Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Am rugămintea ca liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 207.

Vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi şi miercuri, 6, respectiv 7 mai; programul de lucru pentru perioada 5 - 10 mai; lista rapoartelor depuse în perioada 22 aprilie - 6 mai; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înregistrate pe ordinea de zi, iar de la ora 17.00 vom continua cu primirea de răspunsuri la interpelări.

Vă prezint o informare scrisă din partea domnului deputat Popa Dorin - asta dacă nu cumva este în sală şi doreşte să ia cuvântul.

Vă rog.

Domnul Dorin Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua tuturor colegilor!

Îmi anunţ astăzi demisia din Partidul Oamenilor Tineri.

Simplu - nu sunt tânăr. (Râsete. Aplauze.)

Mi-am dat seama că nu sunt tânăr şi, atunci, am decis să-mi dau demisia din Partidul Oamenilor Tineri.

Şi mai vreau să fac un anunţ - tot simplu. Am luptat în '89 împotriva dictaturii...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Eşti un mincinos! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Dorin Popa:

Da, m-a provocat doamna Anamaria Gavrilă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am... am rugămintea... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Dorin Popa:

...mi-a trimis... (Vociferări. Gălăgie.) mi-a trimis un mesaj de ameninţare, sâmbătă, la ora 10.04, pe care l-am salvat, prin care mă ameninţă, să stau liniştit... (Vociferări.) dacă nu fac ce vrea domnia-sa - pentru că este partid pe persoană fizică... (Vociferări.) şi mă ameninţă că o să intru cu capul în gard... (Vociferări.) şi s-ar putea să rămân fără răsuflare. Am întrebat dacă este ameninţare; mi-a spus că este o constatare; dacă nu fac ce vrea domnia-sa.

Drept pentru care îmi rezerv dreptul meu să îmi dau demisia din acest partid şi să rămân neafiliat.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Întreb liderii de grup dacă există observaţii, propuneri în legătură cu ordinea de zi? (Vociferări. Gălăgie.)

Ordinea de zi, domnule Tanasă, sau procedură?

Domnul Dan Tanasă:

Cre' că... cre' că... cre' că... cre' că aţi pierdut alegerile, cre' că... (Aplauze. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, domnul Corendea.

V-am văzut, domnule Corendea.

Am un feeling că nu vom dezbate aproape nimic, ci o vom ţine din procedură în procedură.

Vă rog.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi trebuia să începem cu dezbaterea unei moţiuni simple împotriva unui ministru absolut ineficient şi ruşinos pentru ţara aceasta.

Astăzi, BP-ul a ales să-l protejeze şi să anuleze discuţia pe moţiunea simplă, deşi nu scrie nicăieri în Regulamentul Camerei sau în Constituţie că nu se pot introduce moţiuni simple împotriva unui ministru, indiferent de statutul lui, dacă este plin sau interimar.

Să vă fie ruşine că protejaţi ineficienţa şi puneţi politica externă a României... o continuaţi în pământ! (Vociferări.)

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Pe procedură, domnule Dimitriu?

Vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Cre' că... cre' că... cre' că o să le pierdeţi şi voi! (Râsete. Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

No, bine, no!

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 70/2025; procedură de urgenţă.

Vă rog, Guvernul României, în calitate de iniţiator.

Domnul Alin Marius Andrieş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege vizează remedierea deficienţelor identificate în Raportul de evaluare a Comitetului Moneyval, adoptat în cadrul celei de-a 65-a Reuniuni plenare Moneyval şi se impune dezbaterea acestuia în procedură de urgenţă parlamentară, în vederea reevaluării ratingului pentru care au fost primite calificativele de "parţial conform".

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia juridică şi Comisia pentru buget.

Vă rog, domnule Ciucă, raportul comun.

Iar la final să nu uitaţi să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun al celor două comisii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, privind acest proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019.

Senatul a adoptat acest proiect de lege.

Am fost sesizaţi conform normelor în vigoare.

Şi în raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Iar în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să trimită către dumneavoastră, deci către plenul Camerei, prezentul raport comun prin care se propune adoptarea acestui proiect de lege cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din acest raport.

Timpul pe care îl propun este de două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele şi tabletele.

Vot pentru două minute - timp de dezbatere.

Vot, vă rog.

241 de voturi pentru, un vot contra, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Corendea? Nu. Bine.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 47 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România; PL-x 712/2022.

Iniţiatorul?

Vă rog, domnule secretar de stat Macovei.

Ca să vă scutesc de prezentare.

Domnul Silviu Nicu Macovei (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de act normativ are în vedere modificarea art. 11 din Legea nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul includerii unor prevederi exprese, care să permită suspendarea urmăririi penale, respectiv a judecăţii, în cazul infracţiunii de intrare în ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat a României, atunci când fapta este comisă în legătură cu motivele invocate în cererea de acordare a unor forme de protecţie faţă de inculpat.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, în forma propusă de comisiile de specialitate.

Vă mulţumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia juridică şi Comisia pentru apărare.

Din nou, domnule Ciucă, vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Voi prezenta acest raport.

Cele două comisii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, au fost sesizate în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulament şi celelalte acte normative incidente.

Precizăm că suntem Cameră decizională.

Senatul deja a adoptat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

La fel, şi Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru egalitatea de şanse au avizat favorabil.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, transmiterea către plenul Camerei Deputaţilor a unui raport comun de adoptare în forma Senatului a acestui Proiect de Lege pentru modificarea art. 11 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România.

Acest proiect face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ionescu Tudor, Grupul SOS.

Vă rog.

Domnul Tudor Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului SOS România va vota contra modificării art. 11 din Legea privind azilul.

Dacă România mai e un stat suveran şi independent, aşa cum prevede art. 1 din Constituţie, atunci România trebuie să-şi exercite suveranitatea pe teritoriul statului român.

Nu ne putem juca cu frontiera de stat a României.

Avem Codul penal care incriminează trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României, avem şi o lege care reglementează frontiera de stat a României; nu putem spune acum - "Refugees welcome!", da, azilanţi, vă rog, veniţi, violaţi frontiera de stat a României, pentru că nu vi se va întâmpla nimic!

Deci nu suntem de acord cu această dezincriminare, cu această suspendare a urmăririi penale şi suspendare a judecăţii pentru azilanţii care nu fac altceva decât să violeze frontiera de stat a României.

Repet, atâta vreme cât România mai e încă un stat suveran şi îşi exercită suveranitatea asupra propriului teritoriu, atâta vreme cât avem puncte de trecere a frontierei, pe unde cu toţii, nu-i aşa, intrăm şi ieşim din România, nu mergem pe câmpuri şi pe dealuri să trecem frontiera de stat, pe unde ni se năzare nouă.

Deci, noi, Partidul SOS România, vom vota contra.

Vă invit şi pe dumneavoastră, dacă reprezentaţi şi consideraţi că trăiţi într-un stat naţional, suveran şi independent.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi noi vom vota contra.

Şi o să aduc argumente în plus, în continuarea celor spuse de colegul meu.

Deci avem în faţă o iniţiativă legislativă prin care nu se mai pedepsesc faptele de intrare şi şedere ilegală pe teritoriul României a persoanelor vinovate cărora li s-a acordat un statut de protecţie legală.

Ce înseamnă acest statut de protecţie legală şi cum se acordă el? Înseamnă statutul de refugiat. Şi cum se acordă el?

Chiar anul trecut am... unii dintre noi, noi nu, am votat o lege prin care statutul de refugiat se poate practic acorda şi de către experţi străini, care pot să primească cereri, pot să le analizeze şi pot să emită concluziile în baza cărora, bineînţeles, se va acorda acest statut de către nişte specialişti, funcţionari străini, care, de multe ori, pot avea interes ideologic de a acorda statutul de refugiat unora care nu ar trebui să îl primească.

În acelaşi timp, tot anul trecut am avut o lege prin care cetăţenia română se acordă refugiaţilor doar după 5 ani de şedere în ţară.

Vedem un întreg sistem, o acţiune sistematică prin care primim... suntem obligaţi, pe de o parte, prin cotele de imigranţi, să-i primim; cererile lor şi statutul de azilant se acordă de către nişte entităţi străine; cetăţenia se acordă într-un termen mai scurt, de 5 ani, unor imigranţi ilegali.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dan Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Duminică au fost alegeri. Nu ştiu, poate... poate nu ştiţi, colegii de la PSD, de la PNL, de la UDMR.

Ştiu că sunt în PSD foarte mulţi oameni de foarte bună calitate. Şi în PNL la fel. Fraţilor, nu se poate, fraţilor, noi să discutăm în continuare să facilităm azil în România.

Noi suntem totuşi în ţara în care 4 milioane de români trăiesc sub pragul sărăciei. Cifre oficiale, date oficiale - 4 milioane!

Suntem totuşi în ţara în care sute de mii de copii - cum o spun ONG-urile, nu o spun eu, că dacă o spun eu, spuneţi că sunt putinist şi extremist şi pro-Putin, domnule, o spun ONG-urile, o spune societatea civilă - sute de mii de copii în România se culcă flămânzi, şi noi discutăm acum să facilităm azil, să facilităm intrarea în ţară a unora.

Domnule, ni se rupe sufletul de cei care au de suferit pe unde au ei de suferit, dar noi am jurat credinţă patriei noastre, România; noi am pus mâna aici şi am jurat să lucrăm la prosperitatea poporului român, n-am jurat să aducem cât mai mulţi refugiaţi şi azilanţi în România.

Eu, spre exemplu, nu vreau să văd picior de azilant şi de refugiat în România. Niciunul, fraţilor!

După ce ne vom asigura că toţi românii, toţi românii trăiesc decent, măcar la nivelul coşului minim, dat de către statisticile oficiale, putem să discutăm pe cine ajutăm, pe cine sprijinim. (Vociferări.) Dar până atunci să invadăm, să ne apucăm să invadăm - vă rog, cu toată dragostea, dragi colegi de la PSD, de la PNL, uitaţi-vă ce se întâmplă în Occidentul civilizat! Asta vreţi să aduceţi în România? Multiculturalism? România are deja multiculturalism. N-avem nevoie de refugiaţi, n-avem nevoie de azilanţi. Se pot duce în ţări prospere, mult mai prospere decât noi. Nu avem nevoie. Noi avem obligaţia să asigurăm prosperitatea românilor, că românii ne-au votat şi ai obligaţia că am jurat aici, pe Constituţie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cât populism! Câtă ipocrizie!

La două rânduri în spate de antevorbitorul meu sau chiar în spatele lui stă un om, un om care se numeşte domnul Murad, care a venit în România, care investeşte aici, care creează locuri de muncă, care aduce plusvaloare. A fost emigrant... i s-a deschis o uşă. (Vociferări. Gălăgie.)

Lăsaţi oamenii buni, valoroşi... (Vociferări. Gălăgie.) să intre în ţară! Nu mai veniţi cu discursuri populiste! Nu vă mai folosiţi... (Vociferări. Gălăgie.) de elemente... (Vociferări. Gălăgie.) care nu sunt adevărate... (Vociferări. Gălăgie.) pentru o dezbatere reală din România, pentru a împrăştia ură!

Uitaţi-vă la oamenii dumneavoastră! Nu aveţi un discurs dublu care să nu ţină cont de ce oameni aveţi în Grupul AUR, foşti emigranţi în România, care au investit cu succes şi acum arată bine pe listele AUR, dar, populist, îi arătaţi cu degetul!

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Murad.

Domnul Mohammad Murad:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi vorbi ca Murad, românul, care a fost bine primit în România la vârsta de 17 ani. Aşa este, sunt de acord.

În primul rând, pentru că înainte de toate suntem oameni. Înainte de orice, să ştiţi că toate religiile cred în Dumnezeu. Valorile sunt cele mai importante - caracter, asumare, credinţă. Toate au un singur Dumnezeu sus, care ne supraveghează. Aici aş trăi... o singură... în România, nu cred că există după aceste alegeri un câştigător şi un perdant. Există o ţară care câştigă sau pierde.

Nu cred că e problema noastră faptul că sunt mai puţin de 63 de emigranţi în România. Nu sunt mai mulţi. Dar vă spun - când am venit în România, la studii, aici, dacă era cineva să spună că nu vrem străini, astăzi nu eram eu medic şi nu erau peste 5.000 de medici străini, arabi, în spitalele româneşti.

Vreţi să daţi afară 5.000... (Aplauze.) 5.000 (Aplauze.) de arabi care muncesc cot la cot pentru a salva oameni?

Eu vă spun, trebuie să asumăm cu toţii, să avem braţele deschise. În primul rând, unul pentru altul şi în al doilea rând, noi pentru toţi. Nu mai putem pune graniţe.

Sunt peste 5... 6 milioane de români care simt la fel ca mine acum. Cum ar fi să se comporte italianul sau spaniolul, sau neamţul... (Aplauze.) aşa cu românii?

Eu nu fac politică. Politica de a fi om e mai puternică decât orice.

Cred şi sper că aceste alegeri, care au fost ieri, alaltăieri...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Mohammad Murad:

...au arătat că românii vor o normalitate. Nu vor aroganţă. Nu vor ca puterea să fie în mâna unor politicieni, vor să fie în mâna poporului român.

Hai să ne întoarcem la... şi să căutăm calităţile care ne unesc, nu defectele care ne despart. E nevoie de altceva, sunt de acord şi nu vreau să fac politică pe seama sorţii unor oameni care caută un loc în care să poată să continue să crească un copil. (Aplauze.)

Sunt şi voi rămâne pentru o ţară ca Statele Unite, multiculturală.

Provin din Liban. În Liban sunt 17 religii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Mohammad Murad:

...17 religii. Dacă nu se bagă alţi străini, trăim foarte bine între noi.

Să nu vă fie frică om de om; să ne fie frică doar de sărăcie, pentru că acolo e o problemă! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc mult, domnule Murad.

Mulţumesc.

Domnul Mohammad Murad:

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Graniţa României nu este doar graniţa ţării noastre, este şi graniţa Uniunii Europene. Şi este extrem de grav ce s-a întâmplat acum 5 minute în plenul Parlamentului României. Avem un vicelider al partidului domnului Simion, candidat la prezidenţiale... (Vociferări.) care a declarat de la acest microfon că poziţia lor oficială este că vor opri accesul în România al refugiaţilor.

Poziţia oficială a partidului unui candidat la prezidenţiale este că dacă la graniţa României, acum, ajunge o mamă cu un bebeluş, care fug de bombardamentele din Ucraina, dumnealor îi vor opri la graniţă. Şi îi vor opri nu doar la graniţa României, ci la graniţa Uniunii Europene.

Dacă mai există în România o mamă care crede că ăsta ar fi... (Vociferări.) un gest corect faţă de mamele care fug cu copiii lor de război, care fug de bombardamente, care au nevoie de siguranţa pe care România poate s-o ofere, dacă mai sunt în ţara asta femei care se uită încă la care le e opţiunea de vot, poate sunt nemulţumite de toate opţiunile, dar orice mamă din România ştie că este inacceptabil să opreşti la uşa ta, să opreşti la graniţa ta mame cu bebeluşi în braţe, care fug de bombardamente.

Şi nu e inacceptabil doar pentru mamele şi părinţii din România... (Vociferări.) este inacceptabil pentru clubul ţărilor din Uniunea Europeană, unde noi suntem şi vrem să rămânem.

Cine credeţi că va respecta un preşedinte al cărui partid spune acest lucru în plenul Parlamentului României, că va opri la graniţă accesul mamelor cu bebeluşi, care fug de bombardamente? (Vociferări.) Nimeni din Uniunea Europeană nu poate să respecte un asemenea reprezentant al României.

Şi trebuie să oprim ca asta să se întâmple. E o ameninţare reală, nu doar o declaraţie politică gratuită în Parlamentul României. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ion...

Hotărâţi-vă!

Domnul Ion Nicolae-Mirel, Grupul SOS.

Le reamintesc colegilor de la AUR că au vorbit deja 2 colegi.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că noi omitem esenţialul în această dezbatere. Domnul Murad făcea trimitere la studenţii care au venit legal în România... care au făcut studii şi care au fost primiţi ca atare, iar după aceea au ales să se naturalizeze în România. Ăsta este un caz, un anumit tip de a intra în ţară, care este legal şi acceptat de societate.

Mai mult decât atât, vine colega de la USR şi face o adevărată... un adevărat spectacol emoţional, vai de mine, mamele ucrainene cu copiii la graniţă!

În Sibiu, cel puţin, mamele ucrainene au şi grădiniţe speciale pentru copiii lor, deci nu cred că se pune problema... (Aplauze.) de aşa ceva. (Aplauze.)

Şi e plin oraşul - va fi şi în Bucureşti - de maşini ucrainene de lux. (Vociferări.)

Dar, trecând peste aceste aspecte particulare, esenţialul este să nu se permită intrarea în ţară a unor indivizi care forţează frontierele de stat şi după ce sunt prinşi de autorităţi, spun - Oops! Noi vrem azil... (Aplauze.) noi suntem refugiaţi. (Aplauze.)

Staţi un pic! Dacă sunteţi refugiaţi, urmăriţi căile legale de a pătrunde în România. Şi atunci, da, vă analizăm situaţia, autorităţile române, şi aşa mai departe. Dar nu intri fraudulos, şi când eşti prins spui că eşti refugiat şi zici, păi, să se suspende urmărirea penală.

Păi, ba să nu se suspende urmărea penală. Oricum e destul de lungă în România şi, în principiu, până se... că de-aia se face urmărire penală, se vede dacă ai intrat legal şi care sunt motivele tale de a intra în România.

Deci asta este topica discuţiei, nu discuţii lacrimogene, vai de mine, România blochează azilanţii!

Şi ce-aţi vrea, stimată colegă de la USR, să ai un milion de nepalezi în ţară, care-ţi vin fraudulos, sau de... nu ştiu de, indiferent, hai să nu dau numele vreunei naţiuni anume, că n-am nimic cu nimeni.

În mod normal...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

...un stat suveran şi inclusiv obligaţiile noastre ca... din Uniunea Europeană sunt să ne controlăm graniţele. Atât ale noastre, cât şi ale Uniunii Europene.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

De la AUR au vorbit 2 colegi, de la USR, au vorbit doi colegi.

O să îmi permiteţi şi mie să cobor, doar să vă citesc o propoziţie.

(Coboară la tribună.)

Bună ziua, stimaţi colegi!

Înţeleg că orice subiect, chiar şi inofensiv sau tehnic, poate provoca dezbateri aprinse doar pentru că este campanie electorală. Şi pot înţelege poziţionări mai radicale, dar, stimaţi colegi, vă rog deschideţi fişa proiectului şi, înainte de a veni aici şi a acuza, şi a spune lucruri - şi fac o paranteză, îl felicit pe colegul parlamentar de la AUR, pe domnul Mohammad Murad, pentru lecţia de bunătate. I-aş spune de credincioşie, deşi nu este credincios ortodox, catolic sau creştin, dar felicitări pentru această poziţionare şi pentru că aţi spus un lucru esenţial în toate religiile - a fi bun nu costă nimic!

Dar, să revin, "reglementarea naţională urmează şi liniile Convenţiei ONU privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva şi ratificată de statul român".

Este ONU, Organizaţia Naţiunilor Unite, stimaţi colegi, nu e visul sau, dacă vreţi, gândirea unor politicieni care vor să interzică doar de dragul de a interzice.

Totuşi, mai respectaţi că România este membru în ONU! (Vociferări.)

Mulţumesc. (Aplauze. Revine la prezidiu.)

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru completarea art. 104 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 604/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu, că sunt din mandatul trecut.

Comisia juridică, Comisia pentru transporturi, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru apărare.

Domnule Ciucă, vă rog.

Deşi era pregătit domnul Bende.

Nu-i nimic!

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul celor patru comisii sesizate în fond, cu privire la acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil; la fel şi Consiliul Economic şi Social.

Guvernul României a susţinut şi susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat, de asemenea, favorabil.

În consecinţă, în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în forma adoptată de Senat.

Prin conţinutul său normativ, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri, domnul Bordian Alexandru, Grupul AUR.

Domnul Alexandru Bordian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Alianţa pentru Unirea Românilor crede ferm în necesitatea consolidării siguranţei pe drumurile publice şi în responsabilizarea şoferilor.

Considerăm că această iniţiativă contribuie direct la reducerea accidentelor rutiere, un obiectiv comun pe care trebuie să-l avem toţi.

Totodată, atragem atenţia asupra importanţei implementării echitabile şi transparente a acestor măsuri, astfel încât cetăţenii să simtă beneficiile directe ale unei circulaţii mai sigure, nu doar presiunea unor obligaţii suplimentare.

Vom susţine mereu iniţiativele care pun accentul pe siguranţa şi viaţa românilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Făget Mădălin, Grupul SOS.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este clar că avem nevoie de această modificare legislativă.

Partidul SOS va vota această modificare, însă ea nu va aduce niciun beneficiu siguranţei circulaţiei. Va aduce un beneficiu în a aduna cuantumul amenzilor.

Îmi pare rău că au trebuit să treacă 3 ani de zile ca să ajungem la acest lucru, de a încasa nişte amenzi forţate, pentru că, dacă mă uit în expunerea de motive, spune, la un moment dat, că, în anul 2012, s-au adunat doar 23% din amenzile de circulaţie. Foarte puţin!

Deci acum vom putea doar să-i forţăm pe cei care au nevoie de a-şi reduce pedeapsa pentru permis, nicidecum siguranţa circulaţiei nu va fi pe primul plan.

Dar noi vom vota, pentru că vor veni nişte bani la bugetul statului.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Am insistat de mai multe ori aici, în luarea mea de cuvânt, din respect pentru cei care ne-au votat şi ne-au trimis aici, în Parlament, să avem bunăvoinţa să citim ceea ce votăm şi ceea ce susţinem de la această tribună.

Aici nu era complicat să citim un singur articol, un singur alineat şi o singură literă, lit. c) din Ordonanţa de urgenţă nr. 195, art. 104, care spune aşa: "Această modificare condiţionează reducerea perioadei de suspendare a dreptului de a conduce de obligativitatea prezentării chitanţei care face dovada achitării amenzii contravenţionale aplicate ca urmare a săvârşirii contravenţiei pentru care legea prevede suspendarea dreptului de a conduce".

În consecinţă, nu este vorba nici despre siguranţa pe şosele, nu este vorba nici despre creşterea încasărilor la buget, este vorba despre o condiţionalitate absolut firească, pe care legiuitorul a considerat-o importantă, s-o introducă.

Grupul nostru parlamentar va susţine, evident, acest proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 311/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru tineret şi sport şi Comisia pentru învăţământ, vă rog, raportul comun.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş (din sală):

Nu, din partea iniţiatorilor!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A, vă rog!

Nu apăreţi!

Domnule Matieş, nu apare!

Domnul Călin-Gheorghe Matieş (din sală):

Am apăsat! Am apăsat, să ştiţi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acum, da!

A apăsat cineva în locul dumneavoastră, domnule Matieş, să ştiţi!

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, Legea sporturilor!

Am făcut sport, dar n-a fost niciodată sportiv de performanţă; cred că se vede. În schimb, fiul meu a făcut sport de performanţă - înotul, iar în momentul în care, din cauza unor factori, s-a lăsat de sport, s-a pierdut toată experienţa acumulată.

De aceea, prin acest proiect de lege, care vine în sprijinul sportivilor de performanţă...

Ştiaţi că 60% din sportivii de performanţă sunt retraşi cu totul din această activitate?

De aceea, prin acest proiect de lege, instituim o bază legală şi îi susţinem pe sportivii de performanţă care pot să întoarcă din experienţa lor, din profesionalismul lor şi din expertiza lor.

De aceea, vă rog să votaţi acest proiect de lege şi să susţineţi sportivii de performanţă care mai au multe de oferit, chiar dacă s-au retras.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la 21 există obiecţii?

Domnul Eugen Bejinariu (din sală):

Raportul comisiei nu-l mai citeşte?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A, da!

Există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Raportul.

Am făcut o mică inversare.

Vă rog, domnule preşedinte.

Apreciez că sunteţi foarte vigilent.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 311 din 8 mai 2023, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru tineret şi sport au fost sesizate, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea, formarea şi perfecţionarea antrenorilor, instructorilor sportivi şi preparatorilor fizici, în vederea asigurării accesului permanent la îmbunătăţirea cunoştinţelor necesare în domeniul sportului. Totodată, se creează Corpul Naţional al Experţilor în Sport, structură fără personalitate juridică, ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Centrului Naţional de Formare şi Perfecţionare în Domeniul Sportului, cu rol de supraveghere a activităţii de formare a specialiştilor.

Prin conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 2 mai 2023.

În urma examinării iniţiativei şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei un raport comun de adoptare, cu amendamente admise, conform anexei.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Cristian Brian, vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Nu puteţi avea vreo iniţiativă legislativă bună care să nu conţină vreo "şopârlă".

Într-adevăr, formarea profesională a antrenorilor reprezintă o problemă în acest moment, în România, dar modalitatea prin care doriţi să o rezolvaţi deschide uşa pentru "băieţii deştepţi" din industria fabricilor de diplome.

Ce prevede acest proiect, practic?

Dincolo de formarea profesională a acestor profesionişti, care ar trebui să fie asigurată de acel centru naţional de formare şi perfecţionare, dincolo de universităţi, se creează entităţi private care pot să asigure formarea profesională a respectivilor indivizi care vor trebui să gestioneze sportul.

Şi avem, în momentul de faţă, multe exemple, când vine vorba despre fabrici de diplome - că este vorba despre universităţi private care trec prin multe aspecte ce ţin de acreditări, că vorbim despre formarea profesională a adulţilor, care reprezintă o glumă, în momentul de faţă, în România, practic creăm entităţi să dea hârtii pentru profesioniştii din sport şi o să avem o calitate mult mai slabă a acestora.

Sigur, doriţi să daţi elemente sporite şi putere sporită federaţiilor, să responsabilizaţi federaţiile, când vine vorba despre verificarea acestora, dar reprezintă ele garantul, cu adevărat, al unei formări corespunzătoare, în contextul în care se încarcă deja legea?

Avem multe federaţii sportive care nu respectă legea, care nu funcţionează după principiile bunei guvernări. Şi dau doar două exemple - legi pe care le-aţi votat, o parte dintre dumneavoastră, în legislatura trecută - declaraţii de avere şi interese la conducerile federaţiilor sportive. Câţi o respectă? Partea de transparenţă privind finanţele federaţiilor sportive. Câte federaţii respectă asta? Şi asta nu e tot. Mai avem.

Doriţi să extindeţi, prin această iniţiativă legislativă, definiţia persoanelor care participă la activitatea sportivă. Chiar credeţi că timingul e bun?

Practic, toată lumea, inclusiv personalul auxiliar, în 2024, după ce, la premierile pentru Jocurile Olimpice, reprezentanţii Agenţiei pentru Sport au declarat că angajaţii ANS sunt anchetaţi, atât ei, cât şi COSR, pentru premierile de 8 milioane de lei care s-au dat către bucătari, către ospătari din cadrul agenţiei...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Brian Cristian:

Finalizez în 10 secunde, domnule preşedinte de şedinţă.

... aceste persoane au primit premiile respective, alături de sportivi.

Practic, acest proiect este o ciorbă cu de toate, care, deşi are câteva prevederi bune, deschide o cutie a Pandorei pentru nişte "băieţi deştepţi" din industria fabricilor de diplome.

Pe aceste considerente, ne vom obţine de la votarea acestui proiect de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Iagăr Monica.

Doamna Monica Iagăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi veni în completarea colegului meu, Matieş.

Într-adevăr, sportivii de performanţă trebuie să aibă continuitate profesională. Astfel că, legea nu este o şopârlă, este în ajutorul sportivilor de performanţă, mai ales, având în vedere că, într-adevăr, formarea profesională trebuie să fie continuă.

Şi vă subliniez faptul că pregătirea profesională a specialiştilor în pregătire fizică şi în domeniul sportului se face prin instituţiile de învăţământ, prin Centrul de Perfecţionare a Antrenorilor, cât şi prin furnizorii de servicii şi formare profesională.

Această lege este binevenită, pentru că eu ştiu ce înseamnă, ca, după sportul de performanţă, să ai iniţiere în varianta profesională.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Am un mesaj destul de scurt, sper eu motivaţional pentru unii.

Ştiţi care sunt cei mai buni fotbalişti din viaţă... din univers? Cei din tribune, care mănâncă seminţe.

Cei mai buni sportivi sunt cei care nu fac sport.

Cei mai pricepuţi la toate sunt cei care nu fac nimic.

Măi, nu vă mai ajunge să criticaţi orice în ţara asta şi să vă pută performanţa?!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Paraschiv.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Hristos a Înviat!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Din punctul nostru de vedere, acest proiect legislativ este un exemplu de bună practică pentru Parlamentul românesc.

Cum bine s-a zis, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La şedinţele reunite ale Comisiilor pentru învăţământ şi pentru tineret şi sport, acest proiect legislativ a trecut cu 27 de voturi pentru şi 5 abţineri.

Iar pentru dumneavoastră, am să vă dau două exemple concrete, rupându-mă cumva de partea tehnică.

Dacă vorbim de formarea profesională...

În acest moment, Jose Mourinho, dacă vrea să antreneze în România, nu poate, pentru că UEFA nu cere carnet de antrenor, România cere.

Or, noi reglementăm această situaţie, dând şansa inclusiv a dezvoltării sportului românesc. Şi dacă revenim la contractele de activitate sportivă, cred că este cel mai bun amendament de care sportul românesc are nevoie, să intre în legalitate.

În niciun caz nu sunt puşi bucătarii, evident, sunt puse persoane cu atribuţii speciale în sport.

Şi aici, tot la fel, vin cu un exemplu - al arbitrajului, indiferent de sport. Iar dacă coborâm la ligile inferioare, e mult mai crunt exemplul.

Un arbitru, în acest moment, este plătit pe bază de PFA. Atunci când îţi plăteşti contabilul, mă rog, şi restul cheltuielilor aferente, nu mai ai de ce să vii la arbitraj. Te costă mai mult să plăteşti PFA decât ce primeşti tu, ca barem, pentru o activitate care nu este continuă sau predictibilă.

Aşa că, încă o dată, felicit iniţiatorii şi cred că sportul românesc are o şansă de a se dezvolta foarte bine, în continuare, cu acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 21 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive; PL-x 151/2019.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Stai că îţi pregătesc...

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărarea, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu acest proiect.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut şi redezbătut proiectul de lege, în şedinţa din data de 01.10.2019.

La lucrările Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, deputaţii şi-au înregistrat prezenţa, conform listei de prezenţă.

Membrii comisiei au reexaminat acelaşi proiect, în data de 12 iunie, şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar de adoptare.

În şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor din data 28 octombrie, s-a decis retrimiterea proiectului de lege, spre reexaminare, comisiei, pentru un nou raport suplimentar.

Acest proiect a fost redezbătut în cadrul Comisiei pentru apărare, în data de 04.02.2020.

În conformitate cu prevederile regulamentare, din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au participat la dezbateri reprezentanţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au reexaminat acest proiect în data de 04.02.2020 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar II, de adoptare a proiectului de lege.

În şedinţa din data de 10 martie, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, retrimiterea proiectului de lege către Comisia pentru apărare, pentru un nou raport suplimentar III.

Proiectul a fost redezbătut, în data de 12.09.2023, şi membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, reexaminându-l, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar III, de adoptare a proiectului de lege.

În şedinţa din data de 25 martie, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au hotărât retrimiterea proiectului de lege, Comisiei pentru apărare.

Comisia pentru apărare l-a dezbătut în data de 01.04.2025 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar IV, de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise cuprinse în anexă, parte integrantă a raportului.

Conform prevederilor art. 76 din Constituţia României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Cotinescu, Grupul PNL.

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Fenomenul utilizării articolelor pirotehnice de către minori este o problemă complexă care îngrijorează societatea românească.

Deşi avem o legislaţie în acest domeniu, practica ne-a demonstrat că ne confruntăm, în continuare, cu situaţii în care aceste produse ajung în mâinile minorilor, fie prin achiziţii ilegale, fie prin neglijenţa adulţilor.

Prezentul proiect nu face decât să asigure claritate şi un mai bun control asupra modului de comercializare a articolelor pirotehnice de către minori. Este o urgenţă să acţionăm ferm şi să limităm astfel riscul producerii incendiilor, numărul vătămărilor corporale, pierderea de vieţi omeneşti.

Acest obiectiv nu poate fi atins decât printr-o reglementare strictă, atât a pieţei de articole pirotehnice, dar şi prin incriminarea conduitei.

Având în vedere aceste considerente, Grupul PNL susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Făget Mădălin, Grupul SOS.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc.

Partidul SOS susţine acest proiect de lege.

Păcat că nu au trecut decât 6 ani de când s-a făcut această iniţiativă.

Ideea este că, în momentul de faţă, în zona aceasta a produselor pirotehnice, avem legea, avem două hotărâri de Guvern şi două ordine. Culmea, că şi în acele hotărâri de Guvern avem sancţiuni.

Cu această ocazie, s-a făcut puţină curăţenie şi avem sancţiunile doar în lege.

Este binevenită şi noi o votăm.

SOS votează această propunere.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la nr. crt. 1 la 12? Nu. Adoptate.

Rămâne la votul final.

Aoleu!

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2021 pentru modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi a art. III din Legea nr. 105/2020 pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative; PL-x 27/2022; procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul, Guvernul României, prin domnul secretar de stat Ioan Turc, doreşte să intervină?

Vă rog.

Pe scurt! Pe scurt!

Domnul Ioan Turc (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor, domnilor deputaţi,

Pe scurt.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2021, iniţiată de Ministerul Justiţiei, la solicitarea ANI, în considerarea punctului de vedere exprimat de Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, urmăreşte prorogarea termenelor stabilite privind obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese certificate cu semnătură electronică calificată, precum şi stabilirea unei proceduri unitare şi coerente de depunere, în format electronic, a declaraţiilor de avere şi de interese.

Soluţiile legislative au fost justificate de imposibilitatea financiară şi tehnică de a sigura un număr suficient de certificate cu semnătură electronică calificată a autorităţilor şi instituţiilor publice.

Nu în ultimul rând, prorogarea termenului pentru depunerea exclusiv în format electronic a declaraţiilor de avere şi de interese s-a asigurat continuitatea transmiterii declaraţiilor de avere şi de interese punând semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată, contribuind la atingerea obiectivului privind dezvoltarea digitalizării sectorului public, obiectiv propus prin adoptarea Legii nr. 105/2020.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină...

Domnule preşedinte Neagu, vă rog, nu mai citiţi titlul. Fără titlu!

Vă rog.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2021 pentru modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi a art. III din Legea nr. 105/2020 pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea şi exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Conform dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, să supună plenului un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2021.

Menţionez că legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Să ştiţi că în raport este de cel puţin două ori citit titlul.

Mă bucur că l-aţi citit doar o dată.

Dacă din partea grupurilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

O invit pe doamna vicepreşedinte Turcan, pentru a doua parte a şedinţei noastre.

Eu îmi iau la revedere de la dumneavoastră.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Raluca Turcan:

Declar deschisă şedinţa dedicată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate Guvernului.

Din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării va fi prezentat răspunsul pentru domnul deputat Brian Cristian, USR. Este? (Vociferări.)

Mergem mai departe.

Din partea Ministerului... (Vociferări.)

Da?

Vă rog.

Doamna Irina Danielescu, secretar de stat.

Doamna Irina Danielescu (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Generaţia de sacrificiu 2012-2025, primii elevi cu clasa pregătitoare, educaţi prin improvizaţie, evaluaţi cu exigenţă", vă comunic următoarele:

Începând cu anul şcolar 2012-2013, s-a realizat introducerea clasei pregătitoare în cadrul ciclului primar, având drept scop crearea unei punţi de legătură între grădiniţă şi şcoală, cu rolul de a facilita adaptarea şi integrarea copilului în mediul şcolar.

Generaţia care a început clasa pregătitoare în anul şcolar 2012-2013 a beneficiat de noi planuri-cadru şi ulterior de noi programe şcolare şi manuale.

Deşi prin măsurile anterioare s-a intervenit prompt pentru asigurarea continuităţii şi compatibilizării curriculumului la trecerea de nivel gimnazial-liceal, ca o dovadă că reforma curriculară trebuie să acopere şi învăţământul liceal, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a demarat procesul de consultare publică asupra proiectelor de planuri-cadru pentru învăţământul liceal, anunţând de asemenea şi intenţia de a elabora întreg curriculumul de liceu, manualele şcolare aferente şi abilitatea curriculară a cadrelor didactice.

Ministerul a fost preocupat de impactul introducerii clasei pregătitoare ca an suplimentar de studiu, la debutul învăţământului primar, în acest sens, prin Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, elaborându-se studiul cu titlul "Implementarea clasei pregătitoare în sistemul educaţional românesc în anul şcolar 2013-2014", în care se regăsesc concluzii care confirmă faptul că introducerea acestui an de studiu a avut un impact general pozitiv din partea profesorilor şi directorilor, precum şi din partea părinţilor, societăţii civile şi autorităţii locale.

În plus, recentele rezultate ale învăţării elevilor la matematică şi ştiinţe în cadrul TIMSS 2023 relevă faptul că elevii din clasa a IV-a şi-au îmbunătăţit semnificativ competenţele în ultimii 12 ani, ceea ce confirmă oportunitatea deciziilor luate, precum coborârea vârstei copilului de la care începe învăţământul obligatoriu, introducerea acestui an de studiu care permite o acomodare a copilului cu cerinţele şcolii.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnule deputat Brian Cristian, doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Ministerul ne spune că aceste experimente care se fac pe generaţia menţionată sunt pozitive şi că există studii în acest sens.

Vom vedea dacă aceste măsuri au fost pozitive cu adevărat, în urma rezultatelor examinărilor naţionale.

Din punctul meu de vedere, nu mi s-a răspuns nici măcar parţial la toate întrebările, dar concluziile le vom trage cu siguranţă peste o lună, peste două luni.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Doamnă secretar de stat, doriţi să mai răspundeţi?

Mulţumesc.

De la Ministerul Educaţiei şi Cercetării - răspuns pentru interpelarea domnului deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, din partea minorităţilor.

Doriţi să interveniţi acum sau după? (Se adresează domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.)

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Irina Danielescu:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Situaţia Liceului Pedagogic «Taras Şevcenko» din Sighetu Marmaţiei", vă comunicăm următoarele:

H.G. nr. 110/2024 privind înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Educaţiei, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş şi Clubul Sportiv Şcolar Sighetu Marmaţiei, şi actualizarea persoanei juridice care administrează bunul imobil, a datelor tehnice şi valorii de inventar a bunului... ca urmare a înscrierii în cartea funciară şi a reevaluării acestuia şi trecerea acestui imobil din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Educaţiei... în domeniul public al Municipiului Sighetu Marmaţiei pentru Liceul Pedagogic "Taras Şevcenko" din Sighetu Marmaţiei a fost pusă în aplicare prin semnarea protocoalelor de predare-primire a imobilelor sus-menţionate în data de 3.04.2025.

De la data aprobării H.G. nr. 110/2024 până la semnarea protocoalelor de predare-preluare a imobilelor din data de 3.04.2025 au avut loc mai multe etape administrative şi procedurale care au debutat prin constituirea unor comisii pentru gestionarea transferului la nivelul Primăriei Municipiului Sighetu Marmaţiei, precum şi la nivelul ISJ Maramureş. S-au evidenţiat probleme legate de înscrierea imobilului în cartea funciară, care au întârziat finalizarea procedurilor. ISJ Maramureş a solicitat Primăriei Municipiului Sighetu Marmaţiei să sprijine cu un spaţiu conform, cu titlu gratuit, în care să funcţioneze CSS Sighetu Marmaţiei până la finalizarea reabilitării clădirii. Întrucât nu au fost identificate soluţii pentru relocare, protocolul nu a putut fi semnat în data de 12.03.2025. ISJ Maramureş a solicitat Liceului Pedagogic "Taras Şevcenko" permisiunea ca CSS Sighetu Marmaţiei să funcţioneze în imobilul în care îşi desfăşoară activitatea ambele instituţii. Solicitarea fost respinsă de consiliul de administraţie al Liceului Pedagogic.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a transmis către ISJ Maramureş că, în anul 2025, în funcţie de bugetul alocat ministerului şi de propunerile ISJ Maramureş, se vor aloca sumele aferente cheltuielilor de capital - Capitolul C, în vederea realizării dotărilor sau lucrărilor de natura investiţiilor în unităţile subordonate ministerului.

Ministerul a sprijinit şi a susţinut constant toate demersurile menite să dezvolte învăţământul în limba ucraineană şi implicit întreaga comunitate, promovând permanent toate realizările unităţilor şcolare cu predare în limba ucraineană.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnă secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru răspunsul acordat şi pentru promptitudinea cu care aţi prezentat răspunsul.

Cu toate acestea, răspunsul nu oferă lămuririle necesare.

În primul rând, expunerile dumneavoastră fac referire la o serie de proceduri ulterioare. Întrebarea sau, mă rog, problemele pe care le-am semnalat în interpelare veneau tocmai în ideea că acest inspectorat şcolar devine un Triunghi al Bermudelor atunci când discutăm despre adoptarea sau implementarea legislaţiei cu privire la unităţile de învăţământ în care este studiată limba ucraineană sau dacă discutăm în general despre învăţământul în limba ucraineană, la nivelul judeţului Maramureş.

Ceea ce nu putem să înţelegem nici eu, nici comunitatea ucraineană este cum este posibil ca o hotărâre de Guvern, iniţiată tocmai de Ministerul Educaţiei, să nu fie pusă în aplicare de către o instituţie aflată în subordinea Ministerului Educaţiei?

Mai mult decât atât, din cele prezentate de dumneavoastră nu reies concret motivele pentru care lucrurile pe care le menţionaţi, de asemenea, dumneavoastră, în răspunsul Ministerului Educaţiei, sunt referitoare - înainte de demararea procedurilor de emitere a hotărârii de Guvern.

De aceea, rugămintea mea este să reveniţi la răspuns şi să completaţi, tocmai în ideea de a identifica adevăratele motive pentru care nu a fost aplicată hotărârea de Guvern, de mai bine de un an, de o instituţie, repet, aflată în subordinea Ministerului Educaţiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamnă secretar de stat, doriţi să mai interveniţi? Nu.

Mulţumesc şi eu.

Pentru domnul deputat Toma Ilie.

Interveniţi acum sau... (Vociferări.)

Ministerul Finanţelor? Este? (Vociferări.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Ministerul Finanţelor mi-a dat...

Doamna Raluca Turcan:

Da. Am înţeles. (Vociferări.)

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor... (Vociferări.)

Nu sunteţi dumneavoastră, e doamna deputat Dascălu. (Se adresează domnului deputat Ilie Toma.)

E următoarea. Înseamnă că revin la dumneavoastră.

Doamna deputat Dascălu Cristina?

Interveniţi acum sau după ce vă oferă răspunsul?

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu (din sală):

Eu am primit...

Doamna Raluca Turcan:

Aţi primit? (Vociferări.)

Cum apreciaţi dumneavoastră, sunteţi pe timpul dumneavoastră.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Doamnă preşedinte,

Mulţumesc frumos.

Domnule secretar de stat,

Vă mulţumesc.

Am primit materialul dumneavoastră.

Interpelarea mea, foarte detaliată, şi răspunsul dumneavoastră, la fel.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Acum domnul deputat Toma Ilie.

Din partea Ministerului Mediului, Apelor şi... (Vociferări.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Am primit şi de la Mediu.

Doamna Raluca Turcan:

Aţi primit şi de la Mediu. (Vociferări.) Minunat!

Domnul Gheorghiu Andrei-Florin, USR, este?

Dacă nu este, îi va fi comunicat în scris.

Domnul Lăzăroi Ioan, din partea SOS?

Va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Toma Ilie.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Aş ruga să-mi citească.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog. (Se adresează domnului secretar de stat Siviu Nicu Macovei.)

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, având ca obiect "Sistemul e-SIGUR", potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de către Inspectorul General al Poliţiei Române, vă comunicăm următoarele:

În vederea creşterii nivelului de siguranţă rutieră, începând cu 01.01.2025, traficul rutier din zonele cu risc de producere a accidentelor de circulaţie este monitorizat cu ajutorul a 700 de mijloace tehnice tip cinemometru TruCAM II din dotarea Poliţiei Române, context în care sunt colectate automat semnalările detectate de aceste dispozitive cu privire la posibila încălcare a normelor de circulaţie, referitoare la nerespectarea limitei de viteză maximă admisă pe un anumit sector de drum.

În conformitate cu legislaţia în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, la nivelul Poliţiei Române au fost stabilite măsuri organizatorice pentru prelucrarea datelor de monitorizare a traficului rutier pe drumurile publice din România, cu privire la posibile încălcări ale normelor de circulaţie pe drumurile publice, obţinute cu mijloacele tehnice din dotarea Poliţiei Române şi colectate automat prin sistemul informatic e-SIGUR.

Raportat la solicitarea dumneavoastră, referitoare la datele preliminare privind impactul sistemului e-SIGUR asupra reducerii accidentelor rutiere, Inspectoratul General al Poliţiei Române precizează că evaluarea impactului întreg sistemului integrat de monitorizare a traficului rutier pe drumurile publice din România necesită o perioadă de implementare şi analiză suficient de îndelungată pentru a asigura formularea unor concluzii temeinic fundamentate.

De asemenea, în legătură cu întrebarea privind numărul de amenzi aplicate pe tronsoanele de drum unde sunt amplasate radare din sistemul e-SIGUR, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut, evidenţiem faptul că baza de date existentă la nivelul Poliţiei Române nu este structurată astfel încât să permită extragerea informaţiilor în forma solicitată.

Cu toate acestea, precizăm că în perioada 01.01.2025- 16.04.2025 au fost întocmite 2.217 procese-verbale de constatare a contravenţiilor pentru încălcarea regimului legal de viteză prin sistemul e-SIGUR.

Domnule deputat, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog, domnule deputat Toma, mai interveniţi?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Un minut dacă îmi daţi şi mie?

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Sau cât am dreptul.

Doamna Raluca Turcan:

Un minut.

Domnul Ilie Toma:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Vreau să mulţumesc în mod special şi domnului ministru secretar de stat Macovei Silviu şi să transmită mai departe - într-adevăr, am văzut un progres în ultima perioadă, am văzut că Poliţia face şi prevenţie, nu doar stă şi amendează.

Am văzut o evoluţie bună şi pe cealaltă interpelare pe care am avut-o la dumneavoastră, cu răspuns profesionist, în ceea ce priveşte anumite practici infracţionale.

Să ştiţi că - de fapt, se vede că aţi fost deputat şi ştiţi că le-aţi elaborat foarte în amănunt şi cunoaşteţi foarte bine că astea nu sunt cerinţele noastre, ca deputaţi, sunt doleanţele celor care vin la cabinetele noastre parlamentare şi îşi expun problemele.

Eu vreau să vă mulţumesc foarte mult şi ministerului pe care îl reprezentaţi.

La fel, mulţumesc şi Ministerului Finanţelor, şi Ministerului Mediului, pentru că văd că în ultimii 2 ani primesc răspunsuri profesioniste şi ăsta e un mare lucru, că este grija faţă de cetăţeanul de rând.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Mergem mai departe.

Domnul Coarnă Dumitru? Nu este.

Deci, de la Ministerul Afacerilor Interne, transmiteţi răspunsul pentru cealaltă interpelare, în scris.

Domnul deputat Gheorghiu Andrei-Florin, USR? Nu este.

Tot de la dumneavoastră.

Doamna deputat Simu Aurora-Tasica. Este? Nu este.

Doamna deputat Macovei Ilie Simona-Elena.

Vă rog. (Vociferări.)

După... după ce primiţi răspunsul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, având ca obiect "Incompetenţă, neglijenţă sau complicitate? De ce nu a reacţionat statul român la o alertă de atac terorist, în plină sărbătoare religioasă naţională", vă comunicăm următoarele:

Implementarea priorităţilor în domeniul de referinţă se face prin raportare la responsabilităţile specifice/instituţionale prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celorlalte norme incidente în materie.

Astfel, în aplicarea prevederilor actului normativ menţionat, MAI cooperează în domeniul specific cu alte autorităţi şi instituţii publice, în cadrul Sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului - SNPCT -, deţinând rolul de reprezentare, la nivel tehnic, a României, la reuniunile şi/sau grupurile de lucru la nivel european şi/sau internaţional, independent sau în cooperare cu alte instituţii, pe linia cooperării poliţieneşti internaţionale.

Activităţile derulate de MAI, atât în domeniul combaterii terorismului, cât şi al ameninţărilor hibride, s-au materializat prin elaborarea de documente de evaluare şi planificare strategică în ceea ce priveşte situaţiile de alertă teroristă sau de risc, în special în zona aeroporturilor civile, la nivel naţional, precum şi prin dezvoltarea interoperabilităţii forţelor instituţionale naţionale cu responsabilităţi în domeniu, prin desfăşurarea de exerciţii şi activităţi de pregătire comune.

În ceea ce priveşte aspectele referitoare la situaţia privind morgile şi stocurile de sânge din spitalele din România, vă comunicăm faptul că MAI nu deţine informaţii de natura celor solicitate prin interpelare.

Mulţumesc frumos.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Vă rog, doamna deputat...?

Doamna deputat Enachi Raisa? Este? Sunteţi? Adică doriţi să interveniţi? Sau după?

Din partea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, domnul subsecretar de stat Francisc-Oscar Gal.

Domnul Francisc-Oscar Gal (subsecretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Condiţiile de sprijin şi integrare a persoanelor cu tulburări din spectrul autist în România", vă comunicăm următoarele:

Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează acest domeniu ce este gestionat de Ministerul Sănătăţii.

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 sunt aprobate prin Ordinul MS, MEC şi MMFTSS şi Preşedintele CNAS, cu modificările şi completările ulterioare, şi clarifică procesul de diagnosticare, proceduri şi intervenţie.

De asemenea, prin H.G. nr. 423/2022 au fost aprobate programele naţionale de sănătate care includ Subprogramul naţional de servicii conexe acordate persoanelor diagnosticate cu TSA. Conform acestui program, copiii şi adulţii cu TSA beneficiază de servicii de psihoterapie şi/sau consiliere psihologică clinică sau consiliere, intervenţie de psihopedagogie specială - logopedie, respectiv intervenţii psihologice validate ştiinţific pentru tulburările din spectrul autist, inclusiv elaborarea unui plan de intervenţie personalizat pentru fiecare beneficiar.

Numărul maxim de astfel de şedinţe este de 40, 42 sau 44 pe lună, în funcţie de caz. Durata unei ştiinţe este de 50 de minute, urmată obligatoriu de o pauză de 10 minute.

Pentru a fi eligibile în cadrul subprogramului, persoanele, copii şi adulţi, trebuie să fie diagnosticate cu TSA de către un medic psihiatru sau psihiatru pediatru.

Pentru persoanele cu TSA, numărul de servicii în centre specializate pentru abilitarea/reabilitarea gratuită a persoanelor cu TSA este insuficient în raport cu nevoile existente şi se remarcă lipsa resursei umane specializate la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul asistenţei sociale.

O altă problemă în abilitarea/reabilitarea persoanelor cu TSA este reprezentată de resursele financiare limitate la nivelul comunităţilor locale şi implicit a dificultăţilor în angajarea asistentului social. În prezent, în România, persoanele adulte cu handicap, inclusiv persoanele cu TSA, beneficiază de servicii sociale acordate la domiciliu, în comunitate, în centre de zi şi centre rezidenţiale publice sau private.

Centrul de zi pentru persoane adulte cu dizabilităţi, inclusiv pentru persoanele cu TSA, este serviciul social care cuprinde un ansamblu de activităţi realizate în intervale diferite ale zilei, pentru a răspunde nevoilor individuale specifice ale persoanelor adulte cu dizabilităţi, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, dezvoltării potenţialului personal şi prevenirii instituţionalizării.

Persoanele adulte cu TSA beneficiază de servicii specializate, în funcţie de nevoile individuale, în următoarele tipuri de centre - centre de zi, rezidenţiale, de consiliere şi suport pentru viaţa independentă.

Complementar Subprogramului naţional de servicii conexe acordate persoanelor diagnosticate cu TSA, Ministerul Muncii a susţinut includerea mai multor măsuri de sprijin finanţate din fonduri europene în cadrul Programului Incluziune şi Demnitate Socială. Una dintre aceste măsuri vizează finanţarea proiectelor care au ca obiectiv înfiinţarea de centre respiro, inclusiv pentru familiile copiilor cu dizabilităţi. Apelul este deschis din luna noiembrie 2024, având un buget total de 76.100.056 de euro, din care 56.300.000 de euro reprezintă contribuţia Uniunii Europene prin FED şi FSE+.

Astfel, părinţii sau tutorii vor avea posibilitatea de a apela la aceste servicii, în cadrul cărora copilul cu dizabilităţi poate fi cazat temporar, atunci când adultul responsabil se confruntă cu o situaţie deosebită în familie sau are nevoie de o perioadă de respiro, evaluat, consiliat, sprijinit în procesul de abilitare/reabilitare şi beneficiază de masă, asistenţă medicală, servicii de socializare şi activităţi...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Francisc-Oscar Gal:

Răspunsul este mai amplu. A fost trimis pe... către dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Atunci, transmiteţi şi în scris.

Doamnă deputat, doriţi să interveniţi?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Nu, nu, nu.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Tot dumneavoastră, domnule secretar de stat, răspuns pentru domnul deputat Lăzăroi Ioan. Este? Nu este.

Pentru domnul deputat Gheorghiu Andrei-Florin? Nu este.

Acum, pentru domnul deputat Petreţchi, din partea... tot dumneavoastră, domnule secretar de stat Gal.

Domnul Francisc-Oscar Gal:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Referitor la interpelarea domnului deputat, înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 39B/2025, având drept obiect "Neplata indemnizaţiei privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate", în limita competenţelor şi atribuţiilor instituţiei noastre, vă comunicăm următoarele:

Prin Legea nr. 154/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, a fost extinsă sfera beneficiarilor, în sensul acordării unor drepturi şi copiilor persoanelor care au fost persecutate din motive etnice, decedate.

Astfel, art. II din Legea nr. 154/2021, în forma iniţială prevedea - "Prin derogare de la prevederile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, drepturile stabilite potrivit art. 3¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se acordă şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2022".

Alin. (2) - "Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, casele judeţene de pensii, precum şi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti analizează cererile depuse potrivit legii şi emit hotărârile de stabilire a drepturilor cuvenite în temeiul art. 3¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege".

Conform art. XL din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, alin. (1) al art. II din Legea nr. 154/2021 a fost modificat astfel - "Prin derogare de la prevederile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, drepturile stabilite potrivit art. 3¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se acordă şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2023".

După care, prin Legea nr. 210/2022, alin. (1) la art. II din Legea nr. 154/2021 a fost abrogat şi totodată la art. III a prevăzut astfel - "Prin derogare de la prevederile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, drepturile stabilite potrivit art. 3¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă şi se plătesc după cum urmează:

a) începând cu luna următoare celei în care intră în vigoare prezenta lege, drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b), d) şi e) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) începând cu data de 1 ianuarie 2023, drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) şi g), precum şi pentru copiii prevăzuţi la art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Răspunsul este complet, exhaustiv şi a fost trimis către dumneavoastră, domnule deputat.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doriţi să interveniţi, domnule deputat?

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Domnule subsecretar de stat,

Vă mulţumesc mult pentru răspunsul amplu.

Ca o recomandare pentru Ministerul Muncii, rog să fie respectate termenele prevăzute în Regulament, în ceea ce priveşte transmiterea răspunsurilor. Am transmis interpelarea în luna februarie, iar răspunsul l-am primit abia acum, după aproape două luni.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Mai aveţi un răspuns pentru doamna deputat Raisa Enachi, vă rog.

Îl oferă oral sau în scris? (Se adresează doamnei deputat Raisa Enachi.)

Mai aveţi o interpelare.

Doamna Raisa Enachi (din sală):

În scris.

Doamna Raluca Turcan:

În scris? Bine.

Mulţumesc.

Domnul Francisc-Oscar Gal:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Raluca Turcan:

Atunci, dumneavoastră v-aţi încheiat misiunea, domnule subsecretar de stat.

Mergem la doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela.

Este Ministerul Dezvoltării? Este? (Vociferări.)

Am înţeles.

Ministerul Agriculturii şi-a declinat competenţa şi a transmis către ANSVSA şi veţi primi răspunsul. Da?

Dacă mai sunt colegi deputaţi, colegi sau colege deputat în sală, pentru a primi răspuns? (Vociferări.)

Poftim? (Vociferări.)

Mulţumesc.

Declar închisă şedinţa.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.30.