Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ringo Dămureanu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală, să putem începe şedinţa.

Bună ziua, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 201.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni şi marţi, 11, respectiv 12 decembrie 2023; programul de lucru pentru perioada 11-16 decembrie 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 4-11 decembrie 2023 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; şi informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările cu primirea de răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

Întreb liderii de grup dacă există obiecţii sau observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnul Popa Ştefan, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să retrimitem, pentru două săptămâni, comisiei, Pl-x 666/2022 - Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Legii nr. 95/2005 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi a altui act normativ.

Este pe poziţia 74 pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveţi consens? (Vociferări.)

AUR? (Vociferări.)

Bun.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Retrimitere la comisii, pentru două săptămâni.

Pl-x 666, domnule Popa?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pl-x 666/2022; termen - două săptămâni.

Vot, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Explicarea votului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe bune?

Cu 145 de voturi pentru, 25 contra, o abţinere, Pl-x mai devreme amintit, nu-i mai citesc numărul, pentru două săptămâni s-a întors la comisii.

Pe procedură, domnule Simion?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

E proiectul nostru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Hai, că sunt curios, explicarea votului la o retrimitere la comisie.

Vă rog, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, era un proiect legislativ pe care AUR l-a iniţiat.

Mă declar siderat faţă de felul... (Vociferări.) ...în care alegeţi să respingeţi... (Vociferări.)

Voci din sală:

Ooo!

Domnul George-Nicolae Simion:

...una după alta legile bune pe care noi le-am depus.

Probabil, ea avea un raport favorabil...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...asta v-a contrariat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...explicarea votului sau introducerea pe ordinea de zi sau declaraţie politică?

Domnul George-Nicolae Simion:

Explicarea votului.

E suficient să înţelegeţi că era Pl-x 666...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion:

...pe acolo.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc. Mulţumesc. Mulţumesc.

În regulă.

Domnule Buicu, procedură?

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Domnule preşedinte,

Nu se pune problema. Se pune problema că sprijinim proiectul.

Există într-adevăr o greşeală de redactare, care ar determina o înţelegere greşită a proiectului - astfel încât concediile să fie luate timp de 10 ani pentru toţi donatorii de celule, ţesuturi sau organe, nu numai de către donatorii specifici.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Acatrinei, procedură? Anunţ?

Bănuiesc că procedură.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să fac un anunţ.

De astăzi începând, îmi dau demisia din calitatea mea de membru în cadrul Comisiei comune permanente pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doar că vă menţionez, fiind o comisie comună, acest anunţ se face în plenul reunit.

Dar bănuiesc că aţi făcut şi o solicitare scrisă.

Intrăm în ordinea de zi.

A treia solicitare de procedură de la Grupul AUR.

Vă rog, domnule general Mircia Chelaru.

O să vă rog să fiţi foarte scurt.

Vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Domnilor colegi,

Distinsă şi onorată Cameră,

Intervenţia mea, în această zi, este reclamată tocmai de această semnificaţie extraordinară, care, din păcate, oameni fiind, ne scapă uneori.

Vă reamintesc că, acum 162 de ani, la 11 decembrie 1861, Domnitorul Cuza înainta o proclamaţie către ţară şi în acel moment, în acel moment, această ţară pe care toţi o iubim a fost botezată cu titlul sau cu numele pe care îl poartă astăzi - România. (Aplauze.)

Îmi revine bucuria... (Aplauze.) ...în cele 20 de secunde care urmează, să vă citesc această Proclamaţie, spre onorantă aducere aminte:

"Românilor,

Naţionalitatea Română este întemeiată.

Unirea este îndeplinită.

Acest fapt măreţ, dorit de generaţiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante şi s-a înscris în datinile Naţiunilor.

Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu ţara, a fost cu noi. El a întărit silinţele noastre prin înţelepciunea poporului şi a condus Naţiunea către un falnic viitor.

În 5 şi 24 Ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în Alesul naţiei, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domn.

Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie.

Vă iubiţi Patria, veţi şti a o întări.

Să trăiască Romănia!

Iaşi, 11 decembrie 1861.

Alexandru Ioan I".

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi întrucât de la Mica Unire lipseau ardelenii, daţi-mi voie să-mi fac un mic hatâr şi să anunţ 64 de ardeleni, şi anume de bistriţeni, aflaţi la balcoane.

Bine aţi venit în Parlamentul României, dragi colegi de la Bistriţa! (Aplauze.)

Vă mai aşteptăm cu drag! (Aplauze.)

Şi să aveţi drum bun spre casă! (Aplauze.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Vreau să-i salut şi eu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule Simion, să ne salutaţi.

Dar să ştiţi că sunt cam de-ai noştri.

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion:

Vreau să îi salut şi eu pe cei din Bistriţa-Năsăud.

Mă bucur că v-a invitat domnul Suciu.

Vreau să felicit toţi studenţii, toţi tinerii care de astăzi participă în Programul "Cunoaşteţi Parlamentul", în cadrul Grupului AUR.

Mulţumim.

Suntem onoraţi să vă găzduim. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 73/2023.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Dacă la titlu aveţi obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2023 privind transferul reţelei sanitare a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii către alte ministere şi instituţii cu reţele sanitare proprii aşa cum sunt reglementate la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 460/2023; procedură de urgenţă.

Doreşte iniţiatorul?

Vă rog, în numele Guvernului României, în calitate de iniţiator.

Domnul Ion Popa (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru transferul a 15 unităţi sanitare cu paturi din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în subordinea altor ministere şi instituţii cu reţea sanitară proprie, respectiv - Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, SRI, SIE, STS, Academia Română, autorităţile administraţiei publice locale şi universităţi de medicină şi farmacie acreditate şi universităţile care au în structură facultăţi de medicină şi farmacie acreditate, denumite entităţi, la cererea acestora, aşa cum sunt reglementate la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Totodată, se propune transferul atribuţiilor şi competenţelor Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, rezultând din calitatea de ordonator principal de credite, precum şi managementul asistenţei medicale acordate în cadrul unităţilor sanitare din reţeaua sanitară proprie a ministerului, către aceste entităţi.

Cele două măsuri menţionate anterior se vor aproba prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de MTI, la cererea entităţilor respective.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine raportul comun al comisiilor sesizate în fond.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru transporturi.

Şi, până ajunge domnul Tătaru, daţi-mi voie să menţionez şi prezenţa unui grup de tineri din Caraş-Severin.

Aceleaşi gânduri bune şi tinerilor din Caraş! (Aplauze.)

Vă rog, domnule Tătaru.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, prin adresa PL-x 460 din 28 iunie 2023, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2023.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 26 iunie 2023.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ, avizul favorabil al Comisiei pentru ştiinţă şi tehnologie, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, avizul favorabil al Comisiei pentru apărare.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpi de dezbatere?

Domnul Nelu Tătaru:

3 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timpi de dezbateri - 3 minute.

Vot, vă rog.

Cu 186 de voturi pentru, 8 contra, 6 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dezbateri generale, domnul Ungureanu, Grupul USR, vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Ideea de a lua de la Ministerul Transporturilor această infrastructură, care, în majoritatea ei, este foarte precară, este o idee foarte bună; modul în care s-a făcut această preluare este însă unul foarte deficitar. Spre exemplu, Spitalul Witting, pe care vrea să-l ia MApN, pentru că este gard în gard, şi care avea o adresabilitate foarte mare pentru foarte mulţi pacienţi de toate categoriile sociale, s-a făcut fără cap, pentru că medicii de la Witting au vrut să treacă spitalul la ASSMB; cei de la PSD, care sunt mai... au vrut să se ducă la MApN sau la SRI. Gândiţi-vă că a învins nu accesibilitatea, ci... galonul.

La Cluj, Universitatea de Medicină şi Farmacie - doamna Buzoianu a spus, în campania ei electorală, pentru UMF, că va prelua spitalul de acolo, care este o ruină. Nu s-a întâmplat asta până în luna august.

La Buzău, unde am vorbit cu primarul PSD să transferăm personalul de la Spitalul CFR către Spitalul Municipal, pentru o viitoare construcţie, sperăm noi, susţinută în viitorul apropiat, procedurile sunt foarte greoaie şi foarte blocate.

Deci, noi ne dăm un acord de principiu, de preluare a acestor spitale, către, să zicem, peţitori mai bogaţi, care sunt în stare să le susţină, multe dintre ele fiind în ruină.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Dar, până la această oră, repet, nu există criterii clare, prin care să se stabilească clar...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...cine va administra aceste spitale şi dacă trecerea lor la o altă entitate va fi nu doar în beneficiul SRI şi al MapN...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...ci şi al pacienţilor, pentru că, spitalul, odată trecând la MApN, accesul pacienţilor va fi... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am încercat.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (fără microfon):

...mult restricţionat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Are dreptate domnul Ungureanu în ce spune.

Nu prea am înţeles ce înseamnă gestul ăsta. Adică băieţii ăştia care conduc tot, în ţara asta?

Din câte am vorbit cu cadrele medicale de la Witting, care au venit la noi cu aceeaşi problemă, n-ar fi vorba despre SRI, unde dumneavoastră, în calitate de conducere a Parlamentului, întârziaţi să faceţi o modificare în Comisia de control a SRI, ci MApN-ul îşi doreşte foarte mult Spitalul Witting, un spital care este pe profit, un spital care este renovat, un spital care face bine oamenilor, pacienţilor.

Dacă vreţi să distrugeţi Spitalul Witting, cum aţi distrus tot sistemul sanitar, mergeţi în continuare, domnule Grindeanu, cu aceste planuri, spunând că dumneavoastră n-ar mai trebui să aveţi spitale în subordine.

Nimic mai fals.

Am făcut o promisiune cadrelor medicale de la aceste spitale care se ocupă de transporturi şi măcar de aici, de la tribuna Parlamentului, trebuie cineva să sesizeze această neregulă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, din partea deputaţilor neafiliaţi, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

În momentul în care faci asemenea schimbări instituţionale, bunul-simţ îţi spune că trebuie să începi de la un moment de evaluare - de ce faci acest transfer?

N-au mers lucrurile bine, nu s-a găsit pe linia ministerului management performant care să facă din aceste spitale unităţi sanitare performante? De ce faci această schimbare? Că simplul fapt de mutat, de la Transporturi la STS - nu ştiu dacă acolo o exista capacitate managerială care să facă din aceste entităţi nişte structuri sanitare eficiente, sau la MApN - este pe principiul cine face lobby-ul mai puternic să obţină şi nişte fonduri? Că asta te poţi gândi. De ce nu cere nimeni să se înghesuie să intre la Ministerul Sănătăţii, cum ar fi firesc? Şi cred că orice om de bun-simţ din ţara asta s-ar întreba.

De ce se înghesuie toţi să intre la STS, la SRI, la SIE, la Ministerul Apărării? Este o întrebare pe care trebuie să ne-o punem concomitent cu întrebarea - de ce se cere acest transport? N-au mers lucrurile bine? Dacă n-au mers, cineva trebuie să răspundă pentru modul în care, de atâţia ani, aceste spitale, înţeleg, din moment ce le transferaţi de la Ministerul Transporturilor, au mers prost. Şi trebuie să asumaţi acest lucru, atunci când cereţi un vot să meargă în altă parte.

Şi reţinerile pe care le am de această înghesuială către STS, SRI şi toată această lume care ştie să se descurce rămân în vigoare, aşa cum le-am spus mai devreme.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Buicu, Grupul PSD.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Domnule preşedinte,

Voiam să spun - minte luminată - dar cred că rămâne numai cu minte, pentru că e o mare minciună ceea ce auzim de aici.

Şi dacă cei care au vorbit înainte ar fi pus mâna pe carte, adică pe proiect, pe nota de fundamentare, ar fi citit şi ar fi văzut că există de fapt un comitet interministerial, stabilit prin decizia prim-ministrului, care va stabili de fapt - şi la nivelul respectiv există decizia prin care aceste spitale vor fi transferate către autorităţile locale, către alte ministere şi aşa mai departe.

Aceste declaraţii fac parte din categoria, nu minte luminată, ci doar minte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă...

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

Nu mai minţi, băi, Florin, nu mai minţi! (Se adresează domnului deputat Corneliu-Florin Buicu.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă de la art. 1 la art. 11 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă la anexă există obiecţii sau comentarii? Nu.

Există un amendament respins. Dacă se susţine?

Domnul Wiener, vă rog. (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Urmează susţinerea unui amendament respins.

Vă rog.

Domnul Adrian Wiener:

Ideea este în continuarea a ceea ce au spus unii dintre colegi. Firesc ar fi ca aceste spitale, unităţi sanitare, să treacă în subordinea unităţilor administrativ-teritoriale care au deja servicii de management al spitalelor, au strategii judeţene de dezvoltare.

Unele dintre poveştile de transfer al acestor unităţi sanitare înspre Ministerul Apărării, de exemplu, sunt poveşti horror.

Şi am să vă vorbesc despre Policlinica CFR din Arad, care, practic, a fost renovată, într-adevăr, a stat vreo 2 ani de zile goală, absolut goală, până a expirat garanţia aparatelor cumpărate acolo. Nu este o poveste de succes.

Povestea de succes ar fi ca aceste spitale să fie preluate de unităţile administrativ-teritoriale care deservesc în cel mai bun mod sănătatea publică.

Şi, astfel, la marginal 1, ca amendament din anexa amendamentelor respinse, Anexa nr. 2, e vorba despre - "La art. 1, după alin. (1) se adaugă alin. (1¹), care va avea următorul conţinut: «(1¹) Unităţile administrativ-teritoriale beneficiază de preemţiune, faţă de restul entităţilor, la preluarea unităţilor sanitare din reţeaua sanitară proprie a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă»".

Trebuie să existe nişte criterii în lege pentru acest comitet interministerial care pare că nu ascultă de nimeni.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa cu amendamente respinse, marginal 1.

Vot, vă rog.

Cu 83 de voturi pentru, 121 contra, 12 abţineri, amendamentul a fost respins.

Proiectul rămâne la votul final.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 204 alin. (2) lit. j) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 522/2023.

Domnul Benga, în calitate de iniţiator, vă rog.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Bună ziua!

După cum ştiţi, pe mine mă preocupă foarte tare funcţionarea democraţiei româneşti şi acest proiect de lege vizează, din punctul meu de vedere, una dintre pietrele de temelie ale disfuncţionalităţii acestei democraţii, şi anume, modul în care consilierii locali şi judeţeni, adică aleşii locali ai României, sunt legaţi de glie şi sunt masă de manevră pentru conducerile partidelor şi pentru baronii judeţeni şi locali.

Sunt 40 şi ceva de mii de aleşi locali în ţara asta. Iar acest proiect de lege încearcă să egalizeze tratamentul consilierilor locali cu cel ai primarilor, în sensul în care ei să nu-şi mai piardă mandatul dacă sunt demişi de către conducerea partidelor, ci să-şi piardă mandatul doar dacă îşi dau ei demisia.

Nu vă ascund că, din punctul meu de vedere, convingerea mea este că toţi aleşii locali ar trebui să aibă exact acelaşi regim pe care îl avem şi noi, parlamentarii, care suntem complet independenţi şi care avem deplină libertate de decizie şi de vot.

Propunerea, repet, este aceea de a nu-şi mai pierde consilierii locali şi judeţeni mandatul atunci când sunt demişi de către conducerea partidelor lor locale, astfel încât să aibă o libertate adiţională de decizie.

Problema mare în România este că întreg sistemul politic este extrem de feudal. De sus în jos se iau toate deciziile. Genul acesta de capacitate de a intimida în permanenţă consilierii face ca majoritatea şedinţelor, dacă vă duceţi în orice consiliu local sau judeţean, sunt doar ridicări permanente de mână şi să nu existe democraţie autentică la noi.

M-aş bucura să existe o dezbatere reală pe acest subiect.

Eu cred că avem nevoie să facem această modificare, pentru a îmbunătăţi funcţionarea democraţiei româneşti.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică, vă rog, raportul comun, doamna preşedinte.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 204 alin. (2) lit. j) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 204 alin. (2) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, astfel încât calitatea de consilier local, respectiv cea de consilier judeţean, să nu mai înceteze de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului în cazul pierderii calităţii de membru al unui partid politic.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Antonio Andruşceac, Grupul AUR.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimată colegă, preşedinte al Comisiei juridice, este păcat că exact comisia pe care o prezidaţi nu este de acord să legiferăm într-un mod unitar când este vorba despre aleşi, indiferent că sunt aleşi locali sau parlamentari.

Dacă nu ne aplecăm asupra problemelor pe care le au consilierii locali, lucru pe care noi îl vom face astăzi, şi cei de la AUR vom vota propunerea colegului deputat Benga, nu facem altceva decât să păstrăm aceşti oameni ca o masă de manevră politică la îndemâna unor grupuri de interese economice şi politice din jurul primarilor sau din jurul şefilor de partide.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Brian, Grupul USR.

Domnul Brian Cristian:

Câtă ipocrizie, la AUR!

Se vorbeşte despre interese economice din jurul primarilor şi consilieri care sunt masă de manevră.

Le reamintesc că acei consilieri, pe care i-au furat de la alte partide, să-i aducă în AUR, la Consiliul local Baia Mare, ulterior, când a venit vorba despre votul pentru viceprimarul cu atribuţii de primar, AUR l-a susţinut pe locotenentul lui Cherecheş.

Aşa că, lăsaţi vrăjeala, lăsaţi gargara şi fiţi cinstiţi când vorbiţi în faţa românilor! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Benga.

Vă reîntoarceţi, de această dată la dezbateri generale.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mă amuză liniştea din partea marilor partide.

Ştiţi, când am avut această dezbatere în Comisia pentru administraţie, acolo, în Comisia pentru administraţie sunt nişte mari apărători ai autonomiei locale. De exemplu, domnul Roman este un mare apărător al libertăţii de decizie al administraţiei locale. Dar acum, când vine vorba despre partide, pur şi simplu să dea un pic de spaţiu propriilor lor aleşi, dintr-o dată toată lumea este silent.

Ceea ce ţin să vă spun este următorul lucru. Există o vorbă în..., mă rog, ceea ce înseamnă decalogul ştiinţelor politice, că toată politica este locală.

La noi, disfuncţionalitatea exact de acolo pleacă.

Aţi reuşit să închideţi sistemul electoral în aşa hal, încât alegerile pentru primari să se desfăşoare într-un singur tur.

Sunt primari în ţara asta aleşi cu mai puţin de 10% - şi vorbim aici despre mari municipii - cu mai puţin de 10% din numărul de alegători.

Aţi ţinut numărul de semnături pentru intrarea în alegeri la cote aiuritoare, refuzaţi să egalizaţi tratamentul pentru candidaturile independente, menţineţi pragurile extrem de sus.

Şi acum vă miraţi - şi mă uit la tot ceea ce înseamnă sondaje şi cum arată scena politică pentru 2024, şi mă uit la PSD şi la PNL ce dans dansaţi, încercând să vă agăţaţi de putere, şi cum o să vă fugă pământul de sub picioare mai devreme sau mai târziu.

Trebuie să deschideţi piaţa politică, nu există altă cale! Nu există altă cale!

Şi, da, tot ceea ce aţi construit, tot acest sistem de baronat, şi de clientelism, şi de patronaj permanent, mai devreme sau mai târziu se va surpa.

Şi, da, lucrurile trebuie să înceapă de acolo, din comunităţi, unde oamenii să fie aleşi şi să poată să reprezinte cu adevărat interesul cetăţenilor, nu cel al baronilor locali.

Mersi frumos! (Aplauze.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe procedură, aş dori să fac o solicitare.

Deci, este vorba despre PL-x 732/2023, aflat pe punctul 5 pe ordinea de zi.

Solicit retrimiterea lui la comisie pentru două săptămâni, în vederea întocmirii unui raport suplimentar, cu amendamente pe care noi le considerăm absolut necesare, pentru că în forma actuală face exact pe dos, faţă de scopul declarat, de protejare a drapelului naţional.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Staţi o secundă, domnule Coleşa!

Haideţi să ajung acolo!

Dar asta trebuia să o faceţi la începutul şedinţei...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Am apăsat, dar nu mi-aţi dat cuvântul atunci!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... sau când ajungem la el.

Bun!

Pl-x 522/2023 rămâne la votul final.

5. Trecem la PL-x 732/2023, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 20 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice; PL-x 732/2023.

Iar asupra acestui proiect avem solicitarea liderului de Grup AUR, de retrimitere la comisie.

Aşadar, vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru retrimitere la comisie.

Cu 30 de voturi pentru, 122 contra, 46 de abţineri, solicitarea dumneavoastră a fost respinsă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică, vă rog, prezentarea raportului comun.

Doamnă preşedinte Vicol, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 20 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 20 din Legea nr. 75/1994, în sensul stabilirii şi sancţionării drept contravenţie a faptei constând în încălcarea interdicţiei de a adăuga pe drapelul României alte inscripţii şi simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea acestui proiect de lege, cu un amendament admis.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Dacă la titlu?

(Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)

Ba da, domnul Dan Tănase, vă rog, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Da, este o iniţiativă..., o frecţie la picior de lemn, doar ca să manifestaţi un interes pentru apărarea simbolurilor naţionale.

Sunt curios... Acum o să mergeţi pe stadioane, probabil o să-i luaţi pe toţi fanii echipei naţionale sau fanii echipelor de club, să-i amendaţi, pentru că scriu ceva, ce simt ei, pe drapelul naţional al României.

În realitate, nu vă interesează batjocorirea simbolurilor naţionale.

V-am semnalat, în repetate rânduri, şi am semnalat şi de aici că, spre exemplu, în Harghita şi Covasna, drapelul României e vandalizat, e incendiat, imnul de stat al României este batjocorit, dar nu v-a interesat.

În schimb, îmi spuneţi acum că o să-i sancţionaţi pe români dacă îndrăznesc ei să scrie ceva sau să reproducă ceva pe drapelul naţional al României.

Repet, aştept acum să treacă acest proiect de lege, să mergeţi pe stadioane, să-i amendaţi pe români.

Sau, cine ştie, o chestiune care se întâmplă peste tot în lume - îmi amintesc că am văzut o fotografie cu preşedintele Zelenski, s-a dus în Congresul american cu un steag al Ucrainei, inscripţionat cu nenumărate cuvinte, cine ştie ce scria pe el, s-a dus omul în Congresul Statelor Unite ale Americii.

AUR va vota împotriva adoptării acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Badiu?

Domnul Georgel Badiu:

Da, mulţumesc.

Este un proiect de lege făcut cu dedicaţie împotriva AUR; e evidentă situaţia asta.

Mă întreb mâine-poimâine, când va fi o manifestare cu ocazia zilei lui Eminescu, dacă cineva va pune într-o sală, pe un perete, tricolorul şi pe culoarea galbenă chipul lui Eminescu, îl veţi amenda cu 20.000 lei, sau cum?!

Această lege nu trebuie să existe, este făcută pe genunchi, amenzile sunt exagerate şi nu este nici măcar suficient de clară.

Va fi abrogată cu prima ocazie.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a amendamentului la Acordul privind Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare propus prin Rezoluţia nr. 696 din 10 iulie 2023, privind eliminarea limitei de creditare, aprobată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; PL-x 694/2023.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul Alin Marius Andrieş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Alin Andrieş, secretar de stat, Ministerul de Finanţe.

Prezentul proiect de lege are ca obiect acceptarea de către România a amendamentului la statutul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, propus prin Rezoluţia nr. 696 din 10 iulie 2023, prin care se propune eliminarea prevederilor referitoare la limita de creditare de la art. III, secţiunea 3, din Statutul BIRD.

Conform art. III, secţiunea 3, din Statutul BIRD, totalul împrumuturilor restante, inclusiv participaţiile la împrumuturile şi garanţiile exigibile nu pot depăşi suma capitalului subscris nedepreciat rezervelor şi surplusului, denumit statutory lending limit.

Astfel, pentru a formaliza consimţământul României, este necesară aprobarea, prin intermediul prezentei legi, a modificării aduse statutului, urmând a fi transmis ulterior BIRD, acceptul prin amendamentul adus prin Rezoluţia nr. 696.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, vă rog, raportul.

Domnul Călin-Ioan Bota:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a amendamentului la Acordul privind Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare propus prin Rezoluţia nr. 696 din 10 iulie 2023, privind eliminarea limitei de creditare, aprobată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Proiectul de lege are ca scop acceptarea de către România a amendamentului, propus prin Rezoluţia nr. 696 din 10 iulie 2023, amendament care se referă la eliminarea prevederilor referitoare la limita de creditare, aprobată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru acceptarea de către România a amendamentului la Acordul privind Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare propus prin Rezoluţia nr. 696 din 10 iulie 2023, privind eliminarea limitei de creditare, aprobată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, este o realitate faptul că actuala formă pe care a luat-o sistemul bancar este una marcată de dezechilibre profunde şi sunt discutabile, atât ca formă în care se produce masa monetară de către băncile naţionale sau de către cele comerciale, cât şi modul neortodox de distribuţie a acestei mase monetare în economie.

Aceste forme neortodoxe generează un anumit grad de instabilitate a sistemului bancar, uneori foarte mari, mai ales în măsura în care nu se respectă reguli minime de prudenţialitate.

Iar ceea ce se solicită în această iniţiativă legislativă este, de fapt, o nouă solicitare de relaxare a regulilor condiţiilor de creditare, care nu sunt condiţionate de nicio prudenţă, crescând riscurile privind solvabilitatea acestei bănci, BIRD, bancă la care România este membru acţionar.

Dacă prudenţa în creditare e scăzută, avem un risc de neplată, de default, de incapacitate de plată care creşte foarte mult, având un impact negativ asupra băncilor membre, între care şi România.

Concluzie - AUR consideră că trebuie păstrate anumite limite, praguri de acordare a împrumuturilor, praguri care se regăsesc în formulările iniţiale ale statutului acestei bănci, reguli care definesc relaţia dintre capitalurile proprii şi împrumuturile acordate. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nemaifiind intervenţii şi nici amendamente,...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

La procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

OK!

.... proiectul de lege rămâne la votul final.

Pe procedură, domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi, Grupul USR, împreună cu parlamentarii de la Forţa Dreptei, vă înaintează moţiunea simplă intitulată "Un ministru care minte nu poate gestiona educaţia", moţiunea împotriva doamnei Ligia Deca. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deputaţii neafiliaţi, domnule Moşteanu!

De fiecare dată trebuie să vă spun acelaşi lucru?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Ce?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deputaţii neafiliaţi!

În regulă, verificăm, discutăm la Biroul permanent.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate; PL-x 175/2023.

Dacă din partea iniţiatorului?

Vă rog.

Domnul Gheorghe Sorescu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2023, emisă în temeiul Legii nr. 365/2022 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, vizează instituirea unor măsuri care să asigure inclusiv îndeplinirea obiectivelor urmărite prin PNRR, Componenta C7 -Transformare Digitală, Investiţia 8 - Carte de identitate electronică şi semnătură digitală calificată.

În concret, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 12, se instituie măsuri de continuare şi îmbunătăţire a procesului de digitalizare a domeniului Evidenţa persoanelor şi a actelor de identitate, prin crearea condiţiilor pentru operaţionalizarea sistemului informatic integral pentru emiterea actelor de stare civilă, în scopul interconectării cu Sistemul Naţional Informatic de Evidenţă a Persoanei.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru administraţie, Comisia juridică şi Comisia pentru tehnologia informaţiilor?

Doamnă Tănăsescu, vă rog, raportul comun.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele trei comisii au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate.

Membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise şi respinse, prevăzute în Anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Miruţă, Grupul USR.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba despre un act, despre o lege care micşorează buletinul, micşorează forma actuală a buletinului şi cam atât.

Noi ne-am săturat şi românii s-au săturat să ne dezvoltaţi cu picătura, să ne dezvoltaţi cu ţârâita.

Pentru că ce faceţi dumneavoastră astăzi? Schimbaţi documentul ăsta (Arată o carte de identitate.) într-unul cu format mai mic, în care puneţi un microcip, dar cu microcipul ăla nu faceţi nimic mai departe.

Pe documentul ăsta scrie România.

Însă, pe documentul ăsta (Arată documentul.), care e permis de conducere, scrie tot România şi este un alt document.

Pe documentul ăsta (Arată documentul.), pe care scrie România, e cardul de sănătate, este un al treilea plastic.

Iar România, astăzi, cu atât de mulţi specialişti, nu este în stare ca toate aceste plastice să fie incluse, informaţiile asociate lor, într-un singur microcip, şi să avem un singur dispozitiv. De ce? Pentru că ăsta costă câteva sute de milioane să fie dezvoltat, cardul de sănătate a costat, în primă fază, 184 de milioane de euro, şi nici astăzi nu funcţionează.

România are nevoie de un singur document. Diferenţa între ce are România acum şi ce ar merita să aibă este doar incapacitatea dumneavoastră de a dezvolta lucruri, de a pune în acelaşi sistem informatic aceste informaţii existente şi interesul dumneavoastră spre a toca bani. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Pe lângă aceste forme fără fond, prin aceste procese, prin aceste iniţiative legislative, ne trezim că instituţiile statului, cu de la sine putere, îşi iau libertatea de a nu respecta propria lege, pe care o modifică când vor. Iar ne trezim cu cărţi de identitate electronice, pe care, în loc de sex, aşa cum este scris în actuala lege, în actuala formă a legii, avem cuvântul gen.

Îşi iau libertatea instituţiile statului de a nu respecta legea, pe care tocmai ele au promovat-o şi au făcut-o, şi o modifică când vor, după cum vedem.

Cu o seninătate dezarmantă, reprezentantul instituţiei statului a spus că aşa scrie pe un regulament european, "gender", iar, ca atare, ei au tradus "gen".

Avem un regulament, avem o lege naţională.

În legea naţională scrie "sex". Aşa trebuie să rămână, atât timp, cel puţin, cât avem legi naţionale.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la 62 dacă există obiecţii sau comentarii? Nu.

Prin raport... sunt 13 amendamente respinse.

Dacă se susţin?

Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege pentru completarea art. 299 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 708/2023.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog.

Numai o secundă, domnul Teniţă este iniţiator!

Îmi pare rău, doamna preşedinte!

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Dragi colegi,

Ce avem noi aici este cam aşa.

Noi, la momentul actual, pentru situaţiile de hărţuire sexuală, trebuie ca hărţuitorul să aibă raport de muncă cu victima. Cam aşa ne aflăm.

Şi atunci, ce am făcut noi, alături de colega Laura Vicol, alături de colega Oana Murariu, alături de colega Diana Morar, alături de colega Maya Teodoroiu, alături de mulţi alţi colegi şi colege, este să prevedem o reglementare specială pentru hărţuirea sexuală în universităţi şi în şcolile noastre.

Din păcate, avem foarte multe cazuri.

De unde a pornit proiectul? A pornit de la studiul "Filia" de acum 2 ani, care arăta că trei din cinci studente declară că au fost hărţuite sexual.

Şi, atunci, noi am schimbat această lege, ne-am înţeles şi cu Ministerul Justiţiei, şi avem acum o lege pe care o aducem în faţa dumneavoastră.

Şi aş vrea să spun un singur lucru. Cred că mulţi dintre noi suntem taţi de fete, mulţi de aici suntem bărbaţi, suntem 80% bărbaţi, şi atunci avem pur şi simplu obligaţia să facem o lume mai bună pentru fetele noastre, pentru surorile noastre, pentru mamele noastre, pentru soţiile şi partenerele noastre.

Vă cer votul şi vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Tot în calitate de iniţiator, doamna Morar.

Vă rog.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul "Zero toleranţă pentru hărţuirea sexuală în şcoli şi universităţi" este un efort transpartinic, la care Partidul Naţional Liberal a pus umărul, fiind votat în unanimitate în plenul Senatului.

Necesitatea reglementării în domeniul penal rezită în incidenţa în domeniul educaţional a abuzurilor de acest gen. Asta dovedeşte că reglementarea de până acum în domeniul contravenţional nu este suficientă, întrucât unul din doi elevi sau studenţi au reclamat că, de-a lungul timpului petrecut în unităţile şcolare, s-au confruntat cu astfel de comportamente, fiind victime, în final.

Una dintre marile probleme cu care se confruntă învăţământul românesc, consider eu, este felul în care noi, elevii, părinţii şi societatea ne raportăm la instituţia dascălului, în România.

Pentru a avea cadre didactice profesioniste, consider că, în primul rând, trebuie să le respectăm.

Or, această iniţiativă vine în întâmpinarea respectului şi protejării tuturor profesorilor din România care îşi fac cu dedicaţie meseria şi care se delimitează şi sancţionează comportamentele unor oameni care pătrund în sistem şi aduc o pată faţă de cadrele didactice din învăţământul românesc.

Vă mulţumesc pentru susţinere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acum, doamna Vicol, Comisia juridică, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mă bucur foarte mult să citesc acest raport, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 299 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 299 privind Codul penal, în sensul extinderii sferei incriminării referitoare la hărţuirea sexuală şi al instituirii unor variante agravate ale acestei infracţiuni.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri? Nu sunt.

Nefiind nici dezbateri, nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Pescuit sustenabil în Uniunea Europeană: situaţia actuală şi orientări pentru 2024 COM 303/2023; PHCD 74/2023.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene?

Să nu vă împiedicaţi!

Vă rog, domnule preşedinte Muşoiu.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Pescuit sustenabil în Uniunea Europeană: situaţia actuală şi orientări pentru 2024 COM 303/2023.

Având în vedere proiectele de opinie transmisie de Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată a Comisiei pentru afaceri europene, a rezultat un număr de trei recomandări principale:

Am susţinut comunicarea Comisiei Europene referitoare la pescuitul sustenabil în Uniunea Europeană, situaţia actuală şi orientări pentru 2024;

Am recomandat intensificarea dialogului cu ţările din bazinul Mării Negre, în vederea menţinerii stării favorabile a speciilor marine şi a păstrării echilibrului ecologic şi am recomandat sprijinirea planurilor integrate de gestiune a Deltei Dunării, cu implicarea comunităţilor locale, în vederea diversificării surselor de venit şi a reducerii dependenţei de pescuit.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 5 decembrie anul curent şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în formă adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Pauză două minute.

Mă voi întoarce pentru sesiunea de întrebări şi interpelări.

Mulţumesc.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimaţi colegi, din nou!

Trecem la prezentarea răspunsurilor.

Domnul Havârneanu.

Ministerul Culturii, vă rog, doamna Irina Sanda Marin Cajal.

Doamna Irina Sanda Marin Cajal (subsecretar de stat, Ministerul Culturii):

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect "Desfăşurarea activităţilor muzeelor aflate în subordinea Ministerului Culturii", vă comunicăm următoarele.

Răspunsul pentru punctul 1 al întrebării se regăseşte în cadrul Anexei nr. 1 - "Subvenţii acordate de la bugetul de stat muzeelor din subordinea Ministerului Culturii".

Răspunsul pentru punctul 2 al întrebării se regăseşte în cadrul Anexei nr. 2 - "Venituri proprii obţinute de muzeele din subordinea Ministerului Culturii".

Răspunsurile pentru punctele 3 şi 4 al întrebării se regăsesc în cadrul Anexei nr. 3 - "Numărul elevilor care au vizitat muzeele în perioada anilor 2018-2023, numărul elevilor care au beneficiat de reducerea de 75% şi cuantumul total al sumelor obţinute ca urmare a achiziţionării biletelor de intrare de către elevi".

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Havârneanu. (Discuţii în sală între doamna subsecretar de stat Irina Sanda Marin Cajal şi domnul deputat Filip Havârneanu.)

Dacă doriţi să aveţi o discuţie în particular cu doamna ministru secretar de stat, nu mă deranjează.

Domnul Filip Havârneanu:

Nu pot să...?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să aflu, o să mă uit pe anexele pe care ni le-au dat cei de la Ministerul Culturii.

Aş vrea să mai ştiu de la Ministerul Culturii dacă este de acord cu iniţiativa legislativă depusă, în legătură cu... în acest moment, ştiţi că este o reducere de 75% pentru elevi.

De aceea am întrebat şi care este numărul de elevi care beneficiază de această reducere şi care sunt banii alocaţi de la buget, pentru că am vrea ca, în loc de reducere de 75%, să fie gratuit pentru elevi, şi ştiu că şi dumneavoastră susţineţi, şi aş vrea să ştiu şi părerea ministerului, pentru că ar trebui să reuşim să convingem tinerii, elevii şi studenţii să meargă cât mai des la evenimente culturale.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lazăr. Este? (Vociferări.)

Staţi o secundă...

Lazăr.

Lazăr.

Lazăr.

Lazăr.

Lazăr.

Lazăr.

Lazăr.

Domnul Ciornei. Este? Nu.

Domnul Zetea?

Domnul Adrian Alda (din sală):

Nu este.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Petreţchi?

Ministerul Educaţiei, domnul Micu? (Vociferări.) N-a ajuns.

Doamna Huţu. Dar este tot la domnul Micu.

Domnul Chirilă? Nu este.

Domnul Ciornei nu este.

Domnul Ciornei...

Domnule Havârneanu, un singur...

O singură interpelare.

Domnul Brian Cristian (din sală):

De prezentat.

Domnul Filip Havârneanu (din sală):

De prezentat - o singură interpelare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bine.

Staţi o secundă...

Ministerul Educaţiei, domnul Micu? (Vociferări.) N-a ajuns încă.

Domnul Brian?

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. (Vociferări.)

Domnul Şlincu?

Domnul Brian Cristian (din sală):

Avem Ministerul Mediului sau nu?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu.

Domnul Ghiţă? Este.

Ministerul Finanţelor, domnul Andrieş, vă rog.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Bună ziua!

Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră privind "Cuantumul şi destinaţia împrumuturilor externe", dorim să vă informăm, conform celor mai recente date statistice publicate la data de 30 septembrie 2023, datoria externă a administraţiei publice, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, este de 396.493 milioane de lei, reprezentând 26,4% din PIB.

Potrivit legislaţiei în vigoare privind datoria publică, Ministerul Finanţelor este autorizat să angajeze în numele şi în contul statului obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, în principal în scopul finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice guvernamentale scadente.

Alte detalii vă oferim în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ghiţă, dacă doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc de răspuns.

Aş fi vrut mai detaliat răspunsul.

Se poate mai detaliat?

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În scris, am înţeles.

Domnul Brian; Ministerul Finanţelor - "Suplimentarea bugetului Agenţiei Naţionale pentru Sport".

Vă rog.

Domnul György Attila:

Legat de interpelarea domnului deputat, menţionăm că, prin Hotărârea Guvernului nr. 1060/2023 privind suplimentarea bugetului SCG pentru Agenţia Naţională pentru Sport din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, s-a aprobat suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pentru ANS cu suma de 32 de milioane de lei pentru finanţarea cheltuielilor de personal ale instituţiilor subordonate.

Vă mulţumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Brian, mai doriţi?

Domnul Brian Cristian:

Da.

Am o curiozitate legată de perioada de timp pentru care acest buget va fi suficient, pentru că, din informaţiile noastre, salariile nu vor putea fi plătite până la finalul anului.

Deci, dacă reprezentantul ministerului poate să-mi spună acest lucru?

Şi tot legat de salariile personalului, pentru că vorbim despre o descentralizare care ar trebui să aibă loc, cel puţin la nivelul anului viitor, vă rugăm să ne spuneţi, cum vor fi plătite în continuare aceste cheltuieli de personal din bugetul Agenţiei? Pentru că, în momentul de faţă urmează să vină în Parlament Legea bugetului de stat, doar că subordonatele, direcţiile judeţene din subordinea diverselor ministere - şi vă fac aici referire exact la Agenţia pentru Sport şi la Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, pentru că cele două entităţi au fost separate - vă rugăm să ne spuneţi exact ce vom avea la anul, cum veţi rezolva această problemă? Pentru că, în momentul de faţă, din stânga, banii de la Sport merg în dreapta, în cealaltă parte, la Familie, Tineret şi Egalitate de Şanse.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Brian - Agenţia Naţională pentru Sport.

Domnul Brian - Agenţia Naţională pentru Sport.

Domnul Ciornei - Agenţia Naţională pentru Sport.

Doar că domnul Ciornei nu este.

Şi nici domnul Toncean. (Vociferări.)

Pentru celelalte se solicită amânare.

Continuăm cu prezentarea de interpelări.

Domnul Alexandru Muraru?

Doamna Raluca-Maria Borta?

Domnul Teniţă?

Domnul Onuţ-Valeriu?

Domnul Călin Bota?

Domnul Gheorghe Rusu?

Doamna Gavrilă?

Domnul Toda?

Domnul Miruţă?

Domnul Ghiţă?

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată ministrului justiţiei, Alina Gorghiu.

Obiect - "Sesizarea Parchetului în cazul primarului municipiului Satu Mare".

În perioada 27 iunie - 26 septembrie 2023, în ziarul "Cotidianul", una din cele mai vechi, citite şi prestigioase publicaţii din România, au fost publicate 5 articole, sub titlul generic "Primarul UDMR din Satu Mare, acompaniat şi telecomandat din pustă", care au fost preluate şi de alte site-uri centrale sau locale. În aceste articole sunt aduse, în mod documentat, grave acuzaţii primarului municipiului Satu Mare, Gábor Kereskényi - UDMR -, cu privire la săvârşirea unor potenţiale fapte de corupţie sau asimilate acestora - luare de mită şi abuz în serviciu.

În esenţă, primarului municipiului Satu Mare i se impută, în primul rând, că ar fi favorizat o firmă acoperită a serviciului de spionaj ungar, precum şi firma milionarului maghiar Tamás Leisztinger, cunoscut ca fiind un apropiat al premierului Ungariei, Viktor Orbán, în achiziţionarea hotelului-emblemă al oraşului, "Dacia", prin neexercitarea dreptului legal de preemţiune.

În al doilea rând, i se impută că ar fi neglijat şi ar fi defavorizat Ştrandul Termal din Satu Mare, care se află în proprietatea municipiului, pentru a favoriza ştrandul privat Aquastar, construit şi inaugurat de un deceniu, care se află sub auspiciile Bisericii Romano-Catolice din Satu Mare şi în administrarea firmei Solarex, care are patronat maghiar.

În al treilea rând, i se impută că ar fi favorizat o firmă locală de construcţii şi asfaltări, cu patronat maghiar, Tarr Const, din Livada, judeţul Satu Mare, care a prosperat rapid în urma favorizării la licitaţii şi a dobândirii unui monopol municipal asupra principalelor lucrări publice, după care a sprijinit-o să fie preluată de către o firmă de apartament din Budapesta, în conturile căreia se vor scurge banii sătmărenilor, reprezentând taxe şi impozite locale, precum şi fondurile primite de la Guvernul României şi de la Uniunea Europeană.

În al patrulea rând, i se impută că, în schimbul unor servicii asigurate Bisericii Romano-Catolice din Satu Mare, constând în retrocedarea unor imobile pentru care Primăria Municipiului Satu Mare achită chirii lunare substanţiale, ar fi primit, cu titlu de mită din partea reprezentanţilor legali ai acesteia, o suprafaţă de teren de 3.578 m², situată în zona lacului Cubic din Satu Mare, care a fost disimulată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare cu soţia sa.

În al cincilea rând, i se impută că ar fi accesat fraudulos fonduri europene în sumă de 138.000 de euro, în şi pe numele soţiei sale, cu care a construit o pensiune agroturistică în localitatea Lazuri.

În al şaselea rând, i se impută că, în schimbul aprobării unui plan de urbanism zonal - PUZ - şi a eliberării unei autorizaţii de construcţie, ar fi primit drept mită suma de 500.000 de euro, o parte în contul soţiei sale şi o parte pe teritoriul Ungariei, de la un om de afaceri din Satu Mare, care este patronul firmei Esedra.

Având în vedere multitudinea şi gravitatea infracţiunilor imputate primarului municipiului Satu Mare, Kereskényi Gábor, prin articolele de presă sus-menţionate, vă solicit să-mi comunicaţi dacă s-a sesizat cu privire la acestea vreo unitate de parchet din cadrul DNA, DIICOT sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmând ca, în caz afirmativ, să-mi precizaţi parchetul sesizat, numărul şi data înregistrării dosarului, care constituie informaţii de interes public. În caz contrar, vă solicit să sesizaţi dumneavoastră unitatea de parchet competentă, ţinând cont că, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituţia României, procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei.

Solicit răspuns scris şi oral.

Daniel Ghiţă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Zetea?

Domnul Mărgărit? Nu.

Doamna Hanellore Hangan? Nu.

Domnul Puşcaşu?

Domnul Albişteanu?

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă (din sală):

Aici.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă (din sală):

Albişteanu şi Ivănuţă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi domnul Ivănuţă.

Vă rog.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă (din sală):

Avem două interpelări.

Pot să citesc una după alta sau...?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Una. (Vociferări.)

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare către doamna Raluca Turcan, ministrul culturii.

Subiectul interpelării - "Ruinele Conacului Rosetti-Catargiu din Răducăneni".

Doamnă ministru,

Conacul Rosetti-Catargiu din Răducăneni, judeţul Iaşi, clădire înscrisă pe lista monumentelor istorice este, în prezent, doar o umbră a ceea ce a fost odată. Conacul a fost construit la jumătatea secolului al XIX-lea, găzduind, în perioada sa de glorie, întâlniri importante, la care participau membri ai familiilor boiereşti de renume şi importanţi oameni de stat în acea vreme. După moartea marelui politician român, Lascăr Rosetti, conacul a revenit nepoatei sale, Ana Rosetti.

Între anii 1950 şi 1984 conacul a funcţionat ca spital de psihiatrie, iar după efectuarea unor lucrări de reamenajare a grădinii conacului, aici s-au desfăşurat şi activităţi pentru copii.

Degradarea imobilului a început odată cu izbucnirea unui incendiu care a provocat daune semnificative. Pe măsura trecerii timpului, starea clădirii s-a înrăutăţit şi mai mult.

La începutul anului 2022 circula informaţia conform căreia lucrările de reabilitare la Conacul Rosetti-Catargiu vor fi începute în cursul acelui an. În momentul de faţă, conacul este tot în stare de ruină.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă punem întrebarea:

Când apreciaţi că vor fi realizate lucrările de restaurare a conacului Rosetti-Catargiu şi când va putea fi deschis publicului?

Solicităm răspuns în scris.

Deputaţi AUR de Iaşi, Mihail Albişteanu şi Cristian-Daniel Ivănuţă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Acatrinei? Nu.

Doamna Hărătău?

Domnul Toma?

Domnul Tuhuţ? Nu.

Domnul Brian.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor, şi are ca obiect "Pericolul căilor ferate nesemaforizate din judeţul Maramureş".

Domnule ministru,

Siguranţa pe drumurile judeţene, intens circulate, ar trebui să fie o prioritate la nivelul autorităţilor administraţiei publice judeţene. O problemă, care periclitează această siguranţă, este reprezentată de căile ferate, care se intersectează cu drumurile judeţene şi nu prezintă nici măcar minimul de condiţii de siguranţă pe care ar trebui să îl aibă. Consecinţele lipsei de semnalizare şi de semaforizare a acestor căi ferate adesea se materializează prin accidente fatale în rândul şoferilor neatenţi. Evitarea accidentelor este de datoria şoferilor, însă prevenirea lor şi asigurarea tuturor mijloacelor necesare pentru a menţine drumurile sigure este a autorităţilor publice.

În judeţul Maramureş, problema a fost semnalată în cazul trecerii de cale ferată din oraşul Ulmeni, care face parte din Magistrala CFR 400 şi se regăseşte localizată pe Drumul Judeţean 108/A. Deoarece semaforizarea acestei căi ferate lipseşte cu desăvârşire, pe parcursul anilor au avut loc o serie de accidente grave. Deşi au existat promisiuni, în spaţiul public, potrivit cărora această problemă devenise o prioritate în agenda autorităţilor publice, situaţia este în continuare aceeaşi. Demersurile care au fost realizate în acest sens sunt necunoscute, chiar dacă subiectul este unul relevant şi capabil să afecteze vieţile cetăţenilor.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

- Care este numărul de accidente care au avut loc la trecerea de cale ferată de pe Drumul Judeţean 108/A, în ultimii 5 ani? Vă rog să îmi oferiţi datele defalcat, anual;

- Care sunt procedurile care trebuie urmate în procesul de semaforizare a unei căi ferate?;

- Care sunt avizele necesare şi de la ce instituţii trebuie obţinute, pentru a putea întreprinde acţiunea de semaforizare a unei căi ferate?;

- Care au fost demersurile întreprinse de către autorităţile judeţului Maramureş pentru a remedia problema trecerii de cale ferată de pe Drumul Judeţean 108/A?;

- A fost inclusă problema reabilitării căii ferate de pe Drumul Judeţean 108/A în vreun proiect la nivel judeţean? Dacă răspunsul este pozitiv, vă rog să menţionaţi proiectul şi să îmi prezentaţi care este stadiul actual de reabilitare al trecerii de cale ferată;

- Având în vedere faptul că această problemă a fost semnalată de cel puţin 2 ani, când se estimează că se vor termina demersurile întreprinse pentru semaforizarea trecerii de cale ferată?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Cu consideraţie, Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Alda.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet.

Obiectul interpelării - "Participarea eficientă a magazinelor izolate la Sistemul de Garanţie-Returnare".

Domnule ministru,

Sistemul de Garanţie-Returnare a fost implementat şi în România, începând cu data de 30 noiembrie. Această soluţie eficientă şi necesară reciclării recipientelor din sticlă şi plastic i-a convins pe aproximativ 80% din operatorii economici să se înregistreze online pe RetuRO SGR. Şi totuşi această problemă a colectării sticlelor goale rămâne şi se şi justifică parţial pentru magazinele izolate, aflate pe dealurile sau vârfurile de munte greu accesibile.

Vă rog să-mi comunicaţi ce măsuri aveţi în vedere pentru facilitarea accesului la Sistemul de Garanţie-Returnare al micilor magazine situate în zone, la care se ajunge în continuare cu greutate.

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu stimă, Adrian Alda, deputat de Arad.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Huţu?

Domnul Şlincu?

Domnul Miftode?

Domnul Wiener?

Domnul Adrian Wiener:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului sănătăţii, domnul Alexandru Rafila, şi vizează normele de aplicare a Legii nr. 269 din octombrie 2023 privind gestionarea deşeurilor farmaceutice.

Stimate domnule ministru,

La 1 ianuarie 2024 intră în vigoare Legea nr. 269 din 10 octombrie 2023 privind gestionarea deşeurilor farmaceutice provenite de la populaţie.

Conform acestei legi, medicamentele expirate şi cele neutilizate, provenite de la populaţie, sunt considerate deşeuri periculoase şi vor putea fi duse în punctele de colectare amenajate în curţile spitalelor.

De asemenea, conform legii, costurile pentru desfăşurarea operaţiunilor de către spitalele publice sau private sunt asigurate prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, către bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, iar metodologia este stabilită prin norme aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.

Aşadar, domnule ministru, întrebările mele se referă la demersurile făcute de minister pentru ca această lege să aibă efectele scontate:

- Consideraţi oportună informarea spitalelor asupra acestei responsabilităţi care le va reveni de la 1 ianuarie 2024, de a amenaja puncte de colectare cu signalistica adecvată, astfel încât accesul din stradă al populaţiei spre punctul de colectare să fie facil?;

- Şi, în al doilea rând, pentru ca legea să fie funcţională, metodologia aprobată prin ordin de ministru, metodologie despre care se face vorbire în lege, ar trebui aprobată, pentru ca spitalele să poată încheia acte adiţionale la contractele pe care le au cu furnizorii de servicii de preluare şi neutralizare a acestor deşeuri. În ce stadiu se află acest ordin de ministru?

Cu consideraţie, deputat al USR de Arad, Adrian Wiener.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Focşa.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Sebastian Burduja, ministrul energiei, şi domnului George Sergiu Nicolescu, preşedintele ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Tema, subiectul - "Situaţiile în care furnizorii au crescut nefundamentat preţurile la gaze" Ce face Guvernul?

Domnule ministru,

Domnule preşedinte,

Paradoxal, în timp ce în toată Europa preţurile la gaze scad, ajungând la un nivel minim, în timp ce stocurile de gaze pe care le avem în depozite sunt aproape de sută la sută capacitate, în România au apărut situaţii de furnizori care au crescut nefundamentat preţurile! Desigur, acest lucru nu se resimte la nivelul populaţiei, întrucât preţurile sunt plafonate, dar, în final, tot noi, cetăţenii, pierdem, pentru că, după cum se ştie, statul decontează diferenţa faţă de preţul plafonat.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteţi nominal ce furnizori au crescut preţurile la gaze şi ce măsuri aţi dispus pentru a verifica dacă aceste creşteri au o bază reală, precum şi la cât se ridică suma totală pe care statul o are de plată, defalcat, pentru fiecare furnizor în parte.

Domnule preşedinte al ANRE,

Aveţi obligaţia, conducând o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional şi care are ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării ansamblului de reglementări obligatorii la nivel naţional, necesar funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale, în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor, aveţi obligaţia să vă îndepliniţi toate funcţiile cu care Parlamentul v-a învestit.

Având în vedere că o serie de furnizori au mărit nejustificat preţurile la gaze, îndatorând astfel şi mai mult statul, adică pe noi toţi, domnule preşedinte al ANRE, vă solicit să dispuneţi controale prin care să verificaţi aspectele ce ţin de temeiul care a fundamentat aceste creşteri.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în scris.

Dumitru-Viorel Focşa, deputat de Constanţa.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată doamnei Ligia Deca, ministrul educaţiei.

Obiectul interpelării - "Situaţia Liceului Pedagogic «Taras Sevcenko», singurul liceu cu predare în limba ucraineană".

Doamnă ministru,

Mă văd nevoit să atrag atenţia, de data aceasta de la tribuna Camerei Deputaţilor, asupra unei situaţii ruşinoase pentru ministerul pe care îl conduceţi, situaţie care afectează de ani buni învăţământul în limba ucraineană şi care, de peste cinci ani, a rămas fără soluţie.

Situaţia la care fac referire este cea a Liceului Pedagogic "Taras Sevcenko" din Sighetu Marmaţiei, liceu care deserveşte elevi din localităţile cu populaţie ucraineană din judeţele Maramureş şi Satu Mare, precum şi elevi ucraineni refugiaţi în România, şi care se află într-un avansat stadiu de degradare a clădirii, din cauza nesoluţionării situaţiei juridice, precum şi a lipsei de fonduri.

Prima problemă, cea a situaţiei juridice, derivă din faptul că două încăperi ale clădirii în care funcţionează Liceul "Taras Sevcenko" sunt considerate subiectul unui titlu separat, dat fiind istoricul lor legat de un club sportiv mutat între timp în alte spaţii din municipiu.

Un oarecare interes din partea ministerului pe care îl conduceţi, în vederea soluţionării problemei, a putut fi observat în anul 2019, când o echipă din cadrul Ministerului Educaţiei s-a deplasat la Sighetu Marmaţiei pentru a se convinge de nevoile unităţii de învăţământ. Ca urmare a acelei deplasări, au avut loc mai multe întâlniri, atât cu autorităţile locale şi judeţene, cât şi cu Inspectoratul Şcolar Maramureş, în vederea soluţionării situaţiei menţionate, ajungându-se, spre sfârşitul anului trecut, la iniţierea unui proiect de hotărâre de Guvern. Însă, cu toate demersurile menţionate, din păcate, nici până în prezent situaţia nu s-a concretizat.

Cea de-a doua situaţie dificilă cu care se confruntă liceul se referă la reabilitarea sa sau cel puţin întocmirea documentaţiilor necesare asigurării cofinanţării pentru proiectele europene. Această problemă a culminat cu cele petrecute în urmă cu câteva luni, când, la cerinţa liceului menţionat anterior, Consiliul Judeţean a alocat suma de 125.000 de lei pentru reparaţii urgente. Conform legii, Consiliul nu putea să vireze direct suma de bani în conturile liceului, astfel că finanţarea a fost trimisă către Primăria Sighetu Marmaţiei, pentru reabilitarea liceului. În toată această situaţie, Consiliul Local nu a respectat destinaţia finală a finanţării trimise către primărie, alocând fondurile pentru organizarea unui festival folk. Astfel, singurul liceu cu predare în limba ucraineană a rămas şi de această dată fără fonduri pentru reparaţii urgente.

Lipsa de interes a autorităţilor în oferirea de condiţii minime pentru educaţia elevilor afectează şi calitatea actului de predare.

Pentru a compensa neputinţa autorităţilor, este nevoie de implicarea mai multor entităţi private sau a organismelor care reprezintă comunitatea civilă în sprijinirea procesului educaţional.

În acest sens, Uniunea Ucrainenilor din România a trimis mai multe memorii, sesizând problemele cu care se confruntă învăţământul în limba ucraineană, inclusiv problemele Liceului Pedagogic, însă nu putem să nu ne întrebăm, de ce o parte a problemelor semnalate, în special ale liceului în cauză, nu se soluţionează, chiar dacă toate autorităţile publice competente au fost înştiinţate?

Mai mult, în repetate rânduri am adus, încă din anul 2018, de la tribuna Parlamentului, la cunoştinţa Ministerului Educaţiei, situaţia unicului liceu cu predare în limba ucraineană din ţara noastră, însă, din păcate, îmi dovediţi că Ministerul Educaţiei o tratează cu superficialitate.

Răspunsurile evazive date de Ministerul Educaţiei, referitor la situaţia în cauză, au fost aceleaşi de fiecare dată, înţelegându-se că, după mai bine de cinci ani, încă se colectează documentaţia necesară.

Cunoscând deja problemele menţionate anterior, din întrebările şi interpelările scrise, adresate de-a lungul anilor, precum şi din întâlnirile avute cu dumneavoastră, doamnă ministru, vă rog să-mi comunicaţi punctul de vedere al ministerului pe care îl conduceţi, cu privire la situaţia în care se află Liceul Pedagogic "Taras Sevcenko" şi dacă aveţi de gând să reglementaţi acest aspect? Când şi cum?

Vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat atât oral, cât şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.36.