Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.03.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 234.

Doamnelor şi domnilor,

Ieri, Sanctitatea Sa Papa Francisc, un prieten al României, a trecut în nefiinţă.

În memoria sa, vă propun să păstrăm un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Mulţumesc.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă reamintesc că, la data de 21 aprilie, în fiecare an, marcăm Ziua Prieteniei dintre România şi Republica Federală Germania.

Doamnelor şi domnilor,

Vă rog să vă pregătiţi pentru intonarea imnurilor.

Vă invit să ascultăm Imnul naţional al Germaniei şi Imnul naţional al României.

(Se intonează Imnul naţional al Germaniei şi Imnul naţional al României.)

Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi să salut prezenţa, în loja oficială, a Excelenţei Sale, domnul Peer Gebauer, ambasadorul Republicii Federale Germania în România.

Bine aţi venit, domnule ambasador! (Aplauze.)

Stimate colege şi stimaţi colegi,

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretar al Camerei Deputaţilor, reprezentantul Forumului Democrat al Germanilor din România, pentru o scurtă alocuţiune consacrată acestui eveniment.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Excelenţa Voastră, domnule ambasador al Republicii Federale Germania,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe 21 aprilie am sărbătorit Ziua Prieteniei dintre România şi Republica Federală Germania. Este ziua în care s-a semnat, în anul 1992, la Bucureşti, Tratatul privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa între România şi Republica Federală Germania.

Mulţumesc Parlamentului României pentru adoptarea, în cvasiunanimitate, a legii privind marcarea acestei zile, şi colegului meu, deputatul Silviu Vexler, pentru colaborarea în realizarea şi iniţierea proiectului.

Tratatul a deschis calea unei relaţii exemplare de parteneriat şi prietenie între cele două ţări, atât în plan bilateral, cât şi în Uniunea Europeană şi în NATO

În contextul internaţional actual, al războiului de agresiune a Rusiei asupra Ucrainei şi al reaşezării relaţiilor transatlantice, relaţia cu Republica Federală Germania este pentru România de maximă importanţă. În NATO suntem foarte buni aliaţi, dovadă fiind colaborarea din ultimii ani, cât şi intenţiile concrete ale Germaniei de a investi în industria de apărare din România. În plan economic, Germania este principalul nostru partener comercial, cu un volum de peste 42 de miliarde de euro în anul 2024. Totodată, în ceea ce priveşte originea capitalului investit, Germania este de departe principalul investitor în economia românească, peste 19 miliarde de euro. Numai într-un an, 2023 - 2024, creşterea a fost de peste două miliarde de euro. Aceste investiţii au generat sute de mii de locuri de muncă, astfel încât concetăţeni de-ai noştri pot munci aici, la ei acasă, în condiţii foarte bune. Sute de mii de români trăiesc şi muncesc în Germania, constituind, alături de noi, cei din minoritatea germană, o solidă punte de legătură între cele două ţări.

Din momentul constituirii sale, Forumul Democrat al Germanilor din România a avut ca prioritate absolută extinderea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Germania. În baza tratatului menţionat, ambele ţări s-au angajat să susţină minoritatea germană din România, lucru care s-a şi întâmplat, în domenii precum învăţământul în limba germană maternă, aşezămintele sociale, viaţa culturală, restaurarea patrimoniului şi păstrarea tradiţiilor germanilor din România.

Pentru toate acestea suntem profund recunoscători României, cât şi Germaniei, şi vom continua să acţionăm atât pentru intensificarea bunelor relaţii bilaterale, cât şi a celor în NATO şi Uniunea Europeană.

La mulţi ani, România! La mulţi ani, Germania!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Bouda Ştefan, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Vă rog.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă adresez câteva cuvinte, în numele Grupului minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

În aceste zile luminate de Învierea Mântuitorului nostru, Iisus Hristos, vestea trecerii la Domnul a Papei Francisc a înconjurat întreaga lume şi ne-a întristat, cred, pe toţi.

Personalitatea universală a Papei Francisc a fost şi va rămâne, nu numai pentru credincioşii catolici, cât şi pentru întreaga omenire, un pelerin al inimii şi grădinar al sufletelor.

Cel care a vorbit cu zâmbetul lui Francisc din Assisi a umblat printre noi cu pasul simplu şi modest, şi nu a uitat niciodată ce înseamnă să fie aproape de fiecare om pe care l-a întâlnit.

A pledat în întreaga sa viaţă pentru unitatea lumii creştine şi pentru buna înţelegere între toate religiile, ca o stavilă a umanităţii în faţa ateismului, ca o mişcare a tuturor credincioşilor pentru a salva sufletele celor fără de credinţă.

A fost un poet al milei, un arhitect al păcii şi un păstor care a ştiut să-şi murdărească mâinile cu lutul lumii, nu să stea departe de ea.

A strâns la piept bolnavi, prizonieri, copii şi a cerut în schimbul compasiunii sale, cu o voce blândă, dar fermă: "Rugaţi-vă pentru mine!".

A fost un om smerit, şi asta se vede şi din dorinţa lui de după moarte de a fi pus în pământ într-un sicriu simplu din lemn.

Caracterul smerit proeminent al Papei Francisc, urmând modelul Mântuitorului nostru, Iisus Hristos, a reuşit să amelioreze conflictele acestei lumi pe care şi-a dorit-o din toată fiinţa lui să fie o lume mai bună, în care să triumfe pacea şi iubirea, aşa cum spune Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, numit şi Apostolul Iubirii, un călăuzitor al vieţii Papei Francisc, "Dumnezeu este Iubirea" - Capitolul 4, versetul 16, după Ioan.

Dumnezeu să primească sufletul bun şi luminos al Papei Francisc şi să-i lumineze calea!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, PNL. Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Hristos a Înviat!

Trecerea din această lume a Sanctităţii Sale Papa Francisc reprezintă pentru noi toţi, indiferent de cultul căruia îi aparţinem, pentru toţi cei care suntem creştini, şi nu doar pentru creştini, un moment de referinţă în a înţelege ceea ce înseamnă un model autentic, un model al creştinismului trăit.

Papa Francisc, purtând nu întâmplător numele Sfântului Francisc, un sfânt dedicat carităţii, dedicat misionarismului şi îngrijirii celor aflaţi în situaţii delicate, şi-a sacrificat întreaga sa viaţă pentru cei aflaţi în nevoi, pentru cei suferinzi, pentru cei persecutaţi, pentru cei nedreptăţiţi, ceea ce reprezintă una dintre misiunile fundamentale ale creştinismului.

La Papa Francisc regăsim acest principiu fundamental lăsat nouă moştenire de Însuşi Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, "Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi".

Nimic nu este mai presus de această nobilă clipire a Lui Dumnezeu către oameni, când Hristos Însuşi ne învaţă să-i iubim pe toţi, indiferent că sunt altfel decât noi, că ne sunt apropiaţi, că ne sunt îndepărtaţi, că putem avea puncte de vedere diferite cu ei, că ne seamănă ori ne sunt complet diferiţi, iar asta cred că este pe undeva marea moştenire a Sanctităţii Sale Papa Francisc - iubirea aproapelui, dedicarea, devotamentul, sacrificiul şi această lepădare de sine care reprezintă pe undeva miezul gândirii, filosofiei creştine şi a doctrinei sociale a bisericii, indiferent de cult.

Prin ceea ce am învăţat de la Papa Francisc, cred că ar trebui să înţelegem cât de important este dialogul, cât de important este spiritul de frăţietate şi cât de important este să nu-i uităm niciodată pe cei care traversează încercări, pe cei care sunt deznădăjduiţi, pe cei care suferă şi cei care, câteodată, tind a fi lăsaţi la marginea societăţii. Pentru că nimeni nu este la marginea societăţii; Hristos ne-a învăţat că suntem fraţi, Hristos ne-a învăţat că suntem cu toţii una, o singură comunitate de oameni, înzestrată cu acelaşi spirit al liberului arbitru şi dedicată acestui principiu fundamental al iubirii, iar iubirea aproapelui este mai presus de orice diferenţă şi mai presus de orice controversă.

Şi, în încheiere, nu pot decât să elogiez personalitatea marelui Papă Francisc, un om care a înţeles să se ridice deasupra vremurilor, care a înţeles că dincolo de lucrurile care ne despart sunt acele valori fundamentale care ne unesc - iubirea, caritatea, solidaritatea, demnitatea şi respectul pentru ceilalţi.

Dumnezeu să aşeze în rândurile drepţilor sufletul Papei Francisc şi memoria sa să fie binecuvântată!

Iar noi toţi să nu uităm niciodată ceea ce înseamnă cu adevărat gândirea creştină - spiritul iubirii, al jertfei, al sacrificiului, al dreptăţii şi, nu în ultimul rând, al adevărului. Pentru că moştenirea Papei Francisc înseamnă adevăr, recunoştinţă şi iubire faţă de oameni.

Dumnezeu să-l odihnească!

Şi noi toţi să nu uităm că în timpurile noastre au fost oameni şi sunt oameni asemenea Papei Francisc, care au înţeles să se detaşeze de toate aceste zbateri inutile şi să ofere modele şi pilde care ţin sus această trăire pe care o primim cu toţii moştenire prin Sfânta Evanghelie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, USR. Vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Într-o vreme în care în spaţiul românesc ideea de Dumnezeu este folosită mai degrabă în scop electoral, şi nu cu smerenie, aş citi un text biblic care l-a călăuzit pe cel care a fost Papa Francisc - "Ţi s-a arătat, omule, ce este bine! Şi ce alta cere Domnul de la tine decât să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli smerit cu Dumnezeul tău?" - Mica 6:8.

Aici, unde se vorbeşte mult şi se face de foarte multe ori mult prea puţin pentru comunitate, e bine să vorbim despre smerenie, pentru că Papa ne-a fost un asemenea exemplu.

Ce înseamnă să fii smerit?

Mă întorc la exemplul antevorbitorului meu, care spunea că Papa a vrut să fie îngropat într-un loc simplu, în pământ, cu o cruce simplă, pe care scrie "Francescus". Atât.

Mă gândeam cât de mult investim, unii dintre noi, în lucruri strălucitoare, în lucruri care trec, câte investiţii în cavouri.

Îmi amintesc de un caz din Cluj, când un om de afaceri a ameninţat un viceprimar că îl dă pe mâna SRI şi îi face dosar penal dacă nu-i dă un loc de veci într-o anumită zonă din Cluj, unde este un monument istoric. O să vă spun într-o zi şi cum îl cheamă.

Toţi suntem nişte foşti. Colegii mei din USR îşi amintesc de discursul meu de la un congres USR din 2017. Asta ar trebui să învăţăm toţi din lecţia de viaţă a acestui Papă, din ceea ce a fost mai mult decât din ceea ce a vorbit sau a făcut, adică un om smerit care ne oferă un exemplu bun.

Şi să ştiţi că tot ce rămâne în urma noastră, după anii de umblare pe acest pământ, este caracterul. Şi atât. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Manole Petre-Florin, PSD. Vă rog.

Domnul Petre-Florin Manole:

Nu mi-am pregătit o frază pentru această ocazie, dar m-a inspirat avalanşa asta de discursuri şi aş vrea să zic şi eu că, pentru mine, care n-am fost niciodată cel mai sârguincios elev la religie din clasă, Papa Francisc a fost un exemplu de dedicare pentru cauze sociale.

Şi, dacă tot îl cităm şi dacă tot îl apreciem, şi acum, ca şi în timpul vieţii, poate ar fi foarte util să practicăm dintre cele spuse de Papa Francisc, care a vorbit foarte rar despre profit şi despre taxe mai mici pentru companii şi a vorbit foarte des despre mila faţă de săraci, despre empatie, despre faptul că pe planetă, în orice ţară, şi în ţările foarte dezvoltate chiar, există oameni săraci, copii săraci, care nu au ce mânca.

Spun asta de aici, de la tribuna Parlamentului, de unde s-a votat, acum poate 7 ani, o lege care spunea că dacă iei ajutor social de 242 de lei, venit minim garantat, dar refuzi muncă, înseamnă că eşti leneş, că ai o problemă în această societate şi nu trebuie să mai primeşti această sumă "fabuloasă" de 242 de lei pe lună.

Dacă măsurăm cu principiile, cu discursurile şi cu practica Papei Francisc toate legile pe care le-am vota, legate de domeniul social, cred că ar trebui să schimbăm deseori votul pe care îl dăm.

Cred că ar trebui să avem discursul ăsta al Papei Francisc în minte de câte ori vedem în discursul mainstream românesc teme care-i blamează pe cei mai săraci pentru că nu vor să muncească. Asta domină, din păcate, spaţiul public românesc.

Şi cred - şi cu asta închei - că, dacă este să rămână o moştenire după acest Papă, care, pentru mine, a fost mult mai mult decât predecesorul său, un model, ar trebui să practicăm principiile sale de câte ori, în acest plen, o să avem teme sociale de votat şi să punem în practică principii despre care spunem, poate chiar cu justeţe, că ne inspiră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi, 22, şi miercuri, 23 aprilie 2025; programul de lucru pentru perioada 21 - 26 aprilie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 14 - 22 aprilie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, iar de la ora 17.00 vom continua lucrările cu primirea răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi prezentarea interpelărilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea procedurii de evaluare profesională a personalului din serviciile Camerei Deputaţilor; PHCD 38/2025.

Doamnă Vedinaş, vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Precizez, încă de la început, că noi vom vota împotriva acestui proiect, cum am făcut, de altfel, şi în ceea ce priveşte hotărârea iniţială; am sesizat şi Curtea Constituţională, care ne-a respins, invocând o aşa-zisă autonomie a Parlamentului, uitând însă Curtea Constituţională, din păcate, că autonomia începe şi se termină unde spune legea.

Dar, trecând peste aceste aspecte, în legătură cu proiectul pe care îl avem de aprobat:

În primul rând, denumirea proiectului este absolut improprie. Ce-i asta, "aprobarea procedurii de evaluare profesională a personalului"?

Una este evaluarea profesională a personalului, care se face după un tip de reglementare, iar Curtea Constituţională a statuat că trebuie să fie o reglementare de tipul legilor organice, şi alta este un fel de testare profesională în cadrul procedurii de reorganizare, cum se pare că reglementează acest proiect de hotărâre.

Deci, denumirea, în opinia noastră, este improprie.

Conţinutul este plin de elemente care ne determină să credem că nu există nicio garanţie de obiectivitate a acestui proces. Şi sintetic vă voi spune:

1. Secretarul general stabileşte, prin ordin, şi compartimentele unde se restructurează, şi posturile, şi câţi sunt, câţi pleacă, câţi rămân etc.

2. Componenţa comisiilor - de asemenea, numai şefii structurilor, niciun membru care, prin statutul său, să asigure o anumită obiectivitate. Până şi membrii de sindicat pot participa, deşi sindicatul, în opinia noastră, ar trebui obligatoriu să fie prezent.

În al treilea rând, procedura este confuză. Se spune, de exemplu, că verificarea experienţei profesionale s-ar putea să se facă printr-o lucrare scrisă şi, dacă se face, se fac nu ştiu ce...

În concluzie, apreciem că este un act normativ plin de confuzii, care nu va determina o testare obiectivă a personalului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Stoica Alin-Bogdan, USR, vă rog.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin această procedură de evaluare profesională, noi ar trebui să facem în aşa fel încât cei mai merituoşi dintre angajaţi să rămână pe funcţie.

Ce se propune acum ar putea să fie, cum să spun, un fel de semnal pentru reorganizările pe care ar trebui să le facem în întregul aparat administrativ. Şi semnalul nostru care este? Că vor rămâne cei care vor lua cea mai bună notă la un test grilă, scris? Rămânem în continuare în aceeaşi paradigmă? 80% din evaluare înseamnă test scris de cunoştinţe. Nu luăm în seamă experienţa omului respectiv, care a fost performanţa lui pe postul respectiv. Nu luăm în seamă meritocraţia, ci capacitatea de a reproduce un text. Atât.

Credeţi că ăsta este model de reorganizare pe care noi după aceea să-l ducem mai departe? Noi ar trebui să fim un model pentru orice fel de reorganizare în orice fel de instituţie din ţara asta. Şi ce facem? Dăm un model greşit, asta facem.

Domnilor, haideţi să ne revenim. Să ne întoarcem la meritocraţie, să dăm un semnal bun pentru oamenii care sunt angajaţi, că, da, activitatea lor contează. Nu contează dacă au tocit un cod şi apoi au completat bine un chestionar. Ca să nu mai vorbesc de suspiciunile care există întotdeauna la astfel de concursuri, că acele subiecte ar putea să fie cunoscute de anumiţi oameni.

Cum putem să îndepărtăm pilele? Cum o facem? Prin teste scrise? Asta e o ruşine!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Da.

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

La Anexa privind procedura de evaluare profesională a personalului din serviciile Camerei Deputaţilor, obiecţii? Nu. Adoptată.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2025 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale; PL-x 76/2025.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Claudiu Constantin Damian (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Claudiu Damian, sunt secretar de stat la Ministerul Sănătăţii.

Ordonanţa Guvernului nr. 9/2025 vizează modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale. Modificările au în vedere: redefinirea cabinetelor individuale asociate grupate şi societăţile civile medicale; activităţile care se pot desfăşura prin cabinetul medical; obiectul de activitate al acestora; reprezentarea cabinetului din punct de vedere juridic; condiţiile de organizare şi funcţionare, precum şi control al cabinetelor medicale organizate în structura ministerelor sau instituţiilor cu reţea proprie; condiţiile de organizare a cabinetelor medicale în cadrul societăţilor comerciale, fundaţiilor, asociaţilor şi cultelor religioase.

Vă rugăm să acordaţi un vot favorabil proiectului de lege.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că avem o înscriere la cuvânt din online. Domnul Oprea Octavian?

Vă rog.

Domnul Octavian Oprea (prin audioconferinţă):

Da.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Octavian Oprea (prin audioconferinţă):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În acest moment ne aflăm în faţa unei realităţi în care sistemul de sănătate trebuie să fie accesibil, eficace şi capabil să se adapteze la schimbări şi provocări viitoare.

În aceeaşi idee, sistemul de sănătate se confruntă cu presiuni din toate părţile, care îl obligă să evolueze, să se modernizeze şi să se adapteze la un mediu în continuă schimbare şi, totodată, trebuie să răspundă şi să se aplece mai mult asupra comunităţilor şi grupurilor vulnerabile.

În acest sens, precizăm că la nivel naţional sunt în total 328 de localităţi, comune şi sate care nu au niciun medic de familie. Necesarul calculat, în funcţie de populaţia din aceste localităţi, este de 376 de medici de familie, populaţia totală a acestor comune fiind de peste 550.000 de locuitori, adică peste 2,5% din populaţia României. Din acestea, 282 de localităţi au peste 900 de locuitori, niciun medic de familie şi un necesar de 330 de medici de familie. Acest lucru este inadmisibil.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este un demers necesar, impus de realitatea din sistemul medical, demers ce va contribui direct la calitatea actului medical. Este un angajament ferm pe care trebuie să ni-l asumăm, de a extinde cadrul legal pentru înfiinţarea şi funcţionarea cabinetelor medicale... cu responsabilitate şi eficienţă, introducând noi locaţii unde acestea îşi pot desfăşura activitatea, în cadrul instituţiilor publice de asistenţă socială, în unităţi de învăţământ, şcoli, licee, universităţi, în cadrul persoanelor juridice, pentru angajaţii proprii, în serviciile interne de prevenire şi protecţie, cabinete de recuperare, medicină fizică şi balneologie din cadrul centrelor de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Alături de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, fac un îndemn către toate grupurile politice, să acorde un vot de adoptare prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru sănătate, vă rog, raportul.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Hristos a Înviat!

Voci din sală:

Adevărat a Înviat!

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2025 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, cu dezbaterea pe fond, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2025 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, prin adresa PL-x 76/2025 din 12 martie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998, în sensul stabilirii de noi norme referitoare la formele de organizare, înfiinţare, funcţionare şi control al cabinetelor medicale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 10 martie 2025.

Membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege în şedinţele din 25 martie şi 14 aprilie 2025, cu prezenţă fizică şi online, şi au hotărât, cu majoritate de voturi, aprobarea proiectului de lege cu amendamente admise.

La lucrările comisiei au fost prezenţi deputaţii conform listei de prezenţă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie propun plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Coleşa Ilie-Alin, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este vorba de un PL-x prin care se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 9/2025, dată pe 31 ianuarie anul acesta, care aduce modificări privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale.

Am auzit o statistică, la antevorbitorul meu, cu situaţii extrem de grave, că avem 320 şi ceva de localităţi fără medici de familie, a căror populaţie reprezintă peste 500.000 de locuitori, şi că am avea o facilitare a înfiinţării acestor cabinete medicale individuale, şi nu numai, atât de necesare.

Însă, pe lângă lucrurile normale, şi sperăm bune, pe care le aduce această ordonanţă guvernamentală, există şi unul extrem de negativ. Este vorba de Capitolul I, art. 2 alin. (6), unde sunt enumerate condiţii privind posibilitatea de autorizare a unui medic de a lucra într-un cabinet care nu este al lui. Şi se spune că poate fi titular, administrator, angajat, persoană fizică independentă cu un contract şi aşa mai departe.

Efectul acestei reglementări a fost că, pentru a lucra în interiorul unui cabinet, al cărui proprietar sau administrator nu este un medic, trebuia să se facă un fel de reautorizare a acelui spaţiu. O aberaţie evidentă.

A fost corectat la Senat, însă în raportul comisiei a fost reintrodus acest alineat, articol aberant, motiv pentru care noi nu-l putem vota în această formă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Ungureanu Emanuel, USR.

Vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Marea majoritate dintre dumneavoastră nu sunteţi familiarizaţi cu zona medicală. Sunt sigur că aproape n-aţi înţeles nimic din ceea ce s-a spus până acum, legat de această ordonanţă, şi e foarte greu de înţeles abrambureala de la minister.

Încerc să fiu cât mai explicit, pentru că sunt şi profesor.

Imaginaţi-vă că, oricare dintre dumneavoastră, aţi avea o clinică, unde aveţi diferite forme de colaborare cu medici de diferite specialităţi. Cu unii aveţi contract individual de muncă, cu alţii, pentru că sunt SRL-uri, aveţi alt tip de contract.

S-a gândit statul român, prin domnul Rafila, la Ministerul Sănătăţii, să ia dreptul la asociere, un drept fundamental în această ţară, şi să-l definească în aşa fel, încât o grămadă de medici au rămas pur şi simplu fără job, efectiv, peste noapte, şi multe clinici au rămas fără colaborări.

După acea abrambureală, domnul Rafila a dat o altă ordonanţă, nr. 8/2025, prin care a încercat să repare ce a stricat astăzi.

În comisie am adus nişte amendamente care au încercat să readucă dreptul la libera asociere între medici, în locul unde exista.

Pare-se că între decizia de la comisie, pe care a citit-o doamna deputat, şi decizia de astăzi avem un raport care este schimbat, deci e ceva diferit. Îl văd şi pe domnul Muncaciu, şi pe alţi colegi, că se uită miraţi.

Pare-se că textul pe care l-am aprobat noi este altul.

Aşa că, până mâine ne lămurim cu privire la raport, iar Grupul USR o să voteze în consecinţă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu.

La amendamente admise?

Domnul Coleşa?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Deci, este vorba de acel amendament de la Senat care corecta Ordonanţa Guvernului nr. 9, acelaşi lucru pe care îl corectează şi Ordonanţa de urgenţă nr. 8, din martie acelaşi an, care însă trebuia să rămână acolo. Şi, în loc de a rămâne eliminat acel art. 2 alin. (6), a fost eliminată eliminarea, astfel încât el a rămas.

Deci, doresc să supuneţi la vot marginal 7, unde avem art. 2 alin. (6), reintrodus, şi el ar trebui să fie eliminat, aşa cum a decis Senatul.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

O secundă, domnule Coleşa, vă rog.

Marginal 7 aţi spus?

Doriţi să-l citiţi?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

La admise sau la respinse?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

La respinse...

Nu avem respinse, din câte ştiu.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

La admise...

N-o să-l citesc pe tot, că nu vreau să abuzez de timpul dumneavoastră...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Deci ăsta este amendament admis sau respins?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Admis.

Deci, avem marginal 7, art. 2, care spune: "va avea următorul cuprins...".

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Am înţeles.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Asta este forma de la Senat.

Iar în raport scrie "se elimină".

Noi nu dorim să se elimine.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Deci, ce propuneţi, domnule Coleşa?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Să-l supuneţi la vot, astfel încât noi să avem oportunitatea să votăm contra acestui amendament. Şi el să nu mai existe în raport.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

E în regulă.

Mulţumesc.

Vot pentru marginal 7, vă rog.

Amendament admis.

Vot, vă rog.

126 de voturi pentru, 82 contra, 15 abţineri.

Amendamentul rămâne admis.

Dacă nu mai sunt intervenţii...

Enachi Raisa, vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Hristos a Înviat!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Aţi început cu stângul acest proiect legislativ...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

... de Cameră, doamnă!

Doamna Raisa Enachi:

Aţi început cu stângul acest proiect legislativ, pentru că, aşa cum spunea colegul anterior, membru în Comisia pentru sănătate, şi ceea ce ne-a citit colega noastră deputat este că acest raport a fost discutat, aşa-zis, în două şedinţe la Camera Deputaţilor. Şi sunt amendamente pe care, procedural, nu puteţi să le supuneţi acum la vot.

Propunerea mea este să o întoarcem la comisie şi să venim cu un raport foarte bine punctat şi să nu încălcăm procedura.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

N-am înţeles ce aţi propus, să ştiţi!

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Să-l retrimiteţi la comisie, pentru că raportul a fost pe 24 aprilie şi după a fost unul în altă lună...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Aveţi funcţie de vicelider dumneavoastră?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Poftim?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Dumneavoastră sunteţi vicelider?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Sunteţi?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Da, da!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Unde?

Vă rog, domnule Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Deci, am discutat şi cu colegii din PNL, şi sunt sigur că şi cei din PSD sunt de acord.

Este o chestiune tehnică. Avem la vot altceva decât s-a votat.

Pur şi simplu, este o chestiune de tehnică legislativă. Nu ştiu cum a apărut un alt text.

Propunerea mea de bun-simţ este de retrimitere la comisie, ca să revedem acest raport.

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Andronache, procedură.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Solicit o pauză de consultări, de 5 minute, între liderii de grup.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

De acord.

(Consultări.)

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

În urma consultării între liderii de grup, am ajuns la concluzia să vă propunem următorul lucru. Şi anume, să menţinem punctul acesta pe ordinea de zi, să retrimitem raportul la comisie, pentru o zi, urmând să se facă corecturile necesare în raport, în concordanţă cu ceea ce s-a discutat şi s-a supus votului în comisie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot pentru propunerea domnului Andronache.

Voturi pentru - 222, un coleg care se abţine, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 213/2020 privind participarea României la majorarea asimetrică de capital a Băncii Europene de Investiţii în conformitate cu Decizia (UE) 2019/1.255 a Consiliului din 18 iulie 2019 de modificare a Protocolului nr. 5 privind Statutul Băncii Europene de Investiţii; PL-x 91/2021; procedură de urgenţă.

Guvernul României, aveţi cuvântul.

Domnule Chirilă, bănuiesc că nu doriţi să interveniţi aici.

Alin Chirilă?

Domnule deputat! Bună ziua!

Butonul!

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Bună ziua!

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 213/2020 s-a aprobat majorarea capitalului deţinut de România, în calitate de membru, la Banca Europeană de Investiţii, cu 125,4 milioane de euro.

Valoarea capitalului vărsat, a rezervelor şi provizioanelor echivalente rezervelor este de aproximativ 36,4 milioane euro şi se achită în 10 tranşe egale semianuale.

Vă rugăm să fiţi de acord cu legea de aprobare a ordonanţei.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 213/2020 privind participarea României la majorarea asimetrică de capital a Băncii Europene de Investiţii în conformitate cu Decizia Uniunii Europene 1.255/2019 a Consiliului din 18 iulie 2019 de modificare a Protocolului nr. 5 privind Statutul Băncii Europene de Investiţii

Proiectul de lege supus dezbaterii vizează aprobarea participării României la majorarea asimetrică de capital a Băncii Române de Investiţii, ca urmare a ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, ceea ce a însemnat pentru Banca Europeană de Investiţii o pierdere de capital subscris.

Lipsa măsurilor de readucere a nivelului capitalului, cel puţin la valoarea de astăzi, ar afecta valoarea operaţiunilor pe care banca le poate derula şi ar deteriora indicatorii financiari care se iau în calcul la stabilirea ratingului.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Caragaţă Florin, SOS România.

Vă rog.

Domnul Florin Caragaţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Vreau să vă spun că nu este vina noastră că Marea Britanie a ieşit din Uniunea Europeană.

România este o ţară săracă şi nu vom fi de acord să participăm cu alte fonduri la Uniunea Europeană. De fiecare dată am observat că ordonanţele de urgenţă sunt pentru a da bani către Uniunea Europeană. N-am văzut nicio ordonanţă de urgenţă în care să luăm bani de la Uniunea Europeană.

Drept pentru care, Grupul parlamentar SOS România va vota împotriva acestei ordonanţe de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Bruynseels Ramona-Ioana, Grupul AUR.

Vă rog.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Bineînţeles că AUR susţine, fără rezerve, apartenenţa României la structuri europene de finanţare.

Banca Europeană de Investiţii este extrem de importantă, dar este extrem de important şi să vedem cum mergem acolo şi, mai ales, cum ne vom comporta şi ce vom susţine, şi dacă vom sta cu fruntea sus sau vom continua să stăm în poziţia ghiocel, chiar şi acolo.

Totodată, haideţi să ne uităm puţin şi acasă, la băncile noastre. Şi să ne gândim - avem noi, cu adevărat, bănci româneşti de stat care să fie în stare, într-adevăr, să finanţeze mediul de afaceri din România? Le capitalizăm suficient, în aşa fel încât acestea chiar să aducă valoare adăugată? Le operaţionalizăm, în aşa fel încât antreprenorii români să simtă sprijinul statului şi capitalului autohton? Noi, categoric, nu suntem împotriva nimănui şi, într-un fel, bineînţeles că vom saluta mereu prezenţa băncilor străine.

Dar, haideţi să avem grijă şi de ai noştri, şi haideţi să ajungem în acea situaţie în care antreprenorii români nu au nevoie de o ambasadă a României la Bucureşti!

Aşadar, da, salutăm creşterea contribuţiei României la BEI, aşteptăm să vedem şi rezultate, aşteptăm să vedem mai ales proiecte viabile care să însemne mult pentru îmbunătăţirea vieţii românilor.

Dar, încă o dată, haideţi să stăm drepţi şi să ne urmărim şi noi interesele, aşa cum o fac şi alte state care se respectă şi care-şi respectă cetăţenii!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2021 privind unele măsuri pentru susţinerea activităţii aeroporturilor regionale pentru care consiliile judeţene au calitatea de autoritate publică tutelară; PL-x 56/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Nu avem? OK.

Comisia pentru politică economică, pentru transporturi, pentru buget, pentru administraţie publică.

Scurt, domnule Alin, vă rog frumos.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru administraţia publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2021 privind unele măsuri pentru susţinerea activităţii aeroporturilor regionale pentru care consiliile judeţene au calitatea de autoritate publică tutelară.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, şi avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor patru comisii sesizate în fond şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Stoica Alin-Bogdan, USR.

Vă rog.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Bună ziua!

Avem o ordonanţă din 2021, care a primit raport în 2023. Suntem în 2025 şi o avem în plen.

Între timp, toate efectele ordonanţei s-au împlinit, banii au fost alocaţi, cheltuiţi, totul este bine.

Noi facem treabă în Parlament şi aprobăm, în 2025, ordonanţe din 2021, care au raport din 2023.

Felicitări, domnilor!

Acesta este modul în care funcţionează Parlamentul.

Nu credeţi că ar trebui să facem ceva să schimbăm modul ăsta defectuos de a funcţiona?

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Cruşoveanu Marian, PNL.

Vă rog.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Anul 2020 a fost cel mai negru an pentru sectorul aerian, nu doar în România, ci în întreaga lume.

Acest pachet de sprijin, gândit atât pentru anul 2020, cât şi 2021, a fost o gură de oxigen pentru acest sector greu încercat.

În anul 2020, traficul aerian la nivel european a scăzut dramatic. În prima săptămână a lunii aprilie 2020, până la un nivel de doar 10% din traficul înregistrat în 2019. Au fost zile în care nu s-a ridicat niciun avion de la sol.

Redresarea a fost una extrem de lentă, pe parcursul a 2 ani, ceea ce a condus la situaţia în care veniturile aeroporturilor din România au scăzut la un nivel care punea în pericol menţinerea acestora în stare operaţională pe termen scurt.

Sprijinul acordat aeroporturilor regionale, prin acest act normativ, a fost pentru acoperirea deficitului de lichidităţi estimat pentru semestrul I al anului 2022, cu care se confruntă, cu un număr de 12 aeroporturi din România, cu un trafic situat între 200.000 şi 3 milioane de pasageri pe an.

Această plasă de siguranţă a contat mult, situaţia financiară fiind una delicată, care punea în pericol funcţionarea în condiţii de siguranţă şi securitate a acestor aeroporturi.

Pentru anul 2022 scenariile de lucru indicau, de asemenea, nevoia continuării acestui sprijin, având în vedere faptul că nivelul traficului era estimat, în mod optimist, la un procent de 81% din traficul din 2019, în timp ce scenariile pesimiste indicau un trafic de doar 64% din traficul din 2019.

Măsurile de sprijin au fost necesare pentru funcţionarea acestor aeroporturi, cu menţinerea standardelor de securitate şi siguranţă în vigoare şi revenirea la capacităţi operaţionale normale.

În consecinţă, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine acest act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Între timp, colegii de la Comisia pentru sănătate s-au lămurit cu privire la situaţia care a fost supusă discuţiei liderilor, aici, în pauza de consultări, şi au constatat faptul că a intervenit o ordonanţă de urgenţă care a abrogat articolul asupra căruia existau discuţii, fapt pentru care nu mai este necesară retrimiterea la comisii.

De aceea, vă rog să dăm un vot formal pentru a repune pe ordinea de zi, cu raportul existent deja la plen, acest proiect şi să-l discutăm mâine, primul raport, în cadrul dezbaterilor de la ora 10.00.

Mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Da.

Vot, vă rog.

Vot formal.

183 de voturi pentru, 12 contra, 23 de abţineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

Finalizăm dezbaterile aici.

Vă mulţumesc.

Iniţiativa legislativă înregistrată la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit:

• Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2025 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale; PL-x 83/2025; procedură de urgenţă.

Prima Cameră sesizată.

Data depunerii la Camera Deputaţilor - 20.03.2025.

Data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 18.04.2025, potrivit art. 115 din Constituţie şi art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5) din Constituţie şi ale art. 114 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Continuăm şedinţa de astăzi cu partea a doua, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Avem patru răspunsuri.

Pentru restul, Guvernul, prin ministere, solicită amânare.

Avem două ministere.

Ministerul Educaţiei, doamna secretar de stat Irina Danielescu.

Prima întrebare este din partea domnului Vasile Nagy, de la Grupul SOS, întrebarea nr. 656A - "Solicitare de date actualizate şi clarificări privind fenomenul abandonului şcolar".

Dacă domnul deputat doreşte să expună întrebarea sumar?

Domnul deputat Vasile Nagy este prezent... atent?

Bun.

Atunci dau cuvântul doamnei secretar de stat, pentru a oferi răspunsul la această întrebare, în maximum trei minute.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Irina Danielescu (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Irina Danielescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 656A/2025, vă comunic următoarele.

Pentru încurajarea participării şcolare şi a reducerii abandonului, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe lângă cadrul legislativ care garantează dreptul la educaţie, a dezvoltat un sistem de reglementări centrate pe aspecte specifice, a elaborat planuri naţionale şi strategii de incluziune socială şi a pus în aplicare programe de intervenţie destinate diferitelor grupuri ţintă.

Principalele orientări strategice în domeniul asigurării unei educaţii incluzive şi de calitate pentru toţi copiii sunt convergente cu documentele europene programatice.

Priorităţile acestui domeniu sunt următoarele: crearea şi promovarea de practici incluzive centrate pe elevi şi asigurarea resurselor materiale aferente unei educaţii incluzive, echitabile şi de calitate; sprijinirea unităţilor de învăţământ cu risc ridicat de abandon şcolar; reducerea ratei de părăsire a sistemului de învăţământ; revizuirea unor programe sociale şi extinderea Programului "Masă caldă"; îmbunătăţirea şi promovarea programelor de susţinere a reintegrării şcolare a persoanelor care au abandonat şcoala; îmbunătăţirea competenţelor cadrelor didactice; susţinerea copiilor cu părinţi plecaţi să lucreze în străinătate; creşterea calităţii sistemului de educaţie la toate nivelurile.

Printre măsurile privind incluziunea socială a grupurilor aflate în situaţii vulnerabile se regăseşte Programul naţional "Masă sănătoasă", care se adresează preşcolarilor şi elevilor prezenţi la activităţile didactice, pe perioada cursurilor, conform structurii anului şcolar şi constă în acordarea zilnică, cu titlu gratuit, a unui suport alimentar.

În acest sens, Guvernul a decis extinderea Programului "Masă sănătoasă" la peste 500.000 de beneficiari, prin încorporarea mai multor unităţi administrativ-teritoriale şi şcolare.

De asemenea, Componenta C15. Educaţie, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, cu un buget alocat de 3,6 miliarde de euro, abordează unele dintre principalele provocări ale sistemului de educaţie, legate de calitate, echitate şi infrastructură.

Programul naţional de reducere a abandonului şcolar, aprobat prin H.G. nr. 1.309/2021 este o intervenţie sistemică, implementată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării ca o schemă de granturi competitive finanţate din PNRR, cu scopul de a combate părăsirea timpurie a şcolii şi abandonul şcolar.

Nevoile abordate prin proiectele PNRAS au pus un accent puternic pe intervenţii adaptate şi sprijin continuu pentru elevi, profesori şi familii.

Principalele elemente au ţinut de: prevenirea abandonului şcolar; creşterea participării şcolare; sprijinul susţinut pentru învăţare, pentru elevii din comunităţile defavorizate; asigurarea stabilităţii şi formării cadrelor didactice; dotarea şcolilor şi implicarea părinţilor; asigurarea stării de bine, dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale ale elevilor.

Demersul de evaluare a progresului implementării schemei de granturi PNRAS este sprijinit de asistenţa tehnică a Băncii Mondiale, care a analizat evoluţia şcolilor care au înregistrat un risc ridicat şi mediu de abandon şcolar, stabilit prin utilizarea indicelui de evaluare a vulnerabilităţii şcolare privind părăsirea timpurie a şcolii. Acest indice măsoară vulnerabilitatea pe baza unor factori, precum ponderea profesorilor suplinitori, rata de absolvire a clasei a VIII-a, abandonul şi repetenţia şi aşa mai departe.

În perioada 2022 - 2024 au fost lansate şi contractate proiecte PNRAS aferente mai multor apeluri, iar gestionarea eficientă a bugetelor din cadrul acestor proiecte are un impact semnificativ asupra reducerii vulnerabilităţilor şcolilor şi a riscului de părăsire timpurie a şcolii.

Rezultatele arată că pentru fiecare creştere unitară a progresului în dinamică, gradul de execuţie bugetară creşte cu 0,025 unităţi.

Finanţarea Programului PNRAS, în primii ani de implementare, a dus, în primul rând, la rezultate şcolare îmbunătăţite, ce asigură o tranziţie către învăţământul secundar superior mai mare şi o reducere a abandonului şcolar.

Planul strategic...

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnă secretar de stat, aţi depăşit puţin timpul alocat, conform Regulamentului, care este de trei minute.

Dacă puteţi să rezumaţi răspunsul cu informaţiile cele mai importante de acolo.

Vă mulţumesc.

Doamna Irina Danielescu:

Sigur.

Mulţumesc.

Încă 30 de secunde.

În scopul reducerii şi prevenirii abandonului şcolar s-au implementat proiecte, în cadrul a două apeluri de proiecte competitive POCU74 - "Şcoală pentru toţi", POCU73 - "Profesori motivaţi în şcoli defavorizate", iar rezultatele aşteptate, în urma implementării operaţiunilor finanţate în cadrul acestora, vizează creşterea ratei de participare în învăţământul primar şi secundar, prin dezvoltarea unor măsuri integrate de prevenţie şi competenţe îmbunătăţite ale personalului didactic.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Doamna Irina Danielescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Cătălin Drulă:

Dacă domnul deputat Vasile Nagy doreşte să intervină cu precizări sau comentarii, din sală sau din online, având în vedere că şedinţa se desfăşoară în format hibrid? Nu.

Atunci trecem la următoarea întrebare, adresată de acelaşi domn deputat, întrebarea nr. 657A - "Clarificări privind calitatea educaţiei".

La fel, doamnă secretar de stat, vă rog să oferiţi răspunsul. Şi încercaţi să vă încadraţi în cele trei minute alocate regulamentar.

Mulţumesc.

Doamna Irina Danielescu:

Am să încerc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Clarificări privind calitate educaţiei", vă comunic următoarele.

Principalele orientări strategice în domeniul asigurării unei educaţii inclusive şi de calitate pentru toţi copiii sunt convergente cu documentele europene programatice - Planul de Redresare şi Rezilienţă, Pactul Verde European, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, Rezoluţia Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană.

Priorităţile Ministerului Educaţiei şi Cercetării aferente acestui domeniu au în vedere: crearea şi promovarea de practici incluzive; sprijinirea unităţilor de învăţământ cu risc ridicat de abandon şcolar; îmbunătăţirea şi promovarea programelor de susţinere a reintegrării şcolare a persoanelor care au abandonat şcoala; reducerea ratei de părăsire a sistemului de învăţământ; îmbunătăţirea competenţelor cadrelor didactice; susţinerea copiilor cu părinţi plecaţi să lucreze în străinătate; creşterea calităţii sistemului de educaţie, la toate nivelurile; consolidarea pachetului social pentru educaţie, vizând elevii din grupele de risc.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin Agenţia Română de Asigurări a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, este partenerul 1 în Proiectul "Sistem unitar pentru educaţie timpurie incluzivă şi de calitate", finanţat prin Programul "Educaţie şi ocupare 2021-2027".

ARACIP are ca atribuţie efectuarea evaluării externe a calităţii educaţiei, realizate de orice furnizor de educaţie din învăţământul preuniversitar sau de alte organizaţii furnizoare de programe de formare profesională.

În conformitate cu prevederile art. 8 din Legea învăţământului preuniversitar, autorităţile administraţiei publice locale asigură buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar, în unităţile administrativ-teritoriale în care îşi exercită autoritatea.

Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale.

Totodată, consiliul local asigură, potrivit competenţei sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind educaţia.

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, în perioada 2019-2025, Ministerul Educaţiei a alocat fonduri la Capitolul "Cheltuieli de capital", Titlul 51 - "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice de la bugetul de stat", în vederea realizării lucrărilor de investiţii necesare aducerii unităţilor şcolare la standardele în vigoare.

Evaluarea curentă a elevilor, metodele şi instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educaţiei şi de specificul fiecărei discipline, şi se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

În baza Programului "Educaţie şi Ocupare 2021-2027", creşterea calităţii ofertei de educaţie şi formare profesională pentru asigurarea echităţii sistemului şi o mai bună adaptare la dinamica pieţei muncii şi la provocările inovării şi progresului tehnologic, s-a iniţiat o amplă şi atentă analiză a mecanismelor de identificare a copiilor în risc de a înregistra dificultăţi în formarea competenţelor de bază.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în calitate de coordonator de reforme şi investiţii finanţate prin PNRR, implementează proiectul finanţat "Pedagogie digitală pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar", adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educaţiei, Investiţia 8, program de formare la locul de muncă pentru personalul didactic.

Pentru exemplificare, am trimis Anexa nr. 2.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dacă domnul deputat Vasile Nagy doreşte să intervină din online sau din sală? Nu.

Atunci trecem la a treia întrebare pentru Ministerul Educaţiei, şi ultima, adresată de domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, din partea minorităţilor naţionale.

Este vorba de întrebarea nr. 666A - "Condiţii restrictive privind accesul la un post didactic la Liceul Pedagogic «Taras Şevcenko» din Sighetu Marmaţiei".

Doamnă secretar de stat, aveţi trei minute pentru a oferi răspunsul la această întrebare.

Vă rog.

Doamna Irina Danielescu:

Da, mulţumesc.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Condiţii restrictive privind accesul la un post didactic la Liceul Pedagogic «Taras Şevcenko» din Sighetu Marmaţiei", vă comunicăm următoarele.

Conform prevederilor art. 32 din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic, aprobată prin OM 6.877/2023, comisia judeţeană sau a municipiului Bucureşti, de mobilitate, analizează, actualizează şi corectează, după caz, în colaborare cu unităţi de învăţământ, proiectul de încadrare a personalului didactic de predare, precum şi condiţiile specifice de ocupare a posturilor didactice.

Condiţiile specifice de ocupare a posturilor catedrelor vacante sunt considerate doar în cadrul etapei de transfer/pretransfer, consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar şi în cadrul etapei de modificare a repartizării cadrelor didactice angajate cu contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului catedrei.

Conform prevederilor OM nr. 4.812/2020, ocuparea posturilor şi catedrelor didactice de la clasele cu profil pedagogic necesită, în mod obligatoriu, avizul directorului colegiului sau liceului pedagogic, pe baza unor criterii specifice.

De asemenea, solicitanţii trebuie să prezinte, în perioada de înscrieri şi de verificare a dosarelor sau de validare a fişelor de înscriere la aceste etape, acordul directorului liceului pedagogic, eliberat în baza criteriilor stabilite de Consiliul de administraţie, avizat de inspectorul şcolar, pentru ocuparea posturilor didactice, catedrelor vacante sau rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic de la liceele cu profil pedagogic.

Prevederile metodologiei-cadru menţionează că inspectorul şcolar general al ISJ ISMB, preşedintele şi vicepreşedintele comisiei de mobilitate a personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, constituite la nivelul ISJ ISMB, precum şi directorii unităţilor de învăţământ răspund de corectitudinea organizării şi desfăşurării etapelor de mobilitate a personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar.

Prin urmare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură coordonarea metodologică a mobilităţii personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar şi nu poate modifica hotărâri ale consiliilor de administraţie sau revoca/modifica decizii de repartizare emise de inspectoratele şcolare judeţene, nu încheie şi nu încetează contracte individuale de muncă ale personalului didactic încadrat în unităţile de învăţământ preuniversitar.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

De la Ministerul Apărării Naţionale, înţeleg că s-a solicitat posibilitatea de a oferi domnului deputat Emanuel Ungureanu răspuns în scris la întrebarea nr. 495A.

Prin urmare, am epuizat lista întrebărilor pentru care există reprezentanţi ai Guvernului, în sală, şi dau citire întrebărilor pentru care se solicită amânare.

Respectiv:

- de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii sunt trei întrebări: întrebările 641A, 668A, 669A, pentru care se solicită amânare;

- o întrebare pentru care Ministerul Afacerilor Interne solicită amânarea - 644A;

- şi cinci întrebări adresate Ministerului Sănătăţii, pentru care acest minister solicită amânarea, respectiv nr. 632A, 667A, 670A, 559A şi 540A.

Sperăm ca aceste răspunsuri să fie oferite de Guvern într-un timp cât mai scurt.

Acestea fiind zise, trecem la partea şedinţei care este consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse - aceasta este prevederea regulamentară.

Şi vă reamintesc, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi trei minute.

Să începem cu grupul...

Haideţi să facem în ordinea mărimii grupurilor!

Dacă din partea Grupului PSD, domnul Daniel-Gheorghe Georgescu este prezent şi doreşte să susţină interpretarea? Nu.

Domnul deputat Maricel Popa.

Aveţi două interpelări.

Domnul Maricel Popa (din sală):

Scurte!

Domnul Cătălin Drulă:

Vă încadraţi în cele trei minute?

Domnul Maricel Popa (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog.

Domnul Maricel Popa:

Bună ziua, domnul preşedinte de şedinţă!

Bună ziua, stimaţi colegi!

Am o interpelare adresată domnului ministru al investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel-Ioan Boloş.

Interpelarea poartă numele "Stadiul implementării proiectelor finanţate prin PNRR în judeţul Iaşi".

Domnule ministru,

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR reprezintă una dintre cele mai importante oportunităţi de dezvoltare strategică pentru România, în contextul crizelor multiple cu care ne confruntăm. Pentru judeţul Iaşi acest instrument de finanţare este cu atât mai relevant, cu cât regiunea are nevoie urgentă de investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate şi digitalizare.

Implementarea eficientă şi transparentă a proiectelor finanţate prin PNRR este esenţială pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor şi reducerea decalajelor faţă de alte regiuni europene. În acelaşi timp, monitorizarea riguroasă a stadiului actual al proiectelor este esenţială pentru a preveni riscurile pierderii finanţării din cauza întârzierilor sau neîndeplinirii jaloanelor asumate.

În acest context, vă rog să îmi comunicaţi următoarele informaţii referitoare la implementarea PNRR în judeţul Iaşi:

Care este valoarea totală a proiectelor aprobate prin PNRR în judeţul Iaşi, defalcată pe axe de finanţare şi beneficiari?

Care este stadiul fizic şi financiar al principalelor proiecte?

Ce proiecte din judeţul Iaşi sunt în pericol de a pierde finanţarea, din cauza neîndeplinirii termenelor sau jaloanelor asumate?

Ce măsuri a întreprins Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, pentru a sprijini accelerarea implementării proiectelor din judeţul Iaşi?

Solicit răspuns scris.

Cu stimă, deputat Maricel Popa.

Domnule preşedinte, mă încadrez?

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mai am o interpelare adresată domnului ministru al afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu.

Interpelare: "Măsurile şi proiectele Ministerului Afacerilor Interne pentru reducerea accidentelor rutiere cauzate de consumul de substanţe psihoactive".

Domnule ministru,

În contextul în care tot mai multe accidente rutiere grave din România sunt provocate de şoferi aflaţi sub influenţa substanţelor psihoactive, fenomenul a devenit o reală problemă de siguranţă publică.

Având în vedere atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne în prevenirea şi combaterea acestui tip de infracţionalitate, vă rog să îmi comunicaţi:

1. Ce măsuri concrete aţi întreprins în ultimii 3 ani pentru prevenirea accidentelor rutiere cauzate de consumul de substanţe interzise?

2. Ce date statistice aveţi privind accidentele rutiere produse de persoane sub influenţa drogurilor în ultimii 3 ani - număr de cazuri, tipuri de substanţe detectate, judeţele care sunt cele mai afectate?

3. Ce proiecte sau programe viitoare are Ministerul Afacerilor Interne în derulare sau în pregătire pentru combaterea acestui fenomen -campanii, legislaţie, parteneriate instituţionale sau cu societatea civilă?

Solicit răspuns scris.

Cu stimă, deputat Maricel Popa.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului AUR, domnul Puşcaşu? Nu este.

Domnul Radu? Nu.

Doamna Dascălu? Nu.

Doamna Bruynseels? Sunteţi!

Da, vă rog, aveţi cuvântul, trei minute, pentru a prezenta interpelarea.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare către domnul Ion-Marcel Ciolacu, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării: "Neconcordanţa dintre populaţia totală a României şi numărul cetăţenilor înscrişi cu drept de vot".

Domnule prim-ministru,

Într-un context electoral extrem de important pentru viitorul României, marcat de alegerile prezidenţiale, apariţia unor discrepanţe între datele oficiale referitoare la populaţie şi cele ce privesc numărul de alegători ridică întrebări legitime cu privire la corectitudinea şi transparenţa procesului electoral.

Conform datelor publicate de Eurostat, populaţia totală a României, pentru 2024, este de 19.067.576, în timp ce, conform INS, ea este de 21.778.859.

Autoritatea Electorală Permanentă a făcut public numărul de 18.018.970 alegători înscrişi cu drept de vot, la data de 4 mai 2025.

Statisticile INS mai arată că, din totalul de cetăţeni, circa 4,2 milioane - cetăţeni români rezidenţi în România şi alte state - au vârsta de până în 18 ani şi, ca atare, nu au dreptul legal de a vota.

Aşadar, scăzând din totalul populaţiei, indicate de INS - 21.778.859 sau de Eurostat - 19.067.576, numărul minorilor, rezultă un număr de alegători de 17.578.859, conform INS, sau 14.864.409, conform Eurostat.

Aşadar, la un simplu calcul, reiese că în Registrul Electoral sunt înscrise în plus fie 1.395.657, fie 4.110.107 persoane.

Având în vedere aceste neconcordanţe, care ridică semne de întrebare privind exactitatea registrelor electorale şi transparenţa procesului de exercitare a votului, vă adresez următoarele întrebări:

În baza căror surse şi metodologii se stabileşte numărul oficial al cetăţenilor cu drept de vot în România şi cum se explică faptul că numărul raportat de AEP, circa 18 milioane, este aproape echivalent cu populaţia totală a ţării, raportată de Eurostat, respectiv circa 19 milioane?

De asemenea, vă rog să precizaţi ce instituţie este responsabilă de corelarea acestor date statistice esenţiale pentru funcţionarea democratică a statului.

Care este numărul real de cetăţeni români cu drept de vot, înregistraţi în România şi în străinătate, la data curentă?

Vă rog să îmi transmiteţi răspunsul dumneavoastră, în scris, în termenul legal.

Cu mulţumiri, Ramona-Ioana Bruynseels, deputat în Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Trecem la Grupul PNL.

Dacă este vreun coleg care doreşte să susţină interpelarea?

Domnul deputat Muraru?

Doamna deputat Moş?

Nu este.

Din partea Grupului USR?

Doamna deputat Atanasiu sau domnul deputat Alexandru? Nu sunt.

Trecem la Grupul SOS.

Doamna deputat Toader este prezentă? (Vociferări.)

Facem ordinea grupurilor şi o să ajungem la AUR foarte curând, că văd că nu sunt de la celelalte grupuri.

Doamna deputat Toader, de la SOS? Nu este.

Doamna deputat Constantinescu, de la SOS? Nu este.

Domnul deputat Jianu, de la SOS? Nu este.

Doamna Enachi?

Domnul Ionescu?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Prezentă.

Domnul Cătălin Drulă:

A, îmi cer scuze, doamnă deputat Raisa Enachi, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Hristos a Înviat!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Cătălin Drulă:

Adevărat a Înviat!

Doamna Raisa Enachi:

Interpelare adresată domnului prim-ministru Marcel Ciolacu.

Subiectul interpelării: "Câţi tineri mai trebuie să moară, domnule prim-ministru, până vă veţi trezi?".

Stimate domnule prim-ministru,

Astăzi nu vorbim despre politică, ci despre moartea unui copil. Un adolescent român care, în loc să fie protejat, ascultat şi sprijinit, a murit încet, sub ochii noştri, în direct, pe reţelele de socializare.

Tragedia lui Rareş este rezultatul direct al unei indiferenţe care durează de ani, al unei complicităţi tăcute şi al lipsei totale de reacţie. Este exact ceea ce se întâmplă când Guvernul închide ochii la traficul de droguri, la reţelele care otrăvesc tinerii, la absenţa unei educaţii reale în şcoli şi la nepăsarea tăcută a celor care ar trebui să fie în prima linie.

Domnule Ciolacu, nu vă mai puteţi ascunde în spatele unor comunicate sterile sau al unui joc al responsabilităţii pasate de la o instituţie la alta, aşa că am câteva întrebări simple, dar pe care mulţi părinţi le gândesc cu teamă şi furie:

1. Câţi tineri mai trebuie să moară ca Rareş până când veţi avea curajul să recunoaşteţi public că România e în plin război cu drogurile şi îl pierde zi de zi, în tăcere şi în nepăsare?

2. Ce aţi făcut concret, în ultimele şase luni, pentru a opri fluxul de substanţe interzise care ajung în şcoli, în parcuri, pe telefoanele copiilor noştri? Sau e mai comod să aruncaţi vina pe părinţi?

3. Câte centre de reabilitare aţi deschis în fiecare judeţ? Câţi psihologi aţi trimis în şcoli? Ce buget aţi alocat pentru prevenţie reală, dincolo de afişe de decor, de broşuri uitate în sertare?

4. Când veţi înţelege că Rareş nu este o excepţie, ci un simbol tragic al unei generaţii abandonate între TikTok, droguri sintetice, lipsa de sprijin emoţional şi absenţa completă a statului?

Domnule prim-ministru, nu mai daţi vina pe părinţi! Ei îşi trimit copiii la şcoală să înveţe. Nu sunt cei care fac legile, nu controlează graniţele şi nici nu protejează reţelele de tăcere şi frică. Dumneavoastră aveţi puterea. Dumneavoastră purtaţi responsabilitatea acestor tineri. Dacă nu aveţi voinţa, curajul sau capacitatea de a proteja copiii acestei ţări, faceţi un singur gest, de onoare, lăsaţi locul altcuiva, care nu priveşte moartea unui copil ca pe o ştire de seară.

Şi închei cu o întrebare dureroasă, pe care nu o poţi rosti fără revoltă:

Astăzi a fost Rareş. Dacă mâine este copilul dumneavoastră, ce veţi face, domnule prim-ministru?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului POT, domnul deputat Groza?

Vă rog. (Vociferări.)

A, nu, nu, imediat, o să ajung din nou la... Facem ordinea grupurilor.

Deci domnul deputat Groza nu este.

Domnul deputat Pîclişan? Nu.

Nu, din partea Grupului minorităţilor, domnul Silviu Vexler? Nu e prezent.

Sau domnul Ştefan Bouda?

Am pronunţat corect?

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ştefan Bouda:

Interpelare adresată domnului Angel Tîlvăr, ministrul apărării naţionale.

Obiectul interpelării - "Aplicarea MS 107/2017 pentru aprobarea MRU 2/1 Norme de definire a funcţiilor personalului din structurile MApN, drepturile financiare ale personalului medical din spitalele militare, care execută misiuni ca instructori asociaţi în cadrul Centrului de pregătire medico-militară Sebeş şi echivalarea funcţiilor de soldaţi gradaţi profesionişti cu funcţii civile".

Stimate domnule ministru,

Am fost informat despre trei situaţii de inechitate cu privire la veniturile unor angajaţi ai Ministerului Apării Naţionale.

O primă problemă apare în cazul medicilor militari care obţin gradul profesional de medic primar şi sunt încadraţi pe funcţii prevăzute în statele de organizare cu medic specialist, întrucât, conform anexei nr. 4 din MRU 2/1 Norme de definire a funcţiilor personalului din structurile MApN, funcţiile militare sunt diferenţiate prin niveluri ierarhice, categorii şi grade militare.

În statele de organizare, funcţiile de medici civili sunt definite ca "medic specialist, primar". Astfel că un medic civil, după 5 ani de la confirmarea ca medic specialist, poate susţine examenul de medic primar, urmând să fie încadrat ca medic primar şi să beneficieze de toate drepturile băneşti imediat ce a fost confirmat prin ordin al ministrului sănătăţii.

Spre deosebire de funcţiile de medici civili, funcţiile de medici militari sunt definite ca două tipuri de funcţii diferite - "medic specialist" sau "medic primar", astfel că un medic specialist militar care a promovat examenul de medic primar şi a fost confirmat prin ordin al ministrului sănătăţii nu poate beneficia de drepturile aferente, întrucât este încadrat pe funcţie de medic specialist. Pentru a putea beneficia de drepturi egale cu cele ale unui medic civil este necesară modificarea statului de organizare pentru transformarea funcţiei de "medic specialist" în "medic primar". Această procedură de transformare/ modificare a funcţiei conduce la inechităţi salariale pentru medicii militari care au fost confirmaţi în gradul de "medic primar" cu acelaşi ordin de ministru prin care au fost confirmaţi medicii civili, întrucât ei vor beneficia de drepturile salariale, doar cu data intrării în vigoare a modificării statului de organizare, în timp ce medicii civili beneficiază de toate drepturile salariale aferente de la data la care au fost confirmaţi ca medici primari.

A doua problemă o reprezintă situaţia personalului medical care execută misiuni ca instructori asociaţi în cadrul Centrului de pregătire medico-militară Sebeş, unde se fac cursuri de carieră şi cursuri de specializare pentru subofiţerii şi soldaţii/gradaţi profesionişti confirmaţi în arma medicină militară.

Centrul de pregătire medico-militară Sebeş apelează la instructori asociaţi, care sunt selecţionaţi din rândul personalului militar medical din spitalele militare, cu experienţă în teatrele de operaţii sau care au absolvit anumite cursuri de specializare, dobândind cunoştinţe şi aptitudini.

Toate spitalele militare din cadrul MApN trimit instructori asociaţi la Centrul de la Sebeş, pe o perioadă limitată, în funcţie de durata cursurilor şi numărul de cursanţi.

Din păcate, pe perioada cât sunt în misiune, pentru a asigura pregătirea subofiţerilor şi a SGP-iştilor, aceştia nu mai pot beneficia de sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în secţiile/compartimentele din spitale, acordate în baza H.G. nr. 153/2018 - Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în Anexa nr. II la Legea-cadru nr. 150/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

O a treia problemă o reprezintă echivalarea funcţiilor de soldaţi, gradaţi profesionişti cu funcţii civile, conform dispoziţiei DMRU nr. 27 din 20.09.2017 pentru stabilirea echivalenţei funcţiilor personalului militar care deţine grad didactic şi a personalului medico-sanitar din structurile Ministerului Apărării Naţionale cu funcţii prevăzute la anexele nr. I şi II la Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Îmi daţi timp? (Se adresează domnului deputat Cătălin Drulă, preşedintele de şedinţă.)

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog, încheiaţi când...

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc.

În ultima perioadă au existat numeroase cazuri de soldaţi şi gradaţi profesionişti încadraţi pe funcţii de sanitari, care nu au putut beneficia de sporurile de care beneficiază personalul medico-sanitar civil, încadrat conform Anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, întrucât H.G. nr. 153/2018 este Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în Anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "Sănătate şi asistenţă socială", iar soldaţii şi gradaţii profesionişti sunt salarizaţi conform Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

Această inechitate a condus la disfuncţii salariale, în sensul că nu pot beneficia de drepturi salariale egale cu cele ale unei infirmiere sau ale unui brancardier care desfăşoară activităţi medicale în aceeaşi secţie - exemplu, un salariat civil în secţia ATI beneficiază de un spor de 85% - spor de secţie, iar un soldat sau gradat profesionist 10% - spor de radiaţii.

Aceste neconcordanţe salariale au condus la migrarea soldaţilor şi gradaţilor profesionişti spre unităţi militare, altele decât spitalele, iar funcţiile din spitale au rămas descoperite şi sunt foarte greu de încadrat.

Având în vedere cele trei probleme prezentate, vă solicit, domnule ministru, să analizaţi posibilitatea amendării cadrului normativ infralegal astfel încât modificarea statului de funcţii să permită plata de la momentul eliberării certificatului de medic primar, la fel ca în cazul medicilor civili, identificarea unei soluţii pentru ca instructorii asociaţi să-şi menţină drepturile salariale, inclusiv sporurile de secţie, în perioada în care sunt în misiune la Centrul de Perfecţionare Medico-Militară Sebeş, precum şi completarea dispoziţiei DMRU nr. 27/20/09/2017 cu funcţiile echivalente şi pentru soldaţii, gradaţii profesionişti.

Cu stimă,

Deputat Ştefan Bouda.

Solicit răspuns în scris.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Revenim la Grupul AUR.

Dacă mai este cineva?

E pe listă domnul deputat Barstan. Nu este. (Vociferări.)

Sunteţi?

Domnul Tiberiu-Claudiu Barstan (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog, domnule deputat Barstan.

Şi apoi o să luăm Grupul SOS; fiind singurele grupuri rămase în sală. (Vociferări.)

De unde?

Domnul Eduard-Virgil Koler (din sală):

Tot de la AUR.

Domnul Cătălin Drulă:

Da, da, da, dar facem AUR, SOS, AUR, SOS. Asta e ordinea grupurilor, pentru că celelalte grupuri nu mai sunt în sală.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute.

Domnul Tiberiu-Claudiu Barstan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Obiectul interpelării este legat de "Clarificările de strategii ale Guvernului privind complexurile energetice şi mineritul în Valea Jiului".

Valea Jiului, un teritoriu cu o istorie îndelungată în domeniul mineritului, a fost fundamentul economiei judeţului Hunedoara, dar şi al sistemului energetic naţional, prin producţia de energie electrică provenită din resursele de lignit şi huilă. Totuşi, în ultimele decenii, procesul de restructurare a complexurilor energetice şi a sectorului minier a fost extrem de abrupt, ceea ce a dus la o serie de dificultăţi economice, sociale şi de mediu, cu efecte devastatoare asupra întregii regiuni.

În ciuda acestor realităţi, regiunea Valea Jiului rămâne un punct strategic de interes naţional, atât din perspectiva securităţii energetice, cât şi a dezvoltării economice şi a protecţiei mediului. În acest context, consider că este necesar ca Guvernul României să adopte o strategie coerentă, integrată şi sustenabilă, care să răspundă atât provocărilor actuale, cât şi cerinţelor pe termen lung ale regiunii şi ale economiei naţionale.

Prin urmare, vă solicit respectuos, domnule prim-ministru, să furnizaţi răspunsuri detaliate la următoarele întrebări:

1. Care este viziunea Guvernului României în ceea ce priveşte viitorul complexelor energetice din Valea Jiului, având în vedere declinul producţiei de energie pe baza cărbunelui şi presiunea internaţională pentru reducerea emisiilor de CO2?

- În ce măsură Guvernul are în vedere un plan concret de tranziţie energetică care să includă surse alternative de energie regenerabilă - eoliană, solară, hidroenergie sau biomasă - şi care să asigure în continuare securitatea energetică a regiunii şi a ţării?

- Care sunt măsurile specifice pe care le va implementa Guvernul pentru modernizarea şi reconversia capacităţilor energetice rămase, în contextul închiderii unor mine şi complexuri energetice?

2. Care sunt măsurile pe care Guvernul le are în vedere pentru susţinerea reconversiei profesionale a minerilor din Valea Jiului şi pentru integrarea acestora într-o economie locală diversificată?

- Dacă există un plan naţional sau regional destinat reconversiei profesionale a minerilor şi sprijinirii acestora în tranziţia către alte domenii economice, respectiv industria verde, tehnologie, turism, agricultură?

- Care sunt bugetele alocate şi termenele pentru implementare?

- Ce măsuri se iau pentru a sprijini microîntreprinderile şi afacerile locale din Valea Jiului, astfel încât să contribuie la dezvoltarea unor sectoare economice alternative?

Întrebarea nr. 3. Ce planuri concrete are Guvernul pentru revitalizarea infrastructurii de transport şi a reţelelor de energie din Valea Jiului, având în vedere necesitatea de a conecta mai eficient regiunea la reţelele naţionale de transport şi distribuţie?

- Va implementa Guvernul proiecte majore de infrastructură rutieră şi feroviară în Valea Jiului pentru a facilita accesul la pieţele externe şi pentru a stimula dezvoltarea economică?

- Ce măsuri va lua Guvernul pentru modernizarea reţelelor electrice şi de gaze, având în vedere necesitatea unei infrastructuri moderne şi eficiente în sprijinul economiei regionale?

4. În ceea ce priveşte protecţia mediului, care sunt măsurile pe care Guvernul le va adopta pentru remedierea impactului ecologic al mineritului din Valea Jiului?

- Dacă există un plan pentru ecologizarea zonei şi restaurarea mediului, în special în fostele exploatări miniere şi în zonele afectate de emisiile industriale? Care sunt alocările financiare pentru aceste proiecte?

- Ce iniţiative va întreprinde Guvernul pentru promovarea unor tehnologii mai curate de extragere a resurselor naturale şi pentru prevenirea poluării şi degradării terenurilor?

5. Care este poziţia Guvernului faţă de revitalizarea turismului în Valea Jiului, în condiţiile în care această activitate ar putea constitui o alternativă economică sustenabilă pentru locuitorii regiunii?

6. Care sunt măsurile Guvernului pentru a asigura o monitorizare transparentă şi eficientă a implementării acestor proiecte de reconversie economică şi revitalizare a regiunii Valea Jiului?

- Care va fi rolul autorităţilor locale în implementarea acestor strategii şi ce mecanisme de consultare şi transparenţă vor fi puse la dispoziţia cetăţenilor?

Solicit răspuns în scris.

Semnătura, Tiberiu-Claudiu Barstan, deputat AUR.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului SOS este prezentă doamna deputat Cîmpianu? Nu.

Dar domnul deputat Tudor Ionescu?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Hristos a Înviat!

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne, iar obiectul interpelării este "«Importul» unor populaţii străine în România, în scop de muncă versus încurajarea repatrierii cetăţenilor români emigraţi, care pot fi reintegraţi pe piaţa forţei de muncă din România".

Stimate domnule ministru al afacerilor interne,

În ultimii ani, Guvernul României a aprobat un contingent anual de 100.000 de lucrători străini pe piaţa forţei de muncă din România.

În acest sens, pentru uşurinţa acordării vizelor de muncă, au fost organizate misiuni consulare mobile, itinerante, în ţări ale Asiei cu surplus de populaţie activă economic, precum Bangladesh, Nepal, India, Vietnam, Sri Lanka.

După cum bine ştim, în diverse state occidentale, membre sau nemembre ale Uniunii Europene, există milioane de cetăţeni români care au fost nevoiţi să se expatrieze - temporar sau definitiv - din cauza lipsei de locuri de muncă bine plătite. Exilul economic românesc cuprinde comunităţi numeroase - între 500.000 şi 1.000.000 - în state ca Italia, Marea Britanie, Spania, Franţa sau Germania. Rata emigraţiei se menţine ridicată, cifrându-se, în medie, la 200.000 de persoane pe an.

Totodată, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în ultimii 4 ani, numărul repatrierilor - al imigrării cetăţenilor români care au avut anterior domiciliul sau reşedinţa obişnuită în alt stat - este în creştere, depăşind 217.000 în anul 2023, ultimul an pentru care dispunem de date definitive.

Aşadar, pe de o parte, românii sunt "alungaţi" din ţară, iar, pe de altă parte, străinii din state incompatibile sau greu compatibile cultural cu Europa sunt invitaţi să vină în ţara noastră, în scop de muncă!

Constatăm, de asemenea, că există date disponibile, foarte vagi, privind numărul total de cetăţeni din state asiatice şi africane care au intrat legal în ţara noastră în scop de muncă, datele privind numărul celor care au rămas în România după expirarea termenului pentru care au fost eliberate vizele de muncă, ori numărul membrilor familiilor acestor imigranţi asiatici şi africani - soţii, copii minori etc. - veniţi şi stabiliţi în ţara noastră lipsesc complet.

Cu toate acestea, prezenţa cetăţenilor asiatici şi africani în România, neintegraţi lingvistic şi cultural, se remarcă uşor în peisajul de zi cu zi al Bucureştiului şi al marilor oraşe din ţară.

În acest sens, aş dori să vă adresez întrebări precise, căutând claritate pentru deciziile politice viitoare care vor afecta fiecare român:

1. Care este numărul de cetăţeni străini din state asiatice şi africane nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România? Vă rugăm să ne oferiţi date defalcate pe fiecare stat de origine şi pe fiecare an al perioadei 2020-2024; de asemenea, să ne precizaţi dacă au existat printre aceste persoane şi unele care au obţinut nu doar vize de muncă, ci şi vize de lungă şedere în România.

2. Care este numărul cetăţenilor din state asiatice şi africane, defalcat pe fiecare stat de origine şi pe fiecare an al perioadei 2020-2024, care nu au părăsit România după expirarea vizei de muncă, respectiv a vizei de lungă şedere în România?

3. Care este numărul total de misiuni mobile şi itinerante ale României din statele asiatice şi africane şi care este numărul de servicii consulare prestate în scopul acordării de vize de muncă în România cetăţenilor statelor în cauză, pentru perioada 2020 - 2024?

Şi, în fine, ultima întrebare, numărul 4. Având în vedere că interesul manifestat de românii din diaspora pentru repatriere este în creştere, care este strategia şi politica Guvernului în domeniu, pentru a încuraja revenirea în ţară, respectiv reintegrarea pe piaţa muncii a românilor emigraţi?

Vă solicit răspuns oral şi în scris şi vă mulţumesc anticipat.

Cu stimă, Tudor Ionescu, deputat, SOS România.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Şi, cred că ultima interpelare, domnul Eduard Koler, Grupul AUR.

Mai este cineva, în afară de domnul deputat, care doreşte să susţină? Nu. Bun.

Aveţi onoarea de a avea ultima intervenţie din şedinţa de astăzi.

Vă rog.

Domnul Eduard-Virgil Koler:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul acestei interpelări este "Situaţia capacităţii de intervenţie subacvatică în judeţul Mehedinţi şi lipsa dotărilor moderne pentru salvări de urgenţă" şi se adresează domnului Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne.

Domnule ministru,

Vă adresez prezenta interpelare în contextul unui accident subacvatic recent petrecut în judeţul Mehedinţi, care a evidenţiat lipsa cronică de dotări şi de capacitate operaţională a structurilor specializate în salvări acvatice şi subacvatice din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

În mod concret, în timpul intervenţiei, nu au fost disponibile drone subacvatice, echipamente moderne de căutare sau scafandrii dotaţi cu tehnologie de localizare, ceea ce a întârziat căutările şi a compromis şansele de salvare.

Este inadmisibil ca, în anul 2025, după ani întregi de bugete aprobate, fonduri europene absorbite şi planuri strategice comunicate public, România să nu dispună de capacităţi reale de intervenţie în situaţii de urgenţă subacvatice, cel puţin în fiecare judeţ cu deschidere la Dunăre sau la lacuri şi baraje - iar judeţul Mehedinţi are o mare deschidere la Dunăre, aşa cum ştiţi.

Solicit, aşadar, următoarele răspunsuri concrete:

1. Care este dotarea efectivă a ISU Mehedinţi privind intervenţiile subacvatice - număr de scafandri, drone subacvatice, senzori de căutare, bărci rapide?

2. Ce investiţii au fost realizate în ultimii 10 ani în această direcţie, cu menţionarea sumelor alocate şi a surselor de finanţare - buget de stat, fonduri europene sau PNRR?

3. Există sau nu, în România, unităţi regionale de salvare subacvatică complet echipate? Dacă da, de ce nu s-a intervenit cu sprijinul acestora în timp util?

4. Ce măsuri concrete intenţionaţi să luaţi, în regim de urgenţă, pentru dotarea ISU Mehedinţi cu tehnologia minimă necesară pentru intervenţii rapide şi eficiente?

5. Cine răspunde pentru lipsa acestor dotări? Au existat solicitări neacoperite, la nivelul inspectoratului judeţean, de către minister în ultimii ani?

Domnule ministru, siguranţa cetăţenilor nu trebuie să fie o simplă rubrică de comunicate de presă, ci o prioritate asumată, bugetată şi verificabilă. Dacă în judeţele de graniţă nu avem capacitate de intervenţie în medii acvatice, înseamnă că suntem complet descoperiţi în faţa unor situaţii dramatice.

Aştept răspunsul dumneavoastră scris şi verbal, în termenul legal.

Vă mulţumesc.

Cu stimă, Eduard Koler, deputat AUR, Mehedinţi, Circumscripţia nr. 27.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Şi, constatând că nu mai există niciun deputat înscris pe listă, declar şedinţa de astăzi închisă.

Şi vă reamintesc că mâine avem şedinţa dedicată declaraţiilor politice, de la ora 8.30.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.54.