Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.04.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de doamna deputat Gianina Şerban, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei şi vă anunţ că, din totalul celor 328 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 214.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 5 februarie, şi miercuri, 7 februarie 2024; programul de lucru pentru perioada 5-10 februarie 2024; lista rapoartelor depuse în data de 1 februarie de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările cu prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

Înainte de a da citire informărilor scrise depuse la Biroul permanent, pe procedură, domnul Andi Grosaru.

Se pregăteşte domnul Dumitru Coarnă.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Văd că aţi luat-o puţin înainte.

În ceea ce priveşte procedura - am cerut şi în şedinţa trecută cuvântul pe procedură, având în vedere că, în primul rând, se încalcă Regulamentul Camerei Deputaţilor, în ceea ce priveşte situaţia personală, care nu a fost rezolvată.

Se încalcă, în primul rând, art. 13 alin (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi art. 16, prin menţinerea mea în afara Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

De altfel, configuraţia politică a Camerei Deputaţilor nu mai este cea care a venit şi care este ca urmare a ultimelor alegeri.

Drept urmare, sunt încălcate - în primul rând, art. 16 alin. (2) din Constituţie; este încălcat Pactul privind drepturile politice şi cetăţeneşti; nu în ultimul rând, Convenţia privind protecţia minorităţilor naţionale, în ceea ce priveşte minoritatea naţională italiană, care de doi ani de zile suferă o serie de prejudicii - i-au fost tăiate fonduri, a fost exclusă din Grupul minorităţilor.

Situaţia se perpetuează. Nu este vorba decât despre hărţuire şi, în situaţia în care sunt menţinut în această situaţie, de nelegalitate...

Şi văd că dumneavoastră, domnule preşedinte interimar, aţi dat curs la aceste chestiuni.

Spun aceste lucruri pentru că procesul legislativ, la nivelul adoptării actelor normative şi în ceea ce priveşte amendarea actelor normative în cadrul procesului legislativ, domnule preşedinte, este viciat, pentru că Grupul minorităţilor naţionale nu mai este acelaşi, cum este prevăzut la art. 16 din Regulament.

Pentru aceste chestiuni, solicit de îndată remedierea acestor situaţii şi repunerea în drepturile parlamentare.

Nu în ultimul rând, solicit punerea sub acuzare a preşedintelui României, pentru... (Rumoare.) ...înaltă trădare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ne-am lămurit.

Domnule Dumitru Coarnă, aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Se întoarce la PSD!

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu trec la PSD.

Vă informez că începând cu data de ieri, 4 februarie 2024, mi-am depus demisia din Partidul AUR. (Vociferări. Aplauze.)

Pe cale de consecinţă... (Aplauze.) ...nu voi mai reprezenta... (Aplauze.) ...acest grup, al Partidului AUR, în Camera Deputaţilor, din trei motive fundamentale - nu respectă Legea nr. 14/2003, Legea partidelor politice; nu respectă propriul statut; şi refuză să înfiinţeze filiale locale.

Deci, nu mai fac parte din Partidul şi Grupul AUR.

Mulţumesc. (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ce să zic, ne pare rău. (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Domnule Alin Coleşa, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Este vorba despre o propunere de modificare a ordinii de zi, prin eliminarea PL-x 562/2023 de pe poziţia 54, prin care...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Staţi că n-am ajuns acolo, domnule Coleşa.

Luaţi loc în bancă, vă chem eu când vorbim despre ordinea de zi.

Mai am aici, eram pe intervenţii pe procedură, nu pe ordinea de zi.

De asemenea, vă prezint următoarele informări scrise de la Biroul permanent.

Astfel, domnul deputat Cornel Folescu ne aduce la cunoştinţă că demisionează din Grupul parlamentar al PSD şi va continua să activeze în Grupul parlamentar AUR. (Aplauze. Vociferări.)

Staţi că... păstraţi-vă aplauzele, că mai avem o informare.

De asemenea, Grupul AUR ne informează că, începând cu data de 5 februarie, domnul Dumitru Coarnă a fost exclus din acest grup parlamentar. (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Trebuie să menţionez că domnul Coarnă tocmai şi-a manifestat intenţia de a demisiona.

Domnule Coarnă, vă rog.

Ce e asta, procedură, ce ne spuneţi? (Vociferări.)

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

Procedură.

O voce de la PSD:

A fost dat afară. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

De aceea, vreau să ne lămurim.

Domnul Dumitru Coarnă:

Partidul AUR a ajuns la nivelul în care exclude oameni care nu sunt membri. Deci, exclud din partid oameni care nu sunt membri.

Eu am depus ieri demisie în format scris, înaintată, cu dovadă certă, către Partidul AUR, că, începând cu data de ieri, mi-am dat demisia.

Deci, nivelul lor de cunoaştere este atât de mare, încât exclud oameni care nu sunt membri. (Râsete.)

Dacă dumneavoastră credeţi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii grupurilor parlamentare dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Ba da, sunt.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor,

Intrăm în ordinea de zi.

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa solicită să ia cuvântul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi, veniţi, domnule Coleşa, că am întrebat...

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Nu vă uitaţi pe ecran.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mă uitam la dumneavoastră, domnule Coleşa. Când vă văd pe dumneavoastră... (Vociferări.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Domnule preşedinte,

Trebuie să vă urmăriţi ecranul unde sunt menţionaţi cei care apasă pe buton, pentru a putea... care cer dreptul la cuvânt...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Bun.

Deci propun eliminarea PL-x 652/2023 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2023 pentru modificarea Legii nr. 152/2020 privind organizarea şi finanţarea serviciilor de promovare a sănătăţii şi prevenire a îmbolnăvirilor), de pe poziţia 54, şi reîntoarcerea lui la comisie, pentru raport suplimentar, deoarece dorim eliminarea rolului decizional al OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii - în problemele legate de vaccinare, la nivel naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci avem o propunere de retrimitere la comisie, cu eliminarea...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Exact.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...nu putem elimina aşa.

Supun votului retrimiterea la comisie a proiectului, solicitată de domnul Coleşa.

Vot, vă rog.

O voce de la USR:

În ce perioadă?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Două săptămâni.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

26 de voturi pentru, 159 împotrivă, 18 abţineri şi un coleg care nu votează.

Propunerea a fost respinsă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

- Proiectul de Hotărâre privind validarea unor mandate de deputat; PHCD 1/2024.

Şi îl invit pe domnul Popa Ştefan-Ovidiu, preşedintele Comisiei de validare, pentru prezentarea raportului comisiei şi a proiectului de hotărâre.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am un raport pentru ambele validări.

Raport privind validarea unor mandate de deputat.

Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că au devenit vacante două locuri de deputat, ca urmare a demisiei doamnei Horga Maria-Gabriela, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 19 Giurgiu, pe lista Partidului Naţional Liberal, la alegerile din 6 decembrie 2020, şi a domnului Avrămescu Gabriel-Ioan, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău, pe lista Partidului Naţional Liberal.

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatelor şi având în vedere lista supleanţilor şi adresele Partidului Naţional Liberal, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locurilor de deputat vacante şi propune validarea mandatelor de deputat pentru doamna Meclea Alina, Circumscripţia electorală nr. 19 Giurgiu, candidat pe lista Partidului Naţional Liberal, şi doamna Benchescu-Pecingină Claudia, Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău, candidat pe lista Partidului Naţional Liberal.

Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Şi o să dau citire şi hotărârii.

"Hotărâre privind validarea unor mandate de deputat

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. - Se validează mandatul de deputat al doamnei Benchescu-Pecingină Claudia, declarată supleant la alegerile din 6 decembrie 2020 în Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău, pe lista Partidului Naţional Liberal, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Avrămescu Gabriel-Ioan"; şi

"Art. 2. - Se validează mandatul de deputat al doamnei Meclea Alina, declarată supleant la alegerile din 6 decembrie 2020 în Circumscripţia electorală nr. 19 Giurgiu, pe lista Partidului Naţional Liberal, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei doamnei Horga Maria-Gabriela".

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La art. 1? Nu. Adoptat.

La art. 2? Nu. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 3/2024.

Dacă sunt comentarii de ordin general?

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Către o Europă mai rezilientă, mai competitivă şi mai durabilă COM (2023) 558; PHCD 81/2023.

Proiectul a fost distribuit.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog, doamnă Furtună.

Doamna Mirela Furtună:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, proiectul transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul transmis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere transmis de Ministerul Finanţelor, Fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut comunicarea referitoare la o Europă mai rezilientă, mai competitivă şi mai durabilă;

- A subliniat importanţa asigurării solidarităţii şi securităţii europene, regionale şi mondiale pe termen lung;

- A recomandat consolidarea securităţii energetice şi asigurarea necesarului de echipamente şi dispozitive pentru producţia şi stocarea energiei electrice din resurse interne ale Uniunii;

- A susţinut promovarea cooperării internaţionale pentru asigurarea pe plan european şi mondial a securităţii alimentare.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 19 decembrie 2023 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem, aşadar, aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Dacă nu, la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Schimbările demografice din Europa: un set de instrumente pentru acţiune COM (2023) 577; PHCD 82/2023.

De asemenea, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Domnule Georgescu, vă rog.

Domnul Nicolae Georgescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru sănătate şi familie, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere transmis de Ministerul Finanţelor, Fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut comunicarea referitoare la schimbările demografice din Europa, ce conţine un set de instrumente pentru acţiune;

- A recomandat politici integrate care să abordeze schimbările demografice, fundamentate pe realităţile sociale locale, care să implice partenerii sociali şi organizaţiile societăţii civile şi care să promoveze participarea activă a cetăţenilor, protecţia socială şi bunăstarea generaţiilor prezente şi viitoare;

- A recomandat stabilirea la nivelul Uniunii Europene a unui mecanism de cooperare la nivel internaţional privind schimbările demografice, pentru a sprijini fundamentarea politicilor necesare construirii unei societăţi a longevităţii în Europa.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 19 decembrie 2023 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul doamna Mara Calista, din partea Grupului PNL.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Nu este nici prima dată şi sper să nu fie nici ultima când vin în faţa dumneavoastră şi vorbesc despre problemele demografice pe care le are România.

Nu este o chestiune sesizată neapărat de Partidul Naţional Liberal, ci este o chestiune pe care o putem vedea foarte clar din cifrele care vorbesc în realitate despre ceea ce se întâmplă, nu doar în România, nu doar în Europa, ci la nivel mondial.

Este tardiv să spunem că trebuie neapărat să venim să abordăm nişte politici integrate atunci când vorbim despre scăderea natalităţii, dar cred că este pentru prima dată când ne putem aşeza împreună la masă şi putem să conchidem următoarele: că această abordare trebuie să fie una, în primul rând, medicală, venită în sprijinul sănătăţii femeii - vorbim despre programe de screening anti-cancer de sân; vorbim despre vaccinarea anti-HPV, pentru a reuşi să stopăm cancerul de col uterin; atât cancerul de sân, cât şi cancerul de col uterin sunt cauze pentru care mai mult de 2.000 de femei mor anual în România -; vorbim despre politici de încurajare a natalităţii, prin a veni în sprijinul femeilor gravide, oferindu-le tot ceea ce este necesar, medical vorbind - ecografii, vorbim despre analize pe care acestea trebuie să le facă pentru a aduce pe lume copii sănătoşi; dar, nu în ultimul rând, vorbim şi despre infrastructura necesară de care o familie are nevoie - vorbim despre creşe, vorbim despre grădiniţe; pentru că, în momentul în care devenim părinţi, nu înseamnă că viaţa noastră s-a limitat la a fi părinţi, putem avea în continuare carierele pe care ni le dorim.

De cele mai multe ori, din păcate, sau poate din fericire, depinde, mămicile sunt cele care stau acasă cu copiii, tocmai pentru că nu există această infrastructură pe care o solicită şi de care ar avea nevoie.

Aşa că, această discuţie pe care o purtăm, despre natalitate, despre demografie, trebuie să fie una mai complexă şi trebuie să fie una a faptelor. Avem nenumărate proiecte legislative care sunt la votul final acum şi care ar putea să devină legi, în sprijinul proaspetelor familii.

Aşa că, v-aş ruga, dragi colegi, anul acesta să ne aplecăm serios asupra acestor probleme şi să reuşim să avem legi şi nu doar proiecte de lege care se referă la creşterea natalităţii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Alin Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Soluţiile Europei la criza demografică sunt extrem de subţiri şi paliative.

România - dar şi Europa - merge - dar nu lumea - merge spre moarte, însă nu se trezeşte.

În România se nasc, după cum ştim, mult mai puţini copii decât numărul de decese şi decât numărul de persoane care pleacă din România. În schimb, România nu are nicio politică prodemografică. Din contră, are una agresiv antidemografică, exemplificată şi prin taxarea extrem de dură a tinerelor familii, una dintre cele mai mari din Europa.

După cum spuneam, soluţiile europene sunt foarte subţiri. Ele se rezumă la ideologia de gen, creşterea vârstei de pensionare şi încurajarea imigraţiei din afara Uniunii Europene, în special ţări din Asia şi Africa, unde avem o tradiţie, o cultură, o credinţă şi chiar o legislaţie netolerantă, nedemocratică şi anticreştină.

Soluţiile AUR la această criză sunt foarte simple:

- Un set de măsuri fiscale prin care se scad taxe şi impozite pentru fiecare nou copil născut şi crescut într-o familie. Deci, statul nu trebuie să mai pompeze taxe şi impozite în propriile instituţii ineficiente, generând un cost de colectare extrem de mare, iar banii întorşi la populaţie să fie extrem de puţini;

- Apoi, un set de măsuri pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cum este neîndoctrinarea copiilor cu valori care sunt contrare principiilor perene, împărtăşite încă de marea majoritate a părinţilor, valori care stau la baza statului naţional unitar român.

Ce face însă statul? După cum spuneam - ideologia de gen, obligativitatea vaccinării, parteneriatul civil...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...şi aşa mai departe.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Eu voiam să îi provoc pe colegii de la UDMR, să ne spună dacă domnul Kelemen Hunor mai are interdicţie să intre în Ucraina, dacă i-a expirat interdicţia să intre în Ucraina şi care au fost motivele pentru care domnul Kelemen Hunor a luat interdicţie să intre în Ucraina.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Andi Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Printre recomandările Uniunii Europene care sunt menţionate în acest COM sunt, practic, elaborarea unor politici care să contribuie la un mediu favorabil cetăţenilor Uniunii pentru transpunerea în practică a legilor de viaţă şi să permită menţinerea unui echilibru între viaţa de familie şi cea profesională, în orice perioadă a vieţii.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această recomandare, într-adevăr, este binevenită, dar ce să facem cu practica? Pentru că, uitaţi, în practică, lucrurile nu stau chiar aşa. Excluderea unui membru al Grupului minorităţilor naţionale din acest grup, tăierea fondurilor, încălcarea drepturilor, efectiv, a drepturilor prevăzute de Constituţie, a drepturilor regulamentare, constituţionale şi cele prevăzute de Pactul privind drepturile civile şi politice, nu în ultimul rând, Carta Europeană... Carta privind protecţia minorităţilor naţionale.

Ce să facem în acest context, în care chiar în Parlamentul României avem nişte minorităţi instituţionalizate şi nişte entităţi care, cum spuneam, nu reprezintă pe nimeni?

Drept urmare, chestiunile astea sunt aspecte cu care România se confruntă şi sunt lucruri care nu pot să stea în felul în care stau.

Şi ceea ce recomandă Comisia Europeană, Uniunea Europeană sunt într-adevăr nişte lucruri pe care noi într-adevăr noi trebuie să le luăm în serios, nu să le aşternem numai pe hârtie.

Practica ne omoară.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere, a căilor ferate forestiere şi a lucrărilor de corectare a torenţilor din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora; PL-x 722/2023.

Din partea comisiilor, pentru prezentarea raportului.

Din partea Comisiei pentru agricultură, vă rog.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere, a căilor ferate forestiere şi a lucrărilor de corectare a torenţilor din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora, transmis cu adresa PL-x 722/2023 din 8 noiembrie 2023.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transmiterea cu titlu oneros către persoane fizice şi/sau juridice a unor drumuri forestiere din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, amplasate pe terenurile proprietate privată a acestora, ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2010.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul deputat Lilian Scripnic, de la AUR.

Domnul Lilian Scripnic:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În acest proiect de lege nu sunt clar specificate condiţiile sau insuficienţele şi neconcordanţele reglementărilor în vigoare. Motivarea iniţiatorului şi prezentarea în sine nu conţin o justificare temeinică pentru a înceta uzul acestor bunuri aflate astăzi în domeniul Romsilva şi trecerea lor în domeniul UAT-urilor.

În acelaşi timp, riscăm să ne pomenim cu drumuri făcute şi folosite ilegal, care traversează pădurile, nerespectându-se destinaţia iniţială a legislaţiei dorite. Riscăm ca anumite entităţi să-şi rezolve doar interesele. Aşa cum avem, spre exemplu, cartierul rezidenţial amplasat în Pădurea Băneasa, cale de acces unică, fiind un drum forestier care astăzi nu este cu acte legale şi se doreşte trecerea sau legalizarea acestui drum.

În acelaşi timp, apare şi întrebarea - cum a fost construit acel cartier din Pădurea Băneasa, dacă infrastructura nu era prevăzută cu un drum legal?

Mulţumesc.

Noi votăm... AUR votează împotriva acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Dumitru Coarnă, de la neafiliaţi.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi cer scuze că nu o să mă refer la ordinea de zi, dar, după ce domnul Coleşa a afirmat că eu aş fi fost exclus, am primit şi confirmarea de la Partidul AUR, deci imediat, şi sună aşa:

"Bună ziua!

Cererea dumneavoastră de demisie a fost înregistrată cu nr. 70/5.02.2024.

Cu stimă, Secretariatul General al AUR, bd. Iancu de Hunedoara nr. 8A, sector... Bucureşti".

Terminaţi cu minciuna şi cu tot acest...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

...circ ieftin, pentru că dumneavoastră aţi provocat totul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc, domnule Coarnă.

Avem totuşi o lege de dezbătut.

Domnul Florin Roman, PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În calitate de iniţiator al acestui proiect de lege, vreau să explic şi pentru colegii care n-au înţeles despre ce este vorba. Pentru că văd că vin unii colegi, vorbesc despre acest proiect în necunoştinţă totală de cauză.

Acest proiect vine să reglementeze situaţia unităţilor administrativ-teritoriale care ar investi, în cadrul programelor europene, pe acele porţiuni de drumuri forestiere care se suprapun cu domeniul public al localităţii, unde trebuie respectate nişte standarde, unde trebuie respectate nişte lăţimi.

Acest proiect de lege vine să rezolve exact acele probleme pe care le au UAT-urile din zona de munte, unde, o dată, nu pot intra pe modernizarea drumurilor, întrucât erau în proprietatea Romsilva, dar nu vedea nimeni de ele, şi 2 - ajuta acolo unde nu erau respectate aceste lăţimi.

Deci proiectul nu este decât un proiect de descentralizare. N-are nicio legătură cu ceea ce spunea colegul, anterior. Este o descentralizare, o trecere a acestor drumuri forestiere sau porţiuni de drumuri forestiere - că nu sunt toate, atenţie!, sunt foarte clar definite - către unităţile administrativ-teritoriale, care, pe programe europene, le pot moderniza.

Îmi pare rău, chiar mi-e drag colegul care a vorbit adineauri, dar pe acest subiect e total pe dinafară.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La articole, de la 1 la 10? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 560/2023.

Comisia pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

(Domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz solicită să ia cuvântul.)

Doriţi în calitate de iniţiator, domnule Lőrincz? Ca iniţiator?

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz (din sală):

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

Doamnă preşedinte, o secundă, vă rog!

Domnul Lőrincz Ştefan, în calitate de iniţiator.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Ceea ce face acest proiect de lege este să introducă nişte criterii clare privind înfiinţarea şcolilor româneşti din afara graniţelor ţării, la solicitarea comunităţilor, să nu mai rămână pe hârtie, cum, de pildă, s-a întâmplat cu centrele comunitare şi cu tot ce ţine de diaspora, în general.

Doi la mână. Extindem cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească oferite de ILR, tot la solicitarea comunităţilor.

Şi nu în ultimul rând, susţinem iniţiativele independente.

Peste tot în lume sunt asociaţii, organizaţii de români care au pus pe picioare cursuri, inclusiv şcoli de limbă românească în afara graniţelor ţării şi care au nevoie de recunoaştere oficială.

Sigur, doamna ministru Ligia Deca a spus că noua Lege a învăţământului preuniversitar deja include aceste prevederi. Pe cale de consecinţă, am întrebat-o, recent, care este bugetul alocat şi câte şcoli în afara graniţelor ţării se vor înfiinţa în anul 2024-2025.

Răspunsul dumneaei a fost următorul: "Înfiinţarea şi organizarea unităţilor de învăţământ de tip «şcoala românească din afara graniţelor ţării» presupun realizarea unor demersuri complexe şi de durată". Adică n-a răspuns nimic.

Este evident că în absenţa unor prevederi clare, pe care le propun în acest proiect de lege, acestea nu se vor înfiinţa niciodată.

Realitatea este că, în ultimii 15 ani, peste jumătate de milion de copii români s-au născut în afara graniţelor ţării.

Statul român este obligat să creeze condiţiile necesare, pentru ca aceştia să poată accesa cursuri de limbă românească în afara graniţelor ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Raportul comisiei, doamna Dumitriţa Gliga, vă rog.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 560 din 6 noiembrie 2023, Comisia pentru învăţământ a primit spre dezbatere, în fond, propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea normelor care privesc educaţia în limba română pentru copiii români din afara graniţelor ţării, prevăzute de Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 12 decembrie 2023, comisia, cu 16 voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 3 abţineri, a propus respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale, domnul deputat Boris Volosatîi.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

AUR, şi în comisie, şi aici, în plen, va vota împotriva respingerii, pentru că realităţile sunt cu totul altele decât cele din motivaţia prezentată de Comisia pentru învăţământ.

Da, Legea învăţământului, în noua ei redactare, presupune aceste lucruri, dar nu prevede practic realizarea şi, din acest punct de vedere, propunerea legislativă făcută de colegii noştri este una binevenită.

Legea învăţământului nu prevede expres aceste lucruri care sunt prevăzute în legea propusă de colegi şi chiar în argumentarea de a respinge această legislaţie se pomeneşte despre Convenţia de la Viena din 18 aprilie 1961, care - fiţi atenţi! - până astăzi nu a fost pusă nicidecum în funcţiune şi nu am avut şi nu avem nicio şcoală de limbă română peste hotarele ţării. Am fi avut posibilitatea şi nu am făcut-o.

Acelaşi lucru îl putem spune şi despre activitatea ICR-urilor noastre peste hotare, care ar trebui să ţină sub control studierea limbii şi civilizaţiei române în ţările unde sunt astăzi mulţi români şi lucrul ăsta nu-l face.

Deci, legea care este propusă este una binevenită şi noi vă rugăm s-o susţineţi, nu s-o respingeţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative, iar aceasta rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru aderarea la Convenţia nr. 190/2019 privind eliminarea violenţei şi a hărţuirii în lumea muncii, adoptată la cea de-a 108-a sesiune a Conferinţei Internaţionale a Muncii a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, la Geneva la 21 iunie 2019; PL-x 735/2023; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Florin-Sergiu Dobrescu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor,

Domnilor,

Bună seara!

Numele meu este Florin Dobrescu, sunt secretar de stat la Ministerul Muncii.

Proiectul vizează prevenirea şi eliminarea violenţei şi a hărţuirii la locul de muncă.

Conceptul de violenţă şi hărţuire acoperă, printre altele, abuzul fizic, abuzul verbal, hărţuirea şi mobbingul, hărţuirea sexuală, ameninţările şi urmărirea sau supravegherea.

Ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii aduce mai multă claritate în legislaţia naţională.

De asemenea, proiectul extinde noţiunea de loc de muncă, astfel încât sunt considerate acte de hărţuire şi cele care sunt produse în delegaţii, team-building-uri ori alte spaţii publice sau private care au legătură cu locul de muncă.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale susţine raportul de adoptare a proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Comisia pentru muncă şi protecţie.

Domnule Dan Şlincu, vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aderarea la Convenţia nr. 190/2019 privind eliminarea violenţei şi a hărţuirii în lumea muncii, adoptată la cea de-a 108-a sesiune a Conferinţei Internaţionale a Muncii a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, de la Geneva, din 21 iunie 2019

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa PL-x 735/2023.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru drepturile omului.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Oana Murariu, USR.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am avut de gestionat mai multe situaţii de hărţuire la locul de muncă şi concluzia mea a fost că în România percepem prea puţin că poate să existe violenţă şi hărţuire la locul de muncă.

Prea puţini români cunosc conceptul de mobbing, şi dacă vrem să convingem concetăţenii noştri să vină din diaspora şi să lucreze la noi, în România, trebuie să ne asigurăm că există condiţii de muncă decente. Aceasta înseamnă respect şi din partea angajatului, respect şi din partea angajatorului.

Desigur, votăm astăzi Legea privind aderarea României la Convenţia nr. 190/2019 privind eliminarea violenţei şi a hărţuirii în lumea muncii; este un pas. Dar, mă uit la domnul secretar de stat şi adevărata responsabilitate este la Ministerul Muncii, care trebuie să stabilească o strategie în această direcţie şi trebuia s-o stabilească de ieri.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Andi Grosaru, de la neafiliaţi.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte interimar,

Stimaţi colegi,

Desfăşurarea activităţii parlamentare este inclusiv asimilată unei activităţi de muncă.

Menţinerea şi toate chestiunile care s-au perpetuat în ultimii doi ani de zile, din iunie 2021, în ceea ce priveşte reprezentantul minorităţii italiene, pe mine, în special, şi menţinerea acestei situaţii nelegale, reprezintă efectiv o hărţuire şi, din anumite puncte de vedere, bineînţeles, încălcarea ordinii publice.

Prin mandatul de parlamentar, prin activităţile şi prin statutul de parlamentar, se înfăptuieşte inclusiv...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Grosaru,...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Grosaru, ...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

... se înfăptuieşte inclusiv strategia de protecţie...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Grosaru, am o rugăminte...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...a mino... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Am o rugăminte. Deja este a treia intervenţie astăzi. Prima, pe procedură, am înţeles-o, celelalte două sunt pentru dezbateri generale cu privire la obiectul de reglementare al unor iniţiative.

De fiecare dată vă expuneţi o problemă de ordin personal, în relaţia dumneavoastră cu grupul parlamentar din care aţi făcut parte.

Cred că avem şi altceva de făcut aici. Mă obligaţi să vă las la finalul şedinţei, pentru că, în calitate de neafiliat, acolo ar trebui să aveţi intervenţiile.

Faptul că sunt elegant şi vă dau cuvântul de fiecare dată este una, dar să-mi spuneţi de atâtea ori că sunteţi supărat dumneavoastră pe fostul dumneavoastră grup e obositor pentru restul colegilor.

Prin urmare, vă mulţumesc. (Vociferări.)

Vă mulţumesc.

Şi intervenţiile, de acum, vor fi înainte de finalizarea şedinţei.

Domnul Antonio Andruşceac, de la AUR.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul AUR va vota acest proiect de lege, pe care îl consideră binevenit, cu rugămintea ca tot ceea ce este stipulat acolo să fie aplicat cu egală măsură celor aflaţi, ştiu şi eu, la locul de muncă, indiferent că acest loc de muncă este în companii private de stat, în ministere, în primării sau în Parlamentul României.

Se pare că unii au înţeles că această zonă de hărţuire are şi o parte, ştiu şi eu, benefică pentru UAT-urile pe care le conduc şi iată că vedem plantate, la Botoşani, de exemplu, alei întregi, de dragul hărţuirii consilierei.

Sper ca lucrurile acestea să fie luate în serios şi chiar să avem grijă la ceea ce se întâmplă în toate domeniile de activitate.

Aşteptăm mâine să vedem cum veţi modifica Regulamentul şi dacă asta nu aduce cumva atingere modului în care ne desfăşurăm activitatea la locul de muncă aici, în Parlament.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Este bine că respectaţi dumneavoastră Regulamentul.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu.

La articole? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege privind ordinul de protecţie; PL-x 707/2023.

Vă rog, din partea Guvernului.

Doamna Roxana Simona Momeu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect lărgirea sferei beneficiarului ordinului de protecţie, reglementat deja prin Legea nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice.

Rolul ordinului de protecţie, astfel cum este reglementat în prezent, este acela de a asigura victimei o protecţie eficientă împotriva actelor de violenţă ori de câte ori există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică.

Protejarea unor valori sociale esenţiale precum cele menţionate nu trebuie însă restrânse doar la perimetrul domestic, nevoia de siguranţă şi protecţie este una generală, statul fiind obligat să apere viaţa, libertatea şi integritatea fizică a oricărui cetăţean.

Pornind de la aceste premise, a fost iniţiat prezentul proiect de lege care, aşa cum am precizat, doreşte să lărgească sfera beneficiarilor ordinului de protecţie, păstrându-se totodată mutatis mutandis conceptul acestui instrument, procedura aplicabilă şi punerea în executare.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente...

Din partea comisiei, pentru prezentarea raportului, Comisia juridică.

Vă rog, doamnă Tănăsescu.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind ordinul de protecţie, trimis cu adresa PL-x 707 din 6 noiembrie 2023.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea unui instrument juridic eficient, similar celui pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul deputat Badiu Georgel.

Domnul Georgel Badiu:

Vă mulţumesc.

Este un proiect benefic şi Grupul AUR susţine şi va vota acest proiect.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Mai facem o încercare.

Domnule Andi Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Actele de violenţă săvârşite, în ceea ce priveşte un copil, sunt şi cele în care familiile, sau anumite familii, de fapt, nu toate, că nu se poate generaliza, este vorba despre anumite familii, care-şi cresc copiii în alt spirit şi în altă realitate faţă de cea în care familia a crescut, adică apartenenţa la un alt grup social, la o altă etnie sau la o altă religie. Dorind să îţi creşti copilul în acest mod, reprezintă, inclusiv, prin toate aceste aspecte, acte de violenţă împotriva lui.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 584/2017; procedură de urgenţă.

Guvernul, vă rog.

Domnul Florin-Sergiu Dobrescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative are ca obiect modificarea şi completarea unor acte normative, prin stabilirea, printre altele, a valorii punctului de pensie, a majorării indemnizaţiei sociale pentru pensionari, participanţi la fondurile private de pensii, părinţi activi pe piaţa muncii şi categorii defavorizate ale populaţiei.

De asemenea, fac precizarea că O.U.G. nr. 82/2017 şi-a produs efectele, între timp actele normative supuse modificării, prin ordonanţă de urgenţă, au suferit alte modificări.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale susţine raportul suplimentar al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Comisia sau comisiile, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Proiectul de lege a fost retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, prin adresa PL-x 584/2017.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 13 decembrie 2017.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport suplimentar, de menţinere a soluţiei anterioare, prezentată în raportul de înlocuire, depus cu nr. 4c-9/126 în data de 4 octombrie 2021, respectiv adoptarea proiectului de lege cu amendamente, în sensul eliminării textului adoptat de Senat şi aprobării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017, în forma prezentată de Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La articole? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, a Legii nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, precum şi a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie; PL-x 557/2023.

Doamna Oana Murariu, în calitate de iniţiator.

Doamna Oana Murariu:

Stimaţi colegi,

Dacă putem să simplificăm procedurile pentru antreprenori, inclusiv pe coordonate mai tehnice, de ce să nu o facem?

Prin această iniţiativă legislativă, practic, aliniem România la standardele europene, simplificarea procedurilor de înregistrare a mărcilor, a indicaţiilor geografice, a modelelor, a invenţiilor la OSIM.

Este un pas pentru debirocratizare şi e un pas să mergem înainte spre o Românie care îşi tratează cetăţenii cu respect, îşi tratează mediul antreprenorial cu respect, spre o Românie europeană pe care cred că ne-o dorim cu toţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii, domnul preşedinte Bende Sándor, aveţi cuvântul.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, a Legii nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, precum şi a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege PL-x 557/2023.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La articole? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

21. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2020 privind reglementarea unor măsuri; PL-x 551/2020; procedură de urgenţă.

Din partea Comisiei pentru buget şi a Comisiei pentru muncă, pentru prezentarea raportului, domnul deputat Dan Şlincu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2020 privind reglementarea unor măsuri

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, cu adresa PL-x 551/2020.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Proiectul de Lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă, în şedinţa din 8 septembrie 2020.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care propun adoptarea proiectului de lege, în sensul aprobării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2020, în forma Guvernului.

Amendamentele admise sunt prezentate în anexa care face parte din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La articole, de la 1 la 8? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul gestionării financiare a fondurilor europene şi pentru adoptarea unor măsuri privind beneficiarii de fonduri europene; PL-x 254/2022; procedură de urgenţă.

Din partea comisiilor, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru buget sau Comisia pentru transporturi.

Buget sau transporturi, pentru prezentarea raportului?

Vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul gestionării financiare a fondurilor europene şi pentru adoptarea unor măsuri privind beneficiarii de fonduri europene

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 9 mai 2022, respectiv septembrie 2022, în condiţiile art. 115, alin. (5), teza a III-a din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru sănătate şi familie, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea mai multor acte normative, şi anume: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2020.

Potrivit reglementărilor art. 62 şi ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au examinat proiectul de lege în şedinţa din 7 iunie 2023.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 19 septembrie 2023.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul Andi Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi reglementăm pentru viitor, legea prevede numai pentru viitor.

Având în vedere că acest proiect de ordonanţă are ca perioadă de programare 2014-2020, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional pentru Infrastructură şi care cuprinde tot aceeaşi perioadă de programare 2016-2020, consider că acest proiect de lege şi cel puţin ordonanţa care şi-a produs efectele şi aprobarea, prin lege, a acestei ordonanţe, este inutilă.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Programul de lucru a fost epuizat.

Vă anunţ că sesiunea de întrebări şi interpelări se amână pe săptămâna viitoare şi odată cu acestea mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Dar de ce se amână?

Domnule preşedinte, nu avem preşedinte?!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.03.