Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 11.33.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de doamna deputat Gianina Şerban, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi lideri ai grupurilor parlamentare,

Vă rog să invitaţi colegii în sala de plen.

Doamnă senator, vă reamintesc că plenul Senatului se află la o distanţă scurtă faţă de plenul Camerei şi vă invităm la... la şedinţa Senatului. (Se adresează doamnei senator Diana Iovanovici-Şoşoacă, aflată la tribună. Vociferări. Gălăgie.)

La Senat.

Noi începem şedinţa la Cameră. (Vociferări. Gălăgie.)

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 196. (Vociferări. Gălăgie.)

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice... (Vociferări. Gălăgie.) ...în format mixt de prezenţă... (Vociferări. Gălăgie.) ...fizic şi online. (Vociferări. Gălăgie.)

Ordinea de zi a fost distribuită. (Vociferări. Gălăgie.)

Vă reamintesc programul... (Vociferări. Gălăgie.) ...pentru astăzi - 11.30 - 12.30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 12.30 - votul final - prezenţă fizică şi online; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii grupurilor parlamentare, dacă sunt observaţii cu privire la ordinea de zi?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa, din partea Grupului PSD, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să fiţi de acord să mutăm PL-x 819/2023, care se află pe poziţia 45. Este vorba despre Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România.

Să-l mutăm pe poziţia 15 pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Am şi acordul liderilor; am discutat cu liderii de grup.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aveţi acordul liderilor?

Deci e consens. Nu mai supun votului. Propunerea domnului Ştefan-Ovidiu Popa a fost aprobată.

Domnul deputat Alin Coleşa, de la Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am făcut în mod repetat rugămintea ca să supuneţi la vot convocarea în paralel a comisiilor raportoare pentru PL-x 236/2024 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024), cel care aprobă O.U.G. nr. 21/2024, cel care se referă la organizarea în România a alegerilor pentru Parlamentul European şi pentru administraţia locală. (Vociferări. Gălăgie. Doamna senator Diana Iovanovici-Şoşoacă vine în stânga tribunei.)

Doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă (din sală):

Aici este România! Pe aici nu se trece! Pe aici nu se trece!

Şi, de la un preot, vă dau următorul semnal - clopotul. (Scoate un clopot şi face zgomot cu el.) Credinţa. (Vociferări. Gălăgie.)

Trăiască România liberă! (Vociferări. Gălăgie.)

(Doamna senator Diana Iovanovici-Şoşoacă iese din sala de şedinţă.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Aţi refuzat în mod constant, deşi chiar dumneavoastră, în urmă cu aproximativ o lună, aţi făcut exact acelaşi lucru în cazul PL-x-ului care se referea la păcănele, la scoaterea lor din micile localităţi.

Şi nu înţeleg de ce refuzaţi să supuneţi la vot ceea ce respectuos v-am rugat, deci convocarea acestor comisii în paralel - lucru pe care l-aţi făcut şi dumneavoastră, repet, în cazul altui proiect legislativ, invocând motivul că plenul poate decide acest lucru.

Deci plenul poate să aibă, pe bună dreptate, întâietate asupra deciziei preşedinţilor comisiilor respective, care, conform Regulamentului, ar trebui să facă ei înşişi această convocare.

Deci vă rog încă o dată să supuneţi la vot convocarea, în paralel cu plenul, a celor două comisii raportoare pe PL-x 236/2024.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Care sunt comisiile, domnule Coleşa?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Eu nu-mi dau seama dacă dumneavoastră vă faceţi că nu înţelegeţi sau chiar nu înţelegeţi. Nu mi-e foarte clar, am să vă mai explic încă o dată. Plenul poate convoca în paralel cu plenul şedinţele comisiilor, cu acordul preşedinţilor comisiilor sau al Birourilor comisiilor respective. E şi logic, pentru că dacă o comisie nu doreşte să se întrunească şi noi aici votăm să se întrunească, oamenii pot să nu meargă la comisie. E atât de simplu.

De aceea, o astfel de comisie se convoacă de către preşedinte, după ce se consultă cu membrii comisiei, sau de către Biroul comisiei, în lipsa deciziei preşedintelui acesteia.

Plenul poate convoca, aşa am făcut pe Legea păcănelelor, pe care aţi votat-o, dar cu acordul preşedinţilor comisiilor respective.

A fost ultima dată când v-am explicat.

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu, intrăm în ordinea de zi şi trecem la dezbaterea iniţiativelor legislative.

14. Proiectul de Lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare; PL-x 248/2024; procedură de urgenţă.

Dacă din partea Guvernului?

Vă rog, reprezentantul Guvernului, în calitate de iniţiator.

Domnul Marius Viorel Poşa (subsecretar de stat, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare

Proiectul privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare propune revizuirea cadrului normativ actual prin abrogarea Legii nr. 319/2003 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi a Legii nr. 206/2004 privind buna conduită... a statutului cercetătorului.

Principalele reglementări propuse în proiectul de lege sunt:

- clarificarea parcursului profesional în cariera de cercetare, în concordanţă cu bunele practici europene, recomandările Cartei Europene privind mecanismele Policy Support Facility, precum şi cu principiile prevăzute în Carta Europeană a Cercetătorilor, respectiv Declaraţia de la Bonn privind libertatea cercetării ştiinţifice;

- încadrarea şi respectiv promovarea în cariera de cercetător pe bază de concurs public, respectiv examen de promovare, în cazul celor cu performanţe deosebite, pentru stimularea excelenţei în cercetare şi păstrarea în ţară a resurselor umane înalt specializate;

- totodată, evaluarea periodică a activităţilor cercetătorilor pe baza unor principii meritocratice, analizându-se cu precădere rezultatele activităţii de cercetare şi impactul acestora în economie şi societate;

- întărirea suportului administrativ şi de specialitate conferit de organismele consultative ale Ministerului Cercetării, Dezvoltării şi Digitalizării;

- definirea unor norme de bună conduită academică, în acord cu bunele practici internaţionale.

Proiectul a fost elaborat în urma colaborării dintre Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Academia Română şi academiile de ramură, Consiliul Naţional al Rectorilor, Consiliul Institutelor Naţionale de Cercetare-Dezvoltare din România.

Vă mulţumesc.

Şi dorim să ne acordaţi un vot de încredere pentru acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte al Comisiei pentru ştiinţă, domnul deputat Dragoş Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie au fost sesizate, prin adresa PL-x 248/2024, din 22 aprilie 2024, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea statutului personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare, stabilirea drepturilor şi obligaţiilor specifice, modalităţile de angajare şi promovare, precum şi buna conduită în cercetarea ştiinţifică, sfera de aplicare incluzând creaţia artistică şi activitatea sportivă. Proiectul vizează revizuirea cadrului normativ actual, prin abrogarea Legii nr. 319/2003, precum şi a Legii nr. 206/2004, şi constituie cadrul normativ prin care se organizează regimul general privind formarea continuă, dezvoltarea şi motivarea resursei umane în vederea asigurării competenţei, bunei conduite şi deontologiei profesionale în activităţile de cercetare, dezvoltare şi inovare, a libertăţii cercetării ştiinţifice şi pentru participarea personalului din domeniu la promovarea şi evaluarea activităţilor ce îi revin.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţa comună din data de 13 mai 2024.

Raportul comun a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 15 aprilie 2024.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun de adoptare a proiectului de lege cu amendamentele aferente.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnule deputat Radu Miruţă, vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Vorbiţi de cercetare şi inovare şi aveţi Guvernul plin de plagiatori.

Vorbiţi de doctorate şi de meritocraţie în mediul academic şi întreţineţi reţele de oameni care scriu lucrări de diplomă şi de doctorat, de disertaţie, pentru politicienii dumneavoastră.

Vorbiţi de susţinerea mediului academic şi cercetătorii români sunt valorificaţi făcând cercetare în alte ţări.

Toate astea au o singură explicaţie - vă este frică de oamenii deştepţi. Vreţi să-i umiliţi, vreţi să-i ţineţi departe de decizie.

Dar a venit vremea ca oamenilor deştepţi să nu le mai fie frică de dumneavoastră.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule deputat Mircia Chelaru, vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am studiat foarte atent această lege, una absolut necesară, pentru că intrăm, de altminteri suntem în această competiţie contra cronometru cu timpul care vine.

Există această stare de latenţă a societăţii noastre, în mod deosebit în mediul academic, a unui paseism, a unui timp care trece pe lângă noi şi nu ne permite să fim fondatorii viitorului.

Iată de ce am vrut să înţeleg ce anume urmăreşte în final legea. Şi intră doar, iarăşi, în mediul strict pragmatic al corelării legislaţiei noastre cu cea europeană şi a întăririi controlului instituţional asupra cercetării.

Inteligenţa activă şi creatoare, dragii mei, ceea ce nu am identificat în corpul acestei legi, este cea care produce saltul înainte al unei societăţi.

Credeam că putem vreodată să vorbim că suntem societatea sau naţiunea puternic creatoare în tehnologii avansate şi nu doar să fim cumpărătorii produselor finale ale altora, din alte părţi.

Evident că, din punctul de vedere al constituirii genetice, suntem pe partea inteligenţei adaptive şi speculative, dar asta este o chestiune de disertaţie publică.

Ceea ce lipseşte din această lege, aruncată undeva într-un paragraf către final, este marea masă a inteligenţei neexploatate, a cercetătorului neafiliat, a cercetătorului nomad, cum spuneam noi cândva, a aceluia care este independent şi nu face cercetare la ordin, pe obiective; a cercetătorului care poate să strige în orice moment - "Evrica!".

Iată de ce - şi închei - este nevoie - şi sugerez celor care au iniţiat, din partea Guvernului, chiar a comisiei - să se insereze măcar în normele de aplicare viitoare necesitatea absorbţiei şi valorificării cercetării independente, private sau spontane.

De aceea ne trezim cu foarte multe produse de cercetare şi valorificarea acesteia se face în terţe spaţii, migrează în ţările care le pun la dispoziţie tehnologia şi aşa mai departe, văduvind naţiunea română tocmai de inteligenţa creativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul domnul deputat Dragoş Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

La solicitarea Guvernului României, prin instrumentul de sprijin pentru politici în cadrul Programului "Orizont 2020", experţii Comisiei Europene au elaborat, în anul 2022, Raportul de ţară privind analiza sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare din România.

Raportul oferă un diagnostic la zi al sistemului CDI şi identifică problemele şi provocările actuale, la care s-a raportat şi antevorbitorul meu, propunând un set de 10 mesaje-cheie, respectiv 30 de recomandări operaţionale.

Spre exemplificare, doresc să evidenţiez mesajul-cheie numărul 6, intitulat "Trebuie să se asigure un mediu mai bun pentru resursele umane din sistemul public de cercetare", însoţit de 3 recomandări operaţionale:

1. Simplificarea evaluării resurselor umane din sistemul de cercetare şi alinierea condiţiilor de evaluare în carieră la cele aplicate în alte ţări ale Uniunii Europene;

2. Oferirea unor garanţii de venit rezonabile pentru cercetători şi asigurarea unui tratament echitabil;

Şi 3. Finalizarea reformei studiilor doctorale, încurajând colaborarea între diferite instituţii.

Aceste probleme le-am abordat de nenumărate ori cu domnul subsecretar de stat Poşa, în cadrul Comisiei noastre de ştiinţă şi tehnologie din Camera Deputaţilor, şi multe dintre problemele ridicate au fost rezolvate prin intermediul acestei propuneri legislative, adică:

- asigurarea unui buget anual pentru apeluri destinate studenţilor la doctorat;

- inovarea organizării studiilor doctorale;

- extinderea şi generalizarea colaborării cu alte programe naţionale sau internaţionale.

Stimaţi colegi,

Prin PNRR, România s-a angajat să implementeze 80% din recomandări până în trimestrul al II-lea al anului 2026, Jalonul nr. 274, cu titlul "Intrarea în vigoare a legislaţiei privind cariera şi statutul cercetătorului" având termen de realizare trimestrul IV din 2023. Suntem în anul 2024.

Raportul de ţară analizează succint stadiul implementării PNRR şi menţionează că planul prevede mai multe măsuri de îmbunătăţire a sistemului de CDI.

În acest context discutăm astăzi despre Proiectul Legii privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare, pe care membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale îl vor vota şi vă recomandăm şi dumneavoastră să faceţi acelaşi lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Doamna deputat Violeta Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Aş fi citit, vorba domnului Chelaru, care spunea că a studiat - domnule deputat Chelaru, mă scuzaţi - aş fi citit şi eu cele 110 pagini ale acestui raport, dar fiind puse cu vreo 10 minute înainte să înceapă plenul, o să am o declaraţie cu caracter general. Că, altminteri, v-aş fi studiat şi pe dungă un proiect care... şi un raport care ar fi trebuit să ne lămurească asupra unor chestiuni.

Dumneavoastră ce înţelegeţi prin "cercetare"? Pentru că, aşa cum este făcut acest raport - şi această iniţiativă vine cu o gândire birocratică, dacă vreţi, etatistă, cu privire la ce drepturi are personalul, mă rog. Nu este despre cercetare, este despre angajaţii din acest domeniu. Şi n-am nicio problemă să li se clarifice statutul, să li se clarifice - auzi, zice legea, de parcă i-ar fi împiedicat cineva - în ce... ce fel de consultări trebuie să facă pentru actul de cercetare şi aşa mai departe, în ce comisii - chestiune care n-are nicio legătură cu legea; faci sau nu faci, în practica ta de cercetare, consultare; nu trebuie să-ţi vină sute de parlamentari să-ţi dea voie să te consulţi sau să faci parte din...

Deci noi aici avem un mega-raport cu tot felul de detalii care n-au nicio relevanţă pentru obiectivul generos pe care îl anunţă acest proiect, şi anume a reglementa activitatea de cercetare în România.

Închei spunând următorul lucru - sunt oameni care spun că poţi să cercetezi orice, orice pe pământ, poţi să faci o cercetare, este dreptul oricui să cerceteze ce doreşte, de la gândăceii roz până la iarba care se înclină spre dreapta, poţi să cercetezi orice. Şi, totuşi, rigoarea unui act de cercetare nu poate să se extindă peste absolut orice trece prin cap cuiva să cerceteze.

Iar noi aici avem un talent - în loc să facem nişte poli de cercetare autentici, care n-au cum să fie cu zecile, cu sutele, că de-aia se evidenţiază nişte minţi extraordinare care lansează nişte lucruri care revoluţionează această lume, noi împrăştiem aşa, de toate, prin toate domeniile, sunt nişte cercetători pe care nu i-am văzut niciodată.

Ce... - şi închei, domnule preşedinte de şedinţă... interimar al Camerei Deputaţilor - noi n-am văzut practic ce rezultă din această... cu ce a schimbat România această activitate de cercetare, ci ne concentrăm pe interiorul sistemului şi încercăm să dăm nişte reglementări de salarizare, de statut, de consultare şi aşa mai departe.

Deci este în spiritul acestui stat de a se concentra mai degrabă pe partea formală şi pe salariaţi, în loc să se uite la output, la ceea ce iese de pe mâna, din mintea, din creierul acestor oameni. Şi acolo se va face întotdeauna diferenţa între ce înseamnă cercetare adevărată şi ce înseamnă documentare - un studiu oarecare pe care îl putem face oricare dintre noi.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole? Nu. Adoptate.

Dacă se susţin amendamentele respinse? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România; PL-x 819/2023.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu.

Din partea comisiilor.

Domnul... domnule preşedinte Tătaru, vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 819/2023 din 27 decembrie 2023, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 18 decembrie 2023.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ; punctul de vedere favorabil al Ministerului Sănătăţii.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun de adoptare a proiectului de lege cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Nu sunt intervenţii.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La articole? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 139 şi art. 152 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ; Pl-x 98/2024.

Comisia pentru administraţie sau Comisia juridică.

(Domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ şi domnul deputat Dumitru-Lucian Lungoci solicită să ia cuvântul.)

Hotărâţi-vă, care?

Domnule Lungoci, vă rog.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu prezenta propunere legislativă.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (4) al art. 134, în sensul eliminării sintagmei "ori, în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local", precum şi completarea alin. (5) al aceluiaşi articol, în sensul introducerii: "motivării convocării şedinţei extraordinare sau de îndată, după caz".

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 134 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Victor Ilie.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale, domnul deputat Victor Ilie.

Domnul Victor Ilie:

Dragi colegi din Coaliţia de guvernare,

Haideţi cu noi în Mileniul III. Haideţi să dăm posibilitatea consilierilor locali să voteze online şi voturile care trebuie să aibă caracter secret. Se poate. E simplu.

Vorbim despre digitalizare, dar nici măcar acest lucru nu putem să-l facem.

De ce oare? Vă e frică că nu se mai pot face aranjamente când alegeţi viceprimarii în consiliile locale? Sau de ce?

Haideţi cu noi în Mileniul III. Se poate. E simplu şi e benefic pentru toată lumea.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu mai sunt intervenţii.

Vă reamintesc că, prin raport, comisiile propun respingerea iniţiativei.

Propunerea rămâne la votul final.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 228 alin. (1) litera e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 99/2024.

Comisia pentru administraţie sau Comisia juridică, vă rog.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 228 alin. (1) litera e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic şi Social avizează nefavorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale avizează negativ propunerea legislativă.

Agenţia Naţională de Integritate, prin punctul de vedere transmis, nu susţine adoptarea propunerii legislative.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale.

Nu sunt intervenţii.

Propunerea rămâne la votul final.

21. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind consolidarea cooperării poliţieneşti în ceea ce priveşte prevenirea, depistarea şi investigarea introducerii ilegale de migranţi şi a traficului de persoane, precum şi privind consolidarea sprijinului acordat de Europol pentru prevenirea şi combaterea unor astfel de infracţiuni şi de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 - COM (2023) 754 şi Propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a unor norme minime de prevenire şi combatere a facilitării intrării, tranzitului şi şederii neautorizate în Uniune şi de înlocuire a Directivei 2002/90/CE a Consiliului şi a Deciziei-cadru 2002/946/JAI a Consiliului - COM (2023) 755; PHCD 34/2024.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Domnul Muşoiu!

Poate vă concentraţi. (Vociferări.)

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind consolidarea cooperării poliţieneşti în ceea ce priveşte prevenirea, depistarea şi investigarea introducerii ilegale de migranţi şi a traficului de persoane, precum şi privind consolidarea sprijinului acordat de Europol pentru prevenirea şi combaterea unor astfel de infracţiuni şi de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 - COM (2023) 754 şi Propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a unor norme minime de prevenire şi combatere a facilitării intrării, tranzitului şi şederii neautorizate în Uniune şi de înlocuire a Directivei 2002/90/CE a Consiliului şi a Deciziei-cadru 2002/946/JAI a Consiliului - COM (2023) 755

Având în vedere proiectele de opinie transmisie de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi de Comisia pentru politică externă, notele de informare transmise de Ministerul Afacerilor Externe şi de Ministerul Afacerilor Interne, fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, a rezultat un număr de 3 recomandări.

Aşadar, Comisia pentru afaceri europene:

- susţine, în principal, modernizarea cadrului juridic al Uniunii în domeniul combaterii introducerii ilegale de migranţi şi recunoaşte caracterul dezumanizant, care pune în pericol vieţi omeneşti pentru obţinerea de profit, şi dimensiunea inerent transfrontalieră a acestei forme grave de criminalitate, care reclamă un răspuns ferm şi convingător;

- consideră că aceste două iniţiative trebuie aliniate cadrului legislativ aferent Pactului privind migraţia şi azilul;

- şi apreciază că agenţiile Uniunii cu competenţe în materie - Europol, Frontex şi Eurojust -, prin consolidarea rolului lor şi prin ameliorarea mijloacelor de cooperare dintre ele cu statele membre şi cu ţările terţe, pot fi în măsură să prevină şi să combată eficace introducerea ilegală de migranţi.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 30 aprilie 2024 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem votului dumneavoastră opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri.

Domnul deputat Mircia Chelaru.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este pentru prima oară când văd un semnal foarte serios, prin care Europa se trezeşte.

Este foarte curios că o face atât de târziu şi identifică în migraţia ilegală nu numai un factor perturbator, nu numai o vulnerabilitate adusă societăţii creştine europene, ci o ameninţare directă.

E foarte important a se reţine - şi mă surprinde cum va rezolva această problemă noua directivă, care urmează, şi noul Centru de combatere a migraţiei ilegale, prin faptul că se va sancţiona, în cadrul Uniunii Europene, instigarea publică a migraţiei ilegale spre Uniune.

Vai nouă, unde sunt cei care făceau îndemnuri către Germania, către Franţa - veniţi, migratorilor, veniţi, că avem nevoie de forţă de muncă, umpleţi-ne golurile! Asta este instigarea pe care Uniunea o constată acum, şi o salut ca atare.

E foarte interesant cum va face - şi vă rog să fiţi foarte atenţi aici - extinderea competenţei jurisdicţionale a unui stat al Uniunii către teritorialitatea unui terţ, prin care să stopăm în faşă - keep... kill him unabled, se spune, a-l ucide şi a-l opri în faşă - pe cel ce urmează să vină către Europa.

Iar problema competenţei jurisdicţionale a statelor membre ale Uniunii - încearcă la ora actuală să sancţioneze juridic şi penal pe toţi cei care sunt practicanţii aducerii către Uniunea Europeană a migranţilor.

Acum să vedem unde este deosebirea sau care este diferenţa între migraţia legală acceptată şi cotele-părţi care urmează să ni se doneze şi cea ilegală, ca atare. Cred că aici ar trebui să se gândească, şi colegii noştri de la comisia care a primit COM-ul să facă într-adevăr completări valoroase, către Uniune, cu asemenea observaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Dacă la preambul sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul rămâne la votul final.

22. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Către o gestionare industrială ambiţioasă a carbonului de către UE COM (2024) 62; PHCD 35/2024.

Domnule Muşoiu, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Către o gestionare industrială ambiţioasă a carbonului de către UE COM (2024) 62

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, nota de informare transmisă de MAE, fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- a susţinut Comunicarea Comisiei Europene referitoare la gestionarea industrială ambiţioasă a carbonului de către Uniunea Europeană;

- a recomandat sprijinirea eforturilor de punere pe piaţă a tehnologiilor dedicate reducerii emisiilor de dioxid de carbon;

- a recomandat consolidarea tehnicilor şi instrumentelor de teledetecţie pentru a obţine datele necesare cunoaşterii subsolului.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 30 aprilie 2024 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării planului Camerei Deputaţilor opinia în formă adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Coleşa Alin-Ilie.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Oare când se va opri toată această nebunie a decarbonizării, a captării carbonului şi a consumării unor resurse ireale pentru acest lucru total ilogic? Pentru că acest proces de decarbonizare este principala cauză a dezindustrializării Europei, de destabilizare a ei.

Şi ce presupune, în esenţă, vedem iarăşi aici, în acest document - până în 2030, reduceri cu 55% ale emisiilor de carbon; 2040 - cu 80%; 2050 - cu 100%.

Şi, dacă, prin reducere la absurd, s-ar face şi se fac aceste reduceri, ce înseamnă per global? Înseamnă reduceri globale de 0,1% în 2030; 0,2% în 2050. Asta, în condiţiile în care România, deja în anul 2005, raportat la '90, avea reduceri de peste 50% ale emisiilor de carbon, din cauza distrugerii industriei; în 2019 - de peste 70%, lucru recunoscut chiar de actualul preşedinte al ţării.

Şi, până la urmă, este parte a unui proces prin care Europa şi România se sinucid economic, pentru că distruge aproape toate industriile care au făcut ca Europa şi Occidentul să conducă economic şi cultural lumea.

Deci, Europa deja nu mai are un prezent şi nu va avea niciun viitor, dacă continuă această politică sinucigaşă.

Această teorie a creat chiar condiţiile migrării de capital către zonele de pe glob unde nu se aplică. Vorbim în principal de Asia, de China, de India, de Turcia şi de America de Sud.

Cetăţenii ţării resimt pe propria lor piele ce înseamnă toată această nebunie. Înseamnă - şi închei aici...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bine faceţi.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...interzicerea centralelor pe gaz, pe lemne, pe cărbuni; înseamnă interzicerea maşinilor cu motoare termice pe benzină sau motorină.

Sunt foarte, foarte multe lucruri de zis.

Această nebunie nu ne duce decât la speculă şi la distrugere.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă mai sunt intervenţii? Nu.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2024 privind amânarea punerii în aplicare a Deciziei (UE) 2022/197 a Comisiei din 17 ianuarie 2022 de stabilire a unui marcaj fiscal comun pentru motorine şi kerosen; PL-x 62/2024; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului.

Domnule deputat Tuhuţ, vă rog.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2024 privind amânarea punerii în aplicare a Deciziei (UE) 2022/197 a Comisiei din 17 ianuarie 2022 de stabilire a unui marcaj fiscal comun pentru motorine şi kerosen.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 62 şi ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal; PL-x 186/2021.

Nu avem reprezentant al Guvernului.

Pentru prezentarea raportului, Comisia pentru buget.

Vă rog, domnule Ţuţuianu.

Domnul Marius-Horia Ţuţuianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal.

Prin prezentul proiect de lege se propun modificări ale unor acte normative privind impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, reglementări fiscale referitoare la educaţia timpurie, măsuri în domeniul procedurii fiscale, prorogarea termenelor pentru depunerea notificării privind intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare şi de depunere a cererii de restructurare, precum şi eşalonarea la plata în forma simplificată a obligaţiilor bugetare datorate după data declarării stării de urgenţă, administrate de organul fiscal.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/2023 privind unele măsuri bugetare; PL-x 647/2023.

Vă rog, din partea Guvernului.

Domnul Kallos Zoltan (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de act normativ se propune introducerea unei norme derogatorii de la prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care să se aplice în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, care să autorizeze Ministerul Finanţelor să aprobe modificarea prevederilor trimestriale ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, la titlul "Cheltuieli de personal", fără îndeplinirea condiţionalităţii prevăzute la alin (4) şi (5) ale art. 18. Reglementarea va permite modificarea repartizării pe trimestre a cheltuielilor de personal pentru plata, în luna septembrie, la termenul stabilit, potrivit legislaţiei în vigoare, a drepturilor salariale cuvenite personalului vizat.

Prin urmare, vă solicităm adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale... mai avem puţin...

Prezentarea raportului.

Domnule Lungoci, vă rog.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, cu prezentul proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unei derogări de la prevederile art. 18 alin. (3) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, în scopul autorizării Ministerului Finanţelor să aprobe modificarea prevederilor trimestriale ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, la titlul "Cheltuieli de personal", în vederea realizării plăţilor în luna septembrie a anului curent, la termenul stabilit potrivit legislaţiei în vigoare.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Victor Ilie.

Domnul Victor Ilie:

Există o legătură indisolubilă între dezmăţul bugetar şi creşterile de taxe. Această ordonanţă asta face, dă voie la continuarea dezmăţului bugetar - derogări de la Legea responsabilităţii fiscale şi liber la crescut cheltuieli de personal.

Aşa de buni au fost angajaţii publici că merită nişte creşteri de salarii. Ca apoi cetăţenii să se grăbească să plătească mai multe taxe pentru aceste lefuri crescute.

USR va vota împotriva acestui proiect.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Violeta Alexandru.

Vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Stimaţi colegi,

Ordonanţa aceasta a apărut ca să reuşească ministrul Boloş să iasă din birou. Altminteri, era acolo încuiat şi angoasat de frica funcţionărimii din Ministerul Finanţelor, care îl ameninţa că blochează tot ministerul dacă nu le măreşte salariile.

Aveţi în faţa dumneavoastră proba unui ministru fricos, laş şi om de sistem, care nu vrea să se pună rău cu oamenii din sistem.

Deci, pot să mai facă încă trei ture de greve, că dânsul se va baricada acolo şi o să vă ceară ordonanţă, ca să poată să iasă din birou, să aibă curaj să iasă.

Este jenantă această ordonanţă, pe care tot Guvernul i-a aprobat-o, pe care ne-o cere s-o aprobăm în anul în care ne spuneaţi că veniţi cu reforma salarizării celor din sistemul public.

Nu vă crede nimeni şi sunteţi monument de laşitate prin această ordonanţă, în care scrieţi - se majorează capitolul "Cheltuieli de personal" cu anumite cheltuieli care nu puteau fi prevăzute.

Deci, carevasăzică, ministerul nu prevăzuse respectiva cotă salarială, dar greva şi presiunea funcţionărimii l-au băgat pe dom' ministru în sperieţi şi a ieşit, dacă vă amintiţi, cu majorări de salariu prin ordin de ministru, ceea ce este absolut halucinant pentru o ţară normală şi în care el, ca ministru de finanţe, vrea să şi arate celorlalţi din sistem, din Guvern, că trebuie să respecte legea.

Este jenant! Este ordonanţa laşului, ministrului finanţelor publice, Boloş, ca să fie foarte clar.

Mulţumesc.

Parlamentarii Forţa Dreptei nu vor vota niciodată asemenea abordări.

Repet, sunteţi restanţi cu Legea salarizării, nu spuneţi nimic, ne băgaţi în probleme în implementarea PNRR-ului, dar îl aplaudaţi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...pe un om fricos, care n-a reuşit să gestioneze o grevă şi care s-a făcut preş la prima presiune din partea salariaţilor.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimate colegi şi stimaţi colegi,

Timpul alocat dezbaterilor a fost epuizat.

Ne revedem la ora 12.30, la sesiunea de vot final.

E nevoie de 10 minute pentru a pregăti sistemul.

La 12.30, sesiunea de vot final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot, să le reintroduceţi în console.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

Vă rog să luaţi loc!

Vă rog să reintroduceţi cartelele în console şi să fiţi pregătiţi pentru vot.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind consolidarea cooperării poliţieneşti în ceea ce priveşte prevenirea, depistarea şi investigarea introducerii ilegale de migranţi şi a traficului de persoane, precum şi privind consolidarea sprijinului acordat de Europol pentru prevenirea şi combaterea unor astfel de infracţiuni şi de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 - COM (2023)754 şi Propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a unor norme minime de prevenire şi combatere a facilitării intrării, tranzitului şi şederii neautorizate în Uniune şi de înlocuire a Directivei 2002/90/CE a Consiliului şi a Deciziei-cadru 2002/946/JAI a Consiliului - COM (2023)755; PHCD 34/2024.

Vot, vă rog.

243 de voturi pentru, 4 abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Către o gestionare industrială ambiţioasă a carbonului de către UE COM (2024) 62; PHCD 35/2024.

Vot, vă rog.

222 de voturi pentru, 23 împotrivă, 10 abţineri, un coleg care nu votează.

Explicarea votului, domnul deputat Mihail Albişteanu.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc.

Grupul AUR a votat împotrivă.

Nu putem vota pentru dezindustrializarea nici a României şi nici a Europei. Nu putem vota pentru prăbuşirea economică a Europei, în condiţiile în care se spune că noi trebuie să concurăm cu America, cu China.

Această politică distructivă, zisă verde, nu va face decât să ne prăbuşească, din punct de vedere economic.

Nu putem vota aşa ceva!

Vreţi mai puţin dioxid de carbon în natură? Plantaţi mai mulţi copaci.

Din păcate, aceiaşi oameni care ne spun că trebuie să reducem cantitatea de dioxid de carbon sunt cei care ne taie şi copacii.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

N-am înţeles, plantaţi sau votaţi copacii, că n-a foarte clar!

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022 privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autorităţile şi instituţiile publice; PL-x 38/2024.

Vot, vă rog.

180 de voturi pentru, 6 contra, 74 de abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Ivan Gruia Bogdan. Domnul ministru Ivan Gruia Bogdan.

Aveţi răbdare, domnule Miruţă!

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un proiect extrem de important, prin care, în urma renegocierii PNRR-ului cu cei de la Comisia Europeană, am reuşit să aducem serviciile de cloud guvernamental de la finalul anului 2026, cât era prevăzut iniţial în cadrul PNRR, la finalul anului 2024, sper eu.

În momentul de faţă suntem în procedură de licitaţie publică transparentă, la nivelul Uniunii Europene, într-o formă în care tot ceea ce înseamnă servicii de cloud pentru administraţia publică din România sper să fie disponibile începând cu finalul acestui an.

Licitaţia a fost deschisă în luna martie. Începând cu luna iunie se vor depune ofertele şi vreau să mulţumesc, pe această cale, pentru deschidere şi susţinere, în cadrul comisiilor parlamentare şi în cadrul votului final.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Domnul deputat Radu Miruţă, USR.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Nu putem fi de acord ca pentru incompetenţa PSD la digitalizare România să plătească de două ori acelaşi lucru.

Aţi votat astăzi ca cei de la digitalizare să recunoască că nu pot să facă un cloud guvernamental, aşa cum şi-au asumat acum un an şi jumătate, şi să cumpere un alt cloud făcut la cheie. Asta presupune deblocarea cloudului guvernamental: ridicarea mâinii şi spunerii românilor că nu aţi fost în stare să faceţi un cloud şi pentru că vă presează timpul cumpăraţi un altul la cheie.

Va avea România două cloud-uri: unul plătit şi probabil funcţional, făcut de mediu privat, şi unul pe care vă veţi juca dumneavoastră, la PSD, învăţând să apăsaţi tastele. (Aplauze. Râsete.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Mircia Chelaru.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc.

În câteva cuvinte explic votul de abţinere.

Aşa am făcut şi în Comisia pentru apărare.

Am înţeles că suntem sub incidenţa unui infringement, pentru că toată lucrarea este corespunzător Jalonului 153 şi erau în joc peste 1,8 miliarde de euro.

Am ascultat inclusiv observaţiile reprezentantului STS, versus celui de la SRI, şi temerea noastră este că, la ora actuală, aşa cum este redactat documentul, produce unele disfuncţionalităţi cu grave consecinţe în securizarea celor două cloud-uri - transferul de la cloud-ul intern către cloud-ul dedicat. Cloud-ul intern este gestionat de STS, cloud-ul dedicat, după cum vedem şi la achiziţii, este gestionat de SRI. Sunt probleme de vulnerabilitate, datorită faptului că tehnologia cloud-ului dedicat este antică, veche şi de demult, nu vor avea bani de unde să le cumpere toate instituţiile private şi se vor produce aceste iregularităţi.

Or, un atac cibernetic asupra unui cloud dedicat, deoarece managementul este comun, poate să afecteze cloud-ul intern şi asta devine o problemă de securitate naţională.

De aceea ne-am abţinut, sub rezerva acelora pe care i-am şi contactat ca atare, de la instituţiile executive implicate, să repare măcar acest lucru, fie prin norme de aplicare, fie prin completarea - atenţie! - completarea acestei legi şi, în felul acesta, să producem nu doar cloudizarea României, ci şi securizarea instituţiilor care le folosesc.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Ivan Bogdan.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Vreau să fiu foarte scurt.

Dacă domnul Ghinea e cel care v-a informat, domnule deputat, despre cum e designul cloud-ului, vă spun că tehnologia pe care o folosim acum e cea mai nouă şi e folosită în Danemarca, în Estonia, în Germania şi în Franţa.

Dacă toţi aceşti oameni sunt în afara tehnologiei de vârf, credeţi-mă, sunteţi într-o eroare maximă, iar colegul dumneavoastră de partid, domnul Ghinea, (Râsete. Vociferări.) care a ţinut la secret tot PNRR-ul României şi a scris toate aberaţiile acolo, pe care noi trebuie acum să le punem în practică, ar face foarte bine să vină să vă dea explicaţii şi, dacă nu, să vină să facă lecţii la partid, cu dumneavoastră, să înţelegeţi, când ieşiţi la tribună şi vorbiţi ceva, să fiţi argumentaţi şi să veniţi într-o formulă în care chiar înţelegeţi ceea ce spuneţi; pe lângă faptul că încercaţi să ne duceţi pe o pistă falsă.

Iar, mai departe, dacă noi am reuşit să aducem o tehnologie care e folosită în cele mai mari state, în România, cu doi ani mai devreme, e un succes al României, nu e un succes al unui partid sau al unui minister.

Aşa că, faceţi bine, faceţi-vă lecţiile înainte să vorbiţi şi după asta începeţi să daţi lecţii altora, care fac, nu spun!

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2024 pentru modificarea art. 35¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020; PL-x 229/2024.

Vot, vă rog.

242 de voturi pentru, 5 contra, 12 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru completarea art. 16 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală; PL-x 247/2024.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate; PL-x 199/2024.

Vot, vă rog.

189 de voturi pentru, 26 contra, 39 de abţineri, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Dan Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Ne-am obţinut la acest proiect de lege, pentru că intră în conflict deja, din momentul adoptării, cu Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 22 februarie anul acesta, e adevărat, care spune că, dacă un stat refuză unui cetăţean care are domiciliu în alt stat european, cum se întâmplă în această lege, să elibereze un act de identitate, carte de identitate, este o discriminare.

Această lege ratează, deşi am invocat subiectul şi la Senat şi la Cameră, ratează să reglementeze exact situaţia românilor care au paşapoarte CRDS, cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, care nu au dreptul la carte de identitate.

Cum toţi românii din România au carte de identitate şi paşaport, românii care au fost legali şi corecţi şi şi-au declarat domiciliul în alt stat european, nu pot primi de la statul român carte de identitate, pentru că refuzăm să reglementăm acest lucru.

De aceea USR s-a abţinut.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Antonio Andruşceac.

Vă rog să apăsaţi din timp intenţia, să manifestaţi intenţia de a lua cuvântul!

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

Nu ştiu de ce legiferăm împotriva românilor.

De două zile m-am întors din diaspora, unde exact problema care a fost expusă înaintea mea de domnul Barna este o mare problemă pentru românii de acolo.

Vă gândiţi că oamenii aceştia care au fost alungaţi din propria ţară, dacă vor să vină şi să-şi deschidă un cont la o bancă, dacă vor să cumpere o casă, un teren, un ceva, nu au document de identitate românesc?

În loc să îndreptăm acest lucru, ne adâncim în a le face rău acestor oameni, pe care toţi îi plângem şi a căror soartă, ce să zic, ne macină foarte tare. Dar nu coborâm vorbele şi în suflet ca să facem ceva pentru binele acestor oameni, ci îi facem să fie şi mai dornici de a nu se mai întoarce în ţara asta, tocmai prin aceste proiecte.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

7. Proiectul de Lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I şi II la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri; PL-x 200/2024.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

8. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 15 octombrie ca Ziua naţională de comemorare a copiilor decedaţi în timpul sarcinii, la naştere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani, intitulată "Ziua Părinţilor de Îngeri"; PL-x 787/2023.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru, unanimitate. Adoptat.

Domnul deputat Emanuel Ungureanu, de la USR, explicarea votului.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Aş vrea să le felicit pe colegele noastre care au avut iniţiativa acestui proiect. Mă refer la doamna Rizea şi la doamna Vicol.

Mama mea a trecut printr-o asemenea traumă şi noi, copii mici fiind, alături de ea. Din păcate, am pierdut-o la naştere pe Roxana şi ştiu că mama ar fi avut mare nevoie de un ajutor de specialitate pentru depresia de după.

Aşa că mamele din România care trec sau care vor trece prin această traumă au la această oră un sprijin nepreţuit, prin acele 10 şedinţe de terapie pentru depresia de după o sarcină care, din păcate, a fost pierdută.

Am o rugăminte pentru domnul Rafila şi pentru cei de la Ministerul Muncii.

Am pus din nou 30 de zile pentru norme de aplicare.

Degeaba facem legi bune dacă cei din ministere sunt leneşi şi nu-şi fac treaba.

Înţeleg că domnul Rafila este foarte priceput la sufleul de broccoli.

Am avea nevoie şi de norme pentru legi, mai ales pentru legi care sunt foarte importante pentru oamenii care sunt în suferinţă.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mă rog.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România; PL-x 819/2023.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Procedură, domnule preşedinte!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu votaţi? (Se adresează domnului deputat Andi-Gabriel Grosaru, care a venit în faţa prezidiului.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din faţa prezidiului):

Am avut...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu votaţi?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din faţa prezidiului):

Nu am votat...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu, acum nu votaţi?

Vot, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din faţa prezidiului):

Au fost înregistrate 260 de voturi, în condiţiile în care eu nu am votat. Şi data trecută, la votul anterior, au fost 259 de voturi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Explicaţi asta la tribună!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din faţa prezidiului):

Păi, daţi-mi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

E atât de amuzant, încât vă dau cuvântul să explicaţi la tribună!

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din faţa prezidiului):

Este o problemă de procedură.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Suntem în sesiune de vot!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dar are omul o problemă pe procedură, ce să-i fac?!

Ascultaţi şi voi!

Staţi numai să anunţ rezultatul votului, vă rog!

Şi fiţi atenţi, vă rog! (Vociferări.)

Păi, ce să fac dacă are omul o problemă cu consola?!

262 de voturi pentru, unul împotrivă. Adoptat.

Vă rog, domnule Grosaru, aveţi cuvântul.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte, este o modalitate interesantă de cvorum.

În primul rând, la proiectul anterior numărul celor prezenţi era de 259, printre care eu am votat. După aia au fost 260 de voturi. De asemenea, eu nu am votat. Şi la votul prezent sunt 262 de voturi. De asemenea, nu am votat.

Care este, până la urmă, cvorumul acestei şedinţe? (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Emanuel Ungureanu, explicarea votului.

Cred că a meritat, totuşi, momentul!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Ca să ştiţi despre ce a fost vorba la acest vot.

Am votat pentru modificarea unei legi de combatere a infecţiilor nosocomiale, în condiţiile în care, de aproape doi ani de zile, pe legea iniţiată de USR, şi care a fost votată de toate partidele, nu avem norme.

Aceeaşi problemă uriaşă în spitale: unul din cinci români moare în spital de infecţii nosocomiale şi Ministerul Sănătăţii, condus de cel mai leneş ministru din istorie, nu face norme.

Iarăşi modificăm legea, modificări bune, iniţiate de un coleg de la PSD şi de colegi de la USR şi PNL şi de la alte partide. Iarăşi facem o lege bună, iarăşi aşteptăm norme.

Aveţi un ministru al sănătăţii care nu-şi face treaba. Faceţi ceva cu asta! Noi am iniţiat cred că vreo două moţiuni, nu? Vreo două moţiuni. Mai mult nu poate să facă opoziţia.

Scăpaţi-ne de Rafila!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2024 privind amânarea punerii în aplicare a Deciziei (UE) 2022/197 a Comisiei din 17 ianuarie 2022 de stabilire a unui marcaj fiscal comun pentru motorine şi kerosen; PL-x 62/2024.

Vot, vă rog.

Haideţi să vedem câţi votează acum!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Şi cum explicaţi diferenţa! (Râsete.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte, v-am auzit!

249 de voturi pentru, 11 abţineri şi un coleg care nu votează. Adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal; PL-x 186/2021.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, 3 contra, două abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri şi alte substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive; PL-x 794/2023.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, 4 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

13. Proiectul de Lege pentru completarea art. 333 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 817/2023; lege organică.

Vot, vă rog.

242 de voturi pentru, 16 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Doamna ministru Raluca Turcan, vă rog, explicarea votului.

Doamna Raluca Turcan (ministrul culturii):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Mulţumesc colegilor care au dat un vot favorabil acestei legi, pentru că au înţeles că orice sursă suplimentară pentru bugetele instituţiilor de cultură şi pentru Ministerul Culturii reprezintă o adevărată gură de oxigen.

Ştiţi cu toţii cât de jenant este bugetul Ministerului Culturii şi instituţiilor din subordine - 0,08% din PIB. Şi, prin această lege, dăm posibilitatea ca instituţiile de cultură care închiriază spaţii pentru destinaţii în care să prezinte suveniruri, să ofere o cafea, un ceai sau să vândă publicaţii, 50% din sumele încasate să le rămână în bugetul propriu, şi în felul acesta obţin venituri proprii.

Peste tot unde aţi fost, în lume, aţi văzut că marile muzee, de la Louvre, până la Abraham Center, cred că din veniturile obţinute îşi completează substanţial sursele de finanţare pentru activităţi culturale.

În momentul de faţă, 100% din sursele de finanţare de la instituţiile de cultură care închiriază spaţii se duc la bugetul de stat.

Prin această lege, 50% din încasările pe care le obţin vor rămâne în venituri proprii. Şi, în felul acesta, nu vor mai trăi doar din vânzarea biletelor sau a abonamentelor.

Din estimările noastre, vor rămâne în bugetele instituţiilor de cultură din România aproximativ 3 milioane de lei şi, în felul acesta, le vom fi de un adevărat folos.

Am auzit şi comentarii, în momentul în care a fost dezbaterea generală pe această lege, şi aş vrea să spun că, fie cei care au criticat-o nu au citit proiectul, fie nu l-au înţeles, fie pur şi simplu ne-au făcut o demonstraţie despre ce ar face dacă ar fi la guvernare.

Aşa că vă mulţumesc încă o dată tuturor celor care aţi votat această lege. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Domnul debutat Iulian Bulai. (Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai:

Este hilar, dacă nu uşor jenant, că sunt miniştri ai acestui Guvern care vin şi se plâng în faţa Parlamentului că nu au bani destui la minister.

Doamnă Turcan, negocierea bugetului pentru minister se face, într-adevăr, şi în Parlament, dar şi în discuţie cu partenerii cu care vă iubiţi foarte mult, cei de la PSD.

Aşadar, mergeţi la domnul Ciolacu şi spuneţi-i să dea mai mulţi bani la minister, pentru că o să aprobe şi Parlamentul acest lucru. (Aplauze.)

Dar, haideţi să încetăm acest circ al ipocriziei!

Acestea fiind spuse, da, să rămână mai mulţi bani din cei care sunt produşi prin închirieri de către instituţiile culturale subordonate Ministerului Culturii, dar să nu transformăm această oportunitate de a dinamiza parteneriatul public-privat într-un circ comercial în care păcănelele, industria jocurilor de noroc acaparează instituţiile culturale. Industria tutunului încălzit sponsorizează şi face o chestie extraordinară din a susţine evenimente care promovează produse care dăunează grav sănătăţii tinerilor şi consumatorilor.

De aceea, da, pentru mai mulţi bani păstraţi la firul ierbii, aplicând mai profund principiul subsidiarităţii şi al păstrării resurselor acasă, acolo unde se produc.

Nu, unui circ al vulnerabilităţii, unde aceste două industrii s-ar putea să câştige, în detrimentul sectorului cultural.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat, doamna ministru Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Aproape că îi mulţumesc domnului Bulai pentru această intervenţie, pentru că, în felul acesta, aveţi şi dumneavoastră ocazia să vedeţi câte fantasme pot să aibă colegi parlamentari care, de altfel, au pus umărul la votul pentru această lege şi în Comisia pentru cultură, doar pentru plăcerea demagogiei politice.

Dacă aţi fi citit proiectul de lege, pe care cred că l-aţi votat, aţi fi văzut că această închiriere se face prin hotărâre de Guvern, aşa că orice decizie privind destinaţia acestor spaţii se realizează prin hotărâre de Guvern, şi nu prin fantasmele pe care dumneavoastră le aveţi şi încercaţi să manipulaţi opinia publică.

Este o sursă suplimentară de venit. Oricât ar fi fost bugetul Ministerului Culturii, o sursă suplimentară pentru cultură este necesară, pentru că, prin cultură, dacă nu ştiţi, prin cultură se finanţează, de fapt, identitatea naţională, fie că vorbim de patrimoniu construit, fie că vorbim de patrimoniul imaterial sau natural.

Aşadar, gura de oxigen pe care dumneavoastră aţi acordat-o instituţiilor de cultură este vitală.

Mergeţi în teritoriu şi spuneţi-le celor care conduc instituţii de cultură, chiar din subordinea autorităţilor locale, că din momentul promulgării acestei legi au posibilitatea ca 50% din veniturile pe care le obţin prin închirierea acestor spaţii pentru a prezenta publicaţii, suveniruri sau a vinde o cafea sau un ceai şi a atrage chiar publicul alături de instituţiile de cultură, acele venituri le rămân în buget.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Am spus-o şi ieri, o spun şi astăzi, o lege votată aproape în unanimitate, care n-a suferit niciun amendament, nu s-a propus niciun amendament la ea, e dezbătută de o jumătate de oră. Era bine să o îmbunătăţim, dacă avem această posibilitate, înainte să o votăm, domnilor!

Proiectul de Lege privind statutul personalului...

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Drept la replică!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă cheamă "lege", vă cheamă "amendament"?!

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Mi-aţi pronunţat numele, daţi-mi drept la replică!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi, am zis de lege, de amendament, n-am zis de numele dumneavoastră!

14. Proiectul de Lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare; PL-x 248/2024.

Vot, vă rog.

184 de voturi pentru, 39 contra, 32 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Ivan Bogdan.

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui se îndreaptă spre tribună.)

Grupul cel mai mare, domnule Năsui!

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Stimaţi colegi,

Astăzi, prin acest vot pe care dumneavoastră l-aţi dat, aţi reuşit să aduceţi un foarte mare plus celor peste 18.000 de cercetători din România, oameni care poate nu sunt vizibili de fiecare dată şi care n-au o voce atât de pregnantă în opinia publică, dar oameni care aduc cu adevărat o schimbare de fond în ţara noastră.

Prin acest pachet de legi nu facem nimic altceva decât să schimbăm ceea ce nu s-a schimbat de 20 de ani încoace, ultima dată fiind modificate aceste două legi în 2003 şi în 2004.

Mai mult, aducem tot ceea ce înseamnă ecosistemul de cercetare din România la standardele pe care le are întreaga Uniune Europeană şi aducem la acelaşi nivel cu cadrele didactice universitare cercetătorii din România. Aceasta înseamnă automat şi creşterea veniturilor, dar înseamnă automat şi obligaţii, pentru că atunci când statul investeşte într-o categorie profesională are şi aşteptări.

Prin acest proiect nu facem nimic altceva decât să ne ducem la următorul nivel cu ecosistemul de cercetare din România şi, pe de altă parte, să reuşim să menţinem în România cei mai buni tineri, oameni înalt calificaţi, iar pe cei care sunt plecaţi în afara ţării, foarte mulţi tineri foarte bine pregătiţi, ne străduim să-i aducem înapoi acasă.

Vă mulţumesc foarte mult fiecăruia dintre dumneavoastră, precum şi preşedinţilor Comisiilor pentru ştiinţă şi tehnologie, pentru muncă şi celorlalţi avizatori din cadrul Parlamentului României.

Mulţumesc mult.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Cătălina Ciofu, PNL.

Doamna Cătălina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Adoptarea legii, dragi colegi, privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare este un pas foarte important pentru creşterea atractivităţii sistemului naţional de CDI - Cercetare, Dezvoltare şi Inovare -, dar şi a carierei de cercetător, care este tot mai neatractivă pentru tinerii din România.

Sub rigorile legii vom putea atrage astfel resurse umane înalt calificate, după cum s-a precizat, pentru cercetarea ştiinţifică din ţară, dar şi din străinătate.

Votul dat de Grupul PNL, dar şi de ceilalţi colegi, pentru adoptarea actului normativ, este un umăr pus de noi toţi pentru a creşte performanţa slabă de la nivelul sistemului, dar şi pentru a păstra resursa umană înalt calificată la noi în ţară, în loc să fie pierdută, ca un efect al unui veritabil exod al creierelor.

Intervenţia legislativă este una dintre căile prin care noi ne implicăm pentru a avea pârghiile necesare de recunoaştere şi susţinere a excelenţei în România, de a recompensa performanţa tinerilor cercetători şi de a promova dezvoltarea colaborării între instituţii publice private în domeniul cercetării ştiinţifice.

Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul deputat Claudiu Năsui, USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Dragi colegi,

Ştiţi care sunt bugetarii din România care au cele mai mari salarii?

Nu, nu sunt parlamentarii, nu sunteţi dumneavoastră, nu sunt nici măcar cei de la ASF, care au câte 16 salarii pe an, de 15.000, 14.000, 13.000 de euro pe lună. Sunt directorii şi cei care conduc aceste INCD-uri, institute naţionale de aşa-zisă cercetare şi dezvoltare, care îşi secretizează veniturile, deşi sunt plătiţi din banii contribuabililor, prin legile pe care le votaţi dumneavoastră, şi care încearcă să ascundă oamenilor cât de bine sunt plătiţi.

În topul pe care l-am întâlnit până acum, maximul a fost de 36.000 de euro net pe lună, în 2020, preşedintele unui Institut Naţional de Cercetare şi Dezvoltare din România.

Păi, la banii aceştia mă aştept şi eu să primim cei mai buni cercetători din lume. Dar ce să vezi, că nu vin ei! Sunt numai politruci şi oameni puşi politic, care stau şi iau banii din cercetare şi apoi se plâng că n-au suficienţi bani, dar când primesc bani de fapt tot ei şi-i dau.

Mă judec cu 24 de astfel de institute chiar în secunda aceasta. Până acum am câştigat toate procesele împotriva lor, pentru salarizare.

Un alt record pe care vi-l arăt aici. (Arată documentul.) Şi-a dat un bonus, o primă de 300.000 de lei, acum 2 ani, de Paşte.

Practic, ăştia sunt oamenii cărora acum le-aţi crescut salariile prin această lege, care nu-i doar un statut al cercetătorului, ci care pune bazele creşterilor viitoare de salarii fix pentru aceşti oameni.

Oamenii care protestează în stradă acum au dreptate, pentru că salariile crescute pe care le daţi tuturor categoriilor care dau din coate ca să mai primească ceva în plus la salariu, le daţi din banii contribuabililor, le daţi din banii luaţi din taxe şi impozite care sunt muncite din greu de oameni care pur şi simplu nu mai suportă să facă lucrul acesta, pentru că văd că banii lor se duc pe apa Sâmbetei.

La un moment dat lucrurile acestea vor trebui să înceteze, dar felicit şi BNS, şi toate sindicatele care au ieşit în stradă, să iasă şi să ceară taxe mai mici. Atâta timp cât statul se va îmbuiba, el şi câţiva oameni, o minoritate bugetară, o aristocraţie care nu mai conteneşte din a-şi da privilegii, au dreptate să protesteze. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Antonio Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

Aţi acordat încă o dată mare atenţie cercetării. De aceea, după 35 de ani, rezultatele cercetării sunt atât de vizibile în tot ce înseamnă industrie şi economie din România.

Vorbea colegul meu acum despre atragerea cercetătorilor.

Dar de ce-i demiteţi pe cei care au făcut performanţă în cercetare? De ce îl demiteţi, de exemplu, pe directorul celui mai performant institut de cercetare din România, Institutul de Cercetare Aerospaţial, care, deşi atrage fonduri prin proiectele pe care le câştigă, nu a convenit politic vreunui "burduj", vreunui ce ştiu eu?!

De ce nu ne-aţi spus ieri, în cadrul comisiei, ce facem cu permanentizarea directoraşilor ăstora care sunt numiţi politic, n-au nimic cu cercetarea? Unii cred că nu-şi găsesc nici diplomele de studii superioare, darămite doctoratele care să-i pună în fruntea unor instituţii de cercetare!

Îi permanentizăm, le permanentizăm interimatele plătite cu bani grei şi netransparenţi, dând concursuri şi primind, ştiu şi eu, recomandări de la angajaţii lor. E corect aşa?

Pentru că, în cadrul comisiei, doamnă deputat, unde aţi fost ieri, nu ni s-a spus nimic despre lucrul ăsta, nu ni s-a răspuns despre cum vom face în viitor concursuri pe bune, adevărate, ca să avem cercetători care să fie respectaţi de colegii lor cercetători, nu nişte politruci impuşi acolo şi permanentizaţi prin funcţii, prin nişte recomandări pe care le primesc de la subordonaţii lor.

Ăsta e motivul pentru care nu credem în acest proiect şi ne-am abţinut de la vot.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Ludovic Orban. (Vociferări.)

Domnul Ludovic Orban:

Aveţi simţul umorului.

Parlamentarii Forţa Dreptei n-au putut să voteze acest proiect de lege, care se înscrie în linia politicii PSD şi, mai nou, şi a "brelocului" PNL-ist de la centura PSD, de a plăti lipsa de performanţă şi lipsa de rezultat.

În toată lumea civilizată cercetarea este finanţată altfel decât la noi. La noi, cea mai mare parte a banilor care sunt alocaţi cercetării, prin bugetul de stat, sunt alocaţi pentru salarii, prin intermediul Programului Nucleu, în loc ca resursele publice să fie alocate prioritar, prin intermediul temelor de cercetare, prin proceduri competitive la care să aibă acces orice colectiv de cercetare, nu institute de cercetare, vreo 48 la număr, în care sunt angajaţi care primesc lefuri şi dacă au rezultate în cercetare şi dacă nu au rezultate în cercetare.

Dacă vrem să avem cu adevărat o cercetare care să ducă la rezultate concrete şi aplicabile şi care să ne aducă din nou la situaţia în care a fost România de-a lungul istoriei, de a avea cercetători cu rezultate remarcabile, trebuie să schimbăm această paradigmă comunistă, populistă, în care să finanţăm, cum e de altfel şi în cultură, în care plătim salarii, în loc să plătim spectacole. Şi în cercetare plătim salarii, cheltuieli materiale şi servicii din buget, fără niciun fel de rezultate concrete în cercetare.

De altfel, se vede calitatea cercetătorilor români din faptul că România este ţara care este pe ultimul loc în ceea ce priveşte accesarea finanţărilor pe cercetare direct de la bugetul Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

15. Propunerea legislativă pentru completarea art. 143 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 27/2024.

Vot, vă rog.

176 de voturi pentru, 59 contra, 11 abţineri, doi colegi care nu votează.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 134 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 97/2024.

Vot, vă rog.

174 de voturi pentru, 74 contra, un coleg care nu votează.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 139 şi art. 152 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 98/2024.

Vot, vă rog.

176 de voturi pentru, 56 contra, 20 de abţineri, un coleg care nu votează.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 228 alin. (1) litera e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 99/2024.

Vot, vă rog.

202 voturi pentru, 37 contra, 13 abţineri, un coleg care nu votează.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

Ordinea zi a fost epuizată.

Vă mulţumesc pentru participare.

Declară închisă şedinţa noastră de astăzi şi invit membrii Biroului permanent la sala de şedinţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.22.