Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.34.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Lucian Nicolae Bode, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 13 februarie 2024, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Şi îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul Viorel Salan.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o "Legile apărării, prioritate absolută pentru Parlamentul României".

În cursul săptămânii trecute, senatorii şi deputaţii membri ai Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Parlamentul României, ne-am întâlnit cu conducerea Ministerului Apărării Naţionale.

Scopul discuţiilor a reiterat faptul că armata rămâne pilonul principal al apărării naţionale. S-a reamintit calitatea României de membru cu drepturi depline al Alianţei Nord Atlantice, care este alături de noi. A fost evidenţiat, de asemenea, caracterul defensiv al acestei alianţe, aprobat la Summit-ul de la Varşovia din 2016, prin consolidarea posturii de descurajare şi apărare colectivă.

De asemenea, am pus accentul pe necesitatea armonizării programelor de înzestrare ale armatei cu nevoile de dezvoltare şi consolidare a capacităţilor de producţie ale industriei naţionale de apărare. Am constatat că România a investit şi investeşte masiv în dotarea cu tehnică de vârf, pentru a fi compatibilă cu toate ţările partenere membre NATO.

Este, de asemenea, impresionant faptul că Ministerul Apărării Naţionale s-a implicat în modernizarea forţelor armate române.

Totodată, în momentul de faţă, suntem în plin proces legislativ pentru a compatibiliza şi partea de efective umane, ca să fie în concordanţă cu nivelul dotării cu tehnică de luptă a armatei.

Reprezentanţii ambelor instituţii, Parlament şi Guvern, am convenit asupra modalităţilor concrete de armonizare a aspectelor procedurale, astfel încât proiectele legislative să ajungă în dezbaterea Parlamentului cu maximă celeritate.

Toate legile stabilite de comun acord în cursul acestui dialog instituţional reprezintă urgenţe legislative şi urmează să fie dezbătute şi aprobate de către Parlamentului României, în 2024.

În acest moment, regiunea Mării Negre este de o importanţă capitală pentru pacea şi stabilitatea întregii lumi. Este o rută vitală de tranzit comercial şi energetic între Europa, Eurasia şi Orientul Mijlociu, ceea ce o impune ca un centru economic şi nod strategic în această zonă.

România, ca parte a Uniunii Europene, ca parte a NATO, poate contribui decisiv la asigurarea securităţii şi pentru restul regiunii.

Desigur, însă, strategia de apărare trebuie să cuprindă nu doar prezenţa militară, ci şi diplomaţie şi investiţii economice.

Avem această certitudine - pe harta regiunii Mării Negre, România este principalul pilon de stabilitate şi poate deveni cea mai importantă ţară în constituirea unui sistem de securitate eficient în această parte a lumii.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna deputat Viorica Sandu.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În mai puţin de o lună vom afla dacă şi cât va trebui să plătească despăgubiri România în procesul cu Gabriel Resources, în dosarul Roşia Montană.

Aproape toţi juriştii cu care am discutat şi pe care i-am citit în media susţin că vom fi obligaţi să achităm între două şi şase miliarde de dolari. La pierderi trebuie să mai adăugăm şi costurile avocaţilor care au reprezentat statul român în ultimii aproape zece ani, în acest proces.

Dosarul Roşia Montană este o nouă dovadă de incompetenţă şi iresponsabilitate din partea unor politicieni români. Un partid parlamentar a fost constituit pe baza acestui scandal. Cu un narativ populist, Guvernul Cioloş a sfidat angajamentul asumat de România, deşi a fost informat de toate instituţiile implicate că riscăm să pierdem o sumă importantă de bani dacă înscriem Roşia Montană în Patrimoniul UNESCO. Să îşi construiască o imagine de activist de mediu şi erou al naţiunii a fost mai important decât prejudiciile aduse statului român.

Aceeaşi strategie a avut-o şi Ludovic Orban atunci când a ajuns prim-ministru şi a anulat toate demersurile Guvernelor Partidului Social Democrat de a găsi o rezolvare care să nu ne ducă în instanţă.

În mod deloc surprinzător, vorbim despre aceleaşi partide şi personaje care au îndatorat ţara şi în pandemie, când au cumpărat vaccinuri pentru încă o generaţie.

În ceea ce ne priveşte, indiferent de verdictul de la Washington, Partidul Social Democrat va face tot posibilul pentru a le arăta românilor cine sunt vinovaţii şi pentru a-i face pe aceştia să plătească.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat deja că toate documentele din Guvernul României şi din ministere vor fi date publicităţii. Cred că e un demers necesar, în special într-un an electoral atât de important pentru ţara noastră.

Atunci când merg la vot, cetăţenii trebuie să ştie cine sunt şi ce au făcut cei care le cer acum, din nou, încrederea pentru următorii patru ani.

Vă mulţumesc.

Deputat de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Florian-Claudiu Neaga.

Vă rog.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"Sistemul Informatic Unic Integrat trebuie reformat şi securizat în faţa atacurilor cibernetice"

În urmă cu doar două zile, sistemul de sănătate din ţara noastră a fost ţinta unui amplu atac cibernetic, care a afectat unul dintre furnizorii de servicii şi soluţii IT pentru un număr de 18 spitale din ţară, din Bucureşti, cât şi din alte oraşe ale României.

Ca urmare a acestui atac asupra Sistemului informatic Hipocrate, nu au avut de suferit doar spitalele menţionate, ci întreaga reţea de sănătate din ţara noastră, având în vedere faptul că una dintre măsurile de precauţie adoptate a fost deconectarea unităţilor sanitare de la sistemul SIUI, măsură care a îngreunat desfăşurarea activităţii şi a serviciilor medicale, timpul de aşteptare crescând în această perioadă, atât pentru pacienţi, cât şi pentru personalul medical.

În această perioadă, atât Ministerul Sănătăţii, cât şi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, au depus şi depun eforturi pentru recuperarea datelor, cât şi restabilirea, în condiţii de siguranţă, a accesului la Sistemul Informatic Unic Integrat.

În acest context, doresc să transmit aprecierea faţă de toţi colegii care în acest moment îşi desfăşoară activitatea cu greutate, validând datele pacienţilor în afara programului normal de lucru. Această situaţie reprezintă o dovadă a dedicării cadrelor medicale faţă de actul medical şi faţă de pacienţii care au de suferit de fiecare dată atunci când serviciile medicale sunt întârziate sau îngreunate de aceşti factori externi.

În acelaşi timp, consider că este datoria Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să identifice cu celeritate o soluţie tehnică care să optimizeze Sistemul Informatic Unic Integrat şi care să asigure operabilitatea serviciilor medicale în timp real, la nivelul întregii ţări, şi care, nu în ultimul rând, să conducă la eficientizarea timpului pe care un medic îl pierde din cauza soluţiei digitale actuale, timp ce ar putea fi direcţionat către tratarea unui număr mai mare de pacienţi.

De asemenea, consider oportun ca reformarea Sistemului Informatic Unic Integrat să îşi atingă cu adevărat funcţionalitatea şi să confere posibilitatea stocării dosarului medical al pacientului, cuprinzând analizele biologice, imagistica, schemele de tratament, istoricul reţetelor eliberate, a recomandărilor de dispozitive medicale, a biletelor de trimitere, precum şi o evidenţă clară a zilelor de concediu medical efectuate de un pacient, într-o anumită perioadă, fără a mai fi nevoie ca medicul să solicite pacientului adeverinţă de la angajator, la fiecare acordare a unui concediu medical.

O astfel de reformare a Sistemul Informatic Unic Integrat ar genera o creştere a importanţei cardului naţional de asigurări de sănătate, oferind informaţii relevante despre pacient, în timp real, la orice consultaţie medicală, dar mai ales în situaţiile de urgenţă, când timpul de acţiune şi decizie a cadrelor medicale este limitat.

În încheiere, salut demersul Colegiului Medicilor pentru apelul ferm formulat către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi îmi exprim convingerea că Ministerul Sănătăţii şi celelalte instituţii responsabile vor debloca situaţia actuală în cel mai scurt timp, şi serviciile medicale se vor relua la parametrii optimi, iar pe viitor măsurile de securitate şi protecţie a datelor vor fi eficientizate.

Deputat Florian Neaga.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Patriotismul, important ieri, dar important şi astăzi, şi mâine".

Probabil cel mai benefic, cel mai sănătos sentiment, care reuşeşte să coaguleze o naţiune şi să aducă aproape oameni diverşi, oameni cu opinii diferite, oameni cu viziuni asupra vieţii separate şi oameni care au origini diferite şi diverse, îl reprezintă patriotismul.

Patriotismul reprezintă simţul ataşamentului pentru ţară, înseamnă o iubire pozitivă şi benefică pentru ţară, pentru naţiune.

Patriotismul se naşte din cultură, din conştiinţă, din educaţie şi din experienţa istorică pe care oamenii au parcurs-o împreună, de-a lungul secolelor şi de-a lungul timpurilor.

Cred că astăzi, când în Europa şi în lume vedem o confuzie tot mai mare între populism, extremism aş spune, în unele situaţii, şi patriotismul autentic, este foarte important să înţelegem care este dimensiunea reală a patriotismului ca sentiment creator, ca şi valoare care reuşeşte să aducă împreună cele mai bune şi mai sănătoase energii ale unei naţiuni.

Patriotismul se întemeiază pe virtute, patriotismul se întemeiază pe valori, pe demnitate, pe respect şi pe aprecierea a ceea ce reprezintă personalismul.

Cred că întotdeauna atunci când pornim la o construcţie care implică un efort naţional nu putem neglija ceea ce înseamnă patria, nu putem neglija ceea ce înseamnă trecutul care ne uneşte, nu putem neglija ceea ce înseamnă acele valori spirituale, morale, culturale, care ne pot face mai puternici, atunci când suntem împreună şi atunci când avem o unitate de idei şi de acţiune.

Niciodată patriotismul nu îndeamnă la ură, nu îndeamnă la separatism, nu îndeamnă la segregare.

Patriotismul se naşte din valori, patriotismul se naşte din principii şi patriotismul are la temelia sa o puternică armătură morală.

Aşadar, a-ţi iubi ţara, a-ţi face datoria acolo unde eşti, unde lucrezi, unde-ţi desfăşori activitatea, în comunitate, în familie, a-ţi face datoria faţă de naţiunea ta în momentele grele şi a fi gata de sacrificiu pentru ţara ta, reprezintă poate cel mai nobil sentiment pe care îl putem întâlni noi, oameni adesea cu vederi diferite şi adesea cu opţiuni care pot fi separate.

Aşadar, a fi patriot este un lucru nobil, este o virtute şi în acelaşi timp, în timpuri grele, este o datorie.

Să privim, iată, spre exemplu, la patriotismul cu care ucrainenii îşi apără ţara în faţa agresiunii ruseşti.

Să privim la patriotismul care a creat România Mare, iar nu la curentele populiste, curentele gregare, curentele care încearcă să aducă în prim plan ceea ce ne separă, iar nu ceea ce ne uneşte.

Patriotismul poate face cu adevărat România puternică, România în care cu toţi, uniţi împreună, indiferent de cum gândim şi care sunt originile noastre, să putem consolida şi construi cu adevărat o naţiune puternică pentru viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marian Cruşoveanu? Nu este prezent.

Domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc? Nu este prezent.

Mergem mai departe. (Vociferări.)

Scuze! Mă uitam în dreapta.

Vă rog.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică pe care vreau s-o susţin astăzi se intitulează "Proiectul liberal de infrastructură rutieră «Alternativa Techirghiol, drumul expres spre litoralul românesc» a primit aprobarea finală".

Ţin, pe această cale, domnule preşedinte de şedinţă, să vă mulţumesc, în numele constănţenilor, pentru ajutorul dat la realizarea acestui proiect foarte important pentru judeţul Constanţa.

Stimaţi colegi,

Litoralul românesc rămâne una din destinaţiile cele mai căutate pentru recreere, distracţie şi relaxare pentru toţi românii.

Doresc să vă anunţ că, în curând, accesul către litoralul românesc va deveni mai sigur, mai rapid şi mai confortabil.

Proiectul major de infrastructură rutieră destinat judeţului Constanţa, cunoscut sub denumirea "Alternativa Techirghiol", a primit aprobarea decisivă din partea Guvernului României.

Investiţiile în dezvoltarea infrastructurii sunt cruciale pentru România. Astfel, "Alternativa Techirghiol, drumul expres spre litoralul românesc" este unul din proiectele susţinute puternic de Partidul Naţional Liberal. Acesta va avea un impact major asupra siguranţei rutiere şi va contribui la stimularea creşterii economice, generarea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în comunităţile locale.

În acest sens, doresc să subliniez importanţa majoră a acestui drum nou creat pentru dezvoltarea durabilă a regiunii şi consolidarea poziţiei judeţului Constanţa ca un centru economic şi turistic de importanţă vitală pentru România.

Această iniţiativă va oferi o rută modernă, rapidă şi sigură care va conecta ţara noastră cu staţiunile de pe litoralul Mării Negre.

Drumul rapid "Alternativa Techirghiol" este un proiect extrem de complex, astfel că pe o distanţă de 30,5 km sunt 31 de pasaje sau viaducte, dar şi noduri rutiere. Acesta va asigura o legătură rapidă către sudul litoralului, care va îmbunătăţi semnificativ infrastructura de transport din zonă şi va avea:

- 30,5 km lungime de traseu;

- două benzi de circulaţie pe sens;

- 31 de structuri, printre care poduri, pasaje, viaducte, inclusiv realizarea unui nou pod peste Canalul Dunăre-Marea Neagră;

- 5 noduri rutiere;

- spaţii de servicii şi parcări;

- 85 de hectare de perdele forestiere;

- centru de întreţinere şi coordonare.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin "Alternativa Techirghiol", suntem hotărâţi să construim nu doar o autostradă, ci şi să deschidem noi perspective pentru dezvoltarea economică şi socială a întregii zone.

Drumurile nou construite reprezintă întotdeauna un catalizator care generează noi oportunităţi pentru comunităţile locale.

Sunt profund convins că susţinerea investiţiilor în extinderea infrastructurii rutiere nu reprezintă, pentru noi, liberalii, doar un angajament faţă de prezent, ci constituie şi o investiţie strategică într-un viitor mai prosper, mai sigur şi mai interconectat pentru noi toţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm lista cu Grupul parlamentar al USR.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Radu Tudor Ciornei.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Comasarea lăcomiei".

În toată zarva mediatică a ultimei luni, în mod incontestabil cuvântul anului este "comasare".

Chiar dacă iniţial a fost adus în spaţiul public ataşat de datele alegerilor din acest super an electoral, acest cuvânt este acum pe buzele tuturor românilor ce au tangenţe cu politica dâmboviţeană. Această manevră politică, la limita gri a legii, îmbrăcată de către trompetele roşii şi galbene, deopotrivă, în cuvinte meşteşugite precum "economie", "grijă faţă de popor", "epuizare electorală" sau "protecţia votanţilor", favorizează clar doar partidele ce au acum un număr mare de primari cleptocraţi, în stare să fure, odată cu voturile pentru primărie, şi pe cele pentru alegerile europarlamentare, prevenind astfel un început de campanie dezastruos pentru liberalii de mucava, ce sunt de fapt chelnerii "ciumei roşii".

Această comasare are, de fapt, la bază, comasarea prealabilă a lăcomiei cleptocratice a celor care ne jefuiesc, ne mint şi ne umilesc de peste 30 de ani. Ei şi-au comasat deja dispreţul faţă de popor şi minciunile, prin această alianţă nefirească, împotriva bunului-simţ politic, mai ales tabăra liberală care jura, prin vocea fermă a leneşului de la Cotroceni, să facă tot ce poate să stopeze Peee...Seee...Dee.

Na, că i-aţi oprit !

I-aţi oprit, i-aţi pus să stea la masă cu voi, aţi zâmbit încurcaţi ca nişte zarzavagii prinşi că nu au dat corect restul, v-aţi comasat sinecurile, v-aţi comasat fără ruşine, precum primarul din oraşul meu, rudele, amantele şi nepoţii, cumetrii, finii şi vecini de pe uliţele pe care aţi copilărit. V-aţi comasat nesimţirea cu care promiteţi de 3 decenii autostrăzi şi spitale, educaţie şi infrastructură. Ba chiar, acum, când primim bani din PNRR-ul conceput de USR, v-aţi comasat lenea şi nepăsarea care au dus la pierderea a câtorva bune miliarde de euro.

În loc să comasaţi instituţii obeze, supradimensionate, UAT-uri redundante, fabrici de sinecuri, acum ne oferiţi zâmbind calp alegeri suprapuse, ca să puteţi evita dezastrul.

Trag totuşi o mică speranţă, că, din celulele de lux din penitenciare, în care unii veţi sta ca la facultate, câte doi în cameră, să fiţi comasaţi câte 6 sau 8, pentru a vă împărtăşi poveştile de vitejie hoţească, în nopţile lungi de iarnă, între două cărţi scrise cu patos şi talent, cum numai politicienii români ştiu să scrie în închisoare.

Vă mulţumesc.

Radu Ciornei, deputat al USR de Suceava.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Continuăm.

Domnul deputat Brian Cristian? Nu este.

Domnul deputat Adrian Giurgiu?

Vă rog.

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulţumesc.

Nu vă este ruşine, vouă din PSD şi PNL, să vă certaţi pe ciolan, când părinţii copiilor cu cancer au mai puţini bani în buzunar din cauza voastră?

Când bătrânii nu mai au bani nici să ia legume din piaţă?

Pare că nu vă este. Că tot auzim de negocieri pe comasări de o săptămână încoace.

Aş vrea să vă văd certându-vă pe care taxe aberante să le eliminaţi mai repede. Doar că la furtul românilor sunteţi mână în mână şi aţi dovedit asta de doi ani încoace.

Vă certaţi doar pe Ciolac..., pe ciolan, şi pe cum îndoiţi democraţia din România, ca să vă avantajeze propriul partid. Pentru că asta înseamnă comasarea alegerilor: încă un furt care ne costă foarte scump pe toţi.

Vă certaţi, în spatele uşilor închise, pe împărţirea candidaturilor la preşedinţie şi primăriile marilor oraşe.

Mie mi-ar fi ruşine să defilez în vreo campanie cu Ciucă sau Ciolacu, două soluţii necâştigătoare pentru România. Atât falsul revoluţionar, cât şi primul special al ţării ar trebui să rămână fără funcţii, în 2024.

Aţi furat destul şi a venit vremea să vină oameni responsabili la Cotroceni, în Guvern şi în primării, care să strângă după mizeria făcută de voi.

Cât voi furaţi lumina reflectoarelor cu certuri de grădiniţă - care dintre Ciucă şi Ciolacu merită maşinuţa prezidenţială, a venit şi UDMR cu un tun în Parlament. Au depus un proiect pentru lungirea mandatelor primarilor la 5 ani. Cică vor "stabilitate" în ţară. Imediat o să vrea mandate pe viaţă, ca să scăpăm mai ieftin la alegeri.

De fapt, vor stabilitate pentru baroni şi furăciuni. Atât.

Dacă celor de la UDMR, cât şi Coaliţiei, le-ar fi păsat ce se întâmplă în teritoriu, ar fi votat alegerile în două tururi pentru primari şi apoi nu s-ar mai fi atins de alegeri. Doar că proiectul pentru două tururi, depus de USR, stă blocat de 5 ani în Parlament. Am depus acest proiect pentru lărgirea democraţiei şi pentru ca primarii să aibă cu adevărat legitimitate.

Voi faceţi exact opusul, din Parlament şi din Guvern. Mai aveţi şi tupeul să ne minţiţi că Belgia şi Irlanda comasează la fel ca voi. Fals! Adevăratul exemplu vine de la Est. Vor să ne transforme, pe modelul rus sau belarus, unde alegerile nu contează.

Sunteţi disperaţi şi românii plătesc acum pentru disperarea voastră.

Alianţa Dreptei Unite are oameni capabili şi integri care sunt în stare să lupte pentru economie şi să lupte pentru ca România să intre cu adevărat în Schengen.

Nu puteţi comasa cât pot oamenii oneşti să voteze şi cu ajutorul lor vă trimitem acasă, alături de Iohannis.

Deputat al USR de Mureş, Adrian Giurgiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Mircia Chelaru.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Iată cum se pot răstălmăci declaraţiile militarilor".

În ultimele zile, atenţia opiniei publice a fost captată, prin intermediul media, mai ales, de diferite analize, de anumite emisiuni, păreri pro şi contra, unele mai acide, altele mai paternaliste asupra declaraţiei-interviu pe care a dat-o şeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiţă.

Din declaraţii au rezultat unele aspecte legate direct de profilul, stadiul şi mai ales necesitatea angajării discuţiilor sănătoase pe tema apărării naţionale.

Lăsând la o parte insinuările reporterei cu privire la apartenenţa la valori pro-occidentale sau nu, a unor cetăţeni în uniformă, în funcţie de care ar trebui să facem o sortare a cetăţenilor acestei ţări, răspunsurile generalului Vlad Gheorghiţă au căpătat o conotaţie de alertă târzie, pentru că alerta timpurie în Sistemul Naţional de Apărare s-a dat de mult.

În fapt, a atras atenţia asupra unor disfuncţii şi vulnerabilităţi legislative, funcţionale, de organizare, chiar de dotare şi că, la ora actuală, Sistemul Naţional de Apărare interinstituţional, suferă de unele nesincronizări, defazări, dar mai ales incapacităţi de a răspunde actualelor provocări.

Generalul Gheorghiţă a fost pus la zidul infamiei de către unii - vezi, Doamne! - că isterizează societatea, alertează inutil populaţia şi ne face să credem că bate războiul la uşă.

Războiul nu bate la uşă, domnilor, războiul este în casa noastră deja!

Războiul nu înseamnă neapărat căderea unei bombe pe podul de pe Dâmboviţa. El este subversiv într-o multitudine de forme la fel de criminale şi la fel de odioase asupra societăţii.

Faptul că este necesară introducerea unor legi rapide în Parlament este o realitate. Nu poţi să stai cu Legea apărării din 1991, constituită pe modelul geopolitic de la acea vreme, când noi, astăzi, suntem în schimbare de paradigmă doctrinară. Se schimbă doctrina în totalitate. Modelul şi tipul de acţiune, fizionomia războiului, construcţia forţelor, organizarea lanţului de comandă şi control, stabilirea cu exactitate a responsabilităţilor naţiunilor gazdă şi modelul de proiectare a forţelor Alianţei sunt deja cu totul altceva faţă de acum 20 de ani.

Trebuie să intrăm într-o altă logică a zilei prezente şi a celei viitoare.

Acestea sunt aspectele pe care generalul Vlad Gheorghiţă le-a scos în evidenţă. Dar, la neştiutori, nu ai ce să le faci!

Din acest punct de vedere, într-adevăr, confirm şi recomand ca necesitate şi vom fi, cei din AUR, cei mai fervenţi susţinători ai acestui proces, pentru regândirea şi reconfortarea Sistemului Naţional de Apărare, astfel încât acesta să aibă o acoperire legală. Legea apărării trebuie regândită.

Totodată, este nevoie de reluarea imediată a Legii privind pregătirea populaţiei pentru autoapărare, conversia întregii economii naţionale, revederea potenţialului naţional pentru a evalua câtă economie autohtonă mai avem în evidenţă şi în subordine suverană, capabilă să se convertească rapid la producţia de război. Or, lucrurile acestea nu au primit încă răspuns.

Vă rog să luaţi intervenţia mea ca şi un avertisment asupra faptului că, negândit la timp, eroarea de analiză, managementul deficitar instituţional asupra a ceea ce înseamnă resursă continuă de securitate pentru apărarea României, pot genera pe mai târziu consecinţe catastrofale.

Şi dacă aşa stau lucrurile, tot ceea ce am spus până acum nu este pro domo să îl apăr pe şeful Statului Major al Apărării, că o poate face şi singur, este pro domo de a trage un avertisment că cei care suntem conştienţi încă aici, şi în acest Parlament, de această stare, suntem necondiţionat alături de Armata României.

Deputat Mircia Chelaru, deputat de Argeş.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Continuăm seria intervenţiilor cu deputaţii neafiliaţi.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Mihai Ioan Lasca.

Vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc.

"Distrugem România ca să reconstruim Ucraina!"

Dragi români,

Venim după o lună de proteste ale fermierilor şi transportatorilor români, proteste pentru care s-au găsit doar soluţii de peticire şi de amânare a deznodământului, mai exact falimentarea agricultorilor şi a companiilor de transport autohtone.

La nivel global, protestele fermierilor sunt o reacţie la politica verde implementată în tot Occidentul sub pretextul schimbărilor climatice, cu scopul de a redistribui terenurile agricole, de la micii fermieri la marile corporaţii.

Însă când discutăm despre problemele fermierilor români, nu avem cum să nu punem punctul pe "i". Suntem singura ţară din zonă care nu doar că permite tranzitarea produselor agricole ucrainene, dar şi importul acestora. De aproape doi ani de zile România este pur şi simplu invadată de aceste produse modificate genetic, neconforme cu standardele agricole ale Uniunii Europene, dar ieftine şi, prin urmare, preferate de piaţă.

Şi pentru că nu era suficient, în septembrie 2023, ministrul transporturilor ne comunică că s-a angajat în faţa ucrainenilor să accelereze tranzitul cerealelor din Ucraina de la două la 4 milioane de tone pe lună, blocând practic canalul Sulina, perturbând major portul Constanţa, dar şi transportul terestru.

Acestea sunt problemele despre care nimeni nu vrea să discute, nici presa, nici autorităţile, nici măcar liderii autodesemnaţi ai protestatarilor.

Dragi români,

E momentul să conştientizaţi că actuali guvernanţi sunt simple marionete, complet decuplate de la nevoile poporului.

Vedem cum, în ultimele luni, preşedintele României străbate organizaţiile internaţionale făcând lobby pentru fonduri mai mari acordate Ucrainei. A ieşit din concediu doar cât să reitereze sprijinul ferm al României pentru Ucraina.

Proiectul de ţară a lui Iohannis este acum "Reconstrucţia Ucrainei".

În urmă cu un an, şi acest Parlament a adoptat o declaraţie privind necesitatea participării semnificative a României la eforturile viitoare de reconstrucţie post-conflict a Ucrainei.

Uniunea Europeană a alocat, până în acest moment, fonduri de peste 67,7 miliarde de euro pentru un stat - atenţie! - nemembru, Ucraina. Aceste fonduri provin din bugetul comun al Uniunii Europene, buget la care România a contribuit de la acceptarea sa, în urmă cu 17 ani, cu peste 27 de miliarde de euro.

Toate fondurile primite de la Uniunea Europeană au fost condiţionate de cedarea suveranităţii naţionale.

Din acest motiv, în acest moment, guvernanţii noştri sunt pur şi simplu funcţionari ai Bruxelles-ului, nu reprezentanţi ai statului român. Prioritatea lor este Ucraina sau orice alt obiectiv al agendei globaliste, trasat de Comisia Europeană, nicidecum nevoile românilor.

Dragi români,

E timpul să începeţi să conştientizaţi nivelul de trădare pe care îl exercită actualii guvernanţi şi să vă implicaţi activ în eliberarea ţării de sub jugul străin, în renaşterea României şi redobândirea suveranităţii totale!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR - Patrioţii Poporului Român.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Anul 2024 marchează un moment extrem de important în istoria postdecembristă a României, fiind catalogat de specialişti ca unul dintre cei mai importanţi ani, având în vedere cele patru rânduri de alegeri care vor avea loc în ţara noastră şi care vor avea un impact major atât asupra destinului naţional, cât şi asupra viitorului Uniunii Europene şi al statelor partenere.

Din păcate, tocmai în această perioadă, după doi ani de pandemie şi încă doi de război pe scară largă în Ucraina, ca urmare a invaziei Federaţiei Ruse, în loc să constatăm o creştere a solidarităţii, credinţei şi a responsabilităţii, constatăm şi mai multe şiretlicuri şi mai multă dorinţă de a păcăli electoratul şi de a dezbina societatea.

Rigorile sociale pe care le impune etica politică nu au descurajat unele comportamente neadecvate, aşa cum ar fi fost normal într-o perioadă de maximă responsabilitate, nici manifestări precum populismul, subiectivismul, demagogia, furtul de merite şi celelalte metehne ale felului în care unii înţeleg să facă politică.

Un astfel de exemplu l-am putut observa săptămâna trecută, când, după aproape opt ani de nenumărate întâlniri, dezbateri, interpelări, memorii şi alte demersuri parlamentare, Guvernul României, în şedinţa de joi, 8 februarie, a adoptat o hotărâre de Guvern privind clarificarea situaţiei juridice a Liceului Pedagogic "Taras Şevcenko" din Sighetu Marmaţiei, singurul din România cu predare integrală în limba ucraineană şi care a reprezentat întotdeauna o prioritate pentru Uniunea Ucrainenilor din România, având în vedere că educaţia în limba maternă este piatra de temelie pentru păstrarea culturii şi a valorilor naţionale.

Am fost însă indignaţi de atitudinea unor reprezentanţi locali ai unor partide politice, care au încercat să-şi însuşească aceste merite sau să le treacă în palmaresul personal, în ciuda faptului că n-au făcut nimic pentru susţinerea demersurilor amintite, ci, din contră, de-a lungul anilor au blocat activitatea liceului, la fel cum au blocat şi clarificarea situaţiei juridice a acestuia, pierzând documentele necesare demarării procedurii, emiţând unele greşite sau incomplete, transmiţându-le după expirarea termenului prevăzut şi aşa mai departe, astfel încât procedura de avizare necesară emiterii H.G. să dureze aproape la nesfârşit.

Nu aş fi abordat această temă dacă ar fi vorba de un caz unic, însă apropierea alegerilor ştirbeşte bunul-simţ şi tocmai din acest motiv trebuie să ne reamintim de responsabilitatea pe care ne-am asumat-o în faţa cetăţenilor, iar dacă o să le trecem cu vederea nu o să facem altceva decât să încurajăm şi să acceptăm ca ele, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să devină o normalitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc şi eu.

Reluăm intervenţiile, cu deputaţii înscrişi pentru a prezenta declaraţii politice şi intervenţii din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Florin-Silviu Hurduzeu, dacă este.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Silviu Hurduzeu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Bolnavii cronici au nevoie de unităţi spitaliceşti mai aproape de ei".

Una dintre principalele probleme pe care le reclamă românii o reprezintă calitatea serviciilor medicale la care aceştia au acces. Şi nu este deloc de mirare, dacă ne gândim la faptul că speranţa de viaţă sănătoasă este la un nivel considerabil inferior mediei Uniunii Europene - 60 de ani şi 5 luni pentru femei şi 59 de ani şi 3 luni pentru bărbaţi. Dacă raportăm aceste date la speranţa de viaţă totală vom vedea că, în medie, peste un deceniu, românii vor avea nevoie constantă de îngrijiri medicale. Ca să nu mai vorbim de faptul că România ocupă un nedorit loc întâi în Uniunea Europeană la decese din cauze prevenibile şi tratabile.

Printre marile erori strategice comise în interiorul sistemului sanitar a fost decizia din 2011 a Guvernării PDL de a închide 67 de unităţi spitaliceşti din urbanul mic. Numai în judeţul pe care îl reprezint în Parlamentul României, Caraş-Severin, s-au închis trei astfel de centre medicale - Spitalul Orăşenesc Anina, Spitalul Comunal Bozovici şi Spitalul de Boli Cronice Bocşa. Ideea iniţială era ca aceste unităţi medicale să fie suplinite de un serviciu mai bun de ambulanţă sau de acel sistem dezvoltat de medici de familie. Parţial, aceste lucruri s-au întâmplat, dar doar în anumite locuri şi, cu siguranţă, nu la nivelul prezentat iniţial.

Problema cea mai mare nu este nici măcar cea legată de urgenţele medicale sau de partea de asistenţă medicală specializată, cât de distanţa foarte mare pe care oamenii trebuie să o parcurgă pentru a ajunge la anumite specializări sau pentru a beneficia de tratamentul curent în cazul bolilor cronice. Sunt judeţe, şi Caraş-Severin este unul dintre ele, în care oamenii trebuie să parcurgă şi 60-70 de kilometri pentru a ajunge la un spital unde să beneficieze de tratamentul de chimioterapie în cazul unor afecţiuni oncologice.

S-a vorbit foarte mult în spaţiul public românesc despre necesitatea construirii de la zero a unor spitale regionale performante, care să ofere servicii sanitare la standardele cele mai înalte din Uniunea Europeană. O asemenea strategie este cât se poate de legitimă şi este imperios necesar ca Guvernul să facă tot posibilul pentru atingerea acestor obiective. Ce este însă la fel de important ţine de capacitatea sistemului sanitar de a oferi servicii de proximitate inclusiv pentru cei care suferă de boli cronice. Şi mă refer aici mai ales la cei din rural şi din urban.

Majoritatea clădirilor spitalelor vechi închise în 2011 sunt în continuare nefolosite. Se poate imagina un sistem pentru modernizarea, dotarea şi redeschiderea acestora, la pachet cu o schemă de personal cuprinzătoare. Alături de colegii mei din PSD Caraş-Severin am contribuit la alocarea a 3,5 milioane de lei pentru Spitalul Bozovici, devenit parte a Spitalului Judeţean Reşiţa. Dorinţa este ca, la un moment dat, acesta să îşi recapete statutul de unitate spitalicească independentă şi să ofere astfel servicii medicale oamenilor din zonă, care să nu se mai deplaseze atât de mult pentru cele mai banale lucruri de care au nevoie.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Florin-Silviu Hurduzeu:

Această declaraţie politică vine deci în ideea necesităţii construirii unui plan integrat de valorificare a spitalelor din urbanul mic şi reincluderea lor în sistemul naţional de sănătate. Proximitatea este un element important mai ales pentru bolnavii cronici, care, altfel, riscă să rămână adesea fără tratament.

Vă mulţumesc.

Deputat Silviu Hurduzeu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dan-Constantin Şlincu, dacă este. Nu este.

Continuăm.

Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Marius-Andrei Miftode.

Vă rog.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Legea educaţiei naţionale din 2011, acum abrogată, nu a fost aplicată niciodată în totalitatea ei. Evaluarea naţională şi bacalaureatul, bornele sistemului de învăţământ, nu au fost niciodată susţinute aşa cum au fost gândite în 2011. Din lipsă de curaj, dar, mai ales, din frică de deranj.

Avem o nouă lege a învăţământului preuniversitar, scrisă pe genunchi, fiindcă zilele "României Educate" intrau în sac. După trei luni de la intrarea în vigoare, cele mai importante reforme se prorogă pentru câţiva ani. Inspectoratele şcolare nu se mai reorganizează. Desfiinţarea ARACIP, care a încetat să mai existe legal din 3 septembrie 2023, s-a amânat retroactiv pe 15 decembrie.

Cum e posibil ca o agenţie a cărei lege de funcţionare este abrogată să fie reînviată? Miraculos, prin oficierea sfintei taine a prorogării.

Abia aici, în Parlament, am înţeles măiestria cu care PSD şi PNL stăpânesc tehnica purtării cu vorba. Fără ea, fără amânare, promisiunile pe care cele două partide le fac ar trebui îndeplinite la termen.

Vechea lege a salarizării a intrat în vigoare fracţionată, de nici acum, după şapte ani, nu se aplică în întregime. Cireaşa de pe tort, noua lege a salarizării, e amânată cu totul. Odată cu ea şi promisiunea făcută debutanţilor în învăţământ că vor avea salariul mediu pe economie.

Pensiile cresc în 2024. Din ianuarie puţin şi mai aşteptaţi să vedeţi cum se vor mări în septembrie!

Pensiile speciale se desfiinţează, treptat şi ele, în 40 de ani!

În Schengen, România intră tot aşa, cu ţârâita! Un pic în 2024, restul sine die!

Justiţia s-a molipsit şi ea. Procesele se tot amână până când faptele se prescriu.

Dar iată că se întâmplă ceva şi mai devreme decât era prevăzut! Se comasează alegerile locale cu cele europarlamentare.

Rămâne de văzut dacă va fi doar pentru a amâna preluarea mandatului de către aleşi.

Cum ar arăta o ţară fără prorogări?

Cum ar arăta o ţară în care promisiunile sunt respectate la termen, în care şmecheria şi tergiversarea sunt înlocuite de exactitate?

Cu PSD şi PNL la guvernare, răspunsul se amână!

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR de Braşov.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Alin-Gabriel Apostol, Grupul USR.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"România se împrumută la dobânzi astronomice din cauza PSD-PNL"

PSD şi PNL împrumută România cu un miliard de lei pe zi lucrătoare, de la începutul acestui an. O treime din veniturile statului sunt din împrumuturi. Au creat datorii imense şi nici măcar nu recunosc asta. Ne împrumutăm la dobânzi astronomice. Cea mai mare dobândă din Europa.

Singura şansă a României este reducerea cheltuielilor, dar PSD şi PNL refuză. Generaţii întregi vor plăti pentru destrăbălarea PSD şi PNL.

Marcel Ciolacu şi Guvernul PSD-PNL au înfiinţat noi agenţii de stat cu salarii imense. Au creat noi scheme de afaceri pe banii statului. Au crescut salariile la stat, chiar dacă erau mai mari decât cele din privat. Dar în loc să dea înapoi şi să reducă cheltuielile, îndatorează România pe generaţii întregi.

Românii au de ales între o Românie modernă sau o Românie a celor care ne amanetează viitorul.

PSD numeşte incompetenţi la conducerea Portului Constanţa.

PSD a numit un director, la Portul Constanţa, ce nu are experienţă necesară în domeniul naval.

PSD distruge cu politrucii săi Portul Constanţa, o companie de importanţă strategică pentru România şi dezvoltarea ei.

Cât a fost Cătălin Drulă ministru, a adus profesionişti în Consiliul de administraţie, ceea ce a deranjat foarte tare interesele din jurul Portului Constanţa.

În 2022, PSD-iştii au încercat chiar să schimbe Legea porturilor, pentru a permite numirea de persoane fără pregătire în conducerea portului.

Marcel Ciolacu şi PSD nu ar trebui să se joace cu Portul Constanţa, mai ales în acest context internaţional al războiului din Ucraina.

Anul acesta, românii au de ales între o Românie modernă sau o Românie a celor numiţi politic.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR de Bucureşti.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Doamna deputat Raisa Enachi.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Doamnă,

Domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la "Disfuncţionalitatea sistemului Ro e-Factura - apel la îmbunătăţiri şi responsabilitate".

Stimaţi colegi,

După cum bine ştiţi, de la 1 ianuarie 2024, sistemul Ro e-Factura a devenit obligatoriu în România. La fel de bine ştiţi şi că acest sistem este mai mult disfuncţional decât funcţional. Oare de ce? Pentru că reflectă incapacitatea statului român de a pune la punct toate detaliile, înainte de a lansa un proiect de o aşa importanţă.

Implementat cu un caracter obligatoriu, începând cu 1 ianuarie 2024, acest sistem ar fi trebuit să aducă o mai mare eficienţă în gestionarea documentelor fiscale. În schimb, ne confruntăm cu o serie de probleme semnificative care au fost neglijate în faza de implementare.

Una dintre problemele principale este incapacitatea sistemului de a gestiona volumul de facturi în mod eficient. Spaţiul Privat Virtual, care ar trebui să faciliteze încărcarea documentelor fiscale, este, adesea, suprasolicitat şi nu funcţionează într-un mod corespunzător. Acest lucru duce la întârzieri în încărcarea facturilor şi, în mod nedrept, la aplicarea de amenzi asupra contribuabililor care nu reuşesc să respecte termenele limită. Cum pot fi contribuabilii traşi la răspundere pentru un sistem care, în mod evident, nu este pregătit să facă faţă volumului de lucrări?

Ministerul Finanţelor şi ANAF au organizat webinare pentru a discuta despre implementarea Ro e-Factura, însă trebuie să întrebăm, sub ce condiţii? Limitarea la doar 1.000 de participanţi la un webinar este insuficientă şi nedemnă de un dialog deschis şi eficient. Este greu de crezut că în întreaga ţară doar 1.000 de persoane sunt interesate de aceste modificări. Gândiţi-vă câţi profesionişti contabili se confruntă zilnic cu disfuncţionalităţile Spaţiului Privat Virtual. Şi nu doar ei, ci şi câte persoane nu îşi pot încărca declaraţiile lunare sau trimestriale din cauza acestor probleme.

Comparând cu experienţa Poloniei, unde s-a luat în considerare amânarea implementării obligatorii a sistemului e-Factura din cauza dificultăţilor întâmpinate, ne întrebăm de ce în România nu s-a procedat în acelaşi mod. Oare de ce? De ce insistăm să impunem un sistem care, în ciuda tuturor eforturilor, continuă să genereze atât de multe probleme şi erori?

Haideţi să ne gândim şi la români, să luăm decizii pentru ei, nu împotriva lor! AUR susţine românii, iar împreună putem aduce schimbarea pe care ne-o dorim cu toţii, pentru binele românilor, aici, acasă, în România.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Cătălin-Zamfir Manea? Nu este prezent.

Din partea Grupului parlamentar al neafiliaţilor, doamna deputat Oana-Alexandra Cambera, dacă este? Nu este prezentă.

Daniel-Liviu Toda?

Vă rog.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deepfake a devenit o problemă majoră în societatea de astăzi, indiferent de ţară sau nivel de dezvoltare.

România a ales să reglementeze strict acest fenomen. Însă o lege, chiar aspră, nu poate asigura numai ea însăşi siguranţa cetăţenilor, companiilor şi instituţiilor. Infractorii cibernetici, unii dintre ei afiliaţi unor state pentru care democraţia este un ghimpe, nu se vor speria prea tare de pedeapsa cu închisoarea. De altfel, o asemenea lege poate avea efecte adverse, de restrângere a unor drepturi fundamentale.

Consider că, alături de sancţionarea escrocheriilor deepfake, este necesară informarea cetăţenilor, în primul rând. Apoi, trebuie să avem în vedere dotarea şi funcţionarea impecabilă a instituţiilor chemate să depisteze şi să sancţioneze infractorii digitali. Nu în ultimul rând, este necesar ca acestea să colaboreze cu platformele care ajută la răspândirea deepfake, pentru blocarea acestora şi identificarea autorilor.

Dacă până recent era aproape imposibil ca un hacker să poată crea clipuri care să inducă în eroare destinatarii, graţie inteligenţei artificiale, munca sa a devenit simplă. Am văzut deja angajaţi ai unor companii determinaţi să efectueze plăţi în conturile unor escroci după ce au participat la întâlniri online în care pe monitor le apăreau colegii şi şeful locat într-o altă ţară. Trebuie ca oamenii să fie informaţi de autorităţi, să li se prezinte constant nivelul de profesionalism la care pot ajunge infractorii cibernetici.

De asemenea, trebuie să fim conştienţi că distribuirea de conţinut video în care apărem noi, familia sau prietenii, pe platformele de socializare, ne expune unui risc crescut de a deveni victimele fraudelor sau ale unor deepfake-uri compromiţătoare.

Dincolo de aceste probleme, 2024 este un an electoral pe întregul mapamond. Deja democraţia este subminată de naraţiuni şi teorii false, create şi răspândite de grupări susţinute de regimurile autoritariste. Lipsa de reacţie a instituţiilor care trebuie să descopere la timp şi să blocheze fenomenul deepfake, ori a platformelor de socializare care le răspândesc ameninţă însăşi fundamentul lumii libere şi existenţa democraţiei.

Nu trebuie să ne gândim că, odată ce mai avem o lege care sancţionează infractorii cibernetici, munca noastră s-a terminat. Dimpotrivă, acesta este doar un mic pas. Lupta împotriva deepfake este continuă şi trebuie să ţină pasul cu inovaţia tehnologică. De fapt, va fi parte din viaţa noastră cotidiană.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Revenim la Grupul parlamentar al USR şi îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, dacă este.

Vă rog.

Din partea Grupului parlamentar AUR, urmează Dumitru-Viorel Focşa. Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al parlamentarilor neafiliaţi, Nicolae Roman.

Vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

În ciclul "Români pentru România", voi răspunde la întrebarea - "Ce să fie oare?".

Iată cum începe Constituţia României:

"România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil".

La alin. (5) al art. 1 se spune - "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".

În continuare, vă redau jurământul militar:

"Eu, ... - nume şi prenume -, jur credinţă patriei mele, România. Jur să-mi apăr ţara, chiar cu preţul vieţii. Jur să respect Constituţia, legile ţării şi regulamentele militare. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".

Am spus toate acestea fiindcă, în ultimele săptămâni, opinia publică este inflamată de unele declaraţii şi avertismente adevărate şi pline de tristeţe ale şefului de facto al oştirii.

Obedienţa faţă de cei doi superiori şi de cei ce-i stipendiază activitatea şi o cenzurează au făcut ca presa să nu amintească despre acelaşi gen de afirmaţii făcute recent de şeful Guvernului şi de cel al Senatului.

Într-o notă insuficient de realistă şi profundă, acesta a descris situaţia actuală a Armatei Române, slab încadrată, insuficient înzestrată, dotată cu tehnică plătită în avans, deşi este depăşită moral şi este livrată cu mare întârziere, fără o doctrină adecvată noilor evoluţii ale fenomenului militar şi cu o dislocare şi o orientare strategic influenţate doar de deciziile economico-financiare precar fundamentate şi argumentate de factorul politic.

Cel mai înalt oficial militar român a făcut şi afirmaţii care au inflamat şi panicat, dar s-au aflat în contradicţie cu prevederile constituţionale şi sugerează situaţii discriminatorii.

Unii parlamentari au apreciat toate aceste declaraţii ca fiind "alarmiste" şi chiar "periculoase".

Generalul a gafat, afirmând zâmbind că în armată şi în rezerva ei încă există "militari cu aspiraţii suveraniste"! Probabil că importanţa funcţiei ocupate vremelnic l-a făcut să uite jurământul militar, prin care, în mod indisolubil este legat de patria sa, de independenţa, integritatea şi suveranitatea acesteia.

Nu trebuie să existe niciun militar care să nu accepte suveranitatea ţării din a cărei armată face parte.

În calitatea mea de general al Armatei Române, precizez că, indiferent de ţară şi forma sa de guvernământ, militarii depun jurământul de credinţă, în spiritul legilor ţării, pentru apărarea integrităţii, suveranităţii şi independenţei acesteia.

Situaţia creată de declaraţiile şefului Statului Major al Apărării, în aceeaşi direcţie cu aserţiunile unor personalităţi politice şi militare din alte state europene, a generat nu numai discuţii legitime despre starea de fapt a Armatei Române, ci şi nelinişte în societate.

Oare această declaraţie, ce putea fi făcută în comisiile de specialitate ale Parlamentului sau în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, nu are rolul de a distrage atenţia opiniei publice de la situaţia financiar-economico-socială tot mai precară a poporului român?

Generalul să stea liniştit, fiindcă un citat celebru spune - "Niciodată comandantul nu se schimbă în timpul bătăliei".

Vă mulţumesc.

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Domnul Nicolae Roman:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai este înscrisă, din partea Grupului parlamentar al parlamentarilor neafiliaţi, doamna deputat Raluca-Maria Borta. Nu este.

Aşadar, doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am încheiat lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta declaraţii politice şi intervenţii de la tribuna Camerei Deputaţilor.

Menţionez faptul că au depus în scris declaraţii următorii colegi deputaţi.

Din partea Grupului parlamentar al PSD - Eugen Bejinariu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Ioan Vulpescu, Georgeta-Carmen Holban, Elena Stoica, Nicu Niţă, Cristina-Elena Dinu, Vasilică Toma, Claudiu-Augustin Ilişanu, Oana-Gianina Bulai, Silviu Nicu Macovei, Marian-Iulian Rasaliu, Radu-Marcel Tuhuţ, Virgil Alin Chirilă, Romulus-Marius Damian, Mirela Furtună şi Ioan Mang;

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus declaraţii în scris următorii colegi - Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Vetuţa Stănescu, Cristina Burciu, Dumitru Rujan, Elena Hărătău, Bogdan Huţucă, Ervin Molnar, George Stângă, Maria Stoian, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Cosmin Şandru şi Alexandru Popa;

Din partea Grupului parlamentar al USR a depus declaraţie în scris domnul deputat Radu Panait.

Din partea Grupului parlamentar AUR au depus declaraţii în scris - Darius Pop, Radu Grădinaru, Silviu Păunescu, Sebastian Suciu;

Din partea Grupului parlamentar al parlamentarilor neafiliaţi au depus declaraţii în scris - Vasile Nagy şi Bogdan-Alexandru Bola.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 13 februarie 2024, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Pe lângă pesticide, s-a mai profilat încă un pericol extrem de mare pentru agricultură"

Această declaraţie politică reprezintă, de fapt, un semnal de alarmă, prin care vreau să aduc în atenţia apicultorilor şi a fermierilor pericolul pe care îl reprezintă pentru viitorul sectorului agrar, în integralitatea sa, diminuarea numărului de albine, provocat de "infestarea" continentului european de către viespile asiatice. Aparent, poate acest subiect nu provoacă adevărate "tsunamiuri" imediate pentru agricultori, precum unele norme şi directive coercitive europene. Însă, în realitate, aceste mici insecte se dovedesc nişte asasini abili şi înverşunaţi ai albinelor.

Ştim cu toţii că de existenţa albinelor atârnă, nemijlocit, şi existenţa oamenilor. Albinele joacă un rol fundamental pentru orice ecosistem. Acestea devin direct responsabile pentru mâncarea pe care o avem disponibilă pe mesele noastre, prin activitatea lor în procesul de polenizare. Această îndeletnicire a lor o aplică, anual, pentru miliarde şi miliarde de flori şi plante. Este un proces de neînlocuit în natură. Fertilizarea plantelor şi naşterea noilor flori, din care ulterior apar fructe şi legume, stau la baza producţiei alimentare a planetei noastre.

Protecţia acestor adevăraţi prieteni ai umanităţii este un subiect care devine, pe zi ce trece, din ce în ce mai frecvent, deoarece asistăm la o depopulare semnificativă a stupilor. Şi acest proces continuă să avanseze rapid. Anterior, am atras atenţia şi printr-o declaraţie politică, cât şi în toate dialogurile purtate direct cu fermierii asupra pericolului pe care îl reprezintă pentru aceste insecte, erbicizarea excesivă.

Lansam, în primăvara trecută, îndemnul folosirii echilibrate a pesticidelor pentru culturi, nu doar în ideea respectării recomandărilor venite de la Uniunea Europeană, ci şi pentru protejarea naturii, dar şi pentru legume şi fructe mult mai puţin toxice, deci mai sănătoase.

Dragi fermieri, ştiu că majoritatea dintre dumneavoastră cunoaşteţi aceste lucruri şi le aplicaţi cu bună-credinţă şi, având în vedere că ţineţi cont de sugestiile mele, subliniez acest risc major pentru biodiversitatea europeană şi românească, provocat de invazia acestor viespi asiatice. Pentru continentul european, aceste insecte nu sunt chiar o premieră, dar pentru România sunt o noutate identificată, anul trecut, preponderent în Câmpia Română. Viespile cu picioare galbene, originare din Asia de Sud-Est, au apărut pentru prima dată în Franţa, acum două decenii. Apoi, au început să se răspândească şi în alte state chiar şi din nordul Europei.

Vespa velutina, cunoscută şi sub denumirea de viespe cu picioare galbene sau viespe prădătoare asiatică, are capacitatea să ucidă până la 30 de albine pe zi. Aşadar, aceste viespi cu picioare galbene capătă o importanţă deosebită asupra căreia trebuie să ne concentrăm cu toţii, apicultori, fermieri şi politicieni, şi să luăm măsurile necesare, acolo unde le identificăm, pentru ca această invazie să nu se extindă. Printr-o monitorizare atentă a culturilor agricole, putem sesiza potenţialii dăunători, inclusiv aceste viespi, pe terenurile aflate în exploatarea individuală, astfel încât să putem lua măsurile care se impun pentru extincţia acestora şi pentru un management eficient şi al altor organisme nocive.

În sprijinul dumneavoastră, voi menţiona metodele preventive şi pe cele curative, care au ca scop ţinerea sub control sau eliminarea dăunătorilor. Asupra celor deja apăruţi în cultură se poate aplica combaterea mecanică, biodinamică, biotehnică, biologică, chimică sau cea fizică.

Sunt de acord că cel mai simplu mod de a scăpa de dăunători într-o cultură este folosirea substanţelor chimice, dar, dacă acest lucru este interzis, aşa cum este cazul culturilor ecologice, trebuie puse în practică procedurile folosite de antecesorii noştri.

Ţăranii români au făcut uz de o serie de secrete eficiente, aplicate producţiei lor agricole, înainte să fie descoperite tratamentele chimice. Nu este deloc rudimentar acest îndemn, pentru că multe din aceste proceduri vechi de sute de ani încă sunt eficiente chiar şi în ziua de astăzi, iar culturile bio sută la sută le confirmă aplicabilitatea de succes.

Toată această mobilizare la care vă îndemn se dovedeşte deosebit de necesară şi prin prisma afirmaţiilor lui Albert Einstein. Acesta a susţinut că oamenii ar mai avea doar patru ani de viaţă pe Terra, dacă toate albinele ar dispărea de pe faţa planetei. În prezent, există aproximativ 350 de specii de albine, dar multe dintre acestea, deşi sunt protejate, sunt pe cale de dispariţie.

Vă mai aduc la cunoştinţă şi că am urmărit, în ultimii ani, cu multă atenţie şi îngrijorare, toate informaţiile apărute pe această temă a invaziei acestor insecte asiatice, nu doar din poziţia de expert în agronomie, ci şi din cea de investitor şi ştiu că, deja, această problemă greu de rezolvat a depăşit graniţele statelor atinse de acest nou flagel dificil de controlat. Mai mulţi europarlamentari italieni au cerut, în mod oficial, Comisiei Europene, să elaboreze măsuri specifice de combatere a răspândirii insectei, prin finanţarea sistemelor de control cu resursele UE.

Sunt de părere că sporindu-ne atenţia şi unindu-ne eforturile, vom reuşi să depăşim şi acest neajuns, pentru că ştiu cât de mult suflet puneţi cu toţii, dragi apicultori şi dragi fermieri, în toate activităţile pe care le desfăşuraţi, iar o astfel de ameninţare trebuie eliminată cât mai repede!

Desigur că guvernarea PSD va avea metode la îndemână pentru a contracara astfel de efecte, dacă se va ajunge la sporirea numărului viespilor asiatice, pe teritoriul ţării noastre. Însă este de preferat să fim cu toţii activi sau proactivi din timp, şi nu doar reactivi post-factum. Potenţialul nostru agricol de viitor rămâne unul de dimensiuni apreciabile şi nu avem voie să îl pierdem, ci să îl protejăm şi să-l potenţăm pentru copiii şi nepoţii noştri!

Domnul Eugen Bejinariu:

S-au scurs peste România zeci de campanii electorale, locale, generale, prezidenţiale, europarlamentare şi, dacă privim retrospectiv radiografia rezultatelor, descoperim că totdeauna stânga moderată, luminoasă a câştigat în bătăliile legate de aleşii locali şi cei din Parlamentul României.

Aşa va fi şi anul acesta! Faptul ca stânga agresivă, respectiv USR, a avut un rezultat spectaculos la precedentele alegeri europarlamentare a fost o întâmplare ale cărei consecinţe au transferat aşteptările oamenilor către un alt partid, din cealaltă extremă, respectiv AUR - probabil că vom asista la o inversare de scor între aceste două partide, în iunie.

Dar va prevala opţiunea pentru viziunea şi moderaţia eficientă a PSD. Vom câştiga toate alegerile acestui an, iar aceste rezultate vorbesc despre maturitatea electoratului. Oamenii aleg eficienţa, echilibrul, rezultatele. Nu mai contează atât de mult doctrina, aşezarea partidelor pe harta convenţională a unor ideologii. Aşa se explică faptul ca s-a constituit în România un pol de dreapta, al cărui pivot este, în fapt, un partid aflat mult mai la stânga decât social-democraţia noastră, USR, şi tot aşa se explică faptul că un partid de dreapta agresivă, AUR, este aşezat tot la stânga în narativul public.

Totodată, coaliţia eficientă PSD-PNL a demonstrat electoratului că, atunci când oamenii din fruntea ţării au obiective comune, competenţe omogene şi voinţa de "a face", contează mai puţin convingerile doctrinare şi mai mult aplecarea lor către fapte.

Dincolo de bune constante şi rele ocazionale, PSD are, în ochii electoratului şi chiar în cei ai adversarilor politici, reputaţia consolidată că îşi respectă angajamentele pe cele internaţionale şi cele locale, că îşi onorează obligaţiile, că găseşte soluţii, că generează bunăstare. Ne respectăm cuvântul faţă de toţi partenerii cu care am plecat la drum şi ne îndeplinim promisiunile faţă de alegători - acestea sunt constantele politicii noastre şi motivele pentru care am câştigat în campaniile electorale.

În plus, faţă de oricare dintre celelalte partide politice, nouă ne pasă de toţi oamenii, ne pasă şi de cei care au alte opţiuni electorale. Aşa se explică faptul că, oricare ar fi fost eforturile de defăimare, denigrare, demonizare, distrugere a PSD, acestea n-au reuşit să şubrezească poziţia noastră de lider în preferinţele electoratului.

Anul pe care îl parcurgem va aduce zgomot, agresivitate, convulsii şi foarte multe atacuri de-o parte şi de alta. Publicul a demonstrat deja că s-a maturizat din punct de vedere electoral. Nouă, politicienilor, ne rămâne misiunea de a demonstra că ţinem cont de această evoluţie, că ne concentrăm eforturile spre a prezenta soluţii, idei şi proiecte concrete pentru binele comun, că ducem lupta politică la un alt nivel decât cel al atacului la persoană sau al "loviturilor sub centură". Preocupările oamenilor ţin acum de lucruri profunde, temerile electoratului sunt acum despre lucruri majore şi valori semnificative.

Este vremea liderilor care înţeleg aceste transformări şi care au demonstrat în timp că ştiu şi pot!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Nu ne vom opri din a lupta pentru drepturile urmaşilor persoanelor persecutate etnic!"

Weekendul trecut, alături de colegii de la USR, am pus bazele unei colaborări care are ca scop demararea acţiunilor legale pentru urmaşii persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945. Am definitivat totodată documentaţia pentru înfiinţarea unei asociaţii care să reprezinte urmaşii persecutaţilor din Dobrogea, potrivit Legii nr. 154/2021.

De ceva timp, primesc foarte multe mesaje din partea urmaşilor persoanelor persecutate etnic despre faptul că, în funcţie de judeţul în care locuiesc, Casele judeţene de pensii au abordări diferite în tratarea cererilor lor. Concret, în unele judeţe, mai ales în Constanţa, există întârzieri nejustificate sau efectiv refuzuri în emiterea deciziilor pentru stabilirea sumelor de plată. Acest lucru este inacceptabil!

Aceste mesaje m-au determinat să adresez o nouă interpelare ministrului muncii şi solidarităţii sociale, doamnei Simona Bucura-Oprescu. I-am solicitat expres doamnei ministru să explice legalitatea acestor întârzieri şi refuzuri, precum şi detalii despre posibila existenţă a unor directive sau documente oficiale care ar putea influenţa o asemenea situaţie. Consider că este esenţial să avem o practică unitară la nivel naţional în ceea ce priveşte implementarea acestei legi, pentru a ne asigura că toţi cetăţenii eligibili beneficiază de drepturile care li se cuvin, fără discriminare sau întârziere. Să oprim abuzurile care se pare că nu se mai termină la adresa beneficiarilor legii.

Vă asigur că voi urmări răspunsul ministrului muncii şi voi lua toate măsurile necesare pentru a remedia orice practică ce aduce atingere drepturilor românilor, potrivit Legii nr. 154/2021. Voi continua să lupt pentru respectarea şi aplicarea unitară a deciziilor luate în Parlamentul României, iar cei care încalcă legea să răspundă civil şi penal pentru toate aceste umilinţe!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"20 de ani de la înfiinţarea numărului unic 112"

Ziua de 11 februarie este importantă pentru angajaţii din Serviciul pentru Telecomunicaţii Speciale, dar şi pentru toţi românii.

Acum 20 de ani, în această zi, 112 devenea numărul unic pentru urgenţe din ţara noastră, înlocuind numerele 955, 961 şi 981, la care puteau fi apelate în mod individual agenţiile specializate de intervenţie.

Astfel, cu noul număr de urgenţă 112, s-a simplificat modalitatea de contactare a autorităţilor, iar apelantul are parte de o asistenţă personalizată nevoilor sale, în funcţie de descrierea situaţiei de fapt, lucru care înainte nu era posibil, fiecare apelant fiind nevoit să ştie dinainte de ce servicii specializate are nevoie şi să le apeleze pe rând. Acum, prelucrarea informaţiilor este mult mai rapidă, iar şansele de a salva vieţi puse în pericol au crescut semnificativ.

Operaţionalizat în 2004, Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă, SNUAU, s-a dovedit o modalitate simplă, eficientă şi rapidă pentru alertarea serviciilor de urgenţă, fiind preluate peste 300 de milioane de apeluri de către operatorii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Conform statisticilor, dacă în anul 2004, peste 90% dintre apeluri nu erau urgenţe, astăzi procentul a scăzut sub 50%. Sistemul 112 a ţintit permanent noile tehnologii, standarde şi practici tehnico-operaţionale care ajută la salvarea de vieţi, inclusiv utilizând metode avansate de localizare şi devenind, astfel, un model de bună practică pentru serviciile de urgenţă din alte state europene. În anul 2023, operatorii STS ai Serviciului de urgenţă 112 au preluat 10.489.979 de apeluri, dintre care 53,82% au reprezentat urgenţe. Diferenţa de 46,18% au fost apeluri care nu au necesitat intervenţia agenţiilor: Ambulanţă, Poliţie, ISU-SMURD, Jandarmerie sau Salvamont.

Cu această ocazie, doresc să le urez tuturor celor angrenaţi în funcţionarea sistemului de urgenţă 112 un călduros la mulţi ani şi le mulţumesc pentru toată activitatea lor, pentru că, datorită lor, românii sunt mai în siguranţă în fiecare zi!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Tinerii şi piaţa muncii din România - scăderea ratei şomajului în rândul tinerilor, o provocare pentru toate părţile responsabile"

România se confruntă cu o provocare considerabilă în ceea ce priveşte integrarea tinerilor pe piaţa muncii, statistica Eurostat din decembrie 2023 plasând ţara noastră pe locul 5 în Uniunea Europeană, cu o rată a şomajului de 21,1% în rândul persoanelor sub 25 de ani.

Această realitate alarmantă cere o abordare cuprinzătoare pentru a încuraja tinerii să păşească activ şi optimist pe piaţa muncii, dar şi pentru a determina angajatorii să fie mai deschişi şi susţinători faţă de nevoile şi aşteptările acestora.

Unul dintre factorii care contribuie la rata crescută a şomajului în rândul tinerilor este paradoxul aşteptărilor versus realitate. În timp ce ambiţia şi dorinţa de a reuşi sunt însuşiri admirabile, este crucială o doză sănătoasă de realism. Aşteptările nerealiste, cum ar fi obţinerea unui post bine plătit imediat după absolvire sau dorinţa de a "a-şi lua casa cu primul salariu", aşa cum subliniază rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Daniel David, necesită recalibrare spre obiective mai tangibile şi realizabile pe termen scurt şi mediu.

Pe de altă parte, susţinerea necondiţionată a familiei, deşi este bine intenţionată, poate reduce motivaţia tinerilor de a intra pe piaţa muncii. Încurajarea independenţei şi asumarea responsabilităţilor financiare se dovedesc a fi paşi esenţiali în formarea unei relaţii sănătoase între tineri şi piaţa muncii.

În acest context, există câteva strategii, prin care putem facilita integrarea tinerilor în câmpul muncii:

• Educaţie şi orientare profesională - pentru o tranziţie eficientă, de la educaţie la viaţa profesională, este esenţial să se pună un accent mai mare pe orientarea profesională şi consilierea în carieră, încă din etapele timpurii ale educaţiei. Recunoaşterea aptitudinilor şi pasiunilor, precum şi înţelegerea realităţilor pieţei muncii, pot contribui la formarea unor aşteptări realiste şi la definirea unui parcurs profesional clar;
• Practici şi stagii de pregătire - Angajatorii, în parteneriat cu instituţiile educaţionale, ar trebui să ofere studenţilor şi absolvenţilor mai multe oportunităţi de practică şi stagii de pregătire. Aceste experienţe practice permit tinerilor să-şi valorifice cunoştinţele teoretice, să dobândească abilităţi noi şi să înţeleagă mai bine cerinţele şi aşteptările mediului de lucru real. În acelaşi timp, aceasta reprezintă o oportunitate pentru angajatori de a identifica şi a forma viitori angajaţi talentaţi şi dedicaţi;
• Programe de mentorat - Implementarea programelor de mentorat, unde profesionişti cu experienţă ghidează tinerii, la începutul carierei lor, poate fi de nepreţuit. Un mentor poate oferi sfaturi, poate împărtăşi experienţe relevante şi poate ajuta la navigarea provocărilor specifice pieţei muncii. În plus, mentoratul contribuie la dezvoltarea unei reţele profesionale şi îmbunătăţeşte perspectiva tinerilor asupra oportunităţilor de carieră;
• Adaptarea aşteptărilor şi creşterea rezilienţei - Este fundamental ca tinerii să înveţe să-şi adapteze aşteptările în conformitate cu realităţile pieţei muncii şi să fie pregătiţi pentru respingeri sau perioade de incertitudine. Dezvoltarea rezilienţei şi a abilităţii de a învăţa din eşecuri sunt vitale pentru succesul pe termen lung în carieră. Atelierele şi programele de dezvoltare personală pot juca un rol cheie în acest proces de creştere;
• Flexibilitate şi inovaţie din partea angajatorilor - La rândul lor, angajatorii trebuie să fie îndemnaţi să fie mai flexibili şi inovatori în abordarea lor faţă de tineri. Acest lucru înseamnă nu doar să ofere salarii competitive şi beneficii atractive, ci şi să creeze un mediu de lucru care încurajează învăţarea continuă, dezvoltarea profesională şi echilibrul între viaţa profesională şi cea privată. Încurajarea unui spirit deschis, care valorizează contribuţiile proaspete şi ideile inovatoare ale tinerilor, poate stimula nu doar angajamentul acestora, ci şi creşterea generală a companiei.

Scăderea ratei şomajului în rândul tinerilor din România este o responsabilitate comună, care necesită eforturi concertate atât din partea tinerilor, cât şi a angajatorilor. Prin recalibrarea aşteptărilor, încurajarea dezvoltării personale şi profesionale şi adoptarea unei perspective inovative şi deschise de ambele părţi, pot fi transformate provocările în oportunităţi. Adevărata schimbare începe atunci când tinerii sunt îmbrăţişaţi pentru entuziasmul şi perspectiva unică pe care le aduc în orice echipă, iar angajatorii se angajează să ofere mediul şi resursele potrivite pentru dezvoltarea lor.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Parlamentarii şi miniştrii PSD urmăresc îmbunătăţirea vieţii românilor, în special a persoanelor vulnerabile şi a celor cu venituri mici"

Câştigul salarial mediu net în luna decembrie 2023 a ajuns la 5.079 de lei, în creştere cu 6,6%, respectiv cu 314 de lei, faţă de luna noiembrie 2023, potrivit datelor publicate la începutul acestei săptămâni de către Institutul Naţional de Statistică.

Realitatea statistică arată şi o îmbunătăţire a puterii de cumpărare de plus 7,9%, câştig salarial real în luna noiembrie 2023, faţă de noiembrie 2022.

Însă, dincolo de datele statistice, mulţi oameni continuă s-o ducă greu, iar noi, cei de la PSD, suntem conştienţi de acest lucru şi de aceea, prin toate iniţiativele legislative şi măsurile guvernamentale, urmărim să îmbunătăţim cât de mult se poate viaţa românilor.

Este clar acum că decizia Guvernului Ciolacu, de plafonare a adaosurilor comerciale la produsele de bază adăugate celor de plafonare a energiei, au dat rezultate. Pur şi simplu s-a oprit spirala scumpirilor, inflaţia la finalul anului a coborât chiar sub previziuni cu minus 6,6%.

Majoritatea copleşitoare a angajaţilor plătiţi cu salariul minim pe economie a beneficiat şi va continua să beneficieze de facilitatea celor 200 de lei, scutiţi de taxe. Decizia politică a fost de a continua acordarea facilităţii până la o nouă majorare a salariului minim, respectiv la 1 iulie 2024, când salariul minim pe economie va fi de 3.700 de lei brut.

Guvernul condus de PSD rămâne fidel angajamentului de a susţine cât se poate de mult populaţia vulnerabilă. Peste 2,5 milioane de persoane vor primi şi în acest an sprijin pentru alimente, în valoare de 1.500 de lei, care va fi plătit în şase tranşe.

Executivul condus de Marcel Ciolacu a majorat la finalul anului trecut pragul veniturilor care definesc persoanele eligibile, de la 1.700 la 2.000 de lei/lună, menţinându-se astfel sprijinul pentru cei care au primit aceste carduri şi în anul precedent. Luna aceasta este prima alimentare a cardurilor dedicate acestora, după ce s-a actualizat baza de date.

Indexarea pensiilor sau a veniturilor cu rata inflaţiei nu trebuie să fie un motiv de excludere a persoanelor vulnerabile de la acordarea acestui sprijin. Scopul măsurii este tocmai de a-i proteja pe cei vulnerabili de impactul negativ al inflaţiei. Dacă nu s-ar fi luat această măsură, o parte dintre pensionari şi alte categorii de beneficiari care au obţinut o indexare a veniturilor cu rata inflaţiei de 13,8% ar fi depăşit pragul maxim de venituri de 1.700 de lei şi nu ar mai fi putut beneficia de acest sprijin. Prin ridicarea acestui prag la 2.000 de lei, vor fi cuprinşi toţi cei care ar fi ieşit din program, ca urmare a indexării veniturilor.

Cardurile de alimente sunt în valoare de 250 de lei şi se acordă persoanelor cu venituri până în 2.000 de lei, o dată la două luni. De asemenea, sunt eligibile şi familiile cu cel puţin 2 copii, cu un venit de maximum 675 de lei pe membru de familie.

PSD şi Guvernul său au avut şi vor avea în continuare ca prioritate creşterea veniturilor mici şi protejarea categoriilor sociale vulnerabile.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Măsuri de sprijinire a fermierilor români"

Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu a adoptat recent o serie de măsuri foarte importante, menite să rezolve din problemele cu care se confruntă astăzi fermierii, mai ales după destabilizarea acestui domeniu, din cauza crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

PSD a sprijinit mereu fermierii români şi a implementat politici axate pe încurajarea producţiei de produse autohtone româneşti, care să ajungă nu doar pe mesele românilor, ci şi în toată Europa.

Prin schema de ajutor de stat "Creditul fermierului", Guvernul a alocat 815,5 milioane de lei, echivalentul a 164,1 milioane de euro, iar astfel fermierii vor putea beneficia de credite cu dobândă fixă de doar 1,95%. Numărul beneficiarilor este estimat la 3.500, iar ajutorul de stat oferit de MADR este de maximum 280.000 de euro/beneficiar, pe o perioadă de maximum 60 luni.

Pentru a fi eligibili, aceştia trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie operatori economici care îşi desfăşoară activitatea în sectorul producţiei agricole primare definite prin Codurile CAEN 011-Cultivarea plantelor nepermanente; CAEN 012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente; CAEN 013 - Cultivarea plantelor pentru înmulţire; CAEN 014 - Creşterea animalelor şi CAEN 015 - Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor), indiferent de mărimea acestora.

Cea de-a doua măsură adoptată de Guvern este subvenţionarea energiei electrice pentru irigaţii, în cotă de până la 50%, aferente consumului de energie electrică, necesare funcţionării agregatelor sau echipamentelor pentru irigaţii, care se suportă de la bugetul de stat, cheltuieli înregistrate în anul anterior şi neplătite, din sumele alocate pentru anul următor.

Au mai fost luate şi alte măsuri foarte importante care vin în sprijinul fermierilor, printre care echivalarea permisului de conducere categoria B cu TR1, precum şi înmatricularea utilajelor la primărie, fără obligativitatea CIV şi ITP.

S-a actualizat subvenţia la motorină, iar astfel fermierii vor primi pentru anul 2024 subvenţie la motorină la valoarea maxim posibilă, asta înseamnă carburant pentru agricultură mai ieftin cu 25%. Ministerul Agriculturii a alocat 270 de milioane de lei pentru subvenţionarea accizei la motorină utilizată în agricultură.

Executivul a mai aprobat şi o schemă de ajutor de stat de peste 79 de milioane de lei pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovinelor de carne şi al bubalinelor.

Cu toţii ne dorim să cumpărăm şi să consumăm produse româneşti de calitate şi tocmai de aceea este important să susţinem fermierii şi producătorii români.

Agricultura trebuie să devină un domeniu atractiv pentru tinerii români şi îmi doresc ca cei plecaţi în străinătate, să muncească în agricultură, să se poată întoarce în România şi să poată să se dezvolte în acest domeniu, la ei acasă.

Domnul Darius Pop:

"Cum îşi bate joc Coaliţia de guvernare PSD-PNL de viitorul nostru?"

Cum spuneam şi în declaraţia politică de săptămâna trecută, că această monstruoasă coaliţie PSD-PNL a distrus destinele a milioane de români, doar pentru a putea să îşi conserve puterea şi accesul la fondurile publice, de unde să fure în voie, în deplină complicitate cu o justiţie tributară, şi ea, mai mult lumii politice, decât independenţei, rămâne perfect adevărat!

Prin această nouă declaraţie politică voi continua să le transmit românilor, dar şi dumneavoastră, eşecurile politice ale coaliţiei, eşecuri dominate de neprofesionalism, hoţie şi minciună!

În caz că aţi uitat, România este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene! Oare aşa este? Aderarea parţială a ţării noastre la spaţiul Schengen este un eşec clar al guvernării PSD-PNL. Exporturile şi circulaţia cetăţenilor români se petrec în cea mai mare parte prin frontierele terestre, acest lucru făcându-se cu costuri suplimentare imense pentru firmele noastre - doar transportatorii au estimat pierderi de două miliarde de euro pe an, ceea ce reprezintă între 18-22% din cifra de afaceri a firmelor!

Apoi, Coaliţia PSD-PNL a tăiat 740 de milioane euro din PNRR, pentru construcţia de noi spitale, şi au băgat spitalele existente în faliment, prin neasigurarea banilor necesari pentru funcţionare, medicamente şi hrana pacienţilor - vă reamintesc cazul Spitalului Judeţean Braşov, care a decis să nu mai efectueze intervenţii chirurgicale timp de o săptămână, decât în caz de urgenţe! Mai mult, tot coaliţia a blocat angajările în spitale, astfel că unităţile sanitare au rămas fără medici, asistente şi infirmiere - precum în cazul Spitalului de pediatrie "Victor Gomoiu" din Bucureşti, a cărui Cameră de gardă este în pericol să fie închisă.

Desigur, singurii care au de suferit suntem noi, cetăţenii, şi nu vreun politician de mucava din coaliţie care, la primul sughiţ, ajunge la spitale decente din Turcia sau Austria!

În acest hal aţi adus românii, stimaţi colegi din coaliţia de guvernare, la limita supravieţuirii, în timp ce voi nu mai ştiţi cum să vă conservaţi privilegiile!

Aceasta este realitatea!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Noile centre de zi înfiinţate de PSD previn separarea copiilor de familie şi îi pregătesc pentru viaţa independentă"

Conducerea PSD a Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse multiplică programele de sprijin adresate copiilor expuşi riscului separării de familie, printr-un nou apel de proiecte finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României.

Scopul primordial al acestor obiective de investiţii este înfiinţarea a 64 de servicii sociale de prevenire a separării copilului de familie, cel puţin 10% dintre acestea urmând să fie edificate în comunităţile cu populaţie romă semnificativă. Instituţiile constituite în urma acestui apel de proiecte vor asigura accesul la serviciile sociale specializate în prevenirea şi combaterea separării celor mici de familiile lor, pentru un număr de cel puţin 1.920 de copii.

Crearea noii reţele de centre de zi presupune alocarea fondurilor necesare pentru trei tipuri de investiţii, destinatarii fiind copiii aflaţi în situaţie de risc de separare de părinţi, copiii cu dizabilităţi, dar şi părinţii şi copiii care au nevoie de sprijin şi consiliere.

Aplicanţii eligibili sunt furnizori publici de servicii sociale, acreditaţi conform legii, din comune, oraşe şi municipii, care pot depune proiecte individual sau în parteneriat cu alţi furnizori publici sau privaţi de servicii sociale. Proiectele finanţate de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse vizează construcţia, reabilitarea, modernizarea, extinderea şi dotarea centrelor de zi destinate copiilor care provin din familii aflate în situaţii vulnerabile, bugetul total fiind de peste 21 de milioane de euro, provenind din fondurile europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Valoarea maximă a unui proiect este de 330.000 de euro, o sumă substanţială, în vederea realizării unor centre de zi moderne, de nivel european, dotate şi utilate cu întregul instrumentar necesar copiilor care se confruntă cu diferite probleme în familie.

Guvernarea PSD are drept ţinte reformatoare creşterea gradului de integrare şi de acces la serviciile sociale şi de inserţie socioprofesională a unor categorii defavorizate, precum şi dezvoltarea politicilor publice active de creştere a impactului şi calităţii serviciilor de asistenţă socială.

Evaluările realizate la nivel naţional au relevat faptul că activitatea de prevenire a separării copilului de familie se desfăşoară într-un ritm modest, justificat de cele mai multe ori de lipsa resursei umane calificate de la nivelul primăriilor, a resurselor financiare proprii, disponibile activităţilor de prevenire, precum şi a interesului autorităţilor pentru acest gen de situaţii delicate. Cea mai simplă modalitate de rezolvare a acestor cazuri rămâne soluţia sesizării Direcţiilor judeţene de asistenţă socială şi protecţia Copilului, în vederea preluării copiilor aflaţi în situaţie de risc în sistemul de protecţie specială.

În absenţa activităţilor concrete de prevenire a separării copilului de familie şi a serviciilor destinate prevenirii acestui fenomen îngrijorător, 32% dintre copiii care aveau o măsură de protecţie specială au intrat în sistemul de protecţie specială, din cauza situaţiei economice precare a familiilor lor.

Pe fondul penuriei acestor instituţii din România, înfiinţarea noilor centre de zi din sistemul de protecţie a copilului vor contribui esenţial la prevenirea separării copilului de familie. Acestea vor asigura copiilor participarea la activităţi de îngrijire, educaţie, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă, orientare şcolară şi profesională, dar vor fi destinate şi părinţilor în risc de vulnerabilitate, prin acţiuni de sprijin, consiliere şi educare.

Serviciile oferite de centrele de zi sunt complementare demersurilor şi eforturilor familiilor, în conformitate cu obligaţiile şi responsabilităţile părinteşti, precum şi serviciilor oferite de unităţile de învăţământ şi de alţi furnizori de servicii, corespunzător nevoilor individuale ale copilului în contextul său socio-familial.

Domnul Dumitru Rujan:

"O reformă esenţială în România - stimularea muncii"

Actuala coaliţie de guvernare a reuşit mai multe reforme esenţiale pentru modernizarea statului român, printre care putem enumera: reforma sistemului de pensii, reforma sistemului de educaţie bazată pe Proiectul prezidenţial "Romania Educată", reforma sistemului de asistenţă socială, reforma şi deblocarea proiectelor de investiţii publice şi multe altele sunt în diferite stadii de elaborare sau implementare. Reformele amintite au produs şi vor produce beneficii asupra cetăţenilor români, fie că sunt elevi, pensionari, antreprenori sau administraţii publice. Mult timp această coaliţie de guvernare a fost privită cu neîncredere, însă rezultatele obţinute la guvernare au demonstrat utilitatea ei pentru români.

Personal, cred că noi, reprezentanţii actualei coaliţii de guvernare, ar trebui să ne concentrăm eforturile viitoare pentru a găsi soluţii la povara fiscală pe care o duc angajaţii. Evaluări independente recente arată că în România angajatul rămâne după o lună de muncă cu cei mai puţini bani în buzunar, comparativ cu angajaţi din alte state europene. Poate că acest lucru ne dă răspunsul cel mai clar în legătură cu motivul pentru care milioane de români muncesc în străinătate, şi nu în ţara lor. Poate că aşa înţelegem şi de ce tot mai mulţi antreprenori români nu găsesc forţă de muncă şi nu sunt competitivi în raport cu antreprenori sau fermieri din alte state ale Uniunii Europene.

Cred că a venit momentul în care trebuie să găsim soluţii sustenabile pentru a stimula munca şi angajaţii! Un angajat care este bine plătit nu duce grija zilei de mâine, are un standard de viaţă mai ridicat şi o productivitate mai mare. Acesta trebuie să fie un obiectiv prioritar pentru următoarele decizii de politică publică.

Îmi doresc ca, în viitorul apropiat, să avem angajaţi plătiţi nu bine, ci foarte bine, şi să nu mai avem decât pe cale de excepţie angajaţi încadraţi pe salariul minim pe economie, nu ca în prezent, când aproximativ două milioane de angajaţi lucrează pe cel mai mic salariu.

Domnul Ervin Molnar:

"Noi investiţii în dezvoltarea capabilităţilor de producere a energiei"

Îndeplinirea obligaţiilor asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă forţa directoare a acestei coaliţii de guvernare, la momentul actual. Cu precădere în domeniul energiei, România şi-a luat nişte angajamente ambiţioase, dar pe care este total determinată să le atingă în termenii propuşi, contribuind astfel la dezideratul întregii Uniuni Europene privind standardele de calitate în domeniul Energiei, ce au rolul de a garanta un viitor pentru generaţiile ce vor urma.

În considerarea acestora, Ministerul Energiei a lansat apelul de proiecte "Sprijinirea investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice - baterii", aferent Investiţiei 4 PNRR - Lanţ industrial de producţie şi/sau asamblare şi/sau reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice, inclusiv echipamente auxiliare, precum şi noi capacităţi de stocare a energiei electrice, Sub-măsura 4.3 - Sprijinirea investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice (baterii).

Obiectivul apelului de proiecte este punerea în funcţiune a unei capacităţi de minimum 240 MW (sau 480 MWh) de stocare a energiei electrice în baterii, până la 30 iunie 2026, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNRR. Sunt eligibile achiziţionarea de instalaţii/echipamente pentru construirea de capacităţi noi de stocare a energiei electrice în baterii şi construcţiile care fac obiectul proiectului de stocare a energiei electrice în baterii, iar bugetul total aferent schemei este echivalentul în lei a sumei de 79.600.000 euro.

Eligibili pentru a aplica la acest concurs sunt microîntreprinderile, întreprinderile mici, întreprinderile mijlocii şi întreprinderile mari care au înscrise în actul constitutiv activităţi privind producerea şi comercializarea de energie electrică, corespunzătoare diviziunii 35: "Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat" din clasificarea codurilor CAEN rev. 2 sau echivalent.

Partidul Naţional Liberal este determinat să garanteze, în toate domeniile de responsabilitate guvernamentală pe care le are, îndeplinirea tuturor rigorilor care privesc PNRR, astfel încât ţara noastră să atragă toate fondurile pe care le are puse la dispoziţie pentru modernizare şi dezvoltare.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Primele scannere cu raze X pentru controlul mărfurilor au ajuns în România!"

În luna septembrie a anului trecut, adresam ministrului finanţelor câteva întrebări referitoare la activitatea de control vamal, ridicând în acelaşi timp problema lipsei dotărilor corespunzătoare pentru a executa eficient această activitate esenţială pentru capacitatea statului român de a-şi îndeplini atribuţiile., Ca urmare a eforturilor pe care le-am depus, acum câteva zile au ajuns în România primele scannere cu raze X pentru inspectarea mărfurilor care intră în ţară, lucru menit să consolideze securitatea frontierei româneşti. Încă de la sfârşitul anului trecut, ministrul liberal al finanţelor anunţa că birourile vamale de frontieră vor fi dotate în următorii ani cu 26 de sisteme de scanare, primele aparate urmând să fie livrate şi montate chiar la începutul anului 2024, lucru care s-a şi întâmplat. S-au recepţionat primele două scannere, iar până la finalul anului vom avea opt scannere funcţionale montate în punctele noastre de trecere a frontierei. Acestea sunt menite să contribuie la combaterea fraudei vamale, inclusiv a subdeclarării valorii mărfurilor, să permită autorităţilor să detecteze obiecte sau substanţe periculoase, cum ar fi materiale explozive, arme sau substanţe chimice periculoase, să ajute la identificarea oricăror bunuri sau substanţe interzise care ar putea fi introduse ilegal într-o ţară, precum şi să accelereze procesul vamal, prin scurtarea timpului de inspecţie manuală a fiecărui colet sau container.

Reamintesc că această achiziţie de scannere este una făcută prin bani europeni şi fonduri naţionale. Având ca beneficiar Autoritatea Vamală Română, programul face parte din Pilonul III al PNRR - Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice, Componenta 8 - Reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii, Reforma R2 - Modernizarea sistemului vamal şi implementarea vămii electronice, Investiţia I4 - Implementarea vămii electronice. Durata proiectului este de 49 de luni (37 de luni pentru componenta finanţată prin PNRR), iar finanţarea nerambursabilă de 34.060.459 euro.

Doamna Mirela Furtună:

"Peste 1.000 de euro, salariul mediu net"

Pentru prima dată în istorie, salariul mediu net a depăşit 1.000 de euro (5.079 lei), potrivit ultimelor date pentru luna decembrie 2023, comunicate astăzi de INS.

Vreau să subliniez că PSD a avut drept obiectiv, transmis încă din campania electorală din 2020, creşterea salariului mediu net în România, la peste 1.000 de euro, şi ne-am ţinut de cuvânt. Odată cu intrarea PSD la guvernare, au fost reluate măsurile necesare creşterii veniturilor oamenilor.

Realitatea datelor statistice ne prezintă faptul că salariul mediu brut a crescut cu 15,5% în anul 2023, iar creşterea reală, după eliminarea efectului inflaţiei, a fost de 8,3%.

Dacă putem spune că datele din decembrie 2023 privind câştigul salarial mediu brut, respectiv net comportă un caracter conjunctural al finalului de an, respectiv luna decembrie, în anul 2024 eforturile guvernamentale se vor axa pe realizarea unui caracter structural al veniturilor salariale, astfel încât dezideratul de 1.000 de euro, salariul mediu net, să devina ireversibil.

O ţară care se dezvoltă are nevoie de locuri de muncă bine plătite iar creşterea veniturilor românilor reprezintă o prioritate pentru PSD!

Creşterea veniturilor românilor reprezintă un argument în plus pentru a vota cu PSD la alegerile din 2024!

Doamna Elena Hărătău:

"Acţiunile populiste ale opoziţiei nu au reuşit să umbrească discursul preşedintelui din plenul Parlamentului European!"

Plângerea penală depusă de AUR împotriva preşedintelui Klaus Iohannis reprezintă doar o fumigenă populistă şi un nou episod al circului permanent pe care îl face formaţiunea respectivă, atât la adresa Administraţiei Prezidenţiale, cât şi a democraţiei parlamentare şi a statului de drept.

Românii trebuie să ştie faptul că bugetul alocat Administraţiei Prezidenţiale este public, iar toată activitatea instituţiei poate fi verificată de orice cetăţean al ţării. Din această perspectivă, deplasările şefului statului au fost efectuate în baza unor decizii legale şi incontestabile.

După cum s-a putut observa, momentul acestui atac josnic al AUR nu a fost ales întâmplător, el petrecându-se exact în ziua în care Klaus Iohannis a susţinut un important discurs în plenul Parlamentul European, în cadrul dezbaterii "Aceasta este Europa", în care a prezentat în mod concludent viziunea asupra viitorului Europei şi poziţia ţării noastre în actualul context european.

În aceste circumstanţe, acţiunea AUR a fost cât se poate de explicită, "salvatorii naţiunii" încercând în mod deşănţat şi nepotrivit să abată atenţia românilor de la un eveniment crucial al politicii externe româneşti.

Cu certitudine însă, demersul acestui partid care, culmea, are în titlu cuvântul "unitate", a fost sortit eşecului, forţarea unei dezbateri speculative referitoare de deplasările în străinătate a preşedintelui nefiind în măsură să estompeze prestaţia de înalt nivel a domniei-sale din plenul Legislativului european de la Strasbourg.

În concluzie, prezumtivele acuzaţii ale AUR demonstrează, o dată în plus, reaua-voinţă, activităţile acestui partid fiind în mod evident îndreptate împotriva interesului naţional al României.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"România va deveni o ţară puternică, respectată, cu o creştere semnificativă a calităţii vieţii cetăţenilor săi!"

Partidul Social Democrat se va implica activ şi în acest an, în scopul definitivării procesului de reformă a statului, demers imperios necesar evoluţiei sustenabile a României, care a fost amânat nejustificat timp de 30 de ani.

În acest sens, Guvernul PSD a iniţiat un program complex privind ordonarea cheltuielilor publice, astfel încât un procent semnificativ din buget să fie destinat investiţiilor în cele mai importante domenii, al sănătăţii şi al educaţiei, precum şi pentru creşterea salariilor cadrelor didactice, aşa cum ne-am angajat în faţa românilor.

Trebuie remarcat faptul că, anul trecut, pentru prima dată în ultimii ani, creşterea economică a României a rezultat într-un procent mai mare din investiţii, nu din consum, aşa cum s-a întâmplat o lungă perioadă. Aceste investiţii concludente pot fi observate de fiecare cetăţean, mai ales în infrastructura de transport şi în dezvoltarea afacerilor, respectiv segmentele economice care creează noi locuri de muncă, stabile şi bine plătite.

Pentru acest an, Executivul condus de premierul PSD Marcel Ciolacu şi-a fixat drept ţinte primordiale continuarea obiectivelor investiţionale, atât în infrastructura mare, în reţelele de autostrăzi, cât şi în agricultură şi industria alimentară.

O prioritate de prim rang a Guvernului social democrat este sprijinirea economiei naţionale şi, îndeosebi, a produselor fabricate în România, atât cele agroalimentare, cât şi cele de larg consum. O atenţie deosebită este acordată susţinerii fermierilor, cei care sunt responsabili de durabilitatea şi sănătatea hranei noastre, fie că vorbim despre legume şi despre fructe, fie că ne referim la carne şi lactate.

Producătorii agricoli merită respectul nostru, al tuturor românilor, pentru strădania zilnică de a ne asigura calitatea şi durabilitatea roadelor muncii lor. În consecinţă, noile măsuri guvernamentale, lansate recent de PSD, respectiv "Creditul fermierului", care are o dobândă de doar 1,95% şi subvenţia de 50% acordată la energia folosită pentru irigaţii, reprezintă un ajutor concludent care va da posibilitatea fermierilor să producă în continuare hrană mai sănătoasă şi mai ieftină pentru români, de a fi astfel competitivi pe piaţa europeană şi de a face faţă concurenţei acerbe cu produsele din import.

Încurajez ferm deciziile de protejare şi stimulare a producătorilor agricoli autohtoni, atât de către decidenţii guvernamentali, cât şi de către fiecare dintre noi, deoarece cumpărând produsele autohtone investim în agricultura noastră şi în viitorul copiilor noştri.

Sunt convinsă că toate aceste previziuni optimiste, perfect realizabile şi argumentate prin fapte concrete, vor permite în continuare modernizarea şi dezvoltarea României la toate nivelurile, astfel încât să devenim o ţară puternică, respectată, cu o creştere semnificativă a calităţii vieţii cetăţenilor săi.

Doamna Alexandra Huţu:

Anul trecut a fost marcat de cea mai mare grevă a dascălilor din ultimele decenii, iar Guvernul a alocat sume suplimentare pentru majorarea salariilor din acest sector. Creşterile sunt semnificative, cum ar fi în cazul debutanţilor. Şi este bine să fie aşa, pentru că nu putem avea educaţie de calitate, dacă tinerii absolvenţi nu se îndreaptă spre acest domeniu.

Totuşi, după aceste alocări bugetare, ar trebui ca şi sistemul de învăţământ să înceapă să-şi facă o curăţenie generală în propria ogradă. Dascălii au o influenţă majoră în dezvoltarea fiecăruia dintre noi. Ei ne oferă cunoaştere, educaţie şi ne pun la dispoziţie instrumentele cognitive şi cunoştinţele de care ne vom folosi în toată activitatea noastră profesională. Un profesor poate determina schimbări profunde în destinul fiecărui elev. Influenţa este uriaşă.

De aceea, este necesar ca, dincolo de materia pe care o predă, fiecare profesor trebuie să fie o persoană de calitate, cu principii şi valori bine definite, pe care să le împărtăşească elevilor. Profesorul trebuie să fie un model de comportament pentru elevii săi. Din păcate, lucrurile nu sunt mereu aşa. Există în sistemul de învăţământ dascăli cu o conduită personală îndoielnică care pot influenţa negativ elevii sau care chiar pot produce adevărate traume în dezvoltarea personală a acestora.

Mi-a atras atenţia harta interactivă a abuzului şi hărţuirii din şcolile din România, pusă la dispoziţie de o publicaţie. Harta prezintă cazurile de hărţuire şi abuz sexual comise în instituţiile de învăţământ din România. Dacă veţi consulta această hartă, veţi constatata că există astfel de cazuri de abuzuri şi hărţuire sexuală în şcolile din toate judeţele.

Există, aşadar, astfel de cazuri şi în circumscripţia pe care o reprezintă fiecare dintre dumneavoastră, în acest Parlament. Este, aşadar, o problemă care ar trebui să ne preocupe pe toţi cei din această sală. Pe această hartă sunt 268 de cazuri de hărţuire sexuală care au avut loc în unităţile de învăţământ din România. Este mult? Este puţin? Mie mi se pare enorm, pentru că fiecare dintre aceste cazuri a creat o traumă undeva şi a produs un prejudiciu greu de evaluat în acest moment, dar care, cu siguranţă, se va resimţi mult timp în sufletul fiecărei victime.

Aţi putea crede că cele mai multe dintre astfel de cazuri s-au produs la nivelul universităţilor, unde diferenţa dintre vârsta victimei şi cea a agresorului este mai mică? Nu este aşa! Dimpotrivă, cele mai multe dintre cazuri, adică 180 de acte de abuz sau hărţuire sexuală, s-au produs în clase primare, gimnaziale şi liceale. Cea mai mică victimă avea doar 7 ani în momentul comiterii abuzului. Mai grav este că mulţi dintre profesorii care au comis astfel de acte se întorc la sălile de clase chiar şi atunci când sunt în curs de judecare.

În toate cazurile, abuzatorii au profitat de poziţia de putere pe care profesorul o are faţă de elev. Fie au promis un tratament favorabil în evaluarea educaţională, fie au ameninţat că vor sancţiona victima cu note mai mici sau chiar cu exmatricularea. În multe cazuri, elevii spun că "se ştie" că profesorul X sau Y a hărţuit mai multe eleve, adică aceşti abuzatori sunt cunoscuţi pentru comportamentul abuziv, dar ei continuă să predea în unităţile de învăţământ ca şi cum ar fi intangibili, ceea ce inoculează şi mai mult ideea în mintea victimelor că este inutil să raporteze abuzul, pentru că agresorul nu va avea de suferit, dar îşi va folosi puterea pentru a o sancţiona pe victima care a îndrăznit să îl denunţe.

Nu este, deci, vorba despre un simplu act de hărţuire sexuală. Este o formă agravantă a acestei infracţiuni, pentru că victima se află într-o relaţie extrem de vulnerabilă faţă de agresorul său.

Nu am văzut nicio strategie, niciun plan şi nicio preocupare a Ministerului Educaţiei de a aborda această problemă. Harta interactivă a abuzurilor ne arată că nu este vorba despre un fenomen izolat. Este un fenomen generalizat la nivel naţional.

Ce fac sindicatele din învăţământ cu privire la aceste cazuri? Nu există nicio procedură de suspendare din rândul membrilor de sindicat a celor care au comis astfel de acte sau care sunt în curs de judecată pentru astfel de fapte.

Vorbim mult despre combaterea corupţiei, despre faptul că cei corupţi nu mai trebuie să exercite funcţia publică.

Dar, stimaţi colegi, actul de abuzul sau hărţuire sexuală comis de un cadru didactic este tot o formă de corupţie! Suntem în aceeaşi situaţie în care un funcţionar îşi foloseşte autoritatea pe care i-o conferă funcţia publică pentru a obţine un beneficiu pentru sine. Hărţuirea sexuală comisă de un cadru didactic este şi trebuie considerat un act de corupţie. Iar pedeapsa, juridică şi morală, trebuie să fie pe măsură. Iar dacă la nivelul Ministerului Educaţiei, dacă la nivelul sindicatelor din învăţământ, nu vom vedea politici serioase pentru combaterea acestui fenomen, atunci, se va impune, ca noi, membrii acestui Parlament, să venim cu o legislaţie specifică pentru a descuraja astfel de acte.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Acordul provizoriu privind noi directive pentru îmbunătăţirea informaţiilor destinate consumatorilor, cu privire la miere, la gemurile şi sucurile de fructe şi pentru trecerea la o alimentaţie mai sănătoasă"

În data de 30 ianuarie 2024, preşedinţia Consiliului European, respectiv reprezentanţi ai Parlamentului European au consimţit asupra Acordului provizoriu privind formularea unor principii mult mai clare care să fie incluse în noi directive pentru o mai bună informare a consumatorilor din statele europene, cu privire la produse precum mierea, gemurile de fructe, sucurile de fructe şi laptele deshidratat. Propunerea de Acord a fost transmisă şi prezentată Comitetului special pentru agricultură, săptămâna trecută, miercuri, 7 februarie.

Este vorba despre respectarea unor condiţii de informare transparentă privind etichetarea, compoziţia, originea şi denumirea acestor produse, pentru a permite consumatorilor să verifice conformitatea, calitatea acestora şi prevenirea eventualelor încălcări ale standardelor de calitate. Aspectele convenite în cadrul Acordului fac referire în primul rând la mierea ce presupune o procedură de etichetare care să conţină informaţii cu ţările de origine ale produsului, în funcţie de ponderea, în ordine descrescătoare, cu amendamentul că ţările pot opta să indice doar primele 4 state cu procentele mai mari în ordine descrescătoare şi care împreună să depăşească 50% din componenţa produsului. În cazul produselor cu o greutate sub 30 de grame, se va recurge la un cod ISO compus din două litere. De asemenea, Acordul prevede crearea, cu sprijinul unei platforme de experţi, a unor metode de analiză pentru detectarea şi prevenirea falsificării mierii.

Acordul se referă şi la sucurile de fruct, propunând ca acestea să fie împărţite în trei noi categorii: "suc de fructe cu zaharuri reduse", "suc de fructe cu zaharuri reduse obţinut din concentrat", respectiv "suc concentrat de fructe cu zaharuri reduse". Gemurile din fructe fac şi ele obiectul Acordului care prevede mărirea conţinutului minim de fructe din gemuri şi gemuri de calitate superioară, cu 100 de grame pe kilogram pentru gemuri şi cu 50 de grame pe kilogram pentru gemurile de calitate superioară. Prin această creştere a conţinutului de fructe, se urmăreşte asigurarea reducerii cantităţii de zaharuri pentru trecerea la o alimentaţie mai sănătoasă.

Ultimul produs la care face referire Acordul este laptele deshidratat, în cazul căruia s-a propus folosirea tratamentelor prin care se obţin produse lactate deshidratate fără lactoză.

Iniţiativa privind creşterea standardelor de calitate pentru o alimentaţie sănătoasă, dar şi a standardelor de informare şi transparentizare a produselor comercializate precum mierea, gemurile de fructe, sucurile de fructe şi laptele deshidratat, reprezintă o continuare a aspectelor parţial introduse în Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2001/110/CE a Consiliului privind mierea, a Directivei 2001/112/CE a Consiliului privind sucurile de fructe şi anumite produse similare destinate consumului uman, a Directivei 2001/113/CE a Consiliului privind gemurile, jeleurile şi marmeladele de fructe şi piureul de castane îndulcit, destinate alimentaţiei umane şi a Directivei 2001/114/CE a Consiliului privind anumite tipuri de lapte conservat, parţial sau integral deshidratat şi destinat consumului uman, ce a primit aviz cu amendamente din partea Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în 17 noiembrie 2023, respectiv din partea Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, în 4 decembrie 2023.

Aceste propuneri de reglementări la nivel european vin în contextul Strategiei "De la fermă la consumator" a Comisiei Europene, pentru un sistem alimentar sănătos şi ecologic, COM(2020) 381, respectiv creşterea standardelor de calitate şi informare în privinţa consumului de miere, gemuri de fructe, sucuri de fructe şi lapte deshidratat sunt în concordanţă cu programul celor 7 "directive privind micul dejun", stabilind norme mult mai clare pentru protejarea consumatorilor.

În ceea ce priveşte ţara noastră, asigurarea controlului calităţii şi creşterea standardelor de informare privind produsele reprezintă o necesitate, întrucât sănătatea consumatorilor trebuie asigurată cu mijloace sporite de control care să reducă riscul comercializării produselor neconforme. Prin Programul Naţional Apicol, care continuă prin Planul strategic PAC 2023-2027, România este în continuare unul dintre cei mai importanţi producători de miere, al doilea din Europa după Spania, iar revizuirea standardelor de comercializare este bine-venită pentru a responsabiliza producătorii, a asigura standardele de calitate, a informa corect consumatorii şi a le proteja sănătatea.

Domnul Ioan Balan:

"Democraţie înseamnă vot şi prezenţă mare a românilor la urne, nu scandal în stradă şi dezbinare!"

Un partid politic democratic trebuie să-şi dorească şi să acţioneze, astfel încât românii să participe într-un număr cât mai mare la vot şi să-i legitimeze cât mai puternic pe viitorii aleşi. Acesta este şi motivul pentru care Partidul Naţional Liberal susţine organizarea alegerilor la care se prezintă cei mai mulţi alegători - alegerile locale - simultan cu alegerile care au cea mai mică rată de prezenţă - alegerile pentru Parlamentul European. Mă bucur că la nivelul conducerii PNL s-a dat un vot, în unanimitate, atât pentru posibilitatea organizării simultane a celor două tipuri de alegeri, cât şi pentru ca votul în diaspora la alegerile europarlamentare să se desfăşoare pe durata a două zile, pentru ca cetăţenii români din străinătate să nu mai aibă dificultăţi ca în anii trecuţi.

La Suceava, Partidul Naţional Liberal va veni în faţa cetăţenilor cu o echipă de primari şi de consilieri, în frunte cu Gheorghe Flutur, adică va veni cu cea mai performantă soluţie pentru administraţia publică suceveană. Dincolo de candidaţii noştri liberali, performanţi şi dedicaţi comunităţilor lor, noi venim în faţa oamenilor cu fapte concrete, cu ceea ce am muncit, cu proiecte duse la cap şi cu un plan de dezvoltare pe termen lung pentru Bucovina. Aşadar, noi, liberalii, vom propune sucevenilor oameni harnici, proiecte utile şi soluţii pentru viitor.

Dezbaterile publice pe marginea prezenţei mari a românilor la vot au arătat clar oamenilor cine sunt cei care se tem de votul românilor! Extremiştii şi populiştii şi-au dat arama pe faţă, arătând că nu le place elementul de bază al democraţiei, votul românilor, că le este teamă dacă românii vor veni în număr mare la urne şi vor confirma că la Suceava avem cea mai performantă echipă din administraţie, condusă de preşedintele Gheorghe Flutur şi susţinută de noi, parlamentarii liberali.

Am toată convingerea că, la votul din iunie, sucevenii vor stabili un record de prezenţă la urne, că vor alege o echipă liberală care garantează dezvoltarea şi prosperitatea în Suceava şi îi vor sancţiona drastic pe extremiştii care nu ştiu decât să dezbine şi să promoveze ura între oameni.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Consolidarea securităţii cibernetice, prioritate naţională!"

Zilele trecute, România a fost ţinta unui nou atac cibernetic masiv. Infrastructura electronică a 15 unităţi medicale, inclusiv patru spitale majore din Bucureşti au fost blocate. Spitalele au fost paralizate, atacurile punând în pericol vieţi umane şi securitatea datelor pacienţilor. Rezultatul - serviciile medicale au fost întrerupte, camerele de gardă suprapopulate, iar personalul medical a fost pus în situaţia de a lucra în condiţii improvizate din cauza unor atacuri de securitate cibernetică.

În ultimii trei ani, România a fost martoră la o serie de atacuri cibernetice semnificative, care au afectat atât sectorul public, cât şi pe cel privat.

Atacurile grupării de hackeri ruşi KILLNET din 2022 au vizat website-ul Guvernului României, al Ministerului Apărării, al CFR Călători, dar şi al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică. Vizate au fost şi paginile unor companii private, instituţii media şi financiar-bancare, precum şi paginile partidelor din coaliţia de guvernare.

Recent, a avut loc atacul informatic asupra Camerei Deputaţilor cu sute de documente furate. Breşa de securitate a fost majoră, iar semnalul de alarmă extrem de serios.

Aceste incidente nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un context mai larg de ameninţări cibernetice care vizează România şi alte ţări. Atacurile cibernetice reprezintă o provocare globală, cu terorişti sau chiar entităţi statale ostile care îşi intensifică eforturile de a exploata vulnerabilităţile sistemelor informatice. Atacurile cibernetice asupra instituţiilor statului şi a infrastructurii critice sunt o realitate prezentă şi specifică tipului de conflict hibrid. Şi, după cum am mai menţionat în declaraţii politice anterioare, acest război hibrid este deja prezent pe teritoriul României.

În acest peisaj, consolidarea securităţii cibernetice devine prioritate naţională, necesitând acţiuni concertate atât la nivel instituţional, cât şi în rândul populaţiei.

Pentru a aborda această problemă, este esenţial să ne concentrăm pe două direcţii:

• Consolidarea instituţiilor statului - investiţii în tehnologie şi formare profesională, îmbunătăţirea protocoalelor de securitate şi a capacităţii de răspuns la incidente cibernetice. Este crucial să dotăm instituţiile cu instrumentele şi cunoştinţele necesare, pentru a detecta, a preveni şi a contracara atacurile cibernetice eficient;
• Educaţie tehnologică pentru populaţie - conştientizarea în domeniul securităţii cibernetice este fundamentală pentru a creşte rezilienţa la nivel individual şi colectiv. Iniţiativele de informare publică, programele educative şi campaniile de conştientizare sunt esenţiale pentru a instrui cetăţenii despre riscurile online şi practicile de siguranţă necesare pentru protejarea datelor personale şi a informaţiilor sensibile.

Prin implementarea acestor direcţii strategice, România poate îmbunătăţi semnificativ securitatea cibernetică naţională şi poate reduce riscul şi impactul atacurilor cibernetice asupra instituţiilor şi infrastructurii critice. Aceasta necesită o abordare care include îmbunătăţirea infrastructurii tehnologice, creşterea capacităţii de analiză şi răspuns la incidente, precum şi dezvoltarea unui cadru legal adaptat provocărilor specifice domeniului cibernetic.

În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că securitatea cibernetică nu este doar o responsabilitate a statului, ci şi a fiecărei persoane care utilizează internetul şi serviciile digitale. Educaţia în domeniul securităţii cibernetice ar trebui să devină o componentă esenţială a educaţiei pentru cetăţenie, încă de la vârste fragede, astfel încât utilizatorii să fie conştienţi de riscuri şi să adopte practici de navigare sigură pe internet.

Aceste strategii trebuie să fie însoţite de colaborări strânse între sectorul public şi cel privat, academia şi organizaţiile societăţii civile, pentru a asigura un schimb eficient de cunoştinţe, resurse şi bune practici. De asemenea, este necesară o cooperare internaţională intensificată, având în vedere caracterul transfrontalier al multor atacuri cibernetice.

Pentru a spori eficienţa măsurilor de securitate, este vitală implementarea unor sisteme de detectare precoce a atacurilor, precum şi dezvoltarea unor echipe de răspuns la incidente cibernetice (CERT-uri) la nivelul fiecărei instituţii publice şi a companiilor din sectoarele critice. Aceste echipe ar trebui să fie dotate cu instrumentele necesare şi să beneficieze de formare continuă, pentru a putea gestiona eficient incidentele de securitate cibernetică.

Pe lângă aceste măsuri tehnice şi organizatorice, este esenţial să abordăm şi aspectele legislative, actualizând şi adaptând legislaţia naţională la noile provocări în domeniul securităţii cibernetice, asigurând în acelaşi timp protecţia datelor personale şi a vieţii private.

Securitatea cibernetică trebuie să devină o prioritate naţională, având în vedere impactul semnificativ al atacurilor cibernetice asupra funcţionării instituţiilor statului şi a vieţii cotidiene a cetăţenilor. O strategie naţională eficientă în acest domeniu necesită o abordare cuprinzătoare, care să combine măsuri tehnice avansate cu eforturi susţinute de educaţie şi conştientizare publică. Prin acţiuni coordonate şi investiţii strategice, România poate dezvolta un sistem robust de apărare împotriva ameninţărilor cibernetice, contribuind astfel la asigurarea securităţii.

Domnul Ioan Mang:

"Garda Naţională de Mediu trebuie să îşi facă datoria!"

La sesizarea locuitorilor din comuna Balc, în nordul judeţului Bihor, m-am deplasat săptămâna trecută în câteva locuri din apropierea localităţilor componente ale comunei respective, unde sunt depozitate, ilegal, gunoaie.

Un exemplu dezolant şi absolut revoltător îl reprezintă chiar centrul comunei Balc, unde, la o sută de metri de calea ferată, pe o suprafaţă extinsă, zac aruncate şi ignorate de autorităţi sute şi sute de kilograme de deşeuri, multe poluante.

Faptul că oamenii locului, care îşi doresc să trăiască într-o comună curată, au trebuit să sesizeze un membru al Parlamentului României, pentru ca problema lor, şi la propriu şi la figurat, să nu mai fie ascunsă sub preş, spune multe despre modul în care autorităţile publice locale, dar şi cele descentralizate, la nivel judeţean, nu îşi fac datoria.

Că oamenii merită o administraţie locală mai competentă, este clar ca lumina zilei. Ei pot realiza asta prin vot. Dar faptul că reprezentanţii Gărzii de Mediu ignoră problema, conform locuitorilor, datorită culorii politice a primarului, nu mai ţine de ei, de votul lor. Ţine de modul în care instituţiile plătite de la buget şi angajaţii lor trebuie să îşi facă datoria.

Astfel încât, ca deputat bihorean, sesizez şi eu Ministerul Mediului şi pe domnul ministru Mircea Fechet, căruia îi solicit să îşi mobilizeze subordonaţii, mai ales în Bihor, mai ales în comunele conduse de colegi de-ai domniei-sale de partid, pentru că în alte comune, conduse de primari de la alte partide, se activează mult mai uşor.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"«Aceasta este Europa!», în viziunea României"

La începutul acestei luni, preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a onorat invitaţia preşedintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, de a ţine un discurs în plenul Legislativului. Momentul este unul de maximă importanţă, întrucât ne confruntăm cu multiple provocări la adresa coeziunii europene, printre care enumerăm Războiul din Ucraina, criza economică şi crizele de securitate cibernetică şi energetică.

Anul precedent, au luat cuvântul şi cancelarul german, Olaf Scholz, prim-ministrul Bulgariei, Nikolai Denkov, preşedintele lituanian, Gitanas Nausėda. Vocea Romāniei este la fel de importantă ca şi a celorlalte state membre şi trebuie auzită şi respectată în mod egal.

Preşedintele a ţinut un discurs ca parte a seriei dezbaterilor intitulate "Aceasta este Europa!", demarată în 2022, anul în care Federaţia Rusă a invadat Ucraina. Între 2022 şi 2023, au avut loc 12 astfel de reuniuni cu lideri europeni, în care fiecare şi-a oferit perspectiva asupra nevoii de reîntărire şi protejare a valorilor europene şi a exprimat solidaritate pentru un viitor european comun.

Anul 2024 amplifică gradul de necesitate a unei poziţii ferme şi hotărâte din partea fiecărui stat membru, pentru România fiind un moment crucial, deoarece vor fi organizate patru runde de alegeri, în care se va decide clar dacă ţara va continua pe drumul reformelor şi al progresului sau dacă va cădea "în plasa" discursurilor agresive, dar fără substanţă şi va suferi o involuţie. Indiferent că vorbim despre alegerea liderilor la nivel local, naţional sau european, Europa este cadrul internaţional principal pe care trebuie să îl avem în vedere şi la care să ne raportăm când adoptăm decizii. În egală măsură, Uniunea s-a angajat să respecte România şi să recunoască nevoile sale, printre care se numără şi intrarea în totalitate în spaţiul Schengen, proces aflat în plină desfăşurare.

Domnul preşedinte Klaus Iohannis a fost invitat în plenul Parlamentului European nu doar pentru a ţine un discurs, ci şi pentru a avea mai multe runde de discuţii cu preşedintele Roberta Metsola cu privire la noile dimensiuni ale relaţiei România-UE. Preşedintele României a solicitat finalizarea cât mai rapidă a procesului de aderare la Schengen, pentru a putea astfel întări securitatea europeană, evidenţiind suportul extraordinar oferit de către ţara noastră, prin absorbţia valurilor de refugiaţi veniţi din Ucraina. Întărirea graniţelor UE se poate realiza şi prin lărgirea acestora, respectiv primirea noilor membri care vor micşora automat sfera de influenţă a agenţilor străini sau a statelor "rogue" - "Extinderea familiei noastre europene prin acceptarea de noi membri nu va face decât să consolideze Uniunea", a declarat Klaus Ionannis în faţa eurodeputaţilor prezenţi la dezbatere. A avea un spaţiu european şi transatlantic cât mai coagulat, deci, impenetrabil, va transmite şi românilor un sentiment de siguranţă, perturbat în ultimul an de evenimentele care au avut loc. Am văzut reacţiile, fără îndoială, normale, ale populaţiei din judeţul Tulcea, când au primit mesajele de avertizare RO-ALERT despre posibilitatea de cădere a unor obiecte în urma atacurilor Federaţiei Ruse. Recunoaşterea susţinerii din partea structurilor internaţionale constituie un imbold pentru diminuarea fricii.

Anul care urmează are potenţialul de a schimba categoric gradul de respect şi beneficiile de care se bucură România ca membru al UE sau, dimpotrivă, le poate consolida prin continuarea acţiunilor de felul celor demarate de preşedintele Iohannis, în ultimele săptămâni.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Trebuie să apărăm şi România, nu doar Uniunea Europeană, de ofensiva extremiştilor-populişti, lipsiţi de soluţii reale!"

Extremismul este definit, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, drept atitudinea unor curente, mişcări, persoane politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc prin măsuri violente sau radicale să-şi impună programul lor - iar aceasta asta dacă ar avea cu adevărat un program politic, şi nu doar o foaie de parcurs, în care există numai obiectivele lor meschine, întărite de violenţă verbală, de agresiuni, intimidare şi incitare la ură!

Istoria a demonstrat, de-a lungul timpului, dar şi recent sau aproape săptămânal, inclusiv în această Cameră a Parlamentului României, că extremiştii-populişti nu au avut niciodată soluţii reale pentru problemele oamenilor şi nici nu vor putea avea vreodată! La ei primează doar propaganda, hazardul şi amatorismul politic, manipulările şi dezinformările croite pe fundamentul unor evenimente cotidiene şi care se pot plia strict pe reacţii imediate, şi nu pe răspunsurile necesare rezolvării cu adevărat a problemelor clamate de societate. Prin toate demersurile lor toxice, care îi plasează cu totul în afara legii şi care ameninţă stabilitatea Uniunii şi a ţării noastre în aceste moment dificile, marcate de crize şi de războiul din Ucraina, ne arată ce pericol uriaş reprezintă acest tip de formaţiuni pentru viitorul UE şi al României în special.

Singurul rol real pentru gestionarea conformă a tuturor situaţiilor le revine, nu doar la nivelul Uniunii, ci şi fiecărui stat membru, partidelor proeuropene. Doar acestea pot să răspundă preocupărilor alegătorilor privind securitatea, migraţia, economia, agricultura, industria şi mediul social, schimbările climatice etc. În antiteză, partidele extremist-populiste vor reuşi doar să prospere de pe urma nemulţumirilor ce ar putea să crească, dacă nu li se oferă soluţii optime de atenuare sau eliminare a unor neajunsuri societale.

În faţa fragilităţilor de acest tip, provocate de extremism îngemănat cu populism, atât la nivelul proiectului european, dar şi la cel al fiecărei ţări comunitare, avem nevoie de soluţii generale, cât şi particulare care să reconfirme că întreaga construcţie europeană este constituită din state puternice. Una dintre soluţiile pe care le consider ca fiind foarte indicată pe termen lung va consta, fără îndoială, dintr-o şi mai bună articulare a instituţiilor Uniunii cu acţiunea statelor membre. În acest sens, vă reamintesc ceea ce remarcase Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European la momentul crizei zonei euro dintre 2010-2014, şi anume, că întreaga "convergenţă a acţiunii şi a rezultatelor trebuie să conteze mai mult decât primatul instituţiilor". Iar din această perspectivă, pot să exemplific în special cu "motorul" rezultat din colaborarea franco-germană care a jucat un rol cheie în adoptarea planului de redresare în 2020.

Aşadar, la rândul meu vin şi pun un accent deosebit pe cooperarea între toate ţările şi, la fel de constructiv, şi pe coaliţii ad-hoc. Iar proiectele industriale europene oferă într-adevăr un cadru flexibil care permite cooperarea între UE şi diverse grupuri de state sau la fel de benefic între ţările membre.

Cu alte cuvinte, privind spre viitor, sarcina noastră comună este să apărăm Uniunea Europeană, la fel ca patria noastră. Această construcţie a dovedit, de-a lungul timpului, că înseamnă siguranţă, înseamnă prosperitate, înseamnă democraţie şi stabilitate!

Alături de colegii mei social-democraţi, susţin valorile europene şi subliniez că unitatea şi solidaritatea, caracteristice acestei construcţii politice, sunt soluţii nu doar pentru Uniune, ci mai ales în beneficiul ţării noastre! Şi aşa cum vă anunţam noi, cei de la PSD, încă din vara anului trecut, vom intensifica şi campania de informare despre populism şi extremism, explicând şi mai nuanţat ce comportamente violente presupun, ce minciuni ocultează şi ce pericole reprezintă AUR şi celelalte formaţiuni conexe ei pentru viitorul României şi al UE.

Mai mult, ca proeuropeni, vom continua să oferim şi rezolvări viabile şi să le demonstrăm oamenilor că extremismul nu este absolut deloc vreo soluţionare pentru provocările cu care ne confruntăm. Doar adoptând poziţii şi mai ferme, vom putea să protejăm Uniunea Europeană şi valorile ei, pe termen lung, în folosul tuturor ţărilor noastre.

Cu siguranţă că, prin eforturile conjugate ale liderilor ţărilor membre, UE va rămâne unită şi va continua să ofere soluţii şi să ajute oamenii care au nevoie. Acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi în ţara noastră. Iar PSD a oferit, ori de câte ori a fost la guvernare, dovada şi garanţia că are strict astfel de preocupări centrate pe întrajutorarea cetăţenilor care prezintă risc crescut de pauperizare.

Pentru continuarea acestor politici social democrate, vitale creşterii nivelului de trai şi pentru cei mai puţin favorizaţi de soartă dintre noi, dar şi pentru consolidarea economiei, rundele de alegeri din acest an constituie cel mai bun prilej pentru respingerea extremismului şi a populismului deşănţate sau a aventurismului politic, oferite de opoziţie. În paralel, aceste tururi de scrutin generează şi posibilitatea reconfirmării viabilităţii strategiilor PSD, prin acordarea încrederii şi a voturilor majorităţii românilor.

Sunt ferm convins că atât românii, cât şi restul cetăţenilor comunitari vor putea sesiza pericolul major şi real pe care aceste formaţiuni îl constituie şi vor descifra că discursurile lor sunt construite doar pentru a păcăli şi pentru a câştiga voturi!

Îmi exprim încrederea că acţiunile extremiştilor-populişti de tip AUR, de la noi şi din Europa, vor fi sancţionate printr-un vot de blam covârşitor!

Domnul Nicolae Giugea:

"Deficitul de forţă de muncă este, în primul rând, rezultatul poverii fiscale!"

Nicio activitate economică nu se poate desfăşura corespunzător, dacă nu ai angajaţii potriviţi, calificaţi şi stimulaţi financiar. În România, cei mai mulţi dintre antreprenori reclamă faptul că nu găsesc pe piaţa muncii din ţara noastră angajaţii de care au nevoie, precum şi faptul că posibilităţile lor de a-i stimula financiar sunt puternic afectate de impozitarea apăsătoare a muncii - la fiecare sută de lei plătită angajatului, aproape tot pe atât merge la bugetul statului prin impozite şi contribuţii.

În acelaşi timp, ne-am tot întrebat de ce milioane de români au ales şi continuă să opteze să muncească la mii de kilometri distanţă de ţara lor, deşi în România salariile au crescut simţitor şi locuri de muncă sunt şi aici, în ţară. O evaluare făcută recent de o asociaţie patronală din ţara noastră a relevat faptul că România are cel mai apăsător regim de impozitare şi că, la un salariu brut de 1.000 de euro, angajatului care munceşte în România îi rămân cei mai puţini bani în buzunar, faţă de alte state din Uniunea Europeană.

Or, în aceste condiţii înţelegem foarte bine şi motivele pentru care locurile de muncă din economia naţională nu sunt atractive, de ce standardul de viaţă al angajaţilor din alte state europene este mai ridicat şi de ce aproape toţi tinerii care termină o şcoală se gândesc că ar fi mai bine să plece în străinătate.

Soluţia de provizorat găsită de autorităţile din ţara noastră, de a aduce angajaţi din Asia sau Africa pentru a realiza unele investiţii şi a compensa deficitul de forţă de muncă, nu poate şi nici nu trebuie să funcţioneze pe termen lung. Avem milioane de români bine calificaţi, care muncesc în străinătate şi care s-ar întoarce şi mâine în ţară, dacă salariile nete ar fi mai atractive în România. Mai mult decât atât, beneficiile în societate ar fi imense, pentru că fiecare angajat întors acasă înseamnă o bucurie imensă pentru familia lui din ţară.

Aşadar, deşi ani de zile s-a tot spus că nu-i momentul pentru a reduce povara fiscală asupra muncii, cred că, în perioada următoare, atât Guvernul, cât şi Parlamentul trebuie să aibă curajul de a face acest pas major pentru bunăstarea a milioane de familii. Numai atunci când vom ajunge în situaţia în care munca să fie atractivă prin salarii nete mari, nu vom mai avea nici deficit de forţă de muncă, nici cheltuieli imense cu protecţia socială şi vom putea să spunem că românii simt serios ce înseamnă un standard de viaţă ridicat.

Domnul Nicu Niţă:

"Ajutorul de minimis pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate!"

Declaraţia mea politică se referă la ajutorul pe care beneficiarii legumelor cultivate în spaţii protejate îl primesc.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, MADR, a anunţat că pentru acest proiect sunt prevăzute resursele financiare necesare, în vederea plăţii ajutorului de minimis pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate pentru perioada 20 octombrie - 31 ianuarie 2024.

Suma totală alocată este în valoare de 109.373.000 lei, reprezentând echivalentul a 22.100.000 de euro.

Valoarea maximă a ajutorului de minimis/beneficiar este de 1.000 de euro/cultură/1.000 mp.

Plăţile se efectuează începând cu data de 26 februarie 2024.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pregăteşte plata subvenţiilor pentru micii fermieri. Un sprijin de 1.000 de euro per exploataţie urmează să fie achitat, din 26 februarie, către producătorii de legume care au făcut dovada valorificării producţiei în extrasezon, la finalul anului trecut şi în luna ianuarie.

Schema de ajutor de minimis s-a aplicat pe întreg teritoriul României, în perioada 2023-2024, pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate, respectiv tomate, ardei, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a demarat şi procedura pentru a-i sprijini pe producătorii de tomate cu un avans prin Programul "Tomata", ceea ce dovedeşte că Partidul Social Democrat este alături de fermierii români, prin găsirea soluţiilor, pentru a le oferi la timp sprijinul necesar.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

"Botoşani, un câmp de luptă!"

De ce un câmp de luptă?

O luptă între cetăţenii oraşului şi autorităţile locale, în gropile şi tranşeele oraşului!

Botoşani a suferit dintotdeauna pe partea de infrastructură rutieră, deşi autorităţile şi botoşănenii se mândresc cu faptul că respiră cel mai curat aer din România.

Umblă vorba că municipiul Botoşani se află pe primele locuri în lista oraşelor în care nu merită să trăieşti!

De ce?

Salarii nu, pensii nu, preţuri de top, viaţă scumpă, acum Botoşani mai este şi oraşul gropilor!

Vinovatul principal ar fi, se zice prin popor, S.C. Nova ApaServ S.A. în urma intervenţiilor la reţeaua de apă. Din cauza problemelor financiare ale societăţii, locurile în care au fost intervenţii au rămas nerefăcute, spre disperarea botoşănenilor. Municipiul Botoşani are o reţea de conducte pentru alimentare cu apă foarte învechită, motiv pentru care avariile la sistem sunt dese. De fiecare dată când intervin, muncitorii de la Nova ApaServ sapă şanţuri adânci, de multe ori de-a curmezişul străzii sau prin parcări.

După ce problema cu apă a fost rezolvată, începe însă coşmarul şoferilor. În mai multe zone, şoferii reclamă că şi-au distrus efectiv maşinile în şanţuri şi gropi. Trebuie să trăiască şi mecanicii auto, nu? În cel mai bun caz, şanţurile sunt astupate în bătaie de joc, adică umplute cu molozul sau resturile de pe margine, total inestetic şi care încurcă infernal traficul. Cartierele botoşănene sunt "împodobite" cu şanţuri, cratere şi chiar surpări fie lăsate de izbelişte, în cel mai bun caz împrejmuite, fie astupate în bătaie de joc. Nova Apaserv, de fiecare dată când intervine pentru remedierea vreunei avarii la conducte, lasă prăpăd în urmă. După ei, potopul.

Localnicii au ajuns la capătul răbdării şi vor să-şi caute dreptatea în instanţă. Societatea Nova Apaserv a încasat şi o serie de amenzi de la Primărie, prin Poliţia Locală, pentru numeroasele tranşee din oraş, sancţiuni pe care le-a achitat, fără a fi contestate, dar fără să rezolve problemele! Oraş cochet, cu multe clădiri istorice şi plin de verdeaţă, Botoşani a devenit un teatru de război între botoşăneni şi autorităţile locale, dus în gropile şi tranşeele istoriei!

Treziţi-vă, botoşăneni!

Domnul Radu Panait:

"Ţara care nu are grijă de toţi copiii săi"

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a afirmat, la începutul lunii, că speră ca în acest an să se rezolve problema şcolilor cu toalete în curte. Asta, după ce anul trecut, nici măcar o şcoală dintre cele 180 aflate în această situaţie, nu a fost modernizată.

Este incredibil că, în 2024, mai vorbim despre această problemă. Este incredibil, că în 2024, mai avem copii care sunt nevoiţi să meargă la toaletă în fundul curţii. Sunt curios dacă situaţia ar fi aceeaşi, dacă ar fi vorba despre copilul doamnei ministru. Este o umilinţă pentru copii şi pentru părinţii lor, care sunt nevoiţi să îi trimită la şcoală în aceste condiţii.

Din păcate, responsabilitatea se pasează de la Ministerul Sănătăţii la autorităţile locale, în subordinea cărora se află clădirile unităţilor de învăţământ.

Ce pare să uite Ministrul Educaţiei este faptul că marea majoritate a primarilor din ţara aceasta sunt de la PSD şi PNL. Sunt colegii lor de partid cei care conduc autorităţile publice locale, cei care au puterea de a face investiţii în infrastructura din localitatea lor. Au existat numeroase apeluri pe PNRR, direcţionate către investiţii în unităţile de învăţământ. Ce trebuiau să facă autorităţile locale, era doar să îşi ia timp să scrie proiectul de finanţare şi să se asigure că acesta va fi implementat.

Ce pare că lipseşte mereu din structurile statului este voinţa de a face lucruri şi de a găsi soluţii. Toţi sunt mai preocupaţi de a-şi justifica inacţiunea, decât de a găsi modalităţi de rezolvare a problemelor.

Dar asta se poate schimba în acest an. Avem şansa ca în 2024 să schimbăm modul cum funcţionează lucrurile în ţara asta, prin alegerea unei alternative reale, de dreapta, care are curajul să ia soluţiile corecte pentru societatea noastră.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Educaţia nu trebuie să fie un câmp de luptă în care se lansează clişee pentru a distruge!"

Aud des, în special din partea colegilor dintr-un anumit partid, că educaţia din România este la pământ, că statul a eşuat în acest domeniu şi alte astfel de afirmaţii, iar ca vinovaţi pentru această situaţie suntem arătaţi noi, social-democraţii. Mă aştept ca, anul acesta, unul electoral, astfel de remarci să fie tot mai dese şi mai agresive.

Dar cred că se cuvine să le reamintesc acelor colegi că tocmai PSD, partidul pe care îl blamează cu îndârjire, este cel care şi-a asumat o reformă reală a sistemului de învăţământ, în momentul în care s-a ridicat problema pregătirii unui nou set de legi ale educaţiei. Am fost acuzaţi atunci că încetinim procesul de elaborare a pachetului de legi şi că organizăm tot felul de consultări. Însă nicio reformă reală nu se poate face fără dezbateri şi consultări, pentru a culege informaţii de la cei vizaţi, fie ei profesori, elevi sau părinţi. Iar în toată acea perioadă nu am văzut din partea acelor colegi idei constructive, ci doar atacuri şi reproşuri.

Cu toate acestea, pachetul de legi a fost adoptat şi oferă perspectivele de racordare a ofertei educaţionale la cerinţele pieţei forţei de muncă, în special prin reglementarea sistemului de învăţământ profesional.

Apoi, ni se reproşează că subfinanţăm sistemul de educaţie. Dar, să nu uităm că anul acesta, Educaţia beneficiază, prin Legea bugetului de stat, de o alocare record, de peste 74 de miliarde de lei. Sunt bani pentru plata salariilor dascălilor, dar şi pentru investiţii, pentru susţinerea elevilor cu o situaţie materială precară.

În ceea ce priveşte investiţiile, ca exemplu, în judeţul Braşov, din care provin, vor fi construite 7 creşe noi cu finanţare de la bugetul de stat prin Programul Companiei Naţionale de Investiţii. Este o categorie de unităţi solicitată cu insistenţă de părinţi.

De asemenea, să nu uităm de programele de dotări ale unităţilor de învăţământ cu echipamente necesare asigurării unui act educaţional de calitate şi modern. De altfel, în această perioadă, numeroase unităţi de învăţământ derulează achiziţii în acest sens. Şi, ca o paranteză, inclusiv pentru acest program, colegul nostru, europarlamentarul Victor Negrescu, a obţinut de la Comisia Europeană o majorare a alocărilor prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Şi tot la capitolul investiţii, avem în judeţul Braşov - numeroase şcoli care vor beneficia de investiţii în eficientizarea energetică şi realizarea unor intervenţii pentru reducerea riscului seismic, proiecte care, la fel, vor beneficia de finanţare europeană prin PNRR, inclusiv din sumele în plus obţinute de colegul nostru.

În concluzie, înainte de a ataca şi a reclama, le recomand colegilor care ne critică, ori de câte ori au ocazia, să vadă ce s-a făcut, ce se va face şi, în loc să folosească clişee pentru a distruge, le recomand să vină cu propuneri concrete şi realiste!

Domnul Cosmin Şandru:

"Maternitatea şi grija pentru sănătate nu trebuie taxate!"

Există categorii vulnerabile pentru care taxarea concediilor medicale cu 10% este injustă. Printre aceste categorii se numără persoanele aflate în concediu de risc maternal şi maternitate, bolnavii de cancer şi cele care îşi îngrijesc copiii bolnavi. Susţin cu tărie amendamentul depus de colega Nicoleta Pauliuc, în scopul eliminării impozitului de 10%, aplicat concediilor medicale pentru o categorie de beneficiari. Dorim ca persoanele aflate în concediu de risc maternal şi maternitate, bolnavii de cancer şi cele care îşi îngrijesc copiii bolnavi să nu fie împovărate cu această taxă. Impozitul pe concediul medical, introdus prin ordonanţă de urgenţă, la finele anului trecut, va afecta veniturile angajaţilor care se îmbolnăvesc cu 10%. Există anumite categorii vulnerabile pentru care această taxare este injustă şi care va influenţa negativ procesul de vindecare.

Consider că, în aceste situaţii delicate, statul trebuie să sprijine şi nu să adauge un motiv de îngrijorare în plus pe umerii persoanelor vulnerabile. Îngrijirea persoanelor dragi, maternitatea şi grija pentru sănătate nu trebuie taxate!

Niciun bolnav cronic nu alege când să se îmbolnăvească şi când să se interneze în spital. Boala cronică de orice fel are o evoluţie naturală care nu se supune unor decizii arbitrare. Dacă se observă că se abuzează de concediile medicale, să se declanşeze investigaţii care să identifice şi să pedepsească abuzurile. Dar nu putem fi de acord să fie pedepsiţi toţi românii, doar pentru că nu au fost identificaţi cei care abuzează de concediile medicale.

Taxarea cu 10% a concediilor medicale pune o povară în plus pe lângă celelalte pe care le generează un sistem medical aflat în dificultate şi mă refer la lipsa fondurilor pentru analizele medicale, problemele legate de găsirea medicamentelor în farmacii sau întârzierile în finanţarea spitalelor şi a farmaciilor.

Aşa cum a spus şi colega mea, care a iniţiat amendamentul, sănătatea nu are culoare politică. Consider că a fost o eroare în această ordonanţă cu impozitarea concediilor medicale şi susţin amendamentul, pentru a elimina o inechitate.

Amendamentul a fost depus la Comisia pentru muncă şi la Comisia de buget-finanţe şi vizează toate concediile medicale - şi cele de maternitate şi cele de îngrijire a copilului, pentru că omul a contribuit în perioada cât a lucrat. Nu de bună voie îşi ia un pacient oncologic un concediu medical, ci pentru că este obligat de situaţie să meargă la doctor.

Îmi doresc ca toţi colegii din Parlamentul României, indiferent de culoarea politică, să susţină acest amendament.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Soarta grea a fermierului român"

Aş vrea să vă atrag atenţia asupra eternei probleme nerezolvate a ţăranului român. Agricultura românească se află la răscruce. Pe de o parte, suntem etichetaţi ca "grânarul Europei", un titlu măgulitor, datorat suprafeţelor extinse de teren arabil şi potenţialului agricol însemnat al ţării. Pe de altă parte, realitatea în teren arată o imagine mult mai nuanţată şi, din păcate, mai puţin optimistă.

După cum reiese din datele publice, sectorul agricol este prins între falimentul a aproape un sfert din fermele româneşti şi o rată de sărăcie îngrijorătoare care afectează 20% din populaţia ţării. Conform datelor prezentate, majoritatea afacerilor de familie din domeniul agricol sunt în pragul falimentului. Aceasta este o realitate sumbră şi o mărturie a provocărilor cu care se confruntă fermierii români, în încercarea de a-şi susţine afacerile.

Eşecul acestor ferme nu este doar un semn al dificultăţilor economice, ci şi un eşec al guvernărilor care au asistat nepăsătoare la căderea unui sector cu un potenţial uriaş. Agricultorii români, în loc să fie susţinuţi, sprijiniţi, sunt trataţi ca nişte infractori, le sunt puse beţe-n roate.

Dacă un fermier vrea să ajungă pe piaţa românească, pentru a-şi vinde produsele, trebuie să apeleze la tot felul de manevre. Dar, dacă un mare lanţ străin vrea să vină în România, să vândă, totul merge ca uns. În ciuda faptului că, în teorie, ţara noastră ar putea să hrănească întreaga Europă, realitatea este că toţi cei care depind de sectorul agricol se luptă cu sărăcia şi nu au acces la resursele necesare pentru a-şi asigura o viaţă decentă.

Fermierii români au nevoie de mecanisme care să încurajeze tinerii să se implice în agricultură, oferindu-le oportunităţi de formare profesională şi acces la tehnologii moderne. Prin revitalizarea sectorului agricol la nivel de bază şi sprijinirea inovaţiei şi antreprenoriatului în rândul fermierilor români, se pot deschide noi perspective pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii româneşti. Dar pentru aceasta trebuie să existe deschidere din partea Guvernului, trebuie să fie apărate la Bruxelles interesele fermierului, ale ţăranului român, nu cum s-a întâmplat până acum. Avem printre cele mai mici subvenţii, deşi avem un potenţial enorm în agricultură.

Fermierii mai au nevoie de adoptarea unor măsuri care să faciliteze accesul la pieţele locale şi internaţionale, care pentru produsele româneşti ar putea reprezenta o soluţie vitală. Dar cine să o facă? PSD şi PNL? Aceste partide au pus cerealele din Ucraina pe primul loc, preferând să omoare agricultura românească. Crearea de lanţuri scurte de aprovizionare, susţinerea pieţelor locale şi promovarea produselor autentic româneşti pot contribui la creşterea veniturilor pentru micii fermieri şi la reducerea sărăciei în mediul rural.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"Românii trebuie să ştie că, din cauza guvernărilor de dreapta, România riscă să plătească prejudicii de miliarde de euro!"

Fostul premier Cioloş, alături de ceilalţi premieri de dreapta sunt principalii vinovaţi pentru situaţia critică în care se află România în litigiul internaţional privind exploatarea minieră de la Roşia Montană. Când a aprobat includerea în Patrimoniul UNESCO, Cioloş a ştiut că decizia lui îi va putea obliga pe contribuabilii români la plata unor prejudicii uriaşe ce ar fi putut fi evitate. La fel de vinovaţi sunt Ludovic Orban şi USR, care s-au opus retragerii cererii de la UNESCO, ştiind că astfel vor lovi în interesele României, în litigiile cu firma care avea dreptul de exploatare.

A apărut dovada că, atunci când a aprobat înscrierea perimetrului de la Roşia Montană în Patrimoniul UNESCO, Dacian Cioloş a ştiut că va expune România şi pe cetăţenii români la un risc uriaş de a plăti daune de miliarde de dolari. Într-un document transmis Ministerului Finanţelor, avocaţii care apărau cauza României atrăgeau atenţia că există un risc semnificativ ca România să fie obligată să plătească unele compensaţii substanţiale, dacă premierul va decide includerea perimetrului în Patrimoniul UNESCO.

Deci, Cioloş a avut pe masă avertismentul de specialitate că decizia sa îi va putea împovăra pe români la plata unor daune uriaşe! Dacă România pierde procesul, Cioloş este principalul vinovat! Dar, alături de el, sunt responsabili şi Orban, Cîţu şi USR.

Din documentul oficial transmis ministrului finanţelor, Anca Dragu - "În plus, aceasta ar putea avea un efect negativ privind percepţia Tribunalului asupra comportamentului României şi capacitatea de a se apăra împotriva pretenţiilor reclamanţilor. Există, prin urmare, un risc semnificativ ca includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO să ducă la plata unor compensaţii substanţiale către reclamanţi".

Un alt moment cheie în procesul dintre România şi firma Roşia Montană Gold Corporation a fost atunci când UNESCO a cerut ţării noastre să implementeze anumite recomandări, pentru a da curs cererii de includere a Roşiei Montane în patrimoniul universal. Una dintre recomandări era stoparea aprobărilor privind permisele de exploatare minieră în zonă. Implementarea acestei măsuri echivala practic cu recunoaşterea de către România că încalcă dreptul de exploatare obţinut anterior de RMGC, ceea ce va afecta dramatic cursul procesului la Tribunalul Internaţional.

Ministrul finanţelor de atunci, Alexandru Nazare, a prezentat în Guvern evaluarea avocaţilor că, dacă se va lua această măsură, România ar putea fie obligată să plătească un prejudiciu cuprins între 0,5 şi peste 3,5 miliarde dolari. Cu toate acestea, premierul Cîţu şi fostul ministru al culturii, Bogdan Gheorghiu, dar şi miniştrii USR au ignorat avertismentele şi au dat curs recomandării UNESCO, ştiind bine că prin această decizie riscă să-i împovăreze pe contribuabilii români la plata unor daune uriaşe.

PSD nu pune în discuţie nici oportunitatea şi nici impactul de mediu pe care le-ar presupune exploatarea de la Roşia Montană. Problema în cauză este că statul român, prin Guvernele de dreapta, care au acordat dreptul de exploatare, a făcut un angajament pe care Cioloş, Orban şi USR l-au încălcat cu bună ştiinţă, zădărnicind orice posibilitate de a rezolva litigiul pe cale amiabilă.

Rezolvarea corectă ar fi fost de a negocia situaţia cu firma care primise acest drept din partea statului român. Nici PSD nu a fost mulţumit cu angajamentele asumate de Ghinea şi USR, prin PNRR. Dar, fiind un angajament al României, nu l-a încălcat, ministrul muncii de la acea vreme, Marius Budăi, a deschis negocierile cu cei din Comisia Europeană, iar ulterior premierul Ciolacu a obţinut, prin acord cu Comisia Europeană, eliminarea pragului de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile.

Doamna Elena Stoica:

"Îmbunătăţirea calităţii vieţii românilor, preocuparea primordială a Guvernului PSD"

Conducerea PSD a Executivului este preocupată activ de îmbunătăţirea calităţii vieţii românilor, toate acţiunile, strategiile şi politicile publice iniţiate în ultima perioadă convergând în această direcţie.

Orice retorică îndreptată împotriva PSD şi a justeţii măsurilor adoptate este falsă şi neavenită, în contextul în care angajamentele guvernamentale au fost respectate cu acurateţe până acum.

Îi asigur cu cel mai înalt grad de realism pe seniorii României, pensionarii care au muncit o viaţă întreagă, că nu au niciun motiv de îngrijorare. Vârstnicii noştri trebuie să fie liniştiţi, deoarece procesul de recalculare a pensiilor se va realiza întocmai, conform calendarului promis de PSD, iar noile cuantumuri ale pensiilor vor intra în vigoare începând cu luna septembrie. Sumele necesare noii majorări a pensiilor sunt cuprinse în buget, iar termenul va fi respectat, indiferent de opiniile unor analişti de la FMI, de la alte organisme financiare sau părerilor deşănţate exprimate public de anumiţi reprezentanţi ai partidelor politice.

Un al doilea motiv substanţial de mulţumire pentru români îl constituie argumentul sustenabil conform căruia nu vor fi majorate taxe şi impozite în acest an. Nu există niciun fel de temere cu privire la subiectul majorării impozitului pe salariu, este o temă complet falsă, iar premierul Marcel Ciolacu a dat repetate asigurări în acest sens.

Categoric, nu vor fi introduse taxe noi, care să-i împovăreze mai mult pe români şi mediul de afaceri. În acest context, Executivul va identifica cele mai potrivite soluţii pentru a reduce impozitarea muncii şi a continua măsurile de creştere a veniturilor bugetare, prin combaterea evaziunii şi printr-o mai bună colectare, inclusiv îmbunătăţirea managementului la ANAF şi Vămi.

PSD se opune cu fermitate creşterii impozitului pe salariu, o decizie care ar afecta îndeosebi salariaţii cu venituri mici. În viziunea social-democrată, modelul corect de impozitare este cel progresiv, care presupune o scădere a impozitelor pe muncă la cei cu venituri mici şi o impozitare pe măsură a celor cu venituri mai mari. Acest model va putea fi implementat după digitalizarea ANAF, astfel încă veniturile salariaţilor să fie globalizate automat, fără a fi nevoie de introducerea unei noi sarcini birocratice pentru contribuabili.

În concluzie, recomandările FMI privind creşterea impozitării salariilor şi plata în tranşe a majorării pensiilor, în urma recalculării, reprezintă doar simple recomandări. Punctul de vedere al acestui organism internaţional nu impune absolut nimic politicii fiscal bugetare a Guvernului, astfel încât nu se va renunţa la niciuna dintre măsurile anunţate privind îmbunătăţirea vieţii românilor.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Voi pregătiţi-vă pentru război, fiţi gata să vă daţi viaţa pentru ţară şi pentru privilegiile noastre!"

Cam aşa s-ar traduce vocabularul politicienilor, când vine vorba despre momentele tensionate în care ni se reaminteşte că la graniţele noastre este un conflict cât se poate de serios! România are, în acest moment, o armată minimă, cu dotări minime, este lipsită de o fabrică decentă de pulberi - imaginaţi-vă că în punctele culminante ale conflictului ruso-ucrainean se trăgeau şi câte 20.000 de obuze zilnic, probabil cam cât toată rezerva noastră strategică, iar infrastructura rutieră actuală nu poate suporta deplasarea trupelor NATO care ar trebui să ne vină în ajutor!

Dacă mai amintesc şi despre dronele ruseşti care zboară în voie deasupra teritoriului naţional, despre bâlbele ministrului apărării şi despre lipsa unui exerciţiu de mobilizare naţional, chiar şi parţial, reţeta eşecului este completă!

Diaspora a părăsit ţara nu de prea mult bine, ci disperată de jaful la care era supusă de o clasă politică incompetentă, iar tinerii apţi pentru serviciul militar de la noi se întreabă, pe bună dreptate, pentru cine să lupte, în cazul terifiant al unui conflict, pentru cine să îţi dea viaţa, pentru care ţară?

Pentru că ţara Coaliţiei de guvernare PSD-PNL arată cam aşa - se moare în spitale ars de viu, firmele de asigurări şi băncile fac ce vor pe piaţă, fără ca instituţiile de supraveghere să îşi facă treaba, sistemul educaţional este şi el la pământ, resursele înstrăinate, iar ultima schemă majoră de jaf naţional, compensarea, funcţionează fără probleme.

În acest context, şeful Armatei vrea pregătire militară generală, în vederea unui război cu Rusia, adică un fel de revenire la "armata întregului popor" de dinainte de 1989!

Păi, să vedem pentru cine ar trebui să moară tinerii acestei ţări: oare pentru prim-vicepreşedintele partidului de guvernare, PNL, care merge cu Lamborghini, soţia cu Bentley, plăteşte 6.000 de euro lunar pentru o chirie de lux şi cheltuieşte 600.000 de euro din şpăgi în vacanţe prin staţiuni de lux? Oare pentru un preşedinte care secretizează cât cheltuieşte din bugetul statului, făcând turism prezidenţial, împreună cu doamna profesoară, soţia, cu avioane private pentru milionari, în ţări fără nicio relevanţă politico-economică? Oare pentru judecătorii şi magistraţii din justiţia română care decid că poliţistul care, mergând cu viteză, a omorât o copilă pe trecerea de pietoni, nu va face nicio zi de puşcărie?

Răspundeţi, întâi, la aceste întrebări, stimaţi colegi din Coaliţia de guvernare PSD-PNL, şi abia după aceea cereţi cuiva să îşi dea viaţa pentru România!

Domnul Vasilică Toma:

"Infrastructura - un subiect fundamental şi esenţial pentru progresul şi conectivitatea unei ţări"

Doresc a aborda un subiect fundamental şi esenţial pentru progresul şi conectivitatea unei ţări - infrastructura. Drumurile nu doar leagă locuri, ci şi oameni, comunităţi şi oportunităţi. Este un motor vital pentru dezvoltarea economică şi socială a unei naţiuni şi, aş îndrăzni să spun, o coloană vertebrală a progresului.

Infrastructura reprezintă nu doar şosele şi poduri, ci şi reţelele de transport, aeroporturile, căile ferate şi toate componentele care ne permit să ne deplasăm, să comunicăm şi să facem afaceri. Este un factor cheie pentru competitivitatea globală a unei ţări, iar dezvoltarea ei rapidă şi eficientă este imperativă pentru a asigura un viitor prosper.

Unul dintre argumentele-cheie pentru urgentarea şi accelerarea proiectelor de infrastructură este impactul lor direct asupra economiei. Investiţiile în construcţii şi dezvoltarea reţelelor de transport nu numai că creează locuri de muncă imediate, dar şi stimulează sectoarele conexe, cum ar fi construcţiile, industria materialelor de construcţii şi furnizorii de servicii. Astfel, avem oportunitatea de a alimenta creşterea economică, de a spori productivitatea şi de a atrage investiţii străine directe.

În plus, infrastructura solidă facilitează mobilitatea populaţiei, reducând timpul de călătorie şi creând un mediu de transport mai eficient şi sigur. Acest aspect are un impact semnificativ asupra calităţii vieţii, permiţând oamenilor să petreacă mai mult timp cu familiile lor, să acceseze servicii esenţiale mai uşor şi să participe la diverse activităţi sociale şi culturale.

De asemenea, nu putem ignora impactul pozitiv asupra mediului pe care îl avem atunci când investim în infrastructură modernă. Tehnologiile ecologice şi durabile pot fi integrate în proiecte, reducând amprenta de carbon şi promovând un mediu mai curat şi mai sănătos.

Urgentarea proiectelor de infrastructură nu este doar o necesitate economică, ci şi un angajament faţă de viitorul nostru colectiv. O infrastructură bine dezvoltată nu numai că sporeşte rezistenţa la schimbările economice şi sociale, dar şi consolidează coeziunea socială, conectând comunităţile şi reducând disparităţile regionale.

Vă îndemn ca, indiferent de culoarea politică, să sprijiniţi şi să promovaţi proiectele de infrastructură, să recunoaştem importanţa lor vitală pentru viitorul nostru şi să construim împreună o ţară conectată şi care se mişcă înainte, prosperă. Drumurile, într-adevăr, leagă oameni şi ne conduc către un viitor mai luminos şi mai eficient!

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Măsuri istorice adoptate pentru dezvoltarea agriculturii româneşti şi sprijinirea fermierilor"

Prin modul profesional şi transparent, prin care colegii mei au purtat dezbaterile cu fermierii şi au identificat cele mai optime soluţii pentru a fi adoptate cu celeritate în sprijinul fermierilor, aceştia au predat o lecţie despre guvernare în interesul cetăţenilor.

În mai puţin de o lună de la dezbaterile purtate la nivelul Ministerului Agriculturii, Guvernul a adoptat recent cele mai importante măsuri, convenite cu fermierii pentru rezolvarea problemelor ridicate de aceştia. Personal, consider că lansarea Programului de creditare intitulat "Creditul fermierului" reprezintă cea mai importantă formă de sprijin acordată de statul român pentru dezvoltarea agriculturii româneşti.

Fermierii vor putea obţine credite cu dobândă fix de doar 1,95%, iar fiecare fermier va putea beneficia de acoperirea indicelui ROBOR pe 5 ani, în cuantum de 280.000 de euro. Mai exact, pentru această măsură, Guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu a alocat, în mai puţin de o lună, aproximativ 165 de milioane de euro pentru agricultori.

Celelalte măsuri adoptate de Guvern, în mai puţin de o lună de la acordul încheiat cu fermierii, prevăd echivalarea permisului de conducere categoria B cu TR1, precum şi înmatricularea utilajelor doar pe baza înregistrării la primărie, fără obligativitatea CIV şi ITP. De asemenea, Guvernul va acorda 100 de euro la hectar pentru culturile din toamna anului 2022 şi 100 de euro per animal pentru crescătorii de vaci de carne. Trebuie menţionat faptul că acest sprijin se acordă proporţional şi crescătorilor de porci şi păsări pe baza unei formule de calcul.

În acelaşi context, subvenţia la motorină va fi actualizată, astfel fermierii vor primi pentru anul 2024 subvenţie la motorină la valoarea maxim posibilă, respectiv 2 lei/litru. Această măsură implementează practic o reducere cu 25% la motorina utilizată în agricultură. O măsură extrem de importantă este cea care prevede amânarea creditelor fermierilor care se află în dificultate din cauza secetei înregistrate la nivel naţional, permiţându-le acestora să se salveze de la faliment.

Nu în ultimul rând, măsura subvenţionării cu 50% a energiei electrice utilizată pentru irigarea culturilor, alături de asigurarea apei gratuite pe canalele principale de irigaţii, stimulează folosirea sistemelor de irigaţii pentru obţinerea unor producţii mai bune.

Personal, consider că toate aceste măsuri, adoptate recent de Guvern, reprezintă o plasă de siguranţă pentru agricultura românească şi un contract de încredere între fermieri şi ministerul agriculturii pentru dezvoltarea unui viitor în care România să recupereze decalajul de dezvoltare din agricultură, iar ţara noastră să producă din nou alimente sănătoase şi competitive pentru întreaga Europă!

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Piaţa asigurărilor din România are mari probleme de funcţionare, cu impact asupra populaţiei şi a mediului de afaceri!"

În cele mai multe dintre domeniile de activitate, România este un adevărat exemplu de bune practici în ceea ce priveşte competitivitatea şi loialitate concurenţilor care acţionează în piaţă. Aceste aspecte sunt cele care conduc la creştere economică, progres şi consolidarea economică a antreprenorilor români.

Din păcate, însă, în domeniul asigurărilor, în special al asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru vehicule, piaţa din ţara noastră are grave probleme de funcţionare. Aceste probleme s-au văzut deja prin falimentul a două mari societăţi de asigurare, iar astăzi se reflectă în tarifele exorbitante pe care le achită, atât populaţia, cât şi operatorii economici. Oricine călătoreşte în străinătate va constata că o poliţă RCA pentru un autovehicul este de câteva ori mai scumpă în România decât în statele dezvoltate şi îşi va pune întrebarea firească - "Ce este oare greşit în ţara noastră, încât avem preţuri atât de mari?"

Preţurile mari ale RCA pentru operatorii economici se regăsesc, în final, în preţurile pe care le plăteşte populaţia pentru produsele care se comercializează - pâine, lapte, legume etc. Aşadar, nu doar antreprenorii români au de pierdut, ci şi consumatorii, a căror putere de cumpărare este afectată. De asemenea, nu ar fi o surpriză să vedem că tot mai mulţi posesori de vehicule îşi înmatriculează maşinile prin statele vecine, unde această povară este mai scăzută. Dintre toate acestea, atât economia, cât şi cetăţeanul au de pierdut.

Îmi exprim speranţa că, în cel mai scurt timp, noua conducere a Autorităţii de Supraveghere Financiară să identifice soluţii pentru reglarea pieţei asigurărilor din România. Cu reguli noi şi precise, cu definirea clară a riscurilor şi cu o concurenţă veritabilă în piaţă, putem să avem tarife competitive pentru poliţe RCA şi în ţara noastră. Altfel, această situaţie va genera neîncredere atât în autorităţile statului, cât şi în unele firme care acţionează pe piaţa asigurărilor din România.

Domnul Vasile Nagy:

"Strategii pentru o securitate frontalieră avansată"

Poliţia de Frontieră Română, subordonată Ministerului Afacerilor Interne, reprezintă entitatea specializată a statului cu responsabilitatea de a gestiona şi controla frontiera naţională. În cadrul acestei atribuţii, instituţia are misiuni complexe, printre care se numără prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, a criminalităţii transfrontaliere, respectarea regimului juridic al frontierei, monitorizarea paşapoartelor şi a străinilor, precum şi protejarea intereselor statului român pe Dunărea interioară. Această instituţie se evidenţiază prin personalitatea şi individualitatea sa în îndeplinirea cu succes a misiunilor sale variate.

Cu o responsabilitate ce acoperă aproximativ 3.150 de kilometri de frontieră, instituţia se confruntă cu provocări diverse iar optimizarea structurii şi îmbunătăţirea practicilor de lucru prin dezvoltarea capacităţii de analiză a riscurilor pentru a face faţă provocărilor specifice cu care se confruntă este obligatorie.

Aceste soluţii ar trebui implementate, luând în considerare specificul fiecărei regiuni şi ţinând cont de schimbările în dinamica ameninţărilor transfrontaliere.

Modernizarea Tehnologică - Investiţii în echipamente moderne şi tehnologii avansate pentru a spori eficienţa şi capacitatea de monitorizare a frontierei. Utilizarea dronelor, senzorilor, sistemelor de monitorizare video şi a altor tehnologii poate oferi o imagine mai detaliată şi în timp real a activităţilor desfăşurate la frontiera de stat.

Formare Continuă - Dezvoltarea abilităţilor personalului, prin programe de formare continuă poate contribui la creşterea profesionalismului şi a eficacităţii. Aceasta ar putea include pregătire pentru gestionarea noilor tehnologii, metode de intervenţie în situaţii de urgenţă şi îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare şi interacţiune cu comunităţile locale.

Cooperare Internaţională - Colaborarea cu alte agenţii de frontieră din ţările vecine şi cu organizaţii internaţionale poate îmbunătăţi schimbul de informaţii, coordonarea operaţiunilor şi abordarea comună a problemelor transfrontaliere, cum ar fi migraţia ilegală şi traficul de droguri.

Analiza Predictivă - Implementarea unor sisteme de analiză predictivă bazate pe date poate ajuta la identificarea tendinţelor şi la anticiparea potenţialelor ameninţări. Aceste instrumente pot facilita luarea deciziilor strategice şi alocarea eficientă a resurselor.

Sprijin Financiar şi Resurse - Asigurarea de fonduri adecvate şi resurse umane este esenţială pentru buna funcţionare a Poliţiei de Frontieră. Aceste resurse pot fi direcţionate către achiziţionarea de echipamente, instruirea personalului şi implementarea de proiecte pentru îmbunătăţirea infrastructurii.

Transparenţa şi Responsabilitatea - Promovarea transparenţei în operaţiunile Poliţiei de Frontieră şi stabilirea unor mecanisme eficiente de responsabilizare pot contribui la consolidarea încrederii publicului şi la prevenirea abuzurilor sau corupţiei.

În concluzie, adoptarea unei abordări integrate care să includă tehnologie modernă, colaborare internaţională, formare continuă şi responsabilitate poate contribui la transformarea Poliţiei de Frontieră Română într-o instituţie eficientă, capabilă să facă faţă provocărilor actuale şi viitoare ale securităţii la frontiere.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"440 de milioane de lei pentru debutul campaniei agricole de primăvară"

Se apropie primăvara, iar acest lucru înseamnă că debutul campaniei agricole este la orizont. De aceea, este foarte important de ştiut de către fermierii care încep campania agricolă în următoarea perioadă că vor primi, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, un ajutor financiar de aproape 440 milioane lei, care poate fi accesat de aproximativ 560.000 de beneficiari din sectorul vegetal, pentru următoarele ajutoare naţionale tranzitorii (ANT):

• ANT 1 - culturile amplasate pe teren arabil;
• ANT 2 - in pentru fibră;
• ANT 3 - cânepă pentru fibră;
• ANT 4 - tutun;
• ANT 5 - hamei;
• ANT 6 - sfeclă de zahăr.

Conform proiectului Hotărârii de Guvern pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, pentru anul de cerere 2023, aflat în consultare publică pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, plafonul alocat ANT care se acordă în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2023 este în limita sumei de 438.300.000 mii de lei, echivalentul sumei de 88.127,073 mii de euro. Ca procedură, după finalizarea cadrului legal şi asigurarea de către MADR a bugetului necesar, APIA va efectua plăţile în maximum 72 de ore.

Deoarece agricultura a reprezentat întotdeauna ramura economică tradiţională de bază a României, statul român trebuie să depună toate eforturile pentru a susţine fermierii şi agronomii români şi mai ales investiţiile în acest domeniu strategic, motor al economiei noastre. Partidul Naţional Liberal a fost istoric partidul care a pus în discuţie, încă de la începutul secolului al XX-lea, tema reformei agrare, legiferând-o ca atare - la nivel constituţional - din anul 1917.

De aceea, noi, membrii şi reprezentanţii PNL de astăzi, vom fi mereu un sprijin pentru cei care lucrează pământul românesc, care oferă locuri de muncă şi ne pun pe mese cele trebuincioase.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"Ministerul Afacerilor Interne derulează campanii de PR prin care sfidează inteligenţa românilor"

Desigur că şi Ministerul Afacerilor Interne este o instituţie extrem de bine bugetată din bani publici, adică din banii noştri ai românilor şi, probabil această siguranţă financiară, dublată de veşnicul factor politic, conform căruia nimeni nu răspunde pentru nimic, dar, cu toţii îşi "asumă", am avut neplăcuta surpriză să citesc chiar pe pagina oficială a ministerului o povestioară demnă de adormit copii sau, mă rog, cetăţenii.

Pe scurt, un tătic al unei fetiţe se duce disperat la secţia de poliţie din Eforie şi se plânge că nu-şi poate opri fetiţa din plâns, deoarece îi dispăruse pisica. Operativ, agentul se mobilizează, face o minune, găseşte animalul, iar copilul este iarăşi fericit şi îi mulţumeşte domnului poliţist.

Nu, stimaţi colegi, scena nu este desprinsă dintr-un film absurd, ci din realitatea în care trăiesc angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, una dintre instituţiile de forţă din România!

Desigur, domnul Predoiu, ministrul, şi angajaţii de la sectorul de PR tac mâlc când vine vorba despre angajatul Ministerului Afacerilor Interne, de la serviciul 112, care i-a zis copilei Alexandra Măceşanu să nu mai ţină linia ocupată, când biata fetiţă sunase să scape de moarte, cu ucigaşul în casă!

Desigur, domnul Predoiu şi poliţiştii care au stat în faţa casei din Caracal nu zic nimic despre faptul că, în timp ce criminalul omora nevinovatele copile, oamenii legii fluierau de plictiseală, pentru că nu voiau să rişte cumva să păţească ceva!

Desigur, domnul Predoiu şi poliţiştii angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne care au stat în faţa apartamentului din Oneşti ca să negocieze, în timp un nebun îi asasina pe cei doi muncitori pe care îi luase ostatici, n-au nimic de zis.

Dar, stimaţi colegi, Ministerul Afacerilor Interne inventează poveşti cu pisicuţe şi pune fotografii cu copii pe pagina de Facebook a instituţiei, iar aceasta este o sfidare de un cinism crunt la adresa inteligenţei noastre, cum nu s-a mai văzut!

Aşa că, închei, dragi români, într-un mod ironic - dacă, cumva, vă pierdeţi pisicile, ştiţi unde să vă duceţi!

Domnul Ioan Vulpescu:

"Generaţia Z se întoarce la lectură. Nu şi în România!"

În faţa provocărilor semnificative cu care se confruntă domeniul cultural din România, este esenţial să privim spre exemplele de succes internaţionale pentru inspiraţie şi direcţie. Un astfel de exemplu vine din Regatul Unit, unde o renaştere culturală impresionantă este în curs de desfăşurare, având în centrul său cartea tipărită şi pasiunea tinerilor pentru lectură.

Într-un articol publicat de prestigiosul The Guardian, în Marea Britanie s-a observat o tendinţă remarcabilă printre generaţia Z, care a adoptat lectura ca o formă predilectă de divertisment şi îmbogăţire personală. Această generaţie, născută între anii 1997 şi 2012, a demonstrat o preferinţă puternică pentru cărţile fizice, în detrimentul variantelor digitale. În Marea Britanie, influencerii folosesc reţelele sociale pentru a lansa platforme pentru promovarea literaturii şi dialogului cultural, nu doar a jocurilor de noroc. Efectele se văd în vânzările de cărţi tipărite, care au atins niveluri record. Totodată, bibliotecile semnalează o creştere cu 71% a numărului de vizitatori, tinerii preferând liniştea acestor spaţii în locul cafenelelor zgomotoase.

Această revitalizare a interesului pentru lectură este însoţită de o diversitate impresionantă în materie de genuri literare, de la ficţiune literară şi memorii, la ficţiune tradusă şi clasici, arătând că tinerii din Marea Britanie îşi lărgesc orizonturile culturale şi intelectuale. O tendinţă ce reprezintă un exemplu de bune practici din care România ar putea învăţa, evidenţiind importanţa comunităţilor de cititori şi dialogului deschis în jurul cărţilor.

Confruntaţi cu datele Institutului Naţional de Statistică, care arată că 11 milioane de români nu au citit nicio carte în ultimul an, trebuie să recunoaştem nevoia urgentă de a adopta şi implementa politici publice eficiente, inspirate de succesul observat în UK. Aceasta include susţinerea şi promovarea lecturii în rândul tinerilor, revitalizarea bibliotecilor ca spaţii culturale active şi încurajarea dialogului în jurul literaturii.

În acest context, reflectând asupra ultimei măsuri semnificative de încurajare a lecturii în România - reducerea TVA la cărţi, adoptată în 2015, este clar că necesităm o abordare strategică, orientată spre viitor.

Trebuie să ne inspirăm din modelele de succes internaţionale şi să ne angajăm în crearea unui mediu cultural vibrant, accesibil şi atractiv pentru toate categoriile de vârstă!

În încheiere, fac apel la responsabilitatea noastră comună de a contribui la dezvoltarea unei societăţi educate, informate şi, mai presus de toate, pasionate de cultură şi cunoaştere.

Este imperativ să recunoaştem valoarea inestimabilă a lecturii şi să ne asigurăm că viitoarele generaţii vor avea acces şi vor fi încurajate să exploreze lumea vastă a literaturii.

Doamna Cristina Burciu:

"Progrese substanţiale în realizarea digitalizării fiscale - un proces complex de reformă al PNL"

Procesul de reformă a instituţiilor statului, iniţiat şi aplicat de reprezentanţii Partidului Naţional Liberal în Executiv, se desfăşoară în ritm susţinut, conform graficului aprobat de instituţiile responsabile.

Unul dintre cele mai importante capitole ale acestui demers complex derulat la nivel naţional este digitalizarea fiscală, operaţiune coordonată de ministrul liberal al finanţelor.

Acţiunea de transformare digitală a sistemului fiscal este în plină desfăşurare, ţinta vizată fiind digitalizarea completă a gestionării veniturilor curente ale bugetului de stat, precum şi a organizării inspecţiilor fiscale. Procedura este însă complexă şi dificilă, având în vedere problemele cauzate de analiza şi gestionarea cantităţii uriaşe de date care va fi înglobată în noul sistem informatic digitalizat al finanţelor. Cu toate acestea, analizele de risc ale specialiştilor progresează constant, o atenţie sporită fiind acordată atenuării riscurilor cu impact negativ major asupra bugetului de stat.

Un pas crucial în cadrul etapelor presupuse de realizarea digitalizării fiscale este reprezentat de introducerea sistemului e-TVA, inovaţie menită să metamorfozeze fundamental interacţiunea contribuabililor cu Ministerul Finanţelor şi ANAF. Noul sistem va funcţiona în baza informaţiilor conţinute de e-Factura şi e-Case de marcat, e-TVA urmând să genereze, în mod automat, deconturi de TVA precompletate.

Reuşita acestei acţiuni polivalente va avea importante beneficii pentru contribuabili, avantajaţi în mod cert prin simplificarea procesului respectiv. În acelaşi timp, noua procedură va fi şi în folosul autorităţilor fiscale, ce vor dispune de date actualizate şi mult mai precise, ce vor contribui esenţial la combaterea evaziunii fiscale.

Îmi exprim încrederea că decidenţii responsabili de proiect din MF şi ANAF vor respecta termenul asumat, 1 iulie a.c., pentru implementarea noului sistem digitalizat al sistemului fiscal.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Agricultura României, la răscruce - Bogăţia nevalorificată şi spectrul falimentului"

România, considerată grânarul Europei, datorită solurilor sale fertile şi vaste, se confruntă în prezent cu numeroase provocări care pun în pericol supravieţuirea sectorului agricol. Cu toate că ţara noastră găzduieşte cel mai mare număr de ferme din Uniunea Europeană, reprezentând o treime din totalul de 9,1 milioane, o realitate îngrijorătoare se află în spatele acestor cifre. Un sfert dintre fermele româneşti se zbat la marginea falimentului, evidenţiind un sistem vulnerabil, care necesită intervenţii urgente şi eficace.

Aproximativ 25% dintre fermele noastre se confruntă cu dificultăţi financiare majore, o situaţie alarmantă care ameninţă nu doar economia naţională, ci şi securitatea alimentară a populaţiei. Aceasta nu este doar o cifră abstractă, ci reprezintă realitatea sumbră a multor agricultori români care se luptă zi de zi să-şi menţină afacerile pe linia de plutire.

Mai mult, într-o eră a globalizării, controlul străin asupra resurselor agricole ale României devine din ce în ce mai pronunţat. Peste jumătate dintre fermele care aprovizionează principalii procesatori de lapte din ţară sunt deţinute de capital străin. Acest fenomen nu doar că subminează suveranitatea alimentară a ţării, dar prezintă şi un risc major pentru micii producători locali, care se luptă să concureze pe un teren de joc tot mai inegal.

În acelaşi timp, planurile Germaniei, de a deschide în România 10 ferme de porci cu câte 100.000 de capete fiecare, ar putea da o nouă lovitură producătorilor locali. În timp ce fermele străine se bucură de tehnologie avansată şi de suport financiar robust, multe ferme româneşti se închid, sufocate de dificultăţi financiare sau lovite de epidemii precum pesta porcină. Această divergenţă între capitalul străin şi cel autohton nu face decât să amplifice decalajul dintre potenţialul agricol al României şi realitatea sa actuală, plasând sectorul agricol autohton în faţa unor provocări tot mai acute.

Situaţia este cu atât mai grăitoare când luăm în considerare faptul că agricultura reprezintă nu doar o componentă esenţială a economiei naţionale, dar şi un pilon al identităţii şi tradiţiei româneşti. Fără o intervenţie rapidă şi eficientă, care să transforme vulnerabilităţile sectorului în oportunităţi de dezvoltare, România riscă să asiste la o eroziune treptată a acestui segment crucial.

Măsurile de sprijin trebuie să cuprindă atât soluţii pe termen scurt, cât şi strategii pe termen lung. Pe de o parte, este esenţială implementarea de subvenţii şi programe de finanţare dedicate fermierilor locali, în special celor mici şi mijlocii, care sunt cei mai vulnerabili în faţa crizelor. Pe de altă parte, este nevoie de consolidarea infrastructurii agricole, prin investiţii în tehnologie şi inovare, cât şi prin facilitarea accesului la pieţele internaţionale, pentru a creşte competitivitatea produselor româneşti.

De asemenea, este imperativ ca politicile agricole să fie concepute şi implementate într-un mod care să promoveze sustenabilitatea şi să răspundă nevoilor reale ale fermierilor, precum şi ale consumatorilor.

Pentru a contracara influenţa capitalului străin şi a oferi un teren de joc echitabil pentru fermierii români, Guvernul şi instituţiile responsabile trebuie să elaboreze politici care să încurajeze producţia locală şi să restricţioneze expansiunea necontrolată a întreprinderilor străine în domeniul agricol. Mai mult, trebuie stimulate parteneriatele între fermele locale şi industria prelucrătoare, pentru a crea un lanţ valoric complet, de la producţie la consum, în interiorul economiei naţionale.

În final, pentru ca agricultura românească să prospere şi să-şi atingă potenţialul de grânar al Europei, este necesară o schimbare de mentalitate la nivelul întregii societăţi. Trebuie recunoscută importanţa strategică a agriculturii nu doar pentru economie, dar şi pentru siguranţa alimentară şi sustenabilitatea mediului.

Consumatorii, la rândul lor, joacă un rol crucial prin alegerile lor cotidiene, optând pentru produse locale, de sezon, care susţin economia locală şi reduc impactul transportului pe distanţe lungi asupra mediului.

Fără îndoială, agricultura românească se află la un punct de cotitură. Potenţialul său este imens, dar la fel sunt şi provocările. Prin măsuri concrete şi coerente, printr-o viziune pe termen lung şi printr-o colaborare strânsă între toţi actorii implicaţi - Guvernul, fermierii, sectorul privat, comunitatea academică şi societatea civilă - se poate asigura o traiectorie sustenabilă şi prosperă pentru agricultura din România. Doar astfel domeniul agricol va putea evita situaţia extrem de dificilă care îi ameninţă funcţionarea, asigurându-se că România îşi va consolida poziţia de lider în producţia agricolă europeană şi va contribui substanţial la securitatea alimentară atât la nivel naţional, cât şi european.

În concluzie, perspectiva agriculturii româneşti este una deopotrivă plină de speranţă şi de provocări. Cu toate acestea, prin angajamentul şi acţiunea coordonată a tuturor stakeholderilor, aceste provocări se pot transforma în oportunităţi de creştere şi inovaţie. Acest lucru implică nu doar susţinerea fermierilor români şi promovarea agriculturii sustenabile, ci şi recunoaşterea rolului fundamental pe care îl joacă sectorul agricol în securitatea alimentară, dezvoltarea economică şi protecţia mediului.

Măsurile concrete şi coerente sunt necesare acum, mai mult ca niciodată, pentru a asigura un viitor prosper şi sustenabil pentru agricultura din România.

Este timpul să acţionăm cu înţelepciune şi determinare, pentru a valorifica potenţialul unic pe care îl oferă pământul românesc, contribuind astfel la o lume mai sigură şi mai verde pentru toţi!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 184.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru: între orele 10.00 - 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la ora 11.30 votul final. La încheierea şedinţei de vot final, şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă au observaţii în legătură cu ordinea de zi. (Vociferări.)

În legătură cu ordinea de zi?

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Procedură!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

OK! Ajungem şi la proceduri.

Nu sunt observaţii cu privire la ordinea de zi.

Pe procedură, domnul Ringo Dămureanu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vă anunţ, ca deputat şi ca om care o viaţă am apărat drepturile lucrătorilor, că în această instituţie se produce un abuz teribil la adresa unor zeci de angajaţi care au contract de muncă chiar cu această instituţie.

Este prima oară în viaţă când aud că unor oameni, fără a fi cercetaţi, fără a fi sancţionaţi disciplinar, li se interzice de la poartă să intre în sediul instituţiei cu care au contract de muncă.

Vă rog frumos, treziţi-vă! Nu suntem balamucul de la Socola, suntem Parlamentul României, cetatea unde se dau legile, unde este inadmisibil să ne batem joc în aşa hal de lucrătorii României, cu atât mai mult de cei care nu au contract cu instituţia Dâlga, ci chiar...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul Ringo Dămureanu:

... cu instituţia reprezentativă a poporului român.

Vă rog să vă treziţi şi să ridicaţi aceste aberante măsuri!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Sunt de acord cu cel puţin o parte a afirmaţiei dumneavoastră, şi anume: "Treziţi-vă, suntem în Parlamentul României, nu pe stadion, nu pe ringul de box sau nu în alte tribune unde se luptă oameni!".

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Trecem la dezbaterea iniţiativelor.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2023 pentru aprobarea şi finanţarea Programului naţional pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii; PL-x 526/2023; procedură de urgenţă.

Dacă sunt intervenţii din partea Guvernului?

Mulţumesc.

Vă rog.

Doamna Daniela Nicolescu (secretar de stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect crearea cadrului legal referitor la dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii, în acord cu normele europene incidente, prin aprobarea Programului naţional pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii.

Obiectivele fundamentale ale programului sunt, în principal, următoarele: reducerea deficitului comercial provenit din importul de materiale de construcţii, stimularea investiţiilor în capacităţi noi de producţie în judeţele mai puţin dezvoltate, stimularea achiziţiei de brevete, licenţe şi alte drepturi de proprietate intelectuală, în scopul creşterii calităţii producţiei interne de materiale de construcţii.

Prin program se finanţează următoarele tipuri de investiţii: investiţiile în active corporale şi necorporale, legate de demararea unei noi unităţi sau de diversificarea sau amplificarea activităţii unei noi unităţi de profil existente, investiţie iniţială pentru o nouă activitate economică, circumscrisă obiectivelor programului; achiziţia de brevete, licenţe şi alte drepturi de proprietate intelectuală, în scopul creşterii calităţii producţiei interne de produse şi de materiale de construcţii, ca premisă pentru creşterea oportunităţilor de export.

Stimularea financiară are în vedere ajutor de stat, până la maximum 50 de milioane de euro - anual 150 de milioane de euro - ce urmează a acoperi până la 75% din valoarea investiţiei.

Proiectul este pe 4 ani; este foarte important pentru dezvoltarea industriei materialelor de construcţii.

Vă rog mult să îl aprobaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Reprezentantul comisiilor raportoare.

Doamna deputat Viorica Sandu.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2023 pentru aprobarea şi finanţarea Programului naţional pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru antreprenoriat şi turism au fost sesizate, prin adresa PL-x 526 din 20 septembrie 2023, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2023 pentru aprobarea şi finanţarea Programului naţional pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Programului naţional pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii "CONSTRUCTPLUS", având ca obiect susţinerea financiară a investiţiilor private pentru înfiinţarea şi/sau dezvoltarea capacităţilor de producţie pentru produse şi materiale de construcţii.

În baza programului, se instituie o schemă de ajutor de stat care are în vedere dezvoltarea regională şi este elaborată în baza reglementărilor europene.

Obiectivele fundamentale ale programului sunt, în principal, următoarele: reducerea deficitului comercial provenit din importul de materiale de construcţii, stimularea investiţiilor în capacităţi noi de producţie în judeţele mai puţin dezvoltate, stimularea achiziţiei de brevete, licenţe şi alte drepturi de proprietate intelectuală, în scopul creşterii calităţii producţiei interne de materiale de construcţii.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2023 pentru aprobarea şi finanţarea Programului naţional pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Axinia Adrian-George, de la AUR.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Din multe puncte de vedere, ordonanţa de urgenţă pe care ne chemaţi să o adoptăm astăzi, prin lege, este o mostră de cinism şi ipocrizie.

Citind argumentele din preambul şi expunerea de motive, aflu de la PSD şi PNL că nu mai puteţi de grija ţărişoarei şi a sectorului de construcţii.

Numai că, în acelaşi timp, în care vă lăudaţi cu aceste ajutoare de stat faraonice, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a făcut un act de suicid economic, prin eliminarea sau modificarea drastică a facilităţilor fiscale oferite companiilor care activează în trei sectoare-cheie: construcţii, IT, agricultură şi industrie alimentară.

Anul trecut, această putere politică şi-a bătut joc de peste 300.000 de angajaţi în construcţii.

Sper că înţelegeţi şi dumneavoastră, dragi colegi parlamentari de la putere, autoironia colosală a acestui act normativ.

Le daţi în cap firmelor şi apoi le promiteţi ajutoare de stat, pe care, în realitate, nu au şanse foarte mari să le vadă, pentru că, de fapt, scopul va fi alocarea doar către anumite companii prietene, şi asta în an electoral.

Chiar şi în aceste condiţii, domnilor, AUR va vota favorabil actul normativ, în ideea că 2024 va fi anul schimbării politice şi că vom putea fi noi cei care să se asigure de distribuirea echitabilă a acestui sprijin, prevăzut de ordonanţa de urgenţă în cauză. Deficitul balanţei comerciale a fost doar pe 11 luni din 2023, perioada ianuarie-noiembrie, de 23,55 miliarde de euro, mai mic decât în 2022, dar tot o sumă colosală care este scoasă din ţară, o sumă de două ori şi jumătate mai mare decât prezumtiva creştere economică.

Ideea noastră, a Alianţei pentru Unirea Românilor, este că ne-ar trebui o analiză asupra sectoarelor care generează acest deficit...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-George Axinia:

...comercial uriaş şi trebuie acţionat cu măsuri similare, precum această ordonanţă de urgenţă, pentru a reechilibra balanţa schimburilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule Axinia.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Claudiu Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este iarăşi o schemă de afaceri pe banii statului. Plătită de unde? Păi, tot din bugetul de stat.

Dacă mai ţineţi minte, acum câteva săptămâni erau acele proteste ale fermierilor şi transportatorilor care s-au prins exact de schemă, s-au prins că ei, de fapt, sunt cei care plătesc pentru toată şandramaua, care plătesc pentru toate aceste scheme, pentru toate aceste cheltuieli.

Aţi crescut taxele şi impozitele, aţi distrus microîntreprinderile şi acum, cu banii aceia, daţi o parte din ei unui sector ales şi, evident, unor firme alese pe sprânceană, cu nişte punctaje atent făcute, să câştige cine trebuie şi să piardă altcineva.

Nu aşa ajutaţi economia, luând cu zece mâini şi dând înapoi cu una! Dacă chiar voiaţi să ajutaţi economia, nu distrugeaţi microîntreprinderile, nu creşteaţi taxele în construcţii, în agricultură, în IT, nu făceaţi tot tăvălugul fiscal pe care l-aţi făcut anii anteriori. Abia aşa ajuţi economia, lăsând bani mai mulţi în economie, nu luând cu duiumul şi apoi dând înapoi selectiv şi lăudându-te că faci un mare bine.

Şi pentru colegul care a vorbit înainte. Să ştiţi că nu este nicio cinste să zici că un proiect este prost, dar vei vota pentru. Asta arată mai mult o problemă de moralitate sau măcar de coerenţă.

USR va vota contra acestei scheme de afaceri pe banii statului.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

De la neafiliaţi, domnul deputat Dumitru Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu scuzele de rigoare, nu o să mă refer la ordinea de zi. O să-i răspund domnului Ringo Dămureanu, pentru că în data de 31 ianuarie şi eu făceam parte din Grupul parlamentar AUR.

Am fost chemaţi la Parlamentul României, cu consilierii pe care îi avem; eu am două doamne consilier. Eu am refuzat să violez sediul profesional al unei instituţii parlamentare.

Consilierii mei au acces astăzi în Parlament.

Am fost singurul deputat din Grupul parlamentar AUR care a refuzat să violeze sediul profesional al unui partid politic.

Restul sunt discuţii.

Mulţumesc mult. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Rog colegii de la PSD să captureze această înregistrare, pentru probele de care vom avea nevoie.

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La amendamentele admise, de la 1 la 39? Nu. Adoptate.

Anexa nr. 1? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 2? Nu. Adoptată.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2020 pentru modificarea art. 36 alin. (6) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic; PL-x 443/2020; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorului?

Din partea Guvernului, vă rog.

Domnul secretar de stat Balanişcu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin promovarea acestui proiect de act normativ se propune modificarea art. 36 din Legea nr. 46 - Codul silvic.

Şi anume, terenurile forestiere achiziţionate de operatorul economic cu capital integrat sau majoritar de stat, în condiţiile art. 6 lit. a) din Legea minelor nr. 85, care nu fac parte din coridorul de expropriere al unei lucrări miniere declarate de interes naţional şi de utilitate publică de exploatare a zăcămintelor de lignit, dar care se regăsesc în amplasamentul lucrării în cauză, fiind necesare realizării lucrărilor miniere, pot fi scoase din fondul forestier naţional, beneficiarul scoaterii din fondul forestier naţional fiind operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Reprezentantul comisiilor raportoare, vă rog.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2020 pentru modificarea art. 36 alin. (6) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare clarificarea procedurii de scoatere din fondul forestier naţional a terenurilor forestiere achiziţionate de operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat, în condiţiile art. 6 lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din data de 21 iulie 2020.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2020 pentru modificarea art. 36 alin. (6) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2022 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori; PL-x 503/2022; procedură de urgenţă.

Reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, Comisia pentru politică economică.

Doamna Sandu, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2022 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2022 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori, transmis cu adresa PL-x 503/2022 din 26 septembrie 2022.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare crearea unor facilităţi privind obligaţiile de plată a ratelor şi dobânzilor scadente aferente împrumuturilor acordate debitorilor persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, întreprinderi mici şi mijlocii, profesiilor liberale şi cele care se exercită în baza unor legi speciale, indiferent de forma de exercitare a profesiei, precum şi persoanelor juridice.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2022 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori, în forma adoptată de Senat.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale? Nu sunt.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală; PL-x 547/2019.

Din partea Guvernului?

Domnul Aurel-Dragoş Drăghescu (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul act normativ vizează modificarea prevederilor Legii nr. 152 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât schimbul de locuinţă să se poată realiza în orice moment în perioada de valabilitate a contractului de închiriere, iar cheltuielile pentru întreţinere, reparaţii curente, reparaţii capitale, precum şi încheierea contractelor de asigurare a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor să fie în sarcina titularului contractului de vânzare, cu plata în rate lunare egale.

De asemenea, au fost instituite o serie de modificări ale Programului naţional de dezvoltare locală, stabilindu-se dispoziţia potrivit căreia sumele necesare pentru decontare de către beneficiari a bunurilor, serviciilor, lucrărilor executate se transferă de la bugetul de stat.

Propunem să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Laurenţiu Gîdei.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

În conformitate cu prevederile art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport suplimentar, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate şi familie; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; punctele de vedere favorabile ale Guvernului.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege sus-menţionat, în şedinţa din 10 octombrie 2023.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Violeta Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Proiectul de lege nu face decât să arate că aţi intrat pe o pantă greşită.

Toate aceste modificări la cum să faci să vinzi..., în timpul vânzării..., care parte suportă orice cheltuială..., denotă o viziune profund greşită şi o deturnare de la scopul iniţial al acestui proiect, pe care, sigur, îl putem discuta într-un alt format. Dar astăzi am datoria să vă atrag atenţia că deturnaţi de la sensul iniţial un proiect care a fost menit să susţină, pe o perioadă de timp, familiile care se întemeiază şi care nu au alte posibilităţi, respectiv persoanele care nu au venituri să intre într-un credit bancar sau să-şi poată cumpăra o locuinţă.

Nu faceţi decât să vă afundaţi în problemă.

Am întrebat şi la anterioarele modificări pe care le-aţi adus.

Ce face o familie astăzi, dacă dumneavoastră aţi vândut aceste apartamente, şi ea are nevoie, în continuare, pentru a-şi stabili într-un loc familia?

Cu ce e ea vinovată că înaintea ei nişte parlamentari au aranjat lucrurile, astfel încât să fie trimise la vânzare? Ea ce şansă mai are să se aşeze undeva, din moment ce dumneavoastră nu faceţi decât să veniţi încontinuu cu soluţii... cum să faceţi să se aranjeze vânzarea sau schimbul între aceste apartamente.

Nu uitaţi de unde a plecat Programul ANL. Este pentru locuinţe pe o perioadă de timp, pentru familiile care nu au alte posibilităţi.

Faptul că vă adânciţi în vânzări peste vânzări, în schimbat condiţiile etc., arată cum aţi perturbat de la sensul iniţial acest program, care nu mai are nicio legătură astăzi - a ajuns o tranzacţie imobiliară! - cu scopul pentru care el a fost iniţiat la origine.

Atât am vrut să vă spun.

Aţi luat-o pe o pantă greşită şi continuaţi pe ea, iniţiind tot felul de modificări, care nu mai au nicio legătură cu obiectivul acestui program.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 199/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene; PL-x 38/2021; procedură de urgenţă.

Guvernul, vă rog.

Doamna Daniela Nicolescu:

Fiind vorba de un proiect de lege de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă din anul 2020, permiteţi-mă să prezint succint câteva dintre considerentele punctuale ale acelui moment.

Dată fiind perioada de debut a pandemiei generate de COVID, în vederea atenuării efectelor stării de urgenţă şi ulterior a stării de alertă asupra mediului antreprenorial românesc, Guvernul a emis O.U.G. nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate, legislaţie care a permis implementarea celebrelor măsuri de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru, prin care au fost salvate peste 33.000 de companii şi au fost atraşi din fonduri europene şi cofinanţare de la bugetul de stat aproximativ un miliard de euro.

În acest fel au fost salvate locuri de muncă, datorită indicatorilor clari ai măsurilor, în acest sens, şi au fost păstrate activităţi economice care altfel ar fi putut fi închise, cu consecinţe grave asupra economiei.

Ordonanţa nr. 199/2020, de modificare a Ordonanţei nr. 130, a flexibilizat, la acel moment, implementarea schemelor de ajutor, prin adăugarea la finanţare a altor categorii eligibile de aplicanţi afectaţi de efectele pandemiei, prin suplimentarea bugetului aferent Măsurii 2 - Granturi pentru capital de lucru, în aşa fel încât să poată beneficia de prevederile programului un număr mult mai mare de aplicanţi, şi prin clarificarea unor probleme tehnice punctuale, precum modalităţi de calcul ale cifrei de afaceri minime.

Dat fiindcă schemele de ajutor sunt încheiate, vă rog să acordaţi un aviz pozitiv Proiectului de Lege de aprobare a O.U.G. nr. 199/2020.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Comisia, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 38 din 1 februarie 2021, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 199/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020, în scopul sprijinirii şi menţinerii în activitate a PFA-urilor, microîntreprinderilor şi IMM-urilor, şi implicit a locurilor de muncă furnizate de acestea, pe perioada în care se manifestă efectele răspândirii COVID-19.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 199/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene, în forma adoptată de Senat.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Victor Ilie.

Domnul Victor Ilie:

Prin această măsură au fost fraudaţi bani publici.

În loc să construiţi România modernă, în loc să vă ocupaţi de problemele reale ale cetăţenilor, creşteţi taxele şi împărţiţi apoi aceşti bani, în mod complet arbitrar, către prietenii dumneavoastră.

Nu vreţi să construiţi o Românie modernă, nu mai vorbiţi despre PNRR, vorbiţi doar despre comasarea alegerilor, doar de împărţit funcţiile în România, pe următorii 10 ani.

Să vă fie ruşine! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu mai sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

E foarte importat că n-au fost amendamente, în contextul celor spuse.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene; PL-x 330/2021; procedură de urgenţă.

Guvernul, vă rog.

Doamna Andreea Anamaria Naggar (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelo17r Europene):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare anularea în forma actuală a Măsurii 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020, pentru a permite realocarea sumelor de la Măsura 3 la Măsura 2, în scopul valorificării tuturor cererilor de finanţare eligibile depuse, inclusiv cu sumele provenite din REACT-EU. De asemenea, a fost vizată relansarea Măsurii 3 cu sume provenite din REACT-EU, iar beneficiarii care au depus cereri de finanţare în cadrul măsurii - s-a prevăzut ca aceştia să nu fie restricţionaţi să îşi redepună aplicaţia în vederea obţinerii de granturi.

Noi respectuos vă solicităm un vot favorabil.

Vă mulţumim.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Comisia raportoare - Comisia pentru buget.

Vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene

Ca urmare a deciziei Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din data de 20 aprilie 2022, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014- 2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene a fost retrimis Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, prin adresa PL-x 330/2021 din 20 aprilie 2022, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare anularea în forma actuală a Măsurii 3 - "Grant pentru investiţii în activităţi productive" - pentru a permite realocarea sumelor de la Măsura 3 la Măsura 2 - "Grant pentru capital de lucru" -, pentru satisfacerea tuturor cererilor de finanţare eligibile depuse, inclusiv cu sumele provenite din REACT-EU. De asemenea, Măsura 3 va fi relansată cu sume provenite din REACT-EU. Beneficiarii care au depus cereri de finanţare în cadrul Măsurii 3 nu vor fi restricţionaţi prin criterii de eligibilitate să îşi redepună aplicaţia în vederea obţinerii de granturi.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene, în forma adoptată de Senat.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Miklós Zoltán, UDMR.

Domnul Miklós Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, acest PL-x a mai fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, acum mai bine de un an şi jumătate. S-a retrimis la comisie. La acea dată, eu aveam un amendament admis în comisia raportoare, în Comisia pentru buget, finanţe.

Acum, în momentul în care am rediscutat această problemă, am fost de acord să trecem acel amendament, iniţial aprobat, să-l trecem la amendamente respinse, pentru că au trecut 3 ani de la cazul cu pricina.

Despre ce este vorba? Am constatat că peste 27.000 de întreprinzători au fost induşi în eroare. În momentul în care a fost lansată Măsura 3 pentru aceste granturi pentru investiţii, 27.000 de firme au cheltuit bani cu consultanţi, ca să pregătească documentaţii, iar ulterior, pur şi simplu, apelul de proiecte a fost anulat de instituţiile statului, întreprinzătorii fiind induşi în eroare.

Văd că această practică se repetă. De data aceasta, Ministerul Energiei a făcut un gest asemănător, anulând apelul de proiecte - Investiţia 4 din PNRR - Lanţ industrial de producţie, asamblare sau reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice.

Din punctul meu de vedere, este nevoie de o abordare mult mai serioasă din partea instituţiilor statului şi nu cred că este de acord ca apeluri de proiecte lansate să fie ulterior anulate, în măsura în care, sigur, toţi aceşti întreprinzători cheltuiesc bani cu pregătirea documentaţiilor.

Cred că este nevoie de o iniţiativă legislativă prin care să obligăm statul ca, dacă mai face asemenea gesturi, să fie obligat să restituie toate cheltuielile care au fost generate la întreprinzători de aceste apeluri de proiecte anulate.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu mai sunt alte intervenţii...

Domnule Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Perioada de pandemie a deschis uşa multor practici nesănătoase.

În primul rând, putem să ne aducem aminte că, în ultimii 4 ani de zile, aproape 30% din companiile din România au intrat în insolvenţă şi nu am făcut altceva decât să asistăm la o serie de practici nesănătoase pentru economia românească - evaziune fiscală, spălare de bani şi multe, multe altele.

Nici nu ştiu despre ce urgenţă este vorba într-un proiect de lege care vine pe un program operaţional din 2014 până în 2020. Chestiunile astea au fost... şi, cel puţin, proiectul de ordonanţă şi-a produs efectele.

Şi, cum spuneam, noi, practic, reglementăm pentru viitor. Nu văd o utilitate în a adopta acest proiect de lege în varianta în care este, mai ales că se deschide uşa... şi, practic, se acoperă unele dintre practicile care nu au făcut altceva decât să şubrezească mediul de afaceri.

Mulţumesc mult.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii dacă sunt observaţii? Nu.

La articole? Nu.

Dacă se susţin cele două amendamente respinse? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2022 privind instituirea unor măsuri pentru derularea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny" şi pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny"; PL-x 255/2022; procedură de urgenţă.

(Domnul deputat Romeo-Daniel Lungu solicită să ia cuvântul.)

Vă dau eu cuvântul.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Aurel-Dragoş Drăghescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin această ordonanţă s-a aprobat preluarea de către Programul naţional de investiţii "Anghel Saligny" a tuturor obiectivelor de investiţii propuse la finanţare de unităţile administrativ-teritoriale şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, "Axa Prioritară 8 - Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale", care au fost evaluate şi selectate ca eligibile de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, dar a căror valoare excedează plafonul alocat în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare.

De asemenea, prin această ordonanţă s-a modificat valoarea Programul naţional de investiţii "Anghel Saligny", fiind majorată limita programului, de la 50 de miliarde de lei, stabilită iniţială, la 65 de miliarde de lei.

Propunem să susţineţi aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Comisia pentru buget sau Comisia pentru administraţie, pentru prezentarea raportului.

Domnul deputat Lungu, vă rog.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2022 privind instituirea unor măsuri pentru derularea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny" şi pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny".

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii, avizul favorabil al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun prin care se propune adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna Violeta Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Sigur că nu-mi fac iluzii că prin această intervenţie o să vă conving să votaţi altfel, dar vă atrag atenţia, în timp ce reflectaţi la votul dumneavoastră, asupra următorului argument din expunerea de motive.

Deci, din această suplimentare, Guvernul îşi asumă să investească în comunităţi cu risc de depopulare, în comunităţi cu risc de izolare. Şi eu vin şi vă întreb - reformă administrativ-teritorială, pentru ca zonele care sunt vădit nepopulate să nu mai aibă primărie, instituţii unde sunt plătiţi politicieni, mai facem? Că prin aceste investiţii de genul "Anghel Saligny", în zonele în care nu mai există populaţie, dar dom' primar e acolo, plătit, şi Consiliul Local, prin aceste investiţii nu facem decât să ne afundăm într-o problemă gravă a acestui stat, şi anume lipsa de voinţă politică de a face ordine în nişte chestiuni fundamentale, care ne împiedică dezvoltarea.

Nu am de ce să dau bani să cresc alocarea pentru comunităţi pe care le văd că nu mai au cum să crească. Pentru că aceste investiţii trebuie să se ducă în zonele în care este cu adevărat nevoie, dacă e o gândire de dezvoltare administrativ-teritorială pentru această ţară, ceea ce, în mod evident, nu aveţi.

Deci, atenţie, când cu elan aprobaţi bani din fonduri europene, pe de altă parte, stopaţi orice şansă de dezvoltare administrativ-teritorială a României şi nu facem decât să împrăştiem cu mici bani în toate zonele ţării, fără niciun efect, de dragul de a satisface nişte interese politice.

Atât am vrut să vă spun.

Nu-mi fac iluzii că vă pot convinge acum, doar vă atrag atenţia cât rău faceţi, neavând o gândire strategică şi o viziune de modernizare a României.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Un singur vorbitor de la fiecare grup.

Doamna deputat Cristina Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi colegi,

Şi, mai ales, stimaţi colegi din arcul guvernamental,

Nu puteţi să creşteţi PNDL de la 50 la 65 de miliarde şi după aia să veniţi şi să spuneţi: nu avem bani la buget, o să vă creştem taxele vouă, mediu privat, de 3 ori într-un an. Nu mai merge aşa!

Nu mai merge aşa, în condiţiile în care avem 3.200 de UAT-uri care, în ultimii 34 de ani, multe dintre ele s-au depopulat. Sunt 5 milioane de români care au plecat, mulţi dintre ei, din aceste zone rurale unde dumneavoastră vreţi să îngropaţi astăzi bani. Miliarde de lei din taxele şi impozitele oamenilor care muncesc cinstit în ţara asta vor fi îngropaţi în nişte sate, comune unde nu mai sunt oameni - în terenuri de sport, şi alea executate prost, în pantă, în tot felul de parcuri unde nu se duce nimeni.

Nu zice nimeni că nu e nevoie de dezvoltare rurală în România, dar cum puteţi să faceţi dezvoltarea asta şi cum puteţi să aveţi o asemenea gândire, mică, doar în perspectiva unor voturi şi să îngropaţi nişte bani care nu aduc niciun fel de valoare acelor comunităţi?

Haideţi, noi, această clasă politică, să facem reformă administrativ-teritorială! Să nu mai dăm nişte bani care n-au niciun sens unor comunităţi care nu se pot susţine!

Gândiţi-vă că avem o comună, undeva prin judeţul Hunedoara, care are mai puţin de 100 de locuitori şi care anual consumă undeva la un milion de lei. Credeţi că acea comună se autosusţine? Nu, nu se autosusţine, tot de la centru se dau acei bani.

Realizaţi şi dumneavoastră că sunt aberante astfel de alocări!

Fără o reformă reală nu o să faceţi decât să îngropaţi banii din taxele şi impozitele oamenilor...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...şi asta este un scandal. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sorin Muncaciu, de la Grupul AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Înainte de a aloca aceşti bani din acest program, ar trebui ca domnii de la PNL să ne explice ce au făcut cu 100 de miliarde de euro pe care i-au împrumutat în perioada cât dânşii au... sunt la guvernare? (Vociferări.)

Nu ar fi normal să ştie şi această ţară ce-aţi făcut, domnilor liberali, cu banii ăştia, ce s-a întâmplat cu ei?

Aţi împrumutat, când a fost prim-ministru şi ministru de finanţe domnul Cîţu, 100 de miliarde.

Iar, domnilor de la PSD, nu ar fi normal să daţi o socoteală, să faceţi un audit? (Vociferări.) Vrem să ştim şi noi, ce-aţi făcut cu banii ăştia?

Aşa ar trebui, să spuneţi ce-aţi făcut cu ei, înainte de a vorbi despre alte programe! (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Szabó Ödön.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Drept la replică!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Andronache, vă rog... (Vociferări.) ...drept la replică.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule Muncaciu, sunteţi iarăşi pe lângă subiect.

Uitaţi-vă la obiectul de reglementare al acestei legi de aprobare a ordonanţei de urgenţă - se referă la programe de interes local!

Ce legătură are cu întrebarea pe care aţi pus-o, Dumnezeu ştie!

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Andronache, nici nu ştiu de ce vă pierdeţi vremea, sincer să fiu. (Vociferări.)

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Pierde vremea?! 100 de miliarde?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Programul naţional "Anghel Saligny" a fost conceput, la Ministerul Dezvoltării, de către domnul ministru Cseke Attila, asumat de Guvern, susţinut şi apoi extins, şi este programul care beneficiază pentru prima dată de un plafon pentru toate unităţile administrativ-teritoriale, ceea ce înseamnă că nu a fost şi nu este un program dedicat doar unor primari sau unor unităţi administrativ-teritoriale venite dintr-o anumită zonă politică.

Şi trebuie să ştiţi că toate primăriile au accesat, majoritatea primăriilor, doar cele care nu au avut proiecte nu au accesat. Toţi cei care au depus proiectul, din tot spectrul politic, de la USR până la PNL, până la PSD, până la UDMR, toate partidele, PMP, care au primari azi în România au depus proiecte pe "Anghel Saligny", acestea au fost aprobate şi, în momentul de faţă, unele deja sunt în execuţie, iar alte proiecte deja, în momentul de faţă, sunt în perioada de licitaţie.

Şi, da, eu cred că orice unitate administrativ-teritorială, indiferent că acolo locuiesc mulţi oameni sau puţini oameni, are nevoie şi are dreptul la servicii publice, începând de la apă şi canalizare şi până la gaz şi electricitate.

Nu putem să spunem, pentru că voi, într-o anumită comunitate, locuiţi mai puţini oameni, nu trebuie să aveţi apă la robinet sau nu trebuie să aveţi gaz introdus în căminele, în casele dumneavoastră.

Eu cred că acest tip de abordare, că doar cel mare şi o entitate mare trebuie să beneficieze de resursele acestei ţări este unul păgubos, cu atât mai mult cu cât, în România, peste 50% din populaţie este în zona rurală şi nu putem abandona ruralul doar pentru ambiţiile oraşelor mari.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Un singur vorbitor pe grup, procedură de urgenţă, doamnă Dumitrina Mitrea, cu regret.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

26. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulaţia pe drumurile publice - republicată; Pl-x 580/2022.

Comisia...

(Domnul deputat Sorin-Dan Moldovan solicită să ia cuvântul.)

Ca iniţiator sau raport?

Domnul Sorin-Dan Moldovan (din sală):

Raportul.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog, pentru prezentarea raportului, domnul deputat Moldovan.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Raport comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice - republicată.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere -avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul nefavorabil al Consiliului Economic şi Social, punctul de vedere negativ al Guvernului, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor.

Membrii celor 4 comisii au examinat propunerea legislativă în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită Comisiei pentru apărare, Comisiei pentru industrii şi Comisiei juridice un raport preliminar de adoptare a propunerii legislative.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au hotărât, cu unanimitate, să transmită Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisiei pentru transporturi şi Comisiei juridice un raport preliminar de adoptare.

Membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită Comisiei pentru apărare, Comisiei pentru transporturi şi Comisiei pentru industrii un raport preliminar de adoptare a propunerii legislative.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Propunerii legislative privind modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice - republicată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale, iniţiator, domnul deputat Paul Ichim.

Ori la dezbateri, ori în calitate de iniţiator, cum doriţi dumneavoastră.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Ca iniţiator, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Propunerea legislativă pe care am iniţiat-o propune separarea în două module a examenului pentru obţinerea permisului de conducere, separă examinarea teoretică de cea practică şi oferă posibilitatea doritorilor de permis de conducere auto să dea examenul teoretic oriunde în ţară.

Propunerea vine ca urmare a unei colaborări remarcabile cu instructori auto şi profesionişti în legislaţie, cărora le mulţumesc pentru sprijin şi pentru implicare.

Şi, de asemenea, vreau să mulţumesc colegilor deputaţi şi colegelor deputate, care au sprijinit şi au înţeles promovarea unei legislaţii bazate pe nevoile şi cerinţele actuale în România.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente...

Ba sunt amendamente.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole şi la amendamente admise? Nu. Adoptate.

Propunerea rămâne la votul final.

27. Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 3 din 13 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 28 ianuarie 2021; PL-x 306/2020/2021; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului?

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorate doamne, onoraţi domni deputaţi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare redefinirea unor prevederi privind managementul instituţiilor de învăţământ militar. Prin modificările aduse se creează un cadru unitar, coerent şi integrat de coordonare eficientă a formării şi educaţiei profesionale specifice, potrivit nevoilor structurilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Ministerul Educaţiei susţine raportul Comisiei pentru învăţământ, prin care se propune adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor, domnul Moldovan. Sau domnul Ţepeluş.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 3 din 13 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 28 ianuarie 2021; PL-x 306/2020/2021

În baza prevederilor art. 135 şi art. 60 pct. 22 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 306 din 1 februarie 2021, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru constituţionalitate au fost sesizate, spre dezbatere, în fond, cu Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 79/2020.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul instituirii procedurii admiterii prin repartiţie a absolvenţilor învăţământului liceal militar în instituţiile de învăţământ superior militar, precum şi al implementării standardelor ocupaţionale care să ofere ocupaţii şi calificări specifice. De asemenea, vizează redefinirea unor prevederi privind managementul instituţiilor de învăţământ militar, în scopul creării unui cadru unitar, coerent şi integrat de coordonare eficientă a formării şi educaţiei profesionale specifice, potrivit nevoilor structurilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată, în data de 17 iunie 2020. În data de 21 octombrie 2020, Senatul a adoptat legea, în calitate de Cameră decizională. Legea adoptată iniţial de Parlament a fost transmisă la promulgare în data de 29 octombrie 2020. La data de 25 noiembrie 2020 a fost formulată de Preşedintele României o sesizare de neconstituţionalitate a legii transmise spre promulgare.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut legea în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, cele 3 comisii propun plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în forma prezentată de iniţiator.

Vă solicit un timp de dezbatere de 3 minute, domnule preşedinte.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Viorel Salan, vă rog.

Numai o secundă, domnule Salan, vă rog.

3 minute - timp de dezbatere.

Vă rog, vot.

Timpul a fost aprobat.

Domnule Salan, vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Acest proiect pe care îl discutăm azi şi care va fi supus votului Camerei Deputaţilor consider că este un demers politic menit să sprijine crearea unui cadru unitar şi coerent pentru învăţământul militar.

Este, bineînţeles, unul din obiectivele importante, cel cu privire la creşterea numărului de personal, care a fost diminuat în momentul de faţă, în structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Or, eu spun şi sunt convins de acest lucru, că împărtăşiţi aprecierea mea în ce priveşte instituirea acestei proceduri care este prevăzută în acest proiect de lege, cu privire la repartiţia absolvenţilor învăţământului liceal militar în instituţiile militare de învăţământ superior. De fapt, este unul din demersurile care în ultima perioadă a fost promovat cu consecvenţă şi de Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Este o soluţie viabilă, iar Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Legea rămâne...

Sunt amendamente.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole? Nu. Adoptate.

Legea rămâne la votul final.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Programul de lucru a fost epuizat.

Ne revedem la 11.30, la sesiunea de vot final.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Mircia Chelaru.)

Ne revedem la 11.30, la votul final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Rog liderii grupurilor parlamentare să vină până la prezidiu.

(Consultări.)

De asemenea, rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă rog să introduceţi cartelele în console şi să facem un vot de control, pentru a verifica cvorumul de şedinţă.

Deci facem un vot de control, da?

Vot, vă rog.

Suntem în cvorum.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 4/2024.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, 4 împotrivă, 12 abţineri şi un coleg care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnul George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Noi am votat pentru, însă nominalizarea noastră pentru Comisia SRI, din care colegul Doru Acatrinei şi-a dat demisia, şi în care refuzaţi să mă nominalizaţi, arată de fapt ce înseamnă aceste comisii, chipurile, de control, ale SRI, şi felul în care puneţi pumnul în gură opoziţiei.

Nicio problemă...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aveţi o propunere?

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, am o propunere - să nu ne mai puneţi pumnul în gură.

Mulţumesc frumos.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doriţi suplimentarea ordinii de zi?

Domnul George-Nicolae Simion:

Suplimentarea ordinii de zi la Biroul permanent reunit am cerut-o şi nu aţi aprobat-o.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Asta vă spuneam şi eu.

Domnul George-Nicolae Simion:

E...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Asta vă spuneam şi eu, că suntem la plenul Camerei. Aia e de...

Domnul George-Nicolae Simion:

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...plen comun.

Domnul George-Nicolae Simion:

E, asta vă spuneam şi noi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da.

Domnul George-Nicolae Simion:

...nu e nicio problemă, se întoarce roata.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 82/2022 privind constituirea Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor pentru automatizarea şi viitorul muncii; PHCD 5/2024.

Vot, vă rog.

263 de voturi pentru, 2 contra, 3 abţineri. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 21/2021 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Camerei Deputaţilor la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei; PHCD 6/2024.

Vot!

257 de voturi pentru, 11 abţineri. Adoptat.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind revizuirea Planului strategic european pentru tehnologiile energetice (SET) COM (2023) 634; PHCD 7/2024.

Vot, vă rog.

230 de voturi pentru, 35 contra, 4 abţineri. Adoptat.

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European privind contracararea ameninţărilor potenţiale reprezentate de drone COM (2023) 659; PHCD 8/2024.

Vot!

266 de voturi pentru şi 4 abţineri. Adoptat.

Domnul deputat George Simion, explicarea votului.

Domnul George-Nicolae Simion:

Pe procedură!

Avem o problemă de natură parlamentară.

Avem preşedintele Grupului de prietenie România - Italia; a avut o delegaţie din Italia, ieri, şi nu a fost primită această delegaţie.

Aţi dat în Biroul permanent o interdicţie; asta nu cred că ar trebui să afecteze relaţiile noastre externe.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Autostrada A3 România - Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 2023 şi la Luxemburg la 20 noiembrie 2023; PL-x 1/2024.

Vot, vă rog.

239 de voturi pentru, 29 împotrivă, 3 abţineri. Adoptat.

7.

Un singur... un singur coleg poate explica votul.

Domnule deputat Radu Grădinaru, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Acest împrumut nu are nicio legătură cu Autostrada A3. Cheltuielile pentru A3 se decontează din bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor alocate.

Sumele împrumutate de la Banca Europeană de Investiţii sunt pentru susţinerea cursului valutar.

Clar, aceşti bani nu sunt pentru Autostrada A3, banii sunt pentru susţinerea cursului valutar, pentru marii importatori - Lidl, Kaufland, Carrefour -, pentru a avea un curs stabil, pentru beneficiarii direcţi, pentru maximizarea profitului scos în afara ţării.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ne-am lămurit.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 815/2023.

Vot, vă rog.

267 de voturi pentru, unul contra, două abţineri şi 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Domnul deputat Dan Tanasă, explicarea votului, vă rog, pe Codul fiscal.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Pedepsele colective sunt specifice sistemelor represive, dictatoriale, naziste.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 şi pentru proiecte preluate integral sau parţial din Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 în cadrul Programului operaţional Infrastructura mare 2014-2020; PL-x 140/2022.

Vot, vă rog.

223 de voturi pentru, 3 contra, 47 de abţineri. Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2023 privind stabilirea unor măsuri în derularea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny"; PL-x 362/2023.

Vot!

266 de voturi pentru, două contra, 4 abţineri. Adoptat.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2023 pentru aprobarea şi finanţarea Programului naţional pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii; PL-x 526/2023.

Vot, vă rog.

221 de voturi pentru, 38 împotrivă, 14 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Pollyanna Hangan.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Felul în care au fost direcţionate resursele statului prin ajutoare de stat, dacă este să privim obiectiv cum s-au derulat lucrurile până acum, ne arată câteva lucruri, dar, în primul rând, faptul că aceste resurse au ajuns de foarte multe ori în buzunare obscure, la firme de apartament şi că a fost distorsionată piaţa şi s-a distrus încrederea investitorilor oneşti de a face investiţii.

Nu faceţi altceva decât să taxaţi populaţia, pentru a direcţiona banii în buzunarele cui vreţi dumneavoastră, şi cetăţenii stau şi suferă şi se uită cum investiţii anunţate nu sunt finalizate.

Avem un exemplu şi la Hunedoara. Anul trecut, în vară, a fost anunţată cu surle şi trâmbiţe o investiţie de 100 de milioane de euro, din care 20 de milioane erau ajutoare de stat, urmau să se demareze lucrările în câteva săptămâni.

Astăzi, dacă ne uităm, acel loc este în continuare un teren viran, pentru că o firmă de apartament primeşte 20 de milioane de euro şi promite locuri de muncă şi investiţii care nu se mai finalizează.

USR a votat împotriva acestui proiect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2020 pentru modificarea art. 36 alin. (6) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic; PL-x 443/2020.

Vot!

256 de voturi pentru, unul contra, 12 abţineri şi un coleg care nu votează. Adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2022 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de bănci şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori; PL-x 503/2022.

Vot, vă rog.

267 de voturi pentru, 5 abţineri. Adoptat.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală; PL-x 547/2019.

Vot!

254 de voturi pentru, 7 contra, 10 abţineri. Adoptat.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 199/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene; PL-x 38/2021.

Vot, vă rog.

232 de voturi pentru, 40 contra, două abţineri. Adoptat.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, precum şi alte măsuri în domeniul fondurilor europene; PL-x 330/2021.

Vot, vă rog.

269 de voturi pentru, 4 împotrivă, un coleg care nu votează. Adoptat.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2022 privind instituirea unor măsuri pentru derularea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny" şi pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny"; PL-x 255/2022.

Vot, vă rog.

221 de voturi pentru, 39 contra, 14 abţineri. Adoptat.

Pentru următorul proiect, având în vedere că avem de îndreptat o eroare materială, îl invit să ia cuvântul pe domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

Vă rog.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Da, pentru Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 580/2022; lege ordinară, pentru că s-a strecurat eroarea materială, în loc de "Hotărârea de Guvern nr. 85/2003", am rugămintea să treceţi - pentru că e o scăpare de tehnică legislativă - "Hotărârea de Guvern nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice".

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci, 17, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 580/2022.

Se va adopta, în cazul în care va trece de vot, cu această îndreptare de eroare materială în textul legii adoptate.

Vot, vă rog.

273 de voturi pentru, unanimitate.

Pl-x-ul 580/2022 a fost adoptată cu modificarea făcută de domnul Ichim, îndreptarea erorii materiale.

Legi organice. Adoptări

18. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2065 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piaţă unică pentru serviciile digitale şi de modificare a Directivei 2000/31/CE, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic; PL-x 803/2023.

Vot, vă rog.

267 de voturi pentru, 6 abţineri. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Alin Ilie Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Reprezentanţii Grupului AUR în Biroul permanent şi în Comitetul liderilor nu vor participa la următoarea şedinţă de Birou permanent şi Comitet al liderilor, în semn de protest pentru modul dictatorial şi abuziv în care Grupul AUR este tratat de actuala majoritate parlamentară.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ce să zic? Ne pare rău! (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

19. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 3 din 13 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 28 ianuarie 2021; PL-x 306/2020/2021.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, 3 împotrivă, o abţinere. Adoptată.

Ordinea de zi a fost epuizată.

Declar şedinţa închisă.

Şi invit membrii Biroului permanent la sala de şedinţă.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.53.