Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.32.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Gianina Şerban şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Gianina Şerban şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 20 februarie, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Cunoaşteţi procedura: sunt câte 3 deputaţi - PSD, PNL; 2 - USR; şi apoi câte unul - AUR, UDMR, minorităţi naţionale şi neafiliaţi. Apoi se reia, timpul fiind de 3 minute, maximum, pentru fiecare declaraţie.

Începem cu Grupul PSD.

Domnul Ioan Vulpescu este? Nu.

Domnul deputat Virgil Alin Chirilă.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Nu e? (Vociferări.)

A, Marcel Tuhuţ, scuze!

Vă confundasem.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Zeci de mii de români din munţii Apuseni aşteaptă extinderea reţelei naţionale de gaze naturale".

Extinderea gazului metan în oraşele Abrud, Câmpeni, Baia de Arieş şi ulterior în comunele din întreg arealul munţilor Apuseni reprezintă o dorinţă a zeci de mii de locuitori. Este timpul să ne asumăm un proiect mare pentru munţii Apuseni, care să aibă un impact real asupra calităţii vieţii locuitorilor din această zonă.

Alături de dezvoltarea turismului, reabilitarea drumurilor, crearea de noi locuri de muncă, accesul la servicii medicale şi educaţie, extinderea reţelei de gaze naturale în Apuseni este unul dintre cele mai aşteptate proiecte de investiţii de către moţi.

Pentru a oferi un exemplu orientativ, o familie din zona de munte, într-o casă cu izolaţie medie şi o suprafaţă de aproximativ 100-150 de metri pătraţi, consumă între 10 şi 30 de metri cubi de lemn pe sezon. Iernile mai grele şi locuinţele mai mari sau mai puţin izolate pot duce la un consum şi mai mare. Astfel, un calcul simplu ne arată că pentru încălzirea locuinţelor din munţii Apuseni consumăm anual milioane de metri cubi de material lemnos, iar acest lucru nu poate continua la nesfârşit.

În acelaşi timp, este cunoscut faptul că gazul metan are o putere calorică superioară lemnului de foc, ceea ce înseamnă că produce mai multă energie termică per unitate de masă, făcându-l mai eficient pentru încălzire. De asemenea, din punct de vedere sustenabil, utilizarea gazelor naturale oferă posibilitatea ajustării nivelului de combustibil utilizat pentru încălzire, ceea ce poate genera o eficientizare a puterii calorice, precum şi echilibrarea resurselor utilizate.

Atât din calitatea de parlamentar al judeţului Alba, cât şi din cea de primar al comunei Ciuruleasa, localitate în care m-am născut şi mi-am întemeiat o familie, am demarat mai multe demersuri cu scopul prioritizării acestor investiţii, am depus memorii către instituţiile abilitate ale statului şi interpelări către miniştrii energiei şi dezvoltării, cu scopul creşterii conştientizării importanţei extinderii reţelei naţionale de gaze naturale în comunităţile din munţii Apuseni.

În acelaşi timp, este şi responsabilitatea Consiliului Judeţean Alba, instituţie condusă de zeci de ani de Partidul Naţional Liberal, să iniţieze această investiţie, prin realizarea unui studiu de fezabilitate, şi să depună proiecte pentru obţinerea de fonduri guvernamentale şi europene, şi nu doar să promită un trai mai bun, o dată la patru ani, atunci când vin la porţile oamenilor să le ceară sprijin pentru a-i vota.

Este important să ne asumăm un astfel de proiect mare pentru munţii Apuseni, având în vedere nevoile reale ale locuitorilor şi impactul pozitiv pe care îl poate avea asupra calităţii vieţii lor. Extinderea reţelei de gaze naturale va reprezenta un pas important către modernizarea şi dezvoltarea durabilă a munţilor Apuseni.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Doamna deputat Nicoleta-Matilda Goleac? Nu a ajuns.

Domnul Bogdan Gheorge Trif.

Aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Infrastructura rutieră a României a beneficiat de o transformare radicală în guvernarea PSD. Ministrul Sorin Grindeanu este principalul artizan al performanţei înregistrate de Ministerul Transporturilor. Acesta a reuşit să încheie, săptămâna trecută, seria obiectivelor de infrastructură rutieră finanţate prin PNRR, prin semnarea contractului pentru proiectarea şi execuţia secţiunii de autostradă Târgu Mureş - Miercurea Nirajului, parte a Autostrăzii Unirii, A8.

În prezent, sunt semnate toate contractele pentru realizarea celor 18 proiecte finanţate prin PNRR, care prevăd construirea a 412 kilometri de autostradă, cu o valoare însumată de 27,7 miliarde de lei -fără TVA:

- Autostrada Transilvania - A3 - secţiunile Nădăşelu - Mihăieşti, Mihăieşti - Zimbor şi Zimbor - Poarta Sălajului;

- Autostrada Moldovei - A7 - toate cele 13 loturi cuprinse între Ploieşti şi Paşcani;

- Autostrada Lugoj - Deva - A1 - secţiunea E - secţiunea cu tuneluri - şi secţiunea D;

- Autostrada Unirii - A8 - secţiunile Târgu Mureş - Miercurea Nirajului şi Leghin - Târgu Neamţ.

Modernizarea infrastructurii rutiere a României a fost şi este una din priorităţile Partidului Social Democrat, fiind esenţială pentru dezvoltarea economică a tuturor zonelor geografice din ţara noastră. Asigurarea unei reţele de autostrăzi şi drumuri expres la standarde europene înseamnă progres pentru foarte multe ramuri ale economiei româneşti - industrie, agricultură, transporturi şi turism. În final, înseamnă investiţii, noi locuri de muncă şi, implicit, creşterea nivelului de trai al cetăţenilor români.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnul Mihai Weber? Nu este.

Mergem la Grupul PNL.

Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "România susţine familia naturală".

Legalizarea căsătoriei dintre persoane de acelaşi sex în Parlamentul Greciei, prima ţară ortodoxă din lume care ia o asemenea decizie, reprezintă un semnal extrem de puternic privind mizele revoluţiei culturale, care are în prim-plan ideologie LGBT, prin care se doreşte rescrierea noţiunii de familie.

Pentru noi, românii, este tot mai clar de înţeles că aici nu avem de-a face cu o alegere politică, tehnică, administrativă ori juridică. Aici avem de-a face cu o alegere morală, spirituală, culturală şi socioculturală, care va defini viitorul nostru.

Suntem noi gata să votăm pentru căsătoria dintre persoane de acelaşi sex? Se spune des că România nu este pregătită. Eu nu aş mai spune aşa. Aş alege o altă formulă. România nu doreşte introducerea ideologiei sexomarxiste drept normă publică şi nici distrugerea instituţiei căsătoriei prin impunerea aşa-zisului mariaj dintre persoane de acelaşi sex.

Să nu uităm că marele patriot român, anticomunist şi adevărat mărturisitor creştin, Corneliu Coposu, spunea foarte limpede că negociem orice, dar nu negociem principii. Iar familia naturală nu poate fi negociată niciodată, la fel cum nu poate fi negociată morala creştină şi la fel cum nu pot fi negociate niciodată valorile spirituale, culturale şi identitare ale naţiunii române.

În anul 2017, dacă nu mă implicam personal, alături de câţiva colegi parlamentari liberali, Referendumul pentru familie ar fi fost respins încă de la primul vot din Camera Deputaţilor. Şi este important să precizez că noi, parlamentarii PNL, ne opunem categoric oricărei modificări a legislaţiei în materie de familie, incluzând aici şi diversiunea privind parteneriatul civil, pe lângă căsătorie şi adopţia gay.

Valorile fundamentale ale credinţei, civilizaţiei şi culturii noastre, valorile care au adus evoluţia umanităţii, nu pot fi relativizate, negociate, şi cu atât mai puţin aneantizate prin astfel de gesturi, precum votul dat de Parlamentul de la Atena.

În Parlamentul de la Bucureşti, cu toate păcatele sale şi cu imperfecţiunea sa evidentă, puteţi fi siguri că niciodată nu se va întâmpla aşa ceva.

Şi să nu uităm că poate fi astăzi parteneriat civil, mâine căsătorie între persoane de acelaşi sex, poimâine adopţie de copii de către cupluri de acelaşi sex, şi apoi legalizarea mamelor-surogat şi a altor experimente lipsite de etică şi de orice urmă de respect pentru condiţia umană.

România este o naţiune care nu se poate întoarce împotriva adâncului său spirit creştin, împotriva ontologicului bun-simţ care a ajutat românul să supravieţuiască peste milenii în pământul său strămoşesc, iar cu atât mai puţin poate răstălmăci adevărul simplu care ne defineşte căsătoria drept "uniunea liber consfinţită între un bărbat şi o femeie".

Niciodată în România!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc pentru această intervenţie despre modernitate şi toleranţă.

Mergem mai departe.

Doamna Christine Thellmann.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

38 de milioane de lei - aceasta este suma investită doar în municipiul Mediaş prin programele PNDL şi "Anghel Saligny".

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal şi-a respectat angajamentul de guvernare locală şi naţională. A alocat fonduri necesare şi astfel a sprijinit comunităţile locale să investească în infrastructurile de sănătate, educaţie, transport şi servicii, care au contribuit la creşterea calităţii vieţii oamenilor.

Prin PNDL şi PNI "Anghel Saligny", judeţul Sibiu s-a modernizat cu proiecte de peste două miliarde de lei. Este o sumă extrem de mare care a fost investită în proiecte concrete.

90% din UAT-urile din judeţul Sibiu au cel puţin un proiect finanţat prin "Anghel Saligny" şi toate UAT-urile din Sibiu au beneficiat de acest program.

De exemplu, în municipiul Mediaş, prin PNDL 1, au fost finalizate 3 proiecte esenţiale:

1. Amenajare drum zona industrială nepoluantă şi deservire generală str. Aurel Vlaicu, etapa I;

2. Echipare tehnico-edilitară cartierul Gloria;

3. Reabilitare străzi municipiul Mediaş - zona cartier Aurel Vlaicu reţele de alimentare cu apă şi canalizare pluvială, faza I.

Astfel, prin PNDL 4 au fost investiţii în dotarea instituţiilor de învăţământ cu echipamente şi mobilier specific didactic şi de laborator modern la Şcoala Gimnazială "Mihai Eminescu" şi la Şcoala Gimnazială nr. 7; de asemenea, a fost modernizată Grădiniţa "Bucuria Copiilor" din municipiul Mediaş.

Iar prin PNI "Anghel Saligny", Programul "Drumuri, poduri, apă, canalizare", Mediaş a atras 5 astfel de proiecte, în valoare totală de peste 20 de milioane de lei.

Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" înseamnă pentru Sibiu:

- 98 de proiecte de investiţii finanţate pentru drumuri, poduri, apă şi canalizare, cu o valoare totală de peste 927 de milioane de lei;

- 18 proiecte pentru distribuţie de gaze naturale, cu o valoare de peste 176 de milioane de lei.

Prin aceste programe de investiţii, ţara noastră se modernizează cu adevărat.

Ne propunem să sprijinim în continuare aceste măsuri esenţiale pentru România de mâine.

Christine Thellmann, deputat al PNL de Sibiu.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Cozmanciuc? Nu.

Alexandru Popa? Nu.

Michael Gudu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Michael Gudu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Fenomenul populismului şi extremismului politic a câştigat teren în multe ţări ale lumii în ultimii ani, iar România nu este imună la aceste influenţe. În politica românească contemporană, extremismul a devenit o problemă tot mai acută, cu grave consecinţe asupra democraţiei şi a stabilităţii instituţiilor statului.

Capcana discursului extremist constă în capacitatea acestuia de a manipula emoţiile şi fricile oamenilor, de a simplifica problemele complexe şi de a oferi soluţii rapide la problemele societăţii. Oamenii speră să găsească un ţap ispăşitor pentru nemulţumirile lor, să se simtă parte a unei mişcări care promite să le apere interesele şi valorile. Capcana este evidentă, discursul extremist oferă doar aparent soluţii, tacticile de manipulare şi dezinformare nu au alt scop decât cel de a crea un mediu favorabil pentru ascensiunea extremiştilor către pârghiile puterii.

Care sunt pericolele extremismului şi de ce nu trebuie tolerat?

Simplu.

Una dintre cele mai grave consecinţe ale extremismului politic o reprezintă polarizarea excesivă a societăţii, care duce la divizarea populaţiei în tabere antagoniste, slăbeşte coeziunea socială şi inhibă dialogul constructiv în procesul politic.

Un alt pericol al extremismului politic îl reprezintă erodarea democraţiei şi a statului de drept, fenomen care poate avea consecinţe grave asupra funcţionării societăţii şi a legitimităţii guvernării, subminând încrederea populaţiei în procesul democratic.

În plan internaţional, statele percepute ca fiind incapabile să controleze mişcările extremiste sau care, prin acţiunile lor, par să le tolereze pot suferi deteriorarea relaţiilor diplomatice şi pierderea încrederii partenerilor internaţionali. Acest lucru poate afecta cooperarea în domenii vitale, precum securitatea, comerţul şi investiţiile, şi poate izola ţara respectivă pe scena internaţională. În plus, promovarea unei agende extremiste poate atrage sancţiuni internaţionale, afectând economia naţională şi bunăstarea cetăţenilor, aşa cum se întâmplă în Ungaria vecină.

Stimaţi colegi,

Combaterea extremismului din politica românească trebuie să constituie preocuparea fiecăruia dintre noi. Este nevoie de o legislaţie mai strictă împotriva incitării la ură şi a discursului violent, cu aplicare riguroasă în toate domeniile, inclusiv online.

Trebuie monitorizat şi sancţionat drastic comportamentul inadecvat al parlamentarilor care recurg la discurs violent sau manifestări agresive, inclusiv prin mecanisme disciplinare interne.

De asemenea, este nevoie de raportarea transparentă şi publică a incidentelor şi a măsurilor luate, pentru a asigura răspunderea şi pentru a creşte conştientizarea publică.

Fără măsuri dure şi acţiuni concertate, riscul este nu doar de a alimenta diviziunile existente, dar şi de a permite escaladarea violenţei şi a conflictelor, afectând vieţile individuale şi comunităţile în ansamblul său!

Vă mulţumesc.

Michael Gudu, deputat al PNL de Tulcea.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Brian Cristian, Iulian Lőrincz...

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Ieri, la Ambasada României la Madrid au fost prezenţi Nicolae Ciucă, Titus Corlăţean şi doamna Nicoleta Pauliuc, şi colegii mei din USR Spania i-au întrebat de ce blochează proiectul USR privind facilitarea votului pentru românii din afara graniţelor ţării.

Domnul Ciucă a spus că colegul meu încearcă să manipuleze, că nu există acest proiect de lege. Doamna Pauliuc a zis că nu a ajuns nici măcar la Senat.

Acesta este votul PSD şi PNL în Senat privind acest proiect de lege. (Arată un document.) PNL, PSD şi UDMR au votat împotriva proiectului de lege care facilitează votul pentru românii din afara graniţelor ţării.

Mai mult, a doua propunere legislativă, propusă de colegul meu, Radu Mihail, şi de mine, este blocată acum la Senat şi spune foarte clar - două zile de vot pentru diaspora - sâmbătă şi duminică; la ora 21.00, în momentul în care există oameni în incinta secţiei de votare, să se prelungească programul, să poată vota; vot prin corespondenţă pentru românii din afara graniţelor ţării; sistem SIMPV, adică sistemul de monitorizare multiplu, pentru a împiedica votul multiplu, cu tablete, pentru toţi delegaţii în secţiile de votare şi generarea electronică a listei suplimentare electorale. Sunt chestiuni pe care nu le-am inventat noi peste noapte, care au funcţionat foarte bine atât la alegerile parlamentare din 2020, cât şi la cele europarlamentare din 2019.

Iar Guvernul, PNL şi PSD, în Parlament, resping pe bandă rulantă aceste propuneri. De ce? Pentru că le este frică de votul diasporei. Ştiu foarte bine că n-au absolut nicio şansă în diaspora.

Dar vă mai spun un singur lucru - aşa cum s-a întâmplat în 2014, aşa cum s-a întâmplat în 2019, emoţia diasporei a schimbat soarta alegerilor din România şi o va face încă o dată pe 9 iunie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Beniamin Todosiu.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul "Anul 2024 este anul sărăciei, birurilor şi minciunilor politice!".

Românii au început anul 2024 mai săraci, fiind nevoiţi să facă faţă preţurilor tot mai mari şi inflaţiei generate de măsurile haotice ale unui Guvern incompetent.

În acelaşi timp, specialii, posesorii de pensii nesimţite, au continuat să se îmbogăţească, iar bugetarii de lux au continuat huzurul pe spinarea cetăţenilor de rând. Pentru a face rost de bani pentru salarii şi pensii nesimţite, PNL şi PSD au continuat să bage adânc mâna în buzunarele românilor. Astfel, au pus taxă pe soare sau taxă pe boală.

Dacă ai ghinionul să te îmbolnăveşti în România, PNL-iştii şi PSD-iştii s-au gândit că trebuie să mai plăteşti încă 10% la stat pentru concediul medical. De noua taxă pe boală nu scapă nimeni - părinţii ai căror copii sunt bolnavi de cancer şi fac chimioterapie, gravidele cu risc, pacienţii care au trecut printr-o intervenţie chirurgicală, tinerele mame sau bolnavii care au suferit un stop cardiac. Toţi trebuie să mai cotizeze la stat, pentru că PNL şi PSD au ajuns "pe drojdie" şi nu mai sunt bani publici de furat.

Deşi s-au lăudat că elimină taxa pe boală, aceasta este încă în vigoare şi, în fiecare zi, scoate din buzunarele bolnavilor români o jumătate de milion de euro.

USR cere vot final în Parlamentul României şi eliminarea taxei pe boală!

La fel, cerem şi eliminarea taxei pe soare, pe care Guvernul PNL-PSD a introdus-o abuziv, minţind că este impusă de Comisia Europeană.

Anul 2024 a început greu şi pentru micile afaceri din România, sufocate de taxe tot mai mari. Jugul fiscal este atât de greu pentru aceste mici afaceri, încât, în 2024, vor fi în riscul de a da faliment sau vor intra în zona gri a economiei.

Bugetul ţării este vraişte, iar Guvernul continuă să se împrumute pentru a acoperi găurile bugetare. Marcel Ciolacu a mai împrumutat România cu încă 4 miliarde de euro. Banii vor ajunge tot în pensii şi privilegii pentru bugetarii de lux, iar împrumutul îl vom plăti noi şi copiii noştri.

În aceste condiţii este tot mai clar că România este deja pe panta spre cea mai gravă criză economică. Poate nu o vom vedea în acest an, dar o vom simţi din plin cu toţii în 2025. Ce fac Ciolacu, Ciucă, PNL şi PSD în această perioadă? Sunt interesaţi să îşi împartă ciolanul, funcţiile şi să comaseze alegerile, în speranţa că vor obţine mai multe voturi. Nu le pasă de adevăratele probleme ale României, ci au un singur plan - un partid unic PSD-PNL şi capturarea statului pe termen lung.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Domnul Lilian Scripnic.

Aveţi cuvântul.

Domnul Lilian Scripnic:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Micii fermieri, între reformele din Politica Agricolă Comună şi interesele marilor corporaţii".

În cadrul protestelor propagate în întreaga Europă, care se desfăşoară şi în prezent, fermierii au strigat la unison că cei care trasează liniile Politicii Agricole Comune s-au îndepărtat de dezideratul unei agriculturi europene performante şi în favoarea consumatorilor şi a producătorilor agricoli.

Majoritatea deciziilor în domeniul agriculturii sunt condiţionate de respectarea normelor de mediu, de cele mai multe ori fără nicio legătură cu realitatea economică. O agricultură cu subvenţii insuficiente şi subjugată de condiţionalităţile date de Pactul Verde European a fost lovită o dată în plus de declanşarea războiului din Ucraina. În prezent, piaţa europeană este invadată de produse ucrainene la preţ de dumping, care nu respectă normele privind pesticidele folosite şi calitatea, în ciuda restricţiilor pe care unele ţări, printre care şi România, au încercat să le impună.

Fermierii români supravieţuiesc cu greu unor condiţii de producţie şi de piaţă puternic influenţate de subordonarea politicii agricole europene marelui proiect utopic Green Deal.

Protestele au fost o bună ocazie pentru micii fermieri să avertizeze reprezentanţii europeni că folosesc un dublu limbaj - pe de o parte, susţin că apără interesele producătorilor europeni; pe de altă parte, facilitează şi favorizează transportul şi pătrunderea pe piaţă a producţiei marilor companii americane care deţin exploataţii în Ucraina. În mod cert, mecanismul de decizie în domeniul agriculturii este unul falimentar şi în detrimentul cetăţenilor. Micii producători nu vor mai putea ţine pasul cu marile corporaţii care, în ultima perioadă, fac presiuni asupra instituţiilor europene, pentru a decide în favoarea lor şi în detrimentul producătorilor europeni, astfel încât avem impresia uneori că nu ne mai conduc guvernele, ci marile corporaţii.

Nu este normal ca un stat să nu aibă drept de decizie asupra politicii sale agricole, asupra modului cum să-şi lucreze pământul şi cum să-şi valorifice bogăţiile naturale, pe care ţara noastră le are din plin.

Astăzi, România nu mai poate hotărî asupra agriculturii sale, în funcţie de specificul nostru economic, geografic şi climatic, iar suveranitatea aproape că a rămas doar un cuvânt frumos scris în Constituţie. Alegerile din iunie, dar şi cele din toamnă vor fi un punct de cotitură pentru ţara noastră - vom alege să fim în continuare cu capul plecat în faţa birocraţiei de la Bruxelles sau va fi un an al resetării naţionale. Nu mai putem tolera atitudinea guvernanţilor actuali care aşteaptă de fiecare dată permisiunea instituţiilor europene pentru a decide soarta agriculturii româneşti.

Vă mulţumesc.

Deputat Lilian Scripnic, de Galaţi.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Continuăm cu Grupul UDMR.

Doamna deputat Rozália Biró.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică este intitulată "Diversitate culturală prin promovarea limbii materne".

"Limba este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute" - spunea Vasile Alecsandri - "şi care merită de a fi păstrat cu sfinţenie de generaţiile care-l primesc".

Ziua Internaţională a Limbii Materne este aniversată anual la 21 februarie în întreaga lume, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică şi culturală, precum şi multilingvismul.

Proclamată în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999, a fost celebrată pentru prima dată de Organizaţia Naţiunilor Unite în anul 2000.

Cu prilejul proclamării acestei zile, statele membre ale ONU s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor materne ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între diferite popoare. Ulterior, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia din 16 mai 2007, a invitat statele membre "să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii".

Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare şi dezvoltare a patrimoniului mondial material şi imaterial şi o componentă esenţială în procesul de definire a unei minorităţi naţionale. Însuşirea acesteia, precum şi utilizarea ei ca mijloc de comunicare contribuie la conservarea şi perpetuarea identităţii fiecărei naţiuni.

La fiecare două săptămâni o limbă dispare, luând cu ea o întreagă moştenire culturală şi intelectuală. Cel puţin 45% din cele 7.000 de limbi vorbite în lume sunt pe cale de dispariţie, iar mai puţin de 100 sunt folosite în lumea digitală.

Politicile educaţionale multilingve, evidenţiate în tema din 2024 de Agenda 2030 - "Educaţia multilingvă - un pilon al învăţării şi învăţării intergeneraţionale" -, sunt cruciale pentru educaţia incluzivă şi pentru păstrarea limbilor indigene.

Identitatea unei comunităţi este păstrată şi promovată, în primul rând, prin limba maternă. Încă de la înfiinţare, pentru UDMR, păstrarea, utilizarea limbii materne, a limbii maghiare, înlăturarea oricăror bariere ce limitează folosirea limbii materne în sectorul public şi privat au constituit o prioritate fundamentală.

Acest obiectiv, păstrarea identităţii, are drept pilon de susţinere educaţia şi, în mod particular, educaţia în limba maternă. Considerăm a fi o nevoie fundamentală pentru păstrarea identităţii şi promovarea diversităţii lingvistice, etnice şi culturale, la nivelul societăţii, în sensul sprijinirii unei dezvoltări armonioase a individului, într-o societate democratică şi incluzivă.

În spiritul multiculturalismului, propunerile UDMR pentru elaborarea cadrului legislativ existent în domeniul educaţiei, administraţiei publice, culturii, serviciilor publice, sănătăţii şi aşa mai departe au avut un rol de promotor al multilingvismului şi au vizat crearea şi consolidarea cadrului pentru o educaţie de calitate.

Educaţia multilingvă, precum şi în limba maternă, nu numai că promovează societăţile incluzive, ci şi ajută la păstrarea limbilor nondominante, minoritare şi indigene. Este o piatră de temelie pentru obţinerea accesului echitabil la educaţie şi la oportunităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru indivizi.

Astfel, suntem obligaţi să folosim toate mijloacele unei societăţi democratice, bazate pe respect reciproc, pentru păstrarea, dezvoltarea tuturor limbilor materne vorbite în ţară.

Ziua de 21 februarie ne oferă un prilej de a iniţia şi a susţine demersuri în acest sens.

Vă mulţumesc mult.

Rozália Biró, deputat al UDMR, Bihor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem la grupul colegilor neafiliaţi.

Domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

După care ne vom întoarce la Grupul PSD.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

"România face un pas important în procesul de modernizare a cadrului normativ în ceea ce priveşte obţinerea permisului auto"

România are nevoie de o viziune strategică pe termen mediu şi lung, care să includă în mod obligatoriu modernizarea legislaţiei în domeniul rutier, altfel vom continua să rămânem pe primele locuri în topurile accidentelor rutiere. Este nevoie de mai multă implicare din partea noastră şi de mai multe măsuri coerente, pentru ca românii să se deplaseze în condiţii de siguranţă. O componentă importantă a siguranţei rutiere o reprezintă pregătirea candidaţilor care vor obţine permis de conducere auto, iar această realitate face ca rolul şcolilor de şoferi să fie esenţial.

Săptămâna trecută, Camera Deputaţilor a votat, în unanimitate, adoptarea proiectului de lege depus de mine privind separarea examenului auto teoretic de cel practic şi oferirea posibilităţii candidaţilor de a participa la examenul teoretic oriunde în ţară. Această măsură le va permite elevilor să înceapă pregătirea practică. imediat după promovarea examenului teoretic, conform practicii din majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană.

Timpii lungi de aşteptare între examenul teoretic şi examenul practic au fost o problemă semnificativă pentru tinerii şoferi, care deseori îşi pierdeau îndemânarea de a conduce din cauza perioadelor prelungite de inactivitate. Prin eliminarea acestor bariere şi alinierea procesului de obţinere a permisului la standardele europene, ne apropiem de practicile eficiente care au demonstrat că aduc rezultate în alte state europene.

Pregătirea corespunzătoare a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere este esenţială pentru siguranţa rutieră. Proiectul de lege este rezultatul unei colaborări remarcabile cu instructorii auto, cărora doresc să le mulţumesc pentru implicarea şi sprijinul lor.

Doresc să le mulţumesc tuturor celor care au sprijinit adoptarea acestui proiect de lege, pentru că au înţeles că avem nevoie de o legislaţie modernă, care să răspundă nevoilor şi cerinţelor actuale în domeniul pregătirii viitorilor şoferi.

Pentru mine niciun preţ nu este prea mare şi sunt motivat să continui lupta pentru îmbunătăţirea siguranţei rutiere în România, astfel încât să evităm tragediile şi să reducem impactul accidentelor rutiere în ţară.

Românii au nevoie de repere, românii au nevoie să se lege, să vadă că putem moderniza şi putem să ajungem un reper şi pentru alte state europene.

Cristian-Paul Ichim, deputat REPER de Bacău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Ioan Vulpescu? Nu.

Virgil Alin Chirilă? Nu.

Nicoleta-Matilda Goleac.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei politice: "Promovarea şi dezvoltarea demnităţii umane".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

La data de 26 noiembrie 2007, la cea de a 62-a întrunire a Adunării Generale a ONU, s-a stabilit ca în fiecare an, la 20 februarie, să fie marcată Ziua Mondială a Dreptăţii Sociale.

De-a lungul timpului, alte instituţii şi organisme internaţionale s-au alăturat acestui demers, printre care şi Organizaţia Internaţională a Muncii, care a adoptat Declaraţia privind justiţia socială pentru o globalizare eficientă.

Termenul de justiţie socială, inventat de cărturarul italian Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate în relaţia cu clasele sociale existente în ea. Ea se referă la conceptul potrivit căruia toată lumea trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi oportunităţi economice, politice şi sociale.

În ceea ce ne priveşte, statul român consacră în Constituţia României egalitatea în drepturi pentru cetăţenii săi în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

Ţara noastră, ca stat membru UE, a aderat la strategiile europene şi trebuie să le pună în aplicare pentru a recupera diferenţele ce ne separă de cele mai avansate state europene în domeniu. Pentru aceasta, noi, parlamentarii, trebuie să facem legi mai bune, în acord cu transformările economice şi sociale pe care le trăim, pentru a-i sprijini pe români prin programe de protecţie socială şi pentru a ne asigura că vocile celor săraci şi marginalizaţi sunt auzite.

În ultimii ani, tensiunile sociale şi problemele economice au fost exacerbate, pe fondul urmărilor pandemiei de COVID-19, dezastrelor naturale, disputelor geopolitice şi, de doi ani, chiar a conflictelor armate, foarte apropiate de graniţele ţării noastre.

Cu toate acestea, există şi numeroase oportunităţi pentru realizarea unei coaliţii globale care să urmărească realizarea justiţiei sociale. Un pas esenţial în acest sens este crearea de locuri de muncă decente, cu accent pe cele din economia verde şi pe cea digitală. În mod concret, noi, cei din Partidul Social Democrat, suntem consecvenţi politicilor noastre şi depunem eforturi pentru îmbunătăţirea situaţiei sociale, în special a tinerilor şi a persoanelor vulnerabile, prin crearea de oportunităţi atrăgătoare pentru integrarea acestora în piaţa muncii şi susţinerea lor în carieră.

În încheiere, vreau să subliniez faptul că, pentru Partidul Social Democrat, urmărirea dreptăţii sociale pentru toţi cetăţenii se află în centrul misiunii sale politice de promovare şi dezvoltare a demnităţii umane, iar acest lucru se vede zi de zi în măsurile legislative şi guvernamentale pe care le luăm pentru a aduce în prim plan dreptatea socială, solidaritatea, armonia şi egalitatea.

Vă mulţumesc.

Deputat Nicoleta-Matilda Goleac, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnul Mihai Weber a venit? Nu.

De la Grupul PNL, domnul Cozmanciuc nu a ajuns.

Alexandru Popa? Nu.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Digitalizarea sistemelor publice trebuie să contribuie la reducerea poverii birocratice pentru contribuabili".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

România este recunoscută la nivel internaţional pentru tinerii deosebit de bine pregătiţi, care activează în sectorul tehnologiei informaţiei şi care contribuie la realizarea celor mai noi şi mai sofisticate programe de calculator pentru marile companii. Oricine s-ar fi referit la România, din această perspectivă, s-ar fi aşteptat să avem un sistem public informatizat şi digitalizat pe măsură, care să reducă sarcinile birocratice asupra cetăţenilor români.

Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, deşi am avut toate condiţiile necesare şi finanţările asigurate din bani europeni.

Din fericire, venirea PNL la guvernare, chiar dacă într-un context deosebit de dificil - pandemie, inflaţie, criză energetică şi conflict la graniţă -, a însemnat demararea digitalizării sistemelor publice pe mai multe paliere: plata electronică a impozitelor şi obţinerea cazierului judiciar prin ghişeul.ro, transmiterea electronică a declaraţiilor fiscale, digitizarea dosarelor de pensii, şi chiar obţinerea pe cale electronică a documentelor emise de secţiile consulare pentru cetăţenii români.

Mai mult decât atât, astăzi sunt în plin proces de modernizare, prin digitalizare, şi alte servicii gestionate de ANAF, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, Ministerul Sănătăţii sau Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, proiecte care vor genera servicii rapide şi de calitate pentru contribuabilul român.

Stimaţi colegi,

Votul dat de cetăţeni pentru PNL, în urmă cu 4 ani, a fost un vot deosebit de util pentru români şi România.

Votul pentru Partidul Naţional Liberal s-a reflectat nu numai în creşteri de venituri pentru pensionari şi angajaţi, în cel mai rapid ritm de modernizare a ţării, prin investiţii, ci şi în reformarea instituţiilor şi debirocratizarea acestora.

Ştiu că nu am ajuns încă acolo, unde îşi doresc românii, însă cred că dacă vom menţine aceeaşi viteză de reformare a statului român, în cel mult 4 ani România va fi un exemplu de bune practici la nivel european, iar ceea ce în trecut spuneam că la noi nu merge, şi în UE merge, va funcţiona mai repede şi mai calitativ la noi decât în majoritatea statelor membre.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem la Grupul USR.

Domnul deputat Alin Apostol.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"Ciucă recunoaşte că PSD şi PNL se ocupă doar de cum să obţină mai multe voturi în alegeri, şi deloc de problemele ţării!"

Citez din ce a zis domnul Ciucă acum câteva zile: "Ocupăm spaţiul public cu un subiect care se rostogoleşte şi aşa de foarte mult timp şi, până la urmă, trebuie să vedem şi celelalte probleme care sunt pe agenda guvernamentală şi trebuie rezolvate".

Deci zice negru pe alb că se ocupă doar de acest subiect, al comasării alegerilor şi că sunt multe alte probleme pe agenda guvernamentală de care nu se ocupă nimeni.

O altă întrebare pe care ar trebui să ne-o punem este de ce nu se ocupă nimeni.

Pentru că zeci de mii de oameni din administraţia publică băgaţi de PSD şi PNL în ultimii 34 de ani se ocupă doar cum să facă ca PSD-ul şi PNL-ul să rămână în continuare la guvernare. Pentru că ei sunt legaţi ombilical de PSD şi PNL şi pentru că în privat nu poţi să tai frunză la câini.

E-Reţeta.

În timp ce PSD şi PNL se chinuie cum să scoată cât mai multe voturi de la cetăţeni, USR se luptă ca cetăţenii să aibă servicii publice mai bune. Cred că toată lumea s-a dus cel puţin o dată la medicul de familie şi cardul de sănătate nu a funcţionat. Sistemul nu merge pentru că este prost gândit şi prost executat. Ştiţi voi, de Ghiţă, fugarul, prietenul lui Ponta, consilierul lui Ciolacu.

Soluţia actuală înseamnă că tu îţi instalezi programul principal pe calculator şi nişte interfeţe, nişte programe secundare care comunică cu Sistemului Informatic Unic Integrat. Dar soluţia asta nu are cum să funcţioneze decât punctual şi dă foarte multe probleme. Pentru că nevoile se schimbă şi, deci, trebuie să schimbi programele. Şi orice schimbare duce la probleme. Probabil aşa a fost gândită cu intenţie, ca cei care au dezvoltat sistemul să continue să întreţină sistemul, pe bani mulţi şi publici, evident.

Înainte sa fiu deputat, am fost dezvoltator software. Şi acum 20 de ani lucram chiar pe dosarul pacientului pentru mari clinici din Franţa. Şi lucram chiar pentru integrarea cardului de sănătate francez la acest dosar al pacientului.

De aceea, noi propunem o soluţie modernă şi simplă, care nu necesită mari schimbări şi, deci, necesită foarte puţini bani - o platformă unică de comunicare cu Sistemului Informatic Unic Integrat care poate fi accesată de pe orice dispozitiv, fără să instalezi nimic, dar cu o conexiune securizată.

Putem să ne întrebăm, că deja avem prescripţie electronică. Dar am să vă citez dintr-un ordin ministerial: "Casele de asigurări de sănătate vor atribui furnizorilor de servicii medicale, respectiv medicilor care au încheiate convenţii pentru prescriere de medicamente un număr de prescripţii medicale electronice online şi offline, generat automat de Sistemul informatic pentru prescripţia electronică".

Deci sistemul generează coduri numerice pentru nişte prescripţii care nu ştim cum vor fi făcute, cum vor fi prescrise şi când vor fi prescrise.

Aceasta este diferenţa dintre electronic sau digital şi digitizat. Adică, pe de o parte, îţi generez un cod pe care-l foloseşti fizic sau electronic printr-un fişier sau digitizat atunci când înregistrezi şi stochezi informaţii şi acte medicale.

Toate aceste date pot fi ataşate în viitor dosarului pacientului. Şi singură mea speranţă este că nu-l va dezvolta tot un Ghiţă, mufat la bani publici, sau că nu-l va gestiona administraţia PSD-PNL, care nu are nici habar şi nici dorinţa de a face lucruri corecte în domeniul digitalizării.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem la Grupul AUR.

Doamna Ana-Loredana Predescu.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Aeroportul Braşov, un eşec al administraţiei liberale".

Deşi pe Aeroportul Braşov operează doar o companie aeriană, din cauza managementului defectuos, liberalii bagă bani, în continuare, în promovarea proiectelor derulate în judeţul Braşov.

Şi nu ar fi rău ca braşovenii să cunoască adevărul. De ce? Pentru că este un aeroport construit de la zero, pe banii braşovenilor. Mai exact, 140 de milioane de euro, din care 115 milioane au provenit din fonduri locale, adică de la braşoveni, şi doar 25 de milioane de euro de la Guvern.

La acest moment sunt operate doar cinci curse pe săptămână, activitate redusă, aproape inexistentă, mai puţin decât pe un aerodrom.

În acest context însă, investiţiile anunţate de Consiliul Judeţean Braşov sunt cel puţin hilare, deoarece, după o jumătate de an de funcţionare, aeroportul a rămas cu o companie care operează zborurile, într-un program de 16 ore, în loc de 12, cât era iniţial stabilit.

Mă aşteptam la Consiliul Judeţean Braşov şi la ministrul dezvoltării să prezinte alegătorilor ce planuri au cu acest aeroport, care are program de supermarket, în continuare. În prezent, în afară de plăcuţa montată pe un perete cu numele "ctitorilor", acest aeroport este gol şi plin de probleme.

Mai exact, în 2024, tot din bugetul propriu al braşovenilor, pentru că sunt alocări pentru două mari obiective din banii consiliului judeţean, au în vedere aşa: un câmp de panouri fotovoltaice şi o autospecială de degivrare de 5 milioane lei, mai exact un milion de euro.

Consider că dată fiind situaţia actuală, investiţiile trebuie să fie de altă natură. În primul rând, unele care să asigure funcţionalitatea aeroportului, deoarece Aeroportul Internaţional Braşov are disfuncţionalităţi majore, legate de utilităţi - apă, energie electrică, de conexiunea la internet.

"Jumătate din birouri sunt nefuncţionale, nu există internet, check-in-urile nu sunt funcţionale", a declarat chiar Alexandru Anghel, primul director al acestui aeroport. Tot acesta a explicat şi că aeroportul nu poate funcţiona în acest moment în condiţii de vreme severă şi că în aeroport nu sunt prize, nu se poate utiliza nici măcar o cafetieră, pentru că sare instalaţia în aer.

De altfel, potrivit lui Anghel, au fost "vreo două situaţii" în care aeroportul era să ia foc şi este nevoie ca proiectul de instalaţie electrică să fie refăcut.

Stimaţi colegi,

Într-o astfel de situaţie nicio firmă serioasă nu se va grăbi să utilizeze acest aeroport realizat cu eforturi mari din partea braşovenilor, dar cu şi mai mari speranţe.

Pentru ce le trebuie panouri voltaice? Cât este soare în Braşov?

Investiţii fără sens şi supraestimate într-un aeroport nefuncţional.

Nu ne rămâne decât să credem că este, probabil, o şpagă de campanie din banii braşovenilor.

Vă mulţumesc.

Deputat Ana-Loredana Predescu, Braşov, Grupul AUR.

Domnul Ilie Dan Barna:

Grupul USR, Andrei Miftode.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

20 februarie este Ziua internaţională a justiţiei sociale.

Tema acestui an este construirea lucrurilor care ne unesc, poduri peste falii, alianţe, colaborări, parteneriate. Este un bun moment să conştientizăm că lupta împotriva inechităţilor este un efort colectiv şi că ţine de noi toţi să identificăm provocările viitorului, reflectând totodată la drumul parcurs.

Am făcut suficient pentru educaţie?

Combaterea sărăciei, diminuarea şomajului, lupta împotriva discriminării sunt priorităţi cu adevărat?

În România de astăzi, o alianţă între două partide istorice se chinuie să se materializeze. Istorice pentru că poartă responsabilitatea istoriei recente, precum şi pe cea a momentului.

Cum se împlineşte astăzi justiţia socială în România?

Un program funcţional timp de şapte ani, prin care copiii primeau o masă la şcoală, a devenit o bătaie de joc în toamna trecută. După o ordonanţă întârziată, în multe unităţi de învăţământ copiii nu au primit de mâncare nici măcar o singură zi. Chiar acum întârzie anunţarea şcolilor din noul program şi, cu fiecare zi care trece, banii se mută de pe masa copiilor către un anume fond de rezervă.

Dar de sănătatea cetăţenilor cum se preocupă coaliţia?

Se luptă cu bolnavii, nu pentru ei. Guvernul a impus o taxă pe boală, dijma pe concediile medicale. Ba chiar celor mai săraci le taie cu totul accesul la serviciile medicale. În multe judeţe beneficiarii de venit minim de incluziune nu mai figurează ca asiguraţi.

Sărăcia şi şomajul, cum le combate alianţa de la conducerea ţării?

Nu le combate, le impozitează!

Când vine vorba de taxare, toate salariile sunt considerate cel puţin egale cu salariul minim. Aşa se şterg cu buretele mii de locuri de muncă part-time.

Aceasta este justiţia socială a PSD şi a PNL. Iau de la bolnavi şi îndeasă în portbagaje. Iau de la săraci şi plătesc chirii de mii de euro pe lună. Iau de la copii ca să meargă în excursii în străinătate.

Ziua internaţională a justiţiei sociale are ca temă, în acest an, construirea de poduri.

În România guvernată de PSD şi PNL metafora capătă alt sens. Pentru că podurile construite de ei duc spre nicăieri, cum e Ciurelul, sau se prăbuşesc pur şi simplu, ca la Neamţ.

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR de Braşov.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem la colegii neafiliaţi.

Domnul Daniel-Liviu Toda.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ultimul opozant intern al lui Putin a murit. De moarte naturală, ne asigură Guvernul de la Moscova. Şi după ce a supravieţuit otrăvirii cu novicioc, a rezistat torturii şi condiţiilor inumane de detenţie.

În Rusia, jurnaliştii şi politicienii incomozi mor tineri, din cauze... fireşti. Serviciile secrete nu au nicio vină. Cetăţenii care îndrăznesc să aprindă o lumânare în memoria lui Alexei Navalnîi sunt arestaţi. Drepturile civile se respectă în Rusia lui Putin, nu-i aşa?

Statele vecine care nu îşi cedează teritoriul când doreşte ţarul sunt atacate. Fiindcă, aflăm tot de la el, sunt state fabricate şi trebuie încorporate Maicii Rusia.

Atunci când Ucraina a renunţat la arsenalul nuclear, a primit garanţii de securitate din partea Rusiei, Statelor Unite şi Marii Britanii. Aşa cum au făcut mereu în istorie, ruşii nu şi-au respectat promisiunea. Din păcate, nici noi, europenii, nu suntem în stare să facem prea mult.

Ar fi trebuit ca atacarea Ucrainei să ne trezească. Nu a fost aşa. În vreme ce marile puteri economice ale continentului nu cheltuie încă cei 2% din PIB pentru a-şi pune la punct forţele militare, nu suntem nici măcar în stare să ajutăm Ucraina aşa cum ar trebui, nu-i trimitem nici obuzele, nici avioanele necesare.

Peste ocean, Trump anunţă că nu va interveni în cazul în care ţări membre NATO care nu contribuie suficient la bugetul alianţei vor fi atacate.

Rusia, coruptă şi săracă, ne dă un exemplu de organizare a economiei pentru susţinerea efortului de război.

Lumea liberă a devenit la fel de oarbă şi pasivă precum în anii '30. Încă mai este timp să ne dezmeticim. Dar nu mult, fiindcă Putin învinge la Avdiivka şi îşi ucide opozanţii, în timp ce noi ne lamentăm şi ne facem planuri pe hârtie. Iar Putin nu e singur. Alături de el sunt toţi tiranii lumii, pentru care Occidentul este ultimul bastion în cucerirea puterii absolute.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Reluăm lista.

PSD. Ioan Vulpescu? Nu.

Virgil Alin Chirilă? Nu.

Mihai Weber? Nu.

Au depus declaraţii scrise: Eugen Bejinariu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Florian-Claudiu Neaga, Nicu Niţă, Oana-Gianina Bulai, Silviu Nicu Macovei, Elena Stoica, Alexandra Huţu, Romulus-Marius Damian, Viorel Salan, Marian Mina, Marian-Iulian Rasaliu, Dan-Constantin Şlincu, Georgeta-Carmen Holban, Vasilică Toma, Mirela Furtună, Ioan Mang, Daniel-Florin Ghiţă şi Cristina-Elena Dinu.

Mergem la Grupul PNL.

Domnul Corneliu Cozmanciuc? Nu.

Alexandru Popa.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Alexandru Popa:

Bună dimineaţa şi mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi, pe care o voi citi, se numeşte "Brăila are nevoie de o sală polivalentă modernă".

În toată această perioadă, de când Brăila s-a aflat sub administraţia Partidului Social Democrat, am constatat cu toţii că, din păcate, sportul brăilean nu a primit niciun fel de sprijin concret de la autorităţile locale. Generaţii întregi de copii şi tineri nu au fost încurajate în niciun fel să practice vreun sport la nivel de performanţă sau măcar la nivel de amatori.

În prezent, Brăila dispune de o sală polivalentă construită în anul 1975, care are o capacitate de 2.000 de locuri şi o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, însă această sală este insuficientă şi depăşită pentru cerinţele actuale ale unui oraş care are o populaţie de peste 180.000 de locuitori şi care a dat sportului românesc foarte mulţi campioni.

Reparaţiile acestei săli polivalente nu sunt o soluţie, ci o simplă cârpeală foarte costisitoare pentru bugetul public şi fără rezultate concrete pentru sportul brăilean.

Solicit pe această cale autorităţilor brăilene să urgenteze construcţia noii săli polivalente din Brăila, atât de necesară organizării de evenimente sportive, culturale sau sociale, o sală care să poată fi adaptată în funcţie de nevoile fiecărui tip de activitate.

Nu mai este timp de pierdut! Sper doar ca întârzierile tehnice şi birocratice în construcţia sălii polivalente din Brăila, care ar fi trebuit să fie finalizată în anul 2025, să poată fi recuperate de responsabilii cu acest proiect. Este un obiectiv deosebit de important pentru dezvoltarea oraşului Brăila şi a regiunii, iar orice obstacole sau incertitudini trebuie depăşite, astfel încât brăilenii să poată beneficia de această sală într-un timp cât mai scurt.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul PNL au depus declaraţii în scris: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Vetuţa Stănescu, Cristina Burciu, Dumitru Rujan, Elena Hărătău, Bogdan-Iulian Huţucă, Ervin Molnar, George-Cătălin Stângă, Maria Stoian, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Marian Cruşoveanu, Olivia-Diana Morar.

Mergem la Grupul USR.

Brian Cristian? Nu.

Daniel Blaga? Nu.

Au depus declaraţii în scris Oana Murariu şi Radu Ciornei.

Grupul AUR.

Dănuţ Aelenei.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Salvaţi satele României!".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România se confruntă cu o realitate cruntă, şi anume depopularea mediului rural, care înregistrează cel mai mare ritm din Uniunea Europeană.

În fiecare an, potrivit studiilor, 9 sate din România dispar. Aceasta este realitatea.

Pentru a combate acest fenomen propunem o abordare strategică, în care să fie implicaţi primarii din mediul rural, alături de decidenţii politici, care să identifice corect toate nevoile satului românesc pentru dezvoltarea unor politici publice conturate şi creionate.

Împreună putem să ne punem la masă şi să gândim aceste politici publice şi, încet, încet, să nu lăsăm să moară satele noastre.

În cazul în care România nu va reuşi să implementeze astfel de politici, depopularea satelor, care este cea mai mare din Uniunea Europeană, în momentul de faţă, ar putea să devină o mare problemă.

Şi, încet, încet, vom ajunge ca satele noastre să aibă, poate, în viitor, infrastructură, şcoală, dar să nu mai aibă oameni care să fie acolo.

Subliniez unicitatea României, în cadrul Uniunii Europene, în condiţiile în care este ţara cu cea mai mare pondere a populaţiei în zona rurală.

Avem 45% din populaţie în zona rurală, peste 80% din teritoriu este în această zonă rurală, dar, din păcate, dacă vă uitaţi un pic pe distribuirea fondurilor, deşi aici sunt cele mai multe probleme, nu ajung atât de multe fonduri, astfel încât să rezolvăm toate problemele.

Iar problema principală a comunităţilor rurale este că oamenii de acolo s-au săturat să aştepte şi, încet, încet, migrează spre zonele urbane, iar satele noastre mor în fiecare zi.

Şcolile noastre mor în zona rurală, pentru că populaţia şcolară din aceste zone migrează spre zonele urbane. În primul rând pentru că nu au condiţii, în al doilea rând pentru că este acea vorbă, acel mit, că la ţară nu se face şcoală.

Sunt necesare soluţii simple aplicate pe realităţile locale, astfel încât să reducem plata facturilor la utilităţi pentru fiecare locuitor, precum şi pentru crearea de locuri de muncă bine plătite pe plan local, astfel încât să oprim migrarea spre zonele urbane.

A face politică înseamnă să rezolvi şi să identifici problemele comunităţii, nu să-ţi pui mai înainte de toate interesul propriului buzunar.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Aelenei Dănuţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

De la AUR au depus declaraţii în scris: Darius Pop, Dumitru-Viorel Focşa, Silviu-Titus Păunescu şi Boris Volosatîi.

Mergem la colegii neafiliaţi.

Domnul Dumitru Coarnă este? Nu.

Mihai Ioan Lasca? Nu.

Anamaria Gavrilă.

De la neafiliaţi au depus declaraţii în scris Bogdan-Alexandru Bola şi Nicolae Roman.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"România trebuie să se pregătească de război, ca să nu trebuiască să lupte"

Armata este unul dintre simbolurile identitare pentru o ţară. Atunci când cetăţenii se simt apăraţi de atacurile externe şi atunci când ştiu că ţara lor este protejată, asta înseamnă un simbol identitar pentru ei. Înseamnă că aparţin unei ţări.

Armata este şi un simbol al puterii, pentru că o armată puternică înseamnă influenţă şi reputaţie pe plan internaţional.

Armata menţine vii valorile unei naţiuni - dreptatea, libertatea şi democraţia.

Armata ne leagă de trecut şi de biruinţele strămoşilor noştri.

Este bine să ne reamintim în fiecare zi că dacă nu am fi avut o armată puternică nu am fi fost aici, astăzi, ca ţară.

Aşadar, armata este fundamental importantă pentru identitatea unei ţări şi a unei naţiuni.

Trebuie să ştim de unde venim, cine suntem, ce ne defineşte pe noi, ca naţie.

Atunci când nu te îngrijeşti de armată, îţi pierzi identitatea, ca ţară.

Atitudinea derizorie faţă de starea armatei, din ultimii ani, ne arată că este puţină importanţă pe care statul român o dă armatei.

Aşadar, ne îngrozim cu toţii de dezastrul descris de persoanele care au fost în interiorul armatei. Ne îngrijorăm de starea în care sunt şi cum lucrează şi îşi desfăşoară activitatea militarii români, de cazărmile, de echipamentul, de logistică şi de venitul lor.

Este înspăimântător să auzi poveştile acestor oameni.

Înainte să ne bazăm pe alţii să vină să ne apere, înainte să ne bazăm pe promisiunile, chiar şi scrise, că cineva ne va ajuta în momente de criză, trebuie să învăţăm să ne apărăm noi, pe noi, primii.

Vă reamintesc că şi pentru Schengen România a avut promisiuni - promisiuni scrise - şi iată că atunci când a venit momentul important nu s-au respectat aceste promisiuni.

Adevărul este că nu vrem să testăm şi alte tratate pe care le avem.

A avea o armată puternică înseamnă că ai onoare, înseamnă să-ţi tratezi cu onoare militarii, care mai apoi să-ţi facă onoare în lume.

Aşadar, Partidul Oamenilor Tineri este pentru consolidarea armatei, este pentru pregătirea, pentru echiparea armatei, în aşa fel încât nimeni să nu îndrăznească vreodată să ne atace.

Partidul Oamenilor Tineri este şi pentru pregătirea populaţiei la nivel de bază în aceste situaţii, împreună pentru ceva mai mare decât noi. Pentru că tot ce facem pentru noi, personal, aici pe pământ, luăm cu noi în mormânt, însă tot ce facem pentru ceilalţi, pentru ţară şi naţiune, rămâne veşnic în urma noastră, ca moştenire.

Mulţumesc mult.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul AUR.

Domnul Radu-Vincenţiu Grădinaru.

Urmează apoi doamna Raisa Enachi.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi: "Spitalul de Boli Cronice şi Paliative din Botoşani - de 4 ani cu lacăt pe uşă".

Acest spital, care ar trebui să deservească bolnavi diagnosticaţi cu afecţiuni severe, stă încă cu lacătul pe uşă. De ce? Cică s-au constatat nereguli.

Fireşte, anul trecut, prima interpelare pe acest subiect a fost pe data de 1 februarie 2023. Niciun efect!

În data de 1 octombrie 2023 am adresat o nouă interpelare către Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, domnului ministru Ioan Veştea, pe această temă. Răspunsul a sosit pe data 6 noiembrie 2023 de la domnul subsecretar de stat Ioan Cristian Haiduc.

Şi anume - atenţie! -: "În prezent lucrările sunt finalizate în proporţie de 95%. În acest moment este necesară doar efectuarea testelor la instalaţiile de climatizare".

Ulterior acestei etape, CNISA va convoca comisia pentru recepţie.

Până aici e clar. Dar de ce astăzi, 20 februarie 2024, spitalul este tot cu lacătul pe uşă?

O explicaţie ar fi... Se păstrează acest edificiu drept cadou de campanie electorală marca PSD-PNL.

Am înţeles că acest spital va purta numele academicianului Leon Dănăilă, din Botoşani. Poate se aşteaptă să moară domnia-sa, apoi să îl deschidă post-mortem.

Chiar nu aveţi niciun pic de empatie pentru semenii voştri aflaţi în suferinţă, dragi conducători ai judeţului, stimaţi şi nepreţuiţi PNL-işti şi PSD-işti?

Ceea ce contează acum şi ceea ce a contat şi în cei 34 de ani, de când distrugeţi această ţară, - doar interesul şi buzunarul propriu.

Să vă fi ruşine!

Va veni şi vremea voastră - "se apropie funia de par", cum se zice în popor, şi atunci veţi da socoteală în faţa cetăţenilor botoşăneni, pe care îi tot păcăliţi an de an!

Deputat AUR de Botoşani, Grădinaru Radu-Vicenţiu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Doamna Raisa Enachi.

Domnule Cozmanciuc, doriţi după aia?

OK. Dumneavoastră urmaţi.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are ca subiect "Dezastrele politice şi afacerea Roşia Montană. Cine plăteşte factura?".

Stimaţi colegi,

Afacerea Roşia Montană este unul dintre cele mai triste capitole din istoria economică recentă a României, un exemplu flagrant al modului în care interesele economice ale unor cercuri restrânse de afacerişti şi politicieni au fost privilegiate, în detrimentul intereselor naţionale şi al bunăstării poporului român.

Este de neconceput ca statul român să fie pus în situaţia de a plăti despăgubiri de două miliarde de dolari unei companii private, din cauza unor decizii eronate ale guvernanţilor. Această sumă colosală ar trebui să fie investită în proiecte de infrastructură, educaţie sau sănătate, pentru beneficiul întregii naţiuni, însă acum este pe cale să fie risipită din cauza incompetenţei şi corupţiei politicienilor din trecut.

Politicienii care au fost la putere în ultimele decenii au fost incapabili să protejeze resursele şi patrimoniul ţării, în faţa intereselor meschine şi a corupţiei.

Consider că este inacceptabil faptul că România încă concesionează străinilor resursele naturale pentru redevenţe minuscule, în loc să se ocupe statul român de exploatarea acestora.

De ce nu se desecretizează contractele păguboase semnate de împuterniciţi ai statului român referitoare la exploatarea aurului de la Roşia Montană, a gazelor extrase din Marea Neagră, a petrolului şi gazelor extrase de OMV?

Ne este clar că partidele politice care s-au perindat la putere au fost vinovate de acest dezastru, şi încercările de a arunca vina unii asupra altora sunt inutile.

Chiar dacă este târziu, a venit momentul ca să ne asumăm cu toţii responsabilitatea pentru greşelile trecutului şi să acţionăm în mod unitar pentru a remedia situaţia şi pentru a preveni repetarea unor astfel de erori în viitor. A venit momentul acum, în an electoral, să fim determinaţi să punem capăt acestor practici toxice şi să reconstruim încrederea în instituţiile statului şi în capacitatea noastră de a ne gestiona singuri resursele naturale.

Astăzi, mai mult decât oricând, este nevoie de lideri politici curajoşi şi integri care să acţioneze în interesul comun al populaţiei şi al ţării, nu în interesul unor grupuri de interese obscure sau al propriilor lor interese politice.

Este timpul pentru o schimbare reală în politică şi pentru o nouă paradigmă bazată pe transparenţă, responsabilitate şi respect faţă de valorile şi interesele naţionale. Consider că a venit momentul să acţionăm împreună pentru a construi un viitor mai bun pentru România şi pentru români, aici, acasă, în România.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Revenim la Grupul Partidul Naţional Liberal.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi, una scurtă, este intitulată "Lumea liberă, în doliu" şi are ca obiect sublinierea unui episod neplăcut care a avut loc zilele trecute, şi anume decesul lui Alexei Navalnîi.

Cred că, indiferent de opiniile noastre politice, indiferent unde ne-am afla, trebuie să fim solidari cu ideea de a avea un drept la libertate, un drept la viaţă şi, orice am spune, să ne fie respectat acest drept politic, de a comunica liber.

Cred că un astfel de episod trebuie tratat ca atare şi trebuie să existe o solidaritate în toată lumea liberă, astfel încât astfel de momente să nu mai existe.

Consider că aceste episoade fac parte dintr-un registru al unor atrocităţi care ar trebui sancţionate şi, indiferent unde ne-am afla, în această lume liberă, trebuie să le sancţionăm ca atare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În acest moment am epuizat lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta declaraţii politice şi intervenţii.

Încheiem această primă parte a şedinţei.

Continuăm la ora 10.00 cu şedinţa de plen.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Peste 1,2 miliarde de lei, plus încă 300 de milioane de euro vor ajunge la fermierii români!"

Salut şi, concomitent, îmi manifest satisfacţia că poziţiile exprimate de PSD, la Bruxelles, de ministrul agriculturii, precum şi prin intermediul europarlamentarilor noştri, în cadrul dezbaterilor privind viitorul acestui domeniu, au întrunit aprecierea unui număr impresionant de state membre, dar şi că lucrurile au luat o întorsătură favorabilă în beneficiul tuturor fermierilor comunitari şi, fireşte, în al românilor.

Să nu uităm că 31% din fermele din Uniunea Europeană se află pe teritoriul României, iar acest aspect face ca ţara noastră să fie un actor important la nivel european şi, totodată, obiectivele noastre să fie mai vizibile, dar şi să aibă nevoie de mai multă prioritate, ce poate fi obţinută prin diplomaţie politică bine ţintită. În acest registru de succes, se înscriu şi intervenţiile social democrate, prompte şi constant punctuale. Graţie acestor eforturi, majoritatea factorilor decidenţi de la Bruxelles au înţeles că Uniunea Europeană le va recâştiga încrederea cetăţenilor nu doar prin impunerea unor norme restrictive, ci prin politici care consolidează agricultura şi oferă prosperitate cetăţenilor europeni, mâncare cât mai bună şi naturală şi mai multă sănătate.

Este adevărat că nu se va renunţa la obiectivele ecologice, dar noi am reuşit să le redefinim pe un calendar mult mai larg, mai sustenabil, astfel încât producţia alimentară europeană să nu aibă de suferit, iar statele membre să se poată dezvolta şi să aibă creştere economică viabilă. În plus, noi, cei de la PSD, am ajuns să determinăm Comisia Europeană să acorde noi ajutoare fermierilor. Executivul comunitar a aprobat, săptămâna trecută, două scheme de ajutor de stat pentru investitorii autohtoni în agricultură, în urma solicitării Guvernului României. Astfel, după decizia ulterioară a Comisiei Europene, prin schemele aprobate în temeiul Cadrului Temporar de Criză şi Tranziţie, 241 de milioane de euro în granturi directe vor ajunge la producătorii de cereale de iarnă şi rapiţă, categorie care întâmpină dificultăţi cu lichidităţile financiare. Iar alte 56 de milioane de euro, tot în granturi directe, sunt alocate crescătorilor porcinelor şi păsărilor de curte. Şi aceşti fermieri se confruntă, din păcate, în ultima vreme, cu probleme financiare accentuate pe fondul războiului din Ucraina.

Cuantumul sprijinului financiar oferit este unul consistent. Acesta poate atinge chiar şi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar în parte. Termenul maxim de acordare a acestor sume de bani este data de 30 iunie 2024.

În completare, agricultorii din ţara noastră se vor bucura şi de un alt nou suport financiar. Cabinetul Ciolacu a aprobat două hotărâri de guvern, prin care peste 1,2 miliarde de lei vor ajunge la fermierii din sectorul vegetal şi zootehnic, în contul cererilor depuse în cursul anului trecut. Aceste fonduri reprezintă ajutoare naţionale tranzitorii, finanţate din bani europeni. De aceste sume vor beneficia peste 550.000 de fermieri din sectorul vegetal şi 200.000 de fermieri din cel zootehnic. 84.881.472 de euro sunt dislocate pentru culturile amplasate pe teren arabil, 5.500 de euro pentru in şi cânepă pentru fibră, 1.648.135 de euro pentru tutun, 83.643 de euro pentru hamei şi alţi 1.508.193 de euro pentru sfeclă de zahăr.

Desigur că nu doar acestea sunt ajutoarele financiare de care puteţi dispune fiecare dintre dumneavoastră, dragi investitori în agricultură, după cum bine ştiţi, însă am ales să le invoc pe acestea pentru că sunt consistente prin dimensiunea finanţării oferite, dar şi apreciabile prin numărul mare de beneficiari.

De asemenea, pe agenda Ministerului Agriculturii figurează şi alte noi granturi pentru viitorul apropiat. Ca să creştem şi numărul acestora, cât şi scopurile pentru care se acordă, dar şi pentru a continua să influenţăm cu succes toate politicile europene, trebuie să avem în Parlamentul European oameni puternici, cu o viziune cu adevărat europeană, mai ales pentru că România este a şasea ţară ca mărime din Uniunea Europeană, iar rolul şi interesele noastre statale trebuie subliniate şi mai bine în interiorul acestei construcţii politice, prin intermediul europarlamentarilor noştri social democraţi care au demonstrat că au experienţă decizională, dar şi că sunt cu adevărat patrioţi.

Doar girându-i pe ei cu încrederea şi voturile noastre, putem contribui la o Uniune Europeană puternică şi la o Românie cu democraţie consolidată în plus, mai sigură şi cu şi mai multă stabilitate şi predictibilitate economică!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

În declaraţia politică de astăzi voi sublinia importanţa strategică şi valoarea adăugată pe care Proiectul Campusului "Sfântul Ierarh Varlaam" o reprezintă pentru comunitatea noastră din Iaşi şi pentru România în ansamblu. Acest proiect ambiţios, situat pe o suprafaţă generoasă de aproape 8 hectare oferite gratuit de Primăria Iaşi, marchează un pas semnificativ în direcţia dezvoltării infrastructurale, educaţionale şi spirituale a regiunii noastre.

Campusul "Sfântul Ierarh Varlaam" este nu doar un ansamblu religios, ci şi un pol de educaţie şi cultură, un adevărat "cartier smart" al Iaşului, care va cuprinde:

- Unităţi de învăţământ pentru aproximativ 1.000 de elevi, întinzându-se pe 3,5 hectare, inclusiv o grădiniţă, o şcoală primară şi gimnazială, un liceu şi o fermă;

- O biserică, desfăşurată pe o suprafaţă de 0,5 hectare, simbol al spiritualităţii şi credinţei comunităţii noastre;

- O bază sportivă complexă, pe 1,5 hectare, ce va promova sănătatea şi activităţile fizice în rândul tinerilor şi al întregii comunităţi;

- Un pavilion dedicat explorării spaţiului, inclusiv un muzeu al spaţiului şi un observator astronomic, pe o suprafaţă de 1 hectar, stimulând curiozitatea ştiinţifică şi învăţarea interactivă;

- Spaţii de cazare şi un ansamblu administrativ pentru elevi şi profesori, pe un teren de 1,5 hectare, asigurând suportul necesar desfăşurării în cele mai bune condiţii a procesului educaţional.

Este demn de menţionat că, în cursul anului 2023, Arhiepiscopia Iaşilor a gestionat un număr impresionant de 450 de şantiere, care au inclus lucrări de construcţie, consolidare, reparare şi restaurare la diverse edificii, demonstrând astfel capacitatea şi dedicarea instituţiei de a administra proiecte de amploare.

Prin demersul meu către instituţia de resort, am solicitat clarificări şi sprijin în asigurarea finanţării necesare pentru acest proiect de o importanţă covârşitoare. Comparativ cu alte proiecte similare, cum ar fi Ansamblul Arhitectural Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX din Cluj-Napoca, care a beneficiat de finanţare substanţială de la bugetul de stat, este imperativ ca şi proiectul din Iaşi să primească atenţia şi resursele necesare pentru a se materializa în beneficiul direct al comunităţii.

În concluzie, fac apel la toţi colegii mei, indiferent de afilierea politică, să sprijinim împreună acest proiect emblematic pentru Iaşi şi pentru întreaga noastră ţară. Campusul "Sfântul Ierarh Varlaam" reprezintă o investiţie în viitorul educaţional, cultural şi spiritual al României, o moştenire pe care o lăsăm generaţiilor viitoare.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată acestui demers şi pentru sprijinul dumneavoastră în realizarea acestui proiect de suflet pentru Iaşi şi pentru România.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Coaliţia PSD-PNL atacă frontal democraţia românească"

De aproximativ o lună, subiectul comasării alegerilor locale cu cele europarlamentare pare să nu le dea linişte noaptea celor din Coaliţia PSD-PNL. Am mai spus şi voi repeta - comasarea acestor alegeri încalcă cele mai sfinte reguli ale democraţiei constituţionale şi ale logicii statului de drept.

În primul rând, este o chestiune de bun-simţ faptul că nu putem avea două tipuri de alegeri de acest fel organizate simultan, deoarece în cadrul alegerilor locale discutăm probleme ce privesc comunitatea noastră restrânsă, nevoile şi problemele pe care le au oamenii în satul, comuna, oraşul sau judeţul lor. Or, este de nepermis să creezi o confuzie atât de mare în rândul electoratului românesc, suprapunând alegerile pentru Parlamentul European, care, prin esenţa lor, solicită un alt cadru de dezbatere. Alegerile pentru Parlamentul European trebuie să fie despre problemele cu care se confruntă, în ansamblul său, Uniunea Europeană.

Cum vom putea, spre exemplu, să discutăm în acelaşi timp despre nevoia modernizării infrastructurii într-o comună sau lipsa canalizării şi susţinerea statului ucrainean în războiul pe care îl duce împotriva agresorului rus? Este de noaptea minţii pentru noi, oamenii cu bun-simţ. Pentru coaliţia PSD-PNL nu este, deoarece ei au un calcul cinic privind comasarea acestor alegeri, acela de a mobiliza aparatul administrativ pe care îl au la dispoziţie, primari, consilieri, prefecţi, preşedinţi CJ, şi activul de partid, totul cu scopul de a obţine un scor cât mai mare. Faptul că acest lucru se face prin sacrificarea democraţiei îi interesează prea puţin.

Poate unii vor spune că Bogdan Bola vorbeşte prostii, că nu se pricepe. Consideraţii legitime, dar dacă nu mă credeţi pe mine, haideţi să ne uităm ce a zis în urmă cu 12 ani Curtea Constituţională referitor la o speţă similară. Decizia 51/2012, citez: "Curtea mai reţine că organizarea la aceeaşi dată a celor două categorii de alegeri determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituţie; Curtea reţine că o procedură greoaie de vot, determinată de numărul mare de buletine de vot, ca şi autorităţile publice diferite cu privire la care alegatorii trebuie să îşi manifeste în acelaşi timp opţiunea, pot avea ca efect împiedicarea liberei exprimări a opiniei acestora.".

De asemenea, că tot ni se aduce argumentul scutirii de bani, uitaţi ce spune Curtea Constituţională: "Importanţa şi necesitatea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare într-un context de criză economică - incontestabile de altfel - nu se pot constitui însă în argumente care să susţină, în orice condiţii, restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau ale unor libertăţi sau care să susţină măsuri de natură a afecta principii fundamentale ale statului de drept.".

Aşadar, stimaţi români, dar mai ales stimaţi PSD-işti şi PNL-işti, comasarea alegerilor este una profund nedemocratică şi neconstituţională, dar nu mai am aşteptarea că aţi avea, dragi PSD-işti şi PNL-işti, vreun respect pentru ce înseamnă democraţie şi Constituţie!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Partidul Naţional Liberal este motorul atragerii fondurilor europene"

Eficienţa Partidului Naţional Liberal la guvernare este dovedită în fiecare zi, prin cifre concrete. Datorită măsurilor luate de Marcel Boloş, fostul ministru al investiţiilor şi proiectelor europene, România a reuşit să atragă peste 95% din banii europeni alocaţi în exerciţiul financiar 2014-2020.

Astfel, ţara noastră a încasat 22,846 miliarde de euro din alocarea finală de 24,071 miliarde de euro. Foarte important de ştiut este locul de unde am plecat. La preluarea portofoliului de către Partidul Naţional Liberal, în noiembrie 2019, România reuşise să atragă doar 32,34% din totalul fondurilor europene alocate. În aproximativ un an de zile, până în decembrie 2020, PNL a dus absorbţia la 50,3%. După alţi doi ani, în 2022, PNL a preluat portofoliul MIPE pentru a doua oară, pentru România însemnând cel mai prolific an în domeniul fondurilor: timp de un an, în România au intrat, în fiecare zi, câte 31 de milioane de euro. Pentru cele 46 de miliarde euro alocate României în Politica de Coeziune 2021-2027, niciunul dintre cele 16 programe nu era gata. Ministrul a reuşit să primească aprobarea pentru toate în doar şase luni. Separat, cele două cereri de plată din PNRR pentru care România a primit bani au fost trimise în mandatul său - 6 miliarde euro.

Partidul Naţional Liberal şi-a asumat o misiune grea, dar pe care este determinat să o ducă la bun sfârşit, şi anume, modernizarea României şi racordarea sa la cele mai înalte standarde de calitate a vieţii pe care le regăsim în Uniunea Europeană. Pentru atingerea acestui deziderat, fondurile europene sunt vitale, de aceea atragerea lor în proporţie cât mai mare a fost o prioritate a PNL. Prin onestitate, muncă şi promovarea unei resurse umane foarte bine calificate, am reuşit să avem rezultate şi să aducem o schimbare în viaţa comunităţilor locale, dar şi în cea a fiecărui individ în parte.

Domnul Boris Volosatîi:

"Solicit Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe să invite oficial Chişinăul să se alăture Organizaţiei Regionale de Cooperare Grupul de la Craiova - C4!"

La 24 aprilie 2015, la Craiova, România, cu ocazia reuniunii şefilor de guvern ai României, Bulgariei şi Serbiei a fost înfiinţată o alianţă regională pe modelul Grupului de la Vişegrad, urmărind atât cooperarea trilaterală pe plan energetic, economic şi de transport, cât şi promovarea integrării Serbiei în Uniunea Europeană. Organizaţia a primit denumirea de Grupul de la Craiova - Grupul C4.

În octombrie 2017, cu ocazia reuniunii care s-a ţinut la Varna, Bulgaria, Grupului de la Craiova i s-a alăturat şi Grecia.

În cadrul Grupului C4, România este statul cu cea mai mare suprafaţă teritorială şi talie demografică, având totodată şi cel mai mare Produs Intern Brut.

Obiectivele Grupului C4 mai cuprind, printre altele, consolidarea reţelelor de telecomunicaţii în zonele de frontieră ale ţărilor participante şi construirea unei autostrăzi care să facă legătura între Bucureşti, Sofia şi Belgrad.

Cooperarea regională este o constantă a politicii externe a României, prin care se valorifică posibilităţile de dezvoltare oferite de poziţia geostrategică a statului român şi se acordă sprijin statelor din vecinătate în parcurgerea etapelor de integrare europeană şi euro-atlantică.

România dezvoltă cu Republica Moldova o relaţie specială şi privilegiată, determinată de comuniunea istorică, culturală, lingvistică şi spirituală. Intensificarea legăturilor cu Republica Moldova şi sprijinirea aspiraţiilor europene ale acesteia reprezintă priorităţi speciale ale politicii externe a României.

În anul 2023, Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Republica Moldova.

Exprim părerea că România trebuie să ia în considerare posibilitatea de a propune şi invita oficial Republica Moldova să se alăture Grupului C4, cu ocazia următoarei reuniuni a Grupului, iar până atunci să deschidă discuţii consultative cu celelalte state ale acestui format regional de cooperare.

De altfel, i-am şi interpelat, în acest sens, pe domnul prim-ministru al României şi pe doamna ministru al afacerilor externe. Ca român originar din Basarabia, aş fi bucuros dacă Guvernul şi MAE ar da curs propunerii mele.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Eficacitatea măsurilor adoptate de Guvernul Ciolacu"

Într-un climat economic în continuă evoluţie, România a reuşit, datorită măsurilor economice adoptate de Guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu, o performanţă remarcabilă - creşterea salariului mediu real cu 8,3%! Această veste aduce cu sine nu doar cifre statistice, ci şi o îmbunătăţire tangibilă a puterii de cumpărare pentru cetăţeni, contracarând inflaţia. Rezultatul este un ecou pozitiv al muncii depuse şi al măsurilor economice bine gândite.

Unul dintre obiectivele atinse este salariul mediu net care a depăşit pragul de 1.000 de euro, atingându-se un prag psihologic important pentru toţi românii. Această evoluţie indică faptul că eforturile pentru creşterea nivelului de trai nu rămân doar la nivel de declaraţii, ci se concretizează în beneficiul direct al românilor.

Totodată, atingerea pragului de 1.000 de euro reprezintă şi un pas înainte în privinţa implementării salariului minim european, o prioritate care se materializează. Ceea ce părea doar un concept abstract devine o realitate palpabilă.

De asemenea, trebuie să subliniem că această creştere a salariului mediu vine şi ca urmare a majorării salariului minim din octombrie, un semn clar că progresul economic include şi segmentul salariilor mici.

Următorul pas în privinţa creşterii puterii de cumpărare este programat pentru 1 iulie 2024, când salariul minim va creşte la 3.700 de lei, pregătind terenul pentru o altă creştere semnificativă la 4.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2025. Aceste măsuri demonstrează angajamentul real pe care PSD şi premierul Marcel Ciolacu îl au faţă de îmbunătăţirea nivelului de trai pentru toţi cetăţenii.

Acum este momentul să continuăm să construim o economie puternică, care să ofere fiecărui român posibilitatea unui trai decent. Nu conflictele politice şi orgoliile personale trebuie să fie cele care să primeze.

Măsurile bine gândite şi implementate au adus rezultate palpabile, dar este esenţial să menţinem această traiectorie şi să asigurăm un viitor mai bun pentru toţi românii. Este o viziune îndrăzneaţă, dar cu determinare şi efort continuu, putem transforma aceste obiective în realitate.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Mai multe soluţii şi realizări pentru români şi mai puţine discuţii despre scenarii electorale"

În dezbaterea publică cred că trebuie să aducem mai degrabă în actualitate soluţiile şi realizările economice pe care actualul Guvern le-a reuşit în doar şase luni de zile şi să încetăm odată cu acest subiect al comasării alegerilor. Atât eu, cât şi toţi colegii mei de la PSD am spus încă de la începutul acestor discuţii că suntem pregătiţi pentru orice scenariu. Cei de la PNL se tem că vor fi sancţionaţi la vot şi de aceea încearcă tot felul de formule de comasare.

Încă de acum doi ani, au tot încercat să impună diverse formule de comasare, iar până mai ieri susţineau că nu ar fi cerut nicio comasare. Noi le-am spus să se lămurească între ei şi apoi să vină în coaliţie să ne spună ce au de câştigat alegătorii, nu PNL, în urma comasării.

Noi, social-democraţii, considerăm că actul de guvernare e cel mai important pentru a obţine votul cetăţenilor. În acest context, premierul Marcel Ciolacu transmite săptămânal semnale publice puternice de încredere în industria naţională, pentru a schimba percepţia falsă că România nu produce nimic şi că totul se importă.

România produce la standarde înalte şi este competitivă la nivel mondial. Avem motive să ne mândrim cu industria şi cu produsele fabricate în România. Industria din România are o pondere în PIB de 25%, mai mare decât în Germania şi Franţa şi cu mult peste media UE de 20%.

Un exemplu ilustrativ în acest sens este Şantierul Naval Constanţa, care este pe primul loc în Europa şi pe locul 3 în lume la construcţia de tancuri petroliere şi chimice, de ultimă generaţie.

Un alt exemplu este Fabrica Dacia, unitate de producţie vizitată recent de premier, unde la fiecare 55 de secunde iese o maşină de pe linia de producţie; adică 1.400 de maşini/zi, care se vând cu succes în toată lumea. Modelul Dacia Duster a ajuns al treilea cel mai vândut SUV din Uniunea Europeană.

De asemenea, la Ford Craiova, intră în producţie noul model Puma şi s-a anunţat public crearea a încă 1.300 de noi locuri de muncă pentru susţinerea dezvoltării producţiei la 272.000 de maşini pe an.

Aşadar, acestea sunt doar câteva exemple majore ale capacităţii şi potenţialului industriei româneşti, susţinute cu determinare de guvernările PSD, prin programe de ajutor de stat şi facilităţi care să încurajeze investiţiile, înnoirea şi şi modernizarea liniilor de producţie.

Deci, stimate colege şi stimaţi colegi din coaliţia de guvernare, haideţi să lăsăm deoparte interesele de partid şi discuţiile politice şi să le prezentăm românilor ce am făcut pentru ei şi ce vom face în continuare în fiecare domeniu guvernamental, să prezentăm soluţiile prin care putem creşte nivelul de trai şi să îmbunătăţim serviciile publice. Cetăţenii s-au săturat de certuri şi dispute politicianiste, oamenii vor de la noi realizări concrete.

Doamna Cristina Burciu:

"Legea incluziunii financiare, iniţiată de PNL, oferă românilor cadrul legal privind gestionarea eficientă a resurselor băneşti"

Legea nr. 406/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii incluziunii financiare, iniţiată de PNL şi promulgată recent, instituie un set de măsuri destinate creşterii incluziunii financiare a consumatorilor de servicii financiare în domeniul serviciilor de plată.

Actul normativ, al cărui coiniţiator sunt, va permite fiecărui român să deţină un cont în mod garantat, fără comisioane financiare, în care să i se poată efectua plăţile de natură salarială sau beneficiile sociale primite din partea statului.

Legea conferă cetăţenilor cadrul legislativ prin care să îşi poată maximiza calitatea vieţii, prin utilizarea tuturor instrumentelor existente în prezent, în vederea administrării eficiente şi predictibile a resurselor financiare.

Concret, noua lege acordă populaţiei posibilitatea de a alege în cunoştinţă de cauză cele mai bune servicii financiare, determinând, în acelaşi timp, contextul propice privind simplificarea interacţiunii cetăţenilor cu statul şi cu operatorii economici privaţi.

Potrivit legii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are obligaţia de a pune la dispoziţia oamenilor un site de internet, cu acces gratuit, care permite comparaţia comisioanelor percepute de prestatorii de servicii de plată. Acest instrument va oferi, de asemenea, informaţii concludente referitoare atât la sediile prestatorilor de servicii de plată, cât şi la localizarea bancomatelor şi a automatelor care funcţionează pe baza acceptoarelor de bancnote şi monede ale acestora.

Actul normativ intrat în vigoare mai stipulează că instituţiile de credit nu pot refuza o cerere privind deschiderea unui cont de plăţi cu servicii de bază, cu excepţia situaţiilor în care consumatorul are deja un cont de plăţi cu servicii de bază deschis sau realizarea unui astfel de cont contravine dispoziţiilor legale privind prevenirea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului.

Sunt convinsă că Legea incluziunii financiare va avea efecte pozitive asupra vieţii românilor, din perspectiva reglementării corecte şi coerente a bazei legale pentru ca fiecare cetăţean să poată avea o conexiune diligentă cu resursele sale financiare, în scopul gestionării eficiente şi sustenabile a acestora şi realizării unor investiţii profitabile.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Implicarea tinerilor în viaţa politică"

Implicarea sau, mai bine spus, lipsa implicării tinerilor români în ceea ce priveşte viaţa politică, şi mai exact absenţa acestora atunci când vine vorba despre alegeri electorale sunt cauzate de o premisă eronată, pe care aleg să se bazeze şi să o creadă marea majoritate - "Ce pot eu schimba prin votul meu?", "Cu sau fără votul meu este la fel!" - sunt, din păcate, principalele răspunsuri pe care tinerii le dau atunci când sunt întrebaţi de participarea lor la alegerile electorale.

Dacă aruncăm o privire peste datele statistice, numărul participanţilor din rândul tinerilor la alegeri este în continuă scădere, din nefericire. În 2020, prezenţa tinerilor la alegerile locale a fost de 38,6%, ceea ce înseamnă că peste 1,8 milioane de persoane au votat, procentul fiind mai mic decât cel înregistrat la alegerile prezidenţiale din 2019 sau la cele europarlamentare. De asemenea, prezenţa tinerilor între 18 şi 34 de ani la vot la alegerile parlamentare din acelaşi an, a fost de 25,39%.

Din cei 4.662.066 de tineri înscrişi pe listele electorale permanente, 1.183.680 au votat în România, iar 3.478.386 nu au venit la vot.

Dezinteresul tinerilor faţă de implicarea lor politică trebuie să atragă un semnal de alarmă în rândul nostru, ca politicieni, întrucât aceştia trebuie informaţi şi ascultaţi în acelaşi timp, iar în acest sens nivelul educaţional este cel mai important predictor al participării politice.

Tinerilor trebuie să li se ofere o platformă în care să fie ascultaţi, să nu fie judecaţi şi să fie sprijiniţi pentru a li se concretiza iniţiativele şi ideile, contribuind astfel la dezvoltarea lor personală, socială şi profesională. Absenţa figurilor politice în mediile lor de socializare îi face pe tineri să îşi piardă interesul şi încrederea într-un domeniu care ar trebui să atragă noile generaţii.

În calitate de deputat, încerc să fiu prezent cât mai des în rândul tinerilor, pentru a sta de vorbă cu aceştia şi am observat că interacţiunile directe le oferă încrederea de a se exprima. Ascultarea, implicarea şi promovarea unor oportunităţi concrete în rândul tinerilor trebuie făcută nu doar prin intermediul mass-media, trebuie făcută prin discuţii directe cu aceştia, doar în acest fel implicarea acestora nu va consta doar în exercitarea votului, ci şi în implicarea directă în viaţa politică, în viitorul lor şi al ţării.

Îmi doresc să văd tineri care se implică tot mai mult din punct de vedere social şi politic, care depăşesc acea mentalitate "ce pot eu schimba prin votul meu", care spun, "Da, contribuţia mea contează", care se implică în organizaţii şi în asociaţii care reprezintă valorile şi ideile care îi reprezintă şi cu care se identifică, care înţeleg că schimbarea vine din interior, odată cu ei!

Domnul Darius Pop:

"Coaliţia de guvernare PSD-PNL a amanetat viitorul nostru şi al copiilor noştri"

Revin şi în această săptămână cu o nouă declaraţie politică, prin care vă arăt cum această monstruoasă coaliţie PSD-PNL a distrus, fără nicio remuşcare, destinele a milioane de români, doar pentru a putea să îşi conserve puterea şi accesul la fondurile publice, de unde să fure în voie, în deplină complicitate cu o justiţie tributară, şi ea, mai mult lumii politice, decât independenţei, rămâne perfect adevărat!

Şi o să continui, prin această nouă declaraţie politică, să le transmit românilor, dar şi dumneavoastră, de aici, din Parlament, eşecurile politice ale coaliţiei, eşecuri dominate de neprofesionalism, hoţie şi minciună!

Odată cu criza din energie, ţara noastră a ajuns să plătească printre cele mai mari preţuri la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare în anul 2023, din cauza schemei inventate de PSD-PNL pentru clientela de partid, care a făcut, astfel, profituri astronomice. Ministerul Energiei bagă cu nesimţire mâna în buzunarul contribuabililor pentru a plăti furnizorilor compensări care, astăzi, nu mai au nicio justificare, în timp ce producătorii de stat primesc un preţ mai mare în mod artificial. Desigur, şi această schemă de compensare este doar în beneficiul băieţilor deştepţi, iar ministrul Burduja se preface că nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase!

În plus, Guvernul PSD-PNL a împrumutat, amanetându-ne viitorul, nu numai nouă, ci şi copiilor şi nepoţilor noştri, 145,5 miliarde lei în anul 2022, 203 miliarde lei în anul 2023, iar în 2024 vrea să împrumute încă 181 miliarde lei. Aşa că, pe lângă lupta zilnică pentru supravieţuire, pe lângă ratele la bănci, fiecare român mai are, mai nou, şi 7.000 de lei datorie, ca să acopere gaura bugetară făcută de PSD şi PNL!

În acest hal aţi adus românii, stimaţi colegi din coaliţia de guvernare, la limita supravieţuirii, în timp ce voi nu mai ştiţi cum să vă conservaţi privilegiile!

Aceasta este realitatea!

Domnul Dumitru Rujan:

"Trebuie să reindustrializăm România! Constructorii români sunt nevoiţi să lucreze cu materiale importate!"

Am constatat cu toţii că ritmul istoric al investiţiilor publice, pe care l-a impus Partidul Naţional Liberal la nivel naţional şi la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, produce o agravare a balanţei comerciale a ţării. Cu cât construim mai mult drumuri, şcoli, spitale şi reţele de utilităţi, cu atât cresc importurile de materiale necesare realizării acestor investiţii. Vă pot garanta că niciun constructor care lucrează la o investiţie din ţara noastră nu şi-ar dori să aducă conducte, fier sau alte materiale de la sute sau mii de kilometri distanţă, pentru că acest lucru îi generează costuri suplimentare. Cu toţii şi-ar dori să cumpere toate materialele de aici, din România, unde ar fi mai ieftine şi poate şi mai bune calitativ şi ar sprijini şi producătorii români. În acest context, nu am putut decât să mă bucur că unul dintre marii constructori de drumuri rapide din România a pariat pe uzina de la Oţelul Roşu, cu intenţia vădită de a produce materiale româneşti, pentru investiţii româneşti. Nu am cum să nu mă bucur că această achiziţie va salva o fabrică de prestigiu din ţara noastră, motiv pentru care îi urez succes acestui investitor român, care face lucrări de calitate.

România are nevoie de un impuls puternic pentru reindustrializare. Este de apreciat faptul că actuala coaliţie de guvernare acţionează deja în sensul celor spune de mine şi a pus în aplicare un amplu program pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de fabrici care să producă materiale de construcţii în România. Programul naţional pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii - CONSTRUCTPLUS - a început deja şi pune la dispoziţia antreprenorilor români aproape 600 de milioane de euro pentru a dezvolta capacităţi de producţie în ţara noastră pentru materiale de construcţii de bază - cărămizi, plăci beton, mase plastice, produse metalice etc.

Îmi exprim speranţa că, în urma acestui program, se vor înfiinţa fabrici de profil şi la nivelul judeţului Caraş-Severin, unde este mare nevoie de investiţii puternice şi de locuri de muncă de calitate, bine plătite.

Domnul Ervin Molnar:

"Interreg NEXT România-Republica Moldova - Programul pentru creşterea cooperării multidisciplinare între România şi Basarabia"

Relaţia României cu Republica Moldova este una care depăşeşte cadrul unei bune vecinătăţi, lucru cunoscut de toată lumea. România, indisolubil legată prin istoria şi cultura comună de poporul basarabean, va fi mereu un sprijin pentru prietenii noştri de peste Prut.

Cooperarea România-Republica Moldova se desfăşoară pe mai multe paliere şi în cadrul mai multor formate. Unul dintre acestea este Programul Interreg NEXT România-Republica Moldova, susţinut de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Cu un buget de 97 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, la care se va adăuga contribuţia naţională, programul aduce beneficii comunităţilor de la frontieră, din judeţele Iaşi, Vaslui, Galaţi, Botoşani şi de pe întregul teritoriu al Republicii Moldova. Domeniile vizate de acest program sunt: sănătatea, educaţia, turismul şi cultura, adaptarea la schimbările climatice, biodiversitatea, buna guvernanţă şi managementul frontierei.

Primele apeluri de proiecte lansate în cadrul Programului Interreg NEXT România-Republica Moldova s-au închis pe data de 9 februarie. Au fost depuse 277 de proiecte cu o valoarea totală de 211 milioane de euro. Proiectele au fost depuse de autorităţi publice care activează în domeniile enunţate mai sus, ONG-uri sau asociaţii profesionale. Fiecare proiect trebuie să aibă cel puţin câte un partener din fiecare stat participant, fiind permisă participarea a maximum 4 parteneri într-un proiect.

Creşterea integrării dintre România şi Republica Moldova, precum şi reducerea decalajelor dintre ţările noastre prin modernizarea şi dezvoltarea Moldovei sunt obiective extrem de importante pentru Partidul Naţional Liberal.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL este singura soluţie pentru judeţul Alba!"

Pentru că ne apropiem cu paşi repezi de primele rânduri de alegeri, precum şi de finalul unei lungi şi fructuoase legislaturi în Parlamentul României, continui să vorbesc despre ceea ce am reuşit eu, împreună cu oamenii cu care am făcut echipă, pentru locuitorii judeţului Alba.

În primul rând, sub Guvernele liberale am reuşit asfaltarea completă a DN 74 şi DN 75, aproape 200 de kilometri de asfalt. Acum mai zic unii cârcotaşi că se mai lasă drumul la Abrud, dar, având ministru al transporturilor, nu sunt în stare să păstreze măcar ce am făcut noi. Preşedintele Consiliului Judeţean, liberalul Ion Dumitrel, ne va da în folosinţă Transapuseana, cel mai spectaculos drum de munte ce leagă autostrada Sebeş-Turda, un alt important proiect liberal, de DN 74, prin Aiud, Râmeţ, Ponor, Mogoş, Bucium, Abrud. Fără bani europeni, acest drum nu putea fi făcut.

Mai mult, ca deputat liberal de Alba, am rezolvat problema celor 15.000 de moţi, care acum primesc reducerea de 50% la factura de energie.

Tot ca deputat liberal, cu sprijinul primarului Silviu Ponoran, am înfiinţat prin lege, ITI "Moţii Ţara de Piatră", prin care vor fi finanţări tot din fonduri europene pentru Apuseni. Alţii au dormit în papuci, iar acum au tupeul să îşi aroge merite pe care nu le au.

De asemenea, am trecut legea ce permite intabularea simplificată a terenurilor din zona de munte. Sunt mii de beneficiari doar în Apuseni. I-am scutit, astfel, pe oameni de drumuri şi procese costisitoare. Legea redevenţelor din exploatări de suprafaţă, iniţiată ca deputat liberal de Alba, a făcut din Lupsa, altădată o comună amărâtă cu banii, acum comună cu cele mai mari venituri proprii. Sunt fapte, nu poveşti!

Nu există localitate administrată de liberali, în Apuseni, care să nu facă investiţii în apă, drum, canal, fără finanţare din Programul liberal de investiţii "Anghel Saligny". Pentru că acolo unde sunt administraţii liberale este dezvoltare!

PNL este singura soluţie pentru judeţul Alba, iar acest lucru se susţine prin munca pe care, atât de la centru, cât şi din teritoriu, o depunem fiecare zi de zi.

Doamna Mirela Furtună:

"Investim în România!"

Cu PSD la guvernare, investiţiile publice au avut valorii record anul trecut, respectiv 101 miliarde de lei, peste 20 de miliarde de euro. Se împlinesc astfel angajamentele din Programul de guvernare, de a face din investiţii un motor esenţial al creşterii economice.

Este o performanţă remarcabilă, cu atât mai mult cu cât a fost realizată în condiţii extrem de dificile - război la graniţe, crize multiple, succesive şi suprapuse, tensiune şi revendicări sociale.

Premierul Ciolacu are meritul incontestabil de a fi reuşit să mobilizeze şi să aloce resursele necesare; de altfel credinţa sa în necesitatea investiţiilor publice masive este atât de puternică, încât, cu o lună înainte de preluarea mandatului, a exprimat public ambiţia sa de a forţa finanţări anuale de 10% din PIB.

Un aspect foarte important este că valoarea totală a investiţiilor publice, anul trecut, atestată prin execuţia bugetară - deci bani efectiv cheltuiţi, a fost cu 11 miliarde de lei mai mare decât deficitul bugetar:

- Investiţii publice totale - 101 miliarde lei;

- Deficit bugetar - 89,9 miliarde de lei.

Deci România nu s-a împrumutat pentru consum, ci pentru investiţii! Cheia reuşitei a fost saltul masiv în absorbţia fondurilor europene! Odată cu venirea ministrului Adrian Câciu la MIPE, s-a recuperat puternic din finanţarea aferentă exerciţiului financiar 2014-2020, absorbţia a ajuns la 96%, de la 76%, în iunie 2023, şi există perspectiva unei rate de absorbţie de 98%-100%, până iulie 2024.

Banii europeni au finanţat şi vor continua să finanţeze puternic investiţiile publice. De exemplu, la Ministerul Transporturilor toate tronsoanele de autostradă, finanţate din PNRR, au contracte semnate.

Pentru anul în curs, investiţiile publice prognozate vor fi mai mari cu 20% decât anul trecut; sunt prevăzute peste 120 de miliarde de lei de la bugetul naţional şi din fonduri europene, ceea ce reprezintă echivalentul a 7,2% din PIB.

Şi în 2024, ca şi în 2023, investiţiile vor avea o pondere mai mare decât consumul în creşterea economică.

PSD investeşte în viitorul economic al României!

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"«Tăcerea mieilor» în scandalul Buta-Untold"

Au trecut peste trei săptămâni de la detonarea în presă a scandalului Buta-Untold, în care principalul fondator şi organizator al cunoscutului şi controversatului festival de la Cluj-Napoca este acuzat de pedofilie, tradusă penal în relaţii sexuale cu minori - în speţă doi băieţi de 15 respectiv 16 ani. A fost înregistrat un dosar penal, dar Poliţia şi Parchetul n-au catadicsit nici măcar să-l cheme la o audiere prealabilă pe prezumtivul făptaş, care a plecat şi s-a lăfăit prin Dubai, unde a exportat festivalul, organizând o primă ediţie, săptămâna trecută. Poate că le este teamă, datorită spatelui pe care-l are asigurat acest Buta, care este legat ombilical de primarul Clujului, fostul premier portocaliu Emil Boc.

Pe de altă parte, tatăl lui Buta a fost un şef prin SRI, iar prezenţa ostentativă a unui fost şef operativ al SRI, ca generalul Florian Coldea, la recenta ediţie din Dubai, în compania unor afacerişti dubioşi, inclusiv a unei plasatoare de droguri pentru VIP-uri, este interpretată de unii drept o cauţionare subliminală. Opinia publică a aşteptat şi aşteaptă reacţii şi clarificări în scandalul Buta-Untold, din partea responsabililor politici ai Parchetului şi Poliţiei, ministrul justiţiei, Alina Ştefania Ghorghiu, şi ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu.

Nici onestul şi modestul primar Emil Boc nu a catadicsit să aibă vreo reacţie, deşi edilul clujean trebuie să vorbească şi să răspundă pentru că a cauţionat această manifestare muzicală de la bun început şi a fost un beneficiar indiscutabil, cel puţin de imagine, al acestui festival devenit cel mai mare din România şi unul din cele mai de anvergură din Europa.

Primarul Boc a fost iniţiatorul şi susţinătorul principal al unei hotărâri prin care Consiliul Local Cluj-Napoca a alocat în 2015 suma substanţială de 600.000 de euro pentru prima ediţie a festivalului. În plus, municipalitatea clujeană a asigurat o serie de sponsori importanţi. Avem motive să bănuim că Emil Boc a manifestat atâta generozitate, pentru că celălalt fondator al festivalului, Sorin Gadola, era fiul omului de afaceri Ştefan Gadola, patronul firmei Energobit din Cluj-Napoca, cu care s-a aflat în relaţii apropiate şi fructuoase.

La primele două ediţii ale festivalului principalul organizator a fost Gadola junior, dar ulterior s-a retras pentru că a fost depistat, arestat şi condamnat pentru consum şi trafic de droguri. Mai exact, a fost depistat când a organizat, în timpul unui festival, la o cabană montană a familiei din Maramureş o orgie în care s-au consumat droguri din belşug, la aceasta participând amici din staff şi invitaţi străini.

Clujeanul Ştefan Gadola a devenit un susţinător şi un sponsor important al PDL, în perioada de apogeu a regimului portocaliu, care a coincis cu guvernarea Emil Boc. În perioada respectivă, Energobit a devenit una din cele mai tari firme în domeniul energiei, favorizată şi abonată la contracte cu statul, iar patronul acesteia a intrat în clubul milionarilor. Contractele au început să curgă din ianuarie 2009, la nicio lună după ce Emil Boc a fost investit prim-ministru.

În timpul Guvernului Boc, Energobit a beneficiat de atribuirea a nu mai puţin de 78 de contracte substanţiale cu filiale ale companiei naţionale Electrica, cele mai multe cu Electrica Distribuţie Transilvania Nord SA Cluj-Napoca, cu Electrica Distribuţie Transilvania Sud SA Braşov şi cu Servicii Energetice Oltenia SA Craiova, dar şi cu SDFEE Electrica SA Bucureşti, Electrica Distribuţie Muntenia Nord SA Ploieşti, Servicii Energetice Muntenia SA Bucureşti, SC FISE Electrica Serv-SISE Muntenia Nord SA Ploieşti, SC FISE Electrica-SISE Transilvania Sud SA Braşov şi SC FISE Electrica Serv-SISE Transilvania Nord SA Cluj-Napoca.

În perioada respectivă, Guvernul Boc a aranjat ca Energobit, printr-o manoperă frauduloasă, să câştige o licitaţie bănoasă de mentenanţă pentru firma de stat Servicii Energetice Oltenia SA Craiova, cu arie de activitate pe şase judeţe - Olt, Vâlcea, Gorj, Dolj, Mehedinţi şi Teleorman - în detrimentul companiei de stat Electrica Serv. Iniţial, licitaţia a fost câştigată de Electrica Serv, care a făcut cea mai ieftină ofertă, dar Guvernul Boc a anulat-o şi a organizat o nouă licitaţie, în care a impus drept condiţie de participare deţinerea de puncte de lucru în toate cele şase judeţe din regiunea Oltenia. Ulterior, Boc and co au impus Electrica Serv să-şi închirieze sediile sucursalelor din cele şase judeţe firmei clujene Energobit, pentru a-şi deschide puncte de lucru, devenind astfel singura firmă care a îndeplinit această condiţie. Considerăm că în acest caz se poate vorbi de o subminare a economiei naţionale.

Combinaţiile financiare ale premierului şi primarului Emil Boc cu familia Gadola sunt evidente. Festivalul UNTOLD a prins cheag cu banii alocaţi de municipalitatea clujeană, la iniţiativa edilului clujean. Aşteptăm ca organele de anchetă să se dumirească şi să ne dumirească dacă Boc a avut combinaţii financiare sau de altă natură, de câţiva ani, cu unicul patron al Untold, Răzvan Buta, acuzat acum de pedofilie. Cert este că primarul Clujului s-a zbătut să obţină mari beneficii de imagine, făcându-şi un obicei din a se zbengui şi maimuţări la festival. La mai multe ediţii s-a fotografiat cu Răzvan Buta, cauţionându-l astfel pe băiatul şmecher cu paternitate SRI. La penultima ediţie, s-a pozat cu acesta din mai multe poziţii, împreună cu ministrul de interne Lucian Bode, iar la ultima ediţie s-a dat în stambă la Untold cu şăgalnica ministresă a justiţiei, Alina-Ştefania Gorghiu.

Nu au ţinut cont niciunul că tot mai mulţi români critică acest festival, pentru că abundă simbolurile satanice, consumul de droguri şi agresiunile sau perversiunile sexuale, sub ochii îngăduitori ai autorităţilor şi a gealaţilor din poliţia locală şi naţională, SRI şi serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne, care şi-au dovedit şi aici valoarea de doi bani şi un sfert. Principalul păzitor al tinerilor de la festival ar trebui să fie poliţia locală din subordinea primarului Boc, la care l-a pus vătaf pe fostul său coleg de liceu şi plutonier de miliţie, Marcel Bonţidean.

Doamna Elena Hărătău:

"Constantin Brâncuşi trebuie onorat mult mai mult decât în ziua naşterii sale!"

Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost sculptorul român care, prin întreaga sa operă, a lăsat o amprentă covârşitoare asupra sculpturii contemporane mondiale.

Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă şi de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii şi birturi.

În Craiova, în timp ce era ucenic, îşi face cunoscută îndemânarea în lucrul manual, prin construirea unei viori din materiale găsite într-o prăvălie, fiind apoi elev cu bursă la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova. Ulterior, ajunge în Capitală, unde absolvă Şcoala de bellearte, în 1902. Chiar în primul an de studenţie, în 1898, lucrarea sa "Bustul lui Vitellius" obţine "menţiune onorabilă", "Cap al lui Laocoon" din 1900 medalia de bronz, iar "Studiu" din 1901 câştigă medalia de argint.

Timp de doi ani, între 1900 şi 1902, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota, realizează "Ecorşeu", un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare căreia i se atribuie o medalie de bronz. Precizia detaliilor acestei lucrări face ca "Ecorşeu" să fie folosit în şcolile româneşti de medicină, iar fotografia operei a fost prezentată într-o expoziţie organizată la sfârşitul anului 1933, la Galeria Brummer din New York.

În 1903, artistul primeşte prima comandă pentru realizarea unui monument, bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din Bucureşti şi reprezintă singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti. Acest bust a fost comandat de un consiliu format de fostul său profesor Dimitrie Gerota, pentru a îl ajuta pe sculptor să-şi plătească drumul până la Paris.

Recepţia lucrării a fost însă nesatisfăcătoare, anumite persoane din consiliu având opinii contrare referitoare la caracteristicile reprezentării generalului în sculptură, cerând micşorarea nasului şi repoziţionarea epoleţilor. Înfuriat de inabilitatea consiliului de a înţelege opera de artă, Brâncuşi părăseşte sala de şedinţe spre stupefacţia tuturor, fără a primi a doua jumătate a banilor necesari plecării sale spre Franţa, decizând să parcurgă drumul către Paris pe jos.

Criticul de artă Mircea Deac aminteşte, în volumul "Constantin Brâncuşi", Editura Meridiane, 1966, de cuvintele unuia dintre biografii artistului, David Lewis, care spunea că: "dintre sculptori, Brâncuşi a fost primul care a făcut o ruptură radicală cu trecutul imediat. (...) Formele sale simple, liniştite, ieşite din comun, totuşi pregnante şi aproape abstracte, reflectă o serie de atitudini creatoare care au devenit fundamentale în dezvoltarea artei plastice moderne."

După exemplul aducerii în ţară, în anul 1992, a rămăşiţelor pământeşti ale marelui om politic şi diplomat român Nicolae Titulescu, poate ar fi necesar ca statul român să demareze un proiect privind aducerea în România şi a rămăşiţelor trupeşti ale altor mari oameni de cultură şi artă decedaţi dincolo de hotarele ţării, între care şi cele ale imensului Constantin Brâncuşi.

Începând din 2016, data de 19 februarie este marcată oficial drept "Ziua Brâncuşi", sărbătoare naţională legală lucrătoare, prin Legea nr. 305/2015, ca o reparaţie morală faţă de umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Voi susţine în continuare proiectele pentru dezvoltarea judeţului Dâmboviţa şi a localităţilor acestuia!"

Pe parcursul mandatelor mele de deputat, am fost implicată la maximum în evoluţia şi dezvoltarea comunităţilor din Dâmboviţa, susţinând cu fermitate programele, proiectele şi politicile publice elaborate atât de către Consiliul Judeţean, cât şi de unităţile administrativ teritoriale din judeţ.

Oamenii din judeţul Dâmboviţa au acum foarte multe motive de satisfacţie faţă de modul în care a evoluat judeţul în ultimii patru ani, echipa PSD din conducerea Consiliului Judeţean demonstrând locuitorilor că şi-a respectat angajamentele luate în 2020, atât prin finalizarea proiectelor majore aflate în derulare, cât şi prin iniţierea de noi obiective investiţionale, parte integrantă a procesului de creştere şi modernizare a zonei.

Graţie proiectelor iniţiate de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, dâmboviţenii se bucură acum de condiţii mult mai bune de trai, prin dezvoltarea principalelor servicii publice care contribuie la confortul şi bunăstarea municipiilor, oraşelor şi comunelor. Astfel, au fost finalizate obiective majore în infrastructură, sănătate, educaţie, cultură, turism, tineret şi sport, colectarea deşeurilor, protejarea mediului, digitalizare, precum şi colaborarea cu mediul de afaceri.

Una dintre reuşitele exponenţiale ale CJ Dâmboviţa este semnarea contractul de realizare a studiului de fezabilitate pentru construirea unui spital de pediatrie, investiţie nouă în valoare de 25 de milioane de euro. Tot în domeniul sănătăţii, au fost finalizate lucrările de extindere şi modernizare a secţiei de Cardiologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Târgovişte, precum şi Ambulatoriului de Specialitate, din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă. De asemenea, este în desfăşurare Proiectul "Reducerea riscului de infecţii nosocomiale prin achiziţia de echipamente si materiale la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte", investiţie de 7.000.000 de euro, finanţată prin PNRR.

Un accent primordial a fost pus pe modernizarea infrastructurii rutiere, cele mai importante lucrări vizând realizarea centurilor ocolitoare ale municipiilor şi oraşelor dâmboviţene. Vor fi create astfel premisele dezvoltării durabile ale centrelor urbane, prin realizarea inelelor de centură ale municipiilor Târgovişte şi Moreni, precum şi ale oraşelor Pucioasa, Fieni şi Găeşti.

Consiliul Judeţean Dâmboviţa este în prezent în faza de obţinere a ultimelor acorduri şi avize, în vederea demarării investiţiei la Inelul 2 de Centură a Municipiului Târgovişte, un tronson de 16,15 kilometri, valoarea proiectului fiind de aproximativ 147.000.000 de euro.

De asemenea, centura de ocolire a oraşelor Pucioasa şi Fieni, în lungime de 14 kilometri, reprezintă o construcţie total nouă, care va determina ca DN 71 să ocolească centrele celor două localităţilor urbane, precum şi intravilanul comunelor Brăneşti şi Moţăieni, investiţia ridicându-se la suma de aproximativ 158.000.000 de euro. Printre proiectele aflate în diferite stadii preliminare se mai află şi centurile localităţilor Găeşti, Moreni şi Titu, precum şi modernizarea arterelor naţionale şi judeţene, investiţiile respective urmând să fie realizate atât din bugetul programelor naţionale de profil, cât şi din fonduri europene.

Sunt încredinţată că rolul unui parlamentar nu este doar de a contribui în plan legislativ la bunăstarea şi progresul oamenilor, ci şi de a-şi aduce aportul în schimbarea în bine a localităţilor din judeţul care i-a acordat această înaltă demnitate.

În consecinţă, consider că implicarea în creşterea calităţii vieţii dâmboviţenilor reprezintă o obligaţie de onoare şi o responsabilitate importantă pentru mine, iar în acest an voi continua să susţin proiectele de dezvoltare a judeţului Dâmboviţa şi a localităţilor acestuia.

Doamna Alexandra Huţu:

"Cinci proiecte din judeţul Botoşani au fost selectate pentru finanţarea extinderii sistemelor de apă şi canalizare prin PNRR"

În urma evaluării realizate de Ministerul Mediului asupra proiectelor depuse de administraţiile locale în cadrul Componentei C1 - Managementul apei - Investiţia 1 pentru extinderea sistemelor de apă şi canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori, au fost selectate localităţile Darabani, Flămânzi, Răchiţi, Todireni şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Botoşani din judeţul pe care îl reprezint în Parlament.

Beneficiarii acestei măsuri sunt unităţile administrativ teritoriale, asociaţiile acestora, operatorii regionali şi operatorii locali din sectorul de apă şi apă uzată, însă cei care vor avea cel mai mult de câştigat sunt botoşănenii din aceste localităţi care în cel mult 2 ani de zile vor avea acces la apă potabilă permanentă şi la canalizare în propriile case. În urma finalizării acestor investiţii, oamenii nu vor mai fi nevoiţi să meargă sute de metri ca să îşi facă rezerve de apă pentru băut, gătit sau pentru animalele din gospodării.

Potrivit ultimului raport de ţară, în anul 2020, populaţia conectată la sistemul public de alimentare cu apă a fost de 13.936.918 persoane, reprezentând 72,4% din populaţia rezidentă a României. La nivelul regiunilor de dezvoltare, în anul 2020, ponderea cea mai mare a populaţiei conectate la sistemul public de alimentare cu apă, în total populaţie rezidentă, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (87,5%), urmată de regiunea Sud-Est (85,3%). La polul opus, gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (52,1%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (61,1%).

În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare a fost de 10.540.388 persoane, reprezentând 54,7% din populaţia rezidentă a ţării, cu 276.086 persoane mai mult decât în anul 2019. La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei conectată la sistemele de canalizare, în total populaţie rezidentă, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (88,5%), urmată de regiunea Centru (68,5%) şi Vest (63,0%). Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (38,8%), Sud Muntenia (39,1%) şi Sud-Vest Oltenia (43,1%)

În urma realizării investiţiilor din PNRR pentru extinderea sistemelor de apă şi canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori, vor fi construite la nivel naţional peste 1.600 de kilometri de reţele de apă, 2.500 de kilometri de reţele de canalizare în localităţile cu peste 2.000 de locuitori.

În judeţul Botoşani, sumele finanţate sunt următoarele: 5,771,798.80 lei pentru Răchiţi, 40,413,910.84 lei pentru Flămânzi, 27,246,064.19 lei pentru Darabani, 4,636,022.00 lei pentru Todireni şi 8,536,761.35 lei pentru Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Botoşani.

Este important să continuăm dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată din România prin creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentarii cu apă potabilă a populaţiei din toate judeţele, în scopul îndeplinirii cerinţelor acquis-ului de mediu al UE şi al angajamentelor asumate prin sectorul de mediu, dar în primul rând trebuie să le asigurăm locuitorilor din mediul rural acces la resurse naturale şi un standard normal de viaţă şi civilizaţie.

Domnul Ioan Balan:

"«Dezvoltare prin noi înşine!» PNL a majorat la 65 de miliarde de lei bugetul proiectelor pentru dezvoltare locală!"

Oricât ar încerca unii şi alţii să ascundă adevărul, venirea Partidului Naţional la guvernare sau câştigarea unor poziţii de conducere în administraţia publică locală a însemnat dezvoltare rapidă, creştere economică şi un ritm susţinut de îmbunătăţire a standardului de viaţă al oamenilor. La Suceava, regiunea arătată mult timp cu degetul pe nedrept pentru subdezvoltare, alegerea preşedintelui Gheorghe Flutur a reprezentat o carte câştigătoare pentru toţi sucevenii. În numai 10 ani, sub conducere liberală, produsul intern brut pe locuitor la nivelul judeţului Suceava, adică acel indicator care arată ce, cum, şi cât produce valoric economia, s-a dublat! Aşadar, dacă în anul 2013 PIB-ul pe locuitor era în Suceava de numai 4.200 de euro, în anul 2023 acesta a ajuns la 9.400 de euro şi aşteptările noastre sunt ca şi în acest an să menţinem acelaşi ritm de creştere.

Cine crede că rezultatele pozitive din judeţul Suceava au venit singure, se înşală amarnic! În spatele acestei evoluţii pozitive pentru suceveni au stat ani grei de muncă, de negocieri cu Guvernul, de asumări politice majore pentru a aduce investiţii în Suceava. Îşi mai aduce aminte oare cineva, că Partidul Naţional Liberal şi-a pus mandatul pe masă pentru a porni cel mai curajos Program Naţional de Investiţii "Anghel Saligny"? Şi atunci, ca şi acum, acei politicieni care nu au realizat nimic bun pentru oameni, ci fac doar circ şi scandal, au contestat programul, spunând că în comunele şi oraşele din România nu avem nevoie de străzi asfaltate, de poduri, de reţele de apă, canalizare şi gaze naturale, de şcoli moderne şi de unităţi sanitare dotate!

Salut votul plenului Camerei Deputaţilor prin care, la propunerea Guvernului Ciucă, bugetul Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" a fost majorat de la 50 de miliarde de lei, la 65 de miliarde de lei. Această majorare va asigura finanţarea suplimentară a circa 5.000 de proiecte de investiţii pentru comunităţile locale, proiecte aşteptate de oameni, de atâţia ani. Românii trebuie să ştie că unii politicieni au votat împotriva dezvoltării comunelor şi oraşelor ţării.

Ca să înţelegem beneficiile acestui program, dar şi al celor anterioare, vă spun că prin Programul "Anghel Saligny" şi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, doar în judeţul Suceava s-au derulat şi se derulează proiecte de circa 900 de milioane de euro. Cu cifrele în faţă, preşedintele Flutur evalua doar câteva dintre beneficiile acestor investiţii, dintre care putem enumera: 1.000 de kilometri de drumuri comunale şi judeţene modernizate, creşterea numărului de gospodării racordate la reţeaua de apă, de la 40% la 65%, adică cca. 800 de kilometri de reţea, racordarea a 57% din gospodării la canalizare faţă de 30%, şi aducerea gazelor naturale în 47% dintre gospodării, însemnând 200.000 de suceveni beneficiari.

Aşadar, PNL a reuşit să aducă dezvoltare, atât în plan local, cât şi la nivel naţional şi este singurul partid politic care reprezintă garanţia modernizării României pe termen lung.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Extremiştii noştri nu sunt precum cei ai Occidentului!"

În ultima perioadă tot mai multe cercetări sociologice arată o creştere a extremismului şi populismului în întreaga Uniune Europeană. Este foarte important, după cum veţi vedea, să punem în context mai larg şi mişcarea extremistă de la noi din ţară.

O analiză a Forumului internaţional de experţi independenţi, Consiliului European asupra Relaţiilor Externe, trasează un tablou îngrijorător al avântului extremist în preambulul alegerilor europarlamentare. Se preconizează că populiştii antieuropeni vor câştiga în cel puţin nouă ţări europene: Austria, Belgia, Cehia, Franţa, Ungaria, Italia, Ţările de Jos, Polonia şi Slovacia. În alte nouă ţări europene vor obţine locul doi sau trei, printre acestea fiind menţionată şi România.

Impresia generală în ţara noastră este că extremiştii populişti de la noi urmează linia celor europeni, făcând parte dintr-un aşa zis curent politic comun. Aceasta creează impresia că Uniunea Europeană va cădea sub "asaltul" unui val extremist. Nimic mai eronat!

În primul rând, există cel puţin două curente extremiste foarte diferite - unul, în ţările Occidentale mari, dat în special de presiunea imigranţilor ilegali; şi un al doilea curent, în ţările Centrale şi Est Europene apărut ca reacţie la birocraţia excesivă de la Bruxelles. Extremismul şi populismul din ţările Occidentale promit o Europă "curăţată", "eliberată" de milioanele de imigranţi ilegali din Africa şi Orientul Mijlociu. Aceşti imigranţi pun o presiune foarte mare pe cetăţenii europeni: economic, prin ajutoarele pe care statele trebuie să le plătească; social - prin conflictul între diferitele culturi; politic - prin agenda publică ce oscilează între drepturi şi obligaţii ale imigranţilor. La toate acestea se mai adaugă presiunea enormă prin programele ECO ale Uniunii Europene - a se vedea protestele agricultorilor sau ale industriei auto aflată sub asediul maşinilor electrice din China.

De partea cealaltă, extremiştii populişti din ţările centrale şi est europene au alt obiectiv: naţionalismul exagerat ca răspuns la reglementările venite de la Bruxelles. Mai mult, unii lideri extremişti din această categorie îşi doresc accesul la putere prin orice mijloace, inclusiv prin susţinerea unei agende pro-ruse.

Acest punct trebuie lămurit din start. Scopul regimului de la Moscova nu este altul decât slăbirea coeziunii ţărilor din interiorul UE. Motivul este foarte simplu - o ţară izolată, scoasă de sub umbrela Uniunii Europene este vulnerabilă economic, politic şi social. Prin urmare, Rusiei i-ar fi mai uşor să o captureze în sfera sa de influenţă. De aceea, este foarte importantă pentru Rusia sprijinirea unui partid extremist populist care să folosească mincinos patriotismul local pentru a destabiliza ţara respectivă şi a o izola. Din nefericire, avem deja exemple în UE de astfel de ţări şi putem vedea de departe că au probleme economice şi de respectare a democraţiei sau a propriilor cetăţeni.

Ajungem, iată, şi la extremiştii noştri care nu au nici o legătură cu ceea ce se petrece în vestul Europei. Extremiştii noştri nu au nici o legătură cu imigranţii ilegali; nu au nici o legătură cu nemulţumirile legate de politica de mediu a UE; nu au nici o legătură cu orice alte nemulţumiri au extremiştii europeni. Populiştii noştri ar spune orice pentru voturi. Şi fiindcă Rusia a făcut să fie la "modă" să acuzi Uniunea Europeană de toate eşecurile proprii, extremiştii de la noi strigă şi ei contra UE. Şi iată, astfel mai pe faţă, mai pe ascuns, ei fac jocurile Rusiei, o dictatură care consideră România o ţară "ostilă" şi de categoria a II-a.

Poate, la început, erau amuzante oarecum exagerările extremiste din România. Însă, absurdităţile strigate în continuu, zi de zi, pe toate canalele posibile, ajung să agaseze mintea românilor. Demonizarea UE, repetată zi de zi, îi face pe oameni să interiorizeze mesajele extremiste şi, mai grav, să creadă fără să verifice toate aceste mesaje de ură. Nu, România nu este "distrusă" de UE! Ţara noastră este aproape independentă energetic, iar industria se dezvoltă nu doar în IT şi auto. Creşterea economică a României în ultimii 15 ani este spectaculoasă şi se datorează apartenenţei la UE, prin fondurile nerambursabile şi prin accesul la pieţe de desfacere sau tehnologie de top.

Discursul urii şi al fricii, pe care extremiştii populişti îl transmit peste tot în societatea românească, nu poate fi lăsat să otrăvească gândirea limpede a oamenilor! Populismul extremist din ţara noastră este un pericol real. Vor spune orice pentru voturi!

De aceea, doresc ca această declaraţie politică să fie şi un avertisment către dumneavoastră în lunile care urmează - acţiunile noastre politice, luptele electorale şi declaraţiile publice trebuie să treacă prin filtrul raţiunii şi să fim conştienţi că orice greşeală va fi speculată de extremiştii noştri, fie ei de stânga, fie de dreapta!

De aceea, vă propun să le transmitem românilor, alegătorilor noştri, indiferent de partid, lucrurile pozitive care se întâmplă în ţara noastră. Să combatem, fără odihnă, dezinformările, manipulările şi minciunile celor care, făcând jocurile unei Rusii agresive, nu vor decât izolarea României. Nu putem lăsa copiilor noştri o ţară slăbită, fără viitor şi fără perspectiva libertăţii şi democraţiei!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"PNL vine în sprijinul transportatorilor"

Ministerul Finanţelor, condus de ministrul liberal Marcel Boloş, vine în sprijinul transportatorilor români, propunând, printr-un proiect de hotărâre de guvern, o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creşterii preţului la combustibil, cu o valoare a ajutorului de 13 bani pe litrul de combustibil, până la 31 decembrie 2024. Ajutorul de stat va fi oferit sub forma unui grant acordat operatorilor economici licenţiaţi în România, care desfăşoară activităţi de transport rutier de mărfuri în cont propriu sau contra cost şi transport de persoane. Bugetul schemei de ajutor de stat este de 180 de milioane de lei pentru un număr estimat de 4000 de operatori economici.

Deoarece creşterea preţului la carburant pune o presiune suplimentară pe transportatorii români, existând posibilitatea de a se genera o reacţie de tip domino pe acest lanţ, care poate sfârşi, în unele cazuri, chiar cu declararea insolvenţei sau, în cel mai rău caz, a falimentului, Partidul Naţional Liberal consideră că luarea unor măsuri eficiente şi rapide este imperioasă.

Pentru cei care doresc să acceseze aceste granturi trebuie să ştie că sunt eligibili pentru compensarea creşterii accizei la motorină operatorii economici care îndeplinesc cumulativ, la momentul depunerii cererii de compensare a creşterii accizei la motorină, criterii precum:

• Deţin licenţă comunitară eliberată în România;
• Deţin cel puţin un vehicul eligibil;
• Nu sunt declaraţi inactivi potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, sau nu se află în inactivitate temporară, înscrisă în registrul comerţului, potrivit legii;
• Nu beneficiază de alte compensaţii pentru activitatea de transport desfăşurată cu vehiculele eligibile, cu excepţia celor care efectuează transport public local de persoane;
• Nu au fost emise împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care asemenea decizii au fost emise, acestea au fost executate conform prevederilor legale în vigoare.

Transportatorii români pot avea încredere că Partidul Naţional Liberal le ascultă doleanţele şi va lua mereu toate măsurile pentru a le rezolva problemele ridicate.

Domnul Marian Mina:

"Programul Naţional «CONTRUCTPLUS», propus de PSD, a fost adoptat şi trimis la promulgare"

Deloc surprinzător, Guvernul Ciolacu este cel care a realizat şi va realiza până la final de mandat cei mai mulţi kilometri de autostradă şi drum expres în România. Sunt 87 de kilometri de şosea de mare viteză inauguraţi în 2023, faţă de 12 kilometri cât au fost inauguraţi în 2022 şi 30 de kilometri inauguraţi în 2021, în timp ce pentru anul în curs sunt preconizaţi 180 de noi kilometri de autostradă şi drum expres.

Pe lângă construcţia de drumuri, despre care am mai vorbit, actuala guvernare investeşte masiv, prin intermediul fondurilor europene şi naţionale, în construcţia de creşe, grădiniţe, şcoli, stadioane, săli destinate jocurilor de echipă, în terminale aeroportuare noi şi alte construcţii menite să îmbunătăţească nivelul de trai al cetăţenilor şi economia acestei ţări.

Este regretabil că administraţia judeţului Giurgiu nu profită maxim de aceste oportunităţile existente, dar asta reprezintă deja altă discuţie.

În condiţiile în care construim mult, ca să nu importăm masiv materiale de construcţii din afara ţării, fapt ce conduce în mod inevitabil la majorarea deficitului comercial, Guvernul Ciolacu a decis să acţioneze diferit de celelalte guvernări. A adoptat măsuri de sprijin pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii.

Cu puţin timp în urmă, în Camera Deputaţilor, am adoptat Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă în cauză, intitulată şi "Programul CONTRUCTPLUS", care are în vedere dezvoltarea regională cu următoarele obiective:

• Reducerea deficitului comercial provenit din importul de materiale de construcţii;
• Stimularea investiţiilor în capacităţi noi de producţie în judeţele mai puţin dezvoltate;
• Stimularea de brevete, licenţe şi alte drepturi pe proprietate intelectuală în scopul creşterii calităţii producţiei interne de materiale de construcţii.

Am votat în favoarea adoptării acestei scheme de ajutor de stat, pentru că este una dintre cele mai bune propuneri legislative dintre toate pe care le-a votat legislativul în ultimii 3 ani. Explicaţia este că banii pe care îi investim în construcţii se întorc la noi mai repede decât s-ar întâmpla cu orice alt program. Activitatea de construcţii îşi va majora contribuţia la creşterea produsului intern brut, iar din activităţile producătoare de materiale de construcţii se vor crea, conform estimărilor, în jur de 20.000 de locuitori de muncă.

Doamna Olivia-Diana Morar:

"Protejarea copiilor, prioritate naţională şi transpartinică"

Preşedintele Ungariei, Katalin Novák, şi-a dat demisia. Această ştire a făcut înconjurul lumii zilele trecute, nu se întâmplă des că un şef de stat să facă un astfel de gest.

Demisia acesteia este o consecinţă a faptului că a graţiat un bărbat implicat într-un scandal sexual, mai exact directorul adjunct al unei case de copii, condamnat pentru că a acoperit un prădător care îi abuza sexual pe rezidenţi.

Este un moment care ne demonstrează că datoria noastră de proteja copiii de pedofilie, în toate mediile, este una extrem de importantă.

Legea nr. 430/2023, promulgată recent de preşedintele României şi iniţiată de mine, Cătălin Teniţă, Oana Murariu şi Maya Teodoroiu, reglementează expres hărţuirea sexuală în şcoli şi universităţi împotriva unui elev sau student. Legea prevede pedepsirea de la prima faptă a hărţuirii sexuale, fără a fi necesar ca fapta să aibă loc în mod repetat. Chiar dacă elevul sau studentul nu depune plângere, fapta de hărţuire sexuală va fi sancţionată.

Este o lege adoptată rapid şi în unanimitate, după ce toţi colegii parlamentari au înţeles că subiectul este unul puternic pentru societate. Şi complicitatea acestor infracţiuni se pedepseşte, iar demisia unui şef de stat din astfel de motive demonstrează că lumea nu mai tolerează compromisuri sau acte de indulgenţă când vine vorba de copii.

Este răspunderea noastră, a tuturor, să ne protejăm copiii de hărţuire, de pedofilie, să veghem la respectarea relaţiilor în instituţiile unde lucrăm cu copii şi să nu închidem niciodată ochii dacă observăm chiar şi cel mai mic derapaj.

Voi continua şi în noua sesiune parlamentară să identific şi să susţine demersuri legislative care au că scop protejarea copiilor noştri de pericolele la care aceştia sunt expuşi. Şi îi aştept alături pe toţi colegii parlamentari din partide democratice nu care înţeleg că această direcţie este prioritate naţională şi, mai ales, transpartinică.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Prin eforturile PSD, România este inclusă şi în schengen-ul digital!"

Majorarea cererilor pentru serviciile publice online este în continuă creştere. Iar acest aspect demonstrează eficienţa programelor de digitalizare pe care PSD le-a implementat în acest domeniu prin actuala conducere a Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Prin interconectarea sistemelor informatice ale administraţiei, s-a reuşit creşterea numărului serviciilor publice digitale. Concret, interacţiunea nemijlocită cu statul român se realizează printr-un simplu click, de oriunde şi oricând şi, mai ales, ori de câte ori are nevoie fiecare cetăţean.

Modernizarea eficientă a României prin extinderea acestui sistem poate fi foarte uşor probată prin cifrele care reflectă accesarea acestor beneficii de către populaţie. Ghişeul.ro a procesat, strict în prima lună a acestui an, peste 740.000 de tranzacţii, cu o valoare totală de 280 de milioane de lei. Numărul acestor operaţiuni este cu aproape 15% mai mare decât în luna ianuarie a anului 2023. Tot graţie efectelor digitalizării, peste 345.000 de mii de caziere au fost eliberate gratuit, online. De asemenea, digitalizarea administraţiei din România este esenţială şi în vederea accesării mult mai facile a fondurilor UE, pentru că atât cetăţenii, cât şi companiile vor avea parte de servicii şi mai rapide şi de o calitate şi mai bună. Doar printr-un simplu click sunt economisite multe sute de mii de ore pentru români şi la fel de mulţi kilometri care ar fi trebuit parcurşi pentru rezolvarea acestor nevoi sau obligaţii prin prezenţa fizică.

Iar veştile pentru continuarea acestor proceduri de modernizare şi simplificare radicală ale vieţii noastre sunt deosebit de bune. În acest sens, eforturile susţinute ale ministrului Cercetării, Inovării şi Digitalizării vor beneficia de un alt punct de sprijin semnificativ, respectiv Actul privind Europa interoperabilă, votat recent în plenul Parlamentului European. Noua legislaţie va asigura servicii publice digitale mai eficiente în întreaga Uniune Europeană, fără să afecteze sub nicio formă accesul cetăţenilor UE la serviciile oferite şi offline. Acest Regulament atinge ca însemnătate cel mai înalt grad de legislaţie la nivel comunitar, urmând să fie transpus şi implementat în normativele tuturor statelor membre.

Suma necesară îndeplinirii acestui deziderat comun, european se ridică la aproximativ 130 de milioane de euro. Finanţarea pe care o presupune punerea în practică a acestor prevederi va fi asigurată prin programul Europa digitală. Concret, Comisia Europeană va oferi susţinerea financiară pentru investiţia în educaţia digitală, respectiv pentru cercetarea şi dezvoltarea ei, pentru învăţarea continuă, susţinerea inovaţiilor digitale, dar şi pentru creşterea calificărilor digitale la nivel local şi regional.

În paralel, Portalul Europa interoperabilă se profilează drept un ghişeu digital unic, destinat soluţiilor şi cooperării comunitare, prin care se va realiza partajarea şi reutilizarea deciziilor pentru interoperabilitate. Şi mai concret, ambiţia şi finalitatea acestuia sunt ca toate informaţiile utile să fie accesibile şi să şi ajungă absolut până la toate unităţile administrativ-teritoriale de bază din fiecare ţară membră a Uniunii. Altfel spus, fiecare comună a României va putea beneficia de ultimele informaţii şi decizii luate la nivel comunitar în timp real şi le va putea exploata nemijlocit. În plus, această platformă va oferi nu doar soluţii comune pentru sectorul public al UE, ci se va baza şi pe interactivitatea factorilor decizionali, unii dintre beneficiarii direcţi şi oficiali ai acestor avantaje, generată de extinderea sistemelor de digitalizare.

Astfel, administraţiile publice de oriunde din Uniunea Europeană pot contribui la hotărârile respective, le pot reutiliza, pot inova împreună şi pot adăuga alte noi variante pentru acele soluţii. Acest tip de flexibilizare mai include şi oportunitatea ca administraţiile publice să se poată reuni în cadrul unor proiecte asumate în comun de statele membre, precum şi de regiuni şi oraşe.

Aşadar, aspiraţiile noastre privind administraţiile moderne, eficiente şi cu costuri reduse, pregătite pentru viitor, de care să beneficiem în mod egal noi, toţi cetăţenii Uniunii Europene, se concretizează etapizat, ireversibil şi mai ales în avantajul tuturor destinatarilor finali.

Iar faptul că ţara noastră devine şi ea parte integrantă a acestui Schengen digital a fost pregătit din timp, tot de către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, prin consolidarea legislaţiei conexe, privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, aprobată de guvern chiar în prima zi a acestei luni. Un cadru legislativ solid în domeniul securităţii cibernetice era un imperativ necesar pentru sistemele digitale ale instituţiilor publice. Pentru ca atacurile informatice, care au vizat sistemul Camerei Deputaţilor şi pe cele ale altor autorităţi de la nivel central şi naţional sau pe cele ale mai multor spitale, să nu se mai repete, aveam nevoie de o legislaţie clară, cu termene scurte, care să fundamenteze o acţiune rapidă şi eficientă a instituţiilor abilitate.

Îmi exprim speranţa ca, prin intermediul acestui tip de spaţiu Schengen, care ne include statal, să putem dezamorsa şi din propaganda antieuropeană, antidemocratică şi, în definitiv, antiromânească. Protecţia sistemelor informatice şi cea individuală în faţa atacurilor cibernetice rămâne pentru PSD o temă prioritară şi o preocupare permanentă!

La rândul meu, pe acest subiect complicat, în calitate de parlamentar şi de preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene, voi continua să susţin toate demersurile necesare îmbunătăţirii cadrului legislativ aferent prin dialoguri constante cu autorităţile române, dar şi cu factorii decidenţi de la Bruxelles.

Domnul Nicolae Giugea:

"În scurt timp, mai tot bugetul Craiovei va merge în subvenţia pentru căldură!"

Nevoile unei comunităţi locale nu sunt multe, dar sunt importante şi trebuie onorate la timp. Drumuri fără gropi, trotuare curate, siguranţă pe stradă, şcoli decente şi spitale moderne şi, pentru cei care utilizează sistemul de încălzire centralizată, facturi decente, apă caldă şi calorifere încălzite. La Craiova gropi nu prea avem, pentru că pe unele străzi încă aşteptăm asfaltul. Pe trotuare, acolo unde există, stau parcate bietele autoturisme, pentru că locurile de parcare au rămas aproape aceleaşi ca în anii 90. Pe la şcoli s-a mai mişcat ceva, nu prin grija autorităţilor locale, ci graţie ministerului de resort, care pompează bani din PNRR şi din fonduri de coeziune. Când vine vorba, însă, despre utilităţile din oraş, atunci te apucă groaza. Sistemul de canalizează cedează la prima ploaie de primăvară, iar cel de termoficare nu a suferit îmbunătăţiri prin investiţii, fiind ţinut în viaţă prin sumele uriaşe care se pompează anual de la bugetul local, prin subvenţie.

Nu există niciun lucru gratuit pe lumea aceasta, cu atât mai puţin apa caldă şi încălzirea. Dacă astăzi nu vedem pe facturi preţul real al gigacaloriei, atunci trebuie să ştim că o parte este plătită tot din buzunarul nostru, din bugetul local. Actualului primar al Craiovei ar trebuie să-i fie ruşine pentru faptul că susţine că primăria asigură subvenţii pentru facturile la termoficare. Banii primăriei sunt tot bani din buzunarul craiovenilor, din taxe şi impozite plătite de cetăţeni!

De fapt, subvenţia nu este decât modul prin care o primărie maschează lipsa investiţiilor într-un sistem care ar trebui să furnizeze energie termică ieftină. Din păcate, banii care se risipesc în subvenţie ar putea să fie utilizaţi pentru asfaltare unor străzi din municipiu care sunt încă acoperite cu piatră şi noroi sau să contribuie la dotarea spitalelor din Craiova.

Dacă vreodată cineva va îndrăzni să invoce lipsa banilor pentru modernizarea sistemului de termoficare, aş putea să fac repede un calcul de câteva zeci de milioane de lei risipite pe târguri şi luminiţe, pe sărbători de prost gust şi concerte de ziua primarului, pe spoieli catalogate drept investiţii şi pe multe alte asemenea. Să sperăm că acest lung şir de decizii păguboase ale primăriei pentru Craiova se va sfârşi la un moment dat.

Domnul Nicolae Roman:

"Români pentru România - «Să nu ne îmbătăm cu apă rece!»"

Pentru participarea la Jocurile Olimpice de Vară, ediţia XXXIII, anul 2024, la Paris, România are calificaţi 61 sportivi din 11 federaţii naţionale care aspiră la 13 medalii olimpice. Încă nu s-au încheiat selecţiile, existând speranţe şi posibile şanse de calificare pentru sportivii de la sărituri în apă, scrimă individual, tenis de masă, tir sportiv.

Succesele actuale ale unor sportivi generează imaginea unui domeniu plin de succese, care nu este în degringoladă, însă realitatea este că nu se află într-un moment descendent, sporturile de echipă excelând în acest sens.

Deşi s-au finalizat din bani publici 11 stadioane moderne în ultimii 30 de ani, în plan naţional nu s-a realizat nici o bază sportivă, iar sălile de sport de pe lângă instituţiile de învăţământ, în majoritate, sunt utilizate ca săli pentru petreceri.

Asistăm, prin preocuparea constantă a mass-media, la spectacolul grotesc al fotbalului românesc, fără echipe calificate în grupele competiţiilor europene, cu jucători străini achiziţionaţi scump de către patroni care se manifestă ca reali stăpâni de sclavi.

Echipele de rugby sunt mereu învinse la competiţiile la care participă, iar baschetul, voleiul, handbalul, boxul, hocheiul, ciclismul, sporturile cu motor, tenisul, nataţia duc lipsă de infrastructură, de baze de selecţie şi de conduceri capabile să le revigoreze.

Lipsa infrastructurii implică dimensiunea bazei de selecţie, adică influenţează declinul demografic, infertilitatea, are nefaste influenţe medicale, generează sedentarism, depresie, consum de droguri şi chiar consecinţe juridice prin lipsa însuşirii disciplinei de grup.

Calificată după 12 ani la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, echipa de gimnastică artistică nu are aparate similare cu cele pe care vor concura la Paris, iar Federaţia de Gimnastică solicită donaţii pentru două milioane de euro necesari deplasării şi pregătirii în străinătate. Statul român nu a găsit această sumă.

Până în acest moment nu există o strategie adecvată pentru dezvoltarea sportului naţional.

Neatragerea finanţării private a acestui domeniu demonstrează că politicul aflat la conducerea statului doreşte păstrarea sportului în subordine, dependent numai de alocările de la bugetul de stat.

Oare nu mai există posibilitatea revigorării sportului românesc şi a susţinerii financiare a acestor sportivi pe care, în trecut, cu mândrie îi numeam "ambasadori ai ţării" ca adevăraţi nişte români pentru România?

Domnul Nicu Niţă:

"Vocea fermierilor români a fost auzită la Bruxelles!"

Declaraţia mea politică se referă la sprijinul şi implicarea Partidului Social Democrat, prin care s-a reuşit ca fermierii români să nu mai fie obligaţi să lase terenul pârloagă.

Ministrul PSD al agriculturii şi întreg executivul condus de premierul Marcel Ciolacu au reuşit ca în urma demersurilor făcute să rezolve problemele semnalate de fermierii români.

Vocea acestora s-a auzit până la Bruxelles şi, astfel, fermierii nu vor mai fi obligaţi să lase terenurile pârloagă, prin derogare de la Regulamentul Parlamentului şi Consiliului European în ceea ce priveşte aplicarea standardului privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (standardul GAEC 8).

Derogarea decisă de Comisia Europeană suspendă obligativitatea fermelor de a lăsa 4% din suprafaţa de teren deţinută drept zonă neproductivă şi dă fermierilor dreptul să opteze pentru modul în care vor acţiona asupra suprafeţei respective.

Scăderea procentului la 4%, de la 7%, din terenul arabil dedicat unor culturi intermediare sau cultivării unor plante fixatoare de azot sau asigurarea unei zone neproductive, oferă o mai mare flexibilitate fermierilor români.

Este clar ca fermierii au nevoie de mult mai mult sprijin, însă fiecare pas înainte este un plus pentru acest sector.

Guvernul PSD condus de Marcel Ciolacu va susţine toate demersurile care sunt în beneficiu şi pentru sprijinirea fermierilor români.

La fel ca întotdeauna, vreau să asigur fermierii şi agricultorii de întreg sprijinul meu şi întreaga disponibilitate, astfel prin dialog constructiv vom reuşi să aducem cât mai multe schimbări pozitive în segmentul atât de important pentru economia ţării, cât şi pentru viaţa noastră zilnică.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"10% din PIB pentru investiţii ar trebui să devină un obiectiv de ţară pentru România"

În ultimii doi ani au fost lansate în spaţiul public o serie de afirmaţii alarmiste şi previziuni pesimiste, mesajul principal fiind: "Din punct de vedere economic, România este pe marginea prăpastiei!", iar vinovat este Guvernul condus de Marcel Ciolacu. Ni se reproşează că ignorăm investiţiile şi că ne concentrăm pe stimularea consumului prin creşteri salariale şi alte măsuri economice şi sociale, iar consecinţa acestora este creşterea inflaţiei; măsuri criticate cu atâta înverşunare de unii politicieni, dar nu şi de cetăţeni.

Dar să vorbim despre date concrete şi mă voi referi acum la investiţii, care anul trecut au atins un nivel record, un record care va fi depăşit în acest an. O spun cifrele, nu eu. Avem un an 2023 cu investiţii publice de 101 miliarde de lei - adică peste 20 de miliarde de euro - în creştere cu 38,8% comparativ cu anul anterior. Este un record pentru România, un record atins în condiţii extrem de dificile: o Europă cu o creştere economică mult încetinită; un război la graniţele României; revendicări venite din partea salariaţilor. Este un record atins după ţara noastră a înregistrat un salt semnificativ în ceea ce priveşte absorbţia banilor europeni.

Cu un procent de absorbţie de 96% în ciclul bugetar european 2014 - 2020 România este, în acest moment, pe locul al II-lea în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, iar la această performanţă s-a ajuns după ce conducerea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene a fost preluată de Adrian Câciu. Procentul va creşte, pentru că România mai are de decontat sume de la Uniunea Europeană şi nu este exclus să ajungem la 98% - 100%.

Ce ne aşteaptă în anul 2024? Sunt prognozate investiţii publice 120 de miliarde de lei, de la bugetul naţional şi din fonduri europene, ceea ce ceea ce reprezintă echivalentul a 7,2% din PIB. Este un pas către atingerea pragului de 10% din PIB, un procent care ar trebui să devină un obiectiv de ţară pentru România.

Aceste cifre sunt cea mai bună dovadă a faptului că PSD şi-a asumat şi a urmărit cu perseverenţă obiectivul stabilit în momentul în care a intrat la guvernare: investiţiile trebuie să fie un motor esenţial al creşterii economice.

Iar aceste investiţii nu sunt doar cifre care se regăsesc în bilanţul macroeconomic al României. Aceste investiţii fac parte din realitatea de zi cu zi a românilor. De exemplu, în judeţul Braşov, aceste cifre, înseamnă, printre altele, bani europeni folosiţi pentru modernizarea unor drumuri care leagă judeţul din care provin cu Sibiul şi Covasna, înseamnă aparatură medicală în spitale şi policlinici şi un corp modernizat al Maternităţii din Braşov, înseamnă sute de kilometri de reţele noi de apă şi canalizare. Înseamnă şcoli modernizate şi dotate.

Înseamnă, altfel spus, fiecare leu investit în infrastructură înseamnă o viaţă mai bună pentru fiecare dintre români!

Domnul Viorel Salan:

"Guvernarea României este mai importantă decât comasarea alegerilor!"

Când vine vorba despre desfăşurarea alegerilor electorale din acest an, părerile diferă fundamental. Să le comasăm sau să nu le comasăm?

Susţinătorii fervenţi ai comasării alegerilor spun că, dacă am comasa în vreun fel diferitele scrutine electorale, de exemplu alegerile europarlamentare cu cele locale, s-ar reduce mult costurile financiare şi am economisi mulţi bani din organizarea şi administrarea cumulată. De asemenea, am avea o prezenţă crescută la vot, deoarece oamenii vor face un singur drum la urne pentru mai multe tipuri de alegeri. Nu în ultimul rând, se presupune ca o astfel de soluţie ar putea simplifica procesul de votare şi ar reduce starea de confuzie a alegătorilor.

De cealaltă parte, există convingerea că fiecare partid trebuie să încerce să îşi maximizeze potenţialul rezultat, iar din această perspectivă respectarea calendarului electoral deja stabilit prin lege are mai multă coerenţă şi claritate decât orice schemă de comasare.

În plus, Partidul Social Democrat apreciază că negocierile pe tema modificării calendarului electoral nu reprezintă o prioritate nici pentru români şi nici pentru România. Dacă tot se doreşte o negociere interpartinică, atunci, ar fi de dorit ca prioritatea să se refere la negocierea măsurilor pentru oameni, nu doar la aranjarea scaunelor politice. Pentru Partidul Social Democrat, argumentele pro sau contra comasării trebuie să se refere la interesul alegătorilor şi nu al politicienilor.

Şi acest lucru devine evident când ne referim la activitatea miniştrilor social-democraţi în "săptămânile comasării". În tot acest timp, ministrul transporturilor a semnat ultimele contracte, prin care angajează toţi banii europeni pentru autostrăzi.

Ministrul Agriculturii a aprobat Creditul Fermierului, care oferă cele mai ieftine credite pentru agricultură şi a suspendat obligaţia Uniunii Europene privind pârloaga. România a urcat pe locul al doilea în Uniunea Europeană la absorbţia fondurilor europene. Ministrul Muncii a prelungit ajutorul pentru lemne de foc până la primăvară, pentru persoanele care pe parcursul iernii au ieşit din grila eligibilă ca urmare a majorării pensiilor sau a salariilor. Prin implicarea directă a premierului României, în echipă cu miniştrii transporturilor şi agriculturii, au fost soluţionate revendicările fermierilor şi transportatorilor.

În schimb, ocupaţi cu negocierea comasării, miniştrii liberali au omis să se ocupe de problemele şi anomaliile apărute între timp. Ministrul finanţelor trebuia să rezolve situaţia exceptării bolnavilor de cancer, a gravidelor şi a mamelor care supraveghează copilul bolnav, de la plata CASS pe concediile medicale. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate ar fi trebuit să demareze controale la medicii care emit excesiv de multe concedii medicale. Surpriza a constituit-o însă renovarea la un preţ excesiv, de 280 de milioane de lei, a Vilei Lac 1. Aici nu mai facem economie la bani.

De exemplu, dacă analizăm separat doar comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, ar putea rezulta o prezenţă mai mare la vot. Dar va fi ratată în mod cert oportunitatea de a dezbate teme extrem de importante în acest moment legate de securitatea europeană, pentru că discuţiile se vor concentra cel mai mult pe problemele locale.

Un lucru este foarte clar. Avem o legislaţie. Ar trebui să o respectăm. Esenţa democraţiei înseamnă o prezenţă cât mai mare la vot. Doar în acest mod rezultatul alegerilor va reflecta cu adevărat opţiunea reală a oamenilor, a naţiunii române.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"Veniturile românilor au crescut, cu PSD la guvernare!"

Săptămâna trecută, Institutul Naţional de Statistică a reconfirmat că. în medie, salariile din România au crescut în mod real, adică peste rata inflaţiei, cu 8,3%.

Aşadar, în medie, puterea de cumpărare a românilor a crescut, în pofida majorărilor de preţuri. Una dintre măsurile cheie pentru acest rezultat a fost limitarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază, care a temperat creşterile de preţuri la aceste produse. Prin această măsură, PSD şi-a atins unul dintre obiectivele principale anunţate în momentul intrării la guvernare, respectiv protejarea puterii de cumpărare a cetăţenilor cu venituri mici şi medii. Totodată, acest rezultat creează premisele favorabile pentru un alt obiectiv major al PSD, respectiv aplicarea în România a salariului minim european.

Este timpul să facem trecerea la salarii decente, comparabile cu cele europene!

Un alt obiectiv pe care PSD l-a anunţat în momentul intrării la guvernare a fost ca românii să câştige în medie 1.000 de euro pe lună în mână. Acest obiectiv a fost atins în decembrie 2023, când, potrivit Institutului Naţional de Statistică, salariul mediu net a ajuns la 5.079 de lei, depăşind pragul de 1.000 de euro.

În programul de guvernare al premierului Ciolacu, s-a precizat că, la 1 ianuarie 2025, câştigul salarial mediu net în România va depăşi 1.000 de euro net. Iată că am reuşit să atingem acest obiectiv cu un an mai devreme, ceea ce este în beneficiul românilor.

Implementarea în România a salariului minim european este un obiectiv central al guvernării PSD. În Programul de guvernare, s-a precizat că până la 1 ianuarie 2025 niciun salariat cu normă întreagă nu va câştiga mai puţin de 500 de euro net lunar, respectiv 50% din salariul mediu net, de 1.000 de euro propus ca obiectiv tot pentru 1 ianuarie 2025, dar care a fost atins în decembrie 2023.

Conform directivei europene, acest lucru presupune ca salariul minim brut să ajungă la 50% din salariul mediu brut, respectiv câştigul salarial mediu brut definit în bugetul pentru asigurările sociale, care pentru 2024 este de 7.567 de lei.

Premierul a stabilit deja cu angajatorii ca la 1 iulie 2024 salariul minim să crească la 3.700 de lei, ceea ce va reprezenta 49% din salariul mediu pe economie, urmând ca de la 1 ianuarie 2025 salariul minim să crească la 4.000 de lei.

Cel mai important lucru este că toţi românii au avut o creştere a nivelului de trai. Această medie este singurul indicator statistic la care se pot raporta politicile guvernamentale. Este evident că la această creştere a mediei a contribuit şi majorarea salariului minim care a avut loc în luna octombrie, de la 3.000 de lei la 3.300 de lei. Deci, media creşterii salariului mediu real reflectă în bună măsură creşterea salariilor mici.

Doamna Elena Stoica:

"Recunoştinţă veşnică marelui nostru sculptor Constantin Brâncuşi!"

Constantin Brâncuşi, "Părintele sculpturii moderne", aşa cum a fost denumit prima dată de America, este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, iar ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea, fiind înscrisă în Calendarul Cultural Universal.

Constantin Brâncuşi a fost sculptorul român cu cea mai importantă contribuţie la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană.

Născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, Gorj, Constantin a fost al şaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuşi (1833-1885) şi Maria Brâncuşi (1851-1919).

Marele nostru artist, ales postum membru al Academiei Române, a fost şi este în continuare recunoscut la nivel mondial ca o somitate în domeniul sculpturii, creaţiile sale fiind de o valoare inestimabilă.

Sursa principală de inspiraţie a artistului o reprezintă arta populară românească, el reuşind să îmbine simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene.

Personalitate marcantă în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi a acordat o importanţă deosebită luminii şi spaţiului, acestea devenind trăsături caracteristice ale lucrărilor sale.

Începând din 2016, ziua de 19 februarie este marcată oficial "Ziua Brâncuşi", sărbătoare naţională legală, ca o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român, atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru. La moartea sa, în 1957, statul român a refuzat să primească moştenirea lăsată de Brâncuşi - atelierul său parizian - considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei decadente, atelierul revenind ulterior statului francez.

Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii, transformând în cel mai profund mod naţiunea română într-o mitologie.

Consider că este datoria fiecărui român să-i aducă recunoştinţă, omagii şi mulţumiri pentru inestimabila operă lăsată moştenire, graţie căruia numele României a fost şi este cunoscut în toată lumea.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Românii plătesc cel mai scump dreptul la o viaţă mai bună!"

După mai bine de 30 de ani de democraţie, după mai bine de 52 de miliarde de euro primiţi de la aderarea la Uniunea Europeană, românii încă tânjesc după o viaţă mai bună!

Cu toţii ne dorim să fim trataţi la cele mai înalte standarde în spitale moderne, dar, din păcate, acestea n-au fost construite şi, în continuare, riscăm nu doar să nu ne vindecăm la o internare, ci chiar să murim în incendii sau să părăsim salonul cu o infecţie nosocomială pe care statul român nu o recunoaşte, dar pentru care va trebui să plătim tratamentul din banii noştri!

Cu toţii ne dorim o autostradă până la Iaşi ori de la Constanţa la Timişoara, dar ritmul de melc al instituţiilor şi corupţia generalizată ne estompează şi acest vis! Cu toţii, ne-am bucura să mergem cu trenul în călătorii lungi, cu preţuri rezonabile, fără să fim uitaţi pe câmpuri, fără ca locomotivele să ia foc, fără întârzieri care, cumulate, se transformă în ani! De 30 de ani, nicio ramă nouă nu a fost cumpărată în România! În schimb, CFR, această adevărată a doua armată a ţării, cum era numit, a fost "devalizat", "privatizat, cu ghilimelele de rigoare, iar infrastructura feroviară este un adevărat pericol pentru călători.

De la începutul anului până în momentul acestei declaraţii, combustibilii s-au scumpit de minimum trei ori, urmează noi majorări - în iunie, creşte acciza din nou - ceea ce va antrena un întreg lanţ de majorări de preţuri pe care românii le vor suporta din ce în ce mai greu!

În plus, dintre toţi europenii, românii dau cei mai mulţi bani pe mâncare. Conform datelor Eurostat pentru anul 2022, românii cheltuiesc, în medie, pe mâncare, 23,7% din totalul venitului de care dispun lunar. Imediat sub noi se situează vecinii bulgari cu 18,9%, lituanienii şi slovacii cu 18% şi cei din Estonia şi Letonia cu 17,7%. La antipod, se află irlandezii care cheltuiesc pe mâncare doar 7% din totalul veniturilor lunare, cetăţenii din Luxemburg - 8,2% şi austriecii - 8,9%.

De aici, din acest turn de fildeş sau de la Guvern, ori de prin ministere, stimaţi colegi, nu vedeţi cum românii au ajuns să intre în magazine precum intră în muzee! Se uită la produsele pe care nu şi le pot permite, iar când cumpără, cumpără la suta de grame, alimente de bază ori de la reduceri - alimente care urmează să expire în curând. Ce poate fi mai umilitor de atât pentru un om care a muncit întreaga viaţă? Mai avem un pic şi revenim la alimentaţia anilor ҆90 - margarină, cartofi, orez şi parizer!

Iar principala problemă a coaliţiei de guvernare este comasarea alegerilor şi cum să îşi conserve cât mai bine privilegiile!

Dar, am şi o veste bună! În acest an electoral, AUR va dărâma eşafodajul de minciuni şi va elimina privilegiile şi sinecurile! Aşa vom pune o bază sănătoasă unei Românii demne, în care să trăim decent, cu toţii!

Domnul Vasilică Toma:

"România ocupă ultimul loc în Europa la investiţiile pentru cercetare şi dezvoltare"

Astăzi, vreau să aduc în discuţie o problemă critică şi alarmantă pentru progresul ştiinţific şi tehnologic al ţării noastre. Potrivit datelor Eurostat, România se află pe ultimul loc în Europa la investiţiile pentru cercetare şi dezvoltare, cu o intensitate a cercetării şi dezvoltării de doar 0,46%. Mai mult decât atât, suntem însoţiţi de alte şapte ţări europene care raportează cifre sub 1%, ceea ce ridică serioase întrebări cu privire la angajamentul nostru în promovarea inovaţiei şi progresului.

Una dintre cele mai îngrijorătoare constatări este că din ce în ce mai puţini oameni îşi doresc să se angajeze în domeniul cercetării. Ne confruntăm cu o scădere semnificativă a atracţiei către carierele în cercetare, iar aceasta este o problemă pe care trebuie să o abordăm cu seriozitate. De ce aceasta scădere? De ce resursa umană calificată îşi îndreaptă privirile către alte domenii? Sunt câteva întrebări cruciale, la care trebuie să găsim răspunsuri şi soluţii.

Există mai multe motive pentru această situaţie.

În primul rând, alocarea insuficientă a fondurilor către cercetare şi dezvoltare este o barieră semnificativă. Investiţiile scăzute conduc la resurse limitate, infrastructură învechită şi, implicit, la lipsa oportunităţilor pentru cercetători de a-şi desfăşura activitatea la parametri optimi.

În al doilea rând, nu putem ignora lipsa recunoaşterii şi aprecierii sociale a cercetătorilor. Este vital să promovăm în societate conştientizarea şi aprecierea contribuţiei acestora la progresul nostru colectiv. Fără această recunoaştere, fidelizarea cercetătorilor şi motivarea lor pentru a rămâne în ţară devine extrem de dificilă.

Soluţiile la aceste provocări nu sunt simple, dar sunt cruciale pentru viitorul nostru.

În primul rând, este necesar să alocăm mai multe resurse financiare pentru cercetare şi dezvoltare. Acest lucru implică atât implicarea sectorului public, cât şi a celui privat în finanţarea proiectelor de cercetare.

În al doilea rând, trebuie să investim în infrastructură modernă şi tehnologie, pentru a oferi cercetătorilor instrumentele necesare pentru excelenţă. Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi asigurarea accesului la tehnologii de ultimă generaţie sunt esenţiale.

În plus, este crucial să creăm programe de stimulare a carierelor în cercetare, prin acordarea de burse, granturi şi recunoaştere publică pentru realizările deosebite. Motivaţia şi aprecierea sunt la fel de importante precum resursele financiare, în atragerea şi fidelizarea resurselor umane calificate.

În concluzie, avem o responsabilitate colectivă de a transforma această situaţie. Alocarea mai mare de resurse financiare, investiţii în infrastructură modernă şi promovarea carierelor în cercetare sunt doar câteva dintre direcţiile pe care trebuie să le urmăm.

Prin colaborare şi angajament, putem schimba direcţia şi aduce România pe harta inovaţiei şi excelenţei în cercetare!

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Peste două miliarde de lei pentru investiţii, în regiunile mai puţin dezvoltate"

În România, asemenea altor ţări, comunităţile merg cu viteze diferite. Încă de la momentul desăvârşirii unităţii naţionale la 1918, Partidul Naţional Liberal s-a preocupat de reducerea decalajelor dintre regiuni, precum şi dintre mediul urban şi cel rural. Astăzi, continuăm această misiune de a dezvolta România în integralitatea ei, un deziderat de la care nu vom abdica.

Astfel, Ministerul Finanţelor propune o nouă schemă de ajutor de stat care prevede finanţarea nerambursabilă pentru investiţii cu impact major în economia românească, ale căror costuri eligibile depăşesc 50 de milioane de lei. Bugetul total al schemei este de 2,25 miliarde lei, respectiv echivalentul a aproximativ 450 milioane euro. Acordurile de finanţare se vor emite până la 31 decembrie 2026, iar plata ajutorului de stat se va realiza în perioada 2025-2032. Prin aceste investiţii masive, se va stimula competitivitatea unor ramuri industriale cu tradiţie în România, însă ne aşteptăm şi la creşterea numărului locurilor de muncă.

Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie să îndeplinească mai multe criterii cumulative, printre care să nu beneficieze de alte ajutoare de stat regionale pentru costuri eligibile de natura costurilor salariale în cadrul aceluiaşi proiect unic de investiţii, să nu se afle în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii şi să nu facă obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau să nu intre în categoria "întreprinderilor în dificultate". Cererile de acord pentru finanţare, depuse în sesiune, se ordonează descrescător pe baza unui punctaj calculat şi se analizează în limita bugetului sesiunii. Ajutorul de stat se va acorda în baza unor cheltuieli eligibile precum realizarea de construcţii, achiziţie de echipamente şi active necorporale, iar activele aferente investiţiei trebuie să fie noi.

Prin acest program de investiţii, antreprenorii români care operează în zonele mai puţin dezvoltate au şansa de a aduce o adevărată valoare adăugată în comunităţile în care îşi desfăşoară activitatea.

Partidul Naţional Liberal rămâne consecvent în politica sa şi va susţine investiţiile în România, pe toate planurile!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"Incompetenţa politică a nenorocit învăţământul românesc!"

Nu este o noutate ceea ce vă spun - în 30 de ani, am avut mai bine de 30 de miniştri ai învăţământului, fiecare visându-se un fel de Spiru Haret, dar nereuşind altceva decât să distrugă un sistem educaţional închegat, bine gândit şi cu performanţe destul de bune, dacă ne raportăm la perioada de lipsuri de dinainte de ҆89!

Astfel, s-au distrus generaţii întregi, care au devenit viitorii oameni dezamăgiţi, care au ales să părăsească ţara şi să performeze acolo unde le-a fost recunoscută valoarea, indiferent că au ales să lucreze în cercetare, medicină sau industrie!

Din păcate, pentru noi, această acţiune de distrugere a învăţământului românesc şi de conformare a lui unor tendinţe ambigue, continuă şi astăzi prin eşecul numit pompos "România Educată", proiect patronat chiar de un profesor, actualul preşedinte al ţării şi de un inginer de navigaţie, actualul ministru al educaţiei, doamna Ligia Deca.

Noile legi ale învăţământului sunt pline de aiureli şi nu rezolvă niciuna dintre marile probleme sistemice - în continuare, învăţământul rămâne unul extrem de politizat - funcţiile de inspectori şcolari sunt împărţite după un algoritm politic care nu are nimic de-a face cu competenţa, între PSD-PNL-UDMR, la fel, funcţiile de conducere din cadrul inspectoratelor şcolare şi ale caselor corpului didactic, pentru care ministerul condus de doamna Deca n-a catadicsit, de mai bine de doi ani, să organizeze concursuri şi, tot la fel, pentru miile de posturi de directori de şcoli care, momentan, sunt ocupate pe criterii politice, ci valorice!

Aceasta este valoare reală a învăţământului românesc, astăzi! Este un sistem care îşi omoară, la propriu, elevii - internate surpate, tavane de săli de sport prăbuşite, toxiinfecţii alimentare prin cantine, grupuri sanitare neconforme, şcoli fără autorizaţii de funcţionare, elevi care îşi plătesc din propriile buzunare naveta, atunci când nu merg pe jos câţiva kilometri!

După cum niciun spital nou nu a fost construit în România, prin PNRR, la fel, nicio şcoală nouă, nicio grădiniţă nouă, nicio creşă nouă! Se preferă să se facă împrumuturi pe spinarea cetăţenilor, pentru că din acei bani se pot fura, dar din banii europeni, nu!

Anul acesta, dragi români, putem începe, cu adevărat, reconstrucţia ţării, cu o nouă generaţie de politicieni, români adevăraţi, patrioţi, care vor pune, mai presus de interesele personale, de interesele de partid, interesele ţării!

Domnul Ioan Vulpescu:

"Bibliotecile României, în secolul XXI"

Într-un peisaj dominat de evoluţia accelerată a tehnologiei şi de tranziţia spre o societate profund digitalizată, necesitatea reconfigurării bibliotecilor ca veritabile sanctuare ale cunoaşterii devine imperativă.

Aceste instituţii, piloni ai educaţiei şi culturii, sunt chemate să îşi redefinească misiunea, transformându-se în poli de inovaţie şi învăţare continuă, unde atât tinerii, cât şi adulţii sunt îndrumaţi să navigheze marea vastă a informaţiilor digitale. Este esenţial să recunoaştem rolul bibliotecilor nu doar ca depozite de cărţi, ci ca mediatori activi în promovarea incluziunii digitale şi în asigurarea accesului democrat la cunoaştere pentru toate straturile societăţii.

În acest context, bibliotecile trebuie să devină nu doar spaţii de lectură, ci şi centre vibrante de educaţie permanentă, unde cetăţenii de toate vârstele sunt echipaţi cu abilităţile necesare, pentru a prospera în era digitală. Acest deziderat presupune o revizuire fundamentală a cadrului legislativ, pentru a transforma bibliotecile în adevărate incubatoare ale cunoaşterii digitale şi ale competenţelor secolului XXI, garantând astfel respectarea drepturilor constituţionale ale cetăţenilor la educaţie, accesul la cultură, libertatea conştiinţei, dreptul la informaţie şi libertatea de exprimare.

Propunerea de actualizare a Legii bibliotecilor nr. 334/2002, pe care am iniţiat-o beneficiind de expertiza Comisiei Naţionale a Bibliotecilor, urmăreşte să consolideze biblioteca publică ca un serviciu esenţial în cadrul comunităţii, asigurându-i acestuia resursele necesare pentru a răspunde provocărilor erei digitale. Scopul este de a defini clar rolurile şi responsabilităţile acestor instituţii, stabilind condiţii precise pentru finanţare, achiziţii de resurse digitale şi funcţionare, precum şi implementarea de sancţiuni pentru nerespectarea standardelor de calitate şi accesibilitate.

Mai mult, trebuie să recunoaştem şi să valorizăm rolul esenţial al bibliotecarului în era digitală, ca fiind cel de facilitator al accesului la informaţie şi de promotor al literaţiei digitale. Profesioniştii din biblioteci trebuie să beneficieze de un cadru de formare continuă, care să le permită să rămână la curent cu cele mai recente evoluţii tehnologice şi să ofere servicii adaptate nevoilor comunităţii. Aceasta presupune, inevitabil, condiţii de muncă şi de remunerare care să reflecte importanţa şi complexitatea rolului lor în societate.

Prin adoptarea acestei iniţiative legislative, ne angajăm în construirea unei Românii în care biblioteca poate renaşte ca centru de excelenţă în educaţia digitală şi în promovarea accesului liber şi egal la cultură şi informaţie pentru toţi cetăţenii. Este un demers esenţial pentru asigurarea respectării şi materializării drepturilor fundamentale într-o lume în permanentă schimbare.

Vă invit, deci, să sprijiniţi această propunere legislativă, colaborând pentru a redeschide porţile cunoaşterii şi pentru a lumina drumul către un viitor în care educaţia şi cultura sunt accesibile pentru toţi, fără excepţie. Este un pas vital către consolidarea democraţiei şi a egalităţii de şanse în societatea românească.

Domnul Mihai Weber:

"Apel la unitate şi responsabilitate în faţa crizei politice - un moment decisiv pentru viitorul României!"

În contextul recentelor evoluţii politice, nu pot decât să constat că ne aflăm în faţa unei situaţii profund regretabile, ce se constituie într-un moment de răscruce pentru viitorul democratic şi pentru prosperitatea naţiunii noastre.

Decizia unei fracţiuni din cadrul Partidului Naţional Liberal, de a cere părăsirea coaliţiei de guvernare, într-un an marcat de multiple confruntări electorale, reprezintă un act de trădare a încrederii publice şi un abandon flagrant al responsabilităţilor ce le revin unor reprezentanţi aleşi ai poporului.

Această manevră, purtătoare de un oportunism politic de cea mai joasă speţă, nu doar că subminează stabilitatea guvernamentală la care ne-am angajat cu toţii prin acordul coaliţiei, dar şi împinge ţara pe marginea unei prăpastii economice şi sociale, toate acestea fiind motivate de interese meschine de grup şi calcule electorale pe termen scurt. Este de neconceput ca, într-un moment atât de crucial, când solidaritatea şi angajamentul faţă de binele comun ar trebui să primeze, un partid istoric precum PNL să aleagă calea dezertării pentru avantaje politice efemere, riscând să arunce ţara într-o spirală a instabilităţii.

În lumina acestor acţiuni, este imperios necesar să reiterăm angajamentul nostru, al deputaţilor Partidului Social Democrat, faţă de principiile şi valorile care stau la baza democraţiei şi statului de drept. Este esenţial să punem interesele cetăţenilor deasupra jocurilor politice şi să ne dedicăm, fără rezerve, promovării bunăstării sociale şi economice a tuturor românilor. Trădarea încrederii publice şi abdicarea de la responsabilităţile guvernamentale în vremuri de incertitudine nu doar că erodează temeliile democraţiei noastre, dar şi compromite viitorul ţării în ansamblu.

Fac apel către dumneavoastră să reflectaţi la consecinţele pe termen lung ale deciziilor luate în tumultul luptelor politice. În opinia mea, este momentul să demonstrăm maturitate şi responsabilitate politică, să ne reînnoim angajamentul faţă de electorat şi să colaborăm în spiritul unei guvernări responsabile, orientate către nevoile reale ale cetăţenilor şi spre consolidarea statului de drept.

Închei subliniind că este de datoria noastră, ca reprezentanţi aleşi, să ne asigurăm că acţiunile noastre reflectă nu doar voinţa, dar şi binele suprem al celor pe care îi reprezentăm. Să nu uităm că istoria ne va judeca nu după câştigurile electorale pe termen scurt, ci după curajul şi integritatea de a servi interesul public în cele mai dificile momente.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Concediul medical, între necesitate şi acordarea abuzivă"

Am atras atenţia, în multe rânduri, cu privire la faptul că sunt situaţii în care anumite decizii din sistemul de sănătate, uneori chiar reforme structurale sau normative tehnice, sunt elaborate, adoptate şi implementate fără a se lua în calcul şi opinia specialiştilor din sănătate, a medicilor, cei care sunt alături de pacienţi de la etapa diagnosticării şi pana la vindecare.

Am subliniat şi explicat cu fiecare oportunitate că este anormal să reformăm sănătatea fără a purta dezbaterile cu cele mai importante părţi implicate în mod direct în acest proces, medicul şi pacientul. În acelaşi capitol se încadrează şi modificarea normativelor privind construcţia viitoarelor spaţii cu destinaţia unităţilor sanitare, precum şi recentul caz referitor la impozitarea tuturor concediilor medicale.

În acest context, Ministerul Sănătăţii a iniţiat deja demersurile pentru eliminarea impozitării concediilor medicale acordate, spre exemplu, pacienţilor care suferă de cancer, explicând faptul că, la procesul decizional privind implementarea acestei noi taxe, Ministerul Finanţelor nu a solicitat niciun punct de vedere din partea Ministerului Sănătăţii.

De asemenea, premierul Marcel Ciolacu a solicitat realizarea unui grup de lucru între Ministerul Finanţelor şi Ministerul Sănătăţii, pentru identificarea, în regim de urgenţă, a soluţiilor privind modalitatea acordării concediilor medicale în special pentru pacienţii cu boli grave şi pentru femeile însărcinate.

Însă, pe lângă aceste situaţii normale, există într-adevăr şi situaţii în care o serie de medici din spitale şi ambulatorii sau medici de familie acordă un număr foarte mare de concedii medicale, motiv pentru care, personal, consider mai oportună iniţierea unei analize privind identificarea acestor situaţii punctuale şi luarea măsurilor care se impun pentru remedierea acestor anomalii.

Acest proces reprezintă însă una dintre atribuţiile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, instituţie care deşi a trecut, în ultima perioadă, prin mai multe schimbări de management, încă nu a reuşit să îşi canalizeze resursele, în vederea demarării unor acţiuni de verificare a acestor probleme.

În acest sens, doresc să închei prin a sublinia faptul că am solicitat, printr-o interpelare adresată conducerii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, o implicare sporită în remedierea acestei situaţii şi demararea unei analize care să identifice situaţiile în care s-au acordat abuziv sau incorect concedii medicale şi introducerea unor reglementări stricte privind modul de acordare, dar şi respectarea de către pacienţi a tratamentului recomandat.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

"Grobianismul public şi circul nostru de toate zilele"

Un subiect fierbinte, ce a reuşit distragerea şi disjungerea opiniei publice de la nunta mută a coaliţiei abominabile care ne conduce către faliment, a fost în aceste zile - apariţia în media online a unui clip ce doreşte atragerea atenţiei către fenomenul hărţuirii sexuale şi a violenţei împotriva femeilor, în toate formele, laşe, traumatizante şi batjocoritoare.

Violenţa şi bullyingul sunt forme de comportament de joasă vibraţie, a indivizilor abrutizaţi, care se perpetuează generaţional, pe fondul lipsei de educaţie şcolară şi emoţională. De aceea, le dezavuez din start, neputând găsi vreodată vreo scuză bestiilor care, prin acţiunile lor, traumatizează verbal ori/şi fizic, pe viaţă, copii, femei, oameni lipsiţi de apărare.

Însă, în opinia mea, un comportament de bestie, abuziv, care ar trebui descurajat de societate şi justiţie, deopotrivă, nu scuză şi nu legitimează, chiar ca pe o campanie şoc, grobianismul, trivialitatea, grosolănia. Cred, şi este doar o opinie personală, că acest gen de demers are o valoare artistică dubioasă, la fel ca tiradele rasiste şi obscene ale unui invitat la Untold. Nu am să îi numesc, pe aceşti voiţi artişti, pentru mine trivialitatea publică este impardonabilă şi nu le fac publicitate. Am însă două întrebări, retorice, poate.

Prima dată mă întreb dacă acest demers cvasiartistic va avea un impact cât de mic asupra abuzatorilor? Nu sunt doar puse lemne pe focul detractorilor?

De ce oare ajung în lumina reflectoarelor acest gen de acţiuni şi nu a fost mediatizat faptul ca activista pentru drepturile femeilor, Nina Smart, cu care am onoarea şi plăcerea de a fi fost coleg de şcoală, care are o poveste de viaţă impresionantă, a reuşit, printre multe alte realizări în domeniul ei, după o luptă titanică, condamnarea definitivă a unui individ care, acum trei ani, în plină stradă, a lovit-o cu palma peste posterior? Ea şi avocata Cristina Bucşă, pentru mine, sunt eroinele acestei lupte. Acest moment cvasiartistic îndoielnic mi-a amintit de lupta lor şi mă înclin în faţa adevăratelor eroine.

Restul este zarvă mediatică, circ ieftin, promovat de cei care nu au iniţiat măcar o lege, dar înjură la tribună în faţa a mii şi mii de privitori obnubilaţi în telefoane, care, dacă pâine nu li se dă, aleg resemnaţi circul populist şi ieftin.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Gianina Şerban şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bună ziua, din nou, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 184.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - 10.00-11.00 - dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; ora 11.30 - sesiunea de vot final - cu prezenţă fizică; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii grupurilor parlamentare, dacă sunt observaţii cu privire la ordinea de zi? Nu sunt. (Vociferări. Discuţii cu domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.)

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de Lege privind declararea anului 2025 drept "Anul Centenar al Patriarhiei Române"; PL-x 786/2023.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale!

Domnule Gheorghe, veniţi dumneavoastră?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (din sală):

Nu, eu doar m-am mutat mai în faţă.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Să mă ajute cineva cu raportul!

(Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea şi doamna deputat Oana Murariu solicită să ia cuvântul.)

Ambii sunteţi vicepreşedinţi. Eu zic s-o lăsăm pe doamna.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea (din sală):

Corect!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Şi aşa USR-ul e cu Patriarhia şi...

Vă rog. (Vociferări.)

Doamna Oana Murariu:

Raport asupra Proiectului de Lege privind declararea anului 2025 drept "Anul Centenar al Patriarhiei Române"

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11 decembrie 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea raportului, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctele de vedere ale Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea anului 2025 drept "Anul Centenar al Patriarhiei Române".

La lucrările comisiei...

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi şi o abţinere, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte Murariu.

Chiar vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Boris Volosatîi, de la AUR.

Domnul Boris Volosatîi:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Distinşi colegi,

Când ne referim la Centenarul Patriarhiei Române, trebuie să subliniem că în 1925, Mitropolia Basarabiei, cu centrul la Chişinău, şi Mitropolia Ortodoxă Română din Bucovina, cu centrul la Cernăuţi, făceau parte din Biserica Ortodoxă Română. Aceste două mitropolii au fost rupte din biserica neamului nostru, prin Pactul Ribbentrop-Molotov.

Este de datoria noastră să susţinem întru totul Mitropolia Basarabiei.

Este de datoria noastră să susţinem trecerea fraţilor noştri români din Ucraina la Patriarhia Română.

Biserica Ortodoxă Română este cea mai numeroasă biserică ortodoxă din tot spaţiul Uniunii Europene şi al NATO, este cel mai important factor geospiritual în zona de răsărit, în diferendul dintre Rusia şi Occident.

Oricine astăzi ar ataca Patriarhia Română atacă interesele statului nostru şi joacă interesul Mitropoliei Ruse de lângă Kremlin.

Vă îndemn şi de data aceasta să avem un vot transpartinic, să susţinem această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Andrei Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Patriarhia Română reprezintă una dintre instituţiile fundamentale ale României, sub aspect spiritual, moral, cultural, etic, iar nu în ultimul rând, social, rolul social şi filantropic al Bisericii Ortodoxe Române fiind fundamental pentru buna funcţionare a societăţii româneşti, până la urmă.

Dincolo de acest act foarte important de la 25 februarie 1925, când are loc adoptarea Legii privind declararea Patriarhiei Române, care deja era autocefală, de Patriarhia de Constantinopol, de la 1885, trebuie să subliniem câteva aspecte.

Biserica Ortodoxă Română a avut un rol esenţial în ceea ce priveşte emanciparea naţională a poporului român, marile izbânzi din secolul XIX, Unirea Principatelor de la 1859, obţinerea Independenţei de Stat la 1877-1878, iar, nu în ultimul rând, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, un act de unitate şi solidaritate între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Română Unită cu Roma, un act care la Alba Iulia a adus aproape români şi oameni care aveau opţiuni diferite, origini diferite şi a reuşit să creeze unitate nu doar între români, ci şi între români şi celelalte comunităţi etnice şi religioase din Transilvania.

Biserica trebuie să fie un factor de stabilitate, de ordine, de moralitate şi de respect în societatea românească.

Biserica are un rol spiritual. Până la urmă, Hristos ne spune că "Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta". Biserica ţine şi de păstorirea sufletelor noastre, de mântuire, dar ţine şi de ceea ce reprezintă etica, morala şi buna creştere a valorilor care pot duce o societate înainte şi pot genera plusvaloare sub aspect etic, moral, social, cultural, identitar.

Înainte de a încheia, ţin să precizez un aspect. Este foarte important ca Biserica Ortodoxă Română să înţeleagă sensul acestor ani dificili şi tulburi prin care trecem cu toţii.

Trebuie să ne ferim...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mai am puţin.

Trebuie să ne ferim...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Asta ziceam şi eu.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Trebuie să ne ferim atât de excesele filetiste, de influenţele ruseşti, de exacerbarea unor sentimente ultranaţionaliste în biserică, la fel cum nici biserica nu poate să se ducă într-o direcţie, să spunem, care să ţină de un progresism accelerat.

Biserica trebuie să fie echilibrată. Biserica trebuie să stea departe de toţi cei care încearcă să o folosească în sens ideologic, în sens politic...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...ori în interes personal.

Patriarhia Română rămâne un simbol pentru România şi rămâne una din instituţiile fundamentale ale naţiunii române.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Domnul Mircia Chelaru.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi şi dragi colege,

În primul rând, vreau să-i felicit pe cei care au avut această iniţiativă. Era şi firesc să fie aşa.

Eu o să-mi reprim orice tentaţie să dau sfaturi Bisericii Ortodoxe Române. Vreau să scot în evidenţă doar faptul că Patriarhia Română nu este doar o instituţie, ci este o stare de spirit, pentru că reprezintă la ora actuală - şi faptul că celebrăm acest Centenar este o problemă de mândrie naţională - reiau, reprezintă continuitatea poporului român în credinţă, cultură şi spiritualitate pe acest spaţiu.

Vreau să scot în evidenţă, de asemenea, că nu este o biserică oarecare, ci este una apostolică.

Şi vreau să vă readuc şi să reîntregesc în memoria dumneavoastră faptul că întemeietorul de credinţă creştină, Sfântul Andrei, a fost continuat şi din această vatră a plecat chiar Wulfila, episcopul de Dobrogea, care a civilizat întru creştinătate tot nordul Europei şi astăzi, undeva în Suedia, în Marea Episcopie de Uppsala trăieşte, există şi din el se administrează ca spiritualitate biserica actuală a Suediei. Este vorba de renumitul Codex Argenteus.

Aşadar, în continuitate, Biserica Ortodoxă Română a fost, este şi rămâne pe mai departe reazem de nevoie de spiritualitate şi de înaltă cultură românească în acest spaţiu.

De aceea, încă o dată, grupul din care fac parte, Grupul AUR, va vota cu încredere şi chiar cu plăcere această iniţiativă, votul fiind într-adevăr unul al românilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Acordul de înfiinţare a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Paris la 29 mai 1990, adoptate prin Rezoluţiile nr. 259 şi 260 din 18 mai 2023 ale Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; PL-x 748/2023.

Guvernul, vă rog.

Domnul Alin Marius Andrieş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca scop acceptarea modificărilor Acordului de înfiinţare a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în ceea ce priveşte limitele şi extinderea sferei geografice a operaţiunilor băncii în Africa Subsahariană şi Irak, precum şi eliminarea limitării capitalului statutar pentru operaţiunile obişnuite şi încredinţează Consiliului de administraţie stabilirea şi menţinerea oricăror limite adecvate cu privire la indicatorii de adecvare a capitalului.

Susţinem aprobarea în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Domnul Călin-Ioan Bota:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Acordul de înfiinţare a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Paris la 29 mai 1990, adoptate prin Rezoluţiile nr. 259 şi 260 din 18 mai 2023 ale Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Proiectul de Lege are ca scop modificarea Acordului de înfiinţare a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în ceea ce priveşte limitele şi extinderea sferei geografice a operaţiunilor Băncii în Africa Subsahariană şi Irak, precum şi eliminarea limitării capitalului statutar pentru operaţiunile obişnuite şi încredinţează Consiliului de administraţie stabilirea şi menţinerea oricăror limite adecvate cu privire la indicatorii de adecvare a capitalului.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Acordul de înfiinţare a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Paris la 29 mai 1990, adoptate prin Rezoluţiile nr. 259 şi 260 din 18 mai 2023 ale Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale.

Nu sunt intervenţii.

Nefiind nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea participării României la Acordul parţial extins privind Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, instituit prin Rezoluţia CM/Res(2023)3, adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la Strasbourg, la 12 mai 2023; PL-x 740/2023.

Pentru prezentarea raportului, Comisia juridică sau Comisia pentru politică externă.

Vă rog, doamnă preşedinte Biró.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea participării României la Acordul parţial extins privind Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, instituit prin Rezoluţia CM/Res(2023)3, adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la Strasbourg, la 12 mai 2023

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică externă au fost sesizate, prin adresa PL-x 740/2023, cu dezbaterea în fond a proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea participării României la Acordul parţial extins privind Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, instituit prin Rezoluţia CM/Res(2023)3, adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la Strasbourg, la 12 mai 2023. Această alăturare la Acordul parţial extins presupune participarea la Conferinţa Participanţilor prin reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi, după caz, şi ai altor instituţii competente. Totodată, România va achita o contribuţie anuală la bugetul destinat implementării Acordului parţial extins, a cărei valoare este comunicată anual de Secretariatul General al Consiliului Europei.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa, cu observaţii şi propuneri.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită Comisiei juridice un raport preliminar de adoptare a proiectului de lege.

În urma examinării proiectului de lege, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să aprobe un raport comun de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc mult.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Nu sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Înverzirea transportului de marfă COM (2023) 440; PHCD 9/2024.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, domnul preşedinte Ştefan Muşoiu.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Înverzirea transportului de marfă COM (2023) 440

Având în vedere nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, a rezultat un număr de 3 recomandări principale, şi anume:

- A susţinut Comunicarea Comisiei Europene referitoare la Înverzirea transportului de marfă;

- A propus elaborarea unui cadru comun de livrare transfrontalieră a mărfurilor, cu reducerea impactului de mediu;

- Şi a recomandat încurajarea iniţiativelor de cercetare şi investiţie, publice şi din mediul privat, pentru sporirea aportului digitalizării la Înverzirea transportului de marfă.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 13 februarie 2024 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

17. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Programul de lucru al Comisiei pentru 2024 - Obţinerea de rezultate astăzi şi pregătirea pentru viitor COM (2023) 638; PHCD 10/2024.

Domnule Muşoiu, vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Programul de lucru al Comisiei pentru 2024 - Obţinerea de rezultate astăzi şi pregătirea pentru viitor COM (2023) 638

Având în vedere proiectele de opinie transmise de comisiile de specialitate, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, a rezultat un număr de 3 recomandări, în principal, şi anume:

- A susţinut programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2024:

- A salutat eforturile Comisiei Europene de a găsi soluţii în direcţia consolidării Uniunii Europene şi pregătirea ei pentru viitor;

- A subliniat importanţa desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru Parlamentul European, pentru viaţa democratică a Uniunii şi a statelor sale membre.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 13 februarie 2024 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

22. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti; PL-x 144/2023; procedură de urgenţă.

Guvernul, vă rog.

Domnul Mihai Paşca (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Venim în faţa dumneavoastră astăzi cu un proiect de lege care are în vedere perfecţionarea cadrului legal privind organizarea profesiei de executor judecătoresc. Unul care să ţină seama în primul rând de rolul şi locul executorului judecătoresc în sistemul judiciar, prin reformarea unor instituţii din Legea nr. 188/2000 şi totodată introducerea altora noi, modificarea unor dispoziţii care conţin neclarităţi, precum şi introducerea în cuprinsul actului normativ de nivel primar a unor prevederi cuprinse în actele normative de nivel inferior.

S-a constatat în practică necesitatea clarificării şi îmbunătăţirii condiţiilor privind numirea în funcţia de executor judecătoresc, modificările fiind menite să asigure calitatea procedurilor de recrutare şi selecţie a membrilor profesiei, precum şi conformitatea reglementării cu legislaţia Uniunii Europene.

Se înfiinţează Institutul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti, entitate de interes public cu personalitate juridică, pentru a asigura perfecţionarea activităţii de executare silită şi pregătirea profesională.

Se modifică, de asemenea, dispoziţiile referitoare la suspendarea şi încetarea funcţiei de executor judecătoresc, fiind lărgită aria situaţiilor în care ministrul justiţiei poate dispune aceste măsuri.

Totodată, în vederea adaptării la circuitul juridic contemporan, cât şi a corelării cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, se modifică dispoziţiile privind atribuţiile executorilor judecătoreşti, drepturile, obligaţiile, precum şi incompatibilităţile acestora.

Vă mulţumim şi vă solicităm un vot de adoptare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Comisiile sesizate în fond.

Doamna Vicol, vă rog, pentru raport.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, prin adresa PL-x 144/2023, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000, vizând cadrul legal privind organizarea profesiei de executor judecătoresc, în vederea consolidării statutului acestora, creşterii profesionalismului tuturor categoriilor de personal afectate profesiilor juridice conexe, precum şi întăririi formelor de răspundere în cadrul fiecărei profesii. Principalele modificări vizează dispoziţiile referitoare la condiţiile privind numirea în funcţia de executor judecătoresc.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun de adoptare a proiectului de lege cu amendamente admise şi respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Doamna deputat Violeta Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Nu am nimic de comentat cu privire la conţinutul actului normativ care se referă la organizarea statutului executorilor judecătoreşti, dar am de făcut o observaţie cu privire la prevederile care au atâta grijă de membrii Parlamentului - senatori şi deputaţi - care sunt şi executori judecătoreşti.

Cu tot respectul, vă reamintesc pledoaria dumneavoastră că pensiile speciale, adică indemnizaţiile parlamentarilor, se acordă, nu-i aşa?, aşa s-a spus în spaţiul public, celor care, fiind în activitatea aceasta legislativă, nu mai pot să desfăşoare şi alte activităţi, şi, ca atare, ar trebui să primească o indemnizaţie.

Iată cum nu este aşa! Şi această lege face referire inclusiv la această situaţie. Şi nu e singura. Şi, dacă aveţi curajul, ar trebui să recunoaşteţi că sunt şi medici care profesează în timp ce sunt deputaţi şi senatori, sunt şi avocaţi.

Ca atare, toată pledoaria cum că din aceste motive se acordă indemnizaţie, că n-ai cum să mai ai şi aceste... alte activităţi, cade. Cade, proiect cu proiect în care recunoaşteţi că nu acesta este motivul.

Şi, în timp ce pensionarilor obişnuiţi nu li se acordă pensia cuvenită, venim şi avem grijă, în acest caz, de aleşii care sunt executori judecătoreşti, să nu care cumva să piardă vreun avantaj din această privinţă.

Am vrut doar să subliniez că, acolo unde nu există corectitudine, întotdeauna ies lucrurile la iveală.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole, de la 1 la 30? Nu. Adoptate.

De la 31 la 60? Nu. Adoptate.

De la 61 la 92? Nu. Adoptate.

La amendamentele respinse.

De la 1 la 10?

De la 11 la 20? Nu.

De la 21 la 44?

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

La ce număr?

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă (din sală):

La 44.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

La 44 aveţi?

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Avem un amendament la marginal 44, la amendamente respinse.

Modificarea "art. VIII - Articolul 26 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă".

Este un amendament trecut la "respinse". Este o dublă reglementare. De aceea, vă solicit să fie admis în plen, vă rog frumos, domnule preşedinte.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

OK. Deci, avem la marginal 44 aţi spus?

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Da, da, marginal 44.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Amendamentul respins...

Nu, este practic la... O secundă!

Marginal 44, da? Amendament care este trecut la secţiunea de amendamente respinse, cel pe care înţeleg că doriţi să-l adoptăm.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Cel de abrogare!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Supun votului amendamentul respins propus de doamna preşedinte Vicol.

Vot, vă rog.

162 de voturi pentru, 9 împotrivă, 3 abţineri.

Amendamentul respins de la marginal 44 a fost adoptat.

(Doamna deputat Oana Murariu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, doamna Murariu.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În general au fost discuţii cu executorii judecătoreşti şi au fost discuţii în comisii, în general, şi amendamentele propuse de diverşi colegi au fost adoptate în comisie.

În schimb, amendamentul de la marginal 6, de la amendamente respinse, îl consider important şi de aceea vreau să-l susţin şi să cer un vot pentru.

Acest amendament prevede o nouă competenţă pentru executorul judecătoresc, şi anume notificarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus ordinul de protecţie, conform Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, la cererea părţii interesate. Practic, subiectul mi se pare important. Prin executor judecătoresc am putea să comunicăm hotărârile mai rapid, astfel încât în situaţiile în care este nevoie de un ordin de protecţie întreaga procedură să se desfăşoare accelerat.

Mi se pare important şi de aceea vă solicit un vot pentru acest amendament.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Rog liderii grupurilor parlamentare să vină până la prezidiu.

(Consultări.)

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc.

Am agreat că vom susţine acest amendament de la marginal 5.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă.)

Mai avem de dezbătut. Să vedem dacă sunt multe alte articole la care trebuie corelat.

(Consultări cu liderii grupurilor parlamentare.)

Doamna deputat Murariu, aveţi cuvântul.

Doamna Oana Murariu:

La marginal 7, domnule preşedinte de şedinţă, pentru corelare. Practic, litera pe care am înlocuit-o coboară mai jos şi competenţa este menţinută exact în forma iniţială.

Deci, practic, rog colegii să voteze pentru şi la marginal 6, şi la marginal 7.

Sunt două voturi.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

6 şi 7.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci, nu mai avem la marginal 5 nimic, avem marginal 6 şi marginal 7.

Vă supun la vot amendamentul respins de la marginal 6, secţiunea de amendamente respinse.

Vot, vă rog.

175 de voturi pentru, unul împotrivă.

Amendamentul respins de la marginal 6 a fost admis.

De asemenea, vă supun votului amendamentul respins de la marginal 7, tot din secţiunea de amendamente respinse.

Vot, vă rog.

179 de voturi pentru, unul împotrivă, amendamentul respins de la marginal 7 a fost, de asemenea, admis.

Mai sunt alte intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Vedeţi cum conlucrăm aici... putere-opoziţie? (Vociferări.)

23. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative; PL-x 603/2020; procedură de urgenţă.

Guvernul, vă rog.

Domnul Alin Marius Andrieş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege cuprinde o serie de măsuri privind sprijinirea mediului de afaceri prin reducerea sarcinii fiscale a operatorilor economici care înregistrează capitaluri proprii pozitive, precum şi în cazul celor care majorează anual aceste capitaluri, în vederea dezvoltării activităţii; clarificarea, completarea prevederii O.U.G. nr. 33/2020, cu aspecte legate de aplicarea bonificaţiei la definitivarea impozitului pe profit anual şi compensarea impozitului cu sumele aferente impozitului pe profit de recuperat din anii precedenţi; eliminarea birocraţiei, diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor pentru cetăţeni şi operatorii economici.

Susţinem adoptarea, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumim.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Comisia, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Călin-Ioan Bota:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative.

Proiectul de lege supus dezbaterii conţine, printre reglementări, şi prevederi referitoare la acordarea unor reduceri ale impozitului pe profit, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor sau impozitului specific unor activităţi, în situaţia în care contribuabilii îndeplinesc anumite condiţii referitoare la menţinerea sau creşterea capitalurilor proprii.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Claudiu Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Ar fi bine dacă chiar aceste cuvinte pompoase s-ar aplica, cu reducerea birocraţiei, a fiscalităţii, mai ales pe microîntreprinderi.

Dar, din 2020, când a fost dată această ordonanţă de urgenţă, şi până acum, microîntreprinderile au fost aproape total distruse. Practic, s-a anulat total acest regim foarte benefic, din care România a avut enorm de mult de câştigat.

Mai grav, marota aceasta cu capitalurile proprii negative se întâmplă dintr-un simplu motiv: că dacă cineva îşi înfiinţează o firmă, dumneavoastră sau cineva din România, şi pune bani acolo, ca capital social, atunci îi va fi greu să îl ia înapoi. Aşa că pune capitalul social minim 200 de lei, după care împrumută firma şi e mult mai uşor să-şi ramburseze un împrumut, decât să scoată capitalul acela social pentru care are nevoie de o birocraţie întreagă.

De fapt, banii aceia sunt tot banii antreprenorului, doar că, contabiliceşte, ei sunt consideraţi capital negativ, dar ei sunt banii lui şi nu e o distincţie economică, e o distincţie pur contabilă, de care acest proiect de lege se leagă. De ce? Pentru că atunci când ai nevoie la bancă, se uită într-adevăr să vadă dacă capitalurile sunt negative sau pozitive.

Dar asta nu ajută microîntreprinderile, nu ajută micii antreprenori, ajută numai sistemul bancar, să aibă nişte companii mai bancabile.

Dacă cineva vrea să-şi facă compania bancabilă poate foarte uşor s-o facă, nu trebuie să obligaţi sute de mii de microîntreprinderi să joace toate într-un teatru al absurdului, doar ca să vă iasă vouă contabiliceşte nişte sume corect.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

24. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2021 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei; PL-x 142/2021; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului, vă rog.

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

Proiectul de lege reglementează modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, în sensul reglementării diplomei comune şi a programului de studii integrat.

Ministerul Educaţiei susţine raportul Comisiei pentru învăţământ, prin care se propune adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2021 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

Vă mulţumim.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Prezentarea raportului, domnul deputat Ţepeluş.

Aveţi cuvântul.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2021 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei

În conformitate cu prevederile art. 141 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru învăţământ au fost sesizate, prin adresa PL-x 142 din 1 septembrie 2021, cu Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2021 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aflată în procedură de reexaminare, potrivit art. 77 alin. (2) din Constituţia României, ca urmare a cererii Preşedintelui României.

Legea supusă reexaminării are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru asigurarea unei duble certificări universitare. Schimbările preconizate vizează, printre altele: clarificarea cadrului legal privind finanţarea de bază pentru elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar/colegii de nivel postliceal înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior de stat, reglementarea "diplomei comune" sau "diplomei duble/multipleˮ şi a programului de studii integrat, prin punerea în aplicare a curriculumului integrat coordonat şi oferit în comun de mai multe instituţii de învăţământ superior din Spaţiul European al Învăţământului Superior, modificări privind studiile doctorale în contextul necesităţii finalizării procesului de evaluare a şcolilor doctorale până la 31 decembrie 2021, luarea unor măsuri privind flexibilizarea cadrului legal privind cercetarea ştiinţifică în universităţile de stat din sistemul naţional de învăţământ.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi cei ai Comisiei pentru învăţământ au examinat legea în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor asupra legii şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să admită cererea de reexaminare şi să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2021, în forma prezentată de Guvern, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole? Nu. Adoptate.

Legea rămâne la votul final.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2023 privind instituirea unor măsuri de simplificare şi digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027; PL-x 319/2023; procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Călin-Ioan Bota:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate, prin adresa PL-x 319 din 15 mai 2023, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2023 privind instituirea unor măsuri de simplificare şi digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri de simplificare şi digitalizare în domeniul gestionării fondurilor europene aferente politicii de coeziune 2021-2027, care au drept scop asigurarea accesului facil, transparent, nediscriminatoriu, competitiv şi simplificat la fondurile externe nerambursabile, cu respectarea prevederilor Regulamentului UE 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regional, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize, denumit în continuare Regulamentul UE 2021/1060, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2023 privind instituirea unor măsuri de simplificare şi digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vă rog.

Doamna Violeta Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Stimaţi colegi,

Vă invit să reflectăm puţin la cum arătăm noi în acest domeniu al fondurilor europene şi al nenumăratelor iniţiative de simplificare. Mai e puţin şi se termină exerciţiul financiar şi noi, chipurile, nu prididim să aducem proiecte legislative de simplificare, de debirocratizare, de digitalizare. Suntem ridicoli!

Guvernul ne pune în această situaţie în care am devenit ridicoli.

Accesul fondurilor europene - o spun cu tărie - este un calvar!

Faptul că aduceţi încontinuu proiecte, chipurile, de simplificare, se modifică o rubrică în MySMIS - acesta este programul informatic în care se încarcă proiectele europene -, arată în ce ridicol am ajuns.

Este un calvar astăzi şi n-are nicio legătură cu acest apetit de a aduce proiecte legislative, să depui şi să gestionezi un proiect european.

Nu înţeleg ce e aia proiect, hârţogăraie, trimis şi ataşat zeci de documente pe care nu le citeşte nimeni, la Bucureşti, pentru nişte chestiuni tehnice, în care trebuie să introduci parametrii tehnici, calendarul de desfăşurare, costul, tranşele şi atât. Şi dat drumul la bani!

Suntem ridicoli!

La a câta sută de proiect am ajuns cu simplificarea şi digitalizarea? Mai e puţin şi s-a terminat exerciţiul financiar şi noi o ţinem în proiecte de lege, de parcă asta este problema.

În România, astăzi, fie ai pile să obţii proiecte europene, fie îţi dedici trei sferturi din activitate să faci hârţogăraie, pe care n-o citeşte nimeni la Bucureşti.

Trei oameni fac hârtii, unul munceşte în ce e de făcut în proiectul respectiv european.

Suntem caraghioşi!

Ţara nu absoarbe fonduri europene, pentru că noi o ţinem în birocraţie, în funcţionărime, în proiecte de lege, în loc să ascultăm...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... ceea ce ne spun oamenii care într-adevăr au capacitatea să gestioneze bani europeni.

Deci, să terminăm cu această ipocrizie, cum simplificăm... peste simplificăm, şi să ne uităm la ceea ce ne spun oamenii care cu adevărat vor să facă treabă cu bani europeni.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Doamna Mitrea Dumitrina.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Aşa cum explicam şi ieri, cu Programul MySMIS este o mare problemă, iar acest aspect ne-a fost semnalat inclusiv în discuţiile şi dezbaterile pe care le-am avut cu miniştrii dumneavoastră, ai celor care vă aflaţi la guvernare.

Este un program care nu a reuşit să fie implementat corect, şi, după 7 ani, noi nu putem să spunem că acest program, MySMIS, funcţionează în limitele maxime, în aşa fel încât proiectele europene să poată fi atrase şi banii să ajungă în România.

Ca o completare la ce spunea colega mea, este normal să cerem derogări şi să ne ducem cu aceste derogări la 2-3 ani, pentru că aceste proiecte sunt implementate mult mai târziu şi ghidurile apar mult, mult mai târziu.

Şi, în plus, aţi renunţat la specialiştii adevăraţi şi v-aţi pus oameni de partid, pentru că în toate autorităţile de management, în toate instituţiile care funcţionează pe atragere de fonduri europene găseşti foarte puţini specialişti care muncesc pentru 2-3 colegi care sunt puşi de către dumneavoastră, dragii noştri colegi.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Vă mulţumim.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să vă rog să acceptaţi o intervenţie din partea domnului deputat Cătălin Manea, deputatul minorităţii rome, cu ocazia Zilei dezrobirii romilor.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi colegi,

Astăzi, 20 februarie, este o zi importantă, atât pentru noi, minoritatea romă, cât şi pentru România. Acum 168 de ani, mai exact la 20 februarie 1856, se consfinţea practic ultimul act juridic de dezrobire a romilor din România, domnitorul Ţării Româneşti din acea perioadă, Dimitrie Barbu Ştirbei, făcând acest lucru posibil.

Practic, romii, de la prima lor atestare documentară pe teritoriul ţării noastre, din anul 1385, şi până în anul 1856, aproximativ patru secole şi jumătate, au fost ţinuţi în robie.

Eu cred că este un moment extrem de important pentru noi, Parlamentul României, pentru noi, cei care reprezentăm poporul român aici, în forul legislativ, să regândim măsurile pentru comunităţile de romi din România, să avem o nouă viziune, o nouă abordare politică care trebuie să aibă la bază în mod necesar o voinţă politică ce ar trebui să determine progrese în următoarea perioadă pentru comunităţile de romi.

În calitate de reprezentant al comunităţii rome în Parlamentul României am datoria ca vocea comunităţilor de romi să fie auzită.

Copiii noştri au nevoie de educaţie şi în această zonă vă asigur că nu sunt suficiente eforturile pe care le-am făcut doar pentru a le crea acces. Aici trebuie să venim cu măsuri concrete pentru a-i menţine pe aceşti copii de etnie romă pentru o perioadă cât mai lungă de timp în sistemul educaţional.

Comunităţile de romi au nevoie în continuare de sprijinul primarilor dumneavoastră, de sprijinul preşedinţilor consiliilor judeţene, de sprijinul instituţiilor şi autorităţilor deconcentrate, pentru a fi puşi în legalitate, cu acte de identitate şi cu acte de proprietate.

Comunităţile de romi practic trebuie să aibă acces la serviciile medicale, trebuie să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a dezvolta aceste comunităţi într-un mod echitabil.

Închei prin a vă spune că anul trecut, la iniţiativa mea şi cu sprijinul colegilor din cadrul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, am adoptat o lege, Legea pentru înfiinţarea primului Muzeu Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor din România, o instituţie extrem de importantă pentru noi, minoritatea romă, dar, din păcate, astăzi, 20 februarie, această instituţie încă nu a fost înfiinţată, să spunem, în mod real. Este înfiinţată prin lege, dar, potrivit dispoziţiilor din acel proiect de lege, Guvernul României trebuia să ne fi alocat un imobil cu destinaţia muzeu.

Iar o altă măsură pe care vreau s-o menţionez şi care consider că este o reparaţie morală pentru minoritatea noastră o regăsim în art. 88 alin. (5) din Legea învăţământului preuniversitar, care prevede că oferta naţională de discipline opţionale, atât pentru învăţământul gimnazial, cât şi pentru cel liceal, cuprinde şi disciplina intitulată "Istoria, robia şi deportarea romilor".

Vă mulţumesc mult.

Iar, în numele minorităţii rome, vă asigur de tot respectul pe care noi îl purtăm României şi românilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Mai avem timp de un proiect. A venit raportul şi vă propun să mergem mai departe.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare; PL-x 630/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor sunt intervenţii? Nu.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ba da!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pentru prezentarea...

Din partea iniţiatorilor?

Vă rog, domnule Alexe.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Bună ziua, dragi colegi!

Domnule preşedinte,

Este vorba de un proiect transpartinic. Sunt patru iniţiatori - doi de la putere, doi de la opoziţie. Este Diana Buzoianu, de la USR, Zoltán Miklós de la UDMR, Florin Alexe, de la PNL, subsemnatul, şi Bogdan Ivan, de la PSD. Împreună am repus în atenţia dumneavoastră, în ultimii doi ani de zile, problema food waste, problema risipei alimentare.

Împreună am găsit soluţii. Au fost 150 de colegi care au semnat alături de noi această iniţiativă.

Vă mulţumim pentru tot sprijinul pe acest parcurs legislativ.

Mulţumim şi Ministerului Agriculturii, şi ANSVSA, pentru că au fost alături de noi, de asemenea partenerilor privaţi, ONG-urilor care au contribuit la elaborarea acestor modificări.

Vă mulţumesc mult de tot şi aştept votul dumneavoastră pozitiv.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnule Toma, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Succint!

Domnul Ilie Toma:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic şi Social şi-a exprimat următoarele puncte: ... - avizează favorabil.

Consiliul Concurenţei menţionează că nu au fost identificate posibile incidenţe cu legislaţia în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat.

Senatul, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.

Mulţumesc.

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, domnule Toma.

Daţi-mi, vă rog, raportul înapoi, că nu-i al dumneavoastră!

Dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

La articole? Nu.

Dacă se susţin amendamentele respinse? Nu.

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Programul de lucru a fost epuizat.

Ne revedem la 11.30 la şedinţa de vot final.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Gianina Şerban şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală şi invit secretarii de şedinţă alături de mine, la prezidiu.

Cine e secretar de şedinţă?

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă propun să începem şedinţa de vot final.

Înainte de proiect, doamna preşedinte. Când ajungem la proiectul acela, înainte de a... (Se adresează doamnei deputat Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă.)

Proiecte de hotărârii ale Camerei Deputaţilor

La primul punct, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 11/2024.

Vot, vă rog.

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Nu mai striga la noi!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din amorţeală aşa...

Nu v-aţi învăţat; lipsiţi des!

225 de voturi pentru, 13 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Înverzirea transportului de marfă COM(2023) 44; PHCD 9/2024.

Vot, vă rog.

233 de voturi pentru, 13 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Programul de lucru al Comisiei pentru 2024 - Obţinerea de rezultate astăzi şi pregătirea pentru viitor COM(2023) 638; PHCD 10/2024.

Vot, vă rog.

202 voturi pentru, 4 contra, 40 de abţineri, doi colegi nu votează.

Explicarea votului, domnul deputat Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Este un proiect de hotărâre pentru o comunicare a Comisiei care este o varză. Pur şi simplu nu ştiu, nu cred că există subiect, la nivel european, care să nu fie inclus în acea comunicare.

Însă doamna preşedinte a Comisiei Europene, corupta Ursula von der Leyen, spune un lucru foarte important şi sintetic în deschiderea acestei comunicări.

Anul viitor, în iunie - adică anul acesta - europenii vor participa la cel mai mare exerciţiu, sperăm democratic, fiind chemaţi să aleagă peste 400 de milioane de europeni, şi rezultatele acestor alegeri vor stabili cursul Europei pentru următorii 5 ani şi ulterior, alegerile urmând într-adevăr să se desfăşoare într-un moment critic, marcat de extrem de multe crize provocate tocmai de reprezentanţi ca ea. Şi pot să spun că aceste crize nu vor putea fi depăşite fără victoria partidelor suveraniste. (Vociferări.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Extremiste şi pro-ruse!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

4. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice; PL-x 827/2023.

Vot, vă rog.

238 de voturi pentru, unul împotrivă, 12 abţineri şi un coleg care nu votează. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 189/2022 privind modificarea art. VIII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul gestionării financiare a fondurilor europene şi pentru adoptarea unor măsuri privind beneficiarii de fonduri europene şi modificarea altor acte normative; PL-x 105/2023.

Vot, vă rog.

205 voturi pentru, 54 de abţineri. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

În timp ce Parlamentul votează pentru legi care introduc programe pentru prevenţia bolilor şi screening, minunata noastră guvernare a introdus în 2024 şi "taxa pe boală", şi "taxa pe prevenirea bolii". Mă refer aici la facilităţile fiscale introduse de Parlament pentru programe de sănătate, pentru programe de recuperare terapeutică şi pentru programe de sport.

Practic, acea deducere fiscală votată de Parlament a fost eliminată, scoasă de guvernarea PSD-PNL, după mai puţin de un an în care a fost în vigoare.

Este foarte clar că această guvernare cinică, care cheltuieşte în neştire banii românilor, face orice să-i recupereze şi taxează nu doar boala, dar şi prevenţia bolii.

Am aici o iniţiativă legislativă care corectează această inepţie şi creşte din nou pragul de deductibilitate fiscală, de la cei 100 de euro, la care ne-a redus guvernarea PSD-PNL, la 400 de euro, exact cum a fost în forma iniţială, propusă de USR şi votată de această legislatură.

Stimaţi colegi,

Dacă vă pasă de sănătatea românilor, semnaţi această iniţiativă şi tăiaţi banii de la speciali, de la pensii speciale, daţi banii pentru sănătatea şi bunăstarea românilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 594/2018.

Vot, vă rog.

Îmi pare rău că n-am aşteptat după aplauze. N-am fost atent.

259 de voturi pentru, unanimitate. Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind declararea anului 2025 drept "Anul Centenar al Patriarhiei Române"; PL-x 786/2023.

Vot, vă rog.

247 de voturi pentru, 8 abţineri. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Simion George-Nicolae.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mă uit la câţiva reprezentanţi de acolo, din spate, la câţiva reprezentanţi de aici, din dreapta, care s-au abţinut.

Probabil vreţi să luăm exemplul Greciei, probabil vreţi să avem adopţii din partea cuplurilor LGBT pentru copiii noştri. Asta vă doriţi.

Din fericire, sunteţi o minoritate mică, gălăgioasă, dar care uşor, uşor, dacă românii nu votează corect pe 9 iunie, o să ajungă la putere impuşi, de data asta nu prin tancuri, ci prin dictate şi tot prin comisari.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Totuşi era de sărbătorit un vot important în Parlament, Anul Patriarhiei Române.

8. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Acordul de înfiinţare a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Paris la 29 mai 1990, adoptate prin Rezoluţiile nr. 259 şi 260 din 18 mai 2023 ale Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; PL-x 748/2023.

Vot, vă rog.

257 de voturi pentru, unul împotrivă, 3 abţineri. Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea participării României la Acordul parţial extins privind Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, instituit prin Rezoluţia CM/Res(2023)3, adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la Strasbourg, la 12 mai 2023; PL-x 740/2023.

Vot, vă rog.

251 de voturi pentru, 3 contra, 7 abţineri. Adoptat.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative; PL-x 603/2020.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, două abţineri. Adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2023 privind instituirea unor măsuri de simplificare şi digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027; PL-x 319/2023.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru, două abţineri. Adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare; PL-x 630/2022.

Vot, vă rog.

245 de voturi pentru, unul împotrivă, 13 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, doamna Diana Buzoianu.

Vă rog, doamnă.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Dacă nu arată cât de important e acest proiect faptul că m-am urcat şi cu glezna luxată la plen să vorbesc despre asta... (Vociferări. Râsete.)

Vă mulţumesc mult de tot pentru vot...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Apreciem, apreciem!

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

În fiecare an în România se aruncă 2,55 de milioane de tone de mâncare pe an, în timp ce în România, în continuare, mii de copii trăiesc în situaţia în care se culcă flămânzi.

Am depus acest proiect alături de Florin Alexe, alături de Miklós Zoltán şi alături de Bogdan-Gruia Ivan, pentru a rezolva această situaţie, pentru ca aceste alimente să ajungă să fie resurse.

Acum mai avem şi problema de a crea o infrastructură construită de stat, care va trebui să existe şi în care va trebui să investim, dacă vrem cu adevărat ca această lege să fie şi implementată.

Mulţumim pentru vot. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Legi organice. Adoptări.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023; Pl-x 576/2023.

Vot, vă rog.

262 de voturi pentru, unanimitate. Adoptată.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti; PL-x 144/2023; lege organică.

Doamnă preşedinte Vicol, vă rog.

Înţeleg că e o îndreptate de eroare materială sau o corelare între articole.

Vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Pentru corelarea tehnico-legislativă, având în vedere adoptarea celor două amendamente ale doamnei deputat Oana Murariu, trebuie făcute următoarele precizări.

La numărul curent 5 de la amendamente admise, după litera j) se introduce litera k), în forma propusă de doamna deputat, iar la litera k) se face o schimbare şi devine litera l).

Mulţumesc frumos.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci, repet, 14, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti; PL-x 144/2023, împreună cu această corelare pe tehnică legislativă.

Vot, vă rog.

219 voturi pentru, 24 contra, 18 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat, cu propunerea de modificare făcută de doamna preşedinte Vicol.

15. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2021 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, reexaminată, la cererea Preşedintelui României; PL-x 142/2021.

Vot, vă rog.

255 de voturi pentru, 3 abţineri, un coleg care nu votează.

Vă mulţumesc.

Ordinea de zi a fost epuizată.

Invit membrii Biroului permanent la sala de şedinţe.

Declar închisă şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.48.