Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 15.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am rugămintea să luaţi loc, să putem începe şedinţa de plen.

Şi îl rog pe domnul Buican, care era mai devreme aici, să vină la prezidiu.

(Domnul deputat Cristian Buican, secretar al Camerei Deputaţilor, îşi ocupă locul la prezidiu.)

Doamnelor şi domnilor,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 158.

Vă reamintesc că şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni şi marţi, 17, respectiv 18 iunie 2024; programul de lucru pentru perioada 17 - 22 iunie 2024; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 16.00.

Întreb liderii de grup dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi.

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu riscul de a vă plictisi, voi face acelaşi lucru pe care l-am făcut şi în alte dăţi şi pe care îl voi face până când vom intra în legalitate, dacă se mai poate spune aşa. Vă propun să supuneţi la vot întrunirea în paralel cu plenul - întrunirea comisiilor, Comisia pentru administraţie publică, respectiv Comisia juridică, pentru a avea un raport pe PL-x 236/2024 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024), cel care aprobă O.U.G. nr. 21/2024 care reglementează desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European în România şi a alegerilor locale. Este legea în baza căreia s-au desfăşurat alegerile comasate, dar care încă - un paradox greu de înţeles -, încă nu a fost dezbătută aici, în plen, şi încă nu avem un vot în plen.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E oarecum post-factum, cu vreo săptămână şi ceva, dar sunt obligat să supun votului plenului propunerea ca cele două comisii, Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică, să lucreze în paralel cu plenul, pentru a dezbate PL-x 236/2024.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele şi tabletele - în online.

Vot, vă rog.

Cu 43 de voturi pentru, 98 contra, 7 abţineri, un coleg care nu votează, propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Aşadar, trecem la dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru modificarea art. 24 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989; PL-x 354/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Comisia juridică, vă rog, raportul.

Vă rog.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu prezentul proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut şi a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 15 mai 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 165/2013, precum şi modificarea art. 24 din Legea nr. 10/2001. Iniţiativa vizează instituirea modalităţii prin care vor fi evaluate imobilele preluate abuziv, în situaţia în care nu a fost emisă o decizie de către Comisia Naţională sau decizia Comisiei Naţionale a fost atacată.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a prezentului proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 7 există obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii; Pl-x 251/2024.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, raportul.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Demersul legislativ vizează clarificarea numărului membrilor Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, sens în care se propune înlocuirea sintagmei "este compus din 11 membri" cu sintagma "este compus numai din 11 membri". De asemenea, se propune clarificarea noţiunii de "configuraţie politică" prin adăugarea după sintagma "potrivit configuraţiei politice a celor două Camere" a sintagmei "rezultate ca urmare a ultimelor alegeri privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului".

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Coleşa. (Vociferări.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Lumea e nerăbdătoare să meargă la meci, dar oricum programul trebuie respectat, n-avem ce face. (Vociferări.)

Puteţi merge. (Vociferări.) Puteţi merge. (Vociferări.)

Deci, am mai vorbit pe acest subiect, este vorba de o propunere prin care numărul de membri de la CNSAS ar scădea de la 13 la 11.

Chiar în aceste zile, preşedintele Iohannis a promulgat modificarea prin care numărul de membri a crescut de la 11 la 13.

Am spus încă de atunci şi repetăm că suntem de acord ca numărul să revină la 11, pentru că, în esenţă, sunt suficienţi. Atunci s-a argumentat că era nevoie de un nou membru, de unul singur, însă s-a crescut cu 2.

Evident că nu înţelegem de ce.

Şi de ce era nevoie ca acel membru să fie din partea Grupului minorităţilor? Nu aveau încredere în orice persoană competentă?

Noi avem încredere în orice persoană competentă, într-o poziţie la CNSAS, chiar dacă ar fi toţi, printr-un exerciţiu de imaginaţie, din partea minorităţilor.

Şi, mai mult, numărul de 13, cel actual, nu oferă în niciun caz garanţia că toate grupurile parlamentare vor avea câte un membru acolo.

Aproape cu fiecare ocazie, majoritatea parlamentară toxică a dovedit că printr-un simplu vot politic poate face o ilegalitate şi să nu acorde Grupului AUR, de exemplu, niciun loc în aceste instituţii.

Ca atare, noi vom vota împotriva raportului de respingere.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate, se propune respingerea propunerii legislative.

Rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege privind utilizarea şi prestarea serviciilor de încredere; PL-x 701/2023; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică şi Comisia pentru tehnologia informaţiei, pentru prezentarea raportului comun.

PL-x 701/2023.

Domnule Popa, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 30 octombrie 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea anumitor aspecte ale utilizării semnăturii electronice, sigiliului electronic, mărcii temporale şi documentelor electronice cărora li s-a aplicat o semnătură electronică, un sigiliu electronic sau o marcă temporală, precum şi stabilirea condiţiilor prestării serviciilor de încredere şi a atribuţiilor autorităţilor şi instituţiilor publice în domeniul prestării acestor servicii, în vederea creării cadrului juridic intern de aplicare directă a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iunie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE. De asemenea, se propun spre abrogare şi modificare o serie de acte normative care au legătură cu domeniul reglementat.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Popa, vă rog să vă întoarceţi, să faceţi plenului nişte propuneri pentru timpii de dezbatere.

Nu vă aud.

Vă rog, daţi... (Se adresează staffului tehnic.)

Aşa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc.

Propun două minute pentru dezbateri.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Două minute - timpi de dezbatere.

Vot, vă rog.

Cu 139 de voturi pentru, 22 contra, 5 abţineri, cele două minute - timpi de dezbateri - au fost aprobate.

La dezbateri generale, domnul Coleşa, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Încercăm să ne încadrăm în două minute pe un subiect atât de important.

În primul rând, vreau să spun că această iniţiativă legislativă, care reglementează modul în care semnătura digitală, semnătura electronică, în esenţă, poate fi utilizată în România, urmând nişte reglementări europene, a fost una dintre puţinele iniţiative care au urmat un curs firesc. Adică, într-adevăr, a existat o dezbatere reală la nivelul comisiei; au fost invitate în general părţile implicate, puţin, prea puţin partea civică; au fost invitaţi actori economici interesaţi, dar a fost un proces normal.

Şi nu e de mirare că preşedintele de atunci al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, care era membru PNL, nu mai e membru PNL.

În esenţă, da, suntem de acord, cu siguranţă, cu utilizarea semnăturii electronice digitale, şi legea o face bine, dar această prevedere poate fi folosită ca o unealtă pentru anumite situaţii de control al populaţiei şi de exercitare a unor mecanisme dictatoriale, aşa cum s-a întâmplat în pandemie.

Şi este vorba, de exemplu, despre faptul că noi, ca parlamentari, ca deputaţi, ca persoane publice, nu mai avem voie să mai depunem o declaraţie de avere sau de interese folosind semnătura olografă. Nu în baza acestei legi, în baza unei ordonanţe de urgenţă guvernamentală, dar este un caz clar în care se instituie obligativitatea folosirii semnăturii digitale, care este parte a identităţii digitale, în detrimentul utilizării unei semnături fizice, olografe.

Ca atare, noi vom vota legea, dar vom vota împotriva oricărei obligativităţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 47 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă susţine cineva amendamentul respins? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 252/2024; procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul, şi anume Guvernul României, doreşte să intervină? Nu doreşte.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Marius-Horia Ţuţuianu:

PL-x 252.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dar vă rog şi pe dumneavoastră să vă întoarceţi şi să faceţi aceleaşi propuneri.

Domnul Marius-Horia Ţuţuianu:

Vă propun timp de dezbatere - două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timpi de dezbateri - două minute.

159 de voturi pentru, 4 contra, 4 abţineri. Adoptaţi.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă susţine cineva cele 3 amendamente respinse? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în semestrul II al anului 2023.

Cine îl citeşte?

Doamna Cătăniciu? (Vociferări.)

Comisia pentru cercetarea abuzurilor.

(Domnul deputat Ciprian-Titi Stoica solicită să ia cuvântul.)

Domnule Stoica, sunteţi vicepreşedinte? (Îi înmânează raportul domnului deputat Ciprian-Titi Stoica.)

E lung, poate faceţi o spicuire.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Bună ziua!

Dragi colegi,

Raport privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în semestrul II al anului 2023.

În perioada 1 iulie - 31 decembrie 2023, comisia a desfăşurat activităţi potrivit prevederilor constituţionale şi regulamentare, în sensul exercitării controlului parlamentar asupra Guvernului şi a celorlalte organe ale administraţiei publice. Colaborarea cu diferitele autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice, centrale şi locale, în vederea soluţionării legale a diverselor reclamaţii şi cereri ale petenţilor, s-a desfăşurat în bune condiţii.

Comisia şi-a desfăşurat activitatea în cadrul celor 13 şedinţe în plen, precum şi în cadrul subcomisiilor sale de analiză, conform programului hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

Comisiei i-au fost adresate un număr total de 420 de petiţii formulate de persoane fizice şi persoane juridice sau organizaţii nonguvernamentale, în numele propriilor membri, aşa cum prevăd textele constituţionale şi legale.

Numărul în creştere al petiţiilor adresate comisiei reflectă dificultăţile întâmpinate de petenţi în soluţionarea unor probleme la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale competente.

Prezentăm, în cele ce urmează, date şi informaţii privind activitatea Comisiei de soluţionare a petiţiilor în marile domenii de interes pentru cetăţeni.

În al doilea semestru al anului 2023 au fost adresate comisiei un număr de 53 de memorii cu probleme ce vizează domeniul justiţiei. Memoriile, având ca tematică domeniul justiţiei, fac referire, în principal, la aspecte calificate de petenţi ca fiind abuzuri ce ar fi fost comise de magistraţi - procurori şi judecători -, anchete efectuate incomplet şi finalizate cu soluţii considerate nelegale ale organelor de urmărire penală, pronunţări de condamnări netemeinice de către instanţele de judecată.

De asemenea, petenţii au relatat în cuprinsul memoriilor lor prezumtive încălcări ale deontologiei profesionale, diverse aspecte privind încălcarea prevederilor procedurale penale şi civile, materializate prin: tergiversarea cercetărilor penale, având drept consecinţă dispariţia unor probe sau neclarificarea în timp util a situaţiei juridice a învinuitului/inculpatului; încălcarea dreptului la apărare în faza de urmărire penală.

Urmează câteva exemple pe care le puteţi citi, dragi colegi, în raport.

Având în vedere rigorile constituţionale şi legale care guvernează relaţia Parlamentului României cu autorităţile aparţinând puterii judecătoreşti, Comisia a decis să informeze petenta că aspectele sesizate exced atribuţiilor constituţionale şi regulamentare ce revin comisiei, în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţia României, Camera Deputaţilor nu este abilitată să pună în discuţie soluţiile pronunţate de autorităţile aparţinând puterii judecătoreşti, să le desfiinţeze, să exercite în numele uneia dintre părţi o cale de atac sau să intervină cu indicaţii. De asemenea, petenta a primit recomandarea de a se adresa direct cu o petiţie scrisă către CSM - Inspecţia Judiciară, arătând care sunt indiciile potrivit cărora magistraţii au avut o conduită care i-au afectat interesele sau, după caz, instanţelor de judecată competente, eventual după consultarea unui avocat.

De cele mai multe ori, în situaţia petiţiilor pentru care comisia a solicitat de-a lungul timpului Inspecţiei Judiciare să aprecieze asupra modului de soluţionare a unor petiţii care vizează conduita unor magistraţi, aceasta a concluzionat că nu au fost evidenţiate elemente care să contureze săvârşirea unor abateri disciplinare dintre cele prevăzute de dispoziţiile art. 272 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, petenţii au fost informaţi în consecinţă. De asemenea, autoritatea competentă a precizat că măsurile dispuse şi actele efectuate de procurori se pot cenzura doar pe calea controlului ierarhic, reglementat prin dispoziţiile art. 336 şi 339 din Codul de procedură penală şi, respectiv, în limitele prevăzute de dispoziţiile art. 340 şi art. 318 alin. (12) din menţionatul cod, de către judecătorul de cameră preliminară.

În perioada 1 iulie 2023 - 31 decembrie 2023 s-au înregistrat la comisie 198 de petiţii ale unor persoane aflate în custodia unor penitenciare. Alte 18 memorii ale persoanelor aflate în custodia unor penitenciare vizează aspecte ţinând de activitatea magistraţilor. În total, din mediul penitenciar s-au primit la comisie 216 petiţii.

O mare parte dintre persoanele aflate în custodia unităţilor de penitenciar din România solicită sprijin în vederea aprobării transferului în unităţi de deţinere aflate în apropierea localităţilor de domiciliu ale familiilor lor sau ne sesizează cu privire la condiţiile de executare a pedepselor, la conduita personalului locului de deţinere sau la prezumtiva încălcare a unor drepturi legale ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.

Cele mai multe aspecte reclamate vizează - conform afirmaţiilor petenţilor - prezumtive rele tratamente aplicate acestora, nerespectarea standardelor legale de deţinere, restricţionarea accesului la asistenţă medicală sau la învăţământ, discriminarea pe baza etniei sau a orientării sexuale, nesoluţionarea corectă a unor plângeri făcute atât la nivelul comandamentelor de detenţie, cât şi la conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi neaprobarea cererilor lor de a fi transferaţi la penitenciare situate la distanţe mai mici de localităţile lor de domiciliu.

De altfel, un mare număr de petiţii adresate comisiei de persoanele private de libertate se referă la cereri privind transferul acestora în alte penitenciare, motivele invocate fiind acelea că astfel ar fi mai aproape de domiciliul familiei, că s-ar asigura programe de continuare a cursurilor şcolare, condiţii mai bune de deţinere sau de siguranţă pentru petenţi.

Dintre sesizările de acest tip, adresate comisiei noastre în perioada de referinţă, prezentăm, cu titlu - câteva exemple.

O să sar peste ele, să nu vă plictisesc.

Vă rog să le citiţi dumneavoastră, dragi colegi, în raport.

Comisia constată, din analiza acestui caz şi a altora asemănătoare, necesitatea unei ameliorări semnificative a nivelului resurselor, umane şi materiale, destinate asistenţei medicale din penitenciare şi recomandă Guvernului României un plan de acţiuni în acest sens.

Ca remarcă generală, comisia a constatat că cererile persoanelor private de libertate, privind exercitarea drepturilor, aşa cum sunt acestea reglementate în Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, sunt deseori analizate şi soluţionate favorabil de administraţia competentă în materie.

O categorie aparte a reclamaţiilor adresate de petenţii provenind din mediul penitenciar o reprezintă cele care sesizează condiţiile improprii de deţinere, petenţii solicitând transferul în unităţi de penitenciar considerate mai bune. Unii dintre petenţi reclamă condiţiile precare din penitenciare - camere pline de insecte, spaţiul alocat persoanei, mai mic de 2 metri pătraţi, hrană derizorie, adaosul comercial foarte mare aplicat în cazul produselor comercializate la magazinele de incintă, iluminat necorespunzător al camerei de deţinere, lipsa spaţiului pentru sport, programul de plimbare - o oră şi jumătate, în loc de 3 ore.

Comisia a solicitat conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor identificarea unei soluţii, iar în multe dintre cazuri, în urma controlului efectuat şi care a concluzionat necesitatea unor îmbunătăţiri, s-au luat măsuri în sensul respectiv.

ANP infirmă, în general, reclamaţiile petenţilor privind condiţiile de deţinere, menţionând că atitudinea şi comportamentul persoanelor private de libertate pot influenţa calitatea spaţiului de deţinere şi menţinerea la standarde a acestuia. Totuşi, comisia reiterează recomandările anterioare adresate Guvernului României, în sensul în care, în acord cu angajamentele europene ale României şi cu concluziile şi recomandările misiunilor şi vizitelor de verificare ale unor organisme ale Consiliului Europei, este necesară şi urgentă consolidarea progresivă şi multianuală a programelor guvernamentale dedicate ameliorării condiţiilor de detenţie din unităţile de profil din ţara noastră.

Colaborarea comisiei noastre cu instituţiile statului în vederea soluţionării petiţiilor persoanelor aflate în custodia penitenciarelor continuă să fie una bună. Comisia reţine că 35% din petiţiile adresate de persoanele private de libertate au fost soluţionate favorabil.

În perioada de raportare au fost adresate comisiei 24 de memorii care sesizează presupuse nerespectări ale normelor deontologice şi legale care guvernează profesia de poliţist şi lucrător din penitenciar.

Urmează câteva exemple.

În perioada de referinţă, 1 iulie 2023 - 31 decembrie 2023, au fost adresate comisiei 24 de memorii vizând probleme din domeniul administraţiei publice.

Problemele sesizate de petenţi se referă preponderent la existenţa unor conflicte între primari şi autoritatea locală deliberativă, la nereguli în activitatea comisiilor de fond funciar sau a comisiilor pentru acordarea drepturilor reparatorii.

Comisia observă o implicare a autorităţilor publice în sprijinul doleanţelor exprimate în cazul sesizat de petentul B.S. - dosar nr. 409. Acesta, adresându-se comisiei noastre, a reclamat faptul că, în urmă cu 20 de ani, familia sa a depus cerere de despăgubire în atenţia ANRP, privind restituirea bunurilor confiscate de regimul comunist, dar, până în prezent, această cerere nu a fost soluţionată. Petentul solicită sprijinul comisiei pentru obţinerea despăgubirilor.

Comisia a decis să solicite ANRP analizarea sesizărilor petentului şi verificarea eventualelor aspecte litigioase. În egală măsură, analizând răspunsul autorităţii competente, se observă că, în temeiul dispoziţiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, petentului i-a fost adresată rugămintea de a prezenta în completarea dosarului de despăgubire certificatul de moştenitor întocmit în urma decesului domnului B.N. sau negaţie privind dezbaterea succesiunii obţinută de la Camera Notarilor Publici în raza teritorială a căreia a avut ultimul domiciliu defunctul, însoţită de extras pentru uz oficial din Registrul stării civile pentru căsătorii în ceea ce îi priveşte pe numiţii B.N. şi B.V.

Până la data redactării răspunsului de către ANRP, dosarul nu a fost completat cu documente. Ulterior depunerii tuturor documentelor, dosarul urmează a fi reanalizat, urmând să fie pronunţată o soluţie în acest sens.

Comisia a reţinut ca fiind semnificative aspectele semnalate în petiţia domnului B.C. din oraşul H., judeţul C. Acesta, adresându-se comisiei, reclamă faptul că, deşi a fost validat de instanţă pentru funcţia de consilier local...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stoica, numai o secundă...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog, ţineţi-vă propoziţia.

Până termină domnul Stoica, rog liderii de grup să vină până sus. (Consultări.)

Vă rog, continuaţi, domnule Stoica.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Da.

Analizând aspectele sesizate, membrii comisiei au decis sesizarea autorităţii publice competente, respectiv Instituţia Prefectului în a cărei zonă teritorială de competenţă se regăseşte autoritatea publică locală, decizie comunicată petentului, conform prevederilor privind modul de soluţionare a petiţiilor, cuprinse în Regulamentul Camerei Deputaţilor. Reţinem din analiza răspunsului autorităţii competente şi a documentelor anexate că, în urma activităţii de verificare, Comisia de Control a concluzionat că nu se face dovada existenţei unui înscris înaintat de către secretariatul general al Primăriei H. către primar şi către membrii consiliului local, din care să rezulte obligativitatea convocării consiliului local în vederea depunerii jurământului de către petent, al cărui mandat a fost validat în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu recomandările Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

În perioada de referinţă a fost primită la comisie o singură petiţie care vizează domeniul agriculturii, vizând nereconstituirea dreptului de proprietate privată asupra unor terenuri forestiere care au aparţinut bunicului matern al petenţilor pe raza comunei G., judeţul V. - dosarul nr. 680.

În vederea determinării etapelor ulterioare, necesare analizei cazului, pe baza unei cunoaşteri aprofundate a situaţiei sesizate, membrii comisiei au hotărât solicitarea de informaţii clarificatoare din partea Instituţiei Prefectului în a cărei zonă teritorială de competenţă se regăseşte autoritatea publică locală.

Din răspunsul transmis comisiei observăm că autorităţile publice competente au întreprins măsurile legale necesare soluţionării speţei în cauză. Astfel, Instituţia Prefectului, analizând sesizarea petenţilor şi acţionând în limitele exercitării atribuţiilor legale, a solicitat un punct de vedere motivat de la Primăria Comunei G.

Ca urmare a verificărilor efectuate şi a Notei de Relaţii, comunicate de primărie, rezultă că petenţii au fost puşi în posesie cu toată suprafaţa de teren cu care au fost validaţi şi cu care au fost de acord.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Remarcăm, cu ocazia prezentării acestui raport, tendinţa descrescătoare a memoriilor privind recunoaşterea şi acordarea drepturilor prevăzute de legile fondului funciar. (Vociferări.)

Observăm în continuare...

Dragi colegi,

Închei într-un minut.

...că necunoaşterea de către unii cetăţeni români a normelor legale referitoare la drepturile şi obligaţiile legale care le revin creează frustrări, situaţii conflictuale şi neîncredere în autorităţile publice. Comunicarea accesibilă, de o manieră comprehensivă şi sistematică, a condiţiilor de acces la drepturi şi a modificărilor survenite în legislaţie sau metodologii, de către instituţiile publice, încă nu se dovedeşte adecvată publicului român. Evaluarea situaţiei şi adoptarea unui program naţional în acest sens, urmând bunele practici şi ghidurile aferente din alte state membre ale Uniunii Europene, ar fi necesar să fie avute în vedere de Guvernul României. Este evident că simpla publicare a normelor legale nu este suficientă.

Aşa cum am mai afirmat în rapoartele noastre semestriale, comisia îşi desfăşoară activitatea de soluţionare a petiţiilor contând pe o relaţie de cooperare loială, cordială şi deschisă cu ministerele şi celelalte autorităţi şi instituţii publice ale statului roman. În cele mai multe cazuri, colaborarea cu ministerele se desfăşoară în bune condiţii, cu respectarea termenelor pe care legea le-a stabilit în procesul de soluţionare a petiţiilor cetăţenilor.

Din totalul de 420 de petiţii înregistrate în evidenţa comisiei în perioada de raportare, doar un număr de 7 mai sunt pe rol la această dată, urmând să se acţioneze pentru rezolvarea acestora.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vă rog să-l aplaudaţi. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Ca urmare a discuţiei avute cu toţi liderii de grup, am convenit ca programul de lucru pentru astăzi să se oprească aici, să aveţi cu toţii timp să ajungeţi să urmăriţi meciul României, care, după 8 ani de zile, în sfârşit este din nou la un campionat european.

Aşadar, hai, România!

Şedinţa s-a încheiat la ora 15.42.