Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.01.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Declar deschisă prima parte a şedinţei de astăzi, 2 aprilie 2025.

Vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se susţin în scris sau verbal.

De asemenea, se prezintă verbal... iar în cazul în care colegii depăşesc timpul de 3 minute, se opreşte microfonul. Iar dacă, de asemenea, nu rămâneţi la subiect, o să retrag cuvântul. Niciun deputat nu prezintă verbal sau în scris mai mult de o declaraţie.

Cunoaşteţi algoritmul, nu-l mai repet. 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 deputaţi - SOS România, 2 deputaţi - POT, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţi naţionale şi un deputat neafiliat.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Vă rog.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi, doresc să aduc în atenţie o problemă de importanţă naţională, care afectează profund mediul înconjurător, sănătatea populaţiei şi calitatea vieţii fiecăruia dintre noi - gestionarea ineficientă a deşeurilor în România, accentuată de abandonarea, arderea şi lipsa unui sistem eficient de reciclare. Aceste probleme au generat o criză ecologică ce necesită măsuri urgente care să asigure garantarea dreptului cetăţenilor la un mediu curat şi sănătos.

În contextul aderării la spaţiul Schengen, cu atât mai mult este necesară o înăsprire a legislaţiei de mediu, mai ales că libera circulaţie a mărfurilor pe teritoriul Uniunii Europene presupune responsabilităţi sporite în materie de securitate pentru toate statele membre.

România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană la reciclarea deşeurilor municipale, cu o rată de doar 11,3%, mult sub media europeană, de aproape 49%. Deşi producem o cantitate mai mică de deşeuri pe cap de locuitor, comparativ cu alte state europene, lipsa unei infrastructuri moderne şi a unor politici coerente face ca acestea să ajungă fie în gropile de gunoi, fie să fie abandonate în natură sau, mai grav, arse ilegal.

Depozitarea necontrolată a deşeurilor este tot mai frecventă în întreaga ţară. Pe câmpuri, în păduri, pe malurile râurilor şi chiar în zonele urbane apar munţi de gunoaie care afectează ecosistemele şi pun în pericol sănătatea oamenilor. Deşeurile provenite din construcţii şi demolări, precum molozul, betoanele sau materialele plastice, sunt lăsate la întâmplare, fără nicio măsură de protecţie a mediului, contribuind astfel la contaminarea solului şi a apelor subterane.

În plus, şi lipsa unor soluţii eficiente de eliminare controlată duce la arderea ilegală a deşeurilor, care şi aceasta este o practică tot mai întâlnită. Fumul toxic, rezultat din arderea plasticelor, cauciucurilor şi a altor materiale periculoase, eliberează în aer substanţe nocive, cu efecte grave asupra sănătăţii populaţiei. În numeroase zone urbane şi periurbane, această poluare a aerului devine tot mai vizibilă, afectând direct calitatea vieţii.

Este esenţial să conştientizăm că lipsa unor măsuri ferme nu doar că degradează mediul, dar pune în pericol şi sănătatea generaţiilor viitoare. O strategie naţională eficientă de gestionare a deşeurilor nu mai poate fi amânată. România are nevoie de un sistem modern de colectare selectivă, aplicat, de sancţiuni mai dure pentru cei care abandonează şi ard deşeuri ilegal, precum şi de investiţii serioase în infrastructura de reciclare şi valorificare a acestora.

Consider că primii paşi în vederea adoptării unor măsuri ferme au fost deja făcuţi, prin adoptarea, cu implicarea puternică a Grupului parlamentar al PSD, a noului Cod silvic. Suntem conştienţi cu toţii de importanţa pădurilor, ca plămâni verzi ai planetei, şi consider că, aşa cum am reuşit să avem o abordare unitară şi transpartinică în adoptarea unui nou Cod silvic, la fel putem avea aceeaşi coeziune şi în ceea ce priveşte adoptarea unor măsuri legislative în vederea combaterii poluării, de orice fel ar fi ea.

Doar printr-o acţiune rapidă şi coordonată putem preveni transformarea României într-o imensă groapă de gunoi şi pentru a asigura un mediu curat pentru generaţiile viitoare.

Mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc frumos!

Continuăm cu domnul deputat Vlad-Florentin Drinceanu.

Domnul Vlad-Florentin Drinceanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte!

Astăzi, doresc să aduc în atenţie - "Inteligenţa Artificială în educaţie, o responsabilitate asumată".

Doamnelor şi domnilor, colegi deputaţi,

Astăzi, mai mult ca oricând, suntem chemaţi să reflectăm cu toată seriozitatea asupra direcţiei în care se îndreaptă educaţia din România, într-un context global, marcat de o accelerare tehnologică fără precedent.

Inteligenţa artificială - un concept care, până nu demult, părea desprins dintr-un viitor îndepărtat - este deja parte integrantă a prezentului nostru şi, inevitabil, a viitorului copiilor noştri.

În acest context, integrarea tehnologiei în sistemul educaţional nu mai este o opţiune, ci o necesitate. Inteligenţa artificială reprezintă un instrument cu potenţial real de a sprijini procesul didactic, de a extinde accesul la cunoaştere şi de a personaliza parcursul educaţional al fiecărui elev. Profesorii pot beneficia de suport în evaluarea progresului elevilor, în elaborarea materialelor didactice şi în adaptarea metodelor pedagogice la nevoile concrete ale fiecărei clase.

Cu toate acestea, subliniez cu tărie - nicio tehnologie, oricât de avansată, nu poate substitui rolul esenţial al cadrelor didactice. Omul trebuie să rămână în centrul actului educaţional. Judecata, empatia şi vocaţia unui profesor nu pot fi replicate de nicio aplicaţie sau algoritm.

Totodată, o utilizare necritică sau excesivă a tehnologiei riscă să producă efecte contrare celor urmărite. Automatizarea necontrolată a procesului de învăţare poate submina dezvoltarea gândirii critice, a creativităţii şi a spiritului responsabil. De aceea, este imperativ ca implementarea inteligenţei artificiale în educaţie să fie ghidată de principii clare - etice, pedagogice şi culturale.

Avem datoria să formăm nu doar utilizatori pasivi ai tehnologiei, ci cetăţeni activi, conştienţi, capabili să înţeleagă şi să controleze instrumentele digitale. În acest sens, susţin cu fermitate o integrare treptată, responsabilă şi atent monitorizată a inteligenţei artificiale în educaţie, în paralel cu formarea continuă a cadrelor didactice şi adaptarea curriculei la noile realităţi.

Stimaţi colegi,

Educaţia este fundamentul oricărei societăţi durabile. Dar o educaţie de calitate presupune echilibru între inovaţie şi valorile esenţiale.

Vă îndemn, aşadar, să abordăm cu responsabilitate acest subiect vital. Să legiferăm nu din entuziasm tehnologic, ci din convingerea profundă că tehnologia trebuie să servească omul, şi nu invers!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu!

Domnul deputat Voicu Vuşcan.

Nu este.

Domnul deputat Paul-Claudiu Cotîrleţ.

Domnul Paul-Claudiu Cotîrleţ:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte!

Stimaţi colegi,

România are nevoie, mai mult ca oricând, de un preşedinte cu viziune, echilibru şi experienţă, un lider capabil să înţeleagă nu doar provocările prezentului, ci şi oportunităţile actualului context regional şi internaţional.

În luna mai, fiecare cetăţean al României va decide încotro ne îndreptăm. Alegem experimentele de laborator şi produsele politice conjuncturale sau alegem candidatul care are un proiect de ţară?

Am urmărit cu foarte multă atenţie declaraţiile candidaţilor înscrişi pentru cea mai înaltă funcţie în statul român. Pentru cei mai mulţi, această competiţie electorală se reduce la imagine şi populism, însă România nu are nevoie de populism.

România are nevoie de un lider consecvent în a susţine interesele legitime naţionale. Iar acest lider este Crin Antonescu. Îmi exprim public susţinerea pentru candidatura domnului Crin Antonescu la Preşedinţia României. Cred cu tărie că este omul potrivit, calificat şi validat pentru cea mai înaltă funcţie în statul român.

Crin Antonescu nu reprezintă un experiment politic şi nici nu este un produs conjunctural. A fost parte activă a scenei politice româneşti, timp de decenii, a demonstrat consecvenţă în convingeri şi a înţeles mecanismele puterii nu doar din perspectivă doctrinară, ci şi din realităţile concrete ale actului de guvernare. A deţinut funcţii de mare responsabilitate şi a ştiut mereu să se poziţioneze cu demnitate, în momentele-cheie ale vieţii politice româneşti, urmărind interesele naţionale.

Dincolo de argumentele generale, care îi susţin candidatura, există şi o dimensiune personală care mă determină să fiu convins de faptul că domnul Crin Antonescu este liderul de care România are nevoie. Ca şi mine, Crin Antonescu a studiat istoria, fapt care oferă o perspectivă amplă asupra evoluţiei societăţii şi a rolului pe care o naţiune îl poate juca pe scena internaţională. De asemenea, împărtăşim aceeaşi apetenţă pentru diplomaţie şi o gestionare inteligentă şi pragmatică a relaţiilor internaţionale, domeniu esenţial într-o lume globală din ce în ce mai complexă şi mai provocatoare.

România are nevoie de un preşedinte care să îşi asume nu doar rolul de garant al Constituţiei, ci şi de arhitect al unui viitor în care instituţiile sunt consolidate, în care statul de drept este respectat, iar vocea României este auzită şi respectată pe plan extern.

Crin Antonescu întruneşte calităţile necesare pentru a duce România înainte, iar experienţa sa politică îi oferă posibilitatea de a naviga, cu responsabilitate şi demnitate, prin provocările ce ne aşteaptă, dar şi de a valorifica oportunităţile pe care le avem.

Statul român merită un preşedinte cu substanţă, iar Crin Antonescu este alegerea corectă pentru a duce România înainte!

Paul-Claudiu Cotîrleţ, deputat PSD, Circumscripţia electorală nr. 29, Neamţ.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc!

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR, doamna deputat Dumitrina Mitrea.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte!

Tema declaraţiei mele politice este "PNRR, un plan care a blocat România să se dezvolte".

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, un plan care ar fi trebuit să reformeze România, astăzi a ajuns să creeze un adevărat blocaj în dezvoltarea proiectelor de importanţă majoră pentru ţara noastră. Acest lucru se datorează greşelilor factorilor decidenţi, guvernelor incompetente al căror ego a fost mai presus decât proiectul de ţară care ar fi putut să ducă România către standarde de dezvoltare net superioare.

Acest proiect important ar fi trebuit să unească la masa deciziilor toate forţele politice, inclusiv societatea civilă. Însă aceste guverne, în totala lor ipocrizie, nu doar că nu au fost interesate să construiască cel mai mare plan de dezvoltare pentru ţară, dar au minţit şi au manipulat societatea civilă, prin mimarea unor dezbateri, fără informare corectă.

La fel s-a întâmplat cu dezbaterea din data de 18 martie 2025, la Palatul Administrativ din Piatra-Neamţ, unde a avut loc o consultare publică pe tema introducerii a peste 50.000 de hectare, în regim de Zone de Protecţie Strictă (ZPS), parte a implementării jalonului 32 din PNRR şi a Strategiei Europene privind Biodiversitatea.

În calitate de parlamentar al judeţului şi de participant direct la această întâlnire, am fost îngrijorată de modul în care se derulează acest proces, care poate reprezenta o ameninţare gravă la adresa dezvoltării economice a judeţului Neamţ şi a echilibrului între protecţia mediului şi drepturile comunităţilor locale.

Deşi, în sală, s-au exprimat zeci de poziţii ferme din partea primarilor, consilierilor locali, reprezentanţilor direcţiilor silvice, a mediului economic şi a societăţii civile - nimic din aceste reacţii nu s-a regăsit în minuta transmisă către autorităţile centrale. Documentul oficial este incomplet, vag şi rupt de realitatea trăită la faţa locului.

S-au ridicat probleme majore, care nu mai pot fi tratate ca simplă chestiune tehnică, ci necesită o reacţie guvernamentală de ansamblu, şi anume:

Lipsa unei consultări reale a UAT-urilor - Primarii au fost puşi în faţa faptului împlinit, fără să fie informaţi anterior cu privire la planurile concrete sau la hărţile ce afectează zona administrativă pe care o administrează;

Lipsa unei dezbateri informate şi transparente - Ministerul Mediului nu a publicat pe site-ul propriu informaţii despre această dezbatere. Ministrul mediului însuşi mi-a declarat, în cadrul audienţei pe care am avut-o cu o zi înainte, în data de 17.03.2025, că nu are cunoştinţă de dezbaterea publică de la Neamţ;

Prezentarea şi modificarea arbitrară a suprafeţelor;

Riscul real de blocare a proiectelor de dezvoltare;

Posibilitatea ca autostrada A8 să fie afectată;

Restricţii care afectează industria forestieră, agricultură şi turismul, adică tocmai sectoarele care generează locuri de muncă în judeţul Neamţ;

Confuzie legislativă;

Lipsa unei analize de impact economic şi social;

Este inacceptabil ca, sub pretextul unui jalon din PNRR, să se decidă viitorul unui judeţ întreg, printr-o procedură opacă, lipsită de dialog şi fără asumare politică clară.

Judeţul Neamţ are deja o suprafaţă de 116.000 ha. incluse în aria naturală protejată, iar nemţenii vă transmit, domnilor care vă bateţi joc de ţară, că este destul şi nu vă mai permit să mai sacrificaţi Neamţul nici măcar pentru o palmă de pământ!

Deputat Dumitrina Mitrea, Circumscripţia nr. 29, Neamţ.

Doamna Raluca Turcan:

Domnul deputat Eduard-Virgil Koler.

Domnul Eduard-Virgil Koler:

Mulţumesc, doamnă preşedinte!

Am auzit, recent, cum domnul Tánczos Barna îi critică pe antreprenorii români, că "s-ar mulţumi cu prea puţin", că nu vor să crească, să cucerească pieţe, să arate că sunt performanţi în afară.

Întrebarea mea este simplă - nu cumva statul, în frunte cu PSD, PNL şi UDMR, se mulţumeşte cu prea mult? Cu prea mult din munca antreprenorilor? Cu prea mult din profitul lor? Cu prea multă taxă pe fiecare pas înainte?

Domnule Tánczos, în loc să-i certaţi pe cei care creează locuri de muncă şi ţin economia vie, mai bine aţi începe prin a taxa mai puţin şi a tăcea mai mult!

Poate că antreprenorii români nu cuceresc pieţele externe, pentru că sunt sufocaţi aici, acasă. Poate că, înainte să viseze la internaţionalizare, trebuie să supravieţuiască fiscal.

Când veţi reduce taxele, birocraţia şi şantajul instituţional, atunci să le cereţi performanţă!

Până atunci, e doar cinism de salon, din partea unei clase politice care a luat tot şi acum dă lecţii.

Domnule Tánczos, nu cumva statul se mulţumeşte cu prea mult din munca antreprenorilor români?

Voi fi mereu de partea antreprenorilor români, a celor care construiesc, nu a celor care doar încasează!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dorel Vulpoiu.

Domnul Dorel Vulpoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Tema declaraţiei - "Salarii de mizerie şi exodul forţei de muncă".

Stimaţi colegi,

Sub guvernarea actuală, România continuă să aibă printre cele mai mici salarii din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat, ţara noastră are al doilea cel mai mic salariu minim brut din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Chiar şi cu mici creşteri recente, nivelul de trai al angajaţilor români rămâne la coada Europei.

Umilinţa salarială a atins şi domeniul educaţiei. Acum doi ani, peste 150.000 de profesori au declanşat o grevă generală, cerând majorarea cu 25% a salariilor. Şcolile au fost închise săptămâni întregi, examenele naţionale au fost amânate, semn clar al disperării celor care modelează viitorul copiilor noştri. Guvernul a fost forţat să promită, în ultimul ceas, creşteri şi prime, însă numai după ce a împins personalul didactic la proteste masive. Aşa arată respectul PSD - PNL pentru intelectuali şi pentru angajaţii din sistemul public esenţial.

Cu salarii de mizerie şi perspective sumbre acasă, nu e de mirare că românii continuă să plece în străinătate. România mai are abia puţin peste 19 milioane de locuitori, la fel ca în anii ’60, iar circa 6 milioane de români trăiesc astăzi în afara ţării, adică, aproape un sfert din naţiune. Pleacă tinerii, pleacă specialiştii, pleacă muncitorii calificaţi, toţi în căutarea unui trai mai bun. În urma lor, economia autohtonă rămâne fără forţă de muncă şi depinde de importul de lucrători străini.

Guvernul însuşi recunoaşte un deficit acut de forţă de muncă şi a aprobat pentru 2025 un contingent de 100.000 de muncitori din afara Uniunii Europene, pe care firmele să-i angajeze. Am ajuns, astfel, într-o situaţie absurdă - România îşi exportă cetăţenii şi importă muncitori, pentru că propriii guvernanţi nu sunt în stare să le ofere românilor condiţii decente de viaţă şi muncă.

Aceasta este imaginea reală a "prosperităţii" promise de PSD şi PNL - sate întregi depopulate, familii despărţite de graniţe, părinţi lăsaţi singuri acasă. În locul lor, pe străzi, vedem cohorte de bunici, cu pensii mizere, ce abia îşi duc traiul de pe o zi pe alta.

Vă mulţumesc.

Dorel Vulpoiu, deputat, Circumscripţia electorală nr. 18, Galaţi.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi - "Criza morală, o provocare pentru România".

Cu toţii suntem, poate, tulburaţi de ceea ce vedem în România, în ultima perioadă, de faptul că vedem cum o serie de fenomene sociale se agravează, vedem simptomele unei societăţi care nu reuşeşte să-şi găsească coeziunea şi direcţia sa de mers firesc.

Însă, de ce se întâmplă toate aceste lucruri?

Dincolo de problemele pe care le vedem la nivel social, politic, economic, trebuie să vorbim foarte clar despre riscurile de securitate din ultima perioadă, care nu au venit decât să creeze falii puternice în societatea românească, să agraveze elemente existente, latente, la nivelul societăţii, să creeze diviziune, tensiune, ură, frică, teamă, spaimă, lucruri care nu ne pot fi deloc, sub nicio formă, necesare în aceste timpuri, în care nimic nu este mai important decât coeziunea, viziunea şi faptul de a fi coerenţi - coerenţi în timpuri tulburi pentru omenire şi coerenţi în timpuri în care România este chemată să ia decizii majore.

Este trist să vedem cum societatea românească este ţinta unui război hibrid, desfăşurat, evident, de Rusia, prin mijloace propagandistice, psihologice, cibernetice, informaţionale, prin mijloace multiple şi asimetrice, care nu are drept scop decât să scoată tot ceea ce poate să deturneze România de la drumul său, de la direcţia sa şi de la democraţie.

Iar acum, în preajma alegerilor prezidenţiale, este foarte important să înţelegem care este pericolul. Nimic, nimeni, niciodată, nu va putea determina un drum benefic pentru această ţară, atât timp cât porneşte de la o viziune îndreptată împotriva democraţiei, o viziune populistă, o viziune întemeiată, să zicem - viziune e mult spus -, un comportament întemeiat exclusiv pe emoţii negative, pe minciună şi pe fals.

Vedem cu toţii ceea ce înseamnă riscul de a decădea şi cred că trebuie să fim cu toţii responsabili. România nu poate intra pe mâna scandalagiilor, pe mâna circarilor, pe mâna epigonilor Moscovei şi pe mâna tuturor celor care sunt nedemni să ajungă în cea mai înaltă magistratură din această ţară.

Avem nevoie de o Românie a valorilor, a principiilor, a democraţiei, a libertăţii şi a respectului!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Năcuţă? Nu este.

Grupul USR, domnul deputat Andrei Plujar.

Domnul deputat Marius-Nicolae Alecsandru.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi este "În umbra marelui U.R.S.(S.)!".

Domnule ministru al mediului, Mircea Fechet, se pare că nu vă pasă atunci când proiecte comuniste aberante, de realizare a unor hidrocentrale, afectează grav viaţa oamenilor şi afectează grav şi situri protejate, aşa cum se întâmplă cu devierea râului Basca Mare, prin munte, cu ajutorul stăvilarului de la Surduc!

Acest proiect afectează ireversibil vieţile cetăţenilor din satele Varlaam, Gura Teghii, Furtuneşti, Nemertea, Bâsca Rozilei, pe o distanţă de 40 de kilometri.

Situl protejat adiacent "Natura 2000" Penteleu va fi grav afectat, pentru că debitele nu sunt cele din tema de proiectare, ci sunt de 10 ori mai mici şi vor scădea şi mai dramatic, în următorii 10-20 de ani, iar acest fapt va face din această investiţie doar un proiect aiuristic de costisitor şi cu niciun beneficiu pentru localnici sau pentru ţară!

Domnule ministru al mediului, Mircea Fechet, înţeleg că nu vă pasă, de asemenea, că viaţa locuitorilor din comunele Tisău şi Verneşti din judeţul Buzău este afectată de captarea Pârâului Nişcov în amonte, nu vă pasă că sunt afectate iremediabil şi flora, şi fauna acestui pârâu, din cauza faptului că debitul de servitute este foarte mic sau chiar inexistent, albia pârâului secând de multe ori din cauza acestei captări ilegale, care nu respectă debitul ecologic!

Din cauza acestor lucrări aberante şi a intervenţiei omului în arealul natural, animalele aleg să migreze către localităţi, în efortul lor de a găsi hrană.

Domnule ministru Mircea Fechet, câţi oameni trebuie să mai moară pentru ca dumneavoastră şi Guvernul din care faceţi parte să luaţi măsuri pentru ca urşii să nu mai facă victime, în România?

Domnule ministru al mediului, vă întreb, oare dacă fata care a murit, pe munte, sfâşiată de urs, era fiica sau nepoata dumneavoastră, la fel de impasibil eraţi?

Vă întreb, de asemenea, dacă domnul de la Salvamont, atacat, zilele trecute, de către ursoaică, care se zbate acum între viaţă şi moarte, era fratele dumneavoastră, la fel de nepăsător eraţi?

Domnule ministru al mediului, Mircea Fechet, domnilor guvernanţi, să înţeleg că, de fapt, de viaţa românilor nu vă pasă? Să înţeleg că viaţa animalelor are prioritate faţă de vieţile oamenilor?

Domnule ministru al mediului, Mircea Fechet, domnilor guvernanţi, aştept să veniţi cu soluţii, aşa încât să remediaţi aceste aspecte precizate mai sus, aşa cum, de altfel, aşteaptă toţi românii!

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Nu mai este niciun coleg de la USR, în sală? Nu.

Grupul SOS, domnul deputat Andrei Cosmin Guşă. Este? Nu este.

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini. (Vociferări.)

Poftim?

Imediat urmează neafiliaţii.

Cum vă numiţi? Nu, nu, nu, dumneavoastră...

Staţi numai o secundă, domnule...

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Da, mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Subiectul declaraţiei mele politice este "România, încotro?".

O întrebare care devine din ce în ce mai urgentă şi de luat în calcul - România, încotro?

Suntem la o răscruce de drumuri, avem de ales între rău şi mai rău, între iluzii şi speranţe, între a ne iubi sau a ne urî, iar deciziile pe care le luăm aici, în Parlament, vor modela viitorul acestei naţiuni. Cel puţin eu asta îmi doresc şi sper!

În judeţul Bacău, trăim o realitate din ce în ce mai apăsătoare. Taxele tot mai mari pun o presiune greu de suportat asupra cetăţenilor, asupra micilor întreprinzători şi asupra familiilor care încearcă să îşi construiască un viitor mai bun.

Tot timpul sunt asaltat de întrebări - Până când? Dar voi ce faceţi acolo? Pe noi cine ne ascultă? Cine ne mai salvează?

După atâţia ani de comunism, de uitare şi de bătaie de joc, încă mai aşteptăm să răsară soarele pe strada noastră, aşa cum se mai spune, sau să vină Făt-Frumos pe un cal alb, să ne salveze!

Eu, personal, nu mai cred în poveşti nemuritoare, nu atunci când lumea e plină de ură şi de venin, nu când trădarea este la tot pasul şi trădătorii sunt pregătiţi să distrugă, în loc să construiască, când e mai uşor să fugi de responsabilitate, în loc să faci tot posibilul să repari, nu când te uiţi la paiul din ochii cuiva, dar nu observi bârna din ochiul tău.

În loc să vedem o administraţie care sprijină dezvoltarea economică, în loc să asistăm la măsuri care să susţină micii întreprinzători şi să încurajeze investiţiile, autorităţile locale din judeţul nostru aleg să apese cu taxe şi impozite tot mai mari.

Aceste măsuri nu fac decât să îngreuneze viaţa celor care deja se zbat să îşi întreţină familiile şi afacerile.

Până când vom continua să fim loviţi de taxe excesive, în loc să fim sprijiniţi să progresăm? Până când tinerii din Bacău vor trebui să plece în căutarea unor oportunităţi mai bune, pentru că, desigur, acasă nu găsesc un mediu favorabil dezvoltării?

Aceste întrebări nu trebuie să rămână fără răspuns.

Astăzi, vreau să atrag atenţia şi asupra unui caz care ne-a tulburat pe toţi băcăuanii, cazul doamnei Roxana Duma, o tânără însărcinată în 16 săptămâni, care a ajuns, pe la mijlocul lunii martie 2025, la Maternitatea din Bacău, cu dureri şi sângerări. I s-a spus că sunt dureri normale în sarcină şi că e însărcinată, nu bolnavă, şi i s-au administrat doar nişte antispastice, aceasta părăsind a doua zi unitatea spitalicească, după ce a făcut toate testele, inclusiv ecografice, care au arătat că fătul era sănătos. A revenit cu dureri imense şi personalul medical nu ştia cum să mai modifice documentele iniţiale, ca să pară că a fost învoită de la spital, nu externată, în loc să o ajute. A stat aproape 4 zile cu contracţii, cu dureri, cu spaimă pentru copilaşul care ar fi trebuit să vină pe lume. Personalul medical i-a spus să nu se mai plângă, că în Afganistan femeile avortează în condiţii grele, dar nu se mai plâng atâta. A fost lăsată să zacă pe un aşternut îmbibat în sânge şi nu au venit la ea să o ajute, decât atunci când a vrut să scoată singură fătul mort. Imaginaţi-vă prin ce a trecut!

Povestea e dureroasă, dar şi mai dureros este că, la externare, în loc să aibă pic de compasiune, acei doctori zâmbeau ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Spitalul care trebuia să facă minuni i-a adus doar suferinţă. Oameni ca dumneaei, care muncesc din greu pentru a construi o societate mai bună, nu merită să fie umiliţi sau trataţi cu dispreţ.

Cazul doamnei Duma ne arată, încă o dată, cât de mult este nevoie de o reformă reală a sănătăţii şi de o schimbare de mentalitate în instituţii.

Îi cer eu scuze doamnei Roxana Duma, pentru toată suferinţa şi pentru tot ce a îndurat. Ştiu, în acest moment, scuzele sunt de prisos, dar vreau să ştie că suntem o mână de oameni, aşa extremişti, cum ne cataloghează unii, care vrem altceva de la acest stat.

În acest context, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem cu toţii este - România, încotro?

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Doamna deputat Mariana Vârgă. Este? Nu este.

Mai este cineva de la SOS?

(Doamna deputat Verginia Vedinaş solicită să ia cuvântul.)

Dar nu sunteţi înscrisă, doamnă deputat, nu sunteţi înscrisă! (Vociferări.)

Nu fac eu această listă. Liderul de grup o face.

Ştiţi că nu este nici doamna deputat Raisa Enachi.

Nu sunteţi, nu ştiu... deci, nu sunteţi! (I se adresează doamnei deputat Raisa Enachi.)

A, figuraţi la declaraţii depuse în scris!

Atunci, mergem cu doamna Vedinaş şi o să vină şi doamna deputat Raisa Enachi şi susţineţi oral, dacă tot aţi venit.

Doamna Verginia Vedinaş:

Dragi colegi,

Sunt Verginia Vedinaş, deputat SOS de Vrancea, şi voi prezenta declaraţia politică "S.O.S. Legiferarea".

Plutarh spunea că "Legea este regina tuturor muritorilor şi nemuritorilor". În zilele noastre, a ajuns să reprezinte o femeie cu minţile rătăcite, de care fiecare se foloseşte după cum îi dictează interesul, aruncând în derizoriu orice urmă de bună-cuviinţă, bună-credinţă şi respect pentru ea.

Încercările noastre de a atrage atenţia asupra unor derapaje inadmisibile, de la tehnica legislativă, de la regimul instituţiilor, în plenul Camerei Deputaţilor sau în comisii, sunt respinse printr-o atitudine de suficienţă şi nepăsare din partea celor care cred că, dacă se află, conjunctural, în fruntea unei instituţii sau unor structuri ale acesteia, le este îngăduit orice. O să exemplific.

Recent, a fost supus dezbaterii, într-o comisie, un proiect de lege, prin care se aproba o ordonanţă a Guvernului, referitoare la un program de investiţii. Iniţial, proiectul a cuprins, în mod firesc, ordonanţa, şi o modificare la unul dintre articolele sale, opt, câte avea, astfel cum fusese avizată şi de Consiliul Legislativ, şi de ministere, în prealabil.

La Senat, el a fost "îmbogăţit" cu nouăsprezece texte noi, care modificau alte două legi, una referitoare la riscul seismic şi alta la Programul "Anghel Saligny".

Am susţinut că avem de-a face cu o barbarie în materie de legiferare, că noile texte nu fuseseră avizate de Consiliul Legislativ, de ministere, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a procedurii de legiferare.

Am mai arătat că se încalcă principiul unicităţii de reglementare, principiul transparenţei, regimul constituţional al instituţiilor, Curtea Constituţională statuând, printr-o bogată jurisprudenţă, că un act normativ adoptat în absenţa avizului Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic şi Social etc. este neconstituţional.

Am precizat textele de lege, deciziile Curţii, însă replica a fost că noi nu suntem Curtea Constituţională.

Îi asigur pe cei care au făcut o asemenea afirmaţie, şi care se comportă ca şi când ar fi luat structurile fundamentale ale statului pe persoană fizică, că în vremurile tulburi pe care le trăim chiar nu ne dorim să fim Curtea Constituţională.

Ceea ce ne dorim este să se realizeze că nu pot fi nesocotite principiile autentice ale statului de drept.

Generaţiile care vin au nevoie de o ţară demnă, în care dreptul şi morala să convieţuiască într-o caldă armonie şi îmbrăţişare!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar POT, doamna deputat Maria Cernit? Nu este.

Este cineva de la POT?

Doamna deputat Codruţa-Maria Corcheş.

Doamna deputat Maria Cernit.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declaraţia politică de astăzi este despre violenţa domestică.

Violenţa domestică nu este doar o statistică, nu este doar un subiect de discuţie la conferinţe şi nu este ceva ce putem tolera ca fiind "o problemă complicată". În spatele fiecărui caz raportat se află o femeie care trăieşte cu frică, un copil care asistă neputincios, o viaţă distrusă de abuz.

În judeţul Constanţa, unde îmi desfăşor activitatea ca deputat, există un singur centru rezidenţial pentru victimele violenţei domestice, unul singur pentru un judeţ cu aproape 700.000 de locuitori şi peste 2.000 de cazuri raportate anual. Acest centru este, de cele mai multe ori, insuficient, iar multe femei rămân fără sprijin real.

Zilele trecute, am aflat despre cazul unei femei care, în loc să fie protejată acolo unde trăieşte, a fost trimisă la Bucureşti, pentru a găsi un loc sigur. De ce? Pentru că în Constanţa nu avea unde să meargă. Aceasta este realitatea.

În teorie, există strategii, hotărâri, documente care vorbesc despre protecţia victimelor. În practică, însă, acele hârtii nu le oferă un loc unde să doarmă în siguranţă, nu le protejează de agresorii care continuă să le ameninţe. Cine îşi asumă această realitate?

Consiliul judeţean şi DGASPC au responsabilitatea directă de a asigura sprijin victimelor, dar, dincolo de promisiuni, nu vedem schimbări reale. Ce simte o femeie care cere ajutor şi este trimisă într-un alt judeţ, de parcă ar fi o povară?

În judeţul Constanţa, proiectele privind protecţia victimelor sunt blocate în birocraţie, fondurile sunt insuficiente sau prost gestionate, iar colaborarea cu ONG-urile, care ar putea interveni eficient, este aproape inexistentă. Hârtiile nu ţin loc de protecţie reală, iar documentele semnate nu ţin loc de siguranţă pentru victime.

În calitate de deputat şi preşedinte al Comisiei pentru egalitate de şanse, nu voi sta cu mâinile în sân, în aceşti patru ani de mandat. Voi urmări îndeaproape această problemă, voi trage la răspundere instituţiile responsabile şi voi insista ca protecţia victimelor să nu rămână doar un subiect de discuţie pe ordinea de zi, fără măsuri concrete.

Este inacceptabil ca, în 2025, protecţia victimelor violenţei domestice să fie tratată cu indiferenţă. Consiliul judeţean şi DGASPC trebuie să îşi asume răspunderea pentru acest eşec şi să explice de ce hotărârile luate nu sunt puse în practică; de ce victimele sunt trimise în alte judeţe, în loc să primească ajutor acolo unde au nevoie; de ce proiectele rămân doar pe hârtie.

Voi continua să cer transparenţă, să urmăresc modul în care sunt implementate măsurile existente şi să mă asigur că această problemă nu este ascunsă sub preş de autorităţile locale. Nu este o favoare, este o obligaţie a statului să protejeze victimele şi nu voi permite ca această obligaţie să fie ignorată.

Nu putem lăsa victimele să se descurce singure. Trebuie să acţionăm acum!

Sunt deputat Maria Cernit, Partidul Oamenilor Tineri.

Mulţumesc frumos.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Codruţa-Maria Corcheş este?

Vă rog.

Doamna Codruţa-Maria Corcheş:

Mulţumesc, doamnă preşedintă de şedinţă.

Subiectul de astăzi este despre piesa de teatru "Proorocul Ilie".

Teatrul Naţional a spus că piesa de teatru "Proorocul Ilie", regizată de Botond Nagy, la Teatrul Naţional "Ion Luca Caragiale" din Bucureşti, nu are intenţia de a ofensa credinţa creştină sau orice altă convingere religioasă. Regizorul Botond Nagy a menţionat că scopul spectacolului este de a încuraja toleranţa, argumentând faptul că regia este libertatea exprimată artistic.

Contrar explicaţiilor, piesa încalcă limitele dintre libertatea de exprimare şi respectul faţă de valorile religioase ale comunităţii. Creştinismul promovează învăţături fundamentale, legate de iubire, respect şi compasiune. România este o ţară creştină, cu un procent de peste 80%, în care respectul faţă de Dumnezeu ar trebui să fie mai presus de orice, iar o asemenea blasfemie nu ar trebui permisă. Astfel de manifestări pot amplifica tensiuni în diferite grupuri religioase, iar tinerii creştini din România pot fi influenţaţi de noile tendinţe şi de diversele curente culturale externe.

Limita dintre libertatea de exprimare şi protejarea valorilor religioase este depăşită atunci când o piesă foloseşte teme religioase într-un mod jignitor sau necinstit. Acest lucru a fost vizibil încă din afişul spectacolului şi a continuat cu dansuri lascive şi conotaţii sexuale în jurul crucii, făcând cruci... fiind luată în derâdere, crucea fiind un simbol central al creştinismului, care reprezintă jertfa lui Iisus Hristos pentru mântuirea omenirii. Toate aceste scene fiind expuse în Postul Sfintelor Paşti, care pentru creştinii din întreaga lume este o perioadă de pregătire spirituală pentru învierea Domnului Iisus Hristos.

În calitate de deputat şi membru în Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, cer public demiterea din funcţie a regizorului Botond Nagy, a managerului George Călin şi a directorului artistic al teatrului, Marius Bodochi.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Domnul deputat Kántor Boglárka. Este? Din partea UDMR?

Doamna deputat?

Vă rog.

Îmi cer scuze!

Doamna Kántor Boglárka:

"Tinerii merită structuri funcţionale şi politici coerente!"

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Astăzi vin în faţa dumneavoastră pentru a atrage atenţia asupra unei probleme critice care afectează implementarea politicilor pentru tineri şi, implicit, viitorul generaţiilor tinere. Este vorba despre reorganizarea direcţiilor judeţene de tineret, în urma fuziunii Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Această schimbare administrativă a generat incertitudini şi blocaje instituţionale care trebuie soluţionate.

Reforma administrativă, iniţiată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 121/2021, a avut ca scop o mai bună coordonare a politicilor pentru familie, tineret şi egalitate de şanse. Cu toate acestea, aplicarea acesteia s-a dovedit a fi problematică. Direcţiile judeţene de tineret şi sport au fost reorganizate prin divizare, iar patrimoniul aferent acestora trebuia transferat către direcţiile nou-înfiinţate pentru familie şi tineret. Din păcate, acest proces s-a tărăgănat, multe dintre aceste direcţii nu sunt nici astăzi în întregime funcţionale.

Ordonanţa de urgenţă nr. 153/2024 vine cu o nouă structură a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, care va îngloba Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, ceea ce constituie o nouă oportunitate de relansare a direcţiilor judeţene pentru familie şi tineret.

Lipsa unor structuri funcţionale la nivel judeţean afectează accesul organizaţiilor de tineret la resurse pentru finanţarea unor proiecte esenţiale, pentru dezvoltarea personală şi profesională a beneficiarilor. De asemenea, incertitudinea privind statutul angajaţilor din fostele direcţii judeţene de tineret şi sport generează instabilitate în sistem şi afectează capacitatea statului de a implementa politici coerente în acest domeniu.

Prin urmare, îmi exprim speranţa că Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale va clarifica următoarele aspecte:

- Reorganizarea rapidă a direcţiilor judeţene pentru tineret şi familie, astfel încât activităţile destinate tinerilor să fie gestionate eficient la nivel local;

- Asigurarea continuităţii programelor şi proiectelor destinate tineretului, în urma fuziunii ministerelor;

- Finalizarea procesului de preluare a patrimoniului aferent domeniului tineretului, astfel încât structurile să poată funcţiona corespunzător;

- Publicarea pe site-ul ministerului a structurilor şi programelor destinate tinerilor.

Consider că ministerul va oferi răspunsuri clare şi soluţii concrete pentru aceste probleme.

Tinerii din România merită politici eficiente, structuri funcţionale şi un sprijin real pentru dezvoltarea lor. Este responsabilitatea noastră, ca reprezentanţi ai cetăţenilor, să ne asigurăm că această tranziţie nu afectează negativ viitorul generaţiilor tinere!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În actualul context geopolitic turbulent, de pe plan global şi regional, unul dintre atributele care pot spori relevanţa României în plan extern îl reprezintă parteneriatele bilaterale şi multilaterale de nivel strategic. Parlamentul României dispune de un excelent instrument de cooperare diplomatică şi de relaţii externe - Grupurile de prietenie - încă insuficient valorificat.

Cred că actualul context extern ne obligă să valorificăm mai mult acest instrument, putând construi mai fin şi pe termen lung parteneriatele externe care vor garanta prezenţa robustă a României în lume. A sosit timpul ca diplomaţia parlamentară să fie utilizată la maximum pentru consolidarea rolului şi poziţiei României în plan extern. Din această perspectivă, Grupurile de prietenie din Parlamentul României pot redeveni instrumente de suport pentru construirea de parteneriate relevante.

Unul dintre aceste grupuri de prietenie este cel cu Ucraina. Un parteneriat puternic, de nivel strategic, Ucraina răspunde nevoilor şi intereselor României. El completează armonios o ţesătură ingenioasă de politică externă, care se bazează pe parteneriate strategice emblematice, precum cele cu Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Polonia sau Turcia. El măreşte relevanţa regională a României, alături de parteneriatul specific cu Republica Moldova şi de politicile noastre regionale solide în regiunea extinsă a Mării Negre.

Consolidarea relaţiilor dintre România şi Ucraina trebuie să reprezinte o prioritate permanentă, iar obiectivul pe termen lung trebuie să rămână conturarea unei relaţii bilaterale de parteneriat strategic, cu utilizarea la maximum a instrumentelor de colaborare parlamentară.

Cooperarea parlamentară poate reprezenta un model de bune practici în crearea acestui parteneriat strategic. Ne bazăm pe relansarea cooperării cu grupul de deputaţi pentru relaţiile interparlamentare cu România din cadrul Radei Supreme a Ucrainei. Trebuie să mobilizăm reprezentanţi ai instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale, pentru a le capacita efortul de ridicare a relaţiei la nivel strategic.

Viitorul parteneriat strategic dintre România şi Ucraina va deschide oportunităţi istorice în relaţiile bilaterale, dar şi în consolidarea relaţiilor dintre România, Ucraina şi Republica Moldova, şi în construcţia arhitecturii de securitate în regiunea Mării Negre, în conformitate cu interesele României. Viitorul depinde de modul în care vom construi răspunsuri coezive şi credibile la ameninţările externe. Parlamentul României este partea acestui răspuns.

Vă invit, deci, astăzi, să redăm Grupurilor de prietenie din Parlamentul României forţa instituţională de care ţara noastră are nevoie în astfel de momente istorice!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alexandrin Moiseev. Este? Da.

Vă rog.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică - "Răsună strigătul de ajutor al fraţilor români din Ucraina".

Astăzi, mă adresez dumneavoastră pentru a atrage atenţia asupra unei probleme stringente - încălcarea drepturilor minorităţii româneşti din Ucraina. În ciuda sprijinului necondiţionat pe care România l-a oferit Ucrainei, în aceste vremuri dificile, drepturile românilor din regiunile istorice continuă să fie restrânse, iar vocea lor este ignorată.

În prezent, în regiunea Cernăuţi, învăţământul în limba română este grav afectat. Începând cu 2027, din cele 32 de licee cu predare în limba română, doar 4 vor rămâne intacte, iar restul vor fi transformate în unităţi bilingve, unde limba dominantă va fi ucraineana. Este inacceptabil ca un stat care aspiră la integrarea în Uniunea Europeană să adopte măsuri ce pun în pericol identitatea şi cultura unei minorităţi istorice. România trebuie să acţioneze ferm pentru a proteja drepturile românilor din Ucraina!

Trebuie să semnalez şi refuzul autorităţilor ucrainene de a permite înfiinţarea Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina, deşi comunitatea românească a solicitat acest lucru în mod oficial, iar autorităţile de la Kiev refuză în mod abuziv să transmită un răspuns concret. Libertatea religioasă este un drept fundamental, iar românii din Ucraina trebuie să aibă posibilitatea de a se ruga în limba maternă, în bisericile lor, fără presiuni sau restricţii impuse de stat.

De asemenea, este regretabil faptul că autorităţile de la Kiev refuză să instituie oficial Ziua Limbii Române, în ciuda faptului că România a recunoscut şi respectă Ziua Limbii Ucrainene. Este vorba despre respect reciproc! Nu putem accepta ca românii din Ucraina să fie trataţi ca o comunitate de rang secundar.

România a fost printre primele ţări care au întins o mână de ajutor Ucrainei, oferind sprijin umanitar, economic şi diplomatic. Ne dorim o Ucraină liberă şi prosperă, dar această prosperitate trebuie să includă şi respectul pentru minorităţi. Guvernul de la Kiev trebuie să înţeleagă că integrarea europeană înseamnă şi protejarea diversităţii culturale şi lingvistice!

În acest sens, solicit Ministerului Afacerilor Externe să adopte o poziţie clară şi fermă, cerând Ucrainei să respecte drepturile românilor.

România nu trebuie să rămână tăcută, când vine vorba despre identitatea şi viitorul fraţilor noştri din afara graniţelor!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Reluăm cu Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Voicu Vuşcan.

Domnul Voicu Vuşcan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Următoarele alegeri sunt - şi o spun fără cea mai mică îndoială - cel mai important examen pe care generaţia noastră e chemată să-l dea.

Noi suntem copiii liberi ai celor care, în decembrie ʼ89, au ieşit în stradă şi au răsturnat comunismul. E datoria noastră să păstrăm libertăţile şi valorile democratice pentru care părinţii noştri au luptat. E datoria noastră să păstrăm drumul european al României. E datoria noastră să alegem lucrurile care ne unesc şi să nu lăsăm manipularea şi minciuna să ne dezbine!

Suntem departe de unde ne-am dori să fim, dar suntem pe drumul cel bun. Astăzi ne este mult mai bine decât ne era atunci când am rupt lanţurile dictaturii comuniste.

Avem o clasă politică şi un aparat de stat cu probleme şi disfuncţionalităţi, însă avem o democraţie funcţională, pe care putem şi trebuie să o îmbunătăţim. Avem o democraţie pentru care merită şi trebuie să luptăm.

Cred că, în ciuda unei situaţii sociale tensionate, în ciuda provocărilor, în ciuda manipulărilor şi minciunilor, românii vor înţelege să fie uniţi pentru viitorul lor. Cred, cu tărie, că lucrurile care ne unesc sunt cele care ne fac mai puternici. Cred, cu tărie, că avem puncte comune, dorinţe şi visuri comune, voinţa comună care să ne ducă înainte, pe drumul democratic şi european.

Extremismul este nociv în toate formele lui. E nociv şi extremismul care ne-ar vrea întorşi din drumul european şi democratic, extremismul care ar vrea să trăim într-un regim autoritar, aşa cum este nociv şi extremismul ultraprogresist, care ar vrea să şteargă cu buretele toate valorile şi tradiţiile naţiunii române. Extremismul e rău, indiferent că este de dreapta sau de stânga.

Suveranismul finanţat de la Răsărit este la fel de nociv ca şi ultraprogresismul ori gândirea woke.

Avem, absolut toţi românii, valori comune, valori care ne unesc. Şi, mulţumesc lui Dumnezeu, avem şi candidaţi care reprezintă aceste valori, care cred în ele şi pe care le promovează!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Adrian Bara.

Domnul Nicolae-Adrian Bara:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este în strânsă legătură cu data de 7 aprilie, atunci când sărbătorim Ziua Mondială a Sănătăţii.

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În fiecare an, pe 7 aprilie, sărbătorim Ziua Mondială a Sănătăţii, ocazie perfectă pentru a reflecta asupra importanţei sănătăţii în viaţa noastră cotidiană, dar şi asupra modurilor în care fiecare dintre noi poate contribui la îmbunătăţirea sănătăţii personale şi a comunităţii.

Sănătatea mamei şi a bebeluşilor reprezintă o prioritate!

În fiecare an, Ziua Mondială a Sănătăţii, instituită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, atrage atenţia asupra unui subiect specific de sănătate, care preocupă oamenii din întreaga lume. În acest an, tema se concentrează pe îmbunătăţirea sănătăţii şi supravieţuirii mamei şi nou-născuţilor, şi porneşte de la premisa că sănătatea acestora reprezintă fundamentul familiilor şi comunităţilor sănătoase, contribuind la asigurarea unui viitor plin de speranţă pentru noi toţi.

Datele statistice ale OMS arată că, la nivel mondial, în fiecare an, 300.000 de femei îşi pierd viaţa din cauza sarcinii sau a naşterii. Peste două milioane de copii mor în prima lună de viaţă, iar aproximativ două milioane sunt născuţi morţi. Dincolo de aceste statistici, stau milioane de lacrimi şi inimi frânte. Majoritatea cazurilor sunt înregistrate în ţările sărace, care se confruntă cu conflicte şi alte crize.

Ziua Mondială a Sănătăţii va da startul unei campanii de un an privind sănătatea mamei şi a nou-născuţilor.

Campania, intitulată "Începuturi sănătoase, viitor plin de speranţă", va îndemna guvernele şi comunitatea din domeniul sănătăţii să intensifice eforturile pentru a pune capăt deceselor materne şi să acorde prioritate sănătăţii şi bunăstării pe termen lung a femeilor.

Dragi colegi,

Este datoria mea, ca medic, dar şi responsabilitatea noastră, ca parlamentari, să punem sănătatea oamenilor pe primul loc. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, creşterea accesului la servicii medicale în zonele greu accesibile, îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul sănătăţii şi realizarea de investiţii constante în infrastructura spitalicească trebuie să fie în centrul priorităţilor noastre.

Profit de această ocazie şi transmit cele mai bune gânduri tuturor cadrelor medicale. Chiar dacă este îndepărtată perioada pandemiei, aţi fost în prima linie.

La mulţi ani!

Adrian Bara, deputat de Alba.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mihai Weber. Nu este? Din partea Grupului parlamentar al PSD?

Atunci, domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru? (Vociferări.)

Poftiţi? Nu am terminat, mai este un coleg de la Grupul PSD.

Domnul deputat Cojocaru.

Vă rog.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Votul «pentru» la bugetul Consiliului Judeţean Iaşi nu este un cec în alb. PSD va monitoriza marile proiecte".

Zilele trecute, la Iaşi, au fost supuse aprobării bugetele Consiliului Judeţean şi al Primăriei municipiului reşedinţă de judeţ. Consilierii PSD au avut un rol important, fiind un factor de echilibru şi orientaţi spre dezvoltare. Aceştia au votat în favoarea bugetelor propuse, asumându-şi responsabilitatea de a sprijini marile proiecte ale comunităţii.

Dar votul PSD, în favoarea bugetelor la consiliul judeţean şi la consiliul local, nu trebuie să fie perceput ca un cec în alb, ci ca o manifestare a unei susţineri active şi conştiente care vine împreună cu angajamente clare. Un aspect important ce derivă din activitatea consilierilor PSD este că votul "pentru" nu a însemnat că aceştia s-au supus fără a analiza detaliile şi impactul iniţiativelor propuse.

Dimpotrivă, fiecare vot a fost însoţit de o evaluare atentă a proiectelor, indiferent de partidele care le-au susţinut. Aceasta este dovada unei atitudini responsabile şi a unei dorinţe autentice de a contribui la bunul mers al oraşului. Voturile PSD "pentru" sunt expresia susţinerii pentru dezvoltare, dar şi un angajament faţă de transparenţă şi buna gestionare a resurselor. Consilierii PSD îşi vor exercita dreptul şi obligaţia de a observa, analiza şi, în cazurile necesare, de a interveni. Monitorizarea marilor proiecte este, fără îndoială, o parte integrantă a activităţii lor, iar scopul este de a asigura faptul că resursele băneşti sunt utilizate corect şi obiectivele stabilite sunt respectate, îndeplinite la termenele asumate.

Mai mult, consilierii PSD au datoria morală şi legală de a acţiona şi de a se opune atunci când observă deviaţii de la normele de bună guvernare. Aceştia vor continua să penalizeze comportamentele politicianiste, birocraţia excesivă sau tergiversările în implementarea proiectelor esenţiale pentru ieşeni.

Această atitudine proactivă subliniază angajamentul nostru faţă de cetăţeni şi faţă de standarde de calitate în administraţia publică.

Mulţumesc foarte mult.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Doamna deputat Gianina Şerban? Nu este.

Doamna deputat Laura Gherasim? Nu este.

Domnul Cătălin Ciornei.

Vă rog.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice: "Cătălin Predoiu - apărătorul infractorilor. Poliţie politică, în loc de siguranţa cetăţenilor".

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi deputaţi,

Dragi români,

Fraudele online sunt un flagel care afectează milioane de români, iar autorităţile, în loc să combată acest fenomen, ignoră problema şi îi lasă pe escroci să opereze nestingheriţi. Patru din 10 români au fost victime online, în ultimele 12 luni, iar 76% se tem că vor fi păcăliţi în viitor. În medie, fiecare victimă pierde aproximativ 2.355 de lei, o sumă care, pentru mulţi români, înseamnă salariul pe o lună.

Dar ce se întâmplă când oamenii merg la poliţie? Li se spune că sunt prea mulţi păgubiţi şi că procurorii clasează dosarele a căror prejudiciu este sub 5.000 de lei. Cu alte cuvinte, dacă nu eşti păgubit cu sume uriaşe, statul nu se sinchiseşte să te ajute. Oamenii simpli, care muncesc cinstit, sunt batjocoriţi de un sistem care îi protejează doar pe cei bogaţi.

În loc să îşi facă treaba, poliţiştii tratează cetăţenii cu aroganţă şi dispreţ. Oamenii care îşi pierd economiile sunt priviţi ca nişte fraieri, luaţi peste picior, iar de cele mai multe ori chiar certaţi că "au fost neatenţi". Aceştia sunt poliţiştii plătiţi din banii noştri, din banii tuturor! Poliţişti care îşi pierd vremea amuzându-se pe seama celor care au fost înşelaţi, în loc să-i caute şi să-i prindă pe escroci.

Şi, în timp ce românii sunt furaţi online, zi de zi, ce face ministrul de interne, Cătălin Predoiu? Se ocupă de siguranţa cetăţenilor? Nu. Se ocupă de poliţie politică! În loc să caute infractorii, poliţia îi cheamă la audieri, îi amendează şi îi reţine pe oamenii care protestează. Când e vorba de escroci şi mafioţi, Predoiu spune că nu sunt resurse. Dar când trebuie să ne bage pumnul în gură, opoziţiei şi românilor care îşi cer drepturile, atunci resursele apar peste noapte.

Aceasta este România condusă de acest regim: săracii sunt furaţi şi batjocoriţi, iar autorităţile lucrează doar pentru cei care au bani şi pentru clientela lor politică.

Cerem ca Poliţia Română să îşi facă datoria, iar ministrul Predoiu să înceteze cu abuzurile şi să înceapă să îşi facă treaba!

Vă mulţumesc.

Daniel Ciornei, deputat de Maramureş.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea. Este?

Vă rog.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Folosesc această oportunitate, printr-o declaraţie politică, de a adresa o scrisoare deschisă Guvernului României şi preşedintelui interimar, Ilie Bolojan.

În calitate de deputat AUR şi vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri externe, am datoria de a mă adresa Guvernului României şi preşedintelui interimar, Ilie Bolojan, cu o scrisoare deschisă despre o realitate pe care nu mai avem voie să o ignorăm: degradarea continuă şi accentuată a relaţiilor diplomatice ale României, în special cu partenerul nostru strategic, Statele Unite ale Americii.

6 decembrie 2024, ziua în care a murit democraţia în România şi relaţiile diplomatice au fost îngheţate. Totul a început atunci când s-a decis anularea alegerilor prezidenţiale, un gest fără precedent într-o democraţie funcţională, care a transmis partenerilor noştri externi, inclusiv Statelor Unite, un semnal de instabilitate, lipsă de transparenţă şi absenţă a respectului faţă de regulile democratice.

Această decizie nu doar că a afectat intern legitimitatea conducerii, dar a generat neîncredere maximă. Şi iată-ne, astăzi, excluşi din Programul Visa Waiver, marginalizaţi în relaţiile strategice, trataţi cu mari rezerve, în plan diplomatic, de partenerii noştri externi.

Nu putem ignora eşecul diplomatic de la vârful Ministerului Afacerilor Externe. Dezastrul diplomatic al României are un singur nume: Emil Hurezeanu. Încă de la începutul mandatului domnului ministru, AUR a avertizat cu privire la riscurile deteriorării relaţiei cu Statele Unite ale Americii. Am întrebat, oficial, dacă această relaţie este în pericol. Răspunsul domnului ministru a fost vag, evaziv şi lipsit de orice substanţă.

Din nefericire pentru România, sigurul capitol unde domnul Hurezeanu pot spune că a excelat a fost la capitolul gafelor diplomatice, care s-au ţinut lanţ de când şi-a preluat mandatul.

- Participarea formală şi lipsită de impact la Conferinţa de Securitate de la München;

- Afişarea ostentativă cu steagul Ucrainei la Bruxelles, fără niciun simbol al statului român;

- Neimplicarea completă în cazul grav al ambasadorului Franţei, care şi-a depăşit atribuţiile şi nestingherit a vizitat Curtea Constituţională.

Toate acestea au culminat cu excluderea României din Programul Visa Waiver - un eşec istoric, pentru care nu şi-a asumat niciun răspuns, nicio soluţie şi nicio vină.

Domnule Hurezeanu,

Dacă a mai rămas un strop de onoare diplomatică în fruntea ministerului, faceţi ce se impune - demisionaţi.

Având în vedere locul 72 în lume, pe care România îl ocupă la capitolul democraţie, şi deficitul bugetar care ne-a adus la un pas de rating "junk", ambele contribuind la scăderea dramatică a încrederii pe plan extern a României, întreb, domnule prim-ministru, când o să vă hotărâţi să opriţi neprofesionalismul fatal al ministerului, cât şi al domnului ministru Hurezeanu, şi câte gafe diplomatice mai trebuie să existe pentru a lua în considerare demiterea ministrului?

Mai mult decât atât, prin afirmaţia că România are nevoie de un emisar special în relaţia cu Statele Unite, aţi recunoscut, implicit, incompetenţa unui ambasador şi pasivitatea unui ministru. România are nevoie de diplomaţi, nu de figuranţi.

Şi acum închei.

Ca reprezentant al politicii externe a României, domnule preşedinte interimar, vă reamintesc că funcţia pe care o ocupaţi este temporară. Nu aveţi, legal şi moral, mandatul de a lua decizii strategice, de interes naţional, care depăşesc limitele constituţionale ale poziţiei pe care o deţineţi.

Vă solicit public de a reveni la cadrul constituţional şi a nu contribui la deja existenta politica externă falimentară a României.

În concluzie, această scrisoare deschisă nu este un simplu apel politic, este un semnal de alarmă. Atât Guvernul României, cât şi preşedintele interimar nu au voie să improvizeze şi îi somez să redeschidă imediat canalul de comunicare cu partenerul nostru strategic, Statele Unite, şi de a avea o poziţie cât mai balansată şi în interesul naţional, în cadrul Uniunii Europene.

România trebuie să revină pe drumul seriozităţii, demnităţii şi competenţei, în relaţiile internaţionale. Nu de dragul imaginii, ci de dragul românilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Robert Alecu. Este? Nu este.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

Domnul deputat Sorin Năcuţă.

Domnul Sorin Năcuţă:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Necesitatea construirii şi finanţării Institutului Regional de Boli Cardiovasculare Iaşi".

Stimaţi colegi,

În prezent, România ocupă locul 3 în Europa, în ceea ce priveşte numărul de decese cauzate de bolile cardiovasculare.

Sigur, există mai multe centre pentru bolile cardiologice: la Bucureşti, la Cluj, la Sibiu, la Baia Mare sau la Oradea. Dar, în regiunile de Nord-Est şi Sud-Est, pentru aproximativ 5,5 milioane de locuitori, singura unitate de referinţă este Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" din Iaşi.

Acest institut funcţionează, din 1995, într-o clădire închiriată, cu un număr insuficient de paturi - doar 130, ceea ce înseamnă un raport de 43.000 de locuitori per pat, de trei ori mai mult decât media naţională.

În ciuda acestor condiţii improprii, institutul oferă servicii pacienţilor din şase judeţe, având un grad de ocupare de peste 91%. Această supraîncărcare indică necesitatea stringentă a unui nou centru modern, capabil să răspundă cerinţelor actuale ale sistemului medical şi să asigure tratamente de calitate pacienţilor.

Construirea şi finanţarea Institutului Regional de Boli Cardiovasculare Iaşi nu este doar o necesitate, ci o obligaţie morală şi socială. Noul institut va reprezenta un adevărat hub medical pentru tratarea bolilor cardiovasculare, oferind servicii medicale avansate şi facilităţi moderne pacienţilor din regiunea Moldovei. Aceasta este o investiţie strategică pentru sănătatea românilor şi pentru viitorul sistemului medical naţional.

Viitorul institut va fi conceput ca un complex medical modern, dotat cu tehnologie de ultimă generaţie şi secţii specializate care nu sunt disponibile în prezent în această regiune şi nici măcar în ţară.

Vor fi create secţii de chirurgie cardiovasculară pediatrică, recuperare cardiovasculară şi terapii minim invazive.

Pe lângă tratarea bolilor cardiovasculare, institutul va avea o componentă esenţială de cercetare, contribuind la progresul ştiinţific, la dezvoltarea unor noi metode de tratament şi la pregătirea specialiştilor în domeniu.

Consiliul Judeţean Iaşi şi-a asumat implementarea acestui proiect şi a solicitat Ministerului Sănătăţii finanţarea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, investiţia fiind estimată la 1,4 miliarde de lei.

În 2024, proiectul a primit avizul de oportunitate din partea Ministerului Sănătăţii şi a fost inclus în Programul Naţional de Investiţii în Infrastructura Unităţilor Spitaliceşti, dar, din motive de neînţeles sau ştiute doar de ministrul Rafila, acest proiect a fost scos de la finanţare prin PNRR.

Solicit Guvernului României şi Ministerului Sănătăţii să urgenteze demararea acestui proiect şi alocarea fondurilor necesare pentru realizarea sa.

Construirea Institutului Regional de Boli Cardiovasculare Iaşi este o prioritate naţională, şi este inacceptabil ca o regiune întreagă să fie nevoită să se bazeze pe o singură unitate medicală, insuficient dotată şi suprasolicitată, iar fiecare zi de întârziere costă vieţi.

Haideţi să acţionăm acum pentru sănătatea românilor!

Vă mulţumesc.

Sorin Năcuţă, deputat al PNL Iaşi.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc din suflet! Scuze!

Domnul deputat Echert.

Domnul Adrian Echert:

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă invit, pentru câteva clipe, să lăsaţi deoparte limbajul tehnic, grilele de buget şi organigramele instituţionale, şi să vă gândiţi la ce înseamnă, cu adevărat, să fii dependent de stat, pentru a-ţi păstra dreptul la o pensie de invaliditate.

Să fii bolnav, cu mobilitate redusă, fără mijloc propriu de transport, trăind într-o comună din nordul judeţului Sibiu, să afli, într-o zi de 1 aprilie - ironic sau poate cinic - că centrul de expertiză medicală din oraşul apropiat s-a închis, că nu mai poţi merge 25-30 de kilometri până la Mediaş, ci trebuie să faci peste 100 de kilometri, dus-întors, până în alt judeţ, ca să dovedeşti statului că eşti, în continuare, bolnav.

Aceasta nu este o păcăleală, este realitatea. Şi este o ruşine administrativă.

Sub pretextul reformei, statul a închis un cabinet medical esenţial şi a rupt în două un judeţ, trimiţând pacienţii în direcţii diferite, fără nicio logică. S-a ajuns la situaţii în care două localităţi vecine sunt arondate unor centre aflate la zeci de kilometri distanţă una de alta.

Mai grav, în documentele oficiale ale instituţiilor naţionale apar localităţi greşite, tratate superficial, cu o necunoaştere completă a realităţii locale. Este dovada unei decizii luate de la distanţă, fără niciun respect pentru cetăţean, fără consultare, fără responsabilitate.

Doamnelor şi domnilor,

Când statul cere mai mult de la cei care au prea puţin, nu mai vorbim despre incompetenţă, vorbim despre nedreptate. Când trimiţi oamenii bolnavi pe drumuri lungi, dar refuzi să trimiţi un medic la un cabinet funcţional, alegi calea uşoară pentru administraţie şi calea imposibilă pentru cetăţean.

Asta nu e reformă, este abandon cu pretenţii de reorganizare.

De aceea, solicit public Ministerului Muncii şi Institutului Naţional de Expertiză Medicală să revizuiască de urgenţă această decizie.

Cer redeschiderea Cabinetului din Mediaş sau crearea unui punct mobil funcţional în zonă; stabilirea unei noi scheme de arondare, fundamentată pe distanţe reale, accesibilitate şi nevoile comunităţilor; asigurarea unui acces egal la servicii pentru toţi pacienţii, indiferent de localitatea de domiciliu.

Reforma nu înseamnă centralizare oarbă, ci adaptare la nevoile reale ale comunităţilor. Nu înseamnă să închizi ce funcţionează, ci să construieşti acolo unde este nevoie.

Un stat care nu-şi respectă cetăţenii cei mai vulnerabili nu are nicio scuză, nu are justificare birocratică, legală sau politică. Are doar responsabilitate. Iar această responsabilitate trebuie asumată acum.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cezar Drăgoescu.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Stimaţi colegi,

Guvernul Ciolacu ne cere sacrificii. Premierul ne spune că este momentul să strângem cureaua.

Ni se cer taxe mărite, ni se cere austeritate, ni se cere să acceptăm că este nevoie de bani, la buget, din buzunarele noastre, ale cetăţenilor.

Însă, haideţi să vedem cum sunt cheltuiţi toţi aceşti bani în teritoriu!

Haideţi să vedem cum cheltuie administraţiile locale bugetele cetăţenilor!

Şi vă dau un singur exemplu: Primăria Craiova, condusă de Olguţa Vasilescu.

Primăria Craiova doar ce a anunţat că intenţionează să privatizeze parcarea subterană de la Teatrul Naţional, pentru că nu este în stare să o facă profitabilă. Vorbim despre o parcare ultracentrală, într-un oraş mare. Practic, este o afacere simplă, pentru orice om ce ştie şi înţelege un pic de economie.

Însă, primăria spune că nu poate să scoată profit din această afacere.

Însă, tot aceiaşi oameni ne spun că sunt în stare să gestioneze un festival de peste 40 de milioane de lei.

Practic, gestionarea unei parcări subterane este complicată, însă un mega festival, de 40 de milioane de lei, este o treabă simplă.

Aceeaşi administraţie incompetentă ne spune şi ne minte, an de an, că face tot felul de investiţii în dezvoltarea oraşului.

Anul trecut au promis investiţii de peste 25% din buget.

Ştiţi cât au realizat, în realitate, până în noiembrie? 15%.

Anul acesta ne promit investiţii în dezvoltarea oraşului de 20%, din buget. Cel mai probabil vor realiza undeva la maximum 10%.

Oamenii nu pot fi păcăliţi şi simt asta.

De aceea, din păcate, Craiova se depopulează într-un ritm accelerat. Peste 10.000 de oameni au plecat din municipiul Craiova, în ultimii ani. Aceştia sunt tineri care plătesc taxe şi impozite în alte oraşe, acum, sunt tineri care puteau contribui la dezvoltarea economică a Craiovei.

Practic, Craiova, prin exodul acestor oameni, pierde venituri.

Practic, Craiova devine, în fiecare an, un oraş mai sărac.

Este corect - vă întreb pe dumneavoastră - să le cerem românilor taxe mai mari, atunci când administraţiile locale cheltuie iresponsabil? Este corect să le cerem românilor sacrificii, atunci când primarii din teritoriu organizează paranghelii scumpe şi nu dau 2 bani pe banii cetăţenilor?

Craiova este doar un exemplu. România are nevoie urgentă de responsabilitate în cheltuirea banului public. Altfel, austeritatea de care vorbeşte Guvernul va fi doar povara cetăţenilor cinstiţi, nu şi a celor care risipesc banii lor.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

De la Grupul SOS am înţeles că a venit doamna deputat Vârgă.

Vă rog.

E Vârgă sau Vărgă?

Doamna Mariana Vârgă (din sală):

Vârgă.

Doamna Raluca Turcan:

Vârgă.

Vă rog.

Doamna Mariana Vârgă:

Bună ziua, dragi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Fără numiri politice şi sinecuri pentru activul de partid în consiliile de administraţie ale întreprinderilor publice".

O să vorbesc foarte puţin astăzi despre PNRR - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Şi am să încep cu o întrebare: cum este posibil ca România noastră să piardă 400 de milioane de euro doar pentru faptul că reprezentanţii Guvernului nu găsesc o soluţie ca să numească legal, în consiliile de administraţie, pentru companii de stat, oameni competenţi?

Cum este posibil ca, după ce am renunţat la suveranitatea noastră şi am pierdut aproape toată avuţia naţională, pentru banii europeni, exponenţii României actuale să fie preocupaţi mai mult de înarmarea ţării, decât de dezvoltarea ei?

"România este printre cele mai sărace ţări din Europa, din Uniunea Europeană, cu o treime din populaţie expusă riscului de sărăcie sau excluziune şi cu una dintre cele mai mari rate de sărăcie absolută şi relativă din Uniunea Europeană", se arată într-un raport realizat de Banca Mondială la sfârşitul anului 2024 şi publicat în ianuarie 2025.

Pentru redresarea ţării noastre a fost nevoie de acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, document strategic esenţial pentru România, care pune în aplicare Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, pentru România.

Ţara noastră trebuie, într-adevăr, să fie de acord cu unele reforme care se referă la mai multe sectoare de activitate, cum ar fi sistemul de pensii, educaţie, sănătate, politică fiscală, salariile bugetarilor, justiţie, administraţie publică, precum şi evaluarea indicilor de performanţă în companiile de stat. Şi ajungem la vestita agenţie AMEPIP, care a fost şi contestată, de noi şi de alţi colegi din Parlament, la Curtea Constituţională, unde reprezentanţii Guvernului nu sunt în stare să facă numiri pe criterii legale.

Am intitulat declaraţia mea "Fără sinecuri de partid în Agenţia pentru Monitorizarea Întreprinderilor Publice" pentru că am ajuns să pierdem banii ţării doar pentru că aceste numiri se vor numai politice, fără performanţă, fără integritate, aşa cum prevede art. 465 din Codul administrativ.

Comisia Europeană, făcând o monitorizare, sub acest aspect, a semnalat nereguli, incompatibilităţi şi conflicte de interese privind procedura de selecţie. Şi acum avem, şi la acest moment, în consiliul de administraţie, persoane care nu-şi asumă responsabilitatea. Nu reuşim să îndeplinim acest jalon, pentru că nu suntem în stare să numim în funcţii publice oameni competenţi.

Foarte pe scurt, am spus - şi închei cu acest apel - haideţi să avem concursuri, să numim oameni integri, că oricum în AMEPIP sunt plătiţi prin discriminare salarială cu 50% mai mult decât alţi bugetari.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Andrei-Cosmin Guşă. Este?

Dacă nu este, domnul deputat Vasile Nagy? Nu este.

Doamna deputat Raisa Enachi.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Subiectul declaraţiei politice este: "România, o ţară abandonată - resursele noastre, profiturile altora".

Stimaţi colegi,

Astăzi, românii pierd treptat şi în tăcere tot ce ar trebui să le aparţină - păduri, terenuri, ape, izvoare. Pierderea nu se face brusc, nu cu scandal, ci cu semnături, cu acte oficiale şi în linişte. Contracte ascunse, concesiuni fără consultare publică, decizii luate departe de interesul românilor.

Un exemplu concret al acestei pierderi este cazul izvoarelor termale din Olăneşti, locuri unde românii veneau pentru tratamente şi recuperare, de mult timp deschise tuturor şi gratuite. Astăzi totul s-a schimbat. Accesul este restricţionat, doar contra cost şi pe bază de cartelă. Printr-un contract de concesiune, ce era un bun public şi un drept al fiecărui român, a devenit o sursă de profit pentru câţiva. Apa din munţii României, un bun natural, a fost transformată într-un lux disponibil doar celor care pot plăti.

Un alt exemplu, la Băile Herculane, în anul 2024, statul a retras licenţele de exploatare a izvoarelor termale, fără niciun plan de rezervă sau alternativă. Rezultatul a fost unul devastator - hotelurile au rămas fără apă, turismul local s-a prăbuşit, iar sute de români şi-au pierdut locurile de muncă. Niciun politician nu a venit cu o soluţie viabilă. Nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea pentru acest colaps economic.

La Biborţeni, o altă poveste similară - fabrica de apă minerală a fost închisă, băile au ajuns în ruină, iar statul nu a intervenit pentru a sprijini.

În Harghita şi Covasna, izvoarele naturale sunt captate şi exportate, în timp ce locuitorii din acele regiuni nu au acces la propria resursă. Apa, care ar trebui să aducă beneficii economice şi de sănătate comunităţilor, rămâne doar un produs de export, iar localnicii rămân doar cu amintirea unei prosperităţi care a fost cândva.

Aceste practici ne arată un adevăr dur - România nu mai este administrată pentru românii săi. Statul a abandonat rolul său de protector al resurselor naturale şi nu mai investeşte în protejarea acestora. În schimb, cedează totul. Deciziile se iau pentru interesul economic al celor conectaţi doar politic.

Nu e vorba de reforme, ci de o pasivitate voită, o atitudine care duce la degradarea resurselor naturale, doar pentru ca, la final, o firmă conectată politic să vină să "salveze", cum spunem noi, situaţia, dar doar pentru a scoate profit din ceea ce ar trebui să fie al tuturor.

Cine câştigă? Grupurile apropiate de politicieni. Cine pierde? România şi românii, care se trezesc excluşi din propria lor ţară.

Resursele acestei ţări nu sunt o moştenire de partid, nu sunt o oportunitate de afaceri pentru prieteni politici. Ele trebuie să rămână accesibile tuturor românilor. Cât timp românii vor fi trataţi ca simpli clienţi într-o ţară care le aparţine, România nu va fi condusă pentru ei. Şi acest lucru trebuie să se schimbe, pentru că românii merită respect.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului POT, doamna deputat Codruţa-Maria Corcheş. (Vociferări.) A fost.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi români,

În calitate de ales de dumneavoastră, am venit în Parlamentul României cu un singur gând, acela de a vă reprezenta cu adevărat, să vă apăr interesele şi să fiu vocea voastră în această instituţie. Dar am observat ceva care, din punctul meu de vedere, este foarte grav, şi anume că de cele mai multe ori, legile nu se votează după ce sunt dezbătute în mod serios şi real sau după ce vedem dacă sunt bune sau nu pentru România. Nu, să ştiţi, legile se votează după ceea ce spune Guvernul. Mai exact, Guvernul trimite un punct de vedere şi chiar dacă alte comisii consideră că această lege este bună, Coaliţia de guvernare va vota împotriva acestei legi. Aceeaşi coaliţie, PNL, PSD, UDMR şi cei cu care v-aţi obişnuit de 35 de ani, fără să mai conteze absolut nimic altceva.

În felul acesta nu mai vorbim de democraţie şi nici de un stat de drept în care separaţia puterilor în stat este respectată cu adevărat. Parlamentul, care ar trebui să fie locul în care se iau deciziile pentru voi, pentru noi, pentru această ţară, devine de fapt o simplă formalitate în care se face ceea ce hotărăşte Guvernul, în majoritatea cazurilor.

Eu nu pot să accept acest lucru. Nu pentru acest lucru ne-aţi trimis aici.

Noi, cei din Partidul Oamenilor Tineri, am venit să muncim, să facem treabă şi să găsim într-adevăr cele mai bune soluţii pentru oameni şi pentru această ţară, nu ca să executăm ordinele venite din alte părţi.

Ştiu că unii vor spune, în special dintre colegi, că sunt la început de drum şi nu ştiu cum merg într-adevăr lucrurile. În special cei din Coaliţie, bineînţeles.

Ei bine, tocmai aici este problema. Lucrurile au mers prost prea mult timp şi mulţi v-aţi obişnuit aşa.

Vă spun sincer, dragi colegi, v-aţi obişnuit greşit. Ţara nu poate fi condusă la nesfârşit prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, aşa cum v-aţi obişnuit până acum. Este timpul să schimbăm lucrurile şi să aducem Parlamentul înapoi în slujba cetăţenilor şi în slujba României. Parlamentul este organul legislativ, Guvernul este organul executiv, nu invers.

Vă mulţumesc.

Deputat de Cluj, Tasica Simu, din partea Partidului Oamenilor Tineri. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Domnul deputat Cosmin Andrei.

Domnul Cosmin Andrei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "25 de ani de aşteptare pentru un drept fundamental - Apa potabilă în Delta Dunării şi în judeţul Tulcea".

Stimaţi colegi,

Astăzi, vreau să vă vorbesc despre o realitate dureroasă, o situaţie care ne arată cât de departe suntem, uneori, de nivelul de dezvoltare promis atât de des. În Caraorman, un sat izolat din inima Deltei Dunării, peste 200 de oameni trăiesc fără acces la apă potabilă, deşi o reţea de alimentare există şi a fost finalizată de ani de zile. Indiferent de distanţa sau de mărimea localităţii, vorbim despre o comunitate românească, cetăţeni ai acestei ţări care îşi cer un drept fundamental - accesul la apă potabilă.

Cazul Caraorman nu este unul izolat. În multe localităţi din judeţul Tulcea, mai exact, 41 de localităţi din 46 de UAT-uri în total, au fost construite reţele de apă, dar nu sunt funcţionale din cauza unor blocaje administrative şi a lipsei de asumare politică. Ne plângem că satele din Deltă se depopulează, dar cum să rămână oamenii acolo, când trebuie să care apă cu găleata, iar fântânile seacă vara? Cum să ne aşteptăm ca tinerii să rămână, când statul român nu le poate asigura nici măcar condiţiile minime de trai?

Responsabilitatea este a noastră, a celor care avem puterea de a face ceva. Nu putem sta cu mâinile în sân şi să dăm vina pe proceduri, pe legi interpretabile sau pe birocraţie. O soluţie trebuie găsită urgent! Fie că este nevoie de o hotărâre de Guvern, de accesare a Fondului de urgenţă al Guvernului, fie de un efort comun între ministere şi autorităţile locale, cetăţenii din Caraorman, din Deltă şi din judeţul Tulcea merită respect şi acţiune concretă.

Nu este un moft, nu este o favoare. Apa potabilă este un drept. Iar când un drept este încălcat de 25 de ani, nu mai este vorba de neglijenţă, ci de o lipsă clară de responsabilitate în faţa cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul PSD din nou.

Domnul deputat Mihai Weber?

Vă rog.

Domnul Mihai Weber:

"Protejarea cetăţenilor împotriva dezinformărilor din social media"

Stimaţi colegi,

Peste două zile va începe campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale. Este cea mai importantă etapă dinaintea zilei scrutinului, timp în care candidaţii au posibilitatea de a se întâlni cu alegătorii şi de a vorbi despre proiectele pe care le propun. Cel puţin până în anul 2024, aşa se întâmplau lucrurile. Românii cunoşteau candidaţii foarte bine, deoarece aspiranţii la fotoliul de preşedinte se exprimau în mass-media sau organizau întâlniri faţă în faţă cu alegătorii.

Oamenilor li se vând iluzii prin intermediul unor filmuleţe de câteva secunde, maximum un minut, timp în care li se livrează minciuni crase. Candidaţii care folosesc reţelele de socializare fug de confruntarea directă cu oamenii şi se ascund în spatele unui dispozitiv cu care se filmează.

Dar nu se limitează doar la acest lucru. Din spatele aparaturii ultramoderne, care costă mii de euro, ni se livrează informaţii toxice cu o frecvenţă ridicată, astfel încât să nu existe timp de reacţie pentru a fi demontate. Ne transmit ştiri false pentru a induce panică şi teamă în rândul populaţiei. Este revoltător că în era digitalizării, când avem acces nelimitat la informaţie, iar Internetul se află la îndemâna oricui, românii sunt mai dezinformaţi ca niciodată.

Dragi colegi,

Nu faceţi abstracţie de pericolul care ne paşte pe toţi. Fac un apel cât se poate de sincer la dumneavoastră, în calitate de principali factori electorali în această perioadă - spuneţi stop dezinformării şi manipulării românilor, altfel şi dumneavoastră veţi fi victimele acestui fenomen. Lăsaţi românii să se informeze din surse oficiale, reale, asumate, nu de pe conturi false, care livrează doar minciuni. Demontaţi orice încercare de manipulare şi spuneţi-le oamenilor adevărul. Nu expuneţi ţara la un risc major cu consecinţe pe termen lung, contra unor avantaje imediate. Că tot este sintagma care pare că a cucerit poporul -fiţi buni români!

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Virgil Alin Chirilă.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă!

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

În ultimii ani, România se confruntă cu o creştere a consumului de droguri în rândul şoferilor, situaţie identificată în urma controalelor poliţiei rutiere, atunci când au fost efectuate testări specifice. Cred că numărul celor care se droghează şi se urcă la volan şi care nu sunt depistaţi este mult mai mare în realitate.

În prezent, persoanele care se droghează înainte de a se urca la volan, chiar dacă sunt implicate într-un accident rutier din care rezultă doar pagube materiale, sunt testate obligatoriu doar pentru consumul de alcool, nu şi de stupefiante.

De aceea, cu sprijinul colegilor parlamentari şi al Ministerului Afacerilor Interne, propun să modificăm legislaţia care reglementează circulaţia pe drumurile publice, prin introducerea obligativităţii poliţistului rutier de testare pentru consum de droguri a şoferilor care sunt implicaţi în accidente din care au rezultat doar pagube materiale.

Aşadar, pentru a se preveni accidentele mortale din cauza consumului de droguri, consider că trebuie să acţionăm preventiv prin testare obligatorie de stupefiante, similar cu testarea pentru stabilirea concentraţiei de alcool.

Actualul cadru legislativ, prin care se reglementează circulaţia pe drumurile publice, nu prevede obligativitatea poliţistului rutier de a solicita conducătorilor de vehicule efectuarea testării în vederea stabilirii consumului de substanţe psihoactive în situaţiile în care aceştia au fost implicaţi într-un accident de circulaţie care s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice şi care a avut ca urmare doar avarierea a cel puţin unui vehicul sau alte pagube materiale.

Sunt convins că împreună cu dumneavoastră, stimaţi colegi parlamentari, şi cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne, vom identifica cele mai bune soluţii legislative pentru a reduce cât mai mult consumul de droguri în rândul şoferilor, înainte de a se urca la volan.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Mai este cineva de la PSD? Nu mai este.

De la Grupul AUR.

Doamna Gianina Şerban a venit? N-a venit.

Laura Gherasim?

Domnul Robert Alecu?

Nu mai este nimeni.

De la Grupul USR, domnul Andrei Plujar.

Domnul Andrei George Plujar:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Sorin Grindeanu a pierdut patru ani pentru drumul de mare viteză Filiaşi-Lugoj"

După ce Cătălin Drulă i-a lăsat pe masă un studiu de fezabilitate finalizat şi o licitaţie pe SEAP, astăzi, stadiul fizic la trei dintre proiectele lui Grindeanu se află la 30%. Ba, mai mult, vorbim şi despre faptul că în 12 martie a expirat termenul pentru cel de-al patrulea proiect - Lotul Filiaşi - Drobeta-Turnu Severin, în timp ce DN 6 continuă să fie una dintre cele mai periculoase artere din România, fiind supranumit "Drumul Morţii", din cauza numărului ridicat de accidente grave produse în zonă. Sunt curios cum poate dormi noaptea Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor, când datele furnizate de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Caraş-Severin arată că în 2024 s-au înregistrat 304 accidente, 44 dintre acestea fiind accidente grave, iar 21 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma acestor accidente.

Da, Grindeanu îşi bate joc în continuare de locuitorii din Caraş-Severin, în loc să facă din problemele acestora o prioritate.

Românii trebuie să ştie că Sorin Grindeanu a anulat ilegal o licitaţie aproape finalizată din 2021. O prostie colosală, în condiţiile în care totul era pregătit. România pierde cel puţin 500 de milioane de euro din PNRR pentru că Sorin Grindeanu şi-a numit politrucii în companiile din subordinea Ministerului Transporturilor. În continuare se pierd vieţi omeneşti pe DN 6, iar vinovat este Grindeanu, acesta fiind interesat mai mult de interesele PSD-ului decât să urgenteze proiectul, care şi aşa este unul dificil.

Nu înţeleg cum reuşesc alte ţări să construiască autostrăzi într-un timp aşa de scurt, fără să atribuie lucrări doar unor anumiţi constructori, şi noi stăm cinci ani să trecem de SF-uri şi alţi 10 până la finalizarea a 230 de kilometri.

Este minunat să ieşi în presă şi să afirmi că o parte din cele patru SF-uri s-ar putea să fie finalizate până la sfârşitul acestui an, dar în realitate, stadiul real al proiectului este întârziat.

Dar până la urmă, ce facem cu victimele? Ce le spune Grindeanu? Că alţii sunt vinovaţi pentru faptul că, în loc să mergem pe continuitate, ne batem joc de români, de banul public şi de şansa şoferilor de a scăpa de traseul lent şi criminal de pe DN 6.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alexandru Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Fără oameni politici la CCR"

Cum reuşim să scoatem politicul din Curtea Constituţională? Şi cum putem să oprim numirile politice la Curtea Constituţională, care, din păcate, generează tot decizii politice? Sau chiar dacă nu generează decizii politice, din nefericire, cetăţenii simt lucrul acesta.

Şi acum îmi pun o întrebare - oare este în bună regulă, de exemplu, ca într-un meci de fotbal arbitrul să fie un fost jucător la una dintre echipele care îşi dispută campionatul? Este oare normal ca un fost stelist să valideze un gol dat de Steaua dintr-o posibilă poziţie de ofsaid? Oare este normal ca un fost dinamovist să anuleze un gol al echipei Dinamo? Este oare OK lucrul acesta? Exemplele pot continua cu toate echipele frumoase din campionatul României.

Şi răspunsul este categoric: nu! Nu este OK, pentru că dacă te afli într-o astfel de situaţie, suporterii imediat vor spune - furt, ne-a furat arbitrul. Asta în condiţiile în care poate arbitrul chiar a dat o decizie corectă sau, dacă a dat totuşi o decizie incorectă, poate el chiar era convins că este una corectă şi la mijloc nu era nicio manoperă dolosivă.

Şi dacă aşa stau lucrurile în fotbal, la Curtea Constituţională de ce este normal să numim oameni politici care încă în mod evident au afinităţi politice? Pentru că Curtea Constituţională - ea însăşi este un arbitru. Este un arbitru care dictează în momentul în care sunt conflicte între autorităţile statului şi implicit conflicte de natură politică; este arbitrul care reuşeşte să tranşeze astfel de conflicte.

Şi dacă un arbitru face acest lucru, oare arbitrul nu ar trebui să fie independent şi imparţial?

Oare un fost PSD-ist are cum să se pronunţe pe chestiuni ce ţin de interesele PSD? Oare un fost PNL-ist poate să se pronunţe pe aspecte ce ţin de interesele PNL? Evident că nu poate să facă acest lucru. De ce? Pentru că are încă afinităţi faţă de oamenii cu care a lucrat, faţă de politicieni. Şi atunci este normal ca nici un PSD-ist, nici un PNL-ist, nici un AUR-ist, nici un USR-ist care ar putea să ajungă într-o astfel de funcţie să nu tranşeze chestiuni ce ţin de natură constituţională. N-ai cum să faci acest lucru dacă vrei ca cetăţenii din România să simtă că se face dreptate. Pentru că echitatea, justeţea şi dreptatea care sunt împărtăşite şi dispuse de Curtea Constituţională trebuie să fie şi recunoscute ca atare, nu numai de politicieni, cât şi de către cetăţeni. Şi atunci rămâne un singur aspect - responsabilitate.

Şi, de aceea, vă doresc, stimaţi colegi de la PSD, PNL şi UDMR, care aveţi această majoritate, să aveţi responsabilitate când vine vorba despre cum veţi reuşi să faceţi aceste numiri şi să le faceţi şi să vă îndreptaţi ochii către oameni apolitici şi profesionişti. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

De la Grupul SOS a mai venit cineva în sală? Nu.

De la Grupul POT? Nu mai sunt.

Mai este cineva care era înscris pentru declaraţii şi nu a fost citit?

Dacă nu, declar închisă prima parte a acestei şedinţe.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 230.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi - de la ora 10.00 până la finalizare - dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 56 de deputaţi şi a proiectelor înscrise pe ordinea de zi; la finalizare - vot final; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Înainte de a intra în ordinea de zi, dau cuvântul doamnei deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretar al Camerei Deputaţilor, din partea Grupului parlamentar al PNL, pentru prezentarea unui mesaj cu prilejul Zilei Mondiale de Conştientizare a Autismului.

Vă rog.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Astăzi marcăm Ziua Mondială de Conştientizare a Autismului - un moment esenţial pentru a reflecta asupra nevoilor persoanelor cu tulburări din spectrul autist... (Vociferări. Gălăgie.) şi pentru a ne reafirma angajamentul faţă de incluziunea... (Vociferări. Gălăgie.) reală a lor în societate. (Vociferări. Gălăgie.)

Mi-ar plăcea, dragi colegi, ca pentru câteva minute zumzetul acestei săli să se oprească şi fiecare dintre dumneavoastră să vă puneţi în locul acestor părinţi care au copii cu tulburări din spectrul autist.

În România există aproximativ 40.000 de persoane cu tulburări din spectrul autist şi România, până în prezent, a iniţiat legi pentru aceste persoane vulnerabile, însă eu cred că mai este un drum lung de parcurs, astfel încât vă cer sprijinul în a iniţia proiecte în care serviciile esenţiale pentru aceşti oameni să fie accesibile; diagnosticarea timpurie şi accesul neîngrădit la terapii gratuite sunt extrem de importante pentru aceşti copii. (Vociferări. Gălăgie.)

Din... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Stimaţi colegi...

Am început şedinţa, să ştiţi.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

...plenul Parlamentului, cred că este esenţial să schimbăm mentalităţi, să-i vedem pe aceşti tineri, să fim aproape de familiile lor, să fim empatici.

Este esenţial ca legile pe care le iniţiem - indiferent din ce partid politic facem parte, să iniţiem legi care vin în sprijinul acestor persoane. Vorbim de educaţie incluzivă, sprijinul real pentru familii, comunităţi locale, accesibile.

Stimaţi colegi,

România merge înainte, dar obligatoriu va merge cu aceste persoane vulnerabile şi dacă suntem empatici şi nu ţinem cont de alte lucruri, cred că am putea să ne dăm cu toţii mâna pentru aceste persoane speciale din comunităţile noastre.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Maria Cernit, preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse, din partea Grupului parlamentar POT.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi, de Ziua Mondială de Conştientizare a Autismului, gândul meu se îndreaptă către copiii cu autism, către tinerii şi adulţii care trăiesc cu această tulburare, dar şi către părinţii, fraţii şi bunicii lor, cei care, zi de zi, luptă pentru ca ei să fie înţeleşi, acceptaţi şi sprijiniţi.

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi ca persoană care lucrează direct cu copiii cu autism, am văzut cât de mult poate însemna un gest de sprijin, cât de mult valorează o privire caldă, un cuvânt de încurajare, un zâmbet sincer, dar am văzut şi cât de greu devine drumul atunci când acest sprijin lipseşte.

Am întâlnit copii care prin terapie, socializare şi sport au reuşit să îşi depăşească limitele, să se exprime, să înveţe, să aibă încredere în ei, dar am întâlnit şi copii pentru care lumea a rămas un loc inaccesibil, pentru că nu au primit sprijinul potrivit la timp. Am văzut părinţi care îşi dedică întreaga viaţă pentru a-şi ajuta copiii să progreseze, dar şi părinţi care, epuizaţi de lupta continuă cu un sistem rigid şi nepregătit, se întreabă cu teamă ce se va întâmpla atunci când ei nu vor mai fi acolo, să-i sprijine.

În multe ţări din Europa şi America, copiii cu autism găsesc sprijin real în centre de socializare, cu specialişti dedicaţi, care îi ajută să se deschidă spre lume şi să-şi găsească locul. Şi noi, în România, avem nevoie de astfel de centre funcţionale, accesibile şi pline de empatie.

Ce se întâmplă cu aceşti copii când devin adulţi, cum ne asigurăm că atunci când părinţii lor nu vor mai fi lângă ei nu sunt lăsaţi să se descurce singuri? Asta este întrebarea la care trebuie să găsim răspuns nu doar astăzi, ci în fiecare zi.

Avem nevoie ca tinerii cu autism să fie acceptaţi în câmpul muncii, să li se ofere locuri de muncă adaptate pregătirii şi abilităţilor lor. Avem nevoie de terapii accesibile pentru fiecare familie, astfel încât niciun copil să nu rămână în urmă doar pentru că părinţii nu îşi pot permite costurile. Avem nevoie de profesori pregătiţi să-i înţeleagă, ca niciun copil să nu fie exclus dintr-o clasă doar pentru că este diferit. Avem nevoie de centre pentru tineri şi adulţi, astfel încât părinţii să nu trăiască mereu cu teama zilei de mâine.

Autismul schimbă viaţa unei familii, dar felul în care răspundem, ca societate, nu ar trebui să o îngreuneze şi mai mult. Nu trebuie să fie un drum presărat cu obstacole, cu uşi închise şi cu răspunsuri evazive. Avem responsabilitatea să găsim soluţii care să le permită acestor copii să înveţe, să se dezvolte şi să-şi găsească locul potrivit în viaţă, fără ca părinţii lor să ducă singuri această povară.

Aceşti copii nu vin doar pentru a primi sprijin, ci şi pentru a trezi în noi empatia, iubirea şi umanitatea uitată. În felul lor tăcut, ei vindecă răni vechi şi ne arată cât de important este să nu-i lăsăm niciodată singuri.

Şi, la final, vreau să le transmit un gând celor care trăiesc cu autism şi familiilor lor.

Ştiu că uneori lumea pare prea grăbită, prea indiferentă, prea greu de înţeles, dar să ştiţi că noi vă vedem, vă auzim şi vă simţim.

Lumea este mai frumoasă datorită vouă.

Şi nu uitaţi că vă iubim.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul celorlalte grupuri parlamentare, în limita a două minute de grup.

Grupul parlamentar al PSD, doamna deputat Bucur Ariana-Oana, vă rog.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Începând cu 9 septembrie 1989, printr-o rezoluţie a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, ziua de 2 aprilie a fost declarată Zi Internaţională de Conştientizare a Autismului.

Această zi trebuie să constituie o zi de profundă reflecţie şi solidaritate, o zi de celebrare a diversităţii umanităţii, o zi pentru reafirmarea angajamentelor noastre pentru incluziune şi acceptare.

În acelaşi timp, această zi este şi o zi de informare, un prilej de a insufla empatia şi de a înţelege profund şi a acţiona în sprijinul celor care fac parte din acest spectru.

Autismul nu are o cauză unică, este un rezultat al unui cumul de factori genetici şi de mediu ce influenţează comportamente, comunicare şi interacţionare socială.

Autismul este privit de multe ori ca o limitare, în detrimentul unui punct de vedere legat de complexitatea neurodiversităţii.

Persoanele cu tulburări din spectrul autist percep lumea printr-o lentilă distinctă, relevând nuanţe pe care adesea le trecem cu vederea.

Din perspectivă psihologică este imperativ să recunoaştem şi să acceptăm diferenţele individuale. Tulburările din spectrul autism implică de multe ori un stil de procesare cognitivă aparte, o sensibilitate senzorială intensificată, un mod distinct de comportament, de multe ori repetitiv, şi interese restrânse, focusate pe un anumit subiect.

Aceste particularităţi nu trebuie privite ca bariere, ci ca puncte de plecare pentru strategii de integrare şi de acceptare.

Aşa cum, cu siguranţă, ştiţi, există...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi, vă rog.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Da.

...există o serie de terapii şi intervenţii care au rezultate, în condiţiile în care acestea se adresează copiilor de vârstă mică şi foarte mică.

Aş încheia cu o remarcă a doctorului Hans Asperger, care spune că dacă dorim ca aceşti copii să înflorească, trebuie să le oferim un mediu corespunzător.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, doamna deputat Lovin Ramona, vă rog.

Doamna Ramona Lovin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu siguranţă, iniţiativa Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care a proclamat ziua de 2 aprilie ca Zi Internaţională de Conştientizare a Autismului, a fost benefică şi a dat roade.

În aceşti ultimi ani, în care s-a vorbit despre autism în întreaga lume, în luna aprilie a fiecărui an, gradul de conştientizare a crescut, înţelegem mai bine, suntem mai bine informaţi, însă parcă nu îndeajuns.

Pentru cei care doar conştientizează, autismul este o boală, un handicap; pentru cei care înţeleg cu adevărat şi acceptă - pentru medici, pentru psihologi, dar şi pentru familiile persoanelor afectate de autism -, acesta este un mod de a exista al unor semeni.

Însă, pentru prea multă lume, autismul este un subiect de discuţie şi de controverse. Păreri mai mult sau mai puţin conspiraţioniste despre provenienţe, cauze, tratamente se aud parcă mai des decât părerile avizate.

De aceea, eu cred că trebuie să lăsăm în seama experţilor discuţiile despre cauze, provenienţe, tratamente, recuperare, iar noi, aici, în Parlamentul României să facem ceea ce ţine de noi, adică să legiferăm în sensul de a integra persoanele afectate de autism în instituţiile de învăţământ şi în câmpul muncii, în sensul de a elimina discriminările existente, pentru că ştim cu toţii că ele există, dar, mai ales, în sensul de a aloca suficiente fonduri domeniului cercetării, de care este atât de multă nevoie, nu doar, dar şi pentru persoanele afectate de autism.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al USR, doamna deputat Ţoiu, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

De Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului, aş vrea, discursul pe care am onoarea să-l am astăzi, în numele Grupului parlamentar al USR, să-l dedic in memoriam Andreea Mottram.

Poate numele ăsta nu vă spune multora dintre dumneavoastră nimic, pentru că nu a stat pe niciunul din scaunele pe care le avem în faţă, în Camera Deputaţilor, şi nici în Senat, dar este responsabilă pentru o parte din legile pe care le avem, care susţin familiile, copiii şi adulţii cu autism.

Andreea Mottram a fost o activistă civică, dintre aceia care sunt puşi pe liste negre la televizor câteodată, pentru că se luptă pentru democraţie, libertate, pentru că ţin instituţiile statului responsabile să-şi facă treaba pentru cetăţeni, dar în acelaşi timp şi mamă de copil cu autism.

Acum mai bine de 15 ani, când a primit acest diagnostic în familie, niciuna din clădirile importante ale României nu fusese luminată în albastru de Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului; nu existau legi care să susţină asta; nu exista cu adevărat conştientizare în rândul societăţii, nici metode de integrare a copiilor în învăţământul de masă; nu existau nici multe cluburi speciale pentru asta; şi terapia pe care multe dintre aceste familii aleg să o aibă pentru copiii lor a fost cu adevărat recunoscută în Parlament abia în mandatul trecut, şi am reuşit să facem asta împreună, şi vă mulţumesc pentru asta.

De ce vreau să vorbesc despre Andreea Mottram este pentru că ea este semnificativ reprezentativă pentru poate 40.000-50.000 de familii pe care le avem în România, cu copii cu tulburări din spectrul autist.

E incredibil ce au reuşit aceste familii să facă. Mai mult de 10.000 dintre ele s-au organizat în organizaţii nonguvernamentale, federaţii şi e relevant exemplul lor pentru oricare dintre părinţi, pentru oricare dintre noi, care ducem la un nivel mai mare sau mai mic acelaşi fel de muncă cu societatea. Vrem să le fie bine copiilor noştri, vrem să fie sănătoşi, vrem să aibă un loc de muncă şi o comunitate care să celebreze diferenţele, care să nu-i excludă.

Cred că suntem aproape de momentul în care împreună cu cei foarte mulţi părinţi, adulţi cu autism, prieteni, medici, terapeuţi, să facem trecerea de la conştientizare la partea de incluziune, la a înţelege că, împreună, a reuşi să adaptăm felul în care includem copiii şi adulţii cu dizabilităţi, cu autism, în educaţie, în locuri de muncă, în societate, în reprezentarea publică ne ajută pe toţi să construim o societate mai bună, în care fiecare poate să aibă şansa la un viitor bun acasă.

Doar 1% dintre cei cu tulburări din spectrul autist au un loc de muncă acum.

În clasele primare, de exemplu, gradul de diagnosticare e aproape 15%, însă nu toţi copiii reuşesc să aibă şansa la educaţie şi la muncă. Şi asta este, cred, provocarea noastră, împreună, ca în acest Parlament să reuşim să oglindim munca părinţilor, a terapeuţilor şi a societăţii civile, pentru o şansă bună acasă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar SOS România, doamna deputat Enachi Raisa, vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Eu voi da citire mesajului din partea Grupului SOS România, cu ocazia Zilei de Conştientizare a Autismului.

Astăzi, stimaţi colegi, ne amintim de această zi de conştientizare, de importanţa şi sprijinul pentru persoanele diagnosticate cu autism şi pentru familiile lor.

Însă trebuie să înţelegem că acest sprijin nu trebuie să se limiteze doar la o singură zi pe an. Persoanele cu autism şi în special însoţitorii acestora au nevoie de ajutor constant din partea statului şi mai ales a celor care legiferează, de la accesul la terapii şi educaţie până la asigurarea unui cadru legal care să le sprijine integrarea în societate.

Însoţitorii, care sunt adesea cei care îşi dedică întreaga viaţă acestei misiuni, merită o recunoaştere oficială şi sprijin concret, fie că este vorba de beneficii financiare, acces la servicii de sănătate specializate sau o mai mare implicare a autorităţilor locale şi a celor naţionale în promovarea drepturilor acestora.

Nu este suficient să vorbim despre autism doar o singură dată pe an; trebuie să creăm un sistem eficient, care să asigure un sprijin constant pentru toţi cei care au nevoie de ajutor.

Fiecare persoană cu autism merită să aibă acces la o viaţă mai bună, iar acest lucru este posibil doar dacă societatea întreagă, inclusiv autorităţile, se implică activ în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale acestora.

Stimaţi colegi,

Haideţi împreună să ajutăm însoţitorii care depun zilnic o muncă grea şi valoroasă şi să nu-i lăsăm să fie trecuţi cu vederea, pentru că astăzi România are o persoană din 45 care este diagnosticată cu această boală, autismul.

Dacă noi cunoaştem cu ce se confruntă părinţii acestora - vorbim de copii -, sau cei care îngrijesc persoanele adulte care sunt diagnosticate cu autism, noi putem să-i ajutăm.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, membru al Grupului SOS România, Raisa Enachi. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Csép Éva-Andrea, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Doamna Csép Éva-Andrea:

O mamă mi-a spus de curând: "Fiul meu nu este retras, doar că vede această lume printr-o altă fereastră. Şi în fiecare dimineaţă, eu, ca mamă, sper doar că lumea nu o să fie prea zgomotoasă, prea grăbită, prea străină pentru el".

Stimaţi colegi,

Noi, cei care stăm în această sală, avem tendinţa să vedem şi să credem că există doar o singură realitate, realitatea pe care o percepem noi, dar în jurul nostru sunt oameni care trăiesc într-un alt ritm, oameni care privesc lumea după o altă hartă, oameni care se exprimă într-un limbaj propriu.

Întrebarea nu este dacă ei pot să se adapteze la noi, ci dacă noi suntem dispuşi să-i cunoaştem pe ei, să descoperim lumea lor.

Aceeaşi mamă mi-a povestit că fiul ei, care este diagnosticat cu tulburări din spectrul autist, în fiecare dimineaţă îşi pune şosetele, pantofii şi haina într-o ordine foarte, foarte precisă. Dacă ceva se schimbă, întreaga zi se dă peste cap. Într-o dimineaţă, totul părea să decurgă normal, ceea ce înseamnă o zi foarte bună pentru aceste familii, şi mama a răsuflat uşurată, dar, stimaţi colegi, băiatul s-a oprit în uşă şi i-a spus: "Mamă, azi lumea este confuză. E prea multă agitaţie azi. Hai să nu mergem!".

Acest copil nu a plâns. Acest copil nu a făcut criză. Pentru acest copil, aceasta a fost doar o altă lume, pe care noi nu o vedem, dar el o vede.

Răbdare! Răbdare! Răbdare!

Stimaţi colegi,

Haideţi să încercăm să privim autismul unei persoane mai degrabă ca pe o abilitate diferită, decât ca pe o dizabilitate.

Acceptarea nu înseamnă sloganuri puternice. Acceptarea înseamnă atenţie. Acceptarea înseamnă răbdare. Acceptarea înseamnă construirea unei societăţi în care nimeni nu trebuie să ascundă cine este cu adevărat. Pentru că persoanele cu autism nu sunt variante greşite ale lumii. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Feodor Silviu, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, vă rog.

Domnul Silviu Feodor:

Transmit mesajul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Stimate domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorat auditoriu,

Astăzi, 2 aprilie, marcăm Ziua Mondială de Conştientizare a Autismului, o zi instituită de Adunarea Generală a ONU pentru a aduce în prim-plan nevoile persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi pentru a promova o societate mai incluzivă.

Este un moment de reflecţie, dar şi de acţiune. De aceea, este nevoie să privim cu responsabilitate această problematică ce afectează tot mai multe familii din România şi din întreaga lume.

Autismul este o afecţiune cu conexiuni neuronale atipice care se traduce în limbaj clinic prin dificultăţi în relaţiile sociale şi un anumit tip de comportament repetitiv. Putem caracteriza autismul ca o formă de neurodiversitate.

La nivel global, statisticile sunt alarmante - conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 1 din 100 de copii este diagnosticat cu autism.

Autismul nu discriminează, apare în toate grupurile etnice, sociale şi economice, iar impactul său este resimţit pe viaţă, atât de persoanele afectate, cât şi de familiile acestora.

În România, datele oficiale sunt incomplete, dar estimările organizaţiilor neguvernamentale arată că peste 22.700 de persoane sunt diagnosticate cu tulburări din spectrul autist; dintre acestea, aproximativ 17.000 sunt copii sub 18 ani, iar 3.800 sunt adulţi tineri cu vârste între 18 şi 25 de ani. Specialiştii estimează însă că numărul real este mult mai mare, posibil peste 40.000, având în vedere subdiagnosticarea, în special în rândul adulţilor.

Institutul Naţional de Sănătate Publică raportează o prevalenţă de 14,3% din rândul copiilor de şcoală primară, ceea ce ne pasează într-o zonă de risc, ce necesită intervenţie urgentă.

Diferenţa mare între cazurile identificate la copii şi cele la adulţi reflectă o realitate dură - lipsa diagnosticării continue şi a sprijinului pe termen lung.

Creşterea numărului de copii cu autism este o avertizare pe care nu o putem ignora. Dacă nu acţionăm acum, riscăm să perpetuăm un sistem în care aceşti copii devin adulţi dependenţi, marginalizaţi, incapabili să contribuie la societate.

În România, statul a făcut paşi semnificativi în ceea ce priveşte legislaţia specifică, diagnosticarea şi acordarea unor drepturi financiare persoanelor afectate de autism, dar ultimii 5 ani au adus, după pandemia COVID, o creştere exponenţială a costurilor pentru terapiile specifice de recuperare a copiilor diagnosticaţi.

Însă studiile ne oferă şi o rază de speranţă - aproximativ 50% dintre copiii cu autism diagnosticaţi şi integraţi timpuriu în programe de terapie pot duce o viaţă independentă. Aceasta nu este o promisiune goală, ci o realitate demonstrată ştiinţific, cu condiţia ca intervenţia să fie precoce, intensivă şi susţinută.

Astfel, putem reglementa legislativ privind motivarea sarcinii la tinereţe, protecţia maternă în timpul sarcinii, crearea de programe pentru înlăturarea consumului de alcool, tutun şi alte substanţe nocive pentru mame în timpul sarcinii, încurajarea naşterii pe cale naturală, şi nu prin cezariană, existând studii medicale care arată caracterul nociv al naşterii prin cezariană şi inseminare in vitro.

Pentru a preîntâmpina o adevărată pandemie de autism, trebuie alocate fonduri pentru dotarea spitalelor cu echipamente de ultimă generaţie şi pregătirea personalului medical pentru un screening adecvat încă de la naşterea copilului.

Nu în ultimul rând, trebuie realizată o conştientizare a acestei afecţiuni la nivel academic şi crearea unor centre de cercetare avansată care să descopere cauzele exacte ale autismului şi tratamentele adecvate.

Să acceptăm şi să sprijinim diagnosticarea de la vârste cât mai fragede, să sprijinim familiile celor afectaţi şi să acordăm suportul comunitar şi social.

Dragi colegi,

Avem o oportunitate istorică să schimbăm traiectoria acestor vieţi. Să acordăm atenţie în ceea ce priveşte îmbunătăţirea legislaţiei în vigoare pentru a include depistarea timpurie, prin screening obligatoriu la 18-24 de luni, decontarea terapiilor specifice, crearea unui cadru legal clar care să recunoască autismul ca o afecţiune pe viaţă şi să asigure servicii sociale şi medicale pentru adulţi, inclusiv integrarea pe piaţa muncii.

Investiţia în aceşti copii nu este o povară, ci o soluţie economică şi umană. Un copil recuperat devine un adult integrat, un contribuabil, nu o persoană dependentă de asistenţă socială.

Media europeană a adulţilor cu autism angajaţi este de 10%, în timp ce în România nu ajungem nici la 1%.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi, vă rog.

Domnul Silviu Feodor:

Putem schimba asta.

Este nevoie să acţionăm împreună pentru a transforma autismul dintr-o povară într-o şansă.

Să le oferim acestor copii şi familiilor lor sprijinul de care au nevoie, nu doar pe 2 aprilie, ci în fiecare zi.

Să construim o Românie în care nimeni nu este lăsat în urmă!

Stimaţi colegi,

Astăzi am venit îmbrăcat în albastru. Culoarea albastru este un simbol al Zilei Mondiale de Conştientizare a Autismului.

Şi cred că nu este întâmplător faptul că 2 aprilie este fixată în Postul Mare.

Ce putem noi să facem este să ne rugăm pentru aceşti copii.

Iar Învierea Domnului, luminată, marea sărbătoare, să aducă şi să amplifice nădejdea în familiile acestora!

Doamne-ajută!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Intrăm în ordinea de zi.

Începe dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 56 de deputaţi.

Conform Regulamentului, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune. Nu.

Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele:

- moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari;

- Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor;

- pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi, se prezintă astfel:

- Grupul parlamentar al PSD - 14 minute;

- Grupul parlamentar AUR - 11 minute;

- Grupul parlamentar al PNL - 8 minute;

- Grupul parlamentar al USR - 7 minute;

- Grupul parlamentar SOS România - 4 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR - 4 minute;

- Grupul parlamentar POT - 4 minute;

- Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute;

- Deputaţi neafiliaţi - 1 minut.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Supun votului dumneavoastră propunerile prezentate.

Vot, vă rog.

239 de voturi pentru, 9 colegi nu votează. Adoptate.

Dau cuvântul, pentru citirea textului moţiunii simple, doamnei deputat Laura Gherasim.

Vă rog.

Doamna Laura Gherasim:

Bună ziua, dragi colegi!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să dau citire moţiunii simple împotriva ministrului afacerilor interne, viceprim-ministru, Cătălin-Marian Predoiu.

"De la democraţie la un regim hibrid: România este sub jugul poliţiei politice asmuţite de ministrul Predoiu"

Astăzi, ne aflăm în faţa unei realităţi dureroase: democraţia românească este mai fragilă ca niciodată. Această concluzie nu este doar o impresie subiectivă, ci o realitate confirmată de cele mai înalte foruri naţionale şi internaţionale. Preşedintele interimar al României, Ilie Gavril Bolojan, a recunoscut deschis acest lucru la recenta şedinţă de bilanţ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, Ambasada Statelor Unite ale Americii a reluat declaraţiile vicepreşedintelui american JD Vance, care atrag atenţia asupra aceluiaşi fenomen periculos: degradarea standardelor democratice din ţara noastră.

Consecinţele sunt deja vizibile şi dureroase pentru români. Procesul de integrare în programul Visa Waiver a fost suspendat, un semnal clar că instituţiile internaţionale nu mai au încredere în respectarea statului de drept, în România. Mai mult decât atât, în mod ruşinos, ţara noastră a devenit singurul stat membru al Uniunii Europene care nu mai este clasificat drept o democraţie, fiind retrogradată la statutul de "regim hibrid", conform clasamentului global realizat de Economist Intelligence Unit.

Această situaţie dramatică nu este întâmplătoare. Ea este şi rezultatul direct al politicilor promovate de Ministerul Afacerilor Interne, sub conducerea domnului Cătălin Predoiu. Prin acţiunile sale, acesta a transformat Poliţia Română într-o veritabilă instituţie de poliţie politică, unde cetăţeanul nu mai este protejat, ci supravegheat, intimidat şi redus la tăcere. Aceste practici ne aduc aminte de vremurile de tristă amintire ale regimului comunist, când orice gând liber era considerat un act de trădare.

Este momentul să ne ridicăm în picioare şi să spunem clar: nu vom permite ca România să fie transformată într-un stat autoritar, unde drepturile şi libertăţile fundamentale sunt doar nişte vorbe goale! Vorbitori de vorbe.

Dreptul la liberă exprimare, dreptul de a vota în mod liber, accesul neîngrădit la mijloace de informare independente sunt pilonii unei democraţii autentice. Atunci când aceste drepturi sunt ameninţate, întreaga societate devine vulnerabilă în faţa abuzurilor şi a derivei autoritare. Presa liberă, posibilitatea fiecărui cetăţean de a-şi exprima opiniile, fără teama represaliilor, şi un proces electoral corect sunt condiţiile de bază ale unei societăţi democratice. Fără ele, orice naţiune riscă să se îndrepte spre un regim dictatorial, unde vocea poporului este redusă la tăcere.

Am ajuns să asistăm la descinderi abuzive ale Poliţiei împotriva cetăţenilor care nu au făcut nimic altceva decât să-şi exprime liber preferinţele electorale în mediul online. Aceste practici sunt caracteristice regimurilor autoritare, precum cel din Rusia, unde orice formă de opoziţie este întâmpinată cu forţa, iar democraţia a fost complet anihilată. România riscă să urmeze aceeaşi cale periculoasă, în care libertăţile fundamentale sunt suprimate sistematic, sub pretextul menţinerii ordinii publice. Nu putem permite ca ţara noastră să fie transformată, după 35 de ani de libertate, într-un stat unde frica şi cenzura redevin normă!

Aceste abuzuri au ajuns la apogeu după anularea alegerilor prezidenţiale din 6 decembrie 2024, ministrul Predoiu orchestrând o veritabilă operaţiune de poliţie politică, prin deschiderea unor dosare penale şi efectuarea de percheziţii împotriva simpatizanţilor şi a presupuselor surse de finanţare ale candidatului Călin Georgescu, totul într-un efort disperat de a justifica lipsa de temei a deciziei Curţii Constituţionale.

Această acţiune, doamnelor şi domnilor, nu a fost în niciun fel rezultatul unei iniţiative independente a organelor judiciare, ci o intervenţie politică directă. Dovada? În data de 26 ianuarie 2025, ministrul Predoiu a recunoscut, fără rezerve această ingerinţă brutală în justiţie, afirmând public despre Călin Georgescu: "Se întâlneşte pe ascuns cu simpatizanţi legionari care ulterior pun la cale violenţă în România, violenţe în stradă, stopate salutar de Poliţia Română".

Această declaraţie nu reprezintă o simplă opinie sau declaraţie politică nefericită, ci a reprezentat un adevărat îndemn asumat public, adresat parchetelor şi organelor de poliţie judiciară, să demareze o întreagă operaţiune a aparatului opresiv, prin care candidatul Călin Georgescu, respectiv simpatizanţii sau membrii echipei sale de campanie să fie supuşi la zeci de percheziţii, aduceri cu mandat şi ulterior să fie inclusiv arestaţi preventiv, devenind astfel nişte veritabile ţinte ale terorii instituite sub autoritatea ministrului Predoiu. Sub acest aspect, cazul recent al domnului Bogdan Peşchir şi umilinţa publică la care a fost supus acesta de organele poliţiei judiciare vor fi expuse în cele ce urmează.

Toate aceste acţiuni prezintă toate caracteristicile unei campanii coordonate împotriva ordinii constituţionale, în sensul acordării unei justificări formale a anulării alegerilor prezidenţiale şi împiedicării, printr-o acţiune coordonată de poliţie politică, a exprimării suveranităţii poporului român, în cadrul alegerilor prezidenţiale.

Pentru toate motivele expuse în continuare, se impune revocarea de urgenţă a ministrului Cătălin Predoiu, din funcţia de ministru al afacerilor interne, respectiv analiza sesizării de urgenţă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea iniţierii urmăririi penale, date fiind probele şi indiciile evidente privind săvârşirea unor infracţiuni cu o gravitate deosebită împotriva ordinii constituţionale.

Motivele pentru care se impune revocarea ministrului Predoiu sunt următoarele.

La scurt timp după iniţierea loviturii de stat, prin Decizia Curţii Constituţionale de anulare nejustificată a alegerilor prezidenţiale, ministrul Predoiu a jignit toţi votanţii candidatului Călin Georgescu, insinuând că aceştia ar fi persoane care suferă de o afecţiune, o suferinţă, respectiv trebuie "ascultaţi şi înţeleşi", în vederea atingerii unui deziderat al "unei societăţi în care să nu existe violenţă".

"Eu mi-aş dori foarte mult ca toţi aceşti cetăţeni care şi-au manifestat o nemulţumire, nefericire, alţii, în orice caz o reacţie critică la adresa modului în care au fost conduse unele aspecte ale treburilor publice din ţara noastră, trebuie înţeleşi, trebuie discutat cu dânşii...". Acestea sunt declaraţiile publice ale ministrului Predoiu, din 16 decembrie 2025.

Mai apoi, ministrul Predoiu a "salutat" pretinsa împiedicare a violenţelor de stradă de către structurile Poliţiei Române. Dincolo de lipsa oricăror probe efective pentru aşa-zisa planificare a unor violenţe de stradă, declaraţia a reprezentat, practic, un îndemn pentru întreprinderea oricăror noi astfel de "demersuri salutare".

"Dânsul - aşa se referea la domnul Călin Georgescu - vorbeşte despre pace, dar se întâlneşte pe ascuns cu simpatizanţi legionari care ulterior pun la cale violenţe în România, violenţe în stradă, stopate salutar de Poliţia Română".

În realitate, aşa-zişii simpatizanţi legionari erau doar foşti membri ai Legiunii Străine, un corp militar de elită al Armatei Franceze, iar ministrul Predoiu a lansat o diversiune, preluată ulterior şi susţinută în spaţiul public, în sensul generării unei confuzii voite între Mişcarea Legionară din perioada interbelică şi "legionarii", adică foştii membri ai Legiunii Străine.

Ulterior, în momentul în care vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, JD Vance, a condamnat decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale, ministrul Predoiu a adresat un nou îndemn de "lămurire" a distorsionării rezultatului alegerilor, adresat structurilor subordonate ale Ministerului Afacerilor Interne.

Practic, se observă cum iniţierea procedurilor judiciare împotriva simpatizanţilor/membrilor echipei de campanie a candidatului Călin Georgescu era fie "salutată", fie "iniţiată" sub auspiciile declaraţiilor ministrului Predoiu.

"Categoric este un alt stil, toată lumea este în curs de adaptare la acest nou stil. Cu cât o facem mai repede şi noi, în România, cu atât mai bine. Ceea ce cred că trebuie să avem noi de făcut în perioada următoare este să păstrăm stabilitatea politică. (...) Trebuie să facem mai mult pentru a explica evoluţia vieţii politice din România, inclusiv ceea ce s-a întâmplat în alegerile din noiembrie anul trecut, a se explica faptul că aceste alegeri au fost distorsionate prin afectarea şanselor candidaţilor participanţi la alegeri. Sunt chestiuni în curs de lămurire cu privire la finanţarea acestor campanii prezidenţiale şi, de asemenea, cred că trebuie să facem mai mult pentru a garanta libera exprimare, discursul liber şi a se descuraja orice formă de cenzură a acestui discurs liber". Un citat din declaraţiile publice ale ministrului Predoiu, din 19 februarie 2025.

În continuare, ministrul Predoiu apreciază activitatea "instituţiilor statului", în sensul demonstrării aşa-zisei vicieri a alegerilor prezidenţiale.

"Haideţi să spunem, totuşi, răspicat un lucru şi să ieşim din această teză care este complet falsă. Alegerile trecute au fost alegeri viciate. Alegerile trecute au fost alegeri care au fost pervertite în rezultatul lor, prin manopere care n-au fost legale, n-au fost transparente şi iată că încet, încet instituţiile statului demonstrează acest lucru. Prin urmare, nu mai trebuie să acceptăm această idee de a fi în defensivă, de a ne considera cumva pe planul doi în această luptă, cu şansele de mâna a doua", a afirmat liderul PNL, într-un discurs ţinut pe 22 martie, la o reuniune comună a PSD şi a PNL organizată la Suceava.

Toate aceste declaraţii se circumscriu unei conduite ce se îndepărtează de orice minime standarde ale unei democraţii funcţionale, în momentul în care ministrul de interne "salută" şi îndeamnă autorităţile judiciare să iniţieze dosare penale prin orice mijloace, menite să demonstreze pretinsa viciere a rezultatului alegerilor.

O astfel de conduită, doamnelor şi domnilor, reflectă, în fapt, patronajul instituţional realizat în cadrul unei acţiuni coordonate de poliţie politică, exclusiv împotriva simpatizanţilor şi a unui anumit candidat.

Între decembrie 2024 şi martie 2025, numeroşi cetăţeni care şi-au exprimat susţinerea pentru candidatul Călin Georgescu pe reţelele de socializare au fost chemaţi la audieri sau chiar ridicaţi cu mandat, sub acuzaţii fabricate. Aceste acţiuni nu au avut nicio altă justificare decât sprijinul politic exprimat public, fiind o formă clară de intimidare şi de suprimare a libertăţii de opinie. Practic, Poliţia Română a acţionat ca un instrument de represiune împotriva celor care au îndrăznit să susţină un candidat nedorit de actuala putere, demonstrând astfel că alegerile anulate nu au fost doar o anomalie juridică, ci parte a unui plan sistematic de anihilare a opoziţiei reale.

Mai mult decât atât, această operaţiune a avut un caracter profund discriminatoriu. Niciun alt susţinător al vreunui alt candidat nu a fost vizat de astfel de măsuri represive, ceea ce demonstrează clar că obiectivul nu a fost aplicarea legii, ci folosirea instituţiilor de forţă, în scop politic. Într-o democraţie reală, organele de ordine nu se transformă într-un braţ al puterii executive, ci acţionează imparţial, în interesul cetăţenilor. Din păcate, sub conducerea lui Cătălin Predoiu, Ministerul Afacerilor Interne a arătat că nu mai serveşte interesele românilor, ci doar pe cele ale unui regim tot mai autoritar.

Un ultim episod înfiorător al acţiunii coordonate de poliţie politică a organelor poliţiei judiciare s-a derulat la data de 20 martie 2025. Unul dintre susţinătorii campaniei domnului Călin Georgescu, Bogdan Peşchir, a fost adus cu mandat şi ulterior reţinut, deşi din toate informaţiile publice rezultă că, în ultimele două luni, cooperase pe deplin cu organele judiciare şi se prezentase în cadrul tuturor actelor de urmărire penală.

Însă, la data de 20 martie 2025, în timp ce era adus cu mandat la audieri, a fost obligat de către organele de poliţie judiciară să fie legitimat şi respectiv să îi fie declinată identitatea vizuală în faţa mass-media, împotriva voinţei sale, într-un gest de umilinţă publică specific poliţiei politice din regimurile dictatoriale. Materialul video publicat a produs rumoare în spaţiul public, fiind absolut revoltătoare momentele în care un ofiţer de poliţie judiciară îl obligă pe Bogdan Peşchir să îşi decline identitatea vizuală, să îşi dea jos ochelarii, într-o sincronizare perfectă cu un reporter care îi solicita să se îndrepte cu faţa spre camera de luat vederi. Asemenea imagini degradante reflectă încălcarea evidentă a tuturor normelor privind obligaţiile poliţistului şi legitimarea unei persoane, ce se realizează în cadrul urmăririi penale în timpul realizării actelor de urmărire penale, precum şi afectarea gravă a dreptului la viaţa privată, garantat atât de Constituţia României, cât şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Coordonarea unei asemenea acţiuni, ce încalcă fundamental toate dispoziţiile legale ce reglementează procedura legitimării, dar şi caracterul nepublic al urmăririi penale, prevăzut de art. 285 alin. (2) din Codul de procedură penală, reflectă o acţiune voită de poliţie politică, coordonată în ansamblu de către toate structurile Ministerului Afacerilor Interne.

Iniţierea acţiunilor de poliţie politică descrise în cele de mai sus, prin numeroase dosare penale, respectiv acţiuni de umilire publică, aducere cu mandat, reţinere şi arestare preventivă exclusiv în rândul simpatizanţilor sau susţinătorilor şi personal cu privire la candidatul Călin Georgescu, reflectă o componentă fundamentală a loviturii de stat, derulate inclusiv sub coordonarea şi oblăduirea ministrului Predoiu.

Se observă foarte clar că aceste acţiuni nu au reprezentat o acţiune independentă şi imparţială a structurilor ce au competenţe în materie, ci au fost "salutate" şi coordonate sub atenta îndrumare a ministrului Predoiu, care a asumat public, practic, necesitatea dovedirii "vicierii rezultatului alegerilor". Toate aceste structuri de forţă au fost practic asmuţite împotriva candidatului Călin Georgescu şi a susţinătorilor acestuia, într-un peisaj desprins parcă din tribunalele poporului şi anchetele Securităţii din anii '50.

Democraţia, dragi colegi parlamentari, este un sistem fragil, care trebuie protejat şi apărat în permanenţă. Nu există niciun moment în care să putem considera că ne putem relaxa, că am ajuns la un punct de stabilitate. Dacă nu suntem vigilenţi, dacă nu apărăm cu toată forţa valorile fundamentale ale unei democraţii reale, riscurile sunt mari. Aşa cum am văzut în alte colţuri ale lumii, în regimuri care nu au protejat libertăţile cetăţenilor, se poate ajunge ca, în numele ordinii, să se tragă în opozanţi cu gloanţe de cauciuc, să fie suprimate toate formele de disidenţă. De la războiul din Rusia, la regimuri autoritare precum cel din Belarus, astfel de măsuri sunt deja o realitate. România nu poate ajunge în acest punct. Este datoria noastră, a tuturor, să protejăm democraţia, să păstrăm România ca un loc în care drepturile cetăţeneşti să fie garantate, iar puterea să rămână sub controlul unui sistem democratic.

Fiecare dintre noi trebuie să înţeleagă că aceasta nu este doar o responsabilitate politică, ci şi o responsabilitate morală. Dacă astăzi nu apărăm aceste principii fundamentale, riscăm să lăsăm o naţiune slabă, vulnerabilă şi supusă abuzurilor, aşa cum se întâmplă deja în alte părţi ale lumii. România merită mai mult şi trebuie să depunem toate eforturile pentru a asigura un viitor liber, fără frică, fără cenzură şi fără abuzuri.

Prin urmare, în acest ultim ceas pentru salvarea democraţiei din România, adresăm un mesaj de trezire la raţiune, a dumneavoastră, în calitate de aleşi în Parlamentul României, în vederea sancţionării acestor acţiuni de poliţie politică şi adoptării prezentei moţiuni, în vederea demiterii din funcţie a ministrului Cătălin Predoiu.

În egală măsură, se impune adoptarea unei hotărâri privind cererea de iniţiere a urmăririi penale şi sesizarea de urgenţă a Parchetului General al României, în temeiul art. 109 din Constituţia României, pentru iniţierea şi derularea urmăririi penale a ministrului Predoiu, pentru faptele săvârşite în exercitarea funcţiei, ce prezintă probe şi indicii evidente privind săvârşirea infracţiunilor de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, abuz în serviciu şi represiune nedreaptă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În continuare, îl invit la tribună pe domnul Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu (viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi prezenta în următoarele minute, nu foarte multe, pentru că nu am de ce, răspunsul la moţiunea formulată de colegii de la AUR, dar în prealabil aş dori să clarific un aspect, de asemenea, important din punctul meu de vedere, respectiv disponibilitatea subsemnatului de a veni în faţa dumneavoastră şi a răspunde acestei moţiuni.

Spuneam - disponibilitatea subsemnatului de a mă prezenta în faţa dumneavoastră şi de a vă asculta şi de a vă răspunde... (Vociferări.) care a fost pusă la îndoială de către dumneavoastră.

Aş vrea să vă citesc dintr-o declaraţie pe care am făcut-o în data de 3 martie 2025, prin telefon, în cadrul unei emisiuni televizate, în care am răspuns moderatorului, după cum urmează: "Eu am mai trecut prin astfel de moţiuni şi înainte de ridicarea MCV şi înainte de intrarea în spaţiul Schengen, m-am prezentat în Parlament, am răspuns cu argumente oricăror întrebări. Aşa voi proceda şi cu ocazia acestei moţiuni.".

"Aşa voi proceda şi cu ocazia acestei moţiuni.", spuneam în data de 3 martie, şi în 25 martie am repetat în cadrul emisiunii... 24 martie, rectific, în cadrul emisiunii televizate. Se poate verifica.

În data de 31 martie îmi este adresată şi mie şi colegului Burduja o postare din partea unui coleg de-al dumneavoastră care spune aşa: "Astăzi şi miercuri avem moţiuni împotriva miniştrilor Burduja şi Predoiu. Au vrut să nu se prezinte. Noi nu-i lăsăm; îi potcovim. Sper că nu va deranja declaraţia asta.".

Nu deranjează de niciun fel, dar este o declaraţie falsă. Este o dezinformare, este o minciună. Şi nu este singura. (Aplauze.)

În ceea ce priveşte chestiunea cu potcoava - nu, nu ne deranjează; potcoavele aduc noroc.

S-ar putea să regretaţi faptul că ne daţi aceste potcoave. (Aplauze.)

Şi vă mai spun ceva legat de potcoave.

Au făcut diferenţa, să ştiţi, în istoria militară a lumii - cred că colegul dumneavoastră, domnul Chelaru, vă poate confirma acest lucru - pentru că cei care au inventat potcoavele...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Răspundeţi la întrebări şi la acuzaţii...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...au putut să se deplaseze mai uşor pe câmpul de luptă...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

...nu ne faceţi nouă lecţii aici!

Răspundeţi la întrebări şi la acuzaţii! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Fac o scurtă paranteză. (Vociferări. Gălăgie.)

Dumneavoastră, care invocaţi libertatea de exprimare la tot pasul, ar trebui să ştiţi că asta presupune şi libertatea de a-ţi alege modul în care răspunzi.

Dacă aţi avea mai multe lecturi, probabil că aţi descoperi şi acest lucru. (Vociferări. Gălăgie.)

Libertatea de exprimare... (Vociferări. Gălăgie.) presupune să-ţi alegi modul în care răspunzi.

Şi acum continuăm.

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Răspundeţi la ce v-am acuzat! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Domnule preşedinte,

Pot să continui? (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, continuaţi.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Deci, am să-mi urmez până la capăt ideea.

Şi vă spuneam că domnul Chelaru v-ar putea lămuri cu privire la faptul că potcoavele au făcut diferenţa pe câmpul de luptă, pentru că armatele romane, care au inventat acest fel de a echipa cavaleria, au putut să se deplaseze mai uşor.

Deci, mulţumim pentru livrarea cu potcoavele.

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Penibil! Penibil! Penibil!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Şi acum să trecem la...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Răspundeţi, de ce arestaţi oamenii?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnă Gavrilă, vă rog!

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Răspundeţi, de ce intraţi peste ei la 6.00 dimineaţa? (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Domnule preşedinte,

Pot să continui?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, continuaţi. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Deci pot să continui.

Citind moţiunea dumneavoastră înşirată pe cele şase pagini, ea poate fi rezumată la două acuzaţii şi trei motivaţii.

Cele două acuzaţii sunt în esenţă următoarele - că am orchestrat dosare penale şi am transformat Poliţia Română în poliţie politică - se scrie textual acest lucru.

Voi ajunge imediat şi la motivaţiile pe care le invocaţi, care constau în trei declaraţii pe care le citaţi; le denumiţi şi probe, de altfel.

Dar să lămurim încă un aspect prealabil - dacă aţi fi avut curiozitatea să citiţi cu atenţie Codul de procedură penală...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Mai uşor cu aroganţa, domnule Predoiu!

Mai uşor cu aroganţa!

Răspundeţi!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...Legea privind organizarea Poliţiei Judiciare... (Vociferări. Gălăgie.) ordonanţele... (Vociferări. Gălăgie.) de organizare a Ministerului Afacerilor Interne şi toate procedurile de lucru ale Poliţiei Române, dacă aţi fi făcut acest efort de verificare, aţi fi constatat că nicăieri în Codul de procedură penală, în Legea de organizare a Poliţiei Judiciare, în ordonanţele de organizare a Ministerului Afacerilor Interne sau în procedurile de lucru ale Poliţiei Române, nu veţi găsi nicio atribuţie operativă a ministrului afacerilor interne.

Prin urmare, susţinerea dumneavoastră că ministrul afacerilor interne a orchestrat şi a dispus măsuri abuzive...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Da, ne consideri naivi!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

de percheziţii... (Vociferări. Gălăgie.) de verificări, de anchete... (Vociferări. Gălăgie.) de fabricarea de dosare penale... (Vociferări. Gălăgie.) este pe cât de stupidă, pe atât de absurdă. În orice caz, este nefundamentată din punctul de vedere al prevederilor legale în vigoare şi nu este dovedită de niciun fapt sau act pe care subsemnatul să îl fi comis.

De altfel, în susţinerea acestei acuzaţii de orchestrare a dosarelor penale şi de poliţie politică, dumneavoastră invocaţi trei... trei declaraţii ale mele. Le-aţi citit. O să le reiau şi eu, pentru că vreau să le analizăm. Astea sunt ceea ce dumneavoastră numiţi probe. Pe această bază, dumneavoastră faceţi o afirmaţie extrem de gravă cu privire la o instituţie importantă - dăm ministrul la o parte - vorbim aici şi de Poliţia Română, o instituţie fundamentală a statului român, care are nevoie şi de încrederea şi de cooperarea cetăţenilor pentru a asigura ordinea şi liniştea publică şi pentru a-i proteja.

Dar să trecem la aceste declaraţii pe care dumneavoastră le invocaţi şi pe care le numiţi probe, pe baza cărora afirmaţi, nici mai mult, nici mai puţin, că Poliţia Română s-a transformat într-o veritabilă instituţie de poliţie politică... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Aşa şi este, aşa şi este, toată lumea vede, numai voi nu vedeţi!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...unde cetăţeanul nu mai este protejat... (Vociferări. Gălăgie.) ci supravegheat, intimidat şi redus la tăcere.

Haideţi să vedem care sunt aceste probe, care sunt aceste declaraţii.

Prima declaraţie pe care o invocaţi este una prin care mai şi pretindeţi că jignesc alegătorii. Spune aşa: "Eu mi-aş dori foarte mult ca toţi aceşti cetăţeni care şi-au manifestat o nemulţumire, nefericire, alţii, în orice caz, o reacţie critică la adresa modului în care au fost conduse unele aspecte ale treburilor publice din ţara noastră, trebuie înţeleşi, trebuie discutat cu dânşii...".

Deci, această declaraţie în care eu spun că mi-aş dori să discutăm cu cetăţenii, să-i înţelegem... (Vociferări.) să vedem ce nemulţumiri au, deci, să ne deschidem către cetăţeni, este o probă în optica dumneavoastră - unu, că Poliţia Română este poliţie politică şi doi, că jignim alegătorii, în speţă pe dumneavoastră, pentru că invocaţi alegătorii domnului Georgescu.

Deci, repet, un responsabil politic, ca şi dumneavoastră, parlamentar, înainte de a fi ministru, spune - vreau să vorbim cu cetăţenii, trebuie să-i înţelegem, dacă dânşii au nefericiri... nemulţumiri faţă de treburile publice, şi să avem un dialog.

Deci, asta, în ochii dumneavoastră, înseamnă poliţie politică şi anormalitate.

S-ar putea să fie aşa, pentru că, probabil, dumneavoastră nu vă doriţi acest dialog... (Vociferări.) nu vă doriţi decât să acuzaţi. Este mai dificil să răspundeţi şi să ascultaţi un răspuns.

Deci eu cred că nici nu putem risipi mai multe cuvinte. Această declaraţie vorbeşte prin ea însăşi despre o deschidere democratică, despre spirit de dialog şi despre respect.

Dumneavoastră răsuciţi faptele...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Ce respect? Ce respect, când intri peste familii la 6.00 dimineaţa...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Respectul de a-i asculta inclusiv pe cei... (Vociferări. Gălăgie.) doamnă... (Vociferări. Gălăgie.) care nu îi respectă pe ceilalţi, să vorbească. (Vociferări. Gălăgie.)

În acest moment... (Vociferări. Gălăgie.) în care dumneavoastră strigaţi la mine... (Vociferări. Gălăgie.) demonstraţi o lipsă de respect. (Vociferări. Gălăgie.)

Da, respect e să stai să asculţi.

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Voi nu respectaţi românii... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnă Gavrilă! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Dumneavoastră, doamnă... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnă Gavrilă...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...respect în acest moment.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...nu o să vă mai dau cuvântul la dezbateri dacă nu încetaţi. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Faptul că dumneavoastră...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...strigaţi din bancă şi întrerupeţi pe cineva pe care l-aţi invitat aici, căruia i-aţi adresat... (Vociferări. Gălăgie.) cuvinte grele... (Vociferări. Gălăgie.)

Elementar este să demonstraţi... (Vociferări. Gălăgie.) şi dumneavoastră respect... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamnă... (Vociferări. Gălăgie.) locurile în care am fost eu educat... (Vociferări. Gălăgie.) îmi spun să ascult pe celălalt (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Mergeţi acasă!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...şi să nu strig... (Vociferări. Gălăgie.)

Pentru că strigătul, doamnă...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Mergeţi acasă!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...e dovadă de neputinţă... (Vociferări. Gălăgie.) înţelegeţi că nu vă faceţi un serviciu. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu mai dialogaţi cu sala, domnule ministru!

Vă rog, continuaţi. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Dacă pot continua, domnule preşedinte.

Deci, revin la prima declaraţie pe care o invocaţi şi afirm încă o dată că pervertiţi sensul ei, aşa cum pervertiţi orice declaraţie pe care o invocaţi în continuare. (Vociferări.) Şi că însăşi această acuzaţie a dumneavoastră este o probă nu a deschiderii către dialog, ci dimpotrivă.

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Ce dialog? Ce dialog ai la 6.00 dimineaţa... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Iar felul în care dumneavoastră vă comportaţi aici, în sală... (Vociferări. Gălăgie.) nu este decât o probă în plus. (Vociferări. Gălăgie.)

Chiar dacă dumneavoastră ascultaţi... (Vociferări. Gălăgie.) şi demonstraţi respect, dar unul dintre colegi... (Vociferări. Gălăgie.) nu demonstrează, vă plasează pe toţi în aceeaşi situaţie. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnă deputat, veţi fi chemată la ordine, dacă nu încetaţi, vă rog frumos! (Se adresează doamnei deputat Anamaria Gavrilă. Vociferări.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mai departe, următoarea declaraţie... (Vociferări.) pe care dumneavoastră o invocaţi drept probă, probă, repet, care să arate că Poliţia Română este o poliţie politică. Spuneţi aşa: "Categoric este un alt stil, toată lumea este în curs de adaptare la acest nou stil - mă refeream la relaţiile internaţionale. Cu cât o facem mai repede şi noi în România, cu atât mai bine. Ceea ce cred că trebuie să avem noi de făcut în perioada următoare este să păstrăm stabilitatea politică. (...) Trebuie să facem mai mult pentru a explica evoluţia vieţii politice din România, inclusiv ceea ce s-a întâmplat în alegerile din noiembrie anul trecut, a se explica faptul că aceste alegeri au fost distorsionate prin afectarea şanselor candidaţilor participanţi la alegeri. (Vociferări.) Sunt chestiuni în curs de lămurire cu privire la finanţarea acestor campanii prezidenţiale şi, de asemenea, cred că trebuie să continuăm acest dialog".

Această declaraţie dumneavoastră o invocaţi din nou ca o probă a poliţiei politice.

Iertaţi-mă, am făcut eforturi serioase să înţeleg în ce fel funcţionează gândirea celui care a scris aceste cuvinte în această moţiune, ca să pun în legătură o poziţie politică corectă, din nou, de deschidere spre dialog, din nou, spre raţionalitate, cu acuzaţia de poliţie politică. Adică sunt lucruri care n-au nicio legătură. Este foarte dificil să răspunzi unei absurdităţi.

Am mai avut aici moţiuni, mi-au făcut colegii de la USR, am stat o oră de vorbă, am avut ce discuta... (Vociferări.) dar e foarte greu să răspunzi unui lucru absurd. (Vociferări.) Aşa cum este greu să răspunzi, dacă eşti un om care ai anumite repere, unor strigăte din bancă... (Vociferări.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Faptele, nu vorbele!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...pentru că nu poţi să faci la fel, la rândul tău, să strigi.

Faptele - discutăm şi despre fapte; deocamdată vorbim despre faptele dumneavoastră. Faptele dumneavoastră sunt aceste vorbe, deocamdată.

Şi mai e încă o declaraţie în care spun, da, către colegii mei de partid, să ieşim dintr-o oarecare defensivă şi timorare în faţa acestui tir de culpabilizări incorecte, pentru că n-avem niciun motiv să stăm cu capul în pământ... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

O lume întreagă...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...dar absolut niciunul.

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

...o lume întreagă spune că este poliţie politică...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Lumea pentru dumneavoastră e mică, doamnă, se pare...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

..şi voi staţi şi... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...de aia spuneţi că e întreagă. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnă Gavrilă! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Deschideţi-vă puţin orizontul...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnă Gavrilă... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...şi o să vedeţi că e mai mare un pic.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...vă rog să veniţi până la mine!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Bun.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnă Gavrilă...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Deci asta este...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...vă rog să veniţi până la mine!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...în legătură cu...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Să se consemneze, vă rog - doamna Gavrilă a fost chemată la ordine.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...probele pe care dumneavoastră le invocaţi în legătură cu poliţia politică.

Încă o dată, încă o dată - citiţi Codul de procedură penală, citiţi legile de organizare a Poliţiei, de organizare a Ministerului de Interne, cercetaţi aceste legi, aplicaţi-vă asupra lor până depăşiţi CV-ul ăla, mai mult de jumătate de pagină - şi mă adresez dumneavoastră în primul rând - şi veţi găsi, veţi realiza că nu există nicio legătură între ceea ce face zi de zi un ministru de interne şi ceea ce se întâmplă într-o anchetă penală. Nu ăsta este rolul unui ministru. Poate într-o bună zi... (Vociferări.) nu cred că prea curând... (Vociferări.) veţi ajunge şi dumneavoastră... (Vociferări.) să faceţi această... (Vociferări.) demnitate importantă şi onorabilă...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Plecaţi acasă!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

... şi veţi constata...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Demisia! Demisia!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...că nu are nicio legătură ceea ce trebuie să facă un ministru cu ceea ce pretindeţi dumneavoastră.

Deci, e complet neprofesionist, din start, tot demersul pe care îl faceţi.

În plus, este de-a dreptul absurd să invocaţi trei declaraţii în care îmi manifest - încă o dată - deschiderea spre dialog cu cetăţeni, cu adversari politici... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Când? După ce îi arestezi?

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...în legătură cu acuzaţia de poliţie politică.

Şi cu asta am încheiat prima parte a intervenţiei, pentru că mai mult de atât, cu privire la argumentele dumneavoastră, nu se poate spune, repet, nu se poate spune, sunt atât de absurde încât e foarte greu să vorbeşti mai mult de câteva minute. Da? Bun.

Aţi mai invocat, e adevărat că nu în moţiune, încă o declaraţie pe care am făcut-o, şi aţi pus-o, de asemenea, în legătură cu caracterul de poliţie politică, în care am spus că noi încă tratăm democratic adversarii noştri politici. Şi aţi tras concluzia - evident, greşită - că este o ameninţare.

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Păi, a fost ameninţare!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Păi, a fost în ochii dumneavoastră, că n-aţi citit Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, doamnă.

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Serios?

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

"Încă" înseamnă "în continuare", vă rog să-l consultaţi. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Deci, încă o dată, doamnă, dacă veţi face un efort, nu e totuşi foarte greu...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

O ţară întreagă a înţeles...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...să citiţi...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

...acelaşi lucru, numai tu...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

...ai înţeles altceva!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...să citiţi, înainte să strigaţi, citiţi, informaţi-vă...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

O ţară întreagă a înţeles acelaşi lucru, numai tu ai înţeles altceva!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...citiţi Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, citiţi Codul de procedură penală şi Codul penal, citiţi legi, faceţi un efort, munciţi puţin, extindeţi-vă puţin domeniul de cunoaştere şi după aceea puteţi să ţipaţi!

Deocamdată nu faceţi decât să proiectaţi în aer curenţi în formă de cuvinte, dar n-au sens, înţelegeţi... (Vociferări.)

Eu vă... vă înţeleg şi eu dumneavoastră neputinţa...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Arestările tale au sens, aşa-i?

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...pentru că nu primiţi un răspuns... (Vociferări. Gălăgie.) n-aveţi cum... (Vociferări. Gălăgie.)

Veniţi cu argumente logice şi veţi primi! (Vociferări.)

Bun. Haideţi să trecem şi la acele celebre anchete, încă o dată, desfăşurate sub coordonarea procurorului.

Un ministru de interne are tot atâta legătură cu ce se întâmplă într-o anchetă penală coordonată de procuror sau în anchetă proprie, la Poliţie, cât aveţi şi dumneavoastră în această bancă. Şi aşa şi trebuie să rămână.

Faptul că dumneavoastră vă gândiţi că un ministru de interne poate să comande, să facă, să dreagă, să dea telefoane... (Vociferări.) asta arată un anumit fel de a gândi din partea dumneavoastră, dar nu este şi al meu. Nu este şi al meu, înţelegeţi dumneavoastră? (Vociferări.)

Da, vorba dumneavoastră, de unde!

Bun. Sunt totuşi oameni care înţeleg. Eu am dialog cu mulţi dintre colegii din AUR şi da, înţeleg, când discutăm pe culoare. Bun.

Dar am înţeles cum se vede de la dumneavoastră, e în regulă - două acuzaţii, trei declaraţii drept probă şi concluzia - cetăţeanul nu este protejat, hai să facem plângere penală!

Faceţi, nicio problemă, faceţi plângere penală!

Bun. Să vă spun puţin cum se vede şi de la mine, pentru că ceea ce mă preocupă cel mai mult din toate poveştile acestea pe care le-aţi înşirat este afirmaţia publică cum că cetăţeanul nu este protejat, şi asta mă obligă, nu faţă de mine, nici măcar faţă de colegii din bancă, ci faţă de colegii care stau zi de zi în stradă şi noaptea, uneori, ca să protejeze cetăţeanul, să spun nişte lucruri.

Anul trecut... rectific, acum doi ani, când am preluat mandatul... (Vociferări.) am stabilit Ministerului de Afaceri Interne un număr de priorităţi. Prima dintre ele - combaterea traficului de droguri, combaterea migraţiei ilegale... (Vociferări.) combaterea crimei organizate şi Schengen-ul.

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

Domnule Predoiu, se vând droguri la intrarea în şcoli şi dumneavoastră spuneţi că... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Da, o să vă explic.

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

...nu vă e ruşine? (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Da, nu mi-e ruşine. Dimpotrivă. (Vociferări. Gălăgie.)

Nu, nu mi-e ruşine. Dumneavoastră trebuie să vă fie ruşine.

Dacă îmi daţi voie, o să vă explic de ce. (Vociferări. Gălăgie.)

Încă din Parlament, de la audierea pentru funcţia de ministru, am spus textual - şi vă rog să fiu verificat - avem o problemă cu drogurile în România şi trebuie să relansăm acest efort...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Ce aţi făcut până acum?

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...altfel, vom pierde lupta.

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Ce aţi făcut până acum?

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Dumneavoastră aţi mistificat...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Tot "trebuie... trebuie... trebuie".

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...tot ce am spus, transformând într-o declaraţie de abandon al acestei lupte.

Mă întrebaţi ce am făcut.

Păi, uitaţi ce am făcut - am suplimentat cu sute de poziţii unităţile de poliţie care se ocupă de combaterea drogurilor şi a crimei organizate.

O voce din sală:

Nu se vede!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

În urma acestei activităţi...

Poate nu vedeţi dumneavoastră. Poate că acolo unde staţi dumneavoastră... (Vociferări. Gălăgie.) încă nu au scăzut traficul... (Vociferări. Gălăgie.) şi consumul. (Vociferări. Gălăgie.)

O să ne înţelegem, dacă vedem asta mai departe... (Vociferări. Gălăgie.) că va scădea şi acolo unde sunteţi dumneavoastră.

Dar bilanţul Poliţiei Române, publicat numai în urmă cu câteva zile, arată că de doi ani de zile din piaţă au fost scoase peste 300 de grupuri de crimă organizată... (Vociferări. Gălăgie.) sunt 300 de grupuri de crimă organizată mai puţin în piaţă. (Vociferări. Gălăgie.)

Da, intră altele. Normal că intră, pentru că este un efort continuu de combatere... (Râsete. Vociferări.) este un fenomen care se regenerează... (Vociferări. Gălăgie.) este un fenomen internaţional.

Dacă dumneavoastră aveţi răbdarea să discutăm civilizat, putem să ajungem şi la detalii, dar eu n-am să stau în această logică de a striga unul la altul. Este limpede că nu doriţi un dialog aplicat şi profesionist...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Păi, tu vorbeşti pe lângă subiect!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...pentru că nu vă avantajează... (Vociferări. Gălăgie.)

Aceste statistici... (Vociferări. Gălăgie.) şi legate de cantităţile de droguri confiscate... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

O să vă retrag cuvântul, doamnă Gavrilă.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...şi legate de... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnă Gavrilă!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...numărul de... (Vociferări. Gălăgie.) grupări de crimă organizată desfiinţate... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnă Gavrilă!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...legate de toate măsurile care s-au luat sunt confirmate şi de statistici, şi de rapoarte internaţionale, şi de poziţii ale unor parteneri străini.

Deci nu sunt lucruri pe care le spun eu de aici, sunt lucruri muncite.

Şi, prin modul în care dumneavoastră trataţi aceste rezultate, nu mă jigniţi pe mine, că nu aveţi cum, nici măcar pe colegii mei, îi jigniţi pe toţi cei care muncesc. Jigniţi zeci de mii de poliţişti...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

De care voi vă folosiţi!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...jandarmi şi aşa mai departe.

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

De care voi vă folosiţi!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Pe ei jigniţi. Şi ei ştiu acest lucru. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să consemnaţi că doamna Gavrilă are retras cuvântul. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mai departe.

Poate că aceste statistici nu vă conving. Poate că alte măsuri anunţate de Poliţie nu vă conving. Poate că programul lansat de Ministerul Afacerilor Interne, în care am integrat alte opt ministere, tocmai pentru protecţia şcolilor faţă de traficul de droguri, nu vă conving. Poate că cele 77.000 de misiuni numai în jurul şcolilor, pentru combaterea traficului de droguri, nu vă conving.

Dar poate că o să vă convingă faptul că, în ciuda a ceea ce spuneţi dumneavoastră despre ministrul de interne, despre Ministerul de Interne, despre Poliţie, de la un an la altul, adică din 2023 în 2024, încrederea în Poliţia Română a crescut cu peste opt procente şi a ajuns în acest moment undeva aproape de 55% din populaţie.

Deci, cetăţenii români pe care dumneavoastră îi invocaţi la tot pasul, vă infirmă, vă contrazic şi vă aplică cel mai corect şi sever blam. Pentru că ceea ce spuneţi dumneavoastră n-are nicio legătură cu realitatea.

O voce de la POT:

S-a văzut la alegeri!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

S-a văzut la alegeri? Nu ştiu dacă s-a văzut la alegeri lucrul ăsta, dar un lucru cert este că Poliţia Română a crescut...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Sunteţi istorie, plecaţi acasă!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...în sondaje. (Vociferări. Gălăgie.)

Mai departe.

În ceea ce priveşte viitorul, sunteţi preocupaţi de două lucruri, din câte am văzut...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Viitorul tău nu mai există, dă-ţi demisia, Predoiu! Demisia!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...pe de o parte, de faptul că Poliţia Română nu apără cetăţenii şi, pe de altă parte, de alegeri. (Vociferări.)

Poliţia Română îşi probează toate acţiunile prin proceduri şi prin comunicare publică. Nu veţi găsi nicio procedură făcută de Poliţia Română care să nu fi fost comunicată public, explicată şi demonstrată cu prevederi legale şi cu tot ceea ce pot colegii... (Vociferări. Gălăgie.) să vă pună la dispoziţie.

Iar în ceea ce priveşte alegerile, aşa cum am mai spus, aceste alegeri care urmează se vor desfăşura impecabil din punctul de vedere al respectării legii, sunt toate instituţiile aliniate în ceea ce priveşte aplicarea acestor prevederi legale şi nu vă faceţi griji că dreptul cetăţenilor români nu va fi respectat. Va fi, aşa cum a fost şi la precedentele alegeri.

În concluzie, dragi colegi, în momentul în care dumneavoastră faceţi acuzaţii, faceţi-le întemeiat şi veniţi cu probe, nu cu declaraţii care vă demontează propriile acuzaţii!

Domnule preşedinte, vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Urmează dezbateri asupra moţiunii simple prezentate.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Andronache, procedură.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe procedură.

Doresc să vă felicit pentru că aţi făcut aplicarea art. 159 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, referitor la doamna deputat Gavrilă.

Acest articol spune următorul lucru: "Preşedintele de şedinţă cheamă la ordine deputatul... care tulbură dezbaterile sau creează dezordine".

Cred că a doua variantă este cea corectă în cazul doamnei Gavrilă.

"În cazul în care, după chemarea la ordine, deputatul... continuă să se abată - ceea ce s-a şi întâmplat - de la regulament sau împiedică în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor, preşedintele de şedinţă retrage cuvântul" acelui deputat - ceea ce aţi făcut. Vă felicit, domnule preşedinte!

De asemenea, vă pun în vedere că în măsura în care doamna Gavrilă nu încetează cu tulburarea acestei şedinţe...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Dictatorilor! Dictatorilor!

Domnul Gabriel Andronache:

...vă rog să puneţi în aplicare dispoziţiile următoarelor alineate, care înseamnă evacuarea din sală şi, ulterior, discutarea în BP... (Vociferări. Gălăgie.) pentru sancţionarea acesteia. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Popa Dorin, pe procedură doriţi? (Vociferări.)

Pe procedură, da?

Domnul Dorin Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

E pentru prima dată de când sunt parlamentar, deputat de Argeş în Parlamentul României, când iau cuvântul.

Am ascultat pe toată lumea; vreau să vă spun - nu ştiu cât am la dispoziţie, un minut şi ceva, sper să mă încadrez - eu nu ţin cont de culoarea politică a fiecăruia, eu vreau să ţin cont de faptul că aici suntem trimişi de români şi că trebuie să lucrăm pentru ei. Trebuie să facem legi bune pentru ei.

Şi am vrut să iau cuvântul astăzi pentru că am văzut şi m-am minunat câtă treabă se face în ţărişoara asta vizavi de consumul de droguri.

Vă anunţ că eu lucrez de 24 de ani în acest domeniu - prevenirea...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Care e procedura?

Domnul Dorin Popa:

Domnule... pe procedură, exact la ceea ce s-a spus, că se implică Poliţia Română...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat...

Domnul Dorin Popa:

Dacă mă lăsaţi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat...

Domnul Dorin Popa:

...asta vreau să vă spun.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat...

Domnul Dorin Popa:

Nu există nicio implicare.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Care e procedura?

Domnul Dorin Popa:

Păi, procedura este asta. (I se întrerupe microfonul. Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mă ascultaţi şi pe mine sau...? (Vociferări.)

V-am oprit microfonul.

Ascultaţi-mă o secundă! (Vociferări.)

Mi-aţi cerut cuvântul pe procedură, vi l-am dat. Vă rog să indicaţi procedura. (Vociferări.)

În cadrul dezbaterilor, aveţi timp alocat Grupului POT, în care puteţi să vă spuneţi punctul de vedere.

Vă rog.

Domnul Dorin Popa:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Trebuie să ne implicăm. Consumul de droguri nu este ceea ce s-a anunţat aici. Este un dezastru în România, în rândul tinerilor.

Domnul Marian Mina (din sală):

Asta e procedura?

Domnul Dorin Popa:

E pe procedură, da.

Nu trebuie să fim indiferenţi la ceea ce se întâmplă şi doar să spunem: Poliţia Română se implică, Poliţia Română face.

Nu face!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Nici nu mă mai interesează nicio procedură. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Reamintesc faptul că la moţiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente, potrivit Regulamentului.

Începem dezbaterile.

Grupul parlamentar al PSD, domnule deputat Florin Manole, vă rog.

Domnul Petre-Florin Manole:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mi-am pierdut zece minute ca să citesc textul ăsta, pe care, cu toată sinceritatea vă spun că e un grav abuz să-l numiţi "moţiune". Asta este o compunere de câteva pagini, cu care nu treci dintr-a IV-a într-a V-a! (Aplauze. Vociferări.) Nu e o moţiune simplă, deşi e adevărat că e multă simplitate aici - în idei, în vocabular, în cuvinte... Dar, nu e o moţiune, ci e doar o compunere modestă. Oricine v-a scris-o trebuie concediat şi oricine a semnat-o, sper că n-a citit-o! Apropo de asta, am remarcat că cei mai vocali dintre colegii noştri de astăzi n-au semnat-o. Păi, normal că nu semnezi, normal că nu poţi fi critic cu Poliţia Română, atunci când o suni şi o chemi să te apere de presă! Nu-i aşa?! (Râsete. Aplauze.)

Compunerea asta, suma asta de comentarii, dovedeşte neînţelegerea funcţionării instituţiilor, în cazul ăsta, neînţelegerea felului în care funcţionează Ministerul de Interne şi neînţelegerea rolurilor din această instituţie.

E clar, din acuzele voastre nefondate, că nu ştiţi că ministrul de interne nu are atribuţii operative, că ministrul de interne nu coordonează anchete, nu ştiţi că dosarele penale nu sunt instrumentate de poliţişti, ci de către procurori, iar poliţiştii judiciari care lucrează sub comanda procurorilor lucrează în dosare, nu sub cea a ministrului de interne. Astea nici măcar nu sunt opinii, sunt lucruri clare şi simple, de a căror înţelegere depinde claritatea a ceea ce, eventual, aţi fi putut să scrieţi, dar n-a fost cazul.

Ministrul de interne, doamnelor şi domnilor semnatari ai acestei compuneri, se ocupă, aşadar, de altceva.

Şi, în cazul în care, aşa cum se dovedeşte, nu ştiţi cu ce se ocupă, o să vă spun câteva exemple, nişte cifre clare, nişte lucruri concrete şi măsurabile.

116 grupuri infracţionale organizate destructurate, din care: 32 de grupuri infracţionale care făceau trafic de persoane - asta face Ministerul de Interne; 11 grupuri infracţionale care făceau trafic de migranţi; 9 care făceau trafic şi criminalitate informatică; 50 de grupuri infracţionale care făceau trafic de droguri.

Şi aş mai adăuga aici, în contextul dezbaterilor din ultimele 20 de minute, că s-a mai destructurat un grup infracţional, căruia îi luaţi apărarea de câte ori puteţi: unul care deţinea arme...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

A, ăla care făcea campanie pentru voi?! Ăla care făcea campanie pentru PSD la locale?!

Domnul Petre-Florin Manole:

... cu un domn care a reuşit să se ducă în altă ţară...

Să ştiţi, doamnă, că nu s-a născut omul de la POT care să oprească pe cineva de la PSD! (Vociferări. Gălăgie. Aplauze.)

Nu! Reprezentaţi 5%! 5% dintre cetăţeni, care merită respect, dar dumneavoastră trebuie să dovediţi că meritaţi respect!

Noi reprezentăm întotdeauna peste 20% dintre cetăţeni... (Gălăgie. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să continuaţi.

Domnul Petre-Florin Manole:

... şi dacă nu-i reprezentaţi, să vă fie ruşine! (Gălăgie. Vociferări.)

Dacă nu îi respectaţi, să vă fie ruşine! (Gălăgie. Vociferări.)

Şi dacă credeţi că ţipatul vă ajută la ceva, să ştiţi că mai mult v-aţi ajuta dacă aţi citi ceva! (Aplauze. Gălăgie. Vociferări.)

Sunaţi la poliţie, să vă ajute cumva!

Mergem mai departe şi vă spun, colegilor de la AUR, care aţi semnat moţiunea... POT-ul n-a avut curaj să semneze, sau poate nu s-a descurcat... şi amprenta funcţionează... (Aplauze. Gălăgie.)

Vă spun, colegilor de la AUR, că vă provoc să veniţi la tribuna acestui Parlament şi să spuneţi ţării, la microfon, dacă consideraţi cumva că Poliţia Română, evident, parte a Ministerului de Interne, a făcut bine sau rău atunci când a confiscat arme de la domnul Potra. (Vociferări. Gălăgie.)

Spuneţi cetăţenilor asta, spuneţi cetăţenilor despre acea reţea de crimă organizată şi explicaţi, după aceea, ce căuta Georgescu alături de ei, alături de aceşti posesori, în mod ilegal, de arme. (Vociferări. Gălăgie.)

Mai departe, apropo de lămuriri pentru atribuţii şi activităţi ale Ministerului de Interne.

Ministrul de interne s-a ocupat, în mod direct, de aderarea la Schengen, alături de prim-ministru, de întregul cabinet, şi asta este o realizare incontestabilă a Guvernului Ciolacu şi a coaliţiei PSD-PNL, finalizată anul trecut şi cu impact mare pentru viaţa oamenilor, pentru viaţa cetăţenilor, pentru dreptul de a călători, pentru economie, pentru competitivitatea transportatorilor, pentru creşterea exporturilor şi a economiei, în ansamblul său.

Aţi spus şi veţi spune că a fost târzie intrarea în Schengen, că se putea şi că trebuia să fim acolo mai devreme. Dar veniţi la tribună, stimaţi semnatari ai acestei moţiuni, şi spuneţi cetăţenilor ce aţi făcut voi pentru acest proiect de ţară important, cu ce aţi contribuit la acest obiectiv major? (Vociferări.)

Zero! Zero este contribuţia dumneavoastră, de care evident că ne puteam dispensa. N-aţi mişcat un deget, aţi stat pe margine şi aţi dat cu pietre. Asta a fost tot ce aţi făcut!

Mai mult decât atât, trebuie să ştie toţi cetăţenii români, mai ales cei din diaspora, că prietenii voştri din Europa, familia politică europeană din care face parte AUR e populată cu extremişti care vorbesc şi acţionează, în fiecare zi, împotriva României şi a românilor, sunt principalele forţe politice care s-au opus, în ţările lor, ca guvernele lor să sprijine aderarea României la Schengen. Sunteţi la fel de vinovaţi ca ei, sunteţi părtaşi cu ei! (Vociferări.)

Acum, dacă v-aţi clarificat un pic, aş vrea să vă las, totuşi, cu o concluzie.

Apelaţi, în finalul acestei compuneri, pe care o numiţi "moţiune simplă", la procurori. Cereţi ca ei să-l ancheteze pe ministrul de interne. E bine să aveţi încredere în procurori. Bravo! Felicitări! Aceiaşi procurori l-au audiat 5 ore pe Georgescu al vostru. (Vociferări.) Aceiaşi procurori pe care-i invocaţi azi, în finalul textului vostru, sunt cei pe care îi acuzaţi ieri, şi în toate zilele, în fiecare zi a acestui an. (Vociferări.)

În realitate, lucrurile sunt foarte simple. Sunt două discursuri şi două feţe ale unui acelaşi partid - AUR.

Nu în ultimul rând, o să vă spun că e evident că PSD va vota împotriva acestui text, pe care refuz să-l numesc moţiune simplă, pentru puţinătatea sa intelectuală.

Şi vă încurajez, altădată, şi pe ceilalţi, care aveţi opinii şi care strigaţi tare, în plen, crezând că decibelii contează mai mult decât neuronii, să semnaţi şi să vă asumaţi opinii, dacă aveţi, şi, în acelaşi timp, să nu uitaţi.

E foarte greu să vă înţelegem atunci când luni sunaţi la poliţie, să vă apere de presă, şi marţi spuneţi că poliţia este abuzivă.

Este o incoerenţă fix la nivelul celei la care ne aşteptam. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Tanasă Dan.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Da, destructuraţi clanuri. Aşteptăm, cu sufletul la gură, să destructuraţi clanul Nordis, că... (Aplauze.) văd că sunteţi foarte pe elan, pe elan, pe elan, domnule Manole! Sunteţi pe elan! (Aplauze.)

Aţi găsit pozele alea cu Potra la PSD, când Potra făcea campania electorală la Sibiu? Pe alea nu le-aţi găsit, domnule Manole? (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Vorbim astăzi despre un subiect care nu mai poate fi amânat, nu mai poate fi nici ignorat: falimentul moral, democratic şi instituţional al Ministerului Afacerilor Interne, sub conducerea domnului Cătălin Predoiu.

De luni de zile, România se află în derivă democratică: alegeri anulate, o poziţie hăituită, protestatari ridicaţi din case, ca pe vremea Securităţii. Simpli cetăţeni duşi cu mandat, pentru că au postat pe Facebook. Nu vorbim aici nici de terorişti, nici de reţele de crimă organizată, vorbim de oameni simpli care postează opinii pe reţele de socializare.

Suntem astăzi în acest punct ruşinos, în care partenerii noştri internaţionali, inclusiv Statele Unite ale Americii, îşi exprimă public îngrijorarea cu privire la starea democraţiei din România. Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care a ajuns la statutul de regim hibrid. Iar procesul de ridicare a vizelor pentru români a fost suspendat de către Administraţia de la Washington. Nu din cauza AUR! Nu din cauza lui Călin Georgescu şi a votanţilor, ci din cauza abuzurilor comise de... (Aplauze.) Predoiu! (Aplauze.)

Domnule ministru,

Nu sunteţi o victimă, sunteţi autorul acestor abuzuri!

Poliţia Română, în loc să se ocupe de clanuri, de trafic de droguri, de contrabandă şi de siguranţa cetăţeanului, se ocupă de simpatizanţii opoziţiei. Îi ridică din pat, domnule ministru, le ia telefoanele, domnule ministru, le confiscă laptopurile, îi amprentează, îi fotografiază şi îi expune public, pentru a-i umili în faţa camerelor de luat vederi ale televiziunilor miluite de sistem.

Ştim! Ştim, domnule ministru, o să veniţi să ne spuneţi că Putin ne pune să facem această moţiune împotriva dumneavoastră sau că moţiunea noastră afectează siguranţa naţională a României. Ştim! De parcă, în România, ar fi democraţie numai dacă Ciolacu e premier şi dumneavoastră ministru.

Nu, domnilor, în România nu mai este democraţie tocmai pentru că dumneavoastră sunteţi perpetuu la guvernare! (Aplauze.) Tocmai de aceea! Sub conducerea voastră, România a ajuns un regim în care guvernează prostocraţia, cum spunea fostul ministru, domnul profesor Marga.

Acţionaţi întocmai ca borfaşii. Instigaţi la ură împotriva celor care spun că albul este alb şi negrul este negru. Alimentaţi, din poziţiile voastre, ura la adresa oricui îndrăzneşte să nu vă susţină ticăloşiile. Îndemnaţi oamenii să înjure, ne ameninţaţi că, dacă nu ne convine, schimbaţi placa.

Ce urmează, domnule Predoiu? Ce urmează? Să mai anulaţi nişte alegeri? Să ne săltaţi de pe stradă? Să-l arestaţi, probabil, pe George Simion, nu?!

Cu dumneavoastră în Guvern, domnule Predoiu, drogurile au ajuns subiect de discutat în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Dacă aveaţi orice urmă de bun-simţ aţi fi demisionat, domnule ministru. Dar, sunteţi ceea ce românii numesc în popor: "om fără Dumnezeu". Tocmai de aceea sunteţi perpetuu la guvernare.

Aţi afirmat, domnule ministru, că alegerile trecute au fost alegeri viciate... susţineţi.

Da, aveţi dreptate, au fost viciate. Aici suntem cu toţii de acord cu dumneavoastră. Au fost viciate de miile de panouri cu figura fostului preşedinte al PNL, Ciucă, care ne anunţau că lansează omul nu ştiu ce carte!

Alegerile au fost viciate de campania de pe TikTok, plătită de PNL, despre care ne-a vorbit ANAF. Aşa este! (Aplauze.)

Alegerile au fost viciate de cele peste 65 de miliarde de lei, cheltuite de Ciolacu într-un singur an, din fondul de rezervă la dispoziţia prim-ministrului. 65 de miliarde de lei într-un singur an! Da, au fost viciate!

În final, domnule ministru, vreau să vă creionez, aşa, imaginea de ansamblu a ultimelor patru luni.

În România s-au anulat alegeri, au fost interzişi candidaţi, cel care a câştigat alegerile prezidenţiale a fost săltat de pe stradă şi trimis, cercetat, anchetat, i-aţi fabricat dosare penale. Dar, în România, în legătură cu alegerile din noiembrie, există un singur om care stă în puşcărie, în momentul ăsta - Bogdan Peşchir. Niciunul dintre cei care au "orchestrat" lovitura de stat, care ne hăituiesc, nu stă în puşcărie.

Aceste practici nu au nicio legătură, domnule ministru, cu democraţia, au legătură cu teroarea de stat.

Şi, da, folosiţi instituţiile în mod abuziv. Aţi anulat alegeri, aţi eliminat contracandidaţi, aţi înlocuit voinţa populară cu voinţa unui sistem bolnav, orbit de frică şi disperat că pierde controlul.

România are nevoie de ordine, nu de opresiune. Are nevoie de siguranţă, nu de frică. Are nevoie de poliţie, nu de poliţie politică.

Da, domnule Predoiu, demisionaţi! Ajunge cu abuzurile! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Mugur Mihăescu.

Vă rog.

Mugur Mihăescu îmi apare următorul.

Dacă doriţi să schimbaţi...

Doamna Gianina Şerban, vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş vrea, în primul rând, să îi răspund domnului ministru, că a făcut o acuzaţie - că noi nu apreciem poliţiştii şi jandarmii.

Greşit, domnule ministru!

Noi îi apreciem! Dumneavoastră nu-i apreciaţi! (Aplauze.) Pentru că am văzut poliţiştii în stradă, au făcut proteste împotriva dumneavoastră! Aţi dat ordonanţa-trenuleţ, prin care le-aţi tăiat salariile.

Aţi venit la această tribună, domnule ministru, să ne spuneţi poveşti şi poezii. Mă aşteptam să veniţi aici cu dovezile, cu probele în baza cărora aţi anulat alegerile. (Vociferări.)

Nu aţi venit cu nimic în faţa românilor, pentru a demonstra că lovitura de stat la care aţi fost participant are nişte dovezi în spate.

Dar eu vreau să vă întreb altceva, domnule ministru.

Vă mai amintiţi de tragicul accident de la 2 Mai? Au murit doi tineri. Au fost accidentaţi grav alţi şase. Aceşti tineri au acasă nişte părinţi şi două mame care suferă după pierderea copiilor, domnule ministru!

Aţi ieşit atunci public şi aţi spus: "Facem restructurări. Să răspundă cei care au acţionat greşit!".

Ce aţi făcut? Domnul inspector, şeful Poliţiei Constanţa, şi-a dat demisia.

După care, domnule ministru, - asta trebuie să ştie românii - l-aţi numit consul în Pekistan... în Pakistan, pardon. L-aţi numit consul în Pakistan, domnule ministru!

Dumneavoastră premiaţi incompetenţa, abuzul împotriva românilor!

Asta face ministrul de interne!

Este o sfidare la adresa victimelor, este o sfidare la adresa românilor care aşteptau dreptate!

Nu aşa se sporeşte încrederea în instituţiile statului, domnule ministru! Prin premierea acestei incompetenţe, daţi dovadă că ...continuaţi. La câţi incompetenţi aţi miluit dumneavoastră, unul în plus nu mai contează!

Dar să ştiţi că sunt mamă şi am trei copii acasă, şi mă gândesc că şi colegele mele parlamentari au copiii, şi româncele, care stau cu grijă, atunci când copiilor lor ies pe stradă, aşteptau răspunsuri de la dumneavoastră, aşteptau sancţiuni pentru vieţile pierdute, domnule ministru, şi nu bătaia de joc!

Nu aţi făcut nimic după cazul 2 Mai, ci, dimpotrivă, aţi continuat şi aţi început un regim de poliţie politică împotriva românilor care au alte opinii politice. Nu am văzut să mergeţi, aşa cum aţi spus, că aţi trimis poliţiştii acasă la români, să-i înveţe cum să se exprime pe Facebook, doar pentru simpatizanţii opoziţiei. Nu v-am văzut să faceţi aceste demersuri pentru simpatizanţii puterii.

Cum să avem încredere în instituţia pe care dumneavoastră o conduceţi, pentru că dumneavoastră conduceţi o instituţie prin forţă şi prin încălcarea drepturilor românilor. Libera exprimare nu este un favor pe care îl faceţi dumneavoastră românilor, este un drept fundamental. Şi trebuie să învăţaţi să respectaţi românii, nu prin abuz şi prin forţă şi prin ameninţări, ci în litera şi în spiritul legii, domnule ministru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Mihăescu, vă rog.

Domnul Mugur Mihăescu:

Bună ziua, dragi colegi!

Mi-a rămas puţin timp.

Voiam să vă spun că, în '89, au murit lângă mine doi prieteni. (Vociferări.)

Văd că vă arde de glume cu mine. Nu e nicio problemă, putem să glumim pe holuri, dacă vă ţin baierele...

Am luptat în '89 pentru libertatea de expresie. Am intrat în politică, pentru că în 2020 s-a instaurat cenzura. Puteam să râdem şi de Iliescu, puteam, înainte, să râdem şi de Băsescu, şi de Constantinescu... de Iohannis n-am mai avut voie să râdem. N-am mai avut voie să râdem de Arafat... Acum nu mai avem voie să vorbim...

N-am venit să vă cer un vot politic. Am venit să vă cer un vot corect, dacă aţi trăit zilele Revoluţiei şi doriţi să nu ne mai întoarcem acolo.

Restul, fiecare, conform degeţelului, votează...

Eu am venit aici... să votaţi faţă de libertatea de exprimare şi faţă de conturi închise, şi faţă de cenzura care s-a instaurat în zilele acestea, cu girul domnului ministru, să votaţi aşa cum credeţi că este corect. E treaba fiecăruia dintre dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Muraru Iulian-Alexandru.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru Predoiu,

Permiteţi-mi să vă explic punctual cum această moţiune îndreptată împotriva ministrului Predoiu, unul din cei mai performanţi şi mai respectaţi membri ai guvernelor din ultimii 20 de ani, este doar un monument de ipocrizie, de minciună şi de infantilism politic.

Dacă democraţia noastră este slăbită, aşa cum spuneţi, doamne şi domni deputaţi AUR, în textul demagogic al moţiunii, asta vi se datorează în mod exclusiv pentru că, nicăieri în lume, democraţia şi extremismul nu au avut nimic în comun, iar acolo unde există guverne extremiste sau preşedinţi din rândul lor, aceste state, acei oameni au avut numai de suferit. Extremiştii nu au proiecte de ţară, nu au soluţii, nu au o viziune pentru guvernare, pentru că extremiştii prosperă doar atunci când este haos politic şi dezordine socială.

Speculaţi, în mod mincinos, suspendarea programului Visa Waiver, în timp ce parlamentari de la AUR nu-şi puteau ascunde bucuria la eşecurile României, inclusiv atunci când ţării noastre i-a fost suspendat, în mod injust, dreptul de intrare în Schengen.

Să vă aduc aminte, dragi colegi, că am intrat, în cele din urmă, în Schengen, datorită acestei coaliţii, datorită acestui Guvern, datorită diplomaţiei româneşti. Şi să nu uitaţi că o bună parte din aceste merite sunt ale domnului ministru Predoiu, care a reuşit să convingă omologii săi din Europa că România este pregătită să intre în Schengen. Iar acum 4 ani, despre Visa Waiver nici nu se vorbea. Totul a fost făcut de guvernele din ultimii 3 ani, de ambasadorul şi de ambasada noastră de la Washington. Şi, exact cum am reuşit să intrăm în Schengen, aşa vom reuşi, în câteva săptămâni sau în câteva luni, să intrăm, prin operaţionalizarea programului. (Vociferări.)

Dacă democraţia ţării noastre are de suferit, se datorează exclusiv extremiştilor care s-au ascuns şi au sprijinit din umbră un candidat care a folosit bani negri în campanie, care a promovat legionarismul, simbolurile naziste, care a făcut apologia criminalilor de război şi care, în final, va răspunde pentru trădarea intereselor acestei ţări cu până la 25 de ani de închisoare. (Vociferări.)

AUR, POT, SOS, dar mai ales George Simion, toţi căutaţi acum să cereţi binecuvântarea înţelepciunii ruseşti.

Şi, ca să vedeţi cât de serios este acest demers parlamentar, vă spun că preşedintele Partidului AUR nu este aici de faţă. Asta înseamnă că nici măcar el nu-şi închipuie că această moţiune va trece.

Vorbiţi, în moţiunea voastră, extremiştilor, de presa liberă, în timp ce voi făceaţi liste negre cu jurnalişti şi publicaţii pe care le consideraţi incomode, după model legionar. (Aplauze. Vociferări.)

Aveţi tupeul să vorbiţi despre libertatea de exprimare, în timp ce parlamentari AUR participă la proteste, răstoarnă maşini ale presei, insultă şi hărţuiesc jurnalişti pe holurile Parlamentului?

Aveţi tupeul să acuzaţi Poliţia Română de comportament autoritar, când voi dormiţi cu poza lui Putin sub pernă?! (Aplauze. Gălăgie. Vociferări.)

Ministrul Predoiu nu face percheziţii şi nu instrumentează dosare, nu conduce trupele de intervenţie!

În România democrată toate măsurile procedurale dintr-un dosar se întreprind sub coordonarea procurorului de caz şi cu un mandat de la judecător.

Vă aduc aminte că domnul ministru Predoiu a fost membru în cinci guverne diferite, ca independent şi ca membru al Partidului Naţional Liberal. Dacă nu avea credibilitate, dacă nu avea expertiză profesională şi dacă nu avea o conduită ireproşabilă, vă spun că nu ar fi ajuns până aici. (Vociferări.)

Niciodată nu a fost acuzat că ar fi instrumentat vreun dosar politic sau că ar fi făcut acţiuni politice folosind fie Ministerul Justiţiei sau Ministerul de Interne.

Tot acest ministru liberal, pe care încercaţi astăzi să-l denigraţi, a fost cel de care să leagă intrarea noastră efectiv în Schengen.

Mulţumim, domnule ministru Predoiu, şi mulţumim Partidului Naţional Liberal!

Aveţi tupeul să vorbiţi despre percheziţiile de la domiciliul celor care l-au finanţat pe Georgescu, că ar fi dosare politice? Atunci cum explicaţi arsenalul de arme, arsenalul militar găsit la domiciliile acestora şi seifurile cu milioane de euro? Cum explicaţi interceptările din care reieşea clar că voiaţi să puneţi la cale o lovitură de stat? (Vociferări. Gălăgie.)

Dragi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Acest exerciţiu parlamentar este un exerciţiu al demagogiei, al făţărniciei şi al obrăzniciei, făcut de extremişti în Parlamentul României, cu care ne-am obişnuit în ultimii 5 ani, în care violenţa verbală şi fizică a strivit bunul-simţ, respectul instituţional şi solemnitatea mandatului dat de cetăţeni. (Gălăgie. Vociferări.)

Ce spune surioara? Ce spune iubi, când vă comportaţi aşa?! (Gălăgie. Vociferări. Aplauze.)

Dragi colegi,

România va rămâne o democraţie, iar PNL, alături de actuala coaliţie şi alături de colegii din USR, pentru că sunt şi ei un partid pro-democratic, vor păstra guvernarea întotdeauna departe de extremişti.

Doamne-ajută!

Mulţumesc. (Aplauze. Gălăgie. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Andronache, procedură, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

În acord cu domnul ministru, vă rog să treceţi 10 minute din timpul Guvernului la Partidul Naţional Liberal.

Mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Există o ordine de zi şi timpi votaţi!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

O să supun votului, domnule deputat. (Vociferări.)

Sunt aprobaţi de către plen, timpii, la propunerea Biroului permanent. (Vociferări.)

Poftim? La ce? (Vociferări.)

Da, Biroul permanent a făcut o propunere, plenul a votat.

Avem o nouă propunere, pe care o s-o supun votului acum. (Vociferări.)

Bun!

Vot pentru propunerea domnului deputat Andronache, vă rog.

Voturi pentru - 145, contra - 100, două abţineri. Adoptată.

Vă rog, domnule deputat Baciu Romică-Andrei.

Domnul Romică-Andrei Baciu:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Am lecturat moţiunea pe care o dezbatem astăzi şi aşteptarea mea era să găsesc lucruri de consistenţă şi, cumva, ancorate în realitatea anului 2025. Ce să vezi, nici poveste de aşa ceva!

Tocmai pentru că este o discuţie despre timpul alocat, o să intru direct în textul moţiunii.

La motivele pentru care se impune revocarea domnului ministru Predoiu - citesc din textul moţiunii - se spune aşa: «Declaraţii publice ale ministrului Predoiu: "Ministrul Predoiu a jignit toţi votanţii, insinuând că aceştia ar fi persoane care suferă de o afecţiune, o suferinţă, respectiv trebuie ascultaţi şi înţeleşi"».

Acum, permiteţi-mi, vă rog, să citez din declaraţia domnului ministru Predoiu, din data de 16 decembrie 2025.

Spune aşa: "Eu mi-aş dori foarte mult ca toţi aceşti cetăţeni care şi-au manifestat o nemulţumire, o nefericire, reacţie critică la adresa modului în care au fost conduse unele aspecte ale treburilor publice din ţara noastră, trebuie înţeleşi, trebuie discutat cu dânşii.".

Stimaţi colegi,

Din punctul meu de vedere, democraţia înseamnă conversaţie, democraţia înseamnă dialog. (Vociferări.) Iar atunci când doreşti să dialoghezi cu cineva, te exprimi în acest fel, folosind aceste verbe: "discutăm", "trebuie discutat" şi aşa mai departe.

Deci, din punctul meu de vedere, nu poate fi făcută absolut niciun fel de asociere între o astfel de exprimare, atât de clară, şi acuzaţiile aduse în această moţiune.

Lucrurile decurg în acelaşi fel şi mai departe, dacă este să mergem la celălalt capitol; vorbim de acţiuni de poliţie politică împotriva ordinii constituţionale. La fel, nu există niciun argument concret, nu există nicio dovadă reală, nu există nicio demonstraţie logică. Este, mai degrabă, un document construit pe impresii, fără a prezenta lucruri concrete.

Însă, tocmai pentru că avem cumva responsabilitatea pentru cetăţenii care ne-au ales, avem şi obligaţia de a trata lucrurile cu seriozitate şi de a vorbi serios, şi de a face lucruri pentru România, nu de a face chestii pentru like-uri pe TikTok, sau să ne viralizăm pe Facebook. (Vociferări.)

Şi dacă vine vorba de lucruri concrete şi serioase, trebuie să vorbim şi despre lucrurile reale care s-au întâmplat la Ministerul Afacerilor Interne, minister condus cu multă seriozitate, cu onestitate, cu leadership, de către ministrul Cătălin Predoiu, un ministru care are în spate o carieră solidă şi respectabilă la nivel internaţional.

Au fost menţionate deja câteva din aceste lucruri din raportul pe 2024, însă permiteţi-mi şi mie să vă spun câteva dintre acestea.

De departe, din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este aderarea României la spaţiul Schengen. (Aplauze.)

Această reuşită, îndelung aşteptată, într-adevăr, a venit ca urmare a unui amplu efort diplomatic şi tehnic al preşedintelui României, al prim-ministrului, al domnului ministru Cătălin Predoiu, lucru care nu este un jalon tehnic în parcursul de ţară al României. Din punctul meu de vedere, este mai degrabă o declaraţie de încredere pe care celelalte state membre ale Uniunii Europene ne-o oferă.

Nu mai vorbesc şi de beneficiile cu care vine acest lucru la pachet. Vorbim de peste două miliarde de euro pe care România îi câştigă. Vorbim de o creştere a exporturilor cu 5-10%, conform estimărilor Institutului Naţional de Statistică. Vorbim de faptul că transportatorii români pot să devină competitivi la nivel european şi, bineînţeles, vorbim şi de faptul că noi, ca simpli cetăţeni, vom petrece mult mai puţin timp atunci când vom călători în interiorul spaţiului Schengen. Acestea sunt lucruri reale, sunt chestiuni incontestabile, pe care le resimţim cu toţii, şi nu sunt impresii, şi nu sunt vagi percepţii care au intenţia de a manipula adevărul.

Sigur, lupta antidrog, foarte importantă, extrem de importantă - n-o să intru acum în toate detaliile tehnice. Sunt peste 7 tone de substanţe interzise care au fost confiscate, vorbim de 1,2 milioane de comprimate, la fel, confiscate şi aşa mai departe.

Operaţiunea contra crimei organizate

Sunt peste 116 grupuri de crimă organizată care au fost destructurate în anul trecut. Migraţia ilegală, la fel. Vorbim de o scădere a acesteia cu peste 80%, într-un timp foarte scurt.

Încă o dată, chestiuni concrete, lucruri reale pe care Ministerul Afacerilor Interne le-a făcut.

Sigur, orice poate fi îmbunătăţit, oriunde, însă aceste lucruri sunt reale, nu sunt doar nişte impresii trecute într-un document.

Una peste alta, această moţiune simplă este lipsită de fond, de argumente reale, de dovezi concrete, practic, este constituită, de fapt, pe impresii.

Aşadar, Partidul Naţional Liberal respinge ferm această moţiune dezbătută astăzi şi se angajează, în continuare, să lupte pentru democraţie şi, cel mai important, pentru toate libertăţile cetăţeneşti pe care ni le dorim cu toţii a fi respectate.

Vă mulţumesc foarte mult, dragi colegi. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, dacă doreşte să intervină cineva?

Vă rog.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

S-a vorbit astăzi aici despre eşecul alegerilor, însă eu aş dori să discut despre un alt eşec al domnului Cătălin Predoiu.

Domnule ministru Predoiu,

Aţi anunţat ca obiective ale mandatului dumneavoastră: "o ofensivă devastatoare asupra crimei organizate şi clanurilor de infractori, asupra traficului de persoane, droguri şi arme". În schimb, România este astăzi una dintre principalele rute de tranzit pentru droguri în Europa.

În realitate, ministerul păstorit de dumneavoastră nu a făcut absolut nimic. I-aţi lăsat pe traficanţi să intre în ţară, i-aţi lăsat să-şi distribuie marfa, i-aţi lăsat să transforme tinerii noştri în dependenţi, şi apoi pe cine aţi arestat? Nu pe traficanţi, ci pe consumatori. 80% - şi reţineţi această cifră - 80% din capturile DIICOT sunt sub 5 grame, conform rapoartelor întocmite chiar de ei.

DIICOT preferă să raporteze sute de cazuri mici de consumatori vulnerabili, de dealeri mărunţi, doar pentru a da bine în statistici.

DIICOT preferă să se laude cu dosare de duzină, în timp ce marea crimă organizată îşi desfăşoară activitatea nestingherit.

Cifrele, domnule ministru, ne arată că de clanuri şi de crimă organizată nu prea v-aţi ocupat în această perioadă. În schimb, ofensiva voastră a fost chiar asupra victimelor acestor clanuri.

Domnule ministru Predoiu,

Nu vă acuzăm că nu aţi vorbit frumos de reformă, ci că nu aţi făcut-o. Aţi promis rezultate, iar în schimb aţi livrat doar propagandă.

Care este soluţia?

În mod cert, schimbarea. România are nevoie de un ministru al afacerilor interne care să lupte cu adevărat împotriva infracţionalităţii, nu de un ministru care să se ascundă în spatele unor statistici cosmetizate.

Stimaţi colegi,

Tăcerea noastră de astăzi va fi interpretată ca şi complicitate mâine.

De aceea, vă cer să luăm poziţie şi să votăm pentru demiterea ministrului Predoiu, astfel încât cetăţenii României să fie din nou în siguranţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Mă adresez întâi celor care au scris această moţiune simplă.

Am citit moţiunea şi n-am mai văzut propagandă pentru infractori în Parlament de pe vremea lui Dragnea, când cei de aici, din faţa mea, de la PSD, călcau democraţia şi legile în picioare ca să-l scape pe şeful lor de puşcărie.

De atunci se mai normalizaseră lucrurile. Dar, iată, acum, nişte partide noi fac pledoarie în Parlament pentru nişte infractori. Pentru că Peşchir, ăla, al vostru, e un infractor, a încălcat legile electorale... (Aplauze.) a dat bani pentru... (Aplauze.) a dat bani pentru a-l promova pe Călin Georgescu, în afara legii. (Vociferări. Gălăgie.)

I-a dat bani colegului vostru, Mihail Neamţu... (Vociferări. Gălăgie.) Mihail Neamţu, colegul vostru deputat, a luat bani de la Peşchir. (Vociferări. Gălăgie.) Aici aţi ajuns, cine are 500 de euro... (Vociferări. Gălăgie.) dacă facem chetă, îi dăm lui Mike Neamţu şi ne scrie ce vrea de bine despre noi, dacă vreţi să faceţi asta. Ăsta e Peşchir. (Aplauze.)

Celălalt infractor... (Aplauze.) celălalt infractor e Călin Georgescu. Astăzi - vedeţi că dacă vreţi să vă mai vedeţi cu el, că v-a abandonat de tot, nu vă mai zice nimic, a fost "retras", cum se spune... astăzi merge să semneze la Poliţie controlul judiciar.

Asta este inadmisibil, din punctul meu de vedere, să faci propagandă pentru infractori în Parlament. (Vociferări. Gălăgie.)

Întorcându-ne la Ministerul de Interne... (Vociferări. Gălăgie.) şi la ministrul Predoiu (Vociferări. Gălăgie.) sunt multe lucruri pe care i le-am reproşat şi i le vom reproşa în continuare ministrului Predoiu, ministrul care, cumva, surprinzător, are o mână invizibilă care îl promovează şi îl protejează de foarte mulţi ani de zile; cred că a fost de şapte-opt ori ministru, nici eu nu mai ştiu, trebuie să mă uit pe Internet, în diverse guverne de-a lungul timpului, mutat de colo-colo, ca şi cum PNL n-ar avea alţi oameni, dar acea mână invizibilă a avut grijă de dânsul în continuare şi văd că are în continuare grijă.

Şi problema este că sub mandatele domnului ministru Predoiu nu rămâne nimic solid în urmă.

Şi, de asta, noi, USR-ul, vom vota pentru demiterea ministrului Predoiu.

A pierdut lupta cu drogurile. Dânsul a mărturisit - în continuare Poliţia Română este absentă din această bătălie; aleargă puşti prin parcuri, în loc să se ducă după marii traficanţi.

Aţi promis profesionalizarea Poliţiei Române, dar realitatea e că sistemul este tot înţesat de pile, fraţi, promovări, nepotisme, promovări politizate, subiecte "scăpate" convenabil înainte de examene, aşa cum s-a întâmplat la IPJ Dolj.

Am văzut chiar ieri un şef de poliţie care organiza petreceri cu droguri în casă. Am văzut - la fiecare lună mai vedem o ştire cu poliţişti care sunt pe mână cu diverşi interlopi. Asta în timp ce poliţiştii din teren sunt şi astăzi neprotejaţi, lăsaţi de izbelişte, câteodată umiliţi de infractori, prost dotaţi, neapăraţi în faţa acestor infractori.

Am văzut preocupările dumneavoastră, anul trecut, preocupări şi anul ăsta, pentru poliţia internetului. Asta e o pornire dictatorială. Au ajuns oameni în campanie - poliţiştii dumneavoastră au mers peste oameni acasă, au sunat la părinţii unor puşti pentru un cover de Facebook pus în campanie; au venit de trei ori zilele trecute la uşa unui influencer care făcuse o glumă pe Internet. Aici s-a ajuns şi asta este foarte grav, pentru că aţi scăpat din mână ce se întâmplă în acel minister, domnule Predoiu.

Şi încă ceva - sub conducerea dumneavoastră, anul trecut, dumneavoastră şi cu colegul dumneavoastră, Sorin Grindeanu, aţi ratat instalarea camerelor radarelor fixe, care ar putea salva vieţile omeneşti.

În fiecare zi... în fiecare zi în fiecare zi pe şosele...

Şi împreună, când eram la guvernare, le-am pus în PNRR.

În fiecare zi, pe şosele mor patru oameni. De azi până mâine la ora asta vor muri patru oameni. În două luni vor muri pe şosele, în accidente, cam câţi am fost noi la ultimul vot aici - în jur de 250. Asta este o tragedie.

Dar, din păcate, în această guvernare, PSD şi PNL, vă ţineţi de combinaţii, în loc să vă ţineţi de lucrurile care contează pentru viaţa românilor.

USR va vota pentru, la această moţiune.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar SOS România, domnul deputat Goidescu Ionel, vă rog.

Domnul Ionel Goidescu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Domnul Cătălin Predoiu este neîndoielnic o rara avis pe firmamentul politichiei româneşti. Este singura persoană numită ministru în cinci guverne consecutive, care a deţinut funcţia de ministru şi la Justiţie, şi la Interne, a fost interimar la Afaceri Externe, prim-ministru interimar.

Credem că dacă s-ar înfiinţa Ministerul Mamelor Lăuze, domnul Predoiu ar ocupa acest minister.

Şi vă mai miraţi când domnul Predoiu se poartă ca un vătaf pe stradă cu românii şi România şi, mai ales, cu cine îndrăzneşte să se înscrie într-o cursă electorală acum pentru Preşedinţie?

Dar vor veni şi altele şi o să vedem ce ne pregăteşte domnul Predoiu dacă noi nu-l oprim prin votarea acestei moţiuni.

Dragi colegi,

Moţiunea reflectă fidel şi realist derapajele de la democraţie pe care le-a orchestrat domnul Cătălin Predoiu. A fost şi comandant şi executant.

Istoria neamului nostru a avut eroi de poveste. I-aş menţiona pe Ioan Vodă cel Viteaz, cunoscut şi sunt numele de "cel Cumplit", care, în toiul unei bătălii, a luat funiile unui tun şi l-a târât singur pe sus, până pe deal, unde oştenii au început să tragă bombă după bombă, prăpădind duşmanii.

Domnul Predoiu nu trage de unul singur, îşi pune trupele să oprească oamenii pe stradă, să îi ducă la audieri, îi reţine şi umileşte pe cei care îndrăznesc să se exprime liber, îi numeşte "legionari" pe cei care fac parte din structura armată de elită a Franţei şi îi împroaşcă cu invective pe cei care au curajul să voteze pe cine nu le-a dat voie el, marele guru al forţelor de ordine, pe care le îndeamnă să nu mai fie în defensivă, să înăbuşe tot ce mişcă în front.

Iar rolul cel mai nedemn, care descalifică pe oricine l-ar juca, nu doar pe domnul Cătălin Predoiu, este cel prin care încearcă să motiveze atacurile pe care cei care conduc ţara le dau împotriva democraţiei de peste patru luni, anulând voturile a milioane de români, eliminând din cursă pe cine nu le convine, începând cu preşedintele SOS România, doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă, aservindu-şi instituţii care ar trebui să apere democraţia şi Constituţia, nu să le îngenuncheze.

Cum altfel se pot califica poziţiile domnului Cătălin Predoiu, că: "încet-încet vom demonstra nelegalităţile care s-ar fi săvârşit la alegeri" sau "sunt chestiuni în curs de lămurire privind aceste alegeri"?

Întrebăm şi noi, cât de încet, domnule Predoiu? Şi de ce procedaţi ca fosta Miliţie - întâi condamnaţi, sancţionaţi, anulaţi şi apoi analizaţi încet-încet?

Vă îndemn, dragi colegi, să susţinem moţiunea!

Singurul nostru regret este că s-a spus mult prea puţin în ea faţă de abuzurile săvârşite şi faţă de modul în care, sub masca curentului proeuropean, sunt îngenunchiate statul de drept şi democraţia. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Vedinaş Verginia, vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Scurt, doamnă deputat, vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Da, foarte scurt, mi-a rămas foarte puţin, într-adevăr.

Dragii mei colegi, moţiunea simplă sau de cenzură reprezintă instrumente prin care opoziţia are o reacţie faţă de deviaţiile puterii.

Reacţia puterii este aceea de a înfiera opoziţia, ca şi când ar fi cel mai mare păcat să apelezi la ceea ce Constituţia îţi permite.

Suntem făcuţi "extremişti", "suveranişti". Vă amintesc că în Constituţia pe care aţi votat-o scrie că România este stat de drept, suveran şi independent, nu scrie proeuropean. (Aplauze.)

Asta nu înseamnă că suntem împotriva Europei, dar vrem o Europă în care să fim egali, nu supuşi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al UDMR, domnule deputat Csoma Botond, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Csoma Botond:

Stimaţi colegi... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamnelor şi domnilor,

Domnule ministru,

Din păcate, ura propagată de extremişti îşi face efectul. (Vociferări. Gălăgie.)

Acum două zile, la Cluj, un tânăr maghiar a fost bătut cu bestialitate de nişte ultraşi de la Universitatea - U, numai pentru simplul fapt că a vorbit în limba maghiară în oraşul Cluj. (Aplauze.)

Puteţi să spuneţi că a fost o situaţie de huliganism din domeniul fotbalului.

Nu, nu a fost numai un huliganism din domeniul fotbalului, a fost o infracţiune motivată de ură etnică. (Vociferări.)

Domnule... (Vociferări.) domnule ministru... (Vociferări.)

Am rugămintea, în calitate de ministru al internelor - sigur, nu dumneavoastră faceţi aceste anchete -, dar am rugămintea să vă asiguraţi că acei făptaşi vor fi pedepsiţi potrivit legii. (Vociferări.)

Este inadmisibil să avem aşa ceva în zilele noastre!

Dar să nu vă amintesc numai de huliganism din domeniul fotbalului sau o infracţiune motivată de ură etnică.

Vă pot spune că ieri m-au vizitat nişte elevi de la Cluj, aici, în Parlament, am avut o discuţie, în Grupul UDMR, despre politică, despre relaţiile româno-maghiare, despre foarte multe subiecte.

După ce au plecat de la mine, din Parlament, s-au urcat într-un autobuz, aici, în Bucureşti, şi au vorbit în limba maghiară în acel autobuz, când o doamnă - cred că şovină, nu pot să o numesc altfel -le-a cerut să coboare din acel autobuz dacă continuă să vorbească în limba maghiară. (Aplauze. Vociferări.) Dar... (Aplauze. Vociferări.) dar o doamnă, o altă doamnă, şi îi mulţumesc acelei doamne, a intervenit... (Vociferări.) a intervenit şi i-a apărat pe acei tineri maghiari.

Vreau să spun că nu suntem toţi... (Vociferări.) toţi la fel, dar extremiştii, sigur, extremiştii au acest interes să avem această ură împotriva comunităţii maghiare în România. (Vociferări.)

Şi acum să vă spun câteva idei despre această moţiune simplă.

Eu cred că, stimaţi colegi, avem de-a face cu o situaţie tipică, când hoţii strigă - "Hoţii!". (Vociferări.)

Georgescu şi gaşca lui de interlopi... (Aplauze.)

Georgescu şi gaşca lui de interlopi... (Aplauze.) au glorificat persoane care sunt adepţii ideologiei legionare şi fasciste. Asta a făcut şi Georgescu şi acel clan care a fost în spatele lui, acei infractori pe care îi apăraţi dumneavoastră acum în Parlament. (Vociferări.)

Prin această propagandă parşivă, pe care aţi învăţat-o de la nazistul Goebbels - că faceţi la fel ca nazistul Goebbels, aşa faceţi dumneavoastră... (Vociferări. Gălăgie.) şi în Parlament, şi pe străzile României - prin această propagandă parşivă, extremiştii, voi, încercaţi să acaparaţi puterea de stat în beneficiul propriu.

Sigur, aţi profitat şi de faptul că autorităţile române, în foarte multe cazuri - şi am mai amintit acest lucru în Parlament - au fost indulgente faţă de manifestările legionare şi fasciste ale multor personalităţi, aşa-numite personalităţi din rândul dumneavoastră. Trebuia aplicată Legea penală în domeniu... (Vociferări. Gălăgie.) şi, din păcate, nu s-a aplicat. (Vociferări. Gălăgie.)

Dar... dar am această speranţă... (Vociferări. Gălăgie.) că totuşi această lege penală se va aplica.

Sunteţi nişte epigoni ai lui Georgescu... (Vociferări.) ştim asta, ştim asta şi vreţi... (Vociferări. Huiduieli.) vreţi ca în această... (Vociferări. Gălăgie.) vreţi ca în această societate... (Vociferări. Gălăgie.) să fie ură... (Vociferări. Gălăgie.) să fie ură şi teamă. (Vociferări. Gălăgie.) Dar nu ne temem de voi. Nu ne temem şi vom lupta împotriva voastră şi nu veţi acapara puterea! (Vociferări. Gălăgie.)

Degeaba sunteţi... (Vociferări. Gălăgie.) epigonii lui Georgescu, că fără telefoane... (Vociferări. Gălăgie.) ...cum am mai spune, sunteţi zero barat! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule ministru... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule ministru,

Aceşti extremişti... (Vociferări. Gălăgie.) ar dori să nu existe poliţie în România (Vociferări. Gălăgie.) şi nici procuratură... (Vociferări. Gălăgie.) ca ei să poată face orice, să-şi facă de cap... (Vociferări. Gălăgie.) şi să fie deasupra legilor.

Nu vom permite acest lucru! Vom fi hotărâţi! (Vociferări. Gălăgie.) Vom lupta şi noi împotriva lor şi nu vor avea succes! (Vociferări. Gălăgie.)

Evident... (Vociferări. Gălăgie.) evident... (Vociferări. Gălăgie.) evident, UDMR-ul nu va vota această moţiune ipocrită! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar POT, doamna deputat Porumboiu Gabriela, vă rog. (Vociferări.)

Doamna Gabriela Porumboiu:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După cum vedeţi, nu arăt nici fascistă, nici legionară şi nu sunt nici extremistă, vă asigur. (Aplauze.)

Mulţumesc. (Vociferări.)

Mulţumesc.

Să revenim la acest subiect.

Ceea ce face domnul Predoiu, cu binecuvântarea lui Ciolacu şi a lui Bolojan, nu va rămâne nepedepsit. (Aplauze.) Atât susţinătorii lui Călin Georgescu, cât şi membrii POT sunt persecutaţi în fiecare zi, cu armele pe care acest sistem politic mafiot le are.

Repetaţi de patru luni acelaşi lucru, încercaţi să spuneţi că a fost bine că aţi anulat alegerile. Dar nu funcţionează, pentru că aţi minţit.

Da, este miliţie politică când intri peste familii şi copii la ora 6.00 dimineaţa!

Da, este miliţie politică când umileşti un cetăţean nevinovat în faţa presei!

Şi da, este sistem mafiot politic când anulaţi alegerile şi apoi persecutaţi oamenii ca să fabricaţi dovezi!

O ţară întreagă vede ce faceţi, domnule miliţian Predoiu, nu doar noi - AUR, SOS sau POT!

O ţară întreagă vă dispreţuieşte, domnule Predoiu!

Singurul lucru bun pe care îl puteţi face astăzi pentru poporul român este acela de a vă scrie demisia astăzi, domnule miliţian Predoiu! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

(Doamna deputat Anamaria Gavrilă solicită să ia cuvântul.)

Doamnă Gavrilă, v-a fost retras cuvântul dumneavoastră.

Altcineva dacă...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Dar cine a decis asta?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu vă aud.

V-am retras cuvântul, doamnă Gavrilă, eu, acum 30 de minute. (Vociferări.)

Da. Bun. Mergem mai departe.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnule Vexler, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Silviu Vexler:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Este pentru prima dată când iau cuvântul în cadrul unei moţiuni simple sau de cenzură, o premieră personală pentru mine, pe care nu mi-aş fi dorit-o.

Dar, pentru că, pe de o parte, îl cunosc pe domnul Cătălin Predoiu de 18 ani, timp în care am lucrat împreună cu dumnealui în toate funcţiile pe care le-a deţinut şi pentru că, de asemenea, cunosc un pic, poate un pic mai mult, despre ce au fost legionarii şi regimurile extremiste din România... (Vociferări. Gălăgie.) aş vrea să fac câteva observaţii.

Am citit cu atenţie moţiunea simplă, pe care o tratez cu tot respectul cuvenit, aşa cum trebuie tratată orice procedură parlamentară, aşa cum trebuie tratat aproape orice parlamentar care îşi exercită un drept, însă... (Vociferări.) însă, pentru că dezinformarea care circulă în aceste pagini trebuie subliniată, pentru că dezinformarea răspândită în spaţiul public trebuie condamnată - se încearcă să se facă o paralelă sau o confuzie între oamenii care au activat sau activează în cadrul Legiunii Franceze, Legiunii Străine a Republicii Franceze, şi Mişcarea Legionară din România... (Vociferări.) şi nu este cazul, pentru că este vorba de două lucruri total diferite, dar care sunt în mod egal aplicabile în această situaţie.

Oricât ne place sau nu ne place, oricât veţi accepta sau nu veţi accepta, fostul candidat la Preşedinţia României, Călin Georgescu, a fost ridicat şi susţinut de simpatizanţii mişcărilor neolegionare din România. (Vociferări.)

Nu este o părere... (Vociferări. Gălăgie.) măcar interpretabilă... (Vociferări. Gălăgie.) nu este nici măcar o opinie personală, vorbiţi despre persoanele care au fost ridicate sau arestate în cazul unor proceduri judiciare de Poliţia Română. (Vociferări.) Unul dintre aceşti oameni - bănuiesc că vă referiţi şi la el - a fost arestat pentru instigare la executarea membrilor comunităţilor evreieşti din România... (Vociferări.) ...şi în mod special a subsemnatului. Unul din cei mai arzători şi doritori susţinători ai aceluiaşi candidat. Candidat care, asemenea şi unora dintre parlamentarii colegi ai noştri astăzi, şi l-au asumat pe Ion Antonescu ca un erou naţional, au susţinut că Mişcarea Legionară din România a fost mişcarea de renaştere a ţării şi îi consideră eroi naţionali pe toţi cei care au comis Holocaustul din România.

Nu sunt, atenţie, păreri personale, veţi găsi toate aceste lucruri pe paginile personale şi oficiale, inclusiv ale fostului candidat la Preşedinţia României.

Pentru cei care nu ştiu, Mişcarea Legionară a fost o organizaţie paramilitară şi criminală, teroristă, fascistă şi antisemită, care este caracterizată, în esenţă, de un singur lucru - de atrocităţi, fapte inumane şi persecuţii uriaşe.

În acelaşi timp...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Silviu Vexler:

Finalizez.

...delirul mistico-religios şi antisemit al unor oameni politici nu poate schimba cu nimic realitatea şi faptele istorice.

În încheiere, după aceşti 18 ani, domnule ministru Predoiu, vreau să vă mulţumesc pentru tot ceea ce aţi făcut.

Vreau să mulţumesc Ministerului Afacerilor Interne, Poliţiei Române şi tuturor celorlalte substructuri din subordine... (Vociferări.) pentru modul corect în care au înţeles să ia măsuri pentru a combate extremismul şi pentru a proteja democraţia din România.

Vreau să mulţumesc Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază şi tuturor celorlalte instituţii din cadrul sistemului naţional de ordine publică şi siguranţă naţională, pentru că apără şi protejează democraţia în fiecare zi, aşa cum cred... (Vociferări. Gălăgie.) că ar trebui să o facă fiecare dintre noi. (Vociferări. Gălăgie.)

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cîmpan Cristian-Emanuel, Grupul POT, vă rog.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt la primul meu mandat şi nu pot să nu observ cum ne mâncăm între noi.

Astăzi ne aflăm în faţa unui moment decisiv pentru democraţia românească. Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, nu mai poate să rămână în funcţie. De ce? Pentru că România nu mai poate să devină un stat poliţienesc, în care abuzurile împotriva cetăţenilor sunt tolerate şi, mai mult de atât, încurajate de cei care ar trebui să protejeze drepturile şi libertăţile.

Acest ministru a transformat Ministerul Afacerilor Interne într-o armă politică. Am văzut intervenţiile brutale împotriva protestatarilor paşnici, percheziţii abuzive împotriva celor care îndrăznesc să respecte şi să reprezinte interesele cetăţenilor şi, mai mult de atât, politicile obscure.

Domnule Predoiu,

Cetăţenii acestei ţări nu sunt duşmanii dumneavoastră. Membrii Partidului Oamenilor Tineri, precum şi alţi români care au curajul să vorbească împotriva acestui regim de frică nu trebuie trataţi ca infractori.

Ce fel de stat construim dacă oamenii sunt ridicaţi din case pentru că gândesc diferit?

Vin în faţa dumneavoastră, dragi parlamentari - ce fel de justiţie susţineţi dacă legea este folosită selectiv, doar pentru a lovi adversarii politici?

În ultimii ani am asistat la o creştere alarmantă a represiunii politice. Dacă nu oprim acest abuz, în curând, nimeni nu va mai putea vorbi liber în această ţară, fără teama de a fi anchetat, reţinut sau, mai mult de atât, intimidat.

Vă întreb pe toţi din această sală - veţi continua să fiţi complici acestui sistem corupt sau veţi vota pentru apărarea democraţiei?

România are nevoie de un minister de interne care să apere cetăţeanul, nu să-l hărţuiască. Un minister care să aplice legea corect, nu după ordinele venite din culise.

Astăzi avem ocazia să dăm un semnal clar că România nu este şi nu va deveni un stat totalitar - cum dumneavoastră faceţi acuzaţiile respective!

Votaţi pentru moţiunea de cenzură, votaţi pentru libertatea românilor! (Vociferări.)

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Voci din sală:

Moţiune simplă.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Moţiune simplă... de cenzură.

Vă mulţumesc pentru...

Sunt la primul meu mandat. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Am un minut şi 10 secunde, pentru că, de ieri, suntem mai mulţi cu unul, şi atunci am un minut şi 10 secunde.

O să încerc să spun, prin vorbe puţine, mult. Pentru că s-a vorbit mult şi nu s-a spus nimic. Nu este vorba despre noi, nu este vorba despre conflictele noastre politice, ci este vorba despre România şi despre generaţiile următoare.

Ceea ce se întâmplă astăzi cu România eu, sincer vă spun că sunt dezamăgit, pentru că le lăsăm copiilor noştri o ţară înfrântă - economic, politic, social, cum vreţi dumneavoastră.

Domnule Predoiu, aţi reţinut dreptul la opinie, aţi percheziţionat libertatea de expresie, aţi încălcat legile, în mod constant. V-o spune un om care a lucrat în sistem şi, spre deosebire de dumneavoastră, înţeleg mecanismele din interior.

Eu am lucrat şi în sistemul de dinainte de '89.

Dumneavoastră, acum, folosiţi acele pârghii. Folosiţi acele pârghii, da - ceea ce este clar împotriva Legii nr. 218, a Legii nr. 360. O să vedeţi ce înseamnă, acolo, nişte principii.

Eu vă rog, domnule ministru, că văd că timpul meu a expirat, să aplicaţii principiile lui Cuza: "Să fiţi bun cu cel bun, să fiţi drept cu cel rău. Nu rău cu cel rău!".

Dumneavoastră sunteţi mai mult de atât - sunteţi rău cu legea, sunteţi răi şi rău cu oamenii care respectă legea.

Eu voi vota şi susţin această moţiune simplă.

Sunt bucuros că şi foştii mei colegi din SOS, datorită intervenţiei mele de luni, s-au răzgândit, şi doamna Şoşoacă i-a "repoziţionat".

Mulţumesc mult. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Burduja, vă rog.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Vedeţi, săptămâna asta au fost două moţiuni de cenzură. (Vociferări.)

Am avut luni la Senat...

Vă mulţumesc.

... şi astăzi avem o moţiune la Cameră.

Aţi încadrat ziua de 1 aprilie cu două glume proaste. Puteaţi să le faceţi pe amândouă de 1 aprilie şi cel puţin celebraţi o zi a păcălelilor.

Gestul, în sine, nu este o păcăleală, este un exerciţiu democratic, şi mulţumesc pentru asta. Problema este fondul acestor moţiuni şi faptul că spuneţi numai minciuni.

Din păcate, din punctul meu de vedere, minciuna nu este firească.

Sigur, vă bucuraţi şi dumneavoastră de imunitate parlamentară, dar imunitate la lipsa de bun-simţ nu există, imunitate la minciună nu există, imunitate la lipsa de răspundere, în faţa românilor pe care îi reprezentaţi, nu există.

Domnul Predoiu ne-a introdus în Schengen, (Rumoare. Aplauze.) a redat demnitatea românilor, pentru că, dacă astăzi românii nu mai stau la coadă, la cozile interminabile, acest lucru i se datorează şi domnului vicepremier Predoiu. Şi are rezultate! (Aplauze.) Asta nu vă convine, pentru că, probabil, aţi vrut să ne duceţi în Est, dar noi preferăm să rămânem cu Occidentul şi cu valorile europene, şi cu o Românie puternică şi respectată, în Europa şi în NATO.

Dragi colegi, a fost recent - şi închid - a fost recent Ziua Unirii Basarabiei cu România. Şi unul dintre marii patrioţi români s-a numit Pan Halippa. Şi vreau să vă spun un lucru, pe care Pan Halippa l-a spus, şi cred că se aplică acestor vremuri. Şi, dincolo de orgolii, dincolo de dezbateri şi de toate lucrurile acestea, ar trebui să ţinem cont, pentru că a spus aşa: "Vrăjmaşii noştri stau la hotare, dar cel mai mare vrăjmaş e în mijlocul nostru, şi acesta este neunirea. Biruiţi acest vrăjmaş şi veţi birui totul!".

Deci, cred că sunt lucruri care ar trebui să ne unească pe toţi, ca ţară, ca naţiune, dincolo de orice culori politice şi de orice preferinţe.

Şi vă mulţumesc, domnule Predoiu, pentru tot ceea ce aţi făcut în mandat şi veţi face. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Câciu Adrian, PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Putem să înţelegem şi suntem toţi de acord, şi susţinem mijloacele democratice de exprimare, chiar dacă, prin distorsiune, minciună şi, cum vreţi s-o luaţi, unii le folosesc doar pentru a-şi face poze. Pentru că ce înseamnă această "compunere", ca să-l parafrazez pe colegul meu, domnul Manole, decât un nou moment în care AUR spune cum se luptă cu demonii statului român.

Acum, haideţi să discutăm un pic şi despre "idioţeniile" scrise acolo, sau, mă rog, îmi cer scuze, aberaţii!

Măi oameni buni, dacă eu aş ameninţa pe cineva acum, nu parlamentar, folosindu-mă de faptul că, na!, e declaraţie politică, că "îl jupoi" în piaţa publică, ar vrea să fie protejat de statul român, de nebunia mea?

Dacă aş ameninţa-o pe doamna Gavrilă, de exemplu, sau aş hărţui-o, ar vrea să fie protejată de statul român şi de legile României? (Vociferări.)

Cumva, această supărare, că nu este lăsată anarhia să funcţioneze în România, şi să destabilizeze România, se termină până când anarhia ar crea-o alţii?

Cumva, am ajuns în situaţia în care deputaţi de aici, din rândul AUR, instigau la violenţă şi la dat foc la sediul BEC?

Nu i-am mai văzut pe domnii care mă filmau în fiecare zi. Ce aţi făcut cu ei, i-aţi ascuns sau s-au ascuns singuri?!

Cât timp o să fiu cetăţean al acestei ţări, o să încurajez statul să mă protejeze de infractori, indiferent cine e ministru!

Ministrul este obligat să mă protejeze pe mine, pe copiii mei, familia mea, pe toţi cetăţenii României, de infractori, de anarhişti, de legionari. (Vociferări. Gălăgie.)

Despre asta discutăm.

Voi, după ce că ne ameninţaţi familiile, nu numai nouă, vorbim şi de votanţii care simpatizează cu partidele normale la cap, vă supăraţi că sunteţi - nu dumneavoastră, golanul de Peşchir, de exemplu.

Păi, nu vă supăraţi, dumneavoastră credeţi că spălarea de bani, în România, este o faptă licită? (Vociferări.)

Dacă vreţi haos şi junglă, vă spun că mai este loc în Brazilia! Încă nu s-a defrişat toată Brazilia!

Mai mult decât atât, un apel şi către colegii mei de la USR.

Eu înţeleg şi zicala: "Te faci frate cu Dracul până treci puntea", dar să ştiţi că toate zicerile biblice ne arată că, după ce te-ai făcut frate cu Dracul, te-a încălecat. (Vociferări.)

Eu nu cred că folosirea acestui moment, în care nişte extremişti... Apropo de extremişti. Măi, parcă sunteţi 63 şi iar aţi semnat 56. Iar nu vă ies voturile?! Aşa...

Vă folosiţi de un moment al unor extremişti pentru a vă spune supărarea pentru ministrul Predoiu.

Eu cred că puteaţi să-l chemaţi la Ora ministrului pe domnul ministru Predoiu.

Domnul ministru Predoiu a spus, ca şi ceilalţi miniştri, că poate veni oricând este chemat.

Dacă vreţi să vă faceţi frate cu Dracul, atunci vă spun, din start, din punctul meu de vedere - nu sunteţi decât, împreună cu ei, extremişti.

O să închei acest lucru...

Ştiu că supăr pe toată lumea, dar vrea să vă mai spun ceva. Toţi suntem oameni.

Sau să termin cu un citat celebru, din Confucius: "Natura ne aseamănă, dar educaţia ne cam deosebeşte". (Vociferări.)

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Chirilă, doriţi să interveniţi?

Dacă nu, nu apăsaţi butonul. E simplu.

(Doamna deputat Anamaria Gavrilă solicită să ia cuvântul.)

Domnule ministru,

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

La modul general, legat de anchetele care s-au desfăşurat în legătură cu exercitarea dreptului la liberă exprimare, este o temă care a fost ridicată de mai mulţi colegi.

Încă o dată, aceste anchete au fost desfăşurate în două ipoteze.

Pe de o parte, încă din primăvară, în momentul în care s-a constatat că timpul de desfăşurare a campaniei electorale a fost depăşit şi au fost persoane care au manifestat opinii politice şi au exercitat campanii de vot, după depăşirea acestui termen, au fost, în aplicarea legii, interpelate de poliţişti, care le-au învederat că au depăşit prevederile legale. (Vociferări.)

Statisticile făcute au arătat că astfel de sesizări au fost abordate şi procesate, indiferent de natura susţinerii politice, indiferent de partidul care a fost susţinut în alegeri de către persoana care a depăşit termenul legal.

Sunt aici, în sală, colegi, de altfel, inclusiv din partidul din care fac parte, care m-au chestionat, la momentul respectiv, şi au întrebat ce se întâmplă. Am întrebat şi eu, la rândul meu, la nivelul Poliţiei, care este situaţia.

Sunt statistici făcute şi, da, pot să vă spun: aceea a fost singura cauză pentru care au fost aplicate unele avertismente, în câteva cazuri şi amenzi. În orice caz, persoanei sau persoanelor respective le-au fost explicate prevederile legale. Deci, asta este o ipoteză.

Cea de-a doua ipoteză este situaţia în care, pe mijloacele de exprimare online, au fost proferate ameninţări sau jigniri.

Iarăşi, şi aici, legea prevede o serie de sancţiuni graduale: de la explicarea prevederilor legale, solicitarea de a se înlătura respectiva menţiune şi până la avertisment, respectiv o amendă contravenţională.

Şi aceste proceduri s-au desfăşurat tot în baza legii. Iar dacă această lege nu este corespunzătoare, atunci trebuie schimbată în Parlament, însă nu este corect să cerem Poliţiei să nu facă aplicarea prevederilor legale, mai ales că, de cele mai multe ori, astfel de proceduri sunt desfăşurate ca urmare a sesizării altor cetăţeni. Deci nu e vorba aici de autosesizarea Poliţiei. Nu mai vorbesc de cazul cu ministrul de interne, care s-ar implica în aşa ceva, pentru că v-am explicat în prima parte a intervenţiei, dar eu acum vorbesc chiar de procedurile Poliţiei. Cum a fost şi acea situaţie cu influencerul, care a fost interpelat, într-adevăr, de un poliţist, civilizat, au avut un dialog, i s-a explicat că, mă rog, a postat un text care includea, chiar şi sub formă de pamflet, o instigare la violenţă. Omul a explicat, la rândul său, că este un pamflet. În fine, s-au lămurit. Nu a fost aplicat niciun avertisment, nici amendă, nimic altceva, a fost dat textul respectiv.

Ei, bine, în acel caz, care săptămâni de zile a fost prezentat ca fiind instrumentat ca urmare a intervenţiei ministrului de interne, sesizarea a venit chiar de la un coleg de pagină al respectivului influencer, un cetăţean care a fost deranjat de acea postare.

Deci, toate aceste situaţii se lămuresc, dacă se priveşte care e realitatea concretă, şi nu intrăm într-o zonă de, mă rog, presupuneri sau suspiciuni nefondate.

Asta la modul general, cu privire la dreptul la liberă exprimare.

Şi, da, aşa cum alţi colegi, la fel de bine au spus, tocmai că intervenţia instituţiilor statului, inclusiv a Poliţiei, reprezintă o garanţie că acest drept la liberă exprimare poate fi exercitat.

Intervenţia Jandarmeriei, de exemplu; că trebuie văzute lucrurile din ambele părţi. Au fost mitinguri, vor mai fi. Întotdeauna, în democraţie, sunt mijloace diverse de exprimare a nemulţumirilor. Păi, aceste mitinguri sunt protejate de Poliţie, sunt protejate de Jandarmerie. Ei sunt acolo nu numai eventual să dea o ripostă unora care se dedau la violenţe sau încalcă legi, sunt acolo să şi protejeze. Or, nu văd de ce se pune în cauză acţiunea Poliţiei, când, de fapt, tot sensul ei este respectarea drepturilor şi protejarea lor.

Apoi, punctual.

Doamna deputat Şerban.

După 2 Mai, am desfiinţat un inspectorat întreg, doamnă deputat.

Să ştiţi că nu este simplu. N-am făcut-o singur, am făcut-o cu specialiştii din minister. Au fost zile, nopţi de muncă, îndoieli, soluţii care au trebuit imaginate. O acţiune fără precedent. I-am echipat, i-am mărit dotările, am alocat posturi în plus. Şi rezultatele se văd în statistici.

Exact cum spunea un coleg: chemaţi-mă la Ora ministrului, unde avem timp, şi vin şi cu statisticile pregătite. Nu e o problemă! Veniţi şi la ...

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

V-am chemat un mandat întreg şi n-aţi venit!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Am venit de câte ori am fost chemat!

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Nu-i adevărat!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă rog să nu mă mai întrerupeţi! Aveţi respect! Şi eu v-am ascultat fără să vă întrerup, da?

Deci, nu este acolo nimic împotriva... sau deplasat, faţă de ceea ce am afirmat şi mi-am asumat. Şi, repet, a fost fără precedent până acum.

A, aţi ridicat problema fostului inspector-şef, în funcţie la data la care s-a comis tragedia de la 2 Mai.

Aşa este, aveţi dreptate! Dar trebuie să vedeţi lucrurile până la capăt. Au fost trei anchete acolo! Trei! Două ale Poliţiei şi una a Parchetului. Toate aceste trei anchete au stabilit anumite responsabilităţi. Cei în cauză nu mai fac parte din Poliţie. Toate cele trei anchete au stabilit că inspectorul-şef, în pricina respectivă, în tragedia, în drama respectivă, n-a avut nicio culpă. Întâmplarea face ca omul să fie unul din cei mai buni specialişti pe care i-a avut Poliţia Română. Şi nu l-am numit eu consul, că nu numesc eu consuli, dar vă spun că numirea respectivă s-a făcut cu respectarea prevederilor legale, tocmai pe baza experienţei acestui om, care voia să plece, să-şi dea demisia, să se ducă la pensie, şi care, la rugăminţile colegilor, a mai rămas să servească patria. Şi s-a dus, să ştiţi, într-un loc care nu este deloc comod, un loc care este extrem de periculos pentru orice diplomat român, orice cetăţean român. Nu e Pekistan, cum s-a zis aici, e Pakistan. (Râsete.) Dar e la fel de periculos.

Deci, n-am de ce să retractez sau să mă derobez de la ceea ce am făcut.

Da, la Constanţa am făcut ce am spus, am făcut sprijinul colegilor şi funcţionează. Dovadă că anul trecut, în sezonul estival care s-a încheiat, nu am avut niciun fel de incident. Au fost milioane de români care au petrecut pe litoral, în cele trei luni estivale, am deplasat forţe suplimentare şi toată lumea a venit acasă în regulă. Ceea ce nu e simplu! Cu mii de festivaluri, cu aglomerări de mase de oameni şi aşa mai departe.

Droguri. Trafic de persoane şi droguri.

Spuneţi, domnule Drăgoescu, că n-am făcut nimic.

Nu ştiţi ce vorbiţi! Cu tot respectul! Habar n-aveţi despre ce vorbiţi!

Vreţi să aflaţi despre ce vorbiţi? Vă invit acum, veniţi cu mine la minister, punem pe masă statisticile, (Bate cu palma în tribună.) chemăm colegii care se ocupă... Îmi cer scuze! ...chemăm colegii care se ocupă şi vă vor spune.

Dar cum e, totuşi, posibil? Înţeleg, aici e politică.

Domnule, dar sunt oameni care muncesc şi care nu aşteaptă altceva decât să se spună: "Dar, domnule, vedem că vă mişcaţi!".

Nu despre mine e vorba! Eu sunt hârşâit, vorba colegilor, am mai trecut pe aici, am văzut multe. Înţelegeţi?

Dar sunt acolo oameni care au şi ei nevoie de atât: un pic de recunoştinţă.

Măcar spuneţi aşa: "Domnule, ministrul nu e în regulă, trebuie să-l facem zob, dar cei din Poliţie muncesc, încearcă ceva!". Măcar atâta spuneţi pentru ei! Pentru că, da, sigur că da, sunt droguri în ţară! Am fost primul care am spus-o în Parlament, aici, am spus-o la audieri, am spus-o - şi citez cum am spus-o - "Mergem împreună, toţi, de mânuţă, şi în prima şcoală găsim droguri". Asta am spus acum 2 ani şi jumătate. Până atunci nu se spunea problema asta.

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Ce-aţi făcut? Tot acolo sunt droguri!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă spun imediat ce am făcut!

Deci, domnule Drăgoescu, s-au făcut şi pe trafic de persoane, altfel nu progresam în Raportul TIP al Departamentului de Stat, s-au făcut şi pe combatere de droguri.

A, că sunt în continuare în circulaţie, droguri? Bineînţeles... şi că o să fie! N-o să se termine acest flagel! Pentru că este o chestiune globală, e un fenomen global, e o afacere de multe sute de miliarde, global, atinge toate ţările acest flagel şi este o luptă permanentă. Permanentă!

Iar când am spus, acum 2 ani şi jumătate: "Trebuie să luăm măsuri, ca să nu pierdem lupta cu drogurile, mai ales pentru tânăra generaţie", dumneavoastră - nu personal -, dar cineva a decupat şi a zis: "Pierdem lupta cu drogurile".

Nu e corect! Nu e corect pentru adevăr, nu e corect pentru colegii care luptă în fiecare zi cu acest flagel, şi nu este nici uşor!

Şi nu spune nimeni că s-a rezolvat!

Dar să spuneţi că noi lăsăm garda jos, să treacă traficanţi pe aici... vă spun, este nedrept! Nedrept! Şi este în totală stare de necorelare cu adevărul, ca să nu spun că e o dezinformare.

Mai departe. Cu salariile.

Sau, apropo de droguri.

Veniţi să vedeţi, sunt mai puţin... peste 3 tone, confiscate în ultimii 2 ani. Milioane de pastile, toate lucrurile astea înseamnă vieţi salvate.

Cum puteţi spune că nu ne interesează? Fiecare pastilă ar fi putut însemna o viaţă pierdută. Şi poliţiştii au identificat şi capturat, cu procurorii împreună, milioane, în aceşti 2 ani de zile, milioane de Ecstasy şi alte pastile de droguri, mă rog, periculoase şi înalt periculoase, tone de substanţă vegetală, culturi desfiinţate. Toate astea înseamnă muncă.

279 de grupuri de crimă organizată desfiinţate, din care peste 150 numai pe droguri.

Dumneavoastră aţi făcut vreodată vreun dosar, aţi lucrat în vreun dosar judiciar? Înţelegeţi ce înseamnă un dosar? De la identificarea informaţiei, până la stabilirea cercului de suspecţi, strângerea probelor, asigurarea lor judiciară, colaborarea cu procurorul, susţinerea lor în tribunal, pentru ca acei indivizi să nu mai fie în piaţă şi să ajungă în penitenciar. Credeţi că e simplu?

Pocnim din degete şi spunem: "Gata, s-a terminat cu drogurile!".

Sunt oameni care îşi riscă viaţa, acum, cât vorbim. Lucrează ca ofiţeri acoperiţi, participă la tot felul de acţiuni, împreună cu colegii lor, şi au reuşit împreună, în 2 ani de zile, să scoată 279 de grupuri din piaţă, aproape 300. E mult, e puţin, nu ştiu! Dar sunt 300 de găşti, de criminali, care nu mai sunt în piaţă, care nu mai pun în pericol vieţile cetăţenilor noştri.

Sigur că o să-mi spuneţi: "Apar alţii".

Păi, apar, pentru că nu e o problemă care se rezolvă doar cu Poliţia, trebuie rezolvată şi cu educaţia, şi cu multe altele, şi cu măsuri sociale, şi cu lupta internaţională contra drogurilor, pentru că degeaba luptăm noi, aici, dacă alţii nu luptă, şi cu circuitul informaţiilor între poliţii, pentru că degeaba te străduieşti să afli, că aceste reţele lucrează internaţional, ai nevoie de colaborarea colegului. Pentru asta muncesc alţi oameni, şi miniştri, şi sectari de stat, şi şefi de poliţie, care lucrează cu alte poliţii. Facem formate de lucru zi şi noapte, schimbăm... facem ce se poate.

Dacă cineva crede că în Poliţia Română sau în Ministerul de Interne e un singur individ care nu e conectat la această prioritate, acum, vă rog, să vină cu mine în minister şi să stea acolo cât stau şi eu, în fiecare zi, până vrea... Şi dacă după o săptămână constată că nu-i aşa, plec eu singur, nu trebuie să-mi ceară nimeni demisia!

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

Eu vin o săptămână! Vin o săptămână. Mă primiţi?

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Veniţi, vă rog!

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

Vedeţi că aţi spus de la tribună!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Că aveţi mintea odihnită, sunteţi bine pregătit! E OK! Da? (Aplauze. Vociferări.)

Salarii.

Foarte pertinent, doamnă deputat Şerban, vă mulţumesc că aţi ridicat tema.

Am mărit bugetul de salarii anul trecut cu peste 50%, cu sprijinul prim-ministrului şi al Guvernului României. Şi n-a fost simplu! N-a fost simplu!

Bun! La ordonanţa-trenuleţ a fost o mică ajustare, legată doar de orele suplimentare. O mică ajustare, pentru că, pe moment... (Vociferări.)

Daţi-mi voie să vă explic!

Pe moment trebuia să facem o corecţie bugetară şi nu era timp atunci de găsit resursă. Dar, de la bun început, şi prim-ministrul, şi ministrul finanţelor au spus: "E temporar, o s-o îndreptăm. Până la Parlament o îndreptăm".

Am spus lucrul ăsta, s-a făcut!

Bun, în regulă, anumiţi colegi din Poliţie n-am avut încredere. Nimic de comentat. Au ieşit în stradă.

Dar, repet, noi am făcut ceea ce am promis - şi majorarea, şi menţinerea majorării, că oricum ajustarea era minimală, în zona aceea. Dar s-a rezolvat.

Oricum, mi se pare corect că aţi ridicat tema. Am lămurit-o.

Mulţumesc frumos.

Nu ştiu, domnule Moşteanu, dacă rămâne ceva sau nu în urma mea. Dar, vă spun sigur, mai mult decât în urma dumneavoastră rămâne. Asta e cert! (Vociferări. Aplauze.) Mă înţelegeţi? Da.

Rugaţi-l pe domnul Stelian Ion să vă explice el ce ar putea să fie în urma mea. Da? Dânsul ştie mai bine, da!

Bun. (Vociferări.)

Cer îngăduinţă de la dumneavoastră - şi mulţumesc că, de data asta, m-aţi ascultat fără să mă întrerupeţi - doar un minut, două.

Dragi români,

Dragi colegi,

Suntem într-o mare confuzie, şi ajung aici la discursul domnului Dan Tanasă.

Nu e corect narativul, domnule Tanasă. Sunt deschis să stăm de vorbă, la minister sau aici, în Parlament - vin eu -, şi am să vă arăt că nu este corect acest narativ, că nu au existat...

Cum spuneţi dumneavoastră că nu au existat ameninţări? Cum, dacă noi am greşit, instituţiile statului, au greşit alte 5-6 instituţii din străinătate, din Europa şi nu numai, care au spus: "Da, în România au fost interferenţe"? (Vociferări.)

Cum, dacă noi am greşit, au fost poveşti toate acele zeci, sute de arme de foc, letale, sute de grenade, care erau pregătite în arsenale şi care puteau fi folosite?

De ce nu avem răbdare să vedem ce se întâmplă cu aceste anchete?

Eu vă spun: eu cred că şi dumneavoastră, ca şi mine, vreţi binele acestei ţări, dar propagând acest narativ în străinătate nu este un serviciu. (Vociferări.)

Aşteptaţi să se termine totul, să vedem despre ce e vorba, şi după aceea tragem concluzii. Inclusiv legat de Visa Waiver! (Vociferări.)

Sigur că e un moment dificil, nu spune nimeni că e un moment fericit, deşi când a fost vorba, acum două sau trei luni de zile, când am intrat în program, n-a mai trecut nimeni sub discuţie acest subiect. Dar acum e o problemă. Este! Dar nu ştie nimeni, cu adevărat, dacă e cum spuneţi dumneavoastră, că e politic, sau dacă este tehnic. Ăsta este adevărul! Şi, dacă vrem să fim corecţi faţă de români, le spunem treaba asta. Nu ştim, deocamdată! Poate e aşa, poate e aşa!

Dar, spuneţi-mi mie, foloseşte ţării să propagăm acest narativ permanent în străinătate? Sau ar trebui să ne comportăm şi noi cum s-au comportat alte ţări, care şi-au apărat, la unison, indiferent de culoarea politică, interesele, şi să spunem toţi, într-un glas: "Domnule, reactivaţi programul?".

Avem noi socotelile noastre aici, intern, ne certăm politic, nu suntem de acord, ... (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...dar reactivaţi programul pentru România...

Lăsaţi-mă, vă rog, încă o secundă! Da?

Eu vă invit să facem lucrul acesta împreună, pentru că, să ştiţi, dacă este o ameninţare la adresa democraţiei, este în momentul în care nu ne mai respectăm unii pe alţii. Şi mă bucur - nu e nicio ironie - că am început într-un fel această şedinţă, fără să ne respectaţi - pe mine, cel puţin - strigând, în momentul în care vorbeam, şi eu terminând, ascultându-ne unii pe alţii. Ăsta este primul loc.

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Dictatorule! Dictatorule! Miliţianule!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Înţeleg, dumneavoastră sunteţi incurabilă. Sub aspect politic vreau să spun! (Aplauze.)

Dar vreau să le mulţumesc colegilor ... (Aplauze.) Vreau să vă mulţumesc că aţi avut răbdare să mă ascultaţi, în această a doua tură.

N-am vorbit pentru mine, n-am vorbit pentru partidul din care fac parte, nici pentru coaliţie, am vorbit pentru colegii poliţişti, pentru colegii jandarmi, care mâine îşi aniversează ziua, pentru oamenii din Ministerul de Interne, care, vă asigur, dragi român, zi şi noapte lucrează pentru dumneavoastră.

România are cel mai înalt nivel de siguranţă publică din Europa, pe străzi! (Aplauze.) Reţineţi lucrul acesta! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Pauză 5 minute.

Revenim cu votul final.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în bănci.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Vot, vă rog.

Suntem în cvorum.

Începem exprimarea votului.

- Solicitarea iniţiatorului de retragere a Propunerii legislative pentru completarea art. 546 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 63/2025.

Vot, vă rog.

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Grupul USR a votat contra, la această propunere.

Vă aduc aminte că este o propunere a unui coleg liberal care propunea desfiinţarea a câteva mii de posturi de consilieri din aparatul administrativ, mai ales în comune, acolo unde bugetele locale sunt vai mama lor şi aşa. Şi iată că, la presiunea colegilor, la presiunea, probabil, partenerilor din Coaliţie, din PSD, din PNL, din UDMR, acum, în campanie, l-au pus pe bietul om să-şi retragă această propunere.

Şi ca să vedeţi cu asta cam cât de mare e ipocrizia PSD-PNL-UDMR, atunci când vine vorba de redus posturi la stat. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Nu ştiam că sunteţi Nostradamus, domnule Moşteanu. De unde ştiţi dumneavoastră care a fost intenţia colegului când a depus cererea de retragere? (Vociferări.)

Nu am făcut altceva decât să respectăm o dispoziţie regulamentară şi să-i respectăm voinţa, aceea de a-şi retrage propunerea legislativă.

Dreptul de iniţiativă legislativă este sfânt, adică îl poţi exercita şi în sensul de a depune iniţiativa legislativă şi de a renunţa la acea iniţiativă, în limitele Regulamentului.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

Punctul 1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 28/2025.

Vot, vă rog.

298 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

II. Legi ordinare. Respingeri

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului "Schi în România"; PL-x 524/2021.

Vot, vă rog.

302 voturi pentru, două voturi contra, o abţinere. Adoptat.

3. Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrelor de naşteri pe teritoriul României; Pl-x 570/2021.

Vot, vă rog.

166 de voturi pentru, 39 contra, 98 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

4. Propunerea legislativă pentru amenajarea, omologarea şi întreţinerea traseelor turistice din România; Pl-x 147/2022.

Vot.

306 voturi pentru, un vot contra. Adoptată.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului; Pl-x 475/2021.

Vot, vă rog.

281 de voturi pentru, 21 de abţineri. Adoptată.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 523/2021.

Vot, vă rog.

283 de voturi pentru, 21 contra, două abţineri. Adoptat.

7. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Legii privind organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale în România nr. 226/2009; Pl-x 567/2022.

Vot, vă rog.

166 de voturi pentru, 140 contra, 3 abţineri. Adoptată.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor; PL-x 325/2022.

Vot, vă rog.

307 voturi pentru, un vot contra. Adoptat.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot. Urmează vot asupra moţiunii simple.

- Moţiunea simplă iniţiată de 56 de deputaţi; MS 1/2025.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 138, contra - 161, o obţinere, un coleg care nu votează.

Moţiunea a fost respinsă. (Aplauze.)

Doamnă Gavrilă, nu aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Să nu plecaţi, domnule... (Se adresează domnului Marian-Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne. I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Rugămintea mea e să nu plecaţi... pentru că am urmărit intervenţia dumneavoastră finală - aşa este, Poliţia depune extrem de multe eforturi, dar aţi omis cu bună ştiinţă nerespectarea, dacă vreţi, a Legii nr. 218, în momentul în care aţi legitimat o persoană legitimată, adică aţi vrut cu ardoare să demonstraţi că Poliţia Română este o poliţie politică. Aţi avut o persoană pe care aţi legitimat-o, aţi percheziţionat-o, aţi avut-o în duba Poliţiei, după care, în stradă, aţi procedat abuziv, spun eu, la relegitimarea unei persoane care... (Vociferări.)

Nu, Poliţia condusă de dumneavoastră, şi acolo este abuzul, domnule ministru. (Vociferări.)

Nu, nu, nu, legitimarea nu o coordonează Parchetul, o coordonează ministrul de interne şi secretarul de stat... (Vociferări.) în conformitate cu Legea nr. 218. (Vociferări.)

Da, m-am întors la sindicat.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Grupul AUR, doamna deputat Mitrea Dumitrina, vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Din păcate, domnul ministru a plecat repede. Am dat mâna şi a plecat, că i-a trecut moţiunea şi nu a fost exclus. (Vociferări.)

A, domnul ministru!

Nici măcar nu aude. (Vociferări.)

Domnule ministru,

Aţi vorbit mult şi fără conţinut. Nu contest că nu aţi făcut nimic în minister. Măcar cu desenul vă iese bine.

La finalul discursului dumneavoastră, vreau să vă felicit, domnule ministru...

Domnule ministru Predoiu!

Domnule ministru Predoiu... (Vociferări.) cu dumneavoastră vreau să vorbesc, da. (Vociferări.)

S-a terminat procedura... nu s-a terminat procedura, mi s-a dat cuvântul şi voiam să vorbesc despre discuţia dumneavoastră, despre ce aţi prezentat dumneavoastră.

La finalul discursului dumneavoastră, ţin să vă felicit, domnule ministru, că aţi vorbit în numele poliţiştilor.

Cred că e pentru prima dată când faceţi lucrul acesta, să vorbiţi în numele poliţiştilor.

Şi de ce vă spun lucrul acesta? Pentru că nu cred că aţi văzut vreodată pe stradă poliţişti cu echipamente şi cu uniforme ponosite. Eu i-am văzut; dumneavoastră nu aveţi timp să-i vedeţi.

Moţiunea nu este despre poliţişti, domnule ministru - şi poliţiştii au tot respectul celor de la AUR, inclusiv respectul meu; am oameni care lucrează în Poliţie, sunt cunoştinţele mele, sunt prietenii mei - moţiunea este despre dumneavoastră, domnule ministru... (Vociferări.) şi este pentru dumneavoastră, pentru că ţineţi cu dinţii de scaunul pe care nu vreţi să-l lăsaţi. Şi nu contează la care minister, dumneavoastră ministru să fiţi, că ministere se găsesc.

Vreau să vă spun, domnule ministru, că în instituţia dumneavoastră există oameni valoroşi, poliţişti valoroşi, pe mulţi nu-i cunoaşteţi, şi sunt oameni care merită să fie pe locul pe care îl ocupaţi dumneavoastră de prea multă vreme.

Poliţiştii sunt oameni demni, domnule Predoiu, care cu siguranţă nu vă apreciază...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să concluzionaţi, doamnă deputat.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...şi nu empatizează cu dumneavoastră, domnule Predoiu.

Ar fi bine să vă daţi demisia şi ar fi o demisie de onoare din partea dumneavoastră. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Goidescu Ionel, Grupul SOS, vă rog.

Domnul Ionel Goidescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca să nu fie nicio urmă de îndoială, Grupul parlamentar SOS România a susţinut şi a votat moţiunea pentru demiterea domnului ministru Predoiu.

Ceea ce spune aici fostul nostru coleg, că ar fi influenţat, că ar fi convins - nici vorbă, sunt poveşti. Dânsul la grup vorbea doar cu secretara; cu colegii noştri, mai puţin sau chiar niciodată.

Din acest punct de vedere, noi ne facem raţiunea de partid de opoziţie şi vom vota de fiecare dată ca atare.

Restul sunt poveşti. Niciodată n-a fost discuţia că vom vota împotriva demiterii domnului ministru Predoiu.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Ce? Explicarea votului sau ce?

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Da, am fost întrebat, în cadrul intervenţiilor, după procedură, despre uniforme.

Să ştiţi că poliţiştii au dreptul de a opta între a-şi înnoi uniforma sau a primi o sumă de bani corespunzătoare, echivalentă echipamentului, şi, dacă unii au uniforma ponosită şi unii au uniforma impecabilă, atunci poate că trebuie să ne gândim şi la cine are grijă de uniformă şi cine n-are grijă. Dar în niciun caz ăsta nu cred că poate fi imputat ministrului. (Vociferări.)

O voce din sală:

Au salarii mici.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă asigur că facem eforturi şi în zona aceasta. Eu n-am spus că se pot rezolva toate peste noapte.

Am spus un singur lucru - că n-am pierdut niciun minut ca să facem lucrurile mai bune.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.27.