Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Lucian Nicolae Bode, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi trei minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform algoritmului pe care îl cunoaşteţi: 3 - PSD, 3 - PNL, 2 - USR, 1 - AUR, 1 - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale, un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în această şedinţă.

Aşadar, în continuare, dau cuvântul domnului deputat Radu-Marcel Tuhuţ.

Fac precizarea că domnul deputat Virgil Alin Chirilă, membru al Grupului parlamentar al PSD, a solicitat să depună în scris.

Vă rog.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc.

"Glasul moţilor se face auzit de la tribuna Parlamentului"

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încă din prima zi de mandat, am declarat că sunt mândru să reprezint cetăţenii din munţii Apuseni, Ţara Moţilor, acesta fiind şi locul unde m-am născut, am crescut, m-am format ca om, mi-am întemeiat o familie şi mi-am construit o carieră în administraţia publică locală şi mai apoi în Parlamentul României.

Tocmai datorită acestui lucru, am venit în sprijinul moţilor ori de câte ori a fost nevoie, fie că a fost vorba despre probleme administrative, fie că a fost vorba despre inundaţiile devastatoare ce au pus la încercare sute de familii.

La finalul săptămânii, la biroul parlamentar din Câmpeni, judeţul Alba, au fost în audienţă mai mulţi cetăţeni din comuna Vidra, precum şi din alte localităţi din munţii Apuseni, care mi-au relatat problemele cu care se confruntă din cauza animalelor sălbatice!

Urşii atacă gospodăriile, prăduind animalele, care reprezintă o sursă foarte importantă de venit în munţii Apuseni, şi astfel ajung să pună în pericol şi vieţile oamenilor şi copiilor care nici măcar nu se mai pot juca în siguranţă, în propriile curţi, de frica urşilor. Pe lângă toate acestea, oamenii din Apuseni, în mod special localnicii din Vidra, Poiana Vadului, Horea, Arieşeni, Bistra, Mogoş şi multe alte localităţi apusene, întâmpină probleme foarte grave cu faptul că suprafeţe foarte întinse de terenuri şi culturi agricole sunt distruse de porcii mistreţi. Aceştia migrează foarte mult în timpul partidelor de vânătoare şi ajung să caute hrană tot mai aproape de localităţi, fiind hăituiţi din păduri. Din păcate, reprezentanţii fondurilor de vânătoare nu sunt traşi la răspundere pentru pagube, iar autorităţile care operează despăgubirile, în speţă, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, nu doar că nu simplifică procedura pentru cetăţenii păgubiţi, dar nici nu se grăbesc să realizeze plăţile, oamenii aşteptând luni de zile până la o soluţie.

Mai mult decât atât, în urma interpelărilor trimise la Ministerul Mediului, am primit drept răspuns că instituţia nu poate adopta măsurile aşteptate de cetăţeni, din lipsa faptului că nu se cunosc cifrele exacte ale populaţiilor de mistreţi şi urşi de pe teritoriul judeţului, motiv pentru care nu se pot emite ordine pentru cotele de vânătoare. Au fost adoptate ordonanţe, planuri naţionale de acţiuni, studii şi proiecte pentru implementarea planurilor naţionale, însă fără niciun rezultat concret pentru oameni.

Practic, timp de 3 ani de zile şi până astăzi, când voi transmite din nou interpelări, pe aceste teme, către Ministerul Mediului, autorităţile s-au blocat în diverse hârtii, iar oamenii din Apuseni, şi nu doar au ajuns să îşi caute singuri să se apere şi să îşi acopere pagubele.

Nu de puţine ori, aceşti oameni şi-au strigat problemele, iar vocea lor nu s-a făcut auzită, însă această situaţie trebuie să ia sfârşit!

Îi solicit domnului ministru, pe această cale, să analizeze situaţia şi să ia măsurile ce se impun, cu celeritate.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Muţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif, dacă este în sală? Nu este.

Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu, dacă este în sală? Nu.

Respectiv, doamna deputat Nicoleta-Matilda Goleac? Nu.

Continuăm cu Grupul parlamentar al Partidului... (Vociferări. Domnul deputat Viorel Salan solicită să ia cuvântul.)

Vă rog. (Vociferări.)

Dau grupuri de câte trei, dar, având în vedere numărul redus în care suntem azi prezenţi aici, vă invit la cuvânt, domnule deputat, vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Bună dimineaţa, doamnelor, domnilor colegi!

Declaraţia mea politică de azi - am intitulat-o "Românii din Ucraina pot vorbi oficial limba română".

Limba română este identitatea noastră ca naţiune între naţiuni. Deşi anul acesta a fost un an complicat pentru Europa, a fost unul benefic pentru regăsirea identităţii noastre naţionale, în planul limbii române.

A fost mai întâi adoptarea, la 16 martie 2023, de Parlamentul Republicii Moldova a Legii de înlocuire a termenului "limba moldovenească" cu "limba română" în toate actele normative ale ţării.

A fost apoi seria de demersuri politice ale autorităţilor de la Bucureşti, prin care s-a dorit rezolvarea situaţiei minorităţii române din Ucraina şi utilizarea limbii române ca limbă oficială în locul aşa-zisei "limbi moldoveneşti".

Când spun "seria de demersuri politice", mă refer la vizita premierului ucrainean la Bucureşti şi la dialogul dintre premierul României, Marcel Ciolacu, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, de la Atena, din luna august; la vizita preşedintelui ucrainean la Bucureşti şi la şedinţa comună a Guvernelor României şi Ucrainei de la Kiev, ambele desfăşurate în cursul lunii octombrie.

Trebuie să menţionez aici faptul că românii din Ucraina constituie al treilea grup etnic, după ucraineni şi ruşi.

Acest proces trebuia revizuit. Hotărârea care înlocuieşte limba moldovenească cu limba română a fost emisă de cabinetul de miniştri al Ucrainei. Acum se face inventarierea întregii legislaţii, dat fiind că aceeaşi hotărâre de Guvern prevede ca termenul "limba moldovenească" să fie înlocuit cu "limba română" în toată legislaţia ucraineană.

Este foarte important că noi, românii, sărbătorim la 31 august, şi la Bucureşti şi la Chişinău, limba română.

Este, de asemenea, important pentru coeziunea noastră naţională că sărbătorim anual, la fiecare 15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale, şi în România şi în Republica Moldova.

Titu Maiorescu a spus cândva - "Să fim naţionali cu faţa spre universalitate...". Cuvintele lui îşi regăsesc în zilele noastre sensul deplin.

Suntem europeni, dar ar trebui să fim mândri şi de trecutul nostru, de tradiţiile şi valorile noastre milenare, pe care am reuşit să ni le păstrăm trecând printr-o istorie foarte grea. Să ne amintim că toate provinciile noastre istorice au fost ani, uneori sute de ani, sub stăpânire străină.

Dar să luăm ce este mai bun din tot acest trecut şi să păşim în dimensiunea culturală europeană, conştienţi de valoarea şi unicitatea contribuţiei noastre spirituale.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Florian-Claudiu Neaga, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Referitor la Planul Naţional de Control şi Combatere a Cancerului, mă număr printre cei care au susţinut utilitatea şi necesitatea acestuia, expunând multiple argumente în favoarea adoptării, finanţării şi implementării acestuia.

Aşa cum a precizat şi ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, chiar dacă specialiştii încă lucrează la elaborarea tuturor normelor de aplicare a măsurilor cuprinse în Planul Naţional, procesul prin care pacienţii beneficiază deja de aceste prevederi, prin implicarea profesioniştilor din domeniul oncologiei, precum şi prin modificările care au fost făcute la Contractul-cadru privind acordarea asistenţei medicale în 2023, permite accesul mult mai rapid al pacienţilor la investigaţii şi la tratament, inclusiv la medicină personalizată şi la tehnicile de radioterapie avansată.

În acest sens, am susţinut în ultimii ani, organizarea, cu sprijinul Institutului Oncologic Cluj-Napoca şi al primăriilor din Zalău, Jibou, Şimleu Silvaniei şi Sâg, a acţiunilor de screening în vederea depistării precoce a cancerelor de sân şi col uterin prin efectuarea de mamografii, teste Babeş Papanicolau şi HPV, gratuite.

Acţiunea s-a bucurat de un real succes, prin prisma numărului mare de paciente din judeţul Sălaj care au beneficiat gratuit de serviciile specialiştilor, importanţa acestor acţiuni fiind dată de faptul că au rolul de a descoperi într-o fază cât mai incipientă cancerul de sân sau de col uterin.

La nivel naţional, după cum ştiţi, finanţarea programelor oncologice, inclusiv a celor incluse în Planul Naţional de Control şi Combatere a Cancerului, se regăseşte în zona de finanţare a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Din acest punct de vedere, îi transmit domnului preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Andrei Baciu, solicitarea şi rugămintea să îşi canalizeze atenţia spre acest domeniu al sistemului de sănătate, deoarece pacienţii oncologici nu se pot bucura de luxul să primească tratamentul necesar cu întârziere.

Pacienţii oncologici au nevoie ca programele să fie finanţate şi implementate cât mai rapid şi fără disfuncţionalităţi create din cauza unor dispute politice nejustificate. Şi, în acest sens, amintesc că Guvernul României condus de Marcel Ciolacu a suplimentat în ultimele luni bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cu peste două miliarde de lei, la solicitarea conducerii CNASS.

În final, îmi exprim încrederea că actualul Guvern va aloca finanţarea necesară implementării măsurilor cuprinse în Planul Naţional de Control şi Combatere a Cancerului, încă de la începutul anului viitor, în cadrul noului buget al sănătăţii, astfel încât pacienţii să aibă acces la cele mai bune resurse de diagnostic precoce şi de tratament modern şi eficient.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Florian Neaga.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm prezentarea declaraţiilor politice şi a intervenţiilor cu Grupul parlamentar al PNL.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Oana-Marciana Özmen.

Doamnă Özmen. vă invit la cuvânt.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi: "Viitorul sustenabil - construcţii durabile şi legislaţie actualizată în domeniu".

În contextul unei încălziri globale accelerate, începem să înţelegem importanţa factorilor locali în modelarea răspunsului nostru la schimbările climatice. Insula de căldură urbană, generată de mediul artificial construit al oraşelor, amplifică schimbările şi calitatea vieţii. Avem cu toţii angajamentul de a susţine tranziţia către un mediu mai sănătos şi o dezvoltare urbană sustenabilă.

Pentru a contracara aceste provocări, comisiile de specialitate au aprobat recent Proiectul Centurii Verzi a Capitalei, iniţiat de platforma civică "Împreună pentru Centura Verde", Camera Deputaţilor fiind For decizional.

Acest fapt marchează un pas determinant către integrarea naturii în ţesutul urban, sprijinind astfel sănătatea locuitorilor şi biodiversitatea. Potrivit raportului Ministerului Mediului, Municipiul Bucureşti are un procent de doar 3% vegetaţie forestieră, iar judeţul Ilfov, cu doar 16%, se situează sub valorile medii. Adoptarea acestei legi reprezintă nu doar o necesitate, ci şi o responsabilitate faţă de generaţiile viitoare.

Pe termen mediu şi lung este nevoie de o regândire a dezvoltării oraşelor şi, în general, a tuturor localităţilor noastre. Avem nevoie de mai multă natură în oraşe, mai mult spaţiu verde, de aici importanţa unei centuri verzi în jurul Capitalei.

Aerul curat reprezintă un element fundamental pentru o viaţă sănătoasă. Reducerea emisiilor poluante este necesară pentru a asigura un mediu în care dezvoltarea viitoare să fie sustenabilă şi să se desfăşoare într-un context axat pe decarbonare. Pentru construcţii sustenabile, Comisia pentru industrii şi servicii a votat recent în favoarea Proiectului de Lege nr. 526/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2023 pentru aprobarea şi finanţarea Programului Naţional pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii. Prin stimularea investiţiilor în capacităţi noi de producţie, în special în regiunile mai puţin dezvoltate, vom contribui nu doar la reducerea deficitului comercial, dar şi la consolidarea poziţiei noastre în ceea ce priveşte inovaţia în construcţii şi dezvoltarea durabilă.

Edificarea oraşelor durabile implică utilizarea de materiale de construcţii prietenoase cu mediul şi crearea zonelor verzi predominante. Construim viitorul prin măsurile pe care le promovăm şi le implementăm.

Mă angajez să sprijin construcţiile durabile şi renovarea clădirilor, prin actualizarea legislaţiei în domeniu privind decarbonarea întregului lanţ de producţie a materialelor de construcţii şi promovarea unor surse de energie cu emisii zero.

Vă mulţumesc.

Oana Özmen, deputat al PNL, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Continuăm.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică din această zi - "Valorile creştine, parte fundamentală a tot ceea ce reprezintă cultura şi civilizaţia noastră".

În aceste timpuri, în care vedem cum adesea valorile, principiile sunt răstălmăcite, când vedem că ideologii care păreau de mult apuse vin să rescrie tot ceea ce cunoaştem noi despre morală, este esenţial să ne întoarcem la orizonturile noastre profunde, care sunt de natură creştină, iar nimic din ceea ce s-a construit în civilizaţia modernă nu poate fi gândit în afara creştinismului şi în exteriorul acestei moşteniri pe care Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a lăsat-o lumii.

Vin şi mă gândesc la unul dintre acele momente refondatoare pentru istoria umanităţii - Predica de pe Munte a Mântuitorului, în care vedem puse într-o dinamică de reîntemeiere a bazelor ontologice ale omenirii - iertarea, iubirea aproapelui, pacea, libertatea, respectul pentru celălalt, spiritul de comuniune, împărtăşirea valorilor, pocăinţa, credinţa şi smerenia.

Iar nimic nu s-ar fi putut construi astăzi în umanitate, dacă nu l-am fi avut pe Hristos, care ne-a ridicat din acel întuneric în care umanitatea a zăcut pentru milenii. Iar pentru noi, cei care suntem astăzi contemporani, aceste valori sunt temelia valorilor democratice, valorilor moderne pe care le clamăm adesea. Capitalismul însuşi este o moştenire şi un dar al libertăţii, care libertate este produsul spiritualităţii, culturii şi moralei creştine.

Democraţia, drepturile omului, egalitatea de şanse, tot ceea ce priveşte acest ansamblu uriaş de drepturi şi libertăţi al modernităţii este darul creştinismului şi moştenirea pe care Hristos a lăsat-o lumii. Şi cred cu tărie că nimic în România de astăzi nu poate fi construit în afara valorilor creştine şi în afara moralei creştine, care este însăşi baza eticii sociale. Nimic nu putem gândi în societate fără să venim la acele valori. Iar aceste valori, intrinsec înrădăcinate în spiritualitatea noastră, sunt moştenirea mileniilor de creştinism.

Cred că familia întemeiată pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, familia naturală, iar nu tradiţională ori normală, aşa cum eronat i se spune de multe ori, este o temelie fundamentală pentru România zilelor noastre.

Cred că morala, cultivată în şcoală, în comunitate, în familie, nu în ultimul rând, în biserică, este baza unei Românii libere, unei Românii demne, unei Românii în care există respect pentru fiecare cetăţean al său, indiferent de viziunea sa, de confesiunea sa religioasă ori de statutul său.

Cred că numai venind în prezent şi pornind de la virtuţile biblice şi de la cuvântul lui Hristos - Pom - putem construi un viitor drept, un viitor onorabil şi un viitor în care să ne bucurăm cu toţii de libertate şi de demnitate.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Christine Thellmann.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Priorităţile autorităţilor locale sibiene sunt investiţiile în infrastructură şi servicii de calitate pentru oameni!".

Săptămâna trecută, l-am avut invitat în judeţul Sibiu pe ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, domnul Adrian Veştea, cu care am fost, alături de ministrul culturii, doamna Raluca Turcan, şi preşedinta Consiliului Judeţean Sibiu, doamna Daniela Cîmpean, pe mai multe şantiere unde se lucrează la proiecte de investiţii importante pentru Sibiu, investiţii prin POR, PNRR, "Anghel Saligny".

Toţi primarii au susţinerea Guvernului în eforturile lor de a oferi oamenilor servicii de sănătate, educaţie şi infrastructură rutieră, canalizare şi acces la reţeaua de gaze naturale.

Sibienii au nevoie de spitale în care să se poată trata la standarde europene, au nevoie de drumuri sigure pe care să poată circula fără a întâmpina probleme, au nevoie de şcoli sigure şi bine dotate, copiii orfani au nevoie de case de tip familial. Toate aceste obiective sunt aproape finalizate, sunt şi şantiere deschise şi proiectele beneficiază de finanţare serioasă, fie din fonduri europene, fie din bugetul naţional, cu cofinanţare din bugetul Consiliului Judeţean Sibiu.

Voi reaminti doar două şantiere vizitate din judeţ, care aduc investiţii cumulate de peste 29 de milioane de euro în modernizarea infrastructurii rutiere. De exemplu - Drumul Judeţean Slimnic-Păuca, prin PNDL, de 22,2 milioane de euro şi Drumul Judeţean 141 pe segmentul limită judeţ Alba - Broşteni - Bogatu Român, de 7,46 de milioane de euro, prin "Anghel Saligny".

Le mulţumesc colegilor din Guvern, felicit Consiliul Judeţean şi primarii care depun un efort crescut pentru a accesa banii şi de a aduce o calitate în viaţa de zi cu zi a sibienilor!

Mulţumesc frumos.

Deputat Christine Thellmann, PNL, Sibiu.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Continuăm prezentarea declaraţiilor politice cu Grupul parlamentar al USR.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Viorel Băltăreţu.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Patru milioane"

Patru milioane de români sunt sărăci.

Unu din cinci români trebuie să supravieţuiască cu venituri de până la 1.350 de lei/persoană/lună, arată un raport recent al Institutului Naţional de Statistică.

Pe de altă parte, economia a încetinit, principalele sectoare care ar trebui să susţină creşterea economică se contractă.

Industria şi agricultura trag frâna de mână din cauza preţurilor încă mari la energie sau a scăderii comenzilor din piaţa externă.

Asta înseamnă, în primul rând, pierderea locurilor de muncă pentru mii de români. Iar prin şocul produs companiilor antreprenoriale, cu noile taxe introduse peste noapte, Guvernul s-a asigurat că destabilizează şi acest sector, deci mai puţine locuri de muncă şi aici.

Patru milioane reprezintă doar începutul. Drama se va amplifica pentru alte mii de români, cu recesiunea estimată pentru începutul anului 2024.

Cu un partid liberal aflat la conducere - cel puţin aşa se laudă PNL, că e la conducere - economia României se contractă, firmele mici şi mijlocii îşi restrâng activitatea sau se închid.

Nicio măsură cu adevărat liberală, cât vezi cu ochii. Dacă ar fi vorba despre neputinţă, ar mai fi cumva de înţeles. Dar, când, peste incompetenţă, liberalii ne tratează cu opulenţă şi sfidare, zicem cu toţii, ne-a ajuns!

Aşa zic şi sălăjenii, zilele astea. Când primesc vizita unor lideri liberali aflaţi în Coaliţia de guvernare, se aşteaptă să primească un plan de dezvoltare a industriei locale sau noi investitori în zonă, nu afişarea ostentativă a unor accesorii de lux!

Sălajul este unul din cele mai sărace judeţe din România, pata neagră a Transilvaniei, hiperdependent de bugetul de stat, cu industrie în mare parte moartă şi cu agricultură sărăcită. Culmea, tot un liberal îl conduce, de la Consiliul Judeţean.

Liderii de la Bucureşti ar trebui să descalece în provincia uitată cu cumpătare, cu respect şi cu un plan concret care să aducă bunăstare în zonă. Orice altceva e batjocură!

Viorel Băltăreţu, deputat al USR de Cluj.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mergem mai departe.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ion-Marian Lazăr, Grupul USR.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele este: "Şi furaţi, şi cu banii luaţi!".

Stimaţi colegi,

Astăzi, mi-am propus să formulez câteva observaţii cu privire la modalitatea în care Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate înţeleg să se achite de atribuţiile care le revin.

În acest sens, am aflat că din lista analizelor de laborator decontate prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu face parte analiza de tip chemo-scale substanţe oncologice şi neoncologice, al cărei cost se situează la o valoare de peste 2.000 de euro. De asemenea, la momentul actual, recoltarea probelor pentru acest tip de analiză nu se realizează în sistemul medical de stat, probele fiind trimise spre analiză în străinătate. Mai mult decât atât, Ministerul Sănătăţii nu a putut furniza un termen până la care acest tip de analiză medicală va fi inclusă în categoria analizelor medicale decontate integral sau parţial de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Totodată, aşa cum s-a reţinut în presă, o serie de medicamente pentru bolnavii de cancer lipsesc din farmacii sau sunt cumpărate pe datorie, ca şi în cazul Spitalului "Colţea" din Bucureşti, unde deconturile pentru serviciilor prestate nu au mai fost realizate din luna iulie. De asemenea, am aflat că "(...) medicii de la Spitalul Judeţean din Bihor avertizează că sunt foarte aproape de momentul în care vor fi obligaţi să decidă cine primeşte tratament şi cine nu".

Nu în ultimul rând, în ţara cu cea mai mare mortalitate de cancer de col uterin, au fost inculpaţi recent medici din Spitalul de Urgenţă Zalău, care, în perioada 2019-2022, au prelucrat "la negru" în acest spital în jur de 3.200 de teste de col uterin - Papanicolau - ce erau prelevate în cabinetele private ale acestora.

Nici situaţia din clădirea Secţiei de oncologie a Spitalului Judeţean Braşov nu arată mai bine, atât timp cât de pe pereţi cade tencuiala şi podelele şi uşile sunt vechi.

Evident, aceasta este România în care, deşi lunar se reţin din salariu contribuţii substanţiale la Fondul de asigurări de sănătate, multe analize şi scheme de tratament vitale trebuie să fie achitate cu bani din buzunar de către asiguraţi.

Domnule Rafila, mulţi cetăţeni români aşteaptă demisia din funcţia pe care o ocupaţi.

Aveţi curaj şi demnitate!

Mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc.

Continuăm.

Grupul parlamentar AUR, Daniel-Sorin Gheba?

Vă rog.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică - "Noua lege a sistemului public de pensii - o manevră electorală".

Stimaţi colegi,

Adoptarea în procedură de urgenţă a Legii privind sistemul public de pensii, prin care Guvernul anunţă reforme substanţiale în domeniu şi mărirea cuantumului acestora, este de fapt un spectacol ieftin, iniţiat doar în scop electoral. Măririle cu care se laudă Guvernul nici măcar nu sunt spectaculoase, ci reprezintă doar o amăgire a unor oameni care, în mod tragic, abia îşi duc traiul de azi pe mâine, sub povara inflaţiei, a preţurilor mari la alimente, medicamente şi facturi. 13,8% mărire de la 1 ianuarie 2024 pentru cineva care are o pensie de sub 2.000 de lei este, efectiv, o bătaie de joc. În schimb, pentru cei cu pensii speciale, despre care ştim în ce cuantum sunt, este cu adevărat o creştere substanţială.

Cât despre mărirea cu 40% de la 1 septembrie 2024, ca urmare a recalculării lor, Guvernul nu ne-a comunicat două aspecte primordiale:

În primul rând, din ce surse bugetare se vor face aceste măriri?

Şi, în al doilea rând, s-a luat în calcul cât timp va dura recalcularea celor 4.800.000 de dosare?

Evident că nu. Şi, evident, nu ne imaginăm că din luna septembrie a anului viitor toate cele aproape 5 milioane de pensii vor intra în plată mărite.

Iată, aşadar, unde sunt cinismul şi minciuna. Spui oamenilor că le măreşti pensiile, când ştii exact că nu ai resurse financiare şi nici logistică pentru a o implementa.

În cadrul dezbaterilor, AUR a cerut ca această creştere să fie în cuantum fix, pentru că noi ne-am dorit ca această lege să fie într-adevăr un ajutor pentru cei defavorizaţi şi nu doar un prilej pentru a suplimenta pensiile speciale, care oricum sunt foarte mari.

De altfel, Alianţa pentru Unirea Românilor a avut mai multe amendamente prin care s-a vizat şi eliminarea unor discriminări şi nedreptăţi din lege - includerea la categoria locuri de muncă în condiţii speciale şi a personalului care ocupă posturi-cheie în producerea energiei electrice pe bază de cărbune, vârsta de pensionare a femeilor să fie la 63 de ani, completarea tabelului aferent stagiului de cotizare realizat în condiţii deosebite cu perioada cuprinsă între 21 şi 30 de ani, cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 4 luni pentru fiecare an.

Amendamentele AUR nu au trecut de votul deputaţilor, iar noua lege nu este nici pe departe acel act normativ care să elimine inechităţile din sistem, ci le adânceşte, iar decalajul dintre pensiile mici, muncite din greu şi cele speciale, nesimţit de mari, va rămâne.

Iată cum o lege care ar fi trebuit să aducă puţină speranţă pensionarilor din categoriile cu venituri reduse devine de fapt o lege care ignoră principiul dreptăţii sociale şi nu este nici mai mult nici mai puţin decât o manevră electorală, fără fundament bugetar.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Vă mulţumesc.

Daniel Gheba, deputat AUR, Dolj.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Rozália-Ibolya Biró, dacă este? Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Cătălin-Zamfir Manea?

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Da.

Mulţumesc.

Stimate, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Consider că este nevoie ca în următoarea perioadă să reintroducem, la nivelul Parlamentului României, spre dezbatere şi adoptare, Legea privind statutul minorităţilor naţionale, aşa cum, de altfel, prevede Constituţia României, în dreptul legilor organice.

Minorităţile naţionale din România se bucură în prezent de sprijinul statului român şi pentru că doar peste câteva zile vom sărbători Ziua Naţională a României, trebuie să recunoaştem şi, în acelaşi timp, noi, minorităţile naţionale, trebuie să fim recunoscătoare României şi cetăţenilor săi pentru modul în care sunt tratate minorităţile naţionale în România. Ţara noastră este de departe un model pentru multe alte state din Europa şi din întreaga lume în ceea ce priveşte cadrul legislativ în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale.

Vă spuneam că, cu toate acestea, este nevoie ca, în următoarea perioadă, aici, în Legislativul ţării, să reintroducem Legea privind statutul minorităţilor naţionale şi sper ca, atât colegii noştri din cadrul UDMR, cât şi colegii din cadrul minorităţilor naţionale, evident, cu sprijinul dumneavoastră, al tuturor, să venim cu toate modificările şi cu toate amendamentele care se impun, pentru ca, în sfârşit, după foarte mulţi ani de la momentul la care Constituţia României aflată în vigoare a fost adoptată, să avem o lege a minorităţilor naţionale.

Şi vă spun acest lucru, pentru că, în prezent, există doar câteva acte normative, la nivel de legislaţie secundară, hotărâri de Guvern şi nu numai, prin care, sporadic, se face cumva şi referire la minorităţile naţionale.

Minorităţile naţionale reprezintă o componentă istorică şi constitutivă a statului român, dacă ne referim la 1 Decembrie 1918, iar în cazul minorităţii din partea căreia am fost ales aici, în Parlamentul României, respectiv minoritatea romă, vă pot spune că minoritatea pe care o reprezint aici este statistic şi oficial a doua cea mai numeroasă minoritate naţională din România şi neoficial este prima minoritate, depăşind 1.600.000 de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome.

Vă mulţumesc.

Şi sper ca în următoarea perioadă să reintroducem, pe agenda Parlamentului României, Legea privind statutul minorităţilor naţionale.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu prezentarea declaraţiilor politice.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, Anamaria Gavrilă, dacă este? Nu.

Mihai Ioan Lasca? Nu. Este.

Scuzaţi-mă!

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"De ce nu sunt bani pentru pensii?"

Stimaţi colegi,

Înţeleg că mărirea pensiilor a fost o mare controversă pentru Coaliţia de guvernare, în special pentru colegii de la PNL. Marele economist Cîţu a ieşit în presă să ne spună că bugetul României este deja în faliment.

Domnule Cîţu, aţi fost ministru de finanţe şi prim-ministru al ţării, şi aţi dus datoria externă de la 37% din PIB la 50%. Nu v-am văzut îngrijorat de impactul bugetar când făceaţi achiziţii de vaccinuri inutile în valoare de 1,2 miliarde de euro!

Să nu ne amăgim, subiectul pensiilor este folosit acum de partidele de la guvernare doar pentru agenda lor electorală.

Evident că este necesară mărirea pensiilor, evident că pensionarii români trebuie să îşi recapete demnitatea după ce 33 de ani au fost batjocoriţi şi trataţi ca o povară pentru acest stat, au fost umiliţi, iar partidele care s-au perindat la conducerea ţării şi-au amintit de ei doar în preajma alegerilor, aruncând câte o "pomană electorală", ca şi cum pensia nu este un drept câştigat. Mărirea pensiilor este o măsură necesară, indiferent de impactul bugetar.

Dragi colegi de la PNL, USR, vă pasă acum de impactul bugetar?

Dar de impactul măsurilor luate de guvernarea din ultimii 3 ani asupra cetăţenilor români, v-a păsat?

Nu v-a păsat de impactul bugetar când măsurile absurde anti-COVID închideau rând pe rând afacerile autohtone sau când făceaţi achiziţii inutile de miliarde de euro de vaccinuri, izolete şi spitale mobile inoperabile?

Nu v-a păsat de impactul bugetar când a venit vorba despre sprijinirea Ucrainei, ajutor despre care domnul Ciolacu spunea în faţa Comisiei Europene că s-ar ridica la 3,5% din PIB?

Nu v-a păsat de impactul bugetar când bugetul Ministerului Apărării a crescut de la 2% la 2,5% din PIB?

Dragi colegi parlamentari, aţi aprobat anul acesta achiziţii de echipament militar de zeci de miliarde de euro, fără să vă intereseze impactul bugetar sau impactul asupra cetăţeanului român.

Nu v-am văzut revoltaţi când aţi aprobat, acum câteva săptămâni, cumpărarea a 32 de avioane F-35 la un cost de 6,5 miliarde de dolari.

Nu vă văd revoltaţi de achiziţii de submarine, drone, sisteme de rachetă sau tancuri Abrams, de alte miliarde de euro.

Stimaţi colegi, vă atenţionez că e timpul să vă întoarceţi faţa şi către poporul român. Nu pentru că vin alegerile, chiar dacă unii dintre voi aţi început deja campania electorală, ci pentru că românii sunt la curent cu toate nedreptăţile pe care le-aţi făcut şi le-aţi susţinut în ultimii 3 ani.

Românii nu mai acceptă să fie umiliţi, nu mai acceptă să contribuie la un buget care se scurge ca tribut către partenerul strategic sau alte corporaţii şi organisme internaţionale, în timp ce poporul trăieşte din ce în ce mai rău.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog să vă apropiaţi...

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Suntem obligaţi...

Domnul Lucian Nicolae Bode:

...de final, vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

...să redăm demnitatea pensionarilor şi a românilor din această ţară.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR, Patrioţii Poporului Român.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Continuăm prezentarea declaraţiilor politice şi a intervenţiilor, cu Grupul parlamentar al PNL.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Valentin-Ilie Făgărăşian.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În ultimii patru ani, România a traversat o perioadă marcată de o succesiune de crize economice, sociale şi sanitare, poate cele mai puternice din istoria noastră recentă. Pandemia COVID-19, urmată de efectele economice şi energetice ale invaziei ruse în Ucraina, creşterea accelerată a preţurilor intermediare şi de consum, blocajele succesive apărute pe lanţurile de aprovizionare cu materii prime şi materiale la nivel internaţional reprezintă numai câteva dintre provocările la care ţara noastră a fost nevoită să găsească soluţiile cele mai bune.

Din fericire, pentru România, atunci când majoritatea politicienilor fugeau de responsabilitate, Partidul Naţional Liberal a fost acela care şi-a asumat, chiar cu riscul pierderii de simpatie electorală, să treacă ţara prin furtunile succesive care s-au abătut asupra ţării noastre. Astăzi, când ne uităm în urmă şi constatăm că am reuşit să depăşim economii din regiune, ca liberali, nu putem să nu fim mândri că am luat măsurile corecte în plan economic, că am protejat populaţia împotriva crizelor succesive şi că, spre deosebire de economia românească, puţine economii europene se bucură de creştere economică, stabilitate şi competitivitate.

Stimaţi colegi,

Crizele prin care am trecut în ultimii ani ne-au făcut mai puternici şi mai competitivi în plan european. Economia românească este tot mai frecvent văzută de investitorii europeni ca un teren fertil pentru cele mai bune investiţii, pentru că astăzi, în ţara noastră, se înmulţesc infrastructurile moderne de transport, energia este sigură şi accesibilă, măsurile împotriva birocraţiei devin realitate, iar fondurile europene sunt un impuls pentru oricine doreşte să construiască în România.

Cred că este momentul cel mai bun să identificăm acele măsuri economice şi sociale prin care să-i aducem acasă, în ţara lor, pe românii nevoiţi să caute o viaţă mai bună peste hotare. De aceea, este nevoie să creăm acele politici prin care tot mai mulţi români care astăzi lucrează peste hotarele ţării să îşi dorească să revină pe plaiurile unde s-au născut şi să aducă cu ei familiile şi experienţa acumulată în străinătate. Dacă vom reuşi şi acest lucru, chiar vom putea spune că ne dezvoltăm, ca ţară, din toate punctele de vedere.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gabriel-Ioan Avrămescu nu este în sală.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Elena Hărătău.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Conştientizarea prevenţiei diabetului trebuie să reprezinte o preocupare primordială a decidenţilor sănătăţii"

Ziua Mondială de luptă împotriva diabetului a fost marcată pentru prima oară la 14 noiembrie 1991, din iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale a Diabetului. A devenit zi oficială a Naţiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluţiei nr. 61/225, la 20 decembrie 2006.

Culoarea simbolică a zilei aniversare fiind albastru, numeroase clădiri sau edificii importante sunt iluminate în această culoare, iar oamenii se îmbracă sau poartă un obiect albastru.

14 noiembrie este, totodată, ziua de naştere a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Banting (1891-1941), cel care a studiat secreţia internă a pancreasului şi a introdus insulina în terapie, în octombrie 1922. Insulina a fost descoperită în 1921 de către medicul român Nicolae Paulescu, reprezentând miracolul salvării unui număr enorm de vieţi omeneşti în ultimul secol.

Diabetul este o boală cronică care apare atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină sau când organismul nu poate utiliza eficient insulina pe care o produce. Hiperglicemia sau nivelul ridicat de zahăr din sânge este un efect al diabetului zaharat necontrolat, spun specialiştii.

De-a lungul timpului, diabetul poate afecta inima, vasele de sânge, ochii, rinichii şi nervii. O dietă sănătoasă, activitatea fizică regulată, menţinerea unei greutăţi corporale normale şi evitarea consumului de tutun pot preveni sau întârzia instalarea diabetului de tip 2.

Federaţia Internaţională de Diabet estimează că numărul diabeticilor va ajunge, în anul 2030, la 552 milioane, la nivel mondial, fapt ce va determina ca afecţiunea să ocupe locul trei între cauzele de deces.

Numărul de persoane cu diabet zaharat de tip 2 este în continuă creştere, în condiţiile în care un număr important de oameni din toată lumea sunt încă nediagnosticaţi.

România se află în primele zece ţări din Europa privind incidenţa diabetului, anual fiind depistate peste 2.000 de cazuri noi la copii.

În aceste condiţii, consider că responsabilii destinelor sănătăţii româneşti trebuie să dinamizeze aplicarea Programului Naţional de Diabet, în scopul îmbunătăţirii stării de sănătate, a creşterii speranţei de viaţă a bolnavilor, precum şi a asigurării accesului corespunzător la diagnostic şi tratament.

Îndemn românii şi băcăuanii să adopte un stil de viaţă sănătos, fără excese alimentare, cu o dietă echilibrată şi multă mişcare în aer liber, astfel încât să prevenim din timp consecinţele grave ale diabetului.

Elena Hărătău, Bacău.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Ştefan-Iulian Lőrincz, dacă este? Nu este.

Domnul deputat Brian Cristian? Nu este.

Domnul deputat Marius-Andrei Miftode? Este.

Vă invit la cuvânt, domnule deputat.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Serialul de rapoarte "România Educată" a ajuns anul acesta la ultimul sezon, cel în care scenariştii au devenit actori pentru episodul intitulat "Cum să nu faci reformă în educaţie".

De cel puţin un deceniu, părinţi şi elevi, deopotrivă, se plâng de conţinutul educaţional rămas mult în urma vremurilor. Cele două noi legi ale învăţământului sunt aproape inutile atâta vreme cât ceea ce învaţă copiii la şcoală este predat cu aceleaşi metode şi cu entuziasmul din anii ʼ70.

Se aude des că matematica nu s-a schimbat, că istoria e la fel, că fizica de bază nu e alta, şi este adevărat. Ce s-a schimbat însă fundamental este concurenţa pentru atenţia copiilor, pe care o au aceste discipline şi altele.

Învăţământul românesc a rămas încremenit în forme învechite şi ineficiente. Informaţia continuă să fie aruncată de-a dreptul în elevi, standardele de evaluare la nivel naţional sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire. Rezultatele se văd la evaluarea analfabetismului funcţional. Jumătate dintre elevi nu înţeleg o iotă din ce citesc.

Şcoala devine încet şi sigur locul acela în care un supraveghetor, numit cadru didactic, încearcă să îi ţină pe copii cuminţi până se sună de ieşire.

Mai observăm un fenomen caraghios: industria meditaţiilor prosperă, în ciuda faptului că subiectele de la examene sunt din ce în ce mai uşoare. E încă o dovadă că la şcoală copiii nu acumulează cunoştinţe, ci bifează prezenţe.

În acest context, de la Cotroceni au fost impuse Legile educaţiei care nu schimbă nimic pe fond.

Toată România aşteaptă de ani buni reforma planurilor-cadru. În schimb, a venit încă o reformă a cadrului, fără să fie necesară, fără ca legea veche a educaţiei să fi fost vreodată implementată pe de-a-ntregul.

O nouă revoluţie în educaţie bate la uşă - inteligenţa artificială. Aceasta va deveni curând profesorul cel mai căutat de părinţi. Dacă s-ar baza numai pe informaţiile colectate de la noi din manualele de astăzi, din subiectele de la examene, inteligenţa artificială ar deveni rapid un produs de tip Ion, adică o făcătură învăţată mecanic să răspundă la întrebările unei autorităţi.

Aşa cum stau lucrurile acum, dacă nu se intervine repede asupra materiilor şi metodelor de predare, copiii îşi vor aminti de şcoală ca de cea mai inutilă şi chinuitoare perioadă din viaţa lor, şi ar avea dreptate.

E trist! E păcat! E de neiertat!

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR de Braşov.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Eugen Terente, dacă este.

Vă rog.

Domnul Eugen Terente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Vrem dreptate pentru persoanele strămutate".

În total, peste 70.000 români sunt şi anul acesta ignoraţi de Coaliţia de guvernare PSD-PNL.

Spre dezamăgirea oamenilor, Guvernul ignoră şi în acest an strigătele de ajutor ale celor peste 70.000 de români care, conform Legii nr. 154/2001, sunt îndreptăţiţi să-şi primească indemnizaţia pentru calitatea de urmaşi ai persoanelor persecutate din motive politice, precum şi a celor deportate în străinătate.

Punerea în aplicare a legii a fost amânată de două ori până acum, şi aproape sigur cei de la PSD şi PNL vor veni cu o nouă amânare, pe motiv că nu există suficienţi bani în bugetul statului.

Ce nu pot eu să înţeleg, şi aş dori ca cei de la guvernare să ne explice, este cum se face că există suficienţi bani pentru BMW-uri de lux, există bani pentru pensiile speciale sau pentru sinecurile angajate prin instituţii, însă nu există bani pentru aceşti oameni care şi-au câştigat dreptul la indemnizaţie, şi acum sunt minţiţi de doi ani de zile că îşi vor primi banii.

Domnule prim-prim ministru,

Domnilor şi doamnelor de la PSD şi PNL,

În numele celor peste 70.000 de oameni ale căror drepturi sunt călcate în picioare de peste doi ani de zile, vă cer să nu mai amânaţi şi în 2024 plata acestor drepturi.

Eugen Terente, deputat al USR, Circumscripţia electorală nr. 38 Tulcea.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm.

Domnul deputat Darius Pop, din Grupul parlamentar AUR. Nu este.

Domnul deputat Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi: "Cornul abundenţei, laptele şi mierea".

Elevii din judeţul Botoşani vor fi privaţi în acest an calendaristic de beneficiile Programului "Laptele şi cornul".

Motivul? Un singur cuvânt - birocraţie!

Nepăsare şi lipsă de grijă pentru copii, pentru elevi.

Oficialităţile din Botoşani dau vina pe o hotărâre de Guvern nepublicată la timp.

Scuze şi acuze! Gargară...

De soluţii alternative nici nu poate fi vorba, până la reglementarea întârzierii sau, mai bine zis, să le fie lor bine, cu pufuleţii lui Ciolacu cu tot!

Unde te mai gândeşti că sunt copii, elevi care abia aşteaptă să meargă la şcoală, fie şi pentru a beneficia de un corn cu lapte sau de o masă caldă, dacă nu pentru plăcerea de a învăţa, pentru a ajunge pe "cele mai înalte trepte de progres şi de civilizaţie".

În comune precum Hudeşti, Ungureni, Todireni sau Cristeşti din Botoşani familii întregi nu au niciun venit, locuiesc în case mici, lutuite, cu cel puţin cinci copii. Mulţi dintre aceşti copii flămânzi sunt elevi şi merg la şcoală doar pentru a mânca şi a-şi astâmpăra foamea.

Asta este realitatea, domnilor guvernanţi! Nu uitaţi că sunteţi vremelnici la conducere. Elevii vin la şcoală ca să mănânce. Pentru unii, de multe ori, este cea mai consistentă mâncare pe care o au zilnic.

Nu vă e ruşine, domnilor guvernanţi?! Austeritate fiscală, dar, chiar aşa, să nu aveţi nici cea mai mică urmă de milă pentru viitorul României?!

Ce ar fi să intraţi şi voi în greva foamei până la finalul acestui an calendaristic, aşa, din solidaritate?

Un pic de educaţie nutriţională nu v-ar strica...

Ce ar fi să mâncaţi doar pufuleţii lui Ciolacu, aşa, din solidaritate sau austeritate fiscală?!

Aveţi şansa, ocazia să deveniţi mai supli. Prea sunteţi îmbuibaţi cu bunătăţi din munca părinţilor copiilor şi elevilor pe care îi trimiteţi la şcoală fără îmbrăcăminte, fără rechizite, desculţi, acum şi fără hrană!

Să vă fie ruşine!

Dreptate pentru copiii şi elevii României!

Deputat AUR Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Continuăm.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, Cristian-Paul Ichim, dacă este.

Vă rog.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Comemorarea victimelor accidentelor de circulaţie - moment de reflecţie şi implicare responsabilă".

Duminica trecută am marcat o nouă zi mondială de comemorare a victimelor accidentelor de circulaţie. Pentru mine, această zi reprezintă un moment bun pentru a reflecta asupra cauzelor care au condus la rănirea gravă sau chiar moartea a mii de oameni pe drumurile ţării noastre. În toată activitatea mea parlamentară am fost şi continui să fiu interesat să lucrez pentru îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu şi caut mereu ca, prin fiecare nou proiect pe care îl depun, să ajut la salvarea unor vieţi. Şi pentru asta am depus o serie de iniţiative legislative care au tocmai acest scop.

Dragi români,

Viteza excesivă trebuie pedepsită mai aspru, deoarece consecinţele sunt întotdeauna grave, cu consecinţe asupra celor care conduc, dar şi asupra familiei şi celor din jur. De aceea, am depus un proiect de lege care prevede sancţionarea şoferilor care conduc cu viteză mai mare de 100 de km/oră faţă de limitele sectorului de drum pe care circulă. Proiectul se află în circuitul parlamentar şi sper să fie adoptat cât mai curând.

Un alt element care poate duce la producerea de accidente rutiere şi care este de foarte multe ori neglijat este lipsa vizibilităţii, starea precară şi de multe ori abundenţa mijloacelor de semnalizare rutieră şi a indicatoarelor de orientare. Şi pentru a remedia această situaţie am depus o altă iniţiativă legislativă care obligă agenţii de poliţie să verifice mijloacele de semnalizare rutieră şi alte dispozitive speciale existente pe şoselele din România.

O componentă extrem de importantă a siguranţei rutiere o reprezintă pregătirea candidaţilor care vor obţine permis de conducere. De asemenea, este esenţial să investim mai mult pentru ca nivelul de pregătire al examinatorilor să crească şi să fie unitar.

O altă propunere legislativă pe care am depus-o în Parlament priveşte separarea examenului auto teoretic de cel practic şi oferă posibilitatea candidaţilor la obţinerea permisului de conducere de a participa la examenul teoretic oriunde în ţară. Proiectul este deja pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor şi curând va deveni lege.

Anual, obţin permis de conducere în jur de 325.000 de persoane, pe lângă cele aproximativ 450.000 de permise de conducere care trebuie reînnoite anual, iar asta înseamnă aglomerarea, dar şi, bineînţeles, un factor de stres pentru cetăţenii care pierd timp stând la cozi pentru a-şi depune dosarul.

Pentru a veni în sprijinul a peste 3 milioane de cetăţeni care deţin permis de conducere, am depus o nouă iniţiativă legislativă care prevede creşterea valabilităţii administrative a permiselor, de la 10 ani la 15 ani, pentru permisele din categoriile A, B şi adiacente şi scăderea valabilităţii administrative a permiselor de conducere eliberate pentru vehiculele din categoriile A, B şi adiacente deţinute de persoane cu vârsta de 70 de ani şi peste această vârstă. Avem o problemă reală, dovedită prin statistici dureroase, şi suntem datori să găsim soluţii care să schimbe realitatea în privinţa accidentelor rutiere.

Cristian Ichim, deputat REPER de Bacău.

Mulţumesc

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Continuăm cu prezentarea declaraţiilor politice şi a intervenţiilor - Grupul parlamentar al USR.

Alin-Gabriel Apostol, dacă este?

Da, vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"Turism prezidenţial cu suport PSD-ist"

Ceea ce face Iohannis zilele acestea este o sfidare a cetăţenilor, a oamenilor care muncesc cinstit, sfidare a bunului-simţ. Dar acest lucru se întâmplă cu suportul lui Ciolacu şi al PSD-ului.

După ce a spulberat bugetul Administraţiei Prezidenţiale, Iohannis a cerut 7,5 milioane de lei suplimentar. Ciolacu nu a clipit, i-a dat. PSD şi PNL taie banii de la spitale şi investiţii ca să-i furnizeze lui Iohannis bani pentru turismul prezidenţial.

De ce turism şi nu "stabilirea de relaţii bilaterale"? Pentru că din delegaţia României nu face parte niciun om de afaceri, niciun personal guvernamental pe economie. Nu există o agendă publică din care să reiasă că a negociat ceva. Dimpotrivă, a vrut să ascundă safari-ul kenyan. A completat agenda după ce administratorul rezervaţiei a pus poze cu el şi cu soţia dumnealui printre lei.

PNL şi PSD au lăsat spitalele din toată ţara fără bani.

Incompetenţa ministrului Rafila şi a Guvernului PSD-PNL lasă cadrele medicale şi fără salarii, după ce spitalele au fost forţate să taie masiv din banii alocaţi materialelor sanitare şi medicamentelor.

Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, se plimbă prin lume la concurenţă cu Iohannis, în timp ce premierul Ciolacu taie banii de investiţii şi de reparaţii de la spitale.

Asta după ce în primăvară a tăiat banii pentru construcţia a 6 spitale. Este un act criminal desfăşurat de PSD şi PNL.

Guvernul îngroapă România în datorii!

În următorii 4 ani România va plăti 40 de miliarde de lei numai pe datorii. Toţi românii, chiar şi copiii noştri, vor plăti peste 2.000 de lei pentru destrăbălarea PSD şi PNL. 40 de miliarde de lei pentru dobânzi! Aproape 50% din bugetul actual de pensii. Este încă o dovadă cât de iresponsabilă este actuala guvernare.

Pensiile speciale continuă să crească. Cu 8.000 de lei creşte cea mai mare pensie specială. PSD şi PNL continuă să-i protejeze pe speciali. Cea mai mare pensie specială ajunge la 58.000 de lei pe lună. PSD şi PNL păcălesc pensionarii noştri care au pensii pe contributivitate mizere, ca să le crească substanţial pensiile specialilor.

În 2024 trebuie să ieşim la vot. Este singura cale. USR şi polul de dreapta care se constituie în jurul lui este singura cale în acest demers,...

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

...singura cale la acest Guvern corupt şi iresponsabil.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Radu Ciornei, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Radiografiile unui stat eşuat - partea a XV-a - Decapitarea micilor cabinete stomatologice".

După ce au "croşetat" pe genunchi o lege a pensiilor pe care o numesc, cu mare ipocrizie, ca fiind onestă, care nedreptăţeşte flagrant întregi categorii de angajaţi sau oameni cu probleme medicale, cum sunt pacienţii infectaţi cu virusul HIV, salvatorii montani sau ambulanţierii, care protestează acum în faţa Parlamentului, artizanii coaliţiei sărăcirii României au pus ochii pe o altă victimă: medicii stomatologi ce au cabinete medicale private. După ce au încercat să îi deposedeze abuziv de dreptul de a practica manevre medicale specifice meseriei lor, acum, printr-o prevedere cel puţin dubioasă, se doreşte decapitarea micilor cabinete de pe cuprinsul ţării şi forţarea medicilor stomatologi să iasă de pe piaţă sau să se angajeze la marile clinici, care vor să acapareze profiturile din domeniu.

Printr-un ordin de ministru, gândit cu o perversitate diabolică, ei vor obliga aceste cabinete să funcţioneze doar în spaţii care au înălţimea tavanului de 2,80 metri. Din întâmplare, sau nu, înălţimea imensei majorităţi a acestor spaţii este de doar 2,70 metri. Acest pat al lui Procust, creat ca în legenda greacă, de nişte tâlhari, va duce la închiderea a mii de cabinete stomatologice de pe cuprinsul României.

Vă citez din scrisoarea unei colege ce ne-a cerut ajutorul, în numele Colegiului Medicilor Stomatologi: "Nu înţelegem necesitatea noilor proceduri prevăzute în proiectul pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.030/2009, unde se stipulează că autorizaţia sanitară de funcţionare pentru cabinetele medicale stomatologice se vizează anual. Medicii stomatologi consideră că toate aceste măsuri sunt o risipă financiară şi de timp, care se răsfrânge în costul tratamentelor şi împiedică desfăşurarea actului medical, având chiar potenţialul de a închide aceste cabinete care nu întrunesc normele.

Ca medic, nu văd niciun fel de logică în această prevedere perversă şi diabolică, orchestrată de o clică incompetentă, ce nu numai că nu a reuşit să construiască nici măcar un spital regional din cele 8 promise, dar a pierdut lamentabil şi enorm de mulţi bani pentru construcţia de unităţi medicale noi prin fonduri PNRR.

Turistul de lux, Rafila, nu numai că îşi dovedeşte din nou incompetenţa, dar decapitează cu rea-voinţă o întreagă categorie de medici, ajutând firmele mari din domeniu să preia monopolul, fapt ce va duce, în mod inevitabil, la pierderea a mii de locuri de muncă, la un acces mult mai dificil la servicii stomatologice şi la creşterea preţurilor acestor servicii.

Domnule prim-ministru Ciolacu,

Domnule ministru Rafila,

Vă cer, în numele colegilor mei stomatologi, să blocaţi această aberaţie criminală, ce poate avea un efect catastrofal la nivelul micilor cabinete, ce vor fi forţate să îşi închidă porţile pentru a pecetlui livrarea, cu dedicaţie, a pieţei acestor servicii către companiile care îşi permit construirea de sedii proprii, conforme noilor standarde impuse în domeniu.

După ce oamenii voştri au schingiuit bătrâni şi au aruncat în aer oameni nevinovaţi, de dragul profitului cinic, vă previn că această breaslă nobilă nu va accepta cu resemnare decapitarea publică.

Vine vremea scadenţei, domnilor, şi atunci veţi plăti pentru toate fărădelegile...

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog să apropiaţi de final.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

... pe care acum, vulpeşte, le numiţi legi!

Radu Ciornei, deputat de Suceava.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Continuăm.

Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Dănuţ Aelenei, dacă este? Este.

Vă rog.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

"Proiectul noii Legi a pensiilor nu este unul sustenabil, deoarece nu sunt bani la bugetul de stat", spunea, zilele trecute, ministrul finanţelor Marcel-Ioan Boloş.

Nu numai că nu sunt bani, dar mai înainte de a face o reformă a pensiilor în România, ar trebui să observăm care este, de fapt, cauza tuturor relelor în economia României.

Prin creşterea pensiilor cu 13 virgulă ceva la sută nu numai că nu vom rezolva problemele seniorilor, dar vom crea o spirală inflaţionistă care va duce la devalorizarea monedei naţionale şi la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei în ansamblu.

Creşterea preţului energiei, combinată cu politicile economice, fiscale şi administrative defectuoase au făcut ca multe dintre afacerile româneşti să se închidă, au generat creşterea preţurilor la alimente, bunuri de larg consum şi materiale de construcţii.

Astfel, a scăzut puterea de cumpărare a cetăţeanului, chiar dacă leul şi-a menţinut valoarea faţă de valutele principale, euro şi dolar.

Avem un stat şi o administraţie obeză, bugetofagă, pe care bugetul nu o mai poate susţine.

Soluţii sunt, dar se pare că Guvernul PSD-PNL, alias Ciolacu şi Ciucă, nu le găseşte, şi nici nu le vor găsi, în condiţiile în care avem miniştri cu CV-uri impresionante, dar, de fapt, de mucava.

În concluzie, stimaţi colegi, avem nevoie la conducerea României nu numai de politicieni profesionişti, dar şi cinstiţi, care să pună mai presus de orice interesele României şi ale cetăţenilor ei, şi nu de politicieni incapabili să vadă la doi metri în faţă, urmaşi bicisnici ai foştilor comunişti, care "iau lumina" din sferele de influenţă şi interese ale estului sau vestului, după cum bate vântul politicii europene.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Aelenei Dănuţ.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Continuăm cu prezentarea declaraţiilor politice din partea deputaţilor neafiliaţi.

Îl invit la cuvânt pe Daniel-Liviu Doda.

Domnule deputat.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Mi se pare că intrarea în Schengen nu mai este o prioritate pentru ţara noastră.

Domnul Ciolacu se duelează în declaraţii populiste cu cancelarul Nehammer. Nu aceasta este soluţia pentru a ne susţine dreptul de a intra în acest spaţiu de liberă circulaţie. Croaţia, de exemplu, a dus o campanie inteligentă anul trecut şi a evitat vetoul Austriei.

Din păcate, observ că executivul nostru utilizează prea puţin argumentele diplomatice, negocierile directe cu decidenţii de la Viena. Companiile austriece desfăşoară activităţi profitabile în România. Doar că noi nu ştim să utilizăm eficient argumentele economice în negocierile politice.

Susţinerea Germaniei sau a Spaniei nu ne va încălzi deloc, în cazul unui nou veto la Consiliul JAI din decembrie. Doar va reaprinde frustrările naţionaliste şi va da apă la moară antieuropenilor noştri.

În vreme ce noi încă sperăm la admiterea României în spaţiul Schengen, domnul preşedinte Iohannis pare că a abandonat definitiv această bătălie politică. În loc să se întâlnească cu omologii săi europeni, să utilizeze toate canalele de comunicare şi să fie alături de Ministerul de Externe, cuplul prezidenţial admiră frumuseţile Africii.

I-aş ierta domnului preşedinte aroganţa de a refuza comunicarea sumelor cheltuite pentru deplasările sale externe. Am putea trece cu vederea depăşirea bugetului anual alocat. Ar putea face şi ocolul Pământului în vizite la înalt nivel, 9 luni pe an. Dar, când e vorba de ţinte politice importante ale României, cum este intrarea în spaţiul Schengen, aşteptăm implicare adevărată de la domnul Iohannis, iar nu plimbări prin ţări exotice, unde nu avem nici măcar misiuni diplomatice.

Fiindcă mai sunt două săptămâni până la Consiliul JAI, aşteptăm un tur de forţă al preşedintelui în Europa. După un concediu îndelungat ar trebui să revină plin de energie. Iar din partea premierului aşteptăm mai multă maturitate şi pragmatism, la fel ca de la ministerul nostru de externe.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc.

Continuăm prezentarea declaraţiilor politice.

Grupul parlamentar al PSD.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Nicoleta-Matilda Goleac.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

"Violenţa este arma celor slabi", spunea Mahatma Gandhi, iar una dintre cele mai răspândite forme de violenţă este cea îndreptată asupra femeilor. Această formă de agresiune fizică, psihică şi sexuală o regăsim la toate culturile, afectând femeile, indiferent de rasă, studii, bogăţie sau origine şi se manifestă acasă, pe stradă, la şcoală, la locul de muncă şi aproape oriunde îşi desfăşoară acestea activităţile.

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, 243 milioane de femei şi fete au suferit abuzuri la nivel global, în 2019, însă doar 40% dintre acestea au făcut plângere. Din păcate, situaţia s-a înrăutăţit în timpul pandemiei de COVID-19, pentru că restricţiile şi izolarea au forţat femeile să stea în casă cu abuzatorii lor. În anul 2020, apelurile la liniile telefonice de asistenţă pentru violenţa domestică au crescut de cinci ori în unele ţări.

Având în vedere amploarea acestei încălcări a demnităţii umane, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a stabilit ca ziua de 25 noiembrie să devină Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei asupra femeilor, zi care este marcată în toată lumea prin manifestaţii şi acte de condamnare a diverselor forme de violenţă îndreptate asupra acestora.

La nivelul Uniunii Europene, statele sale membre colaborează pentru a preîntâmpina şi a combate violenţa împotriva femeilor şi a fetelor, pentru a proteja victimele şi pentru a-i pedepsi pe infractori. Cu toate acestea, pe continentul nostru, una din trei femei a fost supusă abuzurilor fizice sau violenţei sexuale, începând cu vârsta de 15 ani.

În ultimii ani, şi violenţa online este în creştere, vizând în special femeile tinere şi femeile din viaţa publică, de exemplu jurnalistele şi politicienele. În plus, femeile se confruntă cu violenţă şi la locul de muncă: aproximativ o treime din actele de hărţuire sexuală săvârşite în Uniunea Europeană împotriva femeilor s-au petrecut la locul de muncă.

Obiectivele României în domeniu s-au concretizat inclusiv prin ratificarea, în 2016, a Convenţiei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, adoptată la Istanbul, la 11 mai 2011, precum şi prin implementarea prevederilor Convenţiei în legislaţia naţională.

Stimaţi colegi,

Cu toţii ştim că dificultăţile ridicate de situaţiile de risc pot fi depăşite doar prin sprijinirea concretă a victimelor şi a tuturor celor marcaţi de situaţii caracterizate de violenţă. În ceea ce ne priveşte, este necesar să îmbunătăţim legislaţia şi controlul parlamentar în aşa fel încât, în cel mai scurt timp, cel puţin 6 femei din 10 să reuşească să depăşească cu succes asemenea situaţii, fiindcă nicio formă de violenţă nu poate fi justificată vreodată.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

De aceea, violenţa trebuie denunţată cu orice preţ, fiindcă ea trebuie să înceteze!

Deputat Nicoleta-Matilda Goleac, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Viorica Sandu.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În 2024, pensiile românilor se vor mări. Mai mult, ele vor fi calculate într-un mod corect faţă de fiecare român. Noua Lege a pensiilor, propusă de Partidul Social Democrat şi votată în Parlament, la începutul săptămânii, va aduce, într-un final, echitate în sistem.

În acest moment, românii care au muncit aceeaşi perioadă de timp şi au înregistrat venituri similare primesc pensii de valori diferite. 1,2 milioane de pensionari beneficiază de indemnizaţie minimă socială, deşi unii au lucrat un an, iar alţii zeci de ani pe salariul minim. Or, asta este profund incorect.

De la 1 ianuarie 2024, toate pensiile vor fi indexate cu 13,5%, adică indicele de inflaţie din ultimul an. Este un drept pe care pensionarii îl au garantat prin lege şi o obligaţie pentru noi, nu doar legală, ci şi morală. În acelaşi an, din luna septembrie, va urma o nouă majorare, între 5 şi 40 de procente, calculate ţinând cont de principiul contributivităţii.

Mai mult, ne bucurăm că am reuşit să reducem vârsta standard de pensionare pentru siderurgişti. Am prezentat şi am susţinut aceste amendamente care contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă pentru lucrătorii din domeniu, la propunerea Federaţiei Sindicale a Siderurgiştilor "Metarom", Filiala Galaţi.

Le mulţumesc atât colegilor din PSD, cât şi tuturor celorlalţi parlamentari care au votat în acest sens.

Am văzut multe comentarii, în spaţiul public, despre noul proiect de lege. Cred că, aşa cum afirma şi ministrul muncii, este foarte important, indiferent de formaţiunea politică din care facem parte, să înţelegem că trebuie să fim uniţi când avem lucruri bune de făcut pentru România. Avem cinci milioane de pensionari în ţară, adică mai mult de un sfert din populaţie. Oamenii aceştia depind de noi toţi pentru a avea un trai decent, un trai pe care îl merită, după o viaţă de muncă cinstită. Nu le facem un cadou sau o favoare, ci le dăm ce li se cuvine de drept.

Respectul pe care îl purtăm seniorilor ţării trebuie să se vadă în veniturile lor şi în faptul că îşi permit să îşi trăiască bătrâneţile liniştiţi.

Vă mulţumesc.

Viorica Sandu, deputat al PSD de Galaţi.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Mai sunt înscrişi, pentru a prezenta declaraţiile politice, trei colegi.

Din partea Grupului parlamentar AUR, Dumitru-Viorel Focşa. Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al neafiliaţilor, Nicolae Roman. Nu este.

Doamna deputat Raluca-Maria Borta? Nu este.

Aşadar, am epuizat lista colegilor înscrişi pentru a prezenta declaraţiile politice şi intervenţiile în şedinţa noastră de astăzi.

Au fost depuse declaraţii în scris de către următorii colegi parlamentari.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Eugen Bejenariu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Ioan Vulpescu, Ioan Mang, Nicu Niţă, Cristina-Elena Dinu, Elena Stoica, Vasilică Toma, Silviu Nicu Macovei, Alexandra Huţu, Romulus-Marius Damian, Mirela Furtună şi Marian-Iulian Rasaliu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus declaraţii în scris următorii colegi parlamentari: Florin Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, Cristina Burciu, Dumitru Rujan, Marian Cruşoveanu, Bogdan Huţucă, Ervin Molnar, George Stângă, Maria Stoian, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Corneliu Cozmanciuc, Vetuţa Stănescu, Cristina Vecerdi, Florin-Alexandru Alexe şi Gigel-Sorinel Ştirbu.

Din partea Grupului parlamentar al USR au depus declaraţii în scris domnii deputaţi Ilie Dan Barna, Radu Panait şi Filip Havârneanu.

Din partea Grupului parlamentar AUR au depus declaraţii în scris: Silviu-Titus Păunescu, Raisa Enachi, Sebastian-Ilie Suciu, Boris Volosatîi şi Lilian Scripnic.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale a depus o declaraţie în scris Dragoş Gabriel Zisopol.

Iar din partea colegilor neafiliaţi au depus declaraţii în scris Vasile Nagy şi Bogdan-Alexandru Bola.

Aşadar, acestea fiind spuse, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 22 noiembrie 2023, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"PSD face noi demersuri legislative, necesare managementului situaţiei copiilor care consumă tutun"

Consumul nicotinei prin ţigaretele clasice sau prin intermediul celor electronice în rândul minorilor din România, cu vârsta sub 10 ani, precum şi al celor de până în 15 ani, reprezintă un motiv de îngrijorare societală reală. Iar preocuparea PSD pentru protejarea copiilor de acest tip de dependenţă distructivă s-a concretizat într-un nou proiect de act normativ. Alături de numeroşi colegi parlamentari social-democraţi, am semnat propunerea legislativă iniţiată de preşedintele acestei Camere a Parlamentului, Alfred Simonis, prin care instituim o serie de noi reglementări privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea mărfurilor din tutun şi a celor conexe care conţin nicotină.

Aşadar, vom opera modificări pentru două acte normative aflate deja în vigoare, respectiv Legea nr. 201/2016 şi Legea nr. 349/2002, astfel încât să putem contribui şi mai eficient la combaterea efectelor utilizării acestor produse care provoacă nu doar adicţie, ci şi o serie de boli extrem de grave.

Subliniez că toate aceste noi reglementări sunt consacrate exclusiv prevenirii situaţiilor de risc la adresa siguranţei medicale a copiilor. Iar aceasta se situează cu adevărat într-un pericol crescător, şi la noi în ţară, din cauza consumului de tutun şi de ţigarete electronice.

Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, copiii tind să încerce produse din tutun de la vârste foarte fragede. 28% dintre aceştia le testează chiar înainte de împlinirea vârstei de 10 ani. În cele mai multe cazuri, din păcate, testarea primelor ţigări este urmată de folosirea curentă, odată ce se instalează dependenţa de nicotină.

La fel de neliniştitor este şi faptul că numărul minorilor care apelează la ţigările electronice este în continuă mărire, ce tinde să pară şi ireversibilă. Diversificarea modalităţilor de consum al tutunului şi promovarea acestuia şi în rândul copiilor şi adolescenţilor au condus, în principal, la aceste statistici pe cât de alarmante, pe atât de autentice. Dar, dincolo de aceste date înspăimântătoare pentru orice adult responsabil, fie el părinte sau nu, expunerea la nicotină poate afecta dezvoltarea creierului adolescenţilor şi tinerilor, proces care continuă şi după 20 de ani. Studiile de specialitate devoalează şi alte numeroase efecte negative ale acesteia asupra sănătăţii oricărei persoane, indiferent de vârsta sa.

De aceea, prin legea noastră se stabileşte şi implicarea şcolilor în procesul de prevenire şi de control ale acestui tip de comportament. Concret, instituţiile de învăţământ vor include în regulamentele lor de funcţionare măsuri coercitive, aplicabile elevilor pentru nerespectarea prevederilor referitoare la utilizarea în incinta lor a tuturor categoriilor de produse ce conţin tutun, a ţigaretelor electronice şi a dispozitivelor electronice, destinate pentru încălzirea acestora.

În plus, acest nou demers al PSD interzice şi vânzarea ţigărilor electronice, a flacoanelor de reumplere pentru ţigarete şi a dispozitivelor electronice destinate încălzirii tutunului către persoanele sub 18 ani, prin automate.

Aşadar, şi acest nou proiect de lege social democrat este încărcat strict cu intenţii pozitive, adresate sănătăţii tinerilor, încât nimeni nu poate emite nici măcar banalele critici formale, specifice opoziţiei.

Într-un cuvânt, noi, cei de la PSD, ne dorim să creăm un mediu cât mai sigur şi mai sănătos pentru copiii şi tinerii noştri, motiv pentru care vom continua să generăm şi alte noi acte normative care să conveargă către punerea în practică a acestui deziderat complex, în cel mai scurt timp!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Astăzi, aducând un omagiu vieţii şi operei Monicăi Lovinescu, la un secol de la naşterea ei, doresc să subliniez că ea nu a fost doar o voce anticomunistă, ci şi o intelectuală şi critic literar de o profundă erudiţie. Viaţa ei, începând de la publicarea primelor lucrări literare la vârsta fragedă de opt ani, până la lucrările mature şi angajamentul ei neclintit împotriva totalitarismului comunist, este un exemplu de dedicaţie şi curaj.

În exilul său în Franţa, Monica Lovinescu a devenit o figură emblematică a disidenţei româneşti, vocea ei răsunând prin postul Radio Europa Liberă, unde emisiunile "Teze şi antiteze la Paris" au influenţat profund mediile culturale şi publicul larg din România. Casa ei pariziană, împărţită cu soţul ei, Virgil Ierunca, a devenit un nod vital pentru exilul românesc, un loc de întâlnire pentru scriitori şi personalităţi culturale române.

Vreau să aduc în atenţia dumneavoastră şi faptul că Monica Lovinescu nu a fost doar o critică şi jurnalistă, ci şi o traducătoare talentată, aducând literatura română în atenţia lumii francofone sub pseudonimele "Monique Saint-Côme" şi "Claude Pascal". Contribuţiile ei la literatura şi cultura română au continuat să fie valorificate şi după 1990, prin publicaţii în reviste literare şi politice din România.

Păstrându-şi angajamentul ferm anticomunist, Monica Lovinescu a suferit un atentat asupra vieţii sale în 1977, un episod care a rămas gravat în memoria colectivă. În ciuda acestor grele încercări, ea a ales să continue să lupte pentru adevăr şi libertate.

După decesul său în 2008, Monica Lovinescu a fost onorată cu distincţii post-mortem, inclusiv Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer. Urnele sale şi ale soţului ei au fost repatriate în România şi depuse cu onoruri militare, un gest simbolic al recunoştinţei noastre naţionale.

Într-o lume tot mai marcată de superficialitate şi materialism, unde valorile morale sunt adesea subminate, ne reamintim de exemplul Monicăi Lovinescu, care a ales să trăiască o viaţă în serviciul adevărului şi libertăţii. Să ne inspirăm din viaţa şi opera ei, pentru a clădi o Românie mai bună, una care să cinstească memoria celor care şi-au sacrificat viaţa pentru libertatea noastră.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"17 noiembrie - Ziua mondială a prematurităţii"

La 17 noiembrie, în fiecare an, comunitatea internaţională marchează "Ziua mondială a prematurităţii", scopul fiind acela de a mări gradul de conştientizare a provocărilor legate de naşterea prematură şi de a celebra viaţa copiilor prematuri şi a familiilor acestora din întreaga lume.

Această zi specială, recunoscută la nivel global începând cu anul 2011, urmăreşte să crească gradul de informare privind riscurile asociate naşterilor premature şi să mobilizeze resurse pentru a sprijini nou-născuţii aflaţi în această situaţie vulnerabilă.

Naşterea prematură, înainte de împlinirea a 37 de săptămâni de sarcină, afectează, la nivel mondial, aproximativ 15 milioane de copii şi 75% dintre aceste decese ar putea fi prevenite prin intervenţii moderne şi rentabile.

Ziua Naţională a Copilului Prematur din România a fost instituită prin Legea nr. 189/2020.

Ne confruntăm cu o statistică alarmantă în ceea ce priveşte copiii născuţi prematur. Anual, la 30 de minute se naşte în România un prematur cu probleme neurologice, motorii, neuromotorii şi peste 20.000, la nivel naţional, cifră care reprezintă aproximativ 10% din totalul naşterilor.

Specialiştii subliniază provocările majore pentru sănătatea publică şi sistemul neonatal, dar şi riscurile asociate cu prematuritatea, inclusiv o rată crescută de mortalitate şi dizabilitate severă. În plus, mulţi dintre aceşti copii se confruntă cu dificultăţi în neurodezvoltare, cum ar fi întârzieri motorii, deficit cognitiv, viteza redusă de procesare, probleme de comportament şi dificultăţi de integrare.

Prematuritatea nu vine anunţată şi nici cu instrucţiuni, aceasta alimentează statistici şi îşi face simţită prezenţa la unul din zece copilaşi născuţi la nivel mondial. Chiar dacă nu o putem preveni, putem totuşi să luptăm împotriva ei.

Potrivit studiilor prezentate şi practicii specialiştilor şi cadrelor medicale, o mare parte dintre aceste probleme de sănătate grave pot fi reduse semnificativ sau eliminate complet atunci când prematurii sunt îngrijiţi corespunzător, după un plan de intervenţie şi monitorizare multidisciplinară. Intervenţia timpurie şi terapiile integrate pot schimba decisiv parcursul acestor copii, făcând diferenţa dintre a deveni adulţi integraţi în societate sau persoane asistate pe toată durata vieţii.

România se aliniază Campaniei de Ziua Mondială a Prematurităţii 2023, la strategia promovată la nivel global, promovândmetoda de îngrijire tip cangur.Sloganul campaniei de conştientizare este:"Paşi mici, impact mare.Contactul piele la piele, imediat după naştere, pentru toţi nou-născuţii, oriunde, şi în maternitate şi acasă". Contactul imediat piele la piele, după naştere, între mamă şi copil, s-a dovedit extrem de benefic pentru ambii, scăzând ratele mortalităţii cu 40% şi cazurile de sepsis cu 65%.

Ziua mondială a prematurităţii vizează promovarea unei viziuni în care familia, inclusiv mama şi copilul, formează un nucleu inseparabil în cadrul îngrijirii medicale perinatale. Prin această abordare se doreşte transformarea modelului clasic de îngrijire neonatală şi aducerea în prim-plan a conexiunii profunde dintre părinţi şi nou-născuţi, oferind astfel fiecărui copil prematur şansa optimă de a se dezvolta sănătos şi fericit.

Prin lansarea propunerii privind implementarea Carnetului prematurului şi nou-născutului cu risc, instrument de informare corectă, monitorizare şi intervenţie multidisciplinară care se concentrează pe monitorizarea continuă şi personalizată a evoluţiei copiilor născuţi prematur, facilitând astfel un dialog eficient şi coerent între familii şi echipa multidisciplinară de specialişti implicaţi în îngrijirea lor, se urmăreşte finalizarea unui proiect de lege care are ca scop oficializarea şi implementarea acestui demers la nivel naţional.

Ziua mondială a prematurităţii este un prilej de solidarizare şi acţiune globală, iar eforturile continue, la nivel naţional şi internaţional, sunt esenţiale pentru a asigura un viitor mai bun şi mai sigur acestor copii.

UDMR are politici familiale care conştientizează şi promovează importanţa familiei ca şi nucleu al societăţii, avansând acele măsuri care au menirea de a crea condiţii favorabile pentru familii cu mai mulţi copii.

Iniţiativele noastre legislative îşi propun de a asigura condiţii favorabile pentru dezvoltarea unei societăţi focusate pe om. Accesul egal la servicii medicale de calitate reprezintă drepturi umane pentru toţi cetăţenii ţării.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Incompetenta conducere a Constanţei pierde bani pentru obiectivele de cea mai mare importanţă pentru constănţeni"

Timp de două săptămâni, primarul municipiului Constanţa, Vergil Chiţac, a ascuns faptul că lucrările de restaurare ale Cazinoului din Constanţa sunt în pericol de a fi sistate din cauza lipsei de finanţare. A aflat despre asta încă de pe 3 noiembrie, când Compania Naţională de Investiţii a anunţat Primăria Constanţa şi antreprenorul că nu mai are bani pentru a plăti lucrările în ultimele două luni ale acestui an. A ştiut despre tot, dar nu a zis/făcut nimic.

Am semnalat acest lucru şi am arătat că singura soluţie pentru deblocarea situaţiei este ca Guvernul României să semneze un Memorandum prin care banii necesari restaurării să fie alocaţi în continuare. Am înaintat, de săptămâna trecută, adrese în acest sens către Ministerul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, arătând importanţa continuării neîntrerupte a acestor lucrări şi cerând să emită acel Memorandum, dar şi către Guvernul României, solicitând să îl semneze şi să aloce banii. Datorită presiunii publice şi a mass-media, acest Memorandum a fost adoptat de Guvern, salvându-se astfel restaurarea unui simbol al oraşului Constanţa.

Cum era de aşteptat, semnarea Memorandumului a fost imediat anunţată de primarul Constanţei, acelaşi primar care a "uitat" să vă informeze că s-au terminat banii CNI pentru restaurarea Cazinoului. Desigur, Vergil Chiţac nu vă spune nici acum că CNI nu mai are bani pentru un alt obiectiv deosebit de important pentru oraş: construirea Sălii Polivalente, atât de aşteptată de constănţeni şi promisă de toţi primarii care s-au succedat în ultimii ani. Din păcate, este un alt obiectiv care are de suferit din cauza politicilor păguboase ale guvernării PSD - PNL, care a luat banii de la investiţii şi i-a direcţionat exclusiv către pomeni electorale şi risipă pentru sinecuri. Sala Polivalentă din Constanţa, care se construieşte cu frâna de mână trasă pentru a fi inaugurată în anul electoral 2024, cum este şi cazul Cazinoului, este ignorată total de administraţia incompetentă pe care o conduce primarul Vergil Chiţac!

Constanţa este un oraş cu o istorie şi o cultură prea bogate pentru a fi condusă într-o astfel de bătaie de joc de edilul actual.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Guvernul a aprobat înfiinţarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare"

Ministerul Finanţelor, condus de ministru liberal, a făcut un pas important şi a reuşit operaţionalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, instituţie financiară ce trebuie să deservească întreprinderile româneşti şi alte entităţi din sectorul public şi privat. Printre principalele obiective ale Băncii de Investiţii şi Dezvoltare se numără facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderi mici şi mijlocii, asigurarea accesului la finanţare pentru proiecte de infrastructură viabile şi atragerea capitalului privat în investiţii, sprijinirea procesului de accesare şi utilizare a fondurilor europene şi a efectului de multiplicare asociat şi furnizarea de asistenţă tehnică.

BID se înfiinţează ca societate pe acţiuni de tip închis, instituţie de credit, persoană juridică de drept privat, deţinută pe toată perioada de funcţionare de statul român, prin Ministerul Finanţelor, în calitate de acţionar unic, sub supravegherea Băncii Naţionale a României, cu respectarea prevederilor Regulamentului nr. 4/2023, emis de BNR, care reglementează cerinţele privind evaluarea adecvării membrilor organului de conducere şi a persoanelor care deţin funcţii-cheie în cadrul băncii de dezvoltare. Misiunea generală a BID este de a sprijini dezvoltarea economică şi socială, competitivitatea economică, inovarea şi creşterea economică sustenabilă, în scopul remedierii disfuncţionalităţilor de pe piaţa financiară. Organul de conducere este adunarea generală a acţionarilor, banca fiind administrată în sistem dualist de către un Consiliu de Supraveghere, alcătuit din 7 membri, numiţi de către adunarea generală a acţionarilor pentru un mandat de maximum 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi, şi de către un directorat alcătuit din 3 membri, numiţi de Consiliul de Supraveghere, pentru un mandat de 4 ani, de asemenea, cu posibilitatea de reînnoire. Primii membri ai organelor statutare ale băncii au fost selectaţi în urma unei proceduri de selecţie.

Înfiinţarea acestei noi bănci, deţinută de statul român, este o decizie foarte bună a Guvernului, ce are scopul de a da un boost necesar economiei româneşti!

Domnul Boris Volosatîi:

"Cerem Kievului să le retragă cetăţenia ucraineană căpeteniilor separatiste din regiunea transnistreană şi să înceteze fabricarea de cetăţeni ucraineni în Republica Moldova"

Ucraina le-a acordat cetăţenia sa marionetelor Rusiei din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Aşa-zisul preşedinte Vadim Krasnoselski, aşa-zisul prim-ministru Aleksandr Rosenberg, aşa-zisul ministru de externe Vitali Ignatiev, ca şi majoritatea membrilor aşa-zisului soviet suprem şi ai aşa-zisului cabinet de miniştri de la Tiraspol sunt cetăţeni ucraineni, folosesc paşapoarte ucrainene la intrarea şi ieşirea din Ucraina, deţin proprietăţi importante în marile oraşe din Ucraina.

Ucraina a "paşaportizat" peste 370.000 de locuitori ai Republicii Moldova, dintre care peste 120.000 doar în regiunea transnistreană. Ucraina, care nu admite dubla cetăţenie, a acordat aceste sute de mii de cetăţenii fără condiţia renunţării prealabile la cetăţenia sau cetăţeniile deţinute anterior.

În Ucraina a existat o adevărată piaţă neagră a paşapoartelor, pe care a operat o mafie a paşapoartelor, cuprinzând oficiali de la Kiev, precum şi personal diplomatic sau consular acreditat în Republica Moldova.

În condiţiile războiului desfăşurat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei este de neînţeles de ce Kievul nu le retrage cetăţenia sa marionetelor Moscovei din regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova. Cunoaştem că Preşedintele Volodimir Zelenski şi personalul diplomatic ucrainean de la Bucureşti au fost sesizaţi asupra chestiunii în vara acestui an. Cu toate acestea, situaţia nu s-a schimbat deloc în ultimele luni, numărul noilor cetăţeni ucraineni din Republica Moldova rămânând acelaşi.

Cât priveşte instrumentalizarea de către Kiev cetăţeniei ucrainene în regiunea transnistreană, adresez un apel energic către autorităţile de la Kiev, în speţă către preşedintele Zelenski şi către Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, să uzeze de prerogativele lor legale şi să le retragă cetăţenia ucraineană tuturor căpeteniilor separatiste de la Tiraspol.

Facem apel, de asemenea, către factorii decidenţi de la Kiev să întreprindă măsuri practice pentru retragerea cetăţeniei ucrainene celor peste 120.000 de locuitori din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Suntem îngrijoraţi că mulţi dintre aceşti "noi cetăţeni ucraineni", creaţi ilegal de către Kiev în Republica Moldova, se retrag în Uniunea Europeană, inclusiv în România, sub pretextul de a fi refugiaţi ucraineni de război.

Am constatat cu multă surprindere că, în condiţiile războiului purtat de Rusia contra Ucrainei, Kievul nu a mobilizat pe front pe niciunul dintre sutele de mii de "noi cetăţeni" ucraineni fabricaţi în Republica Moldova. În acelaşi timp, membrii minorităţii naţionale române din Ucraina plătesc pe front o jertfă de sânge pentru ţara vecină, iar în cazul în care şi-au redobândit cetăţenia română sunt târâţi în judecată.

Nu putem tolera dubla măsură, indiferent cine ar practica-o.

În cazul în care autorităţile de la Kiev nu vor tranşa această chestiune, pe care o considerăm de o gravitate deosebită, va fi necesar ca România să sesizeze organismele europene şi internaţionale, dar şi pe partenerii săi strategici, în vederea determinării Kievului de a stârpi mafia paşapoartelor din regiunea transnistreană şi de a pune capăt acestui fenomen al fabricării de cetăţeni ucraineni în interese contrare Constituţiei şi legilor Ucrainei.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Guvernul ia măsuri împotriva evazioniştilor"

În Parlament a fost depus recent, de către un coleg liberal, un proiect de lege care modifică Legea nr. 296/2023 privind măsurile fiscale pe care Guvernul actual PSD-PNL tocmai şi-a angajat răspunderea.

Altfel spus, un ministru liberal al finanţelor a propus anumite măsuri fiscale pentru reducerea evaziunii. Măsurile aprobate de Guvernul din care face parte şi PNL. Iar, în final, un deputat PNL depune un proiect de lege care anulează una dintre măsurile anti-evaziune propuse de ministrul său şi aprobate de partidul său.

Eu sper că e vorba de o iniţiativă strict personală, care prevede revenirea la situaţia anterioară, în care evazioniştii puteau plăti o amendă la jumătate, dacă o achitau în primele 15 zile. E vorba despre amenzile contabile şi fiscale.

În Guvern s-a stabilit că această clemenţă faţă de cei care fac evaziune, de a-şi putea plăti amenda la jumătate, dacă sunt prinşi de organul fiscal, nu este în măsură să-i descurajeze pe evazionişti, iar PSD şi PNL au spus că trebuie acţionat în primul rând pe sancţionarea evazioniştilor şi descurajarea în general a evaziunii fiscale.

Or, colegul nostru liberal vine şi ne spune că am fost prea aspri cu evazioniştii. De ce să plătească evazioniştii o amendă întreagă. Să le dăm posibilitatea să plătească doar jumătate din amendă, ca să nu-i deranjăm prea mult şi să nu iasă pe minus, dacă sunt prinşi că fac evaziune.

Am înţeles că PNL a stabilit să "se distanţeze" de PSD. Eu cred însă că Guvernul şi noi, decidenţii politici, trebuie să ne distanţăm în primul rând de evazionişti, nu să ne apropiem şi mai mult de ei!

Dacă domnia-sa vrea să-i ajute pe evazionişti, este decizia domniei-sale, pentru care va răspunde în faţa contribuabililor corecţi care se vor exprima prin vot la următoarele alegeri. Cred însă că e important ca PNL să nu încurajeze astfel de "apropieri" cu evazioniştii, doar de dragul "distanţării" faţă de PSD.

Mi-aş dori ca această competiţie dintre partenerii care compun coaliţia de guvernare să fie utilă pentru cetăţeni, nu să le creeze deservicii. Mi-aş dori, deci, o competiţie a soluţiilor pentru îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor, nu un război prin care unii încearcă să blocheze măsurile bune propuse de ceilalţi.

Măsura bună în acest caz este combaterea evaziunii şi sancţionarea cât mai aspră a evazioniştilor. Soluţia eliminării posibilităţii de a plăti jumătate de amendă este una bună şi înţeleg că a venit de la ministrul PNL, dar a fost susţinută de PSD, pentru că e normal să punem presiune pe evazionişti, nu pe contribuabilii corecţi.

Sper, aşadar, ca PNL să se delimiteze de propunerea colegului lor care îi ajută pe evazionişti. Sper ca PNL să susţină soluţia corectă pentru cetăţenii bun-platnici şi pentru economia naţională, respectiv amendarea cât mai severă a contravenţiilor din această sferă a evaziunii, dar şi sancţionarea penală acolo unde e cazul.

Doamna Cristina Burciu:

"PNL susţine dezvoltarea sustenabilă economică şi socială, competitivitatea şi inovarea"

La propunerea ministrului liberal al finanţelor, Executivul a operaţionalizat actul constitutiv al unei noi instituţii bancare în România, Banca de Investiţii şi Dezvoltare - S.A. (BID). Lansarea acesteia reprezintă un obiectiv important al conducerii PNL a finanţelor, scopul urmărit fiind de a susţine, cu precădere, mediul de afaceri autohton.

Obiectivele strategice ale BID sunt facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderi mici şi mijlocii, asigurarea accesului la finanţare pentru proiecte de infrastructură viabile şi atragerea capitalului privat în investiţii, precum şi sprijinirea procesului de accesare şi utilizare a fondurilor europene şi a efectului de multiplicare asociat.

Misiunea generală a BID este de a sprijini dezvoltarea economică şi socială, competitivitatea economică, inovarea şi creşterea economică sustenabilă, în scopul remedierii disfuncţionalităţilor de pe piaţa financiară.

În actuala perioadă, dominată de situaţii complicate, atât pe plan intern, cât şi internaţional, consider că este vital ca România să beneficieze de serviciile şi plusvaloarea conferite de o instituţie bancară performantă, cu veleităţi concludente de dezvoltare, care să susţină întreprinderile româneşti, precum şi alte entităţi din sectorul public şi privat.

Funcţionarea noii bănci va consolida cadrul financiar iniţiat de decidenţii statului în vederea iniţierii şi aplicării unor noi proiecte investiţionale în România, inovatoare şi durabile, care vor contribui determinant la modernizarea infrastructurii şi la stimularea creşterii economice.

În aceste circumstanţe, noua instituţie bancară va reprezenta un catalizator al economiei naţionale, în scopul dezvoltării continue a acesteia, susţinerea urmând să fie direcţionată spre sectoarele cheie ale economiei.

Sunt încrezătoare că Banca de Investiţii şi Dezvoltare va reprezenta un imbold serios pentru evoluţia generală a ţării, atât a întreprinzătorilor, cât şi a economiei naţionale, prezenţa acesteia pe piaţa românească generând, în mod indiscutabil, oportunităţi consistente pentru antreprenori, investitori şi comunităţile locale.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

"Adicţiile distrug societatea! Soluţia este prevenţia şi educaţia!"

Anul acesta, opinia publică a fost marcată de ample dezbateri asupra provocărilor pe care le-a adus la nivelul societăţii româneşti extinderea unor activităţi economice din zona jocurilor de noroc. Genericele "păcănele", pe care le poţi întâlni de la cel mai îndepărtat cătun din ţară şi până la gardul unei şcoli primare de la oraş, reflectă modul în care societatea românească a devenit ţinta unor riscuri deosebit de grave. Din păcate, dependenţa de jocurile de noroc nu este numai cea pe care o putem bănui, văzând agenţiile de pariuri şi cazinourile care se tot înfiinţează, dependenţa de jocuri este la fel de pronunţată şi prin intermediul Internetului, iar mare parte dintre tineri, unii de la vârste foarte fragede, sunt expuşi acestui risc.

Mai mult decât atât, dependenţa de jocuri nu este singura ameninţare la adresa tinerei generaţii. Tot mai mulţi tineri încep să consume şi devin dependenţi de consumul de substanţe cu efecte psihoactive, alţii consumă alcool încă din şcoala gimnazială, iar consumul de tutun şi produse asociate tutunului pare să fie cea mai mică dintre probleme, deşi toate sunt la fel de grave. La o primă evaluare, nu cred că putem spune că avem o legislaţie permisivă, care a lăsat asemenea fenomene să prindă rădăcini în societate. Dimpotrivă! Avem o legislaţie destul de aspră, însă implementarea ei nu face decât să trateze efectele - traficul, consumul, infracţiunile asociate - fără să perturbe cauzele fenomenului şi ale instalării adicţiilor în rândul tinerilor.

Adicţiile sunt o mare provocare pentru decidenţii politici, pentru medicii specialişti şi pentru politicile de sănătate, iar pentru noi, cei care lucrăm în domeniul medical, ştim foarte bine că prevenţia este calea cea mai bună de urmat pentru combaterea celor mai mari ameninţări la adresa societăţii.

Cum facem prevenţie?

Nu cred că acest lucru reprezintă o mare dilemă, în condiţiile în care familia românească, tradiţiile noastre naţionale şi, mai ales, valorile promovate prin intermediul şcolii au ajutat generaţii la rând să crească şi să se dezvolte în mod sănătos şi armonios.

Aşadar, cred că cea mai bună cale de a combate tot spectrul de adicţii care ameninţă tinerele generaţii implică un efort comun şi concertat al întregii societăţi. Familia, şcoala, comunitatea, autorităţile publice locale şi centrale, sistemul sanitar, instituţiile şi autorităţile care au competenţe specifice privind respectarea legii, toate trebuie să contribuie, în mod activ, la combaterea acestor fenomene.

Numai împreună putem reuşi să scăpăm societatea de cele mai grave ameninţări pentru astăzi şi pentru anii viitori!

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Legea pensiilor a fost adoptată"

Alături de membrii Camerei Deputaţilor am votat noua Lege a pensiilor, care a fost adoptată cu majoritate de voturi, după ce aceasta a trecut de Senat. Aşadar, de la 1 ianuarie, pensiile vor creşte!

Felicit Ministerul Muncii, condus de doamna ministru PSD, Simona Bucura Oprescu, dar şi Comisia de Muncă din Camera Deputaţilor, condusă de deputatul PSD, Adrian Solomon, pentru orele de muncă depuse pentru actuala formă a acestei legi.

Obiectivul principal al acestei legi este corectarea inechităţilor şi, desigur, creşterea punctului de pensie. Contributivitatea şi munca sunt cei 2 piloni pe care se bazează noua lege!

Inechităţile trebuie să dispară definitiv, iar noua Lege a pensiilor nu face altceva decât să le redea românilor drepturile cuvenite. Datorită acestei legi, românii vor beneficia de pensii crescute. Munca fiecărui român trebuie respectată, iar cum altcumva să se întâmple acest lucru, decât prin corectarea acestei legi, care aduce acum egalitate de drepturi.

Recalcularea tuturor pensiilor românilor va însemna anularea acelor situaţii discriminatorii apărute în trecut, conform cărora oameni care au muncit în acelaşi domeniu şi aceeaşi perioadă aveau pensii diferenţiate de câteva sute de lei. În al doilea rând, redimensionarea pensiilor va conduce la consolidarea principiului contributivităţii, prin limitarea pensionărilor anticipate şi uniformizarea condiţiilor de vechime necesare a fi îndeplinite. De asemenea, la stabilirea drepturilor de pensie se va lua în calcul valoarea contribuţiilor plătite şi vechimea realizată efectivă în muncă, urmând să rezulte pensii egale pentru toţi românii cu aceeaşi vechime şi cu aceeaşi contribuţie în perioada angajării. Nu este normal să existe diferenţe între femei şi bărbaţi sau între cei care au muncit pe aceeaşi durată, însă au ieşit la pensie în ani diferiţi.

PSD a sprijinit mereu pensionarii români, fiindcă considerăm că o Lege a pensiilor corectă este o formă de respect pentru românii care au muncit, dar şi pentru cei care încă muncesc şi vor deveni pensionari, şi care vor putea să îşi calculeze pensia după noua formulă de calcul.

Domnul Ilie Dan Barna:

"Românii şi-au câştigat dreptul să fie în Schengen"

Am participat în perioada 18 - 20 noiembrie 2023, la Erevan, Armenia, la Reuniunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (AP OSCE), conducând delegaţia Parlamentului României. În cadrul dezbaterilor şi discuţiilor bilaterale, ca la fiecare întâlnire cu oficiali internaţionali, am avut ca priorităţi pe agendă aderarea României la Schengen şi sprijinirea aderării Republicii Moldova şi Ucrainei la Uniunea Europeană.

Românii şi-au câştigat dreptul să fie în Schengen şi am cerut preşedintei AP OSCE, Pia Kauma, să susţină această prioritate de securitate pentru România la Consiliul Ministerial al OSCE. Doamna Pia Kauma m-a asigurat că va susţine în cadrul dezbaterilor poziţia justă şi legitimă a României şi Bulgariei de a fi acceptate în spaţiul Schengen.

Consiliul Ministerial al OSCE va avea loc la Skopje, Macedonia de Nord, în perioada 30 noiembrie - 1 decembrie, şi avem nevoie de toate vocile relevante în susţinerea aderării României şi Bulgariei la Schengen, pentru că ultima şansă din acest an pentru aderare primeşte verdictul la Consiliul JAI de pe 4-5 decembrie. Aderarea României este pe ordinea de zi a Consiliului JAI şi sunt optimist, mai ales că noi, ca ţară, ne bucurăm zilele acestea de susţinerea partenerilor internaţionali.

Ca de fiecare dată, în ultimul an şi jumătate, am cerut tuturor celor prezenţi la reuniunea AP OSCE să sprijinim Moldova în consolidarea instituţiilor de bază, în construirea rezilienţei şi drumului european durabil şi ireversibil. Pentru că aderarea la Uniunea Europeană este un obiectiv ce poate fi realizat de Republica Moldova în noul context geostrategic.

România sprijină ferm această cale europeană a Moldovei şi Ucrainei. România a fost alături de Ucraina în eforturile de a descalada agresiunea ilegală şi nejustificată a Rusiei. Ştim că Ucraina nu luptă doar pentru integritatea sa teritorială, independenţă şi suveranitate, ci apără valorile şi principiile care reprezintă pilonii acestui ordin: democraţia, respectul pentru demnitatea umană şi libertatea.

"OSCE în vremuri de criză" a fost tema celei de a 21-a reuniuni de toamnă a Adunării Parlamentare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (AP OSCE), la care am participat în aceste zile în Erevan, alături de peste 300 de participanţi, din care 200 de parlamentari ai ţărilor membre.

Am susţinut în cadrul reuniunii AP OSCE, la sesiunea privind securitatea şi rolul OSCE în era conflictelor, că este necesară o adaptare la noul context politic şi la actualele conflicte atât în OSCE, cât şi la nivelul ţărilor membre. Sunt în joc, mai mult ca niciodată după 1945, siguranţa cetăţenilor, valorile democratice şi europene. Trebuie să contribuim la asta fiind alături de cei care înfruntă în această perioadă noua formă a răului, aşa cum a spus şi preşedinta AP OSCE, Pia Kauma: "pacea durabilă şi securitatea necesită încredere şi reconciliere, iar liderii politici au responsabilitatea de a găsi drumul".

Dezbaterile din primele două zile, în cadrul celor trei sesiuni ale Conferinţei Parlamentare a reuniunii de toamnă a AP OSCE, găzduită de capitala Armeniei, au fost despre rolul Adunării Parlamentare în răspunsurile la provocările interne şi externe. A avut loc şi reuniunea Comisiei permanente a AP OSCE, şi în a treia zi am participat la întâlnirea Forumului Mediteraneean, în care am discutat situaţia curentă din Orientul Mijlociu, în contextul regional tragic generat de atacul terorist al Hamas, din 7 octombrie 2023, asupra Israelului.

Domnul Darius Pop:

"Din cauza incompetenţei Guvernului Ciolacu, vom pierde încă un miliard de euro!"

Ordonanţa austerităţii a fost, clar, gândită de oameni care un au nicio legătură cu realitatea!

Şi o să vă spun şi de ce. Din luna decembrie nicio primărie din România nu se va mai putea încadra în termenele cerute de Comisia Europeană, astfel că, în numai 2 luni, noi, cu toţii, vom pierde un miliard de euro, bani europeni! Practic, niciun primar din România nu va mai contracta studii de consultanţă pentru proiectele pe care avea de gând să le deruleze în sprijinul comunităţii. Şi, reţineţi, vorbim de mii de primării din comune care un îşi permit un serviciu propriu de proiecte, fiind, astfel, nevoite să contracteze astfel de servicii care sunt eligibile la plata din fondurile europene, după obţinerea finanţării, evidente.

Acum, conform ordonanţei austerităţii, care un permite semnarea contractelor, primăriile nu mai pot contracta aceste servicii, iar fără studiile de consultanţă nu vor putea depune proiectele la timp, deci, pe scurt, vor pierde bani europeni care puteau fi, repet, folosiţi pentru binele cetăţenilor!

Desigur, o soluţie pentru a evita această prevedere absurdă, există: contractele de consultanţă se puteau semna, iar plata se putea face în 2024!

Dar, dragi români, problema este alta: deficitul! Iar coaliţia de guvernare PSD-PNL un are oameni capabili să îl reducă, din acest motiv un fac nici rectificarea bugetară de sfârşit de an, fapt unic în cele trei decenii postdecembriste!

Pentru că, fără a exista un contract, nicio firmă un va fi dispusă să rişte să depună un proiect din două motive - întâi, nu va avea nicio garanţie că primăria se va răzgândi, apoi, există clar riscul ca, anul viitor, Curtea de Conturi să întrebe de ce s-au prestat servicii pe 2023 şi s-au contractat în 2024!

Ce se va întâmpla în tot acest haos? Mii de firme vor rămâne, timp de 2 luni, fără lucrări, pentru că nedepunerea proiectelor pentru 2 luni se va reflecta în lipsa lucrărilor care, la rândul lor, se va reflecta în lipsa banilor pentru salarii, în special pentru muncitorii din construcţii! Asta e realitatea pe care guvernul Ciolacu alege s-o ignore, chiar şi cu preţul unui miliard de euro!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Măsuri concludente ale PSD pentru scăderea inflaţiei şi a preţurilor la alimente"

Măsurile iniţiate de PSD, privind eliminarea principalilor factori care încurajau inflaţia, respectiv creşterile speculative ale preţurilor la alimente şi la energie, au determinat scăderea acestui indice la 8%.

În acelaşi timp, demersurile promovate de Guvernul social democrat, precum majorarea salariului minim, sprijinul acordat românilor cu venituri mici şi plafonarea preţurilor la energie şi a adaosului comercial la alimente, au avut drept consecinţe imediate creşterea salariilor în procent mai mare decât a ratei inflaţiei.

Intervenţiile PSD s-au materializat concret prin plafonarea adaosurilor comerciale pe procesare, distribuţie şi retail, fără afectarea producătorilor, astfel încât în mandatul actualului premier Marcel Ciolacu preţurile la alimente per ansamblu au scăzut cu 1,45%.

Pe de altă parte, indicatorii Institutului Naţional de Statistică arată că, în prezent, salariul mediu real este mai mare cu 5,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, fapt ce înseamnă o creştere medie a salariilor mai accentuată în raport cu evoluţia inflaţiei. Implicit, valoarea cumpărăturilor românilor a evoluat constant şi sustenabil, producând astfel o creştere reală a calităţii vieţii românilor, îndeosebi a celor cu venituri reduse, într-o perioadă economică complicată.

Plafonarea preţurilor alimentelor de bază, decizie implementată începând cu luna august 2023, şi-a dovedit din plin utilitatea, prin temporizarea urcării nejustificate a preţurilor, precum şi prin ieftinirea alimentelor de strictă necesitate pentru coşul zilnic al oamenilor. În această situaţie, Guvernul a prelungit aplicarea plafonării şi a extins lista categoriilor de produse supuse acestui regim.

Deşi anumite preţuri sunt încă variabile, România nu se mai confruntă în acest moment cu fenomenul scumpirilor exagerate, manifestat anul trecut, ceea ce demonstrează eficienţa hotărârii de limitare a adaosurilor comerciale la alimentele de bază, transpusă atât în sporirea cheltuielilor populaţiei, cât şi în diminuarea speculaţiilor din sectorul agroalimentar.

Deciziile juste adoptate de PSD au venit în mod categoric în sprijinul apărării şi susţinerii puterii de cumpărare a românilor, în condiţiile în care, în lipsa acestor acţiuni pozitive, preţurile la alimente ar fi fost astăzi cu 30% mai mari.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Confluenţe culturale: Suceava-Atena"

În perioada 16 - 17 septembrie 2023 s-au derulat la Atena, sub egida Ministerului Afacerilor Externe Elen - Secretariatul General al Diasporei Greceşti şi al Diplomaţiei Publice, manifestările cu titlul "Confluenţe culturale: Suceava-Atena".

Prilejuite de anul cultural "Ciprian Porumbescu" şi de aniversarea celor 10 ani de activitate ai Asociaţiei Femeilor Românce din Grecia, evenimentele culturale s-au desfăşurat în baza unui parteneriat dintre Asociaţia Femeilor Românce din Grecia - Ένωση Ρουμάνων Γυναικών Ελλάδος, Consiliul Judeţean Suceava, Uniunea Elenă din România, Centrul Cultural Bucovina şi Asociaţia Produs în Bucovina, cu sprijinul financiar oferit de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Manifestările au debutat la sediul Asociaţiei Femeilor Românce din Grecia, cu o conferinţă de presă la care au participat reprezentanţii Ambasadei României în Republica Elenă, o delegaţie oficială a Consiliului Judeţean Suceava şi reprezentanţii presei elene. Au urmat atelierele de lucru oferite de membrii şi soliştii Ansamblului "Ciprian Porumbescu" din Suceava, împreună cu elevii Şcolii "Elena Rosetti-Cuza" ce funcţionează în cadrul Asociaţiei Femeilor Românce din Grecia.

În Piaţa Monastiraki din centrul istoric al Atenei şi la Cinema "Trianon" din aceeaşi capitală europeană au fost organizate spectacole cultural-artistice.

Ambele reprezentaţii s-au bucurat de un public numeros şi divers, atras de spectacolul extraordinar oferit de artiştii participanţi. Alături de interpreţii bucovineni de muzică populară şi talentaţii dansatorii ai Ansamblului "Ciprian Porumbescu", atmosfera a fost întreţinută de orchestra care a marcat cu măiestrie anul cultural "Ciprian Porumbescu", printr-o interpretare de excepţie a compoziţiilor aparţinând marelui artist român.

Folclorul românesc din Grecia a fost reprezentat de interpreta Melania Clim, preşedintele Asociaţiei Culturale "Comoara neamului - Η προίκα του παππού" din Atena Ίi de ansamblul de copii "Vlăstare Româneşti" al Şcolii cu predare în limba română "Elena Rosetti-Cuza". Partea elenă a confluenţelor culturale a fost reprezentată cu succes de Ansamblul de dansuri tradiţionale "Kymata", talentaţii dansatori ai Uniunii Elene din România - Filiala Prahova.

Proiectul "Confluenţe culturale: Suceava - Atena" face parte din categoria manifestărilor care de-a lungul veacurilor au evidenţiat trăinicia relaţiilor româno-elene, schimburile de valori, respectul şi prietenia dintre cele două popoare.

Evenimentul organizat la Atena a valorificat şi promovat cu succes culturile tradiţionale şi patrimoniul imaterial al României şi Greciei, valorile comune care unesc.

Felicitări organizatorilor şi tuturor celor care au contribuit la succesul proiectului!

Domnul Dumitru Rujan:

"Susţinând investiţiile în infrastructură, eliminăm decalajele interne de dezvoltare economică!"

România a reuşit, graţie investiţiilor promovate de guvernele liberale din ultimii ani, să recupereze, într-un ritm accelerat, o parte semnificativă a decalajelor de dezvoltare economică, dacă ne raportăm la media Uniunii Europene. Faptul că economia românească a depăşit-o pe cea a vecinilor din Ungaria şi, în anii următori, e posibil să depăşim şi economia poloneză în privinţa PIB-ului per locuitor, această performanţă economică deosebită este consecinţa măsurilor corecte promovate de guvernele PNL, a volumului uriaş de investiţii şi fonduri europene nerambursabile pe care politicile liberale le-au făcut posibile. Aşadar, măsurile economice corecte ne arată astăzi rezultatele şi ne demonstrează că fără investiţii nu putem avea nici modernizare, nici progres şi nici bunăstare.

Dacă la nivel naţional indicatorii economici ne înfăţişează o situaţie favorabilă, de care trebuie să ne bucurăm şi pe care este necesar să o menţinem, trebuie să recunoaştem faptul că în România există încă, din păcate, decalaje de dezvoltare chiar în interiorul ţării.

Avem judeţe dezvoltate, puternice, pline de investiţii şi investitori, conduse de regulă de aleşi locali ai PNL, pe care oricând le putem compara cu regiuni occidentale ale Europei, dar şi judeţe neglijate de Guvern şi investitori, care se menţin, din păcate, la coada clasamentului dezvoltării.

Cred cu putere că eforturile investiţionale ale statului român trebuie să se concentreze, în anii următori, către aceste regiuni mai puţin favorizate. Autostrăzi şi căi ferate rapide, care să conecteze judeţul Caraş-Severin de celelalte regiuni istorice.

Numai prin investiţii publice şi private susţinute vom putea aduce prosperitate şi un standard de viaţă ridicat pentru locuitorii de pe malul românesc al Dunării sau din Banatul montan.

Numai prin investiţii putem revitaliza turismul, industria şi putem oferi tinerilor argumente să-şi clădească o carieră şi o familie în localitatea lor natală, nu în străinătate.

Domnul Ervin Molnar:

"PNL continuă să consolideze sectorul energetic românesc şi să-l racordeze la cele mai moderne standarde"

Investiţiile în sectorul energetic sunt o componentă vitală pentru securitatea şi independenţa noastră energetică. Încă de când a preluat portofoliul guvernamental al Energiei, Partidul Naţional Liberal a obţinut cele mai mari performanţe din ultimii mulţi ani, pentru România, în acest sector. De când PNL se află la conducerea ministerului de resort, sectorul energetic nu a fost nicicând mai performant, eficient, sigur şi influent în regiune. În această notă, continuăm în tempoul consacrat şi anunţăm noi investiţii şi mecanisme investiţionale în sectorul energetic românesc.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a lansat sesiunea de primire a solicitărilor de finanţare pentru sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol şi industriei alimentare. Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol şi industriei alimentare se finanţează din Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei. Alocarea stabilită pentru 2023 este de 150 de milioane de euro, aceasta fiind în funcţie de capacităţile instalate la nivelul beneficiarilor eligibili, respectiv întreprinderile din sectorul agricol, întreprinderile din sectorul industriei alimentare, societăţile agricole, precum şi organizaţii/federaţii de organizaţii din domeniul îmbunătăţirilor funciare. Foarte important de reţinut este faptul că aceşti bani sunt bani europeni, Fondul de Modernizare fiind instrumentul cheie de finanţare instituit, pentru perioada 2021-2030, prin art. 10d din Directiva 2003/87/CE (Directiva EU- ETS) pentru dezvoltarea investiţiilor în proiecte energetice care prevăd îmbunătăţiri în eficienţă energetică, modernizarea sistemelor energetice şi tranziţia în regiunile dependente de cărbune.

Vom continua să performăm în acest domeniu şi să creştem rezilienţa, dar şi influenţa României în regiune şi la nivel continental pe acest sector.

Domnul Filip Havârneanu:

"Bojdeuca lui Creangă este de nerecunoscut, după ce a fost atinsă de concepţia politicianului opulent"

Ne rămân "Amintirile din Copilărie", căci bojdeuca lui Ion Creangă, în loc să fie păstrată ca o bijuterie, a fost distrusă, cu acte în regulă.

Primul muzeu literar din România, cel mai vizitat, de altfel, a fost mutilat de viziunea unui partid ca PNL care nu se poate desprinde de lux.

Autenticitatea culturală a fost desfiinţată brutal, astfel încât un monument istoric, cum este bojdeuca, arată, după reabilitare, ca o pensiune de trei margarete.

Amintirile din copilărie care înfăţisau satul românesc autentic au rămas maculatură şi joc de imaginaţie, din cauza deciziilor proaste ale unui partid care, aflat la guvernare, a distrus, în loc să conserve ori să clădească. Casa lui Ion Creangă a fost batjocorită să arate ca un hotel, cu încălzire prin pereţi, termopane, gresie, parchet melaminat, şi, probabil, îi lipsesc o plasmă şi un jacuzzi.

Bojdeuca era singurul obiectiv nefalsificat, neatins de nepriceperea politică PNL, dar, cu siguranţă, nu este ultima lovitură în defavoarea ieşenilor.

Căsuţa unde a trăit o perioadă marele scriitor atrăgea în judeţul Iaşi mii de turişti care voiau să cunoască semnificaţia culturală a vremurilor apuse, încărcate de frumuseţe, autenticitate şi simplitate. Oamenii au venit mereu pentru a vedea adevăratele condiţii în care a trăit Creangă, cele descrise în cartea cu povestiri, însă ceea ce vor găsi de acum este o copie a unei case de vacanţă, fără farmec, fără elementele distincte care o făceau să fie unică.

În loc să fie protejată, bojdeuca a devenit însăşi o amintire. Şi îi solicit explicaţii ministrului culturii, care este complice la această degradare a identităţii naţionale. Dacă avizele s-au dat pentru o asemenea lucrare revoltătoare, de parcă s-a reparat o pereche de bocanci, înseamnă că cei care au pe mână cultura românească dispreţuiesc trecutul bunicilor noştri şi au zero competenţă. Nu putem preda copiilor de azi lectura cărţilor lui Creangă dublată de imaginea încălzirii prin pardoseală şi a centralei termice.

Ieşenii, şi nu numai, simt că le-a fost luat ceva ce Iaşiul păstra cu sfinţenie şi respect.

Nu vă mai atingeţi de monumentele naţionale, ele nu sunt ca un Rolex pe care în înlocuiţi în funcţie de ţinuta voastră de făcut combinaţii!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Noua Lege a pensiilor este vitală pentru cererea de plată numărul 4 din PNRR"

Partidul Naţional Liberal s-a ţinut de cuvânt şi a votat noua lege a pensiilor în Camera Deputaţilor, camera decizională. Am făcut acest lucru după ce ne-am asigurat că avem garanţii din partea Guvernului, privind sustenabilitatea măsurii, deoarece foarte multă lume s-a arătat, pe bună dreptate, îngrijorată de acest aspect. Printre motivele care au stat la baza deciziei noastre politice, de a vota acest proiect de lege, se numără faptul că se va aduce mai multă echitate în sistemul de pensii, inclusiv prin recalcularea unor pensii, precum şi faptul că adoptarea noii Legi a pensiilor este jalon în PNRR, de care depinde cererea de plată numărul 4, un aspect, din păcate, destul de neglijat în dezbaterile publice şi în presă.

Practic, această lege asigură o pensie mai bună pentru majoritatea românilor, iar în acelaşi timp asigură atragerea de bani europeni din PNRR pentru ţara noastră, bani necesari dezvoltării şi modernizării României.

Prin poziţia sa, PNL a sprijinit atât majorarea de pensii, care urmează să se aplice de la 1 ianuarie, ca urmare a indexării cu rata medie a inflaţiei - în acest sens, ministrul de finanţe liberal a asigurat anvelopa bugetară necesară -, precum şi majorarea de pensii ca urmare a recalculării lor prin noua lege.

PNL a susţinut de fiecare dată creşterea sustenabilă a pensiilor. Am demonstrat acest lucru în anii de guvernare liberală 2020-2022, când pensiile au crescut cu aproximativ 40%. Astfel, am dus punctul de pensie de la 1.265 lei, cât era în anul 2020, până la 1.785 lei, cât este în prezent. Aceste majorări au fost făcute tocmai pentru că am avut grijă să calculăm foarte atent ce se poate şi ce nu se poate din punct de vedere bugetar.

Este foarte important însă ca măsura creşterii pensiilor să fie dublată de creşterea veniturilor la bugetul de stat. Am propus Guvernului ca acest lucru să fie urmărit pe trei direcţii: susţinerea investiţiilor (deci a locurilor de muncă), combaterea evaziunii fiscale, respectiv reducerea cheltuielilor bugetare.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

"Cu o floare nu se face primăvară, iar cu un parapet mobil nu se rezolvă problemele de pe DN 2 E85!"

În ultimele luni, am asistat la răspunsuri de-a dreptul halucinante când vine vorba despre drumul groazei, drumul "morţii", aşa cum i se spune - DN2 E85.

După mai multe demersuri parlamentare pe care le-am făcut, după mai multe iniţiative ale societăţii civile din Buzău, după sute şi sute de semnale primite de instituţiile centrale din domeniul transporturilor de la buzoieni, Ministerul Transporturilor a oferit un răspuns revoltător la solicitările pentru lărgirea E85.

Răspunsul ministerului este următorul: nu e nevoie de investiţii pentru că oricum se face autostradă!

Este absolut ireal. Poate că din birourile de la Bucureşti se văd autostrăzi construite în judeţul Buzău, dar în realitate lucrurile stau în felul următor: până se va construi autostrada A7, pentru tot ce înseamnă trafic local, tot DN2 E85 va fi principala rută de transport.

Luna aceasta însă, DRDP Buzău a venit cu o "invenţie": montează sectoare de parapet mobil între sensurile de mers de pe E85. Acest tip nou de sistem ar trebui să permită transferul traficului rutier de pe o cale pe alta, dar şi intervenţia utilajelor CNAIR şi a autovehiculelor altor autorităţi, în cazul producerii unor blocaje provocate de accidente sau de înzăpezire.

Înţelegem cu toţii că acest parapet este montat pentru intervenţia CNAIR, pentru autovehiculele autorităţilor, nu şi pentru siguranţa traficului. El facilitează doar accesul autorităţilor atunci când avem cazuri de blocare a drumului, precum înzăpeziri sau accidente grave.

Eu am solicitat, în 2021, lărgirea drumului la patru benzi, iar, mai mult, pe mine m-a interesat segmentul Buzău-Râmnicu Sărat, pentru că mai aveau nevoie de 10 kilometri pentru a extinde drumul la patru benzi. În acest tronson sunt foarte multe accidente. Aşa poţi combate eficient accidentele de pe E85 şi poţi spori siguranţa în trafic, nu doar cu un parapet sau două.

În continuare voi milita pentru un drum E85 mai sigur, lărgit la patru benzi. Consider că este foarte important să avem acest lucru, deoarece se poate realiza mai rapid decât o autostradă întreagă.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

"PNL - partener stabil al micilor întreprinzători români"

PNL este partidul care menţine stabilitatea României, garantând în acelaşi timp ritmul susţinut al investiţiilor pentru modernizarea ţării. Suntem cei care au fost mereu alături de mediul de afaceri, pentru că susţinerea antreprenoriatului înseamnă, de fapt, locuri de muncă, progres economic şi recuperarea decalajelor faţă de alte state şi vom pleda pentru politici fiscale echitabile şi sustenabilitate economică.

Partidul Naţional Liberal nu poate fi de acord cu încălcarea următoarelor principii: introducerea sau majorarea taxelor şi impozitelor, naţionalizarea Pilonului II de pensii şi eliminarea cotei unice prin introducerea impozitului progresiv.

PNL trebuie şi promite să rămână un apărător consecvent al micului întreprinzător şi al antreprenorului român, de pe al căror umeri se plătesc taxele la buget pentru a se asigura salariile şi pensiile, şi trebuie să ne asigurăm că aceştia pot continua să contribuie la prosperitatea ţării fără a fi supuşi unei poveri financiare excesive.

În faţa oricărui plan de majorare a taxelor şi impozitelor, care ar putea împovăra şi mai mult pe micul antreprenor sau mediul de afaceri, PNL are responsabilitatea şi determinarea de a proteja interesele acestora şi va rămâne mereu un partener stabil.

Consolidarea capitalului autohton este fundamentul rezilienţei României, pentru că rezilienţa nu stă numai în capacitatea de a răspunde provocărilor de securitate, ci înseamnă şi o componentă economică puternică. Iar mediul privat românesc asigură majoritatea locurilor de muncă din ţară şi are o rată de profitabilitate mai mare decât a companiilor cu capital străin, şi de aceea trebuie să beneficieze de predictibilitate din partea statului român.

Dacă cineva se gândeşte să majoreze taxele şi impozitele şi să pună o povară pe umerii micilor întreprinzători şi pe cei ai mediului de afaceri românesc, atunci Partidul National Liberal ar trebui să aibă o reacţie pe măsură, ca un veritabil partener, şi să-i apere prin toate mijloacele legale de eventuale abuzuri care ar putea să-i împovăreze şi mai mult.

Guvernul trebuie să fie responsabil cu plămânii economiei noastre, antreprenorii şi firmele româneşti, şi să asigure un cadru legal predictibil şi clar pentru acestea, pentru a putea prospera.

Doamna Alexandra Huţu:

"Şapte localităţi din judeţul Botoşani vor beneficia de centre de zi pentru copiii expuşi riscului de a fi separaţi de familii"

La începutul acestei săptămâni, la Guvernul României, în prezenţa prim-ministrului Marcel Ciolacu şi a ministrului familiei Natalia Intotero, primarii din Hudeşti, Mihălăşeni, Conceşti, Darabani, Frumuşica şi Păltiniş din judeţul Botoşani au semnat contractele de finanţare pentru construirea şi dotarea de centre de zi pentru copiii aflaţi în situaţie de risc de separare de părinţi.

La eveniment am participat şi eu, în calitate de parlamentar de Botoşani, alături de colegii mei, senatorul Lucian Trufin şi consilierul de stat Florin Gavril.

Celor şase primari, care au semnat contractele la Guvern, se alătură primarul comunei Drăguşeni, care, de asemenea, a obţinut finanţarea pentru o astfel de investiţie. În total, cele şapte contracte de finanţare din judeţul Botoşani au o valoare de peste 15,5 milioane de lei şi vor deservi peste 500 de copii expuşi riscului de a fi separaţi de familie. "Prin intermediul acestor centre de zi, primăriile vor sprijini copiii prin activităţi de îngrijire, educaţie, recreere-socializare, consiliere sau de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă. Totodată, vor beneficia de sprijin şi consiliere şi părinţii copiilor care vor frecventa aceste centre de zi", au transmis parlamentarii social-democraţi botoşăneni

Proiectele au fost depuse de administraţiile locale în cadrul PNRR, Componenta C13 - Reforme sociale, gestionată de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

În cadrul acestora se va asigura accesul beneficiarilor la educaţie informală şi nonformală, activităţi de supraveghere şi suport în procesul de învăţare, care să contribuie la dezvoltarea personală şi pregătirea copiilor pentru viaţa independentă.

Opt din 10 copii români provin din familii vulnerabile. Iar România este ţara cu cei mai mulţi copii din familii sărace. Pentru a-i ajuta pe aceşti copii să rămână în familiile lor a fost iniţiată Legea privind activitatea de prevenire a separării copilului de familie şi a fost elaborat acest program de prevenţie şi creştere a integrării educaţionale şi sociale a minorilor care fac parte din familii şi medii defavorizate.

Toate activităţile din aceste centre de zi sunt realizate pentru a veni în sprijinul familiilor aflate în dificultate să-şi poată ţine în continuare copiii acasă, fără să-i priveze de lucrurile de strictă necesitate de care au nevoie şi de serviciile esenţiale pentru dezvoltarea lor, respectiv şcoală şi asistenţă medicală, astfel încât să nu ajungă în punctul în care să ceară stabilirea unei măsuri de protecţie din partea statului pentru copii.

Obiectivul este să avem copii sănătoşi, educaţi, care pornesc în viaţă cu şanse egale, care au parte cel puţin de condiţiile minime obligatorii unei dezvoltări adecvate.

Domnul Ioan Balan:

"Politica fiscală trebuie să rămână predictibilă. Fără impozite noi sau majorate în anii viitori"

Echipa politică liberală de la Suceava, sub coordonarea preşedintelui Gheorghe Flutur, a reuşit să pună în mişcare sute de proiecte de investiţii utile şi importante pentru comunităţile locale. Scopul nostru este acela de a îmbunătăţi viaţa sucevenilor şi, în acelaşi timp, de a deveni un adevărat magnet pentru investitorii privaţi care, până în anii trecuţi, ne-au tot ocolit. Ne interesează foarte mult ca fabrici şi uzine importante să se stabilească în zona noastră, pentru că aceste investiţii private aduc cu ele progres tehnologic, salarii mari pentru angajaţi şi venituri mai mari pentru administraţiile locale.

Orice investitor ai întreba, acesta îţi va răspunde că motive care îl determină să construiască o fabrică nouă şi să ofere locuri de muncă de calitate sunt: o infrastructură rapidă de transporturi, o politică fiscală care nu se schimbă peste noapte şi angajaţi bine calificaţi.

Cu mari eforturi, echipa liberală va reuşi să ducă la capăt marile proiecte de infrastructură care să lege Suceava de toate provinciile istorice şi de Capitală. Prin parteneriate, între consiliul judeţean, universităţi şi mediul de afaceri, vom avea centre de calificare pentru tineri la cele mai înalte standarde. Aşadar, ceea ce rămâne de făcut, şi nu depinde în niciun fel de acţiunile noastre la nivel de judeţ, este ca Guvernul să păstreze o politică fiscală corectă, predictibilă, stimulativă pentru cei oneşti, care-şi plătesc taxele şi impozitele la timp.

Vreau să cred cu toată puterea că angajamentul recent făcut de Guvern, prin vocea domnului prim-ministru, nu va fi încălcat, iar în următorii ani nu vom avea majorări de impozite şi taxe. Să ştiţi că toate economiile europene o duc rău şi se luptă să nu intre în recesiune. Economia României, după ultimele date ale INS, creşte, însă nu cu viteza cu care ne dorim.

De aceea, soluţia liberală este să continuăm să susţinem ritmul investiţiilor publice, să stimulăm mediul privat să facă investiţii, să stimulăm angajaţii, pentru că aşa bugetul de stat va avea mai multe resurse, iar pe termen mediu şi lung nu trebuie nici majorate, şi nici introduse impozite şi taxe.

Domnul Lilian Scripnic:

"Guvernul României şi dubla măsură în politica economică: firmele străine primesc ajutoare de stat, în timp ce firmele româneşti primesc taxe şi impozite mărite"

Situaţia Combinatului Siderurgic din Galaţi - Liberty nu ne poate lăsa indiferenţi, mai ales când se pune problema ca acesta să fie subvenţionat de către statul român. Nenumăratele dosare aflate pe masa instanţelor de judecată, pentru recuperarea unor datorii de către cele aproximativ 900 de firme româneşti care au de recuperat bani de la Combinat, în valoarea totală de minim 100 milioane, dar cel mai posibil în jur de 150 - 200 milioane Euro, sunt elocvente pentru situaţia complicată în care se află. Încă, consecinţele unui management defectuos nu trebuie suportate de statul român care, potrivit unor informaţii care circulă în diverse medii politice şi jurnalistice, se pregăteşte să gireze un împrumut al Liberty în valoare de 150 milioane euro, care se intenţionează a fi contractat prin Exim Banca Românească.

Informaţia se deduce chiar din Monitorul Oficial al României, în care apare publicată convocarea adunării generale a Combinatului pentru luna decembrie, având pe ordinea de zi "aprobarea contractării prin Exim Banca Românească, în numele şi în contul statului, a unui credit cu dobândă subvenţionată, în scopul realizării de investiţii şi/sau capital de lucru, în termenii şi condiţiile prevăzute în schema de ajutor de stat conform Normei SN3.15 Garanţii Eximbank în cadrul schemei de ajutor de stat UcrainaZ (NI-GAR-15l/0), în valoare de 150 de milioane de euro". Cu alte cuvinte, Liberty intenţionează să solicite ajutor de stat pe motivul că a fost afectată de războiul din Ucraina.

Suma datorată de Combinat bugetului de stat al României se vehiculează că ar fi de circa 3 miliarde lei, dar despre aceasta aştept informaţii certe de la Ministerul Energiei şi de la Ministerul de Finanţe, cărora le-am trimis întrebări parlamentare în acest sens, la care sper să primesc răspuns în cel mai scurt timp.

Cât despre modul catastrofal în care înţelege statul român să trateze mediul de afaceri românesc, nu este prima dată când mă pronunţ. Am atras de mai multe ori atenţia şi am solicitat actualei guvernări să protejeze antreprenorii români. Normal ar fi ca firmele cu capital românesc să primească ajutor de la statul român. În schimb, ele sunt subjugate de creşteri de taxe şi impozite, pentru că asta face Guvernul în ultima perioadă. În orice caz, dacă se decide un ajutor de stat către o firmă cu capital străin, măcar în schimbul acestuia să se solicite acţiuni.

Din felul în care Guvernul se pregăteşte să ofere, pur şi simplu, din bugetul statului cele 150 milioane de euro, cu titlu gratuit, nu poate rezulta decât întrebarea: pe cine mai reprezintă Guvernul astăzi? Ţara, poporul român sau pe alţii?

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Prin refuzarea României, Austria pare că vrea să iasă din Schengen!"

Ultimele declaraţii ale lui Alexander Schallenberg, ministrul de externe al Austriei, cum că ţara sa îşi menţine veto-ul faţă de extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria, au stârnit, din nou, revolta în ţara noastră!

Personal m-am săturat complet de mofturile şi fiţele cu iz rusesc ale cancelarului Nehammer şi a cabinetului ce îl conduce! De luni de zile auzim aceeaşi placă răsuflată, că ne refuză în Schengen fiindcă spaţiul de liberă circulaţie nu funcţionează. Toate ţările Uniunii Europene, Parlamentul European, Comisia Europeană, toţi liderii europeni le spun austriecilor că România şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile, cei de la Viena "nu şi nu". Este absolut ireal ce fac austriecii din Uniunea Europeană!

România ar trebui să aibă o poziţie radicală şi fermă la consiliul JAI din 5 decembrie, unde se pare că subiectul aderării la Schengen va fi pus din nou în discuţie. Lucrurile trebuie tranşate ferm: ori intrăm în Schengen, imediat şi fără condiţionalităţi, ori reprezentantul României ar trebui să propună ieşirea Austriei din spaţiul de liberă circulaţie Schengen. Oricum, cabinetul Nehammer se plânge constant că Schengen nu funcţionează şi, folosind drept argument această exagerare, Austria deja s-a scos singură de facto din Schengen! Să nu uităm că Austria a introdus controale la graniţe, în interiorul Schengen, cu Ungaria (aprilie 2023) şi apoi cu Germania, Cehia şi Slovacia (octombrie 2023). Italia a anunţat deja în septembrie acest an că dă în judecată Austria pentru blocajele la graniţa comună, transportatorii rutieri italieni suferind pierderi de sute de milioane de euro. Păi, despre ce mai vorbim? Austria se cere, practic, afară din Schengen!

Problema este că legislaţia europeană nu a prevăzut o situaţie atât de absurdă şi, prin urmare, nu este foarte clar cum poate fi scoasă o ţară din Schengen. Mai mult, nu este prevăzută nici procedura prin care o ţară precum Austria, spre exemplu, poate să se retragă voluntar din spaţiul Schengen. De aceea, în cazul unui refuz (al şaptelea!) al Austriei, România să propună formal invitarea Austriei afară din Schengen!

Nu este pentru prima oară când mulţi analişti politici pun refuzul cabinetului Nehammer pe seama relaţiilor strânse cu Federaţia Rusă, Austria fiind acuzată că găzduieşte pe teritoriul său agenţi ruşi ai FSB. Mai mult, legăturile Austriei cu Rusia se pare că sunt condiţionate de aprovizionarea cu gaze ruseşti, o dovadă a "disperării" austriecilor fiind şi presiunea pe care OMV o pune pe România pentru a le permite să vândă gazele din Marea Neagră oricărui client, lucru refuzat categoric de premierul Marcel Ciolacu!

Cred sincer că este datoria noastră, faţă de ţară şi faţă de Uniunea Europeană, să protestăm şi să luăm toate măsurile, oricât de radicale, contra Austriei, fiindcă acest comportament de sabotor al lui Nehammer şi al cabinetului său trebuie să înceteze!

Domnul Ioan Mang:

"Din nou despre utilizarea limbii române în Ucraina"

Soarta comunităţilor istorice de români care trăiesc peste graniţele ţării noastre a reprezentat dintotdeauna una dintre preocupările mele de om politic şi parlamentar. De câte ori am ocazia, cu prilejul unor delegaţii sau invitaţii la evenimente, vizitez aceste comunităţi pentru a afla direct de la fraţii noştri problemele cu care se confruntă, pentru a prelua şi transmite mai departe mesajul lor. Consider că avem obligaţia morală de a proteja aceste minorităţi româneşti, mai ales acolo unde ele sunt în suferinţă.

Despre românii din Ucraina am tot vorbit în ultimul timp, pentru că, din păcate, odată cu izbucnirea conflictului armat cu Rusia, soarta lor a cunoscut o înrăutăţire. Minoritatea de români din Ucraina s-a confruntat cu probleme grave privind educaţia şi folosirea limbii materne încă de pe vremea sovieticilor, însă acum situaţia lor din Bucovina şi Sudul Basarabiei pare a fi disperată şi disperantă.

După întâlnirile dintre preşedinţii Iohannis şi Zelenski, şi vizita premierului român Marcel Ciolacu la Kiev, inclusiv şedinţa comună a celor două guverne, am sperat, la fel ca toţi românii, că oficialii ucraineni îşi vor schimba abordarea faţă de minoritatea românească, mai ales că au şi anunţat că renunţă la sintagma de limbă "moldovenească".

În aceste condiţii, la fel ca premierul Ciolacu, m-am enervat şi eu teribil după ce am văzut ştirea, apărută în mass-media, cu manualele în "limba moldovenească" pregătite de editura didactică din Ucraina. Supărarea mi-a mai trecut abia după ce am aflat că acele manuale au fost pregătite înainte de a se pune în aplicare decizia celor două guverne şi că pe 18 octombrie 2023, Cabinetul de Miniştri al Ucrainei a emis o hotărâre de guvern în acest sens. Citind hotărârea Cabinetului Shmyhal am aflat că se solicită o analiză a legislaţiei şi propuneri privind utilizarea termenului "limba română" în locul termenului "limba moldovenească".

Aşadar, implementarea deciziei se află încă într-un stadiu incipient. Mizez pe buna-credinţă a părţii ucrainene şi cred că putem fi de acord cu toţii că este o aşteptare legitimă, din partea noastră, ca Guvernul de la Kiev să parcurgă cât mai repede toate etapele administrative necesare implementării angajamentelor asumate.

Vestea bună este că Ministerul Educaţiei din Ucraina a precizat că se lucrează deja la alinierea legislaţiei şi că a oprit tipărirea manualelor care au apărut înainte de adoptarea deciziei comune. Vestea mai puţin bună este că acelaşi minister al educaţiei din Ucraina a transmis o circulară către unităţile de învăţământ în care solicită ca limba oficială de stat, adică limba ucraineană, să fie folosită nu doar în timpul orelor de curs, dar şi în pauze, în comunicarea dintre cadrele didactice şi elevi, chiar şi în şcolile unde majoritatea elevilor este compusă din minorităţile etnice - maghiară, română etc. Informaţia a fost dezvăluită săptămâna trecută de către ministrul de externe al Ungariei, domnul Peter Szijjarto, şi nu am niciun motiv de îndoială asupra veridicităţii sale.

Dacă aşa stau lucrurile, atunci, din păcate, Ucraina nu doar că nu se apropie de Europa, dar se distanţează faţă de valorile pe care le împărtăşim şi după care ne ghidăm acţiunile. Am mai spus-o şi altă dată şi am să tot repet: suntem de partea vecinilor noştri invadaţi de ruşi, înţelegem că au o agendă de război şi că implementarea deciziilor poate fi îngreunată, dar asta nu ne poate împiedica să ignorăm realitatea şi problemele cu care se confruntă minorităţile naţionale din ţara vecină.

Îndemn autorităţile din România, mai ales Ministerul de Externe şi Ministerul Educaţiei, să urmărească cu foarte mare atenţie implementarea hotărârii de Guvern privind renunţarea la limba "moldovenească" în toate regiunile din Ucraina şi respectarea ei atât la nivel central, cât şi regional şi local.

România şi românii susţin aspiraţiile europene ale Ucrainei, mai rămâne însă ca şi liderii politici de la Kiev nu doar să vorbească despre acest deziderat, dar să şi dovedească în mod consistent că vor să ni se alăture în cadrul comunităţii europene!

Doamna Maria Stoian:

"Transmiterea în formă electronică a activităţii furnizorilor de servicii medicale, un demers concludent al PNL pentru creşterea calităţii actului medical"

Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a votat cu mare majoritate un Proiect de Lege, al cărui coiniţiator sunt, pentru modificarea art. 138 lit. d) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Iniţiativa legislativă va avea un impact semnificativ în ceea ce înseamnă creşterea calităţii actului medical, precum şi pentru optimizarea serviciilor medico-sanitare oferite românilor.

Astfel, potrivit actului normativ, lit. d) a art. 138 va avea următorul cuprins: "păstrarea, securizarea şi asigurarea sub formă de document electronic a documentaţiei primare, ca sursă a acestor date, constituind arhiva furnizorului, astfel cum este prevăzut de actele normative în vigoare".

În contextul actual, în care Guvernul susţinut de PNL a iniţiat programe semnificative pentru accelerarea proceselor de digitalizare a tuturor serviciilor publice, aveam imperioasă nevoie de conturarea unui cadru coerent de politici publice în domeniul medico-sanitar, care să permită utilizarea, în condiţii de maximă siguranţă, a informaţiilor provenite din activitatea sistemului medical naţional.

Pentru asigurarea succesului acestui demers ambiţios şi complex este necesară cointeresarea tuturor factorilor implicaţi - pacienţi, aparţinători, comunităţi locale, furnizori de servicii medicale, autorităţi publice centrale cu responsabilităţi în domeniul medical.

Toţi aceşti decidenţi vor fi în măsură să explice şi să conştientizeze valoarea prezentării pe scară largă a referinţelor specifice din sănătate, precum şi de a promova garanţiile optime de confidenţialitate a informaţiilor personale.

Avantajele acestui proiect legislativ, trimis Preşedinţiei spre promulgare, sunt multiple pentru domeniul medical. În primul rând, documentaţia de specialitate poate fi evaluată şi analizată oricând şi de oriunde. De asemenea, aceasta va permite obţinerea unor concluzii medicale valide şi exacte, fiind complete şi lizibile, fără a necesita explicitări suplimentare. Informaţiile prezintă caracteristici uniforme pentru toţi subiecţii, clarifică experienţele subiective şi, nu în ultimul rând, permit realizarea unor studii clinice de anvergură.

În concluzie, apreciez însemnătatea acestui act normativ, beneficiile utilizării datelor provenite din activitatea furnizorilor de servicii medicale, în special în formă electronică, urmând să contribuie esenţial la îmbunătăţirea serviciilor de sănătate oferite românilor.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Respect şi mulţumiri tuturor celor care au intervenit în Dobrogea, ca urmare a condiţiilor meteo dificile"

Dobrogea a fost lovită de fenomene meteo extreme, săptămâna trecută. Administraţia Naţională de Meteorologie a emis sâmbătă seara o avertizare nowcasting Cod roşu de vânt puternic pentru localităţi din judeţele Constanţa şi Tulcea. Au fost afectate de rafale de vânt de peste 100 km/oră şi precipitaţii localităţile: Constanţa, Năvodari, Ovidiu, Mihail Kogălniceanu, Eforie, Cumpăna, Valu lui Traian, Techirghiol, Tuzla, Lumina, Topraisar, 23 August, Agigea, Corbu, Limanu, Albeşti, Pecineaga, Istria, Săcele, Costineşti, Mangalia. Au fost momente foarte grele pentru salvatorii de vieţi şi pentru lucrătorii care se chinuiau să restabilească funcţionalitatea reţelelor electrice, grav afectate de evoluţia meteo.

Astfel, Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost resincronizată la Sistemul Energetic Naţional după ce s-a deconectat automat de la reţeaua naţională de distribuţie a energiei electrice, în seara zilei de 18 noiembrie 2023, ca urmare a condiţiilor meteo care au cauzat perturbaţii în sistemul energetic naţional, iar echipele Reţele Electrice Dobrogea, împreună cu cele transferate de la zona Muntenia şi personalul contractorilor au restabilit alimentarea cu energie electrică pentru mai mult de 80% dintre clienţii afectaţi de vremea severă. După remedierea incidentelor apărute în reţeaua de medie tensiune, echipele vor rămâne pe teren pentru repararea deranjamentelor individuale şi a celor colective din reţelele de joasă tensiune. Acolo unde se va constata că remedierea durează un timp prea îndelungat, compania va conecta gospodăriile afectate la generatoare electrice.

Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au intervenit cu promptitudine şi solicitudine, pentru a remedia cât se poate de rapid situaţia apărută, weekendul trecut, în Dobrogea. Natura este impredictibilă, iar omul este prea mic pentru a putea contracara manifestările acesteia.

Dar, cu toate acestea, pompieri, ambulanţieri, doctori, asistenţi medicali, poliţişti naţionali şi locali, tehnicieni de la companiile de furnizare a energiei electrice şi nu numai şi-au făcut datoria exemplar şi au sărit în ajutorul celor afectaţi.

Toţi dobrogenii le sunt recunoscători pentru serviciul adus!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"A fost adoptată Legea pensiilor!"

Doar în ultimii patru ani, guvernanţii liberali au majorat punctul de pensie de trei ori şi au susţinut vocal creşterea sustenabilă a valorii acestuia. Aşadar, nu ar trebui să vină ca o surpriză faptul că am făcut eforturi pentru adoptarea cât mai rapidă a noii legi a pensiilor. Ne dorim creşterea nivelului de trai pentru toate categoriile de vârstă şi să acordăm fiecărui membru al societăţii respectul pe care îl merită. Această decizie, deşi aparent poate prea rapidă, fiind adoptată în procedură de urgenţă, a venit după dezbateri şi multiple serii de consultări cu experţi economici. Este un rezultat la care aspirăm de ani de zile, iar argumentele aduse de către liberali au servit ca o voce a raţiunii, pentru a alinia obiectivele noii legi cu bugetul consolidat al statului. Avem un procent de 60% de pensionari care trebuie să îşi acopere nevoile cu 3.000 de lei pe lună în momentul actual, fapt care nemulţumeşte toate părţile implicate. De acum înainte, seniorii care au muncit admirabil până la vârsta pensionării se vor putea bucura de ani petrecuţi în stabilitate, care să le permită un trai mai mult decât decent.

O eroare comună în spaţiul public este crearea aparenţei victoriei singulare, în sensul conturării unei imagini în care părem dedicaţi unui singur proces legislativ care să fie adoptat şi deprioritizăm implicit alte demersuri. Idealul României reformate se realizează pe direcţii concomitente. Mai specific, dacă am susţinut majorarea pensiilor, acest fapt nu anulează procesul de obţinere a măririi salariilor şi pentru profesori, educaţia fiind baza unei societăţi funcţionale şi reziliente.

Dacă luăm în considerare gradul de absorbţie a fondurilor de coeziune înregistrat anul acesta, de 90%, putem avea încrederea că economia nu doar că va supravieţui majorărilor, dar şi că îşi va menţine un trend ascendent prin valorificarea fondurilor UE şi prin menţinerea unui buget care să încurajeze investiţiile. Anul 2024 este şansa noastră să îmbunătăţim, să reformăm şi să şlefuim mai multe domenii "şubrezite" de evenimente geopolitice, crize economice şi sociale.

În discuţiile extinse avute pe baza celei mai potrivite abordări a majorării pensiilor, am susţinut vehement prioritizarea Sănătăţii şi Educaţiei, în anul următor, alături de continuarea alocării de fonduri către Programul Naţional "Anghel Saligny", Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) şi proiectele derulate prin Compania Naţional de Investiţii (CNI), cele trei mari linii de finanţare asupra cărora ne concentrăm. Am vorbit şi despre restructurări administrative, pentru a conecta mai eficient domenii-cheie de activitate şi de flexibilizarea proceselor decizionale. Ne vom focusa în continuare pe găsirea metodelor optime de combatere a evaziunii fiscale, a fenomenului dependenţei de droguri şi jocuri de noroc şi pe alte subiecte urgente.

Dacă acum am marcat o victorie pentru cetăţenii români, lupta noastră va merge mai departe. Viziunea asupra unei ţări complet reformate este mai clară decât niciodată, iar anul care urmează este un bun prilej de a o pune în aplicare.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Copiii noştri nu trebuie să mai fie ţintele marketingului pentru produsele nesănătoase!"

Zâmbetul copiilor noştri este de nepreţuit, la fel şi sănătatea acestora. Iar din calitatea noastră de părinţi responsabili, putem contribui într-o mai mare măsură la menţinerea sănătăţii acestora, la fel ca şi în cazul păstrării zâmbetului lor. Dar când surâsul lor apare pe fondul unei alimentaţii aparent inofensive, în fapt deosebit de periculoasă pentru sănătatea lor, pentru că generează endorfine şi conferă, concomitent, o doză de adicţie faţă de unele substanţe conţinute, cum ar fi cofeina, zahărul sau monoglutamatul, atunci trebuie să începem să ne îngrijorăm.

Din aceste raţionamente, am semnat, alături de aproximativ 100 de colegi senatori şi deputaţi de la toate formaţiunile politice, un proiect de act normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002 dedicată audiovizualului. Prin această nouă reglementare de ordin legislativ, milităm pentru stoparea difuzării reclamelor la alimentele şi băuturile nesănătoase, cu conţinut foarte mare de zahăr şi grăsimi, în timpul programelor destinate minorilor. Este un pas mare în privinţa protejării sănătăţii copiilor, cu efecte care se vor observa în timp, atunci când rata obezităţii şi a diverselor boli, rezultate în urma hrănirii necorespunzătoare, vor înregistra scăderi. Şi, cu certitudine, nu va fi un demers singular în această direcţie. Vă dau aceste asigurări, pentru că, pe lângă obligaţia noastră de a proteja copiii şi tinerii din România, trebuie să adaptăm din mers, prin alte mecanisme normative, reacţiile la noile tehnici transfrontaliere, incredibil de ingenioase de marketing dedicat acestor produse.

Ca preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, am asistat, de-a lungul timpului, la multe discuţii, purtate la nivelul UE pe această temă şi am constatat că, indiferent de reglementări, îngrijorarea privind adoptarea unei alimentaţii cât mai sănătoase pentru toate segmentele de populaţie, cu accent pus pe cea a copiilor, sporeşte, în loc să scadă, iar aceasta pentru că tehnicile manipulative şi persuasive de publicitate, precum şi expunerea repetată şi constantă la marketingul alimentar nesănătos continuă să fie omniprezente în activităţile copiilor europeni. Monitorizarea expunerii copiilor la marketingul alimentar din mass-media şi, în special, la cel digital prezintă provocări substanţiale pe tot continentul european, mai ales că observarea directă şi atentă a fenomenului nu a condus şi către cele mai pertinente soluţii pentru stoparea obezităţii infantile. Accesul minorilor la acest tip de publicitate a ajuns să le dicteze multe dintre atitudini, preferinţe, solicitări de cumpărare şi de consum.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit, de multă vreme, obiectivele globale pentru a opri creşterea incidenţei obezităţii, însă marketingul pentru alimentele nocive rămâne o problemă majoră de sănătate publică aproape peste tot în lume, în ciuda regulamentelor pentru aceste industrii.

La rândul său, Planul de acţiune al Uniunii Europene privind obezitatea în rândul copiilor pentru perioada 2014-2020 prevede că este necesară abordarea în mod specific a problemei comercializării acestor alimente şi sucuri, care îi atrag, în special, pe minori, pentru a putea combate supraponderabilitatea şi obezitatea infantilă. Acelaşi deziderat îl regăsim şi în Planul UE pentru intervalul 2021-2027.

Însă adaptarea tuturor acestor abordări este frânată şi de practicile noi de marketing. Acestea s-au schimbat dramatic odată cu creşterea rapidă a publicităţii digitale, alimentată de adresabilitatea personalizată, bazată pe culegerea de date. În completarea acestui spectru larg de provocări din ce în ce mai numeroase, la nivel mondial, statisticile ne descurajează şi ele, evidenţiind că unul din trei utilizatori de internet este un copil. Majoritatea minorilor accesează, la nivel global, internetul şi aplicaţiile digitale prin intermediul dispozitivelor mobile. Prin urmare, supravegherea părinţilor şi conştientizarea marketingului alimentar sunt limitate.

Mai mult, publicitatea digitală pentru alimente ţinteşte foarte abil adolescenţii. Ca să îi atragă pe aceştia, sunt activate cu succes răspunsuri emoţionale pentru nevoile lor de dezvoltare socială, utilizând conectarea cu prietenii prin intermediul meselor servite la comun. În paralel, se ajunge astfel şi la construcţia relaţiilor de lungă durată ale tinerilor cu anumite mărci de produse.

De remarcat este şi faptul că sectorul alimentar este a doua cea mai activă industrie în marketingul făcut de aşa-numiţii "influenceri" pe site-urile de socializare şi este adesea promovată de vedetele populare printre copii. Drept rezultat, adolescenţii mănâncă mai multe gustări după ce vizionează postările de marketing alimentar al acestor aşa-zise personalităţi, comparativ cu cei care urmăresc aceeaşi persoană promovând alt tip de produse. În plus, companiile producătoare de alimente nesănătoase sunt şi sponsori ai campionatelor mondiale de fotbal sau ai altor întreceri sportive.

Din nefericire, o analiză a OMS din 2018 a regiunii europene a concluzionat că, inclusiv în ţările în care există reglementări de marketing al produselor alimentare, acestea nu sunt atotcuprinzătoare, din cauză că nu includ mediile digitale sau o fac într-un mod limitat.

Toate aceste circumstanţe au condus la creşterea consumului de băuturi şi de produse fast-food, care conţin compuşi dăunători precum acizi graşi trans, grăsimi, sare, sodiu, zahăr, îndulcitori şi alţi aditivi alimentari. Iar România marchează o realitate tragică, situându-se, din păcate, pe locul întâi în Uniunea Europeană la obezitatea infantilă.

Şi din aceste cauze, acest proiect de lege al PSD se bucură de o largă susţinere din partea majorităţii parlamentarilor, însă, de fapt, el reflectă cu fidelitate liniile politice fundamentale social democrate, pe care le urmăm, dar şi obiectivele pe care ni le-am asumat odată cu accederea la guvernare, în interesul tuturor românilor.

Domnul Nicolae Giugea:

"România nu îşi permite să încetinească ritmul investiţiilor publice!"

Săptămâna trecută, Institutul Naţional de Statistică ne-a anunţat că economia României continuă să înregistreze creştere economică, însă nu pe măsura aşteptărilor. Chiar dacă ne uităm la celelalte economii din spaţiul Uniunii Europene şi vedem că state dezvoltate se luptă să nu intre sau chiar să iasă din recesiune, acest lucru nu înseamnă că România îşi permite să treacă prin momente de stagnare sau chiar de scădere economică.

Dacă vrem să înţelegem de ce, în ultimii ani, într-un context marcat de o serie de crize, economia românească a reuşit să facă faţă şi chiar să aibă ritmuri susţinute de creştere economică, atunci trebuie să vedem că Guvernele liberale au promovat măsuri economice corecte, bazate pe un nivel istoric al investiţiilor publice. Acest lucru a permis Guvernelor PNL să aibă mai multe resurse bugetare cu care să protejeze veniturile populaţiei, să majoreze punctul de pensie în mai multe rânduri, să indexeze salarii, să acopere o parte din facturile la energie pentru persoanele vulnerabile.

Chiar dacă este normal ca Guvernul să promoveze măsuri pentru a însănătoşi starea bugetului public, un buget care pentru acest an a fost construit profund defectuos de către fostul ministru al finanţelor, nu ajută pe nimeni ca măsurile de restricţie să pună în pericol investiţiile publice. Mă îngrijorează faptul că principalele programe de investiţii care susţin modernizarea comunităţilor locale înregistrează un mare deficit în ceea ce priveşte plăţile pe care Guvernul trebuie să le facă. Mă îngrijorează, de asemenea, faptul că întârzierile la plată ale statului român vor produce efecte în lanţ, cel mai puternic prejudiciate fiind firmele private şi angajaţii acestora, precum şi administraţiile publice locale.

Fac apel la factorii guvernamentali de decizie, să găsească cât mai repede soluţii, pentru a susţine şi chiar accelera ritmul investiţiilor publice. Când vorbesc despre investiţii publice, eu înţeleg proiecte utile pentru comunitatea locală - drumuri, poduri, reţele de utilităţi, şcoli şi spitale, nu beculeţe de Crăciun sau spectacole artistice costisitoare.

Am speranţa că Guvernul României va înţelege că, fără investiţii, nu vom avea parte nici de modernizare şi nici de resurse financiare pentru a susţine majorările de venituri pentru angajaţi, copii şi pensionari.

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - «Fumigene?!?»"

Din punct de vedere militar, fumigenele sunt procedee tactice prin care, folosind fumul, se maschează anumite intenţii pe câmpul de luptă.

După ce, la 28 februarie 2022, Ucraina solicită aderarea la UE, iar la 10 februarie 2023 depune cererea de aderare, la 8 noiembrie 2023 Comisia Europeană recomandă Consiliului European să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova. În vederea aderării, statele candidate trebuie să îndeplinească multiple condiţii privind relaţiile cu alte state.

România a recunoscut statul Ucraina la 8 ianuarie 1992, dar pe agenda relaţiilor bilaterale s-au aflat, constant, probleme privind drepturile comunităţilor româneşti din Ucraina, delimitarea platoului continental al Insulei Şerpilor, Canalul Bâstroe, situaţia teritoriilor româneşti răpite samavolnic de fosta URSS şi ajunse în componenţa Ucrainei: Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, judeţele din sudul Basarabiei.

Ucraina nu recunoaşte fărădelegea Pactului Ribbentrop-Molotov nici astăzi, astfel că, la 24 iunie 1991, Parlamentul României declară despre acestea că sunt "teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sunt de drept ale României".

La 2 iunie 1997, este semnat Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina şi încep negocieri privind regimul frontierelor, delimitarea platoului continental şi a zonelor exclusive româneşti şi ucrainene în Marea Neagră. În baza acestui acord, România a cedat teritorii Ucrainei - Insula Şerpilor, porţiuni ale platoului continental.

După 1992, România a fost considerată o ameninţare la adresa Ucrainei, conform Strategiei Naţionale de Securitate a Ucrainei.

Privind Platoul continental al Insulei Şerpilor, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, în 2009, a dat câştig de cauză României, dar Ucraina tergiversează conformarea.

Probator pentru determinarea utilizării Canalului Bâstroe, pe Braţul Sulina a eşuat cargoul Rostov, ulterior, în 2004, începe reabilitarea acestui canal. Protestele româneşti privind problemele de mediu generate de adâncirea acestui canal sunt considerate de Ucraina ca având o motivare pur economică.

O altă problemă spinoasă este cea privitoare la Combinatul Siderurgic de la Krivoi Rog, unde România a investit peste un miliard de euro, iar paza armată costă un milion de euro, deşi construcţia a fost oprită.

Problema minorităţii româneşti, a utilizării limbii române în administraţie şi justiţie, a şcolarizării în limba maternă, a inexistenţei mass-media în limba română, atacurile repetate şi tot mai intense asupra identităţii religioase, lipsa reprezentării românilor în administraţia publică şi în Parlament, neretrocedarea proprietăţilor etnicilor români - în această problemă a minorităţilor, acuzele sunt aproape identice.

România înţelege şi susţine Ucraina în situaţia ei actuală, astfel că aproape 60% din exporturile ucrainene se fac prin teritoriul românesc.

Vizita premierului român în Ucraina, soldată cu succese minore în probleme menţinute artificial (de exemplu: limba română nu este limba moldovenească, îmbunătăţirea folosirii limbii române moderne în şcoli etc.) nu schimbă cu nimic situaţia relaţiilor "istorice" româno-ucrainene şi a teritoriilor româneşti deţinute ilegal de Ucraina.

Să nu uităm nici că, în martie 2009, România a expulzat ataşatul militar ucrainean şi pe adjunctul acestuia pentru spionaj, Ucraina expulzând doi diplomaţi români!

Să avem în vedere că România trebuie să participe activ şi major la reconstrucţia Ucrainei, proces estimat a dura 15 ani.

Este deplorabil că anumite acţiuni au fost întreprinse pentru a influenţa negocierile, punând în pericol principiile fundamentale ale dialogului şi respectului reciproc. În ciuda acestor provocări, susţinem ferm necesitatea unei abordări paşnice şi cooperante pentru a depăşi neînţelegerile şi pentru a construi relaţii solide între statele implicate, în aşa fel încât valorile fundamentale ale democraţiei, drepturilor omului şi respectului reciproc, să fie înţelese şi demonstrate.

Reiterăm importanţa respectării drepturilor minorităţilor şi a libertăţii culturale în procesul de integrare europeană. Încurajăm autorităţile ucrainene să revină la principiile fundamentale ale democraţiei şi să asigure protecţia tuturor comunităţilor, indiferent de etnie sau limbă vorbită.

În această perioadă, în care Polonia îşi negociază situaţia teritoriilor ocupate samavolnic de către Ucraina, cine reprezintă şi apără teritoriile româneşti alipite forţat Ucrainei, situaţie faţă de care Parlamentul nostru a luat atitudine.

Având în vedere cele prezentate, atrag atenţia asupra faptului că nu trebuie să ne lăsăm atraşi în probleme de o importanţă mai mică decât recuperarea teritoriilor româneşti din componenţa actuală a Ucrainei!

Ne exprimăm speranţa că tratativele cu acest stat vor fi purtate de români care trăiesc şi sunt pentru România!

Domnul Nicu Niţă:

"Ajutorul de stat la motorină se prelungeşte până la 31 decembrie 2026!"

Declaraţia mea politică se referă la ordinul emis de ministrul PSD al agriculturii, prin care ajutorul de stat la motorină se va prelungi până la 31 decembrie 2026.

Fermierii au primit ajutorul pentru motorină, prin Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014, din anul 2015, sub forma unei scheme pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, respectiv prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei, utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare, care se acordă sub formă de rambursare.

Astfel, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, condus de ministrul PSD, Florin Barbu, a pregătit Proiectul de Hotărâre de Guvern prin care se va prelungi aplicarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură.

Decizia vine în urma contextului general dificil al ultimilor ani agricoli, datorat atât creşterii accentuate a preţurilor la toate input-urile agricole, ca urmare a situaţiei geo-economice dificile din zonă, cât şi a incidentelor de mediu manifestate, fiind de notorietate că fermierii s-au confruntat cu un deficit de apă major după doi ani de secetă. Este necesar ca fermierii să fie susţinuţi în continuare în sensul reducerii costurilor de producţie şi implicit a creşterii rentabilităţii activităţilor agricole.

Subvenţia la motorină se plăteşte trimestrial, în baza unei cereri pe care fermierii o depun la APIA şi documentelor obligatorii. Cuantumul achitat pentru un litru de motorină este de 1,529 lei/litru pentru campania 2023.

Această decizie a fost luată datorită faptului că, începând cu data de 31 decembrie 2023, ajutorul de stat ar fi expirat.

Acest act normativ va asigura condiţiile pentru acordarea, până la sfârşitul anului 2026, a ajutorului de stat pentru fermieri, prin reducerea accizei pentru motorină utilizată în agricultură.

Partidul Social Democrat va continua să sprijine agricultura românească!

Domnul Radu Panait:

"Colapsul metodologiei burselor de merit"

Metodologia actuală pentru acordarea burselor de merit, propusă de Ministerul Educaţiei, a devenit un exemplu flagrant de eşec administrativ, care subminează grav standardele educaţiei. Prin această abordare, nu doar că se ratează oportunitatea de a motiva elevii să înveţe, dar se contribuie activ la menţinerea unui nivel îngrijorător de analfabetism funcţional, unde ţara noastră este pe primul loc în Europa. Această politică contraproductivă este un deserviciu major adus sistemului de învăţământ, care, în loc să premieze excelenţa, promovează mediocritatea.

Sistemul actual, care acordă burse de merit primilor 30% dintre elevi dintr-o clasă, indiferent de performanţele lor academice, a dus la situaţii absurde şi profund nedrepte. Suntem martori la scenarii ridicole, unde elevi cu medii deplorabil de scăzute, de 1 sau 2, sunt recompensaţi pe nedrept. Aceasta nu doar că descurajează elevii performanţi, dar şi distorsionează complet noţiunea de merit şi recompensă. Cum putem justifica egalizarea recompensei între elevii cu rezultate excepţionale şi cei care abia dacă au frecventat orele de curs?

Mai mult decât atât, această abordare în materie de burse de merit a stârnit o indignare generalizată. Discuţiile cu cetăţenii, indiferent de statutul lor social sau educaţional, relevă un consens clar - această măsură este văzută ca fiind complet neadecvată şi contrară principiilor de bază ale educaţiei. În ciuda acestei reacţii negative, ministrul educaţiei, în loc să propună revenirea la vechea metodologie şi recunoaşterea erorii, a venit cu alte trei soluţii "de lucru".

În această situaţie, se impune o întrebare fundamentală: de ce sunt ignorate nevoile reale ale sistemului educaţional? Ar trebui să ne concentrăm pe îmbunătăţirea performanţei şcolare, reducerea ratei abandonului şcolar şi îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale. În loc să aruncăm resurse într-un sistem defectuos care recompensează neperformanţa, ar trebui să investim în programe care oferă un suport real elevilor.

Educaţia este unul dintre cele mai importante aspecte în viaţa unui copil şi ar trebui tratată cu seriozitatea cuvenită. Incompetenţa şi lipsa de viziune nu îşi au locul în gestionarea unui aspect atât de vital!

Doamna Raisa Enachi:

"Cheltuieli de lux şi nevoi educaţionale ignorate"

În condiţiile în care România are nevoie de ajutor financiar, preşedintele ţării îşi permite să facă un turneu de 10 zile în Africa, împreună cu prima doamnă a României. În condiţiile în care, în România, au loc zeci de proteste din cauza condiţiilor de trai precare, pe care românii trebuie să le suporte, Iohannis îşi permite să închirieze avioane private pentru vacanţe.

Este de menţionat că incidentul recent, în care preşedintele a efectuat o scurtă oprire la Sibiu, pentru a prelua soţia sa, nu reprezintă un caz izolat, ci se înscrie într-un tablou mai amplu, în care Iohannis a efectuat 19 opriri similare, în ultimii doi ani, în oraşul său natal. Această practică ridică întrebări privind sursa fondurilor utilizate pentru închirierea aeronavelor prezidenţiale, aceste resurse provenind, desigur, din contribuţiile financiare ale cetăţenilor români care muncesc asiduu pentru un salariu ce abia acoperă necesităţile de bază.

În contextul discuţiilor privind preşedintele Iohannis, este relevant de subliniat că acesta a manifestat o atenţie deosebită faţă de cei a căror situaţie socio-economică este mai puţin favorabilă. În acest sens, aţi oferit ghiozdane pentru şcoală copiilor care se confruntă cu astfel de dificultăţi? Cu toate acestea, întrebarea pertinentă rămâne: când vor beneficia copiii din România de astfel de iniţiative?

Mai mult decât atât, informaţiile recente indică faptul că foarte mulţi copii din ţară se confruntă cu lipsa unor elemente esenţiale, precum cornul şi laptele în cadrul programelor şcolare, situaţie atribuită lipsei fondurilor adecvate. Acest aspect subliniază discrepanţele dintre gesturile individuale de sprijin şi necesitatea unei abordări structurale şi sustenabile pentru asigurarea bunăstării copiilor din România. Este crucială evaluarea şi realocarea eficientă a resurselor pentru a remedia deficienţele din sistemul de educaţie şi pentru a asigura că nevoile de bază ale copiilor sunt în mod corespunzător îndeplinite.

Domnule preşedinte, pare că indiferenţa dumneavoastră faţă de realităţile crunte din Vaslui este la fel de notorie precum cheltuielile exorbitante ale cabinetului prezidenţial. Cât de des aţi ales să vă întoarceţi privirea de la suferinţa copiilor care nu au ce mânca, ignorându-le parcursul chinuitor către şcoală, pe distanţe considerabile? Desigur, astfel de detalii nu sunt la fel de atrăgătoare ca plimbările voastre luxoase cu avionul, plătite din banii contribuabililor.

Vă întrebaţi cum arată şcolile din Vaslui şi sub ce condiţii sunt nevoiţi copiii să înveţe? Poate ar trebui să vă îndreptaţi privirea spre realitatea cruntă, în loc să vă ascundeţi în umbra acţiunilor de imagine! Evident, preocuparea voastră pentru "România Educată" pare mai degrabă o mască decât o preocupare reală pentru educaţie. Întrebarea rămâne dacă sunteţi complet indiferent la sărăcia şi lipsurile din acest colţ al ţării sau pur şi simplu vă închipuiţi că aruncarea cuvintelor goale poate înlocui acţiunile concrete.

În acest context, ne întrebăm, domnule preşedinte, când a fost ultima dată când v-aţi interesat direct de situaţia copiilor din România, când aţi vizitat şcolile şi liceele acestei ţări pentru a observa personal condiţiile în care aceştia învaţă? Într-o perioadă în care resursele ţării sunt solicitate în mod considerabil, este crucial să se prioritizeze alocările financiare în direcţii care contribuie la dezvoltarea durabilă a societăţii, iar educaţia reprezintă un pilon fundamental în această privinţă. Întrebările legate de sursele fondurilor pentru cheltuielile prezidenţiale nu pot fi evitate, iar cetăţenii români merită să cunoască în mod transparent modul în care resursele lor sunt administrate.

În final, poate ar fi momentul să vă treziţi din letargia elitistă şi să vă confruntaţi cu adevărurile neplăcute ale ţării pe care pretindeţi că o conduceţi. S-ar putea să descoperiţi că lumea reală nu se rezumă la plimbările voastre cu avionul şi la discursurile goale.

Până la urmă, care este scopul acestor vizite? Ce beneficiu aduc ele României? Mai bine v-aţi preocupa de bunăstarea românilor, domnule preşedinte! Lăsaţi plimbările cu avioane, plimbări cu banii românilor!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Uniţi împotriva terorismului"

În 7 octombrie, întreaga lume a fost şocată de cea mai crudă manifestare a terorismului: atacul barbar asupra Statului Israel. În doar câteva ore, au fost ucise într-un mod barbar 1.400 persoane. Au căzut victime copii, bătrâni, femei şi bărbaţi. A fost un genocid, pe care niciunul dintre noi nu are dreptul să îl privească altfel decât o crimă împotriva umanităţii. Alte 250 de persoane au fost luate ostatice şi sunt folosiţi acum drept monedă de schimb, cererea Hamas fiind ca mii de terorişti să fie eliberaţi. Apoi, lipsiţi de orice scrupule, ghidaţi de regula "ucide şi fugi" teroriştii s-au retras în catacombe şi s-au ascuns în spatele civililor din Fâşia Gaza, pe care i-au folosit drept scuturi umane. Pentru ei nu a contat că protecţia le este asigurată de copii, bătrâni sau bolnavi din spitale.

Ce a urmat, vedem cu toţii - o reacţie în forţă a Israelului, pe care noi nu cred că avem dreptul să o judecăm. Niciunul dintre noi nu cred că şi-a trăit viaţa cu teama că în orice clipă copilul, mama, tatăl, soţul sau soţia ar putea fi victime ale unui atac al Hamas. Iar printre ei sunt israelieni născuţi în România, care nu uită nicio clipă acest lucru, poartă cu mândrie paşaportul românesc şi revin în ţară de câte ori au ocazia în ţara noastră.

Vedem şi o campanie de imagine a Hamas, teroriştii încearcă să transforme Israelul din victimă în agresor. O face într-un mod perfid, blocând accesul la informaţii şi transmiţând permanent mesajul: Armata Israelului atacă fără discernământ spitale sau şcoli. Vedem în zona de conflict numeroşi palestinieni ţinuţi acum captivi de Hamas în sudul Fâşiei Gaza. Iar printre cei care nu pot să iasă din Fâşia Gaza sunt numeroşi români, iar pentru salvarea fiecăruia dintre ei Guvernul României face eforturi disperate.

Nu este o noutate pentru Hamas, pentru că această organizaţie a crescut impunând un regim opresiv împotriva palestinienilor. Pentru ei, vieţile pierdute ale palestinienilor nu contează şi doar durerea provocată adversarului.

Aceasta este imaginea pe care o avem în faţă începând din 7 octombrie - un război crud, în care Armata Israelului este pusă de multe ori să joace după regulile dictate de Hamas.

Unii ar putea spune că Israelul este departe, iar ceea ce se întâmplă acolo nu le afectează vieţile. Nu este aşa. Atentatele Hamas se pot produce oriunde, pentru că, ştim cu toţii, un război de acest gen nu se poartă în interiorul unor graniţe. Teroriştii se retrag dintr-un loc doar pentru a se regrupa şi ataca în alt loc. În plus, nu trebuie să uităm că acest conflict are în spate şi alţi actori, pentru că a devenit evident sprijinul unor state, care au făcut astfel încât Hamas să primească tehnică militară sau să beneficieze de consultanţă în domeniul strategiei militare.

În acest conflict, România a avut de la început o poziţie fermă, condamnând atacurile barbare ale Hamas, iar acest lucru s-a făcut prin declaraţia comună, aprobată de Camera Deputaţilor şi de Senat în 11 octombrie. A fost o declaraţie prin care ne-am exprimat solidaritatea cu Statul Israel şi cetăţenii săi şi ne-am asumat lupta împotriva terorismului şi a tuturor ideologiilor bazate pe ură. Această luptă se duce aproape în orice colţ al lumii, pentru că Hamas, împreună cu organizaţiile teroriste aliate au început o adevărată "vânătoare de evrei", aşa cum nu am mai văzut decât în perioada Holocaustului.

Altfel, spus, conflictul a depăşit limitele unui război regional. Câmpul de luptă este orice colţ al planetei, iar noi avem în faţă un adversar nevăzut. Trebuie să privim lucrurile cu realism şi să fim conştienţi de faptul că în aceste momente suntem în aceeaşi situaţie în care eram în anul 2001. Trebuie să fim conştienţi că teroriştii care scapă din catacombe pot fi mâine oriunde: în Berlin, Londra, Paris, Madrid sau Bucureşti. Iată de ce acesta este un război al tuturor, nu doar al Israelului!

Şi cred că în aceste momente este timpul ca noi să fim uniţi şi coerenţi în acţiuni şi discursuri. Vrem, nu vrem, suntem în faţa unei situaţii de criză, iar noi, în calitate de reprezentanţi ai cetăţenilor acestei ţări suntem obligaţi să o gestionăm. Sunt convins că vom reuşi, pentru că noi, românii, am demonstrat de fiecare dată că avem capacitatea să gestionăm momentele dificile.

Aşa cum am făcut şi în cazul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, trebuie să fim un partener de încredere pentru statele Occidentale, pentru că suntem parte a lumii occidentale. Nu avem voie şi nici dreptul ca în momentul în care Uniunea Europeană sau NATO vor lua decizii ce vizează conflictul din Israel să facem notă discordantă. Dacă vor fi impuse sancţiuni economice ce vizează state sau organizaţii, trebuie să le susţinem. Dacă este nevoie de sprijin de orice fel, trebuie să îl acordăm.

În încheiere, ceea ce vă cer acum este să strângem rândurile, să fim uniţi, să lăsăm la o parte disputele politice mărunte şi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a gestiona şi această situaţie de criză. Nu avem de ales, cum nu am avut de ales nici în perioada pandemiei şi nici după ce a început războiul din Ucraina. Lumea s-a schimbat şi continuă să se schimbe şi, din păcate, în rău. Trebuie să ne schimbăm şi noi, pentru că de noi depinde viitorul acestei ţări.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Bani alocaţi pentru slava Ucrainei"

Operatorii privaţi vor primi un ajutor de stat de 24 de milioane de euro, din care 12 milioane de euro din bugetul României, pentru dezvoltarea infrastructurii portuare, în scopul facilitării expedierii produselor agricole, din Ucraina. În timp ce fermierii români intră în faliment pe capete, din cauza importurilor masive de cereale din Ucraina şi a absenţei unui sprijin din partea statului, premierul Ciolacu şi-a bifat agenda şi promisiunea făcută lui Zelenski şi Ursulei von der Leyen.

În timp ce Guvernul nu mai ştie pe unde să mai taie şi să cârpească bugetul României, în timp ce fermierii români sunt în prag de faliment din cauza tranzitului de cereale ucrainene, Guvernul alocă bani pentru extinderea acestuia.

Nu spune nimeni să nu sprijinim Ucraina, mai ales că vorbim despre un război care macină această ţară, dar nu trebuie să o facem cu exces de zel şi în detrimentul nostru, cum o face actuala guvernare. Ordinea firească a priorităţilor ar trebui să fie - pe primul loc agricultura românească şi după aceea cea ucraineană.

Suntem într-o situaţie de-a dreptul disperată în ceea ce priveşte starea agriculturii româneşti, iar cu toate acestea Guvernul continuă să ignore agricultura românească şi s-o susţină pe cea ucraineană, o situaţie paradoxală, care justifică îndoielile legate de discernământul şi interesul suprem al actualei guvernări.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Premierul Ciolacu şi-a respectat angajamentul faţă de toţi românii şi a prezentat o nouă formă a legii pensiilor, bazată pe stabilitate şi creştere sustenabilă pentru pensiile din România. Actul normativ care a fost deja aprobat de Guvern şi adoptat de Senat va aduce echitatea între pensionari şi va consolida principiul contributivităţii. Este cea mai amplă reformă a pensiilor. Proiectul a fost realizat împreună cu experţii Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, care au confirmat că noua lege este sustenabilă şi va aduce stabilitate sistemului de pensii din România. Reforma este la fel de importantă şi pentru salariaţi: răsplăteşte munca şi contributivitatea, încurajează natalitatea şi stimulează continuarea studiilor.

Cel mai important efect al acestei legi este acela al eliminării tuturor inechităţilor din sistemul public de pensii, precum şi eliminarea pragului de 9,4% din PIB, ceea ce permite o creştere sustenabilă, adică suportabilă, a pensiilor şi introducerea unui mecanism obiectiv de majorare anuală a pensiilor, respectiv 100% din rata medie anuală a inflaţiei + 50% din creştere salariului mediu, dar nu mai mult de creşterea veniturilor din contribuţii la bugetul de pensii.

Cu toate acestea, dacă şi rata inflaţiei şi creşterea veniturilor din contribuţii sunt negative, se menţin pensiile în plată.

În ceea ce priveşte primele majorări, punctul de pensie creşte o singură dată în 2024, în ianuarie, cu 13,8%. Toate pensiile vor creşte cu acest procent.

Totodată, începând cu 1 septembrie 2024, în urma finalizării procesului de recalculare a pensiilor, vor creşte pensiile dezavantajate de cadrul legal existent în momentul pensionării. Acestea se vor majora până la nivelul la care se elimină inechităţile dintre pensionarii care au muncit şi au contribuit la fel. Este important să precizez faptul că nicio pensie nu va scădea în urma recalculării. Se aplică principiul pensiei mai favorabile.

În vederea eliminării oricăror speculaţii, când vorbim despre impactul majorării pensiilor de anul viitor, ne referim la creşterea suplimentară. Nu este deloc un impact nesuportabil. Majorările din 2024 au impact de doar 0,6% din PIB, adică 10 miliarde lei, care poate fi acoperit de Ministerul Finanţelor, prin combaterea evaziunii, prin digitalizare şi creşterea colectărilor. Nu este nevoie de creşterea taxelor.

Cea mai importantă garanţie că legea este sustenabilă e că la elaborarea ei au participat şi experţii Băncii Mondiale şi ai Comisiei Europene.

Prevederea din lege care se referă la creşterea vârstei de pensionare doar în condiţiile unei creşteri a speranţei de viaţă reprezintă o garanţie că se ţine cont de acest indicator. Guvernele de dreapta au tot încercat să crească vârsta de pensionare, susţinând că în multe state ale UE această vârstă este mai mare decât în România. PSD a arătat tot timpul că România are a doua cea mai mică speranţă de viaţă din UE, ceea ce exclude creşterea vârstei de pensionare. De aceea, s-a introdus în lege garanţia că vârsta de pensionare nu poate să crească, dacă nu avem o creştere a speranţei de viaţă.

Această lege, pe care o adoptăm şi în Camera Deputaţilor în calitate de For decizional, este un act normativ care va pune în sfârşit ordine în sistemul public de pensii şi va înlătura inechităţile dintre pensionari.

PSD este singurul partid care a reuşit, în două rânduri, să majoreze pensiile, de două ori în acelaşi an - în 2017, când punctul de pensie a fost majorat de două ori, în februarie şi în septembrie. Noi creşteri vor avea loc în 2024, când pensiile vor fi majorate la 1 ianuarie, prin indexarea punctului de pensie cu 13,8%, iar apoi la 1 septembrie, când foarte multe pensii vor creşte în urma recalculării.

Doamna Elena Stoica:

"Majorarea salariilor funcţionarilor din CNAS, un pas important în optimizarea sistemului naţional de sănătate"

În calitate de for decizional, Camera Deputaţilor a adoptat cu majoritate de voturi proiectul legislativ care prevede creşterea veniturilor personalului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Conform noului act normativ, drepturile salariale ale angajaţilor CNAS, precum şi ai caselor de asigurări judeţene vor fi aliniate nivelului maxim de salarizare aflat în plată, aferent funcţiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

Asimilarea funcţiilor şi salariilor se va realiza prin Ordin al preşedintelui CNAS, diferenţele urmând a fi suportate din bugetul de stat. De asemenea, pentru funcţiile din cadrul CNAS şi caselor de asigurări de sănătate care nu au corespondent în statele de funcţii ale aparatului de lucru al Guvernului, definitivarea salariilor de bază se va efectua prin asimilarea acestora cu cel al altor funcţii existente la nivelul CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate judeţene pentru care s-a realizat reconfigurarea financiară, pe baza unor criterii profesionale.

Referitor la funcţiile din cadrul CNAS şi caselor de asigurări de sănătate care au corespondent în cadrul aparatului de lucru al Guvernului şi pentru care rezultă procente diferite de majorare salarială, stabilirea nivelului de salarizare se va face prin acordarea, pentru toate funcţiile, a celui mai mare procent rezultat. Acesta va fi aplicat şi în cazul funcţiilor din cadrul CNAS şi caselor de asigurări de sănătate care nu au corespondent în cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

În consecinţă, Guvernul PSD şi-a respectat din nou cuvântul dat în faţa românilor, prin rezolvarea inegalităţilor salariale din sistemul de sănătate, astfel încât problemele din domeniu să fie soluţionate cu celeritate, în favoarea pacienţilor care merită servicii medicale de calitate.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"România este o ţară din ce în ce mai săracă"

În ciuda nenumăratelor promisiuni electorale difuzate permanent pe toate canalele media, dar departe de a fi realizate vreodată, în pofida faptului că, arareori, presa românească, deja cumpărată din bani publici, adică din taxele şi impozitele noastre, în caz că vă prefaceţi că nu înţelegeţi, mai critică politicile dezastruoase ale Guvernului PSD-PNL, politici ce au ca finalitate, din câte se vede, o sărăcire şi mai accentuată a românilor!

Cu o datorie pe cap de locuitor fabuloasă şi un procent de îndatorare din PIB nemaiîntâlnit, la limita suportabilităţii, şi urmaşii urmaşilor noştri vor plăti împrumuturile pe care guvernanţii de astăzi le fac nu pentru investiţii, ci doar pentru a rostogoli pe umerii generaţiilor viitoare alte şi alte datorii şi pentru a-şi deschide alte şi alte căi de a jefui banul public!

Putem spune, pe drept cuvânt, că sărăcia este la ea acasă în România! Iar acest lucru îl vedem reflectat cât se poate de clar în puterea de cumpărare a românilor care a scăzut dramatic!

Cum spuneam, potrivit unui studiu realizat de GfK, puterea de cumpărare a românilor a scăzut puternic, ţara noastră situându-se, din nefericire, pe locul 33, din cele 42 de ţări analizate, în cădere cu două poziţii faţă de anul trecut, cu patru poziţii mai jos decât Ungaria, deşi aceasta din urmă se află în recesiune tehnică, iar Guvernul Orban este acuzat de toate relele din lume!

Nu o să vă vorbesc despre Liechtenstein, stat care depăşeşte cu mult valoarea puterii de cumpărare faţă de celelalte ţări, având o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 68.843 euro, adică de aproape 3,9 ori mai mare decât media europeană, ci despre România, unde puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în acest an este de doar 7.738 euro, cu 56% sub media europeană!

Pe plan intern, se poate observa, încă o dată, că decalajul dintre regiunile cu putere de cumpărare slabă şi cele cu putere mare de cumpărare din România se adânceşte! Capitala este clar pe primul loc, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.314 euro, ceea ce înseamnă că locuitorii Bucureştiului au cu aproximativ 98% mai multă putere de cumpărare decât media naţională şi de 3,8 ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii judeţului Vaslui, care are cea mai mică putere de cumpărare disponibilă, cu un venit net de doar 4.010 euro pe an, ceea ce reprezintă aproape 52% din media naţională!

Aceasta este realitatea, aici suntem, stimaţi colegi!

Mai bine de 30 de ani s-a furat şi s-a îndatorat ţara asta, aşa cum nu a fost niciodată! Iar românii nu merită acest tratament!

Din 2024, vă asigur că situaţia se va schimba radical în favoarea cetăţenilor!

Domnul Vasilică Toma:

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului, trebuie să vedem oportunitatea importantă de a reflecta asupra progreselor realizate în garantarea şi promovarea drepturilor copiilor, dar şi a identificării provocărilor şi provocărilor viitoare cu care ne confruntăm.

Drepturile copiilor sunt fundamentale pentru dezvoltarea lor armonioasă şi pentru construirea unui viitor în care toţi copiii să aibă şanse egale şi să poată atinge potenţialul maxim.

Cu toate acestea, există încă mult de făcut pentru a asigura respectarea deplină a acestor drepturi în lume.

Un aspect crucial al acestei lupte constă în educaţia copiilor despre propriile lor drepturi. Este esenţial să promovăm conştientizarea în rândul copiilor cu privire la drepturile lor şi să îi implicăm activ în procesul de a-şi apăra aceste drepturi. Educaţia nu îi înzestrează pe copii cu cunoştinţele doar necesare, ci le conferă şi o voce puternică şi autonomie.

De asemenea, trebuie să ne străduim să eliminăm toate formele de discriminare şi violenţă îndreptate împotriva copiilor. Fiecare copil are dreptul la viaţă lipsită de violenţă, abuz şi exploatare. Comunitatea globală trebuie să lucreze împreună pentru a dezvolta şi implementa strategii eficiente pentru prevenirea şi combaterea acestor probleme.

În această zi specială, ne reamintim, de asemenea, de obligaţia noastră de a oferi sprijin şi protecţie celor mai vulnerabili copii, cum ar fi cei afectaţi de conflicte armate, sărăcie extremă sau alte situaţii dificile. Este datoria noastră să garantăm că niciun copil nu este lăsat în urmă şi că toţi beneficiază de drepturile lor fundamentale.

Închei cu un apel la acţiune. Fiecare dintre noi are responsabilitatea de a contribui la crearea unui mediu în îngrijirea copiilor sunt respectate şi protejate. Prin colaborare şi angajament, putem modela un viitor pentru îngrijirea copiilor, deoarece toţi au şanse egale şi merită trataţi cu demnitate şi respect.

Vă invit să continuăm să lucrăm împreună pentru binele şi prosperitatea copiilor din întreaga lume.

Domnul Vasile Nagy:

"Redefinirea pieţei muncii şi sustenabilităţii economice"

Lipsa forţei de muncă reprezintă o realitate presantă, iar gravitatea situaţiei este subliniată de pierderile semnificative înregistrate de companii, ca urmare a penuriei de personal, cifre ce ating cote alarmante în miliarde de euro. Această criză nu este doar o problemă izolată, ci se extinde şi se resimte în mod substanţial în diverse sectoare ale economiei, plasând anumite companii în pericol iminent de insolvenţă. Acest scenariu este alimentat de penalităţile pe care aceste companii le suportă din cauza nerespectării contractelor, creând o spirală descendentă a problemelor financiare şi operaţionale.

Impactul lipsei de forţă de muncă este adânc şi complex, având consecinţe notabile pentru mediul de afaceri. Reducerea ritmului de creştere a afacerii, întârzierea livrărilor către clienţi, costurile adiţionale generate de gestionarea forţei de muncă existente şi ameninţarea constantă a penalităţilor pot afecta semnificativ profitabilitatea şi stabilitatea companiilor. Este un cerc vicios care pune sub semnul întrebării sustenabilitatea economică a unor entităţi comerciale.

Problema este complexă şi se extinde, afectând aproape toate sectoarele, dar în faţa acestei provocări, există câteva soluţii care ar putea contribui la ameliorarea situaţiei precum:

Investiţii în educaţie şi formare profesională: O abordare esenţială pentru rezolvarea lipsei de forţă de muncă calificată este investiţia în educaţie şi formare profesională. Guvernul ar trebui să promoveze programe de învăţare adaptate cerinţelor pieţei muncii şi să sprijine înfiinţarea de şcoli profesionale sau programe de învăţământ dual pentru a oferi tinerilor abilităţi relevante pentru piaţa actuală.

Parteneriate între companii şi instituţii de învăţământ: Colaborarea strânsă între companii şi instituţii de învăţământ poate facilita o mai bună aliniere între cerinţele pieţei muncii şi pregătirea tinerilor. Prin parteneriate, elevii pot avea acces la stagii practice şi programe de pregătire în companii, creând astfel o punte între educaţie şi mediul profesional.

Stimulente financiare pentru companii: Guvernul ar putea să ofere stimulente financiare pentru companiile care investesc în formarea şi dezvoltarea profesională a angajaţilor. Aceasta ar putea include subvenţii pentru programe de formare, scutiri de taxe sau alte facilităţi fiscale care să încurajeze investiţiile în resurse umane.

Reevaluarea politicilor salariale: O reevaluare a nivelului salariilor, în special în sectoarele cu deficit de forţă de muncă, ar putea contribui la atractivitatea pieţei muncii. Salarii competitive şi beneficii adecvate ar putea motiva mai mulţi români să se angajeze şi să rămână în ţară pentru a contribui la dezvoltarea economică.

Promovarea tehnologiilor şi digitalizării în educaţie: Integrarea tehnologiilor şi a programelor de digitalizare în procesul educaţional poate pregăti tinerii pentru cerinţele pieţei digitale. Cursuri online, programe de instruire în domeniul tehnologiei şi a inovaţiei ar putea crea forţă de muncă pregătită pentru provocările actuale şi viitoare.

Sensibilizare şi orientare profesională: Campanii de sensibilizare şi orientare profesională ar putea ajuta la schimbarea percepţiilor cu privire la diferitele domenii de activitate şi la necesitatea unei educaţii şi pregătiri adaptate cerinţelor reale ale pieţei muncii.

În concluzie, soluţionarea crizei de forţă de muncă implică eforturi comune din partea Guvernului, companiilor şi instituţiilor de învăţământ. Investiţiile în educaţie, colaborările strânse între actorii implicaţi şi adaptarea politicilor la realităţile pieţei muncii sunt esenţiale pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă şi pentru a depăşi provocările generate de absenţa forţei de muncă.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Vârsta standard de pensionare se reduce cu 20 de ani, pentru mineri!"

În şedinţa de ieri, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a votat Proiectul de Lege privind sistemul public de pensii, proiect ce vizează asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar, a unui mecanism de indexare a pensiilor clar şi corelat cu realităţile economice şi întărirea principiului contributivităţii, astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională şi contribuţia la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat.

Sunt bucuroasă că majoritatea parlamentară şi-a însuşit un amendament pe care l-am susţinut şi care instituie reducerea vârstei de pensionare pentru mineri cu 20 de ani. În concret, cei care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale precum lucrul în unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă, vârsta standard de pensionare se reduce cu 20 de ani. Practic, se reduce cu doi ani vârsta standard de pensionare pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în condiţiile vitrege ale minei, de la o reducere cu 18 ani la una cu 20 de ani.

Pe lângă angajamentele luate de România în contextul Planului de Redresare şi Rezilienţă, privind decarbonarea, care prevede închiderea minelor până în 2032, trebuie să ne gândim la rata de incidenţă a bolilor şi afecţiunilor asociate cu activitatea prestată în acest sector, fapt ce diminuează semnificativ posibilitatea acestor categorii de a-şi continua viaţa activă pe piaţa muncii.

Ca societate, trebuie să conştientizăm problemele cu care se confruntă oamenii care practică mineritul, dar mai ales trebuie să recunoaştem condiţiile speciale şi unice pe care le presupune această meserie şi, astfel, nevoia unei protecţii sporite din perspectiva pensionării. Mă bucur că am putut să contribui la această măsură, care aşteaptă în aceste momente să devină lege, odată ce preşedintele României o va promulga, iar aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial al României.

Când am devenit parlamentar de Hunedoara, această responsabilitate a venit cu angajamentul de a reprezenta cât de bine pot interesele hunedorenilor. Industria mineritului este o tradiţie pentru noi, iar toţi cei care activează în acest sector merită o protecţie socială sporită din partea statului român.

Domnul Ioan Vulpescu:

"O transformare nepotrivită"

Cu profundă îngrijorare şi regret, aduc în atenţia Parlamentului modul în care s-a intervenit asupra bojdeucii lui Ion Creangă din Iaşi. Această casă, un sanctuar al culturii române, a fost supusă unei aşa-zise restaurări de către Consiliul Judeţean Iaşi, care, din păcate, se dovedeşte a fi mai degrabă o transformare decât o restaurare.

Bojdeuca, martoră la creativitatea şi geniul lui Creangă, a fost modificată într-o manieră ce nu respectă spiritul şi autenticitatea sa istorică. Lucrările realizate au transformat acest monument într-o construcţie ce imită superficial stilul rustic, îndepărtându-se de esenţa şi simplitatea care au definit-o pe parcursul anilor.

Este esenţial să înţelegem că restaurarea unui monument istoric înseamnă păstrarea şi consolidarea caracteristicilor sale originale, nu transformarea acestuia în ceva ce nu a fost niciodată. Bojdeuca lui Creangă nu este doar o structură fizică, ci o pagină vie din istoria literaturii române, un loc unde s-a născut parte din patrimoniul nostru cultural.

Transformarea acestei case într-o versiune modernă, îmbrăcată într-o haină rustică, nu doar că denaturează imaginea ei, dar reprezintă şi o lipsă de respect faţă de moştenirea culturală pe care Ion Creangă a lăsat-o naţiunii române.

Fac apel către Consiliul Judeţean Iaşi şi către toate autorităţile responsabile să reconsidere abordarea lor şi să se angajeze într-un proces de restaurare autentică, una care să păstreze şi să evidenţieze valoarea reală a bojdeucii, nu să o ascundă sub straturi de modernitate incompatibile cu spiritul său.

Doamna Mirela Furtună:

"Protejăm copiii vulnerabili!"

Mă bucur că am ocazia să o felicit pe colega mea, doamna ministru Natalia Intotero, care a demarat Proiectul centrelor de zi pentru copiii expuşi riscului de a fi separaţi de familie.

Doamna ministru al familiei îşi face datoria şi începe să devină realitate un proiect important, jalon PNRR, respectiv construirea reţelei de 150 de centre de zi pentru copii sărmani.

Până acum, s-au semnat primele 20 de contracte, dar acesta este doar un prim pas. Cele 150 de centre de zi vor realiza trei categorii de servicii sociale:

- Centre de zi pentru copii aflaţi în situaţie de risc de separare de părinţi;

- Centre de zi de recuperare pentru copii cu dizabilităţi;

- Centre de zi pentru consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii.

Prin acest proiect, copiii din mediile vulnerabile pot veni, la finalul orelor din şcoală/grădiniţă, în centrele de zi, şi vor primi ajutor la teme, o masă caldă şi consiliere din partea specialiştilor. Scopul acestor centre este exact de a oferi sprijin familiei pe timpul zilei, pentru ca seara părinţii să-şi poată lua copilul acasă, într-un mediu mai puţin tensionat de problemele şi neajunsurile de zi cu zi.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

"Tot PSD măreşte pensiile românilor!"

Mai ţineţi minte Guvernul de dreapta, condus de echipa câştigătoare a lui Florin Cîţu? Acel guvern, din care făcea parte şi ministrul Ghinea, membru al USR, care a pus în PNRR plafonul de 9,4% din PIB ce poate fi alocat pentru pensii, până în 2070. Cu alte cuvinte, condamna pensionarii, vreme de foarte mulţi ani, la sărăcie.

PSD a promis că va repara această nedreptate şi s-a ţinut de cuvânt.

Proiectul Legii pensiilor, aprobat de Guvernul condus de Marcel Ciolacu, a fost votat în Parlamentul României. Noua lege reformează sistemul de pensii publice din România, aducând echitatea între pensionari şi consolidând principiul contributivităţii. Proiectul adoptat a fost realizat împreună cu experţii Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, care au confirmat că noua lege va aduce stabilitate şi creştere sustenabilă pentru pensiile din România.

Practic, noua Lege a pensiilor are trei obiective majore:

- Eliminarea inechităţilor din sistemul de pensii - "pensii egale, pentru muncă şi contribuţii egale";

- Consolidarea principiului contributivităţii - limitarea pensionărilor anticipate şi uniformizarea condiţiilor de vechime care trebuie îndeplinite;

- Asigurarea stabilităţii veniturilor pentru sistemul de pensii - stimularea prelungirii activităţii profesionale.

Întotdeauna, PSD a avut grijă de cei care au muncit o viaţă întreagă. Doar social-democraţii au mărit pensiile, de câte ori bugetul a permis aceste majorări, în ciuda celorlalte partide, care s-au opus vehement şi sistematic, invocând fel de fel de motive inexistente. De multe ori, în mod cinic, aceştia s-au opus majorării pensiilor doar pentru că mare parte dintre seniori votează cu PSD.

PSD şi-a respectat întotdeauna promisiunile şi a guvernat punând oamenii înainte de toate!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Angajamentul PNL pentru vârstnici - creşterea pensiilor în mod sustenabil şi protejarea drepturilor acestora"

Partidul Naţional Liberal a fost întotdeauna susţinătorul majorărilor oneste şi sustenabile în ceea ce priveşte veniturile românilor.

PNL a luat măsuri decisive în ultimii ani pentru îmbunătăţirea sistemului de pensii, reflectând preocuparea noastră profundă pentru bunăstarea vârstnicilor.

Săptămâna aceasta vom avea o nouă lege a pensiilor. Proiectul acesta ne-am asigurat să se bazeze pe patru principii fundamentale: contributivitate, stabilitate, solidaritate şi egalitate, având ca obiectiv eliminarea inechităţilor din sistemul de pensii.

Încă de la începutul dezbaterilor cu privire la acest proiect, PNL a vrut să se asigure că, prin aplicarea noii legi, pensiile se vor majora în urma aplicării noii formule de calcul. Este important de subliniat că nicio pensie nu va scădea, ca urmare a acestei legi.

Sub guvernările liberale, punctul de pensie a crescut de la 1.265 lei, în 2020, la 1.785 lei în prezent, iar cu majorările presupuse de indexare ar ajunge la 40%. În plus, Guvernul se angajează ca, în anul viitor, pensiile să crească de două ori: la 1 ianuarie 2024, cu rata inflaţiei, respectiv cu 13,8%, iar la 1 septembrie, prin recalculare.

Rezultatul direct al angajamentului PNL este reflectat în pensiile reale mai mari, pe care le-au primit vârstnicii. PNL a dovedit constant că îşi respectă promisiunile şi că evită mesajele populiste în favoarea acţiunilor concrete şi sustenabile.

Această abordare reflectă angajamentul PNL de a pune interesele cetăţenilor pe primul loc şi de a lucra pentru a asigura un nivel de trai mai bun pentru toţi românii.

Majorările pensiilor trebuie să fie sustenabile şi să aducă echitate în sistem.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală...

Bună dimineaţa!

...ca să putem începe.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Continuăm lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 104.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - până la ora 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la 11.30 - o sesiune de vot final, pe care o estimez destul de lungă; iar la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Da, am eu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule lider de grup.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem următoarea propunere, şi anume aceea de a aduce, de la punctul 76 în ordinea de zi, PHCD 83/2021 (Proiectul de Hotărâre privind modificarea alin.(3) al art.7 din Regulamentul Camerei Deputaţilor) - este un proiect de hotărâre elaborat de Comisia pentru regulament -, să îl aducem în faţă, la punctul 4 în ordinea de zi, şi să îl dezbatem, şi, la votul final, să-l adoptăm.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu aveţi consens?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Nu am.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi să vedem dacă votăm.

Liderii de grup,. există consens?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Nu mi-a zis, nu ştiu...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun. Nu există.

În regulă.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

PHCD 83/2001, de pe poziţia 76 a ordinii de zi, să fie mutat pe poziţia 4.

Vă rog să votaţi.

Cu 78 de voturi pentru, 21 de abţineri, propunerea dumneavoastră a fost aprobată.

Aşadar, am rugămintea la stafful tehnic...

Perfect!

A şi ajuns.

Nemaiexistând şi alte...

(Domnul deputat Adrian-Felician Cozma solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură?

Vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vreau să fac un apel către Grupul parlamentar al PSD şi către PSD... (Vociferări.) ...să pună pe ordinea de zi la comisii proiectele... toate proiectele care privesc interzicerea jocurilor de noroc şi interzicerea publicităţii la jocurile de noroc, pentru că domnul Ciolacu, acum două luni, anunţa că va interzice jocurile de noroc, că le scoate afară din oraş. Văd că a lăsat-o mai moale. (I se întrerupe microfonul.)

Să lăsaţi această ipocrizie!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg... (Vociferări.)

Stimate coleg, aş fi procedat de aceeaşi manieră şi dacă era un coleg de la PSD care venea la acest microfon.

Solicitarea dumneavoastră poate fi făcută, regulamentar, de către liderul de grup, în şedinţele Biroului permanent.

Niciun partid nu... (Vociferări.) ...niciun partid nu dictează Biroului permanent sau preşedinţilor de comisii să facă ceva sau să nu facă ceva. (Vociferări.)

Mulţumesc frumos.

Doamna Oana-Consuela Florea (din sală):

Declaraţii politice!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Eu vreau să le reamintesc PNL-iştilor că ultima dată când am verificat, de dimineaţă, erau la guvernare cu Ciolacu şi cu PSD-iştii. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, domnule Chelaru?

Sau aţi apăsat din greşeală? (Vociferări.)

Bine.

Domnul vicelider Simion George.

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Mie îmi place de băiatul ăsta energic, aşa, de la PNL. Vreau să...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură, domnule Simion, ca să...

Domnul George-Nicolae Simion:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...nu fac acelaşi lucru.

Domnul George-Nicolae Simion:

Aceeaşi procedură ca şi la domnul Cozma.

Vreau să întăresc, domnul Marcel Ciolacu se bătea cu păcănelele până nu de mult. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion (fără microfon):

Mi-aţi luat cuvântul? (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am zis că nu fac niciun fel de diferenţiere între colegii din faţa mea. Nu aţi avut niciunul dintre dumneavoastră nicio procedură.

Vă mulţumesc frumos. (Vociferări.)

Intrăm în ordinea de zi.

Începem cu Proiectul de Hotărâre privind modificarea alin. (3) al art. 7 din Regulamentul Camerei Deputaţilor; PHCD 83/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Reprezentantul Comisiei pentru regulament, vă rog, raportul.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind modificarea alin. (3) al art. 7 din Regulamentul Camerei Deputaţilor

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru regulament a primit spre dezbatere Proiectul de Hotărâre nr. 83/2021, iniţiat de domnul deputat Gheorghe Şimon, domnul deputat Gabriel Andronache, domnul deputat Silviu Dehelean, domnul deputat Ciprian-Titi Stoica, domnul deputat László Ladányi şi domnul deputat Ovidiu Ganţ - practic, membrii Comisiei pentru regulament.

Proiectul de hotărâre are ca obiect punerea în acord cu dispoziţiile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 225/2021 a sintagmei "din actele comunicate de birourile electorale competente, constată încălcarea prevederilor legale referitoare la respectarea condiţiilor privind exercitarea dreptului de a fi ales" din cuprinsul alin. (3) teza I a art. (7) din Regulamentul Camerei.

În urma examinării, Comisia pentru regulament propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Hotărâre privind modificarea alin. (3) al art. 7 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în forma iniţiatorilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu.

La art. I? Nu.

La art. II? Nu.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist; PL-x 726/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate, vă rog, raportul comun.

Domnul Eugen Neaţă:

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, prin adresa PL-x 726/2023 din 8 noiembrie 2023, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 151/2010, în sensul acordării şi decontării serviciilor medicale stomatologice şi tratamentelor dentare pentru persoanele diagnosticate cu tulburare de spectru autist.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, punctul de vedere, favorabil, al Guvernului, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, avizul favorabil al Comisiei juridice.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au dezbătut proiectul de lege şi documentele conexe în şedinţa din 20 noiembrie 2023 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

La lucrările comisiei au participat deputaţii conform listei de prezenţă.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut proiectul de lege şi documentele conexe în şedinţa din 14 noiembrie 2023 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

La lucrările comisiei au participat deputaţii conform listei de prezenţă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 7 noiembrie 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale...

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă (din sală):

Iniţiator.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

La dezbateri generale, vă rog, am trecut de etapa cu iniţiatorul.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Suntem astăzi aici să dezbatem şi să decidem asupra unui proiect de lege care vizează o schimbare în bine în viaţa unor copii speciali. Aşa îi numesc eu pe copiii care au această afecţiune, a autismului.

Este vorba despre proiectul care propune oferirea tratamentelor stomatologice gratuite şi pentru copiii cu tulburări din spectrul autist.

Sunt mândră să fiu printre iniţiatorii acestui proiect, proiect care nu este doar o simplă propunere legislativă, ci un angajament moral faţă de o categorie de copii vulnerabili şi familiile acestora.

Nu este corect să excludem aceşti copii speciali din rândul beneficiarilor şi mă bucură nespus de mult că acest lucru a fost foarte bine, clar înţeles de Senat, care a votat în unanimitate şi într-un timp record acest proiect.

Am toată convingerea că şi aici, în Camera Deputaţilor, iniţiativa pe care o propunem va întruni o largă majoritate; în cel mai fericit caz - o unanimitate de voturi.

Prin acest proiect ne propunem să corectăm, evident, o nedreptate. Costurile tratamentelor stomatologice sunt, în multe cazuri, foarte greu de suportat de familii, ale căror cheltuieli sunt deja grevate de tratamente şi terapii.

Aşadar, propunerea noastră nu este doar un simplu act legislativ, ci o expresie a dreptăţii sociale şi a responsabilităţii faţă de cei care au nevoie de sprijinul nostru.

Vă îndemn să vă gândiţi nu doar la textul acestui proiect, nu la banii care ar trebui să fie implicaţi în acest proiect, ci la impactul său uman.

Votul vostru nu este doar o decizie politică, ci o declaraţie morală.

Vă rog să susţineţi acest proiect şi să votaţi în favoarea lui.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

37. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2022 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi unele măsuri pentru implementarea programelor aferente Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 2020/C 91 I/01; PL-x 231/2022; procedură de urgenţă.

Vă rog, dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru apărare, vă rog, raportul comun.

Domnul Toma.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2022 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi unele măsuri pentru implementarea programelor aferente Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 2020/C 91 I/01; PL-x 231/2022.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Senatul a adoptat forma iniţială.

Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică economică avizează favorabil proiectul de lege.

Membrii următoarelor 3 comisii - Comisia pentru transporturi şi infrastructură, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru industrii şi servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2022 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi unele măsuri pentru implementarea programelor aferente..., cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stop!

Timpii de dezbatere!

Domnul Ilie Toma:

Două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timpii de dezbatere - două minute.

Vot, vă rog.

Cu 115 voturi pentru, 23 contra, 3 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 11 aveţi obiecţii sau comentarii?

Dacă susţine cineva amendamentul respins? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

38. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate; PL-x 164/2023; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule, bănuiesc, secretar de stat, şi bănuiesc bine.

Domnul Tiberius Marius Brădăţan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi membri ai Camerei Deputaţilor din Parlamentul României,

Proiectul de lege de aprobare a ordonanţei de urgenţă are în vedere Decizia Curţii Constituţionale pronunţată la data de 15.12.2022, prin care s-au declarat neconstituţionale dispoziţiile din Legea nr. 130/2021 care prevedeau faptul că pensiile mai mari de 4.000 de lei urmează să fie grevate de contribuţiile de asigurări sociale de sănătate cu un procent de 10%.

Actul normativ prevede aprobarea unor măsuri de stabilire a modalităţilor de restituire a sumelor reţinute în temeiul dispoziţiilor declarate ulterior neconstituţionale ale Ordonanţei de urgenţă nr. 130/2021, în perioada ianuarie-decembrie 2022.

Se stabileşte astfel că aceste sume reţinute în mod nelegal se vor restitui eşalonat, în perioada martie 2023 - februarie 2024 de către casele teritoriale de pensii. De asemenea, se prevede şi faptul că restituirea sumelor se va face prin diminuarea venitului bugetului Fondului unic de asigurări de sănătate şi se evidenţiază pe o poziţie distinctă de venituri bugetare.

Având în vedere că emiterea ordonanţei de urgenţă a avut la bază decizia Curţii Constituţionale şi mergând pe premisa că nu pot fi menţinute efectele nelegale ale unui act normativ declarat neconstituţional, vă adresăm rugămintea să acordaţi un vot favorabil acestui proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă, vă rog, raportul comun şi nota care însoţeşte acest raport, vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate prin adresa PL-x 164/2023.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 13 martie 2023.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea cu amendamente a proiectului de lege, amendamente prezentate în anexa care face parte din prezentul raport comun.

Notă cu privire la raportul depus asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023 - PL-x 164/2023. S-a constatat că acesta cuprinde unele necorelări de terminologie, care se găsesc la numărul curent 6 din anexa cu amendamente admise, respectiv la alin. (2) şi (4) ale art. 3. Astfel, sintagma "până la intrarea în vigoare a prezentei legi" de la sfârşitul textelor alin. (2) şi (4) ale art. 3 se înlocuieşte cu sintagma "până la intrarea în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă", similar prevederilor din cuprinsul alin. (6) al aceluiaşi articol.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Haideţi, vă rog, înapoi, fiind procedură de urgenţă, faceţi-mi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

3 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timp de dezbateri... 3 minute?

Domnul Dan-Constantin Şlincu (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

3 minute.

Vă rog, vot.

134 de voturi pentru, 4 contra şi două abţineri. Aprobat.

La dezbateri generale, doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Bună dimineaţa!

Profit de ocazia acestui proiect să vă ridic în discuţie, pe foarte scurt, o situaţie pe care văd că Parlamentul, mă rog, anumiţi colegi parlamentari au tendinţa să o facă în mod regulat. Ideile acestea de a se impune o povară, în cazul de faţă contribuţii la anumite praguri ale pensiilor, vă atrage atenţia Curtea Constituţională că ar trebui să vă dea de gândit, că este o măsură arbitrară, care trebuie susţinută de nişte argumente cu mult mai serioase decât decizia politică, eventual, un calcul electoral, că până la anumite pensii reprezintă electoratul unui partid şi pe aceia îi scutim, pe ceilalţi, nu.

Ce vreau să subliniez şi să vă rog să reflectaţi - aceia dintre dumneavoastră care veniţi cu idei să crească pragul de la 2.000 la 3.000 la impozitare, toate acestea sunt decizii arbitrare. Există pensionari care au cu un leu mai mult şi cărora le veţi face o nedreptate.

În cazul de faţă e vorba despre contribuţia la sănătate, Curtea Constituţională spunându-vă foarte clar că nu poţi să-i diminuezi pensia pe care el o are pe decizia de pensionare, venind arbitrar, cum spuneam, cu tot felul de decizii guvernamentale, administrative.

Deci, mai multă atenţie atunci când avem aşa un apetit să venim cu asemenea idei de dragul de a ne da că ne pasă, pentru că intervenţia punctuală la anumite categorii de pensionari înseamnă o nedreptate faţă de restul categoriilor de pensionari. Nu mă refer la speciali, mă refer la cei din sistemul public.

Ori există o regulă pentru toţi şi, atunci, trebuie asumată şi modificate mai multe acte normative, ori să încetăm cu de la 4.000, de la 2.000, de la 3.000 să nu se mai impoziteze, de la 2.000 să nu...

Aceste lucruri trebuie să ne dea de gândit.

Iar... am folosit acest prilej pentru a vă atrage atenţia că există o apetenţă a parlamentarilor de a face asemenea intervenţii.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

De la art. 1 la art. 6? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

39. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2022 pentru modificarea Legii nr. 190/2012 privind răspunderea furnizorilor de servicii de trafic aerian; PL-x 104/2022.

Iniţiatorul, vă rog.

Domnul Ion Popa (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Distinşi deputaţi,

Proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 190/2012 privind răspunderea furnizorilor de servicii de trafic aerian, astfel încât suma minimă asigurată pentru fiecare eveniment care a condus la producerea unor prejudicii terţilor să fie stabilită de furnizorul de servicii de trafic aerian în baza evaluării prejudiciului potenţial pe care îl poate produce în exercitarea atribuţiilor ce îi revin.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect de act normativ în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură, vă rog, raportul comun.

Domnul Florin Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2022 pentru modificarea Legii nr. 190/2012 privind răspunderea furnizorilor de servicii de trafic aerian

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 7 martie 2022, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 190/2012 privind răspunderea furnizorilor de servicii de trafic aerian, astfel încât suma minimă asigurată pentru fiecare eveniment care a condus la producerea unor prejudicii terţilor să fie stabilită de furnizorul de servicii de trafic aerian în baza evaluării prejudiciului potenţial pe care îl poate produce în exercitarea atribuţiilor ce îi revin.

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat proiectul de lege în şedinţa din 15 februarie 2021.

La şedinţă au participat deputaţii conform listei de prezenţă.

În conformitate cu dispoziţiile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 13 iunie 2023.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege supus examinării, în formă adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

40. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2022 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei; PL-x 779/2022; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul Ioan Cristian Haiduc (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezenta ordonanţă au fost instituite reglementări pentru asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică în sisteme centralizate şi pentru stabilirea unui tratament egal între operatorii care produc energie termică pe bază de gaze naturale cu cei care utilizează cărbune, păcură sau biomasă.

Propunem să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru administraţie publică, vă rog, raportul.

Doamna Christine Thellmann:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2022 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport comun cele două comisii au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observaţiile şi propunerile preluate de iniţiator, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, precum şi avizele favorabile ale Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Coleşa, din partea Grupului AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Foarte pe scurt.

Este uimitor cum ne minţim pe noi înşine în mod repetat, la nesfârşit ne furăm căciula şi instituim astfel de scheme de sprijin justificate, de altfel, în valoare de 250 de milioane de lei, în acest caz, pentru acele UAT-uri unde există sisteme de alimentare centralizată, cu energie termică produsă folosind cărbune, păcură sau biomasă, deci acele unităţi pe care tot noi le taxăm extrem de dur, prin acel sistem de comercializare a certificatelor pentru emisii de dioxid de carbon.

Pe de o parte, le taxăm extrem de dur, le aducem în imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea şi, pe de altă parte, la nesfârşit, continuăm să le acordăm ajutoare de stat în valoare de sute şi sute de milioane de lei. N-ar fi mai simplu să nu-i mai taxăm în acest fel ilogic şi să stopăm acest cerc vicios al birocraţiei?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Toma Ilie, din partea Grupului PSD, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Îmi pare rău că iau cuvântul aici unii care nu ştiu despre ce este vorba. Nu întrajutorăm unităţile acestea care carbonizează, dar sunt oraşe care pe timp de iarnă au un singur sistem centralizat de încălzire, stimate domn care ai luat cuvântul înainte.

Şi anume, vă dau un exemplu. Oraşul Brad din judeţul Hunedoara nu are altă posibilitate de a se încălzi decât dacă iarna porneşte acea centrală pe bază de păcură. În momentul ăsta se desfăşoară o investiţie începută în urmă cu 5 ani de zile, care, da, va avea un sistem modern de încălzire, dar până atunci nu poţi lăsa oamenii în frig.

Cred că ai înţeles foarte bine. Dacă nu ştii, vii şi întrebi, că îţi explicăm!

Mulţumesc mult de tot.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Al doilea vorbitor! Avem al doilea vorbitor!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A, nu vă pot da cuvântul. Nu există al doilea vorbitor pe procedură de urgenţă.

Domnule lider de grup, mulţumesc mult.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Era iniţiator!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu vă faceţi mize mici!

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

41. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 171/2022 pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 55/2023.

De asemenea, procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorului?

Vă rog.

Doamna Andreea Anamaria Naggar (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare crearea cadrului metodologic de obţinere a acordurilor, avizelor, certificatelor de către beneficiarii de fonduri externe nerambursabile pentru proiectele de infrastructură de interes public care au încheiate contracte de finanţare, în condiţiile legii.

Potrivit proiectului, de asemenea, se defineşte termenul de infrastructură de interes public ca fiind acele categorii de investiţii care sunt proprietatea statului sau, după caz, a unităţilor administrativ-teritoriale şi sunt finanţate din fonduri externe nerambursabile. În această categorie se încadrează proiectele aflate în faza anterioară acordării finanţării, respectiv în faza de pregătire şi care, pentru a fi aprobate la finanţare, trebuie să prezinte acorduri, avize, certificate de natura celor care fac obiectul actului normativ supus dezbaterii.

Noi vă solicităm respectuos să acordaţi un vot favorabil, în forma propusă de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru buget, vă rog, raportul comun.

Doamna Sandu, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 171/2022 pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, transmis cu adresa PL-x 55/2023 din 13 februarie 2023.

Ordonanţa de urgenţă suspusă adoptării are ca obiect de reglementare crearea cadrului metodologic de obţinere a acordurilor/avizelor/certificatelor de către beneficiarii de fonduri externe nerambursabile pentru proiecte de infrastructură de interes public, care au încheiate contracte de finanţare în condiţiile legii.

Potrivit proiectului, se defineşte termenul de infrastructură de interes public ca fiind acele categorii de investiţii care sunt proprietatea statului sau, după caz, a unităţilor administrativ-teritoriale şi sunt finanţate din fonduri externe nerambursabile. În această categorie se încadrează şi proiectele aflate în faza anterioară acordării finanţării, respectiv în faza de pregătire şi care, pentru a fi aprobate la finanţare, trebuie să prezinte acorduri/avize/certificate de natura celor ce fac obiectul actului normativ.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 171/2022 pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în forma adoptată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

43. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum şi pentru interpretarea, modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 267/2022; procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat, în numele iniţiatorului.

Vă rog.

Domnul Tiberius Marius Brădăţan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În data de 8 martie 2022 starea de alertă pe teritoriul României, declarată potrivit legii, a încetat. În acest context, pentru a asigura în mod neîntrerupt decontarea serviciilor medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, inclusiv pentru unele servicii medicale cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate curative şi, în consecinţă, pentru a respecta dreptul asiguraţilor din cadrul sistemul de asigurări sociale de sănătate, ţinând cont de evoluţia epidemiei cu virusul SARS-CoV-2, determinat de necesitatea gestionării şi combaterii pandemiei, precum şi tratarea şi monitorizarea bolilor cu impact major asupra stării de sănătate, prin proiectul de act normativ se reglementează stabilirea, începând cu trimestrul II al anului 2022, a unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate, prin care să se asigure tranziţia spre o situaţie similară celei anterioare contextului pandemic.

În acest context, vă adresăm rugămintea să acordaţi un vot favorabil actului normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru sănătate, domnul Tătaru.

Şi vă rog să nu uitaţi de timpii de dezbateri.

Domnul Nelu Tătaru:

Da, mulţumesc.

În temeiul art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 267/2022 din 16 mai 2022, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum şi pentru interpretarea, modificarea şi completarea unor acte normative.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului; avizul favorabil al Comisiei pentru apărare; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informaţiei; punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 7 iunie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Trei minute timpi de dezbatere.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Trei?

Domnul Nelu Tătaru:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timpi de dezbateri trei minute.

Vot, vă rog.

Cu 132 de voturi pentru, 4 contra şi o abţinere, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

La dezbateri generale, domnul Năsui Claudiu.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Într-un moment în care Guvernul creşte taxele - deja am avut creştere de taxe în 2022, avem în 2023, probabil că vom avea o creştere masivă de taxe în 2025, având în vedere cheltuielile pe care le-aţi adăugat - este cel puţin imoral să înmulţim cu 15 indemnizaţiile şefilor CNAS. Pentru că acest proiect asta face. O face în clasicul stil PSD-ist - PNL-ist, în care o lege de aprobare a unei ordonanţe este pusă pe circuit şi se vine cu amendamente la Senat, care adaugă, evident, sporuri şi privilegii tot pentru cei care s-au înfruptat atât de mult din sistemul de sănătate.

Asta ca să ştiţi ce votaţi, în momentul în care plângeţi cu lacrimi de crocodil la televizor că de ce cresc taxele, că voi nu vreţi să creşteţi taxele. Vreţi să creşteţi taxele pentru clientela de partid pe care o hrăniţi cu bani publici! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru Victoria-Violeta.

Vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

În acest stil, în care fiecare parte îşi face, nu vom avea niciodată, în România, o lege a salarizării care să aşeze pe baze normale, corecte sistemul public şi salarizarea acestuia.

De la COVID încoace, prin 2022, înţeleg că s-a simţit nevoia acordării unor sporuri pentru personalul de control din INSP, şi un coleg deputat al PSD, pe care, altminteri, profesional îl apreciez, dar în cazul de faţă propune şi pentru unitatea de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii, de la servicii de urgenţă, să aibă şi ei un spor de control.

Ne oprim undeva cu aceste lucruri sau înţelegem să facem politică fluturând tot felul de sporuri şi arătând cum suntem noi grijulii - unii dintre dumneavoastră, desigur, nu e cazul meu! - suntem noi grijulii cu salarizarea.

Nu aşa se rezolvă lucrurile!

În plus, creşterea de la 1% la 15% - de la 1 la 15, reţineţi acest lucru! - nici măcar o creştere de bun-simţ, un procent, două, că, vorba aia, nu-i aşa, şi mai ales după pandemie, avem presiune pe buget şi avem nevoie să fim puţini raţionali, de la 1% la 15% creşterea pentru cei din CA-ul de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de la 1 la 10, că ei sunt mai fraieri, în plan judeţean - nimeni n-a explicat cum apreciază acest lucru. De la 1 la 10 la fraierii - mă scuzaţi de exprimare! - de la nivel judeţean, arată doza de populism pe care o practicăm, într-o zonă, pe care o practicaţi, într-o zonă în care trebuie să primeze rigoarea şi competenţa.

Nu poţi să faci o salarizare eficientă fără criterii de performanţă şi fără o judecată dreaptă pentru toate categoriile care lucrează în sistemul public!

Cu stilul ăsta vin unii, fac presiune pe o latură, se linişteşte într-o parte, vin alţii într-o latură, aşa nu mai facem treabă, în România!

Deputaţii Forţa Dreptei nu vor vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andronache Gabriel, Grupul PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu spun să încetăm cu manipularea.

Ordonanţa este în vigoare din anul 2022.

Vorbiţi aici, de la microfon, de parcă lucrurile s-ar fi întâmplat sau se vor întâmpla după promulgarea legii de aprobare a ordonanţei.

Nu este adevărat! Ordonanţa, efectele acesteia se produc din anul 2022.

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban (din sală):

Foarte rău!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru (din sală):

Foarte rău că aţi acceptat!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Năsui. Dar n-aţi vorbit o dată?

Suntem în procedură de urgenţă.

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 38 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

44. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior; PL-x 380/2022.

Guvernul României, în calitate de iniţiator.

Vă rog.

Domnul Marius-Ilie Stanciu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit expunerii de motive, scopul proiectului de act normativ este simplificarea procedurii de evaluare a activităţii desfăşurate de către stagiar, pentru ca această măsură să devină mai accesibilă şi mai atractivă pentru angajator.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru învăţământ.

Domnule Zisopol, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, în fond, cu proiectul de lege care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, cu modificările ulterioare, în vederea simplificării procedurii de evaluare a activităţii desfăşurate de către stagiar, pentru ca această măsură să devină mai accesibilă şi mai atractivă pentru angajator.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 15 iunie 2022.

Comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă există înscrieri la cuvânt? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu-mi scrie articolele... Numai o secundă, că lipseşte ceva de aici.

Dacă de la art. 1 la art. 25 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul rămâne la votul final.

45. Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii contribuţiei financiare pentru participarea Centrului Naţional al Cinematografiei la Asociaţia Directorilor Agenţiei Europene de Film - EFAD, precum şi pentru completarea anexei nr. 2.2 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 394/2021; procedură de urgenţă.

Vă rog, stimată doamnă, din partea iniţiatorului.

Doamna Irina Sanda Marin Cajal (subsecretar de stat, Ministerul Culturii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,..

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Puţin mai aproape microfonul, vă rog.

Doamna Irina Sanda Marin Cajal:

Da, da!

Prin acest proiect de lege se propune aprobarea plăţii contribuţiei financiare pentru participarea Centrului Naţional al Cinematografiei la Asociaţia Directorilor Agenţiei Europene de Film - EFAD, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 37.500 de euro, aferentă anilor 2014-2023.

Totodată se propune completarea Anexei nr. 2.2 - Cotizaţii la alte organisme internaţionale la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, cu introducerea unui nou număr în secţiunea dedicată Ministerului Culturii, reprezentând cotizaţia pe care CNC trebuie să o plătească pentru participarea la EFAD.

Vă rugăm să aprobaţi raportul înlocuitor al comisiei de specialitate, cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget, vă rog, raportul înlocuitor.

Şi să faceţi şi propuneri pentru cele două minute timpi de dezbatere.

Doamna Viorica Sandu:

Am înţeles.

În şedinţa din ziua de luni, 14 februarie 2022, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege pentru aprobarea plăţii contribuţiei financiare pentru participarea Centrului Naţional al Cinematografiei la Asociaţia Directorilor Agenţiei Europene de Film - EFAD, precum şi pentru completarea Anexei nr. 2.2 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

Prin acest proiect de lege se propune aprobarea plăţii contribuţiei financiare pentru participarea Centrului Naţional al Cinematografiei la Asociaţia Directorilor Agenţiei Europene de Film, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 20.000 de euro, aferentă anilor 2014-2023.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la şedinţă au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care propun adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea plăţii contribuţiei financiare pentru participarea Centrului Naţional al Cinematografiei la Asociaţia Directorilor Agenţiei Europene de Film - EFAD, precum şi pentru completarea Anexei nr. 2.2 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale, cu amendamentele admise prevăzute în anexă.

Propun două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Două minute timp de dezbatere.

Vot, vă rog.

Cu 138 de voturi pentru, 4 contra, 3 abţineri, adoptat.

Dezbateri generale.

Domnule Bulai, vă rog. (Vociferări.)

Nu. Fără.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii?

Păi, hotărâţi-vă! (Vociferări.) Nu vă înţeleg.

Dezbateri generale?

Vă rog.

Dar v-am invitat, vorbeaţi la telefon. Şi m-am uitat şi galeş în stânga.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, că vă uitaţi insistent în sală, de fiecare dată. (Râsete.)

Suntem singura ţară din Europa care nu-şi plăteşte contribuţia la EFAD şi până acum doar Ceauşescu a îndrăznit să nu permită României să fim parte a unei întregi reţele care permite prezenţa filmului românesc în circuitul european de film.

Susţin această propunere. Trebuie să facă o reparaţie urgentă şi trebuie să existe un vot de largă majoritate pe această propunere, pe plata acestei cotizaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 3, comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ultimul.

31. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 6 din 31 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 18 iulie 2023; PL-x 291/2022/2023; procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru administraţie, Comisia pentru constituţionalitate, vă rog, raportul comun.

Domnule Andruşceac, aveţi cuvântul.

Domnul Antonio Andruşceac:

Raport comun asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân

În temeiul dispoziţiilor art. 138 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru constituţionalitate, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 6 din 31 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 18 iulie 2023, trimisă cu adresa PL-x 291/2022/2023.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea aflată în procedură de reexaminare şi documentele anexate, în şedinţa din data de 22 noiembrie 2023, şi au hotărât adoptarea legii în forma adoptată de Senat.

Membrii comisiilor sesizate au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind intervenţii şi nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

Pe procedură, am înţeles că un anunţ al domnului Focşa.

De curiozitate, vă rog, pe procedură, să vedem...

Vă reamintesc că la 11.30 ne vom reîntâlni la sesiunea de vot final, una extrem de generoasă numeric. Pregătiţi-vă şi înarmaţi-vă cu răbdare!

Domnule Focşa, anunţul!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu, vreau să-i invit pe toţi colegii că pot veni în Constanţa, în baza HCL nr. 261, să-şi deschidă baruri şi restaurante la parterul blocurilor! Da?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Asta denotă că n-aveţi consilieri buni la prefect... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Focşa.

Un anunţ extrem de interesant, dar data viitoare.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (fără microfon):

...la prefectură şi la primărie!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Ne revedem într-o jumătate de oră.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am rugămintea la liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Nu-l întrezăresc pe domnul Buican, să vină...

L-am întrezărit.

(Domnul deputat Cristian Buican, secretar al Camerei Deputaţilor, îşi ocupă locul la prezidiu.)

Vă reamintesc că avem o "cărticică" la votul final, vreo 58 de voturi, va dura puţin.

Liderii de grup, suntem pregătiţi?

Vă propun să facem un vot pentru certificarea cvorumului necesar.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot, vă rog.

Suntem 215 colegi în sală; avem cvorum.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pentru ce?

(Domnul deputat George-Nicolae Simion vine la prezidiu cu o pungă de biscuiţi.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule preşedinte, vă rog, fiţi generos şi cu cei din sală, dacă aveţi asemenea instincte bune.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 69/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiei de validare a mandatelor de deputat; PHCD 65/2023.

Vot, vă rog.

233 de voturi pentru, două abţineri. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Recomandare a Consiliului privind un cadru european pentru atragerea şi păstrarea în Europa a talentelor din domeniul cercetării, inovării şi antreprenoriatului COM (2023) 436; PHCD 66/2023.

Vot, vă rog.

Cu 244 de voturi pentru, o abţinere, adoptat.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea alin. (3) al art. 7 din Regulamentul Camerei Deputaţilor; PHCD 83/2021.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot, vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

246 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Vă atrag atenţia, domnule Grosaru, că procedura trebuie să fie procedură, iar la explicarea votului, deputaţii neafiliaţi, chiar şi la procedură, vor vorbi la finalul sesiunii de vot final, şi de data aceasta n-o să fac nicio concesie.

Dar sunt curios de procedura dumneavoastră de acum.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Este o obişnuinţă din partea dumneavoastră, văd, ca să nu ţineţi cont de o opţiune de vot.

Eu sunt prezent, domnule preşedinte.

Drept urmare, când veţi anunţa rezultatul votului... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă promit că o să menţionez colegul care nu votează.

4. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 68/2021.

Vot, vă rog.

Cu 258 de voturi pentru, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

5. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 88/2022.

Vot, vă rog.

Cu 207 voturi pentru, 52 contra, o abţinere, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

6. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 89/2022.

Vot, vă rog.

Cu 240 de voturi pentru, 21 contra, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Principatul Liechtenstein pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor şi a Protocolului la convenţie, semnate la Berna la 10 noiembrie 2022; PL-x 670/2023.

Vot, vă rog.

Cu 262 de voturi pentru, un coleg deputat care nu votează, adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2023 pentru aprobarea participării României la Acordul de Contribuţie în temeiul art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 2022/2463 al Parlamentului European şi al Consiliului; PL-x 714/2023.

Vot, vă rog.

Cu 228 de voturi pentru, 34 contra, un coleg care nu votează, adoptat.

Explicarea votului, domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Deci, prin această iniţiativă legislativă, România se angajează să contribuie la cele 18 miliarde de euro oferite de Uniunea Europeană Ucrainei, sub formă de împrumuturi fără dobândă.

Deci, participare la finanţarea bugetului de stat al Ucrainei de la bugetul de stat al României, da, printr-un împrumut de peste 60 de milioane de lei, anual... (Vociferări.) ...aproximativ 50 de milioane de euro, per total, fără dobândă, în condiţiile în care România se împrumută la rate de dobândă extrem de mari. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind recunoaşterea reciprocă a actelor de studii, semnat la Bucureşti, la 18 august 2023; PL-x 600/2023.

Vot, vă rog.

Cu 229 de voturi pentru, 31 contra şi un coleg care nu votează, adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului în domeniul securităţii sociale între România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti, la 23 martie 2023; PL-x 624/2023.

Vot, vă rog.

Cu 262 de voturi pentru şi acelaşi coleg care nu votează... (Râsete.) ...adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 22 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate; PL-x 183/2023.

Vot, vă rog.

Cu 227 de voturi pentru, 32 de abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

Explicarea votului, domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, foarte pe scurt.

N-avem nimic împotriva unor documente de călătorie care înlocuiesc paşapoartele semnate digital, atâta timp cât ele sunt recunoscute de celelalte state, măcar de statele Uniunii Europene.

Însă, deşi există, da, regulamente în acest sens, de facto, ele nu sunt recunoscute.

A emite asemenea documente semnate digital, care n-au nicio acoperire în practică, poate genera doar probleme. Îi dăm omului nişte documente, el merge să treacă graniţa şi nu poate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Făgărăşian, Grupul PNL.

Până ajunge, vă anunţ că deputaţii neafiliaţi, conform Regulamentului, întrucât este lista lungă, vor vorbi la finalul sesiunii de vot final. (Aplauze.)

Vă rog.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Începând de astăzi, digitalizarea serviciilor consulare devine realitate, iar secţiile consulare vor fi degrevate de activitatea care le ocupă cea mai mare parte din timp şi din resurse.

Peste 150.000 de cetăţeni români care trăiesc în afara frontierelor ţării, anual, trebuiau să facă sute de kilometri pentru a obţine un document de călătorie ca să poată să se întoarcă acasă la familiile lor.

Este un prim pas.

Legea adoptată astăzi va rezolva şi problema recunoaşterii documentelor emise în format electronic de către autorităţile publice ale altor state europene, cum ar fi: certificate de rezidenţă, atestate de lucru, lucru care până astăzi nu era posibil fără digitalizare.

Vă mulţumesc tuturor care aţi susţinut acest proiect de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Ţoiu, Grupul USR.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Din păcate, deşi asta e o lege bună, nu va salva cu nimic încărcarea consulatelor, pentru că tocmai aţi votat ieri tâmpenia în care fiecare român pensionar plecat în afară trebuie să meargă la fiecare jumătate de an la consulat să-şi ia certificatul de viaţă şi să zică: bună ziua, am venit la dumneavoastră ca să dovedesc că trăiesc.

Aşa că o să fie sute de mii de români care o să încarce consulatele, astfel încât treaba pe care avem nevoie să o facă consulatele real, să sprijine românii din diaspora, o să fie, iată, împiedicată de asta.

Ca să nu mai zic de faptul că o să fie mulţi pensionari români, în ţări în care nu cunosc limba, care nu vor face aceste drumuri, pentru că nu vor afla la timp despre ele, şi îşi vor pierde dreptul la pensie câştigat în 30 de ani de contribuţie. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

12.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sunt în curs de a citi ceva.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea de membru a României la Asociaţia Europeană a Cardurilor de Tineret (AECT); PL-x 209/2023.

Vot, vă rog.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

La final, domnule Grosaru, şi procedură, şi explicarea votului. (Vociferări.)

O să stau eu cu dumneavoastră la final.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Drept la replică!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu 259 de voturi pentru, două contra, 4 abţineri, aprobat.

Nici drept la replică nu vă pot da, pentru că am fost chiar drăgăstos.

13. Proiectul de Lege privind stimularea horticulturii în medii controlate şi a horticulturii urbane; PL-x 387/2023.

Vot, vă rog.

Cu 257 de voturi pentru, un vot contra, 2 colegi care nu votează, aprobat.

Explicarea votului, iniţiatorul, domnul Varujan Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc.

Este foarte bine că după 20 şi de ani de când aceste tehnologii noi au produs o schimbare majoră în foarte multe ţări, în ceea ce priveşte modul în care sunt cultivate în special legumele, lucrul acesta se va întâmpla şi la noi, va fi stimulat şi la noi.

În momentul de faţă, numai în materie de ferme verticale, sunt peste un milion de ferme verticale în lume, foarte multe dintre ele având ca vectori importanţi de vânzări companii foarte mari.

Eu îmi doresc ca în România lucrurile acestea să se întâmple ca o parte a unei industrii agricole naţionale şi de aceea am propus acest proiect de lege, pentru că mi se pare foarte important ca măcar în ceea ce priveşte producerea hranei să putem să avem câteva seturi industriale ale noastre.

Vă mulţumesc foarte mult pentru votul covârşitor pe care cele două Camere l-au exprimat în ceea ce priveşte acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2023 privind stabilirea destinaţiei unor sume restituite în contul Fondului de Dezvoltare şi Investiţii; PL-x 206/2023.

Vot, vă rog.

Cu 229 de voturi pentru, 30 contra, două abţineri, 2 colegi care nu votează, adoptat.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 170/2022 privind aprobarea unor măsuri pentru consolidarea capacităţii administrative a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene de gestionare a programelor operaţionale pentru perioada de programare 2021-2027; PL-x 54/2023.

Vot, vă rog.

Cu 218 voturi pentru, 32 contra, 12 abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii incluziunii financiare; PL-x 29/2023.

Vot, vă rog.

Cu 219 voturi pentru, 36 contra, 12 abţineri, un coleg care nu votează...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu o să repet de fiecare dată că vă invit la finalul şedinţei.

Explicarea votului, domnul Simion George.

Domnul George-Nicolae Simion:

Această grijă pe care o aveţi faţă de cetăţenii României şi cum vreţi voi să le daţi câte un cont bancar fiecăruia dintre ei, din oficiu, de când se nasc, cât de grijulii sunteţi voi, ce grijă aveţi de cetăţenii României!

Bravo!

Vă felicit!

Noi am votat contra. Nu poţi să obligi fiecare cetăţean al României să fie ataşat de un cont bancar. Din 100 de motive, pe care vi le-au explicat colegii noştri. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2022 privind implementarea Planului naţional de măsuri cu privire la protecţia şi incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 510/2022.

Vot, vă rog.

Cu 228 de voturi pentru, 33 de abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EximBank-S.A.; PL-x 425/2022.

Vot, vă rog.

Cu 263 de voturi pentru şi un coleg care nu votează, adoptat.

Explicarea votului, domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Deşi am votat pentru acest proiect de lege, vreau să denunţ public felul în care este condus EximBank-ul, felul în care domnul acoperit, para-acoperit, Halalai, îşi bate joc de afacerile româneşti, felul în care este acolo un domn Ciocîrlan, care minte cu neruşinare în momentul în care vine în comisiile de resort din Parlamentul României.

Trag un semnal de alarmă de la tribuna acestui for votat, fiecare dintre voi sunteţi votaţi de români - lucrurile sunt putrede şi în Danemarca şi la EximBank!

Vă mulţumesc. (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2022 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiilor anuale ale României pentru Grupul Consultativ Comun CFE şi Comisia Consultativă Cer Deschis; PL-x 621/2022.

Vot, vă rog.

Cu 262 de voturi pentru, o abţinere, 2 colegi care nu votează, adoptat.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular; PL-x 173/2023.

Vot, vă rog.

Cu 216 voturi pentru, 51 de abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2022 pentru stabilirea unor măsuri privind finalizarea lucrărilor de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe din cadrul Programului naţional multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe cu finanţare în perioada 2019-2021; PL-x 590/2022.

Vot, vă rog.

Cu 261 de voturi pentru, un vot contra, un coleg care nu votează, adoptat.

22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2023 pentru finanţarea activităţilor cuprinse în Acordul de împrumut (Proiectul privind reforma sectorului sanitar - îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 17 iunie 2014, şi în Acordul de împrumut (Finanţare adiţională pentru Proiectul privind reforma sectorului sanitar - îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 11 iunie 2021; PL-x 280/2023.

Vot, vă rog.

Cu 249 de voturi pentru, 11 contra, un coleg care nu votează, adoptat.

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2022 pentru susţinerea acordării de reduceri ale preţurilor la benzină şi motorină şi pentru modificarea art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 524/2022.

Vot, vă rog.

Cu 215 voturi pentru, 9 contra, 36 de abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

24. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist; PL-x 726/2023.

Vot, vă rog.

Cu 264 de voturi pentru şi un coleg care nu votează, adoptat.

25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2022 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi unele măsuri pentru implementarea programelor aferente Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 2020/C 91 I/01; PL-x 231/2022.

Vot, vă rog.

Cu 264 de voturi pentru, un vot contra, un coleg care nu votează, adoptat.

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate; PL-x 164/2023.

Vot, vă rog.

Cu 260 de voturi pentru, un coleg care nu votează, adoptat.

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2022 pentru modificarea Legii nr. 190/2012 privind răspunderea furnizorilor de servicii de trafic aerian; PL-x 104/2022.

Vot, vă rog.

Cu 264 de voturi pentru, un coleg care nu votează, adoptat.

28. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2022 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei; PL-x 779/2022.

Vot, vă rog.

Am ajuns la jumătate.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Bravo, domnule!

Îmi place despre tine!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu 253 de voturi pentru, 11 voturi contra, un coleg care nu votează, adoptat.

29. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 171/2022 pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 55/2023.

Vot, vă rog.

Cu 263 de voturi pentru şi un coleg care nu votează, adoptat.

30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum şi pentru interpretarea, modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 267/2022.

Vot, vă rog.

Cu 181 de voturi pentru, 13 contra, 70 de abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

Explicarea votului, doamna Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Asta era o lege cu un set de prevederi, de altfel, necesare, pentru pandemie, pentru personalul care lucrează în situaţii de risc biologic şi epidemiologic, dar nu s-a putut abţine această majoritate să introducă, la Senat, fără nicio legătură cu corpul prevederilor legislative, o indemnizaţie de 15% pentru şedinţă, pentru membrii consiliilor de administraţie.

Noi ar trebui să avem un alt cadru care să stabilească cine e plătit, cât, pentru ce fel de performanţă şi rezultate.

De fiecare dată când strecuraţi în legi care sunt bune şi vorbesc despre drepturile cetăţenilor câte un spor, câte o indemnizaţie, câte o încadrare a salariului diferite de Legea salarizării unitare, noi ne vom abţine.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

31. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior; PL-x 380/2022.

Vot, vă rog.

Cu 259 de voturi pentru şi un coleg care nu votează, adoptat.

Domnule Simion, vă rog, explicarea votului.

Domnul George-Nicolae Simion:

Am votat "pentru" la acest proiect de lege şi vreau să remarc munca depusă de colegul Radu Grădinaru, de colegul Viorel Focşa, pentru studenţii la medicină, pentru viitorul acestei naţiuni.

Şi chiar vreau să îi mulţumesc şi ministrului Rafila că a înţeles în cele din urmă că trebuie să facă dreptate pentru studenţii la medicină. Vrem să-i ţinem acasă, vrem să-i ţinem în România, pentru că ne-am săturat de fenomenul "brain drain", de felul în care creierele sunt... (Vociferări.)

Voci de la USR:

Ooo!

Sunteţi în formă, domnule, sunteţi în formă!

Domnul George-Nicolae Simion:

Ooo, vă place! Domnilor de la de la USR, aţi fost la guvernare, n-aţi făcut nimic!

Trebuie să-i ţinem în ţară.

Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat şi au putut rezolva această problemă. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

32. Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii contribuţiei financiare pentru participarea Centrului Naţional al Cinematografiei la Asociaţia Directorilor Agenţiei Europene de Film - EFAD, precum şi pentru completarea anexei nr. 2^.2 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 394/2021.

Vot, vă rog.

Cu 263 de voturi pentru şi un coleg care nu votează, adoptat.

33. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 6 din 31 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 18 iulie 2023; PL-x 291/2022/2023.

Vot, vă rog.

Cu 260 de voturi pentru, un coleg care nu votează, adoptată.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri

34. Proiectul de Lege pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare; PL-x 42/2017.

Vot, vă rog.

Cu 265 de voturi pentru, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

35. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere; PL-x 551/2013.

Vot, vă rog.

Cu 263 de voturi pentru, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

Explicarea votului, domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Am votat pentru respingerea acestui proiect de lege.

Reiterez faptul că nu trebuie să se facă nicio diferenţă între taxiurile care sunt taxiuri şi taxiurile care îşi spun Uber şi transport alternativ.

Este o mare discriminare, este o harababură pe care voi o perpetuaţi, în detrimentul antreprenorilor români. Trimitem bani peste hotare. Şi nu doar asta facem în domeniul transporturilor.

Vă atrag atenţia că la medicina muncii, în zona de transporturi, tocmai vă pregătiţi să închideţi toate spitalele care ţin de Ministerul Transporturilor, inclusiv cele recent renovate, cum ar fi Spitalul Witting.

Cadrele medicale de la Spitalul Witting m-au rugat să spun de aici, de la tribuna Parlamentului, să opriţi acest dezmăţ.

Am avut ieri, în faţa Camerei Deputaţilor, ambulanţierii în protest.

Opriţi acest haos pe care îl faceţi cu guvernarea voastră...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

... de doi lei în ţară! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion,

E un proiect din 2013, pe care-l respingem, e cu taxi şi am ajuns la Spitalul Witting. OK!

Un singur vorbitor la explicarea votului, doamna Ţoiu sau doamna Prună.

Doamna Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Eu sper că o să vină momentul când o să vedem în Parlamentul ăsta mai multă susţinere pentru concurenţă, pentru că graţie concurenţei avem transport alternativ, graţie concurenţei putem să ne chemăm un şofer de pe telefonul mobil şi să plătim preţuri decente, până la urmă, şi să nu mai avem acele servicii pe care le criticam cu toţii, în calitatea noastră de consumator.

Abia atunci când toată lumea o să recunoască meritul concurenţei o să ne despărţim definitiv de monopolurile ceauşiste, pe care le-am văzut foarte mulţi dintre noi, unii mai mult, alţii mai puţin, dar ne aducem aminte că nu era deloc bine în acea perioadă. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

36. Proiectul de Lege pentru completarea art. 55 pct. 5 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere; PL-x 206/2011.

Vot, vă rog.

Cu 265 de voturi pentru şi un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

37. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (4) al art. 14 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere; PL-x 339/2009.

Vot, vă rog.

Cu 265 de voturi pentru şi un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

38. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; Pl-x 106/2016.

Vot, vă rog.

Cu 263 de voturi pentru şi un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

39. Propunerea legislativă pentru completarea art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului; Pl-x 769/2015.

Vot, vă rog.

Cu 203 voturi pentru, 60 contra, 4 abţineri şi un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

40. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 14 şi 14² din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi regim de închiriere; Pl-x 201/2015.

Vot, vă rog.

Cu 261 de voturi pentru, două contra, o abţinere şi un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

Domnule Simion, explicarea votului.

Domnul George-Nicolae Simion:

N-aş vrea să-i dau o replică doamnei deputat care a vorbit mai devreme, însă se înşală groaznic. Dacă ne dorim concurenţă, atunci condiţiile între taxi şi Uber trebuie să fie egale.

Ştiam, domnule preşedinte de şedinţă, foarte bine că vorbesc la un proiect de lege din 2012, însă problema este de actualitate.

Domnul Ilie Dan Barna (din sală):

2013!

Domnul George-Nicolae Simion:

Din ce în ce mai puţine taxiuri galbene, din ce în ce mai puţini taximetrişti, şi la Bucureşti, şi la Cluj, şi la Craiova, şi la Braşov, şi oriunde vreţi în ţara aceasta. Are loc un atac de tip rider asupra transportatorilor români la care noi, în acest Parlament, asistăm impasibili, de parcă nu ne-ar interesa.

Nu, nu este concurenţă loială când unii spun că fac ridesharing şi de fapt fac taximetrie şi trimit toţi banii peste hotare.

Ca să lămurim lucrurile!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Explicarea votului, doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu vreau să dau o replică domnului deputat care spunea mai devreme şi ne dădea lecţii aici despre concurenţă, însă ce vreau să vă spun este că sunt de acord că trebuie ca toate firmele care fac servicii de taxi sau de ridesharing să funcţioneze după aceleaşi reguli, inclusiv la taximetrie, să nu mai existe acele licenţe care se dau din pix de către primărie şi care discriminează.

Sunt total de acord, da, concurenţă înseamnă aceleaşi reguli pentru toată lumea!

Şi haideţi să ne uităm la binele pe care le-au făcut aceste servicii de ridesharing. Sunt foarte mulţi oameni care îşi câştigă pâinea de pe urma acestor servicii. Sunt tineri studenţi care închiriază maşini şi care muncesc chiar şi mai mult de 8 ore pe zi pentru a-şi câştiga existenţa. Sunt oameni care îşi ţin familii făcând servicii de ridesharing.

Deci, haideţi să dăm această ipocrizie la o parte şi haideţi să lăsăm concurenţa să se întâmple, dar cu aceleaşi reguli şi pentru taximetrişti, şi pentru ridesharing, pentru că, până la urmă, ce ne interesează este ca consumatorul final să aibă cele mai bune servicii şi cele mai bune preţuri. Şi asta se poate întâmpla doar prin concurenţă, nu prin abordări de timp ceauşist. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Îmi place că - fac o paranteză - îmi place că vă daţi replici începând cu: "Nu vreau să dau replică". Măcar nu mai folosiţi acea formulare.

41. Propunerea legislativă pentru completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic; Pl-x 277/2017.

Vot, vă rog.

Cu 220 de voturi pentru, 38 contra, 3 abţineri şi un coleg care nu votează, respingerea a fost aprobată.

42. Proiectul de Lege privind reglementarea experienţei profesionale; PL-x 872/2015.

Vot, vă rog.

Cu 267 de voturi pentru şi un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

43. Propunerea legislativă pentru instituirea taxei de poluare; Pl-x 430/2016.

Vot, vă rog.

Cu 266 de voturi pentru, două abţineri, un coleg care nu votează, propunerea a fost adoptată, de respingere.

44. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator; Pl-x 144/2015.

Vot, vă rog.

Cu 249 de voturi pentru, un vot contra, 10 abţineri, 2 colegi care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

45. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Pl-x 68/2022.

Vot, vă rog.

Cu 205 voturi pentru, 58 contra, 3 abţineri, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

Explicarea votului, doamna Neagu Denisa-Elena.

Frumoasă culoarea la sacou! (Vociferări. Râsete.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Mâine trebuie să veniţi cu o floare!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

De peste un an vă lăudaţi că veţi reduce cheltuielile publice. Astăzi aţi eşuat încă o dată să arătaţi acest lucru, prin votul dat pentru acest proiect.

Aţi crescut taxele pentru români în 2022, le-aţi crescut în 2023 şi vor creşte din nou şi în 2024.

Este momentul să treceţi de la vorbe la fapte şi să strângeţi cu adevărat cureaua în ceea ce priveşte cheltuielile publice şi să nu-i mai cocoşaţi cu taxe pe români pentru a vă susţine dezmăţul din banii publici.

USR a votat împotriva respingerii acestui proiect. (Aplauze.)

O voce din sală:

Bravo!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

46. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 341/2004 a recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977; Pl-x 298/2018.

Vot, vă rog.

Cu 260 de voturi pentru, 3 abţineri, 2 colegi care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

47. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate; Pl-x 378/2022.

Vot, vă rog.

Cu 224 de voturi pentru, 32 contra, 11 abţineri, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

48. Propunerea legislativă pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 330/2018.

Vot, vă rog.

Cu 211 voturi pentru, 39 contra, 13 abţineri, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

49. Propunerea legislativă pentru stabilirea unor măsuri de protecţie socială în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; Pl-x 297/2021.

Vot, vă rog.

Cu 236 de voturi pentru, 29 contra, o abţinere, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

50. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 188/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 104/2023.

Vot, vă rog.

Am răguşit.

Cu 263 de voturi pentru, două abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

51. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 437 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 147/2023.

Vot, vă rog.

Cu 174 de voturi pentru, 33 contra, 57 de abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

Explicarea votului, domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Orice lege ar trebui să aibă o motivare practică. Care o fi motivul acestei legi, prin care se incriminează cu închisoarea - 18 luni pe timp de pace, 7 ani în stare de asediu - folosirea - atenţie! - denumirii de Crucea Roşie sau a oricărui simbol asociat?

Atenţie, există o organizaţie umanitară denumită Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, afiliată la cea internaţională a societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună, dar legea aceasta incriminează orice folosire fără drept de la Guvern, a oricărui simbol de Cruce Roşie. Deci se doreşte un copyright pe cruce, pe Crucea Roşie.

Oare se practică în România folosirea abuzivă? Evident că nu! Scopul, credem noi, fiind oprirea caravanei medicale AUR, a Spitalului mobil AUR.

Deci este o răutate, o răutate evidentă, o invidie.

Toţi cei care au votat această lege au votat împotriva medicilor care se sacrifică dăruind sănătate gratuită celor bolnavi.

Şi, în încheiere, vă mai sugerez nişte iniţiative legislative pe această temă, enunţate cu subiect şi predicat de către unii dintre colegii dumneavoastră, prin care orice român care se îmbracă în straie populare să fie incriminat pentru că ar fi legionar. Oricine foloseşte o cruce înscrisă într-un cerc să fie incriminat pentru că ar fi nazist, sau oricine se îmbracă într-o cămaşă verde să fie incriminat pentru că ar fi, repet, legionar. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Florin Alexe, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Dragi colegi,

În calitate de iniţiator, am ascultat aceste ştiri extraordinare pe care le-a spus colegul. Nu au nicio legătură cu realitatea, n-au nicio legătură cu legea.

O voce de la AUR:

Dar cu ce au?

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Această lege a plecat de la Crucea Roşie şi Semiluna Roşie, de la nevoile acestei societăţi de protecţie a emblemei sale. Este o chestie atât de simplă, n-a avut nicio legătură cu AUR, n-a avut nicio legătură cu ce a spus colegul, am înţeles că a trecut şi pe la portul naţional.

Încă o dată, vă mulţumesc celor care au înţeles importanţa protejării emblemei Crucii Roşii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Vexler, explicarea votului?

Domnul Silviu Vexler:

Explicarea votului şi o întrebare pentru domnul deputat Coleşa.

Din lista de incriminări poate aţi putea să începeţi cu colegul dumneavoastră, domnul senator Lavric, care săptămânal laudă legionari şi criminali de război, condamnaţi de România, în plenul Senatului. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

52. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2018 privind drepturile elevilor şcolarizaţi în unităţi de învăţământ înfiinţate în procesul de organizare a reţelei şcolare şi pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 386/2018/2019. (Vociferări. Gălăgie.)

Vot, vă rog.

Stimaţi colegi,

Citesc de o oră. Nu mă mai pot concentra acum, pe final. Mai avem puţin. Vă rog, acolo, în spate, să nu mai vociferăm.

Mulţumesc.

244 de voturi pentru, unul contra, 10 abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

(Domnul deputat Nicolae Roman solicită să ia cuvântul.)

La final, domnule Roman, ca şi colegul dumneavoastră neafiliat, mai devreme menţionat.

Capitolul III. Legi organice. Respingeri

53. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene; Pl-x 474/2023.

Vot, vă rog.

Cu 219 voturi pentru, 42 contra, o abţinere, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

La final, domnule Kocsis, şi dumneavoastră.

54. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; PL-x 68/2017.

Vot, vă rog.

Cu 257 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

55. Propunerea legislativă pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 521/2023.

Vot, vă rog.

Cu 192 de voturi pentru, 48 contra, 11 abţineri şi un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

Doamna Buzoianu, explicarea votului, Grupul USR.

Urmează domnul Coarnă.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

PSD, PNL, UDMR, AUR, felicitări!

După ani de zile în care aţi zis că luptaţi voi pentru a proteja pădurile din România, v-aţi dat arama pe faţă şi aţi votat cu mafia lemnului.

În 2020, Proiectul "DNA-ul pădurilor" trecea prin Parlament, inclusiv cu votul unora dintre voi.

La câteva zile distanţă, coincidenţă sau nu, era contestat la CCR şi pe o formalitate a fost blocat.

În 2023 am redepus proiectul, am rezolvat formalitatea şi brusc niciun partid nu mai vrea să voteze pentru DNA-ul pădurilor.

Dar, de dragul istoriei, hai să ne amintim ce spunea, în 2020, despre DNA-ul pădurilor, liderul de la Camera Deputaţilor al PSD: "E suspect faptul că Guvernul şi Parlamentul, mă rog, Partidul Naţional Liberal, se opun acestui demers, acestei iniţiative. Astăzi, la votul final, PSD va vota pentru înfiinţarea acestei instituţii".

"E suspect", spunea în 2020 PSD, "să nu votezi pentru DNA-ul pădurilor"!

În 2023, acelaşi PSD votează fix împotriva DNA-ului pădurilor.

PNL, în 2020, vota abţinere, că ziceau că nu e aşa o mare problemă, se poate rezolva situaţia doar dacă eficientizăm instituţiile.

Astăzi, în 2023, acelaşi PNL votează contra DNA-ului pădurilor.

Să înţelegem că, în realitate, voi credeţi că problema a fost rezolvată? Soluţia a fost găsită, doar că realitatea spune cu totul şi cu totul alt film decât ceea ce încercaţi voi să vindeţi românilor.

În 2021 şi în 2022, peste 95% din dosarele cu infracţiuni silvice au fost clasate sau au fost date cu renunţare la urmărire penală. E o cifră ruşinoasă care spune că România astăzi funcţionează mai degrabă pentru mafioţi decât pentru cetăţenii de bună-credinţă.

USR a votat pentru înfiinţarea DNA-ului pădurilor.

Voi aţi votat pentru mafioţi!

"Suspect", ar spune unii! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea Grupului AUR, domnul Dumitru Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Soluţia de clasare nu are nicio legătură cu organizarea judiciară, absolut niciuna!

Eu am votat pentru respingerea acestei iniţiative legislative dintr-un simplu motiv: e o problemă din aplicare, şi nu din reglementare.

Legea nr. 304 din 2022, art. 234, are soluţie pentru această problemă. Nu reglementarea e problema, ci aplicarea.

Dacă vreţi, puteţi vorbi cu domnul Iohannis, că protejează două familii din Austria care defrişează pădurile din România.

Faptul că a fost clasată o soluţie înseamnă că fondul problemei a fost viciat sau vorbim de corupţie. Nu putem înfiinţa pentru fiecare domeniu de activitate o direcţie de investigare a fraudelor. N-avem cum!

Haideţi să facem o direcţie de investigare a fraudelor pentru medicină, una pentru transporturi, una pentru mediu. Nu că mediul nu ar fi important, dar, repet, organizarea judiciară rezolvă această problemă.

Haideţi să privim cum se aplică legea în România, să privim dacă procurorii de caz sunt corecţi cu dosarele penale, să privim dacă noi, politicienii, influenţăm ori nu defrişarea şi vânzarea României!

Am votat pentru. Soluţia pe care o avem astăzi în Legea nr. 304 rezolvă această problemă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

56. Propunerea legislativă pentru completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 487/2023.

Vot, vă rog.

Cu 168 de voturi pentru, 90 contra, o abţinere, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

57. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii; Pl-x 429/2016.

Vot, vă rog.

Cu 259 de voturi pentru şi un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

58. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996; Pl-x 290/2017.

Vot, vă rog.

Cu 256 de voturi pentru, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

Pe procedură, domnul Popa Ştefan, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La PL-x 291/2022, aflat la poziţia 33, s-a comis o eroare în raport şi vreau să fac menţiunea.

"La art. 1, după alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹)... «(1¹) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplică şi consiliilor judeţene, în funcţie de necesităţi, care le aduc la îndeplinire în termen de 60 de zile de la data de 1 iulie 2024»", nu "1 iulie 2022", cum este menţionat în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Kocsis, vă rog.

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Deputaţii Forţa Dreptei au votat împotriva respingerii proiectului Pl-x 474/2023, proiect care ar fi dat României o pârghie de negocieri de pe poziţii de forţă cu Austria şi cu oricare alt stat membru UE care, în mod repetat şi abuziv, se opune dobândirii statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene şi al spaţiului Schengen, aşa cum prevede Regulamentul Uniunii Europene.

Noi nu am cerut niciodată nimic altceva decât să se respecte acquisul comunitar, conform căruia România trebuia să fie deja membru al spaţiului Schengen.

Respingând această iniţiativă legislativă, nu aţi făcut nimic altceva decât să vă arătaţi slăbiciunea, moliciunea şi incapacitatea de a negocia ceva la nivel european, în favoarea intereselor României.

În genunchi nu poţi negocia pentru România!

În genunchi nu poţi câştiga niciodată respectul partenerilor europeni!

Iar voi, PSD-iştilor, la televizor sunteţi zmei, dar astăzi, în Parlament, aţi votat pentru a rămâne preşul lui Karl Nehammer şi cu voi la conducere niciodată România nu va intra în spaţiul Schengen.

Să vă fie ruşine pentru votul pe care l-aţi dat astăzi!

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Roman, doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am ţinut să iau cuvântul fiindcă sunt oripilat de faptul că unii colegi de-ai noştri se cred stăpâni ai Parlamentului.

Sunt omul care am jurat credinţă acestei ţări cu mâna stângă pe un drapel de luptă. Mâna stângă e aia care este în dreptul inimii. Este cel mai puternic jurământ pe care un bărbat, într-o ţară, poate să-l depună! Celelalte intră la etcetera.

Drept urmare, Parlamentul României nu şi-a făcut niciodată eroii ca fiind criminali. Numai nişte aserviţi au introdus eroi ai neamului în hotărâri de guvern pe care le-au publicat în monitoare oficiale.

Îl atenţionez pe colegul Vexler pentru faptul că prin atitudinea repetată a domniei-sale aduce grave deservicii, în opinia noastră, etniei din care face parte.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Eu sper că avem cu toţii proprietatea termenilor şi ne asumăm, inclusiv din punct de vedere juridic, tot ceea ce spunem aici, fără să fie catalogat drept declaraţii politice.

Dar declar şedinţa închisă.

Rog membrii Biroului permanent să vină la sala de şedinţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.37.