Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 17.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Sorin-Mihai Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna senator Niculina Stelea, secretar al Senatului, şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretar al Camerei Deputaţilor.

Din prezidiu a făcut parte şi domnul senator Mircea Abrudean, preşedintele Senatului.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă rugăm să vă aşezaţi, să începem.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă invit să ascultăm Imnul naţional al României.

(Se intonează Imnului naţional "Deşteaptă-te, române!".)

Vă mulţumesc.

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din cadrul sesiunii extraordinare, convocate în temeiul prevederilor art. 65 alin. (2) şi art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, şi anunţ că, din totalul de 464 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa 305.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, înscrise în Decizia de convocare a sesiunii extraordinare, au fost distribuite.

Supun votului proiectul ordinii de zi pentru şedinţa de astăzi.

Să înceapă votul!

Cu 242 de voturi pentru, 66 împotrivă, nicio abţinere, ordinea de zi a fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră proiectul programului de lucru.

Să înceapă votul!

Cu 243 de voturi pentru, 80 împotrivă, două abţineri şi un vot "nu votez", programul de lucru a fost aprobat.

Pe ordinea de zi de astăzi avem angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Reamintesc faptul că proiectul de lege a fost depus la Parlament, la data de 4 iulie 2025.

Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în şedinţa din 4 iulie 2025, în conformitate cu prevederile art. 114 alin. (3) din Constituţie, au stabilit perioada pentru depunerea amendamentelor - începând cu ziua de vineri, 4 iulie 2025, până azi, luni, 7 iulie 2025, ora 8.00, precum şi transmiterea acestora la Guvern, urmând ca Guvernul să hotărască asupra amendamentelor şi să prezinte Parlamentului proiectul de lege asupra căruia îşi angajează răspunderea în forma finală.

Cu aceste precizări, îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Ilie Bolojan, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Ilie-Gavril Bolojan (prim-ministrul Guvernului României):

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră, şi a tuturor românilor care ne urmăresc, pentru a angaja răspunderea Guvernului României pentru primul pachet de măsuri fiscale şi bugetare, un pachet de măsuri pe care suntem nevoiţi să le luăm într-o perioadă foarte scurtă.

Nu este un gest uşor, nici pentru mine, nici pentru colegii mei, înţelegând greutăţile care vor apărea ca urmare a acestui pachet pentru cetăţenii ţării noastre. Este, însă, o urgenţă naţională şi un act de responsabilitate.

România are nevoie de corectarea acumulărilor negative, iar acest pachet este începutul.

Aşa cum am afirmat la preluarea mandatului, direcţiile de acţiune rămân neschimbate: ordine în finanţele ţării, buna guvernare şi respectul pentru cetăţeni. Iar respectul începe de la a le spune adevărul şi de a-mi asuma responsabilitatea.

România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană - peste 9,3% din produsul intern brut. Aşa cum am mai spus, pentru fiecare 100 de lei încasaţi, statul a cheltuit 132 lei, iar pentru asta, România s-a împrumutat şi se împrumută scump, în fiecare zi, pentru a funcţiona.

Acest lucru trebuie să se oprească, altfel ne aşteaptă aşa-numitul "Junk", respectiv titlul de "Ţară nerecomandată pentru investiţii", aşa cum este definit de agenţiile de rating.

Cum se traduce acest "Junk", pe înţelesul fiecărui român.

Dacă România ajunge în această situaţie, vom avea, cu siguranţă, următoarele consecinţe:

- taxe mult mai mari;

- preţuri mai mari şi putere de cumpărare mai mică;

- dobânzi la credite mai mari, atât pentru stat, cât şi pentru cetăţeni;

- o presiune mult mai mare pentru reducerea locurilor de muncă din sectorul bugetar;

- şi fonduri europene blocate.

România ar deveni o ţară nefrecventabilă economic, ocolită de investitori şi lipsită de oportunităţi pentru cetăţeni.

Pe scurt, ţara noastră s-ar întoarce în urmă cu 15-16 ani, într-una din cele mai grele situaţii de instabilitate economică şi politică de după decembrie 1989.

Românii care ne ascultă acum s-ar putea întreba de ce ne-ar interesa ratingul ţării noastre, ce legătură are cu fiecare dintre noi, personal?

Din păcate, fiecare român ar fi direct afectat de consecinţe. Impactul i-ar lovi deopotrivă pe tineri şi pe seniori, pe angajaţii de la stat şi de la privat, pe micii întreprinzători şi marile companii, fiecare familie. Acest lucru poate fi evitat. Încă. Nu suntem încă în ceasul al doisprezecelea. Suntem, însă, la limită. Şi suntem aici pentru a evita acest scenariu, pentru ca România să renască economic şi să prospere în următorii ani.

Ştiu că aceste măsuri nu sunt populare. Le mulţumesc românilor pentru răbdare şi înţelegere.

Vreau să le transmit că această perioadă dificilă va dura o perioadă limitată. După ea există speranţă. Dacă facem ce trebuie în următoarele luni, vom fi într-o altă situaţie la sfârşitul anului viitor.

Stimaţi colegi,

Până la a ne atinge dezideratul de prosperitate, raţiunea şi pragmatismul ne îndeamnă să vedem urgenţele noastre.

Aproape 40% din deficit este generat de cheltuieli permanente, în special salariale, în condiţiile în care avem deja cheltuieli cu salariile în sectorul public, raportat la cei care contribuie la ele, peste media Uniunii Europene. Suntem, pe de altă parte, printre ţările cu cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană - sub 30% din PIB, faţă de aproximativ 40% în vestul Europei.

Avem cote de TVA şi taxe pe dividende printre cele mai reduse. Eu nu spun că nu e bine să ne dorim să le ţinem cât mai jos, dar trebuie să fim şi realişti. În primul rând, trebuie să le încasăm, combătând evaziunea fiscală şi fraudarea banului public. Dar asta nu se poate face de pe o zi pe alta.

Or, fără un sistem fiscal corect şi predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ţine pasul cu dezvoltarea şi ordinea cu celelalte ţări membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola şi afunda în propriile scenarii financiare păguboase, aşa cum s-a întâmplat deja.

Pentru a evita acest scenariu, vin astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea. Acest pachet vizează, în principal, următoarele aspecte:

- Reorganizarea taxei pe valoarea adăugată.

Cota standard va fi de 21%. Cota redusă va fi de 11% pentru alimentele de bază, medicamente, lemne de foc, cărţi, canalizare, energie termică şi HoReCa - temporar, cel puţin.

- Creşterea necesară a unor accize.

Vor creşte accizele cu 10% la alcool şi carburanţi. De asemenea, vor creşte accizele şi pentru tutun.

- Introducerea CASS pentru pensiile de peste 3.000 lei. Se plăteşte doar pentru partea care depăşeşte acest prag. Obiectivul este creşterea numărului de contribuabili la sănătate. Azi avem puţin peste 6 milioane de contribuabili şi peste 16 milioane de beneficiari. Sistemul nu poate funcţiona în aceste condiţii.

- Taxarea capitalurilor mari.

Impozitul pe dividende, din 1 ianuarie 2026, va creşte la 16%.

- Profiturile suplimentare ale băncilor şi companiilor de jocuri de noroc se impozitează mai mult, iar câştigurile din jocuri de noroc vor fi suprataxate.

- Îngheţarea unor cheltuieli bugetare.

În anul 2026 nu mai putem majora salariile şi pensiile din sistemul public. Nu mai există capacitatea de finanţare pentru acest lucru.

De asemenea, se limitează angajările şi sporurile nejustificate.

Stimaţi colegi,

În afara acestor măsuri aş vrea să fac şi unele clarificări legate de educaţie.

Aş vrea să fie limpede - titularii din Educaţie nu-şi pierd locurile de muncă şi nu li se taie din salarii. Da, e adevărat, vor fi mai puţine plăţi cu ora şi câştigurile suplimentare din această activitate se vor reduce. Acesta este adevărul.

Iar bursele nu dispar, dar sistemul se reorganizează, pentru a deveni sustenabil şi meritocratic.

Bursele vor fi acordate doar pentru merit real - minim nota 9, maxim 15% dintr-o clasă -, iar bursele sociale, pentru nevoi reale. Se elimină, aşadar, anomalia prin care aproape o întreagă clasă primea bursă de merit fără performanţă. Gândiţi-vă că am avut clase, la bacalaureat, în care, o bună parte, erau cu burse de merit, dar unii dintre cei care au dat bacalaureatul, au căzut la bacalaureat. Se pune problema: când a fost evaluarea corectă?

Gândiţi-vă, de exemplu, o altă anomalie - trebuie s-o recunoaştem şi pe asta - a fost că de trei ani de zile valoarea burselor pentru elevi a crescut de peste 25 de ori, de la 188 de milioane la 4,7 miliarde.

- Norma didactică va creşte cu două ore, ajungând în felul acesta aproape de norma medie europeană.

În spaţiul public se discută că vor avea de suferit doar cei amărâţi, şi sinecuriştii nu vor avea nimic de pierdut. Că s-a început cu bursele, nu cu politicienii.

Vreau să-i asigur pe toţi românii de un lucru foarte clar. Sunt un premier cu mandatul pe masă şi cu asumarea întregii răspunderi că tot ce am spus că se va pune în practică se va întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim-ministru.

Îi rog pe cei îngrijoraţi de ordinea în care luăm măsurile să urmărească paşii pe care îi facem şi vor observa că nu vom rata nimic din ceea ce am promis. Dar nu putem să facem totul în câteva zile.

Toate măsurile despre care am vorbit în Programul de guvernare, şi poate mai multe decât atât, vor aduce echitate şi dreptate.

Promisiunea mea este că vom face ordine în finanţele ţării noastre. Dorinţa mea este să demonstrez că putem avea o bună guvernare, cu respect pentru cetăţeni.

Stimaţi colegi şi dragi români,

Atunci când am spus că e nevoie de un nou început, m-am gândit şi la măsuri concrete de restabilire a bunului-simţ în administraţia centrală şi locală. Unele vin prin educaţie, dar unele vin şi prin reguli. Şi cu aceste reguli se ocupă acum Guvernul pe care îl conduc.

Din acest motiv, vreau să vă vorbesc şi despre cel de-al doilea pachet pe care îl avem în pregătire la Guvern. El va veni în completarea acestor prime măsuri.

Astfel, până la sfârşitul lunii iulie, vom reveni în faţa Parlamentului cu al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate şi eficienţă.

Vorbim despre:

- Reforma pensiilor speciale, prin eliminarea excepţiilor... (Aplauze.) calculul corect al pensiilor şi intrarea la pensie la vârsta generală;

- Reforma companiilor de stat şi a autorităţilor autonome. Vom restructura autorităţile autonome de tip ASF, ANCOM şi ANRE. Vom reduce numărul de membri şi indemnizaţiile din consiliile de administraţie şi vom transparentiza activităţile şi contractele;

- Reforma administraţiei locale şi centrale, prin redimensionarea aparatului bugetar, prin descentralizare şi digitalizare;

- Combaterea evaziunii fiscale şi a fraudării banului public, prin modificări legislative şi prin acţiunea pe care trebuie s-o vedeţi la ANAF în lunile următoare;

- Urgentarea accesării fondurilor europene şi prioritizarea investiţiilor cu impact direct în dezvoltare.

Vreau să închei cu un apel adresat nu doar clasei politice, ci şi fiecărui român, din ţară sau străinătate:

România are o şansă reală să devină mai puternică în Europa şi în regiune, dacă trece cu bine de acest moment dificil. Dar acest lucru este posibil dacă suntem toţi responsabili, implicaţi şi oneşti.

Apelul meu pentru colegii parlamentari din coaliţie este acesta:

Vă rog să vă susţineţi colegii pe care i-aţi trimis în Guvern să facă reforme, ajutaţi-i, de aici, din Parlament, cu soluţii mai bune. Nu ne ajută nici dublul limbaj şi nici căutarea unor vinovaţi sau explicaţii şi justificări care nu folosesc nimănui.

Situaţia actuală nu este despre orgolii personale, imagine şi nici măcar competiţie electorală. Oamenii se uită la noi şi aşteaptă maturitate şi responsabilitate.

Apelul meu pentru colegii din opoziţie este acesta:

Participaţi la îmbunătăţirea deciziilor, nu la blocarea lor. Iar cultivarea dezbinării nu poate mări salariile şi pensiile. Iar o ţară dezbinată va fi o ţară mai slabă.

Dacă ţineţi la România, şi cred asta, spuneţi-le românilor adevărul, chiar dacă e neprofitabil politic. Acesta este singurul patriotism economic real, nu cel pus în pliantele electorale.

Veţi avea în mine un interlocutor, un om deschis la dialog onest şi civilizat. Dar, în acelaşi timp, voi taxa propunerile populiste, voi combate minciunile şi dezinformarea, dacă va fi cazul.

Închei cu apelul către toţi românii din ţară şi străinătate:

Suntem conştienţi că aceste măsuri se vor resimţi în viaţa de zi cu zi a unui număr foarte mare de concetăţeni.

Privim cu responsabilitate şi solidaritate efectele ce vor urma şi lucrăm cu toată energia pentru a atenua aceste efecte. Muncim, zi de zi, pentru a scurta cât mai mult perioada dificilă prin care România va trece şi pentru ca aceste măsuri să fie drepte.

Nu cerem confirmări. Înţelegem, pe bună dreptate, că aveţi o încredere scăzută în guvernanţi. Vă cerem însă o corectă evaluare şi răbdarea de a înţelege că lucrurile nu pot fi realizate de pe o zi pe alta. Iar timpul va confirma sau nu acest lucru.

România nu mai poate funcţiona cu improvizaţii şi populism. România are nevoie de reguli aplicate pentru toată lumea şi de drepturi respectate pentru fiecare român în parte.

Astăzi, ca să fim cât se poate de oneşti, facem ceea ce trebuia făcut de ieri. Dar facem ceea ce trebuie, chiar şi mai târziu decât niciodată.

Dragi români,

Şi eu şi colegii mei avem convingerea că împreună vom aduce ţara noastră pe linia de dezvoltare corectă, ce poate genera în următorii ani prosperitate şi siguranţă pentru cât mai mulţi dintre români.

Dumnezeu să ne ajute! (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule prim-ministru.

Observ că sunt câţiva colegi care s-au înscris. Fac precizarea următoare: nu avem dezbateri; dacă pe procedură aveţi ceva de anunţat.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Noi nu am primit forma finală a raportului decât cu aproximativ 20-25 de minute înainte. Probabil nu a fost redactat până atunci, de aceea şi întârzierea de la ora 15.00 până la ora 17.00.

Deci, pe procedură, voiam să informez conducerea Camerei şi Senatului cu privire la acest aspect.

Sperăm că sunteţi, aşa cum a zis domnul premier Bolojan, oameni serioşi, care veţi ţine cont de cele 230 de amendamente depuse numai de Grupurile parlamentare AUR, primind aceste amendamente şi din partea sindicatelor şi patronatelor.

Nu am văzut în forma finală, aşa cum am putut s-o citim în cele 20 de minute, că s-a ţinut cont de amendamentele FSLI, de amendamentele Cartel ALFA, de amendamentele Blocului Naţional Sindical, pe care noi le-am adăugat printre aceste 230 de amendamente.

Ne-am bucura, pe viitor, chiar să daţi conţinut celor spuse de dumneavoastră.

Noi suntem de acord, de exemplu, cu tăierea a jumătate din suma forfetară pentru parlamentari. N-am văzut aceasta în forma finală pe care Guvernul îşi asumă răspunderea astăzi.

Vom depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.

Înţeleg că votul este luni.

Aşteptăm toţi colegii să se prezinte la vot.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Ca să fie votul luni, prima oară trebuie depusă moţiunea, dacă se depune.

Domnule Coarnă, pe procedură.

Domnul Dumitru Coarnă:

O simplă procedură, domnule preşedinte, şi vă mulţumesc pentru faptul că-mi oferiţi această posibilitate.

Pe procedură:

Dumneavoastră aţi venit şi aţi expus doar creştere de taxe şi impozite. Nu vorbiţi de creştere de venituri la bugetul de stat. (Vociferări.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Care e procedura, domnule deputat?

Domnul Dumitru Coarnă:

Ia ascultaţi-mă un pic, să vedeţi ce frumoasă e.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Ia!

Domnul Dumitru Coarnă:

Măriţi redevenţele de la 13% la 30%! Pe procedură.

Impozitaţi corect multinaţionalele! Pe procedură.

Nu mai finanţaţi războiul din Ucraina! (Aplauze.) Pe proce... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Domnule deputat, vă rog să ne respectaţi. (Vociferări.)

Vă rog să spuneţi procedura. (Vociferări.)

Doamna deputat Vedinaş Verginia, cu aceeaşi rugăminte, vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Dragi colegi,

Sesiunea extraordinară a fost convocată în mod neconstituţional, respectiv pentru datele de 4 şi 7 iulie. În conformitate cu art. 114 din Constituţie, Parlamentului trebuie să-i fie recunoscută posibilitatea de a depune o moţiune de cenzură. O moţiune de cenzură nu se poate depune în afara unei sesiuni ordinare sau extraordinare. Dacă astăzi se finalizează sesiunea extraordinară, înseamnă că noi ne aflăm în afara sesiunii.

Deci vă rog să reglaţi acest aspect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Urmare a prezentării în faţa Parlamentului a Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea, vă informez că, începând cu data de astăzi, curge termenul de 3 zile în care poate fi depusă o moţiune de cenzură, potrivit art. 114 alin. (2) din Constituţie.

Totodată, având în vedere dispoziţiile art. 114 alin. (3) din Constituţie, reamintesc că, în situaţia în care nu se depune o moţiune de cenzură, Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare - PL-x 230/2025 - se va considera adoptată în forma în care Guvernul şi-a angajat răspunderea în această şedinţă comună.

Legea se va depune la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

Termenul pentru sesizare va fi de două zile, de la data depunerii, potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare referitoare la procedura de urgenţă.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.31.