Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.34.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Petre-Florin Manole, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Petre-Florin Manole, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petre-Florin Manole, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petre-Florin Manole:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 5 noiembrie 2024, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţi naţionale, un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL. Nu este.

Oana Murariu, USR? Nu este.

Dănuţ Aelenei, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează "Subminarea ideologică sau cum să preiei o ţară".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Subminarea ideologică şi schimbarea are patru etape de bază.

Demoralizarea.

O persoană sau un grup de persoane care au fost demoralizate nu sunt în măsură să evalueze informaţii adevărate şi să le deosebească de cele false. Un astfel de proces durează 15-20 de ani şi este ireversibil.

Persoana care a fost demoralizată nu este în măsură să evalueze informaţiile adevărate. Faptele nu-i spun nimic. Chiar dacă are în faţă informaţii adevărate, dovezi autentice, cu acte, cu poze, chiar dacă îl duc cu forţa şi îi arătă un lagăr de concentrare, el va refuza să creadă.

Destabilizarea este a doua etapă.

În această perioadă de doi până la cinci ani, ceea ce contează este ţintirea elementelor structurale esenţiale ale unei naţiuni: economia, relaţiile externe şi sistemele de apărare. Practic, ar căuta să destabilizeze fiecare dintre acele zone, slăbind-o considerabil.

A treia etapă este criza, care ar dura până la şase săptămâni, pentru a trimite o ţară în criză.

Criza ar aduce "o schimbare violentă a puterii, structurii şi economiei" şi va fi urmată de ultima etapă, care este normalizarea. Atunci ţara este, practic, preluată, trăind sub o nouă ideologie şi realitate.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Aelenei Dănuţ.

Domnul Petre-Florin Manole:

În continuare, are cuvântul domnul deputat Zoltán Miklós, UDMR. Nu este.

Domnul Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţie politică intitulată - "Maratonul electoral al Republicii Moldova continuă fără ezitări".

În numele întregii comunităţi ucrainene din România, deopotrivă în numele ucrainenilor din România, salut cu emoţie, cu recunoştinţă şi cu optimism realegerea doamnei Maia Sandu în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, în urma celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din această ţară.

De două ori în această lună a fost testată puterea visului european al cetăţenilor din Republica Moldova şi de două ori îndrăzneala, determinarea şi curajul acestor cetăţeni au învins frica pe care se bazau naraţiunile ameninţătoare ale Moscovei. Curajul acesta va da visul european, puterea de a renaşte din propria cenuşă, în ţările din Caucaz şi, în general, în regiunea extinsă a Mării Negre.

Forţa mobilizatoare a curajului a ţinut în picioare Ucraina, în faţa maşinăriei agresiunii ruseşti. Ieri, comunitatea internaţională a văzut, a apreciat, a salutat şi a sprijinit curajul Ucrainei şi al poporului ucrainean de a evada cu orice preţ din vasalitatea Moscovei. Astăzi, curajul s-a mutat la Chişinău. Mâine se va muta la Tbilisi.

Mai are bătălii de dus Republica Moldova, pe drumul său european, reconsfinţit recent, de două ori, de populaţia acestei ţări.

Fără un suport majoritar în Parlamentul Republicii Moldova, alegerile şi victoriile electorale din această lună pot rămâne teoretic şi fără efect, pot fi periferice şi conjuncturale.

Republica Moldova mai are de dat, în lunile următoare, cea de-a treia bătălie pentru visul ei european, cea parlamentară.

România este unul dintre statele membre ale Uniunii Europene care pot facilita, încuraja şi sprijini la superlativ visul european al Republicii Moldova. A sprijinit acest vis dintotdeauna şi o va face mereu. Populaţia României a trăit la intensitate maximă probele de eroism civic şi politic ale populaţiei Republicii Moldova, într-o intensitate fără egal, care vine din rădăcinile istorice ale poporului român.

Fără sprijinul, câteodată discret, al României, fără uriaşa, permanenta şi necondiţionata disponibilitate a României de a pava parcursul european al Republicii Moldova, poate că visul european al Republicii Moldova ar fi putut fi obosit. Nu a obosit şi pentru că România a ţinut lumina de veghe aprinsă. O va face mereu, la fel cum sunt convins că o vor face toate statele membre ale Uniunii Europene.

Suntem convinşi că maratonul electoral al Republicii Moldova va continua fără ezitări şi "trenuleţul geopolitic" european al Republicii Moldova, ca şi cel simultan şi similar al Ucrainei şi al altor ţări din regiune care aspiră la a evada din tirania ideologică a Moscovei, va ajunge la destinaţie.

Construim Europa aici, în fiecare zi; în România, în Ucraina, în Republica Moldova, în Georgia, peste tot unde pătrunde lumina libertăţii noastre. Nu vom lăsa să moară visul nostru comun european. Lecţia de curaj şi demnitate a Republicii Moldova ne motivează şi ne mobilizează suplimentar.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumesc şi eu.

În continuare, domnul Daniel-Florin Ghiţă, grupul parlamentarilor neafiliaţi. Nu este.

Valentin-Ilie Făgărăşian, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Lecţie de democraţie oferită de forţele proeuropene din Republica Moldova".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Validarea referendumului proeuropean şi victoria în alegeri a Maiei Sandu reprezintă un prilej de bucurie imensă nu numai la Chişinău, ci oriunde există suflare românească, oriunde se simte şi se vorbeşte româneşte.

Ca şi în pasajul biblic al confruntării dintre David şi Goliat, forţele binelui, forţele democratice şi proeuropene au învins forţele pro-ruse şi au arătat Kremlinului că, oricât de mult au încercat să deturneze voinţa poporului, dorinţa românilor pentru apartenenţa la marea familie europeană, este de nezdruncinat.

Astăzi, mai mult decât oricând, avem certitudinea că parcursul Republicii Moldova în Uniunea Europeană a devenit ireversibil, motiv pentru care sprijinul României pentru fraţii noştri de peste Prut trebuie să fie şi mai puternic, şi mai ferm decât a fost până acum.

Cred că lecţia de democraţie din Republica Moldova şi fermitatea cu care forţele proeuropene şi democratice au anihilat imixtiunile hidrei ruseşti în procesul electoral trebuie să ne inspire şi pe noi, mai ales că urmează două rânduri cruciale de alegeri pentru viitorul ţării noastre, alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare.

Nimeni nu ar trebui să se amăgească şi să nu înţeleagă faptul că extremiştii şi populiştii din România nu sunt decât jucăriile politice ale lui Putin, care încearcă să destabilizeze ţara şi să altereze procesul electoral.

Mare mi-a fost întristarea când am aflat că PSD a dat mâna pe sub masă cu AUR sau că Geoană este tare iubit la Moscova, aceştia jucând un joc deosebit de periculos pentru democraţia din ţara noastră.

Personal, ca deputat de diaspora, voi face tot ceea ce îmi stă în puteri pentru a-i informa pe românii din străinătate şi a le explica în detaliu că numai Nicolae Ciucă este preşedintele care ne poate garanta că România va merge pe drumul european al prosperităţii şi securităţii şi că numai Partidul Naţional Liberal, la guvernare, reprezintă garanţia că viaţa din ţara noastră va ajunge la standardele pe care ni le dorim şi le aşteptăm de atâţia ani.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Petre-Florin Manole:

Continuăm cu doamna Oana-Silvia Ţoiu, Grupul parlamentar al USR. Nu este.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "O justiţie prietenoasă doar cu marii infractori".

Ştim care este măsura independenţei justiţiei româneşti - în ciuda faptului că este oarbă, marii condamnabili scapă pe bandă rulantă.

Dar altfel se comportă justiţia de la noi cu minorii, care, după cum ştim, cu toţii, sunt unele dintre cele mai periculoase persoane din societate.

Astfel, în dosarul 27.581/3/2019, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, minora Eftime Maria, insulinodependentă, înscrisă în grad grav de handicap, este, potrivit procurorului Marius Voineag, participant impropriu la infracţiunea de spălare a banilor, la vârsta de 4 ani, copiat identic de Volintiru Alexandru, de la Tribunalul Bucureşti.

La finalul dosarului ea este propusă pentru a primi o sancţiune de natură penală care, potrivit art. 2 Cod penal, art. 107 Cod penal, raportat la art. 108 Cod penal, se aplică doar persoanelor care au săvârşit infracţiuni.

La Tribunalul Bucureşti, unde domnişoara Eftime s-a prezentat ca să-şi susţină cauza, a fost păzită, atât ea, cât şi bunica sa - bolnavă de cancer - de patru gardieni înarmaţi, stând în picioare în spatele acestora. Doamna ministru al justiţiei promisese, nu demult, o justiţie prietenoasă.

Poate ne explică doamna ministru Gorghiu Alina cum poate fi o justiţie prietenoasă cu un minor care suferă de o boală cronică, ce se manifestă prin comă în condiţii de stres şi o bunică bolnavă de cancer, care se află într-o procedură judiciară în cel mai important tribunal al României, Tribunalul Bucureşti, atunci când este păzită, cu un grad ridicat de intimidare, de patru gardieni înarmaţi aduşi din alte săli de judecată.

"Justiţia prietenoasă", pe care se laudă că o susţine doamna ministru Gorghiu, nu este un obiectiv real, având în vedere că cele patru cereri de audienţă ale minorei Eftime Maria, păzită ca un răufăcător în sala de judecată a Tribunalului Bucureşti, au rămas fără niciun răspuns.

Patru cereri de audienţă v-a adresat minora Eftime Maria, doamnă ministru, toate rămase fără răspuns, pentru că nu vă interesează despre ce este vorba.

Vă spun eu. Domnişoara Eftime vă aduce la cunoştinţă abuzurile procurorului-şef al DNA, domnul Marius Voineag.

Având în vedere că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei, aspectele sesizate de minora Eftime Maria în cererile sale de audienţă, privind prezenţa sa în acte de urmărire penală încheiate de procurorul Marius Voineag, au făcut obiectul vreunei analize din partea dumneavoastră?

Vă solicit, doamnă ministru, să analizaţi cu celeritate cazul domnişoarei Eftime Maria şi să nu transformaţi Justiţia într-un instrument de poliţie politică.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Botoşani, Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Domnul Petre-Florin Manole:

În continuare, dau cuvântul domnului Mihai Ioan Lasca, neafiliaţi. Nu este.

Grupul parlamentar al USR, domnul Alin-Gabriel Apostol.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"Tinerii pleacă din România pentru că nu stăpânesc bine o meserie". Aceasta este declaraţia premierului României şi candidatului PSD la preşedinţie, Marcel Ciolacu.

Trecând peste faptul că a jignit foarte mulţi români, prin această afirmaţie, domnul Ciolacu arată că nu ştie, nu cunoaşte cele mai simple informaţii economico-sociale.

Domnule Ciolacu,

Pe această cale, vă informez că peste jumătate dintre tinerii din România pleacă din motive economice şi de aceea am depus un proiect legislativ care corectează această problemă. Mai exact, vrem să lăsăm în buzunarul tinerilor români salariul brut, astfel încât ei să rămână cu până la 1.500 de lei în plus în buzunar.

Dar, din păcate, PSD şi PNL una fac şi alta vorbesc, pentru că au votat împotriva acestei propuneri legislative.

Domnule Ciolacu,

Ce meserie aveţi dumneavoastră? Hoţoman?! Se vede că vă pricepeţi foarte bine la această meserie, din moment ce nu aţi emigrat.

Întrebări la care ar trebui să răspundă domnul Geoană.

1. Cum a ajuns, în 1990, să fie angajat la Ministerul Afacerilor Externe, deşi avea calitatea de inginer?

2. Ce legătură este între dumnealui şi generalul de securitate care inventa securişti în timpul Revoluţiei?

3. Ce a făcut cu ceasurile de la Vanghelie, pentru care a fost chemat la DNA?

4. Ce a făcut cu şpăgile primite, în calitate de preşedinte al PSD, pentru a garanta prezenţa pe listele parlamentare sau europarlamentare ale colegilor din PSD?

5. Care este relaţia dumnealui cu Rusia, de tot merge regulat acolo, să se consulte?

6. Câţi bani i-a dat lui Tal Hanan pentru ferma de troli care operează în aceste alegeri, denigrând adversarii politici?

Iar votanţii lui Geoană ar trebui să se gândească de două ori la aceste întrebări, să aleagă soluţia corectă şi să voteze candidatul care se poate opune sistemului ticăloşit, Elena Lasconi.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, USR.

Domnul Petre-Florin Manole:

Domnul deputat Dumitru Coarnă, neafiliaţi. Nu este.

Doamna Oana Morariu, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Oana Murariu:

"Justiţia trebuie consolidată, nu băgată «la sertar»!"

Când vine vorba despre justiţie, premierul şi candidatul PSD la preşedinţia României, Marcel Ciolacu, are o evaluare cu titlu decisiv: "Gata, justiţia funcţionează, hai să o lăsăm în pace!".

Cu aceste cuvinte încearcă o justificare, din poziţia de candidat prezidenţial, a absenţei complete din programul său a capitolului justiţiei.

Marcel Ciolacu nu se poate însă dedubla şi de calitatea de premier, iar de la înălţimea acestei funcţii transmite ideea că nu mai e nimic de îmbunătăţit în justiţie, încercând închiderea oricărei dezbateri, inclusiv în ce priveşte nevoia accelerării luptei anticorupţie.

Repet, asta a afirmat şeful Executivului român, calitate în care opiniile sale ajung la simpli cetăţeni, la decidenţi din statul român, la autorităţi judiciare din ţară şi europene.

PSD a avut mult de suferit în trecut, în relaţia cu DNA, baronilor li s-au schimbat vieţile în rău, din cauza justiţiei, care nu înţelegea, se pare, unde îi e locul. De la revenirea PSD la putere, o linişte iliesceană s-a aşternut peste un pilon esenţial într-un stat democratic. Pentru PSD, statul de drept, anticorupţia şi domnia legii peste tot şi toate funcţionează cu succes, atunci când nu afectează interesele PSD. Aşa îşi doresc PSD şi Marcel Ciolacu să funcţioneze justiţia.

Fugari celebri sau mai puţin celebri, politicieni condamnaţi, plecaţi şi rămaşi în străinătate după sentinţe definitive, infractori de toate speţele care şi-au tărăgănat procesele până când termenele s-au prescris şi au scăpat, o curte constituţională târâtă în campania electorală cu decizii care servesc intereselor candidatului Marcel Ciolacu, aceasta este justiţia funcţională, în înţelegerea preşedintelui PSD.

Ca deputat USR de Cluj, membru în Comisia juridică, cu multe iniţiative de înlesnire a actului juridic şi procedural, dar şi ca absolvent de drept şi avocat, nu pot rămâne fără reacţie la injustiţia făcută justiţiei de premierul României şi aspirant la funcţia supremă în stat, prin ultimele sale declaraţii.

Da, trebuie să o spunem, iar USR şi-o asumă, justiţia românească funcţionează în mare parte, şi asta pentru că profesioniştii şi oamenii bine intenţionaţi din sistem o duc mai departe, în ciuda piedicilor şi a neajunsurilor de care se lovesc. Dar la fel de adevărat este că aceeaşi justiţie are nevoie, în continuare, la toate nivelurile, de reformă, chiar de una profundă, generală, care să adreseze lipsurile cunoscute.

Declaraţiile făcute de Marcel Ciolacu amintesc de cele ale lui Ion Iliescu, din timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Acesta a asigurat atunci că nimic nu se schimbă şi că nimeni nu e vinovat în afara soţilor Ceauşescu şi a celor câţiva apropiaţi ai acestora. Prin urmare, la 34 de ani de atunci, dosarul Revoluţiei încă nu a fost judecat, au venit mineriadele, nici acestea judecate, iar sistemul l-a preluat liniştit pe Iliescu ca preşedinte.

Repetarea unui scenariu similar nu este exclusă şi ţine doar de noi, alegătorii, să ne asumăm că în votul fiecăruia dintre noi stă viitorul preşedinte şi destinul nostru civic.

Vă mulţumesc.

Oana Murariu, deputat al USR Cluj.

Domnul Petre-Florin Manole:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, neafiliaţi.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică are ca subiect "Siguranţa cetăţenilor, o iluzie în judeţul Vaslui".

Stimaţi colegi,

Într-un stat de drept, fiecare cetăţean ar trebui să fie protejat, iar instituţiile publice - Poliţia, Parchetul şi Justiţia - ar trebui să vegheze la siguranţa tuturor, fără excepţie.

Din păcate, realitatea din judeţul Vaslui contrazice această promisiune fundamentală. Când abuzurile şi violenţele rămân nesancţionate, iar cei care cer dreptate sunt întâmpinaţi cu indiferenţă, este evident că siguranţa oamenilor este lăsată la voia întâmplării.

După cum am mai relatat în luna septembrie, cabinetul meu parlamentar din oraşul Murgeni a fost ocupat abuziv de membri ai Organizaţiei AUR. Aceştia au acţionat ca şi cum ar avea dreptul să transforme un spaţiu destinat activităţii parlamentare într-un loc de intimidare, ignorând valorile fundamentale ale democraţiei. În urma acestei intruziuni, am fost agresată fizic şi verbal, confruntându-mă cu intimidări şi injurii de neconceput. Cei din Organizaţia AUR din Murgeni, prin acţiunile lor, au demonstrat o totală lipsă de respect faţă de lege şi demnitatea umană.

De atunci, am încercat să aflu ce s-a întâmplat cu plângerea mea penală. Am sunat constant la Poliţia din Murgeni, dar am fost întâmpinată, de fiecare dată, fie de tăcere, fie de un telefon "defect". După săptămâni de aşteptare şi încercări de a obţine un răspuns, am fost nevoită să mă deplasez personal la Parchetul din Bârlad, la Poliţia Naţională din Murgeni şi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui. Între 15 septembrie şi 31 octombrie, plângerea mea nu a fost înregistrată nicăieri, iar la Poliţia Murgeni, unde am depus-o imediat după ce am fost agresată, nici măcar nu figura în registru.

Această situaţie îngrijorătoare mă face să mă întreb - cum sunt protejaţi cetăţenii simpli, care nu au resurse, relaţii sau avocaţi? Dacă eu, ca parlamentar, întâmpin astfel de obstacole şi lipsă de transparenţă în obţinerea dreptăţii, ce şanse au cei care nu dispun de aceleaşi privilegii?

Este inacceptabil ca Poliţia şi Parchetul din Vaslui să ignore abuzurile şi să lase astfel de fapte nepedepsite. Instituţiile care ar trebui să ne protejeze ajung să se comporte ca şi cum legea este opţională, aplicabilă doar celor care nu beneficiază de "imunitate" din partea lor.

Cetăţenii din Vaslui nu ar trebui să accepte o astfel de situaţie. Cum putem considera că trăim într-un stat de drept, când abuzurile şi violenţele rămân nesancţionate?

Dacă instituţiile statului sunt complice cu cei care cred că legea nu li se aplică, ce mesaj transmitem românilor care aspiră la o viaţă liniştită şi protejată de lege?

Cetăţenii din Vaslui merită mai mult decât ignoranţa şi tăcerea autorităţilor. Ei trebuie să fie protejaţi şi respectaţi, iar instituţiile statului au datoria de a le oferi sprijinul necesar.

Justiţia din Vaslui nu ar trebui să se comporte ca un stat în stat, ignorând drepturile cetăţenilor. O astfel de atitudine nu face decât să adâncească sentimentul de neîncredere şi frustrare în rândul celor care încă mai speră că legea îi va apăra.

Solicit autorităţilor competente să ia măsuri urgente pentru a schimba această situaţie. România nu poate progresa şi nu poate fi considerată un stat de drept, atât timp cât abuzurile sunt tolerate.

Instituţiile statului trebuie să fie în slujba cetăţenilor, nu să închidă ochii la abuzuri şi violenţă.

Fiecare cetăţean merită să trăiască într-un stat în care legea este aplicată corect, iar siguranţa şi respectul faţă de oameni sunt priorităţi fundamentale astăzi, în România.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, SOS România, Raisa Enachi.

Domnul Petre-Florin Manole:

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Zoltán Miklós, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Miklós Zoltán:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Deputat Miklós Zoltán.

Declaraţie politică despre reorganizarea administrativă propusă de USR.

Dragi colegi,

Să fie clar pentru toată lumea: noi spunem hotărât şi de pe acum că reorganizarea administrativă a României, prin comasarea judeţelor şi dispariţia majorităţii comunelor, este o linie roşie care, pentru noi, nu poate fi depăşită. Dacă această reorganizare se realizează, oamenii nu primesc altceva decât dispreţ şi vulnerabilitate.

Reorganizarea propusă, în forma în care a fost elaborată şi înregistrată în Parlament, este împotriva intereselor oamenilor şi împotriva intereselor comunităţilor locale.

Planul de reorganizare administrativă depus nu merită nici măcar să fie dezbătut, acesta poate fi doar respins.

Ce ar însemna dacă această reorganizare s-ar realiza?

Ar însemna, în primul rând, centralizare.

Ar însemna retragerea competenţelor de care dispun azi autorităţile locale.

Ar însemna că problemele oamenilor nu ar mai putea fi rezolvate la nivel local.

Pe scurt, ar îngreuna viaţa milioanelor de cetăţeni.

Este absurd să abordăm problema judeţelor, oraşelor şi a comunelor doar pe o bază contabilă şi matematică.

S-ar putea face economii, e drept, dar cu ce preţ?!

Interesele oamenilor trebuie să fie întotdeauna pe primul loc.

Şi, totuşi, ce putem face pentru ca aparatul de stat să fie mai suplu?

Trebuie, dragi colegi, să desfiinţăm, în primul rând, instituţiile inutile. De exemplu, ANAF-urile regionale, care azi nu mai administrează niciun contribuabil. Poate şi trezoreriile, din moment ce băncile comerciale pot oferi aceleaşi servicii de administrare a conturilor.

Am putea reorganiza şi alte instituţii. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, de exemplu, care ar trebui să nu mai aibă registratori. Aceste servicii pot fi preluate, cu uşurinţă, de notarii publici.

În final, problema banilor. Situaţia finanţelor ţării poate fi rezolvată prin îmbunătăţirea colectării.

Haideţi să colectăm mai eficient cei 6 miliarde de euro TVA anual, pe care azi nu-i colectăm! Am putea face, din aceşti bani, în fiecare an, vreo 600 de kilometri de autostradă.

Soluţii, aşadar, sunt.

Haideţi să nu uităm niciun moment de ce am fost trimişi aici - să apărăm interesele oamenilor.

Orice iniţiativă care contravine acestei misiuni trebuie respinsă. Noi aşa vom face!

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

În continuare, dau citire listei deputaţilor care au prezentat declaraţii politice în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Ioan Mang, Dan-Constantin Şlincu, Alexandra Huţu, Marian-Iulian Rasaliu, Vasile Cîtea, Vasilică Toma, Mirela Furtună.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Marian Cruşoveanu, Elena Hărătău, Iulian-Alexandru Muraru, Ioan Balan, Bogdan-Iulian Huţucă, Vetuţa Stănescu.

Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Petre Puşcaşu, Boris Volosatîi.

Şi deputatul neafiliat Bogdan-Alexandru Bola.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Petre-Florin Manole, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Continuăm şedinţa noastră de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 150.

După cum bine ştiţi, şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - până la ora 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la ora 11.30 - sesiunea de vot final; iar ulterior - cele două şedinţe, şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă există obiecţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Vă mulţumesc mult pentru că mi-aţi dat cuvântul.

Am o propunere de modificare în ordinea de zi, şi anume, punctul 22 în ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990 - PL-x 684/2023 - să devină punctul 6 în ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveţi consens sau nu? (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Supunem la vot.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun. Bine.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

De acord?

Domnul Coleşa? Ştiţi că abţinerea e vot împotrivă, nu vă mai obosiţi.

Haideţi că trebuie să supun la vot.

Aşadar, PL-x 684/2023, de pe poziţia a douăzeci şi doua, pe poziţia a şasea a ordinii de zi.

Vot, vă rog.

Cu 91 de voturi pentru, 4 contra, 30 de abţineri, ordinea de zi a fost modificată în sensul celor spuse anterior.

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu vin cu o surpriză, ci cu aceeaşi propunere pe care am făcut-o şi acum o săptămână şi pe care o voi face de câte ori voi avea ocazia.

După cum ştiţi, am o mulţime de iniţiative legislative blocate în comisii, care prevăd tocmai reducerea de taxe şi impozite, cu fiecare copil care apare într-o familie.

Deci, o reducere care creşte pe măsură ce numărul de copii creşte într-o familie.

Acum câteva săptămâni am fost foarte surprins când partidul dumneavoastră, împreună cu PNL...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-aş ruga...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...a pus pe ordinea de zi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...expozeul...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...politic...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Nu...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să fie cât mai scurt.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...propunerea...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Am fost...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...pe ordinea de zi.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Am fost foarte surprins când aţi pus Pl-x 271/2024 (Propunerea legislativă privind acordarea unor facilităţi fiscale sub forma unor reduceri/scutiri de la plata impozitelor pentru familiile care au în întreţinere mai mult de trei copii, precum şi pentru cele care adoptă copii) pe poziţia 3, pentru ca apoi să-l puneţi la coada listei.

Este un proiect legislativ care tocmai asta propune - reducerea de taxe şi impozite pentru familiile care au copii.

Deci, propun ca Pl-x 271/2024 să fie mutat de pe poziţia 79, care este la coada listei, pe poziţia 3, acolo unde îi este locul.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Pl-x 271/2024, de pe poziţia 79, pe poziţia 3.

Vot, vă rog.

Cu 37 de voturi pentru, 7 contra, 84 de abţineri, 3 colegi care nu votează, propunerea dumneavoastră a fost respinsă. (Vociferări. Gălăgie.)

Întrucât suntem "foarte mulţi" în această sală, să ştiţi că ecoul este extrem de mare dacă vorbiţi între dumneavoastră.

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Încă una.

(Domnul deputat Mircia Chelaru solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Liderul sau viceliderul face propuneri pentru modificarea ordinii de zi.

Mă gândesc, domnule Chelaru, că sunteţi vicelider.

Domnul Mircia Chelaru:

Domnule preşedinte,

Acum aproape o lună de zile a fost pus pe ordinea de zi un proiect de hotărâre a Camerei Deputaţilor - de fapt, mai multe, dar dintre ele mi-a reţinut atenţia, de o importanţă excepţională, PHCD 70. Actualmente este pe poziţia 32.

Vă rog foarte mult să ne aplecăm asupra lui. Este de o oportunitate rarisimă, priveşte atitudinea Europei din perspectiva realizării unui sistem integrat al instrumentarului de apărare. Este menţionată inclusiv obligativitatea Uniunii Europene de a se concentra pe Republica Moldova, în contextul actualei crize.

E o succesiune de puncte sau un punctaj în succesiune care necesită luarea unor măsuri de înalt nivel, la nivelul statului român, şi hotărârea Camerei Deputaţilor este foarte important în acest sens să plece.

Propun să o luăm de pe poziţia 32 şi să o punem cel puţin pe poziţia 5, actualmente.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu există "cel puţin", ci...

Bun.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele sau tabletele.

PHCD 70/2024, dacă am înţeles bine, de pe poziţia 32, pe poziţia 5.

Vot, vă rog.

Cu 33 de voturi pentru, 5 contra, 97 de abţineri, propunerea dumneavoastră nu a întrunit numărul necesar de voturi. Rămâne unde a fost.

Doamna Buzoianu?

Abia aţi intrat.

Vă rog.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Domnule Suciu,

Ştiu că dumneavoastră ştiţi un pic mai bine Regulamentul decât domnul Manole.

Cerem votul - în paralel cu... convocarea comisiilor - Comisia pentru administraţie, Comisia juridică şi Comisia pentru mediu - în paralel cu plenul Camerei Deputaţilor, pentru a fi votată respingerea PL-x 668/2018 (Proiectul de Lege privind modificarea Legii 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor), prin care PSD vrea să dea drumul la construcţii pe spaţii verzi private în toate oraşele noastre.

Este un proiect pe care PNL, de altfel, a zis că-l susţine, alături de Nicuşor Dan, să fie respins.

Sper să vă şi folosiţi voturile în acest sens, PNL.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi să facem...

Rămâneţi, vă rog, puţin acolo.

Dacă tot ne provocaţi vizavi de Regulament, întreb...

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...PL-x 668 este pe ordinea de zi a plenului?

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Nu... dar sunt o grămadă de proiecte care au fost convocate în paralel cu plenul, să fie discutate în comisii.

Nu este pe ordinea de zi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu menţiunea...

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Tocmai, pentru că...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să fie pe ordinea de zi, sub rezerva primirii raportului.

Doamnă Buzoianu...

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Nu, aţi avut...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă asigur...

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Vă dau, dacă vreţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...că domnul Manole...

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

...şi un exemplu în care dumneavoastră...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă asigur că...

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

...v-aţi comportat exact cum...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnul Manole cunoaşte foarte bine Regulamentul.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Dumneavoastră puteţi să-mi daţi orice fel de argument, eu vi-l dau întotdeauna pe al meu.

Vă mulţumesc mult, doamnă Buzoianu, şi mă bucur că aţi...

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Nu, conform...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...venit în...

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Nu, staţi o secundă.

Există un...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Păi, dar aveţi un articol în Regulament care vă spune clar că trebuie să...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

...faceţi asta.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Buzoianu, sunt extrem de drăguţ.

Mulţumesc.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Art. 34 vorbeşte despre îndeplinirea de către preşedintele Camerei a oricăror alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările date... inclusiv însărcinările date de plen.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Aveţi obligaţia.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă Buzoianu. (Vociferări.)

Intrăm în ordinea de zi.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 89/2024.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb, dacă sunt obiecţii de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unor locuri de deputat (ca urmare a demisiilor domnilor deputaţi Alfred-Robert Simonis şi Florin-Silviu Hurduzeu); PHCD 90/2024.

Luăm act de demisiile din calitatea de deputat a domnilor Alfred-Robert Simonis şi Florin- Silviu Hurduzeu.

În conformitate cu prevederile art. 241 din Regulament, proiectul de hotărâre a fost întocmit de Comisia juridică.

Cine de la Comisia juridică prezintă raportul şi proiectul de hotărâre?

Cineva de la Comisia juridică...

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Diana-Anda Buzoianu.)

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1 - Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Alfred-Robert Simonis, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 37 Timiş, începând cu data de 4 noiembrie 2024.

Art. 2 - Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Florin-Silviu Hurduzeu, ales în Circumscripţia electorală nr. 11 Caraş-Severin, începând cu data de 5 noiembrie 2024.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 noiembrie 2024, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu.

La art. 1? Nu.

La art. 2? Nu. Adoptat.

Dezbaterile au fost finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind validarea unor mandate de deputat; PHCD 91/2024.

Dau cuvântul domnului Ştefan-Ovidiu Popa, preşedintele Comisiei de validare, pentru a prezenta raportul comisiei şi proiectul de hotărâre.

Vă rog, domnule Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind validarea unor mandate de deputat

Comisia de validare s-a întrunit în şedinţa de ieri, 4 noiembrie 2024, având următoarele puncte pe ordinea de zi:

- validarea mandatului de deputat al domnului Axinte Vasile, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi, pe lista Partidului Social Democrat, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Ostaficiuc Marius-Eugen;

- validarea mandatului de deputat al domnului Cionca Adrian-Ioan, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripţia electorală nr. 37 Timiş, pe lista Partidului Social Democrat, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Simonis Alfred-Robert; şi

- validarea mandatului de deputat al domnului Alui-Gheorghe Adrian, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ, pe lista Partidului Naţional Liberal, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Leoreanu Laurenţiu-Dan.

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatelor şi având în vedere lista supleanţilor şi adresele Partidului Social Democrat şi Partidului Naţional Liberal, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locurilor de deputat vacante şi propune validarea mandatelor de deputat pentru colegii pe care i-am amintit mai devreme.

Hotărâre privind validarea unor mandate de deputat

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se validează mandatul de deputat al domnului Axinte Vasile, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi, pe lista Partidului Social Democrat, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Ostaficiuc Marius-Eugen.

Art. 2. - Se validează mandatul de deputat al domnului Cionca Adrian-Ioan, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripţia electorală nr. 37 Timiş, pe lista Partidului Social Democrat, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Simonis Alfred-Robert.

Art. 3. - Se validează mandatul de deputat al domnului Alui-Gheorghe Adrian, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ, pe lista Partidului Naţional Liberal, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Leoreanu Laurenţiu-Dan.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există observaţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La art. 1? Nu. Adoptat.

La art. 2? Nu. Adoptat.

La art. 3? Nu.

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Îl rog pe domnul vicepreşedinte Manole să vină la prezidiu.

1. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 1 august ca Ziua naţională a Salvamont România; PL-x 299/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Doamna Vecerdi, vă rog.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Petre-Florin Manole, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În calitate de iniţiator, aş vrea, în primul rând, să salut prezenţa la balcon a reprezentanţilor Salvamont România.

Vă mulţumim pentru tot ceea ce faceţi. (Aplauze.)

În acest an, activitatea de salvare montană în România împlineşte 120 de ani de istorie oficială.

La începutul anilor 1900, la poalele munţilor Bucegi şi Făgăraş, pe lângă asociaţiile turistice prezente la acea vreme, s-au organizat grupuri de salvatori alpini, iar în anul 1904 este documentat primul curs de prim ajutor de salvare montană, realizat de Asociaţia S.K.V. care există şi astăzi.

În prezent, legislaţia din România a permis dezvoltarea a 25 de servicii publice Salvamont judeţene şi 18 servicii locale în staţiunile turistice cu potenţial de dezvoltare ridicat, în care activează 300 de salvatori angajaţi şi peste 500 de voluntari.

Activitatea de salvare montană este un factor dinamizator al dezvoltării turismului în România, prin componentele sale de prevenţie şi salvare.

În ultimii 10 ani, odată cu dezvoltarea activităţilor şi cu dezvoltarea turismului, a crescut, din păcate, exponenţial şi numărul de cazuri salvate. Astfel, în anul 2023 au fost înregistrate peste 8.000 de cazuri la care a intervenit Salvamont, în unele situaţii intervenţiile fiind la limita posibilităţilor fizice şi psihice umane.

Da, este nevoie de educaţie în comportamentul cu care abordăm provocările muntelui, iar serviciile Salvamont fac şi acest lucru prin educaţie.

Luna august este, statistic, luna cea mai încărcată pentru serviciile Salvamont. Aceşti oameni, despre ale căror acţiuni auzim zilnic şi pe care nu i-am văzut niciodată în stradă cerând drepturi sau mărirea veniturilor salariale şi aşa modeste, merită aprecierea şi respectul nostru prin declararea zilei de 1 august - Ziua naţională Salvamont...

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

...arătând astfel respectul pentru profesia, munca şi rezultatele lor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumesc.

Se dă cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru prezentarea raportului.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru instituirea zilei de 1 august ca Ziua naţională a Salvamont România

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea acestei zile ca Ziua naţională a Salvamont România.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Conform dispoziţiilor art. 62 şi ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat acest proiect şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege.

Şi completez cu aspectul că acest proiect face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul, din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Chelaru Mircia.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Apreciez, aşa, cu o subliniere puternică, o dungă adâncă, această iniţiativă, pentru că vizează un corp hiperspecializat de oameni asumaţi. Oameni asumaţi în a îndeplini misiunea chiar prin propria jertfă. Sunt salvatorii tăcuţi ai locurilor unde nu prea există spectacol, nu aleargă în munte precum SMURD-ul, precum salvările, precum alte asemenea ingrediente de intervenţie la risc.

Există o butadă indiană care spune - dacă prin munte pământul s-a înălţat către cer, prin om, cerul a coborât pe pământ.

Aceşti oameni se înalţă pe munte, acolo unde este în pericol tocmai ceea ce înseamnă viaţa care sfinţeşte acest pământ.

Din punctul acesta de vedere, nu este doar o simplă zi de marcat în calendar, ci este un prinos de recunoştinţă a celor care în fiece clipă, luptând cu vicisitudinea muntelui, a vremilor, dar mai ales cu ignoranţa celor care îşi pun viaţa în pericol, sunt slujitorii permanenţi ai vieţii, subliniez, în viaţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu domnul Băltăreţu Viorel, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ţin în primul rând să-i salut şi eu pe salvamontişti, foştii mei colegi.

Între 1996-1998 am fost şi eu salvator în zona speologică, salvaspeolog, ştiu ce înseamnă munca lor, ştiu câte sacrificii fac şi ştiu că ceea ce fac, fac în primul şi în primul rând din pasiune.

Cred că este locul aici, în Parlament, şi nu numai aici, şi în instituţiile de stat, să vorbim despre problemele Salvamontului, despre problemele oamenilor care fac această meserie şi o fac extraordinar de bine.

Cred că trebuie să ne gândim foarte bine cum facem ca aceste salarii ale salvamontiştilor să fie ridicate la adevărata valoare. Cum facem ca Salvamontul să fie echipat cu suficient de mult echipament şi dotare tehnică la nivelul actual, astfel încât munca lor să fie cât mai eficientă. Cum facem şi ce facem cu oamenii care de la o anumită vârstă nu mai pot fizic, pentru că, evident, munca de salvator montan nu este una uşoară. Ce facem cu ei pentru a nu îşi pierde jobul, pentru că avem o problemă cu vârsta de pensionare la 65 de ani, dar trebuie să găsim soluţii ca aceşti oameni să fie valorizaţi în interiorul Salvamontului, să pregătească poate noi... tineri.

Sunt foarte multe probleme pe care nu le discutăm aici şi noi discutăm să facem o zi naţională a Salvamontului.

Foarte bine, să fie o zi naţională a Salvamontului, dar înainte de a face acea zi naţională a Salvamontului, în care doar să-i aplaudăm, trebuie să facem lucruri concrete pentru ei, trebuie să-i susţinem cu adevărat.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

În continuare, are cuvântul domnul Benedek Zacharie, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Da, este o muncă extraordinară a celor care se ocupă de salvarea vieţilor în munţi, dar, cum a zis şi colegul de la USR, trebuie să ne gândim ca să aibă şi resurse ca să poată să salveze acei oameni care se perindă, se plimbă neechipaţi în foarte multe zone montane.

Dacă ne ducem numai la Bâlea Lac, atunci o să vedem circa 70% din turişti care nu sunt echipaţi corespunzător.

Deci, ar trebui să aibă aceşti oameni şi resurse, să poată să facă, să îi oprească pe aceşti oameni să nu urce pe potecile montane. Pentru aceasta o să aibă nevoie de resurse.

Da, este binevenită o zi a Salvamontului, dar într-adevăr au nevoie de mai multe resurse, au nevoie de mai multă atenţie, nu numai din partea noastră, ci şi din partea instituţiilor statului.

UDMR va vota această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumim.

În continuare, are cuvântul domnul Rodeanu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Încep şi eu prin a le mulţumi şi a-i felicita pe cei din Salvamont care sunt prezenţi astăzi şi sper să transmiteţi acest mesaj tuturor colegilor dumneavoastră din toată ţara.

Vă mulţumim pentru altruismul, pentru entuziasmul şi pentru dăruirea de care daţi dovadă în actul de salvare a vieţii omeneşti şi în sprijinul aproapelui vostru.

Pe lângă aceste felicitări, vreau să-i completez şi pe ai mei colegi care au luat cuvântul mai devreme şi aş vrea să vă spun în felul următor - că acest proiect nu este doar despre voi, este şi despre esenţa politicii din România, pentru că, dincolo de toate, dincolo de faptul că 1 august va fi numită Ziua Salvamont, proiectul prevede şi alte lucruri - se vor scoate bani de la buget, de la bugetul administraţiei publice locale, judeţene, din instituţiile statului, din zona Guvernului, şi vor fi cheltuiţi nu pentru dotările voastre, nu pentru bugetul de salariu, nu pentru recompensele pe care firesc şi în mod normal ar trebui să le primiţi, ci ca să sărbătoriţi, să fie sărbătorită această zi. (Vociferări.)

Vor fi bani cheltuiţi de ei, pentru ei, în numele vostru.

Asta este realitatea în România - ne preocupă mai mult festivismul politic. (Vociferări.)

Ne urcăm pur şi simplu cu picioarele pe renumele unei categorii profesionale care într-adevăr denotă dăruire şi bunătate şi utilizăm aceste sume în scopuri discreţionare, acolo, prin achiziţii, achiziţii făcute de către primării, de către, repet, de consilii judeţene şi alte instituţii, pentru a sărbători, nu pentru a dota, nu pentru a sprijini.

Asta este realitatea.

Şi încă o dată vă mulţumesc pentru tot ceea ce faceţi. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; PL-x 417/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna Natalia Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Este un proiect mult aşteptat de copiii din România, în egală măsură de societatea civilă, care se ocupă cu lupta pentru protecţia drepturilor copilului.

Practic, există două obligaţii care vor reveni instituţiilor publice, şi anume să organizeze anual consultări cu copiii, într-o secţiune a website-ului fiecărei instituţii, unde să fie publice informaţii cu caracter accesibil pentru copii.

De asemenea, metodologia pentru implementarea acestui proiect va fi făcută de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.

Efortul administrativ, aşadar, este unul minim, dar urmările pozitive pe termen lung vor fi de impact.

Dragi colegi,

Prin această iniţiativă legislativă, România va deveni exemplu de bune practici la nivel internaţional.

Vreau să vă mulţumesc anticipat pentru încrederea şi votul pe care îl veţi acorda.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc şi eu.

Se dă cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Ionel Floroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 25 iunie 2024.

Potrivit prevederilor art. 62, art. 64 şi art. 132 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, membrii celor trei comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise şi respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumim.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Doamna Alexandru Violeta, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor colegi!

Cine vrea să facă consultări în administraţie, dacă vă imaginaţi dumneavoastră că stătea după această lege să o facă, vă înşelaţi!

Cine n-a făcut, că e de două zile, că e de 4 ani, că e de mai mult în administraţie, consultări pe chestiuni care vizează un grup social sau altul, n-are ce căuta în administraţie; nu e locul lui acolo!

Legea este despre "să fie bine"!

În condiţiile în care România are cadrul legislativ, se numeşte Legea transparenţei decizionale, Legea nr. 52, cunoscută în mediul asociativ şi care permite oricărui şef de instituţie să facă toate consultările pe care le consideră necesare, atunci când ia o decizie cu un impact asupra unui grup din societate. Avem acest instrument!

Le spun asociaţiilor copiilor că, dacă se întâmplă ca ei să solicite, şi această dezbatere şi consultare să nu aibă loc, îi ajut să dea în judecată instituţiile publice, dacă nu respectă legea. Aceasta este calea normală.

Legea este ridicolă!

Eu înţeleg că avem de bifat un obiectiv, să arătăm că ne consultăm cu copiii, dar este ridicol!

Deci, dacă până în acest an nu s-a făcut aşa ceva, să nu credeţi dumneavoastră că un articol din această lege, care are doar câteva, şi care spune că, din ianuarie 2025, preşedintele, Guvernul, Parlamentul, autorităţile locale trebuie să facă un simpozion pe an, ca să consulte problemele copiilor, dacă dumneavoastră credeţi că asta este soluţia ca să poţi să prinzi într-un act decizional ce vor copiii şi ce au ei nevoie, haideţi, vă rog frumos, să admitem că suntem puţin caraghioşi, dacă noi asumăm că asta este soluţia pentru a integra problemele copiilor în procesul decizional.

Legea are patru luni pentru cei din administraţie ca să facă metodologie.

Am văzut că am terminat timpul de vorbire şi mă apropii de final. Mulţumesc.

Deci, patru luni.

La alte legi, care vizează mediul de afaceri şi unde le daţi peste cap viaţa, termenul este de maximum o lună să facă toată administraţia norme metodologice şi tot ce e necesar pentru a pune în aplicare.

Repet, eu înţeleg că noi ne punem...

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc.

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... aşa, câte o floricică, să arate bine şi să ne facem că facem treabă în administraţie, dar o să vină vremea în care vom face şi lucruri serioase pentru această ţară, ceea ce nu este cazul în acest moment.

Avem tot ce ne trebuie, seriozitate mai lipseşte în administraţie...

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... şi dorinţă reală să ţină cont de problemele şi nevoile tinerilor.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Domnul Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt total în asentimentul antevorbitoarei mele.

Salut, cu această ocazie, şi pe copiii de la balcon! Şi aş vrea să-i întreb dacă, într-adevăr, ei s-au simţit, până acum, excluşi de la procesul decizional, dacă există, într-adevăr, vreo lege care să împiedice consultarea lor, atunci când se iau decizii în privinţa lor, atât la nivel instituţional, cât şi la nivel comunitar, până chiar în familie.

Deci, este o formă fără fond, pentru că nu există nicio lege care să împiedice consultarea copiilor şi luarea deciziilor, ţinând seama de vârsta lor şi de gradul de maturitate. Este foarte important acest lucru.

Mai mult, o astfel de reglementare este doar un paravan de a nu ţine seama de nevoile, de interesul şi de opţiunile reale ale lor.

Vă dau doar câteva exemple.

În loc de protejarea faţă de efectele dezastruoase ale dependenţei generate de expunerea la ecran, la jocurile pe calculator, copiii sunt expuşi instituţional, în sistemul public, tocmai la ecran.

Mai mult, în loc să fie protejată inocenţa lor de ideologia LGBT, ascunsă sub denumirea de ideologia de gen, în legislaţie sau în mediul academic, avem o agresiune asupra inocenţei lor, ideologia LGBT şi ideologia de gen fiind promovate pe toate canalele educaţionale şi mediatice şi de către instituţiile statului.

Iar apoi, doar ca un paravan, ni se spune că aşa vor copiii, când voi, de fapt, le schimbaţi şi doriţi să le schimbaţi minţile şi să le murdăriţi inocenţa.

Şi în loc să avem grijă de părinţii lor, prin reducerea de taxe şi impozite, astfel încât banii să rămână la părinţi, pentru creşterea copiilor şi să rămână în ţară, să avem părinţii alături de copii, noi îi taxăm şi îi impozităm; printre cei mai drastici impozitatori şi taxatori din Europa.

Acestea sunt interesele reale ale copiilor, ...

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă rog să vă apropiaţi de final!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...iar nu această formă fără fond.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

În continuare, are cuvântul domnul Chelaru Mircia, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mi-a fost nu uşurată, ci completată, în ideea de a înţelege raţiunea, ce anume a făcut iniţiatorul să pună copilul, din postura de beneficiar al unei vieţi liniştite, în una de coparticipant la zbuciumul societăţii.

Sincer să fiu, trăiesc, caut să-mi reprim starea de jenă şi de inutilitate, vorbind în faţa unei audienţe, care, din ce în ce mai mult, este absentă faţă de aceste probleme foarte grave ale formării societăţii româneşti.

Nu mai continui, pe mai departe, cu alte argumente, decât cu un singur apel. Frumuseţea copilăriei este lipsa de griji. Frumuseţea copilăriei, dar mai ales ceea ce face ca el să se dezvolte, ca viitor cetăţean, ca om al cetăţii, este tocmai puritatea, seva pură a educaţiei, ferită de vicisitudinile societăţii.

Dragii mei,

O s-o votaţi, ştiu, dar, vă rog din suflet, încercaţi să intraţi în esenţa actului de creaţie dumnezeiesc.

Inocenţa copilului ne face şi pe noi mai buni.

Haideţi să nu-i facem pe ei mai răi, introducându-i în balamucul nostru, pe care îl practicăm zi de zi!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu sunt obiecţii sau comentarii? Nu.

La articolele respinse, obiecţii sau comentarii? Nu.

Admise. Obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 144 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; PL-x 241/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Mircea Florin, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Florin Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Prezenta propunere legislativă vine în sprijinul autorităţilor locale care doresc, în limita bugetului aprobat, să premieze financiar elevii cu rezultate excepţionale la învăţătură, precum şi pe cei care au obţinut media 10 la examenul de capacitate sau la examenul de bacalaureat.

De asemenea, şi cadrele didactice care s-au ocupat de aceşti elevi pot fi premiate.

Avem nevoie de performanţă în învăţământ, avem nevoie de aceşti copii minunaţi.

Vă mulţumesc anticipat pentru votul dumneavoastră.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc şi eu.

Se dă cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru învăţământ au fost sesizate, cu dezbaterea în fond, a Proiectului de Lege pentru completarea art. 144 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 144 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu sunt obiecţii sau comentarii? Nu.

La amendamente, obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2024 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Reţelei nucleelor pentru dezvoltare durabilă din România; PL-x 513/2024.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului. Nu este.

Se dă cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulament, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru administraţie au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a proiectului de lege amintit.

Suntem Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 62, 64 şi 132 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise, redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul Chelaru Mircia, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Evident, dezvoltarea durabilă este un laitmotiv care, de foarte multe ori, se transformă într-un slogan perpetuu exprimat, în toate situaţiile, ca un argument panaceu pentru ceea ce urmează să facem bine pentru România.

Am intervenit pentru că am urmărit foarte atent evoluţia acestei preocupări, încă din 2016. Până acum, foarte mulţi dintre cei care şi-au asumat punerea în aplicare a acestui concept neînţelegând esenţele acestui concept.

Dar care este ţinta intervenţiei mele? Este demascarea, dacă vreţi, devoalarea acestei incapabilităţii instituţionale de a reacţiona în timp real şi de a produce efecte palpabile.

Haideţi să ne uităm puţin la graficul timpului.

Ce avem aici? Avem o strategie naţională de dezvoltare durabilă a României, emisă în 2018.

În 2018, prin Hotărârea Guvernului nr. 877; se constată că asta zace. Şi se mai dă o hotărâre de Guvern, în 2022, prin care strategia intră într-un plan naţional de acţiune.

Adică, avem strategie. Haideţi, măi, oameni buni, să şi acţionăm!

Se face un plan naţional. Se constată, în 2024, că planul naţional de acţiune şi acesta zace.

De ce? Nefiind întrunite acele elemente de conducere strategică. Şi se face această reţea extraordinară de nuclee. Ce înseamnă reţeaua de nuclee? Că trebuie minimum doi oameni, de la cele 18 ministere, ca să vorbească între ei cum să facă strategia iniţială integrată pentru a produce o dezvoltare...

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumim.

Domnul Mircia Chelaru:

... durabilă a României.

Închei, domnule preşedinte.

N-am decât să vă spun că, în felul acesta, să nu ne mai întrebăm de ce suntem mereu într-un retard faţă de Europa, pentru că, spun eu, România încă se conjugă permanent la trecutul continuu.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumim.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu există observaţii sau comentarii? Nu.

La articolele admise? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Are cuvântul domnul parlamentar de la Grupul parlamentar al PSD, domnul Alda.

Domnul Adrian Alda:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Pe procedură, v-aş solicita să supuneţi votului prelungirea programului de lucru până la dezbaterea PL-x 479/2024 (Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul fiscal şi creşterea verde) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 1 august 2024).

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumesc.

Vot, vă rog.

147 de voturi pentru, 3 împotrivă, 14 abţineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

Continuăm cu Propunerea legislativă pentru eliminarea obligaţiei de a elibera bon fiscal la tranzacţiile efectuate cu cardul prin modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale; Pl-x 591/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Claudiu Năsui, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Nãsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o iniţiativă de debirocratizare, semnată de deputaţi din toate grupurile parlamentare şi vă mulţumesc pentru susţinere. Un pas mic, într-o Românie care suferă de mult prea multă birocraţie.

Avem firme care trebuie să facă un munte de documente pentru a avea o simplă aprobare, pentru a-şi pune o firmă la stradă sau inclusiv pentru a da o factură.

A factura, în România, a ajuns extrem de dificil, pentru că e-Factura şi toate lucrurile acestea - suntem singura ţară din Uniunea Europeană care impune genul acesta de birocraţie companiilor.

Este de bun augur să mai avem şi un proiect care face un pas în direcţia bună.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc şi eu.

Se dă cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul George Şişcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru eliminarea obligaţiei de a elibera bon fiscal la tranzacţiile efectuate cu cardul prin modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, transmisă cu adresa Pl-x 591/2023, din 16 octombrie.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit, în principal în scopul optimizării operaţiunilor şi al reducerii costurilor aferente, consecutiv al stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru eliminarea obligaţiei de a elibera bon fiscal la tranzacţiile efectuate cu cardul prin modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul Antonio Andruşceac, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

Un proiect care îşi propune să conducă spre debirocratizare, spre uşurarea activităţii agenţilor economici, este, bineînţeles, un proiect binevenit, chiar dacă este în defavoarea acelora care vor să mai vândă nu ştiu ce case de marcat, aşa cum s-a întâmplat şi cu cel mai profitabil sector din România, acela al producătorilor de carduri din astea, al emitenţilor de carduri.

Vă pun o întrebare; în cadrul comisiei nu s-a putut să mi se răspundă.

Dacă se aplica fiscalizarea la orice plată electronică, aţi fi montat în fiecare tramvai, troleibuz, mijloc de transport câte un aparat care emite facturi fiscale? Pentru că acolo avem posibilitatea să plătim cu telefonul sau cu cardul.

Ştiu că n-o să-mi răspundeţi, că la unele lucruri nu vă gândiţi, dar vom vota pentru această iniţiativă, pentru că ea vine în uşurarea activităţii şi muncii noastre, dar şi a agenţilor economici.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Dacă la titlu?

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte,

Solicit o pauză de consultări de 3 minute, între liderii de grup, pe acest proiect.

Mulţumesc.

(Consultări.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

În urma consultării cu liderii de grup, am agreat, în unanimitate, că acest proiect rămâne pe ordinea de zi, însă va fi dezbătut săptămâna viitoare, urmând ca până atunci să mai clarificăm nişte detalii.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc.

Continuăm cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990; PL-x 684/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Se dă cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică şi Comisia pentru politică economică, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Bogdan-Alin Stoica:

Bună ziua!

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate spre dezbatere în fond.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a acordat un aviz favorabil.

Consiliul Economic şi Social a acordat, de asemenea, un aviz favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, a lăsat la latitudinea Parlamentului de a se pronunţa asupra oportunităţii adoptării iniţiativei legislative.

Comisia pentru industrii şi servicii a acordat un aviz favorabil.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a acordat un aviz favorabil.

Ministerul Justiţiei a transmis observaţii şi propuneri cu privire la iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea asigurării participării online la adunările generale ale societăţilor, prin utilizarea sistemelor electronice de vot, care să: "verifice autenticitatea voturilor şi să se asigure că procesul de vot este corect şi transparent", conform expunerii de motive.

Membrii celor două comisii au examinat prezentul proiect de lege în şedinţe separate.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea prezentului proiect de lege, cu un amendament admis, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dezbătut proiectul de lege şi a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului în forma venită de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a prezentului proiect de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

La articolele admise? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995; PL-x 797/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Se dă cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu prezentul proiect de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 36/1995, în sensul extinderii competenţei teritoriale a notarilor publici în privinţa deschiderii procedurii notariale succesorale, din circumscripţia notarială a judecătoriei în care îşi au biroul individual sau societatea profesională notarială, în cea a unui tribunal.

În urma dezbaterilor şi opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu există observaţii sau comentarii?

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu am comentarii la titlu. În schimb, există un consens, pe care l-am obţinut în urma discuţiilor cu liderii de grup, ca amendamentele admise, cu excepţia unuia, amendamentele admise în comisie, să fie supuse votului, urmând a ne pronunţa prin vot.

Propunerea este să le respingem, tocmai pentru a nu încălca principiul bicameralismului, sens în care, tot din partea liderilor de grup, propunerea ar fi ca amendamentele admise de la numărul curent 11, numărul curent 12, numărul curent 13, numărul curent 15, numărul curent 16, numărul curent 17, numărul curent 18, deci, cu excepţia amendamentului admis de la punctul 14, toate celelalte să le supuneţi votului, pentru un singur vot, urmând a ne pronunţa - grupurile parlamentare - prin vot cu privire la aceste amendamente admise.

Grupul PNL propune respingerea acestora, pentru a nu încălca principiul bicameralismului.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

În regulă.

Supun la vot propunerea domnului Andronache.

Vot, vă rog.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Gabriel Andronache, domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa şi domnul deputat Benedek Zacharie.)

18 voturi pentru, 132 împotrivă, un coleg care nu votează.

Propunerea este adoptată.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Petre-Florin Manole:

Are cuvântul, pe procedură, domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Pentru a fi foarte clar, propunerea pe care v-am făcut-o a fost aceea de a supune la vot amendamentele admise.

S-a votat contra amendamentelor admise.

Pe cale de consecinţă, ele au fost respinse.

Urmare a acestei situaţii, vă rog, domnule preşedinte, ca la punctele pe care le-am menţionat anterior, să supuneţi la vot textele iniţiale, pentru a fi complet raportul comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

În regulă.

Supunem votului propunerea domnului Andronache.

Vot, vă rog.

Cu 168 de voturi pentru, 6 abţineri şi un coleg care nu votează, propunerea este adoptată.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru completarea art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor; PL-x 522/2024.

Dacă reprezentantul Guvernului este în sală? Da.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Domnul Ioan Cristian Haiduc (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Domnule preşedinte,

Prin prezentul proiect de lege se urmăreşte completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2022, în sensul instituirii unor reglementări ce vizează analizarea petiţiilor anonime sau a celor în care nu sunt menţionate datele de identificare a petiţionarului şi care se referă la cazurile de hărţuire pe criterii de sex ori de hărţuire morală.

Propunem să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, pentru prezentarea raportului.

Domnul Ionel Floroiu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 132 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în şedinţa din 4 noiembrie 2024.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu un amendament admis prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu există observaţii sau comentarii? Nu.

La articolele admise, observaţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege privind rezilienţa entităţilor critice, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 498/2024; procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul Adrian Petcu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Demersul legislativ are ca obiect transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2022/2557 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind rezilienţa entităţilor critice şi de abrogare a Directivei 2008/114/CE a Consiliului. Totodată, prin proiect se instituie temei legal pentru adoptarea strategiei de consolidare a rezilienţei entităţilor critice.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind rezilienţa entităţilor critice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petre-Florin Manole:

Vă mulţumesc şi eu.

Se dă cuvântul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind rezilienţa entităţilor critice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, înregistrat cu PL-x 498/2024

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat proiectul de lege.

Obiectul de reglementare este stabilirea cadrului legal privind identificarea entităţilor critice, sprijinirea acestora în vederea consolidării rezilienţei, precum şi îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere între autorităţile competente, în vederea asigurării furnizării serviciilor esenţiale pe piaţa internă a Uniunii Europene.

Comisii raportoare - Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise prezentate în anexa la prezentul raport comun.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. (Vociferări.)

Timp de dezbatere, domnule preşedinte, propun să fie 5 minute.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Petre-Florin Manole:

În regulă.

Vot pentru timpul de dezbateri.

160 de voturi pentru, două împotrivă, 3 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există observaţii sau comentarii? Nu.

La articolele admise, observaţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Bogdan-Ionel Rodeanu.)

12. Proiectul de Lege pentru completarea art. 43 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor; PL-x 48/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Brian Cristian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

România se află pe ultimul loc în Europa la numărul de cetăţeni care fac sport, sportivi legitimaţi, numărul de competiţii sportive organizate sau procentul populaţiei care face voluntariat în acest domeniu.

Acest proiect vine în sprijinul organizatorilor de competiţii sportive care se desfăşoară şi pe drumurile publice.

În prezent, competiţiile de ciclism, atletism sau alte ramuri sportive se confruntă cu o barieră semnificativă în ceea ce priveşte organizarea lor pe drumurile publice.

Potrivit prevederilor actuale, organizatorii acestor competiţii sunt obligaţi să plătească un aviz pentru a utiliza drumurile publice.

Acest aviz adesea presupune costuri substanţiale şi proceduri birocratice complexe care pot descuraja sau restricţiona capacitatea organizatorilor de a găzdui astfel de evenimente. Totodată, tariful de eliberare pentru acest aviz a fost majorat de peste 10 ori în urma ordinului ministrului transporturilor din 2017.

Prin urmare, cheltuielile cu organizarea acestor competiţii au crescut exagerat.

Această situaţie nu doar că pune piedici în dezvoltarea sporturilor care se pot desfăşura pe aceste drumuri publice, dar reduce de asemenea accesibilitatea acestor activităţi pentru pasionaţi şi participanţi.

Iniţiativa noastră va modifica Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor publice.

Şi, practic, această schimbare presupune adăugarea unui alineat care va introduce o excepţie, în sensul obţinerii avizului pentru utilizarea gratuită a drumurilor publice pentru organizarea competiţiilor sportive ale federaţiilor naţionale, care, de regulă, se pot organiza şi pe drumuri publice.

La ce poate duce o astfel de măsură?

Păi, pe lângă sănătate, vorbim de venituri la bugetul local, promovarea produselor tradiţionale şi a zonelor turistice.

Franţa are Turul Franţei, un eveniment uriaş care schimbă viaţa comunităţilor prin care trece.

Avem şi noi locuri spectaculoase, fie că vorbim de Maramureş, de Apuseni, Bucovina sau alte zone extraordinar de frumoase din România, locuri care ar putea deveni cunoscute şi prin astfel de evenimente.

Le mulţumesc colegilor deputaţi din Comisia pentru transporturi pentru raportul favorabil, raportul de adoptare, şi am încrederea că şi în plen îi vom da un vot favorabil, încurajând astfel şi un stil de viaţă sănătos şi promovând competiţiile sportive, dar şi turismul din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Se dă cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru transporturi, pentru prezentarea raportului.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 43 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea art. 43 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1998 privind regimul juridic al drumurilor.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Raportul conţine un amendament respins. Dacă se susţine? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul fiscal şi creşterea verde) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 1 august 2024; PL-x 479/2024; procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României. Nu este.

Se dă cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru finanţe!

Domnul Victor Ilie:

Mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul fiscal şi creşterea verde) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 1 august 2024

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de Împrumut (Împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul fiscal şi creşterea verde) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 1 august 2024.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna Gianina Şerban, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş vrea să vă spun, dacă ştiţi, dacă aţi citit, despre ce este vorba în acest proiect legislativ - un alt împrumut.

România, prin Guvernarea PSD-PNL, pe ultima sută de metri, alege să facă un nou împrumut - de 650 de milioane de dolari.

Dar dubios este că, înainte să primim aceşti bani, plătim un comision de 16.250.000 de dolari; ulterior, mai plătim un comision, în aceeaşi valoare; şi ulterior o să plătim dobânzi. Tot noi, românii.

Asta au ales PSD şi PNL să facă acum.

Şi de ce ne împrumutăm? De ce? Să acoperim deficitul bugetar făcut de PSD şi PNL în anul 2024.

Aşa aţi ales să guvernaţi România - prin credite şi taxe puse în cârca românilor.

AUR va vota împotriva acestui împrumut. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Bun.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Rodeanu, pe procedură.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, o intervenţie pe procedură.

Aducem la cunoştinţa plenului Camerei Deputaţilor că domnul deputat Marius Vulcan nu mai face parte din Grupul parlamentar al USR.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Avem o iniţiativă legislativă înregistrată la Camera Deputaţilor, ca prima Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Este vorba despre PL-x 398/2024 - Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului în temeiul Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego Bay la 10 decembrie 1982, privind conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii marine în zonele din afara jurisdicţiei naţionale, adoptat la New York la 19 iunie 2023, semnat de România la New York la 20 septembrie 2023.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Stimaţi colegi,

Dezbaterile fiind încheiate, luăm o pauză de 5 minute, pentru resetarea sistemului de vot şi după aceea avem votul final.

După pauză

Domnul Petre-Florin Manole:

Rog liderii de grup să invite colegii în sală, pentru a putea face un vot de control.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele, pentru a face un vot de control.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Bogdan-Ionel Rodeanu.)

Haideţi să facem un vot de control, vă rog.

Vot, vă rog.

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură, domnule Moşteanu?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Pe procedură.

Vă rog - văd că au dispărut de pe ordinea de zi de vot final respingerile dezbătute ieri; vă reamintesc că ele trebuiau să fie aici, conform programului stabilit şi aprobat în Biroul permanent - deci, vă rog să introduceţi pe lista de vot; facem o mică pauză; îi rog pe colegii de la Tehnic şi de la Legislativ să introducă pe lista de vot respingerile care au fost dezbătute ieri.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

V-aţi grăbit, că trebuia să anunţ programul.

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Potrivit art. 104 alin. (2) din Regulament - "Votul cu privire la propunerea de respingere poate fi dat şi într-o şedinţă specială de vot".

Programul stabilit, în mod evident, dacă îl veţi parcurge, veţi vedea că se referă la o şedinţă de vot final, fără a fi exprimată vreo chestiune legată de voturi de admitere sau de respingere.

Prin urmare, toate rapoartele cu propunere de respingere vor fi supuse votului într-o şedinţă specială.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Pe procedură, domnul Coleşa.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună, fără microfon):

Scuze, haideţi să clarificăm acest lucru.

Domnul Petre-Florin Manole:

Păi, o să clarificăm, dar haideţi să...

S-a înscris şi domnul...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună, fără microfon):

Procedură!

Domnul Petre-Florin Manole:

Păi, s-a înscris şi domnul Coleşa, tot pe procedură.

O să vorbiţi imediat. (Vociferări.)

Să respectăm ordinea, ca să...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Mă înscriu şi eu.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Ceea ce a anunţat liderul de grup de la PNL este pur şi simplu un sofism. (Vociferări.) Programul de lucru spune clar că acum trebuie să avem vot final atât pentru respingerile dezbătute ieri, cât şi pentru cele spre adoptare, dezbătute astăzi. Aşa am făcut de fiecare dată; aşa spune programul de lucru. În niciun caz, programul de lucru nu specifică ceea ce a spus dânsul.

Deci, nu specifică că acum am avea la vot o sesiune doar... am face o sesiune de vot doar pentru admiteri şi respingerile s-ar vota nu ştiu când, la Sfântu-aşteaptă. Nu. Nu există o asemenea menţiune.

Drept urmare, acum ar trebui să avem, aşa cum a spus liderul de grup de la USR, atât proiecte legislative dezbătute şi având raport de respingere, cât şi cele cu raport de adoptare.

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Petre-Florin Manole:

Domnule Coleşa... (Vociferări. Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu vine la tribună.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Haideţi să...

Domnul Petre-Florin Manole:

...Camera se conduce după Regulament, nu după program.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Haideţi...

Domnul Petre-Florin Manole:

Programul însuşi se face după Regulament.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Haideţi să clarificăm un lucru - că acum s-au trezit cei de la PNL că nu vor să bage respingerile.

Asta nu poate fi decizia unui grup parlamentar. Avem Birou permanent, avem Comitet al liderilor; dacă se schimbă programul şi se schimbă ceva în activitatea acestei Camere a Deputaţilor, nu se poate decide doar pentru că vor muşchii unui om sau ai altuia, trebuie să fie conform Regulamentului.

Deci, vă rog din nou, că în programul aprobat de Biroul permanent scrie foarte clar - astăzi facem vot final pe ce am dezbătut. Am dezbătut ieri respingeri şi azi admiteri. Trebuie să fie toate la vot final.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Domnul Andronache, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte,

Vă formulez, în calitate de lider de grup, următoarea propunere - ca în baza art. 104 alin. (2) din Regulament, să supuneţi votului Camerei Deputaţilor ca respingerile să fie supuse votului final într-o sesiune specială de vot.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Supunem la vot propunerea domnului Andronache.

Vot, vă rog.

165 de voturi pentru, 60 împotrivă, 9 abţineri, un coleg care nu votează.

Propunerea este adoptată.

Domnul Moşteanu, explicarea votului.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da, o să explic acum de ce am votat împotrivă - pentru că este o încălcare a Regulamentului şi un abuz.

Şi o să vă explic că m-am prins şi de ce PSD şi PNL au scos respingerile de pe ordinea de vot final de astăzi - pentru că acolo era un proiect de lege depus de noi, de USR, prin care limitam mandatele şefilor de servicii speciale. Şi ei au respins - PSD şi PNL au respins în comisii... (Vociferări. Gălăgie.) ...acest proiect, l-au băgat şi la respingeri. Două partide, doi lideri, Ciolacu şi Ciucă, care primesc ordine de la servicii... (Aplauze. Vociferări.) ...şi sunt speriaţi acum de această... (Aplauze. Vociferări.) ...poveste... (Aplauze. Vociferări.) ...pentru că... (Aplauze. Vociferări.) ...fiind în campanie... (Aplauze. Vociferări.), au spus că vor limitarea mandatelor... (Aplauze. Vociferări.) ...şefilor serviciilor secrete.

Ei bine, noi am pus această limitare în lege şi acum au respins-o şi nu vor să dea acest vot.

Deşi au dat raport de respingere în comisii - PSD şi PNL -, Ciucă şi Ciolacu sunt doi oameni care primesc ordine de la servicii, dar vor să ne păcălească acum, în campanie... (Vociferări.) ...şi ăsta este motivul pentru care n-aţi avut curajul să votaţi respingerea astăzi. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Dacă domnul Moşteanu a terminat cu statul paralel, are cuvântul domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Da, multe fabulaţii în mintea colegilor noştri. (Râsete. Vociferări.)

Dacă Regulamentul pentru dumneavoastră este o poveste care merită ignorată, scuzaţi-ne... (Vociferări.) ...dispoziţiile art. 104 din Regulament sunt foarte clare - plenul... (Vociferări.) ...plenul s-a pronunţat... (Vociferări.) ...facem o şedinţă de vot pentru respingeri.

O şedinţă specială, cum am făcut de... (Vociferări.) ...zeci de ori... (Vociferări.) ...nu o dată.

Aşa că haideţi să închidem fabulaţiile dumneavoastră aici şi să trecem la votul pe propunerile de adoptare.

Mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Domnul Coleşa.

Şi apoi trecem la vot.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Domnule preşedinte,

Vă răspund scurt.

Mi-aţi spus că Parlamentul... Camera se conduce după Regulament, nu după programul de lucru.

Dar programul de lucru este votat şi stabileşte modul în care ne desfăşurăm şedinţele.

Ca atare, tocmai dumneavoastră, până la urmă, aţi supus la vot această modificare a programului de lucru, fără să spuneţi motivul... (Vociferări.) ...pentru care aţi făcut-o.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Intrăm în procedura de vot final.

Punctul 1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 89/2024.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 1 august ca Ziua naţională a Salvamont România; PL-x 299/2024.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

210 voturi pentru, 31 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului...

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Explicarea votului.

Domnul Petre-Florin Manole:

Explicarea votului... doamna Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, oamenii curajoşi din Salvamont şi Salvaspeo au nevoie de respectul Parlamentului, însă nu de o zi dedicată este ceea ce au ei nevoie.

Vă reamintesc că, la Legea pensiilor, când au venit reprezentanţi şi de la Salvamont şi Salvaspeo, li s-a spus în direct în comisie că munca lor nu e periculoasă, pentru că nu există instituţii care pot să verifice locul de muncă, din moment ce nu lucrează de fiecare dată în acelaşi loc şi nu se ştie pe ce munte, când e nevoie de ei ca să salveze pe cineva care are nevoie.

Aşa că le-au fost refuzate... le-au fost refuzate condiţiile de muncă deosebite, ceea ce înseamnă că le-a fost refuzat acest drept şi la salarizare şi la pensii.

Votul ăla ar fi contat ca semn de respect pentru Salvamont şi Salvaspeo.

Că putem să dăm denumiri fiecărei zile din an, fiecărui an, sigur, doar că Parlamentul nu e chiar Zodiacul Chinezesc. Ar trebui să-şi facă în primul rând datoria acolo unde oamenii ăştia vin către noi să-şi ceară drepturile. Şi le-au fost refuzate şi de PNL şi de PSD în momentul în care au fost refuzate cerinţele lor la Legea pensiilor, o lege nedreaptă, care, din păcate, este încă în aplicare. (Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Punctul 3. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; PL-x 417/2024.

Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru muncă şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

220 de voturi pentru, 15 împotrivă, 8 abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Pentru explicarea votului, doamna Ţoiu?

Doamna Oana-Silvia Ţoiu (din sală):

Nu, din greşeală.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Ai rămas cu traumă. (Râsete. Vociferări.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Păi, n-am rămas cu traumă, e... (Vociferări.)

Apăsaţi pe butoane greşit. (Vociferări.)

4. Proiectul de Lege pentru completarea art. 144 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; PL-x 241/2024.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru învăţământ propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

247 de voturi pentru, două abţineri, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2024 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Reţelei nucleelor pentru dezvoltare durabilă din România; PL-x 513/2024.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, un vot contra, 3 abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990; PL-x 684/2023.

Comisia pentru politică economică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

225 de voturi pentru, 22 împotrivă, două abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995; PL-x 797/2023.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

245 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru completarea art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor; PL-x 522/2024.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

253 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind rezilienţa entităţilor critice, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 498/2024.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, un vot contra, două abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru completarea art. 43 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor; PL-x 48/2024.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

252 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

Avem în online explicarea votului, Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Brian Cristian (prin audioconferinţă):

Stimaţi colegi,

În numele Grupului USR, doresc să vă mulţumesc pentru adoptarea acestui proiect.

Am făcut un pas important în faţă pentru promovarea sportului în România, dar şi pentru promovarea locurilor frumoase din această ţară.

Faptul că de acum înainte, pe drumurile publice, vom putea organiza competiţii sportive fără ca acei organizatori să mai fie obligaţi să plătească pentru avizul de folosire a drumurilor va fi un sprijin real pentru privaţii şi pentru organizatorii de competiţii, care vor putea să crească şi numărul de participanţi la competiţii şi numărul de competiţii şi să încurajeze voluntariatul în sportul din România, lucruri la care suntem deficitari, chiar la coada Europei, în acest moment.

Totodată, după cum am spus şi la dezbateri generale, vreau să subliniez importanţa acestui proiect, pentru că, pe lângă sănătate şi sport, vorbim de venituri la bugetul local, promovarea produselor tradiţionale şi a zonelor turistice.

Mi-aş dori ca Turul României la ciclism sau toate celelalte competiţii sportive, fie că este vorba de atletism sau biatlon, să fie la fel de bine mediatizate cum se întâmplă şi în alte ţări şi ţara noastră frumoasă să fie promovată prin intermediul acestor evenimente, dar şi să creştem numărul de competiţii şi să contribuim la sănătatea românilor.

Vreau să spun că pe viitor îmi propun să includem aici şi sporturile auto-moto, care în momentul de faţă nu au putut fi incluse în urma dezbaterilor din Comisiile pentru transporturi, şi de la Senat şi de la Cameră, dar este un prim pas important şi vom continua lupta pentru promovarea sportului în România.

Vă mulţumesc încă o dată pentru acest proiect şi am încredere că le veţi susţine şi pe cele viitoare, cu privire la sportul nostru.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Mergem mai departe.

Punctul 11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul fiscal şi creşterea verde) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 1 august 2024; PL-x 479/2024.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

219 voturi pentru, 26 împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Muncaciu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi din Coaliţie,

Vă duceţi cu împrumuturile cât mai sus.

În documentul pe care l-aţi trimis Comisiei Europene vă duceţi până la 62,6%. (Vociferări.)

Dar eu vă aduc aminte că Legea responsabilităţii fiscal-bugetare spune că atunci când aţi trecut de 50% - şi acum voi vă aflaţi la 52% - trebuie să îngheţaţi salariile bugetarilor.

De ce îi minţiţi pe români? Anul viitor veţi îngheţa salariile bugetarilor. (Vociferări.)

Când veţi trece de 55%, veţi îngheţa pensiile. (Vociferări.)

De ce minţiţi românii că o să crească pensiile, când voi în plan le-aţi pus ca să le îngheţaţi la 55%? (Vociferări.)

Nu vă e ruşine? (Vociferări.)

Domnilor de la PNL, cum puteţi să acceptaţi o asemenea aberaţie?

Faceţi planuri şi vindeţi ţara asta pe bucăţi, ăsta e adevărul. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Petre-Florin Manole:

12. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unor locuri de deputat (ca urmare a demisiilor domnilor deputaţi Alfred-Robert Simonis şi Florin-Silviu Hurduzeu); PHCD 90/2024.

Vot, vă rog.

243 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

13. Proiectul de Hotărâre privind validarea unor mandate de deputat; PHCD 91/2024.

Vot, vă rog.

244 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

Urmează depunerea jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor.

Potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, după validarea mandatelor, deputaţii depun în şedinţa Camerei Deputaţilor jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor.

Vă reamintesc procedura depunerii jurământului:

- la strigarea numelui, deputatul va rosti solemn, de la tribună, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, jurământul scris, pe care îl va semna şi îl va încredinţa spre păstrare preşedintelui Camerei;

- jurământul se poate depune şi fără formula religioasă, aceasta fiind înlocuită cu formula: "Jur pe onoare şi conştiinţă", care prefaţează jurământul.

Invit la tribună pe domnul deputat Axinte Vasile.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Axinte:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Axinte Vasile, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

Mulţumesc. (Aplauze.)

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Felicitări, domnule deputat!

Invit la tribună pe domnul deputat Cionca Adrian-Ioan.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian-Ioan Cionca:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Cionca Adrian-Ioan, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 37 Timiş,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Felicitări!

Invit la tribună pe domnul deputat Alui-Gheorghe Adrian.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Alui-Gheorghe:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Alui-Gheorghe Adrian, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumesc, domnule deputat.

Felicitări!

Încheiem cu aceasta şedinţa noastră de astăzi şi invit membrii Biroului permanent şi liderii de grup la şedinţă.

(După o scurtă pauză.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; Pl-x 540/2024; adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii - astăzi, 5 noiembrie 2024.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.09.