Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Gianina Şerban:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi trei minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: 3 deputaţi de la PSD, 3 deputaţi de la AUR, 3 deputaţi de la PNL, 2 deputaţi de la USR, 2 deputaţi de la SOS, 2 deputaţi de la POT, un deputat de la UDMR, un deputat de la minorităţile naţionale şi un deputat de la neafiliaţi.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ionel Ciunt.

Şi se pregăteşte domnul deputat Maricel Popa.

Mulţumesc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Distinsă doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Municipiul Zalău, pe drumul dezvoltării - un trend care trebuie să continue".

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la Zalău, reşedinţa judeţului Sălaj, judeţ pe care-l reprezint în Parlamentul României şi despre care voi vorbi fără îndoială într-o altă intervenţie.

Aşadar, vorbesc astăzi într-o dublă calitate: aceea de deputat, dar şi de om care a trăit, a muncit şi a fost aproape de oraşul său în cele mai importante momente.

Zalăul trebuie să continue pe drumul dezvoltării, pentru că reprezintă peste 60% din tot ceea ce înseamnă economia judeţului Sălaj.

Întreaga comunitate sălăjeană priveşte cu încredere spre Zalău, având aşteptări mari de la dezvoltarea oraşului nostru.

În ultimii ani, în oraşul nostru s-au început proiecte importante - în infrastructură, în educaţie, în sănătate, în tot ce ţine de calitatea vieţii. Sunt proiecte care încep să se vadă, să prindă contur, să schimbe oraşul în bine.

Nu este suficient să începem proiecte, este esenţial să le continuăm, să le finalizăm şi să le integrăm într-o viziune coerentă de dezvoltare urbană.

Tinerii se întorc "acasă", iar pentru ei, dar şi pentru întreaga comunitate, Zalăul merită să atingă statutul de municipiu european.

Calitatea vieţii cetăţenilor, oportunităţile pentru tineri, siguranţa locurilor de muncă bine plătite, serviciile publice moderne, toate acestea trebuie să continue.

Însă acest lucru nu se poate face de unul singur. Oricât de bine intenţionat ar fi un primar, nu poate reuşi fără o echipă performantă, matură şi responsabilă, care să-şi asume sarcini şi decizii, chiar şi în vremuri complicate. Administraţia locală trebuie susţinută de o relaţie directă şi eficientă cu administraţia centrală, iar acest lucru înseamnă coordonare, colaborare şi viziune comună.

Din Parlamentul României ştiu că pot face mai mult pentru Zalău, ştiu că pot pune umărul, alături de viitorul primar, domnul Florin Florian, la marile proiecte şi pot obţine sprijinul necesar de la nivel central.

Zalăul are nevoie de o administraţie matură, profesionistă, de o echipă puternică, cu dorinţa reală de a contribui. Zalăul nu trebuie să piardă ritmul.

Ca deputat, sunt gata să sprijin cu toată forţa echipa locală în fruntea căreia va fi, fără îndoială, un primar tânăr, cu viziune, o echipă determinată şi bine ancorată în realitate.

Zalăul are potenţial, are oameni harnici, buni la suflet, cu idei inovative. Pentru aceştia există proiecte care trebuie finalizate şi altele care aşteaptă să fie implementate. Alături de un primar dedicat Zalăului, oraşul nostru are toate resursele necesare pentru a deveni un model de succes.

Solicit, aşadar, sprijin central şi guvernamental, pentru a transforma Zalăul într-un oraş cu adevărat european.

Ca deputat, vreau să fiu parte activă în echipa condusă de viitorul primar al Zalăului, domnul Florin Florian, omul care a înţeles că dezvoltarea oraşului în care trăim nu este o opţiune, este o datorie faţă de oameni.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Maricel Popa.

Şi se pregăteşte domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Maricel Popa:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică de astăzi este "În lumina Paştelui, să fim uniţi prin credinţă, iubire şi speranţă".

În Săptămâna Mare, avem nevoie de unitate şi speranţă. Comunitatea ieşeană merită stabilitate şi respect.

În aceste zile de profundă încărcătură spirituală, când întreaga creştinătate se pregăteşte să întâmpine Învierea Domnului, de la tribuna Parlamentului transmit un mesaj de solidaritate, responsabilitate şi încredere către toţi cetăţenii judeţului Iaşi, reafirmând angajamentul meu ferm pentru unitate socială şi predictibilitate politică.

Săptămâna Mare nu este doar un timp al postului şi al rugăciunii. Este o perioadă de introspecţie colectivă, în care trebuie să ne regăsim ca oameni şi ca societate. Avem nevoie astăzi, mai mult ca oricând, de unitate între oameni, de respect între generaţii, de voinţă politică matură şi de stabilitate în decizii. Comunitatea noastră trebuie să ştie că poate conta pe lideri care nu vorbesc doar în prag de alegeri, ci muncesc cu seriozitate şi consecvenţă pentru binele comun.

Cu o profundă recunoştinţă faţă de valorile creştine, care stau la temelia societăţii româneşti, subliniez că în aceste momente este esenţial să redescoperim puterea comuniunii, a generozităţii şi a speranţei.

În fiecare colţ al Iaşiului - de la familiile din mediul rural, care păstrează vie tradiţia pascală, până la tinerii care caută sens într-o lume tot mai grăbită - găsesc semne de demnitate şi de curaj. Iaşiul este un judeţ cu rădăcini adânci şi cu oameni de o calitate extraordinară.

Vreau să le transmit tuturor că, în calitate de reprezentant al lor în Parlament, nu voi înceta să mă lupt pentru drepturile lor, pentru proiecte reale şi pentru un trai mai bun.

Doresc, de asemenea, să amintesc şi importanţa dialogului instituţional, a coerenţei în administraţie şi a unei viziuni pe termen lung pentru dezvoltarea judeţului.

Ieşenii s-au săturat de promisiuni deşarte. Ei vor drumuri făcute, spitale funcţionale, şcoli moderne, locuri de muncă decente şi o viaţă trăită cu demnitate în propriul judeţ. Iar toate acestea nu pot exista fără predictibilitate legislativă, fără stabilitate guvernamentală şi fără respect pentru cetăţean.

În încheiere, le transmit tuturor ieşenilor un gând cald şi o urare sinceră, în spiritul sărbătorii care se apropie.

Le doresc un Paşte binecuvântat, cu lumină în suflet, linişte în case şi sănătate în familie. Să fim mai buni unii cu alţii, să fim aproape de cei care au nevoie şi să nu uităm că doar împreună putem merge înainte. În Săptămâna Mare, să ne amintim că sacrificiul, credinţa şi speranţa pot reface punţile dintre noi. Hristos să fie în inimile noastre, în faptele noastre, în visul unui viitor mai demn pentru Iaşi şi pentru România.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Şi se pregăteşte domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum cunoaştem cu toţii, ne aflăm într-o perioadă de răscruce în istorie, în politică şi în economie, în care marile provocări ne obligă la măsuri inteligente şi ferme pentru a ne apăra interesele. Unele dintre aceste provocări sunt cursa pentru resurse şi competitivitatea.

Într-o declaraţie pe care am făcut-o în Parlamentul European, în luna februarie a acestui an, am subliniat faptul că o consolidare cât mai puternică a Pieţei Unice, prin cooperare, va oferi ţărilor Uniunii Europene, deci şi României, avantajul uriaş de a-şi valorifica resursele materiale şi umane în folosul cetăţenilor noştri.

Subliniam, atunci, că România deţine un capital impresionant, bogăţii minerale, un potenţial agricol de excepţie şi o forţă de muncă bine pregătită, atuuri prin care, valorificându-le, am putea contribui la dezvoltarea comunităţilor locale, naţionale şi europene.

Astfel, zilele acestea, Comisia Europeană a adoptat, pentru prima dată, o listă cuprinzând 47 de proiecte strategice pentru producţia internă de materii prime critice, vitale pentru economia europeană, pentru care Comisia şi-a manifestat suportul, având în vedere că, pentru a fi operaţionale, se estimează că ar fi nevoie de investiţii de circa 22,5 miliarde de euro.

Proiectele sunt amplasate în 13 state europene, precum Franţa, Italia, Spania, Belgia, Germania, Finlanda, Portugalia, Polonia, Cehia, Estonia, Grecia, Suedia şi, bineînţeles, pe primul loc, din punctul nostru de vedere, România. România figurează pe această listă cu trei astfel de investiţii foarte importante: proiectul minier Rovina, pentru cupru, proiectul de la Baia de Fier, pentru grafit, şi cel de la Budureasa, pentru magneziu.

Am pledat, de asemenea, în declaraţia mea din februarie, că procedurile birocratice trebuie simplificate şi că barierele administrative, care împiedică dezvoltarea economică a Uniunii, trebuie înlăturate.

Iată că acum, aceeaşi comisie a decis că proiectele strategice enumerate vor beneficia de un proces de avizare coerent, astfel încât obţinerea avizelor să nu dureze chiar şi până la 10 ani, ca şi până acum, ci nu mai mult de 27 de luni pentru proiectele de producţie, şi nu mai mult de 15 luni pentru restul proiectelor, cum ar fi, de exemplu, cele referitoare la zona de reciclare.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Salut decizia fermă a Comisiei Europene, dar vreau să mai adaug că am propus şi susţin, cu tărie, că putem face mult mai mult.

Spre exemplu, România are un capital uman valoros. Universităţile noastre tehnice şi de medicină pregătesc absolvenţi apreciaţi pe piaţa europeană şi, în primul rând, pe piaţa noastră din România.

Vă invit să colaborăm pentru a găsi soluţii concrete, care să stimuleze inovaţia, să reducă birocraţia şi să ofere locuri de muncă mai bine plătite cetăţenilor europeni.

Împreună putem transforma provocările de astăzi în oportunităţile de mâine.

Vă mulţumesc.

Deputat PSD de Cluj, Remus Lăpuşan.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu.

Se pregăteşte domnul deputat George-Mihail Neamţu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Din nou, cioclii vaccinării îşi arată faţa.

Vă citez acum nişte extrase din cursdeguvernare.ro, unde domnul şef al Comisiei pentru sănătate a Senatului României, domnul profesor Cercel, a luat cuvântul.

Şi spune aşa: "În noul cadru legislativ, vaccinarea va fi obligatorie pentru toţi medicii de familie. În momentul de faţă, sunt medici de familie care nu au contractat cu Casa şi capitolele de vaccinare, ceea ce este impardonabil. Ea va deveni o obligativitate.

"Mai mult, spune domnul profesor, am avut o experienţă cât se poate de neplăcută cu HPV. A fost un fiasco. Acum campania HPV a început să meargă. Este şi compensat şi încercăm să extindem compensarea până la vârsta de 26 de ani".

Şi spune mai departe: "Dacă le spunem cât se poate de clar, adică părinţilor, că dacă nu îţi vaccinezi copilul şi copilul dezvoltă boala, atunci tu trebuie să plăteşti spitalizarea". Vă rog să fiţi foarte atenţi la această frază!

Şi, mă rog, mai are o dezvoltare despre controale, despre obligativitatea controalelor în Germania.

Şi încheie în felul următor: "Am constatat, spre surprinderea mea, că, în ultimele întâlniri, care au fost cu medici, nu toţi gândeau aşa. O minoritate - unii m-au speriat, aveau o abordare mai mult decât cetăţeanul care este antivaccinist. Nu poţi să fii medic antivaccinist, înseamnă că nu eşti medic şi nu ar trebui să ai drept de liberă practică".

Astea sunt afirmaţiile domnului profesor Cercel.

Vă aduc aminte că domnul profesor nu este la prima abatere. A trecut bugetul Ministerului Sănătăţii în 50 de secunde, în 2024, şi a afirmat atunci că Parlamentul nu este sală de lectură pentru amendamente.

Cum a fost posibil aşa ceva? Ce ne spune nouă domnul Cercel? Că legislaţia, care va veni, îi va obliga pe medici să vaccineze şi dacă nu vor vaccina, nu vor avea contract.

Ce înseamnă şantajul ăsta? Unde se trezeşte domnul profesor? În comunism? Cine este dânsul? Este secretar de partid? Aşa am ajuns? În halul ăsta am ajuns, în Parlamentul României?

Mai mult decât atât, ne spune domnul profesor că şi pacienţii vor fi loviţi. Dacă nu îşi vaccinează copiii şi - Doamne fereşte! - fac boala, atunci aceştia nu vor beneficia de serviciile pentru care plătesc.

Cine se crede domnul profesor? Ce înseamnă fascismul ăsta?

În acest moment, consider că domnul profesor este în afara legii şi ar trebui sancţionat. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat George-Mihail Neamţu.

Se pregăteşte domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Bună ziua, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În calitate de deputat şi reprezentant al Circumscripţiei Bihor, doresc să-mi exprim indignarea şi dezamăgirea cu privire la situaţia libertăţii de exprimare în spaţiul digital.

Vedem, în ultima vreme, tot mai mulţi inchizitori. Nu într-un sens clerical, de secolul XVI, ci într-o variantă adaptată mileniului III. Nu se mai ard cărţi, dar se închid guri şi conturi, bineînţeles, de Facebook, de TikTok, nu se torturează corpuri, dar se reduc la tăcere opiniile dizidente. Nu mai este invocat numele lui Torquemada, ci textul Legii nr. 504/2002.

Mă gândesc acum la situaţia prin care a trecut gazetarul Ion Cristoiu. Mă gândesc la contextul în care vocea domnului Marius Tucă a fost redusă la tăcere şi, cel mai recent, un alt cont al doamnei Jessie Baneş a fost şi el interzis tot de corporaţia TikTok, pe teritoriul României.

Suspendarea acestui cont, al unei jurnaliste, din partea Gold FM, reprezintă nu doar un gest arbitrar, ci un act grav de cenzură digitală, fără precedent în România post-comunistă.

Avem situaţii recente, inclusiv cea care îl vizează pe domnul Mirel Curea, care scoate la iveală această tăcere a instituţiilor statului, în contextul tot mai îngrijorător al evoluţiei tehnocraţiei represive care sancţionează gândirea liberă şi incomodă.

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor, facem un apel public către reprezentanţii companiei TikTok România să respecte Constituţia ţării noastre şi cadrul legal european care garantează dreptul la liberă exprimare, iar orice platformă social-media care operează pe teritoriul naţional trebuie să se supună acestui principiu esenţial. Nu există standarde comunitare care să anuleze legea fundamentală.

De asemenea, aş invoca aici jurisprudenţa CEDO, care stabileşte că presa are un rol esenţial de "câine de pază" al democraţiei, iar limitele criticii admisibile la adresa autorităţilor publice sunt protejate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Cenzura nu este un progres. E, dimpotrivă, o cădere liberă.

Regimul în care trăim astăzi, regimul digital, miroase a despotism oriental şi dispreţ totalitar pentru diversitatea naturală a oricărei societăţi în care există opinii, bineînţeles, adesea contradictorii.

Obsesia controlului şi a consensului, doar aceasta poate ridica, din perspectiva lui Cătălin Predoiu, Marcel Ciolacu sau Valentin-Alexandru Jucan, o întrebare cu privire la situaţia din România.

Trebuie să rămânem o democraţie şi nu putem permite transformarea CNA, de pildă, într-un tribunal.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Ilie-Aurelian Cotinescu, Grupul PNL.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Bună ziua, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi,

Mă adresez dumneavoastră, astăzi, cu îngrijorare şi cu teama în suflet pentru încercările la care sunt supuşi conaţionalii noştri trăitori în nordul Bucovinei.

Suntem în Săptămâna Patimilor Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Se cuvine să luăm aminte şi la patimile românilor din acest ţinut străvechi românesc, prigoniţi pentru ceea ce sunt ei.

În noaptea de marţi spre miercuri a săptămânii trecute, o bandă de agresori, înarmaţi cu bâte şi răngi, a încercat să preia controlul asupra bisericii româneşti din satul Stăneştii de Sus, nordul Bucovinei, Ucraina. Agresorii au lovit de-a valma bărbaţi şi femei, enoriaşi aflaţi în curtea şi în interiorul aşezământului bisericesc pentru a-l apăra. De asemenea, au pătruns în sfântul locaş, unde au vandalizat altarul şi proscomidiarul, şi au deteriorat mai multe obiecte de cult.

Nu au reuşit să ia cu japca biserica, oamenii din Stăneşti s-au adunat şi i-au alungat. Trebuia să o facă poliţia ucraineană, aflată inutil la faţa locului. Din spusele martorilor, poliţiştii ucraineni păreau să aibă grijă, mai degrabă, ca bandiţii să nu păţească ceva. Tot oamenii spun, cu teamă, că se aşteaptă ca agresorii să revină, mai bine înarmaţi şi poate sub protecţia unora în uniforma statului ucrainean.

Nu este prima agresiune de acest fel. Regimul Zelenski pune o presiune uriaşă pe preoţii şi enoriaşii români din nordul Bucovinei pentru a trece în subordinea Bisericii autocefale a Ucrainei, desprinsă în anul 2018 din Biserica Ortodoxă Rusă. Autorităţile ucrainene resping şi iniţiativa paternă a Bisericii Ortodoxe Române de a lua sub oblăduirea ei credincioşii români şi bisericile în care se roagă. Iar ei, bieţii români din nordul Bucovinei şi din Buceag, rămân pribegi la ei acasă.

Românii din Ucraina sunt privaţi de dreptul la învăţământ în limba maternă, de dreptul de a se ruga în bisericile construite de părinţii şi strămoşii lor, le sunt luaţi copiii cu forţa şi trimişi la moarte, şi sunt trataţi cu ostilitate de către autorităţile ucrainene, atunci când îşi cer drepturile.

Toate acestea se întâmplă sub tăcerea şi - am motive să cred - cu complicitatea guvernanţilor de la Bucureşti. Altfel nu se explică lipsa totală de reacţie la abuzuri şi dedicaţia cu care sprijiniţi toate cererile regimului de la Kiev. Printre altele, guvernanţii români sprijină, fără rezerve, aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană şi la NATO, ignorând condiţia esenţială a calităţii de membru în aceste organizaţii - respectarea drepturilor omului, implicit, a drepturilor minorităţilor naţionale.

Cer ferm Guvernului şi preşedintelui României, chiar interimar, cum este, să nu mai închidă ochii la abuzurile regimului Zelenski şi să cheme Kievul la reciprocitate. Aşa cum credincioşii ucraineni sunt liberi şi chiar protejaţi de statul român să se organizeze în ce biserici vor ei, tot aşa şi românii din Ucraina să fie lăsaţi în pace...

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

... să se roage în bisericile strămoşilor lor. Iar dacă vor să revină sub ocrotirea canonică a Bisericii Ortodoxe Române, să o poată face fără oprelişti.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Ca parlamentar român, vă amintesc că guvernările vin şi pleacă, dar naţiunea română este eternă.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Ilie-Aurelian Cotinescu. Nu este în sală.

Domnul deputat Marius-Nicolae Alecsandru?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Alexandru Dimitriu.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, dragi colegi.

Tema declaraţiei de astăzi: "Ştie toată România că eşti un ticălos. De ce mai vrei să fii şi preşedinte?".

Mărturisesc că pe Victor Ponta chiar nu l-am putut asculta în şedinţele de audiere a miniştrilor. Mi-a provocat o repulsie totală numai simpla lui voce.

De ce oare? Pentru că mi-am adus aminte de victimele de la Colectiv, pentru că mi-am adus aminte de toate combinaţiile lui cu marele prieten Dan Şova, condamnat în dosarul CET Govora, părinţii USL-ului, alături de prea leneşul Crin.

Nu pot să trec cu vederea aroganţa lui de a sta în barcă, în timp ce alţii se chinuiau să o împingă, nu pot să trec cu vederea minciunile acestui personaj toxic pentru România. Dar cel mai tare mă dezgustă ticăloşia lui în acest episod pe care l-a povestit cu o relaxare dusă până la miştocăreală. Cum să spui că ai preferat să inunzi satele româneşti pentru a proteja oraşul Belgrad care, oricum, este la peste 200 de kilometri distanţă? Mai te dai şi mare suveranist!

Înţeleg că nu îţi pasă, de la nivelul acelei aroganţe, că viaţa oamenilor este afectată de acest dezastru comandat mişeleşte, dar să treci peste autorităţile responsabile ale statului şi să te mai şi lauzi cu asemenea fapte, este de-a dreptul revoltător şi strigător la cer.

Cum este posibil ca pentru o eventuală fugă în Serbia să pui în pericol vieţile românilor, să le distrugi gospodăriile şi să mai vrei să fii şi preşedintele lor?!

Acum înţelegem de ce prietenul lui drag, Sebastian Ghiţă, infractorul dat în urmărire generală, a fost aşa bine primit în Serbia.

Ceea ce nu înţelegem este de ce statul român nu reuşeşte să-l găsească şi să-l aducă acasă pe acest puşcăriabil. Mai mult decât atât, îi mai permite să aibă şi televiziune, şi să promoveze tot felul de ştiri false, nocive pentru poporul român.

Republica Moldova nu permite acest lucru. Ţine mai mult la securitatea statului lor şi a interzis acest post de televiziune.

Înţeleg că este omul serviciilor... Dar chiar atât de slab este statul român?

Aştept să văd cum, după mai bine de 8 ani, statul român îl aduce în ţară pe puşcăriabilul Ghiţă, aşa cum a făcut-o, într-un final, şi cu Mazăre.

Aştept ca Ponta să răspundă penal pentru daunele provocate şi să plătească pentru beneficiul pe care şi l-a creat pe banii şi pe suferinţa românilor.

Ar trebui să fie acuzat de înaltă trădare, abuz în serviciu şi pentru prejudicii aduse statului român.

Domnule Ciolacu,

Luaţi măsuri urgente, mai ales că dumneavoastră aţi reeşapat acest personaj.

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Sărbători împlinite! Un Paşte fericit tuturor!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Alexandru Dimitriu? Nu este.

Domnul deputat Ionescu Tudor, Grupul SOS?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi, în Marţea Mare, din Săptămâna Patimilor Domnului, când ne apropiem de marele praznic al Învierii Mântuitorului, doresc să vă reamintesc că nu suntem doar colegi de Parlament, dar şi fraţi în Hristos, că suntem creştini, majoritatea dintre noi, că am ajuns aici, în forul legislativ al României, prin votul unei majorităţi creştine, că legile, declaraţiile politice şi interpelările pe care le facem aici, sub cupola Parlamentului, trebuie să fie de folos oamenilor, dar, totodată, trebuie să fie plăcute lui Dumnezeu şi în acord cu legile Sale şi învăţătura Sfintei Scripturi.

Partidul SOS România este un partid naţionalist, dar şi profund creştin, cu o doctrină care se raportează, înainte de toate, la Dumnezeu - Creatorul Cerului şi al Pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute.

Dumnezeu a creat omul, dar tot El a creat şi Neamurile - fiecare cu identitatea, limba şi tradiţiile sale distincte. Naţionalismul nostru este, aşadar, unul creştin, care cheamă toate Neamurile zămislite de Dumnezeu la cooperare frăţească şi respect reciproc. De aceea ne pronunţăm ferm pentru pace şi împotriva războiului, care distruge Creaţia Divină.

România este o ţară cu rădăcini creştine milenare, cu o societate în care tradiţiile religioase au fost moştenite din generaţie în generaţie, iar valorile creştine stau la baza relaţiilor dintre membrii societăţii.

Pentru noi, parlamentarii SOS România, afirmarea valorilor creştine în viaţa politică şi transpunerea acestora în legislaţia naţională reprezintă un obiectiv esenţial. Disfuncţionalităţile grave ale societăţii româneşti şi crizele care o macină de peste 35 de ani îşi au, în bună măsură, rădăcina în îndepărtarea clasei politice de Dumnezeu şi de învăţătura Bibliei. Atunci când legile oamenilor contrazic legile lui Dumnezeu, consecinţele nu întârzie să apară, iar realitatea de zi cu zi o confirmă dureros.

Noi, parlamentarii români, trebuie să ne îndeplinim misiunea păstrând, afirmând şi promovând valorile creştine, singurele care ne pot oferi o temelie solidă şi un ghid moral. Într-o lume complexă şi desacralizată, în care trăim, putem întâlni situaţii în care suntem tentaţi să ignorăm valorile creştine, din cauza presiunilor interne sau externe, de natură politică, diplomatică sau economică.

Dacă vom fi însă inspiraţi de principiile creştine, noi, oamenii politici, vom avea un reper imuabil şi vom reuşi să modelăm o societate mai dreaptă, prosperă şi solidară.

România este creştină şi va rămâne creştină, în pofida clasei politice româneşti care, de multe ori, pare ruptă de Dumnezeu. Iar celor care afirmă că România este un stat laic, le amintesc că, în Constituţia României, nu există o astfel de prevedere.

În Parlament avem Crucea în sala de plen, iar Imnul Naţional "Deşteaptă-te, române!" vorbeşte limpede despre "Preoţi, cu crucea-n frunte, căci oastea e creştină". Mai mult, majoritatea dintre noi am depus jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor cu mâna pe Biblie, rostind cu convingere formula: "Aşa să mă ajute Dumnezeu".

Vă mulţumesc.

Sfintele Sărbători de Paşte, cu pace şi bucurie!

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu.

Şi se pregăteşte doamna deputat Maria Cernit.

Nu este în sală doamna deputat? (Vociferări.)

Vă rog, aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Da, doamna deputat Maria Cernit, aveţi cuvântul.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Tăcerea instituţiilor validează discriminarea".

De ani de zile vorbim despre egalitate de şanse şi despre accesul femeilor la funcţii de conducere.

Luptăm pentru asta în Parlament, în comisii, în fiecare instituţie în care aceste drepturi sunt puse sub semnul întrebării. Dar ce faci când tocmai o femeie aflată într-o poziţie de decizie transmite public că un post "e mai potrivit pentru un bărbat"?

Nu pot să tac atunci când într-un spital public din România o femeie este îndepărtată dintr-o funcţie de conducere nu pentru lipsă de competenţă, ci pentru că este femeie.

Iar mai grav este că această decizie şi justificarea ei au venit tot din partea unei femei, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa.

Aceasta a declarat, fără ocolişuri, că postul de şef al Unităţii de Primiri Urgenţe "ar fi mai potrivit pentru un bărbat", pentru că presupune şi gestionarea unui heliport şi un efort fizic mai mare.

Nu este o interpretare a presei. E o declaraţie asumată, confirmată ulterior chiar de conducerea spitalului.

E greu de înţeles cum, în 2025, într-o instituţie publică, o femeie aflată într-o funcţie de conducere poate promova o mentalitate care le descalifică tocmai pe cele asemenea ei.

Asta nu este doar o gafă. Este discriminare.

Iar discriminarea nu devine mai puţin gravă doar pentru că vine din partea unei femei. Dimpotrivă, e semnul unei culturi toxice care ajunge să fie interiorizată şi reprodusă inclusiv de cele care ar trebui să o combată.

Ca preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, spun clar, astfel de atitudini nu au ce căuta într-o instituţie publică. Nu putem vorbi despre merit şi competenţă, atâta timp cât funcţiile se dau, sau se iau, pe baza unor prejudecăţi legate de sex.

Am luat act de sesizarea făcută de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă către CNCD. Este un pas corect, dar nu suficient.

Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Judeţean Constanţa au obligaţia să trateze cu maximă seriozitate această situaţie. Să arate că astfel de criterii nu sunt tolerate şi că responsabilitatea pentru asemenea declaraţii este asumată.

Discriminarea nu e doar o problemă morală. E o nedreptate cu efecte concrete.

Haideţi să ne respectăm unii pe alţii, femei şi bărbaţi, toţi împreună!

Vă mulţumesc.

Maria Cernit, deputat de Constanţa, Partidul Oamenilor Tineri.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În Săptămâna Mare vă voi vorbi "Pentru cei care nu cuvântă, dar simt".

Dragi români,

Se spune adesea că "măreţia unei naţiuni şi progresul ei moral pot fi judecate după modul în care îşi tratează animalele". Sunt cuvintele lui Mahatma Gandhi, care, deşi rostite cu zeci de ani în urmă, rămân la fel de actuale şi astăzi.

Recent am depus o iniţiativă legislativă importantă pentru protecţia animalelor şi siguranţa comunităţii.

După mai bine de două decenii de la adoptarea Ordonanţei nr. 155/2001 privind gestionarea câinilor fără stăpân, realitatea ne arată că actualul cadru legal este depăşit şi ineficient. Anul trecut, 26.000 de câini au fost ucişi pe bani publici şi aproximativ 10.000 au decedat în lagărele de exterminare.

În ultimii 25 de ani s-a cheltuit peste un miliard de euro pentru a eutanasia peste 1,5 milioane de câini, fonduri publice din care s-ar fi putut steriliza 25 de milioane de câini.

În acest moment, România este singura ţară din Uniunea Europeană care se mai confruntă cu fenomenul câinilor pe străzi şi care foloseşte eutanasierea ca unică metodă de management.

În prezent, din totalul câinilor înregistraţi cu stăpân, în România, doar 18,7% sunt sterilizaţi. Câinii de pe stradă nu cad din cer! Ei sunt rezultatul abandonului, lucru care poate fi schimbat doar prin sterilizare.

Ce propune proiectul de lege?

- Introducerea unor definiţii esenţiale pentru a combate fraudele, reproducerea şi comercializarea ilegală;

- Obligaţia sterilizării câinilor fără act de origine şi fără drept de montă;

- Transparentizarea deciziilor privind eutanasierea;

- Clarificarea şi extinderea definiţiei abandonului;

- Îmbunătăţirea procesului de microcipare;

- Înregistrarea rasei doar pe baza unui document oficial;

- Asociaţiile pentru protecţia animalelor vor putea asista la procedura de eutanasiere, pentru a asigura transparenţă şi respect faţă de viaţa animalelor.

Ca om politic, ca mamă, ca fiică şi ca iubitoare de animale, cred că avem datoria morală de a proteja şi respecta fiinţele care nu cuvântă, dar simt.

Legile unei ţări ar trebui să reflecte valorile ei. Iar protecţia animalelor nu este o chestiune marginală, ci este o expresie a civilizaţiei. O societate care îşi bate joc de cei slabi - fie ei oameni sau animale - este o societate care şi-a pierdut busola morală.

Este imperios necesar ca legislaţia românească să reflecte o abordare modernă şi empatică faţă de animale, în acord cu valorile europene - potrivit Convenţiei Europene a Drepturilor Animalelor, la care România este parte, şi în acord cu bunele practici internaţionale.

Este timpul să tratăm animalele cu respect şi să punem capăt suferinţelor inutile.

Pentru o Românie mai umană şi mai civilizată!

Deputat Tasica Simu, din Circumscripţia nr. 13 Cluj, Partidul Oamenilor Tineri.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnule deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Dumitru Coarnă.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Celebrarea recentă, în contextul reconfigurării arhitecturii de securitate la nivel regional şi global, a aniversării constituirii Alianţei Nord-Atlantice ne oferă prilejul unei noi reflecţii despre rolul României în viitoarea arhitectură.

Indiferent de clivajele şi asperităţile în creştere, NATO rămâne şi în continuare cea mai relevantă alianţă militară din lume şi principala garanţie externă de securitate a României. Noua administraţie americană şi-a reiterat în mod credibil angajamentul ferm al Statelor Unite de a participa la consolidarea pe termen lung a Alianţei. Este nevoie astfel să ne multiplicăm eforturile de menţinere a unităţii NATO. Provocările externe cresc în intensitate şi frecvenţă, iar nevoia de coeziune şi unitate creşte şi ea în mod corelat.

Îmi exprim şi de la această tribună încrederea deplină în capacitatea statelor membre NATO de a menţine şi consolida această unitate, de a depăşi actualele divergenţe de opinie şi de acţiune.

România are un rol încă nevalorificat suficient în acest sens. Fidelă valorilor care au dus la crearea Alianţei, ţara noastră poate contribui în mod direct la dezvoltarea dialogului transatlantic.

Chiar în aceste momente, o delegaţie bipartizană a Congresului Statelor Unite vizitează ţara noastră, iar temele mari de securitate se află pe agenda vizitei.

Contactele româno-americane vor spori în mod substanţial după alegerile prezidenţiale, care vor reconfirma opţiunea românilor pentru busola euroatlantică strategică a României.

Sporesc, în actualul context de securitate, şi obligaţiile noastre de a ne consolida capacitatea individuală de a rezista unor ameninţări externe. Temele noastre de casă sunt multiple şi urgente.

În acest sens, este nevoie prioritară de creşterea bugetului alocat apărării naţionale, de achiziţii strategice în domeniul militar, de relansarea industriei de apărare, prin atragerea de fonduri europene directe necesare acestor sectoare.

Competiţia pentru atragerea acestor fonduri şi instrumentele europene de sprijin se desfăşoară acum. Orice ezitare în a crea un culoar favorabil în această competiţie poate duce la ratarea unor oportunităţi rarisime.

Garanţiile noastre de securitate pot spori şi prin consolidarea capacităţii colective de apărare. Dezvoltarea parteneriatelor noastre strategice cu Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Polonia şi Turcia este o direcţie prioritară de acţiune, pe care trebuie să o urmăm coerent şi clar după alegerea noului preşedinte şi reconfirmarea statutului nostru de ţară cu profunde valori europene şi euroatlantice.

Avem, totodată, obligaţia de a ne spori, ca alianţă, măsurile de sprijin pentru constituirea unor garanţii de securitate credibile pentru Ucraina şi Republica Moldova şi pentru a reconfigura designul arhitecturii europene de securitate, ţinând cât mai departe de România şi de regiune ameninţările generate în crescendo de către actorii statali turbulenţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dumitru Coarnă? Nu este.

Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Virgil Alin Chirilă.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Sărut mâna!

Mulţumesc mult, doamnă preşedintă.

"Modernizarea infrastructurii rutiere generează dezvoltare economică!"

Infrastructura rutieră este unul dintre pilonii pe care se sprijină dezvoltarea economică susţinută de actualul Guvern. Construcţia de autostrăzi şi drumuri expres a înregistrat, în ultimii trei ani, o evoluţie fără precedent.

Coordonat de ministrul social-democrat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a reuşit deschiderea circulaţiei pe 363 de km de drum de mare viteză - şi aici vorbim de autostrăzi şi drumuri expres -, lungimea totală a drumurilor de mare viteză din România fiind acum de 1.283 de km.

Până la finalul acestui an, se vor da în trafic încă 236 de km de drum de mare viteză. Sunt tronsoane importante din cinci autostrăzi şi trei drumuri expres - Autostrada A0, Autostrada Ploieşti - Buzău, Autostrada Focşani - Bacău, Autostrada Bacău - Paşcani, respectiv Drumurile Expres - DEx 6 Brăila - Galaţi, DEx 12 - Craiova - Piteşti şi DEx 4 secţiunea A3 - DN1.

În momentul de faţă, sunt semnate 31 de contracte pentru proiectarea şi execuţia a 614 km de drum de mare viteză. 23 dintre acestea, care înseamnă construirea a 439 de km de drum de mare viteză, se află în etapa de execuţie.

Se lucrează la diferite loturi şi secţiuni din autostrăzile A0, A1, Autostrada Transilvania A3, Autostrada Unirii A8, Autostrada Ploieşti - Buzău, Autostrada Focşani - Bacău, Autostrada Bacău - Paşcani, Autostrada A13 Sibiu - Făgăraş, respectiv DEx 6 Brăila - Galaţi, DEx 12 Craiova - Piteşti şi DEx 4 A3 - DN1.

Alte 8 proiecte, pentru 175 de kilometri de drum de mare viteză, se află în etapa de proiectare. Acestea vizează secţiuni şi tronsoane din autostrăzile: A1, A3, A8, A13, precum şi construcţia de viaducte.

Modernizarea infrastructurii rutiere înseamnă dezvoltare economică uniformă în toate regiunile geografice ale României.

Aceasta este politica Partidului Social Democrat şi o ducem la îndeplinire.

Doamne-ajută!

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Virgil Alin Chirilă.

Şi se pregăteşte domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Nu este domnul Alin Chirilă? (Vociferări.)

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Astăzi voi vorbi despre "Podul de la Ungheni - un nou şantier de zeci de milioane de euro care se deschide la Iaşi!".

Stimaţi colegi,

România mai face un alt pas mare înainte. Pe 26 aprilie vor fi demarate lucrările de la primul pod peste Prut în regim de autostradă, legătura rutieră dintre Autostrada Unirii - A8 şi Republica Moldova, o investiţie care va deschide drumul către România şi Europa pentru fraţii noştri de peste Prut. Autorizaţia de construire a fost deja emisă.

Podul va avea o lungime de peste 260 de metri, din care jumătate pe teritoriul ţării noastre, cu câte două benzi pe fiecare sens şi, bineînţeles, acces pentru trotuare.

Durata contractului este de 24 de luni, din care 6 luni pentru proiectare şi 18 luni pentru execuţie, iar sursa de finanţare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, în valoare de peste 151 de milioane de lei fără TVA, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

În perioada următoare vor fi, de asemenea, construite alte cinci poduri peste Prut - la Stânca - Costeşti, la Bumbăta şi legătură cu Leova, la Fălciu, legătură cu Leca, Răducăneni - Bărboieni, Albiţa - Leuşeni.

Podul de la Ungheni reprezintă încă o dovadă că această Coaliţie de guvernare are ca prioritate dezvoltarea ţării prin investiţii masive în infrastructură. Regiunea Moldovei a beneficiat de alocări importante de fonduri, care au condus la organizarea unor şantiere istorice pentru zona noastră, inclusiv pe raza judeţului Iaşi.

Partidul Social Democrat şi-a asumat unirea regiunilor istorice prin intermediul autostrăzilor, iar acum suntem în faza în care se lucrează atât la legătura cu sudul ţării, dar şi la cea pentru vestul ţării. Toate aceste lucrări au intrat într-un ritm alert din momentul în care ministrul transporturilor a devenit domnul Sorin Grindeanu.

Astăzi avem deja date în folosinţă tronsoane din Autostrada Moldovei, iar pe celelalte, până la Paşcani, se lucrează la foc continuu. Multe alte porţiuni din A7 vor fi terminate în acest an, iar ieşenii vor putea circula de la Paşcani la Ploieşti doar pe autostradă de anul viitor. A7 va continua şi spre Siret, pe distanţa dintre Paşcani şi Suceava fiind deja desemnaţi constructorii.

De asemenea, Autostrada Unirii are tronsoane unde deja se lucrează, respectiv lotul de la Vânători Neamţ - Moţca, tronsoane pentru care există constructori desemnaţi, tronsoane în proceduri de achiziţie a lucrărilor. De altfel, la porţiunile din judeţul nostru, respectiv Moţca - Târgu Frumos şi Târgu Frumos - Leţcani, termenele pentru depunerea ofertelor sunt chiar în această săptămână, 24 aprilie.

Este esenţial să fie scos însă la licitaţie cât mai repede şi lotul de la Leţcani până la podul de la Ungheni, ultimul care are nevoie de această procedură. Trebuie să monitorizăm îndeaproape toate lucrările, pentru a ne asigura că sunt respectate toate termenele asumate.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la Grupul AUR.

Domnul deputat Antonio Popescu?

Se pregăteşte domnul deputat Doru-Lucian Muşat.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Antonio-Gabi Popescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Guvernul atentează la siguranţa naţională: Rezerva de stat, sub asediu birocratic!".

Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu o declaraţie de o gravitate extremă, care ar trebui să trezească din amorţeală instituţiile de forţă ale statului.

În plin context de instabilitate regională, cu un război sângeros la graniţele României şi cu ameninţări evidente la adresa securităţii naţionale, Guvernul României, cu un comportament absolut iresponsabil, reduce drastic numărul Unităţilor Teritoriale ale Rezervelor Naţionale de Stat!

Concret, prin modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1380/2009, decisă în şedinţa de Guvern din 3 aprilie 2025 şi publicată pe 4 aprilie la secţiunea Transparenţă decizională, se propune desfiinţarea a 12 unităţi teritoriale, din cele 25 existente. Nu vorbim de simplificări administrative, ci de o veritabilă sabotare a sistemului naţional de protecţie şi stocare a rezervelor strategice!

Motivul invocat? Reducerea cheltuielilor! Realitatea? Aceste aşa-zise reduceri vor creşte costurile cu personalul, prin înfiinţarea a peste 40 de posturi noi în aparatul central, remunerate regeşte, în timp ce posturile de directori de unitate, plătite decent, sunt eliminate. Aşadar, nu se taie birocraţia, se mută banii din teritoriu în buzunarele clientelei de la centru!

Mai grav este faptul că prin desfiinţarea personalităţii juridice a acestor unităţi teritoriale, ele devin simple depozite, fără protecţie legislativă -, adică pot fi închise oricând, fără nicio hotărâre de Guvern, şi trecute cu uşurinţă în mâinile unor firme private "de casă" care vor depozita, pe banii statului, produse strategice precum alimente, combustibil şi echipamente de intervenţie.

De ce mergeţi împotriva recomandărilor Uniunii Europene, care cere statelor membre să îşi crească rezervele şi să îşi întărească capacitatea logistică? Acum nu mai sunteţi proeuropeni?

Cine are interesul ca România să fie vulnerabilă în cazul unei crize sau al unei agresiuni? Cine are de câştigat de pe urma externalizării rezervelor statului către privaţi? Şi cât va mai tăcea CSAT-ul în acest caz?

Fac un apel ferm către Parlamentul României, către Guvern, Curtea de Conturi, către Comisiile pentru apărare şi siguranţă naţională: Opriţi acest atentat administrativ cu implicaţii strategice!

Guvernul trebuie să înţeleagă că nu conduce o corporaţie, ci un stat. Iar statul nu-şi poate permite să-şi închidă rezervele de hrană şi combustibil "pentru optimizarea costurilor", în vreme ce birocraţii centrali îşi triplează salariile!

Nu vom lăsa România fără acest scut. Nu vom accepta ca rezervele ţării să ajungă în mâinile unor interese obscure.

Aceasta nu e reformă! Asta e trădare!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Doru-Lucian Muşat.

Se pregăteşte domnul deputat Radu Fabian-Cristian.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Alegerile prezidenţiale, o afacere extrem de bănoasă pentru unii"

Din păcate, aşa cum de prea multe ori se întâmplă în România, orice buget public, orice finanţare, orice plată efectuată de instituţii ale statului român vin la pachet cu o parte care este eludată de către sistem.

În aceeaşi situaţie ne aflăm şi cu alegerile prezidenţiale, un proces electoral democratic, credeam noi până anul trecut, când alegerile au fost anulate, în care candidatura pentru funcţia supremă în stat a devenit o afacere foarte bănoasă pentru unii.

În România anului 2025, un candidat la alegerile prezidenţiale care obţine doar 3% din voturi poate deconta cheltuieli de campanie de până la 20.000 de salarii minime, adică 81 de milioane de lei pentru primul tur, iar pentru turul 2 mai poate adăuga cheltuieli de 40,5 milioane de lei. Astfel, un candidat care participă în ambele tururi de scrutin va putea beneficia de un buget total de 121,5 milioane de lei, ceea ce echivalează cu aproape 25 de milioane de euro!

Acest buget uriaş, care de multe ori este sifonat de către unele partide şi unii candidaţi prin cheltuieli fictive, atrage ca un magnet pe cei care, sub umbrela democraţiei, vor să se îmbogăţească rapid, în timp ce mii de copii se culcă flămânzi în fiecare noapte.

Ce vedem în realitate? O mulţime de candidaţi fantomă, intraţi în cursă nu pentru idei, ci pentru bani. Campanii fără substanţă, cu mesaje vagi, dar bugete uriaşe. Emisiuni electorale unde un minut a ajuns să coste aproape 10 mii de euro sau panouri publicitare pe toate drumurile, cu ostaşi în slujba ţării. Decontările sunt o uşă larg deschisă către sifonarea banului public şi acest lucru trebuie să înceteze!

Consider că este cazul ca acest plafon de 3% pentru recuperarea cheltuielilor din campania la alegerile prezidenţiale să fie mărit la minimum 6% şi bugetul total al unui candidat să fie de maximum 5.000 de salarii minime, adică maximum 20 de milioane de lei sau 4 milioane de euro.

A venit timpul să arătăm că preţuim banul public şi astfel să oprim această hemoragie la nivel naţional a sifonării banilor proveniţi din munca şi sudoarea contribuabilului român şi în sfârşit să le arătăm decenţă şi respect!

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Radu Fabian-Cristian? Nu este.

Domnule deputat Ionel Gheorghe, vă rog, aveţi cuvântul.

Şi trecem la Grupul parlamentar al USR şi se pregăteşte domnul Alexandru Dimitriu.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Taxe mari, dezvoltare blocată: Doljul, sub povara fiscalităţii".

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu o problemă care afectează direct oamenii de afaceri pe care îi reprezint, din judeţul Dolj. În ultimele luni, am primit numeroase sesizări din partea antreprenorilor din domeniul prestări servicii, comercianţilor, producătorilor sau agricultorilor, care resimt din ce în ce mai acut presiunea fiscală.

Într-un judeţ în care oportunităţile economice sunt deja limitate, menţinerea unor taxe şi impozite locale ridicate devine o frână serioasă pentru dezvoltare.

Antreprenorii locali - cei care creează locuri de muncă şi susţin bugetul local - se plâng că taxele pe clădiri, pe terenuri sau pe activităţi economice au crescut disproporţionat faţă de veniturile reale. Aceste lucruri se resimt o dată cu creşterea TVA-ului la alimente. În acelaşi timp, cetăţenii de rând sunt sufocaţi de impozite care nu ţin cont de realităţile sociale şi economice din teritoriu. De aceea, românii au tot mai puţini bani în buzunare şi au ajuns să perceapă coşul zilnic de existenţă şi diverse lucruri esenţiale ca pe un lux.

Cum să vorbim despre atragerea de investiţii, când investitorii fug de judeţ din cauza poverii fiscale?

Cum să cerem doljenilor să fie parte a reconstrucţiei economice, când ei se luptă cu facturi, rate şi impozite împovărătoare?

Este inadmisibil ca Doljul, un judeţ cu un potenţial agricol şi industrial uriaş, să fie tras în jos de politici fiscale lipsite de viziune. Cer autorităţilor locale din judeţ, dar şi Guvernului, să reanalizeze nivelul taxelor impuse şi să introducă facilităţi reale pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi pentru protejarea categoriilor vulnerabile.

Trebuie să ne întoarcem cu faţa către contribuabil, către cel care plăteşte şi susţine întreaga construcţie administrativă. Doljul nu trebuie să fie un judeţ care plăteşte mult şi primeşte puţin!

Voi continua să susţin toate măsurile legislative care aduc echitate fiscală şi reduc birocraţia. Pentru un Dolj care munceşte, dar şi trăieşte decent.

Închei prin a spune: respect pentru toţi oamenii de afaceri din Dolj şi din toată ţara, pentru cei care îşi plătesc taxe şi impozite către statul român!

Vă mulţumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Alexandru Dimitriu, Grupul USR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Iulian Lőrincz.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Crimă şi minciună. Despre masacrul de la Sumî şi despre minciuna legată de coborârea plăcuţei cu Eminescu"

Avem... şi asistăm acum, în această perioadă luminată, pe care ar trebui să o traversăm din perspectiva credinţei noastre creştine, am asistat la un masacru. Un masacru promovat şi provocat de un criminal odios, acest preşedinte al Rusiei, Putin, care este atât de aclamat şi plăcut de o parte din partidele care au acum reprezentare în Parlament. Acest om a reuşit, exact în perioada de Sărbătoare a Floriilor, să bombardeze, să ucidă copii, să ucidă oameni care mergeau la biserică, să rănească chiar nou-născuţi.

Şi observăm că această stare de fapt, această tragedie produsă de acest criminal nu a provocat absolut nicio reacţie din partea unuia dintre candidaţii la preşedinţie. Domnul Simion am văzut că nu are absolut nicio problemă cu modul în care s-a comportat Putin şi aceste crime odioase provocate Ucrainei. În schimb, am văzut că domnul Simion a ţinut o conferinţă de presă. O conferinţă de presă care de fapt a reprezentat un simulacru, pentru că nu a chemat acolo presa mainstream, ci doar presă care să-i pună întrebările cele mai uşoare. Dar totuşi a scăpat o întrebare foarte interesantă. A fost întrebat, ce aţi face dacă Rusia ar invada Moldova? Iar răspunsul acestui potenţial preşedinte al României, Doamne fereşte!, a fost că nu va interveni.

Ei, şi să ştiţi că acest răspuns are două mari probleme:

- Una ce ţine de constituţionalitate. Domnul Simion încalcă Constituţia spunând că nu ar interveni, pentru că art. 17 din Constituţie este foarte clar şi spune că cetăţenii români din străinătate trebuie să fie protejaţi de statul român. Şi atunci cum sunt ei protejaţi dacă România nu intervine să îi apere? În Moldova sunt peste un milion de cetăţeni români;

- Şi doi la mână, vorbim despre o persoană care se declară unionist.

Or, dacă te declari unionist şi consideri că acel teritoriu este al României, nu te-ai duce să-l aperi? Nu te-ai duce să aperi cetăţenii tăi care stau acolo?

Situaţia este şi mai gravă şi din perspectiva faptului că avem inclusiv la Academia Română un om, preşedintele Academiei Române, fost securist, care spune că ucrainenii nu au simţul realităţii istorice şi ar trebui să se predea.

Pentru numele lui Dumnezeu, realitatea istorică ne-a arătat că cei care au luptat, cei care au murit pentru patria lor au fost cu adevărat patrioţi şi au reuşit să câştige războiul.

N-au fost patrioţi, n-au avut simţul realităţii britanicii în al Doilea Război Mondial? L-au avut. Francezii? L-au avut şi ei.

Din nefericire, noi nu avem nevoie de duşmani declaraţi, pentru că îi avem pe aceşti semi-patrioţi declaraţi.

Doamne fereşte să avem un asemenea preşedinte!

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Iulian Lőrincz. Nu este.

Trecem la Grupul SOS România.

Doamna deputat Raisa Enachi.

Şi se pregăteşte doamna Ana-Marcela Baş.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos.

Subiectul declaraţiei politice de astăzi este "Frica de Bruxelles e mai mare decât respectul faţă de români".

Stimaţi colegi,

Am ajuns astăzi într-un punct în care statul promite reforme doar pentru a da bine în faţa Bruxelles-ului, nu pentru că ar vrea cu adevărat să le implementeze. Se vorbeşte frumos despre "schimbare", dar esenţa rămâne aceeaşi, protejarea celor care au avut mereu spatele asigurat.

De ani buni se tot discută despre eliminarea pensiilor speciale.

Comisii, analize, declaraţii, dar niciun pas concret. Iar atunci când Bruxelles-ul a avertizat că România riscă să piardă 230 de milioane de euro, premierul Ciolacu a scos rapid din sertar un proiect făcut pe genunchi, prezentat drept o mare reformă. Acest proiect, deja depus în Parlament, nu schimbă esenţa sistemului. Este doar o reacţie la presiunea externă, nu o decizie bazată pe principii de echitate.

Magistraţii vor putea ieşi în continuare la pensie de la 48 de ani, dacă au 25 de ani vechime. Personalul auxiliar din instanţe şi parchete rămâne în sistemul de pensii de serviciu. Chiar dacă se reduce procentul de calcul de la 80% la 65%, baza de calcul, inclusiv salariile şi sporurile, rămâne aceeaşi.

Contributivitatea nu este, nici acum, un principiu de bază. Cei care au muncit cinstit o viaţă întreagă continuă să fie ignoraţi, în favoarea celor privilegiaţi. De exemplu, un magistrat are pensie medie de 21.500 de lei, din care doar 3.800 de lei provin din contribuţiile proprii. Restul, peste 17.000 de lei, vine direct din bugetul de stat. La personalul auxiliar, pensia medie este de 7.820 de lei, din care aproape 6.000 de lei sunt tot finanţaţi din bugetul public.

Ni se spune că toţi românii se vor pensiona la 65 de ani. Însă, în realitate, toate mecanismele care permit pensionarea anticipată pentru cei "speciali" sunt păstrate.

Vin din judeţul Vaslui, unde oamenii muncesc pe salarii mici, în condiţii grele şi foarte grele, şi ajung la pensie cu doar 1.200 de lei sau, în cel mai bun caz, 1.500 de lei. Mulţi abia de îşi cumpără medicamente sau lemne pentru foc. Şi tot aceştia sunt cei care, prin contribuţiile lor, plătesc pensii de 20.000 de lei pentru o categorie privilegiată. Asta nu mai este doar inechitate, este o nedreptate cruntă.

Astfel, s-a ajuns şi la suspendarea tranşei a treia din PNRR, şi anume reforma nu a fost respinsă de Bruxelles, ci a fost îngropată aici, în România, de cei care ar fi trebuit să o garanteze. În loc să apere legea, CCR a apărat privilegiile.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Ana-Marcela Baş, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Declaraţia mea politică se intitulează "Trădare, trădare, dar să o ştim şi noi!".

Deosebită şi extrem de interesantă situaţia în care colegii din USR au reuşit, pentru prima dată în istoria lor, să propună un candidat pe care românii l-au votat şi l-au trimis în turul 2 al prezidenţialelor din 2024, situaţie care acum nu le mai convine şi, după validarea BEC, s-au decis să îi retragă susţinerea.

Colegii de la USR se declară oameni culţi, citiţi, iubitori de ţară şi corectitudine. E clar că sunt citiţi şi culţi, deoarece efectiv au pus în scenă piesa de teatru "O scrisoare pierdută", de Ion Luca Caragiale. E clar că sunt iubitori de ţară, întrucât înţeleg perfect rolul trădării în politichia românească. Cât despre corectitudine, în mod evident sunt corecţi faţă de votanţii Elenei Lasconi, care au fost mai mulţi decât votanţii USR. Or, stimaţii colegi trebuie să respecte interesele partidului, nu ale românilor, care au tras un semnal de alarmă la alegerile de anul trecut, cu privire la ce-şi doresc de la politicieni şi politica românească.

Dragi colegi de la USR,

Având în vedere piedestalul pe care v-aţi urcat în relaţiile cu noi, restul partidelor, precum şi cu restul românilor care aleg să fie reprezentaţi de multe alte partide decât USR, cred că ar trebui să vă faceţi puţină ordine în ogradă înainte de a trâmbiţa că voi sunteţi corectitudinea întruchipată, că deţineţi adevărul, că iubiţi şi respectaţi România şi aşa mai departe.

Staţi liniştiţi, nu-mi doresc să vă dau sfaturi ca să vă salvaţi, vă descurcaţi de minune să vă împuşcaţi singuri în picior, iar faptul că existaţi ajută alte partide să primească voturi tocmai datorită modului copilăresc al USR de a face politică.

În acelaşi timp, ne este tuturor clar că USR-ul o să dispară la următoarele alegeri, din Parlament, iar acest lucru, dacă aş fi onestă cu voi, m-ar întrista.

Totuşi, sunt sigură că mulţi USR-işti îşi vor găsi salvarea în a fi parlamentari la alte partide. Şi când spun asta mă gândesc în special la domnul Năsui, care în mod cert se regăseşte politic şi emoţional în POT, mai degrabă decât în USR.

Nu pot să nu observ plăcerea cu care USR şi-a asasinat candidatul care a ajuns în turul 2 şi să nu mă gândesc că dinspre acest partid vine un puternic iz mocirlos de misoginism. Se pregăteşte, oare, împingerea în faţă a următorului "dulap" la preşedinţia României, prinţişorul Timişoarei, Dominic Fritz?

Nu pot să nu observ că trădarea la USR este mai degrabă un mod de a gândi şi un modus operandi specific unei organizaţii de tip dictatorial.

V-aţi trădat liderii, v-aţi trădat colegii, v-aţi trădat votanţii, dragi colegi de la USR. Să înţelegem că la proxima ocazie o să trădaţi întreaga Românie?

O să o faceţi singuri sau cu ajutorul PSD, PNL, UDMR, AUR sau POT?

Vă mulţumesc.

Deputat Ana-Marcela Baş, Circumscripţia nr. 37 Timiş.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu este în sală? Nu.

Trecem la Grupul parlamentar POT.

Doamna deputat Dumitriţa Albu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Cristian-Alexandru Popa.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Dumitriţa Albu:

Declaraţie politică intitulată "Diaspora românească - responsabilitate, recunoştinţă şi reconectare".

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calitate de deputat ales să reprezint vocea românilor din afara graniţelor ţării, consider că avem nu doar o datorie politică, ci şi una morală faţă de milioanele de cetăţeni români care trăiesc în diaspora.

Este momentul să ne desprindem de retorica simbolică şi să trecem la acţiuni concrete.

Vorbim despre milioane de români - fie că sunt stabiliţi în Europa, Asia, America de Nord sau Oceania - care îşi păstrează rădăcinile vii, identitatea românească şi legătura emoţională cu ţara, chiar şi după ani sau decenii petrecute departe.

Aceşti români contribuie anual cu miliarde de euro la bugetul statului. Dar contribuţia lor nu este doar în cifre, este şi una umană, intelectuală şi spirituală - promovează limba, cultura şi valorile româneşti în toate colţurile lumii. Sunt profesionişti respectaţi, studenţi de elită şi muncitori cinstiţi.

Cu toate acestea, relaţia statului român cu diaspora rămâne, din păcate, una marcată de sincope, birocraţie şi dezinteres. Mulţi dintre românii din străinătate se simt abandonaţi.

Propun şi susţin:

- modernizarea şi digitalizarea integrală a serviciilor consulare, astfel încât cetăţeanul să fie tratat cu respect;

- extinderea reţelei consulare în regiunile cu comunităţi numeroase;

- introducerea de programe de reintegrare pentru cei care doresc să revină acasă;

- sprijinirea învăţământului în limba română, în parteneriat cu asociaţiile românilor din străinătate, pentru ca limba şi cultura să fie transmise noilor generaţii.

România trebuie să-şi respecte diaspora nu doar în discursuri, ci prin fapte.

Diaspora nu cere privilegii. Cere respect, acces şi o legătură reală cu statul, care, chiar şi de la distanţă, rămâne "acasă".

Stimaţi colegi,

Avem datoria să transformăm încrederea acestor oameni în politici coerente şi soluţii durabile. Pentru că atunci când România îşi respectă diaspora, se respectă pe sine.

Mulţumesc.

Dumitriţa Albu, deputat ales în Circumscripţia nr. 43.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Cristian-Alexandru Popa.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Şi se pregăteşte doamna deputat, de la neafiliaţi, Ecaterina-Mariana Szőke.

Vă rog.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Declaraţie de dragoste pentru români"

Dacă vrei să-ţi slujeşti poporul, trebuie să-l iubeşti.

Provocarea nu este să-i iubeşti pe cei ce te plac şi pe cei ce sunt de acord cu tine. Provocarea este să-i iubeşti pe cei ce nu sunt de acord cu tine, pe cei ce te ocărăsc şi pe cei ce te înjură, şi chiar pe cei care încearcă să te doboare.

După Revoluţie, prin ştiri şi emisiuni de divertisment ieftine, am fost făcuţi proşti, inculţi, violenţi, într-o campanie masivă de denigrare a poporului român. A fost pasul întâi.

A urmat pasul al doilea - dezbinarea. Unii în Est, alţi în Vest, unii bogaţi, alţii săraci.

Şi astfel a început din nou o campanie de cucerire bucată cu bucată, aşa cum au făcut pe vremea Sfântului Ştefan cel Mare, a Sfântului Neagoe Basarab şi altor mari voievozi care au ţinut piept cotropitorilor, apărând nu doar pământul strămoşesc, ci toată Europa şi întreaga creştinătate.

Au văzut că folosind sabia şi gloanţele nu au avut izbândă, iar atunci au schimbat metoda într-un război subtil, dar perfid şi mişelesc, pe care sunt pe cale să-l piardă din nou.

Şi, totuşi, cine sunt românii? Avem cel mai mare număr de genii per capita din întreaga lume, cu inventatori, scriitori, poeţi, sculptori şi laureaţi ai Premiului Nobel.

Nu am atacat alte popoare, doar ne-am apărat "sărăcia şi nevoile şi neamul". Am realizat construcţii impresionante pentru vremurile respective şi am făcut performanţă la cel mai înalt nivel, oriunde am fost în lume.

Puterea noastră stă, de fapt, în credinţa noastră de neclintit. Toate greutăţile şi suferinţele care au trecut peste noi le-am purtat aşa cum şi-a purtat şi Hristos Crucea - cu smerenie, asumare şi iubire. Cum zicea şi părintele Dumitru Stăniloae: "Prin Cruce se învinge, când ştii să o porţi".

Iubiţi români,

Vremurile în care trăim sunt asemenea celor din Vinerea Răstignirii, Vinerea Mare - durere şi suferinţă până la moarte.

Dar nu fiţi trişti, vine duminica. Să ţinem lumina speranţei vie în sufletele noastre şi să ridicăm spre cer sabia sfântă a pământului românesc.

Dumnezeu să ne apere, în vecii vecilor! Amin! (Face semnul Sfintei Cruci.)

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke nu este în sală. Este?

Da, vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Virgil Alin Chirilă, Grupul PSD.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este despre accesul elevilor la terenurile de sport din unităţile de învăţământ.

Astăzi vreau să aduc în atenţia dumneavoastră o problemă care, deşi pare simplă, are un impact major asupra sănătăţii şi dezvoltării generaţiilor viitoare - accesul elevilor la terenurile de sport din incinta şcolilor, în afara orelor de curs.

Legea permite deschiderea acestor terenuri pentru copii şi a fost promulgată şi publicată în Monitorul Oficial pe 4 ianuarie 2023.

Şcolile aveau la dispoziţie 120 de zile pentru a introduce în regulamentele lor noile prevederi şi pentru a permite accesul elevilor.

Cu toate acestea, vedem că în multe localităţi din ţară această lege nu se aplică. Porţile şcolilor rămân închise, iar copiii noştri sunt privaţi de un spaţiu sigur, unde să facă mişcare şi să se dezvolte armonios.

Consecinţele acestei situaţii sunt grave. România este deja pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte consumul excesiv de social media, în rândul copiilor şi adolescenţilor.

Totodată, obezitatea infantilă şi lipsa activităţilor fizice sunt probleme tot mai întâlnite. În loc să încurajăm mişcarea şi jocul în aer liber, îi lăsăm pe copii să îşi petreacă timpul în faţa ecranelor, fără alternative reale.

Fac astfel un apel, din nou, către Ministerul Educaţiei, Agenţia Naţională pentru Sport şi autorităţile locale să trateze această problemă cu responsabilitate.

Legea există, ea trebuie doar aplicată. Este nevoie de voinţă şi implicare pentru a reda copiilor accesul la sport, sănătate şi bucuria de a se juca în siguranţă.

Haideţi să ne asigurăm că terenurile şcolilor sunt deschise pentru cei care au cea mai mare nevoie de ele - copiii României.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Din partea Grupului PSD, domnul Virgil Alin Chirilă.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa!

Şi mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne şi domni parlamentari,

Dragi mehedinţeni,

Emoţia sărbătorilor pascale este specială pentru fiecare dintre noi şi este un prilej de a fi mai buni, mai toleranţi şi de a ne îndrepta gândurile spre cei care au nevoie de sprijinul nostru.

În această perioadă este mai important ca oricând să învăţăm să preţuim ceea ce ne lipseşte, să ne gândim la responsabilitatea fiecăruia dintre noi.

În primul rând, trebuie să fim mai buni şi mai atenţi unul cu celălalt.

În opinia mea, cred că se impune o introducere a valorilor morale în dezbaterea publică, cu precădere a valorilor etice fundamentale inspirate din religia ortodoxă şi din tradiţiile poporului român. Cred că trebuie să ne aplecăm mai mult unul în faţa celuilalt şi în faţa lui Dumnezeu, pentru a avea grijă de noi, de poporul nostru. Dacă reuşim să ne păstrăm felul nostru de a fi, credinţa noastră străveche, ca valoare naţională, sunt sigur că Bunul Dumnezeu va avea grijă de acest colţ de Rai, de noi şi de urmaşii noştri.

Paştele este un moment de pace sufletească, de împăcare, de bucurie. Bucuria vine din lucruri mărunte. Liniştea vine din suflet. Lumina vine din inima fiecăruia. Miracolul Învierii Domnului este celebrat prin tradiţii şi obiceiuri dintre cele mai frumoase, iar slujba Învierii ne reuneşte, an de an, alături de familie şi de cei dragi.

În aceste zile, când suntem în Săptămâna Patimilor, vreau să vă transmit un mesaj de linişte sufletească, pace şi bucurie pentru a petrece Sfintele Sărbători în sânul familiei.

Vă doresc un Paşte liniştit, care să vă aducă lumină în suflete şi în gânduri!

Doamne-ajută!

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Constantinescu Andra-Claudia, Grupul SOS? Nu este.

Domnul deputat Vidra Vlad-Andrei? Nu este.

Vă rog, domnule deputat Nini Pascalini, aveţi cuvântul.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Subiectul declaraţiei mele politice este "Se demontează Eminescu, se evacuează bisericile. Ce le mai rămâne românilor din nordul Bucovinei? De la fake news la violenţe reale".

A fost dat jos Eminescu. La propriu. În ultimele zile, un val de dezinformare a circulat pe reţelele sociale, sugerând că autorităţile ucrainene au demontat placa memorială cu basorelieful lui Mihai Eminescu din Cernăuţi, într-un gest ostil faţă de cultura română. În realitate, această acţiune a fost iniţiată la solicitarea Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuţi, cu scopul de a corecta inscripţia şi de a o înlocui cu una bilingvă, în română şi ucraineană, care să reflecte corect contribuţia poetului nostru naţional. Cel puţin asta este varianta oficială prezentată nouă şi m-aş bucura aşa să fie, chiar dacă... lăsaţi-mă să am unele dubii!

Cu toate acestea, în timp ce ne concentrăm pe demontarea plăcii cu basorelieful lui Mihai Eminescu, multe alte probleme ale comunităţii româneşti din Ucraina sunt ignorate. Recent, în satul Stăneştii de Sus din regiunea Cernăuţi, o comunitate majoritar românească a fost victima unei tentative de preluare forţată a bisericii locale. În noaptea de 8 spre 9 aprilie 2025, aproximativ 20 de indivizi înarmaţi, în frunte cu preotul Roman Grişciuc, afiliat structurii religioase PŢU, au atacat enoriaşii care se aflau în curtea bisericii, vandalizând lăcaşul de cult, după ce aceştia au încercat să pătrundă cu forţa în biserica Sfântul Nicolae din localitate.

După ce s-au lovit de rezistenţa a sute de credincioşi care s-au mobilizat pentru a apăra sfântul lăcaş, au distrus altarul, proscomidiarul şi alte obiecte de cult, sub privirile pasive ale Poliţiei naţionale, care nu a intervenit pentru a restabili ordinea sau a reţine agresorii.

Această agresiune nu este un incident izolat. Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina a semnalat recent preluarea abuzivă a Capelei Mitropolitane din Cernăuţi, unde s-a slujit în limba română timp de aproape 30 de ani. Prin decizia Primăriei oraşului Cernăuţi, acest lăcaş de cult a fost luat comunităţii româneşti, iar ultima slujbă a fost oficiată în exteriorul bisericii, pe 25 august 2024.

În timp ce România oferă sprijin considerabil Ucrainei, în contextul conflictului actual, inclusiv ajutoare umanitare şi susţinere diplomatică, comunitatea românească de acolo se confruntă cu acte de violenţă şi discriminare. Este inacceptabil ca, în timp ce ne arătăm solidaritatea cu Ucraina, drepturile fundamentale ale românilor din această ţară să fie încălcate.

Mai amintesc aici şi ameninţările pe care le primesc unii oameni politici ori interdicţiile de a intra pe teritoriul Ucrainei. Eu, personal, am văzut cum doamna preşedinte a Partidului SOS România, doamna avocat europarlamentar Diana Iovanovici-Şoşoacă, a fost sunată de un ucrainean şi a fost ameninţată, spunându-i-se că va fi prinsă şi va fi violată inclusiv cu - scuzaţi-mi expresia! - sfârcurile smulse. Asta e mulţumirea pentru tot binele făcut, pentru faptul că statul român s-a mobilizat mai mult pentru ei decât pentru cetăţenii noştri?

Nu putem tolera ca românii din Ucraina să fie victime ale unor astfel de abuzuri. Este esenţial să condiţionăm sprijinul acordat acestora de respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, inclusiv ale comunităţii româneşti, mai ales că românii din Ucraina nu cer privilegii, ci doar respectarea drepturilor fundamentale: de a-şi practica religia, de a-şi păstra limba şi cultura.

Aşa cum România a oferit respect şi protecţie minorităţilor de pe teritoriul său, avem dreptul moral şi politic să cerem acelaşi lucru şi pentru românii din Cernăuţi, Herţa şi Transcarpatia.

Când taci în faţa acestor gesturi, e ca şi cum le-ai accepta. Eu aleg să nu tac. Sper că şi dumneavoastră veţi face la fel.

Mulţumesc.

Deputat SOS, Circumscripţia nr. 4 Bacău, Nini-Alexandru Pascalini.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Guşă Andrei-Cosmin. Nu este.

Se pregăteşte domnul deputat Călin-Florin Groza, Grupul POT. Nu este.

Doamna deputat Monica Ionescu, de la neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Monica Ionescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Negociere, nu dictat. Respect pentru munca artistică".

Stimaţi colegi,

Ne confruntăm cu o provocare semnificativă în modul în care valorificăm şi susţinem munca artistică. Observăm o tendinţă îngrijorătoare - acordurile contractuale devin din ce în ce mai dezechilibrate. Prea des contractele devin dictate unilateral, lăsând artiştii fără voce şi fără putere de negociere. Li se cere să creeze, să interpreteze, să dăruiască din suflet, dar fără o recunoaştere financiară adecvată. Se aşteaptă adesea ca singura lor răsplată să fie aplauzele şi laudele, ca şi cum acestea ar putea umple nevoile zilnice.

Dar vă întreb: cum poate un om să-şi dedice întreaga fiinţă creaţiei, artei sale, dacă este constrâns să caute diverse mijloace de subzistenţă, împărţindu-şi talentul în nenumărate activităţi care nu corespund standardelor sale, doar pentru a-şi asigura traiul zilnic?

Cum putem spera la opere măreţe, dacă artistul este împiedicat să se concentreze pe esenţial, fiind nevoit să facă compromisuri pentru supravieţuire?

Această situaţie are un dublu impact negativ. Scade calitatea artei, creează o confuzie periculoasă între proiectele artistice autentice şi cele pur comerciale, unde valoarea artistică este sacrificată pe altarul profitului.

Este timpul să spunem un nu hotărât acestei tendinţe periculoase. Trebuie să ne asigurăm că artiştii noştri primesc contracte echitabile, care le permit să-şi dedice timpul şi energia creaţiei.

Vă cer, aşadar, sprijin pentru a îmbunătăţi statutul artiştilor din România. Este nevoie de o legislaţie clară şi de mecanisme de finanţare adecvate, care să asigure o remunerare corectă pentru munca artistică şi să permită artiştilor să se concentreze pe ceea ce fac cel mai bine - să creeze şi să inspire.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Ilie-Aurelian Cotinescu? Nu este în sală.

Din partea Grupului USR, domnul Iulian Lőrincz? Nu.

Din partea Grupului SOS România, doamna Andreea-Petronela Cîmpianu? Nu.

Doamna Constantinescu Andra-Claudia? Nu.

Domnul Vidra Vlad-Andrei? Nu.

Domnul Guşă Andrei-Cosmin? Nu.

Din partea Grupului POT, domnul Călin-Florin Groza? Nu.

Din partea neafiliaţilor, domnul Dumitru Coarnă?

Vă rog, domnule deputat, puteţi veni puţin? (Discuţii la prezidiu.)

Mulţumesc.

Ţinând cont că toţi colegii care au fost înscrişi la declaraţii politice citite - cei prezenţi au citit, cei lipsă au fost menţionaţi - vă rog să-mi permiteţi să citesc numele colegilor care au depus declaraţii în scris.

Din partea Grupului PSD: domnul Ştefan Ţintă, domnul Liviu-Bogdan Ciucă, domnul Sebastian Răducanu, domnul Mircea-Vasile Govor, domnul Ion-Alin Tomoescu, domnul Răzvan-Iulian Ciortea, domnul Romeo Lungu.

Din partea Grupului parlamentar AUR: domnul Silviu-Titus Păunescu, domnul Petre Puşcaşu, domnul Munteanu Valeriu, domnul Dan Tanasă, domnul Dorel Vulpoiu, domnul Gabriel-Florinel Florea, doamna Laura Gherasim, domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu, domnul Cosmin Hristu, domnul Valeriu Munteanu, doamna Andreea-Firuţa Neacşu, doamna Cristina-Emanuela Dascălu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: domnul Florin-Claudiu Roman, doamna Vetuţa Stănescu, domnul Ioan Balan, domnul Dumitru Ţiplea, doamna Aneta Matei, domnul Marian Cruşoveanu, domnul Iulian-Alexandru Muraru, domnul Bogdan-Iulian Huţucă, doamna Simona-Geanina Pistru-Popa, domnul Răzvan-Olimpiu Cadar, domnul Octavian Oprea.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna Corina Atanasiu.

Din partea Grupului parlamentar SOS România: doamna Plopeanu Rodica, doamna Toader Elena-Laura, domnul Mihai-Adrian Ţiu.

Din partea Grupului parlamentar POT, domnul Lucian-Nicolae Andruşcă.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, domnul Dragoş Gabriel Zisopol.

De la neafiliaţi, domnul Vasile Nagy.

Ţinând cont de terminarea şi epuizarea listei de declaraţii politice, declar şedinţa închisă.

Zi cu spor tuturor!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimate colege şi stimaţi colegi!

Rog liderii de grup să îşi invite colegii în sală.

Pe dumneavoastră, respectuos, vă rog să luaţi loc în bănci, să putem începe şedinţa noastră.

Aşadar, continuăm şedinţa noastră şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 153.

Şedinţa se desfăşoară în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc că dezbatem până la ora 11.00 proiectele înscrise pe ordinea de zi; la ora 11.10 vom avea sesiunea de vot final; iar apoi - cele două şedinţe, şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Că tot vorbeam de lideri, întreb dacă sunt observaţii sau propuneri în legătură cu ordinea de zi. Nu avem.

Aşadar, intrăm în ordinea de zi.

6. Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 197 alin. (4) - (13) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 71/2025.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul, Guvernul României, doreşte să intervină?

Vă rog.

Domnul Ioan Turc (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor, domnilor deputaţi,

Proiectul de lege urmăreşte abrogarea alin. (4) - (13) ale art. 197 din Codul de procedură penală, care instituiau în principiu o procedură de distrugere a unor categorii de bunuri ridicate ca mijloace materiale de probă anterior finalizării procesului penal.

Abrogarea normelor legale anterior menţionate este necesară deoarece cadrul legislativ actual cuprinde deja dispoziţii în privinţa modului şi a condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului, inclusiv procedura distrugerii acestora, astfel încât reglementarea acestor proceduri inclusiv în Codul de procedură penală nu îşi găseşte justificarea.

A se vedea în acest sens Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 şi Normele metodologice de aplicare a acesteia, respectiv Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi Normele metodologice aferente.

În plus, trebuie amintit şi faptul că distrugerea, ca măsură procesuală, a unor bunuri ridicate în cadrul procesului penal, anterior soluţionării definitive a acestuia din urmă, prezintă unele vulnerabilităţi de natură constituţională, deoarece până la momentul soluţionării definitive a cauzei penale, moment în care eventual se poate dispune confiscarea specială sau cea extinsă, bunurile respective nu au ieşit din patrimoniul celui căruia îi aparţin, astfel încât statul nu poate realiza acte de dispoziţie materială asupra lor.

De altfel, menţionăm şi faptul că soluţia abrogării alin. (4) - (13) ale art. 197 din Codul de procedură penală a reieşit inclusiv ca urmare a consultărilor pe care Cancelaria Prim-ministrului le-a avut cu actorii interesaţi din domeniu.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru abrogarea art. 197 alin. (4) - (13) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 118 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 197 alin. (4) - (13) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, trimis cu adresa PL-x 71 din 12 martie 2025 şi înregistrat cu nr. 4c-13/172 din 12 martie 2025.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege la data de 10 martie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea art. 197 alin. (4) - (13) din Legea nr. 135/2010 cu privire la procedura de distrugere a tutunurilor prelucrate confiscate intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru abrogarea art. 197 alin. (4) - (13) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2024 privind finanţarea din Fondul pentru mediu a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii de management integrat al deşeurilor; PL-x 432/2024; procedură de urgenţă.

Domnule Coliban, vă rog, raportul Comisiei pentru mediu, iar la final să faceţi propuneri şi pentru timpii de dezbatere, vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sunt în faţa dumneavoastră să vă prezint raportul asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2024 privind finanţarea din Fondul pentru mediu a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii de management integrat al deşeurilor.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată, spre dezbaterea pe fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2024, transmis cu adresa PL-x 432 din data de 11 noiembrie 2024.

Obiectul reglementării este finanţarea din Fondul pentru mediu a acelor investiţii care nu pot face obiectul etapizării prin Programul de Dezvoltare Durabilă 2021-2027, nerealizate în etapa I din cadrul proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de management integrat al deşeurilor finanţate prin POIM şi neeligibile în etapa a II-a, finanţată prin Programul de Dezvoltare Durabilă, sau a cheltuielilor neeligibile aferente investiţiilor finanţate din Programul de Dezvoltare Durabilă, în valoare de 167.674.715,69 lei.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, cu observaţii şi propuneri.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 3 septembrie 2024.

Iar în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Propunem două minute - timp de intervenţii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Colegii din online, tabletele.

Vot pentru două minute - timp de dezbatere.

Vot, vă rog.

219 voturi pentru, unul contra şi o abţinere. Adoptat.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 7 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Anexă? Nu. Adoptată.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Pl-x 658/2023.

Îi dau cuvântul iniţiatorului, doamna Oana Murariu.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ideea acestui proiect de lege a venit în urma unui caz real de trafic de persoane, în care erau echipe mixte din România şi din Marea Britanie; erau foarte mulţi traficanţi, foarte multe victime, aveau Lamborghini-uri, Ferrari-uri şi aşa mai departe; şi, în urma finalizării dosarului, victimele au putut să-şi recupereze prejudiciul, în special daunele morale din suma "fabuloasă" - şi sunt ironică aici - de 60.000 de euro.

Bineînţeles, m-am uitat să vedem ce prevede legislaţia noastră şi cum o putem îmbunătăţi şi aşa am descoperit că, în Codul de procedură penală, victimele sau statul nu pot să conteste respingerea cererii de luare a măsurilor asiguratorii asupra averii persoanei cercetate penal.

Acest proiect asta face, oferă o cale de atac şi statului, pentru recuperarea cheltuielilor de judecată, şi victimelor, pentru ca să aibă în final de unde să-şi recupereze prejudiciul, dacă există o hotărâre de condamnare.

Vă rog să votaţi acest proiect, să susţineţi acest proiect, pentru că ajută victimele, pe care le reprezentăm cu toţii, ajută statul, pe care îl reprezentăm cu toţii, şi acest proiect deranjează doar infractorii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, raportul.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, trimisă cu adresa Pl-x 658 din 23 octombrie 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 18 octombrie 2023.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010, în scopul îmbunătăţirii reglementărilor referitoare la măsurile asiguratorii. Potrivit expunerii de motive, iniţiativa legislativă urmăreşte două finalităţi principale - pentru victimele infracţiunilor, acordarea posibilităţii de a-şi maximiza şansele de îndestulare a creanţelor lor, rezultate în urma faptelor penale.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la...

(Doamna deputat Gianina Şerban solicită să ia cuvântul.)

Doamna Şerban, iertaţi-mă, vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În urma unor statistici făcute de Comisia Europeană, rezultă că România este campioană în Uniunea Europeană la traficul de persoane. Este una dintre cele mai profitabile afaceri ilegale. Se pare că tinerele, fetele românce sunt uşor păcălite şi luate de traficanţi şi duse în Uniunea Europeană.

Este inacceptabil ca, în 2025, Guvernul să nu aibă politici pentru prevenţie, să nu existe legislaţie care să se şi aplice, în vederea protejării victimelor traficului de persoane.

De ce se întâmplă asta? Pentru că, din păcate, sunt uşor păcălite, cu diverse favoruri materiale, pentru început, ele nerealizând încotro se îndreaptă.

Pragul sărăciei este la cote alarmante în România, stimaţi colegi, şi fetele noastre, româncele noastre cad uşor pradă acestor traficanţi, din cauza politicilor proaste pe care le are Guvernul României pentru femeile românce. Sărăcia le împinge să facă lucruri pentru care probabil vor regreta toată viaţa sau, mai grav, vor avea nevoie de sute, poate chiar mii de ore de terapie să îşi revină după asemenea abuzuri.

Cred că este timpul să faceţi ceva concret pentru victimele acestor traficanţi de persoane.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 10 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 206/2020 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 118/2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare şi pentru stabilirea unor măsuri organizatorice de punere în aplicare a prevederilor acesteia; PL-x 85/2021; procedură de urgenţă.

Dacă Guvernul, iniţiatorul, doreşte să ia cuvântul?

Vă rog, domnule secretar de stat Macovei.

Domnul Silviu Nicu Macovei (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin O.U.G. nr. 206/2020 s-a urmărit prorogarea termenului prevăzut pentru operaţionalizarea Registrului până la data de 30 iunie 2021, în vederea realizării în mod corespunzător a tuturor procedurilor prevăzute de lege pentru achiziţionarea şi implementarea Registrului. De asemenea, se urmăreşte stabilirea unui termen de tranziţie în care să se efectueze activităţile necesare înscrierii în Registru pentru persoanele condamnate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2019, având în vedere numărul mare al persoanelor deja condamnate pentru infracţiuni, dintre cele care ajung la înscrierea în Registru.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 206/2020 în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Mulţumim frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri? Nu dezbateri, încă.

Comisia juridică şi Comisia pentru apărare, vă rog raportul.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 206/2020 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 118/2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare şi pentru stabilirea unor măsuri organizatorice de punere în aplicare a prevederilor acesteia; PL-x 85/2021.

Proiectul de lege mai sus menţionat a fost înregistrat la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru raport.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 3 februarie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat proiectul de lege, precum şi membrii Comisiei juridice şi, în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate pe fond s-au hotărât, cu unanimitate de voturi, privind întocmirea unui raport comun de adoptare a acestui proiect de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci avem un proiect legislativ care tratează o chestiune strict tehnică, legată de termenul de implementare al acelui Registru al infracţiunilor sexuale.

Ce putem spune? Că facem un lucru bun prin acest Registru, însă tratăm strict efectele agresiunilor sexuale, printr-o bază de date, prin brăţări electronice de supraveghere şi aşa mai departe, însă deloc, dar chiar deloc, cauzele principale. Pentru că printre cauzele principale ale infracţiunilor sexuale sunt politici publice sistematice, sistemice, educaţionale, sociale, deci care cuprind întreaga societate. Şi aş enumera foarte pe scurt câteva: hipersexualizarea precoce a copiilor, expunerea lor, după cum ziceam, sistematică, la pornografie. De când sunt mici, fetiţele preşcolare primesc, în loc de păpuşi obişnuite, păpuşi Barbie, prin care, în loc să experimenteze rolul de mamă, experimentează un rol contrar, apropiat prostituţiei. Băieţii învaţă astfel să privească femeia ca un obiect de satisfacere al pornirilor sexuale, iar nu să întemeieze o familie.

Deci pornografia este prezentă în toate mediile: şcolar, social, filme, muzică, peste tot.

Toate acestea hrănesc subconştientul şi creează o poveste, un narativ care distruge familia şi, în esenţă, creează aceşti monştri, aceşti prădători sexuali, care încep să fie tot mai mulţi.

Şi asemenea politici, în timp, paradoxal, fără să trateze cauzele, ne duc în situaţia drogurilor, în care peste un timp de... vom spune că este normal să legalizăm pornografia, prostituţia şi chiar...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai fac o încercare.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...relaţiile...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...cu copii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi de la SOS, suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor. (Vociferări.)

OK. Domnul Pascalini.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul SOS România va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, pentru că, aşa după cum bine ştim, Registrul naţional al persoanelor condamnate pentru infracţiuni sexuale era de maximă necesitate, fiind un instrument esenţial dacă vrem să protejăm cu adevărat copiii, persoanele vulnerabile etc.

Fiind în opoziţie, nu pot să laud fără să critic, trebuie să fim sinceri, Registrul acesta trebuia să fie gata încă din anul 2020. Au trecut 5 ani, 5 ani de amânare, prorogare, mutare de termene etc., iar în acest timp lucrurile grave au tot continuat să se întâmple.

De exemplu, conform datelor statistice, sunt înregistrate aproape 3 cazuri de viol pe zi, din care minimum un copil este abuzat sexual, în medie, o dată la câteva zile.

Iar fără acest Registru, autorităţile pur şi simplu nu au avut uneltele necesare cu care să prevină sau să ţină sub control situaţia.

Suntem una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană care a întârziat atât de mult cu acest sistem. Şi asta în cazul în care ştim foarte clar că rata de recidivă în cazul agresiunilor sexuale este de... undeva la 70%, poate ştim şi foarte bine, unele cazuri nici nu sunt raportate.

Nu ştim de ce a durat atât implementarea acestui Registru când urgenţele erau evidente.

Apropo, mai ştie cineva de Luiza Melencu? De Alexandra Măceşanu? Şi acestea sunt doar două exemple. Sunt altele, mii.

Să ştiţi că atunci când vine vorba de siguranţa copiilor, de siguranţa comunităţii, nu e loc de nepăsare, nici de birocraţie fără sfârşit.

Şi poate ar fi bine să ne concentrăm mai mult pe asemenea probleme decât să prindem doar infractorii care postează pe TikTok.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Stoica, Grupul USR.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă atrag atenţia asupra faptului că această ordonanţă de urgenţă este din 2020, da, PL-x din 2021, şi noi suntem în 2025.

Noi golim de conţinut, practic, Parlamentul, pentru că nu facem altceva decât să fim nişte notari.

Vă atrag atenţia asupra faptului că nu suntem în stare nici măcar să aprobăm în acelaşi an ordonanţele de urgenţă pe care le dă Guvernul.

Eu vă invit pe toţi, din toate formaţiunile politice, să facem un pact şi să redăm demnitatea acestui Parlament.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Andruşcă, Grupul POT.

Domnul Lucian-Nicolae Andruşcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Oamenilor Tineri votează pentru, pentru că aici vorbim despre siguranţa copiilor noştri.

Registrul cu infractorii sexuali nu e un moft, e o necesitate.

Ştim că e o nouă amânare, dar spunem răspicat - e ultima pe care o acceptăm.

Statul trebuie să îi ţină minte pe cei care abuzează, nu să-i uite în golurile din sistem.

Vrem mai puţină birocraţie şi mai multă protecţie pentru cei vulnerabili.

De aceea, votăm pentru, dar cerem să se şi facă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Câciu.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Pentru cei care nu au studiat, deşi au venit cu hârtiile scrise de acasă, acest proiect de lege şi această ordonanţă, doar atât vreau să spun - că acest registru este operaţional; sunt înregistrate peste 70.000 de persoane în el; ca să nu se trăiască cu impresia că de-abia acum se operaţionalizează.

Această ordonanţă pe care o aprobăm prin proiectul de lege a produs o prorogare până în 2021, luna iunie.

Deci avem acest Registru, este operaţional.

Statul român ia măsuri, pe cât posibil.

Dar totuşi, pentru cei care tot fac Guvernul vinovat - o să facă şi ei parte din Guvern. Pentru aceste chestiuni, este vorba de un efort al societăţii, pentru educaţia societăţii, pentru civism, pentru această eradicare a componentelor nocive pentru o societate. Este vorba de implicarea tuturor.

Şi nu pot să nu spun că noi, politicienii, ar trebui să fim exemplu pentru alţii.

Nu pot să nu aduc aminte ce am văzut când nu eram parlamentar, când liderul unui partid a agresat verbal, cu tentă sexuală, lidera altui partid. (Vociferări. Gălăgie.)

Conflictul Simion - Şoşoacă e celebru. (Vociferări. Gălăgie.)

Hai să începem prin a fi noi exemple! (Vociferări. Gălăgie.)

Nu vă mai supăraţi! Ştiu că adevărul supără, te face să suferi, dar te şi eliberează. (Se adresează membrilor Grupului parlamentar AUR. Vociferări. Gălăgie.)

Când vom fi exemple pentru ceilalţi, societatea va fi alta.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

11. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Stadiul evoluţiei deceniului digital - 2024 COM (2024) 260; PHCD 33/2025.

Doamna deputat Stoica, Comisia pentru afaceri europene.

Vă rog.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor Stadiul evoluţiei deceniului digital - 2024 COM (2024) 260

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere transmis de Autoritatea pentru Digitalizarea României, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de comisia noastră, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- a subliniat importanţa unor eforturi suplimentare, în privinţa celor patru direcţii vizate de Programul Uniunii Europene şi actualizarea lor la noile provocări în materia securităţii şi apărării comune;

- a recomandat elaborarea unor indicatori, în vederea sprijinirii dublei tranziţii - digitale şi verde, precum şi a dezvoltării programelor de inteligenţă artificială;

- a recomandat monitorizarea rezultatelor strategiilor şi programelor de sprijin europene asupra dezvoltării şi implementării de noi soluţii digitale inovatoare, capacităţi şi servicii conexe, de către întreprinderile mici şi mijlocii şi de către unităţile de învăţământ;

- şi a atras atenţia că adoptarea unui număr mare de acte ale Uniunii Europene, în ultimii ani, în domeniul transformării digitale, necesită un efort de monitorizare integrat pentru toate domeniile vizate de aceasta.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa comisiei noastre din 8 aprilie şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Cîmpean Ovidiu, Grupul PNL.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Susţin ferm comunicarea Comisiei Europene privind evoluţia deceniului digital, o direcţie care oferă României o şansă reală de a recupera decalajele digitale şi de a deveni un actor competitiv în Europa digitală.

România are de câştigat concret, prin acces extins la finanţări europene pentru digitalizarea administraţiei, a educaţiei şi a serviciilor publice, dar şi sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii în adoptarea tehnologiilor avansate.

În Comisia pentru afaceri europene am votat pentru o opinie care cere ca România să adapteze rapid foaia de parcurs naţional la obiectivele europene pentru 2030, să investească strategic în educaţie digitală şi în infrastructura de conectivitate de mare viteză, să urmărească impactul tehnologiei asupra mediului, asupra sănătăţii, dar şi asupra democraţiei.

Este momentul ca România să îşi asume un rol activ în modelarea viitorului digital al Uniunii Europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Velcescu Florin, Grupul AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

De principiu, suntem de acord. Problema este că la noi este un fel de Vestul Sălbatic, în ceea ce priveşte digitalizarea. Cred că ne trebuie un dosar cu şină, să putem aproba această comunicare. Sunt încă neclar, nu m-am lămurit pe treaba asta.

Iarăşi, încă o treabă. Dacă aveţi prieteni în afară, pe fondurile de investiţii - din America, din Franţa, din Germania - care vor să investească în România în inteligenţa artificială, chemaţi-i aici, pentru că nu există nicio reglementare, nu există nimic lămurit. Mâine-poimâine o să ne trezim cu tot felul de blocaje bancare, pentru că aşa a decis inteligenţa artificială.

Noi nu avem nimic de spus în treaba asta. Înghiţim cu mare sete orice comunicare vine din partea Comisiei Europene.

Poate ar fi cazul să fim mai atenţi şi să dezbatem real comunicările astea. Am văzut şi la agricultură, am văzut şi la mediu. Ce spune Comisia devine lege, aşa, pur şi simplu.

Aş fi vrut să văd o dezbatere reală pe treaba asta, nu doar aşa, că ne facem că votăm şi noi ceva, pentru că aici este doar cu "da" sau "nu".

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Spre deosebire de alte comunicări ale Comisiei, ale Parlamentului European, aceasta este una care este în literă, cât de cât, în regulă.

Însă, ca să continui ceea ce a spus colegul meu, domnul Velcescu, ea se înscrie în şirul de limbaj convenţional, de lemn, prin care noi aprobăm orice legat de digitalizare.

Asta este meseria mea de bază, legată de tehnologia informaţiei, şi mi-am câştigat 20 de ani pâinea din asta, facturând, în general... având clienţi din Uniunea Europeană, dar şi din afara ei.

Deci, nu suntem şi nu sunt obtuz, în niciun caz, din contră. Însă a aproba necritic tot ce întâmplă, din perspectiva digitalizării, reprezintă o greşeală, pentru că ea tot mai mult devine un vehicul, o unealtă de implementare a unor politici dictatoriale de încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi mă refer aici, după cum a spus colegul meu, la inteligenţa artificială, prin care se prelucrează volume imense de date, se află totul despre noi, despre fiecare, neexistând unelte de protecţie reală a datelor personale, de aplicabilitate şi de catalogare a unui sistem informatic ca fiind... un sistem de inteligenţă artificială, ca fiind normal sau de risc.

Şi, dacă ne uităm la ultima ştire pe care am văzut-o, legat de acest subiect, ne spune că: "Facebook va antrena modelele sale de inteligenţă artificială generativă pe conţinutul public al utilizatorilor săi din Europa". Adică avem o uşă larg deschisă pentru un soi de dictatură. În acelaşi timp, avem interzicerea accentuată a metodelor clasice de acces la serviciile publice, cum ar fi banii fizici.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

12. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2024 privind politica de extindere a UE COM (2024) 690; PHCD 34/2025.

O invit pe doamna preşedinte Diana Stoica, reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de comisia noastră, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- a susţinut integrarea progresivă a partenerilor relevanţi în Piaţa Unică Europeană, în scopul creşterii convergenţei lor socioeconomice cu Uniunea;

- a afirmat că aderarea la Uniune rămâne un instrument esenţial pentru asigurarea stabilităţii, păcii şi securităţii în Europa;

- a reamintit sprijinul constant al autorităţilor române pentru avansarea parcursului european al partenerilor din Balcanii de Vest, al Ucrainei şi al Republicii Moldova;

- şi-a exprimat speranţa deschiderii negocierii de aderare a Republicii Moldova, în timpul preşedinţiei polone a Consiliului Uniunii Europene.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 8 aprilie 2025 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Aşa că supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în formă adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Cîmpean Ovidiu, Grupul PNL.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Stimaţi colegi,

Astăzi vorbim despre o oportunitate istorică pentru România.

Comunicarea Comisiei Europene privind extinderea Uniunii Europene deschide o nouă etapă în construcţia europeană. Extinderea către Balcanii de Vest, Ucraina şi Republica Moldova nu este doar un gest de solidaritate, este un avantaj strategic pentru România.

În primul rând, ne consolidăm securitatea regională.

O vecinătate europeană stabilă înseamnă graniţe mai sigure, mai puţină presiune migraţională şi mai multă cooperare în combaterea ameninţărilor hibride.

În al doilea rând, România devine un hub de conectivitate şi comerţ. O extindere reuşită aduce lanţuri logistice simplificate şi oportunităţi de investiţii, dar şi o piaţă extinsă pentru companiile româneşti.

Concret, România poate şi trebuie să susţină activ accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova, să sprijine, prin expertiză, reformele din Ucraina şi ţările din Balcanii de Vest, să devină un lider regional în comunicarea beneficiilor aderării şi în combaterea dezinformării.

De asemenea, trebuie să contribuim la proiecte europene de interconectare în energie, transport şi digitalizare.

În Comisia pentru afaceri europene am votat, în unanimitate, o opinie care sprijină ferm această viziune. Este momentul ca România să joace un rol proactiv în Europa, nu doar ca beneficiar, ci ca stat care contribuie la conturarea viitorului Uniunii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

13. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Busolă pentru competitivitatea UE COM (2025) 30; PHCD 35/2025.

Comisia pentru afaceri europene.

Vă rog, domnule Cîmpean.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Busolă pentru competitivitatea Uniunii Europene

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere transmise de Ministerul Economiei, Digitalizării, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- a susţinut coordonarea politicilor naţionale şi ale Uniunii, simplificarea normativă şi finanţarea adecvată pentru politica de coeziune a Uniunii;

- a recomandat abordarea cauzelor care generează concurenţă inechitabilă la nivel internaţional, măsuri în scopul reducerii decalajelor de competitivitate între regiuni, diversificarea şi reducerea dependenţelor strategice ale Uniunii Europene şi măsuri de reducere a preţului energiei;

- a recomandat mecanisme de sprijin financiar pentru întreprinderile mici şi mijlocii în procesul de adaptare la noile cerinţe de decarbonizare şi digitalizare, crearea unui program de accelerare a tranziţiei verzi pentru IMM-uri şi stimulente fiscale armonizate la nivel european pentru IMM-urile care investesc în noile tehnologii;

- a solicitat implicarea Parlamentului României în monitorizarea implementării măsurilor propuse prin Busola pentru competitivitate şi evaluarea impactului acestora asupra economiei naţionale;

- a recomandat elaborarea unei strategii naţionale de competitivitate, aliniată cu Busola pentru competitivitate a Uniunii Europene, care să identifice sectoarele prioritare pentru România şi să includă măsuri concrete pentru creşterea competitivităţii acestora.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 8 aprilie 2025 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Prună, Grupul USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur, acest proiect de opinie privind Comunicarea Comisiei este unul despre competitivitate şi e bine că România exprimă puncte de vedere în acest sens. Competitivitatea Uniunii Europene este în pericol şi am văzut rapoarte în trecut, cel mai recent Raportul Draghi, care recunoaşte acest lucru.

Şi de ce competitivitatea UE este atât de scăzută? Din cauza supra-reglementării europene, din cauza unor ţinte care de multe ori nu au legătură cu economiile şi cu realitatea din economiile naţionale.

Şi astăzi aş vrea să mă refer la industria auto, care contribuie masiv la ceea ce înseamnă bunăstare în România, nu doar prin locurile de muncă, dar prin faptul că producem maşini, aici, în România. Avem o întreagă industrie pe lanţ de ansamble şi subansamble care hrăneşte toată Europa.

Deci, dacă competitivitatea acestei industrii în România va fi afectată, eu vă spun că va fi rău.

Şi de ce spun lucrul ăsta? Pentru că se vor întâmpla două lucruri: 1. Taxarea, prin implementarea Directivei EU-ETS din 2027 a tot ce înseamnă maşini cu combustie internă şi, mai mult decât atât, din 2035 nu o să mai putem să mai producem maşini cu combustie internă.

Or, eu nu văd să existe o dezbatere, în România, despre viitorul acestei industrii auto, atât de importantă pentru tot ce înseamnă bunăstare în România. Şi mi-e teamă că ne vom trezi prea târziu, când va fi prea rău.

Uitaţi-vă la Germania, unde se restrânge activitatea auto ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... unde să daţi oameni afară.

Deci, trebuie să ne trezim la realitate.

Mulţumesc şi eu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Mititelu, vă rog.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este de salutat şi susţinem acest proiect, mai ales pentru punctul 23, acela de promovare a atuurilor României în domeniul digitalizării şi securităţii cibernetice.

De ce spun atuuri? Pentru că pe digitalizare avem unii dintre cei mai buni IT-şti, care sunt cunoscuţi la nivel internaţional, care au merite, dar avem merite şi în domeniul administrativ.

Pentru că ieri se discuta despre Centrul European de Competenţă în domeniul Securităţii Cibernetice, care este la Bucureşti, este în Universitatea Politehnica din Bucureşti şi trebuie să continuăm să creăm un hub, un ecosistem, în jurul acestui centru, un ecosistem în domeniul securităţii cibernetice, mai ales că avem una dintre cele mai bune legi a securităţii cibernetice. Urmează să adoptăm transpunerea Directivei NIS 2 şi, bineînţeles, avem programe de cercetare pentru domeniul securităţii cibernetice.

De asemenea, când spuneau colegii, la punctul anterior, vizavi de zona de inteligenţă artificială şi că, în România, n-avem reglementate...

Oameni buni, avem una dintre cele mai noi şi actualizate strategii în domeniul inteligenţei artificiale. Experţii din administraţia românească au contribuit la AI Act şi aplicăm AI Act.

De aceea, având în vedere aceste atuuri, trebuie să "turăm" motoarele în domeniul digitalizării, în domeniul securităţii cibernetice, mai ales că aici s-a adoptat şi Legea interoperabilităţii.

Guvernul a venit cu normele de interoperabilitate şi trebuie să ne mândrim cu ele şi să le promovăm la nivel european, să promovăm cunoştinţele pe care le avem şi să stimulăm economia în domeniul digitalizării şi securităţii cibernetice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Velcescu, Grupul AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Busola pentru competitivitate europeană.

Dar busola pentru competitivitatea românească unde e, în tot discursul ăsta?

Competitivitatea agricolă vă spune ceva, domnilor parlamentari?

Competitivitatea... poate pentru LGBTQ+...S... Z...

Vreţi să ajungem să fim competitivi şi la domeniul ăsta?

Ce e asta? De unde până unde competitivitate, aşa, cu orice preţ?

Dacă vreţi competiţie reală, hai să desfacem pieţele de desfacere, hai să discutăm pe retail, pe lanţuri de aprovizionare competitive, nu doar acolo unde au unii şi alţii interes.

Înţeleg, vreţi mai multă competiţie la DOS... MS-DOS, ca să fiu elegant. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Domnul Corendea, Grupul AUR.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimatele domnule preşedinte,

În temeiul art. 191 şi 192 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă înaintăm moţiunea simplă împotriva ministrului afacerilor externe, Emil Hurezeanu, intitulată "Diplomaţia românească în era Hurezeanu: izolarea ca strategie, irelevanţa ca vocaţie şi pasivitatea ca politică de stat. Cronica unei politici externe în derivă", iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar Alianţa pentru Unirea Românilor şi Grupului parlamentar POT, conform listei cu semnături anexate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cum spune la Regulament, vom verifica cu scrupulozitate documentul dumneavoastră şi vom proceda în consecinţă.

Domnul Popa Cristian-Alexandru, Grupul POT.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi fi foarte scurt.

Cei care şi-au depus candidatura în dosar cu şină ne vorbesc de digitalizare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ungureanu, Grupul USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Am văzut un coleg cu barbă care se lupta cu cuvântul competitivitate şi spunea: "Doamne fereşte, să nu vrem să fim competitivi cu orice preţ".

E posibil să avem de-a face cu analfabetism funcţional, adică omul să nu fi ştiut că competitivitate e ceva de bine.

Adică, dacă România este o ţară competitivă, atunci este un lucru foarte bun.

Deci, cuvântul "competitivitate" - pentru colegii care n-au fost la şcoală, la timp - înseamnă caracteristica unui produs sau a unei întreprinderi de a face faţă concurenţei unor produse sau întreprinderi similare, pe o anumită piaţă.

Deci, ce înseamnă să fii competitiv, domnule coleg cu barbă? Înseamnă ceva de bine.

Adică ţara noastră, ca să facă faţă concurenţei, competiţiei, în diferite domenii, trebuie să fie cât mai bună, cât mai competentă.

Deci, competitivitate e ceva foarte bun. (Râsete. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Enachi Raisa.

Între cei doi, domnul Velcescu şi domnul Florea, unul singur.

(Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu solicită să ia cuvântul.)

Să fim serioşi! Era doar un element de identificare vizuală.

Vă rog, doamnă Raisa Enachi.

Doamna Raisa Enachi:

Bună ziua!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu o să fiu foarte succintă şi punctuală pe toate cele trei PHCD-urile, aşa să le spunem, noi.

Sunt comunicatele venite din partea Uniunii Europene.

Şi anume, aş dori ca colegii sau cei care au ieşit la acest microfon sau au avut un punct de vedere, să îmi răspundă punctual la câteva întrebări.

Şi anume, ne spune PHCD 33 că: "recomandă cuplarea monitorizării digitalizării Uniunii Europene". Am înţeles-o.

Următoarea, punctul 16: "recomandă monitorizarea armonizată la nivelul Uniunii Europene a ameninţărilor la adresa democraţiei".

Aici aş vrea să-mi răspundă, ce înseamnă, din punctul lor de vedere, democraţie, pentru că noi astăzi, în România, nu o mai avem, "pentru a se asigura că spaţiul online devine un mediu cu adevărat sigur" şi, restul, cu războiul hibrid şi tot aşa mai departe.

Următorul, PHCD 34, care e foarte, foarte interesant. Printre lucrurile bune trebuie să mai băgăm şi unele chestii care sunt foarte proaste, din punctul meu de vedere, în ceea ce ţine de Republica Moldova.

Şi anume, punctul 8: "exprimă speranţa deschiderii negocierilor de aderare".

Adică, "exprimă speranţa". Nu am înţeles acest limbaj de lemn.

Următoarea ne spune că: "recomandă mobilizarea instrumentelor şi resurselor Uniunii Europene pentru creşterea rezilienţei Republicii Moldova împotriva atacurilor hibride". La fel.

Şi, cel mai interesant, "îşi exprimă", la fel, Uniunea Europeană, "regretul cu privire la decizia guvernului georgian de a suspenda negocierile de aderare până în 2028". Adică, ne contrazicem punctual, în următorul punct de vedere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Doamna Raisa Enachi:

Şi ultima întrebare, domnule preşedinte, la PHCD 35... ar fi ultimul, la care suntem şi acum.

Şi anume, nu am înţeles: "susţine identificarea unor soluţii flexibile privind penalităţile pentru neatingerea ţintelor de reducere a emisiilor de CO₂".

Aici chiar aş vrea să-mi răspundă preşedintele acestei comisii, care vine şi dă un punct de vedere favorabil, după care un alt coleg iese şi întreabă: "Cum veţi răspunde, în acest context, celor care vor avea de câştigat în urma penalităţilor, să zic aşa?".

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată şi dragă colegă,

Aceste întrebări cred că era nimerit a fi puse când s-a discutat în comisie. Nu cred că e nevoie de un dialog aici, între dumneavoastră şi preşedintele comisiei.

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Păi, sunt nişte COM-uri, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cam atât.

Domnul Velcescu.

Pentru identificare, pe domnul Velcescu îl cheamă domnul Velcescu.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

E în regulă, domnule preşedinte.

Mulţumesc pentru această ocazie.

Am auzit că există o competitivitate extraordinară la USR şi că acolo avem parte sau avem de-a face cu o foarte mare competiţie şi cu foarte, foarte puţin, foarte puţin analfabetism politic. (Râsete. Aplauze.)

După ce vă hotărâţi pe cine susţineţi, pe propriul preşedinte sau pe fostul propriu preşedinte, că nu v-aţi lămurit, veniţi şi plângeţi-vă sau arătaţi-vă invidia. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii?

Domnul Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Dragilor, vă înţeleg, sunteţi supăraţi, domnul Simion nu mai are nicio şansă să intre... şi să devină preşedintele României... (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

Este clar!

Din moment ce dumneavoastră, singurul lucru pe care îl puteţi spune este despre USR, este clar că aveţi reale probleme. (Vociferări. Gălăgie.)

Da, noi vedem pericolul pe care îl reprezentaţi voi, extremiştii, şi am luat atitudine ca atare.

Este clar că sunteţi disperaţi, pentru că sistemul vostru de subjugare a democraţiei nu o să fie pus în operă, dragi colegi. (Vociferări. Gălăgie.)

Este păcat că nu sunteţi capabili să ascultaţi, pentru că, probabil, dacă aţi fi ajuns - Doamne fereşte! - la putere, v-aţi fi comportat la fel. (Vociferări. Gălăgie.)

Libertatea de exprimare, pe care aţi subjugat-o, prin Decizia BEC, pe care aţi impus-o, este o nouă dovadă că susţineţi şi vreţi să implementaţi un sistem dictatorial. (Vociferări. Gălăgie.) Şi ăsta este motivul pentru care niciodată nu veţi ajunge la guvernare.

Trei la mână. Să susţineţi un preşedinte care încalcă Constituţia, prin declaraţiile pe care le face... (Vociferări. Gălăgie.)

A spus, acest domn Simion, care vrea să fie preşedinte, că nu ar ajuta Moldova, în ipoteza în care prietenul dumneavoastră Putin ar ajunge să o atace. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) Asta, în condiţiile în care art. 17 din Constituţia pe care aţi jurat, stimabililor, şi pe care o jucaţi în picioare, spune foarte clar că orice preşedinte trebuie să-şi apere cetăţenii, chiar dacă sunt în străinătate.

Iar în străinătate, în Moldova, avem 1.000.000 de cetăţeni români pe care îi dispreţuiţi.

Sunteţi de o ticăloşie incredibilă. (Vociferări. Gălăgie.)

Ruşine să vă fie!

Şi Dumnezeu să ne ajute să nu ajungeţi niciodată la putere. (Vociferări. Gălăgie. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ce mai faceţi? Toate bune? (Râsete.)

La titlu am înţeles că nu există obiecţii sau comentarii.

Mergem mai departe.

La preambul? Nu.

La articolul unic? Nu.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Vă dau întâlnire, aşa voioşi cum suntem cu toţii, la ora 11.10.

Abia aştept să ne revedem.

Declar şedinţa închisă.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă salut din nou, stimaţi colegi!

Vă rog să vă ocupaţi locurile.

Liderii de grup, vă rog să-i anunţaţi pe colegii din online.

Domnul Alecu Robert?

Vă rog.

Domnul Robert Alecu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă anunţ că subsemnatul, Robert Alecu, deputat ales în Circumscripţia nr. 4 Bacău, începând de astăzi m-am retras din Grupul AUR. (Aplauze.)

Vă rog să luaţi act că începând de astăzi îmi voi desfăşura activitatea parlamentară în calitate de deputat neafiliat.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc.

Haideţi să facem un vot pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

Da, 271 de colegi prezenţi, suntem în cvorum.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Stadiul evoluţiei deceniului digital - 2024 COM (2024) 260; PHCD 33/2025.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, 15 contra, 4 colegi care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2024 privind politica de extindere a UE COM (2024) 690; PHCD 34/2025.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, 18 contra, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Busolă pentru competitivitatea UE COM (2025) 30; PHCD 35/2025.

Vot, vă rog.

270 de voturi pentru, 18 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2024 privind reglementarea cadrului general de preluare de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a unor creanţe bugetare restante aflate în administrarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală asupra unor societăţi cu capital majoritar sau integral de stat; PL-x 360/2024.

Vot, vă rog.

177 de voturi pentru, 86 contra, 26 de abţineri. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Dimitriu, Grupul USR, vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Grupul USR a votat împotrivă, pentru că vorbim despre un act normativ care maschează incompetenţa şi totodată el reprezintă şi o probă a neînţelegerii legislaţiei privind insolvenţa.

Din nefericire - să ştiţi că ANAF are instrumente mult mai clare, mai bune şi mai coercitive decât ar avea Autoritatea... AAAS-ul.

AAAS-ul este, din nefericire, o structură care generează injusteţe, pentru că oamenii care au avut probleme în legătură cu modalitatea în care s-au desfăşurat anumite privatizări şi cer despăgubiri de la stat nu le pot recupera, din nefericire, pentru că AAAS-ul este o instituţie care, deşi este dată în judecată, n-are cum să facă plăţile necesare.

Doi la mână - duceţi nişte creanţe care pot fi recuperate de către ANAF la AAAS - AAAS care nu are instrumentele necesare.

Şi o să vă dau un exemplu.

În procedura insolvenţei, creanţele statului au un privilegiu foarte puternic - ele pot fi recuperate, ca ordine de preferinţă, primele; odată ce le daţi la AAAS, ele nu mai reprezintă creanţe bugetare în sensul fiscal al cuvântului, pentru că nu mai sunt administrate de ANAF; şi atunci sunt şanse să se piardă acest privilegiu şi, practic, alţi creditori din procedurile de insolvenţă unde ANAF-ul s-a înscris să se îndestuleze înaintea ANAF-ului.

Iar trei la mână - modalitatea în care să presupunem că AAAS -ul ar reuşi să ia din banii aceştia şi ar trebui să dea înapoi banii către stat ar genera o blocare a acestor bani, pentru că, după cum v-am spus la începutul intervenţiei, AAAS -ul este executat silit. Şi, practic, în loc ca ANAF-ul să poată să ia banii aceştia, dacă i-ar lua AAAS-ul, ar trebui să fie distribuiţi către cei care au suferit prejudicii de la AVAS.

Deci nu reuşiţi să recuperaţi banii; în schimb, vă mascaţi propria incompetenţă, pentru că nu sunteţi capabili, prin ANAF, să recuperaţi aceste sume de bani. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Veronica Grosu, Grupul AUR.

Doamna Veronica Grosu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Analizând acest demers legislativ, noi, cei de la AUR, considerăm că:

Nu doriţi să ascundeţi cumva incompetenţa ANAF-ului de a lua măsuri efective şi reale pentru recuperarea datoriilor către bugetul de stat?

Sau dimpotrivă, trebuie să reiasă că ANAF a recuperat creanţe şi începe să funcţioneze?

Sau se doreşte convertirea datoriilor acestor societăţi în acţiuni şi părţi sociale?

Interesant ar fi să ni se spună şi ce demersuri a făcut ANAF pentru a recupera datoriile, anterior deschiderii unei proceduri de insolvenţă.

Având în vedere asta, că dacă se mută creanţa de la Autoritatea de Administrare a Activelor Statului, tot creanţă bugetară rămâne, societăţile cu datorii către stat nu vor fi ajutate dacă datoria se mută dintr-un buzunar în altul, mai exact, de la ANAF la Autoritatea de Administrare a Activelor Statului, adică datoria va continua să existe şi va trebui achitată.

Eu nu văd asta ca fiind o restructurare pentru o societate aflată în dificultate.

În plus, AAAS nu este practician în insolvenţă.

Aşadar, poate această autoritate să facă restructurare pentru societăţile care sunt în insolvenţă?

Doriţi să identificaţi investitori? Păi, nu avem Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior?

Şi spuneţi că va avea un impact social deosebit, prin păstrarea locurilor de muncă aflate acum în pericol. Păi, ăsta era scopul? Nu ziceaţi că faceţi reduceri şi că restructuraţi aparatul de stat? Asta nu înseamnă că nu-i lăsăm în aer.

În expunerea de motive ni se spune clar că scopul fiind totuşi acela de maximizare a gradul de recuperare a creanţelor, întrebăm şi noi: Cum? Vânzând? Privatizând? Şi care va fi cadrul legal conform căruia veţi face acestea?

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Pascalini.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, ştim că iar o să ne critice toată lumea, fiindcă am votat favorabil acest proiect de lege.

Bineînţeles, a explicat şi doamna profesor Verginia Vedinaş, ieri, de ce am votat favorabil acest proiect, ştim că avem ANAF-ul, AAAS-ul, vechiul AVAS, care nu au excelat, din păcate, la niciun capitol în ultimii ani, şi dacă ANAF-ul îşi făcea datoria prin concentrarea pe recuperarea datoriilor, probabil Guvernul nu ar fi venit cu aceste propuneri şi biruri ca să completeze un buget de stat fără resurse, dar votul nostru a fost în favoarea unei soluţii constructive, necesare şi ancorate în realitatea economică actuală.

Suntem încrezători că AAAS-ul, sperăm noi, îşi va face treaba.

Şi, dacă nu, avem şi instrumentele legale prin care putem verifica aceste lucruri.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 165/2020 privind mandatul acordat ministerelor pentru identificarea, selectarea şi rezervarea imobilelor destinate ca sedii ale unor agenţii sau centre europene nou înfiinţate; PL-x 9/2021.

Vot, vă rog.

250 de voturi pentru, 23 contra, 14 abţineri.

Domnul Rusu, din greşeală sau...? (Vociferări.)

Din greşeală.

6. (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Vrea să ia cuvântul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sau nu.

Domnul Sebastian-Mihai Rusu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Grupul PNL a votat acest proiect de act normativ care a pus bazele legale pentru susţinerea unei iniţiative importante pentru prestigiul României, până la urmă, un succes al diplomaţiei române.

A găzdui sediul unei instituţii europene aduce vizibilitate statului respectiv.

A existat o competiţie pentru găzduirea acestui centru, din care România a ieşit învingătoare.

Centrul CYBER reprezintă o structură-cheie în contextul eforturilor Uniunii Europene de configurare a unui ecosistem unitar în materie de securitate cibernetică.

Indiferent de partidul politic pe care îl reprezentăm aici, în Parlament, trebuie să existe un consens pentru proiectele majore ale României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Pascalini.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mi-am luat iar foile la mine, sper să nu râdă iar vreun coleg.

Pentru că eu îmi iau notiţe, scriu, fac.

Măcar nu stau în online, cum stau domnii de la partidul dânsului - stau acasă şi îşi iau banii.

Bun.

Noi ne-am abţinut de la acest vot, pentru că nu putem gira o reglementare care lasă loc de interpretări. România a demonstrat totuşi că are potenţial. Am găzduit şi găzduim Centrul European pentru Securitate Cibernetică, prima agenţie europeană cu sediul în ţara noastră. Dar să nu uităm şi de competiţiile pierdute din strictă lipsă de pregătire strategică, cum a fost cazul Agenţiei Europene pentru Medicamente.

Avem aici o ordonanţă veche de 4 ani, adusă acum pe masă, fără criterii riguroase.

Şi, aşa cum a remarcat şi un coleg de la Partidul AUR, cea mai problematică prevedere, care lasă loc de interpretare, este posibilitatea închirierii de spaţii din domeniul privat.

Sigur că ne dorim cu toţii o prezenţă mai puternică a structurilor europene în România, dar nu cu orice preţ şi considerăm că această abţinere este un semnal de responsabilitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2020 pentru adoptarea unor măsuri în domeniul societăţilor, în vederea desfăşurării reuniunilor organelor statutare; PL-x 327/2020.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, 15 contra, 25 de abţineri. Adoptat.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 258/2019.

Vot, vă rog.

283 de voturi pentru, 12 contra. Adoptată.

Domnul Pascalini. Cu tot cu foi.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Le am la mine.

"Da, da" - fac aici, cum face domnul coleg.

Bun.

Ieri, la acest proiect, un coleg de la UDMR a zis de câteva ori despre noi că... fiind celălalt partid din stânga AUR.

Nu, domnule coleg, noi suntem Partidul SOS România.

Văd că vă este greu să pronunţaţi, vă învăţ eu - SOS.

Legat de vot - am votat împotriva propunerii legislative, deoarece, aşa cum a amintit colega noastră, ieri, de la acest microfon, deşi aparent bine intenţionată, această lege prezintă probleme fundamentale care nu pot fi ignorate, şi anume că, în primul rând, proiectul încalcă principiul autonomiei locale, atribuind responsabilităţi suplimentare autorităţilor locale, fără a le asigura resursele financiare necesare pentru a le îndeplini.

Această propunere legislativă considerăm că nu răspunde acestor cerinţe fundamentale, aşa cum este ea reglementată, şi, de aceea, grupul nostru, SOS România, a votat contra acestei legi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

8. Proiectul de Lege pentru...

(Domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ungureanu.

Fiind din Cluj, vine agale... (Râsete.) ...de parcă nu aşteaptă toată sala. (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Tessék!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Este foarte important ca autorităţile locale să se implice în finanţare în mod constant şi în mod constructiv.

Avem, în oraşe foarte mari, cum este Cluj-Napoca, spitale care au peste 100 de ani.

Pot să vorbesc despre maternitatea din Cluj, Stanca, care este o ruină, este un grajd. Oraşul are un miliard de euro pe an şi lasă spitalele să fie nişte coteţe.

O să pot să mă refer şi la Suceava. De data aceasta la Centrul de Transfuzii, care stă să se prăbuşească. Dacă acest centru de transfuzii, ca şi cel din Buzău, ar fi preluat de către autorităţile locale, mai bogate, cu siguranţă că s-ar putea face un loc mai sigur pentru zona unde mergem să donăm sânge pentru a salva vieţi.

Este o ruşine, să ştiţi, ca ţară, că nu ne permitem să avem nişte centre de transfuzii în zona seismică, cel puţin pe Vrancea şi pe Buzău, care să fie sigure.

Doamne fereşte!, în cazul unei catastrofe, vom avea nevoie de sânge pentru cei care trebuie să fie salvaţi, şi centrele de transfuzii în caz de calamitate sunt primele care pică.

Este o chestiune care ţine de siguranţa naţională şi trebuie autorităţile locale să se implice în acest sens.

De aceea vreau să-l fericit pe colegul meu, Adi Wiener, pentru că a luptat pentru acest proiect, şi pe colegii mei din Comisia pentru sănătate, din toate partidele, care au susţinut acest mijloc de a sprijini...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Mitrea Dumitrina.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...sistemul sanitar în mod consecvent.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Dumitrina Mitrea:

Stimate coleg de la USR, nu doar în Arad sau în Buzău sau în Prahova sunt probleme cu tot ce înseamnă sistemul de sănătate; în toată ţara este un dezastru în ceea ce priveşte domeniul sănătăţii.

Ce să mai aşteptăm de la instituţiile statului şi să-i rugăm să facă ceva pentru a găsi o reformă în ceea ce priveşte sistemul sănătăţii? Nu au ce să facă. Pentru că s-au pierdut bani din PNRR, s-au pierdut bani din fonduri europene. Trebuia să avem, pe fonduri europene, trebuia să avem spitale regionale, trebuia să avem multe, multe, multe spitale reabilitate sau spitale noi, care au rămas doar la nivel de semnat de cerere şi atât.

Deci nu avem aşteptări în ceea ce priveşte sistemul de sănătate.

Românii se vor ajuta aşa cum au făcut-o şi până în acest moment, din păcate.

Sistemul de sănătate s-a prăbuşit în România, iar dumneavoastră, domnilor guvernanţi, de 35 de ani nu aţi reuşit decât să faceţi un singur spital, la Mioveni. Şi acela din multe fonduri private.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciubuc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Stimaţi colegi,

Colegii de la USR, din 2016, strigă în toată România - "Vrem spitale, nu catedrale!".

Vreau să vă spun un lucru - e important să avem şi catedrale şi spitale.

Stimaţi colegi,

E un proiect bun, pe care unii dintre noi l-am susţinut, dar vreau să ştiţi un lucru - în România avem spitale din 1860. De exemplu, în judeţul Neamţ, la Târgu Neamţ, avem un spital construit de Mănăstirea Neamţ din 1860. Să veniţi acolo, să vedeţi cum cade tencuiala.

Mai ales că avem şi autostrăzi - nu avem secţii ATI în unele spitale, în condiţiile în care se construiesc autostrăzi, nu mai vorbim de centre de transfuzii, cum spunea colegul de la USR.

Deci, stimaţi colegi de la guvernare, PSD-PNL-UDMR, haideţi să construim împreună, să venim aici şi să spunem că am construit unu, două, trei, zece spitale, sau am renovat, sau am creat secţii de ATI sau secţii de transfuzii de sânge.

Aşa că, haideţi, "Fapte, nu vorbe!", cum spunea domnul Ciolacu.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă invit cu mare drag pe toţi la Bistriţa, să vizitaţi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, un spital de stat.

Domnule Coarnă, la final.

(Doamna deputat Raisa Enachi solicită să ia cuvântul.)

Doamnă Raisa Enachi, să ştiţi că a vorbit colegul.

8. Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 197 alin. (4) - (13) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 71/2025.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, 56 contra. Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2024 privind finanţarea din Fondul pentru mediu a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii de management integrat al deşeurilor; PL-x 432/2024.

Vot, vă rog.

274 de voturi pentru, 22 de abţineri. Adoptat.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Pl-x 658/2023.

Vot, vă rog.

290 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere. Adoptată.

Doamna Vârgă, explicarea votului, Grupul SOS.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am votat acest proiect de lege pentru că nu vrem să ne mai aflăm în situaţia în care avem de-a face cu o luptă inegală între stat şi cetăţean, între autoritatea statală şi victimele infracţiunii în România.

Proiectul de lege promovat de colegii de la USR este foarte bun, pentru că, în felul acesta, victimele unei infracţiuni în România îşi pot valorifica pe cale judiciară drepturile care derivă din lege, în situaţia în care sunt comise... şi există prejudicii derivate din infracţiune.

La ora actuală, victima infracţiunii nu poate cere instanţei de judecată instituirea unui sechestru judiciar, care, dacă i se respinge, această victimă nu mai are acces la calea de atac.

Se încalcă foarte multe drepturi - dreptul de apărare, din Constituţie, art. 21; dreptul la un proces echitabil; dreptul la justiţie, cum spuneam; avem art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - "Dreptul la un recurs efectiv".

Trebuie să respectăm aceste principii.

Atât victima, cât şi inculpatul sunt părţi în procesul penal. Nu putem să discriminăm aceşti justiţiabili, pentru că noi nu vrem ca măsurile de sechestru judiciar să nu poată fi contestate.

De asemenea, se încalcă art. 53 din Constituţia României, care reglementează anumite interdicţii, ceea ce nu este cazul, în speţă.

Cum spuneam, am votat pentru acest proiect de lege.

Mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Murariu.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Eu vreau să vă mulţumesc pentru că aţi votat pentru adoptarea acestui proiect, şi sper să adoptăm împreună cât mai multe proiecte pentru recuperarea prejudiciului şi de către stat şi de către victimele infracţiunii, este datoria noastră să o facem.

Şi vă mulţumesc încă o dată. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 206/2020 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 118/2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare şi pentru stabilirea unor măsuri organizatorice de punere în aplicare a prevederilor acesteia; PL-x 85/2021.

Vot, vă rog.

297 de voturi pentru, un vot contra. Adoptat.

Stimaţi colegi,

Vă doresc tuturor sărbători binecuvântate!

Să ne revedem cu bine!

Rog membrii Biroului permanent să vină la sala de şedinţă.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.40.