Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 10 septembrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau intervenţiile se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu pot depăşi timpul de 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 deputaţi - SOS România, 2 deputaţi - POT, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Ana-Smaranda Rinder, de la Grupul parlamentar al PSD.

La mulţi ani, distinsă colegă, cu ocazia zilei de naştere!

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Bună dimineaţa!

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezint următoarea declaraţie politică: "Demnitate pentru cei vulnerabili. Respect pentru cei care au suferit".

Astăzi vreau să atrag atenţia asupra unei măsuri de justiţie socială pe care o susţin cu toată convingerea: scutirea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru categoriile de cetăţeni care au îndurat greutăţi şi privaţiuni greu de imaginat.

Este vorba despre veteranii de război, invalizii de război, văduvele de război, foştii deţinuţi politici, dar şi personalul monahal, oameni cărora statul român le datorează nu doar recunoştinţă, ci şi sprijin concret.

Reparăm situaţia revoltătoare a plăţii contribuţiei de sănătate pentru mamele aflate în concediul pentru creşterea copilului. Mamele trebuie să aibă grijă de creşterea şi educaţia copiilor, şi nu de grija zilei de mâine.

Aceşti oameni nu trebuie să fie puşi în situaţia de a alege între un tratament medical şi o pâine pe masă. Ei nu pot fi trataţi ca nişte "contribuabili obişnuiţi", pentru că au plătit deja, în feluri pe care niciun impozit nu le poate egala.

În acest context, salut şi susţin iniţiativa legislativă a Partidului Social Democrat, care a depus un proiect de lege ce vizează exact aceste măsuri: scutirea de la plata asigurărilor de sănătate pentru categoriile vulnerabile. Printre beneficiari se numără categorii sociale aflate în dificultate, care merită respect şi sprijin concret din partea statului.

Este o decizie firească într-o Românie care vrea să fie dreaptă cu cetăţenii ei.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

În continuare, am să-l rog să ia cuvântul pe domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi, în plen, discutăm despre dreptate. Despre respect. Despre obligaţia statului faţă de categoriile sociale care au suferit, au luptat şi au contribuit decisiv la istoria noastră, iar acum sunt nedreptăţite de o măsură guvernamentală profund injustă.

Veteranii şi văduvele de război, foştii deţinuţi politici, deportaţii, invalizii şi personalul monahal sunt astăzi obligaţi să plătească contribuţia pentru asigurările de sănătate, deşi, până acum, aceste categorii au fost scutite. Vorbim despre oameni care au făcut sacrificii incomparabile, despre familii marcate de suferinţă, despre oameni pentru care România înseamnă mai mult decât un simplu cuvânt.

Premierul a ales să lovească exact în cei care merită protejaţi, justificând această decizie printr-un argument rece şi contabil: "Trebuie să fim responsabili, nu putem face mai multe decât ne permite plapuma", a spus domnul Ilie Bolojan.

Domnule prim-ministru,

România nu este o plapumă, România este o datorie morală. Iar datoria noastră, ca stat, este să fim solidari cu cei care au plătit deja, cu suferinţa lor, preţul libertăţii şi demnităţii noastre. Nu putem vorbi despre echitate socială atunci când îi punem pe aceşti oameni pe acelaşi calapod, pe aceeaşi listă cu marile companii şi le cerem să suporte aceleaşi poveri fiscale.

PSD rămâne ataşat valorilor social-democrate şi principiului justiţiei sociale. De aceea, PSD a depus două proiecte de lege care corectează aceste nedreptăţi şi restabilesc scutirea de la plata CASS pentru veteranii şi văduvele de război, foştii deţinuţi politici, deportaţi, invalizi şi călugări.

Şi nu ne oprim aici. În perioada următoare, PSD va depune un al treilea proiect de lege care va proteja persoanele cu dizabilităţi, prin neimpozitarea locuinţei personale şi a autoturismelor special adaptate nevoilor lor.

Aceşti oameni nu trebuie să fie victimele ambiţiilor politice sau ale austerităţii impuse fără fundament. România nu-şi poate permite să-şi întoarcă spatele propriilor eroi, victimelor regimului comunist şi oamenilor vulnerabili care depind de sprijinul statului.

PSD face ceea ce trebuie: repară nedreptăţi, protejează drepturile celor mai afectaţi şi demonstrează că un stat puternic nu este cel care strânge bani cu orice preţ, ci acela care îşi apără cetăţenii.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit să prezinte declaraţia politică pe domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea se intitulează "Empatie, dialog şi viziune - pilonii unei reforme reale a statului".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Un stat modern nu se construieşte doar prin măsuri contabile. Tăierile de posturi şi reducerile bugetare pot fi, cel mult, un pas tehnic. Dar ceea ce aşteaptă cetăţenii de la noi este mai mult: empatie faţă de nevoile lor, prudenţă în deciziile luate şi o viziune clară pentru viitor.

Oamenii nu cer doar cifre şi rapoarte, ci acţiuni credibile, care să inspire încredere. Când spui "tai", trebuie să explici de ce tai şi, mai ales, ce urmează după aceea. Orice măsură trebuie să fie parte a unui plan coerent, nu o simplă ajustare de bilanţ.

Astăzi, prea des vorbim despre eficientizare doar în termeni contabili. Dar România are nevoie de o reformă reală a statului. Aceasta înseamnă să răspundem la mai multe întrebări fundamentale:

- Facem regionalizare?

- Cum reorganizăm ministerele?

- Care sunt responsabilităţile reale ale administraţiei centrale şi cum evităm suprapunerile?

Fără claritate şi fără un orizont de acţiune, măsurile punctuale nu vor construi încrederea de care avem cu toţii nevoie.

Predictibilitatea trebuie să fie principiul de bază al oricărei reforme. Mediul economic are nevoie de reguli clare şi stabile, iar cetăţenii au nevoie de instituţii care să le ofere siguranţă şi soluţii rapide, nu blocaje şi proceduri inutile.

Totodată, este esenţial să înţelegem că reforma nu înseamnă doar desfiinţarea unor structuri, înseamnă şi investiţii în ceea ce rămâne, în resurse umane, în digitalizare şi în reducerea birocraţiei. O administraţie modernă nu este una mai mică, ci una mai eficientă, în care fiecare funcţionar îşi ştie clar rolul şi contribuţia.

Un alt aspect fundamental este comunicarea cu cetăţenii. De prea multe ori deciziile luate la nivel central par abstracte şi îndepărtate de viaţa de zi cu zi a oamenilor. Este nevoie de o reformă care să fie explicată şi asumată, pentru ca oamenii să simtă că sunt parte dintr-un proces şi că schimbările sunt făcute pentru binele lor, nu doar pentru a echilibra nişte cifre.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cred cu tărie că un stat solid se sprijină pe încrederea cetăţenilor săi. Această încredere nu se câştigă prin calcule contabile, ci prin viziune, consecvenţă şi curajul de a construi un drum clar pentru viitor.

Numai prin empatie, dialog şi viziune putem transforma reforma statului, dintr-un exerciţiu de cifre într-un proiect naţional de modernizare şi apropiere reală de oameni.

O reformă reală începe de la primul nivel, şi abia după aceea se duce mai departe. În primul rând, este nevoie de empatie şi, încă o dată, de decizii foarte clare şi bine înţelese de fiecare cetăţean.

Vă mulţumesc mult.

Remus Lăpuşan, deputat PSD de Cluj.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, Silviu-Octavian Gurlui. Este prezent?

Mulţumesc.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Odată cu închiderea Unităţii 1 de la Cernavodă, pentru retehnologizare, şi cu oprirea Hidrocentralei Vidraru, România riscă să fie împinsă într-o instabilitate energetică majoră. Problema nu este doar tehnică, ci una de siguranţă naţională, pentru că, până acum, nu am pus nimic în loc pentru aceste surse de energie sincrone din România.

Unitatea nr. 1, reactorul CANDU-6, intră în retehnologizare, prevăzută cu 30 de ani în urmă, evident, în 2026, şi, timp de doi ani, vom depinde exclusiv de Unitatea nr. 2 de la Cernavodă. În paralel, Vidraru - cu 220 MW - este deja oprită. Rezerva de putere sincronă a sistemului scade la doar 230 MW, adică exact cât producea Vidraru. Fără această plasă de siguranţă, orice incident major - spre exemplu, o oprire bruscă a Unităţii nr. 2 sau a unui grup hidro - poate declanşa un lanţ de pene şi chiar blackout.

Explicat simplu: sistemul trebuie să menţină o frecvenţă de 50 Hz. Dacă pierdem brusc o sursă mare, fără "greutate sincronă" şi răspuns instantaneu, frecvenţa scapă de sub control, iar importurile, chiar dacă există, nu pot să acopere instant această nevoie de energie internă, iar aceasta duce mai departe la un impact major, prin facturi, cu scumpiri de până la 20%, în opinia mea, şi pierderea competitivităţii industriei.

Soluţiile există şi trebuie accelerate: finalizarea centralei de la Iernut, demararea Mintia, proiectul hidro de pompaj Tarniţa, integrarea de baterii mari în servicii de sistem şi modernizarea parcurilor regenerabile, tip grid forming capability, adică invertoare care simulează inerţia rotorului masiv, furnizând instant energie reactivă şi stabilizând reţeaua. Totodată, este nevoie de reguli noi: serviciu de răspuns rapid la frecvenţă, prag minim de inerţie şi un plan operaţional, zilnic, care să păstreze rezervele hidro pentru orele critice.

Adevărul e simplu: ştim data, ştim riscul şi ştim soluţiile. Dacă nu acţionăm acum, din 2027, România va importa mai mult, va plăti mai mult şi va trăi cu riscul întreruperii energiei electrice.

Cine stinge lumina, aşadar?

Sunt Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Laura Gherasim. N-a ajuns încă.

Domnul deputat Petre Puşcaşu.

Vă rog.

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "România are nevoie de alegeri anticipate".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Astăzi, acum, când susţin această declaraţie politică, prin intermediul căreia mă adresez tuturor cetăţenilor români, afirm clar: soluţia unică pentru redresarea României este revenirea la cetăţean, prin alegeri anticipate.

S-au anulat alegerile prezidenţiale fără a se putea demonstra implicarea vreunei puteri străine în desfăşurarea lor. Orice încercare de a pune ţara pe un drum bun, de a stopa jaful instituţionalizat este catalogată imediat ca fiind subversivă şi antieuropeană.

Asta în timp ce, în România, avem mii de sate fără străzi, apă şi canalizare, avem oraşe, cândva înfloritoare, sărăcite prin închiderea fabricilor, avem un aparat de stat sufocat de sinecuri şi funcţii politice şi o administraţie transformată în maşină de vot. Milioane de români sunt plecaţi din ţară, iar, conform ultimelor sondaje, alte milioane se pregătesc să plece, scârbite de clasa politică.

Prin toate aceste lucruri, partidele actuale şi-au dovedit falimentul.

Românii sunt tot mai săraci, în timp ce clasa politică fură din ce în ce mai mult - nu putem avea salarii de zeci de mii de euro în agenţii, dar să impozităm suplimentar veteranii de război, mamele care tocmai au născut şi pensionarii, ca să vă dau doar un exemplu.

Iar alegerile anticipate sunt singura şansă pentru o Românie a noastră şi a copiilor noştri. Nu vrem să lăsăm moştenire datorii pentru generaţii întregi, ci speranţa unei vieţi mai bune.

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim şi noi.

Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv. Nu a ajuns.

Domnul deputat Doru-Lucian Muşat.

Paraschiv? Da. Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

"«Reforma» în educaţie, de azi. este un atentat la prezentul şi viitorul copiilor noştri"

Nu sunt vorbe mari, cifrele nici nu lasă loc de prea multe vorbe: între 13.000 şi 15.000 de români disponibilizaţi din sistemul de educaţie prin noile măsuri ale ticăloşilor puterii.

Sacrificiul înseamnă profesionişti eliminaţi şi generaţii de copii vitregite. În locul sacrificiului acesta ni se ambalează strălucitor o minciună: "austeritatea obligatorie". Dar ştiţi, de fapt, în cât constă pe un an "marea economie" făcută prin acest sacrificiu?

E mai puţin de jumătate din sumele trâmbiţate pe bani de trompetele puterii! Undeva la 100 de milioane euro: sub valoarea ajutorului de stat pentru o multinaţională de nivel mediu. Atenţie!

Adevărul pe care îl ascund ei sub preş este că, din "marea economie" a propagandei, trebuie să scazi sumele de CAS şi CASS, plus impozitul pe venit şi indemnizaţiile pentru şomaj, din dreptul celor minimum 13.000 de români împinşi în afara sistemului de educaţie.

Şi uite-aşa, "marea economie" devine marea... potlogărie!

Unde mai pui că tot bugetul de stat va trebui să acopere CAS pentru oamenii disponibilizaţi, iar din cei aproximativ 13.000, mulţi aflaţi în situaţia pensionării anticipate, vor accesa această direcţie.

Oameni buni, nu era suficient că România e penultima din Uniunea Europeană la procentul din PIB alocat educaţiei?

Nu era destul că măsurile lor împing profesori de specialitate să-şi completeze norma cu materii străine de competenţa lor, iar clasele se umplu de bănci, într-un absurd din care copiii noştri pierd, finalmente?

Nu-i suficient că toate ideile astea împotriva românilor scad dramatic numărul studenţilor care vor mai alege profesii în educaţie?

Cum să-i lăsăm pe ei, "băieţii deştepţi", să facă din români generaţii de analfabeţi?

Mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mircea Fechet.

Domnul Mircea Fechet:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România nu îşi mai poate permite luxul paraliziei administrative în faţa unei realităţi care ne strigă din toate direcţiile - energia este securitate naţională. Iar când vorbim despre hidrocentrale, cu toţii ştim că acestea sunt coloana vertebrală a unui sistem energetic sigur, curat şi predictibil, pe lângă rolul acumulărilor de atenuare a viiturilor.

Patru mari investiţii hidroenergetice, declarate, prin lege, de interes public major, sunt de două luni prizoniere ale amânării în Ministerul Mediului, care, prin această atitudine, sfidează Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Nu ne mai putem preface că nu vedem - este vorba despre un abuz administrativ de neacceptat. Este o frână pusă, cu bună ştiinţă sau prin neputinţă, dezvoltării unei Românii mai sigure şi mai echitabile, un afront pentru românii care plătesc astăzi unul dintre cele mai mari costuri la energie din Europa.

Fiecare kilowatt produs din hidrocentrale înseamnă facturi mai mici pentru consumatori, înseamnă mai puţină dependenţă de resurse externe şi mai puţine importuri de energie la preţuri speculative. Fiecare zi de întârziere ne costă bani, locuri de muncă şi e o promisiune încălcată faţă de interesul naţional.

În faţa schimbărilor climatice, care ne lasă puţin timp de reacţie, aceste proiecte reprezintă nu doar o obligaţie administrativă, ci şi una morală, pentru că pun în siguranţă oameni şi gospodării din zeci de localităţi care trebuie protejate de riscurile tot mai frecvente ale viiturilor, iar acestea trebuie să beneficieze inclusiv de apă şi de rezerve strategice pentru perioadele secetoase.

Amenajările Hidroenergetice Paşcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana şi Cornetu-Avrig reprezintă patru proiecte strategice blocate, deşi toate condiţiile prevăzute de lege au fost respectate.

Termenele de emitere a acordurilor de mediu sunt depăşite şi, de două luni, de la momentul în care am plecat de la Ministerul Mediului, avem tăcere, amânare şi nepăsare pe acest subiect de care depinde securitatea noastră, ca naţiune. Unde este decizia de emitere a acordului de mediu pentru Hidrocentrala Paşcani, pregătită încă din aprilie? Unde sunt şedinţele de analiză tehnică pentru celelalte trei proiecte, deşi documentele necesare sunt finalizate de săptămâni întregi?

Să invoci tranziţia verde, în condiţiile în care ai eliminat "Casa Verde" şi blochezi proiecte 100% regenerabile, e o dovadă de fariseism.

De aceea, solicit conducerii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor deblocarea imediată a emiterii acordurilor de mediu pentru cele patru investiţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

În continuare, domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Vă rog.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Intenţii bune, proiecte glorioase, dar rezultate destul de modeste"

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Sunt surprins că, după ani de zile în care miliarde de euro au plecat de la buget şi au sprijinit scheme de ajutor sau diferite forme de sprijin pentru unele sectoare din agricultură, nici astăzi nu avem o minimă evaluare a rezultatului acestor politici publice. Au fost utile programele în care am investit sau nu au fost? Mai merită să le continuăm sau nu mai merită? Sunt cheltuiţi banii în scopul pentru care au fost acordaţi?

Din păcate, nici măcar în anul 2025, nimeni nu poate să ne spună dacă Programul "Tomata" a adus sau nu mai multe roşii în piaţa internă sau la export.

De asemenea, nimeni nu poate să ne confirme dacă sutele de milioane de euro care au mers în Programul InvestAlim a generat mai multe produse româneşti procesate, vândute în piaţa naţională sau la export.

Nu avem cum să nu ne revoltăm, în condiţiile în care niciun responsabil guvernamental din sectorul agricol - nici măcar cei care avizează plăţile - nu poate să răspundă la aceste întrebări simple. Când nimeni nu are o evaluare serioasă asupra programelor finanţate din bani publici, se ridică mari semne de întrebare.

Stimaţi colegi,

Din păcate, o parte importantă din răspunsuri ni le-a dat deja Institutul Naţional de Statistică, prin cifrele finale despre deficitul comercial al României de anul trecut. În anul 2024 am important alimente şi animale vii de peste 11,4 miliarde de euro şi am exportat doar de puţin peste 6,5 miliarde euro. Cu siguranţă, dacă programele de susţinere din agricultură ar fi avut efectele dorite, importurile de alimente nu ar fi crescut cu peste 14% doar în anul 2024. Deci, ceva nu merge cum trebuie.

Acest obicei neproductiv, în care finanţăm de la buget scheme de ajutor şi programe generoase, dar nimeni nu trage o linie să vedem cum au funcţionat măsurile de sprijin şi ce rezultate au produs, trebuie să înceteze. Niciun om raţional nu ar aloca bani fără să evalueze dacă banii săi au adus plusvaloare sau nu. Orice român, când vede pieţele pline de legume din import, îşi pune întrebarea: de ce finanţăm scheme pentru legume cultivate în spaţii protejate, iar acestea nu sunt de găsit nici măcar în pieţele locale?

Cred cu putere că, în această perioadă bugetară dificilă, suntem obligaţi să facem curăţenie în toate sectoarele de activitate publică, iar programele cu finanţare guvernamentală nu trebuie să facă excepţie de la evaluări riguroase.

Vă mulţumesc.

Dumitru Ţiplea, deputat al PNL de Bihor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Decredibilizarea unionismului românesc, prioritate a Rusiei".

Nu este un secret pentru nimeni că Rusia are un interes direct să destabilizeze România şi Republica Moldova, cele două state româneşti. Însă, în egală măsură, dincolo de tot ceea ce vedem în această campanie agresivă a Rusiei, care se desfăşoară acum împotriva Republicii Moldova, în context electoral, dincolo de tot felul de personaje decupate din filme cu mafioţi ori de indivizii care trădează pe faţă naţiunea română şi care îşi trădează moşii şi strămoşii, avem şi o altă faţetă despre care cred că ar trebui să vorbim - felul în care Rusia se zbate să compromită unionismul, un ideal firesc, legitim, moral şi democratic al românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Am văzut adesea cum idealurile unioniste ţin a fi împinse, aşa, într-o zonă de discurs populist, de discurs agresiv şi de discurs care nu face decât să separe, nu face decât să-i inhibe pe acei cetăţeni ai Republicii Moldova care cred în unitatea naţională românească şi nu face decât să îndepărteze, în loc să apropie, fraţii de fraţi.

Dacă ne dorim cu adevărat unire, trebuie să înţelegem că acest ideal nu poate fi sub nicio formă tradus prin prisma unor mentalităţi, mai degrabă specifice Estului, şi printr-o incapacitate de a înţelege dimensiunea democratică.

Mă uitam, chiar recent, şi vedeam la cineva cum face, pe Facebook, tot felul de glumiţe cu privire la preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, altcineva ţipa prin Parlamentul European, alţii pur şi simplu se trezesc, aşa, la ore fixe, şi aparent întâmplător, să atace forţele politice pro-europene şi, inevitabil, pro-româneşti din Republica Moldova, în momentele sensibile.

Cred că toate aceste lucruri nu sunt deloc întâmplătoare şi cred că permanent Rusia a încercat şi a reuşit adesea să compromită idealurile unioniste româneşti, transpunându-le într-o dialectică complet falsă şi mincinoasă, care nu are nimic de-a face cu ceea ce îşi doresc românii.

Eu cred că idealul unionist înseamnă unitate, înseamnă dialog, înseamnă respect, înseamnă apropiere şi cred că nimic din perspectiva europeană a Republicii Moldova, de astăzi, nu se contrapune idealului unionist.

De aceea, cred că ar fi foarte bine să ne detaşăm de toate goarnele Rusiei şi de toată propaganda populistă, şi de toate dezinformările şi fake news-urile, care nu fac decât să pună sub semnul întrebării un ideal istoric valabil, clamându-l în mod fals şi încercând pur şi simplu să-l confişte într-un chip complet lipsit de caracter şi lipsit de respect pentru istorie şi pentru identitatea noastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Vă rog.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Frica şi ura nu sunt politică. Sunt arme împotriva României!"

Politica, în esenţa ei, ar trebui să fie despre soluţii reale pentru oameni: despre siguranţă, sănătate, educaţie şi dezvoltare. Trăim însă vremuri în care extremismul nu se mai ascunde. AUR şi exponenţii săi nu vin în faţa românilor cu soluţii, cu proiecte sau cu viziune, ci cu o singură reţetă - frică şi ură.

Vedem un marketing politic construit pe tragedii şi minciuni. Războiul, o realitate dureroasă pentru milioane de oameni, este transformat într-un simplu decor electoral. Deşi preşedintele României şi ministrul apărării au spus limpede că România nu va trimite trupe în Ucraina, AUR inventează o criză, cere un referendum inutil şi se hrăneşte din panică.

La fel procedează şi cu emigranţii care muncesc cinstit în România. În loc să fie respectaţi pentru contribuţia lor, devin ţinte ale unui discurs xenofob, menit să aprindă conflicte şi să dezbine comunităţi. Iar consecinţele nu au întârziat: un tânăr de 20 de ani, intoxicat cu propaganda extremistă, a atacat un livrator nepalez. Alt emigrant a ajuns la spital, bătut pentru simplul fapt că este "altfel".

Aceasta nu este politică, este violenţă mascată, este o problemă de securitate naţională, pentru că, atunci când propaganda ajunge să se transforme în pumni pe stradă, libertatea de exprimare încetează să mai fie un drept şi devine o armă.

AUR nu este un partid democratic, este o fabrică de ură, un instrument al Kremlinului, menit să slăbească România din interior. Mecanismul lor este simplu: inventează o criză, o transformă în spectacol de PR şi apoi lasă ura să se reverse în societate.

Dragi colegi,

România nu are nevoie de seminţele fricii, nu are nevoie de ură, România are nevoie de unitate, de respect şi de demnitate. Are nevoie de reforme adevărate, de investiţii şi politici responsabile, nu de campanii ieftine construite pe fricile oamenilor. Şi are nevoie ca Parlamentul să spună ferm: cei care instigă la ură trebuie să răspundă politic, moral şi, dacă este cazul, legal.

Pentru că ura are consecinţe. Extremismul nu este politică, este violenţă mascată. Dacă nu îi oprim, victimele lor nu vor fi doar câţiva oameni agresaţi, ci însăşi România, democraţia noastră şi viitorul nostru european.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, doamna deputat Verginia Vedinaş.

Vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Sunt Verginia Vedinaş, deputat SOS de Vrancea, şi o să vă vorbesc astăzi despre o declaraţie politică în care invoc cuvintele Crăişorului din Carpaţi, Avram Iancu: libertate, egalitate, frăţietate.

Recent, Guvernul şi-a angajat răspunderea în aceeaşi zi, pe cinci proiecte de lege, pe care le-a aruncat ca într-un ping-pong fatal în poporul pe care l-a secătuit prin lipsă de hrană, de servicii, de minim respect şi mai ales de demnitate.

Se zvârcolesc în mormânt corifeii dreptului public, în frunte cu profesorul Antonie Iorgovan, văzând ce-a ajuns angajarea răspunderii Guvernului, dintr-o "moţiune provocată", care salvează guvernele aflate "pe făraş" în alte state, fără a reuşi întotdeauna, cum s-a întâmplat recent în Franţa, a devenit un abuz asupra Parlamentului, căruia i s-a extirpat rolul de unic organ legiuitor.

Să ne referim la două dintre proiectele de lege - învăţământul şi sănătatea. Ambele reprezintă drepturi fundamentale garantate de Constituţie. Sub pretextul grijii faţă de copii şi de profesori, de pacienţi şi de corpul medical, îi subminează şi pe unii şi pe ceilalţi. Profesorii îşi strigă în stradă revolta. Medicii sunt alungaţi din ţară. Să meargă guvernanţii în spitalele din România - eu am fost recent -, să stea în saloane mixte, şi de bărbaţi şi de femei, să se desfete cu mirosurile pestilenţiale de acolo şi vor înţelege, poate. Noroc cu personalul medical care face eforturi supraomeneşti ca să salveze vieţi în aceste condiţii nefericite.

Ajunge cu "pleacă-ai noştri, vin ai noştri"!

Şi dacă colegul nostru de la USR vorbea de răspunderea celor care creează, chipurile, strategii de frică şi aşa mai departe, doresc şi eu, în final, să închei invocând cuvintele lui Avram Iancu, care spunea că unicul dor al nostru e să salvăm Naţiunea şi s-o vedem fericită.

Şi mai dorim ceva - să-i vedem pe cei care se fac vinovaţi că i-au îngenuncheat viitorul, că i-au îngenuncheat demnitatea, prima valoare supremă şi garantată de Constituţie, răspunzători pentru faptele lor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

În continuare, din partea aceluiaşi grup parlamentar, domnul deputat Tudor Ionescu? Nu a ajuns.

Doamna deputat Laura Toader?

Doamna deputat Andreea Cîmpianu?

Bun.

Continuăm cu Grupul parlamentar POT, domnul deputat Cristian Cîmpan.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Stimaţi colegi,

Poate cel mai grav lucru care se poate întâmpla într-o democraţie autentică este absenţa unei opoziţii reale. Într-un regim democratic sănătos, opoziţia este cea care echilibrează puterea, o responsabilizează şi o obligă la transparenţă. Din păcate, România de astăzi se află exact în situaţia opusă: avem o opoziţie redusă la tăcere, iar actuala coaliţie de guvernare se comportă ca şi cum ar fi de neclintit, transformându-se într-o veritabilă "coaliţie a aroganţei şi autosuficienţei".

Această aşa-zisă "Coaliţie a Voinţei" dovedeşte prin fiecare măsură şi fiecare tergiversare că voinţa nu este una a reformei şi a responsabilităţii, ci a protejării intereselor de partid şi a sinecurilor politice. În loc să avem o agendă coerentă, cu reforme asumate şi implementate, avem doar o jonglerie constantă, cu aşa-numite "pachete de măsuri".

Cel mai elocvent exemplu este sistemul de educaţie. Am traversat o vară plină de incertitudini, dar niciodată şcoala românească nu a fost atât de bulversată. Profesorii nu ştiu dacă normele lor vor fi reduse sau crescute, iar mulţi, după zeci de ani de activitate, sunt nevoiţi să bată drumuri între şcoli şi comune pentru a-şi completa norma. Elevii nu ştiu pe ce burse se mai pot baza, iar părinţii nu au nici măcar certitudinea că festivitatea de deschidere a anului şcolar va fi urmată de activităţi didactice efective. Aceasta este realitatea în România anului 2025: incertitudine, lipsă de viziune şi lipsă de respect pentru profesori, elevi şi părinţi.

Dar problema nu se limitează doar la educaţie. Puterea de cumpărare a românilor scade constant, preţurile cresc de la o zi la alta, iar deficitul bugetar nu dă niciun semn de redresare. În schimb, măsurile propuse de Guvern au început exact acolo unde era mai puţin nevoie: la educaţie şi la pensionarii obişnuiţi. Este revoltător că, în timp ce aceste categorii vulnerabile suportă austerităţi, pensiile speciale şi privilegiile unor categorii restrânse de beneficiari rămân în continuare neatacate, păstrate doar ca subiect de discurs politic, dar niciodată o reformă reală.

Stimaţi colegi,

Dragi cetăţeni,

Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: România se află într-un moment critic. Lipsa unor măsuri coerente şi lipsa de asumare a guvernării ne împing către o criză nu doar economică, ci şi socială şi instituţională. Încrederea românilor în stat este erodată, iar generaţiile tinere se uită spre viitor cu teamă şi neîncredere.

Întrebarea care se ridică astăzi nu este doar "România încotro?", ci şi "Până când vom mai tolera ca interesele partidelor să primeze în faţa interesului naţional?". Până când vom mai accepta ca sacrificiul să fie cerut celor care muncesc onest, profesorilor, pensionarilor, angajaţilor, în timp ce adevăratele privilegii sunt apărate cu dinţii de cei care fac din politică un instrument al propriului lor confort?

Este momentul să ne trezim, să spunem clar că România are nevoie de viziune, de coerenţă şi de curajul de a lua decizii echitabile, care să pună pe primul plan cetăţeanul, şi nu partidele.

Vă mulţumesc.

Cristian Cîmpan, deputat POT de Bihor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Gabriela Porumboiu.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Lapte şi miere din cuvinte goale".

Astăzi l-am ascultat pe Sorin Grindeanu vorbind de aici, din Parlament. Dumnezeule, ce bucurie s-a revărsat peste popor, de parcă mâine ar urma să curgă lapte şi miere din cer. Aşa ne-au promis, cu aceeaşi siguranţă solemnă, toţi cei care au condus această ţară timp de 36 de ani. Şi, Doamne, cât de frumos ştiu să vorbească atunci când nu fac nimic!

Dar mă întreb: nu sunteţi voi aceiaşi care, mână în mână cu PNL, UDMR, USR şi toate combinaţiile posibile, aţi muls poporul acesta până la sânge? Nu sunteţi voi aceiaşi care aţi jefuit şi aţi îngropat fabrici, uzine, resurse şi speranţe? De 36 de ani înşiraţi vorbe mari: "reforme", "reindustrializare", "dezvoltare", dar în spatele acestor cuvinte s-au ascuns doar vânzare, distrugere şi jaf.

Astăzi, ni se spune din nou că viitorul e luminos. Dar realitatea e că în 30 de zile economia românească se va prăbuşi, sufocată de taxe, impozite şi datorii. Şi atunci vă întreb, domnilor: din ce veţi mai stoarce? Din ce veţi mai hrăni monstruosul aparat bugetar pe care l-aţi creat doar pentru a vă menţine privilegiile?

Cât timp poporul rabdă, voi vă prefaceţi că oferiţi soluţii. Cât timp oamenii mai cred, voi minţiţi cu şi mai multă tărie. Şi totuşi, roata istoriei nu iartă. Nicio minciună nu poate dăinui la nesfârşit. Şi când totul va fi secătuit, când nu va mai fi nimic de furat şi nimeni de jecmănit, atunci discursurile voastre vor suna a gol chiar şi pentru cei mai creduli.

Dacă România s-ar hrăni cu promisiuni, am fi de mult cea mai prosperă ţară din lume. Până atunci, însă, continuaţi să promiteţi lapte şi miere. Poporul ştie deja că din vorbele voastre nu curge nimic altceva decât amăreală, suferinţă şi sărăcie.

Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Raisa Enachi, neafiliat.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Subiectul declaraţiei politice - "Un ministru împotriva şcolii şi un Guvern împotriva educaţiei".

Stimaţi colegi,

Guvernul a reuşit performanţa ruşinoasă de a începe anul şcolar cu o grevă generală. Profesorii refuză să mai intre la ore, elevii şi studenţii protestează, iar educaţia a fost împinsă într-o criză deschisă, generată de lipsa de soluţii şi de un dialog real.

Aceasta este imaginea reală a României de astăzi, o ţară în care dascălii sunt trataţi ca o povară, iar viitorul copiilor este sacrificat pe altarul intereselor politice.

În loc să caute soluţii reale, ministrul educaţiei a ales să jignească profesorii, numind protestul lor "neinspirat" şi "nerealist", şi declarând că "nu se mai poate reglementa absolut nimic". Un astfel de discurs arată dispreţ faţă de şcoală, faţă de profesori şi faţă de România.

Cum poate un ministru să declare că "nu se mai poate reglementa nimic", când Parlamentul are oricând puterea de a modifica şi corecta o lege? Această afirmaţie nu doar că denotă un profund dispreţ faţă de profesori, ci reflectă şi o gravă ignoranţă faţă de procesul democratic şi legislativ. Un om care gândeşte şi vorbeşte astfel nu are ce căuta la conducerea Ministerului Educaţiei.

Cum justificaţi că profesorii, elevii şi studenţii plătesc nota de plată a crizei, în timp ce agenţiile inutile şi clientela politică sunt protejate?

Cum explicaţi faptul că salariile cadrelor didactice, bursele elevilor şi studenţilor sunt reduse drastic, în timp ce subvenţiile de zeci de milioane de lei pentru partide politice au rămas neatinse?

De ce austeritatea este aplicată selectiv, doar şcolilor, spitalelor şi categoriilor vulnerabile, dar ocoleşte sistematic privilegiile clasei politice?

Această dublă măsură subminează încrederea publică şi adânceşte inechitatea socială. Dacă Guvernul doreşte cu adevărat reformă şi solidaritate, să înceapă prin a tăia din sine, nu din educaţie şi nu din sănătate.

Guvernul, prin ministrul Daniel David, a trecut educaţia la capitolul "tăieri bugetare", ca şi cum ar fi o povară, nu o prioritate.

De aceea spun clar, cu un asemenea ministru, educaţia este condamnată, demisia lui Daniel David nu mai este o opţiune, este o urgenţă. România nu poate merge mai departe sacrificând şcoala pentru a hrăni interesele politicienilor.

Astfel, am depus în Parlament o propunere legislativă de completare a Legii nr. 141/2025, prin care solicit, în regim de urgenţă, restituirea drepturilor tăiate profesorilor, elevilor şi studenţilor; solicitare blocată prin birouri.

Această iniţiativă poate corecta nedreptăţile comise. Soluţiile există, cadrul legal permite, dar ceea ce lipseşte este voinţa politică.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Maricel Popa, vă rog.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este "Autostrada A8 între speranţă şi speranţă".

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca secretar al Comisiei pentru transporturi, am atras atenţia şi în alte rânduri cu privire la această situaţie deosebit de gravă, lucrările la Autostrada A8. Importanţa acestei autostrăzi este incontestabilă atât pentru viaţa economică, cât şi pentru cea socială, însă realizarea ei se află de ceva vreme între speranţă şi... speranţă. Iar în acest moment între speranţă şi stagnare.

Ne aflăm în situaţia în care Autostrada A8 a ajuns bătaia de joc a actualului Guvern. Asistăm de aproape un an şi jumătate la promisiuni contradictorii, justificări care nu au acoperire şi schimbări de direcţie. Toate acestea se transpun într-o realitate crudă: Moldova rămâne izolată, iar România aşteaptă, după cum se vede, la nesfârşit un proiect care la momentul de faţă trebuia să fie deja în construcţie.

Pe 29 iulie 2025, premierul Ilie Bolojan declara că aproximativ 90 km din Autostrada A8 vor fi finanţaţi prin programul SAFE al Uniunii Europene. Acea declaraţie a fost prezentată ca o "victorie diplomatică" şi ca o dovadă a eficienţei Guvernului. Acelaşi premier ulterior recunoaşte, fără nicio urmă de responsabilitate, că România nu are bani pentru acest proiect şi nici nu poate oferi un calendar realist al lucrărilor.

Exclusă şi aruncată dintr-un program în altul, Autostrada A8 este scoasă şi din PNRR. Moldova pierde din nou. România ratează şansa de a finanţa acest proiect printr-un program european.

Ulterior, ni se spune că finanţarea se va face prin Programul Operaţional de Transport. Se face linişte şi nu se întâmplă nimic.

Revine premierul şi anunţă cu surle şi trâmbiţe mutarea în SAFE. Însă, programul are resurse limitate şi nu are garanţii clare pentru întreaga autostradă.

Promisiuni aruncate cetăţenilor şi apoi spulberate. Moldova nu pare să fie nimic mai mult decât un test pentru propaganda electorală. Cum să mai avem încredere, când declaraţiile se schimbă de la o lună la alta şi nu avem niciun rezultat constructiv? Când avem zero contracte ferme prin finanţare europeană, zero certitudini, dar o avalanşă de conferinţe de presă şi de interviuri?

Astăzi, în septembrie 2025, adevărul este acesta: doar 44% din traseul A8 este contractat. Aproximativ 56 km sunt în şantier, dar lucrările abia au început, iar progresul este firav. Restul traseului este blocat în faza de proiectare, avize şi licitaţii, fără o garanţie de finalizare până în 2033.

Costul acestor întârzieri este unul uriaş pentru Moldova. Trecând peste frustrarea pe care aceste întârzieri o aduc şi trecând şi peste lipsa de respect pentru moldoveni...

În faţa... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc. (Vociferări.)

Mulţumesc mult.

Timpul a expirat.

În continuare, domnul deputat Voicu Vuşcan.

Domnul Voicu Vuşcan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Moţiunile de cenzură depuse de opoziţie au picat, iar Guvernul Bolojan a rămas în funcţie"

Asta nu înseamnă că domnul Bolojan trebuie să se culce pe o ureche şi să îşi continue tirada de măsuri pe care nu de puţine ori le-a impus discreţionar, fără a se consulta cu partenerii de coaliţie şi, poate cel mai important, fără a avea o analiză clară asupra modului de aplicare a acestor măsuri ori a efectelor pe care le pot produce.

Deficitul bugetar trebuie reglat, toată lumea înţelege asta, la fel cum toată lumea înţelege că avem nevoie de reforme. Toate acestea trebuie să aibă în vedere, obligatoriu, efectele pe care le vor produce, mai departe de o echilibrare bugetară. Nu putem şi nu avem voie să lăsăm de izbelişte românii cu venituri mici şi mijlocii, doar pentru că este mai simplu să le punem în cârcă taxe şi impozite, pentru că ei nu ştiu şi nu se pot apăra de un stat absolut ineficient atunci când vine vorba de multinaţionale şi corporaţii care ştiu să dribleze legislaţia.

Este bine că, după multe discuţii în coaliţie, domnul Bolojan a înţeles măcar parţial că trebuie să ţină cont şi de solicitările PSD, unele absolut raţionale. Ar fi fost absurd ca, în timp ce împovărăm românul de rând cu taxe şi impozite, să oferim o reducere de taxe multinaţionalelor, scăzând procentul minim de impozitare de la 1% din cifra de afaceri la 0,5%.

Chiar dacă nu au trecut, moţiunile de cenzură sunt un instrument democratic şi util. Ele sunt un semnal pe care domnul Bolojan trebuie să-l înţeleagă la adevărata lui valoare, anume că mandatul său nu este un cec în alb şi un permis pentru a face orice.

Partidul Social Democrat va continua să susţină Guvernul actual, atâta timp cât măsurile pe care acesta le ia vor ţine cont de nevoile şi aşteptările românilor. Avem nevoie de mai multă echitate şi de o plasă de siguranţă care să garanteze că reformele nu vor fi puse exclusiv în seama românilor cu venituri mici şi mijlocii, până în acest moment cei mai afectaţi de măsurile de austeritate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ion-Alin Tomoescu.

Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Bună dimineaţa!

Îmi pare rău că a plecat colegul meu din... pentru că declaraţia mea de astăzi vine cumva ca o continuare a declaraţiei sale legate de Autostrada A8. Se pare că este într-adevăr o problemă importantă pentru noi, cei care reprezentăm Moldova.

Astăzi, aşa cum vă spuneam, vreau să vorbim despre Autostrada A8, care ar trebui să fie dincolo de interesele politice şi electorale: Autostrada A8 - Autostrada Unirii. Pentru Galaţi, pentru întreaga Moldovă şi, în definitiv, pentru România, această autostradă nu este un simplu proiect de infrastructură, ci reprezintă o linie de viaţă, o şansă pentru dezvoltare şi pentru viitor.

De aproape două decenii, moldovenilor li se promite o autostradă care să lege Estul de Vest, Moldova de Transilvania şi, prin aceasta, de reţelele europene de transport. Din păcate, realitatea este că timp de decenii nu s-a construit niciun kilometru de autostradă şi am primit amânări peste amânări, explicaţii birocratice şi pierderi de finanţări europene.

Nu putem accepta ca o regiune întreagă să fie tratată ca periferie. Galaţiul, cu potenţialul său industrial şi portuar, rămâne izolat, pierzând astfel investiţii şi oportunităţi. Tinerii continuă să plece spre centrele economice din vestul ţării sau din străinătate, pentru că nu li se oferă infrastructura care să atragă şi să creeze locuri de muncă aici, acasă.

Autostrada A8 nu este doar despre asfalt şi beton. Este despre demnitate, despre echitate şi despre dreptul moldovenilor de a avea aceleaşi condiţii ca restul ţării. Este despre competitivitatea economiei româneşti şi despre capacitatea noastră de a valorifica fondurile europene.

De aceea, solicit şi eu Guvernului să prezinte un calendar clar, realist, cu surse de finanţare concrete, fie din bugetul de stat, fie din credite internaţionale sau alte programe europene. Moldova nu mai poate aştepta. Galaţiul nu mai poate fi ocolit. România trebuie să construiască această autostradă pentru a-şi respecta angajamentele faţă de cetăţenii săi, faţă de moldoveni.

Moldova merită autostradă! Tinerii noştri merită o şansă reală aici, nu doar promisiuni pe hârtie. Iar noi avem datoria să transformăm acest proiect într-o prioritate naţională, indiferent de provocările economice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, doamna deputat Laura Gherasim.

Domnul deputat Doru-Lucian Muşat.

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu, vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

100 de zile de mandat. N-a fost uşor! A fost Nicuşor!

Să vă spun de cursul euro? Mai ţineţi minte cât era cursul euro sau, mai bine zis, ce spaimă a tras poporul ăsta când a venit USR-ul să ne explice cum Simion a prăbuşit cursul leu-euro?

Vorbim de inflaţie, de ce ne spune BNR-ul că vom avea în luna septembrie - 9,8%? Apropo, cursul euro e 5,07, dacă aţi uitat. Vorbim de cum s-au desecretizat toate acele dosare pentru anularea alegerilor? Nu mai vorbim! Pentru că nu vreţi să vorbim despre lucrurile astea, cum nici astăzi n-o să vreţi să vorbim. Mai exact, astăzi veţi avea de votat în plen dacă va trece acea comisie de anchetă referitoare la anularea alegerilor. Sunt convins că n-o să treacă, pentru că nu vreţi efectiv să vedem adevărul.

Nu vreţi să vedem nici cine sunt cei 218 anonimi ai lui Nicuşor, care i-au dat 44 de milioane de lei. Nu vreţi! Pentru că dacă aţi fi vrut, aţi fi iniţiat măcar o întrebare de bun-simţ în platourile de televiziune pe care le controlaţi oricum din subvenţia de la partidele politice.

Nu vreţi să vedem nici ce se întâmplă cu Pilonul 2 şi 3. Nu vreţi să vedem cum în Pilonul 2 sunt 80% din titlurile de stat. Mai exact, Guvernul Bolojan ne spune astăzi, prin aceste discuţii de culise despre Pilonul 2 şi 3, că Guvernul nu mai are bani. Ne spune aşa, printre rânduri, că nu mai sunt bani să dea înapoi celor care au contribuit la Pilonul 2 şi 3. Nu ştiu cum se va răsfrânge asta asupra dumneavoastră, dar vă spun că n-o să fie uşor, pentru că, evident, este Nicuşor.

Încă un aspect, PNRR-ul vreţi să-l reconfiguraţi după bunul-plac şi să duceţi banii dintr-o parte în alta. Înţeleg că ne înarmăm. De principiu, e foarte bine să fii pregătit, numai că nu e OK să tai de la pensionari, de la studenţi, de la profesori şi de la alte categorii care chiar produc ceva în ţara asta, ca să ce? Ca să dăm bani către Franţa, către Germania? Pentru că în realitate, PNRR-ul ăla n-a fost nici de 80 de miliarde, nici de 30 de miliarde, nu e nici măcar de 10 miliarde. Dar aşa se întâmplă la noi, vine câte o poveste frumoasă, după care ea dispare în zare.

Vreţi să mai vorbim de optimizări fiscale, despre cum se duc banii către corporaţii sau cum avem peste 40 de corporaţii care declară venituri, mai bine zis, profituri zero, dar care rulează miliarde de euro prin ţara asta? Nu vreţi, pentru că voi nu vreţi nimic, pentru că, evident, este uşor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc mult.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"România, de la hub energetic la vasal energetic"

Ni s-a promis că România va deveni un hub energetic european. Că vom produce, vom exporta, vom conduce regiunea. Dar românii nu mai întreabă de exporturi. Întreabă cum îşi vor plăti factura la curent. Cu ce bani vor trăi, când totul s-a scumpit: alimentele, taxele, ratele, carburanţii şi energia?

De la 1 iulie, Guvernul a renunţat la plafonarea preţurilor şi a aruncat milioane de oameni într-o piaţă haotică, unde facturile s-au dublat şi în unele cazuri chiar s-au triplat. În schimb, oferă 50 de lei - o sumă ridicolă, cât o pâine, un litru de ulei şi o promisiune mincinoasă că "e de ajuns".

În acelaşi timp, guvernanţii recunosc public: România nu mai poate produce suficientă energie. Ce s-a ales de hub-ul energetic? Nimic. Doar datorii şi importuri la preţuri uriaşe. Am dat Moldovei curent cu 90 de euro/MWh, dar românii plătesc 160 de euro. Producem puţin, cumpărăm scump şi vindem ieftin. Ăsta e modelul lor de guvernare.

Imaginea de ansamblu este aceea a unui stat care şi-a pierdut controlul asupra resurselor, care trăieşte din importuri şi promisiuni, şi care îşi pedepseşte propriul popor pentru greşelile clasei politice.

În ultimii ani, România a închis peste 7.000 de megawaţi capacităţi de producţie energetică, în numele unor strategii "verzi" dictate din afară, fără să construiască absolut nimic în loc. Proiectele majore, precum reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, au fost împinse dincolo de orizontul realităţii, transformate în simple exerciţii de imagine electorală. Centralele termice - care asigurau stabilitate în sistem - au fost vândute pe nimic, înstrăinate fără garanţii de reconstrucţie sau modernizare. Iar în zona regenerabilelor, deşi se bate monedă pe tranziţia verde, nu s-a făcut niciun pas concret pentru dezvoltarea capacităţilor de stocare. Practic, s-a ridicat un decor "sustenabil", fără fundaţie, fără viziune şi fără coloană vertebrală.

Românii trebuie să stingă lumina ca să facă economie, să îşi închidă boilerele, să renunţe la confortul minim. Aceasta nu e reformă. Este o crimă economică. Este dovada incapacităţii totale a celor care ne-au condus şi ne conduc. Un experiment social dus pe spatele celor mulţi, în folosul celor puţini.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Ionelia-Florenţa Priescu.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Companiile strategice, ţinta atacurilor politicienilor puterii".

Stimaţi colegi,

De 35 de ani vedem aceeaşi strategie de preluare sau distrugere a companiilor cu importanţă strategică pentru România. Asistăm la veritabile campanii de denigrare, pentru a induce opiniei publice credinţa că acele companii sunt o gaură neagră pentru bugetul naţional sau un morman de fiare vechi la care, bineînţeles, trebuie să renunţăm.

Ca exemplu, am văzut cum politicienii puterii atacă de ani de zile Complexul Energetic Oltenia, care se încăpăţânează să reziste, în ciuda unui război mediatic împotriva exploatării de cărbune. Am văzut, de asemenea, cum Hidroelectrica a fost supusă aceluiaşi tratament.

Ultima victimă în acest război împotriva companiilor româneşti este Salrom, societatea la care statul român este acţionar majoritar.

De asemenea, din datele oficiale vedem că Salromul este o companie cu profit şi volume vândute care cresc, în ciuda perioadei geopolitice nefavorabile. Asta demonstrează că Salrom este o companie profitabilă, că îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de statul român şi contribuie semnificativ la bugetul statului.

Totuşi, deşi Salrom înregistrează creşteri comerciale, succese, ministrul economiei pare să nu fie impresionat. Ministrul Radu Miruţă a promovat în spaţiul public afirmaţii care nu sunt susţinute de datele publice şi care prejudiciază imaginea Salrom. Acesta vorbeşte de un presupus monopol pe piaţă şi despre presupuse pierderi ale companiei. Dar cifrele publice îl contrazic: cifra de afaceri a crescut în ultimii ani, iar Salrom are profit, nu pierderi.

Doresc să atrag atenţia că astfel de afirmaţii sunt de neconceput din partea unui ministru şi demonstrează o gravă iresponsabilitate. În loc să susţină o firmă românească cu soluţii concrete, el alege să o atace.

Este just să ne întrebăm dacă aceste declaraţii sunt o eroare sau reprezintă începutul unei campanii de denigrare a Salrom. Mă întreb de ce Ministerul Economiei ar distruge imaginea unei companii la care este acţionar? Se pregăteşte pentru Salrom aceeaşi soartă avută de atâtea companii vitale pentru industria românească?

Consider că Salrom trebuie să fie sprijinit, nu sabotat.

Mă îngrijorează că un ministru se concentrează mai mult pe distrugere şi nu pe construcţie.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Grupul parlamentar al PNL, domnul Eduard-Tatian Mititelu.

Vă rog.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Dragi români,

Astăzi vin în faţa dumneavoastră cu o veste bună pentru judeţul Botoşani şi pentru România.

Peste 1.000 de familii vulnerabile din judeţul Botoşani beneficiază deja de lucrări de izolare energetică şi de instalare de panouri fotovoltaice prin Programul "RePower EU", Componenta I7.

Fiecare gospodărie va beneficia de o sumă de peste 20.000 euro pentru eficienţă energetică.

Pentru alte 2.000 de familii din judeţ urmează semnarea contractelor de finanţare pentru montarea de panouri fotovoltaice, cu o valoare de peste 10.000 de euro per gospodărie.

Este important să subliniez că nu vorbim de promisiuni electorale, nu vorbim de marketing politic, vorbim de proiecte concrete şi vorbim de proiecte deja vizibile în teren.

La nivel naţional, peste 50.000 de beneficiari vor beneficia de componenta I4 şi peste 14.000 de beneficiari de componenta I7 a Programului "RePower EU" şi vor primi sprijin pentru instalarea de panouri fotovoltaice şi eficienţă energetică.

Impactul acestui program este unul direct şi asupra bugetului naţional. Doar pentru judeţul Botoşani economiile anuale vor fi undeva la 1,8 milioane de lei, prin eliminarea necesităţii de a sprijini, din bugetul de stat, facturile utilizatorilor vulnerabili, iar la nivel naţional vorbim de economii ce depăşesc 38 de milioane de lei anual, adică aproximativ 7,6 milioane de euro.

Ca parlamentar al judeţului Botoşani, îmi asum responsabilitatea de a mă asigura că beneficiarii primesc lucrări de calitate, că fiecare proiect se finalizează la timp şi că fondurile europene sunt transformate în rezultate concrete pentru cetăţeni.

Permiteţi-mi să adresez mulţumiri tuturor celor implicaţi, operatorii privaţi care au ales să investească în judeţul Botoşani, beneficiarilor care au avut încredere în acest program şi în finanţările europene, autorităţilor locale care au sprijinit prompt eliberarea documentelor necesare programului, ghişeului unic pentru eficienţă energetică, care a procesat peste 3.000 de dosare în judeţul Botoşani, şi Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care a transformat acest program într-o realitate atât de necesară în contextul actual al pieţei energetice.

Dragi colegi,

Vorbim de măsuri concrete, nu de marketing politic, cu case la 30 de mii de euro.

Vă mulţumesc.

Eduard Mititelu, deputat al PNL, Botoşani.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, domnul deputat Tudor Ionescu.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi, 10 septembrie 2025, se împlinesc 153 de ani de când Eroul Naţional Avram Iancu a plecat la Domnul, după o viaţă de sacrificii şi de lupte.

Avram Iancu nu este doar o figură a istoriei, ci o flacără vie în conştiinţa românilor. Născut în mijlocul moţilor, crescut în umbra nedreptăţilor, Iancu a înţeles din tinereţe că libertatea nu se câştigă prin rugăminţi, ci prin luptă.

A fost marginalizat de stăpânirea vremii pentru că era "fiu de iobag". Dar tocmai acest stigmat s-a transformat în armă: a devenit avocat, a ridicat poporul său şi a arătat lumii că românii nu pot fi reduşi la tăcere. În 1848, la doar 24 de ani, cu glas puternic le-a strigat moţilor "Voi sunteţi poporul!" şi a dovedit că dreptatea nu poate fi îngenuncheată.

Avram Iancu a fost vânat, prigonit, ameninţat cu moartea. Şi totuşi nu a cedat. A organizat, a mobilizat, s-a opus anexării Transilvaniei la Ungaria, hotărâtă de Dieta de la Cluj în mai 1848, cu ignorarea realităţii etnice din Transilvania, unde românii reprezentau majoritatea covârşitoare a populaţiei. A purtat lupte decisive împotriva celor ce voiau să şteargă existenţa naţională a românilor din Transilvania. A stat în fruntea Ţării Moţilor şi a ţinut piept trupelor maghiare, apărând cu arma în mână dreptul românilor la viaţă, la limbă şi la pământ.

Astăzi, după 153 de ani de la trecerea sa la Domnul, datoria noastră este să continuăm lupta lui. Nedreptăţile nu au dispărut, iar atacurile la demnitatea românilor revin sub alte forme.

Noi, cei de azi, nu avem voie să uităm exemplul lui Avram Iancu. Nu avem voie să lăsăm memoria lui să fie redusă la un nume de stradă sau la un grup statuar. Avram Iancu înseamnă rezistenţă, curaj şi apărarea neamului românesc cu orice preţ.

Membrii şi simpatizanţii Partidului SOS România au fost şi în acest an prezenţi la Ţebea, unde se odihneşte Crăişorul Munţilor, reafirmând hotărârea de a continua lupta pentru libertate, dreptate şi Naţiunea Română, începută de Eroul Naţional Avram Iancu şi strigând într-un glas:

"Trăiască duhul lui Iancu, trăiască moţul între moţi!

Câmpia libertăţii spune că Avram Iancu suntem toţi!".

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Laura Toader?

Doamna deputat Andreea Cîmpianu?

Trecem la Grupul parlamentar POT.

Doamna deputat Ancuţa Irimia.

Vă rog.

Doamna Ancuţa-Florina Irimia:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Când durerea femeilor e ignorată, tăcerea devine complice".

Astăzi nu vorbesc ca expert, activist sau politician. Vorbesc ca om. Ca fiică, ca soră, ca prietenă. Ca cineva care a văzut femei dragi suferind în tăcere, fără răspunsuri, fără sprijin, fără speranţă.

În România, endometrioza este o boală invizibilă. Infertilitatea, un subiect tabu. Iar femeile care trăiesc cu aceste realităţi sunt adesea reduse la tăcere. Li se spune că exagerează. Că trebuie să aibă răbdare. Că "nu e chiar aşa grav".

Dar este grav.

Este grav când o femeie îşi pierde ani din viaţă aşteptând un diagnostic.

Este grav când durerea devine parte din rutina zilnică.

Este grav când visul de a avea un copil se loveşte de birocraţie, lipsă de fonduri şi nepăsare.

Şi este revoltător când, în loc să vorbim despre aceste urgenţe, ne pierdem în polemici sterile. Când Ministerul Sănătăţii preferă să critice medicii pentru participarea la o conferinţă, în loc să asculte vocile celor care cer ajutor.

Endometrioza nu este o simplă durere. România are peste o jumătate de milion de femei care suferă în tăcere. Este o luptă zilnică cu propriul corp.

Infertilitatea nu este o alegere. Este o rană care nu se vede, dar care doare profund.

Nu doar femeile cu endometrioză se confruntă cu infertilitatea. În România, se estimează că peste 300.000 de femei suferă de infertilitate, fără a avea legătură cu endometrioza, din cauze hormonale, genetice sau autoimune.

Mii de cupluri se luptă cu durerea tăcută a unui vis amânat, acela de a deveni părinţi.

În acest context, natalitatea în România continuă să scadă dramatic. În 2024, s-au născut sub 150.000 de copii, marcând cea mai scăzută rată a natalităţii din ultimul secol.

Populaţia României a scăzut cu 94.000 de persoane doar în ultimul an, iar vârsta medie a României a ajuns la 43 de ani.

Astăzi cerem mai mult decât atenţie, cerem acţiune, cerem ca sănătatea femeilor să fie tratată cu demnitate, cu respect şi cu responsabilitate. Vrem programe reale, nu promisiuni. Vrem acces la tratamente, nu liste de aşteptare. Vrem să fim ascultate, nu ignorate.

Pentru toate femeile care au fost nevoite să-şi ascundă durerea, pentru cele care încă speră, pentru cele care au renunţat, astăzi ridicăm vocea, pentru că sănătatea femeilor nu este o temă secundară, este o prioritate, este o datorie, este un act de justiţie.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc mult.

Doamna Rodica Plopeanu, neafiliaţi.

Doamna Rodica Plopeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Deschiderea unui an nou şcolar - o zi a emoţiilor şi a angajamentului".

În fiecare lună septembrie, odată cu începutul noului an şcolar, întreaga comunitate simte o schimbare de ritm, o revenire la un traseu esenţial pentru viitorul nostru colectiv.

Nu putem să ignorăm, însă, faptul că drumul educaţiei nu este niciodată simplu sau lipsit de provocări. Contextul actual, cu toate complexităţile sale - de la evoluţia tehnologică rapidă, la schimbările sociale şi economice - influenţează şi modul în care sistemul educaţional funcţionează. Cu toate acestea, această zi ne aduce aminte cu tărie că educaţia rămâne fundamentul pe care ne construim fiecare viitor - un pilon esenţial al dezvoltării personale şi sociale.

Procesul educaţional necesită continuitate, răbdare şi un efort susţinut din partea tuturor actorilor implicaţi. De aceea, este important să recunoaştem şi să apreciem pe deplin munca dedicată şi responsabilitatea celor care fac posibilă funcţionarea acestui sistem educaţional - profesorii care îşi dau toată energia pentru a inspira şi a forma generaţiile viitoare, directorii care administrează cu grijă şi viziune instituţiile de învăţământ, precum şi personalul de sprijin care contribuie la crearea unui mediu propice pentru educaţie.

Acest nou an şcolar reprezintă o ocazie unică de a reveni împreună la esenţial - şcoala ca spaţiu al învăţării autentice, al încrederii reciproce şi al formării caracterelor solide. Ceea ce contează acum este să sprijinim acest început prin stabilitate şi responsabilitate, printr-un dialog deschis şi constructiv şi prin respectul sincer faţă de efortul şi dedicarea fiecăruia dintre cei implicaţi.

Le doresc tuturor elevilor, părinţilor, cadrelor didactice şi întregului personal din sistemul educaţional un an şcolar plin de satisfacţii, reuşite şi momente care să îi inspire.

Vă mulţumesc.

Rodica Plopeanu, deputat de Buzău.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, Ion-Alin Tomoescu. Nu este.

Domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Vă rog.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În ultimele luni asistăm la o intensificare fără precedent a campaniilor de propagandă ale Federaţiei Ruse pe teritoriul statelor europene, inclusiv în România şi în Republica Moldova. Sub diverse forme - de la mesaje pe reţelele sociale, până la pseudo-analize şi articole finanţate indirect - ni se transmite o idee aparent banală, dar extrem de periculoasă: "Rusia nu este duşmanul meu".

Acest mesaj urmăreşte relativizarea agresiunii ruseşti împotriva Ucrainei, diminuarea percepţiei asupra ameninţării la adresa securităţii continentului şi, mai grav, erodarea unităţii europene şi euroatlantice.

România ştie foarte bine ce înseamnă imperialismul rus. Istoria noastră recentă este marcată de pierderea Basarabiei, a Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa - teritorii smulse prin forţă, şantaj şi ultimatum. Experienţa noastră istorică ne obligă să nu cădem pradă acestei propagande menite să minimalizeze pericolul pe care Rusia îl reprezintă.

Cei care repetă sloganuri precum "Rusia nu este duşmanul meu" devin, conştient sau nu, instrumente ale unei strategii ostile României, NATO şi Uniunii Europene. Această campanie nu vizează doar manipularea opiniei publice, ci şi fracturarea societăţii noastre, alimentarea neîncrederii în instituţiile democratice şi cultivarea unei false neutralităţi.

În paralel, în Republica Moldova, Rusia a investit sute de milioane de euro pentru a opri procesul de integrare europeană. Vorbim despre un război hibrid, dus prin dezinformare, coruperea unor politicieni, manipularea mass-media şi finanţarea partidelor pro-Kremlin. Toate aceste acţiuni au un singur scop: deturnarea Moldovei de pe drumul european şi readucerea ei în sfera de influenţă a Moscovei.

Este inadmisibil ca, în acest context, un parlamentar român să vină la tribuna Parlamentului şi să ceară "neimplicarea României în alegerile din Moldova", fără să condamne, în acelaşi timp, ingerinţa brutală şi constantă a Rusiei. O asemenea atitudine nu înseamnă neutralitate, ci complicitate tacită la destabilizarea unei ţări surori.

Răspunsul nostru trebuie să fie ferm: Rusia este astăzi un agresor. Este responsabilă pentru un război ilegal şi sângeros pe teritoriul Ucrainei, pentru crime împotriva umanităţii şi pentru destabilizarea securităţii europene.

România nu poate şi nu trebuie să devină teren fertil pentru propaganda Kremlinului. Suntem membri ai Uniunii Europene şi ai NATO. Avem datoria să rămânem solidari cu partenerii noştri, să sprijinim fără echivoc Republica Moldova şi să apărăm pacea şi libertatea câştigate cu sacrificii uriaşe.

Aceasta nu este doar o luptă cu arme, ci şi cu minciuni şi manipulări. Să nu permitem ca vocea propagandei ruse să devină mai puternică decât vocea adevărului şi a democraţiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ion-Alin Tomescu? Nu a ajuns.

Continuăm cu doamna deputat Laura Gherasim, AUR. Nu.

Domnul deputat Doru-Lucian Muşat, AUR? Nu.

Grupul parlamentar SOS România, doamna deputat Laura Toader? Nu.

Doamna deputat Andreea Cîmpianu? Nu.

Domnul deputat Robert Alecu, neafiliaţi.

Domnul Robert Alecu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Statul nu este stăpânul, ci partenerul istoriei naţionale. O reparaţie morală necesară".

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vorbesc astăzi despre un formalism rece, care sufocă spiritul ceremoniilor noastre cele mai sacre. Vorbesc despre momentul în care, în faţa monumentelor eroilor, protocolul rigid al statului modern ajunge să insulte istoria vie a acestei naţiuni.

Problema este simplă, dar efectul ei este profund dăunător. La fiecare ceremonie oficială, asociaţiile, care sunt ele însele monumente istorice, parteneri de peste un secol ai statului român, sunt umilite. Sunt puse să aştepte. Să aştepte să se termine ceremonia oficială, să se oprească fanfara, să plece oficialităţile, pentru a putea depune o coroană de flori în afara cadrului solemn, ca nişte intruşi toleraţi.

Stimaţi colegi,

Ce mesaj transmitem noi, când Asociaţia "Cultul Eroilor", fondată în 1919 de către Regina Maria şi patriarhul vremii, Miron Cristea, asociaţie care, prin lege, este partenerul de drept al Armatei Române, în cinstirea memoriei celor căzuţi pentru patrie, este tratată ca un spectator oarecare? Ce semnal dăm, când Societatea Naţională de Cruce Roşie, fondată în 1876, care reprezintă un simbol al umanităţii în vremuri de război şi de pace, auxiliarul autorităţii publice în cele mai grele momente, este aşezată la coadă, după toţi reprezentanţii politici?

Aceste organizaţii nu sunt simple ONG-uri. Ele sunt parte din ADN-ul statului român modern. S-au născut din voinţă regală şi din necesitate istorică. A le ignora statutul special nu este doar o inechitate. Este o amnezie de stat. O nerecunoaştere a faptului că România nu a fost construită doar de instituţii, ci şi de aceşti piloni ai societăţii civile.

De aceea, propunerea mea nu vreau să fie considerată o critică sterilă, ci o soluţie de onoare. Să corectăm regulamentele şi legea, să introducem o categorie specială în ordinea de precădere, pe care o putem numi: "Asociaţii de Importanţă Naţională cu Relevanţă Istorică".

Şi pentru a opri din start orice argument, criteriile de accedere la acest statut trebuie să fie obiective, restrictive şi verificabile: o vechime demonstrată de minimum 100 de ani, statut de utilitate publică recunoscut prin lege şi o structură naţională dovedită. Doar un grup restrâns de entităţi-simbol se va califica, iar prezenţa lor nu va face decât să aducă prestigiu şi greutate oricărei ceremonii. Grup care, pe lângă cele menţionate anterior, include ASTRA, Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, Automobil Clubul Român şi Asociaţia Generală a Vânătorilor... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc mult.

Mai luăm o intervenţie.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Ion-Alin Tomoescu, dacă a ajuns. Nu.

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Laura Gherasim? Nu.

Domnul deputat Doru-Lucian Muşat? Nu.

Grupul parlamentar SOS România - doamna Laura Toader? Nu.

Doamna Andreea Cîmpianu? Nu.

Neafiliaţi - domnul Dumitru Coarnă? Nu.

Doamna Aurora-Tasica Simu, neafiliaţi? Nu.

Bun.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Daţi-mi voie să dau citire listei declaraţiilor depuse din partea Grupului parlamentar al PSD pentru şedinţa de astăzi, 10 septembrie 2025: domnul deputat Ştefan Ţintă, domnul deputat Marius-Constantin Budăi, domnul deputat Romeo-Daniel Lungu, domnul deputat Mircea-Vasile Govor, domnul deputat Virgil Alin Chirilă şi domnul deputat Nicolae-Adrian Bara.

Din partea Grupului parlamentar AUR: doamnele şi domnii deputaţi Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Guşă, Cristina-Emanuela Dascălu, Sorin-Titus Muncaciu, Samuel-Virgil Miclău, Nicolae Mîndrescu, Fabian-Cristian Radu şi Daniel-Cătălin Ciornei.

Grupul parlamentar al PNL: doamnele şi domnii deputaţi Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Vetuţa Stănescu, Marian Cruşoveanu, Aneta Matei, Simona-Geanina Pistru-Popa, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Răzvan-Olimpiu Cadar, Adrian Mocanu.

Grupul parlamentar SOS România: Nagy Vasile, Florin Caragaţă, Sorin-George Oltenaşu.

Grupul parlamentar al UDMR, doamna deputat Biró Rozália-Ibolya.

Şi, menţionez, colegii care au fost înscrişi pentru a susţine declaraţiile oral, dar nu au reuşit să le prezinte, aceste declaraţii vor rămâne în scris.

Închei prima parte a şedinţei şi vă anunţ că în câteva minute vom continua cu partea de dezbateri pentru proiectele aflate pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 203.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că, potrivit Regulamentului, programului de lucru este următorul: până la ora 11.00 dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat pentru ora 11.30; la încheiere, au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă există obiecţii cu privire la ordinea de zi.

Nu sunt.

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propun să intrăm în ordinea de zi.

Şi trecem la dezbaterea iniţiativelor legislative aflate pe ordinea de zi.

9. Proiectul de Lege pentru completarea art. 118¹ din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 558/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Am să rog reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului.

Deci, rog Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Eugen Neaţă:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 118¹ din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 558/2024, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru completarea art. 118¹ din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 118¹ din Legea nr. 53/2003, în sensul acordării unui număr de 8 zile de muncă la domiciliu sau în regim de telemuncă pentru salariaţii care au în întreţinere copii în vârstă de până la 18 ani încadraţi în grad de handicap.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil, cu observaţii, al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi; avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate şi familie; punctul de vedere, favorabil, al Guvernului.

La lucrări au participat deputaţii conform listei de prezenţă.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 1 octombrie 2024.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care propun adoptarea proiectului de lege cu amendamente redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Moş Patricia-Simina- Arina.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Stimată doamnă preşedinte, mulţumesc.

Dragi colegi,

Din Parlamentul României susţin părinţii, părinţii eroi care au copii cu dizabilităţi. Sprijinul real pe care îl oferim părinţilor care sprijină şi îngrijesc copii cu dizabilităţi transmite un mesaj clar, de aici, de la această tribună - îi preţuim, le recunoaştem efortul şi le suntem alături.

Cu această ocazie, doresc să felicit iniţiatorii şi susţin proiectul de lege iniţiat de colegii mei parlamentari, care prevede majorarea numărului de zile în care aceşti părinţi pot lucra de acasă.

Concret, vor putea solicita 8 zile de telemuncă în fiecare lună, pentru a fi mai aproape de cei dragi, pentru a fi aproape de copiii lor.

Mai mult decât atât, pentru familiile cu gemeni, tripleţi sau mai mulţi copii cu dizabilităţi se adaugă două zile suplimentare pentru fiecare copil aflat în îngrijire.

O mare parte a activităţii mele s-a concentrat pe îmbunătăţirea vieţii celor care sunt diferiţi de noi - dar să nu uităm că sunt diferiţi, dar sunt egali - ştiu câtă dăruire şi putere este în fiecare părinte care luptă zilnic pentru binele copilului său.

Este încă un pas prin care ne exprimăm concret grija şi respectul faţă de părinţii care au copii cu dizabilităţi.

Grupul PNL va vota pentru această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna Simu Aurora-Tasica, neafiliat, vă rog.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Bună ziua!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Vom susţine această iniţiativă. Este o iniţiativă foarte bună. Statul român trebuie să aibă grijă de persoanele cu dizabilităţi şi de persoanele vulnerabile.

Dar, în acelaşi timp, pe de o parte, statul dă şi, pe cealaltă parte, ia.

Potrivit Codului fiscal - vă citez: "clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanţilor legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere şi întreţinere persoane cu handicap grav sau accentuat şi persoane încadrate în gradul I de invaliditate" sunt persoane care, potrivit Codului fiscal, nu datorează impozit sau taxă pe clădiri.

Această prevedere va fi scoasă din Codul fiscal pentru că aţi votat sau, mă rog, aţi adoptat acel pacheţel de măsuri. Şi acel pacheţel de măsuri pe care l-aţi adoptat, pe care Guvernul ni l-a prezentat, este un pacheţel care afectează drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

Şi, pe de o parte, daţi, dar, pe cealaltă parte, luaţi.

Nu este corect. Trebuie să faceţi lucrurile în aşa fel încât aceste persoane să fie cu adevărat protejate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Câciu Adrian, Partidul Social Democrat, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Foarte scurt.

Mă bucur să văd colegi care susţin iniţiativele PSD.

Şi mi-ar plăcea, atunci când vin şi susţin, să spună totuşi că totuşi PSD nu e aşa de rău, cum nu uită să spună, atunci când vin să critice doar PSD din acest Parlament.

În al doilea rând, stimaţi domni, dacă n-aţi fi atacat la Curtea Constituţională acest Pachet 2, azi am fi avut pe masă un proiect de lege care va fi depus de PSD, când Curtea se va pronunţa, astfel încât acea scutire de impozit pentru persoanele cu handicap să rămână în vigoare.

Aşa că, atunci când luaţi şi faceţi acţiuni populiste, gândiţi-vă dacă cumva nu întârziaţi ca ideile bune despre care aţi vorbit mai devreme, doamnă, să fie puse în aplicare, da?

Aşteptăm poate să vă retrageţi şi plângerea respectivă şi să mergem mai departe, să scutim persoanele cu handicap de impozitul pe clădiri.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Şerban Gianina, vicepreşedinte, vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Da, domnule deputat, nu criticăm doar PSD, sunteţi împreună la guvernare - PSD, PNL, USR şi UDMR.

Când domnul Bolojan a venit în Parlament cu angajarea răspunderii, înainte de asta a primit nişte avize de la miniştrii dumneavoastră, avize favorabile.

Deci, nu puteţi să pozaţi că nu ştiţi, că n-aţi văzut, că n-aţi auzit. Miniştrii dumneavoastră au ridicat mânuţa, au dat un aviz favorabil pentru aceste măsuri. Ce măsuri? Persoanele cu dizabilităţi să fie bune de plată, să-şi plătească impozitele.

Deci, nu, nu sunteţi doar dumneavoastră vinovaţi, sunteţi toţi.

Bineînţeles că vom susţine acest proiect, dar aş vrea să vă citesc un mesaj pe care l-am primit aseară de la o doamnă, angajat la DGASPC Vrancea.

Şi îmi spune aşa: "Lucrez la DGASPC Vrancea, unde pe parcursul zilei de azi - adică ieri -, am primit 30% din salariu. Toţi angajaţii suntem foarte dezamăgiţi. Cum să primeşti după o lună de muncă...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinsă colegă, aş vrea să vă rog...

Doamna Gianina Şerban:

...1.200 de lei?"

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...să vă referiţi la proiectul...

Doamna Gianina Şerban:

"De ce..."

Păi este...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...supus dezbaterii.

Doamna Gianina Şerban:

Dacă îmi daţi voie să termin mesajul, - doamna face referire la persoanele cu dizabilităţi.

"De ce această mizerie? Din ce să putem trăi? Avem chirii, avem rate. Sau persoanele cu dizabilităţi şi cei care au grijă de ei nu au dreptul la viaţă?"

Vă întreabă un angajat al dumneavoastră.

Aceste măsuri angajate prin răspunderea Guvernului au un direct impact asupra persoanelor cu dizabilităţi şi îngrijitorilor lor.

Proiectul pe care îl avem astăzi la vot cârpeşte. Veniţi şi spuneţi că vreţi să reparaţi. Dar cine a făcut aceste proiecte? Cine a implementat aceste măsuri? Vă întreb.

Cred că românii ştiu cine. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind solicitări, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 3 amendamente admise.

Dacă la punctul 1 există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Punctul 2, obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Punctul 3, obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

10. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O foaie de parcurs privind drepturile femeilor COM (2025) 97; PHCD 41/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Doamna Dumitriţa Albu:

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi de Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Consiliului Naţional al Audiovizualului, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- a susţinut foaia de parcurs privind drepturile femeilor şi a recunoscut importanţa acţiunilor întreprinse la nivel naţional pentru realizarea principiilor şi obiectivelor comunicării;

- a subliniat importanţa acţiunilor de protejare a victimelor violenţei domestice şi sexuale, precum şi a victimelor traficului de persoane;

- a susţinut consolidarea siguranţei persoanelor de sex feminin în spaţiul digital şi măsuri pentru prevenirea şi combaterea expunerii copiilor la conţinuturi digitale sexiste dăunătoare, alături de prevenirea şi combaterea sexismului în mass-media şi în publicitate;

- a recomandat acordarea unei importanţe sporite accesului la servicii de sănătate fizică şi mentală, la medicamente şi la informaţii pentru femeile şi fetele din medii defavorizate şi din zonele rurale;

- a susţinut promovarea unor acţiuni în direcţia asigurării independenţei economice reale a femeilor şi a exprimat sprijinul pentru participarea deplină, egală şi semnificativă a femeilor în toate sferele şi la toate nivelurile vieţii publice şi politice şi promovarea reprezentării echilibrate a femeilor în posturile de responsabilitate şi de decizie;

- a susţinut suplimentarea finanţării pentru programele dedicate egalităţii între femei şi bărbaţi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Doamna Gorghiu Alina-Ştefania.

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi,

Cred că nu este un prezidiu mai potrivit, cu trei doamne, pentru proiectul pe care îl prezint şi eu astăzi şi pe care Grupul Partidului Naţional Liberal îl susţine, pentru că astăzi Camera Deputaţilor susţine o fişă de parcurs, o foaie de parcurs pentru drepturile femeilor. E un document esenţial al Comisiei Europene pentru consolidarea egalităţii de gen, care sigur are o legătură directă şi cu obiectul de activitate al Comisiei noastre speciale împotriva violenţei domestice.

Această foaie de parcurs ne cheamă să acţionăm în nişte direcţii foarte clare. Şi o să le prezint eu, pe scurt, pentru că o să vedeţi cât de important este să legiferăm acolo unde sunt puncte nevralgice.

În primul rând, prevenirea violenţei şi sprijin real pentru victime. Şi asta înseamnă: protecţie imediată din partea noastră - şi o s-o facem -, acces la justiţie şi reintegrare socioprofesională.

În al doilea rând, vorbim despre justiţie şi egalitate şi trebuie eliminate diferenţele de salarizare; şi garantarea independenţei economice a femeilor. Asta este una din cauzele violenţei domestice - lipsa de autonomie financiară.

În al treilea rând, educaţie şi cultură.

Stimate doamne şi domni parlamentari,

Programe pentru prevenirea hărţuirii şi combaterea sexismului. Da, trebuie să avem genul acesta de programe pentru o societate mai bună.

4. Muncă şi protecţie socială - înseamnă sprijin pentru femeile vulnerabile şi investiţii în infrastructură socială.

5. Un punct care întotdeauna stârneşte rumoare - şi vreau să fiţi puţin atenţi, domnilor - participare publică şi politică. Asta înseamnă o reprezentare egală a femeilor şi bărbaţilor la masa deciziilor.

6. Digitalizare - înseamnă protecţia femeilor împotriva hărţuirii online, aşa cum a spus şi colega noastră, şi a abuzurilor din mediul digital.

Şi nu în ultimul rând - cercetare şi politici publice, pentru că asta înseamnă să colectăm date şi să finanţăm programe dedicate egalităţii de gen.

Pe scurt, concluzia pe care pot s-o trag împreună cu colegii din Grupul Liberal pe această fişă de parcurs este că egalitatea începe cu siguranţa fiecărei femei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim, distinsă colegă.

În continuare, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Colega mea a punctat în general lucruri bune. Avem în faţă o foaie de parcurs din partea Comisiei Europene, cu un titlu care sună foarte bine, privind drepturile femeilor, şi, într-adevăr, cine nu ar fi de acord cu o egalitate între bărbaţi şi femei sau femei şi bărbaţi, privită însă nu ca o egalitate matematică, prin cote de gen, ci ca o egalitate de şanse, da, şi în care să nu punem totuşi pe picior de egalitate femeile şi bărbaţii, normal, cu acest concept de gen care cuprinde şi acele deviaţii sexuale, patologii sexuale care sunt cuprinse sub umbrela mai largă - LGBT. Deci, să nu amestecăm termenii - de "gen" cu "sex".

Într-adevăr, cine n-ar fi de acord cu combaterea violenţei, cu plata corectă, cu încetarea traficului de persoane, a violului, îngrijirea medicală şi multe alte lucruri foarte bune?

Însă, ce-ar fi să completăm această foaie de parcurs cu nişte drepturi pe care nu le vedem? Cu dreptul de a nu fi forţate, direct sau indirect, prin presiune psihologică, fizică, lipsă de informare, lipsuri materiale, de a face avort, dreptul de a avea şi opţiunea de a păstra sarcina, având un ajutor social din partea unor primării, de exemplu; dreptul ca într-o societate normală, maternitatea să fie prezentată ca ceva pozitiv, iar nu ceva negativ, cum este în prezent; dreptul femeilor de a avea deduceri fiscale serioase în raport cu fiecare copil pe care îl nasc şi pe care îl cresc - care sunt, am văzut, deja îndepărtate de acest Guvern inconştient care nu înţelege că tocmai în scăderea natalităţii şi a condiţiei sociale stă criza economică în care ne găsim.

Ar trebui să vedem toate aceste drepturi în această foaie de parcurs.

Fără ele, ea rămâne, în general, doar o foaie cu vorbe.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

În continuare aş dori să o invit la cuvânt, pentru prezentarea raportului activităţii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în semestrul al II-lea al anului 2024, pe doamna preşedinte Vedinaş, cu menţiunea de...

(Vociferări. Doamna deputat Laura Gherasim solicită să ia cuvântul.)

A, mă iertaţi, mă iertaţi, distinsă doamnă!

Vă rog, cu menţiunea de a face această prezentare.

Doamna Laura Gherasim:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Sunt deputat Laura Gherasim, preşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.

Permiteţi-mi să dau, pe scurt, citire raportului privind activitatea comisiei pe semestrul al II-lea al anului 2024.

Pe parcursul celui de-al II-lea semestru al anului 2024, comisia şi-a desfăşurat activitatea atât în cadrul celor şapte şedinţe în plen, cât şi în cadrul subcomisiilor sale de analiză, stabilite conform programului de lucru.

Comisiei i-au fost adresate în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2024 un număr total de 255 de petiţii formulate de persoane fizice şi persoane juridice.

Şi în acest semestru, majoritatea petiţiilor înregistrate în evidenţa comisiei - 131 de petiţii - vizează probleme cu care se confruntă deţinuţii în mediul penitenciar, urmând ca pondere în totalul petiţiilor cele care sesizează chestiuni din domeniul justiţiei şi din domeniul social.

Remarcăm faptul că 84 de petiţii din totalul de 131 de petiţii primite din mediul penitenciar constituie cereri de transferare a petenţilor la alte unităţi de detenţie, situate la distanţe mai mici de localităţile lor de domiciliu. Menţionăm că, dintre acestea, doar 40 de petiţii au fost soluţionate favorabil.

În semestrul al II-lea al anului 2024, au fost adresate comisiei 23 de petiţii cu reclamaţii din domeniul social. În continuare ne sunt aduse la cunoştinţă dificultăţi şi prezumtive abuzuri săvârşite de autorităţi publice în ceea ce priveşte recunoaşterea unor drepturi speciale, cum ar fi dreptul de transcriere a certificatului de stare civilă, petiţiile care vizau reclamaţii privind nesoluţionarea la termen a cererilor.

În condiţiile reducerii personalului angajat în autorităţi şi instituţii publice sau în cazul unui proces serios de restructurare, termenele în care instituţiile trebuie să soluţioneze cererile cetăţenilor iată că nu mai pot fi respectate.

Comisia recomandă Guvernului implementarea unui sistem informatic integrat, menit să optimizeze procesarea cererilor cetăţenilor şi să asigure soluţionarea acestora într-un interval de timp redus, în concordanţă cu principiile eficienţei administrative şi digitalizării serviciilor publice.

Considerăm oportun să reluăm recomandarea privind necesitatea mediatizării informaţiilor referitoare la competenţa comisiei şi sfera atribuţiilor acesteia, precum şi normelor legale care reglementează în domeniul drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor legale care revin cetăţenilor.

De asemenea, reiterăm recomandările anterioare adresate Guvernului României, în sensul în care, în acord cu angajamentele europene ale României şi cu concluziile şi recomandările misiunilor şi vizitelor de verificare ale unor organisme ale Consiliului Europei, este necesară şi urgentă consolidarea progresivă şi multianuală a programelor guvernamentale dedicate ameliorării condiţiilor de detenţie din unităţile de profil din ţara noastră.

Veţi regăsi în textul raportului care v-a fost distribuit, informaţii, date şi menţiuni privind toate categoriile de probleme cu care comisia a fost sesizată şi modul în care acestea au fost soluţionate, în limitele competenţelor regulamentare.

La data la care s-a redactat raportul au mai rămas două petiţii pe rol, urmând ca noi să procedăm la soluţionarea acestora, în colaborare cu alte autorităţi şi instituţii publice.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinsă doamnă preşedinte Laura Gherasim, am luat act de prezentarea acestui raport.

Mulţumim.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 104/2024; procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Silviu Nicu Macovei (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru a răspunde provocărilor legate de reglementările permiselor de conducere pentru tractoare agricole şi forestiere în România, prin O.U.G. nr. 1//2024 se propune, printre altele, introducerea unei noi categorii a permisului de conducere, categoria Tr1, care să includă tractoarele agricole sau forestiere a căror viteză maximă constructivă este mai mică sau egală cu 40 km/h.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în forma propusă de comisiile de specialitate.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Rog prezentarea raportului, Comisia pentru industrii sau Comisia juridică.

Domnule preşedinte Ciucă, vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Am fost sesizaţi conform Regulamentului - art. 95 şi art. 118, alin. (3).

Suntem în procedură de urgenţă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 26.02.2024.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil acest proiect de lege.

Iar în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Bode Lucian Nicolae, preşedintele Comisiei pentru transporturi.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Măsura cuprinsă în acest act normativ are impact în principal asupra sectorului agricol. Prin efectele ei, această ordonanţă asigură operarea şi conducerea utilajelor agricole şi forestiere cu permis de conducere categoria B, în special pentru utilajele cu deplasare lentă, în combinaţie cu una sau două remorci, cu condiţia respectării unei anumite viteze de deplasare - de maximum 40 km/h - pe drumurile publice.

Este o măsură proactivă de flexibilizare a cadrului legal în materia permiselor de conducere, cu impact pozitiv asupra unui sector economic esenţial, cum este sectorul agricol.

Apelul fermierilor, aşadar, a fost ascultat de Guvern, iar prin acest act normativ a fost implementat un obiectiv major pentru sectorul agricol.

Aşadar, doamnelor şi domnilor deputaţi, se pot întâmpla lucruri bune în materie legislativă când există deschidere şi înţelegere asupra unor aspecte urgente, de rezolvarea cărora depinde funcţionarea unui întreg domeniu care se confruntă cu un deficit de şoferi specializaţi.

Această echivalare a permiselor de conducere nu înseamnă că siguranţa pe şosele va fi afectată, ci reclamă mai multă vigilenţă şi responsabilitate din partea tuturor celor implicaţi. Mă refer, pe de o parte, la participanţii la trafic şi, pe de altă parte, la autorităţi de aplicare a legii.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Hristu Cosmin, vă rog.

Domnul Cosmin Hristu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aţi tăiat fondurile pentru liceele agricole din PNRR, aţi tăiat fondurile pentru Programul "Primul tractor", aţi tăiat cu 3,5 miliarde din banii alocaţi măsurilor de susţinere a fermierilor din România.

AUR va vota pentru acest proiect, susţinând mobilitatea fermierilor şi accesul ca ei să-şi poată lucra pământurile şi să dea hrană şi energie.

Acest proiect de lege vine în sprijinul agricultorilor, care până acum erau puşi în situaţii absurde, din cauza unor reglementări rigide şi depăşite.

Este momentul să nu-i mai încurcăm pe cei care muncesc pământul şi asigură hrana ţării.

Introducerea categoriei Tr1 şi echivalarea permisului B cu acest nou tip de permis înseamnă simplificare, normalitate şi alinierea la ceea ce deja se întâmplă în Uniunea Europeană. Este o măsură care răspunde unei realităţi - lipsa forţei de muncă specializate şi nevoia urgentă de a permite utilizarea utilajelor agricole, fără birocraţie inutilă.

Consider că siguranţa rutieră rămâne prioritară, dar nu prin blocaje şi hârtii, ci prin reguli clare şi adaptate vremurilor, iar această lege este dovada că putem face lucrurile mai simple şi mai corecte pentru cei care muncesc.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Gál Károly.

Vă rog.

Domnul Gál Károly:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul legal necesar pentru a conduce anumite categorii de tractoare agricole şi forestiere cu permis de conducere de categoria B pe drumurile publice.

Această reglementare este binevenită şi necesară, deoarece creşterea parcului de utilaje agricole - ceea ce este un lucru bun - generează disproporţionalităţi între numărul de utilaje şi personalul calificat disponibil.

Având în vedere că migraţia forţei de muncă disponibile este semnificativă în sectorul agricol şi în zona rurală, în general.

Prin această ordonanţă, în primul rând sprijinim activitatea fermierilor, prin adaptarea legislaţiei la realităţile sectorului agricol. Eliminăm costurile suplimentare pentru obţinerea unui nou permis şi sprijinim accesul mai rapid la operarea utilajelor agricole, mai ales în perioadele foarte aglomerate.

Această facilitate vine cu risc minim pentru siguranţa rutieră.

Prin urmare, Grupul UDMR va vota acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Popa Maricel, PSD.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această Ordonanţă nr. 1/2024, elaborată de Guvernul condus de Marcel Ciolacu, la vremea respectivă, şi care îndreaptă totodată o anomalie, deoarece cei care aveau permis de conducere şi puteau să meargă pe drumurile publice, să circule pe drumurile publice, nu puteau să conducă utilajele agricole.

Această ordonanţă este binevenită.

Grupul PSD va vota o îndreptare a unei situaţii deosebite, deoarece la foarte mulţi conducători auto cu B, care conduceau utilajele agricole, li s-a făcut dosar penal de către agenţi, pe bună dreptate poate, dar atunci când ieşeau din câmp sau pe drumurile agricole, unde mergeau unii agenţi special ca să-i vâneze, ceea ce este o anormalitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Albu Dumitriţa, neafiliat.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al independenţilor va susţine această propunere.

Este o măsură binevenită pentru fermieri şi considerăm că ar trebui să ne îndreptăm mai mult atenţia asupra acestui domeniu.

Şi, în consecinţă, vom vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Potrivit art. 107 din Regulament, nefiind amendamente, acest proiect de lege rămâne pentru votul final.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2024 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale; PL-x 89/2024.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ötvös Koppány Bulcsú (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale.

Modificările vizează prevederile art. 6 şi 6¹, în sensul clarificării anumitor aspecte cu privire la perioada de implementare a proiectelor finanţate în baza acestei ordonanţe.

Astfel, modificarea propusă are ca scop clarificarea limitelor temporare între care trebuie efectuate de către beneficiar cheltuielile aferente proiectului şi pentru care ulterior vor trebui prezentate documente justificative, în vederea decontării.

Aşadar, supunem spre aprobare proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Prezentarea raportului, domnul preşedinte George-Mihail Neamţu, din partea Comisiei pentru cultură.

Vă rog.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2024 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a fost sesizată, prin adresa PL-x 89 din 26 februarie 2024, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2024 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor Ordonanţei Guvernului, în sensul clarificării limitelor temporale între care trebuie efectuate de către beneficiar cheltuielile aferente proiectului.

Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa comisiei din 15 aprilie.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2024 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul vicepreşedinte Cozma Adrian-Felician.

Vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor,

Aprobăm astăzi o ordonanţă de Guvern care clarifică procedural intervalul de timp pentru care se decontează cheltuielile efectuate pentru proiectele culturale.

Astfel, în textul propus se precizează expres că, pentru a fi eligibile, cheltuielile trebuie să fie efectuate între data semnării contractului de finanţare nerambursabilă cu autoritatea finanţatoare şi data finalizării activităţii specifice din perioada de implementare a proiectului.

Ordonanţa prevede şi dispoziţii tranzitorii cu privire la contractele de finanţare nerambursabilă aflate în derulare la data intrării în vigoare a acestor modificări, care rămân supuse reglementărilor aflate în vigoare la data încheierii acestora.

Este o măsură firească şi trebuie aprobată, pentru că a stat la baza finanţării multor proiecte culturale.

Mai mult decât atât, mi-aş dori ca, atunci când întocmim bugetul pentru anul 2026, Guvernul să propună o finanţare adecvată a domeniului cultural din România şi nu bătaia de joc de 0,07% din PIB, pe care a prevăzut-o domnul Ciolacu, în 2025.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestei legi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot la dezbateri generale, domnul preşedinte Neamţu George-Mihail; de această dată pentru dezbateri.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

În măsura în care şi dumneavoastră aţi fost responsabilă pentru destinele culturii româneşti, pentru că aţi avut un mandat, zic eu, promiţător, din păcate curmat, în contextul politic creat după alegerile nejustificate din acest an, aş vrea să pun o întrebare acestui plen.

Doamnelor şi domnilor,

Ce mai este cultura sau dacă pentru noi cultura naţională contează sau dacă cultura românească este cu adevărat importantă.

Vă spun, nu comentez faptul că un partid care are 5%, o asociaţie etnică, UDMR, a dat ministrul culturii - o premieră.

Sigur că despre aceste chestiuni putem vorbi cu altă ocazie, putem să discutăm şi despre competenţa altor miniştri. La Ministerul de Externe avem o doamnă care nu ştie exact capitalele ţărilor BRICS, nu ştie exact că Dobrogea e parte a României, deci nu poate să facă vizite de lucru în Dobrogea, nu ştie nici numele preşedintelui Ucrainei. Pentru asta am şi scris o carte, "Şah însângerat", ca s-o invit la o dezbatere, poate îşi face lecţiile până atunci.

Dar, dincolo de această chestiune, a incompetenţei domnului Goe, de la minister, sau a doamnei Ţoiu, de la Ministerul de Externe, aş vrea să pun întrebarea aceasta fundamentală, pentru că se risipesc foarte mulţi bani publici.

Şi vă dau două exemple.

În judeţul Arad am avut Festivalul Clătitei şi s-a desfăşurat sub egida culturii.

În Prahova am avut Festivalul Caşcavelei.

Şi asta, pentru unii, este cultură. Asta în timp ce, evident, tinerii deştepţi ai României se trezesc fără burse, se trezesc privaţi de oportunitatea de a studia partiturile lui Enescu sau ale lui Porumbescu, de a înţelege mai bine arta lui Brâncuşi, de a studia, până la urmă, izvoarele istoriei naţionale.

Aşa că, doamnelor şi domnilor, dacă chiar ţinem la identitatea acestui popor, haideţi să alocăm bani pentru cultură naţională!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat, lider, Csoma Botond.

Vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Doamnelor şi domnilor,

Se vorbeşte în piaţa publică că antevorbitorul este un om cultivat, citit. Dacă este aşa, atunci ar trebui să ştie că etnicizarea culturii este de sorginte fascistă.

Stimate domnule antevorbitor,

Fasciştii etnicizau cultura.

Sper că, în calitate de om citit, cultivat, intelectual - se spune despre dumneavoastră în piaţa publică - ar trebui să ştiţi chestia asta. (Vociferări.)

Eu cred că aţi reuşit să reduceţi acest discurs la un nivel inferior. Nu m-am aşteptat de la dumneavoastră, nu m-am aşteptat să fiţi aşa, să-l imitaţi pe Giordano Păcăliciul, că Giordano Păcăliciul mai face abordări de acest gen. De la dumneavoastră nu m-am aşteptat la acest lucru. Nici factual nu sunteţi în stare să faceţi o afirmaţie corectă, pentru că nu este o premieră în România când un etnic maghiar conduce Ministerul Culturii. A mai fost, a mai fost şi domnul Kelemen Hunor la Ministerul Culturii şi ţin să vă anunţ că domnul Demeter András este un om foarte instruit şi se pricepe la cultură.

Şi să vă fie ruşine că aţi făcut o referire la etnia domnului Demeter András! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cred că până la urmă cultura nu trebuie târâtă în jocuri populiste, în atacuri la persoană şi într-o personalizare excesivă.

Cred că, dacă respectăm cultura, ar trebui mai întâi să ne respectăm unii pe alţii, să respectăm ceea ce înseamnă România, cu fiecare dintre noi în parte.

Până la urmă, când vorbim de cultură, vorbim de câteva dimensiuni. Avem dimensiunea identitară naţională, românească, pe care suntem datori s-o punem în valoare, s-o promovăm în lume, şi s-o înţelegem, cu toţii, prin sistemul naţional de educaţie, prin cultură, prin capacitatea socială a noastră de a înţelege foarte bine cine suntem şi care este destinul nostru naţional.

Cultura înseamnă şi dialog, înseamnă şi reciprocitate, înseamnă şi respect, deci înseamnă şi dimensiunea românească transpusă la universalitate, dar şi dimensiunea românească în raport cu alte dimensiuni identitare care sunt pe teritoriul României sau care sunt în Europa şi în lume.

De asemenea, cultura, până la urmă, înseamnă educaţie civică, înseamnă să ne înţelegem mai clar unii pe ceilalţi.

Şi cultura, mai ales, înseamnă ceva, înseamnă să avem nuanţe, înseamnă să avem măsură, înseamnă să avem bun-simţ, înseamnă să înţelegem care sunt limitele şi care sunt valorile. Iar prin cultură trebuie să promovăm valorile autentice ale civilizaţiei, valorile care reuşesc să ducă umanitatea înainte şi să dea naşterea evoluţiei, sub toate sensurile sale.

Cred că de aceea cultura este foarte importantă.

Şi mai cred ceva. Cultura este cea care ne poate proteja de agresiuni externe, ne poate proteja de imixtiuni precum cele ale războiului hibrid rusesc, ne poate proteja de manipulare, de dezinformare, de abrutizare şi de orice formă de extremism.

Să învăţăm să fim români, să fim mândri că suntem români şi să învăţăm că facem parte dintr-o mare familie a umanităţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat George-Mihail Neamţu.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Doamnă preşedinte,

Distinşi colegi,

N-am pus o problemă personală aici, în faţa dumneavoastră, ci una politică.

Mă gândesc dacă la Budapesta am putea avea, într-o bună zi, un ministru al culturii român, ar fi un lucru extraordinar şi am putea celebra diversitatea, pluralismul european şi această viziune universalistă.

Apropo de prietenia română-maghiară, da, sunt de acord.

La Ciucea, de pildă, vedem urmele acestei corespondenţe între Octavian Goga şi Ady Endre. Această prietenie a fost fertilă, aşa cum şi prezenţa lui Béla Bartók în spaţiul muzical românesc l-a inspirat pe Enescu să compună minunata "Rapsodie Română".

Deci, apropo de prietenie intelectuală sau culturală, suntem primii care să aplaudăm acest lucru. Iar dumneavoastră, mai ales cei de la USR, sunteţi primii care îl scoateţi pe Octavian Goga din şcoli, îl scoateţi pe Octavian Goga din licee, îl scoateţi pe Octavian Goga din spaţiul public. Mai nou, şi statuile lui Goga vă displac, în timp ce statuile lui Stepan Bandera, liderul fascist al mişcării ucrainene, pe care acum Valeri Zalujnîi, şi chiar şi Volodimir Zelenski îl revendică ca pe o fi figură fondatoare, acest fascist al interbelicului ucrainean care s-a luptat cu Iancu Flondor, cavaler de Storojineţ, nu vă deranjează.

Fascismul de la Kiev nu vă supără! (Vociferări.) Chiar vreţi să-l finanţaţi!

Şi, în condiţiile unei lipse totale de transparenţă, să vă fie ruşine vouă, celor care susţineţi fasciştii!

În lipsa unei transparenţe elementare voi vreţi să daţi miliarde peste miliarde unui Guvern, de altminteri corupt.

Aşa că, să revenim la cultură, să revenim la prietenia româno-maghiară, în numele valorilor universale. Iar eu sunt primul care am spus - şi cred că doamna ministru îşi aminteşte - că trebuia să finanţăm anul acesta 1.700 de ani de la Crezul de la Niceea, pe care, cu toţii, creştini, protestanţi, ortodocşi şi catolici ar fi trebuit să-l marcăm.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu, USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Dumneavoastră, domnule Neamţu, cred că sunteţi cea mai josnică specie de parlamentar care a putut să intre în Parlamentul ăsta, convertit dintr-un propagandist infect putinist! (Vociferări.)

Dumneavoastră, domnule Neamţu, aţi făcut o obsesie pentru doamna Ţoiu şi vă comportaţi ca ultimul grobian! E adevărat, în AUR nu s-a găsit o parte a unor colegi de-ai dumneavoastră - că dumneavoastră clar nu sunteţi - care chiar să înţeleagă că femeile trebuie respectate.

În momentul în care faceţi atacuri josnice de acest gen şi vă purtaţi în mod grobian cu o femeie nu faceţi decât să vă descalificaţi.

Să ştiţi că cultura nu are legătură strictă cu şcoala, ci şi cu bunul-simţ!

N-aveţi cum să faceţi, matematic, şcoală şi să vă consideraţi un om de cultură, dumneavoastră, care, din punct de vedere politic oricum sunteţi ultima specie de traseist politic. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinse coleg...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Le-aţi avut pe toate.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

... cu tot respectul, vorbim despre un proiect pentru cultură, educaţie! Vă rog să fiţi atent la cuvinte!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

De aceea, domnule Neamţu, vă spun foarte clar: dumneavoastră abuzaţi şi nu aveţi ce să căutaţi la Comisia pentru cultură, dumneavoastră nu aveţi ce să căutaţi în acest Parlament şi este groaznic modul în care vă raportaţi la femei!

Să vă fie ruşine!

Domnul George-Mihail Neamţu (din sală):

Drept la replică!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat, şi drept la replică.

Vă rog.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Probabil că dacă aş face o schimbare de sex domnul Dimitriu ar fi mulţumit, nu?! (Aplauze. Gălăgie.)

Niciodată, absolut niciodată nu am jignit vreo femeie, pentru că mama m-a învăţat să privesc cu admiraţie la această tradiţie superbă a marilor femei care au făcut istorie. De la Regina Maria, la Ecaterina Teodoroiu, până la Monica Lovinescu, am onorat, nu prin vorbe, ci prin fapte, această lungă tradiţie românească care a dat feminităţii un atribut special, inclusiv în dimensiunea politică a vieţii noastre naţionale.

Dar josnicia vă aparţine vouă, celor care, după 2 ani, 3 ani sau poate 4 ani de înjurături în piaţa publică, cu plăcuţa aia suedeză care începe cu "m" şi se termină cu "ue", aţi vorbit urât despre partenerii voştri, acum de coaliţie, cei din PSD, ca acum să veniţi, de la amvonul acesta virtual, să ne vorbiţi despre moralitate.

Nu vă e puţin ruşine?! Aţi fost întotdeauna supăraţi, pentru că, vezi Doamne, PSD-ul sau alte partide-sistem au deviat România de la parcursul european şi acum, împreună cu cei pe care i-aţi înjurat, veniţi să ne daţi nouă lecţii, celor care facem opoziţie cinstită şi curată. Acum!

Este problema dumneavoastră că doamna Ţoiu este incompetentă! Nu sexul este problema, creierul poate fi! Niciodată sexul! (Aplauze. Vociferări.)

Faptul că doamna Ţoiu nu a făcut lecţii elementare de geografie, de istorie, de relaţii internaţionale, faptul că doamna Ţoiu nu ştie cine este John Mearsheimer sau cine sunt marii gânditori ai acestei discipline, care este geopolitica, ne aruncă pe noi, ca ţară, într-adevăr, într-o mediocritate patentă.

În ţara lui Titulescu, în ţara lui Ion Ghica, s-o ai pe Ţoiu la Ministerul de Externe este un abis al mediocrităţii!

Să vă fie ruşine!

Şi Ţoiu - demisia! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Dimitriu, drept la replică.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Obsesia pe care o aveţi în legătură cu schimbatul de sex poate trădează, din partea dumneavoastră, anumite opţiuni sexuale cu care eu n-am absolut nicio problemă. E treaba dumneavoastră dacă vreţi să faceţi schimbare de sex sau nu! (Vociferări.)

Dar să ştiţi că, în momentul în care dumneavoastră, stimabile extremist grobian, vă referiţi la o doamnă fără să explicaţi care e motivul pentru care o acuzaţi de incompetenţă, cu probe, că doar din vorbe, doar din gură să daţi, asta nu înseamnă că probează ceva.

Dumneavoastră, repet, vă lansaţi într-o tiradă penibilă, dar normală pentru AUR, în legătură cu o doamnă care nu a făcut decât bine pentru România, şi lucrul acesta vă doare. (Râsete. Vociferări. Gălăgie.) Înţeleg lucrul ăsta. Lucrul acesta vă deranjează, că reuşeşte să ţină acele relaţii şi împreună cu Nicuşor Dan reuşim să scoatem capul în lume şi să ne ascundem de voi, din fericire, pentru că sunteţi... (Râsete. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinse coleg...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

... de o penibilitate cruntă. (Gălăgie. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinşi colegi,

E regretabil, la un proiect despre cultură, să avem asemenea supărări.

Aş dori să dau cuvântul ultimului vorbitor - ne apropiem de timpul final dedicat şedinţei de astăzi - domnului deputat Câciu Adrian, de la PSD.

Vă rog.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Dumneavoastră sunteţi neafiliat. Conform Regulamentului, iau cuvântul reprezentanţii grupurilor parlamentare.

PSD-ul nu...

Are cuvântul domnul deputat Adrian Câciu.

Vă rog.

După reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedintă.

Voiam doar să vă rog, mă rog, se termină programul, să trecem, să ne întoarce la ordinea de zi, la dezbateri generale. N-am discutat..., doar domnul Cozma a prezentat foarte corect la ce se referă acest proiect. Restul a fost, de fapt, dovada că acel câmp de care vorbeam şi se bate câmpii pe el a înverzit, unde ar trebui să se ducă colegii, să se certe, să se răcorească, să vină aici puţin mai echilibraţi.

Şi, vă rog, asta era rugămintea mea, să trecem, dacă mai avem timp, la ordinea de zi, că avem multe de aprobat şi cred că românii ne plătesc să legiferăm, nu să ne certăm şi să facem isterii în plenul Parlamentului.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult pentru că respectaţi şi în ceea ce ne priveşte Regulamentul.

Voiam să spun că... uitaţi-vă la ce nivel s-a ajuns.

Noi trebuia să începem astăzi cu comemorarea lui Avram Iancu. (Aplauze.)

Sunt 153 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Avram Iancu.

Am ajuns la o dispută de tipul ăsta, pentru că efectiv ignorăm istoria, scoatem din istorie înaintaşii noştri, pentru că vrem să distrugem ideea de revoltă.

Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu - i-aţi scos din istorie, pentru că vă deranjează ideea de revoltă.

Am ajuns la o dispută de cel mai jos nivel.

Vă atacaţi, vă jigniţi, dar nu vreţi să construiţi nimic pentru România!

Pe 10 septembrie 1872 a trecut în nefiinţă marele nostru erou naţional Avram Iancu.

Mulţumesc mult, doamnă preşedintă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc foarte mult.

Sunt două amendamente respinse.

Dacă se susţin? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Declar închisă şedinţa dezbaterilor.

Ne vedem la ora 11.30, la votul final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe votul final, doresc să transmit la mulţi ani colegei noastre Ana-Smaranda Rinder, cu ocazia zilei de naştere.

La mulţi ani, să fiţi sănătoasă! (Aplauze.)

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Să înceapă votul!

Da, suntem în cvorum.

Întreb liderii de grup dacă sunt eventuale disfuncţionalităţi.

Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

Punctul 1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 58/2025.

Să înceapă votul!

268 de voturi pentru, abţineri - două, "nu votez" - 1. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind investigarea abuzurilor sexuale şi comportamentele deviante din universităţile româneşti; PHCD 56/2025.

Să înceapă votul!

82 de voturi pentru, contra - 189, 6 abţineri.

Proiectul a fost respins.

Explicarea votului, doamna vicepreşedinte Şerban Gianina, vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi, stimaţi colegi de la PSD, PNL, USR, UDMR, minorităţi, aţi ales să fiţi apărătorii abuzatorilor sexuali. (Aplauze.) Prin votul dumneavoastră... (Aplauze.) aţi demonstrat. (Vociferări. Aplauze.)

Mă uit în sală şi văd doamne zâmbind. Îmi pare rău!

Am auzit-o mai devreme şi apreciez discursul doamnei ministru, a vorbit foarte frumos despre egalitate de şanse, despre a proteja femeia, despre a proteja victima.

O să avem la vot PHCD 41.

Dar acum aţi votat împotrivă. Sunteţi femei, sunteţi mame, aţi trecut şi dumneavoastră prin universităţi, poate astăzi aveţi fete în universităţi şi ar fi fost un vot în conştiinţa dumneavoastră, un vot corect dacă aţi fi susţinut înfiinţarea acestei comisii.

Dar astăzi aţi demonstrat încă o dată că în Parlamentul României protejaţi agresorii sexuali. Şi victima, ca de fiecare dată, e pusă pe locul 2.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, explicarea votului, doamna Berescu Monica-Elena.

Doamna Monica-Elena Berescu:

Cred că dumneavoastră, la AUR, confundaţi votul pe care îl dăm aici, în Parlament, cu ceea ce faceţi dumneavoastră la taberele de vară, doamnă... (Vociferări. Gălăgie.) Pentru că nimeni nu apără agresorii sexuali. (Vociferări. Gălăgie.)

Atâta timp cât nimeni... (Vociferări. Gălăgie.) absolut nimeni din partidul dumneavoastră nu a avut un cuvânt de spus... (Vociferări.) în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la tabăra de vară, absolut nimeni din partidul dumneavoastră... (Vociferări.) nu i-a luat apărarea bietei fete, nu puteţi să veniţi aici şi să spuneţi că înfiinţaţi această comisie şi că aveţi probitatea morală să o faceţi.

Uitaţi-vă în curtea dumneavoastră... (Vociferări.) faceţi-vă curat acolo... (Vociferări.) şi apoi veniţi şi ne daţi nouă lecţii de morală! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Punctul 3. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea circumstanţelor şi responsabilităţilor legate de anularea alegerilor prezidenţiale din România din decembrie 2024; PHCD 57/2025.

Să înceapă votul!

88 de voturi pentru, contra - 190, abţineri - 3.

Proiectul a fost respins.

Explicarea votului?

Domnul Mihăescu Mugur, de la AUR, vă rog.

Domnul Mugur Mihăescu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Am votat cu "da" pentru că adevărul nu prea are nevoie de decibeli ca să iasă la iveală. (Aplauze.)

Am votat cu "da" pentru faptul că şi acei oameni care cred că Pământul este plat sau că aurul de la Vidraru este furat de globalişti aveau nevoie să ştie şi ei adevărul... (Aplauze.) cum au nevoie să ştie adevărul şi bărbaţii care se cred femei sau oamenii care se identifică cu un cal sau mai ştiu eu cu ce; şi dânşii aveau nevoie să ştie adevărul. (Râsete. Aplauze.)

Cum acest adevăr va trebui să iasă până la urmă la iveală, voiam să-i ajutăm chiar pe distinşii colegi care vin aici şi spun: "Ruşii! Ruşii!", să prezinte dovezile clare şi incontestabile pentru care Curtea a anulat aceste alegeri şi care, într-adevăr noi suntem plătiţi, suntem, mai ştiu eu, GRU, KGB, ce-om fi, şi să nu devină ca ăla din "Stăpânul inelelor" care striga: "My precious! My precious!", şi dânşii: "Ruşii! Ruşii!"; le dădeam această şansă.

Şi dădeam şansa şi celor care se află pe statele de plată de la Romgaz, Distrigaz, ANCOM - tocmai le-am spus.

Şi da, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom face publice şi aceste liste, pentru a înţelege oamenii - şi aceia - care a fost adevărul.

De asemenea, vreau să vă mai spun un singur lucru - am depus patru moţiuni de cenzură; a picat Guvernul Franţei. (Râsete. Aplauze.)

Deci... (Râsete. Aplauze.) un lucru tot am obţinut, s-ar părea că unul dintre stăpânii dumneavoastră se clatină.

Am votat cu "da", pentru că adevărul, v-am mai spus şi o repet, nu are nevoie de decibeli, de spume, de... "Hă! Hă! Hă! Hă! Tu eşti de vină! Tu eşti de vină!".

Vă mulţumesc.

Şi e bine că aţi înţeles câte ceva. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Goidescu Ionel, SOS România.

Domnul Ionel Goidescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Derapajul constituţional a început odată cu 5 octombrie, cu data de 5 octombrie, când a fost eliminată din competiţia electorală doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă, candidat din partea SOS România la funcţia de preşedinte al României.

Noi, chiar dacă nu suntem iniţiatori, am votat constituirea acestei comisii, pentru că este corect ca să ştim în ce circumstanţe au fost anulate alegerile, respectiv turul 1 al prezidenţialelor.

Corect este să înfiinţăm comisia de analiză referitoare la circumstanţele în care au fost excluşi din competiţia electorală competitori electorali şi cred că din acest punct de vedere am avea un sprijin mai larg.

Eu cred că inclusiv colegii noştri de la USR ar trebui să susţină înfiinţarea acestor comisii, pentru că însăşi candidatul dânşilor de atunci, doamna Lasconi, a fost prejudiciată, eliminată din cursa electorală.

Deci, noi am susţinut şi am votat constituirea acestei comisii. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Coliban Allen.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Colegului care se identifică cu Leana... (Râsete.) şi colegilor dumnealui le transmitem că ar trebui, dacă vor cu adevărat să afle adevărul, să respecte legea.

Există o lege a siguranţei naţionale, a securităţii naţionale care spune cum se face controlul parlamentar civil asupra serviciilor.

Aveţi membri în acele comisii, acolo n-aţi făcut nicio iniţiativă de genul ăsta. Aţi venit cu o iniţiativă în plenul Camerei Deputaţilor, să faceţi comisie doar a Camerei Deputaţilor, deşi atributul controlului revine ambelor Camere.

Prin urmare, demersul dumneavoastră este politicianist şi ascunde, de fapt, o frică. Vă e frică să aflaţi adevărul, pentru că aţi susţinut un candidat care acuma este subiectul unei anchete şi care va plăti pentru felul în care şi-a bătut joc de democraţie şi pentru manipulările din timpul alegerilor. (Vociferări.) Există rapoartele şi dovezile în spaţiul public, trebuie doar să deschideţi ochii şi să le vedeţi.

Şi da, România are nevoie de răspunsuri, dar nu prin astfel de demersuri politicianiste... (Vociferări. Gălăgie.), ci prin demersuri bazate pe lege şi care se respecte democraţia din ţara asta. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Ciucă Liviu- Bogdan.

Nu mai doriţi să interveniţi?

Avem două înscrieri pentru...

Vă rog, domnule Ciucă.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Doamnă preşedinte,

Domnilor colegi,

Nu am pretenţia de a face o observaţie de ordin politic, ci este procedurală, observaţia.

Cu titlu general, am fost, sunt şi voi fi în continuare susţinătorul unei nevoi de reformă constituţională. Au fost două încercări în Parlament, n-au fost finalizate aşa cum am dorit cu toţii. Sperăm să găsim un moment de înţelepciune şi linişte, să putem face această reformă constituţională.

Din perspectiva observaţiei procedurale la care făceam referire, să ştiţi că în tot spaţiul european, chiar şi în Statele Unite, practica în materie, acolo unde comisiile de anchetă sunt cu tradiţie puternică, toate solicitările privind înfiinţarea de comisii privind anchetarea rezultatului unor alegeri au fost respinse. (Vociferări.) Toate. Şi ce conduce, la ce rezultat? Ăsta e rolul unei condiţii de anchetă.

În acelaşi timp, vreau să vă spun că, până la urmă, aici este fabrica de legi. Avem aşa: Decizia nr. 317 din 2006, Decizia nr. 924 din 2012, Decizia nr. 430 din 2017 şi Decizia 611 din 2017 - toate au acelaşi punct de vedere cu privire la astfel de solicitări.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnule deputat lider Andronache Gabriel, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

O singură observaţie.

V-aţi anulat, stimaţi colegi de la AUR, dreptul de a face această comisie de anchetă chiar dumneavoastră.

Spuneţi că unul din obiectivele importante, de fapt, cel mai important obiectiv pentru această comisie de anchetă ar fi elaborarea unei propuneri legislative.

Păi, aţi depus propunerea legislativă care este oricum pe ordinea de zi astăzi şi va primi răspunsul din partea Camerei Deputaţilor. Şi ce aţi făcut? Aţi depus-o în mai 2025. Veniţi în septembrie 2025 să spuneţi că vreţi comisie de anchetă pentru a face o propunere legislativă.

Inutil să mai comentez altceva.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Avem două solicitări din partea neafiliaţilor.

Vă rog să vă decideţi, să vorbească unul.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă vine la tribună.)

Dumneavoastră, domnule deputat Coarnă, vă rog.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Sigur că adevărul judiciar, în general, trebuie bazat pe probe şi mijloace materiale de probă.

Astăzi, când discutăm noi, domnule preşedinte al Comisiei juridice, avem două hotărâri ale Curţii Constituţionale care nu se exclud - Hotărârea nr. 31 a CCR din 2 decembrie 2024 confirmă şi validează turul 1 al alegerilor prezidenţiale; Hotărârea nr. 32 nu o elimină pe cea la care am făcut eu referinţă, şi anume Hotărârea nr. 31.

De aceea era nevoie de o comisie, să stabilim noi, pentru că suntem forul suprem, suntem aleşii poporului, suntem reprezentanţii poporului; ştiţi cu toţii că această dezbatere este şi va rămâne în spaţiul public.

Mai mult de atât, avem raportul Departamentului de Stat al Americii, din august, care ne spune extrem de clar, foarte clar, pentru cine vrea să vadă, că ingerinţa a fost una internă; iar "ruşii" au fost cei de la PNL. (Aplauze.)

Astea sunt discuţiile pe care noi... (Aplauze.) trebuia să le clarificăm. (Aplauze.)

Noi înţelegem că vă e teamă de adevăr şi aţi rămas ancoraţi şi prinşi în lanţurile minciunii, dar să ştiţi că adevărul până la urmă o să triumfe.

Să ştiţi că adevărul este un cuvânt mare şi un lucru şi mai mare. Dacă spiritul omului e încă sănătos, inima trebuie să-i bată mai tare ori de câte ori este vorba despre adevăr.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mai avem o singură intervenţie, explicarea votului online, doamna deputat Cernit Maria, Partidul POT, vă rog. (Probleme tehnice.)

Da. Nu funcţionează?

Mulţumesc.

Trecem la următorul punct.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O foaie de parcurs privind drepturile femeilor COM (2025) 97; PHCD 41/2025.

Să înceapă votul!

214 voturi pentru, contra - două, abţineri - două. Adoptat.

Domnul Mugur Mihăescu (din sală):

Explicarea votului.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mugur Mihăescu:

Doamnă preşedintă,

Sigur că da, orice ţine de drepturile unei persoane, indiferent că e femeie sau bărbat, trebuie apărate. Şi, aşa cum spunea şi distinsul coleg, înainte, zicând că eu mă confund cu o femeie, cu Leana, ţin să-l anunţ că a fost doar un simplu rol.

Şi, aşa cum spuneam şi înainte, drepturile tuturor trebuie apărate, chiar dacă unii cred că nu sunt femei sau sunt femei sau Pământul este plat. Singura diferenţă era că noi nu puneam aceste politici şi nu încurajam pe nimeni să spună că Pământul este plat, în şcoli, pe când dumnealor încurajau oamenii să se creadă cai verzi pe pereţi, în şcoli... (Aplauze.). Încurajau copiii să facă treaba asta. (Aplauze.)

Sigur că vom fi pentru toate proiectele benefice şi care apără drepturile noastre, mai ales ale persoanelor cu vulnerabilităţi.

Şi, de aceea, aşa cum v-am spus tot timpul, adevărul nu are nevoie de decibeli să iasă la iveală şi nici bunul-simţ.

Vă mulţumesc din suflet. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

(Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu solicită să ia cuvântul.)

Explicarea votului?

Vă rog, domnul deputat Alexandru Paul-Dimitriu, USR. (Vociferări.)

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Eu sunt de acord că domnul Mihăilescu nu se confundă cu Leana, pentru că ar fi însemnat că...

Domnul Mugur Mihăescu (din sală):

Mihăescu!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...realizează ceea ce înseamnă să fii femeie şi ar fi mult mai drăguţ şi mai înţelegător cu doamnele şi nu le-ar jigni şi dumnealui; în schimb, cred că se confundă cu Garcea.

Garcea este personajul care v-a definit cariera şi, din nefericire, vă defineşte şi în acest moment modul în care puneţi problema. Un personaj care, din nefericire, nu face decât să demonstreze că incultura este ridicată la rang de artă. (Aplauze.)

În momentul în care veniţi aici, la această tribună, şi spuneţi că respectaţi femeile, ar fi bine să-i scoateţi pe acei oameni care îşi bat nevestele şi primesc ordine de interdicţie. Asta ar trebui să faceţi... (Aplauze.) dacă vă consideraţi cu adevărat responsabili. (Aplauze.)

Ar trebui să scoateţi oamenii care au coordonat şcolile de vară unde a fost violată o doamnă.

Şi, domnule Neamţu, chiar nu vreau să vă faceţi operaţie de schimbare de sex, pentru că mi-e frică că o să ajungeţi la şcoala de vară AUR şi văleu! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinse coleg, tocmai aţi generat două drepturi la replică, aş avea rugămintea să demonstrăm o atitudine cuviincioasă.

Vă rog, domnule deputat Mugur Mihăescu, drept la replică.

Domnul Mugur Mihăescu:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedintă.

Îmi pare rău că există oameni pe pământul acesta care confundă un rol cu o persoană, pentru că, în termeni medicali, confundarea ficţiunii cu realitatea se numeşte schizofrenie. (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

Şi... (Râsete. Vociferări. Aplauze.) de aceea eu sunt mândru pentru cariera pe care am avut-o, pentru că a reprezentat ceva pentru o parte a ţării ăsteia, unii spun că vreo 10-15 milioane, care au înţeles şi faptul că eu am jucat un rol, cum am jucat, poate, peste 1000 de roluri şi nu m-am confundat cu niciunul, am rămas tot Mugur Mihăescu. Am o soţie cu care stau împreună de 31 de ani, deci... nu cred că am abuzat vreodată soţia sau vreo altă femeie.

Dar, repet, patologia aceasta de confundare sau de, hai să zicem, o consider ca o ironie la adresa mea, aş dori, dacă aveţi, aşa, o măsură, şi nu confundaţi acest pupitru sau această sală cu o sală de la "iUmor" sau de la mai ştiu eu ce roast-uri, să păstraţi acest altar al democraţiei pentru ceea ce suntem angajaţi să facem aici.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat George-Mihail Neamţu, drept la replică.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Pe lângă confuzia între sexe, unii fac confuzia între Parlament şi circ.

Parlamentul este un templu al democraţiei.

Pentru americani, Parlamentul era şi locul unde faimoasa "Library of Congress", acea bibliotecă a lui Jefferson, trebuia să fie centrală.

Eu nu vreau să cobor la nivelul unor oameni care sunt întunecaţi de ură.

Până la urmă, pentru dumneavoastră să ştiţi că s-a scris acea zicală - "Hormonul bate neuronul". (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Dar ceea ce vreau să spun, doamnă preşedinte, cu tot respectul, sunt la primul meu mandat de parlamentar, cred că avem obligaţia cu toţii să nu prăbuşim nivelul conversaţiei.

Unii oameni vorbesc despre idei, alţii comentează evenimente istorice majore, geopolitice şi alţii sunt fixaţi în ura faţă de o persoană. Se întâmplă să fie Mihail Neamţu, pentru dumneavoastră, omul pe care îl urâţi cu foarte multă fierbinţeală.

Eu vă reamintesc, doamnelor şi domnilor, că nu există vinovăţie colectivă şi cine a operat cu noţiunea de vinovăţie colectivă a fost fie un bolşevic, fie un fascist.

În ceea ce ne priveşte pe noi, există doar răspundere individuală. Da, cineva a greşit, de la PSD, de la USR, de la PNL, de la UDMR sau poate chiar şi de la AUR. Acela va plăti. Dar nu există o ură justificată la adresa unui grup, din punctul meu de vedere, atunci când eşti un autentic liberal. Şi voi vă lăudaţi cu liberalismul şi nu respectaţi individualitatea şi individualismul, care este, până la urmă, premisa fundamentală a unei democraţii.

Doamnelor şi domnilor,

Încă o dată, mă adresez dumneavoastră, sunteţi membrii aleşi de popor în acest for, vă rog din tot sufletul, dacă se poate, în această sesiune parlamentară să nu mai tolerăm prăbuşirea discursului public la nivelul celor de la USR.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna Gorghiu Alina-Ştefania, vă rog.

Sunt convinsă că veţi aduce pacea.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Eu asist la un delir al câtorva bărbaţi din plenul Parlamentului.

Este ireal că la un proiect tehnic care vorbeşte despre drepturile femeilor, nu despre şosetele lui Neamţu sau despre nu ştiu ce infracţiune sau despre viaţa lui Garcea de familie, vorbim despre femei hărţuite, vorbim despre femei agresate, vorbim despre 70.000 de victime românce care, în loc să-şi audă ecoul şi vocea astăzi în Parlament, stau să audă o bătaie de joc de la nişte bărbaţi din Parlament care n-au jenă, vorbesc despre absolut orice şi nu despre proiecte de educare, despre tratamente, despre aşezăminte unde aceste victime să-şi găsească ostoirea, despre protecţie.

Toată lumea vorbeşte despre orice aici, mai puţin despre legea care e pe ordinea de zi.

Vorbim despre comisii de anchetă şi nu ţinem cont de măsuri legislative care pot fi făcute imediat.

Mi-e jenă de genul acesta de dialog şi sper să fie ultima dată când pe un proiect legat de drepturile femeilor vă permiteţi acest balamuc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Punctul II. Legi ordinare. Adoptări

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 3 şi 4 la Legea nr. 43/2014 privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice; PL-x 167/2025; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru învăţământ propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

293 de voturi pentru. Adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 104/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

291 de voturi pentru, abţineri - un vot. Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2024 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale; PL-x 89/2024; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

299 de voturi pentru. Adoptat.

Legi organice. Adoptări

8. Proiectul de Lege pentru completarea art. 118¹ din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 558/2024; lege organică.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

295 de voturi pentru. Adoptat.

Legi organice. Respingeri

Ultimul proiect.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale; Pl-x 121/2025; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Mulţumesc.

Pentru - 206, contra - 80, abţineri - 11.

Propunerea a fost respinsă conform propunerii Comisiei juridice.

Domnul deputat Simion George-Nicolae, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Vă mulţumesc.

Aţi ales să menţineţi Curtea Constituţională în procesul electoral, la alegerile prezidenţiale. Aţi respins acest proiect de lege al opoziţiei. După cum astăzi, în Parlament, în ciuda afirmaţiilor pompoase ale doamnei Gorghiu, aţi ales să puneţi gunoiul sub preş cu privire la hărţuirea sexuală a studentelor la SNSPA şi nu numai. După cum astăzi, un om care a câştigat pe bună dreptate alegerile prezidenţiale este chemat, ca în fiecare săptămână, la IPJ, pentru control judiciar.

Asta este forma voastră de a vă raporta la vocea românilor, la a opri orice reformă în statul român.

O să mergeţi tot aşa, confundând eroii voştri, care au jucat unii dintre actori şi roluri de "transvestiţi" - vedeţi Volodimir Zelenski şi alţii - cu realitatea din Parlamentul României, unde şi pe noi, mulţi, puţini, ne-au votat românii.

Mai aveţi mult de învăţat la capitolul respect.

Şi preşedintele vostru numit, Nicuşor Dan, trebuie să dea seama pentru felul în care prezintă public, încă de la începutul mandatului, dovezile, dovezile, dovezile despre anularea alegerilor. Le-aţi văzut cu toţii, nu? (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Declar închise lucrările şedinţei de vot final.

Rog membrii Biroului permanent să se pregătească pentru şedinţă.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.01.