestor afirmaţii, vă rog să-mi comunicaţi următoarele:

Pe ce temei a fost crescut pragul de admitere a examenului de rezidenţiat la 65% din nota maximă?

De ce a fost scăzut numărul de locuri pentru medicii rezidenţi cu 12% faţă de anul trecut, în ciuda lipsei acute de medici?

Având în vedere că anual participă aproximativ 5.000 - 6.000 de licenţiaţi în medicină generală la concursul de rezidenţiat, ce le recomandaţi celor 1.000 - 1.500 de absolvenţi cărora nu le oferiţi locuri nici măcar în specialităţile care duc lipsa cea mai mare de personal - Medicină de familie, ATI, Medicină de urgenţă?

Cum justificaţi suma de 5 milioane de lei - aproximativ un milion de euro - pe care o încasează Ministerul Sănătăţii din taxa de examen de 500 lei colectată de la cei aproximativ 10.000 de candidaţi?

Vă rog respectuos să prezentaţi public o defalcare a cheltuielilor de la nivel naţional a acestui concurs.

Solicit răspuns scris şi oral.

Radu-Vicenţiu Grădinaru, deputat AUR de Botoşani.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dorel-Gheorghe Acatrinei este? Nu.

Mulţumesc.

(Domnul deputat Mihail Albişteanu solicită să ia cuvântul.)

Dumneavoastră aveaţi două interpelări. Vreţi să o susţineţi şi pe a doua?

Domnul Mihail Albişteanu (din sală):

Da.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă rog.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Subiectul interpelării adresate doamnei Ligia Deca, ministrul educaţiei: "Acordarea burselor de merit".

Doamnă ministru,

Potrivit Metodologiei-cadru de acordare a burselor din 8 septembrie 2023, bursele de merit vor fi acordate unui procent de "30% din elevii fiecărei clase a IX-a dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere în învăţământul liceal sau profesional". Această prevedere oferă posibilitatea acordării acestor burse şi elevilor care au obţinut rezultate chiar sub pragul de promovare, ceea ce este inadmisibil. În niciun caz nu ar trebui să încurajăm o astfel de "performanţă". Este, de asemenea, nedrept şi pentru elevii care au obţinut rezultate mari şi foarte mari în urma acestor evaluări şi care poate vor considera că rezultatele lor nu sunt recunoscute la adevărata lor valoare.

Acordarea acestor burse în aceste condiţii nu vor contribui la încurajarea elevului, ci, mai degrabă, la descurajarea sa, conturându-se astfel percepţia care este destul de răspândită în sistemul românesc, şi anume că "se poate şi aşa".

Bineînţeles că şi elevii cu rezultate mai puţin bune pot fi încurajaţi prin acordarea de burse, însă nu trebuie să acordăm bursei de merit o altă conotaţie decât cea pe care o cunoaştem. Bursa de merit, aşa cum se înţelege şi prin terminologia utilizată, se acordă în scopul recunoaşterii meritelor deosebite, exprimate prin rezultate pe măsură. Suntem datori să încurajăm şi să răsplătim performanţa. De asemenea, suntem datori să-i susţinem şi pe cei care întâmpină dificultăţi în procesul de învăţare, însă nu prin mijloace care să-i descurajeze pe cei care au realizat performanţe.

Având în vedere cele expuse mai sus, cum consideraţi că poate fi rezolvată problema burselor de merit, astfel încât beneficiarii ei să fie doar elevii care au obţinut rezultate bune şi foarte bune?

Solicităm răspuns în scris.

Cu deosebită consideraţie, Cristian-Daniel Ivănuţă şi Mihail Albişteanu, deputaţi de Iaşi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Încheiem în acest moment şi această parte a şedinţei.

Mulţumesc.

O zi bună tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.43.