Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Cătălin Drulă:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 12 martie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă reamintesc dispoziţiile regulamentare, foarte pe scurt.

Declaraţiile se prezintă în scris sau verbal.

Dacă se prezintă verbal, nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă îi retrage cuvântul.

Niciun deputat nu depune mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Şi înţeleg că în şedinţa din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor a adoptat o manieră de lucru cu un algoritm care prevede un număr de deputaţi de la fiecare grup - 3 deputaţi de la PSD, AUR, PNL; 2 - USR, SOS, POT; un deputat - UDMR, minorităţi, neafiliat.

Doresc să semnalez şi Secretariatului general că lipseşte stenograma acestei şedinţe din 19 februarie de pe site-ul Camerei, să putem consulta acea decizie.

Şi aş vrea să vă propun ca pentru fiecare grup să existe un buget de 3 minute pentru depăşirea timpului alocat, îl vom contoriza şi astfel, dacă un deputat depăşeşte, se consumă din timpul celorlalţi.

Acestea fiind zise, dau cuvântul doamnei deputat Gabriela-Corina Ene, din partea Grupului PSD.

Şi se pregăteşte domnul Alexandru-Mihai Ghigiu.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Imunitatea democraţiei noastre - Scut sanitar în jurul libertăţilor fundamentale".

Democraţia este la fel de fragilă precum sănătatea umană - dacă starea ei nu te preocupă constant, riscurile cresc.

Exact ca în cazul bunăstării umane, analizele constante, realizate la timp şi cu prisosinţă sunt secretul unei democraţii stabile.

Născută din lupta nobilă a generaţiilor care au fondat acest proiect al speranţei numit "România" şi revitalizată prin sacrificiul tinerilor al căror sânge a fost vărsat la Revoluţie, democraţia este patrimoniul cel mai de preţ al societăţii noastre.

Am crezut că anticorpii democraţiei, anticorpi formaţi în epoca represiunii comuniste, ne sunt îndeajuns pentru a rezista provocărilor ce sfidează libertăţile şi drepturile noastre. Iată că nu este aşa!

Iată că misiunea predecesorilor noştri devine lupta generaţiei noastre. Avem, astfel, un mandat nobil pe care trebuie să îl ocrotim -acela de a face scut în jurul democraţiei.

Instinctul uman e să te bucuri de sănătate cât o ai, să o pui la temelia tuturor reuşitelor tale. La fel şi cu democraţia - timp de 35 de ani, am construit o Românie de care putem fi mândri.

O Românie care astăzi este de partea bună a istoriei, în sânul Uniunii Europene şi al NATO.

O Românie care şi-a definit o traiectorie prosperă de dezvoltare, traiectorie vizibilă în jurul întregii ţări.

O Românie în care drepturile omului sunt respectate, libertăţile sunt celebrate, iar libera exprimare ne permite să creăm, să construim şi să definim noi orizonturi pentru societatea noastră.

Dragi cetăţeni, la fel cum ideal ar fi să mergem la medic când problemele de sănătate se manifestă vizibil, aşa ar trebui să trecem la fapte atunci când democraţia ne este pusă în pericol.

Or, în condiţiile actuale, un simptom malign atacă imunitatea sistemului nostru democratic.

Profitând de premisa libertăţii de exprimare, un discurs al dezinformării, al urii şi al polarizării ne-a acaparat societăţile. Acest tipar de discurs este mai mult ca niciodată promovat de o serie de pseudo-apologeţi ai democraţiei, iar conduita lor, la limita de jos a comunicării şi a manifestărilor publice - vor să dinamiteze libertăţile noastre. Libertăţi câştigate cu sacrificiul unor martiri care au visat la România de azi! O Românie integrată deplin în Europa! O Europă care recunoaşte din plin valoarea României şi a cetăţenilor ei.

Azi nu putem permite să ajungem sub zodia falsului mesianism!

Proiectul meu pentru România este acela al unei mari "agore" în care tot ce are ţara aceasta mai bun ca resursă umană să dezbată temele actuale care ne afectează democraţia. Idei şi soluţii pentru apărarea democraţiei şi asigurarea bunăstării materiale, sociale, economice şi psihologice a românilor.

Nu de gălăgie, mediocritate şi soluţii paranormale are nevoie ţara noastră! Slavă Domnului, în ultimii 35 de ani nu ne-au lipsit nici acestea! Dar totuşi coerenţa politică pentru interesul naţional a triumfat în momente dificile!

Avem nevoie de platforme de reflecţie asupra viitorului nostru comun, avem nevoie de centre de imaginaţie civică, mecanisme de consultare digitală şi de programe de educaţie pentru reţelele de socializare. Avem nevoie, mai ales, de o nouă legislaţie menită să ne ocrotească în faţa avalanşei hibride şi să transforme spaţiul digital într-un epicentru al dialogului pentru viitorul nostru.

Pentru ele, va trebui să gândim împreună platforma în care să se producă simbioza dintre rolul nostru de actori importanţi în procesul de legiferare şi viziunile inovative şi upgradate nevoilor societăţii propuse de tinerii noştri geniali.

Dragi colegi, vindecarea, în momente de răscruce, este un angajament dificil. A ni-l asuma este, însă, o datorie!

Trebuie să facem scut în jurul democraţiei noastre. Doar astfel o vom putea ocroti de microbii şi virusurile care ameninţă să o saboteze.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Ghigiu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Isac.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am asistat cu îngrijorare la manifestaţiile violente care au avut loc pe 10 martie, în centrul Capitalei, ca reacţie la decizia Biroului Electoral Central de a respinge candidatura unui participant la alegerile prezidenţiale din mai 2025. În timp ce protestatarii aruncau cu piatră cubică, smulsă chiar din stradă, în clădiri, geamuri, magazine, maşini şi, mai grav, în forţele de ordine şi jurnalişti, mi-a rămas în minte apelul disperat al unui reprezentant al Jandarmeriei Române - "Vă rog! Vă rugăm! Fără violenţă!". O frază simplă, dar care spune totul. Dincolo de uniforme, de echipamente şi de ordine primite, acolo erau oameni. Oameni care îşi făceau datoria, oameni care au familii şi care nu au nicio vină pentru nemulţumirile celor care protestau. Şi, totuşi, au fost ţinta furiei şi a haosului.

În perioadele electorale, este firesc ca opiniile să fie divergente, însă astfel de momente trebuie gestionate prin dialog şi dezbatere, nu prin haos şi distrugere. România se află într-un context internaţional marcat de tensiuni şi instabilitate, iar acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de echilibru.

Orice contestare a unei decizii trebuie făcută prin mijloace legale, utilizând instrumentele democratice puse la dispoziţie de statul de drept. Orice încercare de a forţa decizii prin violenţă nu doar că subminează principiile democraţiei, dar poate genera efecte grave asupra stabilităţii sociale şi mai ales economice a ţării.

Fac apel la autorităţile competente să comunice clar şi constant cu cetăţenii, să explice public fiecare decizie şi mai ales să ofere garanţii de transparenţă. Alegerile prezidenţiale sunt un moment definitoriu pentru România, iar modul în care acestea vor fi gestionate va influenţa direcţia politică, economică şi socială a ţării pentru următorii cinci ani.

În calitate de parlamentar, mă îngrijorează profund orice implicare a membrilor Legislativului în proteste violente sau acţiuni care instigă la astfel de manifestări. Responsabilitatea noastră este de a reprezenta cetăţenii prin dezbatere, prin adoptarea unor legi care să răspundă nevoilor societăţii şi prin consolidarea unui stat echitabil şi stabil.

De asemenea, am încredere că instituţiile statului vor acţiona ferm, respectând prevederile legale, împotriva celor care au provocat distrugeri, incendieri sau au agresat forţele de ordine.

Libertatea de exprimare este un drept fundamental şi trebuie exercitată în limitele legii, cu respect pentru siguranţa publică şi ordinea constituţională.

Nu putem accepta ca dezbaterea să devină dominată de violenţă, de discurs care incită la ură sau de presiuni stradale. Dacă există nemulţumiri, acestea trebuie adresate prin mijloacele legale.

Violenţa nu trebuie să fie niciodată o soluţie, iar adevărata schimbare vine prin educaţie, dialog şi respect faţă de valorile democratice.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Constat că din partea grupurilor care erau în ordine nu sunt acum prezenţi alţi colegi, aşa că văd acolo...

Haideţi să o luăm în ordine.

Deci, Grupul PNL - nu e nimeni. Nu mai e în momentul de faţă.

AUR - nu.

De la USR? Doamna deputat Atanasiu? Sunteţi pregătită?

Şi acolo e Grupul POT sau SOS? (Vociferări.)

SOS? Domnul Făget? Doamna Constantinescu?

După... vă pregătiţi după... dacă nu intervin... dacă nu mai...

Vă rog, doamna Atanasiu.

Doamna Corina Atanasiu:

Declaraţie politică

Corina Atanasiu, deputat de Vrancea, Circumscripţia nr. 41.

Stimaţi colegi şi dragi compatrioţi,

Acum câteva zile am comemorat trei ani de la momentul în care Rusia a invadat Ucraina, crezând că va supune Kievul într-o singură zi. În acest război nedrept, femei, copii şi bătrâni au căzut victime ale unui regim ce pare să fi uitat de umanitate.

Poporul ucrainean, aflat la doar câteva sute de kilometri de noi, luptă pentru a-şi apăra libertatea şi dreptul de a-şi decide singur destinul şi pentru a ne apăra şi nouă libertatea şi acelaşi drept de a ne decide singuri destinul.

Am fost în Ucraina încă din primele zile de exod, am văzut ce înseamnă războiul cu ochii mei, am auzit alarmele cu urechile mele, am coborât în buncăre pe care oamenii le amenajaseră ca pe nişte locuri de joacă, cu speranţa că poate copiii lor nu vor rămâne cu trauma războiului prea apăsată.

Am simţit durerea şi speranţa oamenilor. M-am reîntors în aceleaşi locuri, m-am reîntâlnit cu aceiaşi oameni de mai multe ori, oameni care luni de zile, strămutaţi din casele lor, trăind de pe o zi pe alta, mă asigurau că "războiul se termină în cel mult două săptămâni".

Şi nu am fost singura. Mii de români s-au mobilizat în primele luni ale războiului şi au dăruit resurse, alimente şi îmbrăcăminte, demonstrând că solidaritatea ne defineşte ca naţie.

Totuşi, propaganda rusă, preluată de aşa-zişii "suveranişti", a reuşit să răspândească minciuna că această "operaţiune specială", cum îi zice Putin, ar fi justificată, încercând să ne dezbine şi să ne facă să uităm adevărul - acesta este un război sângeros, purtat fără scrupule, pentru a reface vechile sfere de influenţă comuniste.

Vedem zilele acestea că însuşi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Trump, minte că Ucraina a început războiul. Sau că Europa aproape că nu a contribuit la susţinerea Ucrainei. Este fals! Este o minciună! Ucraina este şi va rămâne o ţară europeană pe care noi, europenii, avem datoria să o sprijinim în continuare!

Unii ne spun că suntem doar "o colonie a Uniunii Europene şi NATO", dar uită că apartenenţa la aceste comunităţi ne-a ferit de soarta altor naţiuni mai puţin protejate care au devenit sateliţi ruseşti. Vladimir Putin guvernează o Rusie redusă la sărăcie, iar pentru noi, a ne întoarce spre Est înseamnă un dezastru.

Să nu uităm lecţiile trecutului - niciun dictator nu cucereşte un popor fără sprijin intern. Noi avem datoria să fim vigilenţi şi să ne protejăm libertatea şi instituţiile. Ucraina îşi apără astăzi suveranitatea, iar victoria ei împotriva tiraniei înseamnă şi victoria noastră, a tuturor, împotriva fricii şi a minciunii.

Vă îndemn, dragi români, să rămânem uniţi, să ne cunoaştem istoria şi să fim de partea bună a ei!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Revin. Domnul Isac?

Domnul deputat Marius-Adrian Isac.

Dacă nu intervin alţi colegi, se pregăteşte, de la Grupul SOS, doamna Constantinescu.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Mediul înconjurător este o moştenire esenţială a umanităţii. În Banatul Montan, acest principiu ne defineşte modul de viaţă. Construim, muncim şi ne dezvoltăm în armonie cu natura, iar această relaţie trebuie protejată printr-un angajament ferm - să ocrotim resursele naturale ale României.

România are un capital verde unic, un reper strategic ce poate oferi o nouă vocaţie ţării noastre şi regiunilor sale. Pentru Banatul Montan şi pentru multe alte regiuni ale ţării, mediul înconjurător este pulsul identităţii noastre şi seva unei noi perspective de dezvoltare. Pentru a urma o agendă a reîmprospătării economiilor noastre, este nevoie să proiectăm o viziune curajoasă, inovatoare şi responsabilă. Numesc acest proiect de ţară "contractul verde al României".

Contractul verde al României nu constituie nimic altceva decât un angajament al întregii societăţi de a pune protecţia mediului în inima strategiilor de dezvoltare. În spiritul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU, în linie cu Pactul Verde al Uniunii Europene şi sub tutela Strategiei Naţionale pentru Schimbările Climatice, avem toate premisele să lansăm o astfel de busolă strategică care să ghideze România spre noi orizonturi.

În ultimii ani, România s-a confruntat cu foarte multe provocări de mediu, şi anume - defrişări, deşertificări şi fenomene meteo extreme. Aceste probleme nu sunt abstracte; ele afectează direct gospodăriile, economiile, infrastructura şi bunăstarea comunităţilor în care trăim. În lupta cu aceste fenomene fără precedent, nu trebuie să urmăm, însă, un parcurs al extremelor. Soluţiile le găsim în sânul comunităţilor noastre, în ADN-ul tradiţiei care defineşte comuniunea dintre om şi mediu.

Munţii noştri spun poveşti ce aşteaptă să fie descoperite de sute de mii de turişti din întreaga lume. Pentru a le valorifica, putem defini strategii ample de ecoturism, o reală "hartă" a ecologiei rurale, măsuri menite să transforme patrimoniul nostru natural într-un brand veritabil de ţară.

Totodată, agricultura rezilientă zace în esenţa românilor din mediul rural. "Ferma verde" poate deveni o politică solidă, politică menită să ofere fonduri pentru campanii micro-agricole sustenabile şi să stimuleze practicile ecologice.

În acelaşi timp, industria verde poate revitaliza economia românească. Prin măsuri inteligente, precum instituirea de centre de inovare pentru tinerii antreprenori în domeniul economiei verzi sau centre de formare a noilor aptitudini, aşa-numitele "competenţe verzi", sau crearea de parcuri industriale verzi în comunităţi defavorizate, putem combate inegalităţile economice, utilizând inteligent această resursă de valoare majoră.

Dragi colegi, mediul este aliatul nostru cel mai valoros în misiunea comună de a construi o Românie durabilă şi prosperă. Vă invit să ne asumăm acest angajament împreună!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

O invit la microfon pe doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Făget.

Doamna Andra-Claudia Constantinescu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Taxarea excesivă sufocă naţiunea şi slăbeşte statul".

România nu se poate dezvolta printr-o politică fiscală care îşi împovărează propriii cetăţeni şi distruge iniţiativa privată. În loc să încurajeze producţia, investiţiile şi munca, statul român alege mereu calea cea mai uşoară - creşterea taxelor şi impozitelor.

Vedem rezultatele acestor politici greşite - milioane de români plecaţi peste hotare, companiile româneşti, autohtone, închise, iar economia naţională transformată într-o piaţă de consum pentru alţii. Marile corporaţii străine primesc facilităţi fiscale, în timp ce micii antreprenori români sunt sufocaţi de impozite.

Taxarea excesivă nu a dus niciodată la dezvoltare, ci doar la sărăcie şi dependenţă. România trebuie să îşi recapete suveranitatea economică prin măsuri care încurajează capitalul autohton, sprijină producţia naţională şi reduc povara fiscală asupra muncii.

Un stat puternic nu este un stat care îşi jefuieşte propriii cetăţeni prin taxe împovărătoare, ci unul care creează condiţii pentru ca românii să muncească şi să prospere la ei acasă. De aceea, solicit Guvernului să adopte măsuri concrete pentru reducerea impozitelor şi sprijinirea companiilor româneşti.

Nu putem construi o Românie puternică pe baza unei politici fiscale care îngenunchează naţiunea! Dacă vrem un stat suveran şi independent, trebuie să punem interesele românilor pe primul loc.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Făget.

Se pregăteşte domnul deputat Stoica Alin.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mădălin Făget, deputat al SOS, Circumscripţia electorală nr. 14, Constanţa.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei este "Abuzul de ordonanţe de urgenţă al Guvernului României".

Guvernul României a transformat ordonanţa de urgenţă dintr-un instrument legislativ excepţional într-un adevărat mecanism de guvernare discreţionară, ocolind în mod sistematic Parlamentul şi subminând principiul separaţiei puterilor în stat.

În anul 2023, Guvernul a emis nu mai puţin de 128 de ordonanţe de urgenţă, iar în 2024 acest abuz a fost dus mai departe, cu peste 152 de ordonanţe de urgenţă. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât aceste acte normative nu doar că au fost adoptate fără o dezbatere parlamentară reală, dar au ajuns să modifice alte ordonanţe de urgenţă care nici măcar nu fuseseră aprobate prin lege de Parlamentul României.

Acest mod de legiferare nu doar că încalcă principiile statului de drept, dar generează instabilitate legislativă şi incertitudine juridică, afectând atât mediul de afaceri, cât şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. România nu poate fi guvernată prin improvizaţii şi decizii arbitrare luate pe furiş, fără o minimă consultare publică şi fără un control parlamentar efectiv.

Guvernul actual demonstrează o crasă lipsă de respect pentru democraţie, ignorând rolul Parlamentului şi transformând urgenţa într-un pretext pentru a-şi impune propria agendă politică.

Această practică trebuie să înceteze!

Parlamentul nu poate rămâne spectator în faţa unui Executiv care guvernează prin ordonanţe, evitând controlul democratic şi dezbaterea parlamentară.

Fac apel la colegii parlamentari să reacţionăm ferm împotriva acestui abuz şi să impunem măsuri concrete pentru limitarea excesului de ordonanţe de urgenţă.

Guvernul trebuie să revină la respectarea cadrului constituţional, iar Parlamentul să-şi recapete rolul de principal for legislativ al ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Stoica Alin.

De la AUR? Nu.

Se pregăteşte, atunci, doamna deputat Geamănu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ramurile unui copac nu sunt identice, dar totuşi sunt legate de acelaşi trunchi. Mâinile unui om nu sunt identice nici ele, au mici deosebiri, dar sunt legate la acelaşi corp. La temelia Uniunii Europene stă acest adevăr, suntem diferiţi, însă lucrăm toţi împreună ca să ne fie mai bine tuturor; ca ramurile copacului, ca mâinile unui om.

Aşa cum francezii şi germanii pot lăsa deoparte trecutul lor ca să colaboreze pentru un ideal comun, pentru Europa, la fel putem şi noi, românii. Ne-am luptat în decursul istoriei cu maghiarii, cu bulgarii, cu polonezii, de parcă n-ar fi fost loc pe pământ pentru toţi. Războaiele au luat vieţi şi au adus distrugere, morminte, lacrimi, foamete şi ura dintre oameni, ca o buruiană care ne sufocă. Ura faţă de vecini, faţă de cei de altă credinţă, faţă de cei de altă culoare, de altă părere, ura faţă de tot ce este diferit.

Şi acum predică unii ura faţă de Europa de astăzi, doar pentru că nu mai este continentul divizat de ieri. E vechea strategie de a da vina mereu pe alţii, pe evrei, pe sorosisti, pe homosexuali, pe "rezişti", pe "LGBT-işti". Pentru cine vrea să vadă, nu e greu să observe cine îşi atacă vecinii, cine începe conflicte, cine arată cu degetul spre tot ce e diferit.

Falşii patrioţi promovează modele din Evul Mediu întunecat, când statele şi etniile se măcelăreau între ele. Izolarea este deviza lor, vor să amputeze legăturile noastre cu lumea. Libertatea, colaborarea, diversitatea, asta îi supără pe ei la Europa de azi - ramurile care se dezvoltă şi mâinile care se unesc. Îşi doresc o Românie mutilată pe care să o controleze. O ţară în care pavelele zboară către compatrioţi, în care, după mintea acestor şefi de partide, oamenii de altă părere ar trebui să fie jupuiţi de vii în piaţa publică.

Ce putem face, concret, pentru a ne vindeca de această ură? Ce mecanisme trebuie să dezvoltăm pentru ca o societate tolerantă, ca aceea a Europei de azi, ca aceea a României de astăzi, să nu mai fie otrăvită de intoleranţă? Cât trebuie să tolerăm intoleranţa?

Pentru a dezvolta anticorpii democraţiei, nu este suficient să avem legi, trebuie să le şi respectăm şi să le punem în practică. Proslăvirea mişcărilor fasciste sau comuniste, a liderilor şi dictatorilor fascişti sau comunişti nu sunt opinii protejate de libertatea de exprimare, ci sunt instrumente ale intoleranţei şi urii şi trebuie identificate şi sancţionate ca atare.

Închei cu citatul lui Karl Popper - "Dacă nu suntem dispuşi să apărăm o societate tolerantă de atacul intoleranţilor, atunci desigur că toleranţii vor fi distruşi, şi cu ei şi societatea tolerantă".

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc foarte mult.

Întreb dacă din partea grupurilor - PNL, POT, Grupul minorităţilor naţionale - sau neafiliaţi este cineva prezent. Nu.

De la...? (Vociferări.)

Domnul Moiseev?

Vă rog.

Şi, atunci, după dumneavoastră reluăm şi urmează doamna deputat Geamănu.

Deci, domnule deputat Alexandrin Moiseev, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică intitulată "România nu poate intra în sfera de influenţă a Rusiei".

România se află într-un moment critic al existenţei sale democratice. Tensiunile interne, presiunile exercitate asupra procesului electoral şi îngrijorările legate de statul de drept ne arată un adevăr dureros - democraţia noastră este pusă la încercare. Retrogradarea României la statutul de "regim hibrid" în clasamentele internaţionale nu este doar o umilinţă diplomatică, ci şi un semnal de alarmă că libertăţile câştigate cu sacrificii imense sunt în pericol.

În această perioadă de incertitudine, un lucru trebuie să fie clar - România nu poate intra în sfera de influenţă a Rusiei! Am cunoscut teroarea comunismului, deportările, canalul, sărăcia şi frica. Să ne întoarcem acolo ar fi cea mai mare greşeală, una pe care copiii noştri nu ne-ar ierta-o niciodată. Ce viitor vrem să le lăsăm? Unul în care România devine un stat izolat, rupt de lumea civilizată, prăbuşit economic şi prizonier al unui regim opresiv?

Cine e cu Rusia nu e suveranist, ci trădător. Suveranismul înseamnă o Românie puternică, capabilă să-şi apere interesele naţionale, să fie un stat respectat în Europa şi în NATO, să-şi protejeze cetăţenii şi să asigure stabilitate şi prosperitate. Suveranismul nu înseamnă să ne aruncăm în braţele Kremlinului, să devenim complici la război, corupţie şi crime. Rusia nu a adus niciodată nimic bun României - doar ocupaţie, suferinţă şi moarte.

România trebuie să fie vigilentă. Adevăratele ameninţări externe sunt reale şi periculoase, iar cei care le instrumentalizează pentru câştig politic intern subminează chiar democraţia pe care pretind că o apără. Avem nevoie de transparenţă, clarificări şi un proces electoral liber, fără umbre şi manipulări. Viitorul României nu poate fi unul de întuneric şi izolare - este datoria noastră să ne asigurăm că rămânem parte a lumii libere şi că niciodată nu vom mai repeta greşelile trecutului.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Aurora-Adela Geamănu.

Şi se pregăteşte domnul Coarnă.

Doamna Aurora-Adela Geamănu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi ne aflăm în acest for important nu doar pentru a dezbate legi şi politici, ci şi pentru a reafirma angajamentele noastre fundamentale faţă de valorile pe care le împărtăşim ca naţiune europeană - solidaritatea, unitatea şi demnitatea umană. În contextul actual, când provocările globale şi locale se amplifică, este crucial să ne întărim legăturile şi să ne susţinem unii pe alţii.

Solidaritatea nu este doar un cuvânt frumos, ci un principiu esenţial care ne uneşte ca popor. În faţa dificultăţilor cu care ne confruntăm, trebuie să ne sprijinim unii pe alţii, să fim alături de cei care au nevoie de ajutorul nostru. Este o responsabilitate morală şi socială să ne îndreptăm atenţia către cei mai vulnerabili, să-i ascultăm şi să acţionăm în sprijinul lor.

România a evoluat semnificativ în ultimii ani, iar integrarea noastră în Uniunea Europeană este un testament al progresului şi al dorinţei noastre de a ne alinia la valorile europene. Această integrare nu este doar o oportunitate economică, ci şi o invitaţie de a participa activ la construirea unei comunităţi bazate pe respect, toleranţă şi solidaritate. În această lumină, trebuie să ne reafirmăm angajamentul faţă de parcursul nostru european.

Solidaritatea europeană se manifestă prin diverse forme, de la fonduri pentru dezvoltare regională, la sprijin în gestionarea crizelor migratorii şi colaborarea în domeniul sănătăţii publice. Aceste iniţiative sunt esenţiale pentru a ne asigura că resursele sunt direcţionate către cei care au cea mai mare nevoie de ele. De asemenea, este de datoria noastră să ne implicăm activ în promovarea unor politici care să genereze incluziune şi echitate. În acest context, fiecare dintre noi trebuie să conştientizeze că avem un rol important de jucat.

Solidaritatea începe la nivelul comunităţilor noastre. Fie că suntem reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai societăţii civile sau ai sectorului privat, fiecare contribuţie contează. Dialogul şi cooperarea între toate părţile implicate sunt esenţiale pentru a construi o societate mai echitabilă şi mai justă. Este momentul să ne unim forţele, să colaborăm şi să ne sprijinim unii pe alţii.

De asemenea, trebuie să ne păstrăm valorile fundamentale în faţa provocărilor externe. Într-o lume în care naţionalismul şi populismul îşi fac simţită prezenţa, este datoria noastră să apărăm idealurile europene. Nu putem permite ca diviziunile să ne fragilizeze. Solidaritatea nu este doar un ideal, ci un angajament activ de a lucra împreună pentru un viitor mai bun. Suntem parte a unei comunităţi mai mari, iar acţiunile noastre au un impact nu doar asupra României, ci şi asupra întregii Europe.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Coarnă.

Şi se pregăteşte domnul deputat Gheorghiu.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Declaraţie politică se intitulează "Nu ne puteţi reduce la tăcere! România este şi va fi liberă!".

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În aceste vremuri de încercare, suntem martorii unor eforturi meschine de a reduce la tăcere glasul liber al cetăţeanului, de a pune din nou lanţuri gândului liber şi de a reinstaura, sub diverse forme, delictul de opinie. Acest lucru nu poate şi nu trebuie să fie acceptat într-o ţară care şi-a plătit libertatea cu sângele eroilor săi, într-o ţară unde demnitatea naţională a fost apărată cu preţul vieţii de generaţii întregi de patrioţi.

România nu este doar un teritoriu, nu este doar o naţiune printre multe altele. România este spiritul viu al poporului său, este credinţa în libertate, este curajul de a spune adevărul, indiferent de consecinţe. Şi nimeni, indiferent de funcţia pe care o ocupă sau de interesele pe care le slujeşte, nu are dreptul să reducă la tăcere această conştiinţă colectivă.

În aceste clipe, îmi vin în minte cuvintele marelui Nicolae Iorga, care ne-a lăsat un testament al demnităţii româneşti, spunând - "Păziţi-vă graiul, căci în el stă sufletul nostru. Când dispare limba, dispare şi neamul. Citiţi, învăţaţi, cunoaşteţi-vă trecutul. Clădiţi viitorul cu mintea, nu doar cu mâinile. Cinstea, munca şi iubirea de ţară să vă fie scut şi armă".

Aceste cuvinte sunt mai actuale ca oricând. Suntem datori să apărăm dreptul fiecărui român de a gândi liber, de a vorbi fără teamă, de a se opune oricărei forme de cenzură şi opresiune.

Libertatea de exprimare nu este un privilegiu pe care să-l acordăm sau să-l retragem după bunul-plac al unora, ci un drept fundamental, câştigat prin sacrificii şi garantat de Constituţia României. A anula şi acest drept fundamental, după anularea dreptului de a candida şi anularea votului cetăţenilor, înseamnă a călca în picioare Legea fundamentală a ţării.

Vedem, din păcate, încercări tot mai insistente de a reduce la tăcere vocile care nu se aliniază discursului oficial, de a înlocui dialogul cu dogma, de a transforma disidenţa în vinovăţie.

Sufletul românesc nu trebuie să cedeze în faţa dictaturii gândirii unice. Avem datoria morală de a apăra drepturile fundamentale ale fiecăruia dintre noi. Avem obligaţia de a nu permite ca România să redevină un loc unde frica înlocuieşte curajul, unde minciuna este ridicată la rang de lege, unde dreptatea este doar un cuvânt gol.

Vă invit să priviţi în trecut şi să învăţaţi din lecţiile celor care s-au jertfit pentru libertate!

Priviţi şi în viitor şi nu permiteţi ca generaţiile care vin să moştenească un popor înfrânt!

Doar împreună ne putem apăra drepturile fundamentale! Iar când drumurile se vor tulbura, să nu uitaţi îndemnul lui Iorga - "O ţară nu trăieşte doar prin hotarele ei, ci prin inima celor ce o iubesc".

Deputat al SOS România, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghiu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Octavian Oprea.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică intitulată "România pe datorie: Guvernul Ciolacu împrumută şi împovărează!".

Stimaţi colegi,

România nu este guvernată, ci este stoarsă. Stoarsă de resurse, de bani şi de oameni care muncesc cinstit şi care mai cred că statul ar trebui să le fie partener, nu călău economic.

Domnule Ciolacu, dumneavoastră şi Coaliţia voastră toxică nu administraţi ţara, ci o lăsaţi datoare, cu mâna mereu întinsă după împrumuturi, dar cu buzunarele larg deschise pentru cheltuieli absurde, privilegii speciale şi agenţii fără nicio utilitate reală.

În loc să tăiaţi cheltuielile inutile, puneţi povara încă o dată pe cei care muncesc şi pe firmele care chiar produc ceva. Este reţeta clasică a falimentului - taxezi excesiv ce merge bine şi protejezi ce consumă fără să producă nimic.

Şi să nu ne prefacem că nu vedem unde se duc banii! În timp ce antreprenorii îşi strâng cureaua şi angajaţii îşi calculează fiecare leu, Guvernul îngroaşă rândurile birocraţiei şi menţine în viaţă sinecurile de partid. Avem agenţii care nu produc nimic, directori care taie frunze la câini pe salarii uriaşe şi pensii speciale care cresc ca Făt-Frumos, în timp ce pensiile oamenilor obişnuiţi rămân îngheţate.

Şi asta nu e tot! Pe lângă această risipă neruşinată, Guvernul Ciolacu se împrumută într-un ritm incredibil. România a ajuns la datorii record, iar fiecare nou împrumut este o cărămidă la zidul care, peste ani, va apăsa pe copiii şi nepoţii noştri. Şi pentru ce? Pentru ca statul să continue să funcţioneze ca un aparat de întreţinere a clientelei politice, în loc să fie un instrument de dezvoltare pentru toţi românii.

România nu este săracă, ci Guvernarea este incompetentă! Ţara are resurse, are oameni harnici, are antreprenori care trag, în ciuda tuturor obstacolelor. Dar nu poţi să dezvolţi o economie când Guvernul se comportă ca un jupuitor de taxe şi un împărţitor de favoruri pentru camarila de partid.

România trebuie să înceteze să fie un bancomat pentru privilegiaţi şi o puşculiţă spartă pentru cei care chiar muncesc!

Dacă Guvernul vrea să ne ceară bani, să înceapă prin a da un exemplu - să îşi taie din lux, din sinecuri, din risipă! Până atunci, nu mai avem de ce să acceptăm ca românii, cei care trăiesc din muncă cinstită, să plătească mereu nota de plată pentru un stat care refuză să se reformeze!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Octavian Oprea.

Se pregăteşte domnul deputat Vlad Şendroiu.

Domnul Octavian Oprea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Viitorul României va fi digital sau nu va exista".

Investim acum peste 500 de milioane de euro în construirea cloudului guvernamental şi alte peste 500 de milioane de euro în digitalizarea serviciilor publice.

Transformarea digitală a administraţiei publice reprezintă investiţii implementate în toate ministerele şi autorităţile de peste 6 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Era urgentă şi necesară investiţia acestor sume uriaşe în tehnologie, dar este nevoie, în paralel, de identificarea resursei umane care trebuie să implementeze corect inovaţia - iar aici ne confruntăm cu o problemă: nevoia de resursă umană înalt specializată este ignorată sau deturnată de interese politice.

Aici vorbim şi despre Autoritatea pentru Digitalizarea României - instituţie creată special pentru a fi vârful de lance al modernizării digitale a statului român. Asistăm la o situaţie cel puţin inedită - această instituţie funcţionează cu doar cinci specialişti IT, în timp ce posturile bine plătite din fonduri nerambursabile, care pot aduce în sistemul public specialişti cu experienţă din privat, sunt ocupate de birocraţi fără expertiză tehnică.

Acest paradox nu reprezintă o eroare în alocarea de resurse umane, este o decizie conştientă care a transformat digitalizarea într-un vehicul pentru angajări politice, nu pentru progres real.

Nu vom putea vorbi niciodată despre o Românie digitală atâta timp cât strategiile sunt scrise de birocraţi care nu înţeleg tehnologia, iar deciziile sunt luate de cei care privesc funcţiile publice ca pe nişte sinecuri, nu ca pe o responsabilitate reală.

Stimaţi colegi,

Digitalizarea înseamnă mai mult decât infrastructură. Înseamnă competenţe. Fără profesionişti autentici, risipim banii pe soluţii ineficiente, pe platforme care vor fi abandonate în următorii ani.

Am ajuns în punctul în care trebuie oprit acest joc periculos şi trebuie prioritizată adevărata reformă digitală. Instituţiile-cheie trebuie populate cu specialişti IT, nu cu birocraţi. Fondurile europene destinate digitalizării trebuie să fie folosite pentru a moderniza statul, nu pentru a crea posturi bine plătite pentru conţopişti fără competenţe.

Dacă ne ascundem după vorbe şi promisiuni, vom rămâne cu aceiaşi 20 de ani în urmă faţă de celelalte state UE şi ne vom bucura din plin şi pe viitor de aceeaşi incompetenţă administrativă.

Octavian Oprea, deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Şendroiu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Bogdănel.

Domnul Vlad-Ioan Şendroiu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

"Democraţia şi libertatea nu înseamnă să le permiţi unora să ţi le ia cu forţa şi prin violenţă"

Libertatea nu înseamnă să permiţi ameninţări cu moartea, cultul unor criminali sau să aduci elogiu dictatorilor.

Ceea ce permitem astăzi este ceea ce ne va omorî mâine democraţia.

Nu eram fericiţi în timpul dictaturii comuniste. Vârfurile intelectuale şi politice ale României au fost eliminate în închisori precum Piteşti sau Sighet. Eram săraci, flămânzi, speriaţi.

Nu eram fericiţi nici în ceea ce alţii consideră o epocă de aur a României, în perioada interbelică. Politicienii erau asasinaţi, viaţa şi bunurile evreilor erau furate de benzi legionare, pe străzi curgea sânge.

Cea mai bună perioadă a României din ultima sută de ani este cea pe care o trăim acum.

Da, nu e totul bine, şi asta din cauza unui sistem corupt care a capturat statul. Un sistem care foloseşte instituţiile publice ca agenţii de angajat pile şi nepoţi. Din cauza unor politicieni care consideră că li se cuvin şi privilegii şi pensii speciale.

Dar adevărul este că doar în democraţie şi libertate putem schimba ce nu e bun. Nu cu un salvator susţinut de Kremlin şi nici punând mâna pe arme, furci şi topoare, cum îndemna şeful armatei private a lui Călin Georgescu, Horaţiu Potra.

Putem schimba România dacă ne implicăm, dacă nu mai votăm politicieni hoţi şi incompetenţi, dacă-i tragem la răspundere pe cei pe care i-am ales. România se poate schimba prin mijloace democratice.

România s-a dezvoltat cu fonduri europene. Am depăşit luna aceasta pragul de 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană în cei 18 ani de la aderare. Sigur, se puteau atrage mai mulţi bani şi se putea crea mai multă prosperitate, care să ajungă în toate satele României. Dar am crescut enorm în cei 18 ani de Uniune Europeană.

Şi astăzi unii ne spun că nu e bine cu Europa, că vor înapoi la mama Rusia. Şi sunt în stare să distrugă tot ce s-a construit în aceşti 18 ani pentru ca un Rasputin să ne reconecteze la înţelepciunea rusească.

Stimaţi colegi de la AUR, SOS şi POT, nu mai încurajaţi violenţa! Suntem aici prin vot, toţi, nu prin violenţă.

România se află într-un moment dramatic cu doar câteva luni înainte de alegeri. Trebuie să stopăm extremismul acum, înainte să crească şi să ne înghită.

George Simion şi Călin Georgescu, opriţi această nebunie! Nu mai instigaţi la violenţă! Nu transformaţi România într-un câmp de luptă înainte de alegerile prezidenţiale!

Nu mai faceţi jocurile Moscovei!

Vlad Şendroiu, deputat al USR, Circumscripţia nr. 37 Timiş.

Domnul Cătălin Drulă:

În calitate de preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc, domnule deputat.

Şi îl invit la cuvânt pe domnul deputat Bogdănel.

Se pregăteşte domnul deputat Bara.

Domnul Lucian-Gabriel Bogdănel:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Mediul online are nevoie de anticorpi la dezinformare!".

Stimaţi colegi,

Experienţa ingerinţelor pe scară largă din timpul campaniei pentru alegerile din 24 noiembrie, când mii de conturi şi pagini s-au coordonat cu mesajele campaniei rusofilului Georgescu, dar şi realitatea dezinformărilor vehiculate cu ocazia aprobării, în Camera Deputaţilor, a modificărilor legislative ce permit Forţelor Aeriene Române să angajeze şi să doboare drone confirmă că mediul online este un câmp de luptă pe care manevrează, nestingheriţi şi tot mai mulţi, duşmanii democraţiei noastre.

Ceea ce Potra şi mercenarii săi fac în offline, complotând împotriva ordinii constituţionale, fac în online boţii şi trolii "mogulului mistic" Georgescu, acţionând în reţele sociale ai căror algoritmi sunt optimizaţi în direcţia polarizării şi divizării societăţii. Şi se dovedesc foarte productivi.

Un exemplu izbitor de manipulare cu premeditare l-a oferit, de curând, chiar şefa POT, o acolită a rusofilului Georgescu, care - deturnând sensul legilor amintite - a scris pe Facebook că România e pe punctul de a trimite trupe în Ucraina.

Nu e deloc deplasat, stimaţi colegi, să ne întrebăm - Cui prodest? - Cui serveşte panicarea populaţiei şi manipularea celor mulţi, prin amplificarea temerilor şi inducerea fricii?

Frapante, în acest caz, sunt nu doar dezinvoltura şi nonşalanţa cu care politiciana POT minte, ci mai ales lejeritatea cu care aceasta consimte să fie unealta celor care urmăresc să dezbine societatea şi să erodeze încrederea în instituţii.

Libertatea de expresie, unul din pilonii fundamentali ai democraţiei, nu exclude responsabilitatea expresiei, ba dimpotrivă - o presupune şi o implică, iar dacă democraţia are numeroşi câini de pază şi un mecanism deja rutinat de "checks and balances", cred că şi câmpul de luptă care a devenit mediul online are nevoie de anticorpi la dezinformările propagate de populiştii radicali sau actorii statali maligni.

Ştim, potrivit Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4546 din 2014, că internetul şi reţelele sociale sunt "spaţiu public" - aşa cum regulile guvernează libertatea de expresie în media tradiţionale, lipsa regulilor în mediul online facilitează diseminarea dezinformărilor de orice fel, contribuind hotărâtor la subminarea democraţiei.

Trebuie să acţionăm acum. Să începem prin a transpune în legislaţia naţională prevederile Codului de bune practici privind dezinformarea, adoptat la nivel european în 2022, un act normativ ce are printre obiective transparenţa publicităţii politice, reducerea stimulentelor financiare pentru generatorii de dezinformare şi consolidarea pârghiilor de verificare a veridicităţii şi acurateţei informaţiilor.

Altfel, stimaţi colegi, vom continua să fim martorii neputincioşi ai campaniilor online care au costat "zero lei", adevărate războaie hibride în urma cărora constatăm că democraţia a ajuns la mâna celor care urmăresc lichidarea partidelor şi a pluralismului politic, ieşirea României din NATO sau renunţarea la finanţările din fonduri europene, în condiţiile în care acestea sunt vitale pentru dezvoltarea comunităţilor locale şi a ţării în totalitatea sa.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Bara.

Se pregăteşte domnul deputat Dimitriu şi apoi domnul Vuşcan.

Domnul Nicolae-Adrian Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Săptămâna viitoare, în 20 martie, sărbătorim Ziua Mondială a Sănătăţii Orale, ce are ca scop creşterea gradului de conştientizare cu privire la problemele sănătăţii orale şi asupra importanţei igienei orale.

Propunerea mea pentru voi toţi este să sărbătorim această zi într-un mod practic şi constructiv, în teritoriu, fiecare în judeţele din care provenim.

Pentru al treilea an, eu, împreună cu colegii mei din PSD Alba, voi fi în şcoli din zonele defavorizate, pentru a promova măsurile care previn cariile dentare, practicile corecte de igienă orală, alimentaţia sănătoasă care contribuie la menţinerea sănătăţii orale, vizitele regulate la medicul dentist şi alte aspecte ce ţin de o bună igienă orală.

Aceasta nu este o acţiune electorală. Sunt la primul an din mandatul de parlamentar şi la al treilea an de când, în calitate de medic stomatolog, alături de preşedintele PSD Alba, Corneliu Mureşan, voi realiza această acţiune socială şi de conştientizare asupra importanţei prevenţiei dentare.

Vă îndemn şi pe voi, dragi colegi, să găsiţi un cabinet stomatologic cu medici dispuşi să-şi dedice o zi pentru copiii dintr-o comună sau localitate defavorizată şi să le explice cât de importantă este igiena orală, de la vârste fragede, dar şi legătura dintre sănătatea orală şi sănătatea generală.

Sunt convins că putem ieşi din birouri şi putem marca această zi printr-o acţiune concretă şi productivă, nu prin postări pe reţelele sociale. În 20 martie, avem puterea să aducem la catedre, în şcolile din fiecare judeţ, cel puţin un medic stomatolog care să interacţioneze cu zeci de elevi şi care să ofere informaţii valoroase. Putem, de asemenea, să le oferim copiilor un kit de igienă dentară şi, odată cu el, un mesaj clar despre responsabilitate şi prevenţie.

Recomandările unui raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică, pe tema "Supravegherea şi monitorizarea stării de sănătate orală a copiilor în şcoli", arată că este necesară o schimbare a atitudinilor comportamentelor tinerilor şi copiilor faţă de sănătatea orală, ceea ce ar trebui să constituie unul dintre obiectivele medicilor specialişti de medicină dentară, sănătate publică, igienă orală.

Tot în raport se arată că cea mai la îndemână măsură de îmbunătăţire a stării de sănătate orală este educaţia făcută de către specialişti în instituţiile de învăţământ.

Totodată, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 90% din populaţia lumii suferă în cursul vieţii de afecţiuni orale.

Stimaţi colegi,

Haideţi să sărbătorim Ziua Mondială a Sănătăţii Orale într-un mod practic şi constructiv!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc şi eu.

Foarte elocvent!

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dimitriu Alex.

Se pregăteşte domnul deputat Voicu Vuşcan.

Doamna Alexandru-Paul Dimitriu:

Bună ziua, stimaţi colegi, domnule preşedinte!

Declaraţia mea era pregătită pentru cu totul altceva, însă, evident, trebuie să ne adaptăm.

Iar azi în faţa domniilor-voastre declaraţia mea va fi - "Cum era să ne dăm foc la ţară".

Şi vorbesc despre acest lucru din perspectiva faptului că n-a fost mult, mai era chiar foarte puţin şi ajungeam să intrăm într-o situaţie democratică precară. Şi vorbim despre aşa-zişi "suveranişti" - care, de fapt, sunt extremişti - care au preluat, practic, o forţă pe care aţi generat-o voi, cei de la PSD şi PNL. Aţi generat o forţă atât de puternică încât a existat o reacţie generată în sens invers.

În loc să aveţi grijă de instituţiile pe care poporul vi le-a dat în mână în acest mandat şi în mandatul trecut, în loc să aveţi grijă ca ele să funcţioneze exact cum trebuie, aţi ajuns să le pervertiţi. Şi le-aţi pervertit până în punctul în care aţi generat o reacţie extremistă. Pentru că, stimaţi colegi, niciodată nu trebuie folosită funcţia în interes personal. Niciodată nu trebuie să-ţi ajuţi copilul să ajungă la un spital mai bun decât ăla la care merita să se ducă. Niciodată nu trebuie să-ţi ajuţi nepotul să facă bani. Lucrurile acestea se văd cu ochiul liber. Niciodată nu trebuie să faci parte din mafia imobiliară.

Iar lucrurile acestea pe care voi le-aţi făcut la guvernare, în loc să aveţi grijă, repet, şi să vă purtaţi cu respect faţă de valorile constituţionale, au generat reacţia numită Georgescu.

Din fericire, am avut anticorpi şi încă avem anticorpi, iar hotărârea Curţii Constituţionale este normală, este de bun-simţ, pentru că suveranitatea este în mâinile noastre, ale poporului, şi este cedată, la fiecare rând de alegeri, către conducători.

Iar în ceea ce priveşte preşedintele, preşedintele României, care, practic, este depozitarul celei mai mari încrederi, celei mai mari suveranităţi, nu are voie să fie un om care se gândeşte să intre cu făclia aprinsă în casa noastră numită România. Iar noi n-avem cum să-l lăsăm să intre, gândindu-ne că poate nu dă foc, ştiind clar că el este un piroman declarat şi înfocat şi pasionat.

Mă bucur că am ajuns în acest punct în care reintrăm într-o normalitate, dar, stimaţi colegi de la PSD şi PNL, cred că sunteţi convinşi şi dumneavoastră în adâncul sufletului că vinovaţii principali sunteţi dumneavoastră. Şi sper să fie o lecţie pe care să o învăţaţi, iar pe viitor, peste 4 ani, să ne gândim că în campaniile electorale vom vorbi despre măsuri fiscale de stânga, de supraimpozitare, sau măsurile pe care le propunem noi, cei de la USR, pentru o economie liberă, de reducere a taxării, şi în felul acesta la guvernare să nu ajungă oameni cum aţi fost voi în această perioadă, ci să ajungă oameni care vor binele României.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vuşcan.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ghera şi apoi domnul deputat Daniel Gheorghe.

Domnul Voicu Vuşcan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

A fi patriot nu înseamnă să fii extremist şi să recurgi la instigare la violenţă sau ameninţări la adresa judecătorilor, doar pentru că aceştia nu se conformează presiunilor unor persoane care şi-ar dori să arunce ţara în haos şi care ameninţă orice instituţie a statului, ca mai apoi să pozeze în victimă.

Prea mult timp i-am lăsat pe unii sau pe alţii să ne confişte simbolurile naţionale şi să le calce în picioare, de dragul circului politic. În realitate, e o ruşine să îl transformi pe Dumnezeu în agent electoral sau să fluturi la protestele violente tricolorul, sub care s-au unit românii acum mai bine de 100 de ani.

Termeni precum "suveran" sau "patriot" nu pot fi monopolizaţi de o gaşcă de fanatici, care s-au aşezat în spatele unui Mesia închipuit, şi nu trebuie să devină apanajul exclusiv al unui curent care se pretinde politic, deşi are toate ingredientele unui cult.

România este un stat suveran şi orice român care îşi doreşte ca ţara să rămână independentă, în cadrul marii familii europene, este un suveranist. Orice român care respectă Constituţia, unde e scris negru pe alb că România e un stat independent, indivizibil şi suveran, este un suveranist. La fel, orice român care îşi iubeşte ţara, respectă legile şi se luptă pentru un viitor mai bun, este patriot.

România este un stat democratic şi funcţional, un stat care are instituţii funcţionale şi mecanisme care sunt capabile să oprească derapajele. Personal, mi-aş fi dorit ca domnul Georgescu să nu fie eliminat, în urma votului de la Biroul Electoral, ci înfrânt, prin voturile românilor cu adevărat patrioţi.

A existat, însă, o decizie a instituţiilor statului, bazată pe dovezi ce nu pot fi contestate, care a dus la excluderea acestuia din procesul electoral. Această decizie trebuie respectată.

Decizia instituţiilor nu este şi nu trebuie privită drept una împotriva termenilor de "patriot" şi "suveran". Nu patriotismul şi nu suveranismul au fost interzise în procesul electoral, ci persoana Călin Georgescu, omul care este cercetat într-un dosar cu acuzaţii extrem de grave, omul care s-a asociat cu organizaţii paramilitare şi neolegionare, omul pentru care întregul aparat de propagandă al Rusiei a fost pus în mişcare.

Suveranismul şi patriotismul există şi vor exista şi după Călin Georgescu. Adevăraţii patrioţi, care îşi doresc un stat suveran şi puternic, sunt cei peste 20 de milioane de români din această ţară, nu o gaşcă de personaje dubioase, trase cu cheia de unii şi de alţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ghera.

Se pregăteşte domnul deputat Daniel Gheorghe.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc frumos, stimate domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Sărbătorirea Zilei limbii materne croate la Ambasada Republicii Croaţia, precum şi marcarea a 58 de ani de la publicarea Declaraţiei privind denumirea şi statutul limbii literare croate".

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Sărbătorirea Zilei limbii materne croate este întotdeauna un prilej de mare bucurie pentru minoritatea croată din România.

Evenimentul este organizat de Uniunea Croaţilor din România, aici, în Bucureşti, în colaborare cu Ambasada Republicii Croaţiei în România, unde sunt prezenţi elevii şi cadrele didactice din şcolile croate - Lupac, Clocotici, Rafnic şi Caraşova, judeţul Caraş-Severin. În Republica Croaţia, limbii materne îi este dedicată o lună întreagă de diverse activităţi culturale şi lingvistice axate pe conştientizarea importanţei limbii în toate aspectele vieţii, începând cu 21 februarie, Ziua internaţională a limbii materne, şi încheindu-se pe 17 martie, prin marcarea unui alt eveniment extrem de important, şi anume, Declaraţia privind denumirea şi statutul limbii croate din 1967.

Declaraţia urmărea desfiinţarea unitarismului lingvistic în federaţia iugoslavă şi garantarea "egalităţii şi parităţii celor patru limbi literare: slovenă, croată, sârbă, macedoneană". Evidenţia necesitatea şi importanţa utilizării consecvente a limbii literare croate în şcoli, presă, viaţa publică şi politică, la radio şi televiziune. Acest document a fost hotărâtor pentru evenimentele culturale, sociale şi politice ulterioare, şi pentru păstrarea denumirii limbii croate.

Pentru noi, minoritatea croată din România, limba maternă este factorul determinant care a contribuit la păstrarea identităţii noastre croate, de-a lungul secolelor. În pofida diverselor provocări pe care le trăim în aceste vremuri de globalizare, limba maternă rămâne pilonul de bază pentru păstrarea şi conservarea identităţii noastre, a tradiţiilor şi obiceiurilor. Avem datoria morală faţă de înaintaşii noştri să transmitem limba maternă croată, acest liant intergeneraţional, generaţiilor viitoare.

Având în vedere prezenţa, astăzi, aici, în Parlament, a copiilor, elevilor şi cadrelor didactice din şcolile minorităţii croate din România, doresc să le mulţumesc şi să îi felicit şi de la tribuna Parlamentului României cu ocazia sărbătorii Zilei limbii materne croate, asigurându-i de toată consideraţia şi suportul meu.

Mulţumesc şi Excelenţei Sale, doamnei ambasador al Republicii Croaţia, Marija Kapitanović, pentru recepţia oferită elevilor şi profesorilor, precum şi pentru posibilitatea de a vizita şi marca acest eveniment la Ambasada Republicii Croaţia.

La mulţi ani tuturor croaţilor, cu ocazia sărbătoririi Zilei limbii materne croate!

Vă mulţumesc.

Deputat UCR, Ghera Giureci-Slobodan.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Daniel Gheorghe şi se pregăteşte domnul deputat Cojocaru.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Memoria, o prioritate naţională".

Recent, pe 9 martie, de Sfinţii 40 de Mucenici, în fiecare an, România îi comemorează pe cei care au fost şi cei care mai sunt printre noi, deţinuţi politici anticomunişti.

Memoria anticomunistă românească este fundamentală pentru înţelegerea valorilor democratice naţionale şi pentru a înţelege cât de importante sunt sentimentele nobile de libertate, spiritul adevărului şi, nu în ultimul rând, spiritul de sacrificiu pentru idealurile nobile ale umanităţii.

Stau şi mă gândesc oare ce mai înseamnă astăzi, pentru noi, această tragedie, parte dintr-o tragedie globală, la o scară mult mai mare. Regimul totalitar comunist, adus de tancurile sovietice şi impus, prin brutalitate, în România, un regim care, după al Doilea Război Mondial, în anii '50, dar şi mai târziu, a ucis, a terorizat, a distrus şi nu a făcut decât să implementeze acele măsuri specifice mentalului totalitar, în care libertatea, democraţia, umanitatea, personalitatea şi respectul pentru celălalt, pur şi simplu, nu mai există.

Astăzi, cred că, să învăţăm despre ceea ce a însemnat istoria comunismului, în România, este o mare prioritate. Şi spun acest lucru ţinând cont de ceea ce trăim noi.

Vedem cum Rusia este reabilitată, în ochii multora din opinia publică, Rusia care a comis crime abominabile, Rusia care a impus totalitarismul marxist-leninist, regimul comunist, pe care îl cunoaştem cu toţii, în România şi în Europa de Est. Vedem oameni care se cred patrioţi, dar ei nu fac decât să aducă ode şi elogii unui regim criminal şi totalitar, precum este Rusia lui Putin.

Vedem, de asemenea, oameni, în spaţiul public, care manipulează ideile naţionalismului bolşevic ale lui Dughin şi oameni care vin şi preiau tot felul de teze ale ceauşismului, din anii '80.

Toate aceste lucruri necesită un răspuns, iar răspunsul fundamental este cel prin educaţie, prin cunoaştere şi prin cultură.

Dacă nu vom cultiva memoria anticomunistă românească, ne vom întoarce la totalitarism, ne vom întoarce la tragedia pe care România a trăit-o până în 1989.

Iar eu cred că niciodată România nu poate accepta totalitarismul, nu poate accepta ideologia putinistă a Moscovei şi nu poate accepta aceste nostalgii toxice şi mincinoase pentru regimul Nicolae Ceauşescu.

România are nevoie de libertate, de democraţie şi de respect, şi niciodată înapoi în comunism.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Cojocaru.

Se pregăteşte domnul deputat Gima.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se numeşte "De 18 ani în Uniunea Europeană. Fondurile europene au modernizat Iaşiul".

Din 2007 şi până în prezent, deci la 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România a depăşit 100 de miliarde de euro absorbţie din fonduri europene. În aceeaşi perioadă de referinţă, ţara noastră a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 32,8 miliarde de euro, astfel că avem un beneficiu net de peste 67 de miliarde euro.

În sectorul public, fondurile europene au schimbat faţa judeţului Iaşi şi au adus o îmbunătăţire semnificativă a vieţii locuitorilor.

Iată doar câteva exemple.

În ceea ce priveşte mobilitatea.

Astăzi, cu fonduri europene, din Programul de transport 2021 - 2027 se construiesc autostrăzile A7 şi A8.

Cu finanţare europeană a fost realizată şi conexiunea rutieră alternativă dintre Iaşi şi Suceava, au fost reparate şi modernizate drumurile către Vaslui şi Botoşani.

Aproape întreaga reţea de şine şi fir contact a Companiei de Transport Public a fost reabilitată datorită fondurilor europene. Totodată, au fost achiziţionate tramvaie şi autobuze electrice noi.

În ceea ce priveşte infrastructura spitalicească, putem aduce în discuţie Spitalul pentru Copii "Sfânta Maria", lucrările de reparaţii capitale şi eficientizare energetică de la Spitalul de Recuperare, care s-au desfăşurat tot din fonduri europene.

În plin şantier, în acest moment, se află Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi, unitate medicală ce va fi construită de la zero şi va avea 850 de paturi şi, cu siguranţă, va fi finalizată în anul 2028.

Putem vorbi apoi şi despre clădiri de patrimoniu, reţele de utilităţi.

Doar în judeţul Iaşi au fost investite sute de milioane de euro pentru modernizarea şi extinderea reţelei de apă-canal, beneficiari fiind sute de mii de ieşeni.

În ceea ce priveşte educaţia, sunt alte zeci de milioane de euro care au fost investite, în ultimii ani, în reabilitarea unităţilor de învăţământ şi în dotarea acestora cu mobilier şi echipamente destinate şcolarilor.

Proiecte la fel de însemnate au fost destinate şi învăţământului superior din Iaşi, pentru cele cinci universităţi de stat.

Exemplele pot continua, sunt cu sutele, atât în zona publică, dar şi în zona privată.

Proiectele cu fonduri europene nerambursabile au ridicat calitatea serviciilor, au recuperat patrimoniul istoric, au sporit mobilitatea, au atras după sine noi investiţii, au contribuit la dezvoltarea economică şi, implicit, la creşterea nivelului de trai.

De aceea, în concluzie, consider că direcţia noastră corectă este şi rămâne pe calea europeană.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Înainte de a-i da cuvântul domnului deputat Gima, întreb dacă mai sunt, în acest moment, în sală, deputaţi înscrişi. Nu sunt.

O să-i dau cuvântul domnului deputat Gima, apoi voi da citire declaraţiilor depuse în scris şi apoi, în măsura în care mai apar colegi care sunt pe listă sau care nu sunt şi doresc să susţină declaraţii, vom folosi timpul acestei şedinţe. Dacă se epuizează toate aceste variante, atunci voi închide această parte a şedinţei.

Domnule deputat Gima, aveţi cuvântul.

Domnul George Gima:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Какой грех что у вас больше нет кандидата!

Vouă, extremiştilor, nu e nevoie să vă traduc, când spun, în mod ironic, că: "Ce păcat că nu mai aveţi candidat!".

Aţi crezut că puteţi semăna haos, dar democraţia nu înseamnă libertatea de a jigni, de a ameninţa sau de a incita la violenţă.

Aţi crezut că puteţi manipula la nesfârşit, dar libertatea de exprimare nu înseamnă libertatea de a face apologia regimurilor criminale - fascist sau comunist.

Aţi crezut că românii sunt uşor de păcălit, dar niciodată România nu se va închina în faţa liderului vostru, Putin. Niciodată românii nu vor îngenunchea în faţa unor fascisto-comunişti care vor să vândă ţara ruşilor. Ascultaţi-mă bine! Niciodată!

Să vă fie frică de justiţie, să aveţi respect pentru românii de bună-credinţă, să aveţi respect pentru valorile occidentale, pentru că oamenii de bună-credinţă nu vor tolera niciodată manipularea voastră ieftină.

România este puternică în Uniunea Europeană şi în NATO, şi aşa va rămâne!

Dumnezeu să binecuvânteze România democrată, dezvoltată, occidentală!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau citire deputaţilor care au depus declaraţii în scris.

Astfel, de la Grupul parlamentar al PSD au depus declaraţii în scris domnii şi doamnele deputaţi: Ştefan Ţintă, Paul-Claudiu Cotîrleţ, Răzvan-Iulian Ciortea, Ionel Ciunt, Virgil Alin Chirilă, Ilie Toma, Eugen Neaţă şi Romeo-Daniel Lungu.

O să-i dau cuvântul acum domnului deputat Brian Cristian, din partea Grupului USR.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi vorbim despre umilinţa la care sunt supuşi sportivii, despre cum statul român îi abandonează, dar se înghesuie să-şi asume meritele atunci când vin medaliile.

Julia Sauter, cea mai bună patinatoare din istoria României, trebuie să ceară donaţii ca să poată ajunge la Campionatele Mondiale! O competiţie unde se decide dacă România va avea un loc la Jocurile Olimpice de Iarnă din 2026. De ce? Pentru că statul român este blocat în birocraţie şi nepăsare.

Federaţia Română de Patinaj este în proces de dizolvare, din 2018, din cauza proastei gestionări şi a datoriilor acumulate. Ministerul Justiţiei refuză înfiinţarea unei noi federaţii, pentru că "numele este prea asemănător" cu cel vechi. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român ridică din umeri, Agenţia Naţională pentru Sport tace, iar sportivii sunt lăsaţi să se descurce singuri. Să-şi ia două joburi, să ceară donaţii, eventual, dacă nu prind podiumul, îi mai şi criticăm! Asta nu este doar incompetenţă, este şi ipocrizie.

În 2023, am propus o iniţiativă legislativă care obligă Comitetul Olimpic şi Sportiv Român să intervină acolo unde federaţiile lipsesc. Dacă ar fi fost adoptată, Julia Sauter nu ar fi trebuit să îşi pună numărul de cont pe Internet, cerşind bani ca să îşi reprezinte ţara.

Iar băimăreanul Patric Iluţ, campion mondial la skateboarding, nu şi-ar fi plătit singur deplasările. Nici măcar nu asta e marea problemă în cazul lui. E absurd faptul că nu a putut reprezenta oficial România, în mod repetat, la o serie de competiţii, pentru că nu există un organism din partea statului care să trimită o hârtie la federaţia internaţională de profil. Iar COSR - Comitetul Olimpic şi Sportiv Român - refuză să se implice, motiv pentru care am depus iniţiativa legislativă menţionată anterior. Evident că este blocată în sertarele Parlamentului, iar Guvernul nu o susţine. În schimb, dă bani funcţionarilor din fondul de premiere de la Jocurile Olimpice.

Nu există voinţă politică pentru sportivii noştri. Există doar scuze, blocaje şi politicieni care îşi asumă merite când vine succesul, dar dispar când trebuie susţinere reală. România nu îşi respectă sportivii. România îi abandonează. Şi nu este prima oară, dar ar trebui să fie ultima!

Am făcut interpelări, am venit cu iniţiative legislative şi nu mă opresc aici. Sportivii noştri nu sunt probleme birocratice, sunt oameni care muncesc enorm şi merită susţinere. Toţi se bat de la tribuna Parlamentului cu patriotismul în piept, mai puţin când vine vorba de soluţii reale. E timpul să stopăm această bătaie de joc şi să obligăm acest Guvern, care scoate românii în stradă, să-şi facă treaba!

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Iulian Lőrincz.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Decizia CCR nu este sfârşitul ascensiunii lui Călin Georgescu, ci trebuie să fie începutul unei reconstrucţii a democraţiei noastre.

Suporterii lui Călin Georgescu strigă "Libertate!". Dar libertate nu înseamnă să-i dai libertatea de a candida celui care vrea să-ţi ia libertatea, inclusiv prin forţă şi violenţă, cum se pregătea armata privată a lui Călin Georgescu.

Nu înseamnă să-i dai libertatea să încalce legea. Călin Georgescu a declarat zero lei pentru o campanie electorală de milioane de euro.

Nu înseamnă să-i dai libertatea să te vândă lui Putin şi să întoarcă România în bezna minţii şi în izolaţionismul din perioada ceauşistă.

Decizia de ieri, a Curţii Constituţionale, este justă şi temeinică, pentru că ne apără libertatea şi regimul democratic pentru care s-a murit la Revoluţie, valorile care stau la baza societăţii noastre.

Aş vrea să fie clar. Nimănui nu-i este teamă de Călin Georgescu, ne este teamă, ne este frică de ideile pe care le promovează şi pe care e gata să le pună în aplicare.

Călin Georgescu este acuzat, printre altele, de săvârşirea infracţiunilor de instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii şi promovarea cultului persoanelor acuzate de genocid.

Faptul că ieri CCR-ul l-a oprit nu e sfârşitul ideilor lui şi e datoria noastră şi a tuturor să le combatem: prin educaţie, printr-un răspuns coerent şi puternic la dezinformare, prin mai multă transparenţă şi mai puţină aroganţă a puterii. Şi, poate, cel mai important, avem datoria să-i ascultăm pe cei două milioane de români care l-au votat şi care sunt furioşi, pe bună dreptate.

Dacă nu suntem conştienţi că pericolul încă este aici, bătălia câştigată ieri se va transforma într-o înfrângere, în proxima perioadă. Marcel Ciolacu....

A înţelege mesajul de la prezidenţialele din toamnă nu înseamnă susţinerea unei fosile politice, precum Crin Antonescu, nu înseamnă să continuaţi să folosiţi puterea politică drept armă răzbunătoare împotriva cetăţenilor români, nu înseamnă să continuaţi să dispreţuiţi cetăţeanul şi să ignoraţi problemele reale ale românilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

O să continui cu citirea declaraţiilor depuse în scris, în aşteptarea altor intervenţii care să fie susţinute verbal.

Din partea Grupului parlamentar AUR au depus declaraţii în scris următorii deputaţi: Silviu-Titus Păunescu, Petre Puşcaşu, Daniel-Răzvan Biro, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Ciprian-Constantin Paraschiv, Daniel-Cătălin Ciornei, Ramona Lovin, Laura Gherasim, Petru-Gabriel Negrea, Cosmin-Ioan Corendea, Robert Alecu, Alexandru Bordian, Cristina-Emanuela Dascălu şi Ionelia-Florenţa Priescu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus declaraţii în scris următorii deputaţi: Florin-Claudiu Roman, Dumitru Ţiplea, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei şi Vetuţa Stănescu.

Din partea Grupului parlamentar SOS România au depus declaraţii în scris: Elena-Laura Toader, Ioan Lăzăroi, Andreea-Petronela Cîmpianu, Andrei-Cosmin Guşă, Vasile Nagy şi Raisa Enachi.

Dacă mai sunt, în acest moment, intervenţii sau declaraţii pentru susţinere verbală?

Constatând că nu mai există alte intervenţii sau declaraţii politice, declar această secţiune a şedinţei de astăzi închisă.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 163.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11.00.

Votul final - prezenţă fizică şi online - este programat la ora 11.30. La încheierea acestuia au loc şedinţele Biroului permanent şi ale Comitetului liderilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrăm în ordinea de zi.

- Proiectul de Hotărâre privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Camerei Deputaţilor la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei, PHCD 20/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt comentarii de ordin general?

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

La anexa privind componenţa nominală şi conducerea..., obiecţii? Nu. Adoptată.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2022 privind ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile; PL-x 562/2023; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Vă rog.

Domnul Constantin-Gabriel Bunduc (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2022 privind ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Situaţia economică actuală, reprezentată de creşterea preţurilor şi de neredresarea climatului economic, a determinat operatorii economici să lucreze pe o piaţă lipsită de predictibilitate. Pentru a se evita întârzieri sau blocaje în realizarea sau finanţarea în bune condiţii a lucrărilor de investiţii este necesară modificarea cadrului legal statuat prin O.U.G. nr. 64/2022.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect de act normativ, în forma aprobată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru administraţie publică, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Vetuţa Stănescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2022 privind ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La dezbaterea acestui proiect de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii celor patru comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Câciu Adrian, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Evident, Partidul Social Democrat va vota pentru acest proiect de lege, dar aş vrea să aduc aminte ce s-a întâmplat în ultimii 3-4 ani şi cum un guvern de coaliţie - iată, continuată această coaliţie - a înţeles că România merge mai departe doar dacă nu se mai ascunde în spatele crizelor.

În anul 2022, odată cu începerea conflictului din Ucraina, preţurile la materialele de construcţii au explodat, iar Europa nu avea un răspuns imediat la ceea ce însemna blocarea tuturor şantierelor, a tuturor investiţiilor din economiile europene.

Guvernul de atunci, din 2022, împreună cu toţi membrii coaliţiei, au luat o decizie curajoasă, unică în Europa, aceea de a permite ajustarea preţurilor la contracte, dincolo de ceea ce permitea directiva de achiziţii, făcând o derogare excepţională, pentru a putea continua investiţiile pe care românii le aşteptau de 35 de ani.

La început au fost foarte multe critici din partea Europei, dar până la urmă s-a înţeles că este singura cale ca Europa să se dezvolte şi, implicit, România să se dezvolte.

Dacă vreţi să dau un cuantum de gândire pragmatică, cu un cost de 3 miliarde de lei, de la bugetul de stat, suplimentar, România a reuşit să mai atragă în plus două miliarde de euro, respectiv 10 miliarde de lei, echivalent. De ce? Pentru că, odată cu ajustarea preţurilor la contracte s-a început şi o negociere cu Comisia Europeană, ca noile valori să fie recunoscute ca putând fi rambursabile, inclusiv din fonduri europene, prin modificarea programelor, mai ales a programului regional şi a programului de transport.

Şi, da, pe acest considerent, două miliarde de euro au venit în plus la absorbţia României pentru exerciţiul 2014-2020.

Este un exemplu de urmat pentru toate guvernele - să nu ne mai ascundem în spatele crizelor, să privim cu curaj aceste crize şi să trecem România mai departe.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne a votul final.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2023 privind aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, prin acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului; PL-x 744/2023; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Alin Marius Andrieş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, prin acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului. Astfel, unităţile administrativ-teritoriale au putut solicita, în anul 2023, contractarea de împrumuturi de la Trezoreria Statului, pentru asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi de la donatori europeni, în cadrul programelor interguvernamentale, inclusiv pentru finanţarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor.

Menţionez că au fost acordate 82 de credite.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Goidescu Ionel, SOS România, vă rog.

Dar, după raportul comisiei!

Comisia pentru buget, Comisia pentru administraţie publică?

Vă rog.

Doamna Aneta Matei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, pentru dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2023 privind aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, prin acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observaţii şi propuneri însuşite de iniţiator.

Potrivit reglementărilor art. 62 şi ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Goidescu, vă rog.

Domnul Ionel Goidescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ordonanţa de urgenţă supusă astăzi aprobării prevede, în principiu, o derogare de la Legea finanţelor publice locale.

Noi, Grupul SOS, în principiu nu suntem de acord cu astfel de derogări sau nu încurajăm derogările de la lege, ci mai degrabă să constituim cadrul legal de a aduce, sub acelaşi act normativ, toate aceste derogări.

Ţinând cont, totuşi, de importanţa acestui act normativ, în sensul că s-a creat o facilitate a autorităţilor publice locale, în sensul de a accesa împrumuturi de la Trezoreria Statului, în condiţii mai avantajoase decât din zona bancară, considerăm că putem face o excepţie şi să votăm acest proiect de lege.

Recomandarea noastră este ca, în perspectivă, să luăm în calcul şi exerciţiul financiar pe care îl derulăm, nu numai pe cel trecut, şi vom veni cu o propunere legislativă, în sensul că vom completa Legea finanţelor publice cu astfel de măsuri, în aşa fel încât să putem să asigurăm un cadru legal cât mai accesibil pentru comunităţile locale, pentru autorităţile publice locale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Chirilă Virgil Alin.

Doamnă Vârgă, suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup!

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Guvernele în care PSD a fost prezent au reuşit de fiecare dată să mobilizeze resursele ţării pentru investiţii, indiferent de contextul economic. Aceste investiţii au dus, în ultimii ani, la o creştere a nivelului de trai, în fiecare comunitate locală, indiferent dacă a fost vorba de proiecte de apă, canalizare, de drumuri, parcuri sau alte obiective de investiţii.

Cu acest proiect de lege, pe care îl vom vota astăzi, autorităţile locale au beneficiat de împrumuturi de la Trezorerie, pentru cofinanţarea proiectelor, astfel evitându-se blocajele sau întârzieri în realizarea investiţiilor la nivelul fiecărei comunităţi.

Actul normativ prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2023 a prevăzut un mecanism clar şi transparent pentru acordarea împrumuturilor, care să rezolve problemele urgente ale autorităţilor administraţiei publice locale.

PSD are un singur principiu: sprijin total pentru comunităţile locale, indiferent de culoarea politică a administraţiilor, astfel încât fiecare român, indiferent de zona sau judeţul în care locuieşte, să beneficieze cât mai rapid de acces la utilităţi, la servicii publice de educaţie şi de sănătate.

Investiţiile majore, fără precedent, au fost şi vor rămâne marca guvernelor PSD. De aceea am venit cu această ordonanţă de urgenţă, pentru a menţine acelaşi ritm susţinut al lucrărilor, în fiecare comunitate locală.

PSD va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 556/2024.

Guvernul României? Vă rog.

Domnul Ioan Cristian Haiduc (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Domnule preşedinte,

Prezentul act normativ a fost promovat în scopul derogării de la prevederile art. 61 alin. (1) şi art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât unităţile administrativ-teritoriale să poată garanta împrumuturi de la bănci comerciale sau alte instituţii de credit, pentru obţinerea de către operatorii care au calitatea de producători de energie termică, aflaţi în subordinea UAT-ului, a finanţării necesare achiziţiei de gaze naturale pentru asigurarea funcţionării sistemului de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie, în sistem centralizat, în sezonul rece 2024-2025.

Vă propunem să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget sau pentru administraţie publică?

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, transmis cu adresa PL-x 556/2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Suntem Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64 şi art. 132 din Regulament, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Goidescu Ionel, SOS, vă rog.

Domnul Ionel Goidescu:

Vă mulţumesc.

Rămân valabile consideraţiile noastre privitoare la derogările de la reglementările legale şi, din acest punct de vedere, rămânem consecvenţi şi vom veni cu proiecte de completare a acestor legi, în aşa fel încât să nu mai ajungem la situaţii de derogări.

Ţinând cont de importanţa acestui act normativ, Grupul SOS România votează acest proiect de lege, în condiţiile în care, aşa cum spuneam, vom veni cu propuneri de modificare a actului normativ.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Isac Marius-Adrian, vă rog.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Prin acest act normativ, UAT-urile au posibilitatea de a garanta împrumuturi de la bănci sau alte instituţii de credit, pentru obţinerea de către operatorii care au calitatea de producători de energie termică, aflaţi în subordinea unităţilor administrativ-teritoriale, a finanţării necesare achiziţiei de gaze naturale pentru asigurarea funcţionării sistemului de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie, în sistem centralizat, în sezonul rece 2024-2025.

Aşadar, măsura Partidului Social Democrat a avut un impact social asupra populaţiei racordate la sistemul centralizat cu energie termică, în principal asupra grupurilor vulnerabile, întrucât costurile care compun preţul de furnizare a energiei termice la populaţie au fost mai mici decât achiziţia combustibilului la preţurile stabilite de către furnizorul de gaze naturale, în apropierea sezonului rece.

De aceea, Partidul Social Democrat va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Gal Călin-Graţian, PNL, vă rog.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul PNL va vota Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, PL-x 556/2024, având în vedere măsurile adoptate. Garantarea de împrumuturi pentru obţinerea de către operatorii care au calitatea de operatori de energie termică a finanţării necesare achiziţiei de gaze naturale, funcţionării sistemelor de centralizare sau contractarea de împrumuturi pentru achiziţia de combustibili este neapărat necesară. Aşa s-a întâmplat în 2023, aşa s-a întâmplat în 2024.

Vă dau două exemple clare. La Oradea, gigacaloria, practic, de la 800-850 de lei, în ultimii 10 ani, a scăzut la 420 de lei. 23 de lei este subvenţia. Practic, 397 este plata pe care o face consumatorul.

Ce este foarte important aici? Că asigurăm acest flux este important, atât ca subvenţie, cât şi ca şi sume pe care le dăm şi le asigurăm de la bugetul de stat, dar principalul obiectiv este de a atrage fonduri europene. Unităţile administrativ-teritoriale trebuie să atragă astfel de fonduri pentru a reuşi să modernizeze sistemele termice. Practic, sunt două componente importante. O dată este diminuarea gazelor, a CO₂ -ului, şi a doua este creşterea calităţii serviciilor pentru populaţie.

Gândiţi-vă că, la Oradea, în aceşti 10 ani, s-au investit peste 200 de milioane de euro în modernizarea acestor sisteme.

Deci, orice sumă pe care o consumăm, o plătim, ca subvenţie, ca şi garanţie de la bugetul de stat, nu este altceva decât de a face o cheltuială suplimentară. Pe termen lung este nevoie, deci, să apelăm la fondurile europene. Şi îndemn toate unităţile administrativ-teritoriale care se confruntă cu probleme să depună proiecte şi să atragă bani europeni pentru reabilitarea, modernizarea şi eficientizarea sistemelor de furnizare. E păcat să cheltuim resurse suplimentare de la bugetele de stat. Aceste sume ar putea merge, ulterior, în dezvoltare.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Stoica Diana, vă rog.

Doamna Diana Stoica:

Dacă tot vorbim de iarna acestui an, eu, lunile astea, am trăit în frică, nu în frig, în frică pentru libertăţile dobândite de nişte eroi înainte ca eu să mă nasc. Şi poate nu e întâmplător că s-au împlinit ieri 35 de ani de la adoptarea Proclamaţiei de la Timişoara.

Aseară am aflat cu toţii că omul ruşilor - da? -, omul securiştilor nu candidează. O ţară întreagă a răsuflat liniştită.

Vedem, deci, că există un sistem imunitar al tinerei noastre democraţii - da? - slăbit, chinuit, dar există!, - aşa cum au existat şi unii protestatari paşnici care au venit să-şi spună oful, în faţă la BEC. Dar reportajul Recorder a fost sfâşietor pentru mine, şi nu sunt vreo naivă. Am mers în cele mai sărace comunităţi din ţara asta, am fost în Ucraina, unde am văzut bucăţi de oameni la marginea drumului. Dar, atâta frustrare şi neputinţă mie rar mi-a fost dat să văd. Şi aceşti oameni sunt imaginea eşecului statului nostru, e o oglindă care ne este pusă în faţă, o imagine a unui stat taxator, nu protector, un stat cu şcoli din care ieşi analfabet funcţional, un stat cu spitale din care ieşi mai bolnav decât intri, un stat care taxează sărăcia, dar închide ochii în faţa mafiei păcănelelor (Aplauze.), un stat cu instituţii prea îndesate de rubedenii, amantlâcuri, care se înfruptă din banul public.

Individul ăsta cu pantaloni roşii va dispărea din viaţa noastră la fel de repede cum a şi intrat. Dar frustrarea, nedreptatea pe care oamenii o simt nu vor dispărea decât dacă noi muncim mai mult pentru ei, decât dacă dispare şi corupţia, şi nepotismul, şi dacă dispar şi securiştii vechi şi noi.

Acel punct 8, neadoptat, ne bântuie şi astăzi, 35 de ani mai târziu.

Aşa că fac un apel către voi, săptămâna viitoare să dezbatem în procedură de urgenţă toate proiectele care vin să reformeze actualele servicii şi care vin să introducă o perioadă de cool off pentru foştii agenţi, foştii lucrători din acest sistem. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/2024 privind abrogarea art. III şi IV din Legea nr. 191/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern; PL-x 517/2024.

Guvernul, vă rog.

Domnul Alin Marius Andrieş:

Mulţumesc.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare abrogarea art. III şi IV din Legea nr. 191/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, în sensul armonizării legislaţiei din domeniul auditului public intern cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici şi cu reglementările Codului administrativ.

Vă rugăm să o aprobaţi, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Stoica Alin-Bogdan, USR, vă rog.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Prin această lege, iniţial, trebuiau să fie certificaţi auditorii în timp de doi ani. Nu s-a reuşit. S-a modificat legea, să fie certificaţi pe timp de şase ani. Nu s-a reuşit nici acum şi în motivare, dacă o citiţi, în expunerea de motive, se arată că: "Pentru că nu a putut fi aplicată, se renunţă". Adică renunţăm la o măsură prin care creştem calitatea în instituţiile publice, dar nu putem, pur şi simplu, s-o implementăm. Aceasta este dovadă de incompetenţă a instituţiilor pe care noi le păstorim în România.

Trebuie să ne revenim, domnilor!

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Avem pe cineva de la Comisia...

Domnul Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/2024 privind abrogarea art. III şi IV din Legea nr. 191/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.672/2002 privind auditul public intern

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea art. III şi IV din Legea nr. 191/2011, în sensul armonizării legislaţiei din domeniul auditului public intern cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici şi cu reglementările Codului administrativ.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Câciu Adrian, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Partidul Social Democrat va susţine adoptarea acestui proiect de lege.

Aş vrea să fac câteva referiri şi la ceea ce înseamnă auditul public intern sau ce ar trebui să însemne şi cum ar trebui să se aplice el.

Se vorbea mai devreme despre cât de prost funcţionează instituţiile statului, bineînţeles cele care nu sunt ocupate de... probabil, oameni simpatizaţi de colegii de la USR, dar aş fi vrut să se facă un audit intern, extern, de care vreţi... mondial, universal, galactic, nu ştiu cum să-i spun, la Primăria Capitalei, care a pierdut două miliarde de euro - apropo de ce spunea colegul meu, domnul deputat Gal, legat de fonduri europene pentru termoficare -, două miliarde de euro din exerciţiul 2014-2020, care nu face nimic, din perspectiva modului în care este administrat Bucureştiul, dar care pretinde să fie preşedintele României. Cred că auditul acesta, dacă vreţi, dincolo de sfera publică, poate şi de bun-simţ, auditul bunului-simţ în România, ar trebui să nu lase accidente, cum a fost "pantalonaş roşu", până aseară, dar nici matematicianul închiriat, sau de chirie, care pretinde că va conduce o ţară, după ce a distrus o capitală.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vedinaş Verginia, SOS, vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Noi nu putem susţine acest proiect de lege, pentru considerente care vizează nu conţinutul prevederilor, ci tehnica de legiferare.

Am în vedere faptul că, aşa cum se susţine şi în raportul prezentat, şi oral, de către cei care au luat cuvântul, finalitatea ordonanţei simple este să pună în acord prevederile legii pe care o modifică cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia... atenţie, în materia funcţiei publice şi cu prevederile Codului administrativ.

Vă reamintesc faptul că funcţia publică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, se reglementează prin lege organică.

Actul normativ pe care îl aprobă acest proiect de lege este o ordonanţă simplă sau obişnuită. Ordonanţă care, în conformitate cu art. 115 alin. (1) din Constituţie, nu poate reglementa materii ale legii organice, ci doar materii ale legii ordinare.

Deci toată această discuţie, prezentare care s-a făcut, cu privire la efectele miraculoase ale proiectului de act normativ, ale ordonanţei simple etc., din punctul nostru de vedere, sunt golite de conţinut, deoarece modul de legiferare este deficitar.

Guvernul ar fi trebuit să vină cu un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru a se respecta rigorile Constituţiei; altfel, adoptăm un act normativ care va fi în principiu deficitar şi pe care noi o să-l atacăm pentru aceste aspecte la Curtea Constituţională.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

A zis domnul de la PSD că primarul Capitalei n-a făcut nimic.

Nu e treaba mea să-l apăr pe primarul Capitalei... (Vociferări.) dar trebuie să vă atrag atenţia, domnilor de la PSD şi PNL, că voi aţi ales drept candidat pe unul care chiar n-a făcut nimic, nimic, nimic, 10 ani de zile, a trăit pe banii soţiei... (Aplauze.) Crin Antonescu... (Aplauze.) şi vreţi să-l băgaţi pe gât românilor; însă, n-o să-i păcăliţi! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Gheorghe Andrei, doriţi să interveniţi aici?

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să-i răspund domnului Moşteanu. (Vociferări.)

Crin Antonescu, domnule Moşteanu, Crin Antonescu este singura alternativă pentru o Românie care să-şi păstreze şi drumul său european şi valorile naţionale, care ne definesc din punct de vedere identitar, şi care să asigure acea coeziune de care are nevoie România astăzi.

România are nevoie de echilibru... (Vociferări.) are nevoie de demnitate, are nevoie de respect.

De aceea, vă spun că, mai mult ca sigur, Crin Antonescu, ca viitor preşedinte al României, va pune capăt acestei atmosfere tulburi, acestei atmosfere de dezbinare naţională pe care o trăim astăzi.

Deci vă recomand cu deplină bucurie să aveţi încredere în ceea ce va fi România cu Crin Antonescu preşedinte - o ţară demnă în Europa şi în lume, o ţară în care democraţia este respectată şi o ţară care are un cuvânt de spus pretutindeni.

Deci Crin Antonescu este soluţia, nu doar conservatoare sau liberală, pentru România, e şi soluţia democratică, pentru păstrarea valorilor europene, în care sunt convins că şi dumneavoastră credeţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Csoma Botond, UDMR, vă rog. (Vociferări.)

Din partea USR aţi avut deja 3 vorbitori, cred, îmi pare rău.

Domnul Csoma Botond:

Nu am dorit să intru în această polemică, dar totuşi aş dori să-i întreb pe colegii mei de la USR - de ce este un păcat aşa de mare dacă un bărbat, în anumite ipostaze ale vieţii sau în anumite perioade ale vieţii, trăieşte pe banii soţiei? (Râsete. Aplauze.) De ce este asta o problemă? Sau de ce nu putem accepta că pot exista situaţii în viaţă când soţia câştigă mai mult decât bărbatul? (Aplauze.) De ce ar fi asta o problemă? Chiar la USR nu prea înţeleg de ce ar exista.

Cred că, dacă ar accepta această idee, că o femeie poate să câştige mai mult decât un bărbat şi... şi bărbatul poate să trăiască pe banii soţiei, eu cred că ar fi o abordare progresistă, nu? Nu prea înţeleg poziţia USR-ului pe acest subiect. (Aplauze.)

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Ai 30 de secunde, Ionuţ.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Problema nu e că o femeie câştigă mai mult decât bărbatul, şi este corect şi firesc, şi sunt femei minunate care muncesc şi câştigă mai mult decât bărbaţii, şi sunt mai bune ca noi la foarte multe lucruri. (Aplauze.) Problema este că 10 ani a stat ca un leneş şi n-a făcut nimic, n-a scris o carte, nu poate să povestească ceva important cu viaţa lui din ăştia 10 ani, şi voi vreţi să ni-l puneţi în fruntea naţiei, la Cotroceni. Asta n-o să se întâmple, n-o să păcăliţi pe nimeni.

PSD-ul ştie asta şi de-aia au pregătit şi candidatul de rezervă, pe Victor Ponta. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Vârgă, ultima intervenţie.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Rugămintea mea este să nu ne îndepărtăm de la obiectul activităţii... (Râsete. Aplauze.) ...pe care o avem aici, în Parlament.

Nu ne interesează la acest moment, cel puţin pe noi, Partidul SOS România, cine pe cine întreţine, ci ne interesează în ce stadiu am ajuns după 3 decenii de aşa-zisă "democraţie".

Ar trebui să vă preocupe, în primul rând, această Lege a achiziţiilor publice, la care cu toţii am primit o adevărată lecţie de tehnică legislativă din partea doamnei profesor Vedinaş; şi, în al doilea rând, stadiul în care am ajuns după 3 decenii, în care suntem astăzi, într-o adevărată lovitură de stat şi încălcare a democraţiei în cel mai înalt nivel.

Şi vorbesc aici de faptul că ar trebui, aşa cum am afirmat în declaraţia politică anterioară, să luăm în discuţie statutul membrilor Curţii Constituţionale a României, care s-au substituit justiţiei din România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Din online, domnul Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

N-aş fi vrut să intervin, dar, sincer, m-am săturat să tot aud prostia asta rostogolită aşa, la nesfârşit.

Vorbiţi despre un om, domnule Moşteanu, despre care habar n-aveţi nimic. Nu ştiu cu ce vă jucaţi în ţărână când omul ăsta era în fruntea politicii româneşti. Nu ştiu dacă puteţi să înţelegeţi ce-a făcut pentru România. Şi cred că nu. E adevărat, nu a fost progresist, n-a vrut să schimbe numele mamei şi tatălui în "părinte 1", "părinte 2", uite, asta e o "vină" îngrozitoare pe care o are Crin Antonescu.

Dar încetaţi să veniţi cu argumente puerile de genul ăsta, pe care până şi doctrina dumneavoastră le contrazic.

Păi, spuneţi că sunteţi progresişti, nu? Eu, din câte ştiu, neomarxismul ăsta de-i spune "progresist", era cu rolul femeii, cu... Unde e? Că văd că nu mai e.

Nu putem să fim tot timpul altceva, în funcţie de cum ne convine.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Câciu Adrian, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Doar 10 secunde, domnule preşedinte.

Domnule, când ascunzi păduchele sub preş, să nu credeţi că dispare păduchele. Deci păduchele e acolo şi îl trimitem... de la Capitală, îl trimitem la Cotroceni.

Deci, oricât v-aţi ascunde, cât timp îl veţi susţine pe acest om care a distrus o capitală, nu aveţi niciun drept să-i judecaţi pe alţii.

Dacă vreţi să ştiţi ce se întâmplă când cineva dintr-o familie este comisar european şi dacă celălalt membru al familiei are dreptul sau nu să ocupe o funcţie publică, politică, în Europa... (Vociferări.) sau în ţara de baştină, mai interesaţi-vă, că ştiam că voi mai studiaţi, prin cărţile alea, mă rog, progresiste.

Dar încă o dată, cât timp îl veţi susţine pe Nicuşor Dan să ajungă preşedintele României, nu cred că aveţi dreptul să judecaţi pe nimeni din ţara asta.

Un om care a distrus o capitală - şi i-aţi dat încă un mandat! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Ultima intervenţie, domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Ştiţi cum e, când doi se ceartă, al treilea câştigă; avem noi candidat, SOS România - Diana Iovanovici-Şoşoacă. (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

10. Proiectul de Lege privind cooperarea poliţienească internaţională şi pentru modificarea unor acte normative în domeniu; PL-x 3/2025; procedură de urgenţă.

Guvernul României, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Bledea (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne.):

Bună ziua!

Sunt subsecretarul de stat Bledea Petru, Ministerul Afacerilor Interne.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege conţine norme cu rolul de a actualiza, sistematiza şi unifica prevederile specifice cooperării poliţieneşti internaţionale, atât pentru a asigura transpunerea Directivei...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Să vorbiţi mai tare, vă rog.

Domnul Petru Bledea:

...(UE) 977/2023 a Parlamentului European şi a Consiliului privind schimburile de informaţii dintre autorităţile de aplicare a legii ale statelor membre şi de abrogare a Deciziei-cadru 2006/960/JAI a Consiliului, cât şi pentru a completa, respectiv, a clarifica prevederile în domeniu.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind cooperarea poliţienească internaţională în forma propusă de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru prezentarea raportului.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind cooperarea poliţienească internaţională şi pentru modificarea unor acte normative în domeniu

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind cooperarea poliţienească internaţională şi pentru modificarea unor acte normative în domeniu.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea unui cadru legislativ şi instituţional privind cooperarea poliţienească internaţională, în vederea prevenirii, investigării infracţiunilor, potrivit reglementărilor naţionale sau tratatelor la care România este parte şi instrumentelor juridice ale Uniunii Europene.

Proiectul asigură crearea condiţiilor necesare aplicării directe a art. 7, 39, 41, 46 şi 47 din Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990, de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune; transpune, de asemenea, Directiva (UE) 2023/977 a Parlamentului European şi a Consiliului privind schimbul de informaţii dintre autorităţile de aplicare a legii ale statelor membre.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă.

Conform dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat, în şedinţa din 19.02.2025, şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind cooperarea poliţienească internaţională şi pentru modificarea unor acte normative în domeniu, cu amendamente admise, parte integrantă a prezentului raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Făget Mădălin-Laurenţiu, SOS, vă rog.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă fac remarca că acest act normativ va avea un impact pozitiv asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, întrucât are în vedere adoptarea unui set de măsuri care să contribuie la ocrotirea vieţii, integrităţii şi sănătăţii persoanelor, în scopul prevenirii, depistării şi investigării infracţiunilor transfrontaliere.

Acesta a fost un motiv pentru care SOS va vota acest proiect de lege.

Dar am o rugăminte la dumneavoastră, domnule preşedinte.

La ora 8.00 avem declaraţii politice. I-aş ruga pe colegii mei care se trezesc mai târziu, să încerce să vină la ora 8.00 şi să prezinte acele declaraţii politice, nu în timpul acestei şedinţe.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

De acord; rugaţi-i pe ei, nu mă rugaţi pe mine, domnule deputat.

Dimitriu Alexandru-Paul, vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Cooperarea este bună, însă, în acelaşi timp, trebuie să remarc un lucru.

Să ştiţi, colegilor de la UDMR, că soţia mea câştigă mai mult decât câştig eu şi sunt foarte mândru de ea. (Aplauze.) Şi este foarte bine că se întâmplă aceste lucruri.

Dar discuţia nu este despre doamna Vălean, după cum nu este despre soţia mea; discuţia este despre un om pe care îl propuneţi ca preşedinte al României. Şi un om care timp de 10 ani a stat în umbră - e problema lui, în viaţa privată e OK -, un om care nu a fost capabil timp de 10 ani să-şi găsească ceva în privat - pentru că tocmai ce aţi spus domniile-voastre că nu putea să ocupe o funcţie publică -, un om care este liberal şi nu este capabil să muncească, atunci, din punctul meu de vedere, n-are cum nici măcar să candideze la această funcţie, nu din perspectivă legală, ci din perspectiva bunului-simţ.

Trei la mână - stimaţi colegi de la PSD şi PNL, aţi început... şi domnule Câciu... (Vociferări.) aţi început să vă comportaţi iar cum ştiaţi dumneavoastră foarte bine şi am văzut unde a dus această modalitate de a vă comporta - a dus la crearea extremismului. Nu aţi învăţat nici acum nimic din ceea ce aţi făcut? Că sunteţi principalii vinovaţi de ceea ce s-a întâmplat. Măcar recunoaşteţi, uitaţi-vă în interiorul dumneavoastră, n-aţi greşit cu nimic?

Şi patru la mână - domnule Câciu, ce legătură are faptul că Nicuşor Dan a fost votat de aproape 50% din bucureşteni cu faptul că noi l-am făcut?

Da, îl susţinem, este un primar foarte bun pentru Bucureşti, dar asta nu înseamnă că dumneavoastră puteţi să ne puneţi pumnul în gură şi să ne spuneţi că n-avem dreptul să discutăm de un candidat pe care îl propuneţi, care timp de 10 ani de zile nu a făcut nimic. Pentru că avem încă un preşedinte... fost preşedinte care timp de 10 ani nu a făcut nimic. Nu vrem aceeaşi istorie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Cotinescu Ilie-Aurelian, PNL, vă rog.

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă tot uit la spectacolul acesta de slabă calitate al colegilor noştri de la USR şi cred că, dragi colegi, aţi stat prea mult în opoziţie şi aţi reuşit în cele din urmă să vă pierdeţi busola. Aici se vorbeşte de o lege, dumneavoastră vorbiţi de un candidat. E penibil, credeţi-mă. (Aplauze.)

Revenim la treburile noastre. În actualul context de securitate, România are nevoie de un cadru legislativ actualizat, clar, coerent şi cât se poate de ferm.

Proiectul de faţă este vital, aşadar, pentru a simplifica munca specialiştilor în identificarea acelor suspecţi sau autori de infracţiuni, cât şi pentru documentarea activităţii infracţionale sau a asistenţei reciproce între forţele de poliţie, cu scopul de a proteja viaţa şi libertăţile propriilor cetăţeni.

Beneficiile pentru România vor fi multiple:

- vom putea combate mai eficient criminalitatea transfrontalieră, cum ar fi - traficul de droguri, traficul de persoane şi chiar terorismul;

- vom întări cooperarea internaţională şi vom permite schimbul de informaţii şi resurse între autorităţile poliţieneşti, ceea ce va accelera soluţionarea cazurilor complexe şi va determina implicit creşterea încrederii publice;

- vom contribui la îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, având în vedere că prin schimbul de bune practici şi instruirea comună cu alte forţe de poliţie, vom moderniza şi profesionaliza structurile de poliţie din România.

Având în vedere aceste considerente, Grupul PNL susţine adoptarea acestui act normativ.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Câciu Adrian, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Domnule preşedinte,

N-aveam de gând să mai intervin, dar trebuie să dau un pic replică.

Unu la mână - înseamnă că a deranjat ce am spus dacă colegii noştri s-au... să zic aşa, alertat, şi au început să ia cuvântul despre cum ne permitem noi să le spunem câte ceva.

Doi la mână - poate eu sunt din altă generaţie, poate am altă educaţie, dar eu ştiu că o caracteristică a oamenilor de stat şi a caracterelor puternice este lipsa de ipocrizie.

Eu asta am reproşat - nu poţi să fii ipocrit, te uiţi mereu la capra vecinului şi capra ta e plină de râie.

Mă, oameni buni, faceţi-vă curat în propria grădină.

Pe de altă parte, tot aştept ca doamna Lasconi să aibă curajul... (Vociferări.) era să zic "bărbăţia"... (Vociferări.) de a-şi asuma o candidatură, că văd că aţi pus-o la colţ şi pe doamna Lasconi şi o să vă distrugeţi partidul... (Vociferări.) care e pe locul 4.

Iar asta cu vinovăţia - oameni buni, nu uitaţi că această Coaliţie a câştigat alegerile.

Dacă vreţi să o luăm şi pe ordine, de care vreţi dumneavoastră, asta a fost ce a vrut poporul român.

Voi deocamdată n-aţi câştigat nimic.

Mersi. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Csoma Botond, UDMR.

Domnul Csoma Botond:

Cred că colegul meu de la USR a avut o abordare puţin simplistă.

Cred că greşim dacă evaluăm capacităţile unei persoane de a deveni şeful statului numai în funcţie de faptul că lucrase sau nu în mediul privat.

Nu aş dori să o jignesc pe doamna Elena Lasconi. Ştiu că doamna Elena Lasconi lucrase şi în privat, lucrase şi la stat; dar, în ciuda faptului că lucrase şi în privat şi la stat, în campania electorală totuşi a făcut nişte declaraţii care denotă faptul că nu prea se pricepea nici la politica externă şi a făcut foarte multe greşeli în acea campanie electorală.

Deci eu v-aş sfătui, stimaţi colegi, şi vă stimez că avem o dispută parlamentară civilizată, să nu evaluaţi capacităţile unei persoane de a deveni şeful statului numai în funcţie de faptul dacă a lucrat sau n-a lucrat în privat; există şi alte chestiuni sau alte activităţi valoroase în viaţa unui om, care pot fi utilizate când va deveni şeful statului.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup, îmi pare rău.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articole admise? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pe procedură, domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Deoarece nu vom ajunge până la punctul 21 din ordinea de zi, am o rugăminte, şi anume - am discutat cu toţi liderii de grup prezenţi; e adevărat că sunt mai mulţi chiulangii, inclusiv lideri de grup, astăzi, zic că fac grevă, dar de fapt chiulesc - şi, atunci, având un consens al liderilor de grup, vă adresez rugămintea să fiţi de acord cu retrimiterea la comisie a PL-x 545/2019 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor); este la punctul 21, repet, în ordinea de zi, deoarece între timp au intervenit mai multe acte normative care au modificat inclusiv titlul ordonanţei de urgenţă supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor şi, pe cale de consecinţă, sunt necesare o serie de corelări în cadrul actului normativ şi raportului prezentat de comisia de fond.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că aveţi consens; nu mai supun la vot.

11. Proiectul de Lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I-III la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri; PL-x 631/2024; procedură de urgenţă.

Guvernul, vă rog.

Domnul Petru Bledea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin proiectul de lege se propune completarea tabelelor-anexă nr. I, II şi III din Legea nr. 143/2000 cu substanţe noi, în scopul combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, prin introducerea unor noi substanţe, ca urmare a adoptării în cadrul celei de-a 67-a Reuniuni a Comisiei Naţiunilor Unite privind Substanţele Stupefiante.

Aşadar, se are în vedere necesitatea punerii sub control a unor medicamente care conţin substanţe stupefiante şi psihotrope, în considerarea identificării de către Laboratorul de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române a unor substanţe în probele realizate din capturile de droguri.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I-III la Legea nr. 143/2000 în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I-III la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

În conformitate cu art. 95 şi 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, prin adresa PL-x 631/2024, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I-III la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea tabelelor-anexă nr. I, II şi III la Legea nr. 143/2000, prin introducerea unor substanţe noi, ca urmare a Deciziilor Comisiei Naţiunilor Unite privind Substanţele Stupefiante nr. 67/1, 67/3, 67/5, a necesităţii punerii sub control a unor medicamente care conţin substanţe stupefiante şi psihotrope, precum şi în considerarea identificării de către Laboratorul de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române a unor substanţe în probele realizate din capturile de droguri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 4 noiembrie 2024.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar SOS România o să voteze pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Sigur că şi cel de dinainte, pe care l-am discutat, Proiectul de Lege nr. 3/2025, are legătură cu activitatea şi cooperarea poliţienească.

Eu ştiu cât de mult alergam după infractori până îi depuneam la locul lor.

Suntem de acord cu ambele iniţiative legislative.

Sunt unele partide - sincer, îi iei în ordine alfabetică - A - Arsene, B - Bădălău, mergem mai departe - Buzatu; şi, atunci, sigur că trebuie să existe o poliţie puternică şi o cooperare poliţienească, să-i aducă de acolo, de unde fug ei după ce distrug România.

În altă ordine de idei, am observat aici, în partea dreaptă a sălii, domnii de la USR spunând că noi o să avem un candidat până vineri.

De unde ştiţi lucrul ăsta? Sunteţi cumva complici?

Adică dumneavoastră discutaţi deschis despre încălcarea Constituţiei, despre încălcarea dreptului de a alege, despre încălcarea dreptului de a fi ales, despre încălcarea dreptului la liberă exprimare.

Noi avem un candidat care îndeplineşte toate condiţiile prevăzute în lege, fără niciun dubiu. Doar în mintea dumneavoastră şi a celor nouă judecători de la Curtea Constituţională, care, în opinia noastră, sunt judecători infractori, pentru că încalcă legea - abuz în serviciu, art. 297 Cod penal, fals, uz de fals şi aşa mai departe -, există această opţiune, este o opţiune dictată de Bruxelles, care efectiv au distrus şi distrug România şi o întoarcem în anii '50, în epoca stalinistă.

Asta faceţi astăzi cu România, să nu uitaţi lucrul ăsta!

Şi e dureros faptul că eu am trăit acele clipe. Dumneavoastră eraţi mici la Revoluţie; unii nu eraţi născuţi. Şi văd că acum vreţi să ne întoarceţi de unde am plecat.

Eu am trăit acele momente, nu doresc să mă reîntorc acolo.

Şi dezamăgirea mea este că oameni tineri, care ar trebui să gândească pentru libertate, pentru opinie, pentru democraţie, gândiţi exact pe dos.

Doamne-ajută!

Dumnezeu să ocrotească România! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Să vă ascultaţi colegul, domnule Coarnă, cu referire la sugestia dânsului pentru declaraţii politice!

Doamna Diana Stoica, vă rog.

Doamna Diana Stoica:

"Doamne-ajută!"

Doamne-ajută, să facem şi noi în ţara asta nişte centre pentru tratamentul adicţiilor. Atât adicţiile de droguri, cât şi adicţiile de jocuri de noroc.

Şi, Doamne-ajută, ca marea grijă a bărbaţilor de stat din România... (Aplauze.) să nu mai fie candidatura doamnei Elena Lasconi.

Vă informez oficial că mâine, la ora 15.00, îşi va depune candidatura la BEC. Vă aşteptăm şi pe dumneavoastră, dacă doriţi, să o susţineţi.

Şi vreau să nu uitaţi că totuşi acum câteva luni - Elena Lasconi este singura candidată proeuropeană care s-a calificat pentru turul 2.

Aşa că haideţi să mai lăsăm deoparte această... (Vociferări.) nu ştiu... (Vociferări.) ...această umflare a forţelor pe care presupunem că le avem, aşa, fiecare, ca organizaţie, şi să ne uităm spre oameni, să vedem la ce aderă, şi e clar că acum câteva luni 1,7 milioane de români au votat pentru doamna Elena Lasconi; nu pentru domnul Ciolacu, nu pentru domnul Ciucă, nu pentru oricine altcineva. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Oprim dezbaterile aici.

Vot final - 11.30.

Mulţumesc.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot!

Să înceapă votul, vă rog!

192 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

Domnule Andronache, vă rog, pe procedură.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am cerut cuvântul pe procedură.

Vă rog să constataţi că două grupuri parlamentare chiulesc, în întregime, de la plenul de astăzi, de la votul final.

După ce au patentat tipul deputatului derbedeu care aruncă cu pietre în jandarmi, acum patentează chiulul sub forma grevei parlamentare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 15/2025.

Vot, vă rog.

213 voturi pentru. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul comun de punere în aplicare a Pactului privind migraţia şi azilul COM (2024) 251; PHCD 18/2025.

Vot, vă rog.

199 de voturi pentru, 21 contra. Adoptat.

Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul...

O voce de la PNL:

Explicarea votului!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Bode.

Apăsaţi din timp, să vă văd, şi... nicio problemă!

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

N-aş fi intervenit dacă n-aş fi constatat, în timpul dezbaterilor generale, şi acum am văzut şi 20 de colegi care au votat împotrivă...

Am văzut ce vid de cunoaştere a temei este şi câtă confuzie este în rândul parlamentarilor din opoziţie - şi mă refer aici doar la AUR, POT şi SOS - în ceea ce priveşte tema migraţiei şi a azilului.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reforma în materie de migraţie şi azil reprezintă un pas istoric pe care l-a făcut Uniunea Europeană, în 2024.

Pactul privind migraţia şi azilul este una dintre reformele-cheie aprobate la nivelul Uniunii Europene, în ultimii 5 ani, pentru că vorbim de o legislaţie care este fundamentală pentru gestionarea provocărilor la adresa securităţii şi stabilităţii europene.

România este un model de bune practici, prin felul în care s-a implicat pe tot parcursul negocierilor pactului şi prin contribuţia avută la atingerea compromisului european.

Ca fost membru al Consiliului JAI, vă spun că nu a fost deloc uşor, mai ales în contextul divergenţelor majore pe care le-au avut statele membre în perioada 2021-2023.

Mulţi au cântat prohodul acestui pact, mult prea devreme, însă istoria ne arată cât de mult s-au înşelat.

În contextul aderării României la spaţiul Schengen şi ca stat care gestionează una dintre cele mai lungi frontiere externe ale Uniunii Europene - 2.070 de kilometri -, reforma sistemului european de gestionare a migraţiei şi a azilului este de interes major pentru România.

Planul comun de punere în aplicare a pactului este esenţial, pentru a beneficia fix de ceea ce a lipsit Uniunii Europene, până nu demult, adică - şi cu asta închei - un sistem eficient şi unificat de gestionare a migraţiei, proceduri rapide de azil şi returnare, mecanisme echitabile de responsabilitate şi solidaritate, securitate sporită a frontierelor externe, integrarea mai bună a refugiaţilor şi cooperarea sporită cu ţările de origine şi tranzit.

Pentru toate aceste motive, Grupul parlamentar al PNL a votat în favoarea acestui proiect de hotărâre a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicare privind Planul de creştere pentru Republica Moldova COM (2024) 470; PHCD 19/2025.

Vot, vă rog.

219 voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

4. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Camerei Deputaţilor la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei; PHCD 20/2025.

Vot, vă rog.

221 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar; PL-x 14/2025.

Vot, vă rog.

226 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2023 pentru stabilirea unor măsuri în vederea realizării reţelei transeuropene de transport (TEN-T), precum şi pentru prorogarea unui termen; PL-x 553/2023.

Vot, vă rog.

227 de voturi pentru. Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 169/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice; PL-x 53/2023.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 228. Adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2024 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; PL-x 369/2024.

Vot.

225 de voturi pentru. Adoptat.

Doamna Plopeanu Rodica.

Vă rog.

Doamna Rodica Plopeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În absenţa unor măsuri pentru finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv, cum sunt cele propuse în această ordonanţă de urgenţă, statul român va putea fi sancţionat pentru întârzierea procesului de restituire către beneficiari.

De aceea, Grupul parlamentar SOS România susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2022 privind ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile; PL-x 562/2023.

Vot, vă rog.

224 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

Doamna Moş Patricia? Vă rog.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru acest vot.

Grupul PNL a votat pentru, deoarece înţelege că investiţiile în infrastructură sunt foarte importante pentru dezvoltarea economică a ţării. Toate proiectele trebuie duse la bun sfârşit, fără întârzieri şi fără pierderea finanţărilor europene.

S-a corectat o situaţie care altfel ar fi putut duce la întârzierea sau chiar la blocarea unor proiecte esenţiale pentru dezvoltarea ţării, în condiţiile în care creşterile preţurilor la materialele de construcţii au pus în dificultate operatorii economici şi chiar administraţiile locale.

Printre proiectele care puteau fi afectate se numără secţiuni importante din Autostrada Transilvania, extrem de importantă pentru economia Bihorului şi a zonei de Nord-Vest a ţării. În aceeaşi situaţie s-ar fi aflat Autostrada Sibiu-Piteşti, crucială pentru Coridorul IV Pan-European sau Autostrada Moldova, vitală pentru zona de Nord-Est.

În total vorbim despre peste 32 de contracte în pericol de blocaj, având o valoare cumulată de peste 31 de miliarde de lei. Ele vor deservi milioane de români şi asigură zeci de mii de locuri de muncă.

Votul favorabil acordat aprobării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2023 reprezintă un pas necesar pentru a asigura continuitatea investiţiilor publice, pentru respectarea angajamentelor contractuale şi pentru stabilitatea economică a României. Este un vot prin care ne asigurăm că drumurile, autostrăzile şi toate obiectivele de investiţii devin realitate şi servesc dezvoltării economice a ţării noastre.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul USR, Miruţă Radu-Dinel.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Ajungeţi, dragi colegi de la guvernare, ca din ce în ce mai des să veniţi la tribuna Parlamentului şi să trataţi efectele, fără să abordaţi sub nicio formă cauza.

Duceţi ţara asta în gard, cu fiecare zi în care sunteţi în forma asta la guvernare, şi nu luaţi măsuri pentru a reduce inflaţia.

Cheltuiţi ce nu aveţi. Avem un preţ la energie extrem de scump, închideţi capacităţi de producere a energiei electrice şi vă miraţi de ce avem preţuri mari. Preţurile astea mari, care au ajuns să lase oamenilor mai puţini bani în buzunar sunt între cauzele pentru care lucrurile pe care le faceţi dumneavoastră, astăzi, veniţi, pentru ele, să cereţi o suplimentare, pentru ca Guvernul României să acopere, să permită acoperirea acestor creşteri de preţuri.

Trataţi, dragi colegi, cauze, nu vă uitaţi doar la efecte, că nu e responsabil! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat Câciu Adrian, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum am prezentat şi la dezbateri generale, este un exemplu de "aşa da!" şi de responsabilitate atunci când guvernele nu se mai ascund în spatele crizelor.

Am înţeles că suntem certaţi că am scăzut inflaţia, pe care unii au aruncat-o în aer, cu preţurile la energie. 8 luni au stat şi au făcut praf o ţară întreagă!

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

Nominalizaţi-i!

Domnul Adrian Câciu:

Dincolo de asta...

Păi, cine ne-a acuzat, domnule Coarnă, nu vă supăraţi! Nu dumneavoastră! (Vociferări.)

Habar n-au avut, au crescut inflaţia de trei ori. 300%! Dacă nu ştiu ei cifrele, li le dau eu! Cîţu a plecat cu 2,5, în 2021, şi a finalizat frumos, elegant, cu 7,7. 300% creştere de inflaţie, după care, evident, efectul bulgărului de zăpadă a fost greu de oprit. Şi, mai mult decât atât, conflictul din Ucraina a aruncat preţurile materialelor de construcţii în aer.

Am fost Guvernul care am intervenit, şi acest Parlament ne sprijină, să adopte această lege de aprobare a ordonanţei. Guvernul, unul dintre singurele din Europa. Unu la mână.

Doi. Pragmatism, pentru că totul pe bani se face în calcul. Trei miliarde de lei ne-a costat să încasăm 10 miliarde de lei de la Comisia Europeană, prin această ordonanţă, prin acest mod în care am salvat investiţiile din România.

Nu vă convine că am scăzut inflaţia, pe care aţi urcat-o la cer? Şi dacă nu interveneam probabil că aveam 30% inflaţie, iar acum avem 5%.

Nu vă convine lucrul acesta?!

Şi nu mai amestecaţi buzunarul cetăţeanului cu materialele de construcţii!

Când aţi vrut întotdeauna să privatizaţi tot, să distrugeţi industria românească, nu v-a păsat, aţi vrut piaţă liberă! Piaţă liberă care era să distrugă o ţară! A trebuit să intervenim. Şi vom interveni pentru protecţia românilor şi a României!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2023 privind aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, prin acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului; PL-x 744/2023.

Vot, vă rog.

225 de voturi pentru, două abţineri. Adoptat.

(Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul deputat Goidescu Ionel.

A, Drulă! Te rog! Cătălin...

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule Câciu, minciuna ne-a adus în situaţia actuală.

La finalul guvernării din care a făcut parte USR inflaţia era 4%, uitaţi-vă...

Domnul Adrian Câciu (din sală):

7,7%!

Domnul Cătălin Drulă:

Nu, uitaţi-vă pe datele oficiale ale INS. O să vedeţi că era 4% şi dumneavoastră aţi dus-o la 16%, pe baza acestor politici iresponsabile şi mincinoase care au explodat cheltuielile statului. Aţi făcut în fiecare an de guvernare deficite aproape duble, faţă de cele deja mărite, pe care vi le propuseserăţi în proiectele de buget, iar acum vine o notă de plată acumulată de pe trei ani de guvernare iresponsabilă. Iar acest stil de corecţie peste corecţie, peste corecţie, cu ordonanţe date de Boloş şi de dumneavoastră, nu este un stil de guvernare competent, nu este un stil de guvernare care să însemne creştere economică şi predictibilitate.

Acesta este un stil de guvernare, aşa cum a spus şeful vostru care a plecat recent din funcţie, de stat eşuat. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat Goidescu Ionel, vă rog.

Domnul Ionel Goidescu:

Da, domnule preşedinte.

Voiam doar să explicăm votul.

Am votat pentru, pentru că este necesar, absolut necesar să susţinem eforturile autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea implementării proiectelor, în special a celor cu finanţare europeană.

Rămâne valabil ce am spus mai devreme, că acelaşi mecanism, aceleaşi facilităţi trebuie să le instituim şi pentru exerciţiul financiar în curs.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Drept la replică domnule Câciu, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Da, se pare că deranjăm şi se folosesc nume. Eu am învăţat, scurt, în politică, că e bine să nu ne adresăm pe nume.

Dar, atât am de zis.

Domnule, aşa slabi, aşa... ce să vă zic?! Nu ştiu ce noroc am avut noi în viaţă, dar ne judecă "zero kilometri de autostradă", ne judecă cei care... (Vociferări.) "cine nu sare ia cu condamnare" şi au avut un primar penal la Sectorul 1, dar noi făcurăm ceva treabă. Nu s-a făcut totul în ţara asta...

Domnule Drulă, zero kilometri!

Faceţi replică, dacă vreţi!

Zero kilometri de autostradă! N-aţi făcut decât să inventaţi studii de fezabilitate, să câştige "băieţii deştepţi" bani din consultanţă! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 556/2024.

Vot, vă rog.

220 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/2024 privind abrogarea art. III şi IV din Legea nr. 191/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern; PL-x 517/2024.

Vot, vă rog.

202 voturi pentru, 19 contra, două abţineri. Adoptat.

13. Proiectul de Lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I-III la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri; PL-x 631/2024.

Vot, vă rog.

223 de voturi pentru. Adoptat.

14. Proiectul de Lege privind cooperarea poliţienească internaţională şi pentru modificarea unor acte normative în domeniu; PL-x 3/2025; lege organică; procedură de urgenţă.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 224. Adoptat.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Membrii Biroului permanent sunt aşteptaţi în sala de şedinţe.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.58.