Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 141.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 8, şi marţi, 9 aprilie 2024; programul de lucru pentru perioada 8-13 aprilie 2024; lista rapoartelor depuse în perioada 2-8 aprilie 2024 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările Camerei Deputaţilor cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Întreb liderii de grup dacă există intervenţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Procedură, domnule preşedinte, înainte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ordinea de zi, domnule Grosaru.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Propun suplimentarea ordinii de zi, cu dezbaterea proiectului, mâine, pentru că nu sunt toţi colegii lideri de grup de acord, deşi în comisie a fost unanimitate pe acest proiect, şi anume - PL-x 788/2023 - Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi pentru modificarea art. 451 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Propun, deci, suplimentarea acesteia.

Îl înscriem la punctul 14 în ordinea de zi, cu menţiunea dezbaterii acestui proiect, mâine, începând cu ora 10.00.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Liderii de grup?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Nu sunt de acord.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

PL-x 788/2023 să figureze pe poziţia 14 a ordinii de zi, cu menţiunea că acest punct va fi discutat în şedinţa noastră de mâine.

Vot, vă rog.

Cu 78 de voturi pentru, 39 de abţineri, 2 colegi care nu votează, aprobat.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru se îndreaptă spre tribună.)

Domnule Grosaru, nu v-am dat cuvântul. (Vociferări.)

Nu v-am dat cuvântul.

Conform discuţiei şi aprobării Biroului permanent, la începutul acestei şedinţe, domnul Cătălin Manea va avea o alocuţiune prilejuită de Ziua Internaţională a Romilor... (Aplauze.) ...pe 8 aprilie.

Cu această ocazie, le urăm tuturor la mulţi ani şi Gelem, Gelem!

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi, 8 aprilie, romii de pretutindeni celebrează Ziua Internaţională a Romilor. În anul 2006, Parlamentul României a adoptat o lege, iniţiată de domnul Nicolae Păun, prin care data de 8 aprilie este recunoscută în ţara noastră ca fiind Sărbătoarea etniei romilor din România. Astăzi, 8 aprilie, este o zi cu multiple semnificaţii. În anul 1971, la Primul Congres Internaţional al Romilor, care a avut loc la Londra, au fost adoptate principalele simboluri ale minorităţii rome de pretutindeni, respectiv Drapelul Internaţional al Romilor şi Imnul Internaţional al Romilor, "Gelem, Gelem".

Cine sunt romii, stimaţi colegi?

Romii sunt cei care convieţuiesc de peste 6 secole alături de români. Romii sunt cei care au luptat alături de români pentru întregirea ţării.

Romii sunt cei care au fost prezenţi pe câmpurile de luptă în Primul şi în timpul cel de-al Doilea Război Mondial.

Tot romii sunt cei care au dat acestei ţări nenumărate personalităţi culturale, din rândul cărora aş aminti doar câteva, precum marele violonist Ion Voicu, Grigoraş Dinicu, Gabi Luncă, Romica Puceanu, Johnny Răducanu.

În calitate de reprezentant din partea minorităţii rome în Parlamentul României, fac apel de la această tribună a Parlamentului, către preşedintele României şi către domnul prim-ministru, Marcel Ciolacu, de a susţine demersurile instituţionale, prevăzute, de altfel, de Legea nr. 238/2023, pentru atribuirea unui imobil cu destinaţia Muzeul Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor.

Anul trecut, vă reamintiţi, aici, în calitate de Cameră decizională, dumneavoastră, distinşii mei colegi, aţi adoptat Legea privind înfiinţarea primului muzeu naţional de istorie şi cultură a romilor.

Închei prin a vă spune că romii iubesc Romania, romii îi respectă pe cetăţenii acestei ţări.

La mulţi ani romilor de pretutindeni! La mulţi ani romilor din România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Grosaru, doar pentru o curiozitate, să vedem care este procedura dumneavoastră.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Procedură, da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, domnule preşedinte, procedura este statuată de art. 155 alin. (3) din Regulament, şi anume, atunci când un deputat solicită cuvântul pe procedură, pentru situaţiile în care se consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale Regulamentului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Grosaru, eu am citit...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Aşa spune...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă!

Am o rugăminte mare la dumneavoastră. Nici nu începusem şedinţa bine şi dumneavoastră îmi spuneţi că aveţi nevoie de cuvântul pe procedură, că s-a încălcat ceva.

Eu vă citeam prezenţa... (Arată un document.) ...prezenţa şi prevederile regulamentare.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ce, Doamne, am încălcat? Că acum chiar nu înţeleg.

Dacă vă faceţi un obicei din asta, să ştiţi că n-o să vă mai dau cuvântul pe procedură.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Aţi votat deja. Asta era înainte de a supune votului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, continuaţi procedura.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Pentru că supunerea votului înseamnă să acceptaţi o situaţie de neregularitate pe care eu am invocat-o şi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Grosaru, vă rog, procedura.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Procedura este... 155 alin. (3).

Drept urmare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am înţeles asta.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte.

Situaţia este generată de excluderea mea din cadrul Grupului minorităţilor naţionale, nelegală... (Vociferări.) ...care afectează... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Grosaru, nu sunt de vină toţi colegii din faţa dumneavoastră pentru ceea ce vă... preocupă, să nu spun alt cuvânt.

Mulţumesc frumos, domnule Grosaru.

Nu este nicio procedură. (Vociferări.)

Mulţumesc.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (fără microfon):

Sunt mai multe motive.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, domnule Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (fără microfon):

Daţi-mi voie să le expun, pentru că... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu.

Mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil; PL-x 12/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică, vă rog, raportul, domnul Alda.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 287/2009, în sensul instituirii duratei minime a arendării de minimum 7 ani, respectiv interzicerea subarendării totale sau parţiale, cu excepţia schimbului de utilizare a terenului între arendaşi.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să aprobe raportul preliminar transmis de Comisia pentru agricultură şi să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat, cu amendamentul respins din anexa prezentului raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Lilian Scripnic, Grupul USR. (Râsete. Vociferări.)

Nu, Grupul AUR, mă scuzaţi!

Le mai amestec, din greşeală.

Vă rog, domnule Scripnic. (Vociferări.)

Domnul Lilian Scripnic:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deocamdată... şi cu siguranţă voi rămâne la AUR.

Vorbim despre acest proiect de lege care stabileşte durata minimă de 7 ani pentru arendarea terenurilor agricole; are atât inconveniente, cât şi aspecte bune.

Am optat să votăm sau, mai bine zis, vom vota pentru acest proiect de lege, aducând predictibilitate pentru fermierii noştri.

Fermierii sunt obligaţi să investească în terenurile pe care le închiriază, le arendează, iar amortizarea investiţiilor ar trebui cumva să fie asigurată printr-un contract de închiriere mai îndelungat; de aceea am optat pentru această variantă.

În plus, orice creditare bancară este mai uşor de accesat atunci când avem o perioadă contractuală mai îndelungată.

Dar, în acelaşi timp, ne dorim ca prin implementarea acestui proiect de lege să nu fie uitate nici drepturile proprietarilor terenurilor.

Nu ştim ce alte proiecte de lege pot urma, modificând situaţia în aşa fel ca terenurile să fie uşor cumpărate de entităţi din afara României.

De aceea, ne dorim un lucru - ca terenurile să rămână în proprietatea românilor, ca fermierul nostru, autohton, să nu fie neglijat prin legi ce pot favoriza fermieri şi companii străine, în defavoarea celor autohtoni.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul Könczei Csaba.

Domnul Könczei Csaba:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Începând din anul 2022, am dezbătut în Comisia pentru agricultură problematica arendării terenurilor agricole şi, în sfârşit, după aproape 2 ani de dezbateri şi diverse proceduri, avem o lege care vine în sprijinul proprietarilor de terenuri şi totodată oferă o stabilitate arendaşilor.

Introducerea unei perioade minime de 7 ani pentru arendarea unui teren agricol a fost necesară pentru a oferi predictibilitate chiriaşilor de terenuri, deoarece accesul la fondurile europene, contractarea creditelor bancare şi diversele investiţii pe termen mediu şi lung necesită o stabilitate foarte mare.

Aceste aspecte le-am avut în vedere pe parcursul lucrărilor în comisie - să protejăm investiţiile agricole şi să sprijinim accesul fermierilor la diferite surse de finanţare.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ilie Victor, din partea Grupului USR.

Domnul Victor Ilie:

Este unul dintre cele mai... (Vociferări.)

Este unul dintre cele mai nocive proiecte, unul care vine să calce în picioare dreptul de proprietate.

Da, "Partidul Comasat Român" s-a apucat să ciuntească din dreptul de proprietate al românilor. Această limitare - adică eu, dacă vreau să-mi închiriez terenul, nu pot să-l închiriez decât pe minimum 7 ani de zile - este o călcare în picioare a dreptului de proprietate.

USR şi Forţa Dreptei vor contesta la Curtea Constituţională acest proiect.

Este a doua oară când încercaţi să faceţi acest lucru şi Curtea Constituţională a mai zis o dată că nu este constituţional.

Pe lângă nocivitate, proiectul este prost scris. Este neclar ce înseamnă şi de ce se intervine peste clauzele clare de reziliere a contractelor.

Şi, mai mult, se afectează grav securitatea circuitului civil al terenurilor. Cei care cumpără un teren nu se vor putea baza pe extrasul de Carte Funciară, pentru că va fi... contractul de arendă va fi opozabil chiar în lipsa înscrierii lui în Cartea Funciară. Te vei putea trezi că cumperi un teren şi acesta este de fapt arendat pe 10 ani sau minimum 7, că aşa vreţi dumneavoastră.

Nu se poate să călcaţi în picioare un drept fundamental constituţional.

"Partidul Comasat Român", treziţi-vă! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

În raportul comisiei este prezent un amendament respins. Dacă se susţine? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Recomandare a Consiliului "Europa în mişcare" -oportunităţi de mobilitate în scopul învăţării pentru toţi COM (2023) 719; PHCD 20/2024.

Dau cuvântul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Christine Thellmann:

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pe industrii şi servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tineret şi sport, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut Propunerea de Recomandare a Consiliului "Europa în mişcare" - oportunităţi de mobilitate în scopul învăţării pentru toţi;

- A recomandat identificarea de măsuri de accelerare a recunoaşterii automat reciproce a calificărilor dobândite în cadrul învăţământului superior şi secundar;

- A recomandat abordarea mobilităţii în scopul învăţării şi din perspectiva antreprenoriatului şi a promovării iniţiativelor de afaceri emergente, în special a celor puternic inovatoare şi a celor din domeniul energiei regenerabile şi al protecţiei mediului.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 19 martie şi a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor, opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Uniunea Europeană ne spune şi Parlamentul European, Consiliul ne spun foarte clar ce trebuie să facem şi cum să promovăm posibilitatea ca şi copiii noştri, şi elevii, să poată să înveţe şi să poată să aibă acces la un cadru de învăţământ mai bun.

Toate aceste lucruri vin pentru îmbunătăţirea... şi toate aceste măsuri sunt tocmai pentru îmbunătăţirea societăţii, pentru a putea să evoluăm, pentru a vedea şi pentru a învăţa în asemenea manieră, încât să identificăm toate riscurile şi vulnerabilităţile sistemice pe care o ţară, un sistem, le are la un anumit moment.

Una dintre... şi unele dintre aceste vulnerabilităţi, inclusiv eu, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, le-am identificat, şi anume, pe lângă situaţiile pe care le-am expus de mai multe ori, cu privire la situaţia personală, inclusiv situaţiile care sunt generate de legalităţile prezenţei unor anumiţi exponenţi sau reprezentanţi ai Grupului, de exemplu, Grupului minorităţilor naţionale, în Biroul permanent sau, de asemenea, în Biroul Electoral Central, că tocmai veni vorba despre alegerile locale, în marja cărora suntem.

Prin vicierea, practic, a reprezentării Grupului minorităţilor naţionale în Biroul Electoral Central... (Vociferări.) ...se viciază un întreg proces electoral.

De asemenea, se creează o multitudine de calităţi dobândite de către liderul Grupului minorităţilor naţionale...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Grosaru...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...care atrag după sine aspecte privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice şi... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Grosaru, uitaţi-vă bine la mine. Am cumva imaginea unui om care poate fi păcălit foarte uşor?

Mulţumesc.

A doua oară nu se va mai întâmpla.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Mulţumesc frumos.

Vă rog, luaţi... luaţi loc.

Dacă la titlu sunt obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

9. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2023 privind politica de extindere a UE COM (2023) 690; PHCD 24/2024.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Vă rog, stimată colegă, aveţi cuvântul.

Doamna Christine Thellmann:

Raport referitor la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2023 privind politica de extindere a UE COM (2023) 690.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut Comunicarea din 2023 privind politica de extindere a Uniunii Europene;

- A recomandat furnizarea de expertiză juridică pentru combaterea dezinformării şi a atacurilor cibernetice;

- A recomandat sprijinirea statelor candidate în ceea ce priveşte instituirea unui cadru juridic şi economic capabil să susţină capacitatea de a rezista concurenţei pe piaţa unică.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 2 aprilie 2024 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor, opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comentarii de ordin general?

Vă rog, domnule Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da.

Una dintre recomandările Comisiei către Parlamentul European este, de asemenea, sprijinirea statelor candidate în ceea ce priveşte instituirea unui cadru juridic şi economic capabil să susţină întreprinderile, să dobândească rapid capacitatea de a rezista concurenţei pe piaţa unică.

Haideţi să ne uităm ce am făcut în ultimii ani. Nu s-a întâmplat altceva decât să denaturăm ceea ce înseamnă concurenţa. S-au creat în România nişte găuri negre, şi anume, cele reprezentate prin afacerile dubioase, de genul Roşia Montană, insolvenţa frauduloasă a Hidroelectrica, crearea unor garnituri de sute de firme în jurul unor competitori din economia românească, care nu făceau faţă concurenţei naţionale, prin finanţarea acestora de către instituţiile bancare - o finanţare destul de dubioasă, pentru că, aşa cum spuneam, aceste companii care concurează şi în continuare sunt lideri de piaţă nu îndeplineau la momentul respectiv condiţiile de a face faţă unei concurenţe.

Şi, ce să spun, ne-am făcut rău singuri, pentru că toţi indicatorii macroeconomici, cel puţin din 2019, când Europa era în stare de recesiune, numai noi duceam o politică de consum, inexplicabil, ceea ce înseamnă o atitudine iresponsabilă din partea decidenţilor şi a celor care au aplicat această politică de consum. Şi ne întrebăm de ce suntem aici?

Mediul de afaceri şi cel puţin 80% din mediul de afaceri, care reprezintă întreprinderile mici şi mijlocii, se confruntă cu o serie de probleme, printre care corupţia, rata inflaţiei şi toate problemele care sunt date de aceşti indicatori macroeconomici, care se încearcă a se uniformiza sau a se picta sau cel puţin a se da la un moment dat un... (I se întrerupe microfonul.)

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, domnule Grosaru, este a treia oară, de la începutul acestei şedinţe, când luaţi cuvântul şi ceea ce vorbiţi n-are nicio legătură, dar niciuna... (Vociferări.)

Nu are absolut nicio legătură cu ceea ce discutăm.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Vă mulţumesc.

Domnule Chelaru, vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Intervenţia mea este cât se poate de punctiformă.

Este o hotărâre apreciabilă, în sensul preocupării de extindere a valorilor Uniunii Europene către state terţe. Dar pe mine mă angajează în mod deosebit formularea, ca şi asumare a Parlamentului României, a unor condiţionări din această hotărâre, cu referire directă la punctul 3 şi punctul 10 - acolo unde se recomandă sporirea sprijinului acordat Republicii Moldova de către Uniunea Europeană; şi punctul 10 - utilizarea extinsă a experienţei statelor membre din Uniunea Europeană pentru sprijinirea aderării statelor candidate, în mod deosebit către cele din Europa de Est.

Totuşi, este o hotărâre a Parlamentului României şi consider că este bine să nominalizăm, să identificăm, cu nume şi prenume, statul, entitatea Uniunii Europene care să se ocupe de aşa ceva.

Când este vorba despre Republica Moldova, nu trebuie să vorbim la modul general, abstract, în sensul Bruxelles-ului, ci să vorbim de la Bucureşti către Republica Moldova.

Aşadar, ar fi fost bine şi cred că pe viitor poate fi luată în considerare această propunere, ca atunci când este vorba despre Republica Moldova, să vorbim despre implicarea directă a României, să vorbim despre acquis-ul româno-român şi implicarea tuturor instituţiilor care au trecut deja prin furcile caudine ale integrării către aceste instituţii directe ale Republicii Moldova şi, haideţi să fiu generos, şi acelora din Republica Georgia.

Aşadar, consider că e nevoie de mai multă personalizare a României în această procedură directă de extindere a Uniunii către Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul. Râsete.)

Domnule Grosaru, vă rog. (Râsete. Vociferări.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu este deloc de râs, pentru că, în ceea ce priveşte orice fel de extindere, asta are la bază, în primul rând, respectarea drepturilor cetăţenilor şi respectarea drepturilor fiecăruia dintre noi, inclusiv respectarea şi egalitatea de drepturi în ceea ce priveşte apartenenţa la Uniunea Europeană. Despre ce discutăm? Adică una spunem şi, de fapt, alta votăm şi contrar... în primul rând, contrar bunei-credinţe, până la urmă, dacă este să discutăm despre asta.

Şi, atunci, cum pot să nu iau cuvântul în ceea ce priveşte aceste aspecte? Pentru că orice înseamnă extindere înseamnă ca să ne facem ordine la noi şi după aia să ne uităm în ograda altora şi să spunem da, este în regulă, puteţi să aderaţi la Uniune sau nu. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

10. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un nou plan de creştere pentru Balcanii de Vest COM (2023) 691; PHCD 25/2024.

Proiectul a fost distribuit.

Vă rog, stimată doamnă, Comisia pentru afaceri europene.

Doamna Christine Thellmann:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor - Un nou plan de creştere pentru Balcanii de Vest COM (2023) 691.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, reformă şi privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Ministerului Finanţelor, Fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut noul plan de creştere pentru Balcanii de Vest şi cei patru piloni ai săi;

- A amintit poziţia constant favorabilă a autorităţilor române pentru extinderea Uniunii Europene, în vederea includerii parteneriatelor din regiunea Balcanilor de Vest, înţeleasă ca investiţie de ordin politic, economic şi de securitate a Uniunii;

- A arătat că intensificarea impactului financiar al mecanismului de reformă şi creştere, însoţit de fondurile disponibile, în temeiul actualului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, creşte vizibilitatea şi conştientizarea sprijinului acordat de Uniunea Europeană pentru regiune şi este de natură să accelereze convergenţa socioeconomică a regiunilor cu Uniunea Europeană.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 2 aprilie 2024 şi a fost adoptată cu unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor, opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Tulbure Simina-Geanina-Daniela, vă rog.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

România nu numai că ar trebui să susţină Balcanii de Vest în integrarea lor europeană, ba mai mult decât atât, ar trebui să devină un lider regional şi ar trebui să vizeze portofoliul de Comisar European pentru Vecinătate şi Negocieri de Extindere.

Ar trebui să aspire să devină lider regional, tocmai pentru că vocaţia noastră geopolitică ne potenţează acest amplu ţel. În calitatea noastră de membru al Uniunii Europene, stat ce a recuperat decalaje majore de dezvoltare în decursul procesului nostru de integrare, un pilon al Flancului Estic al NATO şi partener strategic-cheie al Statelor Unite ale Americii în spaţiul central-estic european şi cel al Mării Negre, România deţine deja un palmares solid ce îi încununează ambiţiile.

Totodată, vecinătatea nord-estică, Republica Moldova, Ucraina, dar şi dincolo de Marea Neagră, Georgia şi Caucazul, şi cea sud-vestică, Serbia şi Balcanii de Vest, îi consolidează statutul, iar arhitectura identitară a României, ca punct de fuziune al civilizaţiei central-europene, estice şi balcanice, este dublată de apartenenţa solidă la comunitatea de valori şi idei vestice.

Ţelul de integrare europeană a statelor din vecinătatea României, precum şi conflictele în desfăşurare produc un dublu impact - oportunitate şi insecuritate.

O analiză constructivistă fundamentată pragmatic, însă consistentă în caracterul ideaţional ne-ar îndemna să reflectăm asupra accesării ferestrei de oportunitate ca unică măsură realizabilă de ameliorare a insecurităţii. În acest sens, România este legitimitată pe toate planurile să acţioneze ca antreprenor de norme în peisajul regional de securitate, mentor şi facilitator în ambiţiile de integrare europeană ale statelor din vecinătate, precum şi pilon de stabilitate şi dezvoltare durabilă la Marea Neagră.

Sper ca liderii noştri, după alegerile europarlamentare, să vizeze cu adevărat acest portofoliu de Comisar European pe EU Enlargement, pentru că avem şansa cu adevărat să devenim lider regional în ceea ce priveşte integrarea europeană a Balcanilor de Vest, dar şi a Republicii Moldova şi a Ucrainei.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă, vă rog, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Dacă tot vorbim despre Comunicarea Comisiei şi despre ce ar trebui să facă Europa pentru Balcanii de Vest, vreau să condamn cu vehemenţă, de la acest microfon, politica criminală dusă de Bruxelles şi preluată fără niciun fel de probleme de PSD, de PNL, de UDMR şi de USR, de import masiv, de sute de mii de oameni, de forţă de muncă din Asia şi din Africa.

Dacă Bruxelles-ul duce această politică, în mod evident antieuropeană, de alterare a caracterului creştin, european, al continentului, cred că este iresponsabil din partea celor care conduc în acest moment la Bucureşti să împrumute acest stil de politică şi, repet, să aducă în România, în fiecare an, sute de mii de muncitori din Asia şi din Africa.

În loc să faceţi acest lucru - experienţa din Vest a dovedit că această chestiune este pierzătoare pe termen lung -, ar trebui, domnilor de la PSD, de la PNL şi de la UDMR, să puneţi la punct strategii pentru a aduce înapoi din Occident forţa de muncă românească.

Iar dacă nu puteţi sau nu sunteţi în stare, sunteţi incapabili să faceţi acest lucru, veniţi la noi, la AUR, pentru că vă punem la dispoziţie astfel de proiecte.

Condamn cu vehemenţă, repet, această politică criminală de a importa forţă de muncă din Asia şi din Africa, în timp ce românii noştri stau departe de casă, în Europa. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi am avut deja o intervenţie.

Mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2023 pentru modificarea şi/sau completarea unor acte normative din domeniul pensiilor publice; PL-x 563/2023; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, Guvernul României, vă rog.

Domnul Florin-Sergiu Dobrescu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor,

Domnilor,

Bună ziua!

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2023, potrivit căreia locurile încadrate în condiţii deosebite de muncă, în baza avizelor a căror valabilitate a fost prelungită până la 1 septembrie 2023, sunt locuri în condiţii deosebite de muncă, potrivit legii, până la normalizarea de către angajator a condiţiilor de muncă. De asemenea, proiectul de act normativ vizează prelungirea termenului până la care persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, respectiv până la data de 31 decembrie 2024.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale susţine raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, vă rog, raportul.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2023 pentru modificarea şi/sau completarea unor acte normative din domeniul pensiilor publice

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa PL-x 563/2023.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 3 octombrie 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterii asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, doamna Prună Cristina, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem o mare problemă cu sistemul public de pensii. Aţi văzut cu toţii că se încearcă să se facă anumite lucruri, precum digitalizarea dosarelor de pensii, accesul mai uşor al pensionarilor la datele lor, dar astea sunt mici reparaţii şi, din păcate, nici pe astea nu le faceţi bine.

Dar soluţia pe termen lung este să migrăm mai mult către Pilonul II şi Pilonul III de pensii, să găsim nişte surse alternative, pentru ca pensionarii să nu mai fie umiliţi, pentru ca şi noi, aici, în România, să avem pensii decente.

Aţi văzut cu toţii rezultatul recensământului, acum un an şi ceva, acea piramidă inversată, şi există şi studii care spun că în 2035 un angajat va susţine 2,5 pensionari. Un angajat va susţine 2,5 pensionari - ar trebui să ne dea de gândit acest lucru nouă, tuturor.

Se spunea mai devreme, de la acest microfon, că au plecat românii şi că nu mai are cine să mai muncească şi se importă forţă de muncă din Asia de Sud-Est. Aşa este. Dar să ştiţi că românii, deşi vor să se întoarcă - şi chiar weekendul ăsta am stat de vorbă cu românii din Marea Britanie -, nu reuşesc să se realizeze aici, pentru că, deşi ei sunt antreprenori, vor să-şi deschidă mici business-uri, vor să-şi investească capitalul pe care l-au acumulat în străinătate, ce face statul român? Nu îi ajută cu nimic. Dimpotrivă, există prea multă birocraţie. E foarte greu să-ţi deschizi un business în România. Şi, apoi, tot felul de controale care îi pun la pământ.

Dacă chiar vrem să avem un sistem de pensii sustenabil, trebuie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...să ne gândim la alternative. Trebuie să avem mai mulţi oameni care intră în câmpul muncii, mai mulţi români care să se întoarcă aici, în România...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...şi să avem acele resurse naturale care să meargă în pensii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...pe model norvegian.

V-am propus asta, o să o mai propun de fiecare dată...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...pentru că avem nevoie de pensii decente în România.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Stimaţi colegi...

Doamna Alexandru Victoria-Violeta.

Stimaţi colegi,

La epuizarea celor două minute, se aude un clinchet. Vă rog, luaţi seama de acel clinchet, ca să nu trebuiască de fiecare dată să intervin.

Vă mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Stimaţi colegi,

Eu o să mă refer chiar la textul ordonanţei care ne este astăzi supusă votului prin proiectul de lege de aprobare şi o să vă supun atenţiei două aspecte, pentru că ce a prezentat secretarul de stat este ce îi convine dânsului. Eu o să prezint ce n-a pomenit, dar ceea ce mi se pare o problemă în continuare - adeverinţele pentru valorificarea veniturilor brute.

Este o perioadă în care pensionarii se chinuiesc să recupereze nişte hârtii, respectiv sunt neclarificaţi în ce măsură cele de la dosar sunt bune sau nu.

Văd că introduceţi în ordonanţă birocraţie peste birocraţie, şi anume, să se vină cu un formular ştampilat, cu semnătură olografă - mă rog, să zicem că aş fi de acord.

Vă atrag însă atenţia că, dacă în septembrie, începeţi cu porcării de genul - nu e bun formularul, este colţul îndoit, nu se vede bine ştampila, trebuia pusă ştampila mai sus sau mai jos - o să consider acest demers pe care îl faceţi unul intenţionat, de a nu valorifica veniturile brute ale persoanelor.

Am spus-o şi la momentul la care aţi venit cu această lege care n-are nicio viziune pentru creşterea pensiilor românilor - nu formatul, ştampila, colţul, dunga etc. contează în aceste adeverinţe, ci informaţia care îţi arată că persoana respectivă a avut sporuri cu caracter nepermanent, pentru care s-au plătit contribuţii.

Deci, terminaţi cu tertipurile acestea prin care, de fapt, intenţionaţi să nu le valorificaţi pensionarilor veniturile brute încasate.

Prelungiţi cei 1.000 de angajaţi pe care i-aţi ţinut din 2021, de până acuma se termina şi mama digitizării. În fapt, încă din 2020, dosarele erau în sistem. Înţeleg că aţi mai luat o dată la mână. Nu-i rău, aţi mai luat o dată la mână. De ani de zile tot luaţi la mână, să vedeţi dacă a mai apărut o informaţie care n-a fost introdusă, deşi, în mod normal, printr-un bun management la Casa de Pensii, aşa ceva nu trebuia să scape.

Dacă se întâmplă să spuneţi că nu sunteţi gata...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

S-a auzit acel clinchet.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mă apropii de final.

Dacă se întâmplă să spuneţi că nu sunteţi gata cu recalculările...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...după ce aţi prelungit, an de an, mii de persoane în plus la casele de pensii, vă spun că îmi fac un obiectiv în sine...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... să le spun pensionarilor cât de mincinoşi sunteţi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciprian-Titi Stoica, Grupul AUR. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

V-aş ruga să fiţi atenţi, să încetaţi cu bârfele şi şuşotelile, vorbeşte un coleg de-al dumneavoastră şi vorbim aici despre o categorie foarte importantă, despre părinţii şi bunicii noştri, despre cei care au clădit cu sudoare această ţară şi care acum au nevoie să îşi recapete nişte drepturi.

Atenţie, pensia este un drept, nu este o pomană pe care PSD şi PNL se prefac că le-o acordă.

Aşa cum au zis şi colegele mele care au vorbit mai înainte, le susţin în bună parte afirmaţiile făcute, v-aţi bătut joc. V-aţi bătut joc de pensionari, v-aţi bătut joc de acea treime care, atenţie mare, dragi colegi din PSD, PNL şi UDMR, acea treime are drept de vot şi este cea care, în marea ei parte, va fi prezentă la urne pe 9 iunie.

Sper să vă răstoarne toată mizeria pe care le-aţi oferit-o în ultimii 34 de ani, prin ştampila de vot, pe 9 iunie.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Toma Ilie, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Constat că aici, la tribuna Forului suprem al statului român, se afişează colegi şi vorbesc, dar ei habar nu au despre ce vorbesc. Habar nu au despre pensiile românilor, habar nu au despre organizarea caselor de pensii, habar nu au despre cum se calculează pensiile.

Păi, fraţilor, nu intraţi într-un joc căruia nu-i cunoaşteţi regulile.

Din punctul meu de vedere, ca şi fost lucrător al caselor de pensii... (Vociferări. Aplauze.)...vă spun cu toată seriozitatea şi îmi exprim respectul faţă de lucrătorii caselor de pensii - ca să formezi un lucrător al caselor de pensii, îţi trebuie cel puţin 5 ani, fraţilor!

Degeaba faceţi semne discrete din bănci, că nu am nicio apăsare să vă spun, încă o dată, casele de pensii muncesc, casele de pensii au colectat datele, casele de pensii au făcut transferurile de date.

Însă, gândiţi-vă, acele guvernări care aţi fost de dreapta şi nu i-aţi înţeles niciodată, nu v-au interesat organizarea caselor de pensii, deşi veniţi aici şi faceţi afirmaţii mari şi tari, cum ar trebui să fie, însă, în momentul în care dumneavoastră aţi fost şi aţi organizat, n-aţi făcut nimic. A trebuit ca, într-adevăr, vă place sau nu vă place, Partidul Social Democrat, acel partid care întotdeauna a fost alături de omul simplu şi omul modest, să vină şi să facă corecturile care existau în legile pensiilor, referitoare la grupele de muncă, la grupele cu caracter nepermanent, la sporurile de noapte, la acordul global şi la toate acele inechităţi care erau promovate de-a lungul timpului.

Vreau să vă spun că am asistat la nişte simulări. Casele de pensii sunt deocamdată în grafic. Sper să fie recalcularea la timp şi românii vor beneficia de pensii mărite la 1 septembrie 2024.

Doamne ajută!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului...

Am rugămintea la colegul care tocmai, mai devreme, admonesta colegii, că şuşotesc şi bârfesc şi nu sunt atenţi, să facă exact acelaşi lucru pe care îl cerea şi domnia-sa.

Mulţumesc.

...Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; PL-x 698/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, vă rog raportul.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Potrivit expunerii de motive, demersul legislativ vizează definirea noţiunii de înstrăinare părintească, stabilirea modalităţilor în care aceasta poate fi constatată, efectele juridice ale constatării existenţei înstrăinării părinteşti, urmând a fi instituite măsuri în contextul creşterii numărului de dispute judiciare între părinţi cu privire la exercitarea în comun a autorităţii părinteşti.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege cu amendamente admise, care fac parte integrantă din anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 64 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege pentru introducerea, modificarea sau completarea menţiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene în cuprinsul unor acte normative, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 106/2024; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, vă rog.

Domnul Mihai Paşca (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege asigură transpunerea completă a Directivei nr. 800/2016 privind garanţiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale şi care nu conţin o menţiune de transpunere prin inserarea unei astfel de menţiuni, după partea dispozitivă a actului normativ.

De asemenea, proiectul de lege asigură transpunerea completă şi a Directivei nr. 48/2013 privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale şi al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum şi dreptul ca o persoană terţă să fie informată în urma privării de libertate şi dreptul de a comunica cu persoane terţe şi cu autorităţi consulare în timpul privării de libertate, prin modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul de procedură penală şi modificarea art. 101 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Amendamentul referitor la articolul V pct. 3, din proiect, în sensul completării unor menţiuni de transpunere, asigură transpunerea completă a Directivei nr. 800/2016, a Directivei nr. 228/2022 şi a Directivei nr. 211/2022, iar modificarea dispoziţiilor art. 568 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală pune în acord legislaţia naţională cu cele reţinute de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza RD şi IMD împotriva României.

De asemenea, propunerea de reglementare este în concordanţă cu art. 109 alin. (2) din Codul penal.

Vă solicităm un vot de adoptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, raportul.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea sau completarea menţiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene în cuprinsul unor acte normative.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii, domnul Ciprian-Titi Stoica, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Mă văd nevoit să trag din nou un semnal de alarmă în ceea ce priveşte întoarcerea fugarilor condamnaţi penal, în România, pentru a-şi executa pedepsele.

Dincolo de ce ni se "vinde" pe la televizor, ştiţi foarte bine că încă avem fugari, inclusiv în statele din Uniunea Europeană, în special Italia şi Grecia, oameni cu notorietate, colegi de-ai dumneavoastră, din păcate, sau, mă rog, foşti colegi.

Dacă în cazul unor ţări din afara Uniunii Europene aş putea sau am putea să înţelegem dificultatea repatrierii acestor infractori care ar trebui să execute pedepsele în ţara noastră, nu pot să înţeleg sub nicio formă de ce doamna ministru Gorghiu şi predecesorii domniei-sale, din fruntea ministerului, nu reuşesc să-i aducă acasă pe cei din Italia şi Grecia.

Măcar acum, în ultimul ceas, vă rog să vă treziţi, cei de la Ministerul Justiţiei, şi să faceţi toate eforturile şi diligenţele necesare, astfel încât toţi aceia care au fugit de justiţia română să vină şi să îşi execute pedepsele în ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Daţi-mi voie să citesc iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenele de dezbatere şi vot final sunt depăşite.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 199/2023 privind învăţământul superior; Pl-x 741/2023; lege organică.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 208 alin. (11) şi anexei din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 772/2023; lege organică.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul ordinii şi siguranţei publice; Pl-x 776/2023; lege organică.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 198/2023 a învăţământului preuniversitar şi a Legii nr. 199/2023 a învăţământului superior; Pl-x 778/2023; lege organică.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului superior nr. 199 din 4 iulie 2023; Pl-x 779/2023; lege organică.

Termenele pentru dezbatere şi vot final fiind depăşite, propunerile legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile constituţionale şi ale art. 113 din Regulament.

Şi cred că mai avem timp să facem un proiect de lege.

13. Proiectul de Lege privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a managementului gazelor fluorurate cu efect de seră; PL-x 523/2023; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, dacă doreşte?

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru industrii?

Vă rog, domnule Bende.

Nu uitaţi timpii de dezbatere, la final.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a managementului gazelor fluorurate cu efect de seră

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege PL-x 523/2023.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a managementului gazelor fluorurate cu efect de seră, cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse, prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrată din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propun un timp de dezbatere de două minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timpi de dezbateri - două minute.

Vot, vă rog.

Cu 97 de voturi pentru, 42 de voturi contra, 3 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Intervenţii?

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deci, avem un PL-x privind managementul gazelor cu efect de seră. Este o găselniţă a celor care ne-au condus în ultimii zeci de ani, în Parlamentul European, Comisia Europeană, în Consiliu, o lege prin care se stabileşte o cotă de gaze fluorurate pentru fiecare persoană fizică sau juridică.

Citez scurt din art. 2 alin. (2), unde avem o cotă disponibilă: "Cota de gaze fluorurate pe care o persoană fizică sau juridică înregistrată în Portalul F-Gas o poate utiliza în cursul unui an calendaristic".

Deci, utilizarea acestor gaze în industrie, dacă vă documentaţi, este extrem de diversă. Deci, o limitare, o cotă, o taxare, o interzicere a lor înseamnă un dezastru pentru industrie, înseamnă criză economică, înseamnă criză socială.

De fapt, avem şi o cotă pentru gaz, pentru dioxidul de carbon, prin taxele aplicate industriei energetice, industriei grele, industriei de transporturi. Însă o aşteptăm şi cred că va fi exprimată clar, printr-o taxă, printr-o cotă pentru gaze, pentru dioxidul de carbon, pentru fiecare persoană, exprimată clar de aceşti inconştienţi. Pentru că sunt o serie de măsuri aberante, groaznice privind taxarea utilizării combustibililor fosili, totul bazat pe o simplă teorie, teoria încălzirii globale cauzată de gazele cu efect de seră pe care omul, activitatea umană le emite.

Deci, o poveste care durează de vreo 50 de ani, spunându-ni-se de zeci de ani că va creşte temperatura cu două, trei, cinci grade, lucru care evident nu se întâmplă. Totul este o teorie bazată pe un proces natural, ciclic, cu încălziri şi răciri care însă nu sunt cauzate de activitatea umană.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Toate aceste taxe, restricţii, cote...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... duc la criză economică socială extrem de gravă.

AUR va vota, bineînţeles, contra acestei legi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Cu părere de rău, domnule Muncaciu, este procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 14? Nu.

Raportul conţine un amendament respins. Dacă se susţine? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Declar şedinţa închisă.

Îl invit pe domnul vicepreşedinte Barna să continue.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Continuăm partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 8 aprilie 2024, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Începem cu Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

Domnul deputat Brian Cristian este? Din păcate, nu.

Oana Murariu este? Nu.

Avem un răspuns de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii şi Ministerul Tineretului.

Doamna Pârcălabu sau domnul Florin-Sergiu Dobrescu.

Cine e?

Avem pe cineva? (Vociferări.) De la Tineret sau de la Muncă. (Vociferări.)

OK. De la Tineret, răspuns pentru doamna Oana Morariu. (Vociferări.) OK. Bine.

Mergem mai departe.

De la Ministerul Transporturilor...

Domnul Drulă nu este aici.

Pentru transport, domnul Daniel Gheorghe este? Nu pare să fie.

Domnul Brian Cristian? Nu.

Domnul Drulă? Nu.

De la Ministerul Afacerilor Interne, pentru domnul Ilie Toma?

Vă rog.

Sunt două întrebări... trei, de fapt, pe strategie, pe misiuni şi pe...

Domnul Ilie Toma:

Sunt mai multe, domnule preşedinte.

Mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul.

Am primit răspunsurile. Sunt satisfăcătoare, în general, şi de la Interne, şi de la Mediu, şi de la Transporturi, şi sunt vreo 6-7 răspunsuri acolo.

Vreau să le mulţumesc colegilor. În mod special răspunsul de la Mediu este destul de clar.

Rugămintea mea este să încercăm să facem şi să implementăm acele măsuri care sunt în răspuns, să le ducă mai departe, cumva să stabilizăm această climă care vedem că "patinează" spre condiţii neprielnice supravieţuirii oamenilor. Chiar şi în România sunt situaţii de deşertificare, situaţii în care se pare că viitorul nu arată atât de bine cum ar trebui.

Însă, le mulţumesc colegilor de la mediu, domnului secretar de stat Balanişcu. Şi aş vrea să-l rog să ducă mai departe toate aceste măsuri, cu brio, şi să încercăm să implementăm altele noi, pentru a salva clima şi a salva viaţa omenească.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Tot de la Interne, răspuns pentru domnul Ghiţă Daniel.

Este domnul Dan Ghiţă aici? Nu este? OK.

Domnul Dan Şlincu? Nu mai este nici domnia-sa.

Domnul Ilie Toma a zis că a primit răspunsurile.

Domnul Mircia Chelaru? Nu.

Domnul Radu Ciornei?

Nu este prezent nici el.

Şi domnul Ilie Toma...

Deci, în momentul de faţă am epuizat această listă cu colegii parlamentari pentru care erau prezenţi reprezentanţi ai Guvernului.

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.07.