Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Raluca Turcan:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 26 martie 2025, dedicată declaraţiilor politice.

Pentru început, vă reamintesc dispoziţiile regulamentare.

Şi anume, declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, nu depăşesc 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, am dreptul să-i retrag cuvântul, în calitate de preşedinte de şedinţă.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Conform deciziei Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, a fost stabilită o ordine a prezentării declaraţiilor, şi anume: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 deputaţi - SOS România, 2 deputaţi - POT, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţi naţionale şi un deputat neafiliat, după care lista continuă cu acelaşi algoritm.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat al PSD, Mircea-Vasile Govor.

Vă rog.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Bună dimineaţa tuturor!

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Declaraţie politică: "Pentru un sfert dintre copiii din România pauza şcolară înseamnă frică, nu joacă".

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Umiliţi, nedreptăţiţi sau chiar bătuţi. Cu asta se luptă jumătate dintre elevii din România. Bullyingul este un fenomen complex şi extrem de nociv, cu consecinţe dăunătoare şi pe termen lung pentru copii. În majoritatea covârşitoare a cazurilor nu este ceva care se întâmplă o singură dată în viaţă, ci este un fenomen care se repetă, iar uneori durează ani întregi, ceea ce indubitabil produce răni adânci pentru copiii victime ale bullyingului.

Deşi statisticile sunt îngrijorătoare, din păcate, aceste cifre nu reflectă nici pe departe toată amploarea acestui fenomen.

Potrivit organizaţiei "Salvaţi Copiii":

- 73% dintre elevi au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul şcolar;

- 3 din 10 copii sunt excluşi, în mod constant, din grupul de colegi;

- 3 din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către colegi;

- 1 din 4 copii a fost umilit în faţa colegilor.

Din datele puse la dispoziţie de societatea civilă, numai în 2022 s-au înregistrat 11.000 de cazuri de bullying, mult peste cazurile înregistrate în 2021, când au fost semnalate aproximativ 7.700. Iar aceasta este doar situaţia raportată oficial. În realitate, se estimează că sunt mult mai multe cazuri care nu au fost raportate.

Vedem din ce în ce mai multe cazuri de violenţă în şcoli, care sunt diseminate de către agresori în social media, ceea ce denotă un grad de acceptabilitate ridicat în rândul şcolarilor şi al preşcolarilor. Ceea ce este îngrijorător. Pe lângă impactul fizic al bullyingului, copiii au adesea de suferit pe plan emoţional, dezvoltând probleme precum depresia şi anxietatea. Acestea se pot manifesta diferenţiat la fiecare copil, putând duce la scăderea performanţei şcolare, dar şi la consumul de droguri.

Convenţia privind drepturile copilului garantează educaţia şi protecţia împotriva oricărei forme de violenţă, inclusiv bullyingul. În 2019 a fost adoptată Legea nr. 221, prin care "sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică - bullying" în şcoli, însă fără a fi introduse sancţiuni.

Ministerul Educaţiei anunţa un program împotriva violenţei în şcoli, care atinge, într-o oarecare măsură, şi fenomenul bullyingului, însă sunt necesare măsuri ţintite care să combată strict acest fenomen.

Din păcate, realitatea este că foarte adesea bullyingul este banalizat şi minimizat în şcolile din România, iar asta este foarte grav. Avem nevoie de o strategie coerentă împotriva bullyingului, care să contribuie cu adevărat la diminuarea acestui fenomen. Dar, mai ales, avem nevoie ca toate aceste instrumente să fie implementate şi constant monitorizate, astfel încât să nu devină doar nişte simple lozinci pe hârtie.

Copiii din România au dreptul la un sistem de educaţie care să le respecte demnitatea.

Trebuie să acţionăm acum pentru România de mâine!

Vă mulţumesc.

Deputat PSD, Mircea Govor, Circumscripţia nr. 32 Satu Mare.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Virgil Alin Chirilă. Este? Nu este.

Domnul deputat Ionel Ciunt.

Domnul Ionel Ciunt:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "«Marşul pentru viaţă» - apel la conştiinţa colectivă".

Distinsă doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să aduc în atenţia dumneavoastră o acţiune care se desfăşoară în această perioadă în multe localităţi din România, Marşul pentru viaţă, eveniment de o importanţă crucială pentru societatea românească.

Apreciez potrivită perioada desfăşurării acestui eveniment, în preajma marii sărbători creştine Buna Vestire.

În urmă cu peste 2000 de ani, la Buna Vestire, o tânără, o fecioară, Maica Domnului, a fost pentru viaţă şi a spus: "Facă-se voia Ta!".

De aceea, "Marşul pentru viaţă" nu este doar o simplă manifestaţie, ci un apel la conştiinţa colectivă, o chemare către valorile fundamentale care stau la baza unei naţiuni puternice: familia, demnitatea umană şi protejarea vieţii, încă din momentul concepţiei.

În fiecare an, acest marş reuneşte mii de oameni care preţuiesc viaţa şi familia creştină, deopotrivă.

Participanţii la "Marşul pentru viaţă" nu protestează împotriva dreptului femeii de a face întrerupere de sarcină, ci protestează pentru dreptul la viaţă a celor nenăscuţi. Întreruperea de sarcină nu înseamnă că o mamă nu aduce pe lume un copil, înseamnă că unei mame îi moare un copil, aceasta lăsând cicatrici adânci în sufletul mamei.

Într-o Europă creştină, din ce în ce mai firavă, statisticile privind natalitatea sunt îngrijorătoare. Nici în România lucrurile nu stau mai bine în ceea ce priveşte indicatorul menţionat.

Susţinerea femeilor aflate în criză de sarcină trebuie să fie prioritatea noastră. De prea multe ori, o mamă ajunge să recurgă la avort nu din proprie convingere, ci din frică, presiune socială, lipsă de sprijin sau din cauza dificultăţilor financiare. Statul trebuie să ofere alternative - centre de sprijin pentru mame, consiliere, ajutor material, facilităţi pentru creşterea copilului; toate acestea fiind soluţii reale pentru a creşte natalitatea în ţara noastră.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Marşul pentru viaţă" este, în esenţă, o mişcare pentru viitorul României. Dacă ne dorim o ţară puternică, trebuie să protejăm familia creştină şi viaţa, încă din momentul concepţiei.

România nu îşi mai poate permite să piardă vieţi! "Marşul pentru viaţă" este despre renaşterea unei conştiinţe naţionale, despre protejarea valorilor, despre creşterea natalităţii şi despre viitorul nostru, ca popor.

Fac, aşadar, un apel către toţi colegii parlamentari, rugându-i să susţină măsuri concrete pentru sprijinirea mamelor şi a familiilor, să participăm activ la schimbarea mentalităţilor şi să ne asumăm responsabilitatea de a proteja familia.

Ionel Ciunt, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 33 Sălaj.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu doamna Gabriela-Corina Ene.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Prevenţia, prioritate în lupta antidrog".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Drogurile reprezintă o problemă de siguranţă naţională.

În anul 2024, un sondaj efectuat de Prefectura Capitalei concluziona că unul din trei elevi afirmă că în şcoala sa consumul de droguri este o problemă. Din păcate, situaţia pe întreg teritoriul ţării nu este mai îmbucurătoare.

Ce ne facem? Încotro?

Dacă pentru adulţii consumatori trebuie să gândim o legislaţie concentrată pe tratament, în ceea ce-i priveşte pe tinerii, pe copiii noştri, ne revine datoria să luptăm, atât în Parlament, cât şi în teritoriu, la realizarea unui cadru legislativ axat pe prevenţie şi conştientizare socială corectă a pericolului pe care drogurile îl reprezintă pentru tinerele generaţii.

Dacă opţiunea prevenţiei nu va reprezenta o prioritate, materializată într-o lege antidrog, actuală şi eficientă, următoarea opţiune ce ne rămâne este tratamentul.

Dar tratamentul nu e o certitudine a recuperării sănătăţii pentru pacient, e dureros pentru cei apropiaţi pacientului şi costisitor pentru bugetul sănătăţii publice.

Trebuie să ne asumăm trecutul! Să înţelegem că undeva s-a greşit, deoarece, încă de la prima strategie naţională în domeniul luptei antidrog 2005 - 2012, căreia i-au urmat încă două, 2013 - 2020 şi 2021 până în prezent, consumul de substanţe ilegale în ţara noastră a crescut cu câte 80%.

Evident, ceva nu a mers bine şi este timpul să conştientizăm că trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a combate acest fenomen.

2025 este primul an în care o nouă instituţie, sub conducerea guvernării social-democrate, Agenţia Naţională pentru Coordonare şi Politici în Domeniul Drogurilor şi Adicţiilor, este la cârma strategiilor de prevenţie, implementând o viziune modernă şi eficientă.

Se impune, aşadar, o nouă viziune de prevenţie în domeniul drogurilor, unde ambele arii, de prevenţie şi de tratament, trebuie ancorate în ştiinţă şi în practicile şi ghidurile internaţionale ale ONU şi OMS.

Astfel, aşa cum s-a mai scris de către criminologi şi medici, cele mai eficiente campanii de prevenire a consumului de droguri sunt tocmai acelea care nu aduc în discuţie drogurile, ci se concentrează pe cimentarea alegerilor corecte, facilitarea unui stil de viaţă sănătos şi rezolvarea problemelor din viaţa celor vizaţi.

Încă din primii ani de şcoală, astfel de programe, omologate internaţional şi livrate de echipe mixte de specialişti, săptămânal, pe toată durata claselor primare, pot reduce întreaga gamă de comportamente problematice, de la violenţă până la abuz de alcool, tutun sau droguri, chiar şi cu până la 100%.

O astfel de abordare este întocmai opusul practicilor ultimelor decenii, care, după cum spuneam, ne-a condus la o creştere îngrozitoare a consumului de droguri.

Avem nevoie de măsuri bazate pe dovezi, pe interacţiune prelungită cu copiii şi tinerii, pe sport, pe hobbyuri şi alegeri corecte, pe consiliere şi ajutor, pe disiparea tabuurilor şi stigmatizării sociale, pe stoparea fricii şi pedepselor drept unelte de lucru şi înlocuirea acestora cu cunoaştere, recunoaştere, înţelegere, suport şi activitate fizică.

Îmi doresc ca, împreună, indiferent de formaţiunile politice pe care le reprezentăm, să oferim românilor un cadrul legal stabil, actual şi eficient în zona de prevenţie şi combatere a consumului de droguri, pe teritoriul ţării noastre. Un cadru legal care să confere, de asemenea, mecanismele necesare pentru ca instituţiile abilitate de luptă antidrog să reducă traficul de droguri în ţara noastră şi să performeze în acest domeniu.

Dragi colegi,

Avem această responsabilitate pentru sănătatea şi siguranţa copiilor noştri, iar pentru asta este imperios un consens politic unanim şi o viziune şi acţiune comună.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Vă mulţumesc.

Să încercăm să ne menţinem în cele trei minute alocate.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Doamna deputat Ramona Lovin.

Doamna Ramona Lovin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Opriţi abuzurile asupra copiilor României!".

Această declaraţie politică vine ca urmare a strigătului de disperare al multor familii de români care locuiesc în afara graniţelor ţării, ca urmare a strigătului de disperare al mamelor care au trăit drama de a le fi smulşi pruncii de la sân şi instituţionalizaţi în diferite ţări de pe glob.

Cazurile medicului Camelia Smicală din Finlanda, al familiei Bodnariu din Norvegia, al Piei din Germania sunt doar câteva, sunt cele despre care s-a vorbit, cele în care s-a intervenit, oarecum, dar ele reprezintă o cotă infimă a acestui fenomen. Sute de mame românce din diaspora tânjesc după o îmbrăţişare a copiilor ce le-au fost smulşi din braţe, sute de copii români din diaspora, traumatizaţi de despărţirea de părinţi, adorm plângând în centrele de plasament şi alte mii de familii trăiesc cu stresul şi teama că li s-ar putea întâmpla şi lor nenorocirea, şi nu are cine să îi apere.

De aceea, fac apel către domnul ministru al afacerilor externe şi către misiunile diplomatice să intervină, să răspundă la strigătele de ajutor ale familiilor de români, să nu lase niciun copil să trăiască drama despărţirii de părinţi. Un astfel de şoc le marchează existenţa. "Copiii sunt ca cimentul proaspăt. Orice cade pe ei, îi marchează".

Fac apel către doamna ministru al muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale şi către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului să folosească toate pârghiile pe care le au la dispoziţie pentru a preîntâmpina astfel de cazuri.

Nu vorbim aici despre minori din familii dezorganizate, nu vorbim despre copii abuzaţi în familiile naturale, vorbim despre cazuri în care autorităţile intervin aproape fără motiv sau din motive puerile.

Vorbim despre Mioara, o mamă româncă, din Spania, care a fost acuzată că şi-a abandonat copilul de 16 ani, pentru că l-a lăsat singur acasă, în timp ce se recupera în spital, după o intervenţie chirurgicală.

Vorbim despre Hermina, din Danemarca. Ea şi-a pierdut primul băiat din cauza leucemiei şi, pe fondul depresiei cauzate de moartea fiului, autorităţile scandinave i-au luat dreptul de a-şi creşte al doilea copil. Ulterior, Herminei i-a fost luat şi dreptul de a-şi vizita fiul, pe motiv că îl îmbrăţişează prea strâns şi acesta devine agitat după întâlnirile cu mama.

Aceste mame au nevoie de consiliere juridică, dar şi psihologică. Aceste mame au nevoie de suport şi ajutor din partea statului român.

Statul are obligaţia de a-şi proteja cetăţenii, oriunde aceştia s-ar afla.

Protejaţi familiile de români din diaspora!

Opriţi abuzurile asupra copiilor!

Puneţi capăt acestui infern!

Ramona Lovin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, din partea AUR.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Silviu-Florin Oancea. Nu este.

Domnul Dumitru Tilea.

Vă rog.

Tilea sau Ţilea?

Domnul Dumitru Tilea (din sală):

Tilea.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice este "Turnu Măgurele - un municipiu uitat de autorităţi, într-un judeţ uitat de autorităţi".

Din punct de vedere demografic, judeţul Teleorman avea la începutul anului 2024 o populaţie de 342.040 persoane. Rata şomajului este, la această oră, de 7,3%, iar populaţia ocupată este de 101,4 mii.

În Teleorman sunt cu 48% mai mulţi pensionari decât angajaţi, adică, în cifre absolute, 83.600 pensionari, faţă de 56.600 salariaţi.

Un rol important în economia judeţului l-a avut, ani de-a rândul, municipiul Turnu Măgurele, dar acum nu îl mai are.

Economia oraşului avea ca simbol al dezvoltării Combinatul de Îngrăşăminte Chimice, un colos de importanţă naţională şi locală, în care lucrau câteva mii de angajaţi; urmau Întreprinderea de Maşini Electrice, Uzina de valorificare a piritelor, Fabrica de tricotaje.

Acum, cu excepţia tricotajelor, unde lucrează câteva sute de persoane, toate sunt închise şi lăsate în paragină. Nu înţeleg şi nu voi înţelege niciodată cum autorităţile, care s-au perindat la conducerea ţării, pot să ignore un asemenea obiectiv strategic al României, în condiţiile în care agricultura noastră are atâta nevoie de îngrăşăminte chimice.

Nu înţeleg şi nu voi înţelege niciodată cum autorităţile locale şi judeţene stau pasive la acest aspect, cu toate că reprezentanţii puterii, de fiecare dată, o dată la patru ani distanţă, în preajma alegerilor, lansează sloganul: "Se va porni Combinatul Chimic Turnu Măgurele".

Fac, pe această cale, un apel la domnul ministru al economiei şi la domnul ministru al dezvoltării, să îşi aplece atenţia asupra acestui obiectiv naţional şi asupra acestui judeţ sărăcit. Totodată, voi milita pentru întocmirea unei iniţiative legislative care să declare mai multe judeţe ale ţarii, printre care şi judeţul Teleorman, ca zone defavorizate, care să beneficieze de unele facilităţi fiscale, iar aceste lucruri să sperăm că vor atrage investitori pentru aceste zone.

Teleormanul se ştie că este un grânar al României, dar nu putem să îl lăsăm ca pe vremea lui Moromete. Agricultura din acest judeţ nu poate să prospere fără sora ei mai mare, industria.

Vă mulţumesc.

Deputat Tilea Dumitru, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Petru-Gabriel Negrea. Nu este?

Apoi doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.

Este doamna deputat Dascălu?

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Distinsă doamnă preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "România va zbura din nou pe propriile aripi!".

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

La 42 de ani de la primul zbor internaţional al primului avion de pasageri produs în România, ROMBAC 1-11, ne aflăm în faţa unei realităţi care ar trebui să ne trezească nu doar nostalgia, ci şi conştiinţa naţională.

Acest avion, rod al ingineriei şi al determinării româneşti, a fost o dovadă clară că România putea şi poate să îşi construiască propriul destin, chiar şi în domenii strategice, precum industria aerospaţială.

În 1983, ROMBAC 1-11 decola de pe pista Bucureştiului spre Londra nu doar ca un aparat de zbor, ci ca un manifest al suveranităţii tehnologice româneşti. Era un simbol al independenţei economice, un mesaj că România poate produce, inova şi exporta. Cu două motoare Rolls-Royce şi o capacitate de 119 pasageri, acest avion a demonstrat că ţara noastră poate concura cu marile industrii aeronautice ale lumii.

Astăzi, însă, în loc să celebrăm o industrie aviatică naţională prosperă, ne confruntăm cu realitatea tristă a unei Românii care şi-a pierdut controlul asupra propriilor resurse strategice. ROMAERO Băneasa, urmaşa Întreprinderii de Avioane Bucureşti, nu mai produce aeronave, iar visul unei flote aeriene româneşti s-a risipit în vântul globalizării.

Şi, totuşi, ce ne opreşte să revenim la acel spirit creator?

Dacă, în urmă cu 42 de ani, am construit avioane de pasageri, de ce astăzi industria noastră aeronautică este prizoniera pieţelor externe?

Cine a decis că România trebuie să rămână doar consumator, şi nu producător?

Este momentul să redeschidem acest capitol al suveranităţii industriale. România are nevoie de un nou ROMBAC, de un nou proiect naţional de dezvoltare aeronautică, de o viziune care să transforme din nou această ţară într-un centru de excelenţă tehnologică. Avem specialişti, avem istorie, avem potenţial. Ce ne lipseşte? Voinţa politică.

În memoria inginerilor, tehnicienilor şi muncitorilor care au contribuit la acest miracol tehnologic românesc, trebuie să ne asumăm un nou angajament: România va zbura din nou pe propriile aripi!

Vă mulţumesc.

O zi frumoasă!

Deputat AUR, Iaşi, Cristina-Emanuela Dascălu.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc foarte mult.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

Doamna deputat Arina Moş? Nu este.

Domnul deputat Daniel Gheorghe? Nu este.

Domnul deputat Ioan-Aurelian Cotinescu.

Vă rog. (Vociferări.)

... Ilie.

Da, mielul!

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o realitate tristă şi extrem de păguboasă că, în România, avem numeroase proiecte strategice blocate de activiştii de mediu din diverse ONG-uri sau asociaţii.

Aceste proiecte energetice, strategice, în mod special, Neptun Deep, acolo unde OMV Petrom, dar şi Romgaz au investit peste 4 miliarde de euro, dar şi proiectele statului în hidrocentrale, acolo unde deja s-au investit 2,2 miliarde de euro, sunt atacate sistematic în instanţă de aceste ONG-uri de mediu.

Nouă hidrocentrale, cu o putere estimată de peste 700 de megawaţi, care au un stadiu fizic chiar şi de 98%, au lucrările finale blocate de aceste ONG-uri de mediu.

De ce nu au protestat atunci, când două petroliere ruseşti s-au scufundat în Marea Neagră, poluând întreg litoralul Mării Negre?

Realitatea este că prea multe din aceste ONG-uri au stopat multe dintre proiectele energetice ale statului român, aducând adevărate prejudicii bugetului de stat.

Pe lângă acest aspect deosebit de important, blocajul înseamnă şi mai puţine locuri de muncă, şi mai puţini bani pentru statul român.

Ministrul energiei, liberalul Sebastian Burduja, a fost ţinta unor atacuri furibunde, din partea acestor ONG-uri, atunci când a declarat public că toate firmele de stat sau private din energie pot ataca în instanţă aceste ONG-uri şi pot cere despăgubiri foarte mari, în cazul în care se dovedeşte reaua-credinţă a acestora.

Şi avem, în acest sens, recentul exemplu din Statele Unite ale Americii, acolo unde un tribunal american a dat o rezoluţie, prin care ONG-ul Greenpeace trebuie să plătească 660 de milioane de dolari despăgubiri pentru blocarea unui important proiect strategic.

Stimaţi colegi,

Mediul trebuie protejat, conservat şi predat generaţiilor viitoare! Dar pentru asta avem un cadru legislativ bine pus la punct, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivelul statului român.

Nu trebuie să fim noi mai catolici decât Papa, în acest caz!

România trebuie să meargă înainte şi să devină un adevărat pol energetic european.

România are o mare şansă de a deveni o putere economică şi energetică.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm cu domnul deputat Eduard-Tatian Mititelu.

Edi?

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Judeţul Botoşani trebuie să fie o prioritate pentru infrastructura mare a României".

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Partidul Naţional Liberal susţine, cu fermitate, necesitatea şi urgenţa realizării unor investiţii esenţiale în infrastructura rutieră a judeţului Botoşani.

Poziţia geostrategică a acestui judeţ, aflat la graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova, impune acţiuni rapide pentru modernizarea reţelei de drumuri naţionale şi dezvoltarea de drumuri expres.

Judeţul Botoşani reprezintă o oportunitate majoră pentru statul român, de a deveni un actor esenţial în reconstrucţia şi redresarea Ucrainei.

Dezvoltarea infrastructurii de transport este un element-cheie pentru stimularea economiei locale şi facilitarea fluxului de mărfuri din şi către Uniunea Europeană.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, din februarie 2025, reconstrucţia Ucrainei va necesita aproximativ 500 de miliarde dolari.

Dar, pentru a fi un actor strategic în regiune, este nevoie ca investiţiile să fie accelerate, pentru a asigura dezvoltarea drumurilor rapide şi a infrastructurii feroviare.

Astfel, împreună cu noua conducere a Consiliului Judeţean Botoşani, propunem demararea urgentă a următoarelor proiecte prioritare:

- Drumul expres Botoşani - Târgu Frumos, de 71,5 km., prevăzut şi în Legea nr. 363/2006, dar fără demersuri tehnice iniţiate şi fără sursă de finanţare;

- Drumul expres Ştefăneşti - Rădăuţi Prut - conexiune esenţială cu Republica Moldova şi Ucraina, de asemenea, nefinanţat. Şi propunem extinderea acestuia către Darabani - Dorohoi - autostrada A7;

- Drumul expres Suceava - Botoşani - Ştefăneşti - necesar pentru conectivitatea regională, cu nevoie urgentă de finanţare pentru segmentul Botoşani - Ştefăneşti.

De asemenea, consider necesară urgentarea proiectelor aflate în desfăşurare: drumul expres Botoşani - Suceava; varianta de ocolire a municipiului Botoşani şi autostrada A7 - Lotul Paşcani - Suceava, care intersectează judeţul Botoşani în comuna Tudora.

Pentru dezvoltarea socio-economică a judeţului Botoşani este esenţială conectarea acestuia la reţeaua transeuropeană de transport, TEN-T, prin:

- Conexiuni directe cu Autostrada A7 şi A8;

- Drumuri expres către punctele vamale din judeţul Botoşani, fie că vorbim de Stânca - Costeşti, fie că vorbim de Racovăţ, şi, eventual, un viitor punct de trecere vamală, în Teioasa.

Complementar cu aceste proiecte, consider absolut necesară demararea unor proiecte strategice pentru dezvoltarea economică, cum ar fi:

- Crearea unui "port pe uscat" în zona Darabani, pentru gestionarea fluxurilor de mărfuri;

- Construirea de parcuri industriale în Darabani, Ştefăneşti şi Flămânzi, care să funcţioneze ca bază logistică pentru reconstrucţia Ucrainei.

Împreună cu noua conducere a Consiliului Judeţean Botoşani credem că aceste proiecte trebuie să fie o prioritate. Implementarea acestor investiţii va contribui semnificativ la dezvoltarea economică a regiunii şi la creşterea fluxului de mărfuri din Uniunea Europeană către Ucraina.

Vă mulţumesc.

Eduard Mititelu, deputat al PNL Botoşani.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Octavian Oprea, PNL. Nu este.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru.

Vă rog.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi - "«Un popor care nu-şi cunoaşte trecutul e condamnat să-l repete!» - Nicolae Iorga".

A fost un blestem pentru poporul român să răzbată printre actele criminale ale legionarilor şi acţiunile asupritoare şi de exterminare ale comuniştilor.

Oameni politici de înaltă ţinută morală, precum Ion Mihalache, Iuliu Maniu sau Corneliu Coposu, s-au sacrificat pentru a scăpa România de aceste două nenorociri - legionarismul şi comunismul.

Se pare că blestemul a continuat şi după Revoluţia din '89 şi chiar continuă şi în zilele noastre - moştenitorii comuniştilor au sifonat toate resursele ţării şi încă fac asta, iar extremiştii aşteaptă la colţ şi deja încearcă să servească ţară ruşilor pe tavă.

Pentru a duce lupta cu aceste două pericole şi a salva liberalismul şi valorile democratice, avem nevoie de repere morale puternice în această luptă.

Un astfel de reper în istoria contemporană a României este seniorul Corneliu Coposu. A fost arestat şi persecutat de către regimul comunist, a fost deţinut în cea mai dură închisoare a sistemului comunist, cea de la Râmnicu Sărat, denumită şi "Închisoarea Tăcerii", pentru că, pe lângă multe metode abominabile de persecuţie, nu aveai nici dreptul să vorbeşti, deci o izolare totală de ani de zile.

Dorinţa seniorului Corneliu Coposu a fost ca "Închisoarea Tăcerii" să devină muzeu, aşa încât copiii noştri şi copiii copiilor noştri să realizeze ce nenorociri şi crime împotriva umanităţii pot făptui aceste două extreme, cea comunistă, respectiv cea legionar-fascistă.

Din anul 2007, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, actual IICCMER, se tot chinuieşte să demareze acest proiect de transformare a închisorii în muzeu.

Bâjbâie de atâţia ani oare în mod intenţionat?

După mai multe încercări firave de a da impresia că vor să facă ceva, au prins acest proiect într-o finanţare prin PNRR, însă din 2022 şi până acum nu s-a făcut nimic, cu toate că domnul preşedinte al IICCMER, Daniel Şandru, a declarat încă din 2022 că acest proiect este prioritate zero pentru instituţie.

Până acum, însă, nu s-a făcut nimic!

Problema este că, dacă nu se finalizează proiectul până la sfârşitul anului 2026, cei 10 milioane de euro prinşi în PNRR se vor pierde.

Domnule Ciolacu, înţeleg că nu vă pasă de înaintaşii care au suferit, dar vă cer să vă gândiţi la viitorul copiilor noştri! Nu ne dorim ca ei să mai trăiască vreodată acele nenorociri întâmplate!

Domnule Ciolacu, este în mina pixului dumneavoastră să daţi curs ordinului de începere a lucrărilor pentru a putea implementa acest proiect la Râmnicu Sărat!

Sau cumva nu vă interesează viitorul copiilor din judeţul Buzău şi din întreaga ţară?

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu. Nu este.

De la USR mai este cineva în sală? (Vociferări.)

Dacă nu, continuăm cu Grupul parlamentar SOS, domnul deputat Ionel Goidescu.

Domnul Ionel Goidescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "De ce este surghiunită religia?".

Roata istoriei se întoarce pentru generaţiile de peste 35 de ani care mai avem habar de istorie cât de cât.

Ne punem întrebarea, de ce în capitalismul consumerist pe care îl trăim religia a devenit o problemă?

Ea a fost numită "inamic" de către Şcoala de la Frankfurt, fondată în 1919! Cei care o alcătuiau, mari filosofi şi sociologi, au realizat că revoluţia bolşevică eşuase. Speraseră că sub sloganul - "Muncitori din toate ţările, uniţi-vă!" se vor uni într-adevăr populaţiile muncitoreşti din toate statele. S-au unit doar ruşii, pentru că pe ceilalţi îi deosebeau credinţa pentru ţară, religia, familia, tradiţiile.

De aceea, după al Doilea Război Mondial, filosofia aceasta a emigrat în America, unde a realizat că oamenii din toată lumea trebuie uniţi printr-un alt program - consumerismul.

La început a fost distractiv - Coca Cola, fast-food, chipsuri, sute de programe la TV.

Toate acestea culminează astăzi cu oamenii moderni, care pot sta toată ziua cu un ecran în faţă, fără să se plictisească, consumând internet, hrănindu-şi egoul şi comandând "pe aplicaţie".

Telefonul-robot-inteligent a fost lovitura de graţie dată de către capitalismul consumerist omenirii. Acum eşti complet la mâna lor, iar scopul a fost atins, finalizat.

În toată această ecuaţie, înţelegem de ce religia a trebuit să piardă teren. Imaginaţi-vă, în 2025, în cele 40 de zile de Post al Paştelui, o populaţie de 80% creştin-practicantă, într-o anumită ţară din lume, cu oameni care respectă Postul Paştelui aşa cum se cuvine, la fel ca bunicii noştri, oameni luminoşi, curaţi, minunaţi.

Într-o astfel de situaţie, industria cărnurilor, a lactatelor şi toate celelalte ar intra în colaps total. Cluburile de noapte ar trăi ceva similar cu perioada pandemiei. Shaormării? McDonald's? Pizzerii? Ar bate vântul...

Canalele de ştiri? Ar muri şi ele, pentru că nu se mai uită nimeni la ce se bârfeşte pe acolo. Ca să nu mai spunem de droguri sau de industria prostituţiei, care este una enormă la nivel global.

Înţelegeţi cum stau lucrurile? Suntem într-o enormă păcăleală, din care generaţiile tinere au puţine şanse de a mai ieşi.

Nu mai avem pic de Dumnezeu. Credinţa noastră trebuie să fie consumul şi atât. De orice! De internet, haine, medicamente, vacanţe, burgeri, shaorme!

Observaţi cum o lume fără religie se duce pe apa Sâmbetei, la propriu? Suntem singurii orbi care pot vedea, vorba poetului? Şi pentru asta ne numesc extremişti? Pentru că încercăm să spunem adevărul?

Noi sperăm să fim cât mai mulţi cei care vedem adevărul şi care luptăm să păstrăm lumea aceasta curată, cu credinţă în valori, în Dumnezeu, în oameni şi în viitorul demn al naţiunii române.

Deputat al SOS România, Circumscripţia nr. 8 Braşov, Ionel Goidescu.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Mirel Ion.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

Declaraţia mea se intitulează "Instaurarea dictaturii în România".

Nu este un demers politicianist şi cred că tot eşichierul politic din Camera Deputaţilor ar putea să se aplece puţin asupra argumentelor pe care le voi invoca în această declaraţie.

În ultima perioadă s-a adoptat un pachet de legi sau mai multe legi şi acte normative, toate adoptate în vederea siguranţei cetăţeanului, dar care au ca finalitate restrângerea libertăţilor şi întărirea controlului puterii - care va fi ea la un moment dat sau care este acum, dar care va fi ea la un moment dat, asupra societăţii în ansamblul ei.

În primul rând, mă refer la mult-discutatul - l-am dezbătut şi aici, în Cameră - PL-x 5/2024. Acest PL-x 5/2024 dă controlul armatei unor factori de extraneitate şi permite totodată ca armata să fie folosită împotriva oricăror manifestări care pun în pericol siguranţa cetăţeanului, ordinea constituţională de drept, statalitatea şi aşa mai departe.

Diavolul se ascunde după virgulă, stimaţi colegi.

Sintagma "oricăror" lasă la aprecierea decidentului de la un moment dat care va comanda armata care sunt acele manifestări ostile şi practic îi dă o libertate neîngrădită de a folosi cea mai mare forţă a statului pentru a înăbuşi orice manifestare care este contrară.

Al doilea proiect de lege, aparent şi mai inofensiv decât celălalt, este cel care validează Ordonanţa de urgenţă nr. 84/2024, cea cu circulaţia, cu camerele pentru viteză.

În această ordonanţă se spune că pot fi folosite pentru stabilirea contravenienţilor nu doar camerele omologate ale Ministerului de Interne, ci şi orice alte camere, inclusiv cele aparţinând unor persoane private. Toate aceste transmisii vor fi colectate într-un sistem de date, de unde eventual se va emite o sancţiune.

Stimaţi colegi,

Aparent acesta este un lucru bun, întărirea disciplinei în trafic, dar în realitate, o astfel de dezvoltare a camerelor va permite controlul absolut asupra oricăror deplasări, vom trăi într-un fel de mare "Big Brother".

A treia problemă, mai gravă decât celelalte două, o reprezintă interzicerea unor candidaţi să participe la alegerile prezidenţiale, respectiv a doamnei Şoşoacă şi a domnului Georgescu. Nu vreau să fac politică acum, să spun: trebuiau interzişi, nu trebuiau interzişi, nu vreau să intru într-o astfel de temă.

Ceea ce vreau să subliniez este că pe această cale s-a antamat şi s-a atacat dreptul cetăţeanului român de a alege, precum şi dreptul de a fi ales.

Şi la urmă şi al patrulea punct, care pare că va veni într-un viitor imediat, este scoaterea banilor tipăriţi, respectiv a cash-ului. Se pare că aceasta este directiva pe care Bruxelles-ul vrea să o indice. Mai ales acum ultima găselniţă a lor este să limiteze perioada de valabilitate a bancnotelor.

Ei, dacă punem toate aceste norme la un loc, vom avea tabloul perfect al instaurării unei dictaturi.

Vă mulţumesc.

Sunt Ion Mirel, deputat al SOS.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

De la Grupul POT, doamna deputat Maria Cernit.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia de astăzi se intitulează "Patrimoniul istoric al judeţului Constanţa, abandonat de autorităţi".

Judeţul Constanţa nu înseamnă doar litoral şi turism estival. Este un loc cu o istorie bogată, care ar trebui să fie un pilon de identitate naţională şi un motor de dezvoltare culturală şi economică.

Însă realitatea este alta - monumentele şi vestigiile istorice ale acestui judeţ sunt uitate, neîngrijite, lăsate pradă degradării, iar cei responsabili pentru conservarea lor fie nu fac nimic, fie se limitează la promisiuni fără rezultat.

Astăzi, doresc să vorbesc despre Adâncata, un fost sat al judeţului Constanţa, unde cândva trăiau peste 150 de familii, cu biserică, şcoală şi gospodării. Astăzi, din el a rămas doar o mănăstire şi un cimitir pe un deal.

Într-un colţ de Românie aproape uitat, ultimii locuitori au plecat după 1989, iar statul nu a făcut nimic pentru a păstra măcar o parte din acest loc. Drumul spre Adâncata este aproape impracticabil, un drum de pământ printr-o rezervaţie fosiliferă, pe care doar cei mai hotărâţi vizitatori îndrăznesc să-l parcurgă.

Dar nu este un caz singular. Constanţa este plină de locuri încărcate de istorie şi cultură lăsate în paragină, uitate, fără niciun efort real de protecţie şi punere în valoare.

Consiliul Judeţean Constanţa are obligaţia legală să se ocupe de protejarea patrimoniului istoric. Dar ce face, concret, pentru aceste monumente? Nimic! Lipsesc proiectele, lipsesc finanţările, lipsesc iniţiativele de promovare. Singura constantă este indiferenţa.

Instituţiile responsabile - de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, la Consiliul Judeţean şi Ministerul Culturii - par să aibă alte priorităţi. Se alocă milioane de euro pentru evenimente efemere, dar când vine vorba de restaurarea monumentelor istorice, banii dispar sau proiectele rămân blocate.

Degradarea patrimoniului nu este doar o problemă de estetică sau de nostalgie istorică. Este o problemă reală, care afectează identitatea locală şi posibilităţile de dezvoltare economică.

Dacă aceste monumente ar fi întreţinute corespunzător şi promovate eficient, judeţul Constanţa ar putea atrage mult mai mulţi turişti şi investitori, creând locuri de muncă şi oportunităţi pentru comunităţile locale.

Întrebarea este simplă - cine răspunde pentru această indiferenţă? Cine îşi asumă faptul că aceste locuri sunt lăsate în ruină, că memoria colectivă a judeţului dispare sub ochii noştri?

Nu mai este loc de scuze şi amânări. Autorităţile locale trebuie să intervină urgent cu soluţii clare - proiecte de restaurare reale, utilizarea eficientă a fondurilor disponibile şi un plan coerent de punere în valoare a patrimoniului istoric.

Nu cerem imposibilul. Cerem doar ca istoria acestui judeţ să fie tratată cu respectul cuvenit, iar cei care au datoria de a o proteja să-şi facă treaba.

Dacă nu ne pasă acum, în curând nu va mai rămâne nimic de salvat.

Deputat Maria Cernit, deputat POT de Constanţa.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Turbulenţele internaţionale suprapuse, ai căror martori istorici suntem în această perioadă, cu posibile efecte negative pentru viitorul Europei şi, în particular, al României, cer o reacţie imediată la crize, a societăţii româneşti.

În centrul răspunsului nostru la crize se află astăzi alegerile prezidenţiale.

Alegerile prezidenţiale reprezintă hârtia de turnesol a viitorului României pe termen scurt şi mediu. Interesele de securitate ale acestei ţări implică alegerea prin vot democratic şi liber a unui preşedinte care va menţine România în tabăra euroatlantică.

Un preşedinte izolaţionist ar întregi furtuna perfectă pe care o traversăm, ar vulnerabiliza timidele noastre tentative de a supravieţui acestei furtuni.

Un preşedinte izolaţionist ar distruge singurele alianţe externe care ne apără, ar deschide barbarilor poarta cetăţii noastre.

Viziunea celor care susţin un preşedinte izolaţionist este simplă - îl visează pe acesta drept la Bruxelles şi în genunchi la Moscova.

Alegerea unui astfel de preşedinte ar nărui pentru mulţi ani această ţară frumoasă şi liberă.

Împotriva scenariului apocaliptic al unui preşedinte izolaţionist şi antieuropean la Bucureşti avem cinci măsuri, cinci scuturi protectoare.

Prima măsură o reprezintă organizarea impecabilă a viitoarelor alegeri. Salutăm efortul Preşedintelui de a crea premisele unui scrutin securizat, din perspectiva riscului ingerinţelor externe.

Este nevoie de mai mult efort din partea instituţiilor statului pentru a asigura protecţia mediului nostru democratic împotriva oricăror noi ingerinţe.

O a doua măsură o reprezintă derularea unor ample campanii de informare corectă a publicului privind beneficiile apartenenţei noastre la spaţiul european. O astfel de campanie publică lipseşte. În locul acesteia, în spaţiul nostru public locuiesc şi vorbesc doar trompetele antieuropene pompate cu boţi şi biţi ruseşti.

O coborâre din turn a candidaţilor proeuropeni ar fi totodată necesară. Contactul direct al acestora cu alegătorii s-a subţiat. Acasă la alegătorul român nu mai merge nimeni, iar acesta va răspunde din nou alegând dezarmat îngeri mesianici mincinoşi de pe TikTok.

Avem nevoie să recâştigăm electoratul alergic la practici balcanice, nepotisme şi sinecuri.

Candidaţii proeuropeni trebuie să aducă în spaţiul public figuri noi şi credibile, oameni profesionişti, înalt calificaţi pentru funcţiile pentru care sunt propuşi.

Nu vedem încă aceste teme pe agenda de preocupări a candidaţilor proeuropeni, în programele şi viziunea lor. Dacă aceste teme vor lipsi de tot, şansa de a ne fi însuşit lecţii adevărate din palma morală primită de marile partide proeuropene din România la votul din decembrie se va atrofia. Avem nevoie de o mobilizare rapidă a electoratului alergic la amestecul toxic de populism, scandal şi precaritate intelectuală, al exponenţilor curentului izolaţionist.

Resursele umane ale acestei ţări, care cred în moderaţie, echilibru, decenţă, etică şi valori europene, sunt mai mari decât credem şi ne vor apăra de riscurile catastrofice în luna mai, însă trebuie să redescoperim drumul sincer şi direct către electoratul raţional.

Acestea vor fi în mai scuturile noastre protectoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Din partea grupului de neafiliaţi, domnul deputat Alexandrin Moiseev. Este?

Vă rog.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică: "27 martie 1918 - Basarabia devenea prima provincie care se unea cu patria-mamă".

Data de 27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România, reprezintă un moment deosebit în istoria noastră naţională, primul pas spre înfăptuirea Marii Uniri de la 1918. Cu 107 ani în urmă, într-un context istoric plin de încercări, românii basarabeni, prin votul Sfatului Ţării, au ales să revină la patria-mamă, punând capăt unui secol de ocupaţie ţaristă şi afirmând, fără echivoc, identitatea lor românească. Nu a fost o decizie impusă, nu a fost un act conjunctural, ci o expresie sinceră a voinţei naţionale, transpusă în fapt prin vot democratic, o decizie asumată cu luciditate şi curaj de oamenii politici ai vremii, care au înţeles că viitorul Basarabiei era alături de România.

Această zi nu trebuie privită doar ca o lecţie de istorie, ci şi ca o obligaţie pentru viitor. Dacă în 1918 românii basarabeni s-au eliberat din jugul robiei ţariste şi au revenit la patria-mamă, astăzi este de datoria noastră să le fim aproape, într-un nou context complicat. Nu doar prin declaraţii şi promisiuni, ci prin fapte concrete - sprijin economic, colaborare instituţională, investiţii în educaţie, cultură şi infrastructură. Calea reîntregirii trebuie să fie principalul mijloc de acţiune pentru Republica Moldova în drumul său european, un drum firesc, care reprezintă singura garanţie pentru stabilitatea, securitatea şi prosperitatea cetăţenilor săi.

Trebuie să fim conştienţi că, de-a lungul istoriei, Basarabia nu a fost doar o provincie, ci o parte vie a sufletului românesc, un spaţiu care, în ciuda încercărilor de deznaţionalizare, şi-a păstrat limba, credinţa şi valorile. Astăzi, când presiunile externe şi provocările geopolitice sunt din ce în ce mai mari, România are obligaţia morală şi istorică de a apăra drepturile şi identitatea românilor din Republica Moldova.

Unirea de la 27 martie 1918 nu a fost doar un simplu eveniment istoric, ci un simbol al luptei pentru unitate naţională. Astăzi, noi trebuie să ne asumăm cu responsabilitate misiunea de a duce mai departe acest ideal, prin sprijin constant, printr-o politică externă clară şi printr-o viziune de lungă durată, care să readucă Basarabia acolo unde îi este locul, prin fireasca reunire. Doar în acest spirit democratic vom reîntregi marea familie românească, în cadrul culturii şi civilizaţiei europene.

Trăiască România Mare! Trăiască Basarabia! Trăiască românii de pretutindeni!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Reluăm cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Virgil Alin Chirilă.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Am credinţa că legile ţării mele vor fi îmbunătăţite astfel încât fiecare cetăţean va simţi protecţia şi apărarea statului în dreptul bunăstării, iar fiecare atitudine de rea-credinţă va fi sancţionată ferm, în spiritul de bun-simţ prevăzut de lege.

Într-o ţară în care orice s-ar putea spune, dezvoltarea şi modernizarea şi-au găsit locul în ultimii ani, dar trebuie să le spunem prin lege tuturor actorilor contractuali administrativi că poporul român ştie să rabde atunci când ceva îi lipseşte, dar dacă nu-i lipseşte, legea română îi va apăra toate drepturile sale, iar răbdarea nejustificată poate deveni greu de acceptat. Acest fapt trebuie sancţionat ferm, prin lege, pentru că "a răbda" este greu de tradus în altă limbă.

Degeaba avem fonduri la dispoziţie, elaborăm programe de investiţii, depunem proiecte la nivel naţional şi local care sunt aprobate, dacă cetăţenii trebuie să aştepte ani de zile până se racordează la reţeaua de gaze naturale.

Nu mai avem timp să aşteptăm fiecare concesionar de servicii publice de distribuţie a gazelor naturale. Nu este normal să dureze ani de zile sau, în unele cazuri, zeci de ani de zile, ca să înceapă o investiţie nouă de interes local sau naţional. Toţi românii, indiferent de zona unde locuiesc, trebuie să aibă acces total la utilităţi publice, apă, canalizare, curent şi gaze naturale.

Nu ne mai permitem să pierdem fonduri europene, să se blocheze programe naţionale de investiţii pentru că un concesionar de servicii publice sau o instituţie a statului nu e în stare să-şi execute clauzele contractuale în termenul asumat, pentru ca cetăţenii să beneficieze de acces permanent la energie ieftină.

Alături de colegii mei, am modificat actuala Lege a energiei electrice şi a gazelor naturale pentru a depăşi toate obstacolele birocratice din prezent, pentru a scurta timpul de realizare a investiţiilor în dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de gaze.

PSD a fost în fiecare guvernare promotorul investiţiilor în infrastructura strategică de utilităţi şi a promovat cele mai multe programe naţionale din fonduri europene pentru creşterea accesului la utilităţi pentru toţi românii, indiferent de culoarea politică a judeţului sau a localităţii.

Acest proiect de lege nu are culoare politică şi de aceea le mulţumesc tuturor colegilor şi colegelor care l-au susţinut în comisiile parlamentare şi care vor vota azi propunerea legislativă prin care se va repara un vid legislativ în care concesionarul reţelelor de distribuţie a gazelor naturale nu avea niciun termen care să îi impună încetarea concesiunii dacă nu îşi respectă condiţiile contractuale asumate faţă de concedent.

Toate programele de investiţii din toţi aceşti ani au contribuit la dezvoltarea comunităţilor locale din toate judeţele pe care le reprezentăm în Parlament, dar trebuie să reducem cât mai rapid decalajul, atât intern, cât şi faţă de statele occidentale. De aceea e foarte important să modificăm actuala legislaţie şi să ajungem cât mai repede la acel procent de 100% grad de acoperire şi acces al românilor la utilităţi şi servicii de primă importanţă - apă, canal, electricitate şi, nu în ultimul rând, gaze naturale.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marius-Adrian Isac.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Una dintre temele de campanie cele mai folosite de către colegii din opoziţie, care sunt, de fapt, în realitate, nişte simpli izolaţionişti, ţine de faptul că industria românească este pe butuci şi că nu se mai produce nimic în această ţară. Evident că este o abordare care scoate anumite date din context şi are mai degrabă valoare propagandistică. Drept argument privind falsitatea tezei prăbuşirii industriale stă chiar recentul anunţ făcut de cei de la Craiova, de la Fabrica "Ford Otosan", precum că au început livrarea primelor vehicule electrice produse de la zero în ţara noastră. Este vorba de producţia de serie a modelelor complet electrice Puma Gen-E, E-Transit Courier şi E-Tourneo Courier.

Acest lucru a fost posibil ca urmare a unei investiţii de peste 500 de milioane de euro a Companiei "Ford Otosan". Capacitatea noastră de a produce şase versiuni diferite de vehicule în aceeaşi unitate demonstrează nu doar flexibilitatea, ci şi dedicarea noastră pentru a face mobilitatea electrică mai accesibilă unui public larg. Uzina de la Craiova operează în trei schimburi atât în zona de producţie vehicule, cât şi în zona de producţie de motoare, iar în acest moment are peste 6.600 de angajaţi.

Aş sublinia însă că, pentru această reuşită incontestabilă, a existat susţinere indirectă şi din partea statului român. Spre exemplu, cât de curând, va fi finalizat Drumul Expres Craiova-Piteşti, ceea ce va ajuta în procesul de export. Se lucrează deja la drumul de mare viteză care leagă Oltenia de Banat, ceea ce va ajuta şi producţia industrială din judeţul Caraş-Severin. La fel cum, în câţiva ani, vom avea gata şi Autostrada Piteşti-Sibiu, care va permite traversarea rapidă a Carpaţilor. Avem dovada vie că există o strategie de dezvoltare economică a ţării şi că investiţiile în infrastructura de transport, fie ea rutieră sau feroviară, au un potenţial foarte mare.

Iată, deci, că, în România, nu se fac doar şaibe şi piuliţe, ci se foloseşte tehnologie de vârf pentru produse cu valoare adăugată foarte mare. De altfel, dacă este să ne raportăm la industria auto, suntem în Top 10 la nivel european. Dacă luăm în calcul şi subansamblurile pentru maşini, intrăm uşor în Top 5. De altfel, la Craiova funcţionează şi o linie ultramodernă de fabricare a bateriilor electrice, ceea ce arată cât de solid este viitorul producţiei auto "made in Romania".

Este perfect adevărat că putem face mai multe lucruri pentru a ajuta industria auto. Spre exemplu, o ţintă în următorii ani ar trebui să fie creşterea valorii voucherelor acordate pentru achiziţia de maşini noi. Ştim foarte bine că s-au făcut eforturi de dublare a acestui ajutor la nivelul unor administraţii locale mai înstărite, din ţară, este adevărat, fiind însă dezirabil ca acest sistem să ajungă în toate colţurile României. De altfel, poate fi util chiar să lucrăm la condiţiile acordării acestor vouchere, astfel încât să nu încălcăm legislaţia europeană şi să-i încurajăm pe cei care vor să-şi cumpere vehicule electrice.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Romeo-Daniel Lungu?

Vă rog.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Bună dimineaţa!

România se află la o răscruce importantă a istoriei sale, într-un context geopolitic şi economic care impune decizii responsabile şi viziune pe termen lung.

Suntem parte a Uniunii Europene şi a NATO, două structuri fundamentale care au contribuit esenţial la securitatea şi dezvoltarea României. În faţa propagandei şi a încercărilor de manipulare care vor să ne abată de la acest parcurs, este datoria noastră să reafirmăm, cu fermitate, direcţia europeană a ţării şi angajamentele noastre internaţionale.

Uniunea Europeană nu a luat nimic de la România. Dimpotrivă, de la aderarea noastră, în 2007, ţara noastră a depăşit, anul acesta, un prag istoric de peste 100 de miliarde de euro în fonduri nerambursabile, investiţii care au contribuit direct la modernizarea infrastructurii, a economiei şi a nivelului de trai.

Proiecte majore, precum autostrada A7, care va lega Moldova de Muntenia şi de reţeaua europeană de transport, sunt posibile datorită acestor fonduri. Autostrăzi esenţiale pentru economie şi conectivitate, precum A1, A3 sau drumurile expres, sunt realizate cu sprijinul european.

În ultimii ani, mii de localităţi au fost conectate la reţele moderne de apă, canalizare şi gaze. Fermierii români au primit sprijin pentru a-şi moderniza exploataţiile agricole, pentru a-şi creşte productivitatea şi pentru a avea acces la pieţele europene.

Şcoli din întreaga ţară au fost modernizate şi dotate cu echipamente de ultimă generaţie, oferind copiilor noştri şansa unei educaţii mai bune. Universităţile din România sunt integrate în programe europene care oferă studenţilor acces la burse internaţionale.

Sistemul medical a beneficiat, de asemenea, de fonduri europene pentru modernizarea spitalelor, dotarea cu echipamente moderne şi îmbunătăţirea serviciilor de sănătate.

Un alt beneficiu incontestabil al apartenenţei noastre la Uniunea Europeană este libertatea de mişcare. Românii pot călători fără vize în întreaga Europă, pot studia şi lucra în orice stat membru. Această libertate a deschis uşi către oportunităţi economice şi sociale de neegalat.

Dacă Uniunea Europeană este motorul dezvoltării economice, NATO este garanţia securităţii noastre. România se află la graniţa estică a Alianţei, într-o regiune marcată de conflicte şi instabilitate. Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei demonstrează cât de important este să fim parte a unei alianţe militare puternice.

Istoria ne-a arătat ce înseamnă influenţa Rusiei asupra României. Bunicii şi părinţii noştri ştiu foarte bine ce au pierdut atunci când România a fost forţată să urmeze un model economic centralizat şi să se supună deciziilor impuse de Moscova.

Politicienii care promovează discursuri anti-europene şi anti-NATO nu oferă soluţii reale pentru dezvoltarea României. Ei vând iluzii periculoase şi alimentează un curent populist, care nu are alt scop decât să destabilizeze ţara şi să o îndepărteze de partenerii săi strategici.

În faţa noastră se află două direcţii: una a progresului, a dezvoltării continue, a parteneriatelor puternice care ne garantează securitatea şi stabilitatea. Cealaltă este un drum al izolării, al populismului şi al incertitudinii.

România trebuie să aleagă înţelept. Acesta este angajamentul pe care trebuie să ni-l asumăm cu responsabilitate, fără echivoc, fără populism şi fără ezitare.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Silviu-Florin Oancea. Este? Nu este.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea? Nu este.

Grupul parlamentar al PNL.

Doamna deputat Patricia-Simina-Arina... (Vociferări.)

A, mă scuzaţi, atunci!

Vă rog.

Vă rog să vă spuneţi numele. (Vociferări.)

OK.

Domnul deputat Negrea.

Vă rog.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Stimaţi colegi,

Mă adresez astăzi cu maximă îngrijorare şi cu un apel direct către Guvernul României.

Opriţi înstrăinarea pădurilor ţării!

În acest moment, pe raza judeţului Suceava, sunt scoase la vânzare aproximativ 3.000 de hectare de pădure - o suprafaţă uriaşă, strategică pentru echilibrul ecologic, pentru economia locală şi pentru viitorul nostru, ca stat suveran.

Pe surse, înţeleg că există deja un cumpărător interesat, nimeni altul decât gigantul suedez care în ultimii ani a devenit cel mai mare proprietar privat de păduri din România, cu peste 46 de mii de hectare în proprietate. Dacă şi această suprafaţă va fi achiziţionată, vom asista, încă o dată, la un transfer masiv de resursă naţională către capital străin.

Întreb clar: unde este Guvernul? Unde este Romsilva? Unde este preocuparea pentru suveranitate, pentru interesul naţional? Cum este posibil ca într-un stat care pretinde că protejează pădurile, statul însuşi să refuze să le cumpere, deşi are acest drept şi, mai ales, această obligaţie? Mai ales că, din această suprafaţă, 128 de hectare se suprapun cu Situl Natura 2000, o zonă cu protecţie specială, recunoscută la nivel european pentru biodiversitatea sa.

Anul trecut, Guvernul a alocat fonduri pentru ca Romsilva să cumpere peste 4.000 de hectare de pădure în judeţul Neamţ. Se poate, deci, dacă există voinţă politică. De ce nu şi acum, în Suceava?

Solicit public Guvernului României şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor:

- să aloce de urgenţă fonduri pentru achiziţionarea celor 3.000 de hectare de pădure scoase la vânzare în judeţul Suceava;

- să îşi exercite dreptul de preempţiune, aşa cum prevede Codul silvic şi Codul civil;

- să oprească extinderea hegemoniei străine asupra fondului forestier naţional.

Ca parlamentar român, consider că resursele ţării trebuie să rămână în proprietate românească. Pădurile nu sunt doar lemn, sunt bogăţii strategice, sunt rădăcini naţionale, sunt plămânii noştri şi moştenirea copiilor noştri. Ele nu se vând şi nu se înstrăinează.

Dacă Guvernul refuză să intervină, va purta întreaga responsabilitate pentru această trădare a interesului naţional. Iar românii trebuie să ştie adevărul: sub pretextul "liberei circulaţii a capitalului", ni se vând munţii, pădurile şi pământul.

Fraţi români,

România nu este de vânzare!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Arina Moş.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimată doamnă preşedinte.

Nu lăsăm pe nimeni în urmă! Acesta este mesajul pe care doresc să vi-l transmit, stimaţi colegi, de la tribuna Parlamentului, cu gândul la tinerii cu sindrom Down, din Oradea, la această frumoasă comunitate pe care o găsim la nivel naţional.

Îmi doresc să reafirm angajamentul meu pentru o societate incluzivă, în care fiecare persoană are dreptul la respect, oportunităţi egale şi sprijin pentru a-şi atinge potenţialul maxim.

Persoanele cu sindrom Down sunt membri activi ai comunităţii noastre şi aceste persoane ne inspiră, prin perseverenţă, curaj şi determinare.

Am susţinut şi voi susţine, în continuare, şi la nivel naţional, Asociaţia Down Oradea. Îi voi susţine pe aceşti copii, pe aceşti tineri speciali şi pe familiile lor.

Accesul la educaţie, la servicii de sprijin şi chiar la locuri de muncă, care să le ofere o viaţă demnă şi independentă, este o obligaţie a statului român.

Sunt încrezătoare că vom adopta, în viitorul apropiat, Proiectul de Lege privind adaptarea spaţiilor de joacă pentru copiii cu şi fără dizabilităţi, pe care l-am coiniţiat, alături de colegii mei liberali.

Spaţiile de joacă adaptate nu sunt doar o necesitate funcţională pentru copiii cu dizabilităţi, ci reprezintă un semnal că societatea noastră, societatea românească, este pregătită să îmbrăţişeze valorile de diversitate şi incluziune, la toate nivelurile.

De asemenea, am convingerea că vom adopta legea iniţiată de mine, cu celeritate, prin care vom asigura condiţii pentru practicarea educaţiei fizice şi sportului de către aceste persoane cu toate tipurile de handicap, şi pentru a permite sportivilor cu handicap participarea la competiţii naţionale şi internaţionale destinate lor.

România trebuie să continue să implementeze măsuri care încurajează incluziunea socială, eliminarea discriminării şi sprijinirea familiilor care au copii şi tineri cu sindrom Down.

Stimaţi colegi,

Dragii mei,

Suntem diferiţi, dar egali!

Şi asta îmi doresc să se vadă, prin toată munca mea, pe care o voi depune în Parlamentul României - sprijin pentru această categorie socială, care are nevoie de noi.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Octavian Oprea.

Scuze!

Domnul deputat Daniel Gheorghe, apoi dumneavoastră.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "107 ani de la Unirea Basarabiei cu România".

La 27 martie 1918, la Chişinău, în Sfatul Ţării, basarabenii au decis revenirea la ţara-mamă, România, ei făcând parte din Moldova medievală, care se unise cu Ţara Românească la 1859, dar fiind rupţi de Rusia, în anul 1812.

Acest act istoric este extrem de important, în primul rând dacă ţinem cont de situaţia Regatului României de atunci. Capitala era mutată la Iaşi, mai bine de jumătate din suprafaţa ţării era sub ocupaţia forţelor Puterilor Centrale, iar situaţia de securitate, de sănătate publică, situaţia economică a ţării era una care, cu greu, poate fi descrisă astăzi.

Însă, în acest timp, românii au arătat tărie de caracter, românii au arătat că se pot ridica deasupra vremurilor, iar acest act, al Unirii de la 27 martie 1918, într-un context geopolitic foarte complicat, determinat de Revoluţia bolşevică din Rusia, determinat de noile transformări care au loc pe frontul de Est al Primului Război Mondial, dar şi de hotărârea românilor de pe cele două maluri ale Prutului de a se uni, înseamnă pentru noi toţi, astăzi, o dovadă de curaj, de demnitate, şi nu în ultimul rând, de viziune naţională pe termen lung.

Regele Ferdinand al României, de atunci, prim-ministrul Alexandru Marghiloman, lideri ai românilor basarabeni, precum Constantin Stere, Vasile Stroescu, Ion Inculeţ, Pantelimon Halippa, Alexandru Baltagă, Ion Buzdugan, şi mulţi alţii, au arătat ceea ce înseamnă, cu adevărat, patriotismul şi simţul datoriei faţă de naţiunea română.

În timpurile de astăzi, putem să ne gândim cu mult mai mult curaj, către Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc, şi să înţelegem că suntem o singură naţiune, suntem un singur popor, iar istoria noastră ne cere să avem curajul de a gândi viitorul, în virtutea unităţii naţionale româneşti.

Cred că unirea, astăzi, este un ideal şi cred că unirea românilor de pe ambele maluri ale Prutului este unul din acele elemente care pot consolida pacea, securitatea, libertatea şi democraţia în Europa. Şi cred, şi am convingerea că ziua în care vom fi iarăşi o singură naţiune nu este departe. Nu pot exista două ţări româneşti în Europa, pentru că Republica Moldova este un al doilea stat. Ideea de ţară presupune identitate naţională, presupune o istorie, presupune o conştiinţă comună, iar această conştiinţă comună există pe ambele maluri ale Prutului.

Şi cred că toţi cei care cred în viitorul european al Republicii Moldova, toţi cei care cred în valorile noastre euroatlantice şi toţi cei care cred în libertate, democraţie şi demnitate în Europa ar trebui să se gândească cu mai mult curaj şi cu mai multă asumare la idealul unităţii naţionale româneşti.

O singură naţiune română unită, o singură naţiune română liberă, puternică şi demnă, în Europa!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Oprea.

Domnul Octavian Oprea:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se intitulează "IMM-urile româneşti - fundamentul unei economii puternice şi moderne".

IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei României, motorul care generează creştere economică şi stabilitate. Aproximativ 900.000 de întreprinderi mici şi mijlocii contribuie cu peste 55% la PIB-ul României şi asigură locuri de muncă pentru aproape 65% dintre angajaţi. Cu alte cuvinte, fără IMM-uri, România nu ar putea avansa economic.

De-a lungul timpului, antreprenorii români au demonstrat că pot fi competitivi şi inovatori, chiar şi în faţa unor obstacole majore. De aceea, este esenţial să sprijinim aceste afaceri, prin măsuri concrete care să le permită să se dezvolte şi să adopte noile tehnologii, ce le pot creşte productivitatea şi competitivitatea.

Partidul Naţional Liberal susţine IMM-urile şi economia reală, printr-o viziune clară şi măsuri responsabile. Luptăm pentru menţinerea cotei unice de impozitare şi a TVA-ului la un nivel competitiv, astfel încât antreprenorii să poată beneficia de un mediu fiscal stabil şi predictibil. În acelaşi timp, ne angajăm să simplificăm birocraţia, să creştem accesul IMM-urilor la finanţare şi să accelerăm procesul de digitalizare, astfel încât companiile româneşti să fie mai bine pregătite pentru provocările viitorului.

România are o oportunitate imensă de a deveni un hub economic puternic în regiune. Avem antreprenori capabili, avem idei inovatoare, iar, cu un sprijin real şi măsuri eficiente din partea statului, putem construi o economie modernă, adaptată realităţilor globale.

IMM-urile nu reprezintă doar afaceri. Înseamnă vise, familii, locuri de muncă şi sunt viitorul României. Cu politici coerente şi asumate, împreună putem transforma aceste afaceri în adevărate motoare ale prosperităţii naţionale.

România poate şi trebuie să treacă la următorul nivel de dezvoltare economică!

Octavian Oprea, deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei mele este "România se scufundă sub povara preţurilor din ce în ce mai mari, în timp ce domnul Ciolacu printre dinţi scrâşneşte, gândindu-se că vrea să ne înjure şi îşi pune întrebări: Cum adica?".

"Cum adica?", "domnule Nordis", am ajuns într-o astfel de situaţie, în care, ne scufundăm, precum Titanicul după ce a avut o coliziune groaznică cu o guvernare PSD-PNL?

"Cum adica?", domnule Ciolacu, am ajuns într-o astfel de situaţie în care preţurile, la general vorbind, sunt cu 50% mai mari faţă de cele care erau acum 4 ani?

"Cum adica?", domnule Ciolacu, să ne înjuraţi de atâta timp, pentru că, din nefericire, asta aţi făcut de când sunteţi la guvernare?

Ne-aţi înjurat în momentul în care v-aţi hotărât să vă băgaţi nepotul în toate afacerile "stricate şi sulfuroase"!

Ne-aţi înjurat în momentul în care v-aţi hotărât să vă ajutaţi "băieţelul", să ajungă să muncească într-un spital mai bun decât cel la care trebuia să se ducă, conform notei!

Ne-aţi înjurat în momentul în care v-aţi hotărât să ajutaţi mafia imobiliară şi aţi devenit "premierul Nordis".

Şi "cum adica?" mai aveţi, domnule Ciolacu, tupeul să vorbiţi acum despre reforme?

"Cum adica?" mai aveţi tupeul, domnule Ciolacu, să veniţi şi să spuneţi că românii o duc bine? Suntem noi rău intenţionaţi.

"Cum adica?", domnule Ciolacu, am ajuns ca, după două luni de guvernare în care aţi spus: "Reducem deficitul bugetar", am ajuns să avem un deficit bugetar de 1,6% din PIB?! Adică vom ajunge undeva pe la 9%, peste maximul pe care l-aţi spus, de 7%.

"Cum adica?", domnule Ciolacu, am ajuns să fim retrogradaţi, inclusiv de către societăţile internaţionale, de către cei care stabilesc ratingul de ţară, şi în felul acesta ajungem să ne împrumutăm din ce în ce mai scump?

Domnule Ciolacu, "cum adica?" mai sunteţi premier, în continuare?

Vă rog frumos să vă gândiţi la lucrurile acestea şi să ştiţi că pentru noi, oamenii normali, şi sunt convins că şi pentru cei care încă se gândesc la PSD ca la o variantă de a-şi exprima votul, sunt cu adevărat ruşinaţi când văd că un analfabet funcţional, care nici nu ştie să vorbească corect, rămâne în funcţia cea mai importantă din stat - şi când spun cea mai importantă din stat mă refer la faptul că un premier are concentrată toată puterea executivă.

Domnule Ciolacu, vă rog frumos să plecaţi din această funcţie şi să nu vă mai puneţi întrebări - "cum adica?", pentru că, carevasăzică, trebuie să plecaţi!

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Brian Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Statul român a luat la puricat conturile românilor care muncesc din greu şi trimit bani acasă, dar îi ignoră pe cei care fură din banii publici. Părinţii care îşi ajută copiii sau părinţii sunt trataţi ca nişte infractori, pe când politicienii care îşi trec averile pe numele rudelor sunt lăsaţi în pace.

În România anului 2025, ANAF nu are timp să caute miliardele sifonate prin contracte date cu dedicaţie, dar verifică fiecare leu trimis de românii care lucrează în străinătate. Dacă îţi ajuţi familia cu bani câştigaţi cu multă trudă şi sacrificii, statul vrea să ştie tot: cine eşti, de unde ai banii şi de ce i-ai trimis. Te tratează ca pe un suspect, de parcă ar fi o crimă să îţi ajuţi copiii şi părinţii rămaşi acasă!

Dacă nu ai acelaşi nume de familie cu cel căruia îi trimiţi bani, trebuie să dovedeşti cu acte că mama e, într-adevăr, mama ta. Dacă nu ai documentele "corecte", te privesc ca pe un hoţ. Dar unde este statul când vine vorba de banii furaţi cu adevărat? Unde sunt controalele când un politician îşi "moşteneşte" averea de la o mătuşă care n-a avut niciodată venituri mari, dar i-a lăsat palate şi milioane în cont? De ce nu sunt verificate firmele de casă ale partidelor şi care sunt averile colosale care nu au fost verificate la sânge? Vorbim şi despre paradisurile fiscale.

ANAF controlează agenţii economici prin e-Factura şi e-Transport să nu cumva să fraudeze statul, dar cine verifică ANAF-ul?! 1.548 de autoturisme în dotare, peste un milion de litri de carburant, în fiecare an.

Românii cinstiţi sunt umiliţi şi luaţi la rost pentru banii pe care îi trimit acasă. În schimb, marile averi din afaceri dubioase, contractele cu statul şi conturile ascunse sunt lăsate în pace. Este revoltător, pentru că statul român îi tratează ca pe infractori exact pe cei care ţin economia în picioare! Oameni care muncesc de dimineaţă până seara, care plătesc taxe, care nu îşi văd copiii cu lunile sau chiar anii. În loc să fie respectaţi, sunt puşi să alerge după hârtii, să demonstreze că banii lor sunt câştigaţi cinstit.

Şi după ce iese scandal public, ANAF ne spune că: "nu e chiar aşa cum pare", că presa exagerează, că românii ar trebui să stea liniştiţi. Dar realitatea este alta: dacă ai bani puţini, statul te verifică, te pune pe drumuri, îţi cere hârtii peste hârtii. Dacă ai bani mulţi, nu te întreabă nimeni de unde îi ai.

Ajunge! Nu îi mai umiliţi pe români! Nu îi mai puneţi să demonstreze că există! Lăsaţi în pace oamenii care trimit bani acasă pentru familiile lor! Dacă vreţi să faceţi cu adevărat dreptate, verificaţi averile uriaşe, contractele cu statul, conturile ascunse! Problema României nu sunt cei plecaţi la muncă! Problema sunteţi voi, cei care îi trataţi ca pe nişte infractori, în timp ce adevăraţii corupţi rămân nederanjaţi!

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vlad-Ioan Şendroiu.

Domnul Vlad-Ioan Şendroiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Nu de la studenţi trebuie să tăiaţi, domnule Ciolacu, nu de la educaţie!"

Chiar vreţi ca ţara asta să nu mai aibă niciun viitor? În loc să tăiaţi din pensiile speciale, în loc să rezolvaţi risipa banilor care ajung în contracte suspecte, alegeţi să faceţi economie tot pe spatele studenţilor.

De parcă nu era de ajuns că jumătate dintre ei plănuiesc să părăsească ţara după studii, de parcă nu era de ajuns că îi descurajaţi să îşi înceapă o afacere, prin birocraţie şi controale inutile, de parcă nu era de ajuns că nu au loc în şcoli, în spitale, din cauza pilelor voastre angajate preferenţial în sistem, de parcă nu era de ajuns că pentru un tânăr la început de drum costul vieţii a explodat sub inflaţia generată de incompetenţa voastră.

Acea reducere la biletele de tren era o încurajare a tinerilor să se dezvolte, să aspire la mai mult, într-o ţară care e repetentă grav la tot ce înseamnă infrastructură.

Studenţii merg la cursuri, la conferinţe, la schimburi de experienţă, călătorii în scopul cercetării, nu doar la mare şi la munte, aşa cum îşi închipuie, din turnul lui de fildeş, Marcel Ciolacu.

Peste 54.000 de români au semnat petiţia pentru a reda studenţilor dreptul la transport accesibil, pentru că ei au înţeles că avem nevoie ca tinerii din România să înveţe, să se dezvolte, să cerceteze şi să rămână în ţară, pentru că avem nevoie de ei aici.

România de mâine nu există fără tinerii pe care voi îi goniţi din ţară. USR o să se bată pentru ei, pentru că e dreptul lor să îşi construiască un viitor aici, nu în străinătate.

Încetaţi să guvernaţi doar pentru voi!

Nu tinerii sunt vinovaţi că aţi jucat alba-neagra cu bugetul ţării!

Vă mulţumesc.

Vlad Şendroiu, deputat din Circumscripţia nr. 37 Timiş.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar SOS.

Domnul deputat Tudor Ionescu.

Vă rog.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul "Principala prioritate a politicii externe a României trebuie să fie reunificarea celor două state româneşti, România şi Republica Moldova".

Pe 27 martie marcăm cu mândrie împlinirea a 107 ani de la momentul istoric al Unirii Basarabiei cu România, înfăptuită în data de 27 martie 1918.

Basarabia a fost prima provincie care a revenit în 1918 în hotarele istorice ale Patriei-mamă, România, deschizând astfel drumul făuririi României Mari, urmată fiind de Bucovina şi apoi de Transilvania.

După mai bine de un secol de ocupaţie şi deznaţionalizare sub Imperiul Rus, Basarabia se întorcea acasă, redevenind parte a statului român.

Astăzi celebrăm acest moment cu profundă recunoştinţă, dar şi cu tristeţea că destinul Basarabiei continuă să fie unul nedrept, încă separat de România. De 35 de ani, pe harta Europei există două state româneşti, despărţite de râul Prut, dar mai ales de interesele geopolitice ale marilor puteri de la est şi de la vest.

Noi, naţionaliştii români, afirmăm răspicat că principala prioritate a politicii externe a României trebuie să fie reunificarea celor două state româneşti, România şi Republica Moldova.

Aşa cum cele două Germanii, de Vest şi de Est, s-au reunificat în 1991, aşa şi cele două state româneşti trebuie lăsate să se reunifice. Aşa cum poporul german a găsit puterea şi înţelepciunea de a se reunifica după divizarea dureroasă din trecut, şi românilor trebuie să li se acorde acest drept firesc de a-şi reface unitatea naţională.

Şi facem apel la clasa politică din Republica Moldova să conştientizeze adevărul istoric şi necesitatea strategică a reunificării cu Patria-mamă, România, singurul obiectiv realist şi benefic pentru viitorul comun, respingând iluziile unei integrări incerte într-o Uniune Europeană tot mai confuză şi mai indecisă.

Pentru această reunificare istorică nu avem nevoie de niciun referendum, întrucât nici sovieticii nu au organizat vreun referendum, nici în 1940 şi nici în 1944, atunci când au reanexat Basarabia şi nordul Bucovinei la Uniunea Sovietică. Niciun român basarabean sau bucovinean nu a fost întrebat dacă doreşte să trăiască în URSS sau să se mute graniţa de pe Nistru pe Prut.

Decizia de reunire aparţine exclusiv celor două Parlamente, de la Bucureşti şi de la Chişinău, ca foruri legislative şi reprezentative, şi îi invit pe colegii din Parlamentele de la Bucureşti şi de la Chişinău, să începem în acest an, în 2025, să facem primii paşi concreţi în această direcţie.

Vă chem să înfăptuim idealul reîntregirii României, vă chem să scriem împreună istorie, vă chem să afirmăm principala prioritate a politicii externe de pe ambele maluri ale Prutului - reunificarea celor două state româneşti, România şi Republica Moldova!

Trăiască România Mare, demnă, unită, puternică şi suverană!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Subiectul declaraţiei mele politice - "Zonele de protecţie strictă - o piedică în dezvoltarea comunităţilor".

Conform solicitărilor primite de la cetăţenii comunei Dofteana din judeţul Bacău şi din intervenţiile acestora pe diferite canale media, am observat că se urmăreşte restricţionarea accesului în Parcul Dendrologic Dofteana sau la izvoarele de apă minerală Ciunget şi Sărărie. Prin vocea domnului Eugen Trifea, care a postat un video relevant despre aceste ZPS-uri care se doresc a fi implementate, m-am informat şi am observat că autorităţile locale din multe zone ale ţării refuză ZPS-urile, motivând că acestea influenţează negativ turismul şi dezvoltarea unor zone, acestea având impact negativ asupra turismului, agriculturii, păşunatului sau accesului în fondul forestier, cât şi pentru recoltarea fructelor de pădure, ciupercilor sau plantelor medicinale.

Un exemplu elocvent este Parcul Dendrologic Dofteana, înfiinţat în anul 1908 de către silvicultorul Iuliu Moldovan, care a plantat 3.000 de arbori şi arbuşti. Scopul principal al acestui proiect a fost studierea pe timp îndelungat a acestor specii rare de arbori care au fost plantate în acest loc. Fiecare locuitor al comunei a păşit cel puţin o dată în viaţa lui pe aceste alei atât de frumoase din acest parc, în zi de sărbătoare, împreună cu familia şi cei dragi, şi niciodată flora sau fauna locului nu a fost afectată în vreun fel de prezenţa umană.

Autorităţile locale din Dofteana, prin vocea domnului primar Ioan Bujor, s-au opus vehement acestor propuneri aberante, de a restricţiona accesul în zonele mai sus-menţionate, iar restricţiile existente deja sunt suficiente, având în vedere că UAT Dofteana se suprapune şi cu arii naturale protejate din reţeaua "Natura 2000". Şi, de asemenea, a fost restricţionat şi păşunatul în siturile "Natura 2000" şi, având în vedere numărul mare de ovine din UAT Dofteana, peste 7.500, nu sunt suficiente suprafeţele disponibile pentru păşunat. Cetăţenii localităţii Dofteana niciodată nu vor fi de acord să le fie restricţionat dreptul sau accesul în zonele pe care vi le-am prezentat anterior. Generaţii de oameni la rând au trăit într-o perfectă armonie cu natura pe aceste meleaguri.

Totodată, primarul comunei Dofteana, domnul Ioan Bujor, susţine protecţia mediului, dar consideră că aceasta trebuie să fie bazată pe criterii reale şi argumente solide; dar consideră că aceste ZPS-uri afectează negativ dezvoltarea locală, şi primarul, din păcate, nu este de acord cu acestea.

Vă mulţumesc frumos.

Nini Pascalini, deputat, Circumscripţia nr. 4 Bacău. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Varol Amet? Nu este.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În data de 25 martie, Ziua Bunei Vestiri, grecii de pretutindeni aniversează începutul Revoluţiei elene de la 1821. După 400 de ani de dominaţie otomană şi o continuă luptă pentru libertate dusă sub semnul crucii, luptă manifestată sub diverse forme, de la cea culturală la cea războinică, în mai 1832 Grecia devine stat independent.

Introspecţiei Lordului Byron, sosit pe meleagurile Greciei la începutul secolului XIX, care se întreba dacă "s-a pierdut ţara care a născut atâţia înţelepţi şi eroi", poporul grec i-a răspuns, în anul 1821, cu deviza: "Libertate sau moarte!".

Izbucnirea Revoluţiei elene la Iaşi, în februarie 1821, şi luptele eroice de la Drăgăşani, Secu şi Sculeni au pecetluit legătura indestructibilă dintre poporul român şi poporul grec în ţelul comun al eliberării de sub jugul otoman.

Luptele din Moldo-Valahia, cele din Peloponez, Grecia continentală şi insulele egeene au fost izvoarele de încredere şi curaj care au inspirat mişcările naţionale de eliberare ale popoarelor din Balcani.

Războiul de Independenţă Elen a produs şi a propagat pentru prima oară ceea ce avea să se numească "Opinia publică europeană", instrument strategic prin care Occidentul a acceptat ideea unei naţiuni elene independente.

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

25 martie este sărbătoarea credinţei unei naţiuni, a unui neam care, prin solidaritate, sacrificiu şi rezilienţă, şi-a construit destinul, oferind o dată în plus un exemplu de patriotism şi eroism.

Cu gândul la dragostea nepreţuită a înaintaşilor noştri faţă de ţară, recunoştinţa membrilor Uniunii Elene din România se îndreptă către cei care s-au sacrificat pe altarul libertăţii şi către toţi cei care au puterea de a duce mai departe credinţa din credinţa eroilor noştri.

În acest context, membrii Uniunii Elene din România trăiesc momente de mare încărcătură emoţională şi organizează ample manifestări dedicate elenismului şi spiritului nemuritor al acestuia.

La mulţi ani, Grecia!

La mulţi ani elenilor şi filoelenilor de pretutindeni!

La mulţi ani prieteniei româno-elene!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Claudiu Manta.

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Ziua Olteniei, laudatio pentru cei duşi"

Declaraţia mea de astăzi nu este una tipică şi nu se încadrează în niciunul dintre tiparele clasice. Este o laudatio, pe care conştiinţa şi respectul pentru istoria şi personalităţile zonei mele mă determină să îl fac de Ziua Olteniei.

21 martie, ziua dedicată Olteniei, nu este o zi aleasă la întâmplare din calendar. Este ziua în care Tudor Vladimirescu intra în Bucureşti, în 1821, în fruntea mişcării revoluţionare declanşate la 23 ianuarie, la Padeş, în judeţul Gorj. O zi care avea să ducă la sfârşitul unui regim, regimul fanariot, şi începutul unui nou proces, concretizat prin unirea tuturor românilor, puţină vreme mai încolo.

Azi nu aduc critici şi nici nu cer lămuriri; vreau doar să amintesc numele unor oameni care au făcut fragmente din istoria ţării, care au murit pentru noi, care au deschis drumuri, care ne-au făcut România cunoscută în străinătate sau care au produs frumosul prin artă, recunoscută la nivel mondial.

Oltenia este eternă, aşa cum spunea marele poet Adrian Păunescu, graţie "atâtor duşi". Înainte de a se duce, însă, au pus câte o cărămidă, la edificiul acestei Oltenii.

Azi vreau să amintesc de părintele sculpturii moderne, Constantin Brâncuşi; de pictorul de chipuri, Corneliu Baba; de părintele teatrului absurdului, Eugen Ionescu; de marele actor Amza Pellea; sau de omul care a inventat stiloul, inginerul şi matematicianul Petrache Poenaru; de diplomatul şi juristul care a susţinut ideea unirii Transilvaniei cu România, Nicolae Titulescu; de eroina care a luptat şi a murit pe front, Ecaterina Teodoroiu.

Sunt doar câteva nume dintr-o listă lungă de oameni care au făcut lucruri mari pentru istoria Olteniei şi a României. Acestor personalităţi le suntem datori cu ceea ce suntem şi avem azi. Iar pentru asta, am ţinut să-mi exprim respectul faţă de dumnealor.

Vă mulţumesc.

Claudiu Manta, deputat al PSD de Gorj.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Aurora-Adela Geamănu.

Doamna Aurora-Adela Geamănu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte.

Noi, parlamentarii, ar trebui să blocăm orice discuţie sau trend care ar avea ca scop crearea unui curent de opinie, în anumite medii din societatea românească, privind anumite efecte pozitive ale unei eventuale ieşiri a României din Uniunea Europeană.

Ieşirea României din Uniunea Europeană ar avea efecte majore asupra economiei, politicii şi vieţii de zi cu zi. Iată principalele consecinţe:

Cu referire la efectele economice:

- Pierderea fondurilor europene - România a primit peste 100 miliarde de euro în investiţii pentru infrastructură, agricultură şi dezvoltare regională. Ieşirea din Uniune ar însemna pierderea acestor fonduri;

- Creşterea costurilor pentru comerţ şi investiţii - Uniunea Europeană este principalul partener comercial al României. Revenirea la tarife vamale şi bariere comerciale ar afecta exporturile şi importurile, şi ar duce în faliment peste 50% din economia românească. Bursa ar volatiliza miliardele de euro din capitalizarea firmelor româneşti, dar şi a fondurilor de pensii care au investit în bursă;

- Scăderea investiţiilor străine - firmele europene ar ezita să mai investească în România din cauza instabilităţii şi a accesului limitat la piaţa unică;

- Deprecierea monedei şi inflaţie - incertitudinea economică ar putea duce la scăderea leului şi creşterea preţurilor.

De asemenea, sunt şi efecte sociale:

- Restricţii pentru românii din străinătate - în prezent, românii pot călători, studia şi lucra liber în Uniunea Europeană. După ieşire, ar putea avea nevoie de vize şi permise de muncă, iar drepturile lor ar putea fi restricţionate;

- De asemenea, scăderea nivelului de trai - fondurile Uniunii Europene contribuie la salarii, pensii şi infrastructură. Fără aceste resurse, dezvoltarea ar putea încetini, afectând calitatea vieţii.

De asemenea, sunt şi efectele politice, şi anume:

- Izolare pe scena internaţională - Uniunea Europeană oferă României stabilitate şi influenţă în relaţiile internaţionale. Ieşirea din Uniune ar reduce capacitatea ţării de a negocia la nivel global;

- Instabilitate politică - procesul de ieşire ar fi complicat, iar lipsa unui plan clar ar putea genera crize politice şi sociale.

Probleme legale şi administrative, de asemenea:

- Negocierea unui nou statut - România ar trebui să renegocieze acorduri comerciale şi de circulaţie cu Uniunea Europeană, ceea ce ar putea dura ani de zile;

- Reintroducerea controalelor vamale şi de frontieră - transporturile şi călătoriile ar putea deveni mai lente şi mai costisitoare.

Vă mulţumesc.

Adela Geamănu, deputat de Dolj, Circumscripţia electorală nr. 17.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "România trebuie să rămână pe calea democraţiei!".

În luna mai vom decide ce se întâmplă cu ţara noastră pentru următorii cinci ani, dar efectele alegerilor făcute în acest an se vor vedea pentru mult timp de acum înainte şi ar putea afecta chiar viitorul celor care astăzi sunt copii. De aceea, este esenţial să alegem în cunoştinţă de cauză şi să vedem dincolo de manipulări şi de sloganuri politice.

Avem deja o listă finală a candidaţilor şi ştim bine de unde pornim. Ştim că în ultimii ani, în care PSD a fost la guvernare, au fost demarate investiţii fără precedent pentru ţara noastră. Se lucrează la autostrăzi în toate regiunile ţării, se lucrează la obiective de pe plan local - reţele de apă, canalizare, drumuri, şcoli, grădiniţe, creşe, spitale, dispensare sau săli de sport.

Mare parte din sume au fost alocate din fonduri europene nerambursabile, iar dacă ne dorim dezvoltare, trebuie să continuăm pe aceeaşi linie. Investiţiile vor creşte nivelul de trai şi vor crea condiţiile necesare pentru ca românii să se întoarcă acasă. Iar din acest an, românii nu mai sunt nevoiţi să stea la cozi interminabile la graniţe. România a aderat la spaţiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre, de la 1 ianuarie 2025, o reuşită care va aduce beneficii tuturor românilor, fie că vorbim despre familii care se întorc acasă de sărbători, de turişti sau de mediul de afaceri.

Cred cu tărie că România nu trebuie să se abată nici un milimetru de la valorile democratice, de la drumul european, de la apartenenţa sa la NATO, la fel cum cred că avem nevoie de stabilitate din punct de vedere politic şi din punct de vedere administrativ. România are nevoie de un preşedinte care să aducă echilibru, continuitate şi dezvoltare. România are nevoie de un lider autentic, cu viziune europeană, care poate să asigure României un viitor economic stabil şi prosper.

Contextul european şi chiar mondial nu ne permit să facem experimente. România nu îşi permite aventuri politice cu prezidenţiabili izolaţionişti ori izolaţi din punct de vedere politic. Avem nevoie de unitate în jurul unor obiective naţionale care să asigure dezvoltarea ţării şi un viitor în siguranţă pentru copiii noştri. Nu vom reuşi acest lucru cu oameni puşi pe scandal, cu oameni pentru care imaginea proprie e mai presus de ţară, cu oameni care nu reuşesc să unească.

De aceea, considerăm că reprezentantul alianţei aflate şi la guvernare este cel mai bun candidat pentru Preşedinţia României.

Vă mulţumesc.

Bogdan Cojocaru, deputat de Iaşi, Circumscripţia electorală nr. 24.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat AUR, Silviu-Florin Oancea? Este?

Dacă nu este, continuăm cu Grupul parlamentar al USR, pentru că de la Grupul parlamentar al PNL au vorbit toţi colegii parlamentari înscrişi.

Domnul deputat Adrian Echert.

Domnul Adrian Echert:

În spitalele din România lipseşte serul fiziologic; în farmacii, pacienţii caută în zadar medicamente de bază; în cabinetele medicale, sistemul electronic de sănătate cedează aproape zilnic, blocând reţete, consultaţii şi internări.

Aceasta este România reală. România în care sănătatea e în colaps, iar statul mimează că totul e sub control. România în care pacienţii sunt puşi să aducă de acasă ceea ce n-ar trebui să lipsească niciodată dintr-un spital.

Medicii vorbesc despre improvizaţie continuă - spitale care nu au apă caldă, săli de operaţii în care se lucrează cu mănuşi de o mărime greşită, secţii de pediatrie în care părinţii sunt trimişi să cumpere seringi, perfuzoare, chiar şi antitermice; spitalele care au devenit "bombă cu ceas", din care pleci mai grav decât ai intrat.

În tot acest timp, ministrul sănătăţii, domnul Alexandru Rafila, a fost într-o vizită oficială în Coreea de Sud, s-a pozat cu roboţi medicali, a vorbit despre inteligenţa artificială, despre parteneriate strategice şi despre noi perspective pentru sistemul românesc de sănătate.

Dar ce perspectivă a văzut domnul Rafila când în spitalele din România lipsesc perfuzoarele? Nu ştim.

Ce viitor digital visează domnia-sa, când sistemul informatic al sănătăţii a fost nefuncţional luni de zile, iar medicii nu şi-au putut face meseria din cauza erorilor şi blocajelor?

Sub mandatul domnului Rafila, România a pierdut bani din PNRR destinaţi spitalelor, s-au ratat termene, s-au blocat proiecte, s-au pierdut finanţări.

Din cele 2,6 miliarde de euro alocate sănătăţii, prin PNRR, prea puţin s-a văzut în spitale, în secţii, în patul bolnavului.

Şi totuşi, în mijlocul acestei crize, ministrul sănătăţii şi-a făcut poze cu roboţi. Sau poate roboţii l-au pozat pe domnul Rafila, ca să studieze cum arată un ministru care mimează interesul? Pentru că, în România, sistemul sanitar nu mai funcţionează nici măcar pe pilot automat.

Iar la Sibiu, oraşul meu, Guvernul n-a alocat niciun leu pentru noul spital judeţean. Niciunul. Deşi promisiunile au curs, proiectul a fost ignorat sistematic, mereu s-a găsit o scuză, un pretext, un vinovat, o explicaţie birocratică.

Dar oamenii ştiu adevărul şi nu vor uita. Sibienii nu vor uita că atunci când s-a cerut sprijin s-a răspuns cu tăcere şi indiferenţă.

România nu are nevoie de fantezii cu inteligenţă artificială, are nevoie de lideri cu inteligenţă reală!

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS au vorbit toţi colegii deputaţi; Grupul POT - de asemenea.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale mai este cineva în sală? Domnul Varol Amet sau Ştefan Bouda?

Dacă nu, citesc parlamentarii care vor transmite declaraţiile în scris:

Din partea Grupului PSD - Mihai Weber, Ştefan Ţintă, Sebastian Răducanu, Răzvan-Iulian Ciortea, Marian Mina, Paul-Claudiu Cotîrleţ, Nicolae-Adrian Bara, Remus-Gabriel Lăpuşan, Vlad-Florentin Drinceanu, Bogdan Gheorghe Trif, Voicu Vuşcan, Mirela Furtună, Ion-Alin Tomoescu;

Din partea Grupului AUR - domnul deputat Silviu-Florin Oancea, Silviu-Titus Păunescu, Petre Puşcaşu, Valeriu Munteanu, Ciprian-Constantin Paraschiv, Daniel-Cătălin Ciornei;

Din partea Grupului PNL - Florin-Claudiu Roman, Simona-Geanina Pistru-Popa, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Vetuţa Stănescu, Radu-Marin Moisin, Ion Iordache;

Din partea Grupului USR - domnul Ştefan-Iulian Lőrincz, Oana-Silvia Ţoiu, Andrei George Plujar, Corina Atanasiu;

Din partea Grupului SOS - Rodica Plopeanu, Elena-Laura Toader, Raisa Enachi, Vasile Nagy, Verginia Vedinaş, Andreea-Petronela Cîmpianu, Andra-Claudia Constantinescu, Andrei-Cosmin Guşă;

Din partea Grupului minorităţilor naţionale - Varol Amet, Ştefan Bouda.

Şi declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă pregătiţi pentru începerea şedinţei de plen.

Declar deschisă a doua parte a şedinţei de astăzi.

Până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 203 colegi deputaţi.

Şedinţa se desfăşoară în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Votul final va fi la ora 11.30.

Întreb liderii de grup dacă există observaţii cu privire la ordinea de zi.

Domnul deputat Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am două propuneri de modificare în ordinea de zi.

Nu am apucat să discut cu toţi liderii de grup, de aceea, probabil, va trebui să supuneţi votului. Chiar vă rog să supuneţi votului aceste modificări.

Şi anume, de la punctul 15, PL-x 433/2022, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 29³ alin. (2) din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, vă rugăm să devină punctul 8 în ordinea de zi.

Totodată, proiectul aflat la punctul 16 în ordinea de zi, PL-x 153/2023, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, să devină punctul 9 în ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră prima propunere, şi anume, ca punctul 15 să devină punctul 8 pe ordinea de zi.

Cine este pentru?

Vă rog să votaţi.

Mulţumesc.

Cu 187 de voturi pentru, propunerea a fost adoptată.

Supun votului a doua propunere făcută de liderul de grup PNL, Gabriel Andronache, punctul 16 să devină punctul 9.

Vă rog să votaţi.

Cu 200 de voturi pentru, propunerea a fost aprobată.

Ordinea de zi a fost modificată.

Dacă mai există alte intervenţii la ordinea de zi?

Dacă nu, începem şedinţa de astăzi.

Punctul 1, Proiectul de Lege privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului; PL-x 79/2025; lege ordinară.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului.

Vă rog.

Domnul Adrian Ţuţuianu (secretar general adjunct, Guvernul României):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului este parte a efortului pe care îl face România, pe de o parte de adoptare a unui nou cadru normativ privind guvernanţa întreprinderilor publice şi, pe de altă parte, îndeplinirea unor jaloane din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, respectiv aderarea la OCDE.

În anul 2023 a fost adoptată Legea nr. 187/2023, care a modificat Ordonanţa nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă, şi Hotărârile de Guvern nr. 617/2023 şi nr. 639/2023, care au permis punerea în aplicare a noului cadru normativ.

Proiectul legii de faţă este elaborat de către Secretariatul General al Guvernului şi Agenţia pentru Monitorizarea Performanţei Întreprinderilor Publice, în baza dispoziţiilor art. 2 pct. 22 şi art. 2² din Ordonanţa Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

Proiectul detaliază care este politica de acţionar, respectiv asociat, a statului şi unităţile administrativ-teritoriale, defineşte raţiunea deţinerii de către stat sau de către UAT-uri a participaţiilor la întreprinderile publice, stabileşte rolul statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale în guvernanţă, stabileşte modalităţile de administrare a societăţilor care sunt întreprinderi publice şi a regiilor autonome.

Vă propun să adoptaţi proiectul de lege, aşa cum a fost trecut prin Senat şi Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc mult şi rămân la dispoziţie pentru întrebări.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Proiectul este dezbătut în procedură de urgenţă.

Există o înscriere la cuvânt, pe procedură, doamnă deputat Grosaru Ioana, neafiliat?

Doriţi sau...? (Vociferări.)

Atunci, închideţi microfonul, vă rog.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură?

Doriţi să interveniţi?

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

Nu pe procedură!

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Dau cuvântul acum reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Doamnă preşedinte,

Domnilor colegi,

Voi prezenta plenului raportul comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului.

Cele două comisii, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, au fost sesizate, conform legislaţiei în vigoare.

Suntem Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

La fel, şi Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil acest proiect de lege.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Este procedură de urgenţă.

Începem dezbaterile pe proiectul de lege.

Dacă există înscrieri?

Domnule deputat Coarnă, v-aţi înscris la cuvânt?

La dezbateri generale - procedură de urgenţă - un singur parlamentar pe grup.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sigur că... 10 mai 2023 - PL-x 143, care devine Legea nr. 187/2023, modifică Ordonanţa Guvernului nr. 109, guvernanţa corporativă.

Ca să înţeleagă toată lumea ce se întâmplă.

Sunt peste 240 de regii autonome şi 1.200 de instituţii, încă în proprietatea statului român.

Şi să nominalizez câteva: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romsilva, Salrom.

Cu această ocazie, dumneavoastră o să cedaţi şi tot ce, încă, a mai rămas în posesia statului român, în zona de proprietate publică. Sunt societăţi publice care produc profit, nu sunt pe pierderi. Hidroelectrica, Nuclearelectrica, repet, CEC Bank, Portul Constanţa, toate pădurile din România, toată sarea, asta se întâmplă cu această Lege nr. 187, care modifică Ordonanţa nr. 109, guvernanţa corporativă.

Sigur că un om de bună-credinţă, un român de bun-simţ nu poate să fie de acord cu această trădare naţională, cu acest act de trădare naţională.

A fost acea zi, în care am avut foarte multe dispute în Parlamentul României, repet, 10 mai 2023, când dumneavoastră aţi trecut PL-x 143, care face trimitere la Ordonanţa Guvernului nr. 109, şi acel PL-x 145, prin care aţi creat posibilitatea separării părinţilor de copii şi transferul copiilor către alte instituţii.

Spuneam eu, atunci, "tributul în natură", "tributul în copii", pe care România s-a angajat, prin acel PL-x 145, să-l ofere Bruxelles-ului.

Grupul parlamentar SOS România, în mod clar, o să voteze împotriva acestei iniţiative legislative, pentru că este un act de trădare naţională.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Allen Coliban.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba despre guvernanţă corporativă, aşa cum a spus şi antevorbitorul meu.

Şi vă spun din start că Grupul deputaţilor USR va vota pentru această propunere, întrucât avem nevoie de un cadru eficient şi totodată să deblocăm tranşa a III-a din PNRR, de 1,1 miliarde de euro, care sunt blocate şi din cauza neîndeplinirii acestui jalon, cel legat de AMEPIP şi funcţionarea AMEPIP-ului.

Profitând de moment, vreau să atrag atenţia asupra importanţei acestui subiect, pentru că AMEPIP-ul este acea agenţie care ar trebui să supravegheze şi să crească eficienţa tuturor entităţilor care sunt gestionate pe guvernanţă corporativă. Şi vorbim de aproximativ 1.400 de astfel de entităţi, care sunt deţinute de statul român, în diversele sale forme, inclusiv la nivel de autorităţi locale, companii publice. 1.400 de companii, care deţin aproape 265.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri totală de aproape 100 de miliarde de lei anual.

Aceste cifre ne obligă să fim performanţi şi responsabili, or, exact lucrul acesta a lipsit în tot ceea ce s-a întâmplat până acum în numirile de la AMEPIP şi în procedura de numire de preşedinte. Vorbim despre un preşedinte care ar urma să ia peste 7.000 de euro şi despre o coaliţie care se chinuieşte să politizeze şi să pună politruci la conducerea unei astfel de companii.

Este un semnal de alarmă pe care îl trag şi românii, şi îl tragem şi noi, de la tribuna Parlamentului.

Trebuie să fim responsabili şi să reconstruim credibilitate în tot ceea ce înseamnă statul român şi felul în care statul român ştie să-şi păstreze şi să-şi apere interesele. Pentru asta avem nevoie de concursuri pe bune.

Aduceţi manageri pe bune, din privat, nu politruci, la conducerea AMEPIP, pentru că trebuie să eficientizăm această structură. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Claudiu-Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cred că unii colegi care au vorbit la microfon nu au citit ceea ce supunem astăzi votului.

Vorbim de un proiect de lege care nu trădează interesul naţional, ci îl apără, pentru că ceea ce se întâmpla înainte şi a iscat mari discuţii în spaţiul public, vizavi chiar de selecţia acestor persoane, nu se mai poate face ca înainte, prin diverse firme agreate. Avem, de această dată, comisii formate din reprezentanţii AMEPIP-ului, din evaluator şi expert independent - e adevărat, avizat de către dânşii - şi doi reprezentanţi din partea beneficiarului.

Deci, lucrurile care se întâmplau înainte, prin diferite firme, care selectau... aşa cum selectau, nu se vor mai întâmpla, după adoptarea acestei legi. Şi cu asta sperăm să rezolvăm şi o mare parte din ceea ce s-a invocat ca motiv politic.

Pe de altă parte, dragi colegi, trebuie să o spunem foarte clar - am discutat şi noi, în Comisia pentru administraţie - sunt impuse condiţii care, din punctul nostru de vedere, nu prea dau şanse altora, pentru că discutăm de persoane cu 7 ani, cu 9 ani vechime, cu experienţă în domeniu; sunt cam aceleaşi persoane, care se întorc. Asta ne cer cei care pompează bani, la ora actuală, în România, prin PNRR.

Şi atunci, povestea asta... că cineva îşi trimite acolo...

Nu-şi trimite nimeni!

Asta ne cer, asta trebuie să facem!

Am făcut aceste precizări pentru cei care nici măcar nu au citit.

Nu e vorba de nicio vânzare a participaţiilor statului, nu sunt vânzări de active, n-are nicio legătură absolut nimic cu trădarea naţională, ci cu apărarea interesului naţional.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Muncaciu Sorin.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Într-o zi va trebui să vă daţi seama că acest şantaj al Comisiei Europene, care se numeşte PNRR, nu poate să continue.

Ei ne impun, pentru o sumă de bani, să luăm nişte măsuri care sunt împotriva interesului nostru; chiar dacă PNL-iştii rămân cu aceeaşi idee.

Ideea este următoarea... (Vociferări.)

Da, domnule, voi aţi făcut, voi, ăştia, de la USR! Voi aţi făcut asta! (Aplauze.)

Deci, concluzia este următoarea: dacă noi continuăm să acceptăm condiţiile străinilor, nu vă aşteptaţi să mai aveţi economie peste 10 ani! (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Dumitru Coarnă.)

Nu există!

Este procedură de urgenţă, un singur parlamentar pe grup.

Dacă doriţi, şi dacă doreşte cineva de la POT să intervină, are dreptul.

Vă rog.

Vă rog, există reguli. Nu mă rugaţi!

Există un singur reprezentant pe grup.

Dacă nu, treceţi la POT, domnule Coarnă, şi aţi rezolvat problema!

Vă rog.

Dacă doriţi să treceţi la Grupul POT, sunteţi invitat!

Mulţumesc.

Din partea Grupului SOS au fost intervenţii.

Nu există amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei; PL-x 80/2025.

Legea are caracter ordinar.

Este în procedură de urgenţă.

Vă rog, din partea Guvernului, domnule Ţuţuianu.

Domnul Adrian Ţuţuianu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege reprezintă o măsură asumată de Guvernul României, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Reforma 7 - Evaluarea şi actualizarea legislaţiei privind cadrul de integritate.

În cadrul acestei reforme sunt două jaloane, Jalonul 431, care priveşte Agenţia Naţională de Integritate, şi Jalonul 432, care se referă la acest proiect de lege, respectiv elaborarea unor norme de etică şi conduită pentru membrii Guvernului, în plus faţă de cele existente pentru funcţionarii publici.

Acest proiect este elaborat şi în considerarea Raportului GRECO, aferent Rundei a V-a de evaluare, care priveşte prevenirea corupţiei şi promovarea integrităţii la nivel central, în funcţii executive de conducere şi la nivelul instituţiilor de punere în aplicare a legii.

Am beneficiat de consultanţă şi asistenţă tehnică din partea Băncii Mondiale, în cadrul unui acord pentru servicii de consultanţă rambursabilă, care este finanţată din fonduri ale Uniunii Europene.

Reglementarea se referă la membri Guvernului, şeful Cancelariei prim-ministrului, secretarul general şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, secretarii şi subsecretarii de stat şi asimilaţii acestora, consilierii de stat, precum şi alte persoane fizice sau juridice, în legătură cu exercitarea mandatului sau a funcţiei.

Proiectul de lege defineşte cadourile, stabileşte interdicţii privind primirea de cadouri, introduce prevederi, în scopul îmbunătăţiri transparenţei în exercitarea atribuţiilor de membru al Guvernului, posibilitatea abţinerii membrilor Guvernului de la participarea la procesul decizional cu privire la un act normativ sau un document de politică publică, fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 72 alin. (2) din Legea nr. 161/2023.

Şi, în sfârşit, reglementează, la nivel de lege, Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, care este deja un instrument de lucru utilizat de Guvern.

Vă rog să aveţi în vedere adoptarea acestui proiect, aşa cum a fost aprobat în cadrul comisiilor de raport de la Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică, prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Doamnă preşedinte,

Domnilor colegi,

Voi prezenta acest raport comun privind Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei.

Atât Comisia juridică, cât şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate, în conformitate cu normele legale.

Suntem Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat, cu amendamente respinse, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Aşa cum am spus, proiectul este în procedură de urgenţă.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii?

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Valeriu Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu:

(Îşi scoate ceasul de la mână.)

Stimaţi colegi,

De fapt nu-mi ascund ceasul, este o improvizaţie alegorică, care vine să amintească fapta hâdă a unui ministru în funcţie, de la PSD. Eu, de fapt, sunt ultramaratonist şi ăsta este un ceas...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă rezumaţi la intervenţie! Aveţi doar două minute.

Domnul Valeriu Munteanu:

... un ceas pentru sportivi.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Astăzi discutăm un proiect de lege care ar trebui, teoretic, să aducă mai multă claritate în integritate, în ceea ce priveşte cadourile primite de demnitarii şi funcţionarii publici.

Însă, în realitate avem în faţă o iniţiativă legislativă adoptată din obligaţie externă, nu din voinţă politică internă.

Este o lege pe care Guvernul o promovează ca să bifeze o obligaţie oarbă, din PNRR, dar fără nicio intenţie sinceră de a o aplica cu adevărat.

Este o lege pentru Bruxelles, nu pentru cetăţeanul român care plăteşte taxe şi speră degeaba că, într-o zi, corupţia nu va mai fi regulă în instituţiile statului.

Cum să credem în această lege, când exact cei care trebuie să o aplice sunt beneficiarii sistemului plin de putreziciune, care se presupune că trebuie să fie reformat.

Să fim serioşi, şi cu această lege în vigoare, miniştrii, secretarii de stat, directorii de agenţii vor continua să primească cadouri scumpe, vacanţe mascate, bilete de avion de la tot felul de Nordis-uri recurente, ceasuri de lux sau sponsorizări politice camuflate în contracte cu statul.

Aşadar, întreb: cui îi foloseşte această lege? Cetăţeanului, funcţionarului cinstit sau elitei politico-administrative, care ştim că de fiecare dată ştie să ocolească legea şi să uite să declare cadourile primite.

AUR nu este împotriva legilor pentru integritate, dimpotrivă. Dar suntem împotriva ipocriziei instituţionalizate, împotriva dublului standard -unul pentru nătăfleţii din sistem, care respectă legea, şi altul pentru "băieţii deştepţi" din ministere...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Valeriu Munteanu:

... şi partide.

Cerem nu doar legi frumos scrise, ci anchete reale, sancţiuni reale şi o voinţă politică autentică de a curăţa administraţia de corupţie.

Până atunci, acest proiect de lege este doar un act de imaginaţie.

Praf în ochi!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Din partea Grupului USR, domnul deputat Dimitriu Alexandru- Paul.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Aş vrea să vă vorbesc despre amendamentul care a fost, din păcate, respins în Comisia juridică. Este un amendament pe care l-am depus, împreună cu colegii mei, Oana Ţoiu şi Alin Stoica. Viza ...

Doamna Raluca Turcan:

Veţi avea posibilitatea să-l susţineţi.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Poftiţi?

Doamna Raluca Turcan:

Veţi avea posibilitatea să-l susţineţi.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Ştiu, ştiu, ştiu! Dar e pe timpul meu! Aş vrea să vorbesc despre el.

Ideea este următoarea, stimaţi colegi.

În Comisia juridică, în cadrul discuţiilor pe acest amendament care viza extinderea obligaţiei de a se înscrie în aceste registre, inclusiv preşedinţii ANRP şi ANCOM, s-a respins această propunere, motivat de faptul că nu este în jalon.

Or, pentru numele lui Dumnezeu, n-are nicio legătură existenţa unui jalon cu posibilitatea noastră, în calitate de for legislativ, să extindem anumite obligaţii, inclusiv către destinatari care nu erau indicaţi în jalon. Asta pe de o parte.

Iar, pe de altă parte, s-a mai indicat faptul că - vezi, Doamne - Codul administrativ nu este legislaţie primară, în ceea ce priveşte autorităţile administrative autonome, ceea ce este fals, pentru că ele sunt reglementate cu titlu general, inclusiv aici.

Şi îmi pun întrebarea: care este motivul pentru care vă feriţi, stimaţi colegi, să extindem această obligaţie şi către ANCOM? Care este motivul? Pentru că, din punctul meu de vedere, mai cu seamă ar trebui să avem un control şi o transparenţă cu privire la aceşti conducători de instituţii, decât în ceea ce-i priveşte pe secretarii de stat, de exemplu.

Rugămintea mea este, în momentul în care vom dezbate acest amendament, să ne răzgândim, iar plenul, fiind suveran, să voteze acest amendament.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului AUR au fost intervenţii.

Din partea Grupului SOS, doamna Vedinaş Verginia.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Pe procedură!

Doamna Raluca Turcan:

După doamna deputat Vedinaş!

Nu sunteţi înscris.

Doamna Verginia Vedinaş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Este evident că, în cea mai mare parte sau chiar pentru toţi cei prezenţi aici, în sală, problema găsirii unor soluţii cât mai bune, care să asigure integritatea vieţii publice, este un deziderat care cred că ne-a şi adus în Parlament.

De aceea, nu putem decât să salutăm faptul că Guvernul vine, dincolo de motivaţia care a stat la baza acestui proiect de lege, în primul rând, pentru că vine cu un proiect de lege, nu cu o ordonanţă de urgenţă, şi, în al doilea rând, pentru că, prin acest proiect de lege, se completează regimul incompatibilităţilor conflictului de interese al tuturor aspectelor care asigură integritatea în viaţa publică la cel mai înalt nivel, la nivel central.

De aceea, în opinia noastră, este o reglementare bine gândită, însă eronat adoptată, pentru că apreciez că, fiind vorba despre un act normativ care reglementează în domeniul administraţiei centrale, şi pentru că administraţia publică ţine de resortul legii organice, în opinia noastră ar fi trebuit să fie reglementată, această materie, printr-o lege organică.

Închei prin a spune că, dincolo de aceste "cârpeli", să spun, completări, aşa, periodice, ale Codului administrativ - pentru că am reţinut şi remarca pe care a făcut-o reprezentantul Guvernului la Comisia pentru administraţie publică -, vreau să vă invit pe toţi cei pasionaţi de administraţie să facem front comun şi să declanşăm procedura de adoptare, prin lege, a Codului administrativ.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Am înţeles că există o solicitare pe procedură.

Vă rog să invocaţi articolul din Regulament.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

În temeiul art. 191 şi 192 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, dorim să depunem o moţiune simplă împotriva ministrului Predoiu. Moţiunea are peste 50 de semnături, conform procedurii.

Moţiune simplă împotriva ministrului afacerilor interne, Cătălin-Marian Predoiu - "De la democraţie la regim hibrid: România sub jugul poliţiei politice asmuţite de ministrul Predoiu".

Trăim, în aceste zile, o veritabilă prigoană stalinistă împotriva tuturor celor care nu aplaudă PSD, PNL, USR şi UDMR.

După ce aţi scos contracandidaţi din alegerile prezidenţiale, după ce aţi anulat alegeri, acum ne-aţi lăsat şi fără vize în Statele Unite ale Americii şi continuaţi o prigoană de tip stalinist împotriva celor care nu vă aplaudă pe voi, o chestiune cu care nu putem fi de acord şi care este incompatibilă cu orice regim democratic.

În momentul acesta ne-aţi pus alături de Papua Noua Guinee, în ceea ce priveşte democraţia, în România. Voi, partidele proeuropene! (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Domnul deputat Florin-Claudiu Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

După ce vom vota astăzi această lege, vom avea cele mai aspre condiţii şi reguli pentru membrii Administraţiei Publice Centrale, ai Guvernului, miniştri, secretari de stat, funcţionari din Administraţia Publică Centrală; sunt fără precedent.

Ceea ce făcuse în urmă cu câţiva ani Monica Macovei devine insignifiant pe lângă noile reguli. Şi sunt curios cine îşi va mai dori să fie foarte curând ministru, secretar de stat, membru al Guvernului, după ce vom adopta această lege, pentru că regulile sunt extrem, extrem de dure, clare şi necesare.

Apropo de cei care spuneau că Europa ne învaţă doar să facem lucruri rele. Nu! Europa ne dă nişte bani, ne cere şi condiţiile şi criteriile de integritate pentru persoanele care sunt ordonatori de credite pentru aceşti bani, iar lucrurile devin, din acest moment, fără virgulă, fără paranteză, indubitabile.

Din alt punct de vedere, stimaţi colegi, va trebui să fim foarte atenţi, apropo de ce spuneau alţi colegi, proiectul se referă strict la Administraţia Publică Centrală, nu se referă la Parlament şi la instituţiile din subordinea Parlamentului, nu se referă la partea de autorităţi locale.

Aşadar, soluţia pentru ca propunerea dumneavoastră ca şi preşedinţii unor autorităţi de reglementare aflate în subordinea Parlamentului să intre sub incidenţa acestei legi înseamnă venirea cu un proiect de lege separat. Şi mai îndeplinim astăzi un jalon pe PNRR, extrem de important, apropo de modul în care noi trebuie să îndeplinim aceste jaloane pentru a ne încasa banii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Popa Ştefan-Ovidiu.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Stimate coleg de la USR,

Înţeleg că nu vă plac aceste jaloane din PNRR... (Vociferări.) înţeleg că vreţi să le amendaţi. (Vociferări.)

Păi, nu dumneavoastră aţi scris acest PNRR? Nu prietenul şi colegul dumneavoastră, Ghinea, a scris acest PNRR?

Nu avem o problemă că vreţi să-l îmbunătăţiţi, dar măcar spuneţi-ne şi recunoaşteţi că a fost scris greşit. De trei ori a fost respins de Comisia Europeană şi, într-un final, a patra oară au spus că este un cadru cât de cât corect.

Aşa că, stimate coleg, vă invităm să ne recunoaşteţi că într-adevăr l-aţi scris greşit. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să propuneţi timpul pentru dezbateri; există un amendament respins. (Vociferări.)

Timpul pentru dezbatere, domnule preşedinte? (Se adresează domnului deputat Liviu-Bogdan Ciucă. Vociferări.)

Un minut.

Vă rog. (Vociferări.)

Doamna deputat Ţoiu, amendament respins, vă rog să-l susţineţi.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dar, pe Regulament, dacă restrângeţi timpul de dezbatere pe amendamente, e nevoie de vot. (Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Rog preşedintele de comisie să facă propunerea pentru timpul de dezbatere.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Propun, ca timp de dezbatere, două minute.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

E timpul regulamentar.

Vă rog să susţineţi... (Vociferări.)

Poftim? (Vociferări.)

Supun la vot.

Cine este pentru?

204 voturi pentru.

Timpul de dezbatere este de două minute.

Amendamentul respins, dacă se susţine?

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Se susţine.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vreau să clarific ceva din declaraţiile anterioare. Este legat de amendament.

Şi înţeleg că argumentul Coaliţiei de guvernare este că nu se poate adopta amendamentul, pentru că legea nu poate să fie aplicată şi autorităţilor de sub controlul parlamentar sau primăriilor, însă, dacă mai sunt jurnalişti care vor să verifice acurateţea declaraţiilor domnului Florin Roman, la art. 47 alin. (9) sunt reglementate exact autorităţile locale, exact Administraţia Publică Locală, exact autorităţile autonome.

Ce face amendamentul nu e că introduce asta în lege, asta e deja în lege. Ce face amendamentul este că opreşte aceste excepţii din care specialii sunt şi mai speciali.

Ca să fie foarte clar - pentru că am pus noi acest jalon în PNRR, acum legea va obliga demnitarii din Guvern să îşi publice întâlnirile pe care le au: cu companii, cu asociaţii de lobby, cu reprezentanţi ai altor state, că ştim că Rusia are interese aici şi poate ar fi bine să vedem transparent cu cine se văd, ăsta e un lucru bun; dar au pitit o excepţie în care specialii sunt şi mai speciali. Pentru cine? Pentru aceiaşi dintotdeauna - ANRE-ul, ASF-ul, ANCOM-ul pot să publice întâlnirile în Registrul Unic al Transparenţei Intereselor sau nu; pentru ei nu mai e obligatoriu; pentru ei este opţional. Oameni care, să ne amintim, au salarii - de exemplu, şeful ASF-ului - de peste 22.000 de euro pe lună; vicepreşedinţii - pe la 20.000; la ANRE: 15.000 de euro pe lună - preşedintele; vicepreşedinţii - 13.000 de euro pe lună... (Vociferări.) la ANCOM, domnul Zgonea, ceva mai modest - doar 7.000 de euro pe lună, dar nu ştim dacă profilul dumnealui e chiar ce avem nevoie... (Vociferări.) în momentul ăsta pe reţelele sociale care...

Doamna Raluca Turcan:

Mai aveţi 20 de...

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

...sunt ameninţate.

Doamna Raluca Turcan:

...secunde.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Da.

Justificarea acestor salarii imense a fost dintotdeauna că ei sunt potenţial influenţabili de piaţa pe care trebuie să o reglementeze şi să o monitorizeze.

Şi, cu toate astea, doar ei sunt cei care sunt scutiţi de obligaţia de a-şi publica întâlnirile.

Aşa că ceea ce propun este să fie obligatoriu şi pentru ei... (Vociferări.) art. 47... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Aţi depăşit timpul. (Vociferări.)

Din nefericire, nu aţi vorbit pe amendament, aţi vorbit pe lângă amendament, dar am... toată lumea cunoaşte amendamentul dumneavoastră.

Vă rog, domnul deputat Munteanu Valeriu.

Apoi domnul deputat Kolcsár Anquetil-Károly. (Vociferări.)

Sunt înscrieri la cuvânt.

Vă rog. (Vociferări.)

Supun votului.

Am crezut că este intervenţie pe amendament. (Vociferări.)

OK. Dacă nu există intervenţii pe amendament, vă rog să votaţi amendamentul susţinut de doamna deputat Ţoiu.

Amendamentul a fost respins.

Exista o intervenţie în online din partea domnului deputat Kolcsár Anquetil-Károly.

Vă rog, domnule deputat. (Vociferări.)

Dacă nu mai este... (Vociferări.)

Nu mai există alte amendamente respinse.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea alin. (6) şi alin. (7) ale art. 104 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 444/2024.

Legea are caracter ordinar.

Există amendamente admise.

Dau cuvântul...

Dacă din partea iniţiatorilor există intervenţii?

Dacă nu, din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, pentru o nouă examinare în fond, cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a acordat aviz favorabil.

În urma reexaminării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege cu amendamente admise, prevăzute în Anexa nr. 1, şi amendamente respinse, prevăzute în Anexa nr. 2, anexe ce fac parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propun timp de dezbatere - 3 minute.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, doamna deputat AUR, Ramona Bruynseels.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am parcurs expunerea de motive şi, da, suntem întru totul de acord că pe parcursul anilor am asistat cu toţii la situaţii de blocaj efectiv în domeniul lucrărilor de distribuţie de gaze şi acestea se datorează, în special, să spun aşa, unor concesionari care uită că şi-au asumat o responsabilitate şi ţin efectiv autorităţile publice locale blocate timp de ani de zile cu procese în instanţă.

Dar, pe de altă parte, mai există şi situaţia cealaltă, în care anumiţi concesionari sunt victimele unor conjuncturi nefericite, politice, şi ale unor vendete de ordin politic. Şi, atunci, da, acest termen de un an, instituit prin propunerea dumneavoastră, este benefic şi îl salutăm din multe puncte de vedere; dar ce facem ca să ne asigurăm că şi autorităţile publice locale şi restul autorităţilor care trebuie să elibereze avize, permise, vor fi condiţionate la rândul lor să le elibereze într-un anumit termen şi, dacă cumva nu le eliberează, pentru motive subiective, politice şi aşa mai departe, ce instrumente de control şi de sancţiune avem?

Şi vă propun, stimate coleg iniţiator, să ne gândim pe viitor cum să venim cu o astfel de propunere care să mute puţin responsabilitatea şi pe autorităţile care trebuie să elibereze aceste permise şi autorizaţii? Şi asta ca să nu ne mai aflăm în situaţia aceea că dacă ai pe cineva e bine, dacă nu ai pe nimeni, te mănâncă sfinţii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

La dezbateri generale, continuăm, domnul deputat PNL Eduard Mititelu.

Vă rog.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Avem nevoie să turăm motoarele furnizării de energie pentru români şi pentru industrie.

Acest proiect vine în susţinerea debirocratizării şi deblocării de proiecte esenţiale pentru România, de proiecte esenţiale pentru industria românească.

Fie că vorbim de paşi importanţi în procedurile necesare în Programul naţional "Anghel Saligny", susţinut şi implementat de Guvernul României din care PNL face parte, cu o valoare de 7,5 miliarde de lei, fie că vorbim de cele 5,5 miliarde din POIM, vorbim de paşi pentru români, pentru industria românească.

Acest proiect este unul benefic pentru implementarea proiectelor de energie, pentru concesionări şi vine în sprijinul autorităţilor publice locale şi în sprijinul Ministerului Energiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Miruţă Radu-Dinel.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

M-am uitat în expunerea de motive a acestui proiect de lege, unde deputaţi şi senatori ai PSD spun că trebuie să ne asigurăm de securitatea energetică a României.

Eu mă întreb, când sunteţi dumneavoastră, la PSD, coerenţi? Pentru că asigurarea securităţii energetice a României pentru dumneavoastră, stimaţi colegi, înseamnă să importăm energie produsă pe cărbune, din Serbia, la un preţ dublu decât preţul la care se produce energie electrică pe cărbune la Complexul Energetic Oltenia, unde dumneavoastră închideţi.

Ştiu, şi veniţi şi spuneţi că e un plan de restructurare - pe care, apropo, tot dumneavoastră cu supuşii de la PNL l-aţi aprobat; nu este în PNRR, a fost aprobat ulterior; iar acel plan de restructurare nu este modificat nici după ce l-aţi făcut prost.

Nu sunteţi în situaţia - nici ministrul Burduja, nici premierul Ciolacu nu au avut decenţa măcar să trimită Comisiei Europene o solicitare oficială de schimbare a unei decizii proaste pe care dumneavoastră aţi luat-o.

Să vedem Comisia Europeană că vă respinge solicitarea asta şi apoi discuţia se mută în altă parte.

Dar dumneavoastră nici măcar asta nu faceţi. Continuaţi să închideţi surse de producere a energiei electrice în bandă, avem cel mai mare preţ la energie, pentru că dacă închidem n-avem destulă energie, şi veniţi să ne spuneţi poveşti pe aici, cu boţi şi tiriboţi, cum vă spunea şeful dumneavoastră, că vreţi să asiguraţi securitatea energetică a României. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul Virgil Chirilă.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Am credinţa că legile ţării mele vor fi îmbunătăţite astfel încât fiecare cetăţean va simţi protecţia şi apărarea statului în dreptul bunăstării, iar fiecare atitudine de rea-credinţă va fi sancţionată ferm, în spiritul de bun-simţ prevăzut de lege.

Într-o ţară în care s-ar spune, dezvoltarea şi modernizarea şi-au găsit locul în ultimii ani, dar trebuie să le spunem prin lege tuturor actorilor contractuali ai administraţiei că poporul român ştie să rabde atunci când ceva îi lipseşte, dar dacă nu-i lipseşte, legea română îi va apăra toate drepturile sale, iar atunci când trebuie să rabde nejustificat poate deveni greu de acceptat.

Ca să răspund colegilor mei şi doamnei deputat AUR, căreia îi mulţumesc pentru ajutorul dat în cadrul comisiilor, avem nişte regulamente înscrise foarte clar în lege.

Şi pot să amintesc, ca răspuns la întrebarea dumneavoastră şi la problema ridicată şi indicată, care este sunt juste şi corecte, şi vă mulţumesc pentru această întrebare - se referă la Regulamentul 28/2020, care este aprobat prin Ordinul nr. 199/2021, care face trimitere la art. 121 din legea la care noi ne referim, Legea nr. 123/2012.

Lucrurile sunt foarte clare - aceste autorizaţii de înfiinţare reţele de distribuţie gaze naturale sunt emise de ANRE, care are ca atribuţie să facă aceste lucruri.

Este normal să vă faceţi griji fiindcă este un lucru legat de care România a fost, nu ştiu, puţin dată la o parte, să spunem aşa, şi autorităţile locale au trebuit să sufere cu pumnul în gură, ca să spun mai plastic, aceste nedreptăţi ale legii.

Până acum, în această iniţiativă, în această lege, nu există niciun termen în care concesionarul să-şi facă... să rezolve şi să răspundă la toate condiţiile contractuale. La momentul acesta, contractul de concesiune nu poate fi denunţat sub nicio formă şi nu poate fi reziliat, în condiţiile în care acesta a fost semnat.

De aceea am venit şi răspundem prin această iniţiativă tuturor problemelor ridicate până la urmă de concetăţenii noştri şi de UAT-uri.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Din partea AUR, continuăm cu doamna Mitrea Dumitrina.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Ca să îi spun colegului nostru care vorbeşte că de fiecare dată ne acoperim de hârtii şi de o grămadă de legi, pe care, de regulă, nu le respectaţi, cei de la PSD, PNL, UDMR, şi USR, că aţi fost la guvernare împreună, aş vrea să vă spun că aceste legi, aceste autorizaţii, cum spuneţi dumneavoastră, ar trebui date de către o instituţie a statului. Şi mi se pare aberant că trebuie să aşteptăm ani de zile ca o instituţie a statului să dea autorizaţii, avize şi aşa mai departe.

Şi, pentru a continua ceea ce spunea colegul de la USR, domnul Miruţă, şi îi dau perfectă dreptate, din punctul acesta de vedere, închidem o grămadă de surse de energie electrică, am închis mii de megawaţi de energie, prin minciuni la Comisia Europeană că am pus altceva în loc. Altceva nu există. Nimic în loc, ci doar am luat din ce produceam. Am închis mine, în condiţiile în care Germania deschide mine; am închis toate sursele de energie pe care le aveam în România. Evident că nu facem altceva decât aducem şi importăm energie electrică sau gaze la preţuri exorbitante.

Şi, una peste alta, stimaţi colegi, încă aştept Termocentrala de la Iernut, aşa cum s-a promis, că în 1 decembrie ar fi trebuit să fie deschisă şi să producă peste 240 de megawaţi de energie. Acum ne trezim că această termocentrală nu a fost deschisă la 1 decembrie şi aşteptăm, că vine acuşi mai, probabil sunteţi preocupaţi de pe cine veţi scoate preşedinte, dar problemele românilor nu se rezolvă.

Şi aşteptăm ca în mai-iunie să vedem această termocentrală deschisă, în condiţiile în care s-au pierdut, prin contractul pe care l-aţi gestionat dumneavoastră, cei de la PSD şi PNL, pe care l-aţi gestionat, s-au pierdut 60 de milioane de euro - bani din bugetul românilor.

Cum justificaţi lucrurile acestea şi cine răspunde pentru aces... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Pe procedură, domnul lider Gabriel Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului plenului Camerei Deputaţilor prelungirea programului de lucru până la dezbaterea inclusiv a punctului 12, PL-x 593/2024 (Proiectul de Lege privind instituirea săptămânii 15-21 mai ca "Săptămâna naţională a siguranţei rutiere").

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Să înceapă procedura de vot.

Vă rog să votaţi.

Programul de lucru a fost prelungit.

Continuăm dezbaterile.

Vă rog, domnule deputat Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Tot pe procedură.

O să vă rog să prelungim programul până la punctul 15 de pe ordinea de zi, dacă tot există disponibilitate... (Aplauze.) pentru a... (Vociferări.) dezbate mai mult astăzi, încă patru proiecte, vă rugăm.

Mulţumim.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul pe propunerea domnului Moşteanu.

Propunerea a fost respinsă. (Vociferări.)

Continuăm dezbaterile.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Botez Mihai-Cătălin. (Vociferări.)

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege despre care vorbim îşi propune să deblocheze anumite investiţii în infrastructura din România şi e lăudabil acest lucru, trebuie să facem acest demers, multe proiecte sunt blocate din cauza birocraţiei excesive şi a unor întârzieri, însă există o vulnerabilitate în acest proiect, şi anume, ANRE-ul, care ar trebui să intervină între două părţi, iar acest lucru cred că va genera de fapt contestaţii în instanţă şi mai multă birocraţie şi mai multă întârziere.

Atrag atenţia asupra acestui aspect, să-l luaţi în calcul atunci când veţi vota asupra acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În ţara asta, dacă lucrurile n-au mers cum trebuie, cauza principală a fost că diavolul întotdeauna s-a ascuns în detalii şi în scăpări ale legii.

Şmecherii care s-au obişnuit la contracte cu statul au profitat de nereglementarea în mod specific a unor situaţii şi acea mentalitate în care dacă avem o problemă cu cineva, mergem în instanţă şi stăm 6 luni, 10 luni, 2 ani, 10 ani, aglomerăm instanţele.

Ce face acest proiect, acest amendament este să introducă o chestiune de diligenţă minimă a unui partener care promite statului să facă. Când câştigă o concesiune prin licitaţie se angajează să aibă măcar un acord de înfiinţare a reţelei, care este primul pas care va sta la baza întregului circuit - de construcţie, de proiect tehnic, de avizare ulterioară, de autorizare de către ANRE.

Până acum 20 de ani, mari concesionari, inclusiv unii care făceau pierderi pe la bugetul de stat, au ţinut comunităţi locale, cum să zic, captive, în frig şi au făcut legea, inclusiv preţul.

Sunt convins că şi colegii de la USR înţeleg că a venit timpul să punem regulă în ceea ce înseamnă bunăstarea cetăţenilor.

Sunt convins că... colegul nostru - n-aş vrea să fac o cacofonie, de-aia am făcut şi pauza - care acuză acum că închidem capacităţile de producţie pe cărbune regretă că nu l-a rupt pe genunchi pe Ghinea când a pus în PNRR Legea decarbonării fără să condiţioneze prin jalon că această scoatere din funcţiune a capacităţilor, făcută gradual, cu timpi foarte clari în PNRR, vine cu ceva în loc.

Atunci, domnul Miruţă, că îi spun numele, că mă enervează anumite chestii de ipocrizie, a uitat să-l rupă pe genunchi pe Ghinea.

Încercăm acum să facem capacităţi de producţie, dar nu e uşor.

Şi, mai mult decât atât, oameni buni, haideţi să ne trezim, înfiinţăm reţele de gaz în 2025...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Adrian Câciu:

...când Europa a terminat de 20 de ani înfiinţarea de reţele de gaz ...şi ne costă de 10 ori mai mult, pentru că n-aţi reglementat la timp. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Raluca Turcan:

Din partea Grupului AUR este doamna Şerban, dar au fost deja două intervenţii.

Continuăm cu domnul deputat Florin-Claudiu Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am învăţat de când sunt parlamentar că acest microfon suportă orice.

Şi poate ăsta este farmecul democraţiei din această sală de plen, pentru că putem vorbi chiar dacă n-are nicio legătură cu subiectul şi să ne exprimăm diverse opinii.

Ca să înţeleagă toţi colegii care sunt nelămuriţi, aici nu vorbim nici de carbon, nici de termocentrale, nici de combinate energetice, nici de alte lucruri, vorbim de următoarea speţă - un primar, o autoritate locală obţine o finanţare pentru o distribuţie de gaze naturale; legea îl obligă să facă procedura de achiziţie, pentru a selecta concesionarul; acel concesionar, timp de un an de zile, nu se autorizează şi nu se licenţiază; în aceste condiţii, rişti să pierzi finanţarea.

Şi, dacă aveţi critici de făcut, probabil trebuie să le aveţi la adresa Guvernului PNL-PSD-UDMR, la adresa domnului Boloş, pentru că a găsit fonduri prin POIM pentru ca să avem distribuţii de gaze naturale şi gazul românesc să ajungă în satele româneşti.

Poate puteţi să fiţi supăraţi pe ministrul Veştea, ministrul Cseke, pentru că prin "Anghel Saligny" dezvoltăm distribuţii de gaze naturale şi astfel satul românesc beneficiază de gazul românesc.

Sau puteţi fi supăraţi pe Guvernul României pentru că, pentru prima dată în 35 de ani, acest Guvern a venit cu surse de finanţare pentru ca în special comunităţile rurale să beneficieze de gaz românesc în satele româneşti.

Dacă asta deranjează, sigur, aveţi tot dreptul să fiţi revoltaţi. Numai că atunci când mergeţi în comunităţile locale nu uitaţi să le spuneţi oamenilor adevărul, că la momentul în care s-a votat în Parlament acea lege, dumneavoastră v-aţi opus.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Drept la replică, domnul Miruţă.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Domnule ministru, treaba asta cu "ruptul pe genunchi" e varianta mai soft a "Înjuraţi-i!"? Îl ascultaţi pe domnul Ciolacu, cu "Înjuraţi-l şi dumneavoastră!"?

România n-are, domnule ministru, nevoie de concurs de înjurături. România are nevoie de spitale, are nevoie de şcoli, care nu se fac cu înjurături.

Înjurăturile sunt explicaţiile unor oameni care nu au soluţii.

Înjurăturile la care dumneavoastră faceţi apel sunt nişte abordări după care vreţi să vă ascundeţi neputinţa, cum o faceţi şi cu PNRR-ul.

Diferenţa e, să ştiţi, că noi citim un pic mai bine decât o faceţi dumneavoastră... (Vociferări.) şi... şi în momentul în care citim, puteţi citi şi dumneavoastră, şi vă spunem unde să citiţi.

Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, care închide aceste capacităţi, nu are legătură cu ceea ce este în PNRR.

Acest plan de restructurare a fost votat de dumneavoastră - cred că eraţi şi în Guvern atunci - şi nu aveţi cădere să veniţi să vorbiţi acum despre închiderile pe care dumneavoastră le-aţi decis şi nu vă salvează ascunderea după PNRR. (Aplauze.)

(Domnul deputat Adrian Câciu solicită să ia cuvântul.)

Doamna Raluca Turcan:

Bine, nu v-a pronunţat numele, domnule Câciu, dar toată lumea ştie că s-a referit la dumneavoastră, vă rog.

Dar... (Vociferări. Gălăgie.) nu mai generaţi... (Vociferări. Gălăgie.)

Atunci, mai susţineţi?

Drept la drept la replică.

Domnul Adrian Câciu:

Nu, nu, nu, era poate şi pe procedură.

Dacă se permite, conducerea Camerei Deputaţilor să facă undeva, să aducă nişte pământ, să facem un câmp unde cei care bat câmpii să stea în timpul... dezbaterilor. (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Mulţumesc. (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Deci, să ştiţi că există ca procedură - dacă a fost provocat prin dreptul la replică... Eu cunosc procedura şi vreau să respectăm Regulamentul... (Vociferări.) şi în spiritul lui, da? (Se adresează Grupului parlamentar al USR.)

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecţii? Nu există. Se consideră adoptat.

Punctul 1.

Dacă există amendamente pe care doriţi să le susţineţi?

La punctul 1 al raportului, vă rog.

Şi vă rog să precizaţi...

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună ziua, încă o dată!

Doamna Raluca Turcan:

...exact la ce se referă.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Din lista din anexa de amendamente respinse, marginal 1.

Daţi-mi voie să dau citire amendamentului.

La art. 104, după alin. (6²) se introduce un nou alineat, alin. (6³), cu următorul cuprins: "(6³) În situaţia în care ANRE nu emite autorizaţia de înfiinţare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale, prevăzută la alin. (6¹), în termen de un an de la data semnării contractului de concesiune, fie din pasivitatea concedentului/concesionarului privind solicitarea acesteia, fie din cauze tehnice sau juridice motivate, contractul de concesiune a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale încetează de drept".

Pentru adoptarea amendamentului respins.

Doamna Raluca Turcan:

Supun votului amendamentul respins.

Vă rog, să înceapă procedura de vot.

Cu 215 voturi, amendamentul a fost respins.

Supun textul iniţial de la numărul curent... (Vociferări.)

(Domnul deputat Ilie Toma solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Am şi eu un amendament.

Doamna Raluca Turcan:

Dar nu este la punctul 1.

Acum supun la vot numărul curent 1.

Dumneavoastră urmăriţi amendamentul respins. (Vociferări.)

Asta zic.

Deci, a fost respins amendamentul, acum rămânem la forma iniţială din lege. (Discuţii la prezidiu.)

A fost... da, există aici o precizare, a fost supus la vot amendamentul respins, a trecut şi rămâne forma amendamentului votat.

Punctul 2... (Aplauze.)

Bravo, foarte bine, e un lucru bun!

Vă rog, domnule deputat Toma.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

La acelaşi art. 104, un nou alineat, alin. (7¹): "(7¹) În situaţia în care concesionarul nu obţine autorizaţiile specifice prevăzute de legislaţia în vigoare în termen de un an de la data semnării contractului de concesiune, din cauza pasivităţii sau dezinteresului acestuia privind solicitarea ori din cauza lipsei îndeplinirii condiţiilor legale de autorizare, concesiunea încetează de drept în ziua următoare îndeplinirii acestui termen, fără a fi necesară exprimarea acordului de voinţă a părţilor contractuale. Orice act sau orice înţelegere ulterioară dintre concedent şi concesionar va face obiectul unui nou contract de concesiune, încheiat în condiţiile legii".

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Supun votului amendamentul respins.

Vă rog, să înceapă procedura.

Cu 181 de voturi pentru, amendamentul a fost admis.

Punctul 3, dacă susţine cineva?

Domnule deputat PNL, Mititelu, vă rog.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Din Anexa nr. 2, marginal 4, de la respinse, din raport.

Având în vedere contractele de concesiune ale Ministerului Energiei care au deja efect - şi vorbim de un impact asupra a 1.500 de UAT-uri şi esenţa proiectului de a se duce către zona de concesiuni realizate de UAT-uri pentru proiecte precum "Anghel Saligny", vin cu susţinerea următorului amendament:

"Art. III. - Prin excepţie, prevederile art. 104 alin. (6³) din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. II nu se aplică contractelor de concesiune în care autoritatea concedentă este deţinută de Ministerul Energiei".

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Supun votului amendamentul respins.

Să înceapă votul.

Cu 183 de voturi pentru, amendamentul a fost admis.

Numărul curent 4, amendament respins, dacă îl susţine cineva?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

Păi, ăsta a fost 4. Nu s-a susţinut 3.

Doamna Raluca Turcan:

Supun votului numărul curent 4 de la amendamentul respins. (Vociferări.)

OK. Dacă nu îl susţine nimeni, mergem mai departe.

Continuăm cu... (Vociferări.)

Numărul curent 5, dacă există comentarii, obiecţii?

Numărul curent 6?

Numărul curent 7?

Numărul curent 8?

Legea rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 29³ alin. (2) din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004; PL-x 433/2022.

Legea are caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Domnul Ionel Ciunt:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată, cu dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 29³ alin. (2) din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, transmis cu adresa PL-x 433/2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 138/2004, în sensul acordării proprietarilor de amenajări locale de îmbunătăţiri funciare, persoane fizice sau juridice care nu sunt constituite în Organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii, fără a avea acces la infrastructura principală de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului public sau privat al statului, a unor drepturi similare cu cele oferite Organizaţiilor utilizatorilor de apă, fiind evidenţiat, în special, dreptul de a beneficia de finanţare publică nerambursabilă pentru proiecte de dezvoltare rurală de investiţii pentru înfiinţarea/reabilitarea/modernizarea şi/sau exploatarea amenajărilor locale de irigaţii.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 29³ alin. (2) din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, în forma adoptată de Senat.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Rog liderii grupurilor parlamentare să vină puţin.

(Consultări.)

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină?

Domnule deputat Scarlat, din partea Grupului PNL, vă rog.

Domnul George Scarlat:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În calitate de iniţiator, vă rog, stimaţi colegi, să dăm un vot astăzi pentru modificarea Legii nr. 138 cu privire la îmbunătăţirile funciare.

Cunoscând situaţia din teren, avem ocazia astăzi să deblocăm o situaţie de fapt creată de predarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare - fie că vorbim de infrastructura principală de irigaţii sau desecare, fie că vorbim de infrastructura secundară.

Din fericire, statul a luat această decizie începând cu 2007 - momentul aderării, pentru a reuşi să modernizăm aceste infrastructuri de îmbunătăţiri funciare.

Din păcate, au preluat aceste infrastructuri şi unii dintre fermieri, membri ai Organizaţiilor utilizatorilor de apă, care nu au întreţinut cum ar fi trebuit şi nu au dezvoltat aceste infrastructuri.

Astăzi, Legea nr. 138 nu permite statului, prin Ministerul Agriculturii şi mai ales prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, de a prelua aceste infrastructuri din nou, pentru a le putea reda, dacă discutăm de infrastructuri de îmbunătăţiri funciare secundare, către alţi fermieri organizaţi în forme asociative, sau, dacă discutăm de federaţii, şi discutăm de infrastructuri de îmbunătăţiri funciare principale, să poată să investească în aceste infrastructuri.

Vă cer şi vă rog totodată să deblocăm această situaţie, ca statul să poată prelua aceste infrastructuri şi să le dea către alţi utilizatori.

Grupul Partidului Naţional Liberal va susţine atât acest proiect, cât şi alte proiecte care vin în sectoarele de dezvoltare ale economiei, dar vom fi întotdeauna atenţi şi acolo unde vorbim de proprietatea statului, pentru că aceste infrastructuri au fost predate cu drept de folosinţă gratuită către aceşti utilizatori, dar nu toţi au demonstrat că au fost buni administratori.

Statul are posibilitatea să le preia şi totodată, acolo unde se constată deficienţe faţă de procesul-verbal de predare-primire a acestor infrastructuri, cei care au administrat până acum să răspundă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul deputat Ödön Szabó.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o iniţiativă legislativă depusă de către grupul nostru, şi vă mulţumesc, pe această cale, pentru susţinerea largă în Parlament.

Sper ca să ajutăm şi prin această iniţiativă ca cei care lucrează în zona agricolă să aibă posibilitatea de a avea acces la apă, pentru că irigaţiile sunt o sursă fără de care în deceniile care urmează nu se va putea realiza o agricultură performantă.

Trebuie să spun că iniţiativa a venit din judeţul Bihor, dintr-o discuţie cu fermierii şi cu administraţiile publice locale şi cu cei care sunt în zona de administrare a acestor canale.

Şi vă mulţumesc pentru susţinere.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Sorin Muncaciu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Poate că nu am înţeles eu bine, dar se pare că în PNRR nu există niciun cent pentru îmbunătăţirile funciare. Iar motivul, din câte am înţeles eu - şi aici, mea culpa, s-ar putea să fi înţeles greşit - dumneavoastră, atunci când aţi făcut reforma nu aţi rezolvat situaţia patrimonială a celor două companii rezultate din împărţirea îmbunătăţirilor funciare.

De aceea, eu cred că aveţi o problemă mult mai grea în mână de rezolvat. (Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Ionel Ciunt.

Domnul Ionel Ciunt:

Stimaţi colegi,

Ţinând cont de schimbările climatice accelerate, specialiştii estimează că ţara noastră se va confrunta cu fenomenul de secetă în fiecare an, mai ales în anumite regiuni ale ţării.

Pe de altă parte, şi în această realitate pe care am menţionat-o aici, sunt astăzi fermieri care îşi doresc să preia infrastructura de îmbunătăţiri funciare lăsată nefuncţională de către cei care au administrat-o, pentru a o moderniza şi, desigur, pentru a o folosi, dar care nu pot face acest lucru pentru că astăzi cadrul legal nu permite aceasta.

De asemenea, proprietarii de amenajări locale de îmbunătăţiri funciare, persoane fizice sau juridice, care nu sunt constituite în organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii şi care deţin sau exploatează terenuri agricole nu au acces la infrastructura de irigaţii a statului.

Din aceste considerente, Grupul PSD va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

Şi insist, pentru toţi colegii, indiferent de formaţiunea politică pe care o reprezintă, să voteze pentru, pentru că un vot dat "pentru" înseamnă sprijin pentru fermierii români. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Nu mai există intervenţii la dezbateri generale.

Proiectul de lege nu are amendamente respinse.

Rămâne pentru votul final.

Domnul deputat Andronache, o precizare legată de punctul anterior, unde, pentru clarificare, ţinând cont că din sală a fost prezentat un alt amendament, vreau să fie toate lucrurile foarte clare în privinţa votului care s-a dat.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vorbim de PL-x 444/2024. (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea alin. (6) şi alin. (7) ale art. 104 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012)

Prin urmare, în discuţia avută de liderii de grup, am convenit faptul că amendamentul admis în cadrul comisiei a fost înlăturat prin votul dat de plenul Camerei Deputaţilor asupra amendamentului care iniţial figura în lista de amendamente respinse la punctul 4.

Voi da citire acestui amendament admis prin votul plenului, pentru ca lucrurile să fie clare. El va fi cuprins în corpul legii care va fi transmisă la promulgare:

"Art. III. - Prin excepţie, prevederile art. 104 alin. (6³) din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. II nu se aplică contractelor de concesiune în care autoritatea concedentă este deţinută de Ministerul Energiei".

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnule deputat Enache.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Procedură, vă rog.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pentru că la punctul 24 pe ordinea de zi avem un proiect de lege foarte important, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind cooperarea în domeniul apărării, vă rog să supuneţi la vot prelungirea programului de lucru până la punctul 24, inclusiv.

Vă mulţumesc. (Râsete. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Supun votului propunerea făcută de domnul deputat.

Să înceapă votul. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Cu 134 de voturi pentru... (Aplauze.) propunerea a fost adoptată.

Programul de lucru continuă.

Continuăm cu punctul 9, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; PL-x 153/2023.

Legea are caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva?

Vă rog, iniţiator?

Voi vorbi eu.

(Coboară la tribună.)

Acest proiect de lege nu este doar un proiect de lege, ci este de fapt un proiect despre o şansă reală la viaţă şi o viaţă fără teamă şi fără abuz.

Este o iniţiativă pe care am avut-o în legislatura trecută, şi mulţumesc colegilor din Comisia pentru muncă, pentru faptul că au susţinut-o, au votat-o şi astăzi suntem în punctul în care cu toţii putem să dăm un vot pentru o lege pentru o viaţă, aşa cum am spus, în care fiecare să poată să-şi construiască propriul drum cu demnitate şi independenţă.

Acest proiect reprezintă un sprijin pentru victimele violenţei domestice care au un ordin de protecţie şi care au prioritate la angajare, statul susţinând angajatorii care oferă independenţă financiară celor care au avut deja curajul să obţină un ordin de protecţie şi să recunoască violenţa. Angajatorii primesc timp de 12 luni un sprijin din partea statului de 2.250 de lei, cu condiţia să existe acest contract de muncă pe o perioadă de 18 luni; contractul, teoretic, este pe perioadă nedeterminată.

Şi vorbim nu doar de un sprijin financiar pentru victimele violenţei domestice, ci de un sprijin pentru a sta departe de abuzator.

Aş vrea să vă dau câteva cifre.

În primul rând, vreau să ştiţi că o femeie abuzată, statistic, se întoarce de aproximativ 6 ori la abuzator, şi doar pentru că nu are independenţă financiară.

De asemenea, în România, în anul 2024 au existat înregistrate 132.000 de cazuri de violenţă domestică şi doar 5.200 de victime au obţinut ordinul de protecţie.

Pentru cei care au luptat pentru a sta departe de abuzator, această lege reprezintă un sprijin pentru o viaţă independentă.

Sper să votaţi cu toţii, pentru că e un lucru bun.

Şi, de asemenea, legea a fost completată în Comisia pentru muncă, şi acest sprijin se acordă şi victimelor care au fost parte în cazurile de trafic de persoane.

(Revine la prezidiu.)

Dau cuvântul preşedintelui Comisiei pentru muncă, pentru susţinerea raportului.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002, în sensul introducerii ca beneficiari ai acestei legi şi a persoanelor care nu au loc de muncă şi sunt victime ale violenţei domestice, în scopul includerii acestora în categoria persoanelor şomere care pot beneficia de prevederile art. 85 din legea mai sus amintită şi pentru care angajatorii primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, o sumă în cuantum de 2.250 de lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 6 martie 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei propun plenului prin prezentul raport adoptarea proiectului de lege cu amendamente.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Mergem la dezbateri generale.

Doamna deputat Éva-Andrea Csép.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Stimaţi colegi,

Astăzi marcăm o zi foarte importantă pentru acele vieţi care sunt expuse violenţei domestice şi, prin adoptarea acestui proiect de lege, oferim posibilitatea acelor femei care au avut puterea de a ieşi dintr-o relaţie cu violenţă şi de a începe o viaţă nouă să se angajeze la o firmă care primeşte din partea statului 2.250 de lei pe lună timp de 2 ani de zile. Înseamnă că se reintegrează pe piaţa forţei de muncă şi nu se mai întoarce în acea familie în care ar trebui să fie în siguranţă, să fie iubită, dar nu e, ci poate să înceapă o altă viaţă, o viaţă nouă.

Pe de altă parte, este foarte important că membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială am putut să cădem de acord ca să introducem în categoria acestor persoane pentru care angajatorul primeşte bonificaţie din partea statului şi acele persoane care au fost victimele traficului de persoane.

Noi, decidenţii politici, trebuie să facem demersuri foarte importante pentru a stopa fenomenul de trafic de persoane, pentru că în viitorul nostru este foarte important să avem siguranţa cetăţenilor, siguranţa acestui stat şi siguranţa fetelor şi femeilor din România.

Aşa că vă îndemn să votaţi acest proiect de lege împreună cu amendamentele adoptate în Comisia pentru muncă.

Şi mulţumesc colegilor din Comisia pentru muncă, pentru că am putut să avem aşa un punct comun pentru femeile din România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am făcut parte din grupul de iniţiatori al acestei legi, împreună cu colega mea, Monica Berescu, şi cu doamna deputat neafiliat, de la vremea respectivă, Oana Cambera, care a coordonat acest efort, împreună cu societatea civilă.

Şi este un alt exemplu de suport transpartinic pentru sprijin pentru victimele violenţei domestice, care pot să fie ajutate să-şi găsească un loc de muncă şi acces la formare profesională.

De multe ori violenţa domestică nu se manifestă doar prin violenţă fizică. Avem un raport, lansat de curând, de organizaţia nonguvernamentală "FILIA", care a monitorizat şi violenţa psihologică. De multe ori acest tip de abuz vine împreună cu oprirea accesului la oportunităţi profesionale, fie ele de formare sau de angajare. De asta este atât de important să le acordăm acest sprijin. Ce înseamnă el, concret? Înseamnă că angajatorii care angajează această categorie vor primi subvenţie de 2.250 de lei pe lună timp de un an, dacă îşi asumă responsabilitatea să păstreze contractul de muncă mai departe, după ce se termină sprijinul statului, încă cel puţin 18 luni, din bugetul care este deja alocat acestui tip de măsuri.

Este, iarăşi, foarte important pentru România, că ajungem să includem şi victimele traficului de persoane în asta. De ce? Pentru că, din păcate, ajutorul la care aveau dreptul victimele traficului de persoane, din alte surse, este blocat. Ce ar trebui să facem, ca ţară? Ar trebui să confiscăm averea făcută de traficanţi, maşinile de milioane de euro, casele imense făcute pe spatele acestor victime şi să le transformăm în programe de sprijin pentru reintegrarea victimelor.

Din păcate, aceste recuperări ale averilor dobândite astfel din traficul de persoane nu se întâmplă aşa cum ar trebui şi e nevoie de alt tip de sprijin pentru victimele traficului de persoane. De aceea, posibilitatea de a se angaja, de a participa la formare profesională, poate să le dea şansa să se reintegreze, de multe ori în alte comunităţi decât cele din care au fost traficate.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Gianina Şerban.

Vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Da, într-adevăr, e nevoie de sprijin pentru victimele violenţei domestice.

De 35 de ani suntem în topuri: la violenţă domestică, la trafic de persoane.

Să ştiţi că femeile abuzate, de cele mai mule ori, se reîntorc în căminul conjugal, pentru că depind financiar de agresor, pentru că nu au un loc de muncă stabil, pentru că nu au siguranţa financiară necesară pentru a se întreţine pe ele şi copiii lor.

Noi vom vota acest proiect, doar că aş vrea să avem politici reale pentru sprijinirea femeilor abuzate.

Să nu uităm că avem brăţările de monitorizare electronică pentru agresor şi victimă.

Stimaţi colegi,

Ordinul de restricţie nu protejează victima! O simplă hârtie, pe care victima o are în mână, nu înseamnă că are protecţie împotriva agresorului.

Avem această lege de monitorizare, prin brăţări electronice, doar că, în continuare, este funcţională în sistem-pilot, în anumite judeţe.

Dacă vrem să protejăm femeile în România, haideţi să continuăm şi să implementăm, în toată România, brăţările electronice!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, este un lucru benefic de a interveni şi de a susţine victimele violenţei domestice sau ale traficului de persoane aflate într-o stare critică.

Deci, noi susţinem ieşirea din nişte relaţii extrem de nocive, bazate pe violenţă extremă, însă nu tratăm cauzele pentru care s-a ajuns în aceste situaţii.

Cred că nu doar dependenţa financiară de agresor face ca o femeie să se reîntoarcă, parcă patologic, la agresor, ci şi dorinţa de a păstra o familie şi o relaţie unită. Noi nu facem nimic, legislativ, n-am făcut nimic 30 de ani, pentru a ieşi din această situaţie, în care zeci de mii de persoane suferă această violenţă, datorită, de multe ori, condiţiilor economice şi dependenţelor care decurg din aceste condiţii economice foarte precare.

Noi am taxat la sânge orice om care îndrăzneşte să-şi întemeieze o familie şi să aibă copii. Nu i-am scutit de taxele şi impozitele la care i-am supus, deşi aveau nu doar unul, nu doar doi, ci mult mai mulţi copii, unii.

Ar trebui să tratăm, în mod specific, şi cauzele care au dus la aceste dependenţe şi violenţe, şi cel mai simplu este, din banii pe care îi câştigă, de a-i scuti, pe cei care au copii, de taxe şi impozite.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale, mergem pe amendamentele admise şi pe textul legii.

Titlul legii.

Există obiecţii?

Dacă nu, se consideră adoptat.

Între, punctele...

Întreb punct cu punct sau...

Domnule preşedinte de comisie?

Punctul 2.

Dacă există comentarii, intervenţii?

Dacă nu, se consideră adoptat.

Punctul 3?

Comentarii, obiecţii?

Se consideră adoptat.

Punctul 4?

Adoptat.

Punctul curent 5?

Se consideră adoptat.

Punctul curent 6?

Nu există comentarii, obiecţii.

Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 724 din 13 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 9 februarie 2024; PL-x 620/2020/2024.

Legea are caracter ordinar. Este în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, pentru constituţionalitate şi pentru transporturi, domnul deputat Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 724 din 13 decembrie 2023

Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru constituţionalitate au fost sesizate, spre dezbatere în fond.

În raport de obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Acest proiect de lege are 5 ani de când e în Parlament, a fost retrimis de preşedintele Iohannis, pentru reexaminare o dată, şi declarat de Curtea Constituţională, de două ori, neconstituţional în ansamblul său.

Cineva care urmăreşte mai puţin procedura parlamentară sau poate chiar dumneavoastră, cei care mă ascultaţi acum, v-aţi putea întreba ce-i aşa special cu proiectul ăsta.

Cinci ani de zile, două decizii de la CCR...

Proiectul ăsta este despre care mafie să controleze Portul Constanţa - mafia PSD sau mafia PNL?

Şi să vă citesc din ceea ce spuneau procurorii, acum trei săptămâni: "Procurorii susţin că Felix Stroe şi Ion Dumitrache, şefii locali ai PSD, au o influenţă majoră în procedurile de numire în funcţiile din Portul Constanţa".

Şi apoi urmează o stenogramă dintre domnul Dumitrache Ion şi şeful Portului Constanţa, numit de Grindeanu, care se numeşte Teodorescu.

Şi Teodorescu ăsta, speriat, aşa, zice: "Vreţi să mă schimbaţi? Cu cine credeţi că ar trebui să mai discutăm, în afară de domnul ministru?".

Şi domnul Dumitrache Ion, şeful PSD Constanţa, îi zice: "Păi... Tudose... m-am întâlnit cu el... Paul Stănescu... să vorbesc...".

Eu îi ştiu pe băieţii ăştia, că li se umflase glanda atâta, când le-am stricat combinaţiile, şi cele pe care le făcuse domnul Bode, în 2020, cu 4 bărci în valoare de 50 de milioane de lei, cumpărate cu 100, în pandemie, când românii sufereau prin case, şi cele pe care le pregătea PSD-ul, şi tot felul de barje, cu băieţii lui Iulian Dumitrescu de la PNL, cu cei de la PSD.

Tot acest proiect de lege şi această luptă şi dorinţa specială a domnului Grindeanu, să fie introdus pe ordinea de zi de urgenţă, astăzi - s-a întâlnit Comisia pentru constituţionalitate azi dimineaţă, la ora 9.30, ca să dea rapid un raport -, este despre controlul acestor resurse ale statului, iar acest control, după cum ne arată referatul procurorilor foarte clar, de acum 4 săptămâni, este pentru a fura din banii publici şi din banii Portului Constanţa.

În subsidiar, acest proiect este neconstituţional.

Evident, USR va vota împotrivă.

Şi vă cer să vă gândiţi puţin dacă e în regulă ca portul strategic al României să fie dat, aşa cum aţi făcut până acum, pe mâna mafiilor. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Koler.

Domnul Eduard-Virgil Koler:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi îi mulţumesc colegului meu deputat, domnul Drulă, de la USR, că mi-a luat jumătate din discurs şi am mai mult timp pentru a explica alte lucruri mai tehnice.

Acest proiect nu este numai despre Portul Constanţa, este vorba despre toate porturile din România, şi este acelaşi modus operandi pe care l-am întâlnit acum două săptămâni în situaţia AFDJ-ului şi a Canalului Sulina.

Există această struţo-cămilă, care se numeşte Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval, care nu are nici măcar personalitate juridică, şi prin intermediul căreia se reduc sau se măresc taxele din Portul Sulina, spre exemplu, sau din administraţiile portuare, în funcţie de interesul pe care îl au anumite personaje, pentru a pune mâna pe aceste entităţi statale româneşti.

De fapt, statul român e specialist în a crea probleme şi apoi a-şi cere singur scuze şi avem, în momentul de faţă, porturi dunărene abandonate de stat, fără investiţii, fără viziune, dar avem pretenţii pentru dezvoltarea lor.

Iar acum, pentru că statul n-a fost în stare să administreze, Consiliul Concurenţei, prin această instituţie pe care v-am pomenit-o mai sus, creează premisele pentru dezmembrarea lor, pe modelul AFDJ: nu reformăm, nu profesionalizăm, nu atragem investiţii, dar vom impune tarife, preţuri şi eventuale sancţiuni.

Aceeaşi instituţie solicită scăderea tarifelor portuare, deşi exact din acei bani se întreţine infrastructura. Adică, mai puţini bani pentru investiţii, dar vrem porturi mai performante.

Aceasta este reţeta clasică a statului român, care creează un dezastru, prin neimplicare, şi apoi dă vina pe piaţă.

Eu vă spun altceva. Statul trebuie să atragă operatori privaţi, dar prin concesiuni transparente, nu prin vânzări pe bucăţi, trebuie să încurajăm competitivitatea, nu să sufocăm porturile cu tarife contradictorii şi politici fără cap. Şi, mai ales, trebuie să încetăm cu ipocrizia. Nu poţi cere performanţă fără investiţii şi nu poţi cere dezvoltare fără viziune.

Porturile dunărene ar trebui să devină un motor economic, dar nu cu improvizaţii şi decizii luate prin birouri care n-au văzut Dunărea nici măcar în poze.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Drept la replică, domnul deputat Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

L-aţi văzut, în faţa dumneavoastră, pe fostul ministru al transporturilor, domnul deputat Drulă. Altfel, un om cu care poţi discuta chestiuni care ţin de administrarea infrastructurii de transport, chestiuni care ţin de această zonă, dar care, în momentul în care întâlneşte un microfon în faţă sau vede o cameră de luat vederi în faţă, se schimbă radical.

L-am întrebat de multe ori de unde acest comportament, când ieri, în bancă, îl anunţ că Guvernul solicită introducerea pe ordinea de zi a comisiei, pentru că blocăm activitatea administrativă a Portului Constanţa.

Şi spune: "Da, este în regulă, dar noi vom vota împotrivă!".

Acum, domnul Drulă vine aici, la microfon, şi spune minciunile pe care le spune de câţiva ani, spunând că, în 2020, nu ştiu ce mafie a văzut el acolo, în condiţiile în care, în 2020 a fost prima selecţie pe 109. Domnul Florin Goidea, un specialist în administrarea unor astfel de instituţii, în domeniul naval, a fost selectat, pe procedura managementului competitiv, şi l-a menţinut domnul Drulă, în 2021, cât a fost ministru, pentru că era competent, selectat în mandatul meu.

Acum, domnul Drulă vine, vorbeşte şi citează din referatul procurorilor, de la tribuna Parlamentului.

Nu mă surprinde că face acest lucru, pentru că domnul Drulă este, dacă cumva aţi uitat, cel care şi-a instalat microfoane în propriul birou, pentru a-i înregistra pe colegii de coaliţie.

Ce nu spune domnul Drulă, astăzi, aici, este conţinutul acestui act normativ.

Şi, de aceea, doamnelor şi domnilor deputaţi, pe timpul Grupului PNL, vă rog să-mi daţi posibilitatea să spun ce conţine acest proiect de act normativ.

Voci din sală:

Nu aveţi voie! Aţi depăşit! (Gălăgie. Vociferări.)

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Cronologia acestui proiect de act normativ, da, este întinsă pe 5 ani de zile...

Doamna Raluca Turcan:

Domnule Bode, numai o secundă!

Ascultaţi, dragi colegi! (Gălăgie.)

Haideţi, nu ţipaţi şi ascultaţi puţin!

Este procedură de urgenţă. Fiecare grup parlamentar are dreptul la o intervenţie la dezbateri generale.

Domnul deputat Bode a avut drept la replică şi acum continuă cu intervenţia la dezbateri generale, din partea Grupului PNL.

Puteţi să nu ţipaţi? Vă interesează legea pe fond?

Vă rog frumos!

Continuaţi, domnule deputat Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc.

Cronologia acestui act normativ este, într-adevăr, una zbuciumată, întinsă pe foarte mult timp - 5 ani de zile -, este adevărat, cu adoptarea unei ordonanţe, în 2020, care transpune un regulament european, Regulamentul nr. 352.

Mai departe, într-adevăr, există o solicitare de reexaminare, din partea preşedintelui României, două sesizări la Curte.

Dar, ce au generat toate aceste demersuri, în Parlamentul României, la Curtea Constituţională? Au generat lipsă de predictibilitate, incertitudini în ceea ce priveşte administrarea porturilor şi a căilor navigabile.

Forma adoptată de Senat şi votată, cu majoritate de voturi de către membrii Comisiei pentru transporturi şi ai Comisiei pentru constituţionalitate, este foarte clară. Selecţia membrilor Consiliului de administraţie se va face cu îndeplinirea următoarelor condiţii: să aibă studii superioare şi experienţă de 7 ani în domeniul ştiinţelor inginereşti, economice, sociale, juridice sau în domeniul de activitate al întreprinderii respective. Cel puţin 2 membri ai Consiliului de administraţie obligatoriu să aibă 5 ani vechime, experienţă în domeniul naval.

Asta spune, în fond, această reglementare legislativă.

Nu este nici despre mafiile despre care vorbeşte domnul Drulă aici, nu este nici despre minciunile pe care le spune aici, nici despre dublul limbaj pe care-l are, de la acest microfon, respectiv în comisie.

Solicit Guvernului României ca, după ce acest proiect de lege se publică în Monitorul Oficial şi devine lege, în maximum 90 de zile să vină cu această procedură de selecţie a administratorilor din domeniul naval.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului SOS, domnul Dumitru Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Nu cred că am nevoie de 4 minute.

Eu sunt de acord cu domnul Drulă în totalitate, 100%.

Cum pronunţi cuvintele "infractor", "infracţiune", sala sare în sus, ia foc!

Sper să nu vă sancţioneze şi pe dumneavoastră, aşa cum m-au sancţionat pe mine! Pentru că, pe fond, aveţi dreptate.

Dacă aţi prezentat ce se întâmplă în Portul Constanţa, grupurile infracţionale pe care le-aţi nominalizat, sigur că cei care sunt în cauză încearcă să justifice infracţiunea şi infracţionalitatea. Lucrul este evident.

Noi vom vota contra acestei iniţiative legislative. Condiţia de bază este să aibă condamnare 5 ani cu executare, ar trebui, că asta e în România de astăzi!

De ce ne deranjează lucrul ăsta, de ce vreţi să sancţionăm oamenii care spun adevărul?

De ce sancţionaţi adevărul?

Haideţi să discutăm corect, deschis şi să dispunem, să propunem, să votăm legi utile românilor, nu utile grupurilor infracţionale!

Vă rog să mă mai sancţionaţi o dată!

Noi vom vota contra acestei iniţiative legislative.

Iar, doamnă preşedinte, nu sunteţi corectă!

Când v-am solicitat, de la Grupul parlamentar POT, o intervenţie pentru Ciprian Ciubuc, aţi spus că: "Nu, Regulamentul spune că nu se..."

Doamna Raluca Turcan:

Este vorba de acelaşi grup parlamentar, domnule Coarnă.

Vă rog foarte mult!

Domnul Dumitru Coarnă:

Dumneavoastră nici nu ştiţi să conduceţi şedinţa asta. Îmi pare rău pentru dumneavoastră, dar sunteţi într-o eroare totală.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Dumneavoastră nu ştiţi procedura parlamentară.

Altceva, în afară de injurii, mă tem că nu puteţi livra.

Domnul deputat al PSD, Hagiu. (Vociferări.)

Haideţi, vă rog!

Domnul Augustin-Florin Hagiu:

Vă trimit eu al doilea autobuz.

Nu pot să alerg în sală, totuşi!

Da, mulţumesc, doamnă preşedinte.

Aşa cum am susţinut şi la comisie, este nevoie de acest proiect.

În 2020 a fost o încercare, un prim pas. Lucrurile trebuie adaptate, atunci când nu dau rezultatele scontate, şi asta se încearcă, în momentul de faţă.

Aşteptam o discuţie tehnică. N-am avut parte de o discuţie tehnică. Ar fi fost bună o discuţie tehnică, în care să vedem, poate... Alţi colegi, de la alte grupuri parlamentare, propun 7 ani experienţă similară sau vechime, faţă de 5. Sau poate vin şi spun că domeniile de specialitate nu sunt suficiente pentru a acoperi.

Este nevoie de acest proiect. Cine lucrează în transporturi şi ajunge în zonele portuare, cine încearcă să facă intermodal sau multimodal ştie despre ce este vorba. Avem nevoie de un management mai performant şi, cu siguranţă, trebuie să sprijinim o astfel de iniţiativă.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Este procedură de urgenţă.

Un singur reprezentant din partea grupurilor parlamentare.

Ţinând cont că nu există amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm.

12. Proiectul de Lege privind instituirea săptămânii 15-21 mai ca "Săptămâna naţională a siguranţei rutiere"; PL-x 593/2024.

Legea are caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru apărare, domnul deputat Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulament, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind instituirea săptămânii 15-21 mai ca "Săptămâna naţională a siguranţei rutiere".

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere:

- avizul favorabil al Consiliului Legislativ;

- avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social;

- punctul de vedere favorabil al Guvernului;

- avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului;

- avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ;

- avizul favorabil al Comisiei pentru transporturi;

- avizul favorabil al Comisiei juridice.

Suntem Cameră decizională.

În conformitate cu dispoziţiile art. 62, 64 şi 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind instituirea săptămânii 15-21 mai ca "Săptămâna naţională a siguranţei rutiere", cu amendamente admise, redate în anexă, parte integrantă a raportului.

Conform prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină?

Dacă nu, trecem la textul legii.

Punctul 1, titlul legii.

Există comentarii, obiecţii? Nu.

Se consideră adoptat.

Punctul 2?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Nu s-a citit raportul!

Doamna Raluca Turcan:

L-a citit domnul deputat Roman.

Punctul 2?

Comentarii, obiecţii?

Adoptat.

Punctul 3?

Se consideră adoptat.

Numărul curent 4?

Adoptat.

Numărul curent 5?

Adoptat.

Legea rămâne la votul final.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog, domnule lider Gabriel Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului plenului Camerei Deputaţilor sistarea şedinţei şi trecerea la şedinţa de vot final.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să pregătiţi votul.

Să înceapă votul.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Urmează sesiunea de vot final.

Declar închisă această parte, dedicată dezbaterilor generale.

Urmează şedinţa de vot final.

În 10 minute începe şedinţa de vot final.

După pauză

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să invitaţi colegii în sală.

Vă propun să începem şedinţa de vot final.

Vom face un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Să înceapă votul.

Întreb liderii de grup dacă sunt disfuncţionalităţi.

Doamnelor şi domnilor,

Suntem în cvorum de şedinţă.

Începe exprimarea votului.

Punctul 1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 24/2025.

Să înceapă votul.

În unanimitate, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 2. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea funcţiei de chestor al Camerei Deputaţilor; PHCD 25/2025.

Să înceapă votul.

293 de voturi pentru, 2 - "nu votez".

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind alegerea unui chestor al Camerei Deputaţilor; PHCD 26/2025.

Să înceapă votul.

275 de voturi pentru, 21 de voturi contra.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea art. 246 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor; PHCD 16/2025.

Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Să înceapă votul.

Cu 284 de voturi pentru, un vot contra, 18 abţineri, un vot - "nu votez", proiectul de hotărâre a fost adoptat.

5. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 17/2025.

Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Să înceapă votul.

Cu 298 de voturi pentru, un vot - "nu votez", proiectul a fost adoptat.

Trecem la legi ordinare. Adoptări

6. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2) al articolului 34 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003; Pl-x 277/2018; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

283 de voturi pentru, 20 de abţineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 7.

Vă rog, explicarea votului, domnule deputat Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Vă spun astăzi, la acest vot, care este perspectiva pacientului care vine la medic.

Pacienţii trebuie învăţaţi de medici că un cuvânt de mulţumire şi o rugăciune sunt suficiente.

Medicii sunt cei responsabili să le spună pacienţilor care vor să sprijine un spital, ca formă de recunoştinţă pentru actul medical de calitate de care au beneficiat, că acest lucru se poate face doar printr-o donaţie legală către unitatea sanitară. Orice altă formă de recunoştinţă, din partea pacienţilor, faţă de medici sau alţi angajaţi ai spitalului, este interzisă prin lege.

Iar povestea aceea, că se pot da bani la asociaţiile sau la fundaţiile medicilor, este o altă formă care nu este în regulă deloc.

Deci, ce am aprobat astăzi?

Nu legalizarea şpăgii, cum am văzut nişte titluri false din media, ci am legalizat forma prin care orice persoană care vrea să sprijine un spital, ca formă de recunoştinţă pentru binele care i s-a făcut, să o poată face în mod legal.

Şpaga nu se legalizează!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, punctul 7.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului; PL-x 79/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 206 voturi pentru, 98 contra, un vot - "nu votez", proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog.

Domnul deputat Coliban, explicarea votului.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Grupul nostru a votat pentru, dar aşa cum am spus şi la dezbaterile pe fond, cu o menţiune.

Şi aş vrea să adaug, în completare la ce spunea domnul preşedinte Florin Roman, preşedintele Comisiei pentru administraţie, noi suntem de acord, într-adevăr, cu ceea ce aţi spus, selecţia să fie făcută de experţi independenţi.

Problema noastră este la realitate, la ce se întâmplă acum. În momentul în care selecţia aceasta a fost o selecţie făcută de o comisie politică, care a dat un punctaj care este invalidat de experţi independenţi. Experţii independenţi spun foarte clar că niciunul dintre candidaţii propuşi politic nu trece de 50 de puncte, în condiţiile în care baremul este de minimum 70 şi, de aceea, trebuie să reluăm, încă o dată, procedura de selecţie pentru preşedinte, pentru acel post plătit cu peste 7.000 de euro. Asta pentru că partidele de la guvernare nu vor să permită o selecţie reală, o selecţie către manageri neafiliaţi politic, şi preferă să împingă în faţă proprietari de website-uri de apartament, sau şefi de call centere.

Iar pentru colegii din opoziţie, şi în special pentru domnul doctor care a vorbit mai devreme, dezbaterea pe fond este cea importantă, pentru că este despre reforma României. Nu este despre lupta dumneavoastră cu Uniunea Europeană.

Pare că, de câte ori auziţi de UE, intraţi într-un blocaj şi vă ies bube!

De când suntem stat membru UE, România a primit peste 100 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, un beneficiu de peste 67 de miliarde. Am depăşit Grecia, Ungaria, Croaţia, Slovacia, la PIB pe cap de locuitor.

Ţineţi minte lucrul ăsta foarte simplu - Rusia ne-a furat tezaurul.

UE ne-a dat echivalentul în bani a peste 13 tezaure, în toţi anii ăştia de când suntem stat membru.

Vreţi să reformăm România?

Dacă vreţi să reformăm România, intraţi pe fond, nu vă blocaţi tot timpul pe formă şi vorbiţi anti-UE. Pentru că nu UE a furat România timp de 35 de ani, ci românii pe care i-am avut la conducere, partidele politice şi mafia politică. Noi împotriva la asta ar trebui să ne luptăm, pentru o reformă reală la nivel de AMEPIP, un domeniu care deţine peste 1.400 de companii de stat şi peste 265.000 de posturi. Posturi care ar trebui să fie pentru toţi românii, nu doar pentru clientela politică şi mafia politică.

Dacă vreţi să reformăm ţara, haideţi mai aproape! O reformăm din banii de la UE, că Rusia nu ne-a dat niciodată nimic. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Din partea Grupului SOS, doamna Mariana Vârgă.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Haideţi să intrăm pe fond!", spunea colegul nostru de la USR.

Pe fond, eu vă spun că acest proiect de lege este neconstituţional, pentru că art. 136 din Constituţia României prevede foarte clar: "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile şi se administrează prin regii autonome ori instituţii publice".

Prin ordonanţa privind guvernanţa corporativă, pusă în aplicare astăzi, prin acest proiect de lege, stimaţi colegi, se desfiinţează şi nu se mai înfiinţează, drept urmare, regii autonome.

Ce facem cu Constituţia României? Aţi modificat-o cumva? A modificat-o cineva şi noi nu ştim?

Poate nu ştiu eu, că sunt la primul mandat de parlamentar!

Deci, noi nu putem să ne vindem ţara pe două miliarde de euro, cu cât ne şantajează Comisia Europeană pentru nu ştiu care tranşă din PNRR, să ne vindem întreaga avuţie naţională.

Vorbesc ca jurist. Despre asta este vorba.

Vrem şi noi modernizarea României, dar eu vă întreb: ce vom face, în momentul în care banii din PNRR se vor duce? Deja se duc în Ucraina sau în altă parte, pe armament.

Ce vom face când nu vom mai avea nici bani, nici resursele ţării?

Noi nu putem accepta ideea ca, prin acest proiect de ordonanţă, guvernanţă corporativă, bunurile publice ale statului român - şi vreau să amintesc aici de pădurile fondului proprietăţii de stat - să rămână în administrarea statului român, dar în exploatarea şi în comercializarea societăţilor cu răspundere limitată.

Am participat anul trecut şi acum doi ani la adoptarea acelei ordonanţe privind guvernanţa corporativă. A fost aici secretarul general al Guvernului, care trebuie să-şi asume vânzarea ţării pentru cinci generaţii după dânsul.

Cine va plăti? Ce va face ţara noastră fără resurse? Să-mi răspundă cineva!

Noi am votat împotriva acestui proiect de lege. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Din partea Grupului AUR, domnul Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Faptul că ne dorim să votăm contra unui proiect de lege, nu înseamnă că suntem împotriva nimănui. Ne dorim doar o perfecţionare a proiectului de lege.

Şi vă rugăm frumos să ne iertaţi, domnule Coliban, dar nu luăm lecţii, pe absolut nicio temă, de la dumneavoastră.

Curtea de Conturi a României a spus, în repetate rânduri, că dumneavoastră, cât aţi fost primar, aţi furat bani. (Aplauze. Vociferări.)

Iar primăria, sub comanda dumneavoastră, a pierdut toate procesele cu Curtea de Conturi.

Vă rugăm, aşadar, să ne iertaţi, dacă nu luăm lecţii, pe absolut nicio temă, de la un politician despre care Curtea de Conturi spune că a furat bani.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Adrian Câciu.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Explicarea votului.

Grupul PSD a votat pentru acest proiect de lege.

Pentru cei care uită, următorul obiectiv al României este aderarea la OCDE.

O reformă corectă a întreprinderilor în care statul are capital este necesară şi trebuie să aibă un cadru legal, aşa cum este această lege care stabileşte, dacă vreţi, formatul prin care entităţile de drept privat ale statului român, companiile, regiile autonome şi societăţile comerciale sunt administrate, au un management profesionist, dar mai ales au criterii de performanţă, acele aşa-zise KPI-uri.

Aş fi vrut să fac, totuşi, remarca, să nu mai facem confuzie între proprietatea privată a statului şi proprietatea publică.

Această lege şi companiile de stat administrează proprietate privată a statului. Şi atunci cred că n-ar fi nici problema aceea pe care au ridicat-o colegii, dar, încă o dată, este nevoie de performanţă în companiile publice, în companiile statului român.

Este nevoie, pe de altă parte, şi ca ele să nu se mai comporte - şi aici este un apel către cei care conduc aceste companii - şi să înţeleagă că au primit mandat să administreze bunurile ţării, care sunt ale ţării, şi nu ale lor, să nu facă politici de preţ care să crească inflaţia, cum am avut în energie, să nu facă politici de stoc, cum am avut şi avem tot în energie.

Deci, să nu uite de unde au plecat, să nu uite că sunt acolo pentru a servi statul român şi cetăţenii români.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Domnul deputat Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am crezut că după primele precizări unii dintre colegii noştri vor înţelege că aici nu e nicio referire la vânzare de acţiuni, de active, de ceva care să facă rău României, ci, dimpotrivă, este o lege care vine cu reguli mult mai dure pentru a apăra interesul naţional şi interesul statului.

Cât de greu, oare, e de înţeles că cei care ne-au dat 100 de miliarde, pe care deja i-am facturat, şi asta înseamnă Europa, ne impun şi nişte reguli în cheltuirea acestor bani. Iar aceste reguli s-au transformat în jaloane. Iar jaloanele reprezintă obligaţii ale României, nu ale unui partid sau ale unui alt partid. Reprezintă obligaţii pe care ni le-am luat pentru a primi şi a cheltui aceşti bani.

În momentul în care dumneavoastră votaţi împotriva acestor jaloane, votaţi, de fapt, împotriva României şi a interesului naţional.

Dumneavoastră, care ţipaţi că: "Uite, domnule, Guvernul nu e în stare să treacă cererile de plată, pentru că nu şi-au îndeplinit jaloanele!", păi acest lucru se întâmplă pentru că, în Parlament, atunci când se vine cu legea de aprobare a ordonanţei, pe un jalon, unii dintre dumneavoastră consideră - şi e treaba lor - că e bine să voteze împotrivă.

Nu, astăzi aţi votat pentru ca acele sinecuri care se făceau prin diferite firme de selecţie să nu mai poată să se facă, să nu mai existe niciun fel de dubiu asupra unor astfel de proceduri.

Uniunea Europeană a înţeles că lucrurile astea pot fi combătute doar prin lege şi de asta ne cere acest lucru.

Deci, asta votăm astăzi, stimaţi colegi!

Nu votăm vânzări de active, nu votăm vânzări de terenuri, nu votăm altceva!

Citiţi, pentru numele lui Dumnezeu, înainte să vă hotărâţi cum votaţi! (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Drept la replică, domnul Coliban.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În replică la ce a spus domnul deputat Tanasă.

Domnule Tanasă,

Dumneavoastră n-aţi fost, în ultimii ani, pe la Braşov, decât în campanie electorală, lucru care se vede şi din faptul că aţi luat jumătate din scorul partidului la alegerile pentru primar, undeva la 3%. Cam asta e relevanţa adevărului pe care îl spuneţi, de la acest microfon, cu privire la problemele Braşovului.

Curtea de Conturi nu a spus nimic despre vreun furt. A vorbit despre o finanţare, pe care o consideră prejudiciu, o finanţare aprobată de Consiliul Local. Numele meu nu este pomenit, dar o faceţi dumneavoastră, lucru care nu face decât să mă bucure, că îmi dă şansa să apăr adevărul.

La fel, mă bucur că v-aţi limitat doar la minciuni, nu şi la violenţe sau la urlete, cum ne-aţi obişnuit pe toţi.

Cred că am putea să ne considerăm norocoşi că putem să avem dialogul ăsta de la microfonul Parlamentului.

În rest, despre Braşov şi despre braşoveni, numai de bine!

Să vă fie ruşine! (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Din partea Grupului AUR a fost intervenţie.

Mergem mai departe.

Punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei; PL-x 80/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 212 voturi pentru, 21 contra, 57 de abţineri, un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul Coliban.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Un pic de răbdare, stimaţi colegi, că e important să înţelegem de ce avem nevoie, pe de o parte, de aceste criterii de etică, şi de ce, din punctul nostru de vedere, ele sunt incomplete.

Sunt incomplete pentru că nu vin cu sancţiuni. Pentru că, într-o ţară în care avem demnitari care n-au lucrat nicio clipă în privat, dar care îşi etalează ceasuri asupra cărora nu pot să ofere justificări din veniturile legale, în cazul în care sunt prinşi cu astfel de cadouri, rezultatul dat de această lege este că trebuie să predea acele ceasuri la minister, în patrimoniul ministerului, de unde probabil pot, ulterior, să le ia pe inventar şi să le poarte în continuare.

E o ţară în care avem un prim-ministru care prezintă facturi false de la zborurile Nordis şi, în cazul în care s-ar fi constatat că aceste zboruri au fost primite cadou, nu avem ce să-i facem, pentru că nu poţi să dai în patrimoniul instituţiei un serviciu de care deja ai beneficiat. Nu poţi să dai zborurile înapoi, nu poţi să dai biletele la Formula 1 sau orice alte servicii.

Din acest motiv, mesajul nostru este: "Vreţi să fiţi etici? De acord. Dar fiţi etici până la capăt!".

Unui coleg de la PSD care vorbea despre... de ce vrem noi să completăm acest jalon din PNRR? Pentru că este nevoie de această completare.

Problema PNRR-ului nu este că propune doar un set, la nivel de autoritate executivă, de Guvern. Problema PNRR-ului, în perspectiva dumneavoastră, este alta: că propune nişte reforme de care statul ăsta are nevoie, reforme care vă ating direct în interese.

Dumneavoastră, PNL şi PSD, alegeţi, la ora actuală, să nu îndepliniţi jaloanele, pentru că, în felul acesta, blocaţi miliarde de euro pentru dezvoltarea ţării, ţinând cu dinţii de pensiile speciale sau de numirile politice de la companii de stat. Asta e singura problemă a PNRR-ului, şi asta vă doare, faptul că-şi propune să reformeze nişte zone acaparate de mafia politică, reformele de care România are nevoie. Şi pentru asta suntem mândri că, da, noi am propus PNRR-ul.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Din partea Grupului PSD, domnul Adrian Câciu.

Domnul Adrian Câciu:

Grupul PSD, doamnă preşedinte, a votat pentru acest proiect de lege.

Dar eu îmi menţin acea propunere, să facem totuşi acel câmp, şi când se bat câmpii aici sau se uită ce s-a vorbit cu două minute înainte, colegii să meargă şi să bată câmpii în afara acestei săli.

Şi aduc aminte de o replică de acum două minute, în care lăudam faptul că România a atras - cineva, cine a acuzat acum înainte, antevorbitorul meu - a atras 100 de miliarde de euro, s-a schimbat lumea, în România, s-a dezvoltat... Ce bine este în Uniunea Europeană!

De fapt, e normal să fie bine aşa, dar nu poţi să vii după aceea şi să spui: "Dar nu e bine! Nu e bine! PNRR-ul nu e bun! Aia nu e bine! Aia nu e bine!".

Pe de altă parte, tehnică legislativă de... hai să zicem de clasa a IV-a...

Problema cu Codul administrativ este de administraţie - administraţia centrală, locală. Scrie foarte... clar limitele acelui Cod administrativ. Autorităţile sau instituţiile din subordinea Parlamentului au alte legi de organizare şi funcţionare proprii.

Dacă nu învăţăm acest alfabet, o să batem câmpii în continuare.

De aceea, propun să-l şi însămânţăm acel câmp! (Aplauze.)

Merçi.

Doamna Raluca Turcan:

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, avem o dispută ideologică cu cei de la USR, care nu înţeleg o chestiune foarte simplă. Aţi băgat în PNRR nişte cretinisme care au distrus această ţară. Aici mă refer la energie.

Aduceţi-vă aminte câte lucruri s-au închis din cauza PNRR-ului!

Mai mult decât atât, ne-au promis 80 de miliarde! Din alea s-au făcut 30, după aceea au venit 15 şi noi, până acum, nu am luat decât 6!

Aşa că, mai lăsaţi-o încet cu PNRR-ul ăsta, pentru că, întotdeauna, când vă băgaţi capul în gard la nişte puteri străine, trebuie să înţelegeţi că interesul lor nu este interesul nostru!

Mai mult decât atât, domnilor de la PSD şi PNL, aţi împrumutat 100 de miliarde de euro.

Domnul Câţu, când era prim-ministru, şi când a fost ministru de finanţe... aţi dat vreo socoteală ce aţi făcut cu banii ăia?!

Adică, ne tragem pe roată, în PNRR, pentru 6 miliarde de euro, şi, între timp, noi am împrumutat 100 de miliarde, în pandemie.

Vă aduceţi aminte, domnilor, că aţi avut şi voi miniştri acolo?!

Mai mult decât atât, există studii, şi Polian este unul dintre cei care spune următorul lucru: "Apartenenţa noastră la UE ne costă, în fiecare an, cel puţin 200 de miliarde de euro, pentru că e vorba de bani pe care ei îi scot din ţară fără controlul nostru".

Aduceţi-vă aminte că sunt companii care au miliarde în business, şi care raportează că nu fac profit, şi nu plătesc taxe.

Aşa că, mai lăsaţi-o uşor cu ideologia asta!

Şi mai e o problemă, pe care vreau să v-o spun.

Tot acolo v-aţi bătut joc şi de resursele noastre.

Vă aduc aminte că bateţi câmpii aici cu...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Poftim?

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să concluzionaţi! A expirat timpul.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Deci, bateţi câmpii cu energia, în timp ce biomasa, deşi avem patente, deşi avem posibilităţi, nu o folosiţi deloc.

Nu mai veniţi cu chestiuni de genul ăsta, pentru că, vă spun eu ce se întâmplă. Dacă vreţi luptă ideologică, vă dăm noi luptă ideologică! (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului SOS, domnul Dumitru Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sigur că, vorbind de PNRR, noi spunem aşa: cedăm resurse naturale de sute de miliarde, pentru 10 miliarde granturi.

Deci, cedăm toate resursele naturale - Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Salrom, CEC Bank, Portul Constanţa, tot - pentru 10 miliarde de granturi, pe care nu o să le primim.

Asta e discuţia de fond, domnule fost ministru al finanţelor!

Haideţi să nu minţim poporul, în stilul ăsta, pentru că, Ucraina, de exemplu, şi-a cedat resursele prin război. Noi le cedăm de bunăvoie! Prin acordul vostru, al celor care aţi condus şi aţi distrus România!

Repet, e vorba de peste 240 de regii autonome şi peste 1.200 de instituţii care încă sunt cu capital de stat, public, sunt instituţii profitabile.

Toate resursele naturale ale României le-aţi cedat prin această lege, Legea nr. 187, fost PL-x 143, care modifică Ordonanţa nr. 9, guvernanţa corporativă.

Asta e diferenţa şi asta e problema de fond! PNRR-ul este doar o capcană, pentru că folosiţi jumătate de comunicare. E cea mai mare formă a diversiunii! Veniţi şi spuneţi că Europa. Nu, Europa ne-a luat bunuri de sute de miliarde şi ne-a dat înapoi nimic! Ne-a dat 7 miliarde, din care am primit două, şi o să primim nouă, dacă dumneavoastră mai continuaţi în stilul ăsta!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Raluca Turcan:

Din partea UDMR, domnul Vass Levente.

Domnul Vass Levente:

Stimaţi colegi,

Am avut onoarea să fiu secretar de stat la Ministerul Sănătăţii sub comanda miniştrilor USR, sub comanda ministrului interimar PNL şi sub comanda ministrului PSD.

Stimate domnule doctor, vă rog tare mult, s-a început, din PNRR, un program nemaivăzut de zeci de ani, de dezvoltare a sistemului sanitar românesc - pe ambulatorii, pe medicină de familie, pe spitale.

Haideţi să nu mai vorbim prostii, da?

Haideţi să ţinem pumnii pentru aceste proiecte, să se termine în timp util, să ne bucurăm dacă măcar o parte se termină şi o să fie la îndemâna şi la dispoziţia pacientului român, şi să nu ne certăm pe degeaba!

Şi vă rog tare mult să nu vă duceţi la inaugurări... (Vociferări.) să nu vă duceţi la inaugurări din banii făcuţi pe PNRR... (Vociferări.) la aceste obiective! (Vociferări.)

Vă mulţumesc mult. (Aplauze. Vociferări.)

(Doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, coboară la tribună.)

Doamna Raluca Turcan:

De aici, de la acest microfon de la tribuna Parlamentului, se spune că PNRR-ul este un cretinism. (Râsete.)

Dumneavoastră vreţi să spuneţi că reforma pensiilor, prin care 85% din pensiile românilor au fost majorate, e un cretinism?

Vreţi să spuneţi că şcolile renovate, microbuzele electrice, blocurile anvelopate, construcţia de dispensare reprezintă cretinism? (Vociferări.)

Nu, dragi colegi!

Vă spun exact ce este cretinismul. Cretinismul este... (Vociferări.) minciuna de la acest microfon, care se tot duce şi nu spunem românilor cu fiecare ocazie care este realitatea din România.

România s-a dezvoltat cu PNRR, s-a dezvoltat cu fonduri europene. Bunăstarea românilor este în creştere an de an pe fonduri europene.

Spuneţi-le românilor ce cretinism ar fi să renunţăm la subvenţiile APIA pe fonduri europene, dacă fac atâta rău României fondurile europene!

Cred că fiecare zi în care de la acest microfon se minte sistematic, distrugând un avantaj uriaş al României prin atragerea fondurilor europene este o zi distrusă pentru generaţiile viitoare care trebuie să ducă România de mâine. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

(Revine la prezidiu.)

Drept la replică, domnul Coliban.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc.

Pentru domnul ministru, pentru domnul Câciu.

Nu, problema noastră nu este cu PNRR-ul, ci cu faptul că nu duceţi la îndeplinire acele jaloane care sunt necesare reformării României. Şi v-am mai spus care - pensiile speciale şi reforma pe companiile publice.

Iar pentru colegii din partea aceasta a sălii (Arată spre partea stângă a sălii.).

Pe de o parte, vorbiţi despre energie - la Braşov am făcut parc fotovoltaic al municipiului din fonduri europene. Mult din ce înseamnă independenţa energetică a României, să scăpăm de gazul rusesc şi de dependenţele din Est, se bazează pe fonduri europene; nu doar în România, ci în toată Europa.

Iar, domnule Coarnă, dumneavoastră când eraţi şef de post la poliţie, atunci s-a vândut România la 2 lei, nu acum. Acum eficientizăm companiile statului... (Aplauze.) 100 de miliarde de lei anual să producă profit pentru stat şi pentru cetăţeni.

Nu vinde nimeni aceste companii, ci le facem să fie eficiente.

Citiţi legea, pe fond, înainte să veniţi la microfon! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Raluca Turcan:

Ultimul drept la replică, după care, în calitate de preşedinte de şedinţă, nu mai permit drept la replică. (Vociferări. Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Nu aveţi dreptul, a fost intervenţie din partea Grupului SOS. (Vociferări. Gălăgie.)

Nu, nu. (Vociferări.) Nu. Respectaţi... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Coliban, i-aţi pronunţat numele? (Vociferări. Gălăgie.)

OK. Vă rog.

"Şef de post" nu înseamnă numele. (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Mă rog.

Vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Vreau să cred... (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog să... (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog să... (Vociferări. Gălăgie.)

Aveţi dreptul la replică. (Vociferări. Gălăgie.)

Aveţi, domnule, dreptul la replică.

Domnul Dumitru Coarnă:

Acum, să ştiţi că de asta aveţi astăzi acele resurse naturale să le vindeţi, că v-am arestat la momentul respectiv.

Dacă nu lucram corect, nu aveaţi ce să mai vindeţi astăzi.

Discuţia este - eu vă înţeleg că vă doare adevărul. Adevărul e grotesc, doare; când te loveşte în cap, începi să judeci.

Da, România o vindeţi acum prin acest PL-x nr. 143, Legea nr. 187, Ordonanţa corporativă sau guvernanţa corporativă, Ordonanţa nr. 109, prin faptul că cedaţi de bunăvoie toate resursele României. Vi le mai spun o dată, poate le înţelegeţi - Salrom, Romsilva, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CEC Bank, Portul Constanţa.

Asta e discuţia de fond.

Când nu aveţi argumente, începeţi să jigniţi. Aia înseamnă că noi avem dreptate şi luptăm pentru români şi pentru România.

Să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Domnul deputat Câciu, din partea PSD, ultimul drept la replică.

Vă rog să nu mai pronunţaţi numele, că nu mai dau drept la replică. (Vociferări. Gălăgie.)

În Regulament... este posibil. Preşedintele de şedinţă are acest drept. Vă rog să citiţi Regulamentul. (Vociferări.)

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Ne lungim foarte mult pe un proiect de lege care este despre conduită etică şi despre modul în care Administraţia Centrală, cei care conduc Administraţia Centrală trebuie să se comporte şi, mai ales, să şi declare dacă au interese sau se face lobby asupra lor.

Dar s-au spus multe minciuni de la acest microfon şi se spune foarte mult că se vând resursele ţării, că se privatizează CEC, EXIM, se privatizează Salrom, Hidroelectrica.

Oameni buni, unde aţi fost când am fost la guvernare?

Hidroelectrica - România n-a vândut o acţiune din acţiunile statului român. (Vociferări.)

A vândut Fondul "Proprietatea". (Vociferări.)

Ce au făcut ministrul de finanţe şi cu premierul Ciucă? Au devenit acţionari la Fondul "Proprietatea" şi au dublat câştigul României şi al statului român.

Voi ce făceaţi? Băteaţi câmpii.

Cum îi spuneam doamnei preşedinte, să ne facă acel câmp, că s-a şi însămânţat, a şi răsărit iarba de când bateţi câmpii aici. (Vociferări.)

2. Nu s-a privatizat CEC-ul. Tot împreună am... (Vociferări.) capitalizat CEC-ul, am făcut fuziunea cu Banca Românească, avem 20% din piaţa bancară românească cu capital românesc... (Vociferări.) şi nu vorbesc de BT, pentru că astăzi se deschide şi ultima bancă românească de stat, Banca de Investiţii şi Dezvoltare.

Dacă habar n-aveţi şi dacă veţi mai minţi, nu voi ezita ca de fiecare dată să iau cuvântul şi să spun... (Vociferări.) că minţiţi.

Iar voi sunteţi europeni, noi suntem europeni, toţi suntem europeni; nu există Uniunea Europeană şi România, terminaţi cu minciuna asta!

Suntem aici - şi Uniunea Europeană, ştiţi când s-a creat primul... primul principiu şi primul gând despre Uniunea Europeană? Habar n-aveţi, puneţi mâna pe carte! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Raluca Turcan:

Continuăm cu punctul 9 pe ordinea de zi. (Vociferări. Gălăgie.)

Au... (Vociferări. Gălăgie.)

Toate grupurile parlamentare... (Vociferări. Gălăgie.) şi-au exprimat punctul de vedere la explicarea votului. (Vociferări. Gălăgie.)

Punctul 9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 444/2024; lege ordinară.

(Doamna deputat Mitrea Dumitrina vine la prezidiu. Vociferări.)

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Până să trecem la vot, pentru că doamna vine aici, la pupitru, vreau să ştiţi că niciun grup parlamentar nu a avut două intervenţii. (Vociferări.)

Au existat luări de cuvânt pe drept la replică. Punct. Da? (Vociferări.)

Nu mai minţiţi, vă rog frumos.

Trecem la vot.

Punctul 9.

Să înceapă votul.

Cu 247 de voturi pentru, 40 de abţineri, proiectul a fost adoptat.

Punctul 10. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 29³ alin. (2) din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004; PL-x 433/2022; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

291 de voturi pentru, o abţinere.

Proiectul a fost adoptat.

Punctul 11. Legi...

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Am cerut explicarea votului.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog, domnule deputat Enache.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Grupul AUR a votat pentru acest proiect de lege şi am vrut să profit de acest vot favorabil să felicit Guvernul pentru două mari "realizări" de care am aflat cu toţii în ultimele zile - aţi dat de gard cu vizele românilor pentru Statele Unite... (Vociferări. Gălăgie.) şi astăzi tocmai aţi ratat două miliarde de euro, pentru că nimeni nu îl crede pe Rareş Bogdan că a tăiat pensiile speciale.

Atâtea discuţii despre PNRR...

Doamna Raluca Turcan:

Dacă nu rămâneţi la explicarea votului...

Domnul Mihai-Adrian Enache:

...ce bine...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să închideţi microfonul. (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Mihai-Adrian Enache:

...ce bine... (I se întrerupe microfonul. Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Voci de la AUR:

Are dreptul la cuvânt!

Doamna Raluca Turcan:

Sigur, dacă vorbiţi, dacă explicaţi votul la acest proiect de lege. (Vociferări. Gălăgie.)

Nu este sesiune de declaraţii politice. (Vociferări. Gălăgie.)

Nu este sesiune... (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Cum aţi dat de gard cu vizele, aşa daţi de gard...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să închideţi microfonul. (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Mihai-Adrian Enache:

...şi cu PNRR-ul. (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

11. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 724 din 13 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 9 februarie 2024; PL-x 620/2020/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea legii.

Vot.

Cu 157 de voturi pentru, 135 contra, două abţineri, legea a fost adoptată.

Explicarea votului.

Din partea USR, domnul Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Din păcate, dumneavoastră sunteţi de vină că îl susţineţi şi vă bateţi joc de sectorul 5 în continuare, oferindu-i majoritate.

Dumneavoastră sunteţi de vină pentru ce a devenit Piedone, pentru că l-aţi şi pus acum...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să explicaţi votul...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...în minister...

Doamna Raluca Turcan:

...domnule Dimitriu!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Este secretar de stat şi dumneavoastră aveţi tupeul acum să luaţi la mişto cetăţenii sectorului 5... (Vociferări.) spunând acest lucru?

Doamna Raluca Turcan:

Domnule Dimitriu...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

N-aveţi pic de ruşine în momentul în care vo... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să explicaţi votul, altfel... (Vociferări.)

Vă rog. (Vociferări.)

Nu dialogaţi cu sala...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Să vă fie ruşine...

Doamna Raluca Turcan:

...vă rog să explicaţi votul!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...că-l susţineţi pe Piedone! Este cel mai rău...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să închideţi microfonul! (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...lucru.... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Raluca Turcan:

Mai aveţi un minut şi 20 de secunde.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Dacă îmi daţi drumul... vorbesc.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Bun. Înţeleg că adevărul doare.

Acum o să vorbesc despre o chestiune tehnică, şi anume neconstituţionalitate.

Aţi reuşit, în Comisia pentru constituţionalitate, să treceţi cu un vot politic peste Constituţia României.

Acest proiect pe care tocmai l-aţi adoptat este neconstituţional până în măduva oaselor.

Şi de ce spun lucrul acesta?

Pentru că avem o decizie a Curţii Constituţionale care a spus foarte clar - este neconstituţional proiectul în integralitatea sa.

Or, dacă un astfel de proiect este neconstituţional, el nu poate să vină la reexaminare şi să-l facem noi bine, prin procedura de reexaminare, astfel cum spune art. 147 alin. (2), ci trebuie reluată toată procedura de la zero.

Şi nu spun eu, o spun doctrinari şi o spun şi deciziile Curţii Constituţionale. Avem trei decizii ale Curţii Constituţionale care spun exact acest lucru - două pe 2016, una pe 2012.

În cadrul discuţiilor din cadrul Comisiei pentru constituţionalitate, mi s-a replicat că nu se aplică. Şi am întrebat, de ce nu se aplică? Pentru că există o altă decizie a Curţii Constituţionale, care spune invers.

Care este decizia asta?

Cei de la PSD au zis că o să mi-o furnizeze după această sesiune.

Este anormal - noi, în cadrul Comisiei pentru constituţionalitate, nu am reuşit să venim cu probe şi chestiuni concrete legate de constituţionalitatea acestui proiect. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului SOS, domnul deputat Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Da. Piedone - se vrea primar general, d-aia acţionează în forţă!

Noi am votat contra infracţiunii şi a infracţionalităţii din Portul Constanţa.

Am votat împotriva grupurilor infracţionale organizate. Organizate de cine? De PSD şi de PNL.

Votul a fost, pe cale de consecinţă, împotriva acestor infracţiuni, acestor grupuri infracţionale organizate care au distrus şi distrug în continuare România.

Am fost de acord cu domnul Drulă de la USR, care a spus exact, şi ştiu că v-a şi înregistrat la un moment dat... pe domnul Dumitrescu, care e un pic pe la DNA, nici el nu ştie ce valori de şpăgi a luat. Iulian Dumitrescu.

Ştie domnul Bode, că dă din cap; era ministru de interne şi eu îi spuneam - cu Iorga, clan infracţional organizat; dar i-a protejat, i-a ţinut acolo.

Până la urmă Dumnezeu a vrut şi i-a trimis acolo unde le e locul, dar pentru puţin; ei au furat foarte mult.

Şi, de aceea, am votat contra infracţiunii, contra grupurilor infracţionale organizate. Organizate de PSD şi PNL Constanţa.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Din partea Grupului AUR, doamna Mitrea Dumitrina.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Am votat contra acestei propuneri legislative pentru că, într-adevăr, este neconstituţională, aşa cum a spus şi colegul meu care este la Comisia pentru constituţionalitate, unde s-a dezbătut această propunere legislativă.

În altă ordine de idei, astăzi am votat foarte multe propuneri legislative, ordonanţe de urgenţă care ţin de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, jaloane cuprinse în acest plan.

Şi tot bateţi câmpii aici, cei de la Coaliţia de guvernare, că spuneţi că noi suntem împotriva acestui plan şi suntem împotriva Europei, şi că Europa ne-a dat 100 de miliarde de euro. Şi nu spuneţi adevărul că şi România a dat Europei aproape 30 de miliarde de euro. (Vociferări.)

Şi nu mai spuneţi adevărul... (Vociferări.) şi nu mai spuneţi adevărul... (Vociferări.) şi nu mai spuneţi adevărul că nu aţi reuşit decât 14% să faceţi absorbţie pe aceste jaloane.

Şi nu mai spuneţi adevărul că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuiau să existe 8 spitale regionale şi nu le avem.

Şi nu mai spuneţi că trebuia să avem câteva sute de kilometri de autostradă.

Şi nu mai spuneţi că Autostrada A8 trebuia să fie prin PNRR.

Şi nu mai spuneţi că... (Vociferări.) că aveam infrastructură feroviară, pe care aţi pierdut-o - 3 miliarde de euro.

Şi nu mai spunem toate lucrurile pe care voi... (Vociferări.) voi, Coaliţia toxică de la guvernare, voi veniţi aici şi aduceţi minciuni şi spuneţi minciuni şi credeţi că românii nu văd.

Românii văd că nu au spitale, românii văd... (Vociferări.) văd că nu au spitale, că voi vă bateţi joc... (Vociferări.) zi de zi de ei, că vă bateţi joc de persoanele bolnave de cancer, distrugeţi... (Vociferări.) distrugeţi secţii de oncologie - asta s-a întâmplat la Piatra Neamţ.

Şi vreau să vă mai atrag atenţia - aveţi grijă ce faceţi cu terenul din Piatra Neamţ, cele 30.000 de hectare, cei de la PNL, 30.000 de hectare pe care vreţi să le băgaţi în protecţie naturală! Hai, să fim serioşi, vă bateţi joc... (Vociferări.) şi minţiţi de la acest microfon şi credeţi că românii nu văd!

Românii văd, stimate domn, chiar dacă v-aţi pus şapte... (Vociferări.) şapte perechi de ochelari, românii văd mai bine decât dumneavoastră, domnule de la PNL!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Pe procedură, doamna deputat Silvia Mihalcea.

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pentru că s-a contestat aici procedura urmată de către Parlament, voi cita dintr-o decizie a Curţii Constituţionale, Decizia nr. 383 din 2019, deci ulterioară celor menţionate de dumneavoastră, domnule coleg.

"Prin urmare, aplicând jurisprudenţa, cu valoare de principiu, a Curţii Constituţionale la cazul specific al constatării neconstituţionalităţii unei legi de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, în ansamblul său, Curtea reţine că, ulterior deciziei de admitere a Curţii, Parlamentul - ţinând cont de proiectul de lege de aprobare a ordonanţei de urgenţă transmis anterior de Guvern - trebuie să parcurgă din nou toate etapele ulterioare iniţierii procesului legislativ, şi anume procedura din comisiile parlamentare, dezbaterile şi votul din fiecare Cameră" - ceea ce s-a şi întâmplat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD, domnul Maricel Popa.

Domnul Maricel Popa:

Nu vreau să vă... să vă repet numele, să vă spun, ca să n-aveţi dreptul la replică - v-am explicat şi ieri, în Comisia pentru transporturi, şi nu aveţi dreptate.

Ceea ce nu spuneţi dumneavoastră niciodată - faptul că aveţi zero kilometri; şi asta nu recunoaşteţi, dar este altceva.

De fapt, n-am văzut niciodată mult mai multă ipocrizie şi mult mai multă minciună de la acest microfon - de la Grupurile USR, POT, SOS şi AUR.

De fapt, începe - ce se întâmplă în această lege, modificarea legii? Se completează legea...a consiliului de administraţie, a portului, care înainte erau numai navigatori, iar acum s-a lărgit domeniul - şi ingineri, şi jurişti, şi economişti; orice societate trebuie să fie condusă de mai multe specialităţi; de asta sunt şi inginerii, şi juriştii, şi economiştii; şi, bineînţeles, se păstrează doi specialişti în navigaţie; înainte erau numai din navigaţie.

Vă mulţumesc şi vă rog frumos, nu fiţi frate cu minciuna de dimineaţă, de la ora 6.00, la 5.00, când mă trezesc, până la 24.00!

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Raluca Turcan:

Procedură, înţeleg, domnul deputat Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnă Mihalcea, principalul motiv de neconstituţionalitate a acestei legi este că modificările aduse în forma care a fost supusă la vot depăşesc limitele cererii iniţiale de reexaminare.

De altfel, acesta este motivul pentru care de două ori Curtea Constituţională a declarat legea ca neconstituţională, pentru că reexaminarea nu e o redezbatere, adică nu e o şansă să mai faci ceva la lege, ci ori respingi reexaminarea - ceea ce era o alegere validă, pe care putea să o facă acest Parlament, să îi spună Preşedintelui, nu, nu o reexaminăm, rămâne cum a fost -, ori modifici doar în sensul cerut în cererea de reexaminare - aici există jurisprudenţă amplă la CCR.

După părerea Curţii Constituţionale sau, mă rog, după decizia lor, de două ori s-a întâmplat această depăşire.

Cred că este cazul şi în acest moment şi poate exercita acest control de constituţionalitate preşedintele Bolojan.

De ce este foarte important? Pentru că o instabilitate aici poate duce la invalidarea mandatelor selectate la Portul Constanţa.

Recunosc că aici mă contrazic un pic, că nu mă aştept să fie nişte profesionişti acolo şi să fie o mare tragedie dacă vor fi instabile mandatele astea peste un an sau doi, dar aici vorbim despre principiu, nu despre persoane - ca să mai şi relaxăm un pic atmosfera acestei şedinţe.

Mulţumesc. (Aplauze.)

(Doamna deputat Rodica Plopeanu solicită să ia cuvântul.)

Doamna Raluca Turcan:

Din partea Grupului SOS au fost luări de cuvânt.

Mergem mai departe.

Punctul 12. (Vociferări.)

Procedură, vă rog, dar să fie procedură.

Doamna Rodica Plopeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am o mare rugăminte către toţi colegii. Rugămintea mea este să mergeţi, pentru declaraţii politice, în programul bine stabilit, miercurea, de la ora 8.00 la ora 10.00.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Nu pot decât să fiu de acord cu dumneavoastră.

Să ştiţi că eu sunt în şedinţă de la ora 8.00 dimineaţa. Avem cinci ore şi jumătate. (Rumoare.)

Mai departe.

Punctul 12. Proiectul de Lege privind instituirea "Săptămânii naţionale a siguranţei rutiere"; PL-x 593/2024; lege ordinară.

Comisia pentru apărare şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul.

Cu 281 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri, proiectul a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Coarnă. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Dumitru Coarnă:

Am votat pentru această iniţiativă legislativă, dar eu cred că important este să punem accent pe siguranţa rutieră şi să investim în infrastructură, să venim cu autostrăzi, să venim cu drumuri care să corespundă standardelor europene.

Sigur, Săptămâna rutieră, e în regulă. Ce facem în acea săptămână?

Am votat pentru, că e precum Legea bujorului legea asta. Bujorul creşte oricum, chiar dacă n-avea o lege.

Eu cred că, domnule Bode, care aţi fost ministru de interne, şi domnule Vela, fiind în aceeaşi bancă astăzi, ştiţi foarte bine, statistic vorbind, cât de rău stăm în zona asta rutieră, că suntem pe locul 1 în Europa la accidente soldate cu morţi şi răniţi.

Discuţia de fond este să investim în infrastructura rutieră, să încercăm să diminuăm numărul acestor accidente.

Am votat pentru, ca să nu mă cert cu dumneavoastră, dar, v-am spus, e ca aspirina, nici bine nu face, nici capul nu te doare.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Nu mai sunt luări de cuvânt.

Legi organice. Adoptări

Punctul 13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; PL-x 153/2023; lege organică.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Vot.

286 de voturi pentru. Unanimitate.

Vă mulţumesc pentru vot.

Înainte de închiderea şedinţei vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47... (Vociferări.)

(Doamna deputat Oana-Silvia Ţoiu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, sigur.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Grupul parlamentar al USR a votat pentru sprijinul pentru victimele violenţei domestice şi ale traficului de persoane, inclusiv în calitate de coiniţiatori, dar trebuie să spunem că acest sprijin este insuficient faţă de situaţia cu care se confruntă victimele traficului de persoane.

Estimările europene spun că fiecare victimă în Europa poate să aducă un profit traficantului de 20.000 de euro pe an. Aşa ajung să-şi cumpere bolizi scumpi pe care îi opresc în gropile din Bucureşti sau avioane de lux cu care, aroganţi, sfidează justiţia şi cetăţenii din România.

Trebuie să ne asigurăm - şi ăsta este un mesaj şi pentru Guvernul României - că sprijinul de 10 milioane de dolari care a fost agreat între Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Guvernul României şi este în analiză până în aprilie este deblocat, pentru că e necesar pentru a preveni situaţia pe care o avem acum, în care societatea civilă în analize ne spune că un copil din România ajunge victimă a traficului de persoane în fiecare zi.

Guvernul încă poate să facă diligenţele necesare în relaţia bilaterală, astfel încât să deblocheze acest sprijin de care avem nevoie şi pentru urmărirea penală şi pentru prevenţie.

Şi, da, fraţii Tate au venit înapoi în România, să ne sfideze. E o întrebare cum au ajuns să capete libertatea de a călători în avioanele dumnealor de lux şi cu bolizii de lux, când victimele traficului de persoane, o speţă pentru care sunt judecaţi, sunt întocmai, întocmai oprite din a avea libertate de mişcare şi de a călători, libertatea de a ieşi din situaţiile de abuz.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Reiau.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 26 martie 2025, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului; PL-x 79/2025;

2. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei; PL-x 80/2025.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii - astăzi, 26 martie 2025.

Declar închisă şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.16.