Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Pe cei care deja sunteţi, aş avea rugămintea să vă ocupaţi locurile.

Vom începe în câteva secunde.

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 175.

Vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni şi miercuri, 2, respectiv 4 iunie; programul de lucru pentru perioada 2 - 7 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 26 mai - 2 iunie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele înscrise pe ordinea de zi, iar de la ora 17.00 continuăm lucrările cu primirea răspunsurilor orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

În continuare, vă prezint şi informările scrise din partea doamnei deputat neafiliat Szőke Ecaterina-Mariana şi a domnilor deputaţi neafiliaţi Andrei Cosmin, Moiseev Alexandrin şi Jianu Iosif-Florin, care ne aduc la cunoştinţă că vor activa ca deputaţi afiliaţi la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Întreb liderii de grup dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi. Nu.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Daţi-mi voie să salut şi să salutăm împreună prezenţa domnului Athanasios Bouras, vicepreşedintele Parlamentului Elen - sunt acolo, sus, la balcon. (Aplauze.) - şi a domnului Maximos Charakopoulos, Secretarul General al Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei. (Aplauze.).

Sunt în vizită oficială în România, pentru că, vă reamintesc, în Bucureşti se desfăşoară Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei, găzduită chiar de Palatul Parlamentului.

Bine aţi venit în Bucureşti, bine aţi venit în România!

Sper să aveţi un sejur cât mai plăcut.

Domnule Vulpescu, să-i aveţi pe mâini bune!

Intrăm în ordinea de zi.

De fapt, nu intrăm în ordinea de zi.

O invit la microfon pe doamna deputat Grosaru, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Astăzi, 2 iunie, este Ziua Naţională a Italiei. De la ora 21.00, clădirea Parlamentului va fi iluminată în culorile drapelului naţional al Italiei.

Iar, cu acest moment, doamna deputat va şi transmite un mesaj prilejuit de această zi importantă pentru prietenii noştri din Italia.

Stimată doamnă, aveţi cuvântul.

Doamna Ioana Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În numele meu personal şi al minorităţii italiene din România, permiteţi-mi să transmit un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale a Italiei.

Şi mulţumesc pentru faptul că a fost postat pe zidul Parlamentului steagul Italiei. Măcar acum, măcar atât. Mă aşteptam să ascultăm şi imnul.

Sunt deputat neafiliat, dar, cu această ocazie, vreau să vă transmit că este o nedreptate făcută comunităţii italiene istorice şi mie personal.

Dar, fiind Ziua Italiei, ziua renaşterii unei ţări, a unui popor, voi vorbi, vă voi spune câteva cuvinte despre istoria acestei zile.

Anii de dictatură şi război în care Mussolini târâse Italia au condus în final la un dezastru economic. Avuţia naţională fusese redusă la o treime, iar în ţară domneau inflaţia, şomajul, sărăcia, pe fondul cărora se dezvoltase piaţa neagră.

În această situaţie, armistiţiul din 1943 aduce renaşterea speranţei politice. Monarhia, care era considerată vinovată pentru colaborare cu fascismul şi părtaşă la situaţia dezastruoasă în care se afla ţara, va fi amendată. Pe 2 iunie 1946, poporul va fi chemat la urne şi, prin Referendum, îşi va alege forma de guvernare. Între monarhie şi republică, va alege Republica! La 13 iunie, regele pleacă în exil, iar pe 28 iunie, Adunarea Constituantă îl va desemna preşedinte provizoriu al noii Republici pe Enrico De Nicola.

Au urmat ani grei de guvernare. Iar pentru a se depăşi dificultăţile şi racilele unei societăţi corupte, pentru ca Italia să devină ceea ce este acum, s-au făcut eforturi pe toate planurile, momentele de criză fiind depăşite mai ales prin gândirea şi capacitatea de organizare ale unor conducători, ale unor oameni politici cu viziune remarcabilă. Şi este de menţionat aici puternica personalitate a lui Alcide De Gasperi, care a marcat acei ani de început ai Republicii. Figură de o rigiditate morală austeră, dar şi suplă în acelaşi timp, a condus, între 11 decembrie 1945 şi 2 august 1953, nu mai puţin de nouă cabinete succesive.

Măsurile care s-au luat în acea perioadă aveau să conducă Italia pe drumul democraţiei. De altfel, Constituţia, elaborată între martie şi decembrie 1947 şi intrată în vigoare pe 1 ianuarie 1948, la Articolul 1, stabilea că "Italia este o Republică democratică întemeiată pe muncă". Aceasta va fi regula de bază după care Italia se va conduce şi va funcţiona.

Astăzi, după 79 de ani de politică democratică, Italia este una dintre ţările europene cu economii funcţionale, cu branduri renumite, cu bune relaţii politice, economice şi culturale cu marile state ale lumii. Este un port stindard al politicilor de promovare a păcii, a bunei înţelegeri între naţiuni, pentru un viitor paşnic şi fără conflicte.

Raporturile bilaterale dintre Italia şi România au fost şi continuă să fie solide şi bogate, bazate pe legătura de prietenie ce există între cele două ţări şi care îşi are originile într-o istorie şi o cultură împărtăşite, în apartenenţa comună la latinitate şi într-un puternic parteneriat economic. În 2024 s-au celebrat 145 de ani de la stabilirea raporturilor diplomatice la nivel de Legaţie, între Roma şi Bucureşti - începute pe 5 decembrie 1879 -, prin recunoaşterea independenţei României de către Italia şi acreditarea la Bucureşti a contelui Giuseppe Tornielli Brusati di Vergano.

De-a lungul secolului al XX-lea, aceste relaţii au evoluat constant. În Primul Război Mondial, cele două ţări au fost aliate în cadrul Antantei, iar în perioada interbelică au menţinut contacte diplomatice susţinute. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ambele ţări au făcut parte din Axă, înainte de a întoarce armele, iar, după război, în ciuda diferenţelor ideologice majore, relaţiile dintre România comunistă şi Italia democratică au continuat să fie solide, cu excepţia perioadei de răcire diplomatică dintre anii 1948 şi 1955. După aceşti ani a urmat o destindere a raporturilor dintre cele două ţări, atât pe plan politic, cât şi economic, ceea ce a dus la colaborări culturale, academice şi economice convenabile pentru ambele state. După 1989, odată cu căderea regimului comunist, relaţiile s-au intensificat rapid, iar astăzi România şi Italia sunt parteneri apropiaţi în cadrul UE şi NATO, colaborând strâns în domenii precum economia, securitatea, cultura şi educaţia, pe fundamente solide construite de-a lungul unei istorii şi a unor valori comune.

Anul Cultural România - Italia, programat pentru 2026, va cuprinde evenimente ce vor contribui la o consolidare şi mai accentuată a legăturilor dintre cele două ţări şi vor deschide noi ferestre de comunicare între toate mediile şi persoanele implicate în activităţi de cultură, literatură, artă dramatică şi vizuală, muzică etc.

Prezenţă activă în viaţa culturală din România. încă de la formarea sa, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, comunitatea istorică italiană şi-a reluat implicarea pe scena culturală, întreruptă în timpul regimului comunist, după Revoluţia din 1989. Din partea acestei comunităţi, a membrilor Asociaţiei Italienilor din România - RO.AS.IT., care o reprezintă la nivel parlamentar, precum şi a poporului român frate, transmitem Italiei şi poporului italian cele mai sincere urări cu ocazia Zilei Naţionale şi dorim un viitor prosper, în care să se împlinească toate aspiraţiile sale!

Trăiască Italia!

Viva l’Italia! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2024 pentru modificarea şi abrogarea unor prevederi din acte normative în domeniul achiziţiilor publice şi achiziţiilor sectoriale; PL-x 370/2024; procedură de urgenţă.

Comisia juridică, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru politică economică, vă rog, raportul comun.

Domnule Ciucă, vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun al celor trei comisii amintite - Comisia juridică, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Precizez că acest raport privind Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2024 pentru modificarea şi abrogarea unor prevederi din acte normative în domeniul achiziţiilor publice şi achiziţiilor sectoriale a venit în dezbaterea celor trei comisii, conform Regulamentului.

Amintesc că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Noi suntem Cameră decizională - Camera Deputaţilor.

Iar în urma dezbaterilor, comisiile sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2024 pentru modificarea şi abrogarea unor prevederi din acte normative în domeniul achiziţiilor publice şi achiziţiilor sectoriale, în forma transmisă de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Bine aţi revenit, domnule preşedinte!

Domnul George-Nicolae Simion:

Ştiu că mi-aţi simţit lipsa.

Nu o să mai lipsesc; cel puţin, nu nemotivat.

Văd că aveţi excepţii peste excepţii. La fel cum o excepţie a fost eliminarea declaraţiilor de avere, care vă deranjau incredibil de mult, în special pe concubina preşedintelui ales, care niciodată până acum nu şi-a făcut o declaraţie de avere.

Aştept toţi parlamentarii să-şi depună în continuare şi să-şi publice declaraţiile de avere, pentru ei, pentru soţii, pentru concubine - ştiu că vă deranjează -, şi în felul ăsta o să revenim la democraţie.

Vă îngropaţi din ce în ce mai mult într-un proces nedemocratic, netransparent, care izolează România. Şi, prin votul dumneavoastră şi prin acţiunile dumneavoastră, România poate ieşi din izolare şi din acest parcurs nedemocratic început cu data de 6 decembrie.

Poate vă treziţi. Poate vă vine mintea la cap.

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule preşedinte, nu vreau să mă pronunţ dacă v-am dus sau nu v-am dus dorul. Era un proiect de lege despre achiziţii publice; aş prefera să vorbească toţi despre obiectul de reglementare.

Vă aduc aminte tuturor celor care vorbiţi de declaraţie de avere - de exemplu, eu mi-am depus-o în 27 mai şi am şi trimis-o la ANI.

Oare antevorbitorul a făcut la fel?

Vă mulţumesc.

Doamna Buzoianu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Pic de ruşine nu aveţi! (Râsete. Vociferări.)

Pic de ruşine... (Vociferări.) nu aveţi!

George Simion,

Faci parte dintr-un partid care a declarat zero lei la AEP. Asta e transparenţa pe care o clamezi! (Vociferări.)

Faci parte dintr-un partid care a zis că nu va folosi subvenţiile publice, şi apoi le-a folosit ca să promoveze narative conspiraţioniste peste graniţă!

Faci parte dintr-un partid care a încălcat drepturile femeilor şi totuşi comentezi dacă o femeie este căsătorită sau nu!

Pic de ruşine nu ai! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ca de fiecare dată, vă menţionez, stimaţi colegi, că atunci când discutăm despre proiecte în procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup.

Din partea Grupului AUR a vorbit domnul George Simion, deci AUR nu mai are vorbitor.

Domnul Făget, Grupul SOS.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu vreau să fac remarcă la PL-x-ul pe care îl avem în dezbatere şi vreau să le reamintesc colegilor mei că în 2014, în luna februarie, a existat o directivă privind achiziţiile publice. Bineînţeles că ai noştri guvernanţi nu au făcut mare lucru; astfel că, după nouă ani, în 2023, am primit o scrisoare prin care eram atenţionaţi că nu ne facem treaba. Au mai trecut şase luni, şi Guvernul de la acea dată, din 2024, a dat o ordonanţă de urgenţă privind adoptarea directivei.

Vreau să fac o remarcă cu această ocazie, pentru cei care nu ştiu, începând cu 2014, am avut prim-miniştrii: Ponta, Cioloş, Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban, Cîţu, Ciucă şi Ciolacu.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

V-am citit la început o informare cu privire la afilierea unor colegi la grupuri parlamentare.

Vă mai citesc una:

"Subsemnatul, Băişanu Ştefan-Alexandru, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 35 Suceava, în prezent deputat neafiliat, prin prezenta vă aduc la cunoştinţă că, începând cu data de 2 iunie, voi activa ca deputat afiliat Grupului parlamentar al PSD".

Cu data de 2 iunie.

Mergem mai departe.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea combaterii violenţei - România fără violenţă; PL-x 54/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică.

Vă rog, domnule Ciucă, raportul.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta raportul asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea combaterii violenţei - România fără violenţă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil.

La fel cum a avizat favorabil şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a acestui proiect de lege cu amendamentele admise, prezentate în anexa integrantă a prezentului raport.

În conformitate cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Oana Murariu, Grupul USR.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am văzut cu toţii o tragedie în urmă cu două zile în Complexul Cosmopolis şi, bineînţeles, nu putem să nu ne întrebăm dacă tragedia putea fi evitată.

Aflăm că au existat procese pentru a se retrage dreptul de port armă, aflăm că au existat procese pentru ordin de protecţie, că au existat ameninţări, că autorităţile ştiau, şi totuşi am văzut cu toţii deznodământul.

Nu putem să nu ne întrebăm: ce putem să facem astfel încât să nu se mai întâmple astfel de situaţii?

Bineînţeles, justiţia să-şi facă treaba, şi noi trebuie să perfecţionăm legislaţia.

Acest proiect este un astfel de exemplu.

Prin amendamentele admise, pentru care le mulţumesc colegilor din Comisia juridică, prin care inclusiv titlul a fost modificat, determinăm următoarea situaţie: dosarele cu violenţă care până acum se puteau urmări la plângerea prealabilă sau, în unele cazuri, din oficiu, până acum, dacă se retrăgea plângerea prealabilă, procurorii nu puteau continua ancheta.

Dar trebuie să ne imaginăm că pot să existe ameninţări şi diverse situaţii, astfel încât să se determine retragerea plângerii prealabile. Ei bine, acum nu se mai poate, procurorii pot să continue ancheta şi să afle ce s-a întâmplat cu adevărat, şi poate nu mai ajungem la situaţii precum cea din Cosmopolis.

Proiectul este bun.

Vă rugăm să-l votaţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Ene Gabriela, Grupul PSD.

Vă rog.

Şi Corina.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ieri am sărbătorit Ziua Internaţională a Copilului.

Dar cum să vorbim despre copilărie, când realitatea din jur ne arată că mulţi copii sunt nevoiţi să fie martori tăcuţi sau victime colaterale ale unei violenţe pe care nu o înţeleg şi pe care nu o merită?

Sâmbăta trecută, spunea şi colega mea - sâmbăta aceasta, de fapt -, o altă femeie însărcinată a fost ucisă cu brutalitate într-o zonă rezidenţială nicidecum considerată periculoasă. Ea îşi ţinea copilul de 3 ani de mână şi avea un alt copil pe drum. Acel copil nu va putea şterge niciodată trauma pierderii tragice a mamei sale.

PL-x 54/2025 nu este doar un proiect de lege, este un strigăt de ajutor al femeilor care sunt victime ale violenţei exacerbate în societate. Este despre protecţie şi intervenţie, despre a nu lăsa nicio victimă singură. Acest proiect asigură măsurile necesare pentru ca victima să fie mai bine ocrotită de abuzatorul ei.

Din respect pentru mamele care nu au mai apucat să îşi crească copiii, din grijă pentru copiii care trăiesc cu frică şi din grijă pentru femeile care se tem de viaţa lor, PSD va vota acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alina Gorghiu, PNL.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Îi felicit pe colegii liberali care au iniţiat acest proiect de lege, şi pe toţi cei care au contribuit, la fel, pentru că în primele patru luni ale acestui an - şi vorbesc de 2025 - s-a intervenit de către Poliţia Română în peste 40.000 de cazuri de violenţă domestică.

Ştiu că suntem tentaţi întotdeauna să dăm agendei publice alte teme decât cele reale din societate, dar ăsta este tabloul legat de violenţă domestică. Şi au fost emise aproape 8.000 de ordine de protecţie şi ordine de protecţie provizorii pentru violenţă domestică.

Însă, în spatele fiecărei victime, se află o tragedie, se află o poveste de viaţă, o familie.

Şi nu e vorba doar de tragedia de acum câteva zile, pentru că în primele cinci luni ale acestui an avem 25 de cazuri de femicid. Surprinzător sau nu, acest lucru există. Şi poate ar trebui cu toţii să ne gândim dacă merită reglementat în legislaţia românească femicidul.

În acelaşi timp, vreau să vă spun că Proiectul "România fără violenţă" e unul necesar, pentru că ridicăm limitele de pedeapsă pentru aceste fapte, de genul loviri sau violenţe. Sunt peste 15.000 de asemenea fapte penale, tot în primele luni ale anului, în primele patru luni.

Iar o altă prevedere necesară şi foarte importantă este faptul că, în cazul ordinului de protecţie sau al ordinului de protecţie provizoriu, dacă sunt încălcate de o persoană care avea asemenea măsuri, limitele speciale ale pedepsei se vor majora cu jumătate.

E unul dintre proiecte.

Astăzi depunem noi, cei din Grupul Liberal, un altul - şi anume încercăm să scutim de taxă de timbru toate victimele violenţei domestice care înaintează o cerere de divorţ sau partaj de bunuri comune.

Şi trebuie gândite împreună multe altele.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna deputat Albu Dumitriţa.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc frumos.

În contextul social actual, în care violenţa sub diverse forme afectează tot mai multe persoane, iar violenţa împotriva femeilor rămâne una dintre cele mai grave şi frecvente probleme de siguranţă şi sănătate publică în România, susţinem adoptarea acestui PL-x care reprezintă o măsură necesară şi de maximă urgenţă.

Cred că adoptarea acestui proiect de lege reprezintă un pas concret şi binevenit în combaterea violenţei, în special împotriva femeilor, şi va contribui la consolidarea unei societăţi sigure, echitabile şi responsabile. De asemenea, va încuraja victimele să raporteze agresiunile, ştiind că beneficiază de o protecţie reală, iar autorii violenţelor vor răspunde prompt şi ferm.

România are nevoie de acest proiect de lege, iar femeile din România au dreptul la siguranţă, respect şi protecţie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Vedinaş, Grupul SOS.

Iertaţi-mă, doamnă Şerban, după!

Doamna Verginia Vedinaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Sunt convinsă de faptul că agreăm cu toţii că această reglementare vine cu nişte soluţii care pot diminua, fac bine fenomenului acestuia cu care se confruntă România.

Eu vreau să vin cu o altă abordare. Abordarea vizează faptul că violenţa în familie este una care caracterizează România, din păcate. Şi apreciez că trebuie privită cu o seriozitate care să impună alte soluţii legislative decât să peticim o lege sau alta.

Cu cât normele legale sunt risipite în mai multe reglementări, cu atât ele devin mai greu de aplicat şi li se scade eficienţa.

De aceea, v-aş propune ca toţi cei de aici, conştientizând acest lucru, având în vedere şi ce a spus doamna fost ministru, înainte, că se pregăteşte o altă propunere, cu un alt obiect, eu v-aş propune să avem în vedere un proiect de lege unitar, care să aibă ca obiect, şi poate chiar ca titulatură, politica, strategia României pentru combaterea acestui fenomen. Să ne unim toate partidele parlamentare, pentru că aici nu există culoare politică, este un fenomen care priveşte societatea românească, şi să facem un act normativ care să fie un veritabil cod de diminuare şi de eliminare în perspectivă a acestui fenomen.

Vă rog să reflectaţi asupra propunerii mele.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Şerban Gianina.

Vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Condoleanţe pentru familia mamei ucise!

Nu pot să nu remarc ipocrizia.

Avem un proiect de lege care se numeşte "România fără violenţă", care urmează după un proiect eşuat, "România educată", care este una dintre principalele cauze pentru violenţa domestică - lipsa educaţiei, sărăcia, consumul de alcool, de droguri, lucruri pe care le-am auzit de la doamnele care au vorbit înainte.

Aţi fost la guvernare, sunteţi încă la guvernare, şi nu faceţi nimic pentru a preveni acest fenomen înfiorător.

Mamele românce, femeile românce - suntem femei, suntem mame - sunt zilnic abuzate, zilnic asistăm la aceste cruzimi, dar nu faceţi nimic pentru prevenţie.

Să ştiţi că femeile şi familiile care cresc copii sub violenţă domestică au nevoie de un sprijin real.

Bineînţeles că vom vota acest proiect.

Şi sunt de acord cu doamna deputat de la Grupul SOS, care a spus că e nevoie de un proiect unitar, pentru că aceste mici peticiri nu fac nimic altceva decât să încarce o legislaţie care nu ajută, în realitate, mama abuzată.

Să nu uităm de brăţările electronice.

Doi ani de zile, în acest Parlament, am avut nenumărate interpelări, declaraţii politice, solicitări către ANES, către minister, să se implementeze de urgenţă, pentru că mureau femei cu un ordin de protecţie în mână, o hârtie. Hârtia nu-ţi protejează viaţa! Abuzatorul recidivează.

Laud iniţiativa, pentru că, da, este important ca procurorul să poată înainta cercetarea penală, chiar dacă victima îşi retrage plângerea.

Dar haideţi să ne gândim real, să scoatem România din sărăcie... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Csép Andrea, Grupul UDMR.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred cu tărie că nu trebuie să moară femei, în România, nu trebuie să-şi piardă mamele acei copii care trăiesc într-o familie în care violenţa domestică este prezentă în fiecare zi.

Eu cred că noi, legiuitorii, aşa cum au zis şi antevorbitorii mei, indiferent de coloratura politică, trebuie să trecem peste declaraţii politice şi să venim împreună să facem legi, să scriem legi care vin în ajutorul acestor femei care provin din acest mediu nefavorabil atât lor, cât şi copiilor lor.

Pe de altă parte, stimaţi colegi, dacă vorbim despre violenţă domestică şi despre aceste victime, în majoritate femei, trebuie să ne uităm şi la acele cauze care conduc la violenţă, care conduc la moartea acestor femei.

Informarea, purtarea brăţării electronice şi campanii de informare, la cum arată o brăţară electronică şi cât de expusă este, eventual, acea persoană care trebuie să poarte doar într-o poşetă un telefon mic, dar agresorul poartă la vedere această brăţară electronică, chiar este important să ştie aceste femei.

Rolul nostru, al tuturor, este să promovăm aceste posibilităţi, pentru că, legislativ, am lucrat foarte mult, am modificat foarte mult, în legile pe care le avem.

Implicaţi-vă, vă rog frumos. Şi să vedem că instituţiile statului sunt prezente în teritoriu, şi să nu fie trecută pe lista neagră o femeie care apelează din două în două zile, întruna, la telefon, pentru că este bătută în fiecare zi.

Trebuie să ne implicăm şi să facem în aşa fel, în jurul nostru, încât să ajutăm aceste femei, aceste victime şi să putem să spunem ce drepturi au, ce rol putem să avem noi, ca vecin, ca şi coleg, ca părinte, lângă persoana respectivă şi să ajutăm aceste femei ca să nu avem un aşa număr mare de victime.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Buzoianu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

În România, în anul 2024, au avut loc peste 130.000 de intervenţii ale poliţiştilor, în cazuri de violenţă domestică.

Tot în 2024 au fost peste 5.000 de dosare sau, mă rog, de violuri care au fost raportate autorităţilor. Nu vorbim de miile şi zecile de mii de astfel de acţiuni care nu au fost raportate autorităţilor.

De ce? Deşi avem legi, deşi este, pe hârtie, totul roz, în România, din punct de vedere al legilor, pentru femei, românii, femeile din România, nu au încredere că autorităţile din România se luptă pentru drepturile lor.

Noi avem astăzi un stat care nu protejează femeile. Deşi, poate, pe hârtie şi, deşi, iată, poate, în Parlament, trecem legi care sunt foarte bune pentru femei, nu avem un stat care alocă banii necesari, nu avem procurori care să se lupte real, mulţi, mulţi procurori care să se lupte pentru drepturile femeilor. Majoritatea dosarelor se prescriu sau se clasează. Şi nu vorbim de o majoritate de 50, vorbim de o majoritate de peste 90% din dosare. Vorbim de poliţişti care pur şi simplu nu acţionează în baza legii, pentru că nu le pasă.

Realitatea este că noi, aici, în Parlament, putem să scriem multe, dar tot la nivelul autorităţilor din local, tot la nivelul resurselor alocate, tot acolo se va ajunge.

Dacă nu vom schimba bugetele alocate, să fie bani daţi şi pentru drepturile femeilor, nu la altele, nu ca de lux, nu ca de moft, ci pentru că trebuie să protejăm dreptul la jumătate din populaţia României, nu vom schimba nimic în ţara asta.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Enachi Raisa.

Doamna Raisa Enachi:

Bună seara!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Îi privesc pe unii colegi cu câtă ipocrizie ies la acest microfon să ne spună - prima - că nu se mai publică declaraţiile de avere.

Şi tot de la acest microfon este cel care declară, sau îi spune presei, că are 50 de metri pătraţi apartamentul, dar, de fapt, are 200.

Celălalt subiect - în ceea ce priveşte violenţa.

Stimaţi colegi,

Combaterea violenţei, atunci când ieşim şi vociferăm, trebuie mai întâi să vă uitaţi sub nasul vostru. Pentru că atunci când o toleraţi în tăcere, înseamnă că sunteţi de acord cu ea.

Să nu uitaţi de toate sesizările, care - vezi Doamne - se pierd pe drum sau, special, nu sunt nici măcar înregistrate.

Felicit colegii care au iniţiat acest proiect şi, da, eu susţin acest proiect, dar nu este îndeajuns.

Şi vă rog, cei din AUR, nu mai ieşiţi la microfon şi vorbiţi doar de dragul vorbitului, pentru că nu faceţi nimic altceva decât să aduceţi ură în societate.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ungureanu, deja de la Grupul USR au vorbit doi colegi. (Vociferări.)

Păcat de sacou! (Rumoare. Râsete.)

Domnule Ungureanu, avem Codul de procedură fiscală. E păcat că... colegul de la UDMR a fost atât de generos!

Vă invit cu drag.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la 11 aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2024 pentru completarea art. 2 şi suspendarea aplicării unor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; PL-x 641/2024; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, vă rog.

Domnul Alin Marius Andrieş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2024, supusă aprobării, vizează exceptarea de la obligaţia utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale încasările efectuate din activităţi de servicii de încărcare a vehiculelor electrice a căror contravaloare se încasează prin intermediul automatelor comerciale, exclusiv prin utilizarea cardului de credit/debit şi/sau a aplicaţiilor de tip portofel electronic, de asemenea suspendarea, până la data de 1 septembrie 2025, a aplicării sancţiunilor prevăzute de lege pentru săvârşirea faptei de emitere a bonului fiscal, fără ca acesta să conţină codul de identificare al beneficiarului, numărul de identificare al bonului, precum şi datele prevăzute la art. 4 alin. (2¹), sub formă de cod QR, precum şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu privire la instituirea obligaţiei de raportare semestrială de către toate entităţile care emit şi gestioneze asigurări de viaţă sau alte produse financiare, a informaţiilor despre acestea către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Vă rugăm aprobaţi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru buget, vă rog.

Şi la mulţi ani pentru săptămâna trecută!

La final, să nu uitaţi de timpii de dezbatere.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2024 pentru completarea art. 2 şi suspendarea aplicării unor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege PL-x 641/2024.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat, cu amendamente respinse, prevăzute în anexa care face parte integrată din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este

Cameră decizională.

Timpi de dezbatere - propun două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele, stimaţi colegi, eventual, colegii din online, şi tabletele.

Vot pentru timpii de dezbatere - două minute.

Vot!

Cu unanimitate, timpii de dezbatere au fost aprobaţi.

Dezbateri generale, domnul Negoescu Mihai-Bogdan, Grupul AUR.

Domnul Negoescu? (Vociferări.) Nem? OK.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole...

Domnul George-Mihail Neamţu (din sală):

Era Neamţu, nu Negoescu!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Negoescu apărea.

Nu-mi spuneţi că aţi făcut schimb de cartele! (Vociferări.)

Domnul George-Mihail Neamţu:

Domnule preşedinte,

Ar fi incompletă şi nefericită ziua de astăzi dacă n-am saluta victoria conservatorilor în Polonia, (Aplauze.)

Fapt care ne confirmă, odată pentru totdeauna, că a-ţi iubi ţara, a fi mândru de Papa Ioan Paul al II-lea, a nu te ruşina de rădăcinile tale creştineşti, a fi, de asemenea, întotdeauna gata să onorezi memoria înaintaşilor, inclusiv a lui Jan Sobieski, a fi anticomunist nu înseamnă să fii putinist şi nici slujitorul Kremlinului.

Dragi prieteni,

Europa este din ce în ce mai conservatoare - în Italia, în Polonia şi într-o bună zi în România

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Neamţu,

Ar fi incompletă intervenţia dumneavoastră, fără să spun ce înseamnă diferenţe de candidaţi de la o ţară la alta.

Domnule deputat Miruţă, vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Stimate coleg,

Dacă aţi fi cu adevărat interesat, la AUR, de unitatea poporului român, dacă aţi fi cu adevărat, la AUR, supăraţi pe Vladimir Putin şi pe Rusia, ar trebui să aplaudaţi victoria lui Nicuşor Dan în România! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai un pic, să termin cu casele de marcat! Bine? (Râsete. Vociferări.) Şi după aceea rezolvăm şi cu Sobieski.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă la cele două articole există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul siguranţei rutiere; PL-x 546/2024; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnule secretar de stat Macovei, vă rog.

Domnul Silviu Nicu Macovei (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin O.U.G. nr. 97/2024 se propune consolidarea cadrului legislativ în domeniul siguranţei rutiere, prin adoptarea unui set de măsuri care să asigure efectuarea, cu celeritate, a analizelor toxicologice, prin care se constată prezenţa sau absenţa substanţelor psihoactive în organism sau îmbibaţii alcoolice în sânge.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul siguranţei rutiere, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Mulţumim frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru apărare şi Comisia pentru transporturi.

Domnule Bode, vă rog, raportul comun.

Iar la final, timpii de dezbatere, domnule Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul siguranţei rutiere, transmis Comisiei pentru industrii şi servicii, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru sănătate şi familie, Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, respectiv, Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, pentru dezbatere în fond, cu adresa PL-x 546 din octombrie 2024.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 1 octombrie 2024.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri în domeniul siguranţei rutiere. Astfel, proiectul vizează o serie de clarificări cu privire la situaţia şoferilor asupra cărora există suspiciuni privind consumul de substanţe psihoactive ca urmare a testării, precum şi a celor care refuză testarea. Se stabileşte un termen de maximum 72 de ore pentru realizarea analizelor toxicologice, în vederea constatării prezenţei sau absenţei substanţelor psihoactive în organism sau a alcoolului în sânge şi comunicarea acestora de către instituţiile de medicină legală către structurile Poliţiei Române.

De asemenea, un şofer îşi poate primi înapoi carnetul şi în cazul în care instituţiile de medicină legală nu au comunicat rezultatul în timp util, respectiv la expirarea celor 72 de ore de la recoltare.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor cinci comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul siguranţei rutiere, în forma adoptată de Senat, cu amendamente respinse.

Timpi de dezbatere - două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timpii de dezbatere - două minute.

Vot, vă rog.

Cu 225 de voturi pentru şi două contra, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dezbateri, doamna Pistru-Popa Simona-Geanina.

Nu fugiţi! Încet!

Doamna Simona-Geanina Pistru-Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Scopul legislaţiei rutiere pentru un viitor mai sigur este de a proteja viaţa, integritatea, sănătatea persoanelor care participă la trafic.

Modificările aduse prin prezentul proiect sunt unele benefice, care au ca deziderat reducerea timpilor de aşteptare a rezultatelor analizelor toxicologice şi stabilirea unui termen de maximum 72 ore pentru realizarea analizelor toxicologice, în vederea constatării prezenţei sau absenţei substanţelor psihoactive în organism sau a alcoolului în sânge şi comunicarea acestora de către instituţiile de medicină legală către structurile Poliţiei Române.

Până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2024, la nivel naţional se înregistrau diferenţe în ceea ce priveşte timpii de aşteptare pentru obţinerea rezultatelor analizelor biologice. Numai la nivelul Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" Bucureşti, care gestionează aproximativ două treimi din totalul solicitărilor, timpii de răspuns sunt mai mari faţă de media naţională.

Mijloacele tehnice utilizate de Poliţia Română pentru testarea prezenţei în organism a unei substanţe psihoactive sunt aparate de înaltă performanţă folosite în statele membre ale Uniunii Europene, care oferă rezultate preliminare specifice.

Concluzionez prin a spune că prezentul act normativ este unul benefic, întrucât este necesară instituirea unor măsuri adecvate, în contextul social recent determinat de accentuarea consumului de substanţe psihoactive în rândul populaţiei, precum şi de conducerea vehiculelor sub influenţa acestora.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Alături de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, fac un îndemn către toate grupurile să dăm acestui act normativ un vot pentru.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Făget, Grupul SOS.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu vreau să fac o remarcă.

Acest PL-x, această ordonanţă a venit după ce, timp de mai mulţi ani, foarte mulţi conducători auto erau testaţi şi rămâneau fără permis câte 6 luni, un an, chiar şi 2 ani.

Faptul că am intrat în normalitate, mă bucură.

Însă mă uitam în prezentarea documentului legislativ şi văd cât de mulţi oameni au lucrat, câte comisii - 5 la număr - ca să beneficiem de ceva normal, de o situaţie care trebuia reglementată de la începutul creării acestei legislaţii.

Deci ne bucurăm, vom vota, dar să ştiţi că este doar o normalitate, nu este nimic deosebit.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Iosub Cosmin-Teodor, Grupul AUR.

Domnul Cosmin-Teodor Iosub:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

AUR va vota pentru PL-x 546/2024, fiind un proiect prin care se face dreptate pentru şoferii români.

Să ne amintim de cazul lui Marius, un curier din Baia Mare, care, în anul 2023, a rămas fără loc de muncă. A fost catalogat drept un infractor care conduce drogat, în urma unui Drug Test pe care l-a făcut în momentul în care a fost oprit de poliţie în trafic. Mai apoi au venit rezultatele, după câteva săptămâni. Omul rămăsese deja fără loc de muncă, şi probele biologice au arătat faptul că era un test fals pozitiv.

Practic, un banal Ibuprofen lăsa şoferii fără permis, îi încurca pe aceştia, îi lăsa fără locuri de muncă şi îi cataloga ca fiind drogaţi la volan.

În sfârşit, prin acest proiect de lege, şoferii nu vor mai aştepta săptămâni, luni de zile pentru rezultatele de la IML, şi rezultatele vor fi transmise în 72 de ore.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă susţine cineva amendamentul respins? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru culturi agricole afectate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 - august 2024; PL-x 629/2024; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul, Guvernul României.

Foarte pe scurt.

Mai avem două minute şi începem sesiunea cealaltă, de întrebări şi interpretări.

Vă rog.

Domnul Florian-Emil Dumitru (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltări Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2024 s-a instituit o schemă de ajutor de stat sub formă de grant acordat producătorilor agricoli pentru culturile agricole afectate de seceta pedologică, în perioada septembrie 2023 - august 2024.

Decizia de aprobare a Comisiei Europene a acestei scheme de ajutor de stat a fost dată de Comisia Europeană în 24.10.2024.

A fost calamitată o suprafaţă de culturi de primăvară de peste 1.700.000 de hectare şi de culturi de toamnă de 319.000 hectare. Suma plătită a fost de 1.926.741.180 lei, circa 385,3 milioane de euro.

Sumele au fost prevăzute în bugetul Ministerului Agriculturii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură, vă rog, raportul comun.

Pe foarte scurt.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Da.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant acordat producătorilor agricoli pentru culturi agricole afectate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 - august 2024.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant acordat producătorilor agricoli pentru culturi agricole afectate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 - august 2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant, având ca obiectiv acordarea de compensaţii, în sumă de 1.000 lei pe hectar pentru fiecare hectar calamitat, producătorilor agricoli care au cultivat suprafeţe cu culturi agricole şi au fost afectate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 - august 2024.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant acordat producătorilor agricoli pentru culturile agricole afectate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 - august 2024, în formă adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

N-a prea fost chiar pe scurt.

Având în vedere că timpul alocat şedinţei noastre a expirat, proiectul rămâne la votul final.

Declar şedinţa închisă.

Vă rog, resetaţi sistemul.

O invit pe doamna vicepreşedinte Şerban pentru partea a doua a şedinţei noastre.

Vă mulţumesc.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Gianina Şerban:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Pentru întrebarea nr. 834A şi întrebarea nr. 1067A, către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, se solicită amânare.

Domnul subsecretar de stat Aurel-Dragoş Drăghescu este în sală?

O voce din sală:

Da.

Doamna Gianina Şerban:

Cu menţiunea că doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela solicită răspunsul, la toate întrebările, în scris.

Aceeaşi precizare şi pentru domnul secretar de stat Cosmin Răzvan Butuza, din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi pentru domnul Attila Kelemen, secretar de stat, din partea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene - doamna deputat solicită răspunsurile în scris.

Mulţumesc.

Pentru celelalte întrebări, şi anume: întrebarea nr. 1123A, întrebarea nr. 1013A, 1015A, 1093A, către Ministerul Sănătăţii, se solicită amânare.

Pentru întrebarea nr. 831A, către Ministerul Energiei, de asemenea, se solicită amânare.

Întrebarea nr. 833A, către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, de asemenea, amânare.

Întrebările adresate Ministerului Sănătăţii, şi anume: 836A, 832A, 827A, 885A, 667A şi 559A - se solicită amânare.

Avem o întrebare tot către Ministerul Sănătăţii, 506A - de asemenea, se solicită amânare.

Întrebările adresate Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, 1068A şi 1100A, de asemenea, se solicită amânare.

Către Secretariatul de Stat pentru Culte, întrebarea nr. 1115A - s-a primit răspunsul în scris.

Întrebarea adresată Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, 751A - s-a primit răspunsul în scris.

Acum trecem la prezentarea interpelărilor şi dau cuvântul colegilor aflaţi în sală, cu menţiunea şi rugămintea ca intervenţia dumneavoastră să nu depăşească 3 minute.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu, din partea Grupului AUR.

Doriţi să citiţi interpelarea? Nu.

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu, din partea Grupului AUR?

Nu este în sală.

Domnul Eduard Koler?

Doamna Veronica Grosu?

Domnul Laurenţiu Adrian Neculaescu?

Domnul deputat Paul-Claudiu Cotîrleţ?

Doriţi să citiţi interpelarea?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Paul-Claudiu Cotîrleţ:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului ministru al educaţiei şi cercetării, domnul Daniel David.

Stimate domnule ministru,

În contextul reglementărilor actuale, care guvernează activitatea instituţiilor de învăţământ superior din România, entităţi precum Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare - CNATDCU - şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior - CNFIS - joacă un rol esenţial în evaluarea performanţelor academice, respectiv în finanţarea instituţională şi pe criterii de calitate.

Aceste structuri sunt fundamentale pentru asigurarea excelenţei în învăţământul superior, stabilind standarde riguroase şi mecanisme de validare care contribuie la recunoaşterea valorii ştiinţifice şi educaţionale la nivel naţional şi internaţional. Cu toate acestea, în practică, există o disonanţă între criteriile stabilite de CNATDCU, pentru promovare academică, şi cele utilizate de CNFIS, în alocarea finanţărilor pe baza performanţei.

Această lipsă de armonizare conduce la o suprasolicitare a cadrelor didactice universitare, care trebuie să îşi organizeze activitatea ştiinţifică şi didactică pentru a răspunde simultan la două seturi diferite de cerinţe, adesea necorelate. Practic, un cadru didactic ajunge să "muncească de două ori" pentru a-şi atinge obiectivele de promovare şi pentru a contribui la finanţarea instituţiei, în condiţiile în care aceste două procese ar trebui să fie convergente şi complementare, nu divergente.

În acest sens, vă supun atenţiei următoarele puncte, care, în opinia mea, ar trebui să constituie teme utile pentru o eventuală analiză sau iniţiativă la nivelul ministerului:

- Oportunitatea armonizării criteriilor de evaluare stabilite de CNATDCU şi CNFIS, astfel încât activitatea didactică şi de cercetare să fie evaluată pe baza unui set unitar, clar şi coerent de standarde;

- Clarificarea şi simplificarea cadrului legal actual, în vederea reducerii riscului de interpretări multiple şi a suprapunerilor dintre criteriile de promovare profesională şi cele aferente finanţării instituţionale;

- Construirea unui cadru predictibil şi echilibrat, care să sprijine performanţa academică, să asigure echitate pentru toţi actorii implicaţi şi să reducă din povara administrativă, acolo unde aceasta nu aduce valoare adăugată.

Printr-o abordare integrată, transparentă şi bazată pe consultare cu mediul universitar, sunt convins că aceste demersuri pot consolida în mod durabil sistemul de învăţământ superior din România.

În acest context, vă întreb: are Ministerul Educaţiei în vedere iniţierea unui proces de armonizare a criteriilor de evaluare aplicate de CNATDCU şi CNFIS, astfel încât eforturile cadrelor didactice să fie canalizate unitar, eficient şi valoros pentru întreg sistemul universitar?

Vă mulţumesc.

Paul Cotîrleţ, deputat al PSD, Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Rodica Plopeanu, din partea Grupului SOS?

Doriţi să citiţi interpelarea?

Domnul deputat Florin Caragaţă, din partea Grupului SOS?

Domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, din partea Grupului SOS?

Domnul deputat Adrian-Miroslav Merka, din partea Grupului minorităţilor? Nu.

Domnul deputat Mihai-Adrian Ţiu, din partea Grupului SOS România?

Doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu?

Domnul deputat Călin-Florin Groza, din partea neafiliaţilor? Nu.

Doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos.

Stimate domnule ministru,

Turismul este un pilon esenţial al economiei judeţului Bihor. Prin activitatea Agenţiei de Management al Destinaţiei Bihor promovăm dezvoltarea durabilă a judeţului nostru, a destinaţiei turistice Bihor.

Totuşi, am fost informată despre o problemă tot mai des întâlnită în sectorul turistic, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional - creşterea unităţilor de cazare care funcţionează fără autorizare din partea Ministerului Educaţiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Acest fenomen afectează negativ standardele de calitate în turism şi alimentează economia subterană.

Este esenţial să susţinem un cadru corect, reglementat şi transparent pentru toţi actorii din industrie, pentru ca turismul românesc să-şi atingă potenţialul şi să contribuie durabil la dezvoltarea regiunii.

Stimate domnule ministru, vă întreb:

- Câte unităţi turistice sunt autorizate sau au solicitat certificat de clasificare, din judeţul Bihor, de la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului?

- Câte controale au fost realizate în judeţul Bihor în ultimul an?

- Şi care sunt măsurile pe care le aveţi în vedere pentru a reduce turismul la negru?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Domnul deputat Alexandru Muraru, din partea Grupului PNL? Nu.

Domnul deputat Maricel Popa, din partea Grupului PSD?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Maricel Popa:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am o interpelare adresată domnului ministru interimar al sănătăţii, Alexandru Rafila - "Spitalul Regional de Urgenţă din Iaşi".

Domnule ministru,

Având în vedere importanţa strategică a Spitalului Regional de Urgenţă din Iaşi pentru întreaga regiune de nord-est a României, vă adresez următoarea interpelare:

Precizez că, în cadrul procedurii de atribuire pentru Pachetul 2 al proiectului, care include lucrările principale de construcţie, a fost depusă o contestaţie de către un consorţiu de firme turceşti. Aceasta a întârziat procesul de contractare, însă Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv contestaţia în luna aprilie, deschizând astfel calea pentru continuarea proiectului în condiţii legale.

Am trei întrebări pentru dumneavoastră:

1. Care este stadiul actual al lucrărilor la Spitalul Regional de Urgenţă din Iaşi?

2. Care sunt etapele următoare planificate şi termenele estimate pentru finalizarea acestora?

3. Ce măsuri sunt luate pentru a asigura respectarea termenului de finalizare a spitalului până în 2027?

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu stimă, deputat Maricel Popa.

Deoarece mai am un pic, mai pot să mai pun o interpelare? Scurtă.

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Maricel Popa:

Mai am o interpelare, adresată domnului ministru interimar al economiei, digitalizării, antreprenoratului şi turismului, Bogdan-Gruia Ivan.

Obiectul interpelării - "Susţinerea turismului în România şi promovarea Platformei «România Atractivă»".

Domnule ministru,

Având în vedere potenţialul turistic important al României, cu diversitate bogată de atracţii naturale, culturale şi istorice, este esenţial să consolidăm şi să dezvoltăm infrastructura şi serviciile turistice, astfel încât să creştem atractivitatea ţării noastre atât pentru turiştii naţionali, cât şi pentru turiştii internaţionali.

Consider că o strategie coerentă şi susţinută în domeniul turismului poate aduce beneficii semnificative economiei naţionale, creând locuri de muncă şi contribuind la promovarea imaginii României în lume.

Ca exemplu, Platforma "România Atractivă", în care a fost inclus şi judeţul Iaşi, reprezintă un punct de plecare şi un instrument important de promovare şi informare, putând fi un punct de referinţă pentru cei care doresc să descopere frumuseţile şi oportunităţile turistice ale ţării. Totuşi, pentru a maximiza impactul acestei platforme, este necesară o susţinere mai amplă, prin finanţare, de campanii de promovare eficientă şi actualizarea constantă a conţinutului.

Prin urmare, vă rog să-mi comunicaţi:

- Care sunt măsurile concrete pe care ministerul le are în vedere pentru susţinerea şi dezvoltarea turismului în România în următorii ani?

- Ce strategii şi resurse vor fi alocate pentru promovarea şi îmbunătăţirea Platformei "România Atractivă?

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu stimă, deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Lăzăroi, din partea Grupului SOS? Nu.

Domnul deputat Sergiu-Lucian Matei, din partea Grupului POT.

Domnul deputat Dumitru Coarnă, neafiliat.

Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, din partea Grupului PSD.

Doamna deputat Raisa Enachi, din partea Grupului SOS România.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Bună seara!

Mulţumesc frumos.

Interpelare adresată domnului Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării - "Clarificări privind procedurile legale de prelevare, transport şi depozitare a probelor biologice".

Stimate domnule ministru,

Având în vedere interesul public major legat de respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, solicit clarificări privind cadrul legal şi modul concret de aplicare a procedurilor de prelevare, transport şi conservare a probelor biologice de sânge, în special în situaţiile legate de controale rutiere şi cercetări penale referitoare la conducerea sub influenţa alcoolului sau a substanţelor interzise.

În spaţiul public au fost semnalate mai multe disfuncţionalităţi grave, nereguli ce pun sub semnul întrebării integritatea probelor, afectează dreptul la un proces echitabil şi pot compromite legalitatea procedurilor penale sau contravenţionale.

Aşadar, solicit, domnule Predoiu, răspuns detaliat la următoarele întrebări:

1. Care este procedura legală completă de recoltare a probelor biologice de sânge, conform normelor metodologice în vigoare?

2. Este legală reţinerea temporară a probelor de către agenţi ai Poliţiei Rutiere, în afara instituţiilor medico-legale? Dacă da, care sunt condiţiile referitoare la durată, temperatură şi spaţii de depozitare?

3. Ce norme reglementează condiţiile de păstrare şi transport?

4. Poate o probă de sânge să fie transportată şi analizată într-un alt judeţ decât cel în care a fost recoltată? În ce condiţii legale este permis acest transfer?

5. Care sunt responsabilităţile poliţiştilor rutieri în manipularea, păstrarea şi transportul acestor probe? Este legal ca probele să rămână în posesia echipajului mai multe zile?

6. Există un protocol unitar naţional care să asigure respectarea lanţului de custodie? Dacă da, ce acte normative îl reglementează?

7. Care sunt condiţiile obligatorii pentru garantarea integrităţii probelor biologice şi menţinerea validităţii rezultatelor?

8. Ce sancţiuni administrative sau penale sunt prevăzute în caz de nerespectare a procedurilor de recoltare, manipulare şi transport?

9. În cazul în care o probă este compromisă, ce consecinţe legale se aplică personalului responsabil şi ce impact are asupra validităţii probatoriului?

Stimate domnule ministru,

Integritatea procesului de recoltare şi analiză nu este doar o chestiune tehnică, ci una de drept fundamental.

Aştept răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Brian Cristian, Grupul USR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Obiectul interpelării mele este "Anularea sesiunii Programului «Rabla pentru tractoare»: impact, legalitate şi soluţii".

Este adresată domnului Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Stimate domnule ministru,

Administraţia Fondului pentru Mediu a anunţat anularea sesiunii de înscriere destinată persoanelor fizice în cadrul Programului "Rabla pentru tractoare" în data de 12 mai 2025.

Sesiunea a fost lansată în aceeaşi dată, la ora 10.00. Decizia a venit la mai puţin de o oră de la închiderea aplicaţiei informatice, în condiţiile în care 2.394 de fermieri au reuşit să finalizeze înscrierea în cele 25 de minute şi 52 de secunde în care aplicaţia a funcţionat şi a generat numere de înregistrare valide.

Din datele pe care le-am analizat, decizia a fost luată fără o analiză tehnică publică, fără publicarea unui raport IT detaliat şi fără consultarea celor afectaţi, contrar principiilor transparenţei şi ale legalităţii administrative. Mai mult, temeiul invocat de AFM - "probleme de funcţionare a aplicaţiei" - nu justifică legal anularea unei sesiuni deja încheiate, în condiţiile în care Ghidul de finanţare aprobat prin Ordinul nr. 1149/2025 prevede că în astfel de situaţii singura măsură legală este prelungirea termenelor de depunere, nu anularea retroactivă.

Beneficiarii afectaţi au dobândit un drept procedural odată cu generarea numărului de înregistrare, conform art. 14 alin. (3) din acelaşi Ghid, iar decizia AFM echivalează cu anularea unui drept dobândit legal. În plus, răspunsurile transmise până acum de instituţie, în baza contestaţiilor individuale, sunt evazive, neclare şi repetă aproape identic conţinutul comunicatului iniţial, fără dovezi tehnice suplimentare sau argumente juridice solide.

Tocmai de aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este temeiul legal în baza căruia s-a dispus anularea sesiunii de înscrieri din 12 mai 2025, în condiţiile în care nici Ghidul de finanţare, nici Ordinul nr. 1149/2025 nu prevăd o asemenea posibilitate?

2. A fost realizat un raport tehnic detaliat cu privire la disfuncţionalităţile aplicaţiei informatice? Dacă da, vă solicit să mi-l puneţi la dispoziţie.

3. Cine a semnat, efectiv, Dispoziţia nr. 344 din 12.05.2025 privind anularea sesiunii şi care este baza legală a atribuţiilor persoanelor în cauză pentru a decide o astfel de măsură?

4. De ce nu s-a aplicat prevederea legală referitoare la prelungirea termenelor, în locul anulării sesiunii?

5. Care sunt măsurile urgente pe care Ministerul Mediului şi AFM le au în vedere pentru remedierea situaţiei, inclusiv prin reluarea procesării dosarelor înregistrate valid?

6. Ce măsuri aveţi în vedere pentru ca asemenea disfuncţionalităţi să nu mai ducă, în viitor, la anularea arbitrară a accesului legal la programele finanţate de stat?

Aştept răspunsul dumneavoastră în scris şi verbal, în termenul prevăzut de lege.

Cu aleasă consideraţie, Brian Cristian, deputat al USR de Maramureş.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, Grupul SOS? Nu.

Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels, Grupul AUR.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Vă mulţumesc.

Interpelarea este adresată domnului Florin-Ionuţ Barbu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării - "Corelaţia dintre suspendarea lansărilor de rachete antigrindină şi revenirea precipitaţiilor în judeţele afectate - cazul Vrancea".

Stimate domnule ministru,

După ani de nemulţumiri, avertismente şi suspiciuni, agricultorii din câteva judeţe ale ţării ne semnalează, recent, o evoluţie îmbucurătoare, şi anume revenirea precipitaţiilor în zonele afectate de-a lungul timpului de secetă, exact în perioada în care lansările de rachete antigrindină au fost suspendate.

Un caz elocvent este cel al judeţului Vrancea, unde agricultorii raportează cantităţi semnificative de ploaie şi culturi înfloritoare după perioade de secetă severă. Această schimbare coincide direct cu oprirea intervenţiilor antigrindină, care - în opinia agricultorilor - ar fi contribuit la dispersarea norilor şi împiedicarea formării precipitaţiilor.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

1. A fost realizată o analiză, care să compare nivelul de precipitaţii din zonele în care lansările antigrindină au fost suspendate, cu anii anteriori? În caz afirmativ, care sunt concluziile?

2. Care este poziţia oficială a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu privire la suspiciunea că rachetele antigrindină pot influenţa negativ precipitaţiile şi induce seceta?

3. Există colaborări active între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi instituţii de cercetare, precum Administraţia Naţională de Meteorologie, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, institute agronomice şi aşa mai departe pentru evaluarea impactului sistemului antigrindină asupra mediului?

4. Aveţi în vedere extinderea suspendării lansărilor şi în alte judeţe, pentru a observa dacă această tendinţă pozitivă a precipitaţiilor se confirmă şi în alte zone afectate de secetă?

5. Când va fi finalizată evaluarea, aşteptată de agricultori, privind eficienţa Sistemului Naţional Antigrindină şi ce măsuri veţi lua în funcţie de rezultatele acesteia?

Vă rog să-mi transmiteţi răspunsul dumneavoastră, în scris, în termenul legal.

Cu mulţumiri, Ramona-Ioana Bruynseels, deputat în Circumscripţia electorală nr. 13, judeţul Cluj.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Nemaifiind colegi deputaţi înscrişi pentru a prezenta interpelări, nici în online, declar şedinţa închisă.

Seară frumoasă tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.25.