Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor!

Am rugămintea la dumneavoastră să vă ocupaţi locurile.

Liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Felicitări celor care au fost la momentul "Banatul Montan"!

Domnule Toma, mai aşteptaţi puţin, trebuie să-mi spun "poezia".

Declar deschisă şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 230.

În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor de astăzi şi miercuri, 16, respectiv 18 iunie; programul de lucru pentru perioada 16 - 21 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 10 - 16 iunie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale...

Dacă a strănutat cineva, sănătate!

...informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului aprobat de Comitetul liderilor, până la ora 17.00 dezbatem proiectele înscrise pe ordinea de zi, iar de la ora 17.00 continuăm lucrările cu răspunsurile orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

Întreb liderii de grup dacă există obiecţii sau comentarii sau propuneri în legătură cu ordinea de zi. Nu.

Domnule Toma, doreaţi pe procedură?

Vă rog.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Îmi permiteţi? Îmi daţi cuvântul?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-am şi chemat, domnule Toma.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul.

Dar eu, aşa cum am învăţat de acasă, de la bunica, de la bunicul, de la părinţi, îmi aştept rândul, nu mă calc în picioare, deci, de-asta...

Ştiţi cum e în Ardeal, mai stai, te uiţi şi pe urmă iei cuvântul, dacă ţi se cuvine.

Vreau să aduc în faţa dumneavoastră un moment unic în istoria României, a tehnicii, şi anume, eroul naţiunii române - votat anul trecut prin legea al cărui iniţiator sunt şi eu, alături de colegii mei hunedoreni, Natalia Intotero şi Viorel Salan - la acea vreme, Aurel Vlaicu. Aurel Vlaicu, pionierul aviaţiei române; Aurel Vlaicu, acel copil simplu din inima Ardealului, care mergea la liceu, mergea la facultate în străinătate, făcea minuni; însuşi Caragiale scria despre el că este un geniu al ingineriei; şi care poate prea repede a fost luat dintre noi şi dus în sferele... acolo unde Dumnezeu ştie, ajungem fiecare; dar memoria lui rămâne, deşi s-a stins la 31 de ani; a lăsat o moştenire tehnică poporului român; a fost un pionier al aviaţiei; a fost un om care crea cu sufletul, aşa cum spuneau sătenii dânsului.

Ce vreau să vă spun?

Se spune că prima persoană care a zburat n-a fost Aurel Vlaicu, ci sora lui, în vârstă de 6 ani, care a fost ridicată, fiind mai uşoară, la prima probă cu avionul, la 5 metri înălţime - cu avionul creat de dânsul.

Ce este regretabil este faptul că Aurel Vlaicu a făcut o invenţie care să ducă spre binele omenirii, spre creşterea civilizaţiei, însă se pare că avioanele sunt folosite şi în alte părţi, la distrugerea omenirii, ceea ce este regretabil.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie Toma:

Felicit Consiliul Judeţean Hunedoara şi administraţiile locale!

Veniţi în fiecare an la Binţinţi, acolo, în satul hunedorean, unde o să vedeţi că nu contează coloratura politică, ci contează înţelegerea dintre oameni.

Dumnezeu să ajute şi să protejeze România!

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, procedură?

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voiam doar să amintesc faptul că ieri, 15 iunie 2025, s-au împlinit 136 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui poet Mihai Eminescu.

Nu cred că putem trece atât de uşor peste Eminescu.

"Eminescu, dacă nu exista, trebuia inventat".

Haideţi să ne respectăm cu adevărat martirii şi oamenii de ştiinţă ai acestui neam - Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Octavian Goga şi alţii ca ei, pe care, în ultimul timp, se pare că i-am trecut în altă zonă a istoriei noastre, şi nu este corect, nu este bine cu noi, cine nu-şi cunoaşte istoria o să aibă probleme! Ştiţi că istoria se prezintă ca o sinusoidă, are momente de oprire, repetare, dar totuşi înaintează.

Deci, 136 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui poet Mihai Eminescu!

Şi numai dacă priveşti - "La steaua care a răsărit/ E-o cale atât de lungă,/ Că mii de ani i-au trebuit/ Luminii să ne-ajungă.", o să ne dăm seama că a fost primul om care a intuit că distanţa dintre Pământ şi Sistemul Solar se măsoară în ani-lumină, cu mult timp înaintea marelui fizician Albert Einstein.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Pentru că... pentru că am deschis sesiunea de proceduri, trebuie să mă duc până la capăt cu intervenţiile pe procedură, altfel n-aş fi corect.

Domnule Vela, vă rog, procedură.

Domnul Ion-Marcel Vela:

Onorat Parlament,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu aş dori doar să vă aduc un cuvânt de mulţumire.

Ieri, 15 iunie, a fost aniversată pentru prima dată Ziua Banatului Montan, în baza Legii nr. 60, aprobată de dumneavoastră, în acest plen.

La mulţi ani Banatului Montan!

Mulţumiri tuturor colegilor care au susţinut această iniţiativă. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da. Cred că aţi menţionat-o şi pe colega dumneavoastră, pentru lege, pe care o cheamă Silvia Mihalcea. Cred.

Domnule Ionescu Tudor, procedură, nu?

Mă gândeam eu.

Domnul Tudor Ionescu:

Tot în legătură cu comemorarea marelui român, Mihai Eminescu.

Spunea cineva că a trecut în nefiinţă.

Nu. Doar cei care nu cred în Dumnezeu şi necreştinii trec în nefiinţă. Eminescu trăieşte. Eminescu a plecat la Domnul, aşa cum şi noi vom pleca la Domnul, într-o bună zi.

Eminescu a fost un creştin desăvârşit, de altfel.

În legătură cu aceasta, sigur, nu l-am comemorat doar pe marele poet Mihai Eminescu, doar pe "Luceafărul poeziei româneşti", doar pe "ultimul mare poet romantic european", ci l-am comemorat pe cel care a fost poate cel mai mare jurnalist politic al României, Mihai Eminescu, omul politic Mihai Eminescu.

Şi, pentru aceasta, domnule preşedinte, cu permisiunea dumneavoastră, vă solicit un moment de reculegere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă!

Domnule deputat, departe de mine gândul de a nu accepta un moment de reculegere pentru Mihai Eminescu, dar, stimaţi colegi, am operat o modificare la Regulament şi momentele de reculegere se aprobă şi se discută înainte, ...cu toată părerea de rău, în Biroul permanent.

Mulţumesc mult, domnule deputat, dar haideţi să ne oprim aici.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la ordinea de zi?

Perfect.

Mulţumesc.

4. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale; PL-x 4/2025; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul dacă doreşte să intervină? Nu.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu dispoziţiile art. 142 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, cu cererea de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2024, având ca obiect de reglementare schimbări legislative privind înfiinţarea, organizarea şi reorganizarea administraţiei publice centrale.

Suntem primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să admită observaţiile din cererea de reexaminare, să constate că, în conformitate cu art. 73 şi art. 76 din Constituţie, republicată, domeniul reglementat prin actul normativ supus adoptării face parte din categoria legilor cu caracter organic şi să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a legii, în forma adoptată iniţial de Parlament.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Paraschiv, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Din punctul nostru de vedere, acest PL-x este o greşeală sau poate chiar o ticăloşie, dacă ne referim la art. 1 şi 4. Pentru că parcă se văd aşa cozile de rechini, de rechini imobiliari, care abia aşteaptă să atace patrimoniul cel mai mare după cel al Ministerului Armatei, rămas cumva nehăcuit de la Revoluţie încoace.

Vorbim aici despre fuziunea prin absorbţie a patrimoniului şi a angajaţilor Tineretului, de la Ministerul Familiei la Ministerul Muncii.

Or, nici acum patrimoniul de la fostul MTS nu a fost transferat la Ministerul Familiei.

La chestiune, în 2021 se creează un minister artificial, Ministerul Familiei, ştim noi pentru ce persoană, care a avut două mari "realizări" - cu ghilimelele de rigoare:

S-au angajat cinci directori pe Tineret, fără atribuţii, fără angajaţi, fără sedii, fără activitate.

Deci, din 2021, plătim cinci directori.

Păi, aici, aşa rezolvăm noi deficitul bugetar?

Mai angajăm încă 37 de directori, probabil cu câte 50 de angajaţi în subordine, adică plus 2.000 de bugetari.

Iar a doua mare "realizare" - tot cu ghilimele de rigoare - s-a sistat total finanţarea politicilor de tineret. Nu s-au mai finanţat concursurile locale şi naţionale de proiecte la care aplicau ONG-urile de tineret; nu s-au mai finanţat taberele sociale, la care nişte amărâţi de copii poate vedeau pentru prima dată marea - tabere sociale la care aplicau inclusiv persoanele cu dizabilităţi; casele de cultură ale studenţilor nu au mai primit finanţare pentru acele proiecte de educaţie non-formală, la care aplicau zeci de mii de studenţi.

Şi vedem astăzi cum tineretul nostru a pierdut lupta şi cu drogurile, şi cu jocurile de noroc.

Şi, evident, taberele şi bazele de tineret au fost lăsate în degradare, în mod intenţionat. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Oameni buni,

Locul tineretului este lângă sport. Sportul şi tineretul trebuie să constituie prioritate naţională în aceste vremuri tulburi... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc mult.

Doamna Vedinaş.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte şi dragi colegi,

Subscriu în totalitate criticilor pe care le-a făcut colegul, cu privire la conţinutul reglementării care se află astăzi în discuţia noastră.

Problema este că cererea de reexaminare vizează un aspect pe care, în repetate rânduri, îl aduc în faţa discuţiei domniilor-voastre, anume cel cu privire la caracterul organic sau ordinar al unui act normativ. Şi, mai concret, faptul că în mod constant, aproape s-a făcut o practică, se votează ca legi ordinare reglementări care ţin de fapt de domeniul legilor organice.

Sper ca această cerere de reexaminare să ne pună pe toţi pe gânduri şi în primul rând să-i pună pe gânduri pe cei care au capacitatea decizională, şi pe viitor să fim mult mai atenţi atunci când adoptăm actele normative, în speţă, legile organice.

De altfel, am atras, şi la comisie şi de câte ori am avut prilejul, atenţia.

Sper, pe viitor, să nu mai fim puşi în această situaţie. E jenant şi pentru Parlament.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, această ordonanţă de urgenţă şi-a făcut deja efectele, vine şi mai comasează nişte ministere sau le comasa, la momentul la care ea a fost dată. Acel Minister al Familiei, dacă vă aduceţi aminte, avea un buget de 600 de milioane de lei, care a fost creat pentru o persoană - nu vreau să mai dau nume acum, să rămână în trecut lucrul acesta.

Dar eu cred că e un moment de reflecţie, să ne dăm seama, pentru că, iată, suntem în discuţii pentru formarea unui nou Guvern, că avem nevoie de un stat mai suplu; avem nevoie de mai puţine ministere; avem nevoie de mai puţine agenţii de stat; avem nevoie inclusiv de mai puţine institute de cercetare, pentru că sunt prea multe.

Şi cred că ăsta este un moment bun să realizăm că statul nu mai poate să mai cântărească atât de greu pe umerii oamenilor care muncesc cinstit în această ţară. Pentru că oamenii din economia privată sunt cei care plătesc taxe şi impozite la stat şi de fiecare dată când statul greşeşte, când un Guvern ia decizii greşite şi creşte cheltuielile statului, se duce tot la oamenii aceştia cinstiţi şi le pune mai multe taxe, le pune mai multe biruri.

Or, eu cred că ăsta e momentul să punem stop genului acestui mod de a gestiona statul român şi Guvernul României.

Avem nevoie de un stat mai suplu şi acesta este mesajul pe care oamenii ni l-au transmis, nu acum câteva săptămâni, ci inclusiv la alegerile parlamentare care au trecut, şi e momentul acţiunii.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Vass Levente.

Domnul Vass Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ministerul Tineretului şi Sportului cam de 10 ani tot umblă la diferite ministere.

Propunerea mea, propunerea noastră este să treacă la Ministerul Sănătăţii, pentru că Ministerul Tineretului şi Ministerul Sportului, sub jurisdicţia Ministerului Sănătăţii, ar face posibil ca Ministerul Sănătăţii să nu fie ministerul bolilor, ci într-adevăr să fie un minister care se ocupă şi de bolnavi, dar se ocupă şi de viitorul tinerilor, prin sport, prin educaţie şi aşa mai departe.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nemaifiind intervenţii şi nici amendamente, rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 15 august ca "Ziua Maramureşului"; PL-x 128/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor?

(Domnul senator Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş solicită să ia cuvântul.)

Acum îmi explic ţinuta.

Da, vă rog.

Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş (senator):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sărut mâna, doamnelor!

Bună ziua, domnilor!

În calitate de iniţiator al acestui proiect, am privilegiul şi onoarea de a-l susţine în faţa dumneavoastră, şi o fac cu inima deschisă.

Despre Maramureş nu poţi să citeşti, ci poţi doar să vorbeşti.

Şi îmi cer scuze pentru emoţiile şi pentru conţinutul tribulativ, la un moment dat, al discursului meu.

Eu vin din Maramureş, din ţara de la limita tuturor imperiilor. Era o vorbă legată de Maramureş - toate imperiile s-au oprit la Maramureş, iar Maramureşul n-a putut fi niciodată asimilat, de niciun imperiu care era în zonă. Şi în 15 august 1391, regele maghiar recunoaşte autonomia Maramureşului, a cnejilor şi a voievozilor din Maramureş.

Practic, în secolul al XIV-lea, avem prima recunoaştere a unei vetre de românism, a unei zone în care noi, românii, am rezistat, indiferent de atacurile pe care le-am suportat. Am rezistat prin credinţă, prin religie, prin tradiţii şi prin puterea pe care au avut-o familiile nobiliare.

Noi, cei din Maramureş, n-am avut dreptul să construim biserici de piatră; am avut dreptul doar să construim biserici de lemn; şi, ca atare, am construit catedrale de lemn, care au rezistat altor edificii din piatră. Avem sute de ani cu aceste biserici ale noastre, de lemn, care respiră şi acum, prin rugăciune şi prin tămâie.

Noi, maramureşenii, nu ne-am abandonat niciodată nici tradiţia şi astfel, ştiţi foarte bine cei care aţi fost în Maramureş - cei care nu aţi fost sunteţi invitaţi - la noi tradiţia face parte din rutina zilei. Noi nu avem muzee din care să ne scoatem straiele, noi le purtăm în fiecare zi. Le purtăm la biserică, le purtăm la petreceri, la botezuri, la căsătorii şi le purtăm cu mândrie şi cu fală. Pentru că noi, maramureşenii... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu mai pot interveni, este automat. (Aplauze.)

Ca să îndulcesc amărăciunea celor 10 secunde pe care sistemul vi le-a răpit, să ştiţi că iubesc şi eu Maramureşul, din tot sufletul.

Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş (din sală):

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu drag.

Comisia pentru administraţie publică.

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 15 august ca "Ziua Maramureşului".

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureşului şi dă posibilitatea autorităţilor publice locale şi centrale să organizeze manifestări, activităţi culturale, sociale, educative şi artistice prin care să fie promovate istoria, tradiţiile, obiceiurile şi patrimoniul cultural al Maramureşului.

Suntem Cameră decizională.

Cu majoritate de voturi, comisia a dat un raport de adoptare, cu amendamentele admise prevăzute în anexa la prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ciornei Cătălin, Grupul AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La mulţi ani Banatului Montan!

Dacă avem Ziua Banatului Montan, de ce să nu avem Ziua Maramureşului?

Eu voi susţine acest proiect de lege, alături de colegii mei din Alianţa pentru Unirea Românilor, dar trebuie să ne întrebăm - ce facem efectiv pentru maramureşeni?

Foarte mulţi, plecaţi în diaspora şi cu siguranţă vin acasă de sărbători şi de 15 august - Ziua Adormirii Maicii Domnului. Trebuie să ne gândim la ei cu ce îi putem ajuta, nu doar sărbători peste sărbători. Noi ştim să petrecem, ştim să dansăm, dar trebuie să vedem şi ce punem pe masă pentru maramureşeni şi să facem politici care să-i aducă acasă pe cei plecaţi peste hotare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Un reprezentant al Maramureşului, domnul Bogdan Ionel-Ovidiu, vă rog.

Domnul Ionel-Ovidiu Bogdan:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Sunt fiu al Maramureşului, sunt născut, crescut în Maramureş, un ţinut care este binecuvântat de Dumnezeu. Şi nu este doar binecuvântat de Dumnezeu prin rugăciune, prin oamenii frumoşi pe care îi avem în Maramureş, ci este binecuvântat de Dumnezeu prin cei trei piloni care eu consider că stau la baza acestui judeţ frumos:

Maramureşul este de departe cel mai apropiat judeţ de Dumnezeu.

Maramureşul iubeşte şi sfinţeşte natura care ne înconjoară.

Maramureşenii sunt cei care au păstrat moştenirea culturală de-a lungul timpului, care dăinuie astăzi şi va dăinui şi peste veacuri, dacă ştim să avem grijă de moştenirea pe care ne-au lăsat-o bunicii noştri.

Aşa că, stimaţi colegi, haideţi să susţinem acest proiect de lege. Haideţi să instituim Ziua Maramureşului, ca zi care să onoreze tradiţia, portul nostru tradiţional şi să ducă mai departe moştenirea pe care ne-au lăsat-o strămoşii noştri!

Iar în final, stimaţi colegi, vreau să vă spun că pe 15 august nu este doar Sfânta Mărie, cum spunem noi, o sărbătoare binecuvântată, o sărbătoare importantă pentru noi, maramureşenii, ci este şi ziua în care se adună diaspora, acasă. Maramureşenii care sunt plecaţi astăzi peste hotare vin acasă, vin la rădăcină, vin să sărbătorească împreună cu familiile lor această sărbătoare binecuvântată de Dumnezeu şi mai ales vin să fim cu toţii, împreună, să sărbătorim Maramureşul.

Dumnezeu să binecuvânteze România şi Maramureşul! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Zahoranszki Brigitta-Eva.

Doamna Zahoranszki Brigitta-Eva:

Stimate domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

UDMR susţine acest proiect de lege, mai ales în contextul în care Sighetu Marmaţiei, capitala Maramureşului istoric, anul viitor va împlini 700 de ani de la prima atestare documentară.

Însă ne-am fi bucurat dacă am fi regăsit în expunerea de motive şi referiri la faptul că Maramureşul a fost şi este în continuare un tărâm al multiculturalităţii.

În Maramureş au trăit şi trăiesc, de-a lungul veacurilor, pe lângă români, maghiari, ucraineni, evrei, ţipţeri, care şi-au adus aportul la dezvoltarea şi la promovarea Maramureşului, în ţară şi peste hotare, doar dacă ne gândim la şcoala băimăreană de pictură sau la cultura iudaică din Maramureş care a dat lumii un laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

UDMR va vota, deci, acest proiect de lege. Întotdeauna este îmbucurător dacă putem sărbători o regiune istorică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban.

Le face cineva o poză sau...? ((Se referă la domnul senator Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş, doamna deputat Zahoranszki Brigitta-Eva şi domnul deputat Ionel-Ovidiu Bogdan. Vociferări.)

A, selfie, e în regulă.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am stat, cred că 10-15 minute, să lăudăm un proiect legislativ, pe care, da, o să-l votăm, dar cred că România are nevoie de altceva.

Avem un Guvern interimar, avem legi care stau în sertare - şi aici amintesc legea pe care am iniţiat-o, privind castrarea chimică pentru pedofili şi violatori... (Aplauze.), avem indexarea pensiilor care... (Aplauze.) stă undeva în sertare, avem... şi vedem în presă că vor creşte preţurile la energie, şi noi dezbatem, zeci de minute, Ziua Bujorului, Ziua Maramureşului, ziua oricărui... invenţie pentru consiliile judeţene şi primării, pentru a face festivaluri.

Românii au nevoie de un Guvern. Românii au nevoie de măsuri de protecţie socială. Românii au nevoie să trăiască în România.

Haideţi să ne aplecăm un pic către nevoile românilor!

Astăzi, în Biroul permanent, am solicitat o comisie de anchetă pentru ceea ce s-a întâmplat la Praid. Aţi pus-o pe pauză.

Asta se întâmplă real în Parlament. Ne lăudăm că facem, dar, de fapt, românii nu văd nimic real în folosul lor şi într-un trai mai bun.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia în domeniul educaţiei şi formării personalului pentru punerea în aplicare a legii, semnat la Ankara, la 21 mai 2024; PL-x 123/2025.

Iniţiatorul, vă rog.

Domnul Petru Bledea (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin protocol se urmăreşte definirea, stabilirea şi reglementarea principiilor şi detaliilor privind organizarea şi participarea la activităţi de pregătire, precum şi schimburi de experienţe efectuate în şcolile şi centrele de pregătire a Jandarmeriilor din România şi din Republica Turcia.

Vă rog să adoptaţi Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia în domeniul educaţiei şi formării personalului pentru punerea în aplicare a legii, semnat la Ankara, la data de 21 mai 2024, în forma propusă de comisiile de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Comisia pentru apărare şi Comisia pentru învăţământ.

Domnul Ghigiu?

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia în domeniul educaţiei şi formării personalului pentru punerea în aplicare a legii, semnat la Ankara, la 21 mai 2024

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru învăţământ au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu adresa PL-x 123 din 06.05.2025.

Proiectul de lege vizează reglementarea ratificării Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia în domeniul educaţiei şi formării personalului pentru punerea în aplicare a legii. Proiectul vizează aprofundarea colaborării în domeniul afacerilor interne care reprezintă un obiectiv al României, având în vedere actuala situaţie geopolitică din vecinătate, provocările comune de securitate şi interesele comune în contracararea acestora.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Cele două comisii au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, în forma iniţiatorului, a Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia în domeniul educaţiei şi formării personalului pentru punerea în aplicare a legii, semnat la Ankara, la 21 mai 2024.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Nici amendamente.

Proiectul rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 128/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Petreţchi, vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Dreptul la proprietate reprezintă unul dintre drepturile fundamentale ale unui regim democrat, al cărui scop reprezintă bunăstarea cetăţenilor.

În România, dreptul la proprietate este consfinţit în Constituţia României, însă nu întotdeauna a fost aşa.

Regimul comunist a adus o abordare diferită asupra proprietăţii, una în care dreptul la proprietate privată a fost negat.

Noile legi ale statului român au favorizat restituirea proprietăţilor confiscate de către cetăţenii păgubiţi, contribuind la o oarecare compensare, însă problemele fondului funciar ale ţării noastre nu s-au soluţionat, existând, în continuare, diverse situaţii particulare care fac dificilă stabilirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri.

Cu toate acestea, în luna aprilie a anului trecut, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 123 din 15 mai pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 care a oferit şansa deţinătorilor sau moştenitorilor amplasamentelor care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat şi nu li s-au preluat terenurile de către stat, să poată solicita, în anumite condiţii, emiterea titlului de proprietate.

Prin modificările adoptate de Parlament, cetăţenii au fost informaţi care sunt paşii necesari. Cu toate acestea, Legea nr. 123/2023 nu şi-a atins scopul. În acest sens, considerăm că Legea nr. 123 din 15 mai nu şi-a îndeplinit obiectivul final, şi anume acela de a sprijini toţi cetăţenii români.

Având în vedere acest lucru, consider oportună aprobarea următoarelor propuneri la modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, prin care se doreşte prelungirea cu încă 6 luni a termenului pentru care toţi cetăţenii au la dispoziţie timpul necesar, în vederea demarării procedurilor de a obţine titluri de proprietate pentru terenurile care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat şi nu li s-au preluat terenurile de către stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică, vă rog, raportul comun.

Domnule Ciunt, vă rog.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, transmis cu adresa PL-x 128/2024.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 18/1991, în sensul prelungirii termenului pe care cetăţenii îl au la dispoziţie, în vederea demarării procedurilor de obţinere a titlurilor de proprietate pentru terenurile ai căror proprietari nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat şi nu li s-au preluat terenurile de către stat.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate pe fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Magyar Loránd-Bálint, UDMR.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dreptul de proprietate este un drept garantat de Constituţia României.

Până în acest moment, procesul de restituire a imobilelor nu a fost finalizat. Legea nr. 18/1991 a fost modificată de nenumărate ori, procedurile fiind foarte complicate.

Propunem eliminarea termenului de depunere a cererilor privind emiterea actului de proprietate, astfel toate persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate vor beneficia de acestea. Această modificare este esenţială pentru a asigura transparenţa şi eficienţa procesului de restituire a terenurilor. Prin specificarea clară a autorităţilor implicate şi a etapei de verificare a situaţiei juridice, se facilitează cooperarea între primării şi prefecturi, asigurând un flux administrativ mai eficient.

Prezenta propunere vizează o simplificare a procedurilor legale, astfel încât vom putea finaliza procedura de restituire.

În consecinţă, UDMR va vota această propunere legislativă.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Roman, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, vreau să le mulţumesc colegilor din Comisia juridică şi din Comisia pentru agricultură, care au votat pentru un raport de adoptare, cu amendamente admise

Este, practic, o continuare a unei legi pe care am pornit-o în 2023 şi care a avut efecte benefice, în sensul că cei care locuiau în zone necooperativizate şi făceau acte de mână, aşa cum se făceau pe vremuri, în aceste zone, să-şi poată intabula proprietăţile, în baza unor proceduri simplificate, şi anume, obţinerea unei adeverinţe de la primărie, că figurează în registrul agricol cu plata impozitului pe teren şi a unei alte adeverinţe care atestă că pe acea suprafaţă nu există o altă solicitare la Comisia de fond funciar. Practic, asta îi scuteşte pe oameni de plata unor onorarii către avocaţi, îi scuteşte de plata unor drumuri către judecătorii şi tribunale, şi practic totul se face în procedură simplificată.

La finalul acelei legi, care prevedea un termen de 6 luni, au fost câteva zeci de mii de cazuri, la nivel naţional. De exemplu, la nivelul judeţului Alba vorbim despre 8.604 cereri soluţionate, transformate în titluri de proprietate, şi peste 10.000 de terenuri, pentru că pot fi mai multe pe parcele, mai multe imobile pe teren.

La nivel naţional, vorbim despre 10.000 de cazuri. Colegii au venit cu această soluţie, de propunere, pentru 6 luni. Iar amendamentul pe care l-am depus, împreună cu doamna deputat Vetuţa Stănescu, colega mea de la Hunedoara, prevede aplicabilitatea acestei legi pe întreaga perioadă de desfăşurare a comisiilor de fond funciar - o problemă pentru oameni rezolvată, o problemă care-i scuteşte de birocraţie, de bătăi de cap.

Şi încă o dată le mulţumesc colegilor din Comisia pentru agricultură şi din Comisia juridică, care au votat pentru un raport de adoptare cu amendamente admise.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Velcescu, Grupul AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

De principiu, e un proiect pozitiv, doar că nu rezolvăm cu totul problema, şi anume, nu rezolvăm problema celor care, deşi au avut terenul, l-au lucrat 20-30 de ani, după Revoluţie, n-au reuşit să-l intabuleze, n-au reuşit să-şi facă titluri de proprietate, pentru că, la primărie, tot timpul găseau uşa închisă, în sensul că acel teren era deja dat, era deja luat de alţii ca fiind proprietari. Şi poate ar trebui să ne îndreptăm atenţia asupra celor care şi-au pierdut terenul legal. Deşi au plătit impozit pe el, plătesc în continuare impozit, nu vor putea să-şi ia niciodată titlul de proprietate, pentru că el nu există, în sine, fiind dat în altă parte proprietar.

Ce facem cu aceste terenuri?

Vă rog. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 până la 6 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Rămâne la votul final.

9. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Programul de lucru al Comisiei pentru 2025 - Progresăm împreună: o Uniune mai ambiţioasă, mai simplă şi mai rapidă COM(2025) 45; PHCD 39/2025.

Comisia pentru afaceri europene.

Doamna Mirela Furtună.

Doamna Mirela Furtună:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de comisiile permanente sesizate, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2025;

- A sprijinit activele de simplificare normativă, de ameliorare a punerii în aplicare a dreptului Uniunii şi de reducere a sarcinii administrative;

- A arătat că definirea priorităţilor în materia apărării trebuie să se realizeze în mod complementar cu procesele NATO;

- A evidenţiat interesul deosebit al României pentru Cartea Albă privind viitorul apărării europene;

- A împărtăşit opinia că extinderea Uniunii constituie o investiţie geostrategică în pace, securitate, stabilitate şi prosperitate.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 11 iunie 2025 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor, opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de hotărâre menţionează, cred eu, două lucruri importante.

În primul rând, faptul că avem o mare problemă cu industria energointensivă, în România, dar nu numai în România, ci şi în Europa, pentru că preţurile la energie sunt de două sau chiar de trei ori mai mari în Europa - atenţie, nu avem o problemă doar în România cu preţurile la energie, ci şi la nivel european! - faţă de China sau de SUA, ceea ce, evident, creează o problemă de competitivitate.

Şi, da, politicile europene din ultima perioadă, din ultimii ani, au dus la această creştere de preţuri şi de aceea cred că trebuie să fim un pic mai cumpătaţi, ca să nu ne trezim că industria asta mare a oţelului, a cimentului, a aluminiului, va fi pusă definitiv pe butuci. Şi cred că, cu fiecare ocazie, inclusiv la Bruxelles, trebuie să spunem acest lucru şi trebuie să ne apărăm interesele.

Acest proiect de hotărâre face referire la strategia Mării Negre, această strategie care a fost adoptată acum vreo 3 săptămâni, care prevede nişte lucruri importante în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea flancului estic, inclusiv investiţii în tot ce înseamnă infrastructură critică - porturi, căi ferate, aeroporturi, aici, în România, pe bani europeni - şi este un lucru foarte bun - inclusiv culoare energetice care trec şi prin România şi o cooperare mai bună la nivel regional, pentru ca să avem energie mai bună, mai multă şi din abundenţă - astfel încât să rezolvăm această problemă cu preţul la energie.

Vom vota acest proiect de hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Coleşa, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe mine mă uimeşte un lucru - faptul că partidele care au promovat toate politicile prin care noi avem acum un preţ speculativ la energia electrică, dar la combustibilii solizi, în general, vin şi cu o retorică, fără să fie deloc o autocritică - pentru că această politică a fost sprijinită la nivel naţional şi european tocmai de acele partide care vin şi ne dau acum lecţii despre acest preţ speculativ la energie electrică, preţ speculativ care a fost posibil printr-un regulament european sprijinit de toate partidele care ne-au guvernat până acum, regulament care spune că trebuie să scăpăm de combustibilii fosili, trebuie să-i taxăm pe toţi cei care fac emisii de dioxid de carbon, pentru a salva planeta, pentru a o salva de un pericol iluzoriu. Iar preţul la energie electrică, care este stabilit pe piaţa zilei următoare, urmează un mecanism, prin care preţul maxim este plătit de către toţi consumatorii, adică centrala care închide oferta, care închide cererea, stabileşte preţul maxim pe care îl plătesc toţi consumatorii.

Deci se plăteşte în mod programatic, printr-un regulament european, un preţ speculativ. Iar tot acest mecanism a fost creat de aceste partide care vin acum şi ne povestesc cum se străduiesc ele pentru industria României şi pentru consumatorul român.

Mulţumesc. (Aplauze.)

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A doua intervenţie?

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Avem, bineînţeles, în România, o problemă cu preţul la energie. Dar lucrul acesta vine, mai ales, din faptul că ne-a fost foarte frică de piaţa de energie, în România, că nu am avut competiţie suficientă, că s-au închis foarte multe capacităţi de producţie şi nu s-a pus nimic în loc şi că, din păcate, cel puţin în ultimii 3 ani, faptul că nu am avut o piaţă aici, în România, asta nu a încurajat nici investiţiile în producţia de energie electrică.

Sigur, ne uităm şi spunem că nu ştiu cine face speculă pe piaţa energiei.

Dar, haideţi să ne uităm! 80% din energia electrică produsă în România vine din companiile de stat, acele companii care, de multe ori, au fost căpuşate, acele companii care, de fiecare dată când mai iese un raport al Curţii de Conturi, vedem tot felul de lucruri incorecte, ca să nu zic altfel, inclusiv ilegale, care se întâmplă acolo - da?! - cu tot felul de contracte care sunt date - ştiţi mai bine cum, decât mine - şi care, până la urmă - ce să vedeţi?! - adaugă la preţ, la preţul ăla pe care, da, îl plătesc tot consumatorii finali, tot industria îl plăteşte.

Trebuie să înţelegem, o dată pentru totdeauna, dacă nu avem mai multă transparenţă în aceste companii de stat, dacă nu încurajăm şi mai mult investiţiile, ci, dimpotrivă, le descurajăm, prin tot felul de politici, cu plafoane şi cu compensări, şi cu tot felul de miliarde care se duc de la buget şi ajung, culmea, în buzunarele unor şmecheri, că au fost tot felul de investigaţii pe care le-am văzut cu toţii - da? - acele miliarde, prin Legea de plafonare/compensare, păi n-o să ieşim la liman niciodată. Şi, de fapt, asta e problema cu preţul la energie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

S-au scumpit preţurile la energie.

Doamnă Prună, n-aţi spus corect! Aţi scumpit preţurile la energie! (Aplauze.)

V-aţi bătut joc de consumatorii români! Sub această falsă liberalizare a pieţei, plătim mai scump energia, în România, decât cea pe care o trimiteţi la Viena. Este cu 40% mai ieftină energia pe care o trimiteţi la Înalta Poartă de la Viena. Şi problema, de data asta, faţă de alte momente din istoria noastră, este că nu suntem închinaţi la o singură poartă, suntem închinaţi la mai multe porţi imperiale, fiecare punând propriul bir asupra României.

Ştiu că mulţi dintre voi gândiţi la fel, dar nu puteţi spune, după cum nu v-aţi putut opune numirii lui Nicuşor Dan, care îşi bate joc de ţară!

Vă rog atât - nu vă mai opuneţi măcar constituirii Comisiei de anchetă asupra Salinei de la Praid şi lăsaţi puterea să fie putere şi opoziţia să fie opoziţie, pentru că, altfel, cel puţin o jumătate din poporul român nu este reprezentat în forurile de conducere din ţara noastră, felul în care consumatorii nu sunt apăraţi, pentru că de la energie porneşte totul - hrană, apă, energie! (Aplauze.)

N-aţi vrut voi, dar până la urmă românii o să fie învingători şi o să fie stăpâni în propria ţară!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

O să spun de fiecare dată, indiferent de cine îmi cere drept la replică. Simpla pronunţare a numelui nu atrage după sine dreptul la replică, doamnă Prună.

Vă mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.)

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că aţi reuşit să distrugeţi sistemul energetic din România, aţi demixat sistemul energetic, aţi făcut de aşa manieră încât, practic, în următoarele trei luni, o mare parte dintre consumatorii finali, persoane fizice şi mediu economic, o să falimenteze, în condiţiile în care şi astăzi avem soluţii.

Remixaţi energia! Putem să ajungem la un preţ de 0,60 de bani, dar interesul vostru este să distrugeţi economia, să distrugeţi România.

Am văzut, la USR, pe lista de revendicări, pentru un eventual Guvern, înstrăinarea Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Salrom, Portul Constanţa. Asta înseamnă că voi serviţi interese străine, sunteţi trimişi în Parlamentul României de puteri străine, vă faceţi vinovaţi de înaltă trădare.

Dacă voi aveţi impresia că aţi venit aici pe anumite filiere informativ-operative externe, să distrugeţi România, vă înşelaţi amarnic!

Astăzi avem soluţii, important este să le aplicăm!

Uitaţi-l pe domnul Câciu, v-a dat o soluţie - să impozitaţi transferul de capital... prin care 1.400 de multinaţionale au falimentat România.

Măriţi redevenţele la resursele naturale, de la 3% la 30%. De aici avem 140-150 de miliarde de euro. Nu mai vorbesc despre TVA. Şi redus Parlamentul, de la 500... de la 600 la 300 de parlamentari. Sunt soluţii pe care, dacă le aplicăm mâine, avem 200 de miliarde de euro la buget şi un preţ final la consumator, de 60 de bani.

Lăsaţi ipocrizia, că oamenii s-au săturat de voi! Şi în special voi, cei de la USR, aţi venit cu temă şi cu tentă să distrugeţi această ţară.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Ba da, eu am!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

La titlu?

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

M-aţi păcălit.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, pentru că, vedeţi dumneavoastră, titlul se referă la o uniune mai ambiţioasă. Noi, în România, suntem un popor foarte ambiţios şi nu ne place când auzim minciuni; minciuni care vin dintr-o anumită zonă; minciuni, de pildă, cum că am scumpit eu preţul la energie, pe care văd că îl tot împrăştiaţi pe tot internetul ăsta; minciuni cum că piaţa liberă, de fapt, face taman inversul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Prună...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... nu ştiu ce speculă creează...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Prună, titlul era altul!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Şi mai mult decât atât...

Un singur lucru vreau să mai spun...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vă rog să încheiaţi!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... pentru că s-a spus... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, am zis: "Vă rog să încheiaţi!".

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

"S-a încheiat" şi microfonul, domnule preşedinte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Duhul!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Ideea că nu ştiu cine merge la Înalta Poartă, la Viena, eu nu ştiu, că n-am fost niciodată! Dar domnul Simion, după alegerile prezidenţiale, după turul 1, culmea, el s-a dus la Înalta Poartă!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Deci, haideţi să mai terminăm odată cu ipocrizia! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la preambul există obiecţii sau comentarii?

La articolul unic? Nu. Adoptat. (Vociferări.)

Au vorbit doi colegi de la AUR.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Doamnă Raluca Turcan, vă rog să vă pregătiţi; urmează să conduceţi şedinţa de răspunsuri.

Această şedinţă o declar închisă.

Vă doresc o după-amiază plăcută!

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Continuăm - partea a doua a şedinţei de astăzi, cu răspunsurile la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, iar partea a doua a acestei de-a doua sesiuni va fi dedicată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Către Ministerul Educaţiei şi Cercetării - avem răspuns pentru doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela. Este? Da?

Vă rog.

Doamna secretar de stat Irina Danielescu.

Doamna Irina Danielescu (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Bună ziua!

Mulţumesc.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect "Intenţia de majorare a normei didactice reprezintă un risc major pentru educaţia naţională", vă comunicăm următoarele:

Potrivit datelor înregistrate în statele de personal aferente lunii aprilie 2025, în aplicaţia informatică "EduSal", aproximativ 14% din normele didactice de predare sunt ocupate în regim de plata cu ora de personal didactic titular angajat pe perioadă determinată, dar şi de personal didactic pensionat, iar această realitate nu putem spune că a afectat starea sănătăţii mentale a cadrelor didactice care au solicitat în scris atribuirea unor ore peste norma de bază.

Totodată, este de precizat că activitatea personalului didactic de predare nu se rezumă numai la activitatea efectivă de predare, învăţare, evaluare la clasă, ci cuprinde o serie de multe alte activităţi, de pregătire metodico-ştiinţifică, de dezvoltare şi adaptare a curriculumului la decizia elevilor, activităţi de management al clasei, elaborare implementare şi evaluare de proiecte educaţionale etc.

În scopul atragerii tinerilor absolvenţi şi stabilizării personalului din învăţământul preuniversitar prin dobândirea statutului de personal didactic titular, Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede o serie de drepturi şi facilităţi în domeniul resurselor umane din învăţământul preuniversitar, precum: acordarea unei prime de instalare neimpozabilă pentru personalul didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unităţi de învăţământ aflate în zone defavorizate sau izolate; titularizarea prin concurs naţional la nivelul sistemului de învăţământ preuniversitar; posibilitatea încadrării pe perioada viabilităţii postului didactic/catedrei a cadrelor didactice calificate şi aşa mai departe.

Creşterea normei didactice trebuie analizată însă numai prin raportare la practicile statelor europene, atât în ceea ce priveşte norma profesorilor, dar în acelaşi timp cu onorarea unor angajamente făcute faţă de profesori.

În concluzie, în acest moment nu se poate vorbi despre o propunere de creştere sau de scădere a normei didactice, deoarece scopul principal în perioada următoare este eficientizarea sistemului de educaţie şi cercetare.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Doamnă deputat Dascălu, interveniţi acum? Oricum, doamna secretar de stat mai are un răspuns la...

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu (din sală):

Atunci, o să...

Doamna Raluca Turcan:

Da? Şi puteţi interveni după ambele răspunsuri.

Vă rog.

Doamna Irina Danielescu:

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect "Posibilitatea introducerii unor uniforme moderne «SmartUniform» adaptate vremurilor actuale", vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, în calitate de membri ai comunităţii şcolare, beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar au următoarele îndatoriri - obligaţia de a se prezenta la şcoală într-o ţinută vestimentară decentă şi adecvată, conform regulamentului unităţii de învăţământ preuniversitar. Totodată, potrivit art. 183 din Ordinul ministrului educaţiei nr. 5726/2024, în unităţile de învăţământ sunt interzise măsurile care pot limita accesul la educaţie al beneficiarilor primari, cum ar fi, de exemplu, sancţionarea beneficiarilor primari care nu poartă uniforma unităţii de învăţământ sau alte asemenea.

De asemenea, în contractul educaţional se regăseşte o reglementare prin care părintele sau reprezentantul legal al beneficiarului primar trebuie să asigure ţinuta decentă a copilului/ elevului în unitatea de învăţământ.

Menţionăm, de asemenea, faptul că în Statutul elevului este stipulat faptul că elevii au, printre alte îndatoriri, şi pe aceea de a se prezenta la şcoală şi la toate activităţile organizate de aceasta într-o ţinută vestimentară decentă şi adecvată şi de a purta elementele de identificare, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu regulamentele şi hotărârile unităţii de învăţământ preuniversitar.

Actele normative menţionate au fost subiectul consultării publice şi, ulterior, al dezbaterilor publice la care au participat şi reprezentanţii asociaţilor de părinţi şi de elevi.

Ideea impunerii utilizării de uniforme la nivel naţional nu a fost agreată de factorii consultaţi. Cu toate acestea, în multe unităţi de învăţământ din ţară, consiliile profesorale, împreună cu reprezentanţii părinţilor şi elevilor, au decis utilizarea uniformelor şcolare personalizate în fiecare unitate în parte.

Prin urmare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu îşi propune lansarea unui program-pilot de testare a uniformelor şcolare moderne, având în vedere faptul că acestea deja sunt prezente în şcolile din România, unde toţi factorii interesaţi au ales astfel.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Doamna deputat Dascălu, vă rog.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Mulţumesc mult pentru răspunsul adresat întrebărilor mele, dar, cu siguranţă, un profesor nu poate sta opt ore, zilnic, în sala de curs, pentru că, de fapt, un profesor, prin tot ceea ce înseamnă norma didactică, adică pregătirea pentru lecţii, participarea la diverse competiţii, concursuri sportive, corectarea de lucrări, depăşeşte deja aceste ore.

Deci asta ar fi completarea mea.

Mai ales că vorbim şi de o foarte mare birocraţie, din păcate, în sistemul de educaţie, şi profesorii au de completat foarte multe documente, aceste documente, de asemenea, înseamnă ore petrecute în faţa computerului sau scriind.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Tot pentru doamna deputat Dascălu, răspuns din partea Ministerului Sănătăţii.

Doamna secretar de stat Stela Firu.

Doamna Stela Firu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Aş vrea să întreb, doamnă deputat, avem cinci întrebări de la dumneavoastră, doriţi să răspund...să vi le citesc pe toate cinci?

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu (din sală):

Nu, nu, puteţi să răspundeţi la oricare doriţi.

Doamna Stela Firu:

Toate au fost trimise; putem să vi le şi... (Vociferări.)

OK.

Doamna Raluca Turcan:

Deci, primiţi răspuns la una şi celelalte le primiţi în scris.

Dacă doriţi să interveniţi, interveniţi după răspunsul doamnei secretar de stat.

Vă rog.

Doamna Stela Firu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind "Criza alimentelor contaminate", vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale, activitatea de gestiune a crizelor şi a situaţiilor de urgenţă în domeniul siguranţei alimentelor şi a hranei pentru animale - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor este cea care coordonează sistemul rapid de alertă.

De asemenea, conform art. 11 din Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale, republicată, atunci când există motive rezonabile pentru a suspecta că alimentele sau hrana pentru animale pot prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor ori a animalelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor ia măsurile necesare, împreună cu celelalte autorităţi competente în domeniul siguranţei alimentelor, atunci când este cazul, depinzând de natura, gravitatea şi extinderea acelui risc, pentru a informa publicul larg despre natura riscului pentru sănătate, identificând cât mai exact alimentul sau hrana pentru animale ori tipul de aliment sau hrană pentru animale, pentru animalele implicate, riscul pe care acesta îl prezintă, precum şi măsurile ce sunt luate ori sunt preconizate a fi luate pentru a reduce sau elimina acel risc.

Conform art. 2 al Legii nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale, republicată, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor este autoritatea de reglementare în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor ce coordonează toate activităţile în acest domeniu, de la producerea materiilor prime până la consumator.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Vă rog, doamna deputat Dascălu.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

M-ar fi interesat ce niveluri de contaminare cu metale grele - plumb, cadmiu, mercur -, cu reziduuri de pesticide au fost identificate, dacă aveţi o astfel de analiză?

Doamna Stela Firu (din sală):

Nu.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Nu aveţi o astfel de analiză.

Şi, mai ales, în ceea ce priveşte judeţul Iaşi, aş fi vrut să ştiu dacă aveţi, tot la dumneavoastră, la minister, o analiză a probelor cu tot ceea ce înseamnă neconformităţi?

Am reţinut cine se ocupă...

Doamna Stela Firu (din sală):

ANSVSA se ocupă... (Vociferări.)

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

...da, pentru că ştiu că au fost anumite cazuri...

Doamna Raluca Turcan:

Ştiţi că există o procedură...

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

...chiar au ajuns la Urgenţă...

Doamna Raluca Turcan:

...doamna deputat întreabă, după care dumneavoastră, dacă doriţi, puteţi să-i daţi răspunsul... (Vociferări.), că avem nevoie de stenogramă. Bun.

Deci...

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Da.

Doamna Raluca Turcan:

...să înţeleg că răspunsul dumneavoastră este că îi veţi transmite datele, da? Pe care le aveţi suplimentar. (Vociferări.)

Vă rog, la microfon.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

OK.

Doamna Raluca Turcan:

Doamnă secretar de stat, vă rog, la microfon, să rămână în stenogramă.

Doamna Stela Firu:

Doamnă deputat,

Datele solicitate de dumneavoastră le puteţi găsi la ANSVSA.

Noi, Ministerul Sănătăţii, nu deţinem astfel de date referitoare la concentraţia din alimente.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

De acord cu dumneavoastră, dar ştiu că au fost anumite cazuri la Urgenţă, care au ajuns, legate de aceste alimente contaminate, şi mă gândeam că există, poate, între instituţii, nu ştiu, colaborare, dar...

Mulţumesc frumos.

Voi lua răspunsul.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Pentru domnul deputat Emanuel Ungureanu, Grupul USR, răspuns din partea Ministerului Sănătăţii.

Tot doamna secretar de stat Firu.

Doamna Stela Firu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Şi domnul deputat are, de asemenea...

Doamna Raluca Turcan:

Are, da, mai multe...

Doamna Stela Firu:

...două întrebări.

Domnule deputat, doriţi să citesc răspunsul la ambele?

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

Da, da.

Doamna Stela Firu:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Dar răspundeţi când vă solicit eu, pentru că sunt intercalate răspunsurile.

Vă rog, primul răspuns, legat de "Stadiul disponibilităţii vaccinului împotriva zonei zoster".

Doamna Stela Firu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind "Stadiul disponibilităţii vaccinului împotriva Zonei Zoster (Shingrix) în România", vă comunicăm următoarele - şi voi spicui din răspuns, pentru că este mai lung, să mă încadrez în cele 3 minute.

Vă mulţumesc mult pentru înţelegere.

În cadrul Programului naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate, Subprogramul de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate, finanţat de Ministerul Sănătăţii şi coordonat metodologic de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi implementat de către structurile de specialitate din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti, se stabileşte un calendar anual al temelor prioritare de sănătate specifice naţionale, calendar după care se desfăşoară la date stabilite campanii de informare, educare, comunicare dedicate creşterii nivelului de conştientizare a populaţiei în legătură cu tema respectivă.

Indicaţiile terapeutice aprobate în prezent în rezumatul caracteristicilor produsului sunt: "Shingrix" este indicat pentru prevenirea Herpesului Zoster şi al nevralgiei postherpetice la adulţii peste 50 de ani; de asemenea, şi la adulţii cu vârsta peste 18 şi 50 de ani, cu risc crescut de Herpes Zoster.

Precizăm că, întrucât vaccinul "Shingrix" este autorizat prin procedură centralizată, nu este nevoie de o altă autorizare în statele membre. Până în prezent, deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă nu a notificat ANMDMR cu privire la intenţia de a comercializa medicamentul "Shingrix" pe piaţa din România.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog, domnule deputat Ungureanu, dacă doriţi să interveniţi?

Dacă nu, eventual după răspunsul la cea de-a doua întrebare?

Mulţumesc.

Acum, pentru domnul deputat Nagy Vasile, SOS România. Este în sală? Nu este. Răspuns din partea Ministerului Sănătăţii. Atunci, îl transmiteţi în scris.

Doamnă deputat Dascălu, mai figuraţi cu celelalte întrebări. Vă va transmite ministerul în scris.

Domnul deputat Emanuel Ungureanu, al doilea răspuns din partea Ministerului Sănătăţii.

Vă rog.

Doamna Stela Firu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebările dumneavoastră privind "Verificarea decontării serviciilor medicale la Institutul Marius Nasta în absenţa autorizaţiei sanitare de funcţionare şi solicitarea concluziilor ultimului raport al Corpului de Control al Ministerului Sănătăţii", vă comunicăm următoarele:

Luând act de obiectul întrebării, vă aducem la cunoştinţă că rapoartele de control ale Corpului de Control al ministrului sănătăţii nu sunt publice, în conformitate cu Procedura de sistem privind comunicarea informaţiilor de interes public - Procedura 07.

V-am citit din răspunsul trimis de către predecesorul meu. Este un răspuns trimis în data de 28.04.2025.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedintă.

Nu mă mulţumeşte răspunsul nici la întrebarea legată de vaccinul pentru Zona Zoster. Ar fi trebuit să existe preocupare din partea ANMDMR să introducă acest vaccin foarte util pentru bolnavii cu această afecţiune.

Şi nu mă mulţumeşte absolut deloc lipsa de răspuns la două întrebări. Am întrebat, deci, dacă Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii, atunci când s-a dus la "Marius Nasta" şi a făcut public acel control, dacă verifică şi modul în care s-au decontat servicii medicale în perioada în care unitatea sanitară nu a deţinut autorizaţia sanitară de funcţionare?

Ca să înţeleagă toată lumea, nu poate să funcţioneze un spital fără această autorizaţie, şi Ministerul Sănătăţii a întârziat să dea acele avize prin DSP, ceea ce înseamnă că acele servicii au fost decontate ilegal.

Deci sunt complet nemulţumit că nu am niciun fel de ră... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Raluca Turcan:

Ca şi la şedinţa de plan, ştiţi că se întrerupe automat.

Îmi pare rău!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (fără microfon):

Mai pot să adaug, o secundă, ceva?

Doamna Raluca Turcan:

Din punctul meu de vedere, da, dar nu ştiu dacă tehnic se poate. Încercaţi! (Vociferări.)

Uitaţi, că aţi mai primit posibilitatea!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Da.

Dacă se poate, la întrebarea legată de vaccin... de vaccinul "Shingrix", să primesc totuşi răspunsul în scris, pentru că nu-l am în niciun fel, în caseta de deputat?

Şi dacă pot să primesc răspuns la prima întrebare, legată de Corpul de Control?

Mi s-a răspuns că nu mi se poate transmite raportul Corpului de Control, ceea ce e un abuz despre care nu mai discutăm.

Şi întrebarea este - de ce nu mi s-a răspuns la prima întrebare?

Dacă puteţi să veniţi cu răspunsul la această întrebare într-un timp rezonabil?

Vă mulţumesc.

La prima întrebare.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc. (Vociferări.)

Doar dacă doriţi să răspundeţi. Dacă nu, transmiteţi în scris. Da? Bine.

Deci ministerul va transmite în scris răspunsurile.

Mai departe.

Pentru domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, din partea minorităţilor. Nu este în sală. Transmite Ministerul Sănătăţii răspunsul la întrebare în scris, da?

Pentru domnul Brian Cristian, din partea prim-ministrului şi Ministerului Sănătăţii.

Transmiteţi în scris, vă rog.

Pentru domnul Nagy Vasile, SOS.

Nu este.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale transmite răspunsul la întrebare în scris.

Tot pentru doamna deputat Dascălu, din partea Grupului AUR, răspuns de la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Domnul secretar de stat Adrian Zvîncă, vă rog.

De asemenea, sunt două întrebări adresate, cu două răspunsuri.

Sunteţi de acord, doamnă deputat, să răspundă la ambele?

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu (din sală):

Da, da.

Doamna Raluca Turcan:

Da?

Bine.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Zvîncă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Bună ziua, doamnă deputat!

Eu am încercat să sintetizez un pic, materialul este un pic mai amplu. Dacă sunteţi de acord, o să citesc ceea ce consider că e un pic mai important, fără corelaţiile legislative pe care le găsiţi în materialul scris pe care îl primiţi.

Vreţi să vă reamintesc şi întrebările sau vă citesc punctual? (Vociferări.)

Vă spun doar răspunsul la numărul întrebării, OK.

Referitor la întrebarea dumneavoastră...

O secundă, că sunt multe hârtii.

...da, cu privire la persoanele cu dizabilităţi, vă comunicăm următoarele:

În anul 2022 a fost aprobată Strategia naţională privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi "O Românie echitabilă", 2022-2027. În strategia naţională se regăsesc următoarele direcţii de acţiune - accesibilitate şi mobilitate, protecţia efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, ocupare, protecţie socială, viaţă independentă şi integrare în comunitate, educaţie, sănătate, participare politică şi publică şi implementarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi monitorizarea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

Ministerul Muncii, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, are responsabilitatea gestionării apelurilor de proiecte aferente componentei C13 - Reforme sociale specifice:

- "Reabilitarea/renovarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilităţi" - Servicii comunitare modernizate pentru persoanele cu dizabilităţi.

Proiectele au ca obiectiv construirea unor spaţii pentru servicii de asistenţă şi recuperare, precum şi pentru renovarea şi reabilitarea unora existente.

În ceea ce priveşte judeţul Iaşi, de unde sunteţi dumneavoastră, vă comunicăm următoarele contracte care au ca beneficiar Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului:

- Renovarea, accesibilizarea şi dotarea Centrului de zi pentru persoane adulte cu dizabilităţi Sf. Maria Iaşi;

- Renovarea, accesibilizarea şi dotarea Centrului de zi pentru persoane adulte cu dizabilităţi Galata Iaşi;

- Înfiinţarea Centrului de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu pentru persoane adulte cu dizabilităţi - Târgu Frumos;

- Construirea unui centru de zi pentru persoanele cu dizabilităţi, în localitatea Ciurea, comuna Ciurea, judeţul Iaşi.

În domeniul respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, ANPIS a verificat, în judeţul Iaşi, 32 de entităţi, iar ca urmare a neregulilor identificate, au fost dispuse 133 de măsuri de remediere.

În cadrul activităţilor de control din domeniul serviciilor sociale, au fost verificate 21 de servicii sociale, au fost dispuse două măsuri de remediere şi a fost formulată o propunere de retragere a licenţei de funcţionare provizorie.

ANPDPD coordonează la nivel central activităţile de protecţie şi promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, elaborează politicile, strategiile şi standardele în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi asigură urmărirea aplicării reglementărilor din domeniul propriu, autorităţile publice având obligaţia de a promova... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să continuaţi. (Vociferări.)

Aţi primit, uitaţi, aveţi microfonul.

Domnul Adrian Zvîncă:

Materialul este destul de lung. De asta vă spun, că sunt 14 pagini, şi am încercat să sintetizez din el cât se poate. (Vociferări.)

Poftiţi?

Domnul Maricel Popa (din sală):

Faceţi o sinteză de 3 minute, domnule.

Doamna Raluca Turcan:

Acum, procedura parlamentară...

Domnul Adrian Zvîncă:

Păi, din 14 pagini... din nouă întrebări...

Doamna Raluca Turcan:

...domnule secretar de stat...

Domnul Adrian Zvîncă:

...cât aş putea să sintetizez?

Doamna Raluca Turcan:

Domnule secretar de stat, nu vorbiţi cu sala!

Există o procedură parlamentară pe care sunteţi obligat să o respectaţi - faceţi o sinteză în 3 minute şi, de asemenea, răspunsul complet îl transmiteţi în scris.

Domnul Adrian Zvîncă:

Am înţeles.

Adevărul e că sinteza e un pic mai amplu făcută.

Doamna Raluca Turcan:

O să rog reprezentanţii Guvernului să se pună la curent cu procedura parlamentară. Chiar dacă răspunsurile sunt mai ample, aveţi 3 minute alocate.

Domnul Adrian Zvîncă:

Pe final, ANPDPD a implementat, în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, proiectul "Facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi", cu următoarele obiective - stimularea angajării persoanelor cu dizabilităţi, sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi, acordarea de sprijin angajatorilor pentru accesibilizarea locurilor de muncă.

Rezultatele proiectului sunt: 4.505 persoane cu dizabilităţi incluse în grupul-ţintă, 700 de persoane au primit un loc de muncă, din care 181 finanţate cu subvenţii şi 2.243 de vouchere eliberate.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Doamnă deputat, dacă doriţi să interveniţi?

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Bănuiesc că materialul este foarte amplu, că eu încă nu prea m-am lămurit, dar o să îl citesc.

De exemplu, nu mi-am dat seama ce planuri există exact pentru dezvoltarea infrastructurii accesibile în instituţiile publice şi mediul urban. În Iaşi, sunt multe locuri unde nu există această infrastructură. Poate că în materialul scris voi găsi.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Pentru al doilea răspuns către doamna Dascălu se solicită amânare, din partea Ministerului Sănătăţii, de data aceasta.

Da?

Bun.

Pentru celelalte răspunsuri se solicită amânare.

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul deputaţilor înscrişi pe listă, pentru a prezenta o singură interpelare din cele depuse.

Reamintesc, de asemenea, că puteţi dezvolta această interpelare în intervalul de 3 minute.

Doamna deputat de la AUR, Ramona Bruynseels. Este? Nu este.

Din partea Grupului AUR, Lucian-Florin Puşcaşu, două interpelări. Nu este în sală.

Din partea Grupului AUR, Eduard Koler? Domnul deputat nu este.

Din partea Grupului PSD, domnul Răzvan-Iulian Ciortea, o interpelare. Nu este.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Mihai Culeafă? Nu este.

Din partea Grupului SOS, domnul deputat Sorin-George Oltenaşu? Nu este.

Domnul deputat Florin Caragaţă? Nu este.

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Călin-Florin Groza? Nu este.

Domnul Maricel Popa (din sală):

Eram şi eu.

Doamna Raluca Turcan:

Eu am o listă. Citesc cine este prezent în sală. Ţinând cont că sunteţi puţini, s-ar putea să reuşiţi să prezentaţi interpelarea.

Din partea Grupului AUR, Ştefăniţă-Alin Avrămescu? Nu este.

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Dorin Popa? Nu este.

Doamna Raisa Enachi, din partea Grupului SOS.

Doamna Raisa Enachi:

Bună seara!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată domnului Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Obiectul interpelării: "Nereguli în derularea Programului «Rabla pentru tractoare»".

Stimate domnule ministru,

În cadrul programelor de finanţare, derulate de Administraţia Fondului pentru Mediu, predictibilitatea, transparenţa şi respectarea regulilor anunţate public trebuie respectate. Cu toate acestea, în cazul Programului "Rabla pentru tractoare", destinat persoanelor fizice, au fost semnalate nereguli.

În data de 12 mai, ora 10.00, a fost lansată sesiunea de înscriere aferentă acestui program. În primele 25 de minute, peste 2.300 de fermieri din întreaga ţară au reuşit să depună cereri de finanţare, conform procedurii anunţate. Fiecare solicitant a primit un număr de înregistrare.

Cu toate acestea, la mai puţin de o oră după închiderea sesiunii, Administraţia Fondului pentru Mediu anulează întreaga sesiune, invocând "o eroare informatică gravă". Această decizie i-a luat prin surprindere pe toţi solicitanţii. De ce? Pentru că nici ordinul emis şi nici ghidul de finanţare aferent programului nu prevăd posibilitatea anulării unei sesiuni desfăşurate până la epuizarea bugetului. Dimpotrivă, art. 25 alin. (2) din ghid stabileşte clar că, în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi ale aplicaţiei informatice, se poate dispune prelungirea termenelor, nu anularea retroactivă a sesiunii.

Această decizie loveşte direct în fermierii din judeţe cu vulnerabilitate economică ridicată, precum Vaslui, unde astfel de finanţări reprezintă, adesea, singura şansă reală pentru modernizarea activităţilor agricole.

Fără respectarea regulilor, fără garanţii reale de corectitudine şi fără un cadru predictibil, fermierii vasluieni, şi nu numai, nu vor putea avea şanse egale de dezvoltare. Anularea arbitrară a unei sesiuni în care oamenii s-au înscris corect, au respectat regulile şi au acţionat de bună-credinţă transmite un semnal extrem de periculos că efortul lor nu contează şi că regulile pot fi schimbate oricând, fără explicaţii şi fără asumare.

În acest context, domnule ministru, solicit răspuns şi clarificări pentru următoarele întrebări:

1. Care este natura exactă a erorii informatice invocate şi ce măsuri concrete au fost luate pentru investigarea şi documentarea acesteia?

2. Cine poartă responsabilitatea pentru defecţiunile sistemului informatic şi cine va răspunde pentru prejudiciul moral şi procedural adus solicitanţilor?

3. Există o intenţie fermă de reluare a sesiunii în condiţii de echitate şi respect faţă de toţi cei care s-au înscris corect?

4. Cum veţi garanta pe viitor transparenţa şi integritatea acestor sesiuni publice de finanţare?

5. De ce nu a fost respectat art. 25 alin. (2) din ghidul programului, care prevede ca soluţie prelungirea sesiunii, nu anularea?

6. Există un raport tehnic oficial, semnat şi datat, care să fi stat la baza deciziei de anulare? Dacă da, vă rog să îl faceţi public.

7. Ce măsuri vor fi luate pentru garantarea relansării sesiunii?

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul Bogdan-Petru Cojocaru? Nu este.

Din partea Grupului SOS, domnul deputat Nicolae-Mirel Ion. Nu este.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Maricel Popa.

Aveţi trei interpelări, alegeţi una.

Domnul Maricel Popa (din sală):

Mă încadrez cu toate.

Doamna Raluca Turcan:

Poftim?

Domnul Maricel Popa (din sală):

Mă încadrez cu toate. Sunt scurte!

Doamna Raluca Turcan:

Nu! Una singură aveţi dreptul.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am o interpelare adresată doamnei ministru interimar al culturii, Natalia-Elena Intotero.

Obiectul interpelării: "Mausoleul lui Vasile Alecsandri".

Stimată doamnă ministru,

Mausoleul lui Vasile Alecsandri, personalitate fondatoare a culturii şi literaturii române, poet, dramaturg şi diplomat, din localitatea Mirceşti, judeţul Iaşi, se află pe lista monumentelor istorice, reprezentând un important în loc de memorie culturală şi identitară pentru poporul român.

Cu toate acestea, mausoleul se află într-o stare avansată de degradare: fisuri în ziduri, infiltraţii, degradare a tencuielilor.

Având în vedere importanţa istorică şi simbolică a Mausoleului lui Vasile Alecsandri, vă rog să-mi comunicaţi următoarele:

1. Ce măsuri concrete au fost luate de Ministerul Culturii pentru protejarea, restaurarea sau conservarea acestui monument istoric?

2. Există, în prezent, un proiect de reabilitare, în derulare sau în pregătire? Dacă da, vă rugăm să ne precizaţi detaliile tehnice şi calendarul estimativ.

Solicit răspuns în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Mă încadrez şi cu a doua, doamnă preşedinte.

Am o interpelare adresată domnului ministru interimar al transportului şi infrastructurii, Sorin Mihai Grindeanu.

Obiectul interpelării: "Stadiul lucrării Autostrăzilor A7 şi A8".

Domnule ministru,

Având în vedere importanţa strategică a Autostrăzii A7, Autostrada Ploieşti - Paşcani, şi A8, Autostrada Ungheni - Iaşi - Târgu Mureş, pentru dezvoltarea infrastructurii, conectarea regiunilor din România, precum şi pentru dezvoltarea economică a zonei de nord-est a ţării, vă rog să îmi răspundeţi:

1. Care este stadiul actual al lucrărilor pentru fiecare tronson din cadrul autostrăzilor A7 şi A8?

2. Care sunt termenele estimate pentru finalizarea fiecărui segment al acestor autostrăzi?

3. Ce măsuri concrete aţi luat pentru accelerarea lucrărilor şi respectarea termenelor de execuţie?

Solicit răspuns în scris şi oral.

Cu stimă, deputat Maricel Popa.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Să ştiţi că Regulamentul prevede clar că aveţi dreptul doar la o singură interpelare. (Vociferări.)

Aveţi dreptul la 3 minute şi o interpelare.

Mergem mai departe.

Din partea Grupului PNL, doamna deputat Arina-Patricia-Simina Moş. Nu este.

Domnul deputat Dragoş-Fănică Ciobotaru, din partea Grupului PNL.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Interpelarea este adresată domnului Florin-Ionuţ Barbu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării este: "Oprirea staţiilor antigrindină, prin Ordinul nr. 300/2024.

Stimate domnule ministru,

În calitate de deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 41 Vrancea, am fost sesizat de numeroşi fermieri din judeţul Vrancea şi din alte regiuni ale ţării cu privire la pagubele semnificative cauzate de grindină, dar şi de temerea pentru ceea ce va urma.

Suspendarea activităţilor de lansare a rachetelor antigrindină şi intrarea în pază şi conservare a infrastructurii operaţionale, în baza Ordinului ministrului agriculturii nr. 300/2024, în plin sezon de combatere a grindinei, pune în risc atât culturile agricole în zona de protecţie, cât şi comunităţile locale, infrastructura şi bunurile publice.

Aşa cum bine ştiţi, fermierii invocă argumente de ordin ştiinţific, care susţin eficienţa sistemului folosit de mai bine de 20 de ani în ţara noastră, dar şi o lipsă totală de consultare şi transparenţă, la momentul opririi acestui sistem.

În acest context, vă rog respectuos să clarificaţi următoarele aspecte:

- Dacă a existat, înainte de emiterea ordinului ce face obiectul acestei interpelări, un studiu de impact care să prezinte concluzii clare cu privire la influenţa lansărilor de iodură de argint asupra regimului pluviometric local şi la riscul real de generare a unui efect de tip "secetă locală", pe care îl aveţi în vedere la oprirea staţiei antigrindină? Dacă da, vă rugăm să ne comunicaţi care sunt instituţiile care au participat la elaborarea acestui studiu;

- Participanţii la discuţii şi principalii factori de decizie, în vederea suspendării activităţilor de lansare a rachetelor antigrindină şi intrarea în pază şi conservare a infrastructurii operaţionale;

- Argumentele legale, tehnice şi ştiinţifice care au stat la baza emiterii acestui ordin, în contextul ameninţărilor cu care se confruntă producţia agricolă;

- Măsurile imediate de compensare/despăgubire în curs de implementare pentru agricultorii afectaţi de grindină, în urma discuţiilor cu reprezentanţii direcţiilor pentru agricultură judeţene;

- Condiţiile şi termenele reluării activităţii sistemului antigrindină, omologării punctelor de lansare şi publicării sau lansării unei consultări publice.

Având în vedere importanţa Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pentru sectorul agricol şi pentru securitatea alimentară, vă solicit răspuns, în regim de urgenţă, cu documentaţia de suport anexată, astfel încât să putem informa şi proteja corect interesele fermierilor şi ale cetăţenilor din judeţul Vrancea şi din toată ţara.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Alin-Bogdan Stoica. Nu este.

Şi din partea Grupului de neafiliaţi, doamna Aurora-Tasica Simu. Nu este.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.42.