Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Raluca Turcan:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă şedinţa de astăzi, 25 iunie.

Cunoaşteţi regulile legate de declaraţiile politice, şi anume că se prezintă în scris sau verbal; n-au voie să depăşească 3 minute; dacă depăşiţi 3 minute, timpul se opreşte automat; există un algoritm în baza căruia grupurile parlamentare susţin declaraţiile politice.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Vlad-Florentin Drinceanu.

Vă rog.

Domnul Vlad-Florentin Drinceanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi deputaţi,

Educaţia reprezintă fundamentul unei societăţi echitabile, prospere şi pregătite pentru provocările viitorului. Programul de guvernare 2025 - 2028 propune măsuri clare şi asumate pentru ca această viziune să devină realitate: de la extinderea orarului şcolar până la ora 17.00, la redimensionarea sistemului de burse şi investiţii consistente în infrastructura educaţională.

Salut deschiderea Ministerului Educaţiei şi Cercetării faţă de transformările structurale necesare şi faptul că România îşi propune ca până în anul 2030 să atingă o alocare bugetară de 15% din bugetul general, pentru educaţie. Este un semnal clar de voinţă politică şi strategică, dar, în egală măsură, o responsabilitate majoră.

Din perspectiva Partidului Social Democrat, echitatea în educaţie nu este negociabilă. În comunităţile vulnerabile, în şcolile din mediul rural sau în zonele locuite majoritar de minorităţi naţionale, accesul real la educaţie de calitate trebuie să constituie o prioritate absolută. Nu putem vorbi de performanţă şi merit, fără a corecta mai întâi dezechilibrele structurale.

Susţinem ferm reformele curriculare şi inovaţiile din învăţământul dual şi digital, dar subliniem că acestea trebuie însoţite de formarea adecvată a cadrelor didactice, salarizare echitabilă şi evaluare riguroasă, bazată pe criterii relevante, cum ar fi congruenţa dintre notele acordate elevilor şi rezultatele obţinute la examenele naţionale.

Educaţia timpurie, extinderea Programului "Şcoală după şcoală", investiţiile în creşe, în campusuri duale, precum şi digitalizarea administraţiei şcolare sunt măsuri esenţiale pentru o Românie educată - nu doar declarativ, ci în mod concret şi sustenabil.

Totodată, Partidul Social Democrat atrage atenţia că succesul reformei nu depinde doar de legislaţie şi strategii, ci de modul în care acestea sunt implementate: de capacitatea sistemului de a sprijini profesorii, elevii şi comunităţile locale; de reducerea reală a birocraţiei şi de absorbţia eficientă a fondurilor europene.

Stimaţi colegi,

Viitorul educaţiei româneşti se scrie acum. Nu e vorba doar de o înşiruire de măsuri punctuale, ci despre o schimbare de paradigmă: de la supravieţuire instituţională la performanţă sistemică, de la politici centralizate la sprijin descentralizat şi adaptat realităţilor din teritoriu.

Educaţia echitabilă nu este un... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Îmi pare rău că se opreşte atât de brutal timpul!

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea este intitulată "Protejarea cetăţenilor în faţa scumpirilor la energie".

Într-o perioadă în care instabilitatea regională, inflaţia şi tensiunile din pieţele de energie se reflectă direct în facturile românilor, protejarea populaţiei şi a economiei de creşterile de preţuri devine o obligaţie, nu o opţiune. Vorbim despre un domeniu strategic care influenţează toate celelalte sectoare, de la industrie şi agricultură, până la traiul de zi cu zi al fiecărei familii.

Această realitate nu poate fi ignorată şi nu poate fi tratată cu măsuri temporare. În absenţa unor acţiuni coerente şi ferme, vom continua să asistăm la efecte negative în lanţ, care vor afecta competitivitatea economică, coeziunea socială şi chiar încrederea cetăţenilor în instituţiile statului.

România are o resursă extrem de valoroasă şi prea puţin valorificată în favoarea cetăţenilor: energia electrică şi, în acelaşi timp, Compania "Hidroelectrica". Este cel mai ieftin producător de energie din ţară şi una dintre companiile cele mai stabile din punct de vedere financiar. În opinia mea, prima şi cea mai eficientă opţiune de protecţie pentru consumatorii casnici este alegerea Hidroelectrica, ca furnizor. Aceasta este o soluţie directă, imediată şi care poate avea un impact concret asupra reducerii costurilor cu energia electrică.

Procedura este simplă şi accesibilă, însă este esenţial ca autorităţile şi operatorii implicaţi să fie pregătiţi să gestioneze eficient un volum mai mare de solicitări în această perioadă. Este important ca migrarea către acest furnizor să fie accelerată atunci când există cerere crescută, astfel încât beneficiile să ajungă rapid la cât mai mulţi români.

De aceea, Hidroelectrica nu trebuie vândută. Convingerea mea fermă este că această companie strategică trebuie să rămână în proprietatea statului român. Este vorba despre o garanţie a echilibrului energetic, o ancoră de stabilitate pentru întreaga economie. Nu putem discuta despre siguranţă energetică fără să păstrăm controlul asupra resurselor-cheie.

Privatizarea unei asemenea companii ar însemna renunţarea, pe termen lung, la un instrument esenţial de protecţie economică şi socială. Consider că aceasta este o linie roşie peste care nu trebuie să se treacă.

În acelaşi registru, mi se pare absolut necesar ca proiectele energetice aflate în derulare să fie tratate cu mai multă hotărâre şi viteză. România are nevoie de investiţii concrete şi rapide, care să ducă la creşterea capacităţilor interne de producţie. Doar aşa putem reduce presiunea de pe piaţa de energie şi dependenţa de surse externe, care şi aşa vin foarte greu.

În mod special, vreau să atrag atenţia asupra unei investiţii strategice care nu mai poate fi amânată: centrala de la Iernut. Cred că finalizarea acestui proiect este mai mult decât esenţială. Este realizată în proporţie de 97%, dar este esenţial să o finalizăm în perioada următoare.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Adrian Bara. (Vociferări.)

Atunci, domnul deputat Maricel Popa.

Vă rog.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "Valorificarea activelor neutilizate ale statului".

Stimaţi colegi,

România deţine astăzi un portofoliu semnificativ de active - hoteluri, clădiri administrative, monumente istorice, terenuri - care stau în paragină.

Avem tabere şcolare şi baze de agrement ale fostului Minister al Tineretului şi Sportului care sunt închise sau abandonate, unele transferate către autorităţile locale, dar în continuare nefuncţionale. Din aproximativ 156 de tabere şcolare aflate în patrimoniul statului, 94 sunt în paragină, în loc să fie un prilej de bucurie pentru elevii care ar putea să îşi petreacă timpul acolo şi o sursă de venit pentru statul român.

Avem, de asemenea, monumente istorice lăsate în ruină, în loc să fie fructificate prin restaurare şi incluse în circuite turistice de vizitare. Vă dau doar un exemplu: monumentul istoric din centrul Capitalei, Palatul Voievodal, care păstrează cele mai vechi mărturii despre Bucureşti, uitat din nou de autorităţi, din anul 2018, când lucrările de consolidare s-au sistat şi de atunci nu s-a mai întâmplat nimic.

Să nu mai lăsăm uitate hotelurile abandonate din staţiunile de pe litoral sau Băile Herculane, acestea fiind numai două exemple.

Aceste proprietăţi nu doar că nu aduc venituri, dar generează costuri constante de întreţinere. Mai mult, ele blochează oportunităţi reale de investiţii pentru mediul privat, care ar putea transforma aceste spaţii în centre economice, turistice sau logistice funcţionale.

În loc să menţinem această pasivitate administrativă, avem posibilitatea să creăm o strategie naţională clară de inventariere, evaluare şi valorificare a acestor active. Concesionarea pe termen lung sau vânzarea transparentă a acestora sunt opţiuni prin care statul ar putea atrage capital privat, ar putea genera locuri de muncă şi ar transforma spaţii abandonate în surse de venit şi dezvoltare.

Este momentul să înlocuim modelul pasiv al "pazei patrimoniului nefolosit" cu un model activ, în care statul devine partener al investitorului şi vector de dezvoltare economică.

Este momentul să iniţiem urgent un proces transparent, digitalizat şi auditabil de inventariere şi valorificare a acestor active, în parteneriat cu autorităţile locale şi sectorul privat. Avem nevoie de eficienţă, nu de moşteniri neadministrate.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul AUR, domnul deputat Samuel-Virgil Miclău.

Este? Este? Dumneavoastră sunteţi? OK.

Vă rog.

Domnul Samuel-Virgil Miclău:

Bună ziua!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În săptămâna care a trecut, mii de cadre didactice din toată ţara au participat la un protest simbolic organizat de federaţiile sindicale din învăţământ. Pe durata întregului program de lucru, profesorii au purtat ecusoane cu mesaje precum: "Educaţie, nu austeritate!", "Demnitate pentru Educaţie!" şi "România educată, nu sacrificată!", semnalând public o nemulţumire profundă faţă de direcţia în care se îndreaptă politica educaţională a Guvernului.

Deşi protestul nu a întrerupt cursurile, semnalul transmis este cât se poate de serios: profesorii nu mai sunt dispuşi să accepte măsuri decise fără consultare, fără fundamentare pedagogică şi fără o minimă înţelegere a realităţilor din sistem.

Printre principalele nemulţumiri se numără intenţia de creştere a normei didactice pentru personalul didactic de predare, scăderea plafonului de venituri pentru acordarea voucherelor de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană.

În judeţul Caraş-Severin, aceste intenţii guvernamentale generează şi mai multă îngrijorare. Suntem un judeţ care se confruntă cu probleme demografice grave, cu migraţie şcolară, cu un deficit de personal calificat în multe localităţi rurale şi cu o infrastructură educaţională subfinanţată. În astfel de condiţii, orice măsură care descurajează activitatea cadrelor didactice nu face decât să adâncească dezechilibrele şi să îndepărteze tot mai mulţi profesionişti de la catedră.

Stimaţi colegi,

Să nu uităm că în primăvara anului trecut, profesorii din România au fost nevoiţi să declanşeze o grevă generală care a durat aproape trei săptămâni.

Este inadmisibil ca profesia didactică să fie tratată, încă o dată, ca o variabilă de ajustare bugetară. Educaţia nu este o cheltuială, ci o investiţie pe termen lung. Şi nu vorbim doar de salarii - deşi acestea continuă să fie sub nivelul responsabilităţilor asumate -, ci şi de respectul simbolic şi funcţional faţă de rolul esenţial pe care îl joacă profesorii în societate.

Alianţa pentru Unirea Românilor susţine că nicio reformă în educaţie nu poate fi legitimă sau eficientă dacă este impusă de sus, fără consultarea celor care duc greul în sălile de clasă. Mai mult, condamnăm ferm orice tentativă de a compensa lipsa de coerenţă bugetară prin reducerea drepturilor unor categorii profesionale esenţiale, cum sunt cadrele didactice.

Dascălii nu cer favoruri. Cer predictibilitate, respect şi condiţii decente pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Cer ca vocea lor să fie ascultată şi tratată cu seriozitate.

În încheiere, fac apel la toţi colegii parlamentari, indiferent de culoarea politică, să trateze cu maximă responsabilitate această criză care se conturează în sistemul educaţional. Dincolo de poziţii ideologice sau calcule electorale, avem datoria de a apăra stabilitatea şcolii româneşti şi demnitatea celor care o slujesc.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Ionelia-Florenţa Priescu.

Vă rog.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "La vremuri noi, tot noi".

Se pare că suntem blestemaţi să fim conduşi, în mod perpetuu, de aceleaşi partide politice şi de aceiaşi politicieni. La energie a venit rândul PSD-ului să-şi numească copiii preferaţi în fruntea ministerului.

Vreau să amintesc domnului ministru Bogdan Ivan, noul ministru al energiei, că astăzi Complexul Energetic Oltenia se află într-o criză cauzată de foştii miniştri Virgil Popescu şi Sebastian Burduja, şi de partidele care încă conduc România şi pe care le reprezintă. Bugetul CEO, locurile de muncă, situaţia salariilor şi a voucherelor de vacanţă sunt toate lovite de incertitudine. Acum, că avem un nou ministru, energeticienii se aşteaptă la rezolvarea unora dintre aceste probleme şi speră că noul buget nu va însemna o stagnare a salariilor ori diminuarea voucherelor de vacanţă şi a salariilor.

Ei speră că noul Guvern nu va fi vinovat pentru eventuale concedieri. În contextul crizei energetice mondiale, noi nu ne permitem micşorarea forţei de muncă de la CEO. Mai mult, CEO este principalul angajator din judeţul Gorj. Clasa politică, care ne conduce de 35 de ani şi care a numit şi acest nou Guvern, este vinovată pentru lipsa locurilor de muncă din judeţul Gorj. Dacă şi locurile de muncă de la CEO vor fi atacate de măsurile Guvernului, atunci Gorjul va fi condamnat definitiv la sărăcie.

Am văzut declaraţiile liderilor de sindicat, care spuneau că nu vor renunţa la voucherele de vacanţă şi la locurile de muncă ale oamenilor. Îi susţin şi îi îndemn să nu renunţe la ce li se cuvine!

De asemenea, îi îndemn pe angajaţii CEO să lupte pentru drepturile lor. Să lupte împotriva iminentelor măsuri de austeritate ce urmează să fie impuse de Guvernul Bolojan, prin ministrul Ivan, şi îi asigur că eu şi AUR nu-i vom lăsa singuri nu-i vom lăsa singuri, iar orice măsură care le va pune în pericol locurile de muncă ori siguranţa economică a familiilor lor va fi combătută cu toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie.

Ionelia Priescu, deputat, Circumscripţia nr. 20 Gorj.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat George-Mihail Neamţu. (Vociferări.)

Cu mare drag, dar se opreşte automat timpul.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Distinşi colegi,

Dragi români,

N-am să comentez faptul că actualul ministru al culturii n-a putut să recite din memorie măcar trei versuri din opera lui Mihai Eminescu. Am să mă refer la altceva, anume la un CV gol ca un şvaiţer din patria lui Fritz. E vorba de acel curriculum vitae al doamnei Ţoiu, de la Ministerul Afacerilor Externe.

Şi spun asta, în condiţiile în care sunt un mare admirator al multor prezenţe feminine în istoria românească, de la Regina Maria, până la Doina Cornea sau Monica Lovinescu.

Am căutat o explicaţie raţională pentru faptul că doamna Ţoiu a ajuns să ocupe jilţul pe care au stat cândva titani de talia lui Titulescu sau Grigore Gafencu.

M-am întrebat: ce o face eligibilă pe această doamnă să ocupe o funcţie pe care a onorat-o cândva prietenul lui Vasile Alecsandri, Ghica, sau Take Ionescu, cel numit şi "Gură de Aur"?

A luptat oare doamna Ţoiu pentru ca, nu ştiu, şcolile sau bisericile din Ucraina să fie menţinute în integritate? A militat dânsa să aducă pacea pentru românii din Bucovina de Nord, ca ei să nu mai moară, să nu mai dispară rapid în luptele din Donbas?

N-am găsit niciun element clar de patriotism în biografia doamnei Ţoiu, însă n-am găsit nici elemente de strălucire academică. N-am văzut nici articole, nici cărţi savante.

Şi, atunci, m-am uitat să identific poate elemente de şarm personal - o vervă irezistibilă, o carismă feminină care să-mi amintească de portretul Reginei Maria, pe care am şi pomenit-o. N-am găsit, ci, recunosc, am nimerit peste o imagine buclucaşă, care acum a devenit subiect de cancan şi recunosc că nu am distorsionat eu acea fotografie, care, la drept, vorbind, nici n-avea nevoie de o distorsionare. Am retras postarea după 30 de minute şi am înţeles că originalul fusese modificat de AI.

Regret situaţia, dar am înţeles mai bine după aceea că nu inteligenţa artificială e de vină, ci mai degrabă prostia naturală a celor care fac praf interesele României la Haga, la Bruxelles sau la Paris.

Vă întreb, oare ce este trucat în România: o fotografie oarecare sau mai degrabă examenele organizate la Ministerul Afacerilor Externe?

Ce este trucat în România: meritocraţia sau, din păcate, tot ceea ce înseamnă competiţie electorală? Uitaţi-vă cum au eliminat, deci au trucat meciul alegerilor prezidenţiale în această primăvară!

Trăim într-o ţară a simulacrelor, a formelor fără fond.

Şi vă spun doar atât - România merită mai mult.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule deputat, aţi ratat ocazia să vă cereţi scuze faţă de doamna Ţoiu.

Şi, în acelaşi timp, aş vrea să vă întreb: dacă nu era doamnă şi era un domn, cu acelaşi CV, aţi fi avut aceeaşi poziţie?

Mulţumesc.

Continuăm.

Grupul parlamentar PNL, domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Vă mulţumesc.

"Digitalizarea sectorului public aduce beneficii mari şi reduceri semnificative de costuri"

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este dificil de explicat faptul că România, o ţară recunoscută pe plan internaţional pentru specialiştii săi în domeniul tehnologiei informaţiei, este în continuare codaşă la a pune computerele în serviciul public. Dosarul cu şină, pixul şi hârtia, fotocopia şi ştampila sunt în continuare elemente indispensabile în relaţia cetăţeanului român cu autorităţile publice, iar coada la ghişeu este în continuare brandul nostru de ţară, brandul nostru naţional. De asemenea, este uimitor cum operatorii economici români reuşesc să creeze şi să gestioneze platforme online de cea mai bună calitate, cu milioane de utilizatori, iar statul român, cu resurse financiare semnificativ mai mari, abia dacă reuşeşte să menţină active paginile de Internet ale instituţiilor publice.

Este foarte adevărat şi faptul că digitalizarea sectorului public înseamnă transparenţă, înseamnă trasabilitatea certă a interacţiunii cetăţeanului cu instituţia publică, înseamnă responsabilitate şi integritate în exercitarea funcţiilor publice. Or, aceste aspecte deranjează şi cred că reprezintă principalul motiv pentru care digitalizarea a bătut pasul pe loc în ţara noastră.

Stimaţi colegi,

Digitalizarea sectorului public din ţara noastră s-a dezmorţit odată cu venirea PNL la guvernare. S-au făcut progrese semnificative, de la operaţionalizarea platformei ghişeul.ro, la digitizarea dosarelor de pensie şi până la construirea platformelor electronice care reprezintă suportul tehnic pentru depunerea de proiecte cu finanţare guvernamentală sau europeană.

Cu toate acestea, mai sunt paşi mulţi şi importanţi de făcut până la a spune că avem un sector public complet digitalizat şi perfect adaptat noilor realităţi. Nimeni nu mai poate să invoce astăzi lipsa resurselor financiare, în condiţiile în care Uniunea Europeană ne pune la dispoziţie fonduri nerambursabile, importante tocmai pentru digitalizare.

Aşadar, dacă ne dorim un sector public mai eficient, mai transparent, mai rapid în acţiuni şi mai puţin costisitor, atunci trebuie să accelerăm procesul de digitalizare în toate domeniile de acţiune ale statului român.

Vă mulţumesc.

Dumitru Ţiplea, deputat al PNL de Bihor.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ciobanu? Nu este.

Continuăm cu domnul deputat Călin...

(Domnul deputat Adrian-Virgil Ciobanu solicită să ia cuvântul.)

A, nu v-am văzut, eraţi în dreptul ecranului.

Domnul Adrian-Virgil Ciobanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Distinse colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi reprezintă un apel către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi către Administraţia Fondului pentru Mediu, privind reluarea urgentă a Programului "Rabla" în cele trei componente ale sale.

După blocarea Programului "Rabla pentru Tractoare" şi suspendarea etapei de evaluare a cererilor pentru instituţii publice şi UAT-uri, lansarea programului pentru persoane fizice, programată săptămâna trecută, a fost suspendată în premieră, cu doar o zi înainte, deşi era foarte aşteptată de mulţi români care şi-au casat deja maşinile vechi în anticiparea startului oficial.

Întârzierea implementării acestui program a produs deja efecte negative: înmatriculările de autovehicule noi au scăzut cu 25%, iar vânzările de autovehicule electrice au scăzut cu 40% în primele 5 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut. În schimb, importurile de vehicule utilizate au crescut cu 30%, vârsta medie a acestora depăşind 8 ani.

Trebuie să recunoaştem rolul esenţial pe care l-a avut Programul "Rabla" în ultimii 20 de ani: peste un milion de maşini vechi casate şi sute de mii de maşini noi finanţate. Totuşi, această ediţie a devenit cea mai întârziată din istorie, afectând serios atât dealerii, cât şi cetăţenii, care fie au contractat credite, fie au plătit avansuri, cu speranţa unui program funcţional.

Aşadar, solicit Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi Administraţiei Fondului pentru Mediu:

- Revenirea rapidă şi predictibilă a Programului "Rabla" -2025 - cu cel puţin aceleaşi condiţii comunicate anterior: ecotichet de 7.400 de euro pentru autovehicule electrice, 3.000 de euro pentru autovehicule plug-in hibrid, 2.000 de euro pentru hibride şi 2.000 de euro pentru benzină/GPL, păstrând bugetul iniţial;

- Solicit, totodată, stabilitate decizională şi transparenţă - astfel încât piaţa să poată planifica fără riscuri, iar cetăţenii să nu mai suporte daune financiare din cauza schimbărilor de ultim moment.

Acest program nu este doar un mecanism de finanţare. Este o ancoră a economiei auto şi un pilon al tranziţiei spre electromobilitate. Fără el, riscăm să derapăm de la obiectivele asumate prin PNRR şi obiectivele Uniunii Europene privind scăderea emisiilor poluante.

România are nevoie de un Program "Rabla" predictibil, eficient şi susţinut constant, un instrument real pentru reînnoirea parcului auto şi susţinerea tranziţiei verzi. În acest sens, trebuie să readucem urgent stabilitatea acestei iniţiative vitale.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Călin Gal.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Guvernul Bolojan - ordine în finanţe, guvernare chibzuită şi respect pentru oameni!"

Votul de învestitură acordat Guvernului Ilie Bolojan şi depunerea jurământului de către membrii Guvernului pun capăt climatului de incertitudine politică şi neîncredere socială din ultimele luni.

Mai mult, formarea Guvernului pune capăt acestei perioade caracterizate prin lipsa reformelor publice, a măsurilor menite să reducă deficitul bugetar şi eficientizarea instituţiilor.

Rezultatul s-a tradus prin întârzierea fondurilor pe care România trebuia să le atragă din PNRR, diminuarea investiţiilor şi deteriorarea climatului de încredere pe care România îl are în ochii investitorilor străini şi, de asemenea, pe pieţele financiare.

Acum, România are şansa unei noi direcţii, care presupune refacerea echilibrelor financiare şi relansarea economică, direcţie pe care nu trebuie să o rateze. Şi sunt convins că nu o vom rata.

În primul rând, garanţia este dată de însuşi omul care conduce Guvernul României, domnul Ilie Bolojan. Este o persoană care a dat dovadă de profesionalism şi eficienţă în administraţie, care a livrat viziune, reforme şi rezultate pentru cetăţeni.

Transformarea municipiului Oradea şi a judeţului Bihor într-un pol de dezvoltare regională, care oferă oportunităţi pentru investitori şi servicii publice de calitate, este în mare parte meritul fostului primar şi preşedinte, Ilie Bolojan.

Măsurile din Programul de guvernare sunt vitale pentru România şi sunt convins că ele vor genera efecte pozitive pentru economie, şi vor relansa marile proiecte de investiţii în infrastructură, care la rândul lor asigură bunăstare.

Coaliţia de guvernare pro-europeană este o garanţie solidă pentru adoptarea reformelor instituţionale şi a măsurilor economice necesare pentru a scoate România la liman, este o garanţie pentru continuarea parcursului european al României, este un factor de echilibru şi de încredere pentru partenerii noştri europeni.

Avem un Guvern condus de o persoană credibilă şi hotărâtă să facă reforme, domnul Ilie Bolojan, avem o şansă de a pune România pe drumul cel bun şi am încredere că rezultatele acestei guvernări vor fi benefice pentru cetăţeni.

Vă mulţumesc.

Călin Gal, deputat al PNL de Bihor.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat al USR, Allen Coliban.

Domnul Allen Coliban:

Dragi români,

Stimaţi colegi,

Mi-am propus ca pentru prima declaraţie din acest mandat să aduc la tribuna Parlamentului vocea şi problemele celor pe care îi reprezentăm, aşa cum sunt ele percepute în rândul comunităţii din care mândru fac parte, municipiul Braşov.

Doamna Maria Dogaru este pensionară, locuieşte în Braşov din august 1948, adică de aproape 77 de ani.

Doamna Dogaru, deşi se confruntă cu probleme de sănătate, este foarte activă în viaţa comunităţii şi în problemele oraşului, atât în viaţa reală, cât şi pe reţelele de socializare.

Când am întâlnit-o mi-a spus că ar dori să vină în faţa parlamentarilor şi să adreseze un mesaj.

Întrucât Regulamentul nostru nu permite acest lucru, voi da eu citire rândurilor scrise de doamna Dogaru.

Încep: "Mi-am dorit foarte mult să vin în Parlamentul României, la Camerele reunite, ca să îmi spun doleanţele mele. Vă scriu pentru că Iisus a fost răstignit pentru iertarea păcatelor noastre şi pentru binele nostru. Fac referire şi la Revoluţia din 1989, când au murit oameni şi foarte mulţi tineri pentru binele nostru. Îmi pare rău să vă scriu că acest bine este astăzi într-o măsură mult prea mică pentru sacrificarea Domnului Iisus, a oamenilor şi mai ales a tinerilor din 1989.

În primul rând, vreau să vă scriu că nu sunt de acord că: după 30 de ani de muncă mi s-a mărit pensia cu 143 de lei. Acum trei luni mi s-au dat 750 de lei restanţă şi luna aceasta încă 400 de lei, dar pensia este efectiv... de proastă, pentru că nu vreau să folosesc alt cuvânt.

În al doilea rând, cum este posibil ca după mai mult de 17 ani să fie limita de 300 de lei pentru reţetele de la medicul de familie?

În al treilea rând, cum este posibil ca, pentru 22 de lei - am pensia 2.122 de lei - să nu mai beneficiez de reducerea de 90% pentru medicamente, deoarece plafonul este de 2.100 de lei?

În al patrulea rând, cum este posibil să nu se mai dea tichete de Paşte şi de Crăciun, pentru că plafonul este de 2.000 de lei?

În altă ordine de idei, ar fi foarte bine să se facă mai multe spitale pentru oamenii cu venituri mici. Ar fi bine să se facă un centru rezidenţial pentru persoanele cu probleme psihiatrice. Aceşti oameni, la un moment dat, rămân fără părinţi şi nu se pot descurca singuri.

Ar fi foarte bine să se facă un parc unde a fost Platforma IUS, în Braşov, pentru că în zona Hărman - Vlahuţă nu este niciun parc şi blocuri sunt prea multe. De asemenea, parcul central să fie amenajat atât pentru adulţi, cât şi pentru copii.

Ar fi foarte bine să se rezolve cu parcările pentru maşini şi luate măsuri pentru că poluarea mediului este la maximum.

Ar fi foarte bine să se pună mai mult accent pe educaţie, la toate şcolile să existe after school, ca aceşti copii să beneficieze de o masă caldă şi să se facă lecţiile acolo. Părinţii fiind ocupaţi cu serviciul nu au suficient timp pentru lecţiile lor şi la unii dintre ei sunt probleme mari cu şcoala.

Cum este posibil să faci un RMN sau un CT, să stai cu lunile, dacă nu-ţi permiţi din pensie, şi nu numai.

Domnilor deputaţi şi senatori,

V-am scris toate acestea pentru că am aflat zilele trecute că persoanele fizice nu pot vorbi în faţa dumneavoastră în mod direct.

Îmi doresc din tot sufletul să se facă toate cele scrise de mai sus, pentru binele nostru, al tuturor".

Semnează - pensionar Maria Dogaru.

Mulţumesc mult.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul SOS.

Doamna deputat Raisa Enachi.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos.

Subiectul declaraţiei politice: "Când austeritatea e doar pentru unii, românii strâng cureaua, politicienii îşi schimbă doar centura de siguranţă".

Stimaţi colegi,

Trăim vremuri în care românii plătesc preţul greşelilor coaliţiilor de guvernare. Niciodată în istoria României nu am avut o structură guvernamentală mai împovărătoare şi mai puţin justificată, cu cinci vicepremieri.

Spuneţi de reforme, de austeritate, că trebuie să strângem cu toţii cureaua. Dar cine sunt, de fapt, acei "toţi"? Românii care muncesc onest şi plătesc taxe la zi? Sau politicienii care schimbă doar ministerul, nu şi metehnele? Pentru unii, "austeritatea" e doar un cuvânt în discurs. Pentru alţii, e pâinea lipsă de pe masă.

Sau şi cei care, după ce şi-au falimentat firmele, şi-au demonstrat incompetenţa şi iresponsabilitatea, primesc azi funcţii şi scaune în Guvern şi ne ţin lecţii de bună guvernare? Aceasta e marea ipocrizie, eşecul astăzi este premiat.

Se vorbeşte mult de solidaritate şi de sacrificii "împărţite" între Guvern şi cetăţeni. Dar să fim serioşi, cine cu cine este astăzi solidar? Românul de rând nu a avut contracte cu statul, nu şi-a clădit averea din bani publici. Românul de rând plăteşte astăzi taxe şi aşteaptă, pe bună dreptate, şcoli decente, spitale funcţionale şi drumuri practicabile, nu cinci vicepremieri şi promisiuni fără acoperire.

Cum poţi avea pretenţia să conduci şi să reformezi o ţară, când tu însuţi ai datorii la stat şi conturi nereglate? Cum poţi vorbi despre austeritate şi solidaritate, după ce ani la rând ţi-ai plătit angajaţii la negru, ţi-ai ascuns averea prin firme paravan şi ai profitat de un sistem pe care acum doar mimaţi că vreţi să-l reparaţi? Asta nu este reformă. E doar ipocrizie ridicată la rang de guvernare.

Astăzi unii uită esenţialul. România nu e alcătuită doar din consilieri şi funcţii inventate, ci din oamenii care muncesc zi de zi, în tăcere. Funcţionarii oneşti, profesorii, medicii, poliţiştii, pompierii, ei nu trebuie aruncaţi în aceeaşi oală cu incompetenţii numiţi politic.

Cei care au adus România în pragul falimentului, coaliţiile şi grupurile de interese care i-au susţinut trebuie să fie primii care dau socoteală poporului. Nu poţi cere sacrificii, în timp ce alţii se ascund în spatele privilegiilor, pensiilor speciale şi contractelor cu dedicaţie. Nu este moral ca românul onest să plătească nota de plată a celor care au risipit şi furat această ţară.

Primul care ar trebui să iasă public şi să îşi asume toate aceste eşecuri şi situaţia dezastruoasă este chiar domnul Ciolacu şi echipa sa, ce poartă responsabilitatea directă. Ei trebuie să dea socoteală şi să facă sacrificii, nu românii.

Oare cât mai durează până înţeleg şi aceşti conducători că reforma nu se face împotriva oamenilor, ci împreună cu ei sau cred că eficienţa apare din funcţii inventate şi decizii luate din birouri ... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu. Este? Faceţi un semn. Este doamna deputat? Nu este.

Domnul deputat Tudor Ionescu.

Domnul Tudor Ionescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În fiecare an, pe 26 iunie, marcăm Ziua Drapelului Naţional, o sărbătoare încă prea puţin cunoscută şi asimilată în conştiinţa colectivă a românilor. Sărbătoarea Tricolorului, acest simbol fundamental al identităţii şi unităţii noastre naţionale, nu ocupă încă locul pe care îl merită în sufletul fiecărui român.

Şi dacă tot avem o sărbătoare a Drapelului Naţional instituită prin lege, avertizăm, cu această ocazie, că în judeţele Covasna şi Harghita Drapelul Naţional este adesea sfidat sau ignorat, ca şi cum prezenţa lui ar fi o ofensă, şi nu un simbol firesc al unei Românii independente, suverane, unitare şi indivizibile. La fel de grav este că în teritoriile româneşti răpite în urma celui de-al Doilea Război Mondial - în nordul Bucovinei şi în sudul Basarabiei, dar şi în Transnistria - tricolorul românesc este considerat, în mod nedrept şi ofensator, simbol fascist. Aceste denaturări ale adevărului istoric şi ale simbolisticii noastre naţionale reprezintă o rană deschisă în sufletul tuturor românilor şi o provocare la adresa valorilor noastre naţionale.

Trebuie să ne amintim că sub tricolor suntem acelaşi popor, atât în România, cât şi în Republica Moldova, chiar dacă frontierele politice ne despart încă. Drapelul nostru roşu, galben şi albastru exprimă continuitatea istorică, legătura de sânge şi spirit între fraţi şi dreptul legitim la unitate naţională, oriunde s-ar afla românii, inclusiv în comunităţile exilului economic românesc - în Italia, Spania, Marea Britanie, Germania şi în toată Europa, precum şi în America de Nord, unde tricolorul flutură pe casele multor români, ca simbol al rădăcinilor, al apartenenţei şi demnităţii naţionale. Pentru milioanele de români care au fost nevoiţi să îşi caute rostul departe de ţară, steagul nu este doar o pânză vopsită în roşu, galben şi albastru, ci esenţa identităţii lor şi puntea de legătură cu România.

De aceea, Ziua Drapelului trebuie să fie pentru noi toţi un prilej de reafirmare a solidarităţii naţionale, de respect şi mândrie faţă de acest simbol suprem. Tricolorul ne cheamă să fim demni, uniţi şi conştienţi de identitatea noastră, indiferent de graniţe sau vremuri.

Să cinstim Drapelul Naţional nu doar prin vorbe, ci şi prin fapte care să arate respectul nostru faţă de trecut, responsabilitatea faţă de prezent şi încrederea în viitorul românesc!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul POT.

Domnul deputat Cristian Cîmpan.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Stimaţi colegi,

Astăzi asistăm la învestirea unui Guvern constituit în urma unei largi majorităţi parlamentare, susţinută de partidele PNL, PSD, USR şi UDMR. Este, fără îndoială, un moment de importanţă politică majoră, dar care nu trebuie să ne abată atenţia de la provocările economice şi sociale reale cu care se confruntă România.

În calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, consider că am obligaţia de a analiza cu rigurozitate şi obiectivitate fiecare măsură adoptată de noul Executiv, având în vedere interesul general al cetăţenilor şi, în mod particular, al locuitorilor judeţului Bihor.

Guvernul condus de Ilie Bolojan va trebui evaluat exclusiv prin prisma rezultatelor concrete. Simpatiile politice nu pot substitui performanţa administrativă. Indiferent de apartenenţa politică a miniştrilor, ceea ce contează cu adevărat sunt soluţiile şi impactul acestora în domenii esenţiale precum economia, agricultura şi, bineînţeles, bunăstarea populaţiei.

Din perspectiva mea, evaluarea acestui Guvern va fi făcută strict pe baza acţiunilor întreprinse. Aştept un plan coerent pentru sprijinirea fermierilor din judeţul Bihor, investiţii consistente în infrastructura agricolă şi o abordare fiscală responsabilă şi predictibilă.

Nu sunt aici pentru a oferi validări formale sau pentru a formula opoziţii de principiu. Sunt aici pentru a-mi îndeplini mandatul cu seriozitate: să urmăresc modul în care este gestionat bugetul public, să dau voce nevoilor bihorenilor şi să acţionez cu responsabilitate faţă de viitorul ţării.

România nu mai are nevoie de spectacol politic. România are nevoie de rezultate.

Vă mulţumesc.

Cristian Cîmpan, deputat POT de Bihor.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul Cristian Popa. Este? Nu este.

Domnul Sergiu Matei? Nu este.

Doamna Gabriela Porumboiu.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Aseară am plâns. Da, am plâns. Singură, închisă într-o cameră de hotel, cu pumnii strânşi şi greaţă în stomac. Nu de emoţie. Nu de slăbiciune. Ci de furie şi revoltă. După acel spectacol sinistru din comisii, în care propuşii răspundeau constant cu "no comment", după acel simulacru de şedinţă în care ne-a fost servit, fără ruşine, un nou Guvern format din... aceiaşi oameni care au distrus România.

În plină criză economică, cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, cu fondul de rezervă golit fără ruşine - 60 de miliarde cheltuite doar ca să-şi cumpere voturi şi tăcerea societăţii - aveţi curajul să ne spuneţi că acest Guvern e "nou"?

Este o insultă. Nu doar la adresa noastră, a celor care luptăm în fiecare zi cu sistemul, ci la adresa tuturor românilor care muncesc, plătesc taxe, cresc copii, îşi îngrijesc părinţii şi aşteaptă minimul: să nu fie furaţi, umiliţi şi minţiţi încontinuu.

Dar minciuna e singura voastră competenţă reală. Aţi reciclat miniştri din Guvernul Ciolacu - da, acela care zbura la Monaco cu Nordis, în timp ce ţara intra în derivă, în caz că aţi uitat. Aţi numit oameni fără nicio legătură cu ministerele pe care ar trebui să le conducă.

Programul vostru de guvernare? 87 de pagini scrise de Chat GPT! O culegere de fraze goale şi lozinci vechi de 20 de ani, spălate, parfumate şi vândute ca "viziune". Fără cifre. Fără planuri concrete. Fără soluţii reale. Acest Guvern are un singur obiectiv, clar ca lumina zilei, pe care nici măcar nu se mai oboseşte să îl ascundă: menţinerea puterii. Ce altceva înseamnă fraza repetată obsesiv de toţi miniştrii la învestire: "Dorim recâştigarea încrederii oamenilor"?!

Iar voi, cei care aţi girat această impostură, sunteţi complici. Da, complici la falimentul politicii româneşti. Complici la degradarea încrederii în instituţii. Complici la împingerea acestei ţări în haos, extremism şi sărăcie. Aţi împachetat acelaşi aparat de partid cu o fundă nouă. Şi i-aţi spus poporului: "Iată salvarea!". Iat-o: Guvern de austeritate şi salvare cu 5 vice-premieri?!

Păi, da, cum altfel să tăiem din cheltuielile cu aparatul de stat decât numind un Guvern cu cel mai mare număr de vicepremieri din istoria României? Bravo! Bravo!

Cum să justificăm în faţa românilor aceste numiri? Un ministru al apărării fără nicio legătură cu domeniul. O jurnalistă-fantomă la Externe. Un ministru al culturii aflat în proces chiar cu ministerul pe care urmează să-l conducă. E grotesc. E cinic. E o ruşine.

Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Grupul UDMR va depune declaraţii în scris.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Nicolae Păun? Nu este.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Avem, de luni, un nou "kilometru zero" Executiv al României, o coaliţie de guvernare şi un Guvern care vor asigura tranziţia dificilă a ţării noastre spre politici publice mai responsabile şi spre o sănătate economică şi politică a României pe termen lung.

Uniunea Ucrainenilor din România sprijină coaliţia de guvernare, noul Guvern, direcţia executivă strategică a României, spre stabilitate şi spre responsabilitate. Avem încredere că putem găsi, împreună, resursele necesare pentru a depăşi actuala criză economică şi pentru a răspunde provocării uriaşe de a găsi rapid drumul drept, către stabilitate şi prosperitate, pe care cetăţenii acestei ţări îl merită. Este imperioasă nevoie ca aceste măsuri să fie adoptate în mod echilibrat, iar măsurile financiare, sociale şi economice să fie distribuite şi ele raţional şi legitim.

Nu ajunge însă doar să aplicăm echitabil şi cu bună-credinţă măsurile dificile din Programul de guvernare. Într-un spaţiu public în care vocile raţiunii ajung tot mai greu, într-un spaţiu public locuit tot mai zgomotos de vocile populiste este nevoie vitală să explicăm detaliat şi convingător cetăţenilor României măsurile care urmează să fie adoptate. Să oferim acestora, în regim permanent şi prioritar, toate clarificările necesare, care fac ca aceste măsuri să fie pur şi simplu de neevitat.

Să precizăm cu claritate măsurile de redresare economică, să probăm convingător disponibilitatea noastră de a găsi soluţii optime.

În actualul context de guvernare, direcţia prioritară absolută trebuie să o reprezinte reducerea risipei, măsurile de "dietă bugetară", de supleţe a instituţiilor statului, de reducere a cheltuielilor nesăbuite. Acestea trebuie să fie în centrul acţiunii executive.

Încrederea cetăţenilor noştri în capacitatea clasei politice de a găsi soluţii echilibrate şi echitabile la problemele comune ale ţării noastre şi ale populaţiei ei a devenit, în timp, foarte mică. De aici trebuie să plecăm, de la recuperarea, cinstită şi responsabilă, a acestei încrederi. Pierderea pe termen lung a acestei încrederi poate duce România spre faliment politic şi economic, pe termen lung.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Dumitru Coarnă. Nu este.

Doamna deputat Dumitriţa Albu.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Reforma pe hârtie, tragedie în sala de naşteri".

Vin astăzi în faţa dumneavoastră nu doar ca parlamentar, ci ca părinte, pentru că niciun rol politic nu poate anula durerea de a auzi că un bebeluş a murit la mai puţin de o oră de la naştere, într-un spital din România anului 2025, într-un oraş universitar, într-un centru medical considerat de excelenţă, Iaşi.

Familia acuză neglijenţă medicală, spune că au fost semne ignorate, că naşterea nu a fost supravegheată corespunzător.

Sunt acuzaţii care trebuie anchetate cu toată rigoarea, însă chiar şi înaintea oricărui verdict se ridică întrebarea: câte tragedii trebuie să mai îndure părinţii din România pentru ca Ministerul Sănătăţii să admită că sistemul pe care-l administrează este bolnav cronic?

Ni se spune, adesea, cu statistici reci şi lozinci sterile că reformăm sistemul, că investiţiile curg, că digitalizarea bate la uşă, că spitalele regionale sunt aproape de start. Dar în realitatea de la patul de spital sângele curge, nu fondurile, şi mor copiii, nu problema.

Nu vi se pare ironic că România se pregăteşte să construiască spitale noi, în timp ce în cele vechi viaţa nu are niciun preţ, că vorbiţi de performanţă într-un sistem în care o naştere devine o tragedie, pentru că, probabil, cineva, nu a avut timp sau chef să observe o hemoragie. Pentru că nu lipsa de bani e cauza, poate că nu lipsa de personal, ci lipsa de vigilenţă, de responsabilitate şi mai ales de frică. Pentru că, într-un sistem unde nu răspunde nimeni, greşelile devin obişnuinţă.

Solicit oficial ministrului sănătăţii să dispună o anchetă independentă, în cazul de la Iaşi, nu doar o comisie de imagine, să publice lunar situaţiile privind decesele neonatale şi motivele acestora în toate spitalele din România şi mai ales să vină în faţa Parlamentului pentru a explica ce măsuri reale a luat pentru prevenirea neglijenţei medicale în maternităţi.

Domnule ministru,

Reforma sănătăţii nu se face în birouri, cu grafice şi proiecte pe hârtie, se face în sala de naştere, la terapie intensivă, la camera de gardă, acolo unde încă se moare cu zile, acolo unde, în România de azi, încă mai mor copii din cauza neglijenţei şi a lipsei de răspundere.

Vă mulţumesc.

Albu Dumitriţa.

Doamna Raluca Turcan:

Reluăm.

Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Nicolae-Adrian Bara. Este? Nu este.

Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Bună dimineaţa!

Declaraţia politică de astăzi este despre măsuri împotriva abuzurilor, nu împotriva pacienţilor, respectiv concediile medicale nu vor fi penalizate.

În ultimele zile, spaţiul public a fost animat de numeroase discuţii privind măsura propusă de includerea contribuţiei de sănătate - CASS - în cazul concediilor medicale.

În calitate de membru în Comisia pentru sănătate, doresc să aduc câteva precizări, menite să clarifice această iniţiativă şi, mai ales, să liniştească temerile legitime ale cetăţenilor.

Această măsură nu înseamnă o scădere a veniturilor pentru românii de bună-credinţă, care au cu adevărat nevoie de sprijin în perioadele de boală. Venitul lunar al pacienţilor aflaţi în concediu medical nu va scădea, ba, dimpotrivă, va rămâne la acelaşi nivel ca într-o lună de muncă obişnuită. Situaţia anormală din prezent, în care unele concedii medicale aduc venituri mai mari decât salariul lunar obişnuit, va fi corectată în mod echitabil.

Totodată, trebuie subliniat un aspect fundamental: nu ne aflăm în faţa unei "vânători". Nimeni nu va merge acasă la pacient, nimeni nu va fi pus sub lupă fără temei. Controlul va viza exclusiv corectitudinea actului medical şi respectarea regulilor în emiterea concediilor, acolo unde există suspiciuni reale.

România are nevoie de un sistem de sănătate sustenabil şi corect. Din păcate, realitatea ne arată că există un număr semnificativ de concedii fictive, un fenomen care afectează nu doar bugetul public, ci şi încrederea generală în mecanismele de protecţie socială.

Această măsură nu este împotriva pacienţilor, ci în favoarea unui sistem mai just, care să-i ajute cu adevărat pe cei bolnavi şi să descurajeze abuzurile.

Vom continua dialogul cu asociaţiile din domeniu, cu sindicatele şi cu profesioniştii din sistemul medical, pentru a ne asigura că nicio persoană aflată în nevoie reală nu va avea de suferit.

Fac apel la echilibru, informare corectă şi responsabilitate. Nu este vorba de o "taxă pe boală", ci de un pas necesar pentru curăţarea sistemului şi protejarea celor care chiar au nevoie de el.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alexandrin Moiseev?

Domnul Alexandrin Moiseev:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să subliniez o temă esenţială pentru dezvoltarea României, mai exact investiţiile în infrastructura rutieră. Construirea de autostrăzi şi drumuri expres reprezintă o urgenţă care ţine de coerenţa economică, de siguranţa cetăţenilor şi de viitorul regiunilor istorice ale ţării.

Autostrăzile A8 şi A7 reprezintă o şansă reală pentru Moldova, pentru judeţul Botoşani şi pentru toată zona de nord-est de a deveni parte activă a economiei naţionale şi europene. A7, care va lega Ploieştiul de Paşcani, trebuie continuată cu hotărâre până la Siret, iar A8, care traversează Carpaţii de la est la vest, trebuie accelerată fără întârziere, continuând proiectul pe axa Iaşi-Ungheni-Chişinău, pentru a lega Basarabia de trupul ţării.

În absenţa acestor conexiuni rapide, investitorii ocolesc judeţe întregi, iar tinerii pleacă din comunităţile noastre. Satele şi oraşele noastre rămân cu şomaj, subdezvoltare şi drumuri peticite. Autostrăzile nu rezolvă toate problemele, dar fără ele niciuna dintre marile dificultăţi din regiunea Moldovei nu vor fi abordate serios.

Este vital ca ritmul lucrărilor să fie menţinut şi accelerat. Licitaţiile trebuie finalizate la timp, contestaţiile soluţionate rapid, iar şantierele să fie deschise şi urmărite cu maximă responsabilitate. În paralel, trebuie să continuăm investiţiile şi în celelalte drumuri expres aflate în plan: Focşani-Brăila, Brăila-Galaţi, drumul spre Tulcea şi conexiunile Dobrogei cu restul ţării.

România are nevoie de o infrastructură modernă care să unească regiunile între ele, să aducă dezvoltare acolo unde azi este stagnare şi să ofere românilor condiţii europene de mobilitate. Moldova, şi în special judeţul Botoşani, nu trebuie să mai fie la coada investiţiilor.

Infrastructura rutieră reprezintă coloana vertebrală a oricărei economii moderne. Fără drumuri sigure, rapide şi eficiente, niciun sector nu poate funcţiona la adevăratul său potenţial. Investiţiile în autostrăzi şi drumuri expres reduc timpii de transport, atrag investiţii străine, stimulează turismul şi creează locuri de muncă. Pentru judeţe precum Botoşani, conectivitatea rutieră este esenţială pentru a valorifica resursele locale şi pentru a opri exodul populaţiei.

Infrastructura de transport bine dezvoltată înseamnă acces echitabil la oportunităţi economice şi sociale pentru toţi cetăţenii, indiferent de regiune.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru? Nu este?

Continuăm.

Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Fabian-Cristian Radu.

Domnul Fabian-Cristian Radu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

La începutul acestei săptămâni, după luni întregi de aşteptare, a fost învestit noul Guvern al României. Unii îl numesc Guvernul Ciolacu 3, alţii îl consideră Guvernul Cioloş 2, însă câteva aspecte sunt certe: am auzit aceleaşi promisiuni goale care ascund aceleaşi interese meschine, din partea aceloraşi politicieni ai sistemului, care, în faţa pericolului unei opoziţii reale a poporului român, a fost nevoită să îşi unească toate forţele, luând la guvernare inclusiv falsa opoziţie de la USR.

Fără doar şi poate, ne aflăm într-un punct în care economia românească suferă categoric, dar povara fiscală, de fapt, se varsă pe umerii cetăţenilor români prin supraimpozitare. Aproape jumătate din salariul unui angajat este confiscat de stat prin contribuţii şi taxe. Iar din jumătatea rămasă în buzunar, un cetăţean român plăteşte, în continuare, bir statului român prin cota de TVA aplicabilă oricărui produs sau serviciu achiziţionat. Cu toate acestea, Guvernul pare că a decis deja cele mai importante măsuri fiscale pe care îşi propune să le implementeze în acest mandat. Cota redusă pentru energie şi lemne de foc se majorează de la 5% la 9%, în timp ce restul cotelor reduse cresc până la pragul de 19%, excepţie fiind în cazul alimentelor şi al medicamentelor. De asemenea, accizele cresc cu 10%, impozitul pe dividende şi profit la 16%, se majorează şi valoarea taxei de rovinietă, iar pensionarii cu venituri mai mari de 4.000 de lei vor fi obligaţi să plătească, din nou, CASS, după ce toată viaţa au contribuit la statul român prin taxe şi impozite. Sub pretextul atingerii jaloanelor din PNRR, creşte impozitul pe proprietate la persoanele fizice, ceea ce va produce schimbări considerabile în piaţa imobiliară, şi se introduce o nouă taxă, numită "taxare ecologică". Cei cu adevărat privilegiaţi rămân neatinşi, iar multinaţionalele continuă să fie taxate minimal, în timp ce profită de forţa de muncă ieftină din România. Nimeni nu discută despre pensiile speciale şi despre averile uriaşe care sunt scutite de contribuţii reale şi ascunse prin diferite portiţe legislative.

Nu cu foarte mult timp în urmă, Dragoş Anastasiu, actualul vicepremier şi fostul consilier prezidenţial al lui Nicuşor Dan, a declarat că una dintre cele 100 de măsuri discutate vizează tăierea investiţiilor şi blocarea celor care au ajuns în procedura de implementare. Cum rămâne cu propaganda ieftină care atenţiona societatea civilă că investitorii se vor retrage din România dacă George Simion câştigă alegerile? Lipsa investiţiilor este cauzată de instabilitatea fiscală şi de schimbările legislative făcute fără a respecta prevederile menţionate în Constituţia României, şi anume de a anunţa mediul de afaceri cu minimum 6 luni înainte de orice modificare legislativă. Mai mult decât atât, o lovitură de proporţii pentru economia românească ar fi implementarea iniţiativei USR... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

România trece printr-un moment delicat în ceea ce priveşte politica externă - un domeniu esenţial pentru poziţionarea noastră strategică, care, din păcate, în ultimii ani a fost marcat de inactivitate, incoerenţă şi, mai ales, de o serie de decizii administrative cel puţin discutabile.

Într-o scurtă radiografie, Ministerul Afacerilor Externe a avut "performanţa" istorică de a îngropa diplomaţia românească, sub conducerea fostului ministru de externe, care a bifat una dintre cele mai mari ruşini diplomatice din ultimii ani: excluderea din Programul Visa Waiver. Un eşec în faţa partenerului nostru strategic - Statele Unite ale Americii, fără nicio explicaţie clară, fără o asumare, fără un plan de redresare.

Dar nu a fost singurul derapaj al fostului ministru care ne-a reprezentat cu o confuzie identitară profundă, a admis abateri de la eticheta diplomatică, şi cu tăceri ruşinoase în momente-cheie, toate catalogate ca simptome ale unei diplomaţii în colaps.

Şi dacă tot vorbim de fapte concrete, să spunem lucrurilor pe nume: în mandatul domnului Hurezeanu, politica externă a României nu a evoluat prin legi sau proiecte de lege adoptate în Parlament. Nu a existat niciun act legislativ major în 2025 în acest domeniu şi totul s-a redus la hotărâri de Guvern, memorandumuri şi ceva decizii executive netransparente.

Astăzi, în loc de corectare a diplomaţiei româneşti, avem parte de o continuare a tragediei.

Fără nicio importanţă a genului ministrului, fără nicio importanţă, nici măcar a partidului din care provine, actualul ministru de externe este un politician fără carieră diplomatică, fără viziune externă, fără implicare în vreun dosar strategic. Dincolo de lipsa de experienţă, doamna ministru susţine măsuri care vor afecta direct milioane de români, mai ales din diaspora: introducerea unor taxe consulare suplimentare pentru servicii notariale şi de urgenţă, justificată prin nevoia de a "susţine digitalizarea serviciilor". În realitate, această măsură se traduce prin noi costuri pentru cetăţeni, în condiţiile în care accesul la serviciile consulare este deja anevoios şi insuficient digitalizat.

Ministerul Afacerilor Externe este un mamut - beneficiază de 2.651 de posturi aprobate oficial, o reţea diplomatică vastă, aproximativ 1.500 de resurse bugetare consistente şi peste 800 de posturi neocupate sau îngheţate. În ciuda acestui aparat masiv, rezultatele sunt absente. Adevărul dureros este că avem o instituţie supradimensionată şi profund ineficientă. De la strategie, viziune şi prestigiu, am ajuns la experimente periculoase de politică externă, într-un moment în care România are nevoie de diplomaţi, şi nu de influenceri de partid.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Tilea.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu o să citesc o declaraţie politică care vizează locurile în care trăiesc, de aceea, am intitulat-o "Turnu Măgurele - un municipiu plin de istorie, cu tendinţa de a deveni în viitor o comună".

Stimaţi colegi,

Prima atestare istorică a localităţii Turnu Măgurele apare în anul 1934. În anul 1836 domnitorul Alexandru Ghica emite Edictul de înfiinţare a oraşului Turnu Măgurele cu plan stradal elaborat, iar în evenimentele din 1848 localitatea a avut un rol important.

În anul 1968, oraşul Turnu Măgurele devine municipiu de gradul III, în urma reorganizării administrativ-teritoriale a ţării.

În anul 2011, municipiul avea o populaţie de 24.772 de locuitori, populaţie care la sfârşitul anului 2022 a scăzut la 19.597 de locuitori, iar în anul 2021 în municipiu erau 10.396 de femei - adică 53% din totalul populaţiei şi 9.201 bărbaţi - adică 47% din totalul populaţiei. În funcţie de vârstă se constată că preponderentă este populaţia cuprinsă în intervalul 60-69 de ani, iar tinerii sub 25 de ani sunt subreprezentaţi, ceea ce sugerează un potenţial declin natural şi o migraţie a tinerilor spre alte zone urbane sau în străinătate, cauzată şi de oportunităţile economice limitate ale municipiului.

Astăzi Turnu Măgurele traversează o transformare structurală din punct de vedere economic: de la un centru industrial cu forţă de muncă mare în comunism, la o economie mai diversificată, dar fragilizată, industriile tradiţionale suferă un declin, în timp ce comerţul modern şi agricultura asigură o stabilitate mai mare pe termen scurt.

Indicatorii financiari oferă totuşi o imagine curajoasă - profitul şi cifra de afaceri sunt în creştere. Problemele de mediu şi lipsa unor investiţii majore atrase rămân provocări ce frânează dezvoltarea acestei localităţi.

Conform Camerei de Comerţ şi Industrie Teleorman, în municipiu activează astăzi 1.233 de firme, dar acestea sunt societăţi mici ce practică micul comerţ. Păcat că dintr-un mare centru industrial, acest municipiu îşi continuă drumul în regres; lipsa investiţiilor în industrie, reducerea şi îmbătrânirea populaţiei ne vor conduce în viitor către un statut de comună sau, spre consolarea noastră, a localnicilor, la statutul de cea mai dezvoltată comună a României.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "28 iunie - ziua unei tragedii naţionale".

La 28 iunie 1940, în urma Ultimatumului sovietic, România pierdea Basarabia şi nordul Bucovinei. Atunci, marele istoric Nicolae Iorga spunea: "Ne batem! Blestem pe noi dacă nu ne batem!". Iar blestemul a venit şi România, de atunci şi până în 1989, a fost victima dictaturilor, terorilor şi regimurilor totalitare.

Când ne gândim astăzi la ceea ce a însemnat pentru fraţii noştri de peste Prut această zi cumplită de 28 iunie, nu putem decât să ne punem în pielea unor oameni care au trecut prin această traumă.

Oare ce au simţit acei români care au luat calea refugiului cu hainele de pe ei, salvându-şi în ultima clipă copiii şi trecând Prutul, în teritoriul rămas sub autoritatea statului român?

Oare ce au simţit acei români care au fost deportaţi în Siberia, ţinuţi în condiţii inumane, condiţii în care dezumanizare este poate puţin spus, dacă amintim aceste atrocităţi ale regimului criminal stalinist?

Sunt lucruri pe care suntem chemaţi să nu le uităm şi să ni le amintim, şi să înţelegem cu toţii că ocupaţia sovietică, ocupaţia rusească asupra Basarabiei şi a nordului Bucovinei, după 1940 şi apoi până la prăbuşirea Uniunii Sovietice, a reprezentat un regim care a vizat direct distrugerea conştiinţei naţionale româneşti, deznaţionalizarea românilor, şi care în numeroase rânduri s-a dedat la crime, masacre şi orori pe care cu greu ni le mai putem imagina.

Trebuie să înţelegem cu toţii că atunci când vorbim despre Republica Moldova de astăzi vorbim despre parte din cultura, civilizaţia, fiinţa şi parte din ceea ce reprezintă identitatea, conştiinţa şi românitatea noastră.

Iar noi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, din România şi din Republica Moldova, trebuie să ştim că această tragedie de la 28 iunie 1940 va fi cu adevărat spălată, această ruşine, în clipa în care vom înţelege să facem unirea. Suntem o singură naţiune. (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, nu mai există...

Domnule deputat Stoica, aveaţi...? Nu. OK.

Din partea Grupului SOS, a venit doamna Andreea-Petronela Cîmpianu? Nu.

Domnul deputat Ionel Goidescu?

Şi nu mai figurează nimeni. Bun.

Din partea Grupului POT, domnul Cristian Popa?

Vă rog.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Atenţie la reducerea cheltuielilor, în primul rând"

33 de miliarde de euro anual se duc pe cheltuieli cu personalul bugetar; nu în salarii, ci în cheltuieli cu aparatul bugetar. Din această sumă, aproape 3 miliarde de euro sunt prime, bonusuri sau sporuri - "spor de murături", "spor de stres" sau "spor de antenă".

Dacă cei care inventează astfel de sporuri şi-ar folosi inteligenţa pentru a aduce valoare adăugată companiilor unde lucrează, ar face performanţă reală, companiile ar prospera, serviciile oferite ar fi la un nivel ridicat, românii ar vedea asta în facturile mai mici, salariile ar creşte pe o bază reală, de merit, nu umflate artificial pe spatele românilor.

În privat nu-ţi permiţi să oferi prime, decât dacă ai de unde. La companiile de stat, îţi permiţi, pentru că vin banii, chiar dacă nu eşti muncitor sau inovativ.

Astăzi, acum, antreprenorii sunt obligaţi să găsească soluţii la impozite şi taxe din ce în ce mai mari, iar directorii de la stat pleacă acasă cu zeci de mii de euro lunar. Fără stres, pentru că banu' vine şi dacă-ţi faci treaba şi dacă nu-ţi faci treaba. Şi, dacă tot se poate să nu-ţi faci treaba, de ce să ţi-o faci?

În timp ce firmele româneşti caută să-şi scoată banii în afara ţării, unde sistemul financiar este mult mai relaxat, companiile de stat se prăbuşesc sub o conducere neperformantă, căpuşată de salarii mult prea mari, mult prea multe şi oameni incompetenţi.

Companii de stat care, după ce li s-a redus valoarea intenţionat, sunt vândute pe nimic la străini, care, culmea, le fac performante şi aduc profiturile la ei în ţară.

Acestea trebuie să înceteze. Partidul Oamenilor Tineri cere noului Guvern oprirea şi desfiinţarea primelor şi sporurilor care nu au la bază performanţa angajatului, iar salariile posturilor de conducere să se plafoneze la 4.000 de euro. Ceva mai puţin decât are acum preşedintele României. Dacă el poate să aibă grijă de o ţară întreagă, de ce nu ar putea şi ei?

Mulţumesc.

Cristian Popa, Partidul Oamenilor Tineri.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Sergiu Matei. Este?

Nu este, nu?

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, domnul deputat Nicolae Păun? Este? Nu.

Domnul deputat Ştefan Bouda? Nu.

Neafiliaţi, domnul deputat Dumitru Coarnă? Nu este.

Continuăm, de la Grupul PSD.

Domnul deputat Nicolae-Adrian Bara? Nu.

Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru? Nu este.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Ionel Gheorghe?

Vă rog.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ia românească şi drapelul naţional - simboluri vii ale identităţii noastre".

Stimaţi colegi,

Între două sărbători care ne definesc ca popor - Ziua Internaţională a Iei - 24 iunie - şi Ziua Drapelului Naţional - 26 iunie - avem şansa să ne întoarcem, fie şi pentru o clipă, către esenţa a ceea ce înseamnă a fi român.

Ia românească nu este un simplu obiect tradiţional. Este o poveste scrisă cu ac şi aţă de mâinile bunicilor noastre, o formă de rugăciune purtată pe umeri, un testament cultural cusut cu dor, cu speranţă, cu mândrie. Ea nu ne leagă doar de trecut, ci ne reaminteşte că în simplitate trăieşte nobleţea poporului român.

Drapelul naţional nu este o pânză, ci este o inimă care bate în culori. Este sângele eroilor noştri, este lumina dreptăţii şi cerul libertăţii. Este chemarea către demnitate, către unitate şi curaj. A fost înălţat în bătălii, în revoluţii şi înrădăcinat în conştiinţa fiecărui român care nu şi-a uitat patria.

Astăzi, între cele două simboluri se află România adevărată: cea care încă îşi caută echilibrul între rădăcini şi viitor, dar care nu încetează să spere, să lupte şi să creadă. Aceasta este România profundă, autentică, vie - România în care credem şi pentru care lucrăm.

Avem o datorie sacră: să ne păstrăm valorile, să ne protejăm cultura şi să ne respectăm istoria.

Pentru că România nu este un loc pe hartă. România este o inimă care bate în fiecare dintre noi.

Vă mulţumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Doru-Lucian Muşat.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Antreprenorii şi companiile româneşti, uitate de statul român"

Odată cu creşterea taxelor şi impozitelor, firmele româneşti sunt tot mai aproape de faliment. În loc ca statul român să se concentreze pe combaterea marii evaziuni fiscale, a optimizărilor agresive practicate de multinaţionale, pe reforma aparatului de stat sau pe impozitarea corectă a profiturilor obscene ale băncilor, se alege calea uşoară: împovărarea fiscală a antreprenorilor români.

Această politică fiscală dezechilibrată va avea un efect de bumerang asupra economiei româneşti. Ne pierdem competitivitatea în regiune, iar primele semne sunt deja vizibile. Tot mai mulţi oameni de afaceri îşi relochează afacerile în ţări vecine, precum Bulgaria, unde impozitul pe profit este de doar 10%, cel pe dividende de 5%, iar contribuţiile sociale mai echilibrate. În 2024, Bulgaria a atras peste 13 milioane de turişti, în timp ce România a înregistrat puţin peste 2,5 milioane. Deficitul bugetar al Bulgariei a fost de 3%, în timp ce România a ajuns la 9%.

S-a demonstrat de nenumărate ori că majorarea taxelor şi impozitelor duce la creşterea evaziunii fiscale şi la scăderea veniturilor colectate.

Noi credem că drumul corect este exact opusul: sprijinirea companiilor româneşti printr-o relaxare fiscală inteligentă, acces facil la credite cu dobânzi subvenţionate pentru investiţii, stabilitate şi predictibilitate fiscală, forţă de muncă bine calificată, energie accesibilă şi programe concrete pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie.

AUR este partidul întreprinzătorilor români. Înţelegem eforturile, sacrificiile şi presiunile zilnice la care sunt supuşi cei care ţin economia României pe umeri. Ştim cât de greu este să fii antreprenor într-un stat care te tratează ca pe un duşman, nu ca pe un partener. Promisiunea noastră este clară: ne vom lupta pentru dreptul lor de a produce, de a se dezvolta şi de a avea acces la piaţa europeană. Nu este normal ca firmele româneşti să fie controlate obsesiv, în timp ce multinaţionalele scapă nepedepsite.

Ieri, AUR a lansat o platformă dedicată antreprenorilor români. Dorim să fim sprijinul pe care statul ar fi trebuit să-l ofere: un partener de încredere. Vom oferi asistenţă juridică, consultanţă contabilă, sprijin pentru accesarea fondurilor europene, promovare şi toate instrumentele necesare pentru ca firmele româneşti să se poată dezvolta aici, acasă.

România va deveni mai prosperă, mai stabilă şi mai educată atunci când companiile româneşti vor deveni mai puternice.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei. Vă rog.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice - "Un iredentist la CCR. Cum va apăra Constituţia?".

Stimaţi colegi,

Ieri am asistat la un nou episod al capturării instituţiilor fundamentale ale statului român de către o coaliţie transpartinică ce nu mai are nicio legătură cu interesul naţional. Votul de ieri din plenul Parlamentului, prin care domnul Asztalos Csaba a fost numit la Curtea Constituţională, este o ofensă adusă Constituţiei şi românilor care încă mai cred în statul de drept.

Domnul Asztalos Csaba a condus timp de aproape două decenii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, instituţie pe care a transformat-o într-un instrument ideologic, de impunere a corectitudinii politice şi de reprimare a opiniilor creştine şi conservatoare. A sancţionat cetăţeni pentru opinii fireşti, dar a tăcut atunci când românii au fost umiliţi în propria lor ţară.

Mai grav decât orice: acest om a afirmat public că susţine autonomia unui ţinut imaginar, o declaraţie inadmisibilă din partea unui pretins apărător al Constituţiei. În orice stat normal, o astfel de poziţie ar descalifica automat orice candidat pentru o funcţie înaltă în justiţie. În România condusă de USR, PSD, PNL şi, bineînţeles, UDMR, el este răsplătit cu o funcţie-cheie la Curtea Constituţională.

Întreb: cum poate un om care susţine fragmentarea teritorială a României să jure cu mâna pe Constituţie că o va apăra? Ce încredere mai pot avea cetăţenii români într-o Curte Constituţională în care sunt promovaţi indivizi care sfidează caracterul unitar şi indivizibil al statului român?

Este timpul ca românii să înţeleagă că nu suntem în faţa unei simple numiri, ci a unei trădări instituţionale cu implicaţii grave pentru suveranitatea naţională. Curtea Constituţională nu este locul potrivit pentru agenda periculoasă a separatismului sau pentru jocurile politice ale celor care se joacă cu viitorul acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Daniel Ciornei, deputat în Circumscripţia nr. 26 Maramureş.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului SOS, a venit doamna deputat Cîmpianu? Nu.

Domnul deputat Goidescu? Nu este.

Din partea Grupului POT, domnul deputat Cristian Popa? Nu.

Şi nici domnul Sergiu Matei.

În regulă.

Din partea Grupului minorităţilor, domnul Nicolae Păun? Nu este.

Domnul Ştefan Bouda? Nu.

Neafiliaţi, domnul Dumitru Coarnă? Nu.

Din partea Grupului PSD, a venit domnul deputat Nicolae-Adrian Bara? Nu.

Şi nici domnul Petru-Bogdan Cojocaru.

Acestea fiind spuse, vor depune declaraţii în scris: domnul deputat Nicolae-Adrian Bara, domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, Ştefan Ţintă, Ion-Alin Tomoescu, Virgil Alin Chirilă, Liviu-Bogdan Ciucă, Răzvan-Iulian Ciortea, Ştefan-Alexandru Băişanu, Romeo-Daniel Lungu, Marius-Constantin Budăi.

Din partea Grupului AUR, vor depune declaraţii în scris: Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Guşă, Dorel Vulpoiu, Petre Puşcaşu, Petru-Gabriel Negrea, Cristina-Emanuela Dascălu, Mihai-Claudiu Gheorghe, Coman Dragoş, Ramona Lovin.

Din partea Grupului PNL: domnul Sebastian Rusu, Florin-Claudiu Roman, Ion-Marcel Vela, Vetuţa Stănescu, Marian Cruşoveanu, Aneta Matei, Gabriel Andronache, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Răzvan-Olimpiu Cadar, Simona-Geanina Pistru-Popa.

Din partea Grupului SOS România: doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu şi domnul deputat Ionel Goidescu plus Sorin-George Oltenaşu, Florin Caragaţă, Vasile Nagy, Ioan Lăzăroi, Verginia Vedinaş.

Din partea Grupului POT: domnul Sergiu Matei şi domnul deputat Cristian Popa.

Din partea Grupului minorităţilor: domnul Nicolae Păun şi Ştefan Bouda.

Din partea neafiliaţilor: domnul Dumitru Coarnă.

Declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 156.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru, dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11.00. La ora 11.30 vom avea sesiunea de vot final şi apoi cele două şedinţe, de Birou permanent şi Comitet al liderilor.

Liderii de grup, dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnule Popa, vă rog. Şi Ştefan, şi Ovidiu...

Cu această ocazie, la mulţi ani, domnule lider de grup! (Aplauze.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc frumos, stimaţi colegi!

Am şi eu o rugăminte la dumneavoastră, să fiţi de acord să mutăm PL-x 193/2025 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000), care se află pe poziţia 2, să îl mutăm pe poziţia 40.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

123 sau 193?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

193.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Există acord al liderilor?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

N-am discutat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

N-am discutat.

Bun.

Grupul POT, de acord cu mutarea PL-x 193/2025? De acord.

Grupul SOS, doamna Vedinaş? De acord.

Grupul AUR? De acord.

PSD? Evident.

Partidul Naţional Liberal? De acord.

Minorităţile? De acord.

USR? De acord.

Şi UDMR de acord.

Am făcut eu această operaţiune.

Aşadar, prin acordul liderilor, PL-x 193/2025 nu va mai fi pe poziţia 2 a ordinii de zi, ci se mută la poziţia 40.

Vă mulţumesc pentru această concordie.

Alte intervenţii în legătură cu ordinea de zi? Nu avem.

Aşadar, trecem la dezbaterea proiectelor înscrise.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 48/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii în legătură cu el. Nu sunt.

La titlu, aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

1. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea cauzelor producerii accidentului ecologic de la Salina Praid şi identificarea responsabilităţilor instituţionale; PHCD 43/2025.

Cine doreşte să ia cuvântul, din partea iniţiatorilor?

Dar vă rog să apăsaţi, stimate coleg!

Acum, haideţi!

Haideţi acum, nu mai mergeţi!

Domnul Valeriu Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă solicităm sprijinul pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă care să investigheze accidentul ecologic produs în luna mai la Salina Praid, un obiectiv de interes naţional aflat în administrarea Salrom, companie cu capital majoritar de stat. Evenimentul constând în infiltrarea masivă de apă în galeriile active a avut consecinţe grave asupra infrastructurii miniere, a activităţii economice şi turistice din zonă.

Datele disponibile arată că acest incident nu este rezultatul unei întâmplări, ci a unor deficienţe sistemice.

Printre cauzele discutate în spaţiul public enumerăm: nerespectarea unor măsuri tehnice asumate anterior, precum devierea pârâului Corund, lipsa de coordonare între autorităţile centrale, judeţene şi locale, blocaje administrative provocate de unele ONG-uri de mediu, care au contestat soluţiile tehnice, şi posibile deficienţe de management, în cadrul Salrom, privind prevenirea riscurilor.

În acest context, Parlamentul trebuie să-şi asume rolul constituţional de control şi să stabilească cine a greşit, ce decizii nu s-au luat la timp şi ce modificări legislative sunt necesare.

Comisia propusă va analiza responsabilităţile instituţionale, barierele administrative şi impactul real al activităţii actorilor implicaţi.

Totodată, va formula soluţii concrete pentru protejarea infrastructurii miniere şi a comunităţilor locale.

Vă invit să susţinem acest demers pentru aflarea adevărului, repararea prejudiciilor şi consolidarea capacităţii statului de a preveni astfel de dezastre.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Aşadar, dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doar câteva cuvinte.

Demersul este unul strict politicianist, în mod evident. Nu are niciun fel de finalitate această comisie, atâta timp cât există deja o serie de anchete declanşate, inclusiv de Corpul de control al prim-ministrului.

Cel mai corect ar fi să aşteptăm mai întâi rezultatul acelor investigaţii şi ulterior să vedem dacă la nivel parlamentar trebuie sau nu făcut un demers.

Grupul PNL va vota împotriva acestui demers.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună.

Domnul Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur că e bine să aflăm adevărul despre ce s-a întâmplat la Salina Praid, însă comisii de anchetă, aici, în Parlamentul României, am mai tot avut; multe dintre ele n-au făcut decât să îngroape anumite subiecte.

Şi eu vă spun, sincer, problema cu Salina Praid este că e gestionată de o companie de stat, iar companiile de stat din România ştim foarte bine că gestionează foarte prost active, de multe ori sunt pe pierderi, credem că sunt activele noastre, ale tuturor, ale românilor, dar, când colo, sunt controlate politic de unii sau de alţii.

Atâta timp cât vom avea un număr atât de mare de companii de stat, în România, unde primează mai degrabă alte interese decât cele ca o comunitate precum cea de la Praid să poată să trăiască de pe urma activităţii economice de acolo, să existe un interes ca astfel de obiective naţionale să nu se surpe. Pentru că, gândiţi-vă, dacă era acolo un investitor privat nu avea niciun interes ca acea salină să se surpe, pentru că asta ar fi însemnat că îi îngroapă toată activitatea economică.

Dar, ce să vedeţi, interesul n-a fost la cineva anume, care chiar să-şi dorească ca acea activitate să funcţioneze, ci a fost într-o mână politică, unde nu a existat chiar acest interes ca lucrurile să funcţioneze.

Sigur, haideţi să vedem rezultatul anchetei, dar eu cred că este unul previzibil şi ar trebui să ne uităm mai cu atenţie, dacă chiar vrem să avem atâtea companii de stat şi să avem, în continuare, genul acesta de dezastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Csoma Botond, vă rog.

Domnul Csoma Botond:

La Salina Praid cred că s-a întâmplat o catastrofă care putea fi preîntâmpinată, prevenită.

Credem noi, cei din Grupul UDMR, că, conducerea Salromului şi conducerea Apelor Române, aceste două instituţii au o responsabilitate serioasă în producerea acestei catastrofe şi credem că aceşti conducători, de la aceste instituţii, ar trebui să-şi dea demisia.

Nu ştiu ce rezultate ar putea să aducă o asemenea comisie de anchetă. Am mai văzut comisii de anchetă, în acest Parlament, care, din păcate, n-au ajuns la nicio concluzie. Dar, în acelaşi timp, credem că sunt anumite momente şi cauze când avem nevoie de o abordare transpartinică, pentru că catastrofa de la Praid este o catastrofă care nu priveşte numai comunitatea maghiară din România, cred că este o catastrofă naturală care are o relevanţă naţională. Şi, în acest sens, credem că o abordare transpartinică este binevenită.

Sigur, sunt sceptic în privinţa eficienţei acestei comisii de anchetă, dacă vom susţine constituirea acestei comisii, dar, repet, cred că conducerea Salromului şi conducerea Apelor Române ar trebui să-şi dea demisia.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Gurlui, din partea Grupului AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am avut şansa să întreb conducerea Salinei Praid dacă comisia internaţională desemnată s-a prezentat la Praid cu instalaţii. Nu! Singurele date au fost cele satelitare. Şi daţi-mi voie să vă spun că, măcar în calitatea mea profesională, lucrurile acolo au fost depăşite total, pentru că monitorizarea adecvată tridimensională, cu instalaţii Lee, cu instalaţii de la suprafaţă sau din interior, n-a fost nicicând şi nicicum rezolvată. Nu aveam infrastructură de niciun fel, iar semnalele trase de cercetători, aşa cum se ştie, de altfel, de atâţia ani de zile, au fost omise. Oare deliberat sau nu? Pentru că mie nu-mi este foarte clar de ce sau cum, şi dacă doar volumul de apă şi acel eveniment produs a fost singura cauză care a generat acest dezastru.

Şi mă întreb, de asemenea, de ce nu au fost instalate din timp nu numai instalaţii de măsurare a fluxului de apă, a debitului şi a altor coordonate, ci şi a altora care generează sau pot investiga calitatea solului, a vibraţiilor sau a unor tensiuni care se acumulează în timp. De ce nu au fost instalate pentru a preveni un aşa dezastru?

Lucrurile, pentru mine, sunt destul de clare. Este o lentoare naţională, iar sistemul de cercetare naţional a fost omis cu bună ştire, cred eu, într-un aşa demers, pentru a ajuta şi comisia internaţională, şi nu invers.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dimitriu, din partea Grupului USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Sunt de acord şi eu că această comisie nu are cum să producă vreun beneficiu, trebuie să aşteptăm autorităţile să-şi facă treaba, dar aş vrea să punctez, dacă tot suntem aici, că această catastrofă petrecută la Praid, din nefericire pentru România lui 2025, e o chestiune de normalitate. Şi când spun lucrul acesta mă refer la faptul că România nu stă pe nişte baze solide, care să permită autorităţilor să-şi facă treaba.

Şi avem o "surpare" inclusiv a puterii economice, în România lui 2025, avem o "surpare" inclusiv în ceea ce priveşte administraţia publică şi iată că avem şi o surpare a Salinei Praid.

Şi lucrul acesta poate să înceteze dacă ne schimbăm cu totul abordarea, în ceea ce priveşte modalitatea în care conducem România.

România nu mai trebuie să fie condusă cu scopul de a fi extrase resurse pentru o mână de oameni. Resursele României sunt ale cetăţenilor României şi ele trebuie să fie exploatate astfel încât toţi să beneficiem. Pentru că dacă am avea o conducere cu cap, dacă am avea o conducere care se gândeşte la binele naţional, la binele comun, la binele tuturor cetăţenilor, n-am ajunge în astfel de situaţii. N-am ajunge în astfel de situaţii, pentru că am avea mecanisme care să oprească numirile anormale, numiri cum sunt cele de la CCR - politizate, numiri cum sunt cele din consiliile de administraţie - politizate. N-au cum să producă bunăstare.

Şi, de aceea, îi invit pe colegii mei de coaliţie ca, de acum înainte, să dăm un reset acestui mod anormal de a pune problema şi să facem lucrurile astfel încât să funcţioneze în interesul naţional. Doar în felul acesta putem să stopăm excesele extremiste. Altfel, ne vom trezi peste trei ani că oamenii din stânga mea vor câştiga alegerile şi asta va fi cu adevărat o catastrofă (Vociferări. Gălăgie.) şi o "surpare" a naţiunii noastre.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Biro Daniel.

Domnul Daniel-Răzvan Biro:

Să ştiţi că grupul din stânga va câştiga alegerile, că vreţi, că nu vreţi dumneavoastră.

Iar, dacă tot vorbeaţi de numiri politice la CCR, ieri tocmai aţi votat o numire politică la CCR. (Aplauze.)

Catastrofa de la Praid nu este o catastrofă naturală, este o catastrofă generată de o altă catastrofă - politică, de maniera în care s-au făcut numirile în aceste companii de stat, pe care unii dintre dumneavoastră mult le blamaţi.

Este nevoie de mult mai multă responsabilitate când facem astfel de numiri al căror unic criteriu, până acum, a fost cel de clientelism politic.

Vreau să vă spun că efectele a ceea ce se întâmplă la Salina Praid sunt năucitoare şi asupra multor comunităţi din judeţul Mureş. Sunt zeci de mii de mureşeni, de cetăţeni români care astăzi nu beneficiază, în toiul verii, de apă potabilă, de apă menajeră. Şi fac un apel la dumneavoastră să soluţionăm această problemă. Aici cred că trebuie alocate fondurile din rezerva de stat, pentru astfel de situaţii de urgenţă în care cetăţeni români, în toiul verii, nu au apă.

Este nevoie de o intervenţie imediată, în judeţul Mureş, pentru a ne asigura, pe perioada aceasta, că atât factorii economici din judeţul Mureş, cât şi localnicii, pot să îşi desfăşoare activitatea în condiţii optime, atât din punct de vedere economic, cât şi sanitar. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La art. 1? Nu. Adoptat.

La art. 2? Nu. Adoptat.

La art. 3 textul prevede ca această comisie să fie constituită din 15 membri. Grupurile parlamentare nu au depus propunerile pentru componenţa nominală a comisiei. Aceste propuneri ar trebui să fie prezentate de liderii grupurilor parlamentare în cadrul şedinţei. Nu prea s-a întâmplat.

Aveţi obiecţii la art. 3? Nu. Adoptat.

De la 4 la 13? Nu. Adoptate.

La anexă vă întreb dacă aveţi obiecţii sau comentarii? Dar anexa ar trebui să cuprindă propunerile nominale.

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Ar trebui să le facem.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Să le scrieţi, totuşi...

Proiectul rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuşi; PL-x 151/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Ca iniţiator, domnule Daniel? (Vociferări.)

Bine.

Comisia pentru administraţie, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, vă rog, raportul comun.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuşi

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate pentru o dezbatere cu privire la Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuşi, transmis cu adresa PL-x 151/2025 din 20 mai 2025.

Avem câteva consideraţii făcute.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuşi. Potrivit iniţiativei, Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, chiar şi Ministerul Afacerilor Externe, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora, pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări culturale dedicate celebrării vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuşi, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând, ţin să-i felicit pe iniţiatorii acestui proiect.

Constantin Brâncuşi nu este doar un simbol naţional, este un reper al artei, al culturii şi al universalităţii, este unul din acei români care au depăşit graniţele României, este cel care, după cum el însuşi spunea, nu a încercat să surprindă, prin sculptura sa, pasărea, ci zborul. El este cel care spunea că frumosul este echitatea absolută şi cel care considera că arta reprezintă cea mai esenţială formă de materializare a realităţii.

Constantin Brâncuşi, dacă ne gândim acum la întreaga sa operă, fie că vorbim de "Pasărea măiastră", de "Sărutul", de "Rugăciunea", de "Cuminţenia Pământului", de ciclul acesta monumental de la Târgu Jiu, Calea Eroilor, unde vedem "Coloana Infinitului", "Masa Tăcerii" şi "Poarta Sărutului", indiferent dacă vorbim de tinereţea sa petrecută în România ori de maturitatea sa creatoare, în Franţa, este unul dintre acei oameni care pornesc din individualitate şi îşi încheie existenţa în universalitate.

Arta lui Constantin Brâncuşi reprezintă, până la urmă, o sinteză a valorilor spirituale, prin materialitate sculpturală.

Această întreagă perspectivă pe care o vedem, atât cosmogonică, atât ontologică, în întreaga expresie a lui Constantin Brâncuşi, cred că ar trebui să fie unul din acele lucruri care să ne facă mândri, ca români, şi să ne facă mândri, ca oameni. Pentru că el însuşi, Constantin Brâncuşi, nu aparţine doar României, nu aparţine doar artei noastre naţionale, aparţine umanităţii. Şi cred că este foarte important să avem puterea de a învăţa de la Constantin Brâncuşi onestitatea, decenţa şi capacitatea de oglindire a spiritului, prin materie creatoare.

PNL va susţine deplin acest proiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Rigman Ciprian-Doru.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Grupul USR va susţine acest proiect.

Constantin Brâncuşi este un simbol al culturii române, este cel care a legat, alături de alte mari nume ale culturii române, ceea ce am produs noi cultural, de spiritul culturii şi civilizaţiei occidentale. Este şi un simbol al tenacităţii, pentru că, ne aducem aminte cu toţii, a plecat la Paris să studieze, la începutul secolului al XX-lea, pe jos - acum... n-a ajuns chiar pe jos, pentru că a luat şi trenul din Elveţia către Franţa -, dar mare parte din drum l-a parcurs pe jos, a şi lucrat, pentru a se putea întreţine. Este un simbol al luării sorţii în propriile mâini, al tenacităţii, al ideii de a nu renunţa niciodată. Şi îmi aduc aminte că, studiind arta sculpturii, în atelierul marelui maestru Auguste Rodin, la un moment dat a decis să plece şi marele maestru francez l-a întrebat de ce anume îşi asumă plecarea. Şi i-a spus foarte simbolic: "La umbra marilor stejari nu creşte nimic". Trebuia să plece, să devină şi el un "stejar", aşa cum a şi devenit. A redus ceea ce înseamnă esenţa sculpturii la sâmburele esenţial.

În altă ordine de idei, mi se pare absolut incredibil cum un domn care jigneşte public, succesiv, aşa cum este domnul Neamţu, să prezinte un raport al Comisiei pentru cultură, vorbind despre Constantin Brâncuşi.

Cred că domnia-sa ar trebui să aibă minima demnitate să se retragă din funcţia de preşedinte al Comisiei pentru cultură. (Aplauze.)

Aşteptăm demisia de onoare.

Mulţumesc mult. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Daniel Gheorghe, dezapăsaţi, vă rog!

Doamna Vedinaş, Grupul SOS.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Constantin Brâncuşi nu este numai un simbol al universalităţii şi al eternităţii poporului român, el este un simbol şi al demnităţii acestui popor.

La un moment dat a intrat în atelierul lui unul din marii bogaţi ai acelor vremuri, care l-a întrebat, după ce s-a entuziasmat de lucrări, la despărţire: "Ce pot să fac, maestre, pentru dumneavoastră?". Şi el a răspuns: "Ia mătura şi te rog să mături atelierul!".

Mă gândesc ce ar fi răspuns cei care, în ziua de astăzi, sunt deschişi să-şi vândă sufletul pentru nişte nimicuri care înjosesc şi un animal, nu numai un om.

Constantin Brâncuşi este şi un martir al poporului român, pentru că acest popor a greşit enorm faţă de el. Şi mă gândesc la momentul 1951, când Constantin Brâncuşi a vrut să doneze statului român opera sa, iar Academia Română, într-o ruşinoasă şedinţă, a refuzat acest lucru.

Eu mă bucur că acum, noi, acest Parlament, vom şterge, măcar în parte, din micimile şi vinovăţia pe care poporul român o are faţă de acest mare simbol al culturii universale.

De aceea, sper din tot sufletul că va fi una din puţinele legi pentru care, cu toţii, ne vom da un aviz şi un vot pozitiv.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Sigur că Grupul AUR votează pentru acest proiect legislativ.

Din păcate, încercăm să-i cinstim memoria marelui Constantin Brâncuşi, aşa cum am făcut-o şi la sfârşitul săptămânii trecute, la Hobiţa. Am marcat, cu această ocazie, şi Ziua Iei. Dar, peste operele sale se aşterne uitarea sau mari scheme de speculaţii financiare se fac pe seama lui Constantin Brâncuşi. Vă aduceţi aminte... domnul Cioloş, domnul Pîslaru... "Cuminţenia Pământului", ce au făcut în 2016.

De asemenea, în Târgu Jiu, primarul Romanescu, trecut de la PNL la PSD, a luat bani consistenţi din reabilitarea absolut împotriva legilor protejării patrimoniului de pe Calea Eroilor, şi ştiţi foarte bine asta, colegii din Gorj şi toţi cetăţenii din Târgu Jiu.

Cât despre pretenţiile celor de la USR, să ne schimbăm noi şefii de la comisii, de la cultură şi din alte părţi, un partid care este astăzi la guvernare, USR împreună cu PSD, deşi a luat puţin peste 10% din voturile românilor...

Dacă ieri v-am citat din Eminescu, astăzi probabil trebuie să vă citez, la acest punct de pe ordinea de zi, din Constantin Brâncuşi, care spunea că: "V-am lăsat săraci şi proşti şi acum vă găsesc şi mai săraci, şi mai proşti". (Aplauze.)

Succes, dragi USR-işti! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Domnule Simion,

Dumneavoastră faceţi ce ştiţi să faceţi - să dezbinaţi, să propagaţi ura. Şi stau şi mă gândesc în felul următor: dacă dumneavoastră sunteţi capabil să susţineţi un om care jigneşte femeile, un om care jigneşte oamenii, îi înjură, în funcţia de preşedinte al Comisiei pentru cultură, ce aşteptări să mai avem, în rest, de la domniile-voastre?

Dumneavoastră, domnule Simion, aţi ajuns un om foarte amărât şi vă înţeleg, la nivel personal. Aţi pierdut lamentabil aceste alegeri prezidenţiale. Dar stăteam şi mă gândeam în felul următor: poate ar fi un moment în care vă gândiţi un pic, în interiorul dumneavoastră, dacă nu cumva aţi făcut şi dumneavoastră vreo greşeală, dacă nu cumva ura pe care aţi propagat-o şi ascultarea acelor ordine venite de la ruşi a reprezentat poate o greşeală. Vă gândiţi la lucrul acesta, domnule Simion, sau continuaţi cu ura, încontinuu, şi dezbinarea asta naţională? Pentru că, vă spun, nu ajungeţi nicăieri!

Ceea ce face domnul Neamţu este o ruşine naţională care se propagă asupra dumneavoastră. Nu că ar mai fi fost necesar, pentru că gradul de ruşine la care aţi ajuns este unul care tinde spre infinit.

Ruşine să vă fie, domnule Simion! (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sau al doilea vorbitor de grup.

Domnul George-Nicolae Simion (de la tribună, fără microfon):

Drept la replică.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sau al doilea vorbitor de grup.

Domnul George-Nicolae Simion:

Cred că de 5 ori mi-a fost invocat numele de partenerii de coaliţie ai PSD-ului, domnii de la USR, care exact la fel, de la tribuna acestui Parlament, spuneau cum noi ne vom alia cu PSD-ul, aveau şi pancarte.

Astăzi sunt în coaliţie şi singurul motiv... şi singura replică pe care aş putea să o dau acestui individ care mi-a invocat de cel puţin 5 ori numele este faptul că nu vom câştiga alegerile peste 3 ani; le-am câştigat şi acum, şi voi le-aţi anulat. Faceţi parte din acest sistem. (Aplauze.)

Nu vom schimba niciun şef de comisie pentru că aşa vrea USR-ul.

Nu vom face nimic pentru că aşa vrea USR-ul.

Recomandăm românilor să se gândească de două ori dacă acceptă aceste taxe abuzive care vin doar să plătească leafa a 5 vicepremieri.

5 vicepremieri - şi se cer sacrificii din partea românilor şi se taie din angajaţii profesionişti de la buget. (Aplauze.)

Bravo, USR, daţi dovadă de micime, staţi liniştiţi că nu ne schimbaţi voi niciun preşedinte!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Câciu.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Şi mă bucur că avem din ce în ce mai multe proiecte care cinstesc valorile neamului românesc.

Din păcate, ce nu înţelegem - şi aş face un apel la pace între toate forţele politice, dar şi între cetăţeni - valorile noastre sau cei care, până la urmă, au făcut ceva pentru România, în timpul vieţii lor, din cauza mentalităţii pe care o moştenim încă de la cei care au făurit poporul român, de la daci şi romani, dar mai ales de la romani, care şi-au ucis pe cel care a făcut cel mai amplu imperiu - Brutus l-a ucis pe Cezar -, din păcate, avem această mentalitate, ca valorile sau pe cei care atunci când sunt în viaţă, indiferent unde se află, îi hulim.

Brâncuşi n-a plecat de bine din România. Nadia n-a plecat de bine din România. Toţi ceilalţi pe care acum... - Eminescu, pe care ar trebui să-l cunoască o întreagă naţie, dar generaţiile actuale încep să-l uite... (Vociferări.) n-a dus-o bine.

Dacă vrem să facem ceva mai mult decât a cinsti memoria oamenilor care au făcut ceva pentru România, ar trebui să facem un apel la conciliere, apel la recunoaşterea valorilor noastre care sunt în viaţă, încă. Şi mai puţină ură. Nu ne face bine.

Peste 50 de ani va veni un alt Parlament care va cinsti pe domnul Simion sau pe domnul Dimitriu.

Haideţi, domnilor, să facem întâi pace.

Despre asta e discuţia - despre conciliere, despre înţelegere şi despre a cinsti eroii sau valorile româneşti atunci când ele sunt în viaţă. Şi să nu le uităm niciodată.

Dacă astăzi întrebaţi la Bacalaureat de o poezie, despre Eminescu, o să aveţi surprize mari.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cultura trebuie să unească. Şi cultura a unit întotdeauna, mai ales prin valorile ei importante sau personalităţile importante.

Brâncuşi, la fel ca şi Enescu, la fel ca şi alţii, a generat o valoare pentru întreaga umanitate. Au avut prieteni şi au avut muze, inclusiv din comunitatea noastră maghiară.

Domnişoara Pogany, Pogány Margit, este poate una dintre cele mai cunoscute muze ale lui Brâncuşi. A avut 19 busturi realizate despre doamna Pogány Margit.

"Domnişoara Pogany", cum îi spuneţi dumneavoastră, dar, de fapt, Pogány Margit, a avut... şi este o prezenţă activă în viaţa sculptorului la Paris, în momentele foarte grele din perioada 1914-1916.

Dacă vreţi să faceţi ceva pentru unitate, atunci, cei care sunt astăzi foarte naţionalişti şi foarte împotriva comunităţii noastre, poate ar trebui să vă uitaţi mai des la "Domnişoara Pogany".

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Gigel Ştirbu.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule Câciu, sper din toată inima să fiţi profet mincinos şi peste 50 de ani Parlamentul respectiv să nu-l omagieze pe domnul Simion sau pe domnul... (Râsete.) ...Dimitriu. (Râsete.)

Dragi colegi,

O iniţiativă binevenită. Cu o astfel de iniţiativă probabil ne vom mai întâlni. Sau cu astfel de iniţiative în următorii ani ne vom mai întâlni.

Dar cred că ceea ce trebuie să facem noi este să punem bazele unor iniţiative legislative care să ducă la crearea unor platforme în care tinerii să se dezvolte şi să apară mai mulţi Brâncuşi, mai mulţi de alde Enescu, mai multe de alde Nadia şi aşa mai departe. Pentru că dacă stăm să ne gândim, toţi aceşti oameni au devenit mari personalităţi atunci când au avut o recunoaştere mondială. Atunci când au fost în România sau cât au stat în România şi a trebuit să le oferim recunoaşterea naţională, poporul român n-a făcut-o.

De aceea, dacă vreţi să faceţi ceva pentru generaţiile viitoare, creaţi aceste platforme care să ridice viitorul sau să ridice tinerii noştri.

Aceste legi sunt bune, dar nu mai sunt folositoare celor care şi-au dat viaţa ca numele României să treacă dincolo de graniţele ei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Albu Dumitriţa.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc.

Grupul neafiliaţilor va susţine acest proiect, dar să nu uităm că ritmul în care votăm în fiecare săptămână, fie anul unei personalităţi - pe 11 iunie am votat Anul Nadiei Comăneci -, fie ziua unei regiuni istorice - săptămâna trecută am avut Zilele Maramureşului, acum ceva timp am votat Zilele Banatului -, riscăm să procedăm ca Maria Antoaneta, ultima regină a Franţei înainte de Revoluţia Franceză - se spune că atunci când a aflat că poporul nu mai are pâine, a rostit celebra frază - "Să mănânce cozonac!".

Sigur, istoricii au arătat că cel mai probabil nu a spus asta, dar legenda a rămas, tocmai pentru că simbolizează o conducere ruptă de realitatea cetăţenilor săi.

Să nu ajungem în situaţia în care, preocupaţi de festivisme şi declaraţii simbolice, să pierdem din vedere problemele reale ale oamenilor, care nu aşteaptă de la noi comemorări, ci soluţii concrete.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bine, fie.

Domnul Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Nu am intenţionat să iau cuvântul, dar discuţia aceasta legată de cultură mi-a adus aminte de o lecţie pe care am primit-o în Statele Unite, când un profesor conservator vorbea despre cultura Sudului şi un tânăr student s-a ridicat şi a întrebat - "Da' la ce ne trebuie nouă cultura Sudului?". Şi acest profesor s-a uitat la el şi i-a spus - "Tinere, cultura este Divinitatea în viaţa de zi cu zi. Nu bagatelizăm cultura!".

Cred că este un act de injusteţe faţă de tradiţia şi cultura acestui popor să ajungem în sala Parlamentului să avem dispute pe tema culturii. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; Pl-x 203/2025.

Domnule Vexler, dacă doriţi să luaţi cuvântul în calitate de iniţiator?

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect vine să coreleze principalele acte normative care privesc subiectul retrocedărilor, să le aducă la un numitor comun şi să asigure o practică unitară pentru toţi cetăţenii României.

De asemenea, sunt rezolvate o serie de situaţii distincte care au apărut de-a lungul anilor. Spre exemplu, în ceea ce priveşte aplicanţii care necesită documente aflate în arhivele statului şi la care nu au acces.

Proprietăţile confiscate în perioada comunistă rămân până în ziua de astăzi una din marile drame ale ţării.

Acest proiect este un pas mic, dar un ajutor real şi o formă de respect pentru toţi cei care au trecut prin această suferinţă.

Vă mulţumesc pentru sprijinul acordat până în prezent şi vă rog să-l susţineţi până la capăt.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, raportul.

Vă dau eu raportul.

Dar nu mai citiţi titlul, că e lung.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise, redate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect!

Vă mulţumesc.

Doamna Vedinaş.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Cu ani în urmă, profesorul Nicolae Popa, marele jurist care a înnobilat cândva Curtea Constituţională, inclusiv prin calitatea de preşedinte al ei - acum mă gândesc cine o va denobila, cine o va murdări, de altfel, la propriu, prin votul politic pe care l-aţi dat - spunea că se afla în biroul preşedintelui Poloniei; tocmai îi venise un proiect de lege, care era cam ce a fost Legea nr. 10 la noi, cu Legea nr. 165; şi preşedintele, cu care era prieten, se cunoşteau din studenţie, i-a spus: "Nu voi accepta niciodată să semnez un asemenea proiect. Asta înseamnă că împovărez generaţii pe 25-30 de ani de acum încolo, în Polonia!"; şi n-a semnat.

Nicăieri nu s-a întâmplat dezmăţul care s-a întâmplat la noi, dragilor.

Din activitatea mea de la Curtea de Conturi, vă spun, şi am proprietatea cuvintelor, că am constatat că s-au retrocedat mai multe păduri decât deţinea România în momentul în care au fost expropriate abuziv. Am constatat câte retrocedări obscen de nelegale, cu acte contrafăcute nu ştiu prin ce ţară, s-au realizat din avuţia României - că tot am auzit aici cât de mult vă pasă de România şi de avuţia ei şi cât de extremişti suntem noi, colţul din stânga.

Vă rog să aveţi o doză de demnitate, cât a mai rămas din ea, în Parlamentul ăsta!

Constituţia noastră foloseşte în două articole cuvântul "suprem" - la Parlament şi la Curtea Constituţională.

Mai suntem oare supremi în România?

Noi vom vota împotrivă. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dimitriu.

Fără să personalizez, atrag atenţia că mai sunt 10 minute.

Nu generaţi, prin intervenţiile dumneavoastră, drepturi la replică.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Proprietatea este sfântă. Şi ea este sfântă pentru că altfel o democraţie n-are cum să funcţioneze.

În momentul în care preaslăvim modalităţile comunistoide în care a fost administrată ţara, ne batem joc inclusiv de proprietate. (Vociferări.)

Proprietatea privată este singurul mecanism care ne permite să ne dezvoltăm. Şi lucrul acesta s-a văzut în istorie.

Revoluţia industrială din Marea Britanie a avut la bază proprietatea privată.

Reuşita din perioada interbelică, respectiv de la finalul secolului XIX, a noastră, a României, s-a datorat proprietăţii private.

Fără proprietate privată nu putem să ajungem nicăieri.

Iar acest sistem de retrocedare, acest sistem prin care este dată înapoi proprietatea oamenilor cărora le-a fost furată de către comunişti este un lucru de normalitate.

Şi sunt de acord parţial cu dumneavoastră, doamnă profesor Vedinaş, că anumite retrocedări nu au fost făcute cum trebuie, că a existat corupţie, că poate mai există în continuare, dar n-avem cum, de la exemple, poate unele izolate sau mai puţin izolate, să ne batem joc de toţi oamenii care au avut ceva în proprietate, care au muncit, cu braţele lor, cu munca lor, românii care au reuşit să agonisească.

Agonisirea de avere nu este un lucru rău; este singura modalitate prin care putem noi, România, să mergem mai departe. Pentru că am văzut, statul român nu este capabil el însuşi să administreze averi, asta este situaţia. Poate peste 10-15 ani vom fi capabili să facem lucrul acesta ca stat. Dar în acest moment, singura modalitate prin care ne putem dezvolta, singura modalitate prin care putem să fim demni în Europa este să permitem mediului privat să funcţioneze. Şi asta inclusiv în ceea ce priveşte impozitarea, care nu trebuie să genereze o povară mult prea mare pe mediul privat.

(Doamna deputat Verginia Vedinaş solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Szabó Ödön.

Doamna Verginia Vedinaş (din sală):

Drept la replică, domnule preşedinte, mi-a pronunţat numele!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Opriţi microfonul! (Se adresează staffului tehnic.)

Doamnă Vedinaş, vă rog să veniţi până la mine şi vă dau Regulamentul, şi să citiţi exact ce înseamnă... cu dreptul...

Doamna Verginia Vedinaş (din sală):

Am Regulamentul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să citiţi cu dreptul la replică!

Dacă nu, o să o fac eu.

Mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În perioada comunistă, de instaurare a acelui regim odios, toate proprietăţile, atât ale persoanelor fizice, cât şi ale comunităţilor, cât şi ale comunităţilor religioase, au fost naţionalizate prin decrete, în general, într-o singură noapte.

Şcoli ale unor comunităţi istorice, şcoli confesionale au trecut de pe o zi pe alta din proprietatea unor congregaţii, a unor culte, printr-o simplă decizie, în proprietatea statului.

Această nedreptate a fost parţial şi cu foarte multe întreruperi refăcută, regândită şi redată această proprietate comunităţilor respective, dar nici acum finalizată.

Autoritatea care răspunde de această... şi are în competenţă această responsabilitate, din păcate, în multe situaţii, nu a ţinut cont de cei care au avut aceste proprietăţi şi care le-au fost uzurpate pe timpul perioadei comuniste.

Nu se poate construi o democraţie fără ca să repari greşelile trecutului. Şi a lua de la comunităţi ceea ce sute de ani, mii de ani a fost a acestor comunităţi este o greşeală.

Trebuie la un moment dat acest stat să pună capăt acestei greşeli.

Şi în acest demers vom susţine toate iniţiativele legislative care merg ca aceste greşeli să fie reparate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Velcescu.

(Doamna deputat Verginia Vedinaş solicită să ia cuvântul.)

Doamna Verginia Vedinaş (din sală):

Al doilea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Velcescu, de la AUR, doamnă.

Doamna Verginia Vedinaş (din sală):

Mai avem dreptul la...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi o să vă dau cuvântul.

Doamna Verginia Vedinaş (din sală):

Mulţumesc.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Încep prin a-l felicita pe domnul Vexler. Este cel mai talentat parlamentar din Parlamentul României, are o viteză demnă de invidiat. (Aplauze.)

Pur şi simplu, orice îşi pune în minte, îndeplineşte ad litteram şi cu viteza luminii.

Citez din propunerea legislativă: "Cererea de retrocedare se consideră valabilă în situaţiile în care conţine elemente de identificare generice suficiente pentru întemeierea convingerii că solicitantul a fost proprietarul imobilului solicitat".

Adică cum? Sau - să-l citez pe domnul Ciolacu - "cum adica?".

Mai departe: "Solicitantul poate să precizeze oricând obiectul cererii de retrocedare, până la soluţionarea acesteia, în situaţia în care, ulterior depunerii cererii de retrocedare, în urma actelor doveditoare comunicate de către arhive sau alte instituţii ale statului, apar noi elemente de identificare ale obiectului cererii faţă de datele existente la momentul depunerii cererii, dar care nu fac să se schimbe obiectul cererii iniţiale".

Adică depun o cerere, blochez toată procedura un an, doi, trei, cinci, inventez câţiva moştenitori, opa henţ!... am moştenit un teren şi încă 3 clădiri. (Vociferări.)

Ştiţi mai bine, la PNL, ce exprimare e.

Mai departe. Mi se pare fascinant cum discutăm despre minorităţi şi culte în modul ăsta.

Aveţi dreptate, domnilor de la USR, trebuie să reparăm lucrurile astea. Dar n-am văzut în PL-x 168 să condamne comunismul domnul Vexler. Acum condamnă comunismul.

Hotărâţi-vă, când a fost bun comunismul, în... 168 sau acum?

"În perioada menţinerii afectaţiunii de interes public, noul proprietar beneficiază de plata unei chirii, care se stabileşte în funcţie de valoarea imobilului, prin raportare la grila notarială valabilă la data încheierii sau prelungirii contractului de închiriere".

"Cuantumul anual al chiriei este de 8,5% din valoarea construcţiei şi a terenului, stabilită conform alin. (6¹)".

Adică cereţi chirie până când se retrocedează.

Ce înseamnă asta?

Treziţi-vă, dragilor!

Avem mii, zeci de mii de români care nu şi-au luat terenurile şi casele de la comunişti şi dumneavoastră vreţi chirie pe ceea ce încă n-aţi moştenit.

Ruşine! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A doua intervenţie din partea Grupului SOS, şi nu drept la replică, doamna Vedinaş.

Până vorbeşte doamna Vedinaş, între domnul Coarnă şi doamna Albu - un singur coleg va putea vorbi, vă rog să vă înţelegeţi.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte şi dragi colegi,

Mi-a uşurat colegul de la AUR munca, pentru că eu voiam să dau câteva citate care scot în evidenţă, cu asupra de măsură, vorba poetului, cât de perfid este alcătuită această lege şi în ce mod nu are nicio legătură cu cele trei principii pe care le impune art. 1 alin. (5) din Constituţie - privind calitatea legii, claritatea, previzibilitatea legii.

În contextul în care te exprimi de o asemenea manieră, este clar că portiţe pentru abuz vor fi deschise cu nemiluita.

În al doilea rând, principiul stabilităţii ordinii de drept, pe care l-au fundamentat cele două Curţi - de la Luxemburg şi de la Strasbourg -, unde mai este, domnilor colegi, dacă după 35 de ani noi continuăm, fără termen, "fără număr, fără număr" - vorba manelelor, fără niciun termen, continuăm să lăsăm deschise mijloace procedurale pentru ca să se solicite şi să se restituie proprietăţi?

Am fost senator de Bihor. În Bihor se ajunsese la un moment dat în care nu mai exista nimic - şi spitalul, şi ambulatoriul, şi colegiile, toate fuseseră retrocedate unui cult mizericordios sau milostiv care avea un singur om, unul... (Vociferări.) şi toate astea au fost restituite, iar oamenii aduceau vată şi aspirină ca să meargă la spital.

Nu credeţi că am ajuns prea departe?

Respect proprietatea, dar nu permit să se batem joc de ea. Pentru că şi românii de astăzi merită să fie respectaţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Subiecte delicate.

Din 1991, 15 martie, cu Legea nr. 28, aţi început retrocedarea României.

Şi haideţi să facem un recurs la memorie: Legea nr. 555 - nu aţi retrocedat, aţi cedat gazele şi petrolul Austriei; aţi cedat pădurile Austriei.

Acum, încet, dar sigur, vreţi să cedaţi Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Portul Constanţa, Romgaz.

Asta este, dacă vreţi, substanţa acestei iniţiative legislative, pe care dumneavoastră încercaţi, sub cupola proprietăţii private, să încercaţi aceste dispute, discuţii între public şi privat.

Nu! Dumneavoastră aţi distrus România în ultimii 35-36 de ani, prin aceste artificii, pentru că, în mod constant, guvernele care au condus România au aparţinut lor, străinilor, celor pe care dumneavoastră îi veneraţi şi celor cărora le cedaţi toate proprietăţile din România.

Cedaţi toate resursele. O să ajungem cerşetorii lumii.

Uitaţi-vă ce se întâmplă cu Grecia, nu mai au bani pentru buget, pentru că au cedat acele venituri care aduceau bani la buget.

Asta faceţi şi dumneavoastră cu România, asta încercaţi să ne impuneţi.

La 35 de ani de la Revoluţie, când vorbim de retrocedări de la Legea nr. 18/1991, v-aţi trezit acum că aveţi ceva de recuperat?

Au fost legile consecvente la momentul respectiv, toată lumea a luat.

Deci, vreţi să mai luaţi. Vreţi să luaţi tot. Vreţi să distrugeţi tot. Şi se pare că o să vă iasă, că aveţi o majoritate covârşitoare - 60%-70% din dumneavoastră o să cedaţi în tot România.

Dar atenţie mare la copiii noştri şi la nepoţii noştri!

Pentru că un om politic trebuie să gândească la generaţiile următoare, nu la alegerile următoare.

Gândiţi profund la ceea ce faceţi cu ţara asta!

Lăsaţi asta cu proprietatea, publică, privată, ăsta e un joc din ăsta, pentru cei care nu înţeleg mecanismele din spate!

Aţi cedat şi o să distrugeţi în tot România!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Szabó Ödön.

Deşi mă gândesc dacă să nu supun la vot sistarea dezbaterilor.

Domnul Szabó Ödön, totuşi.

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O aberaţie mai mare ca un drept să fie legat de numărul de persoane, juridic, nu am auzit în viaţa mea.

Dacă cineva are doar un singur moştenitor, să spunem, nu are dreptul la a primi retrocedarea din partea statului, dacă i-a fost luată o casă?

Eu, în locul dumneavoastră, mi-aş cere scuze şi mi-aş da diploma înapoi, de jurist.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A fost doar domnul Dimitriu de la USR? (Vociferări.)

Da? Bine.

Domnul Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Domnule preşedinte,

Doamne, Dumnezeule mare, câte prostii se pot rosti la acest microfon fără să clipească cineva!

Stimată doamnă, îi mulţumesc lui Dumnezeu că un om ca dumneavoastră, care, de la tribuna Parlamentului României, anunţă public şi formal că ar susţine continuarea furtului generalizat, nu a ajuns judecător la Curtea Constituţională a României.

Vă daţi seama cum ar fi arătat Curtea cu un astfel de judecător, care aici laudă faptul că într-o situaţie în care proprietăţile oamenilor au fost furate, conducerea politică dintr-un anumit moment a refuzat să întoarcă furtul? Acest lucru este de condamnat, nu de lăudat.

De asemenea, pentru colegul, îmi cer scuze, al cărui nume nu îl ştiu, cu barbă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Lăsaţi, lăsaţi...

Domnul Silviu Vexler:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...fără nume.

Domnul Silviu Vexler:

Sunt ferm convins - vă mulţumesc pentru aprecierea la adresa persoanei mele - din nou, nu aţi înţeles nimic din acest proiect de lege.

Iar în cazul în care doriţi să condamnaţi comunismul, eu fiind incapabil, aparent - sunteţi peste 100, de două săptămâni puteaţi redacta şi depune câte un proiect, zilnic.

Nu aţi făcut nimic, dar aţi venit aici... dar aţi venit aici să acuzaţi permanent... (Vociferări.) şi să acuzaţi... tot felul de aberaţii.

Da, poate că au fost abuzuri în ceea ce priveşte retrocedarea proprietăţilor.

Dacă există abuzuri, abuzurile trebuie sancţionate.

Dar pentru un abuz, în orice stat de drept şi într-o democraţie funcţională, nu-i condamni pe toţi oamenii pentru un abuz sau o greşeală.

Vreau, de asemenea, să vă retrag atenţia că nu există culte care să aibă o singură persoană, nu există minorităţi care să fie compuse dintr-o singură persoană decât în capul oamenilor care se prezintă ca mari experţi şi doresc ca la fiecare şedinţă să găsească un nou populism. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Având în vedere că timpul aprobat de Biroul permanent a expirat...

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Pauză.

Ne revedem la ora 11.30.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală, colegii din online să fie pregătiţi.

Vă rog să vă ocupaţi locurile, să putem face un vot de verificare a cvorumului.

În regulă, liderii de grup?

Stimaţi colegi,

Vot, vă rog.

Putem începe.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 48/2025.

Vot, vă rog.

269 de voturi pentru, două contra, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea cauzelor producerii accidentului ecologic de la Salina Praid şi identificarea responsabilităţilor instituţionale; PHCD 43/2025.

Vot, vă rog.

100 de voturi pentru, 121 contra, 53 de abţineri, un coleg care nu votează.

Înfiinţarea comisiei nu a fost aprobată de către plenul Parlamentului.

Vă rog, explicarea votului, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Şi cum v-aţi dus voi, după 5 zile, 6 zile, să vedeţi tragedia umană reprezentată de preşedintele numit al României, acolo, la Praid?! Şi cât de interesaţi aţi fost să daţi vina unii pe alţii! Şi câte fonduri s-au strâns şi în România, şi în Ungaria, pentru Salina Praid!

Dar, de fapt, voi cunoaşteţi vinovaţii, ştiţi responsabilii şi nu vreţi ca opinia publică din România să cunoască acest lucru, pentru că - nu-i aşa?! - a trecut o lună de atunci, s-a dus emoţia, nu o să vă critice mare parte din televiziuni, care sunt deţinute de voi.

Nu aşa funcţionează, dragii mei! Nu puteţi băga gunoiul sub preş la infinit! Lucrurile astea le veţi deconta.

Iar cei care au distrus Salina Praid, cei pe care aţi încercat să-i "cumpăraţi", prin 100 de milioane, de parcă cei 100 de milioane ai voştri o să revitalizeze vreodată zona, o să se trezească în continuare în sărăcie, în continuare fără oportunităţi în judeţele din centrul ţării, la fel cum i-aţi ţinut până acum.

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Fără sare.

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, domnule Solomon, fără sare, pentru că, la fel cum în Harghita şi Covasna oamenii sunt ţinuţi în sărăcie, şi în judeţul Vaslui sunt ţinuţi în sărăcie, pentru că resursele naturale ale României nu sunt fructificate în interesul românilor.

Şi sarea este o bogăţie, şi hrana, şi apa, şi energia...

Şi Solomon este deputat la al patrulea sau al cincilea mandat...

Succes! (Aplauze. Râsete.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu pot să nu remarc o relaţie specială.

Domnule Csoma Botond, UDMR, vă rog, explicarea votului.

Domnul Csoma Botond:

Cel mai important lucru ar fi ca cei de la conducerea Salromului şi de la Apele Române să-şi dea demisia. Noi credem că ei sunt responsabili pentru această catastrofă, care putea fi prevenită la Praid.

A vorbit aici un antevorbitor despre Harghita şi Covasna.

Eu i-aş propune ca, înainte să ne ţină lecţii de morală şi de economie, să-şi amintească cum a dansat el în Harghita pe mormintele străbunicilor noştri.

Să-i fie ruşine! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Am susţinut comisii speciale de anchetă, în trecut, ca ultimă variantă, pentru că am văzut, la momentele respective, că entităţile guvernamentale nu fac destul pentru a soluţiona sau a clarifica o situaţie.

Momentul acesta are cu totul altă conotaţie. Avem încredere în preocuparea preşedintelui României pentru acest subiect, (Rumoare. Vociferări.) avem încredere în ceea ce înseamnă demersurile guvernamentale susţinute de Ilie Bolojan şi totodată avem încredere în eforturile colegilor noştri, atât de la Ministerul Mediului, cât şi de la Ministerul Economiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

3. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuşi; PL-x 151/2025.

Vot, vă rog.

Cu 275 de voturi pentru, un vot contra şi un coleg care nu votează, adoptat.

Explicarea votului, doamna Intotero, Grupul PSD.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

În numele Grupului parlamentar al PSD, dar şi în nume personal, ca iniţiator, vreau să vă mulţumesc pentru această susţinere.

Anul 2026 va fi un moment-cheie pentru a ajuta, cu toţii, continuarea demersurilor de a susţine patrimoniul cultural românesc lăsat ca moştenire de cel care a scris şi continuă să scrie istorie pentru România, Constantin Brâncuşi.

Îmi doresc foarte mult ca demersurile iniţiate de Institutul Naţional al Patrimoniului, cu privire la restaurarea operelor Brâncuşi, la Târgu Jiu, să continue.

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Enachi Raisa, Grupul SOS.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Felicitări celor trei colegi iniţiatori ai acestui proiect de lege!

Susţinem cultura, doar că, din păcate, astăzi mai sunt vii şi viabile cuvintele lui Brâncuşi, atunci când s-a reîntors dintr-o vizită de la Paris.

Şi citez: "Când am plecat v-am lăsat săraci şi proşti. Acum, vă găsesc şi mai săraci şi mai proşti".

Vreau să spun că cele 30 de minute sunt mult prea puţine pentru a vorbi despre opera lăsată de Brâncuşi. Şi a fost recunoscut, din păcate nu de noi.

Bine că ne-am trezit, totuşi!

Însă menţionez că tot ce se întâmplă astăzi în societatea românească se datorează nu doar celor care guvernează, dar şi celor care îi susţin. Însă, declarativ, susţin cu totul altceva.

Celor de la AUR vreau să le spun - ca prima de a critica PSD din judeţul Vaslui, şi a vorbi despre Vaslui - le aduc la cunoştinţă că au girat şi au deputat tot din partea PSD.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Eu nu cred că acest citat pe care l-am auzit de două ori spus astăzi, de la această tribună, de către colegii din partea stângă a sălii, este reprezentativ pentru ce reprezintă, pe de o parte, Brâncuşi, şi, de cealaltă parte, ce este poporul român.

Eu nu cred că această etichetă e una pe care, de aici, de la tribuna Parlamentului, să o spună unii şi alţii.

Nu, cred că românii sunt un popor care au demonstrat multe, de-a lungul timpului, dar, sigur, am avut întotdeauna politicieni care poate n-au lăsat ţara asta să se dezvolte la adevăratul său potenţial. Dar eu cred că românii sunt şi deştepţi, şi capabili, dar n-au avut, din păcate, un cadru în care chiar să-şi atingă potenţialul.

Pentru că aceiaşi români, atunci când au plecat din ţară - şi, iată, este şi exemplul lui Brâncuşi - au performat, au putut să-şi atingă potenţialul.

Şi poate întrebarea e: de ce aici, în România, în pofida statului, oamenii reuşesc lucruri, şi nu pentru că statul chiar ajută?

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Gavrilă Anamaria.

Voci din sală:

Şşş...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să fim cuviincioşi, aşa cum sunt întotdeauna cei din stânga sălii. (Râsete. Aplauze.)

Vă rog, doamnă Gavrilă.

Daţi drumul la timp.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Este extraordinar de văzut schimbarea la faţă a USR. Acum nu mai sunt proeuropeni, nu mai vorbesc despre Europa, nu mai vorbesc despre directivele europene şi ce trebuie noi să facem, şi ce ne spune Uniunea Europeană să facem. Vorbesc despre români. Aţi devenit, peste noapte, mai suveranişti şi mai români... ever. (Vociferări.)

La al câtelea mandat sunteţi? (Vociferări.) La al treilea? La al treilea?! (Vociferări.) La al treilea?!

Un pic de bun simţ, să mergeţi pe un echilibru, nu aveţi?

Aţi întors-o ca la Ploieşti, 180 de grade!

De la "privatizăm"... "nu suntem în stare"... "Europa trebuie să vină să ne spună ce să facem"... acum românii sunt extraordinari, românii au excelat afară.

Serios?! (Râsete.)

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai puţin, domnule Coarnă! Nu ştiu cum nimeriţi aşa.

"Deputaţii şi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt", cu excepţia declaraţiilor politice. Acest text se aplică inclusiv la explicarea votului.

Şi acum, cu drag, domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că am votat pentru.

Vorbim de Constantin Brâncuşi. Este "patriarhul" sculpturii româneşti.

Dar, când avem cultură, nu ştim s-o păzim.

Coiful de la Coţofeneşti vă spune ceva?

Străinii, când n-au putut să ne ia nişte bunuri, aşa, păcălindu-ne, ni le-au furat.

Mai vorbeşte cineva despre acel tezaur? Mai vorbiţi, doamnă ministru?

Avem, acum, la cultură - n-am nimic cu nimeni şi nu vreau să-i pronunţ numele, dar se pare că-i condamnat penal pentru infracţiune cu intenţie, conflict de interese. Asta aţi pus în Guvernul României?!

Nu mai vorbesc despre Eminescu, că nici nu ştia cine e, nu versuri!

Asta este realitatea în care trăim!

Dacă nu le dăm noi, de bunăvoie, ni le fură ei!

Am votat pentru. Nu poţi să votezi împotriva lui Constantin Brâncuşi!

Iar aia cu "săraci şi proşti" e valabil pentru conducători, nu pentru România!

Asta e discuţia de fond.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Măcar aţi dat, aşa, senzaţia că v-aţi referit la proiect.

III. Legi organice. Adoptări

Voci din sală:

4!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

III. (Râsete.)

4. E acel titlu lung.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; Pl-x 203/2025.

Vot, vă rog.

Cu 188 de voturi pentru, 87 contra, 6 abţineri, adoptată.

Domnul Coleşa, explicarea votului.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Acest act de trădare, adoptat de Cameră, dar respins de Senat...

Noi am votat contra unor premise prin care vor avea loc retrocedări ilegale, nu împotriva proprietăţii private şi împotriva retrocedărilor legale.

Citez din expunerea de motive şi din iniţiativă: "Având în vedere numeroasele situaţii în care, în urma demersurilor efectuate de foştii proprietari, la arhive sau la alte instituţii, nu s-a reuşit identificarea actului normativ, administrativ, de preluare/trecere în proprietatea statului şi, cu toate acestea, imobilul se află, de drept, în proprietatea statului, este necesar să se stabilească o prezumţie relativă de preluare abuzivă a imobilului, care să opereze în beneficiul foştilor proprietari.", aşa-zişilor foşti proprietari.

Deci, statul beneficiază de o prezumţie de vinovăţie, în lipsa unor acte doveditoare.

Acest demers, coroborat cu altul, de acum aproximativ doi ani, prin care foştii aşa-zişi proprietari nu mai erau nevoiţi să aducă dovezi legale solide că, într-adevăr, au fost proprietarii de drept, creează premisele unor retrocedări ilegale şi abuzive. Împotriva unor astfel de reglementări noi am votat.

Se creează premisele, de exemplu, domnii de la UDMR, ca unii administratori în perioada precomunistă să fie asimilaţi unor proprietari de drept, deşi imobilele au fost în proprietatea statului, iar ei au fost doar administratori.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur că am votat pentru acest proiect de lege, pentru că, da, proprietatea privată este sfântă şi mai ales pentru că, din păcate, 45 de ani de comunism au lăsat răni adânci, pe care le vedem şi astăzi.

Am auzit, de la această tribună, cum că acest proiect de lege o să facă tot felul de cedări de proprietate către unguri, către austrieci, către olandezi, către ... nu mai ştiu ce popoare. Este extrem de fals. Iar acest discurs nu face decât un foarte mare rău României, pentru că România s-a dezvoltat atunci când a înţeles că dreptul de proprietate privată este sfânt şi atunci când s-a deschis (Vociferări.) către Vest, atunci când investiţii străine au venit în România, atunci când românii au putut să investească, atunci când am înţeles că suntem parte din marea familie europeană. Da, toate lucrurile acestea, inclusiv când am putut să circulăm liber în ţările din Vest, atunci prosperitatea a venit în România.

Comunismul ne-a sărăcit! (Vociferări.) Ţineţi minte asta şi nu mai veniţi cu acest discurs păgubos, care nu face decât să ne izoleze aici, în Europa de Est.

Întotdeauna voi apăra interesele poporului român şi nu o să vin aici, la tribuna Parlamentului, să mă bat cu pumnul în piept şi să spun tot felul de tâmpenii numai pentru a câştiga - chipurile, electoral - nişte voturi care nici măcar nu sunt meritate, pentru că nu faceţi decât să induceţi frica în oamenii din această ţară. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Doamna Vedinaş,

Vă rog, ridicaţi drapelul de jos! Nu are ce căuta pe podea!

Doamna Verginia Vedinaş (din sală):

Care drapel?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acolo, în spate!

Dacă tot îl afişaţi, nu-l lăsaţi pe jos.

Mulţumesc.

Doamna Verginia Vedinaş (din sală):

Dar nu l-am afişat!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Vedinaş, vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Dragi colegi,

Votul nostru negativ, în mare parte l-am explicat. Şi pentru asta am fost sfătuită să-mi dau înapoi diploma. Aş da-o, chiar domnului care m-a sfătuit, dar nu prea are ce să facă cu ea, pentru că trebuie să aibă acoperire, în egală măsură încât nici la Curtea Constituţională - aveţi dreptate, domnule! - la o asemenea, şi printre asemenea oameni, chiar n-aş fi avut ce să caut. (Aplauze.)

Adaug la argumentele pe care deja le-am spus câteva lucruri.

S-a spus că statul este un prost administrator şi de asta trebuie să-l ia privatul.

Ce au făcut privaţii în cei 35 de ani? Au adus ţara asta în faliment, de tăiaţi ajutoarele de înmormântare ca să supravieţuiţi? Asta au făcut.

S-a mai spus aici că în toată această perioadă... sau, mă rog, cei care suntem din colţul din stânga, speriem lumea, aruncăm tot soiul de minciuni.

Nu! Noi spunem adevărul care doare, în România, dragii mei, şi durerea aceasta dumneavoastră nu o auziţi pentru că sunteţi surzi. Nu aveţi nici urechi, nici inima nu mai este deschisă pentru suferinţele acestui popor.

Vreau să vă spun că în Franţa, ţara asta către care ne-am uitat tot timpul, serviciile esenţiale sunt gestionate, în egală măsură, de stat şi privat. Dar statul îşi păstrează întotdeauna acţiunea de aur. Uitaţi-vă la energie, uitaţi-vă la "Chemins de fer" franceze şi alte servicii publice, unde statul încheie contracte de calitate, ca cetăţeanul să se ducă la el, nu la privat.

Toate argumentele pe care le aduceţi sunt eminamente politicianiste. Argumentele noastre vin din ştiinţă, din experienţă şi din dragoste pentru poporul român.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Albu Dumitriţa.

Doamna Dumitriţa Albu:

Vreau să zic că nu am susţinut propunerea domnului Vexler, dar nu pot să nu constat şi să mă uit către domnia-sa cu o uşoară invidie, pentru că toate propunerile sale legislative se transformă în legi, iar propunerea mea legislativă, "La un click distanţă de ambasadă sau consulat", propunere legislativă de care ar fi beneficiat 5,6 milioane de români aflaţi în diaspora, a picat iar la Senat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Declar şedinţa închisă.

Ne vedem - cu cei cu care ne vedem - la Biroul permanent.

Vă doresc tuturor o zi minunată.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.57.