Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dar, domnule Neamţu...

Bună dimineaţa!

Dar nu sunteţi primul! (Vociferări.)

Nu. (Vociferări.)

Orice învăţ are şi un dezvăţ!

Mulţumesc.

Când vă vine rândul...

Perfect!

Domnul Bogdănel? Vă rog.

Domnul Lucian-Gabriel Bogdănel:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Lumea euroatlantică, destinul istoric al României: 30 de ani de la «Declaraţia de la Snagov»".

Anul acesta, la 21 iunie, se împlinesc 30 de ani de la faimoasa "Declaraţie de la Snagov", un moment politic fundamental în fixarea cursului euroatlantic al României, prin însuşirea strategiei naţionale de aderare a României la Uniunea Europeană.

Rămasă în istorie şi sub titulatura de "Consensul de la Snagov", Declaraţia de la 21 iunie 1995, semnată de liderii tuturor formaţiunilor politice de la acea vreme, a consfinţit orientarea fermă a României de a-şi axa dezvoltarea pe promovarea atributelor unei societăţi democratice şi crearea unei economii de piaţă eficiente şi durabile, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, instituţiile şi politicile Uniunii Europene.

Documentul statua, între altele, că aderarea României la Uniunea Europeană era un "obiectiv strategic naţional". O zi mai târziu, la 22 iunie 1995, ministrul de externe, Teodor Meleşcanu, depunea, la Paris, cererea ţării noastre de aderare la Uniunea Europeană.

Consecinţele istorice ale Consensului de la Snagov şi ecourile acestuia reverberează şi azi, la trei decenii distanţă, cu aceeaşi convingătoare putere de exemplu pentru întreaga clasă politică. Societatea noastră are nevoie, mai mult ca oricând, de spiritul consensualist al Snagovului şi de o figură tutelară capabilă să aducă la aceeaşi masă partide, instituţii, universităţi, antreprenori şi societatea civilă, aşa cum, în 1995, preşedintele Ion Iliescu, cu echilibru şi înţelepciune politică, a dovedit că poate să o facă.

Consensul presupune oameni care se ascultă unii pe alţii, oameni care nu sunt fanaticii unei singure idei şi care, în confruntarea democratică de opinii, înţeleg că schimbările cer timp şi presupun un cost social pe măsură, care trebuie partajat cât mai echitabil cu putinţă. Din 1995 până în 2004, când, sub guvernarea Adrian Năstase, s-au încheiat negocierile de aderare la UE şi am intrat în NATO, România a trecut printr-un deceniu de transformări profunde şi dureroase, dar acceptate de societate, în numele obiectivului naţional şi aspiraţiilor consemnate în Declaraţia de la Snagov.

În spatele acestui document programatic stă, de fapt, curajul asumării unei viziuni îndrăzneţe şi a unei strategii concrete de acţiune, ambele validate de către societate, pentru că au fost rodul consultărilor şi dezbaterilor transparente, la adăpost de bruiajul strident al populismului politic.

Nu e singura lecţie pe care Consensul de la Snagov ne-o oferă peste ani. Declaraţia vorbeşte despre democraţie, pluralism politic, separarea puterilor în stat şi echilibrul între puteri - sunt bunuri câştigate cu sacrificii enorme, pe care, de cele mai multe ori, le luăm ca fiind de la sine înţelese. Însă experienţa ultimelor luni, şi mai ales momentul noiembrie 2024 ne arată că democraţia este fragilă, iar spectrul extremismului politic, alimentat de un furibund discurs al urii, poate întuneca oricând orizonturile lumii noastre.

Pornind de la această realitate îngrijorătoare, spiritul Declaraţiei de la Snagov devine un veritabil antidot la radicalism, o lumină călăuzitoare în bezna extremismului politic, capabilă să indice întotdeauna... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Lăpuşan.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei mele politice este "Turismul românesc, o resursă valoroasă, încă insuficient promovată".

Turismul a devenit, în ultimele decenii, nu doar un motor economic important la nivel global, ci şi un mijloc prin care statele îşi afirmă identitatea, valorile şi frumuseţea. Este un domeniu care aduce nu doar venituri consistente la bugetele publice, ci contribuie şi la consolidarea imaginii externe a unei ţări. Prin intermediul turismului, o naţiune se face cunoscută, respectată şi apreciată pentru ceea ce este: cultură, tradiţie, ospitalitate şi unicitate.

În acest context, România dispune de resurse valoroase, recunoscute atât pe plan intern, cât şi internaţional: peisaje naturale deosebite, tradiţii bine conservate, patrimoniu cultural vast şi ospitalitate autentică, de la zone montane şi lacuri glaciare, până la cetăţi medievale, mănăstiri, sate cu identitate şi obiceiuri păstrate de secole.

Cu toate acestea, datele oficiale privind turismul în România, în anul 2024, ne oferă o imagine care merită toată atenţia noastră şi asupra acestui aspect am vrut să insist.

Conform Institutului Naţional de Statistică, turiştii străini care au vizitat România, anul trecut, au cheltuit aproximativ 5,3 miliarde de euro. În acelaşi timp, însă, românii care au călătorit în afara ţării au cheltuit peste 9,7 miliarde de euro, generând astfel un deficit de 4,3 miliarde de euro în balanţa turistică.

Această diferenţă semnificativă ne arată că, deşi România atrage vizitatori, fluxul turistic extern este mult mai intens. Este o realitate care ridică semne de întrebare şi care necesită reflecţie. Într-o lume în care competiţia pentru atragerea turiştilor este acerbă, imaginea unei ţări joacă un rol esenţial. Nu este suficient să avem ce arăta, trebuie şi să ştim cum să prezentăm acest lucru, în mod coerent şi profesionist, pe pieţele externe şi în faţa potenţialilor vizitatori şi, bineînţeles, să arătăm şi turiştilor români că au ce vizita în România; nu trebuie neapărat ca prima lor opţiune, pentru mulţi, să fie opţiunea de a vizita o ţară străină.

De aceea, promovarea constantă a României trebuie să rămână un obiectiv central pentru orice strategie naţională în domeniul turismului. Vizibilitatea pe canalele internaţionale, participarea la târguri de profil, prezenţa în campanii media şi în mediul online sunt doar câteva dintre instrumentele prin care o ţară îşi poate construi reputaţia turistică, dar care, din păcate, în acest moment, nu sunt folosite de către România.

Este important să fim conştienţi că turiştii, fie ei români sau străini, aleg destinaţii în funcţie de modul în care acestea sunt prezentate şi de aceea trebuie să fim foarte atenţi la tot ceea ce se întâmplă în spaţiul internaţional, pe acest subiect.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie să vorbim deschis despre aceste realităţi şi să înţelegem că promovarea turismului este, de fapt, o investiţie în reputaţia naţională. Nu este vorba doar despre cifre, ci despre modul în care ne prezentăm lumii.

România are ce arăta, are ce oferi şi merită să fie cunoscută mai bine.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat PSD de Cluj.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Szőke?

Domnul Neamţu. Acum.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Bună dimineaţa!

Distinşi colegi,

Domnule preşedinte,

Primele zile ale mandatului lui Nicuşor Dan au început sub semnul acesta bizar, al mândriei, care a defilat pe Calea Victoriei din Bucureşti. Pe vremuri, credeam că trebuie să te mândreşti cu o performanţă sportivă, intelectuală. Nu ne este clar exact cu ce s-au mândrit cei care au coborât în stradă - întâi pentru a-l susţine pe Nicuşor Dan, pentru ca mai târziu să-şi exhibe sexualitatea deviantă -, dar este clar că avem un fenomen fără precedent care se petrece în societatea românească. Mii de tineri sunt luaţi de pe băncile şcolii şi duşi să contemple posibilitatea ca un oarecare Gigel să devină, poate la 10, poate la 15, poate la 18 ani, Maricica.

Povestea asta cu schimbarea de sex nu-i chiar o glumă. Transgenderismul pe care îl vedem etalat, mai nou, la aceste festivităţi, e un fenomen bizar. Deciziile acestea de a-ţi schimba, de pildă, sexul, nu sunt chiar triviale. Nu se compară cu schimbarea unor chiloţi, cămăşi sau cravate.

Injectarea cu hormoni produce stări de deprimare şi tulburări grave ale identităţii. De multe ori vedem şi semne ale acestei depresii în rata mare a sinuciderilor.

Blocarea chimică, de pildă, a evoluţiei fireşti a corpului, masculin sau feminin, creşterea părului pe pieptul tinerilor bărbaţi reprezintă, din punctul nostru de vedere, un abuz. Şi ar trebui să nu fie tolerată această chestiune în spaţiul medical românesc.

Vă reamintesc că, în America, să bei alcool trebuie să ai minimum 21 de ani.

În România, mai nou, ca să vorbeşti despre schimbarea de sex e suficient să ai 10-12 ani.

Noi înţelegem pluralismul, diversitatea şi respectăm, într-un fel, această dimensiune a lumii moderne, dar credem că libertatea oamenilor trebuie să fie pusă în acord cu natura umană creată de Dumnezeu.

Deplângem, aşadar, o sistematică pierdere a purităţii şi - atenţie! - a sfinţeniei şi a pudorii, pe care omul tradiţional le împărtăşea acum zeci, chiar sute de ani, în Ţara Românească.

Faptul că sexualitatea aceasta deviantă este aplaudată ne pune pe gânduri. A sosit timpul, distinşi colegi, doamnelor şi domnilor, dragi români, să distingem între oamenii care au minte, deci care sunt cu minţi, şi cei care experimentează doar pentru a asupri, pentru a jigni, pentru a intimida.

Spre deosebire de raţe, de căţei sau chiar delfini, homo sapiens are această înzestrare, poate să aleagă. Iar pentru a fi liber nu e suficient să alegi, ci trebuie să alegi bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Priescu?

Domnul Negrea?

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Weekendul trecut, în chiar ziua Cincizecimii, una dintre cele mai mari şi sfinte sărbători ale Ortodoxiei, în inima Capitalei, la câţiva paşi de altarul neamului din Piaţa Unirii, a avut loc un marş LGBT, desfăşurat ostentativ, provocator şi sfidător faţă de credinţa şi valorile majorităţii poporului român.

Nu mai este vorba despre o simplă manifestaţie pentru drepturi, este o acţiune ideologică agresivă, gândită să lovească în rădăcina noastră spirituală, să impună o nouă normalitate prin presiune mediatică, susţinere politică şi fonduri externe.

Această paradă a fost un mesaj clar, prin care se doreşte impunerea unei ideologii care ridică păcatul la rang de virtute şi care expune copiii la comportamente incompatibile cu valorile morale şi tradiţionale ale unei societăţi care, ne place sau nu, este încă profund creştină.

Repet şi subliniez - nu avem nimic cu oamenii, cu persoane concrete, fiecare este liber să trăiască aşa cum doreşte, în spaţiul privat. Dar avem tot dreptul, şi chiar datoria, să luăm atitudine atunci când se încearcă transformarea păcatului în politică publică şi când imoralitatea devine normă.

România vrea în Europa valorilor, nu într-o Europă decăzută moral. Vrem în Europa demnităţii, a familiei, a identităţii culturale şi spirituale. Nu vrem o Europă în care familia este relativizată, copiii sunt confiscaţi ideologic, credinţa este ridiculizată, iar păcatul este premiat cu fonduri publice.

Cer autorităţilor să ia măsuri pentru ca astfel de manifestaţii ostentative să nu mai fie autorizate în zilele de sărbătoare religioasă. Nu este vorba despre restrângerea dreptului la liberă exprimare, ci despre respectarea unui echilibru social, despre decenţă, despre respect faţă de Biserică şi faţă de simbolurile sacre ale poporului român.

Românii nu mai vor să fie luaţi de proşti. Nu mai acceptă să le fie călcată în picioare credinţa, tradiţia, familia şi bunul-simţ.

Tăcerea nu mai este o opţiune. A venit vremea să spunem răspicat, fără frică şi fără ruşine: vrem în Europa, nu în Sodoma! (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Maricel Popa.

Domnul Maricel Popa:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este "Violenţa împotriva femeilor".

Agresiunile îndreptate împotriva femeilor reprezintă, din nefericire, o realitate cotidiană, o realitate mascată de tăcerea autorităţilor, minimalizată prin prejudecăţi şi ignorată până ajunge la tragedii ce zguduie opinia publică, însă prea târziu.

Moartea violentă a Teodorei Marcu, o tânără însărcinată, ucisă fără milă în mijlocul străzii, sub privirea fetiţei sale, nu este un incident izolat. Este simptomul unui sistem care dă greş constant în faţa celor mai vulnerabile persoane. Este vocea nerostită a multor femei care, an de an, sunt bătute, ameninţate sau ucise de parteneri, foşti parteneri, persoane cunoscute şi apropiate lor.

Datele oficiale sunt alarmante. În România, 60% dintre faptele de violenţă semnalate au ca victime femei.

Este de neconceput ca o femeie care raportează în mod repetat ameninţări şi acte de hărţuire să nu beneficieze de protecţie reală. Este revoltător ca sesizările ei să se piardă între dosare, să fie trimise dintr-un birou în altul, până când agresiunea escaladează în omor.

Violenţa domestică nu este o simplă dispută conjugală. Este rezultatul unui dezechilibru profund de putere, perpetuat de indiferenţă şi de lipsa unor reacţii ferme. Avem responsabilitatea de a combate acest fenomen, prin măsuri legislative clare şi prin promovarea unei culturi bazate pe respect şi egalitate, pe prevenţie şi raportare.

Nu este suficient doar să înăsprim pedepsele. Avem nevoie de un sistem de justiţie care să intervină prompt, de poliţişti care să trateze cu seriozitate orice semnal de pericol şi de procurori care să nu închidă anchetele fără o analiză riguroasă. Dar, mai presus de toate, e nevoie de o transformare profundă a mentalităţilor. Alertarea autorităţilor nu trebuie să fie o ruşine în faţa unui pericol, fie că suntem victime sau spectatori, trebuie să fie prima reacţie.

Totul începe cu educaţia, atât în şcoli, cât şi în formarea profesională a celor care lucrează în domenii-cheie: poliţie, justiţie, asistenţă socială. Este esenţial să construim instituţii care apără drepturile femeilor, nu le ignoră.

Nu mai putem permite ca vieţile femeilor să fie tratate ca fiind "neimportante" sau "neatractive mediatic". Ele trebuie să fie în centrul preocupărilor noastre, ca societate. Cazul Teodorei trebuie să fie un semnal de alarmă, un moment de schimbare, trebuie să devină momentul în care întreaga societate, de la decidenţi politici până la fiecare cetăţean, să spunem ferm: "Destul!".

Trebuie să acţionăm pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete. Violenţa asupra femeilor este o rană profundă a societăţii româneşti. Este timpul să spunem stop!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Muşat?

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"România ca stat în disoluţie!"

Comanda este clară: distrugeţi cât de repede România şi românismul!

Fără a fi vreo surpriză, cei care astăzi desfăşoară ultimele faze ale acestui plan comandat din exterior, dar dirijat din interior, sunt aceiaşi care au fost la conducerea ţării în ultimii 35 de ani şi aceleaşi partide care au pus umărul ca la Palatul Cotroceni să avem astăzi o hologramă.

Din păcate, peste 5 milioane de români, unii de bună-credinţă, alţii nu, le-au căzut din nou în mreje, urmare a unui asalt media şi utilizare a unor tehnologii de control al maselor, cum în România n-a mai avut loc.

Cum arată România astăzi, după 35 de ani de PSD, PNL, UDMR şi USR?

O ţară depopulată, fără industrie, fără control asupra resurselor naturale, fără control alimentar, fără armată, fără servicii secrete, fără păduri, fără companii strategice, fără viziune!

Anul trecut s-au născut mai mulţi copii în diaspora decât în ţară, iar menţinând acelaşi ritm, în 2100 populaţia României va fi de doar 8 milioane.

Anul acesta au fost cei mai puţini elevi înscrişi la examenul de Bacalaureat, din ultimii cel puţin 20 de ani. Aproape un sfert din elevii care au început clasa a XII-a în septembrie nu au mai ajuns la examen.

Anul acesta depăşim borna de 220 de miliarde de euro datorie externă, 154 de miliarde de euro fiind contractate în ultimii 10 ani.

Anul trecut am avut un deficit de cont curent de 29,3 miliarde de euro, mai mare cu 7,8 miliarde decât în 2023.

Anul trecut, deficitul balanţei comerciale a fost de 33 de miliarde de euro, iar la 30 aprilie 2025 a fost deja 11,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o majorare de 24,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

Astăzi, trenurile de călători se deplasează cu o viteză medie de 45 Km/h, iar cele de marfă cu - atenţie! - 16 Km/h!

Astăzi, România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata sărăciei relative, cu un procent de 25,4%, sau al abandonului şcolar.

Peste toate acestea, tot cei care ne-au adus aici vin aroganţi şi ne aruncă pe gât diverse formule de măriri de impozite şi taxe ce vor adânci sărăcia, vor falimenta mii de firme, vor arunca zeci de mii de români în şomaj, ceea ce va duce, în final, la încă un exod de câteva sute de mii de români în căutarea unui trai mai bun.

De la tribuna Parlamentului trag un semnal de alarmă că reforma trebuie să înceapă întâi cu politicienii care ne-au adus aici, cu marea evaziune şi optimizările fiscale ale multinaţionalelor, cu reforma administrativă, cu scoaterea din sistemul public a zecilor de mii de membri de partide, amante şi neamuri, cu taxarea corectă a redevenţelor companiilor ce se îmbogăţesc de pe urma exploatării resurselor noastre naturale, cu taxarea corectă a profiturilor enorme pe care băncile le fac pe spatele românilor, cu stoparea banilor daţi către Ucraina şi abia apoi să vină la micul antreprenor şi românul simplu să le ceară să facă sacrificii.

Dacă această ordine de priorităţi nu va fi respectată, nu este exclus ca în societate să apară tensiuni, proteste de amploare sau chiar iniţiative de tip "grevă fiscală", în care unii contribuabili ar putea refuza plata impozitelor şi taxelor, ca formă de protest.

Ce va face statul în faţa unei asemenea situaţii?

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ţiplea.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Vă mulţumesc.

"Ce face statul român cu banii plătiţi de noi pentru impozite şi taxe?"

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul care va fi condus de Ilie Bolojan va avea misiunea deosebit de dificilă de a stabiliza rapid economia ţării noastre, concomitent cu declanşarea unui amplu proces de reformă a statului român. Chiar dacă cele două sarcini ale viitorului prim-ministru pot părea diferite, ele sunt complementare şi interdependente. Vreau să subliniez că lipsa reformelor din ultimii ani sau reformele făcute cu jumătate de măsură sunt cele care ne-au adus dificultăţile financiare din prezent şi riscurile enorme asupra creşterii economice. Fără reforme solide, nu vom avea stabilitate financiară pe termen lung şi nici credibilitate în faţa investitorilor şi a cetăţenilor români.

Stimaţi colegi,

Deficitul mare de încredere, pe care l-au acumulat instituţiile publice din ţara noastră, în ochii contribuabililor români, este determinat de faptul că, şi în anul 2025, în România persistă o risipă uriaşă de bani publici, transformată în dispreţ faţă de cei care plătesc taxe şi impozite.

Eu nu caut vinovaţi şi nici nu arăt cu degetul, însă vreau să subliniez că încrederea cetăţenilor nu o vom recâştiga decât atunci când românii vor vedea că banii plătiţi de ei, prin impozite şi taxe, vor fi cheltuiţi cu cea mai mare chibzuinţă şi se întorc la oameni prin servicii publice de calitate, prin lucrări de infrastructură trainice şi prin măsuri de susţinere a economiei producătoare de valoare.

Mulţi o să spună că aşa ceva nu se poate, că să mai aşteptăm puţin, căci o să vină alţii să ne facă curăţenie în propria casă. Eu nu voi fi de acord cu o asemenea atitudine, pentru că ştiu că se poate, iar, la Bihor, echipa PNL, condusă de Ilie Bolojan, a creat deja un precedent, adică un model de bune practici în sectorul public. Da, se poate!

Nu trebuie decât să facem efortul de a multiplica un model administrativ eficient şi responsabil la nivelul întregii ţări. Mai cred, de asemenea, că, în următoarea perioadă, partidele politice vor da adevăratul test cu privire la susţinerea unui plan cu adevărat reformator pentru România, iar românii vor avea ocazia să vadă cine vrea cu adevărat o Românie modernă şi cine împiedică să se realizeze acest lucru.

Vă mulţumesc.

Dumitru Ţiplea, deputat PNL de Bihor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Pistru?

Domnul Năcuţă.

Domnul Sorin Năcuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

România traversează o perioadă economică complicată, în care echilibrul între responsabilitatea fiscală, nevoile societăţii şi stimularea economiei trebuie atent gestionate. Este clar pentru toată lumea că viitorul Guvern va avea în faţă o misiune complexă: reducerea deficitului bugetar şi încadrarea în ţinta asumată faţă de Uniunea Europeană, până la sfârşitul anului, fără a afecta coeziunea socială, ritmul investiţional şi stabilitatea economică.

În acest context, consider că este esenţial ca măsurile ce vor fi adoptate să fie echilibrate, realiste şi sustenabile, urmărind în primul rând:

- Reducerea şi eficientizarea cheltuielilor bugetare, prin auditarea marilor instituţii publice, eliminarea risipei, digitalizarea aparatului administrativ şi reforma administrativă;

- Menţinerea unui ritm ridicat al investiţiilor structurale;

- Reforma fiscală inteligentă, care să vizeze în primul rând creşterea colectării şi combaterea evaziunii.

Este de înţeles îngrijorarea mediului de afaceri privind posibila creştere a unor taxe precum TVA, impozitele pe venit, dividende sau accize. Dar trebuie spus clar - fără disciplină bugetară şi un efort colectiv, România riscă nu doar o criză financiară prelungită, ci şi pierderi semnificative de fonduri europene, atât din PNRR, cât şi din cadrul financiar multianual.

Acest efort trebuie să fie însă just şi echitabil distribuit în societate. Nu putem cere sacrificii doar de la cei vulnerabili. Este obligaţia noastră să protejăm categoriile defavorizate, să păstrăm puterea de cumpărare a populaţiei active.

România are potenţial economic, are investiţii în derulare şi o deschidere fără precedent către fonduri europene. Dar, pentru ca aceste avantaje să nu fie compromise, este nevoie de curaj, onestitate şi echilibru în deciziile viitorului Guvern.

În calitate de deputat al PNL, voi susţine doar un pachet de măsuri care să aducă stabilitate financiară, fără să compromită viitorul.

România trebuie să rămână un stat credibil în faţa instituţiilor internaţionale, atractiv pentru investitori şi corect cu propriii cetăţeni.

Sorin Năcuţă, deputat al PNL Iaşi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Tanasă.

Domnul Ştefan Tanasă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De ani de zile, politicienii se prefac că luptă pentru a rezolva două mari probleme sociale - corupţia şi inechitatea -, inclusiv în cazul pensiilor speciale.

Aceste realităţi au generat furie în rândul cetăţenilor, au erodat încrederea în stat şi au transformat România în raiul extremiştilor.

Deşi lupta anticorupţie părea un obiectiv ferm la începutul anilor 2000, astăzi constatăm lipsa totală de voinţă politică în combaterea acestui flagel.

În paralel, pensiile speciale continuă să fie un simbol al nedreptăţii, o sfidare la adresa milioanelor de români care muncesc cinstit şi care contribuie la bugetul de stat, dar care nu beneficiază de astfel de avantaje.

Este intolerabil ca persoane condamnate pentru corupţie să continue să beneficieze de pensii speciale, ca şi cum trădarea interesului public ar fi recompensă de stat.

Prin urmare, iniţiativa legislativă pe care o propunem prevede pierderea automată a dreptului la pensie specială pentru cei condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie. Venim cu un act de responsabilitate faţă de românii cinstiţi şi faţă de valorile pe care ni le dorim de la o societate democratică.

Legea propusă nu trebuie privită ca o măsură punitivă, ci mai degrabă ca o responsabilizare a celor care au ajuns să acţioneze în numele statului român, indiferent de funcţia pe care au dobândit-o.

Cei care trădează încrederea românilor, prin acte de corupţie, nu pot continua să se bucure de pensii speciale, obţinute nu prin contributivitate, ci printr-un statut dobândit tocmai datorită funcţiilor pe care le-au reprezentat.

În timp ce milioane de români trăiesc cu pensii mici, abia îşi permit medicamentele şi sunt nevoiţi să aleagă între hrană şi tratamente, statul va continua să plătească sume uriaşe unor angajaţi la stat condamnaţi pentru fapte de corupţie. Este o ofensă la adresa oamenilor cinstiţi care au muncit o viaţă întreagă şi se confruntă acum cu greutăţi financiare.

În loc să le putem asigura un trai decent, banii publici ajung în buzunarele unor infractori.

Revoltător şi de actualitate este cazul generalului de trei stele acuzat de DNA pentru fapte de corupţie şi prejudicii de peste 2,4 milioane de euro. O astfel de persoană nu trebuie să beneficieze de pensie specială.

Această situaţie surprinde, în fapt, pe lângă problemele legale, şi o profundă nedreptate.

Prin această iniţiativă vrem să facem dreptate românilor şi să le transmitem un mesaj ferm - funcţia publică este despre integritate, nu despre privilegii.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Raisa Enachi.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Subiectul declaraţiei politice: "România are nevoie de justiţie fiscală, nu de poveri suplimentare pentru români".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În timp ce românii aşteaptă, cu speranţă, un viitor mai bun, după alegeri, în culisele puterii se poartă negocieri pentru formarea noului Guvern - funcţii, alianţe, împărţiri de ministere. Tot mai frecvent apar zvonuri, neconfirmate, dar nici infirmate, despre posibile măsuri fiscale precum majorarea taxei pe valoarea adăugată, impozitarea pensiilor, inclusiv a celor de 2.500 de lei, şi reducerea cheltuielilor sociale.

Aceste discuţii ignoră problema esenţială, şi anume, evaziunea fiscală.

Stimaţi colegi,

Potrivit estimărilor oficiale, evaziunea fiscală se ridică la 10%-15% din PIB, adică între 20 şi 33 de miliarde de euro anual. Aceste sume, pierdute an de an, subminează direct capacitatea statului de a asigura servicii publice esenţiale, cum ar fi: spitale moderne, şcoli sigure, drumuri decente.

Este inacceptabil ca marii evazionişti să prospere nestingheriţi, în timp ce pensionarii şi salariaţii sunt puşi să plătească nota de plată a unei administraţii fiscale care refuză să-şi facă treaba.

România nu are nevoie de noi biruri, are nevoie de voinţă politică reală, de măsuri ferme şi de curaj pentru a opri frauda, a face ordine în sistem şi de a reda demnitatea celor care contribuie corect.

În schimb, ce vedem? Se discută despre taxe pe pensii de 2.500 de lei, adică despre a lua de la bătrâni, în timp ce marii evazionişti prosperă nestingheriţi. Se vorbeşte despre majorarea TVA, ceea ce înseamnă scumpiri în lanţ pentru toată populaţia, de la pâine, lapte şi medicamente, până la orice alt serviciu esenţial; despre profiturile uriaşe ale firmelor care ocolesc legea fiscală, tăcere totală.

Stimaţi colegi,

Este o ruşine naţională ca, într-un stat membru al Uniunii Europene, să se moară cu ordinul de protecţie în buzunar, să se închidă spitale în zonele sărace, să nu existe fonduri pentru masa caldă a copiilor, în şcoli, iar reţelele de evaziune care golesc bugetul public de miliarde să fie tratate cu indiferenţă sau complicitate.

Dacă aceste negocieri pentru formarea noului Guvern nu includ un plan concret pentru combaterea evaziunii fiscale, destructurarea reţelelor de protecţie din instituţiile statului, digitalizarea reală a ANAF, atunci, din nou, vom asistat la o guvernare împotriva celor mulţi, la un nou pact între privilegiaţi, la încă un mandat în care legea este opţională pentru unii şi obligatorie pentru restul.

Nu pot rămâne tăcută când văd cum cei care au muncit o viaţă sunt primii vizaţi de tăieri, iar cei care au jefuit bugetul scapă fără răspundere.

România nu are nevoie de un Guvern care să perpetueze vechiul jaf. România are nevoie de responsabilitate reală şi de un stat... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Pascalini.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică - "Trădarea şi mascarada politică".

Toată mascarada asta, cu alegerile trecute, cu tot ce facem noi aici, cu ce propuneţi, cu Guvernul şi jocurile de culise, este o bătaie de joc.

Mă uitam ieri, în Comisia juridică, cum efectiv democraţia este călcată în picioare, fiindcă un deputat al unei minorităţi naţionale vine cu un proiect de lege care pune pumnul în gură celor care mai au ceva de zis. Vor ei, ca minoritate, să facă legi pentru majoritate. Avem manifestaţii Pride! De fapt, o bătaie de joc la adresa creştinilor. Şi nu cred în coincidenţe, când Dumnezeu a spălat mizeria de săptămâna trecută de pe străzi, inundând efectiv Bucureştiul.

Mă uitam şi la acest Guvern interimar, un Guvern incompetent care va fi înlocuit cât de curând cu un acelaşi Guvern incompetent. Nu, nu am greşit exprimarea, ăsta este purul adevăr.

În timp ce lumea se gândeşte cum să mai supravieţuiască de pe o zi pe alta, cei care vor să preia funcţii de conducere şi ne anunţau cu fast relansarea economiei, acum vor să vină cu alte biruri peste cetăţeni, de parcă nu ar fi deja destul că peste 60% - 70% din veniturile noastre se duc la stat. Realitatea este clară, majoritatea dintre cei care vor să fie miniştri sau să ne conducă nu o fac decât pentru faptul că dă bine la CV şi să aibă parte, vezi Doamne, de respect din partea cetăţenilor.

Politicieni de carieră, oameni care se dau rotunzi şi de care nu mai scăpăm odată pentru totdeauna, vin în faţa oamenilor să spună că uite ce miniştri buni au fost. Ştiu că nu vor face nimic, toţi ştiu asta, dar nu le pasă, dacă lor le este bine.

Ce le pasă dacă o bătrânică nu are cu ce plăti întreţinerea sau utilităţile? Ce le pasă lor dacă unor copii nu au părinţii ce le da să mănânce şi se culcă noaptea flămânzi? Mai vorbim de tratamente medicale, de medicamente? Nu, suntem un stat eşuat! Unul în care marii politicieni cumpără parlamentari trădători la bucată, doar ca să le fie susţinut interesul propriu. Lor nu le pasă deloc de voi, de cetăţeni, le pasă doar să aibă ei burţile pline. Sunt oameni vechi, cu atitudini vechi, îmbrăcaţi în haine noi! Voi, cei care distrugeţi România, veniţi să ne spuneţi ce oameni curaţi şi cinstiţi sunteţi, cu un aer de superioritate, când de fapt sunteţi aceleaşi marionete ale sistemului, oameni în care lumea nu mai are încredere, pentru că nu vă pasă decât de voi!

Sunteţi toţi o glumă proastă, la care, din păcate, poporul nu mai râde, ci suferă în tăcere... aşteptând ziua în care vă vor spune şi vă vor arăta tot ce au de zis, dar, atenţie, nu o vor mai face prin cuvinte, ci vă vor face să înţelegeţi... altfel!

Să vă fie frică de ziua aia! Trădătorilor!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Porumboiu.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi în funcţii veşnice,

Dragi români care încă mai speraţi,

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Promisiuni electorale false".

Când v-aţi lansat în cursa pentru Cotroceni, domnule preşedinte Nicuşor Dan, aţi spus: "Voi fi preşedintele care schimbă Sistemul". Aplauze, emoţie şi multă speranţă.

Aceasta este schimbarea promisă, domnule preşedinte Nicuşor Dan? Adică din milioane de cetăţeni, iarăşi aceleaşi cinci-şase figuri plimbate prin toate Guvernele? Aceleaşi bibelouri politice? Au atâta valoare sentimentală?

Acelaşi catalog magic - "Funcţionarul universal" - care merge la orice minister, ca un prelungitor băgat în toate prizele. E bun la Economie, merge şi la Cultură, dacă e nevoie, se pricepe şi la Meteorologie. Dacă mâine se înfiinţează Ministerul pentru Sarmale Strategice şi Gogoşi Politice, ghici cine va fi ministru? Predoiu sau Rafila?

Cred că numirile se fac totuşi pe criterii zodiacale. "E Berbec? E perfect. Ăştia se descurcă foarte bine în administraţie". Sau poate că există un algoritm secret: dacă ai pierdut trei alegeri, ai dat-o-n bară de două ori în funcţii publice şi ai şi un dosar DNA, dar fără condamnare, bravo, eşti eligibil pentru noul Guvern, marca Nicuşor Dan.

Avem o listă scurtă, dar sacră. "Aprobaţii eterni". Dacă vreunul dispare o perioadă, nu vă panicaţi - nu s-a retras, doar e "la încărcat".

Iar noi, restul, trebuie să aplaudăm cu entuziasm această mare rotire de cadre. Să ne facem că nu vedem aceiaşi oameni, cu aceleaşi idei expirate, reciclate ca un PowerPoint cu font mare şi conţinut mic.

Te întrebi de ce? Simplu: pentru că în România posturilor publice, talentul nu este o calitate, este o ameninţare. Oamenii capabili dau peste cap sistemul - vin cu idei, cu iniţiativă şi cu intenţii bune. Şi cine are nevoie de aşa ceva?

"Preşedintele care schimbă Sistemul" - ce glumă! Stand-up Comedy, chiar!

Astăzi, din păcate, Sistemul schimbă preşedintele. Şi vă întreb, cu toată ironia amară de care mai pot dispune:

Aceasta este schimbarea? Să-i schimbaţi între ei pe aceşti oameni, indiferent de doctrină, de morală sau de rezultate?

Ne-aţi promis o reformă a politicii. În realitate, vedem o reformare a clanurilor de influenţă, cu aceleaşi feţe, doar cu alte ministere în buzunare. Demagogie! Demagogie!

Dar să nu intrăm în sarcasm, să vedem ce putem face pentru România.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi succes la următoarea rocadă!

Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Matei?

Domnul Chiriţă?

Domnul Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În perioada 5 - 6 iunie am participat la cea de-a treia ediţie a Summitului Internaţional al Oraşelor şi Regiunilor, desfăşurat la Kiev, Ucraina, eveniment care a reunit personalităţi de rang înalt, precum şi reprezentanţi din peste 20 de ţări şi 22 de ambasade străine.

Summitul din acest an s-a desfăşurat sub egida "Uniţi pentru Pace şi Securitate", putând fi constatată existenţa unui interes real şi în creştere al autorităţilor ucrainene centrale şi locale de a crea platforme de dialog şi colaborare la nivel regional cu parteneri din ţările europene, în particular, din ţări europene vecine. Numeroşi parteneri ucraineni au transmis disponibilitatea lor de a crea relaţii de colaborare şi parteneriat solide, sustenabile şi pe termen lung, cu parteneri locali din România, fie prin semnarea unor acorduri-cadru de colaborare şi parteneriat, fie prin semnarea unor acorduri de colaborare sectorială.

Potenţialul de colaborare şi parteneriat între autorităţile publice locale din judeţele noastre şi regiunile ucrainene este uriaş, iar oportunităţile de colaborare se pot dezvolta exponenţial, mai ales din perspectiva convenirii marilor programe de participare la reconstrucţia post-conflict a Ucrainei. Însă nişa pentru participarea administraţiilor locale din România la aceste programe se poate închide curând. Avem nevoie ca la nivelul administraţiilor publice locale din România să încurajăm exprimarea unei mentalităţi instituţionale care să identifice şi să exploateze oportunităţi de colaborare transfrontalieră sau internaţională, pentru a nu se rata posibile beneficii directe pentru populaţie şi economie la nivel local sau atrageri de fonduri internaţionale care pot susţine proiecte locale de interes major.

Nicio soluţie de ieşire a României din actuala situaţie financiar-economică critică nu va fi sustenabilă fără reforme orizontale privind creşterea indicilor de performanţă administrativă la nivel local, fără îmbunătăţirea substanţială a capacităţii administraţiilor noastre locale de a-şi spori profilul în plan extern.

Relaţiile cu partenerii internaţionali din Ucraina ar aduce beneficii considerabile în planul finanţării unor proiecte locale de interes, dacă se va reuşi în relaţiile dintre administraţiile locale din România şi Ucraina o cultură continuă a parteneriatelor performante.

Realizarea planurilor ambiţioase ale României privind conectarea ţării noastre la proiectele de reconstrucţie post-conflict ale Ucrainei poate fi facilitată printr-o participare constructivă, responsabilă, creativă a administraţiilor publice locale din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Alecu.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Robert Alecu.)

Doamna Simu.

Chiar urmaţi.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Libertatea arestată!".

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Cu cât vorbim mai mult despre democraţie, cu atât ea pare să se îndepărteze de noi. Cu cât invocăm mai des libertatea, cu atât suntem mai puţin liberi. În numele păcii, producem arme. În numele toleranţei, interzicem opinii. Iar acum, în numele combaterii urii, suntem pe punctul de a adopta o lege care seamănă mai degrabă cu un instrument de control ideologic, decât cu un act democratic.

PL-x 168/2025, care modifică Ordonanţa de urgenţă nr. 31/2002 şi Legea nr. 157/2018, nu întăreşte statul de drept. Dimpotrivă. Introduce termeni vagi şi interpretabili - fără nicio delimitare clară între incitare şi cercetare, între ură şi memorie, între propagandă şi opinie.

Este un derapaj periculos de la principiile constituţionale. Încălcăm prevederi fundamentale privind legalitatea incriminării, proporţionalitatea sancţiunii şi libertatea de exprimare, aşa cum au fost consacrate de Curtea Constituţională şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Dragi colegi,

Această lege nu protejează democraţia, ci o subminează. Nu combate ura, ci o înlocuieşte cu frica. Frica de a vorbi, de a scrie, de a cerceta, de a citi. Frica de a aminti. Citiţi acum Eminescu, Eliade şi alţi autori, pentru că în curând, probabil, vor fi interzişi!

Suntem în pragul unei forme subtile, dar reale, de totalitarism. Ne îndepărtăm de o societate liberă şi ne apropiem, cu paşi repezi şi sub pretexte nobile, de o societate controlată şi cenzurată. Cu toţii ştim că România nu va accepta aşa ceva. Românii nu vor accepta aşa ceva. În anul 2025, România nu se poate transforma într-un spaţiu al autocenzurii, al stigmatizării şi al controlului ideologic.

Da, susţin cu tărie lupta împotriva antisemitismului, a extremismului, a xenofobiei. Dar nu cu instrumente disproporţionate, vagi şi abuzive. Nu cu pedepse de până la 10 ani pentru opinii. Nu cu interdicţii culturale şi epurări simbolice.

România are nevoie de legi clare, dar echilibrate, în acord cu valorile constituţionale şi cu realităţile democratice. Nu de legi care să instituie tăcerea, sub masca binelui, şi să inducă frica.

Vă solicit cu fermitate, dragi colegi, să vă gândiţi foarte bine când votaţi acest PL-x, pentru că nu poate să treacă în forma actuală.

Vă mulţumesc.

Deputat Tasica Simu, Cluj.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Szőke.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia politică de astăzi este despre Galaţi. Galaţiul, care trebuie să devină un motor de forţă al reindustrializării României.

Doresc astfel să aduc în atenţia dumneavoastră importanţa oraşului Galaţi, precum şi potenţialul imens al judeţului Galaţi, un pilon al economiei naţionale timp de decenii. Încă de la inaugurarea combinatului siderurgic, muncitorii gălăţeni au contribuit la dezvoltarea industrială a României, iar şantierul naval a devenit repede unul dintre cele mai mari şi mai respectate din Europa. Istoria noastră industrială trebuie să constituie fundaţia pe care să ne construim viitorul.

Fluviul Dunărea ne oferă acces direct la pieţe externe, iar cu facilităţi portuare moderne şi conexiuni intercontinentale, am putea deveni o verigă-cheie a economiei naţionale. La malul apei se pot dezvolta terminale moderne pentru transport combinat, depozite logistice şi rampe de încărcare pentru nave comerciale. Investind în infrastructura portuară, putem atrage operatori mari care să readucă traficul maritim la niveluri competitive.

Pe de altă parte, şantierul naval merită un proiect de modernizare ambiţios. Reconversia vechilor hale în spaţii de producţie pentru vase specializate şi colaborări cu parteneri internaţionali pot crea mii de locuri de muncă, de data aceasta, calificate. Resursele umane din zonă, generaţii întregi de strungari, sudori şi ingineri navali, sunt o forţă unică pe care nu avem voie să o risipim. Însă pentru continuitate avem nevoie de reformarea instituţiilor de învăţământ tehnic care pot asigura pregătirea continuă a viitorilor angajaţi.

În acest context, solicit sprijinul colegilor din această Cameră pentru alocarea fondurilor necesare care să finanţeze modernizarea infrastructurii de transport fluvial, refacerea şantierului naval şi crearea de hub-uri tehnologice în oraşul Galaţi. Este nevoie de o legislaţie care să stimuleze investiţiile în industria modernă şi în echipamente pentru energia regenerabilă.

A sosit momentul ca Galaţiul să redevină un centru industrial de top. Avem oameni, avem tehnologie, avem Dunărea ca avantaj strategic. Respectând tradiţia muncii şi inovaţiei, putem construi împreună un model de dezvoltare durabilă, cu locuri de muncă stabile şi cu o economie puternică. Vă îndemn să susţinem acest demers, pentru binele comunităţii gălăţene şi, implicit, al întregii ţări.

Vă mulţumesc.

Ecaterina Szőke, deputat, Galaţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Alecu.

Domnul Robert Alecu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu o întrebare grea, dar inevitabilă:

"Cine răspunde pentru Praid?";

Cine răspunde pentru lăsarea unei comori naturale, culturale şi economice, Salina Praid, la voia sorţii şi a infiltraţiilor, până în punctul în care astăzi stăm cu toţii şi ne uităm neputincioşi cum un întreg munte se prăbuşeşte peste o comunitate întreagă?

Ceea ce se întâmplă la Praid, judeţul Harghita, nu este doar o catastrofă naturală. Este rezultatul unui lanţ de complicităţi şi neglijenţe administrative care începe cu o decizie politică din 2011. Atunci, Guvernul României a încredinţat custodia Rezervaţiei "Muntele de Sare" unui ONG din Cluj, Societatea de Geografie "Cholnoky Jenő". ONG-ul are finanţare constantă de la Guvernul Ungariei şi a avut în mod legal drept de aviz asupra tuturor lucrărilor din zona protejată.

Ştiţi ce a făcut acest ONG în 2013?

A blocat printr-un aviz negativ proiectul Salrom de deviere a pârâului Corund. Exact acel pârâu care în 2025 a distrus mina. O lucrare de prevenţie a fost oprită în numele protecţiei mediului, dar fără alternative propuse, fără soluţii. A fost acest aviz tehnic sau un aviz politic venit de la un ONG strâns legat de interese externe?

Şi mai grav este că, după acel moment, statul român nu a mai făcut nimic serios timp de mai bine de 11 ani. Nici Ministerul Mediului, nici Salrom, nici autorităţile locale nu au avut curajul să reevalueze situaţia. Iar azi, când preşedintele Ungariei vine în vizită la Praid, iar premierul Viktor Orbán anunţă că dublează donaţiile cetăţenilor ungari şi că oferă sprijin oficial pentru salvarea regiunii, autoritatea română este absentă, tăcută şi fără reacţie.

Cum e posibil ca într-un stat suveran, cu Guvern, cu Parlament, cu Servicii, să lăsăm administrarea unei zone strategice în mâinile unei organizaţii cu agendă externă?

Cum e posibil să nu ştim nici azi cine a recomandat această custodie şi pe ce criterii?

Cer ministrului mediului să retragă de urgenţă dreptul de custodie al ONG-ului "Cholnoky Jenő".

Cer ministrului de externe să clarifice în ce condiţii statul ungar acţionează pe teritoriul României.

Şi cer Guvernului să vină cu o strategie clară de relansare a Salinei Praid, sub control românesc, cu bani româneşti şi în interesul românilor.

Praid nu este un incident. Praid este o oglindă. O oglindă în care vedem cum slăbiciunea statului şi abandonul autorităţii duc la pierderi de neiertat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Priescu?

Nu vine astăzi. O tăiem de pe listă.

Doamna Dascălu.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Bună dimineaţa!

Titlul declaraţiei mele de astăzi - "Profesorii nu sunt sclavii unui sistem incompetent!".

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu revoltă declaraţiile recente ale ministrului educaţiei, domnul profesor universitar doctor Daniel David, care afirmă senin că profesorii trebuie să stea opt ore, zilnic, în şcoală, pe motiv că, dacă sunt plătiţi pentru opt ore, trebuie să stea opt ore. Punct. O afirmaţie hazardată, ruptă de realitatea din teren şi de nobleţea meseriei de dascăl.

Domnule ministru, profesorii nu sunt sclavii unui sistem birocratic incompetent.

A venit vremea să spunem lucrurilor pe nume: în România, profesorii muncesc mai mult decât opt ore pe zi, dar nu în faţa unui birou sau în aşteptarea vreunui funcţionar cu dosarul sub braţ. Profesorii muncesc pregătind lecţii, cursuri, corectând lucrări, consiliind copiii, comunicând cu părinţii, participând la perfecţionări, făcând educaţie în sensul adevărat al cuvântului - acolo unde statul a abandonat complet generaţiile de astăzi.

În loc să faceţi ordine în haosul din minister şi să stopaţi fuga cadrelor didactice din sistem, aţi ales, domnule ministru, să puneţi biciul pe dascăli, ca într-o fabrică de epocă sovietică, în care omul e redus la statutul de rotiţă fără drept la opinie.

România suverană, România pe care AUR o apără, înseamnă respect pentru profesorii săi, pentru cei care educă viitoarele generaţii de români. Nu-i mai trataţi pe dascăli ca pe nişte angajaţi de la bandă, domnule ministru! Câtă vreme şcolile din ţară se prăbuşesc, câtă vreme copiii învaţă în condiţii inacceptabile, iar profesorii sunt batjocoriţi salarial şi profesional, dumneavoastră nu aveţi autoritatea morală să dictaţi reguli absurde şi umilitoare.

Educaţia nu se face la program fix şi nu se reduce la prezenţa fizică în incintă. Educaţia este vocaţie, muncă nevăzută şi multă, multă dăruire.

Şcoala românească are nevoie de profesori respectaţi, nu de supravegheaţi, de dascăli liberi, nu de prizonieri ai unui sistem de control birocratic!

România trebuie să rămână a profesorilor care îşi iubesc elevii şi cartea, nu a birocraţilor care... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Tilea.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Populaţia judeţului Teleorman, o populaţie îmbătrânită".

Stimaţi colegi,

La sfârşitul anului 2024, judeţul Teleorman avea o populaţie de 315.104 persoane, din care 155.068 bărbaţi şi 160.036 femei, adică, procentual, bărbaţii reprezentau 49% şi femeile, 51%. În mediul rural locuiau 67,55% persoane şi în mediul urban, 32,45%. Referitor la grupele de vârstă, cea mai numeroasă este cea între 50 şi 59 de ani, adică 50.304 persoane, iar vârstnici de peste 65 ani sunt în număr de 82.842 persoane - 26% din totalul populaţiei judeţene.

Indicele de îmbătrânire - populaţia de peste 65 de ani la populaţia de la 0 la 14 ani -, este de 195 de vârstnici la 100 de tineri, faţă de media naţională de 121 de persoane vârstnice la 100 de persoane tinere. Judeţul Teleorman rămâne în primele trei zone cele mai îmbătrânite din România.

Structura populaţiei judeţului pe etnii: 87,35% sunt români, 2,92% sunt romi, 0,01% sunt bulgari şi alte etnii reprezintă 0,03%.

Referitor la structura pe religii, situaţia este astfel:

- Ortodoxă - 97,7%;

- Adventistă - 1,3%;

- Penticostalii reprezintă 545 de persoane;

- Baptiştii - 481de persoane.

În judeţ, populaţia activă totală este de 122.909 persoane, din care 112.559 persoane cu ocupaţie şi 10.350 persoane în şomaj. Rata şomajului în acest judeţ este de 9,88%, una dintre cele mai ridicate din România.

În judeţul Teleorman cea mai mare parte a populaţiei lucrează în agricultură - 67%, industria e reprezentată de 14,3%, comerţul de 8% şi construcţiile de 3%.

Ţinând cont de cele prezentate mai sus, se trage concluzia că judeţul Teleorman este un judeţ îmbătrânit, subdezvoltat şi preponderent agrar. Era de datoria aleşilor locali şi guvernanţilor, în cei 35 ani de la Revoluţie, să îşi aplece faţa către această zonă, zonă care se află la mai puţin de 70 de kilometri de capitala României.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Puşcaşu.

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este despre noile taxe din 2025.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

După ce ani de zile Coaliţia PSD-PNL-UDMR a jefuit, după bunul plac şi în complicitate chiar cu instituţiile care ar fi trebuit să aibă grijă de banii noştri, bugetul ţării, acum apare cu tot felul de propuneri de redresare economică pe care, din păcate, tot românii vor trebui să le plătească.

Astăzi, vreau să vă prezint doar câteva din propunerile care vor sărăci şi mai mult cetăţenii acestei ţări.

Spre exemplu, s-a propus introducerea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru pensiile mai mari de 2.500 de lei, cu un nivel al contribuţiei de 10%. Nu ni se spune de ce, nimeni nu ţine cont că oamenii afectaţi de această măsură au plătit CASS 40 de ani.

Apoi, s-a propus o taxă de solidaritate aplicabilă tuturor veniturilor mai mari de 10.000 de lei. Solidaritate cu cine? Cu Guvernul condus de Ciolacu? Sau cu Guvernul Ciucă? Guverne care au făcut praf şi pulbere fondurile europene şi PNRR, iar acum 50 de miliarde de euro sunt în pericol de a fi pierdute.

De ce trebuie să scoatem noi bani din buzunar pentru ca politicienii să refuze banii europeni nerambursabili?!

Creşterea TVA-ului este şi ea pe listă, deci un alt lanţ întreg de scumpiri. Nimeni nu ne poate spune cât vom plăti la factura de energie electrică de luna viitoare.

Şi, stimaţi colegi, v-am oferit doar câteva exemple prin care incompetenţa politicianistă de la noi şi-a arătat rezultatele. Nu avem niciun proces deschis pentru trădare naţională, marile dosare de corupţie se prescriu pe bandă rulantă, alegerile prezidenţiale sunt anulate la comandă şi reluate până iese cine trebuie, iar noi, românii de rând, trebuie să plătim, în continuare, preţul trădării clasei politice, sacrificând viitorul copiilor noştri.

Vă rog să ţineţi minte că, totuşi, 5 milioane de români nu sunt de acord cu acest lucru.

În numele lor, vă cer să adoptaţi măsuri juste, şi nu politicianiste.

Vreţi să redresaţi bugetul? Opriţi jaful generalizat, recuperaţi banii furaţi prin confiscarea extinsă a averilor...

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Tudor Ionescu.

Domnul Tudor Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sâmbătă, 7 iunie, Partidul SOS România şi Asociaţia "Noua Dreaptă" au organizat, la Bucureşti, cea de-a XX-a ediţie a "Marşului normalităţii", cea mai constantă manifestare publică din România, organizată în sprijinul valorilor familiei. Zeci de mii de români au ieşit în stradă pentru a dezavua parada homosexualilor, organizată în aceeaşi zi, şi pentru a spune, cu această ocazie, un "nu" hotărât legalizării parteneriatelor, căsătoriilor şi adopţiilor homosexuale şi un "da" la fel de hotărât familiei naturale, întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie.

Patriarhia Română a emis, de asemenea, un comunicat prin care şi-a exprimat deschis dezaprobarea cu privire la organizarea, la Bucureşti, într-o capitală creştină, a unei parade a homosexualilor, denumită în mod batjocoritor şi provocator "Bucharest Pride", adică "Mândria Bucureştiului", în ajunul marelui praznic împărătesc al Rusaliilor.

În aceeaşi zi, 24 de ambasadori acreditaţi la Bucureşti au transmis o declaraţie comună de susţinere a paradei homosexualilor din Bucureşti, săvârşind o ingerinţă grosolană în afacerile interne ale României şi o încălcare clară a statutului diplomatic.

24 de ambasadori, care se cred stăpânii României, au încălcat, deci, uzanţele diplomatice şi voi face o interpelare ministrului de externe şi îi voi cere să-i convoace pe cei 24 de ambasadori pentru această imixtiune grosolană în treburile interne ale statului român şi de activitate incompatibilă cu statutul lor diplomatic, cu încălcarea convenţiilor la care România este parte, precum Convenţia de la Viena sau Carta Naţiunilor Unite, dar şi a principiului care prevede că este interzis amestecul în treburile interne ale unui stat de către alte state, ori reprezentanţi ai acestora.

Suntem un stat suveran şi independent, nu o colonie, iar îndemnul public făcut de cei 24 de ambasadori este ieşit din cadrul diplomaţiei şi al respectului reciproc între state.

Conform Convenţiei de la Viena, din 18 aprilie 1961, privind relaţiile diplomatice, document ratificat de România, prin Decretul nr. 566/1968, diplomaţii străini au datoria de a respecta legile statului de reşedinţă şi de a nu se amesteca în treburile sale interne. Convenţia este clară: orice abatere de la aceste principii atrage, în mod legitim, declararea ca persona non grata a acelor vinovaţi.

Expunerea de motive care a însoţit ratificarea Convenţiei precizează explicit că misiunile diplomatice nu sunt instrumente de presiune politică, ci punţi de cooperare şi prietenie între state. Rolul lor este de a reprezenta, a negocia şi a informa, nu de a dicta sau a influenţa politici interne.

Prin urmare, solicit public Ministerului Afacerilor Externe să-i convoace de urgenţă pe toţi cei 24 de ambasadori şi să le adreseze un avertisment oficial, în termeni fermi şi clari. România nu este o colonie şi nu va accepta sub nicio formă derapaje de la normele diplomatice internaţionale.

Diplomaţia se bazează pe respect... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Petronela Cîmpianu?

Domnul Nicolae-Mirel Ion?

Domnul Sergiu Matei?

Domnul Răzvan Chiriţă?

Domnul Răzvan-Mirel Chiriţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică privind "Respectarea mandatului electoral şi riscurile încălcării normelor constituţionale în organizarea parlamentară ".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ultimele săptămâni, opinia publică a fost martora unui nou episod de disoluţie a ordinii politice rezultate în urma votului democratic din 2024. Mai mulţi deputaţi aleşi pe listele Partidului Oamenilor Tineri au părăsit formaţiunea noastră, iar surse parlamentare indică intenţia acestora de a constitui un nou grup parlamentar, sub denumirea unei formaţiuni politice care nu a participat la alegerile parlamentare.

Consider că este de datoria mea, ca deputat ales de cetăţeni pe baza unui program politic clar asumat de Partidul Oamenilor Tineri, să atrag atenţia asupra pericolului constituţional, legal şi moral reprezentat de o astfel de manevră parlamentară.

Potrivit art. 13 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, grupurile parlamentare se constituie în termen de 10 zile de la începerea legislaturii, în raport cu rezultatele electorale. Legitimitatea unui grup parlamentar derivă exclusiv din votul popular acordat unei formaţiuni politice, nu din reconfigurări operate ulterior scrutinului, pe baze personale sau conjuncturale.

În plus, trebuie reamintit că în România avem vot pe liste, nu vot uninominal. Cetăţenii au votat lista Partidului Oamenilor Tineri şi proiectul nostru politic. A încerca acum fabricarea unui nou grup parlamentar, în favoarea unei entităţi care nu a obţinut niciun vot în alegerile generale, este o formă de uzurpare a legitimităţii democratice şi o tentativă de accesare ilegitimă de resurse publice, inclusiv subvenţii de la Autoritatea Electorală Permanentă, de către un partid care nu a trecut prin testul urnelor.

Aceste acţiuni nu doar că trădează votul alegătorilor, ci şi subminează ordinea constituţională.

În acest context, doresc să adresez un apel ferm către Preşedintele României, domnul Nicuşor Dan, în privinţa respectării stricte a Constituţiei, în special a art. 103 alin. (1), care reglementează consultările pentru desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru: "Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor parlamentare".

În măsura în care Preşedintele României va iniţia astfel de consultări, îi reamintesc că nu poate invita parlamentari neafiliaţi, indiferent de numărul lor sau de pretenţiile lor politice.

Constituţia este clară: consultările se fac cu partidele parlamentare, adică acele formaţiuni care au participat la alegeri şi au obţinut mandate... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Paraschiv.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

"Creşterea TVA pentru accesul la evenimente sportive e o ruşine naţională"

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

La Cotroceni, de mai bine de o săptămână, într-un bolnăvicios conclav contraproductiv pentru români, partidele sistemului negociază strâmb. Ce anume? Cum să evite pierderea ciolanului, prin asuprirea şi mai acută a cetăţeanului.

Concret, în loc să reducă drastic toate cheltuielile pricinuite de posturi inutile, servicii de faţadă şi instituţii cu zero utilitate, se discută, nici mai mult şi nici mai puţin, decât creşterea TVA. Asta, pe lângă alte nenorociri ce se pregătesc pe capul românilor - accize, creşterea impozitului pe dividende, două cote de impozit pe venit şi câte altele. Toate sub jugul şi oblăduirea FMI, care nu are vreodată de ce să se implice în deciziile naţionale. Se pune la cale sărăcirea românilor.

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru tineret şi sport din Camera Deputaţilor, de fost sportiv de performanţă care şi-a construit toată cariera ulterioară spre buna administrare şi dezvoltare a sportului românesc, nu pot să nu observ cum, în lista creşterilor de taxe negociate la Cotroceni, aşa cum a ieşit ea "pe surse", în spaţiul public, regăsim inclusiv creşterea TVA, de la 9% la 19%, pentru accesul la evenimente sportive.

Într-o vreme în care atât de puţine bucurii mai au românii, tocmai pe una dintre cele mai ieftine să le-o retezi, asta e strigător la cer! Încă o dată, se dovedeşte clar: ne vor bolnavi, însinguraţi, fără identitate, generaţii cu capul plecat, pe care să le mistuie pentru interese străine de neamul românesc. De ce să scoţi românii de pe stadioane şi din sălile de sport, de ce să le iei copiilor şi tinerilor accesul la valorile sportului, să descurajezi astfel practicarea lui pentru sănătate şi o viaţă curată?

De aici sărăcea România, din oamenii care mergeau să vadă un meci de fotbal sau de handbal, de aici se acoperă găurile cronice din bugetul de stat, pe care generaţii de politicieni ticăloşi le-au adâncit?! Nici de ruşine nu mai poate fi vorba!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Acestea fiind spuse, nemaiavând colegi care să susţină declaraţiile... (Vociferări.)

Numele?

Domnul Silviu-Octavian Gurlui (din sală):

Silviu Gurlui.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Păi, v-am mai strigat!

Vă rog.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

"Salina Praid, între catastrofă şi renaştere"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi aduc în faţa Parlamentului României o situaţie gravă, simbolică şi ruşinoasă în acelaşi timp, starea catastrofală a Salinei Praid.

Una dintre cele mai valoroase resurse naturale şi economice ale României, ajunsă în pragul colapsului, inundată, nesupravegheată corespunzător, ameninţată de prăbuşiri, această salină reflectă cu exactitate modul în care statul român a ales să îşi trateze patrimoniul strategic, cu indiferenţă, cu lentoare, cu lipsă de viziune.

Salina Praid nu este o simplă cavitate subterană, este, fără exagerare, una dintre cele mai importante saline din Europa, ca potenţial economic, turistic şi simbolic.

Estimările prudente arată un aport potenţial de peste 1.000.000.000 de euro, dacă ne raportăm la exploatarea durabilă, la generare de venituri directe şi indirecte, la valoarea în imagine naţională şi internaţională.

Şi ceea ce se întâmplă acum, acolo, este o situaţie-limită care necesită o intervenţie de urgenţă, dar intervenţie nu în orb, nu cu improvizaţii, ci cu o infrastructură de diagnosticare şi reconstrucţie reală, adaptată specificului subteran, salin şi structural al zonei.

România are nevoie urgent, în această operaţiune, de: echipamente de scanare subacvatică care să permită cartografierea internă a salinei chiar şi în ape cu salinitate extremă; vehicule subacvatice robotice, controlate de la suprafaţă, capabile să pătrundă în galeriile inundate şi să ofere imagini clare, măsurători de stabilitate, mostre de apă şi de sedimente; senzori geotehnici de perete şi de tavan, pentru a evalua riscul iminent de prăbuşire; sisteme de extragere a apei cu control fin al presiunii interne, pentru a evita un colaps cauzat de dezechilibre hidraulice şi, nu în ultimul rând, de o platformă de monitorizare inteligentă, conectată în timp real, care să avertizeze în legătură cu orice pericol structural.

Toate aceste soluţii tehnologice există, dar România nu are aceste echipamente, pentru că nu a investit în cercetare, n-a contribuit la acestea. Ne-au trebuit doar câteva decenii, de altfel, de ignoranţă politică, pentru a ajunge să cerem acum experţi din afară.

Da, ajutorul lor este binevenit şi trebuie salutat, dar faptul că România nu mai este capabilă să gestioneze singură o astfel de catastrofă e o palmă dureroasă dată cercetării româneşti, dată specialiştilor, care au fost alungaţi, marginalizaţi, subfinanţaţi.

În aceste condiţii aduci un expert străin, când vrei să colaborezi, nu atunci când nu mai ai încredere în ţara ta, incapabilă să înţeleagă şi să rezolve problemele proprii. Această capacitate nu ţine de specialişti, ci de lipsa cronică de finanţare, de haosul instituţional.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Continuăm şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 176.

Vă reamintesc că programul de lucru cuprinde: până la ora 11.00 - dezbaterea iniţiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi; la ora 11.30 - sesiunea de vot final, urmată de cele două şedinţe, şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Că tot vorbeam de lideri de grup, întreb dacă există observaţii sau propuneri de modificare a ordinii de zi.

Domnul Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Am o propunere de modificare a ordinii de zi, şi anume vă rog să fiţi de acord să mutăm Pl-x 170/2025 (Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice), care se află pe poziţia 14, să devină poziţia 6 pe ordinea de zi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveţi acord?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Nu am discutat cu toţi liderii de grup.

Supuneţi la vot, vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Pl-x 170/2025, de pe poziţia 14, pe poziţia 6.

Vot, vă rog.

Cred că era acord.

179 de voturi pentru, două contra, două abţineri, un coleg care nu votează.

Aşadar, Pl-x 170/2025 va fi pe poziţia 6.

Domnul Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea noastră este de repoziţionare a PL-x 487/2024 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului), de pe poziţia iniţială, 17 pe ordinea de zi, pe poziţia 8.

E vorba de un proiect care consolidează cadrul normativ pentru protecţia juridică a poliţiştilor.

Menţionez că nu am acordul tuturor liderilor, pentru că nu am reuşit să discut cu dumnealor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Hai să facem o verificare.

AUR? De acord.

SOS? De acord.

POT? De acord.

PSD? Da.

PNL? Da.

Minorităţi? Da.

USR, evident, că ei au făcut propunerea.

UDMR? Da.

Aşadar... aşadar, PL-x 487/2024 va fi pe poziţia 8.

Mai departe.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Şi - revin cu încă o propunere - aceea de a repoziţiona de pe poziţia 18, iniţială, respectiv PL-x 456/2024 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea preţului la energie, suportat parţial din fonduri externe nerambursabile.), acest PL-x, pe poziţia 9.

Este un proiect de act normativ care urmăreşte clarificarea instituţiilor responsabile şi modul de implementare a sprijinului temporar aferent anului 2024 acordat categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea costului aferent achiziţiei şi montării unor sisteme tehnice de stabilire a consumurilor individuale.

Ca şi în celălalt caz, nu am discutat cu toţi liderii de grup pentru această modificare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

AUR? Da.

SOS? Da.

POT? Da.

PSD? Da.

Minorităţi? Da.

PNL? Da.

UDMR? Igen.

Aşadar, PL-x 456/2024 va fi pe poziţia a noua.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Şi mai am eu o menţiune de făcut.

PL-x 168/2025 (Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură), care acum figurează pe poziţia 8, să rămână pe poziţia 10, după aceste modificări făcute de mine şi de domnul Rodeanu.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Păi, pentru asta nu ne trebuie nici vot şi nici acord.

Întrucât ordinea de zi s-a modificat în faţa proiectului de pe poziţia 8, prin deducţie logică, PL-x 168/2025 va fi pe poziţia 10.

Rog colegele noastre drăguţe să vină să permuteze dosarele.

Chiar aţi putea să le aplaudaţi pe colegele noastre de la stafful tehnic... (Aplauze.) că sunt extrem de drăguţe şi n-am putea să funcţionăm fără ele. (Aplauze.) Şi harnice şi muncitoare.

Nu vă emoţionaţi acum! Nu vă emoţionaţi!

Până ne ajunge Pl-x 170...

11. Proiectul de Lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Nadia Comăneci; PL-x 153/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru tineret şi sport, Comisia pentru administraţie, vă rog, raportul comun.

Haideţi, domnule Paraschiv, sau... alt domn!

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Domnule preşedinte,

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Nadia Comăneci

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru tineret şi sport şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Nadia Comăneci.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru învăţământ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a avizat favorabil proiectul.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art. 62, 64 şi 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de adoptare a Proiectului de Lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Nadia Comăneci, cu amendamente admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Mirela Adomnicăi, Grupul PSD, vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Deşi există o multitudine de motive pentru care este necesară o asemenea propunere legislativă, aş vrea să mă opresc doar asupra a trei motive.

În primul rând, anul viitor, pe 18 iulie, se împlinesc 50 de ani de când Nadia Comăneci a intrat în istoria sportului mondial prin primirea punctajului de 10.00 la ediţia Jocurilor Olimpice, fiind prima gimnastă care a primit un 10.00 perfect, compus din 7 note de 10.00, care a dat afişajele electronice peste cap şi a stabilit un record absolut, provocând confuzie şi uimire, dar mai ales o bucurie imensă.

Momentul de la Montreal a adus o schimbare a modului în care a fost percepută şi gimnastica la nivel mondial, existând de atunci elemente de gimnastică care îi poartă numele în Codul de punctaj al Federaţiei Internaţionale de Gimnastică, precum "Săritura Comăneci" şi "Coborârea Comăneci".

De asemenea, anul viitor, pe data de 12 noiembrie, Nadia Comăneci împlineşte 65 de ani.

Iar anul viitor, de asemenea, va fi lansat şi un documentar dedicat performanţei istorice de la Montreal.

În acest context, anul 2026 reprezintă o oportunitate excepţională prin care putem celebra legenda Nadiei Comăneci, iar cu această ocazie va fi desemnat Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, în calitate de coordonator al activităţilor dedicate Nadiei Comăneci, pe durata întregului an, fiind implicate instituţii publice ale Administraţiei Centrale, Locale, iar Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune vor difuza campanii de promovare a activităţilor dedicate Anului Nadia Comăneci.

De asemenea, prin prezenţa în Parlament a unor sportivi care au avut performanţă în activitatea lor de până acum, sunt convinsă că noi, creând acest cadru legislativ, vom face ca sportul românesc să beneficieze de mai multă susţinere.

De aceea, Grupul parlamentar al PSD va vota această propunere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Iagăr Monica, Grupul AUR.

Doamna Monica Iagăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Da, eu sunt... am început activitatea sportivă de la Nadia Comăneci.

Mă bucur că avem această iniţiativă. Sunt unul dintre iniţiatorii acestei legi.

Bineînţeles, talentul, munca, perseverenţa, ambiţia sunt cele care o caracterizează pe Nadia şi le promovează şi le susţine activ în România.

Instituirea anului 2026 ca Anul Nadia Comăneci va permite o vizibilitate mai mare a domeniului sportului şi creşterea gradului de conştientizare cu privire la importanţa acestuia.

De asemenea, această iniţiativă legislativă arată un angajament al statului român faţă de respectarea valorilor, precum şi faptul că sportul face parte din identitatea naţională.

Mulţumesc.

Şi anul viitor vom sărbători cu cinste "Nadia Comăneci".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Botez, vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Sunt doar sportiv amator, dar cred că şi doamna Nadia Comăneci şi alţi mari sportivi şi-ar dori să vadă mai mulţi români, mai mulţi tineri că fac sport. Că sportul de performanţă contează, dar sportul de masă este cel care permite să ajungem în cele din urmă să identificăm acei sportivi care ajung să facă şi performanţă.

De aceea, în pregătirea acestui an care vine, vă propun să deschidem curţile şcolilor, pentru că avem lege în acest sens, să deschidem curţile pentru copiii şi tinerii care vor să facă sport, să deschidem şi să permitem accesul pe bazele sportive pe care le avem, pentru cei pasionaţi de sport.

Încă multe baze sportive stau cu lacătul pe uşă, doar pentru anumiţi privilegiaţi, ca să zicem aşa.

Şi, desigur, în măsura în care bugetul ne va mai permite, haideţi să facem baze sportive în toate municipiile, care să permită practicarea sportului de masă.

Vine anul acesta şi USR va susţine acest proiect de lege, însă putem şi trebuie să facem mai mult cu ce avem acum şi acesta este apelul meu în pregătirea acestui an foarte binevenit.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Paraschiv, vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă încurajez să susţineţi acest proiect iniţiat de marea sportivă Elisabeta Lipă, care a fost votat în unanimitate de Comisia pentru tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, pe care o prezidez, şi care, în acelaşi timp, este susţinut şi de Grupul AUR.

Sunt multiple argumente incontestabile pentru care Anul Nadia Comăneci reprezintă un demers firesc, obligatoriu şi cu implicaţii pozitive în diferite segmente ale vieţii românilor.

Într-o vreme în care generaţiile tinere au nevoie mai acut ca oricând de valori şi exemple, când identitatea ne este zguduită, iar trecutul se doreşte reinterpretat de interese străine de binele nostru, Nadia Comăneci trebuie să fie, inclusiv prin acest proiect, un piedestal pentru visurile tinerilor şi copiilor români şi un reper.

Mai departe, Anul Nadia Comăneci nu reprezintă doar o titulatură, ci o serie de acţiuni concrete care lucrează împreună implicit pentru repoziţionarea sportului românesc ca prioritate naţională.

Nu în ultimul rând, Anul Nadia Comăneci recuperează şi formal blazonul nepreţuit al unui ambasador formidabil pentru tot ce înseamnă românii şi România în lume. În zilele acestea, când diplomaţia noastră devine o glumă, Nadia Comăneci e mai mult ca oricând unul dintre cele mai serioase simboluri ale reprezentării noastre.

În concluzie, personal consider că prin conferirea unui an pentru marea sportivă Nadia Comăneci, cea care a dăruit o viaţă marii performanţe în sportul românesc şi reprezentării României, nu facem doar o obligatorie reverenţă cu recunoştinţă, un an Nadia Comăneci înseamnă şi un viitor al României prin sport.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Popa George-Adrian. Nu.

Doamna Simu Aurora.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte scurt.

Pe lângă faptul că sărbătorim o mare personalitate a sportului românesc, cu toţii ştim că sportul aduce beneficii majore asupra sănătăţii fizice, dar şi psihice, aşa că voi susţine orice proiect care ne face mai sănătoşi şi mai fericiţi.

Şi vreau să vă mai menţionez încă un aspect important pentru care merită să facem aceste proiecte de lege - studiile nordice de prevenţie arată că participarea în programe sportive este asociată cu o reducere a consumului de droguri ilegale. Aproximativ 80% din studii confirmă această legătură între scăderea consumului de droguri şi o activitate sportivă.

De asemenea, Comisia ONU promovează activitatea sportivă ca un instrument eficient de construire a rezilienţei, a abilităţilor sociale şi a prevenţiei consumului de substanţe.

Voi vota cu drag această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Brian. Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu obişnuiesc să semnez, să coiniţiez astfel de propuneri legislative, dar vorbim totuşi despre Nadia Comăneci, probabil unul dintre cei mai buni ambasadori ai României peste hotare.

Mi-ar plăcea să cred că dacă Nadia s-ar naşte azi, ar putea să facă exact aceleaşi performanţe pe care le-a făcut în trecut, dar cred că i-ar fi mult mai greu. Şi nu, nu mă refer la talentul, la munca, la perseverenţa ei, ci mai degrabă la susţinerea oferită şi la oportunităţi.

N-aş vrea acum să fac o dezbatere despre neajunsurile vechiului regim, dar dacă ne gândim doar la bazele sportive înstrăinate, pierdute sau folosite în mod abuziv din anii '90, în condiţiile în care s-au pus prea puţine în loc, putem să ajungem la nişte concluzii triste. Avem talente generaţionale care probabil se pierd, avem zeci de ani de politici publice proaste în domeniul sportului, iar toate acestea ne-au adus în situaţia în care copiii pot mai degrabă să viseze la a fi mari campioni, iar astfel de exemple, precum Nadia Comăneci, sunt mai degrabă excepţii, şi nu reguli susţinute de statul român.

Cred că, pe lângă acest gest simbolic pe care îl face Parlamentul astăzi, mai avem nevoie de nişte reforme curajoase privind sportul din România, ce ţin de infrastructură, ce ţin de investiţiile în copii şi juniori, ce ţin de profesionalizarea domeniului, ce ţin de legislaţie şi mai ales de o bună gestiune a resurselor publice, şi aşa puţine, în domeniul sportului.

Urmează să avem un nou Guvern în zilele, în săptămânile următoare. Mi-aş dori tare mult ca sportul şi sănătatea românilor să nu fie ignorate, să fie puse ca de fiecare dată la capitolul "Şi altele", şi acest lucru depinde doar de dumneavoastră, stimaţi colegi.

România are nevoie de politici publice adecvate în domeniul sportului.

Felicitări, Nadia Comăneci!

Hai România!

Şi haideţi să votăm acest proiect de lege. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Pascalini.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi, Partidul SOS România, bineînţeles că vom vota acest proiect de lege, fiindcă respectăm valorile naţionale şi, cu atât mai mult, pentru faptul că eu sunt din judeţul Bacău, iar Nadia Comăneci este de la noi, din Oneşti, băcăuancă de-a noastră, care ne-a adus onoare şi ne-a făcut mândri că suntem români.

Ne-am obişnuit ca până acum să ne onorăm valorile doar când acestea trec în eternitate, dar acum avem ocazia să onorăm o personalitate care a adus României mai mult prestigiu decât au făcut toţi politicienii care au guvernat până acum - dacă tot colegul nostru spunea de guvernare.

E un respect pe care noi, ca naţie, îl acordăm şi Partidul SOS România susţine cu tărie promovarea valorilor autentice, care reprezintă repere pentru România peste tot în lume.

Destul suntem arătaţi cu degetul din cauza celor care comit infracţiuni peste tot, dar este necesar ca toţi să ne cunoască pentru ceea ce suntem şi pentru ce ne mândrim şi mai ales pentru sportul de performanţă.

Şi încă o dată felicitări şi colegilor noştri, care sunt aici, parlamentari!

Putem să ne implicăm mult mai mult în acest domeniu.

Mulţumesc foarte frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă la art. 1 sau 2 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

6. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 170/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Drăgoescu, iniţiatorul.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am depus acest proiect de lege dintr-un motiv foarte simplu -nu are sens să-i pui pe oameni să dea acelaşi examen de două ori.

Astăzi, în România, dacă ai permis categoria A1 sau B1 şi vrei să treci la A sau la B, trebuie să susţii din nou proba teoretică, chiar dacă ai trecut-o şi chiar dacă ştii regulile.

Ce propun? Propun să eliminăm această redundanţă şi propun totodată ca cei care au deja permis obţinut pentru o categorie inferioară să nu trebuiască să dea din nou proba teoretică.

Evident, proba practică rămâne, astfel încât siguranţa rutieră nu va fi afectată, însă candidatul va avea de câştigat timp, bani şi nervi.

Totodată, statul şi autorităţile vor scăpa de mii şi mii de dosare inutile.

Eu consider că este o măsură de bun-simţ, o măsură de debirocratizare, o măsură ce va simplifica atât viaţa cetăţenilor, cât şi viaţa autorităţilor statului.

Vă invit şi pe dumneavoastră să o susţineţi. Nu pentru mine, ci pentru toţi cetăţenii care doresc să îşi extindă drepturile de conducere, însă se lovesc de această birocraţie absurdă şi inutilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Menţionez că aţi vorbit, domnule Drăgoescu, în numele iniţiatorilor, mai mulţi.

Comisia juridică şi Comisia pentru apărare, vă rog, raportul comun.

Domnule Ciucă, vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun al celor două comisii, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Am fost sesizaţi, conform Regulamentului şi legilor în vigoare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, dar Camera Deputaţilor este decizională.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun prin care se propune adoptarea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În conformitate cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intervenţii? Nu.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 8 există obiecţii? Nu.

Rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului; PL-x 487/2024; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul?

Mulţumesc.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru apărare, vă rog, raportul comun.

Domnule Neaţă, vă rog.

Domnul Eugen Neaţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, prin adresa PL-x 487/2024, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2024, prin care se modifică şi se completează Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în scopul consolidării cadrului normativ pentru protecţia juridică a poliţiştilor. Astfel, se stabileşte conţinutul juridic şi limitele dreptului în virtutea căruia se decontează cheltuielile de asistenţă juridică, în cazul poliţistului împotriva căruia se desfăşoară un proces penal şi/sau civil pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau care are ori a avut, într-un proces penal, calitatea de persoană vătămată printr-o faptă de ultraj.

De asemenea, este reglementată modalitatea de acordare a gradelor profesionale absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de studii organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă în cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", în funcţie de vechimea în structurile MAI. Totodată, se instituie posibilitatea aplicării măsurii "atenţionării", ca măsură administrativă cu rol preventiv, se reglementează unele dispoziţii cu privire la răspunderea materială a poliţistului, în acord cu deciziile Curţii Constituţionale a României şi cu nevoile instituţiei, precum şi modalitatea şi criteriile în baza cărora se realizează repartizarea absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale MAI.

La întocmirea prezentului raport, cele două comisii au avut în vedere:

- avizul favorabil al Consiliului Legislativ;

- avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social;

- avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi;

- avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului;

- avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ.

Comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Şedinţa Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avut loc în data de 8 aprilie 2025.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

La şedinţa Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, din data de 7 mai 2025, au participat deputaţii, conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Eugen Neaţă:

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Eugen Neaţă:

...au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care propun adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Năcuţă Sorin.

Domnul Sorin Năcuţă:

Stimaţi colegi,

Importanţa adoptării acestei ordonanţe de urgenţă derivă din necesitatea protejării acestei categorii profesionale, în condiţiile în care, în exercitarea profesiei de poliţist apar o serie de îndatoriri şi riscuri deosebite.

Proiectul vizează, printre altele, gestionarea eficientă a resurselor umane din structurile Ministerului Afacerilor Interne, adaptarea cadrului normativ la nevoile poliţiştilor şi îmbunătăţirea protecţie juridice a acestora.

Avantajele acestui act normativ au un impact direct asupra activităţii poliţiştilor, îmbunătăţind atât condiţiile de muncă, cât şi eficienţa operaţională.

Având în vedere că, prin acest proiect de lege, poliţiştii vor putea să-şi desfăşoare activitatea într-un cadru mai sigur şi mai organizat, ceea ce se va reflecta direct în calitatea serviciilor oferite populaţiei, Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui act normativ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Iagăr?

Doamna Monica Iagăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, AUR va vota pentru această lege, bineînţeles. Este o lege care este binevenită atât pentru poliţiştii din cadrul Ministerului de Interne, pentru protecţia lor. Ştim foarte bine că n-au protecţie în faptele de ultraj. Bineînţeles că se instituie măsura atenţionării, care este o măsură administrativă cu rol preventiv, o măsură care nu exista.

Ce voiam eu să vă aduc în atenţie - şi pentru că avem şi Ministerul de Interne aici - aş vrea ca la înscrierile la Academia de Poliţie şi poliţiştii să facă proba medicală înaintea probei sportive. Pentru că, în momentul de faţă, ei aleargă, execută proba sportivă, fac şi proba scrisă, după care fac evaluarea medicală. Iar în evaluarea medicală internă sunt anumite caracteristici care îi dau la o parte.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că voi vota această iniţiativă legislativă, dintr-un simplu motiv.

Am propus acest lucru încă din 2007-2008, pentru că poliţistul este un subiect de drept calificat şi, de cele mai multe ori, aţi văzut, într-un conflict, este lovit, este vătămat corporal. Se numeşte infracţiunea de ultraj.

În condiţiile în care era vorba de infracţiunea în legătură cu serviciul, poliţistul parte vătămată a infracţiunii de ultraj era abandonat de statul român, trebuia singur să-şi plătească apărarea şi să se prezinte în faţa instanţelor de judecată, lucru care avea un efect negativ asupra profesiei de poliţist.

Mă bucur că, după 18-20 de ani, s-a ajuns la concluzia pe care noi, sindicatele, am implementat-o încă din anii 2000.

Sigur că, în momentul în care am văzut că statul a abandonat această profesie de poliţist şi l-a lăsat singur în faţa furtunilor juridice, noi, sindicatele, apăram membrii de sindicat prin avocaţi specializaţi.

Da, voi vota această iniţiativă şi sigur că am văzut la Academia de Poliţie, aşa cum doamna Iagăr spunea, aţi schimbat regulile. De ce? Dacă un candidat care a luat nota 10 veniţi şi-l respingeţi la medical sau la testarea psihologică.

Logica firească a lucrului este ca acele testări eliminatorii să fie date înaintea probelor scrise. Şi aici avem trei testări eliminatorii. E vorba de examenul psihologic, medical şi sportiv, după care intrau la scris.

Acum, ca să eliminaţi copiii buni, aţi răsturnat situaţia şi puneţi examenul medical, testarea psihologică şi sportul la final. Un copil cu nota 10 îl respingeţi la sport sau la psihologic. Nu e corect şi de aceea avem de cele mai multe ori eşecuri în Poliţie.

Eu voi vota pentru această iniţiativă legislativă şi vă mulţumesc încă o dată că, după 20 de ani, aţi transpus în practică o iniţiativă a mea, personală, şi mă bucur de acest lucru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor pe grup.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea preţului la energie, suportat parţial din fonduri externe nerambursabile; PL-x 456/2024; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă, Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii, vă rog, raportul comun.

Doamna Viorica Sandu:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2024, prin care se urmăreşte clarificarea instituţiilor responsabile, precum şi a modului de implementare a sprijinului temporar aferent anului 2024, acordat categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea costului aferent achiziţiei şi montării unor sisteme tehnice de stabilire a consumurilor individuale cu energie termică, în imobile de tip condominiu, racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor trei comisii au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Moş Patricia-Simina-Arina, Grupul PNL.

Pe scurt, doamnă Arina Moş.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Situaţiile de criză, într-adevăr, pun serios la încercare mecanismele statului de a le gestiona şi de a proteja persoanele vulnerabile.

În ultimii ani am avut parte de crize suprapuse care ne-au afectat, dar am încercat să găsim cele mai bune soluţii pentru a ajuta oamenii. S-au alocat fonduri pentru a plăti facturile la energie electrică, energie termică furnizată în regim centralizat, gaze, butelie, butan, lemn de foc, rumeguş, cărbune, păcură, peleţi, brichete, combustibili lichizi sau solizi şi orice alte materiale de încălzire care pot fi utilizate la încălzirea locuinţelor.

Totodată, a existat şi sprijin cu energia termică în imobile racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau dotate cu o sursă proprie locală.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, pentru că a fost şi este o măsură bună, prin care am sprijinit populaţia.

Avem datoria să susţinem iniţiativele prin care oferim suport real consumatorilor vulnerabili. Trebuie să susţinem oamenii, prin investiţii şi alte măsuri de stimulare, să aibă acces la energie ieftină şi accesibilă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Sandu Viorica, Grupul PSD.

Doamna Viorica Sandu:

Într-o perioadă cu facturi tot mai greu de suportat, cei mai vulnerabili dintre noi nu trebuie lăsaţi în urmă.

Proiectul despre care vorbim astăzi oferă un sprijin real pentru ca zeci de mii de români să poată face faţă costurilor crescute la energie. Este mai mult decât o compensare, este o măsură de echitate socială şi demnitate umană.

Partidul Social Democrat rămâne alături de românii din categoriile defavorizate, ca parte a angajamentului nostru ferm pentru o Românie solidară.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Mitrea Dumitrina.

Domnule Tanasă, vă reamintesc că e procedură de urgenţă.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Şi Partidul AUR va vota această propunere legislativă, pentru că este una normală şi trebuie votată.

Însă le-am auzit pe colegele mele vorbind despre demnitate umană, despre sprijin, despre ajutor.

Demnitate umană, sprijin şi ajutor, din banii cui? Din banii poporului, din bugetul statului. Despre asta vorbim. Când vorbim de sprijin, ajutor şi demnitate umană nu trebuie să ne raportăm tot la buzunarul românilor şi aşa mai departe.

Când vom reuşi să ducem la îndeplinire şi să facem investiţiile necesare, să nu uităm de cele 60 de milioane de euro care s-au pierdut pentru Termocentrala de la Iernut.

Continuaţi să ascundeţi acest lucru. Termocentrala de la Iernut trebuia să fie pusă în funcţiune pe 1 decembrie 2024. Şi uitaţi că deja s-a făcut o prelungire, s-au mai dat bănuţi acelei instituţii şi tot nu s-a întâmplat nimic. Termocentrala continuă să fie închisă şi noi vorbim astăzi, în continuare de plafonări pentru români, în continuare de ajutor, în continuare de sprijin, când noi nu suntem în stare. Adică voi, nu noi! Voi, cei care aveţi guvernarea şi conduceţi statul român şi apăsaţi pe butoanele a tot ceea ce înseamnă bugetul statului. Voi nu sunteţi în stare ca măcar Termocentrala de la Iernut să o puneţi în funcţiune! Minţiţi Comisia Europeană că aţi scos din funcţiune mii de megawaţi de energie şi nu aţi pus nimic în loc. Nimic! Sau foarte puţin.

Aşa că, vă rog să încetaţi cu tot ceea ce consideraţi voi că daţi voi, voi, cei care guvernaţi România! Dar este normal să daţi, pentru că daţi din bugetul statului. Daţi voi ajutor şi sprijin românilor?! Nu, acest sprijin şi-l iau românii din bugetul lor!

Şi vă rog să încetaţi cu aceste lucruri şi faceţi ce trebuie pentru ţară!

Deschideţi Termocentrala de la Iernut şi tot ceea ce trebuie să deschideţi ca să avem energie, pentru că România are resurse! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Vedinaş.

Doamna Verginia Vedinaş:

Da, vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Evident că, date fiind efectele acestui act normativ, nu putem decât, toţi, să îl susţinem.

Problema este de ce s-a ajuns aici?!

Problema este că guvernăm această ţară umilind o categorie din cetăţenii săi, pe care îi transformăm în persoane vulnerabile, dar vorbim, cum a observat şi colega mea, despre demnitatea umană. Demnitatea umană şi dreptul la demnitate, cum este el calificat în legislaţia europeană, va fi respectat atunci când nu vom mai avea persoane vulnerabile, atunci când statul va duce o politică de preţuri, ca să nu mai aducă lumea în această situaţie, atunci când vor dispărea "băieţii şmecheri" din energie, atunci când vor dispărea "suveicile" în importuri şi exporturi, despre care nu vorbeşte nimeni.

Deci, dragi colegi, haideţi, de data asta, să-i ajutăm! Dar, pe viitor, să încercăm să eliminăm cauzele care determină o asemenea situaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am implementat atâtea scheme, încât trăim din rău în mai rău.

Pe zi ce trece puterea de cumpărare scade, nivelul de trai scade.

Soluţia nu e asta.

Eu o să votez, pentru că astea sunt doar artificii ca să minţim poporul cu televizorul.

Soluţiile sunt simple. Mixaţi energia. Mixaţi Hidroelectrica cu Termo, mixaţi Nuclearelectrica cu Co şi o să ne rezulte un preţ de 60 de bani pe kilowatt-oră la consumatorul final.

Uitaţi-vă cine câştigă din această logică şi o să aveţi răspuns la toate întrebările.

Deschideţi Termo Iernut, deschideţi Termo Chişcani. Acolo avem putere instalată de aproape 1.000 de megawaţi.

Păi, noi exportăm ziua ieftin şi importăm seara scump. De ce? Pentru că n-avem capacitatea să stocăm şi nici n-ai cum să stochezi energia eoliană şi cea din zona de fotovoltaice.

Dar avem la îndemână două termocentrale, pe care, cu intenţie, nu le puneţi în funcţiune. Şi vorbim de Iernut şi de Chişcani.

Domnul ministru Burduja are alte interese acolo decât interesele românilor.

Am aplicat scheme şi în agricultură - 80% sunt în faliment.

Aplicăm scheme în energie - o să ajungem să nu avem bani de utilităţi.

Ţineţi cu România! Mixaţi energia. Ajungem la un preţ final de 60 de bani pe kilowatt-oră, un preţ corect pentru România.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Rodeanu?

(Domnul deputat Radu-Dinel Miruţă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

N-aveţi cartela?

Domnul Miruţă, fără cartelă.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu cred că este momentul ca în această sală de plen şi în sala de la Palatul Victoria să vorbim foarte asumat şi răspicat despre cărbune.

România nu este în situaţia în care să prefere energia verde, nu pentru că n-o iubim, ci pentru că nu este suficientă.

Discuţia despre energie verde este una valabilă, trebuie susţinută, trebuie să crească volumul acestei energii, dar nu alegem între energie verde şi cărbune. Alegem între a importa energie sau a lăsa, în continuare, termocentralele pe bază de cărbune să funcţioneze.

Energia devine mai ieftină atunci când este mai multă. Şi în momentul de faţă acel "mai mult" poate să vină la buton doar din termocentralele pe bază de cărbune.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Proiectul rămâne la votul final, întrucât a fost procedură de urgenţă şi au vorbit reprezentanţii tuturor grupurilor.

10. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură; PL-x 168/2025.

Dau cuvântul iniţiatorului, domnul Silviu Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Într-o societate democratică care respectă şi garantează drepturile şi libertăţile fundamentale ale tuturor cetăţenilor săi, prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură nu sunt doar acte de justiţie socială. Ele sunt, în primul rând, măsuri esenţiale pentru asigurarea stabilităţii şi coeziunii naţionale.

Riscul radicalizării individuale, prin intermediul mijloacelor de comunicare virtuală, alături de normalizarea discursului antisemit în spaţiul public, şi de apologia persoanelor condamnate pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii impun o atenţie mult mai mare şi măsuri concrete.

Am iniţiat acest proiect legislativ pentru a corecta şi a adapta legislaţia naţională la noile realităţi şi pentru a ajusta modul de implementare, pentru a preveni ca răul pe care extremismul îl aduce să se întindă în întreaga societate, pentru a preveni ca o serie de criminali să fie transformaţi în eroi. Nu criminalii trebuie să fie modele naţionale.

De altfel, reamintesc un lucru simplu. Mişcarea legionară a fost o organizaţie paramilitară teroristă de orientare naţionalist-fascistă şi antisemită, caracterizată de atrocităţi şi fapte inumane, de iniţiere a unor persecuţii etnice şi dezlănţuire a unor acte inimaginabile de violenţă.

Cu toate tentativele de a le conferi o aură de eroi naţionali, Ion Antonescu, Corneliu Zelea Codreanu şi ceilalţi reprezentanţi de seamă ai mişcării legionare rămân ceea ce au fost - criminali, nu martiri, şi, cu siguranţă, nu salvatori. Doar criminali.

Vreau să subliniez un alt element esenţial. În paralel cu implementarea Holocaustului, Ion Antonescu a făcut un rău uriaş întregii Românii.

Vreau, de asemenea, să-mi exprim recunoştinţa faţă de Grupurile parlamentare ale PSD, PNL, USR, UDMR şi, în mod evident, minorităţi naţionale, pentru sprijinul şi susţinerea acordată.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, raportul.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Înainte de a da citire raportului o să fac o referire la o eroare materială, de tehnică legislativă.

În titlul legii, aşa cum ştim, şi conform avizului Consiliului Legislativ, trebuie făcută referire şi la actul normativ sau actele normative care trebuie modificate. Din eroare nu s-a făcut referire la Ordonanţa de urgenţă nr. 31, motiv pentru care voi citi corect, îndreptând această eroare, titlul acestui act normativ: "Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului".

Comisia a fost sesizată, în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Suntem Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii a trimis observaţii şi a avizat acest proiect.

Senatul a adoptat.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 62, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au dezbătut această iniţiativă legislativă şi au decis, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu titlul pe care l-am menţionat mai devreme, cu corectura erorii materiale, cu amendamente admise şi amendamente respinse, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu avem.

Aşadar, începem cu domnul Tudor Ionescu, SOS.

Domnul Tudor Ionescu:

Un proiect de lege liberticid, copiat rudimentar după alte proiecte liberticide din Occident, pe care le cunoaştem atât de bine, un proiect care nu răspunde niciunei realităţi din societatea românească, nu răspunde niciunei nevoi, nu răspunde niciunei aşteptări. Nu există în România un curent antisemit, şi dacă spun acest lucru cred că sunteţi cu toţii de acord cu mine. Nu există în România o organizaţie antisemită. Acest proiect de lege nu face altceva decât să încerce să genereze o reacţie adversă.

Motiv pentru care noi, Grupul deputaţilor SOS România, vom vota contra acestui proiect de lege şi vă invităm şi pe dumneavoastră să faceţi la fel. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Gavrilă Anamaria, Grupul POT. (Rumoare.)

Stimaţi colegi, vă rog!

Doamna Anamaria Gavrilă:

Acesta este tipul de lege care desparte o societate.

Atunci când faci legi care scot la suprafaţă şi întăresc cuvinte precum "extremism", "izolaţionism", "legionar", termeni pe care, dacă ai întreba omul obişnuit de pe stradă, nu ştie să spun exact ce sunt, ce nu sunt, şi atunci venim cu legi care, obiectiv nu, ci subiectiv, determină cineva că altcineva este legionar sau antisemit sau mai ştiu eu ce.

Şi cum poţi tu, societate, să spui că un om trebuie să meargă la închisoare pentru că s-a exprimat? Ce fel de societate suntem noi? Unde este nevoia, în societatea noastră, să trimiţi pe cineva la închisoare pentru că s-a exprimat? (Aplauze.)

Ce fel de societate suntem noi, când numeşti cel puţin 5,3 milioane de români "extremişti"? Şi continui... (Aplauze. Vociferări.) ...continui şi nu te laşi! (Aplauze.)

Când jumătate din ţară îţi spune că nevoia este pentru coeziune socială, este pentru colaborare, este pentru a uni ţara, ce faci tu? Vii cu încă o lege care bagă oamenii la puşcărie pentru că s-au exprimat liber în public.

Să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări.)

Acesta nu este nici măcar un moment... şi legile trebuie făcute pentru necesitatea şi nevoia oamenilor, nu pentru nişte satisfăcuţi sau nesatisfăcuţi social.

Mulţumim. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

O să continuăm cu o doamnă.

Doamna Gorghiu, Grupul PNL, vă rog.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să încep prin a-l felicita pe domnul deputat Vexler pentru iniţiativă.

E o iniţiativă legislativă, dar în acelaşi timp este şi un apel la responsabilitate democratică. Şi asta nu se exprimă ţipând de la microfon.

E o lege care are rolul de a ne proteja împotriva pericolului extremist, de a asigura orice cetăţean român, indiferent de etnie şi de religie, că are dreptul să trăiască în siguranţă în ţara asta, că are dreptul la demnitate, că integritatea sa fizică şi psihică este protejată.

Iar această lege este raportată la realitatea de astăzi, pentru că prevede corelări, prevede îmbunătăţiri de text, incriminarea unor fapte online, creşterea unor limite de pedeapsă şi aşa mai departe.

Reţelele sociale, să nu uităm, şi platformele digitale sunt astăzi un instrument de conectare între oameni, dar în acelaşi timp pot fi, aşa cum am văzut foarte bine în ultima vreme, şi canale de propagare pentru ideologii extremiste. Apar constant în acest mediu mesaje extremiste, mesaje de ură, mesaje antisemite, mesaje împotriva unor minorităţi. Sunt fenomene de radicalizare online pe care n-avem voie să le mai ignorăm.

Vorbim despre un proiect care, printre altele, şi o spun foarte pe scurt, defineşte clar noţiunile de: "materiale fasciste", de "materiale legionare", "rasiste", "xenofobe", prin includerea imaginilor, a materialelor audio-video, a mesajelor text, a conţinutului audio-video.

Altfel, dacă nu făcea această modificare deputatul iniţiator, legislaţia ar fi rămas ineficientă în faţa noilor forme de propagandă extremistă.

Ca atare, Grupul PNL susţine iniţiativa legislativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Silviu Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe remarca pe care voiam să o fac, am o curiozitate care mă macină de mult timp.

Pentru o colegă care a vorbit mai înainte, când fugea de presă prin Parlament şi se ascundea prin birouri...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Stai la subiect! Stai la subiect!

Domnul Silviu Vexler:

...era tot o admiraţie pentru...

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Ai argumente?

Domnul Silviu Vexler:

...libertatea de exprimare?

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Deci, fără declaraţii politice!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă! Doamnă...

Doamnă deputat, când v-aţi îndreptat spre microfon, mi-am rugat colegii mei şi ai dumneavoastră să facă linişte; vă rog, respectaţi momentul! Şi vă aflaţi în Parlament.

Dacă i-am oprit pe ei, vă opresc şi pe dumneavoastră. (Vociferări.)

Vă rog, domnule Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Pentru că ieri, unele fantome ale trecutului m-au acuzat... (Vociferări.) că sunt, din nou, "trădător de ţară", "o ruşine pentru evreii buni", "un criminal care omoară copiii şi susţine o ţară criminală", alături de alte invective, şi pentru că vreau să nu existe neclarităţi, condamn şi dispreţuiesc orice formă de violenţă, indiferent de modul în care este exprimată, indiferent de context, indiferent dacă este îndreptată împotriva unor entităţi sau împotriva persoanei mele.

Dispreţuiesc chiar şi violenţa îndreptată împotriva celor pe care eu îi dispreţuiesc pentru ura pe care încearcă să o răspândească în jur.

Sunt mândru de modul în care România luptă să corecteze greşelile trecutului.

Sunt mândru de modul în care Statul Israel, singura democraţie din Orientul Mijlociu şi cel mai apropiat aliat al României în regiune, face orice este posibil şi imposibil pentru a-şi apăra cetăţenii şi libertatea din întreaga lume.

În ceea ce mă priveşte, voi continua să fac tot ceea ce pot pentru a sprijini ambele ţări, ambele popoare şi pentru a dezvolta această relaţie unică, exact aşa cum evreii din România au procedat în permanenţă de-a lungul istoriei, arătând loialitate absolută pentru România. Au făcut acest lucru chiar şi atunci când nu au fost doriţi, chiar şi atunci când conducerea temporară a ţării a încercat să-i distrugă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru toate celelalte minorităţi naţionale. Nicio ameninţare, chiar şi cele cu execuţia sau acuzaţii de înaltă trădare, nicio presiune nu va schimba... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Manole.

Domnul Petre-Florin Manole:

În afară de faptul că, evident, susţin acest proiect, am vrut să iau cuvântul pentru că s-a vorbit despre libertate de exprimare şi cred că s-a vorbit despre libertate de exprimare în necunoştinţă de cauză. Pentru că avem o Convenţie pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care are un articol 10, cu două subcapitole. În primul, evident că este consacrată libertatea de exprimare şi este recunoscută valoarea exercitării acestui drept, dar există şi punctul 2 şi cred că merită, pentru aceia care se exprimă despre libertatea de exprimare, să treacă cu propriile lecturi şi pe la punctul 2, pentru că acolo se spune că exercitarea acestor libertăţi comportă îndatoriri şi responsabilităţi.

Iar extremismul de dreapta, stimaţi colegi, înseamnă uneori încălcarea responsabilităţilor şi respectării integrităţii fizice, a dreptului la viaţă, a dreptului la siguranţă a unor compatrioţi, pe nişte criterii ilegitime, uneori pe criterii etnice.

Aşadar, da, atunci când exprimarea conţine ameninţări, conţine discriminare etnică, rasială şi aşa mai departe, exprimarea aceea este ilegitimă şi nu este o formă de libertate, este o ameninţare, este ceva ilegal, este ceva ce trebuie combătut.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dimitriu, Grupul USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Ieri am asistat, în Comisia juridică, la un eveniment foarte trist, din perspectiva modului în care o parte dintre colegii noştri s-au exprimat. Am avut de-a face cu ieşiri legionare, incitări la ură, direct în Comisia juridică. (Vociferări. Gălăgie.)

Este imposibil să înţelegi cum aveţi capacitatea aceasta de a spune că aveţi nevoie de libertate la exprimare, vreţi să vă exprimaţi, dar de fiecare dată când cineva este în dezacord cu domniile-voastre, domniile-voastre încep să se exprime în cel mai suburban mod posibil.

În ceea ce priveşte acest proiect de lege, vă spun cu sinceritate că el este o exprimare a libertăţii. Este o exprimare a libertăţii mele faţă de incitarea dumneavoastră la ură. Eu trebuie să am libertatea să nu fiu de acord cu aşa ceva. Eu trebuie să am libertatea să îmi protejez familia... (Vociferări. Gălăgie.) şi copiii de invective... (Vociferări. Gălăgie.) şi de ura pe care o propagaţi dumneavoastră.

Pentru că teoria generală a dreptului, oricât nu v-ar conveni domniilor-voastre, spune în felul următor - dreptul tău încetează atunci când intră peste dreptul meu.

Eu nu vreau ca dreptul meu la normalitate... (Vociferări. Gălăgie.) să fie afectat de ura pe care o propagaţi.

Şi să ştiţi că, atunci când vine vorba despre legionarism, este vorba despre criminali, este vorba despre oameni care au făcut asasinate, oameni care au făcut genocid... (Vociferări. Gălăgie.) şi lucrul acesta este normal să nu fie uitat.

Nu este normal ca dumneavoastră, sub cupola protejării "românismului", să fiţi cei mai anti-români cu putinţă.

În momentul în care nu ne daţi voie să doborâm dronele ruseşti, sunteţi anti-români.

În momentul în care propagaţi ura, sunteţi anti-români.

Deci, noi trebuie să fim protejaţi de voi, cei de la AUR, SOS şi POT. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Csoma Botond, Grupul UDMR.

Domnul Csoma Botond:

Doamnelor şi domnilor,

Noi, cei de la UDMR, credem că nu putem construi o solidaritate socială sau o coeziune socială dacă pornim de la ură.

Noi niciodată n-am susţinut că 5,3 milioane de cetăţeni din această ţară ar fi extremişti. Noi am susţinut... (Vociferări.)

Noi am susţinut că anumite partide care au încercat să manipuleze opinia publică - am susţinut că aceste partide sunt extremiste, dar nicidecum n-am folosit acest adjectiv în privinţa acelor milioane de cetăţeni care, unii dintre ei, din păcate, au fost manipulaţi de către dumneavoastră.

Suntem de acord cu acest proiect de lege, aduce anumite clarităţi foarte necesare şi cred că conferă autorităţilor din România instrumentele necesare pentru a lupta împotriva antisemitismului şi a urii rasiale.

Nu putem să avem o societate democratică dacă vrem să clădim totul numai pe ură, pe ură rasială, pe ură etnică şi pe antisemitism.

De asemenea, am credinţa şi speranţa că autorităţile, Poliţia şi Procuratura vor aplica aceste prevederi legale, pentru că, fără a fi aplicate, aceste prevederi legale nu au nicio valoare.

Doamnelor şi domnilor, stimaţi parlamentari,

UDMR va susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă, vă rog, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Constat cu titlu preliminar că absolut toţi colegii, de la toate partidele, când aţi ieşit să argumentaţi acest proiect, întotdeauna v-aţi uitat... (Arată spre partea stângă a sălii.) către această parte de sală, ca o confirmare a faptului că acest proiect de lege n-are nimic de-a face cu antisemitismul, ci este doar o bâtă pe care doriţi să o folosiţi împotriva celor care nu aplaudă... (Aplaudă.) care nu aplaudă... (Aplaudă.) care nu aplaudă... (Aplaudă.) PSD, PNL, USR şi UDMR.

Cu titlu preliminar, domnule Vexler, cu tot respectul, cum am spus şi ieri, există pe teritoriul naţional al României cultul criminalului de război Wass Albert, condamnat de Tribunalul Poporului în '46, găsit vinovat de moartea unor români şi evrei.

Niciodată - eu personal am fost, vorba aia, prin instanţele de judecată, în România, încercând să combat cultul criminalului de război Wass Albert, vinovat de moartea unor români şi evrei. Niciodată - aţi tăcut complice şi continuaţi să tăceţi complice.

La fel de complice aţi tăcut şi în cazul cultului scriitorului antisemit şi fascist Nyirő József, care beneficiază pe teritoriul naţional al României de un cult al personalităţii absolut abject. Nyirő József beneficiază de denumiri de instituţii, de grădiniţe, de şcoli, sub oblăduirea colegilor de la UDMR, care îl ridică în slăvi.

Găsiţi pe blogul meu personal toate dovezile de care aveţi nevoie - să protestaţi, nu, să aplicaţi o lege. Nimeni, absolut niciodată, n-a fost tras la răspundere în România pentru că se face cultul criminalului de război Wass Albert şi a scriitorului fascist şi antisemit Nyirő József. Asta, cu titlu preliminar.

Mi-aş fi dorit, domnule deputat şi dragi colegi, mi-aş fi dorit să găsesc, în expunerea de motive, motivele pentru care facem noi acest proiect de lege - o cazuistică, dosare, procese; nu se regăsesc. Pentru că ce faceţi, ce încercaţi să faceţi este să ne protejaţi de ceva care s-a întâmplat acum 85, 90, 100 de ani.

Evident, folosiţi această chestiune pe post de bâtă, că repet, v-aţi uitat întotdeauna... (Arată spre partea stângă a sălii.) acolo.

Fără doar şi poate, există în Codul penal suficiente prevederi legale ca să apăraţi şi să protejaţi instigarea la ură şi la discriminare. (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Anamaria Gavrilă, vă reinvit la microfon.

A doua luare de cuvânt din partea POT.

Că este aceeaşi persoană, asta e.

Vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Ştiam eu că lucrurile bune le învăţaţi repede.

Nu am auzit, încă o dată, de la acest microfon, să vorbim despre: alegerile s-au terminat, hai să vedem cum unim ţara.

Nu am auzit - de fapt, am venit să vă rugăm să vorbim despre coeziune socială, să vorbim despre ce avem de făcut de acum încolo.

Ce face domnul de la USR? Ce face domnul de la PSD? Ce face doamna de la PNL? Exact aceleaşi cuvinte lipsite de conţinut -"extremişti", "legionari", bla-bla-bla, bla-bla.

Spuneţi-mi şi mie - nu aveţi nici măcar posibilitatea de a ne da definiţia, pentru că nici voi nu o ştiţi; nici voi nu o ştiţi.

Şi astăzi, în loc să veniţi şi să spunem ce avem noi toţi de făcut mai departe, pentru că vine FMI-ul, o să fim downgradaţi la "junk", avem treabă de făcut, cu ce vă ocupaţi voi? Cu ce vă ocupaţi? Cum să-i facem pe ceilalţi mai extremişti.

Bravo!

Ăştia sunteţi voi? Asta vreţi? Ăsta este viitorul? (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu că n-am fi depăşit cu mult timpul, dar eu nu mă grăbesc nicăieri.

Domnul Făget, Grupul SOS.

Al doilea, cred. (Vociferări.)

Da.

Vă rog.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Problema mea este cu totul diferită.

Şi de ce spun diferită? Pentru că acum două săptămâni, în acest plen, s-au votat 10 acte normative, din care toate 10 erau ordonanţe de urgenţă. De ce? Pentru că săptămâna trecută, din opt acte normative votate, şase au fost ordonanţe de urgenţă.

Şi, atunci, mă întreb - ce facem noi aici? Pentru că vedem că ne grăbim, avem la sertar PL-x-uri vechi de cinci, şase sau mai mulţi ani, şi ne-am trezit că avem o urgenţă cu acest nou PL-x din 2025, şi, cum spunea şi colegul meu mai devreme, nu am văzut în expunerea de motive dacă aceste fapte au escaladat, dacă această ordonanţă a condamnat pe cineva.

Eu am căutat pe portalul acesta al Justiţiei şi nu am găsit niciun condamnat şi, atunci, mă întreb - de ce este nevoie de o mărire a pedepsei dacă nu avem fapte?

De asemenea, mi se par nişte lucruri neclare - ce înseamnă "sistem informatic"?

Bineînţeles că am intrat în Codul penal şi am citit ce înseamnă "sistem informatic", unde nu se face nicio referire la Facebook sau mai ştiu eu ce alte social media unde se promovează astfel de lucruri.

Ar trebui totuşi reglementat mai exact ceea ce dorim noi pe online.

De asemenea, am mai văzut o situaţie în care se face referire la persoanele care au făcut parte din conducerea organizaţiilor. Conducere la ce nivel? La nivel naţional? La nivel judeţean? La nivel regional, cum era organizată ţara la acel moment?

Deci, concluzia mea este că ar trebui să ne axăm pe legile care, exact cum spunea şi colega, cele economice, pentru că aici avem problema cea mare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Allen Coliban, Grupul USR.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

E incredibil ce se întâmplă, parcă am fi în Caragiale. O vedem pe doamna Gavrilă, care ne cere definiţii, în condiţiile în care dumneaei nu ştia ce înseamnă "sorosist", o ştampilă pe care a aplicat-o de atâtea ori, sădind ură.

Îi vedem pe domnii de la SOS (Pronunţă "sos".)...

Voci de la SOS:

SOS!

Domnul Allen Coliban:

...care spun - nu există antisemitism în România.

Nu există antisemitism în România? Voi aţi fost daţi afară din sală într-un moment care trebuia să celebreze relaţiile diplomatice dintre România şi Statul Israel. Aţi fost daţi afară din sală pentru că aţi venit la microfon să vorbiţi despre alogeni şi să puneţi imaginile unor condamnaţi pentru crime.

AUR, voi profanaţi morminte, aşa v-aţi făcut platforma politică, şi veniţi să spuneţi că în România nu avem nevoie de astfel de legi. (Vociferări.)

Ba da, avem nevoie.

Ştiţi care e speranţa? Că mulţi dintre dumneavoastră aţi fost PSD-işti, aţi fost pe la alte partide, sunteţi traseişti, v-aţi descoperit tot delirul ăsta extremist doar acum, la bătrâneţe, ca să ajungeţi în Parlament cu el, nu este ceva ce să vă caracterizeze, şi aveţi o şansă să vă reveniţi. (Vociferări.)

Iar cei 5,3 milioane de români nu sunt nici antisemiţi, nici extremişti. Sunt oameni care-şi iubesc ţara, pe care i-aţi minţit, aţi sădit ură şi ura asta împotriva dumneavoastră o să se întoarcă. (Vociferări.)

România are un viitor dacă rămâne în familia europeană... (Vociferări.) şi îşi cultivă toleranţă, democraţie şi toate valorile acestea care nu au legătură cu ceea ce promovaţi dumneavoastră, nu au legătură cu ura.

Despre asta este vorba.

De aceea, avem nevoie de o astfel de lege. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

(Domnul deputat Nicolae-Mirel Ion solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Mirel-Nicolae, nu mai puteţi vorbi. S-a vorbit deja din partea grupului, de două ori.

Domnul Nicolae-Mirel Ion (din sală):

Pe procedură, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Lăsaţi-mă cu procedura acum!

Domnul Nicolae-Mirel Ion (din sală):

La sfârşit, nu?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doi. Domnul Neamţu, Grupul AUR.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Dumneavoastră vreţi o Europă creştină sau dumneavoastră vreţi o Europă liberală? Nu-mi este foarte clar. Noi sigur vrem Europa creştină. Dar ignoraţi faptul că în România, la această oră, avem un cult al foştilor bolşevici, pe care inclusiv oraşul numit Cluj-Napoca îl găzduieşte. În Piaţa Unirii din Cluj avem Clubul sau Restaurantul "Ernesto Che Guevara". Avem zeci de tineri care poartă tricoul acestui fost criminal, care vă reamintesc că a executat în Cuba peste 300 de fermieri care s-au opus colectivizării.

Discursul urii este şi un discurs al stângii.

Unde sunteţi, domnule Vexler? Unde sunteţi?

Este şi un discurs al stângii radicale şi nu v-am auzit vorbind deloc despre asta.

În România am avut un regim stalinist care, din păcate, a convertit intelectuali de soi. Şi nu voi vorbi despre Sadoveanu, dar vă amintesc că Mihai Beniuc a fost un comunist şi purtăm - din păcate, în anumite localităţi, există numele acestui fost scriitor.

Petru Groza - vă spune ceva? A fost reprezentantul României staliniste. Avem străzi cu numele lui Petru Groza.

Henri Barbusse - a fost omul lui Troţki şi al lui Lenin.

De ce nu vă împotriviţi acestor forme de extremism de stânga, dumneavoastră, care ziceţi că sunteţi în favoarea libertăţii? (Aplauze.)

Aşa că avem, ca întotdeauna, doamnelor şi domnilor, o dublă măsură - avem, din păcate, un dispreţ faţă de memoria naţională şi avem o formă de reductivism absolut abject care ne sugerează că Mircea Eliade sau că, de ce nu, chiar Mihai Eminescu, care s-a născut acum 175 de ani, erau împreună doar nişte antisemiţi.

Eu nu pot să accept această formă de barbarie culturală la care ne invitaţi dumneavoastră, cei care vorbiţi în numele Europei liberale.

A fi liberal cu adevărat înseamnă să iubeşti libertatea.

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Chiar dacă era o licenţă retorică, fac eu o corectură - Grupul SOS.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Domnule Coarnă, va trebui să mai aşteptaţi.

Domnule Câciu, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Şi îl felicit pe colegul nostru, Silviu Vexler, pentru acest proiect.

Toată lumea se duce în zona asta de antisemitism, dar asistăm şi astăzi în sală la un discurs radical - de ambele părţi, hai să ne înţelegem.

La instigare la ură am asistat în campania electorală.

Eu sunt convins că toţi v-aţi născut după '90. Niciunul n-aveţi bunici care au fost omorâţi de fascişti; niciunul n-aveţi străbunici sau case la ţară care au fost terminate şi au fost, să zic aşa, rechiziţionate de legionari.

Sunt convins că toţi sunteţi nişte sfinţi.

Pe de altă parte... (Vociferări.)

Da, şi când au venit comuniştii şi v-au naţionalizat caii, boii, carele şi chiloţii - mă scuzaţi că zic aşa -, şi aia este o situaţie care nu trebuie să se mai întâmple în România.

Şi nu vreau să mă uit la voi, că iar o să ziceţi că am ceva cu voi. (Vociferări.)

Dar, doamnă Gavrilă, de ce "fugem" de această lege?

Domnilor, de ce "fugem" de la a fi normali?

De ce vrem să lăsăm sau tolerăm instigarea la ură?

V-ar conveni ca să aveţi copiii şi familiile alergate pe stradă în campaniile electorale? (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată doamnă!

Domnul Adrian Câciu:

Vi se pare normal să tolerăm acest lucru? (Vociferări. Gălăgie.)

Ce face această lege de fapt? Nu tolerează radicalismul, nu tolerează anarhia, nu tolerează fascismul.

Care este problema cu această lege? (Vociferări.) De ce ne deranjează normalitatea? De ce ne deranjează, dacă suntem o ţară civilizată, o societate modernă?

Cumva ne e teamă pentru că suntem aşa cum scrie acolo?

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, va trebui să mai aşteptaţi.

Al doilea vorbitor de la PNL, Bogdan Ionel-Ovidiu.

Domnul Ionel-Ovidiu Bogdan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Observ aici, în sală, o dezbatere foarte aprinsă pe acest proiect de lege şi e bine să existe dezbatere, pentru că asta înseamnă, de fapt, libertatea de exprimare.

Libertatea de exprimare însă nu este un drept absolut. Este un drept fundamental, nu un drept absolut. Adică are şi el, şi acest drept, libertăţile, dar şi limitările lui.

Să fim foarte clari în ceea ce spunem - nu putem să promovăm ura şi dezbinarea, nu putem să promovăm de aici, din Parlamentul României, sau oriunde, în ţară, în străinătate, în societate, nu putem să promovăm absolut orice, oricând şi cum vrem. Asta înseamnă până la urmă să ne şi respectăm unii pe ceilalţi.

De aceea, acest proiect vine să clarifice câteva aspecte esenţiale pentru societatea românească.

Şi, mai mult decât atât, cred că trebuie să mai învăţăm puţină istorie, pentru că istoria ne poate învăţa un lucru absolut esenţial, şi anume să nu repetăm greşelile care au fost făcute de anumite grupuri de interese sau indivizi, în trecutul nostru, al României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă păstraţi orice alte luări de cuvânt pentru explicarea votului; am depăşit cu 27 de minute programul aprobat.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vă propun sistarea dezbaterilor la acest proiect.

Vă mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot, vă rog.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă vine la tribună.)

161 de voturi pentru, 80 contra, două abţineri, 2 colegi care nu votează.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la 21? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ne revedem în 20 de minute, la sesiunea de vot final.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Am rugămintea la dumneavoastră să vă ocupaţi locurile, cei care încă mai sunteţi pe holuri să veniţi în sală, colegii din online să fie pregătiţi cu tabletele, domnul secretar să mă însoţească.

(Domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretar al Camerei Deputaţilor, îşi ocupă locul la prezidiu.)

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele şi tabletele.

Vom face un vot de verificare a cvorumului.

Vot, vă rog.

280 prezenţi. Avem cvorum.

Capitolul I. Legi ordinare. Adoptări

1. Proiectul de Lege privind consacrarea zilei de 8 mai ca "Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial"; PL-x 477/2020.

Vot, vă rog.

270 de voturi pentru, unul contra, 19 abţineri, 4 colegi care nu votează. Adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. ...

Doamna Cîrligeanu, explicarea votului?

Doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

AUR a votat pentru adoptare, dar trebuie să ne aducem aminte că generaţiile respective au luptat şi s-au sacrificat pentru o naţiune unită şi pentru Basarabia.

Astăzi, din păcate, avem printre noi, în Parlamentul României, deputaţi care consideră că pe cele două maluri ale Prutului sunt două popoare diferite.

Ţin să-i contrazic şi vreau să vă aduc aminte că, de-a lungul istoriei, am avut deportaţi, pentru că nu s-au dezis de faptul că sunt români. De-a lungul istoriei, am avut deportaţi, pentru că nu s-au dezis de limba română. Am avut deportaţi pentru că au citit Eminescu şi l-au citit pe Blaga.

Nu trebuie, prin acţiunile unora, să reducem la inutil sacrificiul lor.

Dacă este nevoie să vorbesc cu accent şi cu regionalisme pentru a vă demonstra că suntem aceeaşi naţiune, o voi face.

Basarabia e România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2024 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020; PL-x 512/2024.

Vot, vă rog.

303 voturi pentru, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Domnul Ciunt? Explicarea votului.

Domnul Ionel Ciunt:

Am votat pentru, împreună cu colegii mei din Grupul PSD, pentru că acest proiect de lege este absolut necesar, întrucât se corelează cu reglementările europene şi prorogă o serie de termene maximale aferente măsurilor necesare, pentru a ne asigura de închiderea programelor 2014-2020 şi continuarea implementării proiectelor cu finanţare din fonduri europene în perioada de programare 2021-2027.

Prin adoptarea acestor măsuri s-a instituit, de fapt, cadrul legal care a permis valorificarea flexibilităţii acordate de către Comisia Europeană statelor membre de a utiliza noile termene stabilite, astfel încât să poată fi realizate în mod efectiv şi eficient toate etapele şi procesele necesare închiderii programelor operaţionale 2014-2020.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România; PL-x 30/2024.

Vot, vă rog.

303 voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

Doamna Dascălu, explicarea votului.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

AUR a votat acest proiect de lege având convingerea că educaţia în limba română este una dintre cele mai importante forme de păstrare a identităţii naţionale şi de întărire a legăturilor dintre românii de pretutindeni.

România are datoria morală şi constituţională de a sprijini românii de pretutindeni, inclusiv pe copiii şi tinerii care doresc să studieze în ţara noastră.

AUR susţine consolidarea cadrului legislativ pentru ca statul român să poată controla şi mai riguros riscurile de imigraţie ilegală sau de ameninţare la adresa securităţii naţionale, fără însă a îngrădi accesul legitim al tinerilor români din diaspora la educaţia în ţara-mamă.

Este obligaţia noastră, a tuturor, ca stat naţional, suveran şi unitar, să încurajăm şi să sprijinim păstrarea limbii, culturii şi conştiinţei naţionale a românilor de peste hotare, oferindu-le oportunitatea de a învăţa, de a trăi şi a se dezvolta aici, acasă, în România.

România nu uită de fiii săi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Albu Dumitriţa.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc.

Susţin acest proiect, pentru că este normal ca România să rămână un loc unde educaţia este accesibilă pentru toţi cei care aleg să studieze aici. Este un semn de respect faţă de şcoală şi faţă de elevi, indiferent de unde vin.

Cred că trebuie să încurajăm tinerii să înveţe în România, să se formeze aici şi să contribuie la ceea ce construim împreună.

Acest proiect clarifică o situaţie necesară şi sprijină parcursul educaţional al elevilor străini care aleg şcolile din ţara noastră.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2024 privind instituirea unui cadru pentru securitatea cibernetică a reţelelor şi sistemelor informatice din spaţiul cibernetic naţional civil; PL-x 52/2025.

Vot, vă rog.

Cu 227 de voturi pentru, 83 de abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

(Domnul deputat Radu-Dinel Miruţă se îndreaptă spre tribună.)

Dar haideţi să-i dăm cuvântul primei înscrise, doamna Anamaria Gavrilă.

Vă rog.

Voci din sală:

Şşş....

Doamna Anamaria Gavrilă:

Grădiniţa! Grădiniţa!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Exact!

Doamna Anamaria Gavrilă:

POT este primul partid din România care şi-a depus candidaturile la parlamentare în format electronic. (Vociferări.) Suntem un partid care nu doar vorbeşte de digitalizare, ci face digitalizare. (Vociferări. Gălăgie.)

Aşadar, noi susţinem...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă uitaţi către microfon - vorbeşte o doamnă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Aşadar, POT susţine digitalizarea instituţiilor publice şi recomandăm noului Guvern să înceapă cu digitalizarea ANAF-ului. Este una dintre instituţiile-monstru care se pare că nu poate fi atinsă de nimeni.

Dacă vreţi cu adevărat să facem curat în ţară, dacă vreţi cu adevărat să facem ceva semnificativ, trebuie să începem cu digitalizarea ANAF-ului.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Miruţă.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

România are nevoie de digitalizare. Dar digitalizarea are nevoie mai mult de oameni buni decât de legi. Nu sunt multe legi care lipsesc României să fie digitalizată, însă sunt vreo şase instituţii care răspund de digitalizare şi care nu vorbesc între ele. Şi în multe dintre aceste instituţii, pe statul de plată sunt specialişti, însă în faţa calculatorului sunt nişte oameni care n-au legătură cu specialitatea.

Dacă în aceste zile toată lumea vorbeşte despre cum să aducem mai mulţi bani la Guvern ca să reducem din deficit, să ştiţi că, dacă România ar ajunge doar la media Uniunii Europene în zona de digitalizare, am avea 3% din PIB suplimentar doar din creşterea competitivităţii agenţilor economici. Şi am mai avea încă 3% suplimentar din trasabilitatea evaziunii fiscale. Asta înseamnă de două ori bugetul sistemului naţional de educaţie.

Aşadar, treaba asta cu digitalizarea, dacă vrem cu adevărat s-o avem, ar trebui să fie ridicată la nivel de prioritate naţională. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Vedinaş, Grupul SOS.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Acest proiect de lege aprobă o ordonanţă de urgenţă, ordonanţă care pretinde că transpune în practică nişte acte europene, un regulament din 2014, nişte directive din 2016-2018.

Ne întrebăm retoric, fireşte, ce a făcut Guvernul între 2018 şi 2024, de ce n-a reglementat pe calea procedurii parlamentare obişnuite, pentru ca să vină şi, pe nerăsuflate, să ne bage pe gât, din nou, o ordonanţă de urgenţă.

Digitalizarea este clar că este o necesitate, dar nu se poate face în hopuri.

Recunoaştem cu toţii că avem nevoie de ea, dar o reglementăm de o materie deficitară, care face ca autorităţile care se ocupă de digitalizare să fie nefuncţionale, să nu aibă specialişti. Şi s-a mai discutat acest lucru.

În opinia noastră, ar fi necesară o legislaţie integratoare, care să vizeze nu numai obiectivele României în domeniu, ci şi arhitectura instituţională a autorităţilor publice, cu relaţiile dintre acestea, pentru ca digitalizarea să devină nu o experienţă eşuată în foarte multe domenii, ci o realitate de care avem cu toţii nevoie.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

5. Proiectul de Lege privind instituirea anului 2026 ca "Anul Nadia Comăneci"; PL-x 153/2025.

Vot, vă rog.

307 voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

Doamna Lipă Elisabeta, explicarea votului.

Doamna Elisabeta Lipă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Sunt foarte fericită şi mă simt de parcă am câştigat cea mai strălucitoare medalie la competiţia supremă.

Şi vreau să vă mulţumesc din suflet pentru că astăzi, prin votul dumneavoastră, aţi onorat unul dintre cele mai mari simboluri ale sportului românesc, Nadia Comăneci.

În numele meu, în numele Nadiei Comăneci - pentru că este atentă, ne urmăreşte - în numele sportului românesc, vă mulţumesc. Mulţumesc colegilor noştri senatori, mulţumesc membrilor CES, pentru că au votat, în unanimitate, pentru prima dată, un asemenea proiect. Vă mulţumesc că aţi susţinut această iniţiativă legislativă şi astăzi sportul se bucură că, în 2026, vom concura toţi sub egida numelui Nadiei Comăneci. Şi nu ne vom opri aici, pentru că Nadia înseamnă şi viitor, Nadia înseamnă şi prezent.

Copiii noştri au nevoie de modele şi sper, pentru că astăzi am demonstrat că atunci când vrei, când există consens şi mai ales când există spirit de echipă, iată că într-un timp record putem aproba o iniţiativă frumoasă.

Vă mulţumesc din suflet, vă doresc sănătate şi numai bine. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doar o întrebare tehnică pentru doamna Andra Constantinescu, de la Grupul SOS. Sigur vă merge consola? (Vociferări.) Nu.

Domnul Mugur Mihăescu.

Domnul Mugur Mihăescu:

Stimaţi colegi,

E normal că am votat pentru ceea ce reprezintă una dintre singularităţile României. Şi spun singularitate, pentru că o compar cu exact conceptul de singularitate din fizică, acolo unde legile omenescului dispar, legile pe care noi le cunoaştem dispar.

Doar că, dacă aceste singularităţi ar trăi în ziua de astăzi şi ar fi nevoite să se antreneze în ziua de astăzi, mă gândesc că ar fi nişte ONG-uri care ar sări să bage antrenorii în puşcărie, pentru că sunt abuzaţi, pentru că eu cred că Nadia Comăneci nu a avut o copilărie pe care noi o definim normală.

Nu ştiu dacă copiii din ziua de astăzi, care fac antrenamente pentru a ajunge în Olimp, în Olimpul acesta nelumesc, nu cumva ar fi duşi la un control psihologic, pentru că au fost abuzaţi de nişte metode barbare, medievale.

Avem nevoie de asemenea singularităţi. Avem nevoie nu să le explicăm, ci să le promovăm.

Şi aşa cum doamna Elisabeta Lipă vă mulţumeşte - şi cred că toţi românii vă mulţumesc - pentru că am dat României un an al singularităţii Nadia Comăneci, aş dori ca în fiecare an de acum înainte să avem noi, în ţară, destule singularităţi pe care să le punem şi să le celebrăm ca un model pentru ceea ce înseamnă România.

Dragii mei, aştept cu nerăbdare şi un an Ilie Năstase, şi un an Gheorghe Hagi, şi un an Ana Aslan, şi celelalte singularităţi care n-au avut probabil copilărie, au avut doar valoare, iar noi, neofiţii, ne mândrim cu ele acum, pe bună dreptate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Gigel Ştirbu, PNL.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă spun, de la bun început, că nu sunt un specialist în domeniul sportului, dar am un fiu care, de la 5 ani de zile, face tenis de performanţă. Ca mine sunt zeci de familii, mii de familii, în România, care fac eforturi supraomeneşti pentru a duce la bun sfârşit visul copilului lor.

În ultimii 35 de ani, dragii mei - iar ăsta poate fi un semnal de alarmă pe care aş vrea să-l trag aici, mai ales că înaintea mea a vorbit o doamnă care a făcut performanţă şi care a şi condus sportul românesc într-o anumită perioadă. Trag un semnal de alarmă că sportul românesc, în acest moment, nu este o prioritate pentru toţi cei care au condus România în ultimii 35 de ani.

Nu ajunge să facem o lege pentru cineva care a făcut performanţă. Nu ajunge să facem o lege pentru un om. Trebuie să facem o lege pentru generaţii întregi. Trebuie să facem legi pentru fiecare domeniu în parte. Se pare că legile trebuie făcute aici pentru ca guvernanţii să ţină cont de ele. Nu mai trebuie să lăsăm la latitudinea unui ministru, nu mai trebuie să lăsăm la latitudinea unui partid domenii întregi de activitate care pot să ridice România. Sunt sute, poate mii, zeci de mii de familii care îşi iau banii de la gură pentru a împlini visele copiilor lor, indiferent de domeniile în care activează aceşti copii.

Aţi văzut cu toţii că, atunci când Simona Halep a avut prima ei mare performanţă la Roland-Garros, mai marii ţării s-au îngrămădit la aeroport să o primească şi să facă fotografiile de rigoare. Niciunul dintre acei demnitari nu a ştiut care au fost eforturile familiilor acestor copii. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Silviu Feodor?

Vă rog.

Doamnă Mitrea, să ştiţi că a vorbit domnul Mugur Mihăescu.

Domnul Silviu Feodor:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a votat această lege şi vreau să vă aduc aminte că etimologia numelui Nadia este "nădejde", "speranţă". Nadia Comăneci a fost o speranţă a României, a adus glorie ţării, a fost un ambasador şi rămâne un ambasador, alături de alţi sportivi, cum este Ivan Patzaichin, Gheorghe Hagi sau Simona Halep.

Iată că are România potenţial sportiv şi România trebuie să investească în tot ce înseamnă copii, tineret, baze sportive şi toate aceste lucruri pot să aducă României nu numai renume, dar şi profit, astfel încât marile competiţii - mondiale, europene - să se desfăşoare în România. Şi România va fi un renume pe plan mondial, iar pentru noi această personalitate, Nadia Comăneci, este o mândrie naţională.

Vă mulţumesc frumos.

Şi, fiind vară, vă propun să vizitaţi Muzeul "Ivan Patzaichin", de la Mila 23.

Vă mulţumesc frumos.

Multă sănătate Nadiei!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Vedinaş, Grupul SOS.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Eu o să vă provoc la un experiment pentru care sper să nu fiu sancţionată de către şefa mea de partid, în sensul că o să subscriu propunerii pe care a făcut-o aici domnul deputat Ştirbu şi pe care o discutasem înainte cu colegii mei - şi pot să depună mărturie -, aceea că nu este suficient să sărbătorim nişte oameni, fie ei şi simboluri. Disciplinele sportive care includ mult mai multe valori, pentru ca să putem cu adevărat să le ajutăm şi România să redevină o ţară nobilă, prin personalităţile ei sportive, vă propun să reflectaţi pe viitor, cei care faceţi aceste iniţiative, să sărbătorim disciplinele, sporturile - tenisul, sporturile nautice - avem aici un simbol, pe doamna Lipă - gimnastica, pentru că în felul acesta determinăm Guvernul să-şi schimbe atitudinea de pasivitate şi România să fie din nou aşezată, aşa cum a fost cândva, între marile state, din punct de vedere al performanţei sportive.

Sper din tot sufletul să reflectaţi la această propunere şi vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

6. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 170/2025.

Vot, vă rog.

284 de voturi pentru, 6 contra, 15 abţineri. Adoptată.

Explicarea votului, doamna Silvia Mihalcea.

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PSD a votat pentru.

Mă număr printre semnatarii acestui proiect şi vreau să vă mulţumesc pentru votul de astăzi.

S-a simplificat astfel procedura de obţinere a permisului auto, prin eliminarea sălii, aşa cum îi spunem, examenul teoretic, întrucât acesta a fost susţinut deja.

Totodată, este vorba despre o reducere a timpului de obţinere a permisului auto şi de o reducere a cheltuielilor solicitantului. Bineînţeles, toate acestea, fără a fi afectată siguranţa rutieră.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea preţului la energie, suportat parţial din fonduri externe nerambursabile; PL-x 456/2024.

Vot, vă rog.

Cu 309 voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează, adoptat.

Explicarea votului, domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Da, domnule preşedinte, am votat, susţinem, este nevoie ca persoanele vulnerabile să fie sprijinite.

În egală măsură, este nevoie să fim oneşti cu românii şi să le spunem că România este o ţară care are un bazin hidrografic, poate unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, şi că într-o anumită perioadă din istoria noastră, părinţii şi bunicii noştri au construit unităţi de producţie a energiei electrice, şi că nu există niciun fel de justificare, economică, financiară sau de altă natură, pentru care românii trebuie să plătească câteodată cel mai scump curent din Uniunea Europeană.

Ba da, există o singură explicaţie - doar dacă voi, cei de la PSD, PNL, USR, UDMR, ţineţi în mod intenţionat preţul ridicat, ca să vărsaţi bani în conturile "băieţilor deştepţi" din energie electrică.

Altfel, având în vedere, repet, reţeaua hidrografică şi unităţile de producţie de energie electrică, practic, în România curentul ar trebui să fie gratuit sau aproape gratuit. Pentru că toate acele companii private pe care le-aţi lăsat să pătrundă pe piaţa din România... Pentru că în Franţa, ce să vezi? Producţia şi distribuţia sunt controlate de companii de stat sau private franceze. În România ni se spune că trebuie să fie capitalism, cu economie liberă de piaţă; să vină străinii să ne controleze producţia şi distribuţia de curent electric.

Şi da, asta este strategia, democraţia şi asta este ce guvernaţi, ce construiţi de 35 de ani în România, voi, cei de la PSD, PNL, USR, UDMR - îi ţineţi pe români în sărăcie, îi ţineţi cu salarii mizere şi cu pensii mizere, ca după aceea să veniţi să spuneţi că îi salvaţi - pe cupoane, pe compensări, veniţi să-i salvaţi, în loc să le oferiţi românilor demnitate. Asta vă spunem să le oferiţi românilor: demnitate - salarii decente, pensii decente şi să nu-i mai minţiţi. Atâta tot. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Enachi Raisa.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Chiar nu-mi doream să ies la explicarea votului, îmi doream la dezbateri, doar că, fiind un proiect de urgenţă, a fost intervenţia unui coleg de-al meu.

Însă vreau să precizez încă o dată că cei care au ieşit la tribună, la acest microfon, şi vociferează, şi ne spun, şi ne povestesc cât de bine, şi cu câtă reţinere, şi cu câtă durere, şi cu cât of votează totuşi acest proiect de lege, însă vreau să le aduc la cunoştinţă că probabil au uitat că sunt membri în aceste comisii de fond şi au avut toată oportunitatea, toată posibilitatea să depună amendamente.

Iar dacă declaraţi de la microfon pentru ca să daţi bine în circumscripţie, în teritoriu, este greşit.

Şi sper ca românii să asculte, să analizeze, nu doar să declaraţi foarte bine şi să daţi bine la TV!

Atât doar.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Miruţă.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Ştiu că celor de la AUR nu le place adevărul, dar îmi place să li-l spun.

Domnule Tanasă, în timp ce USR are un proiect de lege care interzice închiderea termocentralelor pe bază de cărbune, şi dumneavoastră şi domnul Simion vorbiţi despre energie, dar nu aveţi în Parlament nicio iniţiativă legislativă, de cinci ani de zile, nici în avantajul minerilor, nici al energeticienilor, nici al Sistemului Energetic Naţional. (Vociferări.) Vorbiţi pentru ceva pentru care nu aveţi nicio propunere. (Aplauze.)

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acum, domnule Coarnă, dacă v-aş spune că îi dau cuvântul domnului Câciu, aţi spune că e ceva... dar, vă rog, haideţi.

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Dacă era domnul Câciu, regulamentar aşa ar fi trebuit să fie, n-am o problemă, eu mă supun Regulamentului; la fel şi dumneavoastră, de altfel.

Când vorbim despre energie, haideţi să privim doi vectori fundamentali - 1989 şi 2025. Aveam o producţie de 25.000 de megawaţi-oră în 1989; astăzi avem 5.300 de megawaţi-oră, din care vreo 4.000 sunt utilizaţi de consumul casnic.

Înţelegeţi cum a fost distrusă economia din România, la ce nivel am ajuns noi astăzi, acum? Facem scheme ca să ascundem sărăcia. Faceţi scheme în agricultură, iar ei sunt în faliment; facem scheme în energie, iar oamenii nu mai au bani de facturi.

V-am venit cu soluţii corecte, pertinente. Repet, mixaţi energia şi ajungem la 0,68 de bani kilowattul. Dumneavoastră îl duceţi la 3 lei, la 4 lei. Mergeţi pe lanţ, de la producător, distribuţie, furnizor, să vedeţi cine câştigă - OMV Petrom. Cine plăteşte? Noi plătim. Plătim noi, consumator final, persoană fizică, şi mediul economic, care este închis. Avem 1.000 de megawaţi în mediul economic, de la 20.000 de megawaţi-oră în '89-'90 la 1.000 de megawaţi - mediu economic.

Asta aţi făcut timp de 35 de ani.

Restul sunt discuţii, scheme, scheme, scheme ca să distrugem România. La fel ca şi în penal - acum facem o schemă în penal, ca să arestăm dreptul la opinie.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Câciu.

Domnul Adrian Câciu:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Vedeţi dumneavoastră, când mai multe părţi au foarte multe idei bune, dar nu vedem aplicabilitate deloc, până la urmă, menirea unor oameni de stat este aceea de a proteja poporul până când minţile luminate, şi din Parlament, şi din guverne, şi de unde vreţi dumneavoastră, în afară de a spune în cuvinte frumoase cum vom avea noi energie ieftină, cum vom avea producţie, dar n-am făcut nimic să o avem, până când s-or întâmpla lucrurile astea, oamenii trebuie să trăiască, să fie protejaţi.

De aceea am votat acest proiect de lege.

De aceea este şi explicarea votului, cu recomandarea că dacă tot aveţi atâtea idei bune şi o să avem milioane şi milioane de megawaţi, haideţi, domnilor şi faceţi megawaţii ăştia, şi după aia criticaţi, dacă facem noi scheme.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Capitolul II. Legi organice. Adoptări

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2019 pentru modificarea art. 35 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României; PL-x 429/2019.

Vot, vă rog.

Le reamintesc tuturor colegilor care cred că simpla pomenire a numelui reprezintă automat acordarea unui drept la replică - se înşală.

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Dan Tanasă şi domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu solicită să ia cuvântul.)

Am rugămintea la distinşii colegi de la AUR să se hotărască cine dintre cei doi va explica votul.

Cu 265 de voturi pentru, 35 de abţineri, adoptat.

Vă rog, domnule Dan Tanasă, explicarea votului.

Domnul Dan Tanasă:

Domnule preşedinte,

Numele meu şi al preşedintelui AUR au fost utilizate, da, într-un context negativ, şi este evident, conform Regulamentului, că sunteţi obligat nu doar de Regulament, dar şi de eleganţă, domnule preşedinte, să ne daţi un drept la replică.

Adevărul e că - ştiu, unii au memoria scurtă, dar eu îmi amintesc că în 2022, un domn de la USR a sunat la 112 să se închidă o carieră, domnule.

Deci, un domn de la USR a sunat la Poliţie, la 112, ca să se închidă... să reclame, să se închidă o carieră; şi s-a închis o carieră.

Evident... (Vociferări.)

Berceanu.

Evident, nu pot să nu mă uit, ferească Dumnezeu, şi să-mi fac cruce, să mă uit la cei de la USR care ies aici - păi, voi sunteţi autorii PNRR, prin care v-aţi angajat, cu Ghinea. Voi sunteţi cei care aţi născut PNRR, prin care v-aţi angajat să închideţi minele de cărbuni.

În timp ce mine de cărbuni se deschid în... (Aplauze.) în Polonia... (Aplauze.) şi în Germania... (Aplauze.) în Polonia... (Aplauze.) în Polonia şi în Germania se deschid mine de cărbuni pentru producţie de energie electrică ieftină, voi, cei de la USR, sunteţi autorii PNRR-ului.

Voi ştiţi că în timp ce aici discutaţi, voi, cei de la USR, neomarxismul vostru abject, discutaţi de Green Deal, voi ştiţi că în Asia s-au deschis 1.000 de mine de cărbune? 1.000 de mine de cărbune. În timp ce aici, în Europa, ne terorizaţi cu neomarxismul vostru.

De fiecare dată când mă uit la voi, cei de la USR, înţeleg conceptul acela de "criminali cu gulere albe". (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acuma, vă dau dreptate, domnule Tanasă, nu am argumente să vă contrazic când vorbiţi despre eleganţa mea.

Mulţumesc.

Cât despre dreptul la replică, să ştiţi că nu aveţi dreptate şi putem discuta despre Regulament oricând doriţi dumneavoastră.

Domnul Dimitriu. (Vociferări.)

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

După cum v-am rugat şi în Comisia juridică, stimate domn Tanasă, ar fi fost interesant să ne demonstraţi că nu sunteţi extremist, să ne demonstraţi că puteţi să discutaţi civilizat... (Vociferări. Gălăgie.) în baza unor argumente normale şi de bun-simţ... (Vociferări. Gălăgie.) fără să iasă veninul... (Vociferări. Gălăgie.) prin toţi porii... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...pe care îi aveţi dumneavoastră în corpurile dumneavoastră.

Ar fi fost interesant să... chiar explicaţi votul şi să lăsaţi ura deoparte. Şi iată că dumneavoastră, prin această luare de poziţie, reargumentaţi nevoia de a avea legea, pe care am votat-o deja, împotriva urii. Dumneavoastră emanaţi ură... (Vociferări. Gălăgie.) cu fiecare respiraţie pe care o faceţi... (Vociferări. Gălăgie.) şi încercaţi să denaturaţi absolut orice este de bun-simţ, orice este normal. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Este normal într-o...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Este normal într-o democraţie... (Vociferări. Gălăgie.) să nu... (Vociferări. Gălăgie.) şi să permiţi oricui să-şi spună punctul de vedere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog liderii de grup să vină până sus, la pupitru la mine, vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu (fără microfon):

Poftim?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Continuaţi.

Rog liderii de grup să vină până la mine.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu (fără microfon):

Nu mai continui dacă vin liderii de grup.

(Consultări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ne înţelegem foarte bine, nu vă îngrijoraţi!

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului; PL-x 487/2024.

Vot, vă rog.

288 de voturi pentru, 14 obţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului; PL-x 168/2025.

Vot, vă rog.

199 de voturi pentru, 99 contra, două abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, doamna Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Este foarte trist că într-o eră în care alte ţări vorbesc despre crypto, despre cum să trimiţi sateliţi în spaţiu, despre cum să construieşti o rachetă care să aterizeze întreagă înapoi pe Pământ, este trist că noi încă mai vorbim despre legionarism şi nu aveţi alte subiecte decât ăsta. Sunteţi învechiţi, sunteţi de mult în urma timpului şi a perioadei în care ne aflăm.

Încercaţi să acoperiţi gaura mare de la buget, încercaţi să acoperiţi discuţiile eşuate despre guvernare, încercaţi să acoperiţi multe lucruri şi multe dureri care vin asupra cetăţenilor, cu astfel de legi.

Cum faceţi asta? Încercând să băgaţi la închisoare oameni care, cu libera exprimare, v-au adus pe voi la procentele tot mai joase pe care le vedeţi în sondaje.

Mulţumesc mult. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă Dumitru.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Eu întotdeauna m-am ţinut de cuvânt.

Şi dumneavoastră, de această dată.

Eu am votat contra acestei iniţiative legislative.

Ia uitaţi-vă, ce simplu, aţi venit, aţi distrus, aţi plecat.

Asta este, dacă vreţi ceea ce vreţi dumneavoastră de la România. Nu poţi vota o lege, 10 ani cu executare pentru un delict la opinie.

Dar de ce nu 25 de ani cu executare? De ce nu detenţie pe viaţă? (Vociferări.)

Bine că au scos din Codul penal pedeapsa cu moartea, că cine ştie ce se întâmpla!

Această iniţiativă legislativă măreşte, dacă vreţi, conflictul din societate.

Luaţi criminalitatea legală şi o să vedeţi că nu avem o persoană condamnată în ultimii 30 de ani pentru această infracţiune. Nu există o persoană condamnată de o instanţă din România pentru această infracţiune. De ce trebuia să faceţi dumneavoastră această reglementare?

Această lege, domnule Câciu - că vă întrebaţi la un moment dat ce se întâmplă cu noi - o să interzică cărţi, de exemplu; această lege o să-l interzică pe Eminescu, pe Iorga, pe Goga. O să vă treziţi sau o să ne trezim cu o poză a lui Eminescu pe Facebook - 10 ani cu executare!

Ca să înţelegeţi de ce am votat contra.

Am votat pentru democraţie, am votat pentru dreptul la opinie şi am votat împotriva dictaturii şi a reinstaurării cenzurii.

Dumneavoastră aţi venit, aţi votat, aţi distrus, aţi plecat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Mugur Mihăescu.

Domnul Mugur Mihăescu:

Dragi colegi şi stimate scaune goale,

Vă mulţumim.

Că noi aşa "fugem" de dezbatere, "fugem" acasă - tot vă place să confundaţi acest pupitru cu ce înseamnă emisiunea "iUmor".

Eu ştiu că aş fi votat şi eu această lege dacă alături de legionarism şi antisemitism ar fi fost inclus şi neomarxismul. Pentru că până acum neomarxismul a dus la o încercare de asasinat asupra preşedintelui Donald Trump, asupra premierului Fico, asupra lui Michael Uribe sau, cum îl cheamă, Miguel Uribe, din Columbia.

Eu ştiu că neomarxismul este cel care duce la ora actuală politica de ură de-a lungul lumii. Şi dacă vedeţi ce se întâmplă, ce s-a întâmplat în Portland sau actualmente, ce se întâmplă în Los Angeles, înţelegeţi cine sunt principalii promotori ai urii şi ai nenorocirilor pe acest pământ.

Şi da, poate atunci aş fi votat această lege.

Dar cea mai bună luptă pentru libertatea de expresie este mai multă libertate de expresie.

Dumneavoastră aţi fugit din sală, scaunelor goale, dar restul lumii stă şi aude, vede şi gândeşte. Şi va veni un moment când va trebui să răspundeţi pentru cine incită la ură, pentru cine incită la violenţă, extremism şi izolaţionism.

Şi da, v-aş propune un amendament prin includerea în această lege, dacă tot aţi adoptat-o, a conceptului de neomarxism, alături de conceptul de legionarism.

Vă mulţumesc din suflet. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ion Nicolae-Mirel, Grupul SOS.

Nu.

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă. (Vociferări.)

Îmi pare foarte rău, din partea deputaţilor neafiliaţi a vorbit domnul Coarnă.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

(Domnul deputat Nicolae-Mirel Ion solicită să ia cuvântul.)

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Acum, îmi pare rău că sunt aşa, suntem o cantitate neglijabilă, nu prea suntem remarcaţi de către preşedintele Camerei.

Dar, trecând peste statutul pamfletar, SOS a votat împotriva acestei legi, din mai multe puncte de vedere.

O lege, indiferent care este ea, trebuie interpretată în litera şi în spiritul acesteia.

În litera legii, are nenumărate greşeli, are nişte pedepse exagerate, are nişte termeni care nu concretizează spre ce se doreşte a se incrimina.

A ieşit colegul de la USR şi a spus: "Partidul SOS (Pronunţă "sos".) este antisemit", în condiţiile în care domnia-sa nu înţelege termenul de "semit". Pentru că - pentru cultura lui generală - "semiţi" se referă la un grup de popoare din Orientul Mijlociu şi nordul Africii, cu aceleaşi caracteristici rasiale; în concret - evreii şi arabii.

Or... dar la dânsul nu ne putem aştepta la mare lucru, din moment ce spune "Partidul SOS (Pronunţă "sos".) România". Dacă el în şase luni n-a învăţat cum se pronunţă numele unui partid parlamentar, n-avem ce să discutăm.

Însă, revenind la lege, numai în art. 6 sunt nişte condamnări de la unu la 5 ani numai pentru punerea în discuţie a problemelor care se referă la comunitatea evreiască.

Şi întreaga lege nu este nici antişovină, nici contra xenofobiei, este doar împotriva organizaţiilor care, într-un fel sau altul, de-a lungul istoriei au avut conflicte cu comunitatea evreiască.

Fără îndoială, România este prietenă cu Statul Israel, fără îndoială, este bine să avem aceste relaţii de prietenie, dar prietenia presupune şi respect reciproc. Eu n-am văzut în Parlamentul israelian o lege care să condamne antiromânismul. Şi atâta timp cât nu există respect reciproc decât de o parte, ăla nu e respect, nu e prietenie, este slugărnicie.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mă refeream la domnul Pîclişan, ca al doilea vorbitor de la deputaţii neafiliaţi, nu la reprezentantul SOS.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Mergem la Biroul permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.42.