Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 17 septembrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 deputaţi - SOS, 2 deputaţi - POT, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţile naţionale, un deputat neafiliat.

În continuare, văzând prevederile mai sus amintite, dau cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul "Oamenii înaintea cifrelor: Partidul Social Democrat apără demnitatea celor vulnerabili".

În ultimele săptămâni am asistat sau participat, cu toţii, la multe discuţii despre taxe, despre austeritate şi despre cât de "sustenabil" este bugetul României. Dar, dincolo de cifre şi de calcule, există oameni care au suferit, care au luptat, care şi-au sacrificat viaţa personală pentru ca noi, astăzi, să putem vorbi liber în Parlamentul României.

În aceste vremuri, marcate de incertitudine economică şi tensiuni sociale, Partidul Social Democrat rămâne fidel principiilor sale fundamentale: solidaritate, echitate şi responsabilitate socială. Situaţia actuală ne arată că este nevoie, mai mult ca oricând, de o guvernare echilibrată, care nu-i abandonează pe cei mai vulnerabili dintre noi.

Partidul Social Democrat susţine un pachet de măsuri sociale compatibile cu pragmatismul bugetar, nu politici de austeritate "oarbe", care pun în pericol viitorul copiilor şi demnitatea seniorilor. Avem obligaţia morală şi politică de a proteja veteranii de război, foştii deţinuţi politici şi persoanele dedicate vieţii religioase. De aceea am propus şi susţinem excepţii justificate de la plata CASS - măsuri simple, corecte, dar esenţiale pentru a recunoaşte sacrificiile lor.

În egală măsură, considerăm esenţial sprijinul pentru tinerele familii şi pentru mame. Măsurile Partidului Social Democrat în domeniul protecţiei maternităţii şi al stimulării natalităţii - de la concediul maternal plătit, la sprijinul pentru creşterea copilului şi programele de sprijin pentru reîntoarcerea mamelor pe piaţa muncii -sunt dovezi clare că România are nevoie de politici sociale care pun familia în centrul dezvoltării naţionale.

În acelaşi timp, respingem măsurile radicale de austeritate care taie investiţiile publice vitale: infrastructură, educaţie, sănătate. Acestea nu sunt cheltuieli inutile, ci investiţii care dau coeziune şi speranţă. România nu este în colaps economic şi nu trebuie tratată ca atare.

În faţa alegătorilor, statul trebuie să ofere opţiuni reale şi constructive - nu între stagnare şi populism, nu între tăierea fără rost şi cheltuiala nesăbuită. Partidul Social Democrat a fost şi rămâne opţiunea matură, cu un proiect de ţară viabil, care pune în centrul său oamenii adevăraţi şi responsabilitatea faţă de generaţiile viitoare.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Nu este.

Atunci, voi da cuvântul domnului deputat Ilie Toma, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică este foarte lungă, n-am s-o citesc, că nu-mi stă în caracter să citesc de pe hârtie, în general.

Vreau să vă trag un semnal de alarmă referitor la următorul fapt, un fapt foarte grav - este foarte posibil ca acel combinat, ArcelorMittal, de la Hunedoara, acel combinat istoric este pe cale să se închidă definitiv, fapt care nu s-a întâmplat în 140 de ani. În 140 de ani, funcţionarea lui în Imperiul Austro-Ungar - odinioară era "Perla" numit, pentru că tezaurariatul Imperiului Austro-Ungar era la Hunedoara, ceea ce astăzi numim trezorerie. În comunism este primul combinat care în anii '86, '87, '88 producea peste 4 milioane de tone de oţel lichid, performanţă nemaiatinsă în sud-estul Europei de niciun combinat.

Ce s-a întâmplat între timp? A venit privatizarea, este OK, suntem de acord cu toate legile pieţei moderne, economiei de piaţă.

Vreau să atrag atenţia că, indiferent de forţele politice din care sunteţi, toţi parlamentarii judeţului Hunedoara, toţi factorii decidenţi, este momentul să facem în aşa fel încât combinatul de la Hunedoara să nu se închidă, producţia să nu fie mutată în altă ţară, utilajele să nu fie relocate în alte ţări.

Şi, mai mult decât atât, este o amputare a economiei naţionale, din punctul de vedere al strategiei siderurgice. O strategie care trebuie aplicată foarte, foarte atent, deoarece şi independenţa unei ţări din punct de vedere metalurgic, din punct de vedere energetic trebuie tratată cu foarte mare seriozitate.

Drept urmare, parlamentarii Partidului Social Democrat din Hunedoara, Natalia Intotero, Cristian Resmeriţă şi subsemnatul, am făcut o scrisoare deschisă pentru a atrage atenţia autorităţilor şi ministerelor de resort care sunt responsabile, să facă toate eforturile în aşa fel încât combinatul să nu se oprească.

Conducerea combinatului de la Hunedoara, din punctul meu de vedere, în momentul ăsta dă dovadă de indiferenţă, dă dovadă de ideea de a face orice este posibil. Deşi s-a obţinut un preţ la energie foarte bun pentru ceea ce înseamnă continuarea activităţii la Hunedoara, nu prezintă un plan managerial bun. Ba mai mult decât atât, se discută despre concedieri colective, concedieri colective care nu sunt încă anunţate AJOFM-urilor. E foarte grav ce se întâmplă.

Fac apel şi la ceilalţi parlamentari de Hunedoara, să fie uniţi, să fie în jurul primarului municipiului Hunedoara, Dan Bobouţanu, să fie în jurul preşedintelui consiliului judeţean, domnul Laurenţiu Nistor, care depun absolut toate eforturile, pentru că singuri nu putem. Trebuie luate nişte măsuri urgente pentru ca acest combinat istoric, simbolul municipiului Hunedoara, să rămână la Hunedoara, să producă la Hunedoara, să fie locurile de muncă pentru România şi pentru economia ţării.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

V-aţi încadrat la fix.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Asistenţa medicală primară - punctul central al unei politici de sănătate care îi respectă pe pacienţi"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Paza bună trece primejdia rea!". Această vorbă înţeleaptă populară ar fi trebuit să stea şi la baza politicilor naţionale de sănătate, astfel încât prevenirea îmbolnăvirilor să fie punctul central al tuturor măsurilor instituţionale. Este mai uşor să previi decât să tratezi - este un principiul foarte cunoscut -, iar prevenţia înseamnă lipsa suferinţei, lipsa durerii. Chiar dacă toţi miniştrii sănătăţii din ultimii ani au cunoscut aceste principii şi chiar dacă, de peste 5 ani, Partidul Naţional Liberal a reuşit să treacă prin Parlament Legea nr. 152 privind promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor, toate obiectivele şi măsurile specifice au rămas, din păcate, doar pe hârtie. Dimpotrivă! Din unele perspective, sistemul public de sănătate a făcut regrese semnificative: rata de acoperire vaccinală în rândul copiilor a scăzut, teoriile conspiraţioniste au ridicat gradul de neîncredere în actul medical, iar sute de localităţi rurale nu au nici acum medic de familie.

Stimaţi colegi,

Asistenţa medicală primară, asigurată de către medicii de familie, este de departe cea mai importantă verigă a oricărui sistem modern de sănătate. Medicul de familie este cel care cunoaşte cel mai bine traseul medical al oricărui pacient înscris în lista sa, nevoile şi vulnerabilităţile acestuia şi este cel mai aproape de pacient. La nivelul judeţului Bihor, am reuşit ca, prin cele peste 30 de centre de permanenţă pe care le finanţăm şi le susţinem, să avem medici specialişti cât mai aproape de oameni. Am făcut progrese uriaşe, dar cred că putem să facem mult mai mult. O primă mare provocare va fi aceea de a aduce tinerii medici în zona asistenţei medicale primare.

De asemenea, dinamizarea instituţiei medicului de familie, în special pe componenta de prevenire a îmbolnăvirilor, trebuie să fie o altă preocupare majoră. Oamenii nu trebuie să mai ajungă la medic târziu sau foarte târziu!

Atâta vreme cât nu vom reforma asistenţa medicală primară şi nu vom duce actul medical cât mai aproape de cetăţean, nu putem să ne aşteptăm la o scădere a ratei îmbolnăvirilor, la o populaţie cu o sănătate bună şi la o scădere a aglomeraţiei în secţiile de primiri urgenţe ale spitalelor.

Vă mulţumesc.

Dumitru Ţiplea, deputat al PNL de Bihor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat George-Mihail Neamţu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Încerc să înţeleg un paradox. Actuala guvernare spune că este pro-occidentală şi, probabil, Occidentul, astăzi, este, în mod plenar, întrupat de ideea americană şi, bineînţeles, de politicile administraţiei Trump în direcţia promovării libertăţii şi a demnităţii umane.

Cu toate acestea, deşi declaraţi că sunteţi pro-occidentali, ne uităm în instituţiile statului şi observăm câteva lucruri.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului României a spus, după două tentative de asasinat la adresa lui Donald Trump, că Donald Trump, împreună cu JD Vance sunt nişte cimpanzei.

De asemenea, în instituţia numită CNA, un domn numit Jucan, propus de PNL, dacă nu mă înşel, a spus că trebuie să înceapă şi procesul de denazificare a Americii.

Şi, bineînţeles, după moartea lui Charlie Kirk, s-au găsit voci, din păcate, iarăşi în interiorul acestei instituţii numită CNA, vocea domnului Bănescu, care au justificat într-un fel tacit crima, spunând, ca să citez acum, să fiu exact, şi-l citez pe domnul Bănescu, care este membru CNA - "Cine seamănă vânt, culege furtună".

Charlie Kirk, prieten al lui Donald Trump şi partener de dialog cu JD Vance, ce a făcut o viaţă întreagă? A vorbit - ceea ce facem şi noi aici, în Parlament -, a dialogat în chip socratic cu studenţi, a pledat o cauză pentru viaţă, pentru demnitatea umană, pentru libertate. Şi vine domnul Bănescu şi ne spune că el a semănat vânt şi poate să culeagă furtuna gloanţelor. E normal lucrul ăsta?

Acum câteva săptămâni, aici, în Parlamentul României, un reprezentant al USR-ului a spus că eu sunt un putinist infect. Ăsta e limbajul din "Mein Kampf", ăsta e limbajul pe care îl găsim în retorica lui Stalin.

Dacă un om poate fi o infecţie şi nu mai este creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, acel om poate fi eliminat din viaţa publică şi din chiar biologia corpului său. Ceea ce s-a întâmplat cu Charlie Kirk.

Doamnelor şi domnilor, suntem responsabili, mai ales când avem demnităţi publice, să domolim tonul. Oamenii mor în jurul nostru, la propriu, şi uneori în sens simbolic.

De aceea, vă chem pe toţi, indiferent de partidele pe care le reprezentaţi, cu gândul la cei care ne-au trimis aici, în Parlamentul României, la poporul român, care este un popor creştin, să ne potolim.

Nu mă erijez într-o instanţă morală, nu mă consider un etalon neapărat de exemplaritate verticală, pur şi simplu încerc să gândesc drept şi atunci când stau strâmb, şi vă spun că trebuie să ne îndepărtăm de cei care justifică crima. Demonul lor este legiune.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu, de la Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei: "Hidrocentralele, sabotate de ministrul USR al mediului".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Pe 11 septembrie 2025, ministrul Diana Buzoianu a afirmat că România ar putea înlocui cele patru hidrocentrale începute în comunism cu un parc fotovoltaic cu stocare, de opt ori mai ieftin, realizabil chiar în acest an. Numai că o asemenea declaraţie arată nu doar necunoaşterea elementară a domeniului energetic, ci şi o gravă lipsă de responsabilitate faţă de interesele României.

Doamna Buzoianu contrazice, prin această declaraţie, toţi specialiştii, atunci când vorbeşte despre rentabilitate, dar mai grav, ignoră rolul esenţial pe care aceste hidrocentrale îl au în echilibrarea sistemului energetic naţional. Spre deosebire de parcurile fotovoltaice, a căror producţie depinde de vreme şi de soare, hidrocentralele asigură stabilitate, echilibrare a vârfurilor de sarcină şi servicii de sistem fără de care România ar intra în colaps energetic.

Doamna ministru uită sau, mai bine zis, preferă să ignore că, din 2022, mai multe obiective hidroenergetice au fost declarate, prin Hotărârea CSAT nr. 169 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 175, ca proiecte de interes public major, iar CSAT a decis, în aprilie, anul acesta, că finalizarea lor este proiect de siguranţă naţională. Finalizarea acestor hidrocentrale ar aduce o creştere de 10% a puterii instalate pe hidro, în condiţiile în care România are nevoie de fiecare kilowatt produs în ţară pentru a reduce dependenţa de importuri.

În plus, aceste investiţii sunt deja realizate în proporţie de peste 75%. A le abandona acum, înseamnă aruncarea la gunoi a miliarde de lei investiţi, dar şi condamnarea românilor la preţuri mai mari şi la nesiguranţă energetică.

Din păcate, doamna ministru se aliniază prin această retorică agendei unor ONG-uri, precum Bankwatch, care a blocat lucrările hidro la Răstoliţa, iar în trecut a încercat să blocheze şi exploatarea gazelor din Marea Neagră. În loc să fie de partea statului român şi a cetăţenilor, ministrul mediului alege să se poziţioneze de partea unor grupuri care servesc unor interese obscure. Această atitudine dovedeşte un veritabil sabotaj împotriva intereselor naţionale.

Energia hidro, sigur, nu este perfectă, nu este nici gratis, dar este singura care asigură pe termen lung echilibru, stabilitate şi utilităţi colaterale precum regularizarea apelor şi prevenirea inundaţiilor. Panourile solare cu baterii nu vor putea niciodată să ofere aceste servicii.

Prin declaraţiile şi deciziile pe care le-a luat, doamna Buzoianu nu doar că a demonstrat necunoaştere gravă a domeniului pe care îl gestionează, dar a arătat şi că este dispusă să sacrifice securitatea energetică a României. Blocarea hidrocentralelor înseamnă blocarea viitorului nostru, perpetuarea haosului şi expunerea ţării la dependenţă şi la facturi insuportabile pentru români.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Daniel-Răzvan Biro, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Răzvan Biro:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică este intitulată "Viaţa oamenilor, pe plan secund: «Ursul mai important decât cetăţeanul?»".

Am intitulat declaraţia mea politică în acest sens, fiindcă această întrebare este tot mai des auzită din partea cetăţenilor cu care interacţionez în judeţul Mureş, dar nu numai.

Un nou incident grav petrecut în Mureş readuce în prim plan problema urşilor şi, mai ales, neputinţa autorităţilor de a acţiona ferm şi rapid atunci când viaţa oamenilor este pusă în pericol. România trăieşte astăzi un paradox: în timp ce cetăţenii sunt terorizaţi în propriile sate, Guvernul se ascunde în spatele unor ONG-uri şi al unor proceduri birocratice care, de fapt, protejează prădătorul şi condamnă omul.

Potrivit datelor oficiale, populaţia de urşi din România a ajuns până la aproximativ 13.000 de exemplare, un număr de trei ori mai mare decât capacitatea de susţinere a ecosistemului. La nivel european se regăsesc aproximativ 20.000 de exemplare de urşi bruni, dintre care 13.000 sunt în România. Cu alte cuvinte, peste jumătate din populaţia de urşi a Europei trăieşte pe teritoriul României, dar autorităţile se prefac că această realitate nu există. Alte state membre ale Uniunii Europene, la care ne uităm cu admiraţie, au înţeles situaţia şi au intervenit ferm. În Germania, în Austria, în Elveţia şi în multe alte state, populaţia de urşi este strict controlată, iar viaţa omului nu este niciodată pusă în pericol. În România, însă, guvernanţii preferă să facă pe plac unor ONG-uri de mediu, în loc să protejeze cetăţenii care plătesc taxe şi trăiesc cu frica în sân.

Satele noastre sunt astăzi sub asediu; localnicii din mediul rural nu-şi mai pot lăsa animalele în grajduri fără teamă, copiii din sate care merg spre şcoală fac acest lucru privind în spate, iar gospodăriile sunt atacate tot mai des. Oamenii trăiesc în teroare, iar statul asistă impasibil. Nu există zi fără o alertă de urs în zonele montane şi submontane, nu există săptămână fără atacuri asupra oamenilor şi animalelor.

Nu mai putem transforma România într-un sanctuar pentru urşi, sacrificând siguranţa şi liniştea românilor de la sate.

Anul trecut a fost adoptată o lege privind vânătoarea şi gestionarea urşilor - lege pe care şi noi, cei de la AUR, am votat-o, tocmai pentru că am crezut în necesitatea ei. Dar acum vedem adevărul: legea a fost doar un instrument electoral şi, până în prezent, nu există rezultate semnificative în reducerea numărului de urşi şi în restabilirea echilibrului între oameni şi natură.

Ministerul Mediului trebuie să înceteze să mai fie prizonierul ONG-urilor şi, de aceea, solicit intervenţie promptă şi imediată, în interesul cetăţenilor români.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Călin-Graţian Gal, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia de astăzi este intitulată "Reforma administraţiei locale - esenţială pentru eficientizarea şi modernizarea statului român".

Deciziile agenţiilor de rating Fitch, Standard and Poors şi Moody’s, de a menţine ratingul României la acelaşi nivel faţă de evaluarea anterioară, arată că situaţia economică a ţării noastre s-a stabilizat şi că România este în sfârşit pe un drum bun.

De asemenea, confirmă, într-un timp atât de scurt, încrederea în măsurile luate de Guvernul Bolojan şi că perspectivele politice, economice şi fiscale ale României s-au îmbunătăţit.

Pentru redresarea situaţiei economice şi pentru a genera încredere pe pieţele financiare şi în faţa partenerilor internaţionali, Guvernul Bolojan a trebuit să adopte măsuri nepopulare, dar corecte, echilibrate, raportat la contextul economic dificil al României.

Neîncrederea afişată, lunile trecute, în ţară, de către formatori de opinie, opoziţie, parteneri sociali, şi chiar politici, îşi găseşte astăzi răspunsul în seriozitatea Guvernului, încrederea şi credibilitatea fiscală câştigate în faţa agenţiilor de rating şi pe pieţele financiare.

Astfel, măsurile fiscal-bugetare adoptate de Guvernul Bolojan în pachetul 1 produc deja rezultate de la 1 august, contribuind la reducerea deficitului bugetar, relansarea reformelor din PNRR şi atragerea fondurilor europene.

Prin pachetul 2 de măsuri ale Guvernului Bolojan, s-a urmărit reducerea risipei bugetare, eliminarea privilegiilor şi a sinecurilor din sectorul bugetar şi companiile publice, concomitent cu îmbunătăţirea performanţei în autorităţile de reglementare, precum şi transformarea sistemului de sănătate într-unul eficient şi accesibil cetăţeanului.

Guvernul Bolojan a lansat deja în dezbatere publică o altă temă de reformă, cea a administraţiei locale, care vizează 3 direcţii importante: eficienţă şi responsabilitate, întărirea capacităţii administrative a administraţiilor locale, descentralizare şi, bineînţeles, digitalizare.

Pentru implementarea acestei reforme, liderii politici ai Coaliţiei de guvernare trebuie să depăşească orice neînţelegeri, să facă dovada responsabilităţii politice, pentru a putea adopta aceste măsuri viabile pentru comunităţile locale, care să eficientizeze administraţia locală şi să aducă decizia mai aproape de cetăţean.

În actualul context economic, reforma statului nu are ideologie politică, nu este nici de stânga, nu este nici de dreapta, ci presupune măsuri corecte, adaptate nevoilor statului, eficienţă, determinare şi voinţă politică.

Vă mulţumesc.

Călin Gal, deputat în Circumscripţia Bihor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, de la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Mircea Fechet:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

Ce desparte războiul convenţional de războiul hibrid este faptul că al doilea nu are graniţe, iar arsenalul său de minciună, ură şi manipulare este invizibil, dar letal şi ameninţă să zdrobească acum viitorul european al fraţilor noştri de peste Prut şi să le compromită identitatea creştină.

Direcţia pro-europeană a Republicii Moldova, sora mai mică a României, se dispută în aceste săptămâni în mediul online, unde o armată digitală coordonată direct de la Moscova dă cea mai aprigă luptă pentru mintea şi discernământul fiecărui votant la alegerile din 28 septembrie.

Este un război în care gloanţele sunt înlocuite cu naraţiuni toxice, injectate zilnic prin clipuri virale, în loc de tancuri, nivelează opinii sute de conturi false, iar generalii poartă pseudonime şi stau în spatele unor măşti fals-naţionaliste.

Schema este aceeaşi pe care Kremlinul a aplicat-o şi în ţara noastră şi a fost expusă recent de o investigaţie jurnalistică amplă şi curajoasă a Ziarului de Gardă, care a arătat exact cum funcţionează reţeaua de propagandă pro-rusă, cum este finanţată prin bănci de la Moscova, cum se infiltrează şi cum e animată pe reţelele sociale de oameni care urăsc tot ce înseamnă democraţie, Europa şi adevăr.

Scopul e unul singur: să creeze confuzie, frică, dezbinare, dubii faţă de actuala conducere pro-europeană a statului şi în ceea ce priveşte partenerii de încredere, şi să înlocuiască repere corecte cu idoli siniştri, fabricaţi în laboratoarele propagandei şi promovaţi inclusiv în România. Să zdruncine din temelii democraţia, să o şubrezească şi să-i pună proptele ruseşti.

Fumigenele Moscovei atentează nu doar la suveranitatea Republicii Moldova, ci şi la integritatea ei spirituală, folosindu-se de mesaje religioase distorsionate, prin care încearcă inducerea în eroare a bunilor creştini.

Dragi colegi,

Ceea ce se întâmplă dincolo de Prut este o altă ofensivă diabolică a Moscovei, care - după mai mult de trei ani şi jumătate de război cu Ucraina - vrea să facă şi din Moldova un câmp de bătălie geopolitică.

Mai grav este că propaganda Kremlinului este sprijinită în mod făţiş şi de marionetele pe care le păpuşăreşte în România, împreună cu reţelele lor de influenceri care împrăştie otravă în mediul online.

Avem cu toţii obligaţia morală, politică şi istorică să spunem lucrurilor pe nume. Nu suntem simpli vecini. Suntem fraţi, iar fraţii nu stau cu mâinile încrucişate atunci când ceilalţi sunt atacaţi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Eduard-Tatian Mititelu, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Dragi români,

Dragi botoşăneni.

În calitate de parlamentar al judeţului Botoşani, vreau să ştiu, pentru botoşăneni, unde este blocat Proiectul Barajului de la Vârful Câmpului şi de ce, având în vedere că, încă din 2024, avem o ordonanţă de urgenţă prin care acest proiect este declarat de importanţă naţională. De ce de importanţă naţională? Pentru că judeţul Botoşani în scurt timp rămâne fără apă, o problemă care afectează direct viaţa oamenilor şi a animalelor, siguranţa comunităţilor şi perspectivele de dezvoltare economică.

Acest proiect a fost iniţiat încă din 1987 şi continuat până în anul 1993, când lipsa fondurilor a determinat sistarea lucrărilor. De atunci investiţia a traversat etape de conservare, reluări şi studii.

În calitate de secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, alături de Consiliul Judeţean Botoşani, în anul 2024 am sprijinit adoptarea ordonanţei de urgenţă prin care această investiţie a fost declarată proiect major de importanţă naţională, împreună cu instituirea derogărilor necesare.

Ordonanţa a fost iniţiată de către Ministerul Mediului, condus la acea vreme de domnul Mircea Fechet, căruia îi mulţumesc pentru implicarea directă în susţinerea proiectului şi pentru eforturile depuse ca acesta să fie aşezat ca prioritate naţională. Sunt convins că vom avea sprijinul său în continuare.

Importanţa acestei investiţii este incontestabilă: asigurarea apei potabile şi industriale pentru municipiul Dorohoi şi localităţile limitrofe, irigarea a peste 32.000 de hectare de teren agricol, ceea ce înseamnă productivitate crescută şi siguranţă alimentară într-unul dintre cele mai grele judeţe, din punct de vedere al furnizării de apă, protecţia împotriva inundaţiilor, prin atenuarea viiturilor pe râul Siret, îmbunătăţirea calităţii apelor şi refacerea echilibrului ecologic al râului Jijia.

De aceea, cer Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin actuala conducere, să acorde o prioritate absolută acestui proiect şi să deblocheze procedurile birocratice care de prea mulţi ani au întârziat finalizarea proiectului barajului de la Vârful Câmpului.

Trebuie să înceteze schimbul infinit de hârtii între instituţii şi fuga de responsabilitate.

Finalizarea acumulării de la Vârful Câmpului nu mai este o opţiune, ci o necesitate pentru locuitorii judeţului Botoşani. Este momentul ca acest proiect, început cu mai bine de trei decenii în urmă, să devină realitate şi să aducă siguranţă, prosperitate şi un viitor mai bun comunităţii noastre.

Vă mulţumesc.

Eduard Mititelu, deputat PNL Botoşani.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Daniel Blaga, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Daniel-Codruţ Blaga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Trăim vremuri în care fiecare leu contează. România are un deficit bugetar uriaş, moştenit după ani de risipă şi decizii populiste. De aceea, pentru USR prioritatea este clară: să reducem cheltuielile inutile ale statului şi să punem ordine în finanţele publice.

Dar, în acelaşi timp, nu putem ignora că suntem parte dintr-o regiune tensionată, aflată la graniţa cu un război care schimbă harta de securitate a Europei. Tocmai de aceea, România trebuie să folosească inteligent toate instrumentele prin care îşi poate consolida apărarea şi industria de securitate.

Iar aici ajungem la ipocrizia şi populismul periculos al AUR.

Domnilor de la AUR,

Vă bateţi cu pumnul în piept că apăraţi România, dar aţi refuzat cu obstinaţie programul european SAFE, un mecanism prin care România poate să acceseze finanţări ieftine pentru industria de apărare.

Să fie clar: în SAFE nu există bani "gratis". Şi exact de aceea este nevoie de responsabilitate: să decidem dacă folosim aceşti bani ca să întărim industria românească de apărare sau îi lăsăm pe alţii să se dezvolte, iar noi să rămânem dependenţi şi vulnerabili.

Cum să spui că eşti patriot, dar să refuzi până şi cadrul prin care România poate să îşi întărească apărarea? Cum să îţi asumi rolul de apărător al naţiunii, dar să nu votezi cadrul legal prin care pot fi doborâte dronele care intră neautorizat în spaţiul aerian al ţării?

Patriotismul nu înseamnă să urli lozinci în Parlament sau pe reţelele sociale. Patriotismul adevărat înseamnă să pui România pe picioare: cu finanţe sănătoase, cu o economie modernă şi cu o armată care să inspire respect.

USR va continua să lupte pentru reducerea risipei bugetare, pentru un mediu economic prietenos şi pentru consolidarea securităţii României în cadrul european şi euroatlantic.

Iar cei care astăzi refuză aceste instrumente de finanţare, să fie conştienţi că nu USR, nu Guvernul, nu Bruxelles-ul, ci ei vor purta răspunderea pentru că au ales populismul în locul responsabilităţii.

România merită mai mult decât spectacolul unor politicieni care refuză realitatea. România merită seriozitate, viziune şi curajul de a lua decizii pentru viitor.

Vă mulţumesc.

Daniel Blaga, deputat al USR, Dâmboviţa.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc.

"Războiul hibrid al Rusiei şi uneltele sale din România"

Stimaţi colegi,

Trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu pentru tentativă de răsturnare a ordinii constituţionale este încă o dovadă că România este ţinta unui război hibrid orchestrat de Kremlin, un război fără tancuri, dar cu arme perfide, precum manipularea şi dezinformarea.

Am aflat din anchetele procurorilor cum Rusia a folosit tehnici de micro-targetare, cum a segmentat populaţia, cum a încercat să planteze, pas cu pas, neîncrederea în instituţiile democratice şi în apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi la NATO. Georgescu nu a fost un "profet" al suveranismului, ci doar un pion într-un joc murdar, gândit la Moscova.

Dar să nu ne amăgim: el nu a fost singur. În acest Parlament avem ecouri ale aceluiaşi discurs. Le recunoaştem în lozincile celor de la AUR şi ale lui George Simion, care împrumută, cu o fidelitate suspectă, retorica propagandei ruseşti.

Rusia nu mai are nevoie să trimită agenţi secreţi. Are nevoie doar de câţiva politicieni români care să strige destul de tare, să divizeze societatea, să slăbească încrederea oamenilor în democraţie şi să facă România vulnerabilă.

Stimaţi colegi,

România a ales deja direcţia sa, adică democraţie, Europa, NATO.

Dar aceste alegeri nu sunt ireversibile. Ele pot fi compromise dacă acceptăm ca minciuna, conspiraţia şi extremismul să devină voci legitime în spaţiul public.

România a mai trecut prin vremuri grele. Ştim cum arată dictatura şi ştim cât de scump se plăteşte libertatea. Nu putem să stăm indiferenţi acum, când extremiştii devin uneltele perfecte ale războiului hibrid purtat de Rusia.

Trebuie să o spunem clar: România nu va fi niciodată anexă rusească, indiferent câţi Georgescu inventează Kremlinul şi câţi Simioni strigă din băncile Parlamentului.

România este şi va rămâne o ţară europeană, democratică şi liberă. Iar datoria noastră este să o apărăm nu doar cu arme, dar şi cu adevăr, cu demnitate, cu educaţie şi cu luciditate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Dacă nu este prezent, atunci îi dau cuvântul domnului deputat Mihai Ţiu, Grupul parlamentar SOS România. Nu este.

Mai departe.

Dau cuvântul domnului deputat Dan Nicolae, Grupul parlamentar POT.

Domnul Dan-Mihai Nicolae:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi de intitulează "Protejarea izvoarelor de apă sărată de la Băicoi - un test pentru responsabilitatea statului faţă de patrimoniul natural şi comunităţile locale".

Stimaţi colegi,

La marginea oraşului Băicoi, în judeţul Prahova, există de zeci de ani izvoare naturale cu apă salină, recunoscute pentru calităţile lor deosebite. Aceste resurse au servit generaţii întregi de oameni din zonă, fiind utilizate atât pentru conservarea tradiţională a alimentelor, cât şi pentru efectele benefice asupra sănătăţii. În alte state europene asemenea izvoare sunt protejate prin lege, valorificate turistic şi integrate în circuite balneare. La noi, însă, aceste comori ale naturii au fost lăsate în paragină.

Astăzi, izvoarele de la Băicoi, care ar putea aduce sănătate, locuri de muncă şi dezvoltarea comunităţii, sunt sufocate de gunoaie, neglijenţă şi lipsă de implicare administrativă. Autorităţile locale ridică din umeri, iar Ministerul Mediului întârzie să intervină cu un plan concret de protecţie.

Nu putem vorbi despre tranziţia verde, despre protecţia mediului sau despre respectarea angajamentelor asumate prin PNRR, în timp ce resursele naturale unice sunt lăsate să se degradeze sub ochii noştri.

În faţa acestei situaţii, consider că este de datoria noastră să intervenim legislativ şi să stabilim un cadru clar pentru protecţia, reabilitarea şi valorificarea acestor izvoare. Este nevoie de o campanie de salubrizare urgentă, de proiecte de reabilitare ecologică şi de integrarea acestor resurse într-un program naţional de dezvoltare a staţiunilor balneare şi a zonelor verzi urbane.

Fac apel la Ministerul Mediului, la autorităţile locale şi la toţi colegii parlamentari să sprijine demersul legislativ de a salva izvoarele de la Băicoi. Nu putem permite ca nepăsarea să distrugă ceea ce natura ne-a oferit cu generozitate şi ceea ce strămoşii noştri au folosit cu respect. Protejarea acestor izvoare nu este doar o chestiune de mediu, este o investiţie în sănătatea noastră, în turismul local şi în viitorul copiilor noştri.

De la Băicoi porneşte un mesaj clar: România nu mai are voie să îşi irosească resursele naturale. Este momentul să demonstrăm că ştim să preţuim ceea ce avem şi să lăsăm moştenire generaţiilor viitoare o natură curată şi ocrotită.

Voi susţine cu toată forţa acest proiect şi fac apel să îl adoptăm împreună pentru oameni, pentru comunităţi şi pentru viitor şi, în final, pentru o Românie mai curată.

Vă mulţumesc.

Nicolae Dan, POT.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Gabriela Porumboiu, din partea Grupului parlamentar POT.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Scrisoare deschisă către guvernanţi".

Această scrisoare este pentru voi, prieteni buni ai inflaţiei şi duşmani ai bunului-simţ.

De 35 de ani faceţi acelaşi lucru: transformaţi România într-un laborator de experimente ratate. Numai că, spre deosebire de oamenii de ştiinţă, voi nu greşiţi din neştiinţă, greşiţi din interes. Aţi dus arta furtului la nivel de industrie, aţi transformat corupţia în tradiţie naţională şi aţi ridicat incompetenţa la rang de politică de stat. Felicitări, chiar aveţi consecvenţă!

Astăzi folosiţi cea mai subtilă armă împotriva poporului român: inflaţia. Şi ce armă "genială"! Stoarceţi oamenii de ultimii bani fără să fie nevoie să le băgaţi mâna direct în buzunar. Faceţi ca banii să se topească singuri, ca prin magie, şi tot voi pozaţi în "salvatori" cu ajutoare sociale şi promisiuni mincinoase.

La fel de "inspirată" e şi politica fiscală: taxe peste taxe, impozite peste impozite. Nu pentru dezvoltare, ci ca să-i pedepsiţi pe cei care au îndrăznit să muncească cinstit. Micii producători? Distruşi. Iniţiativa privată? Sufocată. Economia? Îngropată cu tot cu sicriu şi cruce. Dacă cineva ar scrie un manual despre cum să falimentezi o ţară, voi aţi fi autorii şi ar fi bestseller.

Iar rezultatul se vede: din "grânarul Europei" aţi făcut o ţară care importă cartofi. Dintr-o economie industrială aţi făcut un bazar dependent de importuri. Dintr-o ţară cu resurse energetice, aţi făcut un client umil care plăteşte dublu şi mulţumeşte. Voi chiar aţi reuşit să transformaţi România într-o caricatură economică.

Dar, atenţie, poporul rabdă, dar nu e prost! Tăcerea lui nu e acceptare, ci doar oboseală. Şi fiecare zi în care continuaţi să-l jefuiţi mai adaugă o picătură în pahar. Şi ghiciţi ce? Paharul se umple.

România nu se salvează prin biruri şi inflaţie programată, ci prin producţie, muncă şi respect faţă de propriul popor. Şi da, există soluţii simple şi clare: repornirea industriei, sprijinirea fermierilor, investiţii reale în energie, reducerea importurilor inutile şi eliminarea poverii fiscale care îi sufocă pe cei care chiar muncesc.

Faceţi asta şi veţi avea şansa să fiţi ţinuţi minte ca guvernanţi. Refuzaţi şi veţi rămâne doar groparii unei ţări care încă mai are resurse, oameni şi demnitate să renască, chiar şi în ciuda voastră.

Eu încă trăiesc cu speranţa că România va învia curând din cenuşa pe care voi aţi aşternut-o.

Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Biró Rozália-Ibolya, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Dacă nu este prezentă, atunci, în continuare, dau cuvântul domnului deputat Kolcsár Anquetil-Károly, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Viaţa, sănătatea şi siguranţa cetăţeanului sunt pe primul loc, mai presus de orice!"

Siguranţa cetăţenilor trebuie să reprezinte prioritatea absolută a statului. Asistăm la creşterea atacurilor provocate de urşi, iar consecinţele sunt dramatice pentru cetăţenii noştri.

În judeţul Mureş, în mod tragic încă o persoană a căzut victimă ursului, fiind atacată în timp ce îşi lucra pământul. Oamenii trăiesc cu frica de a-şi mai desfăşura activităţile cotidiene. Este inadmisibil ca părinţi, copii, agricultori sau simpli trecători să se teamă să iasă din case, pentru că riscul de a întâlni un urs pe drum, în localităţi, în staţiuni turistice, sau chiar în curte, este real.

Această situaţie este efectul direct al deciziei iresponsabile din 2016 a Guvernului tehnocrat de atunci, prin care ursul brun a fost trecut pe lista speciilor strict protejate. Efectul a fost previzibil: populaţia de urs s-a înmulţit necontrolat, iar atacurile au crescut exponenţial. În acelaşi timp, despăgubirile plătite din bugetul de stat s-au ridicat la sume uriaşe, dar niciun leu nu poate compensa suferinţa şi vieţile omeneşti puse în pericol.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Romania a iniţiat şi susţinut proiecte legislative care să ofere instrumente clare şi eficiente de intervenţie. Am propus, printre altele, ca echipele chemate să intervină în cazurile semnalate să fie completate cu poliţişti, atât din cadrul Poliţiei naţionale, cât şi de la Poliţia locală, iar în zonele de intravilan să se poată recurge la extragere imediată, pentru a elimina riscurile care pun în pericol direct şi iminent viaţa oamenilor. Orice întârziere ne va costa pe toţi.

Din păcate, în loc să avem o strategie naţională clară, un consens, vedem în continuare amânări şi decizii întârziate şi lipsa asumării.

Ministerul Mediului promite modificări, dar oamenii au nevoie de soluţii acum, nu peste luni sau ani. De aceea, voi transmite toate propunerile mele pentru a fi incluse în noul act normativ, promis a fi lansat în dezbatere publică azi, iar dacă acesta nu va fi adoptat conform solicitărilor întemeiate, vom utiliza toate procedurile parlamentare pentru a obţine o soluţie legislativă care să asigure protecţia efectivă a vieţii umane.

Trebuie să revenim la o situaţie echilibrată, prin reducerea controlată a numărului de urşi, astfel încât coabitarea paşnică cu omul să fie posibilă. România are obligaţia să ceară Comisiei Europene flexibilizarea regimului de protecţie, pentru a restabili siguranţa comunităţilor noastre, ca atare, solicit doamnei ministru al mediului să facă demersurile necesare în acest scop, fără întârziere.

Dragi colegi,

Viaţa şi sănătatea cetăţenilor nu se negociază. Nicio specie, oricât de ... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din nou avem în Republica Moldova alegeri cu o relevanţă geopolitică uriaşă.

De rezultatul scrutinului parlamentar de la 28 septembrie depinde crearea punctului de ireversibilitate a opţiunii europene a Republicii Moldova.

Fără o alegere responsabilă, care să permită continuarea cursului european, victoriile electorale europene de anul trecut la alegerile prezidenţiale şi la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană vor deveni rapid istorie.

Avem încredere în înţelepciunea, maturitatea şi responsabilitatea cetăţenilor cu drept de vot ai Republicii Moldova. Ei au oprit anul trecut înaintarea hibridă rusească spre România, ei o pot opri şi de această dată, printr-o mobilizare exemplară la vot, mai ales a diasporei, care a aprobat că dispune de resursele necesare pentru a asigura un nou ciclu politic proeuropean dincolo de Prut.

Îmi exprim ferma convingere că la consolidarea căii europene a Republicii Moldova va contribui maximal şi comunitatea ucraineană de peste Prut. Vocaţia europeană a acesteia este în creştere în comunităţile ucrainene locale din Republica Moldova.

Consolidarea parcursului european al Republicii Moldova reprezintă totodată şi un obiectiv relevant al Uniunii Ucrainenilor din România, precum şi al comunităţii ucrainene de pretutindeni.

Moscova joacă hibrid puternic la aceste alegeri. Obiectivul ei este de a recrea condiţiile de vasalitate pe care le-a generat cândva, cu forţa tancurilor, în Republica Moldova. Acum mizează din nou pe propagandă, manipulare, intimidare, sacoşe cu ruble şi agenţi de influenţă.

Consolidarea căii europene a Republicii Moldova la scrutinul parlamentar de duminica viitoare răspunde nu doar aspiraţiilor fireşti şi legitime europene a populaţiei Republicii Moldova şi intereselor de securitate ale acesteia, ci şi imperativelor de securitate ale României. O victorie la acest scrutin a forţelor politice loiale Kremlinului ar aduce Federaţia Rusă la frontiera cu România, acolo unde Moscova încearcă să ajungă folosindu-se de un bogat arsenal de tactici hibride.

Însă şi România trebuie să ajute acum, mai mult ca niciodată, aspiraţia şi opţiunea europeană a cetăţenilor Republicii Moldova, rezistând tentaţiilor politicianiste de a dezarticula actuala stabilitate politică şi economică, rămânând stabilă şi predictibilă, în mijlocul tuturor furtunilor geopolitice actuale, luminând fără griji drumul spre Europa al Republicii Moldova.

Cetăţenii Republicii Moldova au nevoie să vadă în România, în această perioadă, ţara care şi-a găsit în Uniunea Europeană ancora de stabilitate, predictibilitate, dezvoltare şi bunăstare pe care o visează şi Chişinăul, pe care o visează toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de locul în care aceştia trăiesc.

Duminică, 28 septembrie, cetăţenii Republicii Moldova îşi vor apropia şi mai mult ţara de Europa. Avem încredere în maturitatea acestora şi o consolidăm, lăsând România să rămână un model de stabilitate politică, apţi să fascineze în continuare, dincolo de Prut, apt să arate celor care încă pot vedea drumul sigur, drept şi scurt către Europa.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, neafiliaţi. Nu este.

Atunci, în continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă. Nu este.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Ştefan Ţintă, Grupul parlamentar al PSD. Nu este prezent.

Atunci, în continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "Educaţia, un calcul pe termen lung".

Acest nou an şcolar a debutat şi cu emoţii, dar şi cu schimbări fundamentale şi nemulţumiri. Este un început care ne arată prăpastia dintre decizii şi viaţa reală din şcoli.

Stimaţi colegi,

Trebuie să privim în ansamblu şi cu luciditate la ce se întâmplă, la starea educaţiei româneşti.

Din păcate pachetul de măsuri fiscal-bugetare, schimbările aduse de acesta, deşi prezentate drept necesare pentru stabilitatea financiară a ţării, riscă să adâncească problemele sistemului. Lipsurile deja ştiute, infrastructura precară, resursele limitate pentru şcoli şi profesori, clasele deja supraaglomerate, riscă să fie şi mai mult adâncite. Într-un stat care vrea să fie respectat, şcoala este aşezată în centrul politicilor sale publice. Probabil că în România de astăzi nu asta se doreşte, pentru că şcoala este aşezată la periferia bugetului.

Cât am fost preşedinte la Consiliul Judeţean Iaşi am modernizat 172 de şcoli din mediul rural şi s-au construit 36 de obiective şcolare de la zero. Trebuie să fim conştienţi că investiţiile pornite prin PNRR, deşi binevenite şi necesare, sunt insuficiente pentru nevoile sistemului de învăţământ, dacă nu sunt dublate de o finanţare constantă şi predictibilă.

Trebuie să fim conştienţi că decizii precum cea de restrângere a criteriului de acordare a burselor afectează un număr mare de tineri, care depind de aceste burse pentru a continua studiile.

Bursele de merit, acordate pe bază de performanţă ridicată, pot părea o măsură corectă. În fapt, mii de elevi care beneficiau de sprijin financiar pentru rezultatele bune rămân acum fără acest ajutor. Vorbim despre tineri din mediul rural sau din familii cu venituri modeste, pentru care aceste burse fac diferenţa, mai ales în contextul economic actual.

Modificările acestea, puse sub pretextul echilibrului fiscal, lovesc direct în egalitatea de şanse şi în viitorul lor şi al nostru. Ne permitem acest lucru când abandonul şcolar depăşeşte 14%? Sprijinul financiar pentru elevi nu este un moft, ar putea fi un instrument de motivaţie.

Trebuie să fim conştienţi că nicio reformă educaţională nu va avea rezultate bune prin pierderi salariale, creşteri de norme didactice şi creşteri ale efectivelor de elevi în clasă. Guvernul susţine că va genera economii de miliarde prin creşterea normei didactice cu două ore pe săptămână şi reducerea plăţilor pentru "plata cu ora". În realitate, această decizie se transpune în suprasolicitarea cadrelor didactice, reducerea timpului de pregătire a orelor, umilirea financiară, având ca rezultat scăderea calităţii actului educaţional. Nu eficientizăm reţeaua şcolară prin supraaglomerarea claselor în marile oraşe sau desfiinţarea şi comasarea unor clase în zonele rurale, unde oricum accesul la educaţie nu este facil.

Dacă vrem educaţie de calitate trebuie să începem să ne tratăm profesorii ca pe nişte profesionişti. Dacă ne dorim un viitor bun ... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Bogdan-Andrei Toader, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

Bună ziua!

Declaraţia mea politică are în vedere plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Ştim cu toţii că una dintre cele mai apăsătoare probleme pentru români este cea a preţurilor la alimentele de bază. Fie că vorbim despre pâine, lapte, ulei sau carne, aceste produse nu sunt un lux, ci strictul necesar al vieţii de zi cu zi.

Orice creştere artificială a preţului acestor alimente înseamnă un atac direct la adresa nivelului de trai al populaţiei. Circa un milion de oameni ar fi afectaţi direct de renunţarea la plafonarea adaosului comercial la produsele de bază. Adăugând şi eliminarea plafonării la energia electrică şi creşterea TVA, majorarea preţurilor la alimente ar creşte povara asupra fiecărei familii în parte.

Impactul negativ va fi considerabil, scăzând şi puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici şi chiar şi a celor cu venituri medii.

PSD solicită menţinerea plafonării adaosului comercial la produsele de bază, o decizie necesară. S-a demonstrat că această măsură a redus presiunea asupra coşului zilnic şi a adus un minim echilibru într-o piaţă în care, prea des, profitul unor mari jucători a fost pus mai presus de interesul cetăţeanului.

Ar fi o abordare greşită şi chiar iresponsabilă ridicarea acestei plafonări. Cei care vor suferi nu sunt comercianţii, ci oamenii simpli: pensionarii, familiile cu venituri mici, tinerii aflaţi la început de drum. Ei vor achita nota de plată a unei eventuale eliminări a plafonării adaosului comercial la produsele de bază.

De aceea, fac apel la Executiv, la premierul Ilie Bolojan, să înţeleagă că plafonarea adaosului comercial nu este un moft, ci o necesitate socială. Este o măsură de protecţie şi, în aceste vremuri tulburi şi extrem de dificile din punct de vedere economic, un semnal că statul îşi apără cetăţenii.

Mai mult decât atât, Guvernul României trebuie să întărească mecanismele de control şi să sancţioneze ferm orice încălcare a regulilor. Românii aşteaptă şi astfel de măsuri de la noi, nu doar biruri suplimentare şi speranţa unei vieţi mai bune, undeva, în 2027.

În faţa valului de scumpiri din ultima perioadă cetăţenii au nevoie de decizii ferme şi consecvente. Astfel, plafonarea adaosului comercial la produsele de bază trebuie menţinută şi consolidată, pentru că ea înseamnă respect, solidaritate şi responsabilitate faţă de milioanele de români care trăiesc cu grijă pentru ziua de mâine.

Sunt social-democrat şi, alături de colegii mei din PSD, voi continua să gândesc şi cu inima, nu numai prin prisma reducerii deficitului bugetar.

Pentru că, dincolo de cifre, sunt oamenii.

Bogdan Toader, deputat de Prahova.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Bogdan Gheorghe Trif, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Stimaţi colegi,

Astăzi, în plenul Parlamentului, vreau să vă aduc aminte despre importanţa respectului pe care statul îl datorează familiilor din România.

PSD a corectat o nedreptate strigătoare la cer: prin proiectul de lege depus, am restabilit scutirea de la plata CASS pentru mamele aflate în concediu de creştere a copilului. Nu este normal ca, în numele unui aşa-zis "echilibru bugetar", mamele să fie împovărate tocmai în cea mai delicată etapă a vieţii lor.

Nu există responsabilitate mai mare pentru un stat decât aceea de a proteja mamele şi copiii lor. Din păcate, "asumatul" Bolojan a ales exact contrariul: a pus pe umerii femeilor aflate în concediu de maternitate o obligaţie fiscală care nu doar că este nedreaptă, dar este şi lipsită de orice urmă de umanitate.

Cum să-i ceri unei mame, în primele luni de viaţă ale copilului ei, să mai ducă şi grija unor contribuţii? Cum să transformi perioada în care statul ar trebui să fie un sprijin într-un şir de facturi şi obligaţii?

PSD a reacţionat pentru cele aproximativ 150.000 de mame din România care ar fi fost afectate de această măsură. Indemnizaţiile lor - oricum reduse - ar fi scăzut cu încă 10%, ceea ce înseamnă o pierdere în medie de până la 400 de lei pe lună pentru fiecare familie. Impactul total asupra bugetului era estimat la doar 60 de milioane de lei anual - o sumă infimă la nivelul cheltuielilor statului, dar uriaşă pentru familiile cu copii mici.

"Responsabilitatea bugetară" este un pretext pentru lipsa de empatie şi duce la ruperea contractului social dintre stat şi cetăţean. Într-o ţară în care natalitatea este într-o continuă scădere şi în care emigrarea tinerilor este o realitate dramatică, asemenea politici nu fac decât să descurajeze şi mai mult familiile.

PSD demonstrează că un stat puternic nu este cel care strânge bani cu orice preţ de la populaţie, ci acela care îşi protejează cetăţenii, în special mamele şi copiii. Iar prin acest demers legislativ, PSD a arătat că ştie să repare greşelile şi să fie alături de cei care au nevoie de protecţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Gianina Şerban, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele politice - "Coaliţia ignoră, abuzurile continuă!".

Aş vrea să încep cu un mesaj pentru Ministerul de Interne, pentru Ministerul Justiţiei - să se judece şi să se ancheteze cu celeritate toate, dar absolut toate cazurile de abuzuri sexuale şi viol!

În timp ce puterea refuză să acţioneze, iar săptămâna trecută a ales să protejeze abuzatorii şi să îngroape adevărul, respingând înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă privind cazurile de abuz sexual din universităţi, peste 60 de situaţii de abuz împotriva copiilor şi tinerelor au fost descoperite în România doar în ultimele două luni şi jumătate, în şcoli, în licee şi în alte instituţii publice.

Majoritatea parlamentară a arătat clar de partea cui se situează: de partea abuzatorilor.

În loc să se ridice împotriva abuzurilor, parlamentarii puterii au ales să îngroape adevărul şi să protejeze un sistem bolnav, în care agresorii rămân nepedepsiţi, iar victimele sunt puse, ca de obicei, pe loc secund; dar, mai grav, victimele sunt reduse la tăcere.

AUR continuă să ceară adevăr şi dreptate pentru victime, mai ales că realitatea crudă este că astfel de cazuri nu se petrec doar în universităţi.

În ultimele două luni şi jumătate, aşa cum v-am spus, peste 60 de astfel de situaţii s-au întâmplat şi au fost relatate în presa din România:

- în septembrie, un profesor de canto de la un liceu din Craiova a fost arestat pentru viol după ce a abuzat o elevă de 16 ani în şcoală;

- nu mai departe de câteva zile, o doamnă din Jilavele, Ialomiţa, mamă a două gemene, mi-a scris şi mi-a relatat un caz: fetiţele dânsei, împreună cu alte colege din clasa a VII-a, au fost hărţuite şi abuzate sexual şi verbal de dirigintele lor. Acelaşi profesor a mai avut şi anul trecut o plângere de pedofilie, dar nimeni nu a luat măsuri; acest profesor continuă să predea în acea şcoală;

- tot luna aceasta, un individ din Dolj a fost arestat pentru că a forţat o fată de 15 ani să întreţină relaţii intime, sub şantaj;

- în august, un profesor de religie din Teleorman a fost arestat pentru că a violat şi a bătut o minoră de 14 ani, timp de patru luni;

- un tânăr de 20 de ani a fost arestat pentru viol şi agresiuni sexuale repetate asupra unei minore de 15 ani;

- un fost primar al Iaşiului a fost condamnat la aproape 20 de ani de închisoare pentru viol şi agresiuni sexuale asupra unor minore;

- cazuri similare au avut loc şi în Hunedoara, Alba, Ialomiţa, Covasna, Sălaj sau Timiş, unde fete de 8, 12 şi 13 ani au fost agresate de profesori, părinţi sau chiar propriii tutori.

Toate aceste fapte... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Cristina-Irina Butură, deputat din partea Grupului parlamentar AUR.

Doamna Cristina-Irina Butură:

Mulţumesc.

Titlul declaraţiei politice - "Justiţia este pentru oameni, nu pentru proceduri".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Viaţa unui om nu poate fi suspendată. Nici dreptatea.

Joi, 11 septembrie, Curtea de Apel Bucureşti a suspendat judecarea unui caz prin care un pacient diagnosticat cu cancer cere acces la tratamentul care îi putea salva viaţa.

Motivul? Protestul magistraţilor. Este inacceptabil.

Legea prevede clar: ordonanţele prezidenţiale ce privesc viaţa şi sănătatea au caracter de urgenţă absolută. Ele nu pot fi amânate, nu pot fi ignorate. Justiţia nu are voie să închidă ochii în faţa suferinţei.

Reacţia CSM este una cinică, având în vedere că justiţia trebuie să facă dreptate.

Într-un stat de drept, viaţa are prioritate. Într-o democraţie, justiţia trebuie să servească cetăţeanul. Într-o societate civilizată, niciun bolnav nu ar trebui să fie nevoit să lupte singur, în faţa uşilor închise.

Întrebarea este simplă: ce mesaj transmitem astăzi ca stat? Că drepturile fundamentale pot fi suspendate? Că viaţa unui pacient este mai puţin importantă decât un conflict instituţional?

Solicit ministrului justiţiei, domnul Radu Marinescu, să intervină de îndată pentru a garanta că asemenea abuzuri nu se vor mai repeta. Trebuie să reamintim tuturor că justiţia este despre oameni, nu despre proceduri.

România nu trebuie să fie un stat în care cetăţenii mor cu dreptatea în mână, dar fără acces la ea.

AUR a arătat că se pot găsi soluţii atunci când există voinţă, prin prisma spitalului mobil care a reuşit să ajute peste 50.000 de români.

Aceasta nu este doar o luptă pentru un tratament medical. Este o luptă pentru demnitate, pentru respectarea legii şi, mai presus de toate, pentru viaţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Dumitru Tilea, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Industria mare a judeţului Teleorman - un bulgăre de zăpadă care s-a topit din 1989 până în prezent".

Stimaţi colegi,

Înainte de 1989, judeţul Teleorman era o puternică zonă industrială a ţării. Existau coloşi de importanţă naţională în principalele ramuri ale industriei - în industria chimică, în industria materialului rulant, în industria uşoară. Datele comparative având ca principal indicator numărul de angajaţi al principalelor unităţi industriale din judeţ ne arată imaginea tristă a unui regres uriaş între anii 1989 şi 2024.

Astfel:

- Combinatul chimic Turnu Măgurele avea în 1989 peste 7.000 de angajaţi; în prezent se află în insolvenţă, doar cu câţiva angajaţi;

- Uzina de pirită Turnu Măgurele avea 1.000 de persoane angajate în 1989; în prezent este un obiectiv închis;

- Fabrica de tricotaje Turnu Măgurele, în 1989 avea 1.500 de angajaţi; în prezent - zero;

- Fabrica de Rulmenţi Alexandria este singura din judeţ la care în prezent lucrează 1.070 de persoane, faţă de 6.000, câţi angajaţi avea în 1989;

- În Electrotel Alexandria mai lucrează astăzi 800 de angajaţi, faţă de 3.000, în 1989;

- Fabrica de vagoane Roşiori de Vede funcţionează în prezent cu 400 de angajaţi;

- Întreprinderea Petrolieră Videle este a doua unitate industrială a judeţului, cu aproximativ 900 de angajaţi, faţă de 3.500, câţi lucrau în 1989;

- În anul 1989, unităţile industriale din judeţ însumau un număr de peste 27.000 de angajaţi, pe când în 2024 numărul de angajaţi a scăzut la aproximativ 3.500 de persoane, adică de 10 ori mai puţin.

Declinul este de peste 85% la nivelul industriei mari a judeţului, cele mai reziliente au rămas Fabrica de Rulmenţi si Electrotel, datorită integrării în lanţuri globale de furnizori auto şi electrice.

Acesta este adevărul trist despre puterea industrială a judeţului Teleorman, aici fiind vorba de indiferenţa organelor locale şi judeţene din ultimii 35 ani, indiferenţa gravă a Guvernelor care s-au perindat de-a lungul timpului la conducerea ţării, incompetenţa miniştrilor care nu au ştiut să aprecieze obiective industriale vitale pentru economia noastră naţională, privatizările au fost de genul "Hai să scăpăm şi de aceasta".

În concluzie, jupânii judeţului, jupânii din fruntea ţării ne-au adus încet şi sigur ca pe vremea lui Moromete.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat Dumitru Tilea.

Mai departe dau cuvântul domnului deputat Ion-Marcel Vela, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ion-Marcel Vela:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Începând cu anul 2008, în data de 15 septembrie a fiecărui an este celebrată Ziua Internaţională a Democraţiei, moment de reflecţie asupra valorilor fundamentale care stau la baza societăţii noastre: libertatea, respectul pentru drepturile omului, statul de drept şi participarea activă a cetăţenilor la viaţa publică.

Spre deosebire de orice formă de organizare socială, democraţia nu este un dat, nu este un lucru câştigat pentru eternitate! Democraţia este un proces viu, care necesită implicare permanentă, dialog şi responsabilitate din partea tuturor actorilor politici, instituţionali şi civici. Într-o perioadă dificilă, marcată de multiple provocări - crize economice, conflicte armate, polarizare şi dezinformare - apărarea democraţiei devine nu doar un ideal, ci şi o datorie.

Stimaţi colegi,

Noi, românii, cunoaştem poate cel mai bine cu cât de multe sacrificii am obţinut împreună dreptul de a ne bucura de libertate şi de democraţie în anul 1989. Tocmai de aceea, consolidarea instituţiilor fundamentale ale democraţiei, apărarea statului de drept, garantarea independenţei justiţiei, asigurarea transparenţei şi respectarea drepturilor fundamentale reprezintă pilonii pe care trebuie să construim în continuare. Mai mult decât atât, România a devenit un factor puternic de stabilitate în regiune şi un garant al parcursului european al Republicii Moldova.

Trebuie să fim conştienţi că duşmanii democraţiei din ţara noastră nu sunt puţini, iar pentru ca democraţia din România să se consolideze este esenţială şi importantă educaţia civică şi implicarea fiecărui cetăţean în procesul decizional. Democraţia este puternică numai atunci când oamenii cred în ea şi contribuie la apărarea şi dezvoltarea ei.

Aşadar, avem datoria împreună de a privi această zi dedicată democraţiei nu doar ca pe o aniversare simbolică, ci ca pe o chemare la responsabilitate şi solidaritate pentru o Românie mai puternică în Uniunea Europeană.

Stimaţi colegi,

Onorat Parlament,

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi este: "Viaţa omului este mai importantă decât viaţa ursului!".

Constatăm astăzi că tot mai des avem parte de incidente tot mai periculoase ale întâlnirilor om - urs, unele chiar foarte tragice.

Nu sunt un vânător şi cu siguranţă că nu o să fiu niciodată.

Dar, discutând cu mai mulţi specialişti care au doctorate în cinegetică, am constatat că şi vânătorii sunt direct interesaţi ca această resursă regenerabilă a României, "vânatul", să fie bine gestionată, pentru a o putea valorifica pe termen lung.

În ciuda aparenţelor, vânătoarea are un efect benefic asupra Fondului cinegetic, această preocupare a omului existând de mii de ani şi ajutând la însănătoşirea şi buna calitate a exemplarelor speciilor! Cu alte cuvinte, "De ce fugem de vânătoare?"

Înţeleg şi grija ONG-urilor în a proteja speciile, mai ales pe cele care sunt pe cale de dispariţie. Dar ursul este oare pe cale de dispariţie?

Se vede treaba că nu. 10.000-12.000 de exemplare, la cât este acum estimată populaţia de urs brun în România, prin metode ştiinţifice, este o valoare prea mare faţă de cea suportabilă, respectiv de 3.000 de exemplare în toată România.

În anii de după al Doilea Război Mondial şi mult timp apoi, populaţia de urs era în jur de 1.500-1.800 de exemplare. Şi ursul nu a dispărut ca specie, ba din contră.

La nivelul actual, populaţia de urs creşte anual cu 10%. Ce ne dorim? Să avem 100.000 de urşi?

Să ajungă ursul mai numeros decât omul?

În judeţul Buzău, în localităţile de munte, sunt din ce în ce mai dese întâlnirile urs - om, iar în urma acestora, oamenii sunt speriaţi, trăiesc în teroare, le sunt distruse livezile, gospodăriile, munca de o viaţă sau poate chiar sunt mutilaţi pe viaţă.

Până când se va mai întâmpla asta?

Ursul care a ajuns să atace pentru prima dată o gospodărie o va face iarăşi şi este doar un pas până va ajunge să atace şi omul.

Tocmai din acest motiv ar trebui să încurajăm iniţiativa anunţată de ministrul mediului, Diana Buzoianu, prin care se va face o altă abordare, în sensul că se va interveni direct şi ferm, dar în acelaşi timp echilibrat, asupra exemplarelor care vor ajunge în intravilanul localităţilor sau pe drumurile publice, considerându-se animale "urbanizate" care pot fi un pericol letal oricând pentru om.

Este clar că Ordonanţa nr. 81/2021 trebuie modificată şi că ea trebuie să aibă, ca prioritate, siguranţa vieţii omului.

Ursul trebuie reeducat, el trebuie să ştie din nou că omul este un pericol pentru el şi nu invers.

Viaţa omului are prioritate!

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În data de 15 septembrie am sărbătorit Ziua Internaţională a Democraţiei, un moment de aducere aminte că libertatea, suveranitatea şi respectul pentru voinţa poporului sunt pilonii pe care se clădeşte destinul unei naţiuni.

Democraţia nu este un dar oferit de alţii, ci rodul sacrificiilor generaţiilor de români care au luptat pentru dreptate şi libertate. Este expresia suveranităţii naţionale şi a dreptului poporului român de a-şi alege singur viitorul. Din păcate, aceste principii au fost grav încălcate în data de 5 octombrie 2024, când Curtea Constituţională a României a refuzat validarea candidaturii la funcţia de preşedinte al României a doamnei avocat şi eurodeputat Diana Iovanovici-Şoşoacă, preşedintele Partidului SOS România, încălcând grav Constituţia şi dreptul cetăţenilor de a decide prin vot.

În loc să fie garantul Legii fundamentale, CCR a ales să limiteze libertatea democratică, să elimine candidaţi şi să anuleze alegeri. Această atitudine a dus la retrogradarea României de la "democraţie deficitară" la "regim hibrid" în Indexul Democraţiei pe anul 2024. România a ajuns pe un ruşinos ultim loc în Uniunea Europeană, aflată la acelaşi nivel cu Turcia şi Bosnia şi Herţegovina, marcând una dintre cele mai dramatice prăbuşiri ale indicatorilor democratici. Un "regim hibrid" înseamnă alegeri influenţate de Guvern, o opoziţie restricţionată şi libertăţi limitate.

Mai mult, asistăm astăzi la o situaţie de tip stalinist, fără precedent după 1989. Membri, simpatizanţi şi voluntari ai Partidului SOS România au fost convocaţi şi anchetaţi pentru simpla participare la campania electorală pentru alegerile europene din luna iunie 2024, la mai bine de un an şi jumătate după încheierea acesteia. În judeţele Bacău şi Bihor, poliţiştii au înmânat citaţii la domiciliu, în faţa familiilor, sau direct la locurile de muncă, intimidând oamenii. Alţii au fost sunaţi şi ameninţaţi cu închisoarea pentru presupuse "semnături false", ori li s-a transmis că "e mai bine să nu îşi mai amintească nimic" sau să declare că "nu recunosc semnăturile", pentru a evita să fie "târâţi prin tribunale".

Este revoltător ca un partid politic parlamentar de opoziţie să fie hărţuit sistematic pentru simplul fapt că a ales să reprezinte o voce critică în societate, iar în contextul Zilei Internaţionale a Democraţiei, constatăm cu amărăciune că în România democraţia a murit.

România are nevoie de o democraţie reală, în care Constituţia să fie respectată şi nicio instituţie să nu-şi aroge puteri mai presus de popor. Libertatea, dreptatea şi suveranitatea naţională nu sunt negociabile. Şi nici democraţia!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliaţi.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Crimă organizată pe bani publici: radiografia centrelor de exterminare a animalelor fără apărare finanţate de stat".

Stimaţi colegi,

Dragi români,

În ultimele luni am vizitat adăposturi publice şi private din România - din Giurgiu, Călan, Târgu Jiu, Buzău, Vrancea şi Alba. Urmează şi altele.

Am găsit cruzime, opacitate şi bani publici risipiţi pe un sistem care produce suferinţă, nu soluţii: câini scheletici şi răniţi, dezinfectare pe hârtie, acces refuzat parlamentarilor şi chiar instituţiilor de control.

La Vrancea - câini morţi în boxe. La Uzunu - reguli abuzive şi telefoane aproape confiscate. La Hunedoara - acces interzis. Până şi Biroul pentru Protecţia Animalelor a intrat în adăpost doar după intervenţie telefonică.

Banii? Doar sub codul "Servicii veterinare" s-au cheltuit 545 de milioane de lei între 2017 şi 2025. În 2024, 300 de milioane de lei, adică 60 de milioane de euro. În 20 de ani, România a aruncat peste un miliard de euro pe crimă şi abuzuri, în loc să rezolve problema prin sterilizare şi responsabilitate.

Cauza? România are peste 5 milioane de câini înregistraţi, 19% sterilizaţi şi alte câteva milioane care nu au fost înregistraţi niciodată.

Fără sterilizare masivă şi aplicarea legii anti-abandon, veţi continua să finanţaţi această bandă rulantă a crimelor. Se adaugă suspiciuni grave de falsuri, abuz în serviciu, evaziune, deturnare de fonduri, utilizarea ilegală a substanţelor cu regim special şi chiar trafic de droguri. Când instituţiile răspund că "totul e conform" în faţa probelor foto-video, nu mai vorbim de neglijenţă, vorbim de complicitate.

De aceea, solicit:

- Anchetă parlamentară în Comisia pentru abuzuri, petiţii şi corupţie - la care mă ofer să fac parte;

- Blocarea concesionărilor ilegale, nulitatea contractelor şi introducerea unui cod CPV în SEAP distinct;

- Verificarea tuturor adăposturilor, cu acces pentru presă şi parlamentari;

- Sesizarea Parchetului, a Curţii de Conturi, a Poliţiei Economice;

- Plan naţional de sterilizare şi sancţionarea abandonului.

Domnule ministru Predoiu şi BPA, domnule Alexandru Bociu şi ANSVSA, când câinii mor pe capete, iar parlamentarii sunt ţinuţi la poartă, nu mai vorbim de servicii publice, ci de reţele care apără contracte, afaceri şi interese dubioase.

Nu este vorba doar de câini. Este vorba de lege, de bani publici şi de umanitate.

Dacă nu acţionăm astăzi, devenim complici toţi.

Stop eutanasiilor, start sterilizării!

Deputat Tasica Simu, deputat de Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Robert Alecu, neafiliaţi.

Domnul Robert Alecu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Protocolul demnităţii, nu al formalismului".

În faţa eroilor noştri, statul român trebuie să arate respect, nu inerţie birocratică.

Astăzi aduc în atenţia dumneavoastră o contradicţie prezentă la fiecare ceremonie oficială - chemăm ierarhi ai Bisericii, instituţia care a stat alături de români în toate încercările istoriei, să sfinţească momentul comemorării. Ei dau binecuvântarea începutului, dar, potrivit art. 16 din Legea nr. 215/2016, când vine momentul depunerii coroanei, Biserica lipseşte din ordinea oficială.

Cel care rosteşte rugăciunea este invitat tacit să depună coroana după încheierea ceremoniei. Este o fractură de sens. Între gestul sacru şi gestul de omagiu se ridică un zid de hârtie.

Aceeaşi nedreptate se răsfrânge şi asupra marilor parteneri istorici ai statului - Asociaţia Naţională Cultul Eroilor, înfiinţată în 1919, sub înalta ocrotire a Reginei Maria, care păstrează vie memoria tuturor celor care s-au jertfit pentru ţară; ASTRA Sibiu - Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, creată la Sibiu în anul 1861, care a luminat conştiinţa naţională a românilor din Transilvania şi a pregătit Marea Unire; Crucea Roşie Română, fondată în 1876, prezentă în toate războaiele şi în toate dezastrele; Automobil Clubul Român, din 1904, deschizător al modernităţii şi al mobilităţii româneşti. Aceste organizaţii nu pot fi tratate ca simple ONG-uri. Ele sunt patrimoniul viu al României, martori ai fiecărui regim, ai fiecărei jertfe, ai fiecărei victorii.

De aceea, susţin modificarea Legii nr. 215/2016 şi a regulamentelor conexe, pentru a crea o categorie distinctă, imediat după instituţiile statului, dedicată Bisericii şi acestor organizaţii-simbol. Această schimbare nu ţine de logistică, ţine de respect; nu este un detaliu administrativ, ci expresia caracterului naţional.

Stimaţi colegi,

A sosit timpul ca protocolul României să exprime demnitate, să arate că ştim cine suntem şi că ne onorăm simbolurile vii.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

Pentru că timpul alocat acestei şedinţe de declaraţii politice s-a încheiat, voi da citire numelor deputaţilor care au depus declaraţii în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Natalia-Elena Intotero, Irina-Florentina Stoenică, Mircea-Vasile Govor, Remus-Gabriel Lăpuşan, Nicolae-Adrian Bara, Romeo-Daniel Lungu, Petru-Bogdan Cojocaru, Voicu Vuşcan, Georgeta-Carmen Holban, Marius-Constantin Budăi, Augustin-Florin Hagiu, Răzvan-Iulian Ciortea, Virgil Alin Chirilă, Ionel Ciunt;

Din partea Grupului parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Sorin-Titus Muncaciu, Petre Puşcaşu, Dorel Vulpoiu, Ramona Lovin, Andrei-Cosmin Guşă, Cristina-Emanuela Dascălu, Valeriu Munteanu, Nicolae Mîndrescu, Cosmin-Teodor Iosub, Silviu-Florin Oancea;

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Vetuţa Stănescu, Marian Cruşoveanu, Aneta Matei, Simona-Geanina Pistru-Popa, Bogdan-Iulian Huţucă, Răzvan-Olimpiu Cadar, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru;

Din partea Grupului parlamentar SOS România: Florin Caragaţă, Sorin Oltenaşu, Ioan Lăzăroi, Vasile Nagy.

Acestea fiind spuse, doamnelor şi domnilor deputat, declar închisă prima parte a şedinţei Camerei Deputaţilor, dedicată declaraţiilor politice.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, suntem prezenţi...

Vă rog să-mi comunicaţi numărul!

... 220 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11.00 dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Votul final, prezenţă fizică şi online, este programat pentru ora 11.30.

La încheiere, au loc şedinţele Biroului permanent şi Comitetului liderilor.

De asemenea, vă reamintesc că în cursul şedinţei noastre vom primi de la stafful tehnic modificările care au fost convenite de Comitetul liderilor cu privire la un proiect de hotărâre care se află pentru votul final.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă sunt obiecţii în legătură cu ordinea de zi. Nu sunt.

Mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Începem cu primul punct.

12. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune pentru energie la preţuri accesibile - Deblocarea adevăratei valori a uniunii noastre energetice pentru a asigura energie accesibilă, eficientă şi curată pentru toţi europenii COM (2025) 79; PHCD 60/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Energiei şi ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea faţă de obiectivele Planului de acţiune pentru energie la preţuri accesibile;

- a recomandat introducerea unor criterii de echitate socială în alocarea sprijinului european pentru consumatori, astfel încât statele membre cu venituri medii mai scăzute, precum România, să beneficieze de un sprijin proporţional mai consistent în combaterea sărăciei energetice;

- a reamintit faptul că nu există o abordare universală în Uniunea Europeană în atingerea decarbonizării şi că un rol deosebit îl are alegerea mixului energetic de către statele membre;

- a subliniat faptul că dezvoltarea interconectărilor energetice între statele membre constituie un instrument decisiv în realizarea uniunii energetice;

- a recomandat instituirea unor mecanisme dedicate de finanţare europeană pentru dezvoltarea infrastructurii energetice strategice a României, inclusiv interconectările cu Republica Moldova şi Ucraina, reţelele de transport al hidrogenului şi capacităţile de stocare a energiei;

- a solicitat sprijin pentru dezvoltarea capacităţilor nucleare din România, inclusiv unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă şi proiectele de reactoare modulare mici;

- a solicitat alocarea de sprijin suplimentar pentru protejarea infrastructurii critice şi consolidarea rezilienţei energetice regionale;

- a subliniat importanţa valorificării resurselor proprii de gaze naturale din Marea Neagră şi a susţinut includerea acestora în strategiile europene privind securitatea energetică.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 9 septembrie 2025 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Comentarii de ordin general.

Are cuvântul doamna deputat Prună Cristina-Mădălina, din partea Grupului parlamentar al USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Avem în faţa noastră, iată, acest proiect de opinie care vizează un lucru extrem de important - faptul că în România şi în Europa avem preţuri foarte mari la energie. Şi, sigur, acest plan de acţiune evocă nişte măsuri. Dar ce pot să vă spun este că poate nici măcar nu e nevoie de documente europene ca să realizăm care sunt problemele sistemului energetic din România.

Şi aş vrea să le trec în revistă.

În primul rând, vorbim de lipsa capacităţilor de producţie, pentru că România a tot închis capacităţi de producţie - învechite, ce e drept -, însă stă foarte prost la Capitolul "Noi capacităţi de producţie", capacităţi de producţie de energie în bandă, pentru că de acestea depinde, în mare parte, inclusiv preţul la energie.

Avem o întârziere extrem de mare în ceea ce priveşte centrala de la Iernut.

Vorbim de reactoarele 3 şi 4 de zeci de ani, de peste 10 ani, poate chiar mai mult, dar reactoarele 3 şi 4 nu le vedem.

Sunt foarte multe proiecte pe energie care sunt întârziate şi, în general, aceste proiecte pe energie culmea e că sunt în gestiunea companiilor de stat. Deci ar trebui să ne punem un mare semn de întrebare cu privire la companiile de stat.

Apoi, taxarea preţului la energie, factura, acolo unde trebuie neapărat să ne uităm asupra tot ce înseamnă TVA; şi reducerea TVA-ului este extrem de importantă, pentru că e chiar o măsură europeană şi este ceea ce se recomandă.

Interconexiunile între Europa de Sud-Est şi Europa de Vest încă nu le avem şi, evident, lista poate continua.

Să nu uităm de politicile Green Deal, care apasă asupra... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Coleşa Alin. (Vociferări.)

Domnul deputat Munteanu Valeriu.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Valeriu Munteanu.)

Tot pe procedură, da?

Domnul deputat Coleşa.

Vă rog.

Pentru această intervenţie...

Terminăm dezbaterile cu caracter general şi, pe procedură, o să-i dau cuvântul şi colegului.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Avem un titlu foarte frumos: "Deblocarea adevăratei valori a uniunii pentru a asigura energie accesibilă, eficientă şi curată pentru toţi europenii". Ne duce cu gândul la un turning point, deci la un punct de cotitură în politica neomarxistă a Comisiei Europene, însă doar ne induce în eroare, pentru că avem acelaşi fel de titluri de ani şi zeci de ani, energie ieftină, însă avem un preţ care creşte în mod constant.

Şi în acest document, în mare parte, soluţiile sunt secundare, sunt false, pentru că evită adevărul şi cauzele care stau la baza acestei crize.

Se constată foarte clar că preţul, de exemplu, în industrie, pentru energia electrică, a crescut de cel puţin două ori doar în ultimii câţiva ani, la nivelul Uniunii, în medie, fiind de peste două ori mai mare decât în Statele Unite, în China sau chiar decât în Japonia.

Acest preţ se spune clar că are două componente - costul efectiv de producţie şi taxele. Costul a crescut în mod constant, paradoxal, deşi teoretic noi am tot investit în energii ieftine.

În esenţă, problemele care sunt evitate sunt următoarele: s-a dezechilibrat piaţa, prin închiderea unor capacităţi de producţie pe combustibili fosili - cărbuni, gaz, petrol -, s-a frânat producţia de energie electrică nucleară, toate acestea fiind în bandă, s-a creat o piaţă speculativă printr-un algoritm de stabilire a preţului pe piaţa zilei următoare care generează un preţ speculativ. Preţul maxim de ofertă pe un anumit interval orar este cel care dictează preţul pieţei.

Avem taxarea emisiilor de dioxid de carbon, ceea ce duce preţul pe piaţa zilei următoare şi mai sus, şi crearea chiar a unor capacităţi de producţie folosind energie variabilă...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... care duce la căderea...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Timpul a expirat.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... sistemului energetic naţional, vedem în Spania.

Acest... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

N-aş fi luat cuvântul, dar am văzut iar că avem nişte cauze, de ce avem preţuri la energie...

Păi, oameni buni, cine a scos capacităţile de producţie din funcţiune?!

7.000 de megawaţi pierduţi, în ultimii ani, pentru că unii au vrut Legea decarbonării şi un Green Deal aberant. Unu.

Doi. E foarte bine să discutăm de opiniile pe care le facem pentru Comisia Europeană.

I-aş recomanda, în schimb, Guvernului să acţioneze imediat pentru stoparea preţurilor la energie şi a creşterii abrupte a acestora.

Şi amintesc tuturor că în 2022 Comisia Europeană n-aş spune că ne dădea flit, aş spune că nici nu ne băga în seamă când am acţionat şi am plafonat preţul la energie.

După care, ce să vedeţi, la final de 2023 Comisia Europeană a făcut un regulament în care a preluat ideea României şi a stabilit că se pot supraimpozita speculaţii din energie.

N-o să ajungem, sper, în aceeaşi situaţie şi sper că Guvernul va interveni mai repede, poate chiar luna aceasta, cu o măsură care să încetinească creşterea abruptă a preţului la energie.

Din altă perspectivă, doamnelor şi domnilor, Comisia Europeană n-o să recunoască niciodată că piaţa europeană de energie este prost sau defectuos constituită.

Atâta timp cât nu se acceptă contractele bilaterale între părţi, atâta timp cât nu se recunoaşte dreptul de preempţiune al producătorilor de energie pentru a-şi asigura propriul consum de energie şi prevalează schimbul de energie către ţări care nu produc energie, vor interveni speculanţii, traderii şi toate speciile, dacă vreţi, de comercianţi care intervin în astfel de cazuri de oportunitate.

Nu în ultimul rând, Comisia Europeană ar trebui să se gândească ce facem cu interconectarea, iar statele care blochează interconectarea pe aceste fluxuri ar trebui să nu mai primească energie.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, doamna Vedinaş Verginia.

Vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Vreau să vă spun că m-a bucurat cuvântul colegului de dinainte. Mă bucur să constat că şi colegii de la putere, şi colegii eterni la putere ajung să aibă opinii critice cu privire la ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene şi poziţia, modul în care este tratată România de către structurile europene.

Doamne-ajută! Ţineţi-o tot aşa, dragi colegi!

În ceea ce priveşte această opinie.

Nu mă pricep la energie şi n-am să fac teorii savante pe această chestiune, dar nu pot să nu observ că acest titlu al opiniei, care e mai mult o metaforă, e titlul unui eseu politic, juridic, cum vreţi dumneavoastră, dar în niciun caz al un document din care să rezulte nişte responsabilităţi şi nişte măsuri, o perspectivă într-un domeniu care a îngenuncheat românii.

Românii au ajuns să trăiască cu spaima - o să inventăm o nouă boală, facturita -, că de câte ori vin facturile românii nu mai ştiu de capul lor ce se va întâmpla şi pe unde vor scoate cămaşa.

Deci, dragi colegi, evident că vom susţine şi susţinem orice măsură care aduce un plus de bine poporului român.

Dar, haideţi să devenim responsabili şi să încercăm să rezolvăm, Guvernul, cum spunea şi domnul ministru Câciu, să treacă imediat.

L-am auzit aseară pe domnul ministru, într-un interviu spunând că noi exportăm la preţuri ieftine energie fiindcă producem prea mult şi n-avem ce să facem cu ea.

N-am înţeles foarte bine! Nu ştiu de ce nu construim nişte spaţii de depozitare şi nu ajutăm poporul ăsta să trăiască şi sub acest aspect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului Partidului Naţional Liberal, dau cuvântul domnului Mititelu Eduard-Tatian.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am văzut la tribună oameni care spun că nu ştiu domeniul, dar totuşi vin cu măsuri şi cu păreri antieuropene, antivestice. Dar trebuie să vedem şi realitatea din teren. Trebuie să vedem ce se întâmplă real în România, în acest moment. (Vociferări.)

OK, am înţeles, sunt diverse blocaje, dar trebuie să vedem şi lucrurile bune.

În România, pe fonduri europene, prin PNRR, prin Programul RePower, peste 60.000 de oameni, persoane vulnerabile, vor beneficia de panouri fotovoltaice, ceea ce înseamnă că anul viitor vor deveni prosumatori, ceea ce înseamnă că nu vor mai trebui sprijiniţi - vorbim de economie la buget - privind facturile la energie.

Tot în România vorbim de un proiect, vorbim de SMR, de un proiect inovator la nivel global.

OK, sunt probleme, dar problemele ni le-am făcut noi, prin birocraţie, prin faptul că nu avem un one stop shop, la nivel naţional, pe zona de energie. Dar problemele acestea le putem soluţiona.

La nivelul Partidului Naţional Liberal şi a partenerilor de coaliţie am iniţiat proiecte de debirocratizare în sectorul energetic - sunt la Senat - şi poate când ajung la Cameră să vorbim de o viteză mărită pentru aceste proiecte, astfel încât să nu avem blocate investiţii, să nu ne mai trezim că în timpul unei investiţii mai apare un aviz lipsă sau cine ştie ce proces.

Iar pentru următorul cadru financiar multianual trebuie să ne poziţionăm cu o negociere fermă, vizavi de priorităţi. Iar una dintre aceste priorităţi o constituie întărirea reţelelor, transformatoare pentru reţelele existente, pentru că numărul de prosumatori şi capacităţile de producţie au crescut. Şi trebuie să venim cu investiţii în reţelele românilor şi cu următorii paşi în dezvoltarea de noi şi noi investiţii în sectorul de energie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cîmpean Ovidiu-Vasile, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Eu aş dori să le spun celor de la AUR că, dacă ar fi după ei, România ar trăi la lumânare şi dependentă de gazul rusesc. (Vociferări.)

România are investiţii masive din fonduri europene în producerea de energie curată. La nivel european factura pentru energie este redusă, din motivele tranziţiei verzi, cu 45 de miliarde doar în anul 2025. (Vociferări.)

Prin urmare, lăsaţi sloganele populiste, pentru că facturile românilor nu se plătesc cu populism, şi nu mai fiţi pionii Moscovei şi încercaţi să ţineţi ţara dependentă de gazul rusesc.

Şi pentru ceilalţi, care critică tranziţia verde, cred că trebuie să ne facem şi noi datoria aici, în România, să accelerăm programul tranziţiei juste, să accelerăm investiţiile din fondul de modernizare sau investiţiile prin RePower EU.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Prună Cristina-Mădălina, USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am simţit nevoia să mai intervin încă o dată şi să întăresc faptul că, într-adevăr, investiţiile sunt cele care ne vor scoate din această criză a preţurilor la energie. Investiţiile, sigur, şi cu fonduri europene, care cred eu că ar putea să fie utilizate mult mai inteligent - s-a menţionat Fondul de modernizare. Sigur, am avut în jur de 14 miliarde de euro, s-a cheltuit o parte din ei, dar ideea că dai doar granturi pentru diverse firme, să facă investiţii, nu a fost una bună. Mai degrabă trebuiau create acele instrumente financiare prin care companiile să se împrumute, iar statul, cu acele fonduri europene, să subvenţioneze dobânda, ceea ce ar fi creat mai mulţi bani în piaţă şi am fi putut să investim şi mai mult, şi în reţele, şi în capacităţi de producţie, şi evident aceasta să aibă influenţă şi asupra preţului.

În al doilea rând, s-a menţionat aici faptul că România a luat nişte măsuri, în 2022 şi în criză energetică. Au fost extrem de proaste şi, de fapt, vedem acum efectele acestor măsuri, pentru că acea schemă de plafonare-compensare, acea suprataxare a companiilor, care - apropo, Curtea Constituţională a spus că e neconstituţională şi acum România trebuie să dea nişte miliarde înapoi la acele companii - nu a fost o idee bună.

Faptul că am trecut la piaţă liberă atât de târziu, în vara aceasta, şi nu am respectat termenele iniţiale, aceasta a adăugat la preţ, pentru că preţul, în aprilie, când trebuia să trecem la piaţă liberă, era mult mai mic decât a fost în vara aceasta. Şi faptul că statul nu a onorat acele rambursări către furnizori şi încă sunt datorii, şi asta a adăugat la preţul la energie.

Deci, lucrurile acestea trebuie privite cu mai multă responsabilitate, pentru că altfel nu o să ieşim niciodată din situaţia aceasta.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar AUR, al doilea vorbitor, Mitrea Dumitrina.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Aşa este, colegul de la PNL, AUR este vinovatul fără vină! Vinovatul fără vină pentru tot ce se întâmplă în România, pentru toate facturile crescute şi pentru lipsa infrastructurii energetice în România. Aveţi perfectă dreptate! (Aplauze.)

AUR a fost la guvernare şi din cauza AUR toate facturile sunt crescute.

AUR este vinovat pentru că centrala de la Iernut, care mai are 2% să fie implementată nu este implementată.

Pentru că aţi avut miniştri - aşa este?! - aţi avut miniştri la energie şi din partea PSD, şi din partea PNL, şi din partea nu mai ştiu a cui, şi centrala de la Iernut, care trebuia să fie implementată şi să aducă 432 de megawaţi de energie pentru poporul român, cu facturi ieftine, este al doilea contract care se reziliază de către voi. Voi, care conduceţi statul român şi sunteţi la guvernare!

Da, din cauza AUR nu avem infrastructură de niciun fel în România! Nu voi sunteţi vinovaţi, pentru că voi aţi condus România în 35 de ani, voi aţi luat măsurile aberante pe care le-aţi luat, voi, proeuropenii, care spuneţi că din cauza Europei nu putem implementa anumite lucruri şi de aceea românii ar trebui să intre de multe ori în infringement. Pentru că voi nu puneţi în aplicare deciziile pe care le-aţi luat.

Tot voi, prin fişele pe care le-aţi trasat pentru România, atât pentru intrarea în Uniunea Europeană, atât pentru intrarea în Schengen şi atât pentru PNRR şi aşa mai departe.

Am sta până mâine dimineaţă să vă spun cine este vinovat, şi vă spun sincer că AUR este vinovatul fără vină, iar voi sunteţi cei care, de fiecare dată, veniţi aici cu măsuri comuniste, ruseşti şi îi jigniţi pe români, îi jigniţi pe români şi astăzi îi puneţi pe români, inclusiv pe persoanele cu handicap, să renunţe...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna Dumitrina Mitrea:

... să aleagă între a avea un certificat de handicap... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Foarte scurt, doamnă preşedinte, pentru că orice zic se interpretează ca un război.

Nu are rost să ne contrazicem!

Oameni buni, RePower-ul l-am adus când eram la finanţe. Da? Eram ministru de finanţe şi am adus bani în ţară.

RePower-ul l-am pornit când eram ministru la fonduri europene, domnul Cîmpean era colegul meu.

Şi eu întreb, dacă tot invocaţi RePower-ul, de ce s-a blocat de 7 luni?!

De ce nu se dau banii la panourile fotovoltaice?! Evaluarea se terminase când eram ministru.

Adică, oameni buni, dacă tot vrem să facem, haideţi să facem! Vorbiţi cu miniştrii pe care-i avem, eu o să vorbesc şi cu ministrul Ivan, de la energie.

Haideţi, oameni buni, că nu putem să stăm! Şapte luni contează, în această investiţie!

Pe de altă parte, colega noastră de la USR, n-am nicio problemă, doamnă, dar nu ... Haideţi, facem, schimbăm Legea electorală, să ştim clar care suntem votaţi de popor, care suntem votaţi de companii!

Stimată doamnă,

Dumneavoastră, în 2019, ne spuneaţi că dacă se liberalizează piaţa la energie o să scadă preţurile.

Mama lor de preţuri, dacă au scăzut vreodată!

Mama lor de preţuri, dacă nu ne-au aruncat inflaţia şi ţara în aer!

Haideţi, totuşi, domoliţi-vă cu chestiunea aceasta, că nu suntem proşti, în sala asta!

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Observ aici mai multe solicitări pentru cuvânt.

Reamintesc că din partea fiecărui grup parlamentar, conform Regulamentului, câte două solicitări; deja s-au epuizat.

Ultima persoană căreia am să-i dau cuvântul, domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat, pentru acest proiect, pentru dezbatere.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Sigur că astăzi România este la un prag de colaps energetic. Şi o să vă dau câteva cifre, ca să înţelegeţi. Şi aici fac trimitere la PSD, PNL, UDMR, USR, minorităţi, cei care, în anumite perioade de timp, aţi contribuit în mod direct la distrugerea economică şi energetică a României.

Dacă în 1989 aveam o putere instalată de 18.000-20.000 de megawaţi, produceam 15.000 de megawaţi, aveam o siguranţă de 5.000 de megawaţi, astăzi România produce 4.900, consumă aproape de 7.000, deci avem o diferenţă pe minus.

Dacă dumneavoastră, din 2019, când aţi preluat puterea totală, şi aici fac trimitere la Orban, Cîţu, Ciucă, Ciolacu, Bolojan, aveam o producţie de 12.000 de megawaţi, un consum de 9.000, exportam 3.000.

Gândiţi-vă cu multă atenţie ce vreţi să faceţi!

Vreţi să închideţi centralele pe cărbune. Astăzi produc undeva la 960 de megawaţi/oră.

O să fie închis un grup de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Încă 500 de megawaţi.

Deci, vor ieşi, din ianuarie, încă 1.500 de megawaţi. Consumul o să crească, producţia o să scadă la 3.500 de megawaţi. Şi veniţi aici cu poveşti.

Lăsaţi discuţiile astea, pentru că românii o să moară în casă de frig, pentru că dumneavoastră una spuneţi, alta faceţi.

V-am dezvoltat, în câteva minute, o radiografie energetică a României din 1989, la zi.

Aţi distrus, pas cu pas, energetic şi economic această ţară!

Eu cred că e momentul - sau cel puţin cei de la PSD, de la ei mai am o mică aşteptare - să-şi revină la realitate.

Nu uitaţi că aţi votat toţi închiderea Termo Mintia, care producea aproape 900 de megawaţi, în condiţiile în care acolo au fost investiţii de 200 de milioane şi aţi dat-o pe 91 de milioane de euro.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

Colegul nostru, domnul deputat Munteanu Valeriu a solicitat să ia cuvântul pe procedură.

Vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu:

După aceste discuţii siropoase despre energia din România, AUR anunţă că depune o moţiune simplă cu titlul "Slăbirea securităţii energetice a României prin politici de mediu care obstrucţionează punerea în funcţiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989".

România a devenit, în 2025, net importatoare de energie electrică, cu un deficit de aproximativ 2,4 terawaţi/oră, doar în primul semestru, şi cu unele dintre cele mai mari preţuri spot din Uniunea Europeană.

Această vulnerabilitate afectează direct facturile cetăţenilor şi competitivitatea economică, iar creşterea TVA-ului, de la 19% la 21%, în august anul acesta, nu a făcut decât să adâncească problemele.

În acelaşi timp, finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989, lucrări deja realizate în proporţie de peste 75%, şi declarate prin Ordonanţa de urgenţă nr. 175/2022 drept de interes public major este blocată de Ministerul Mediului, care tergiversează avize şi transmite mesaje publice descurajatoare.

Declaraţiile recente ale ministrului mediului, reprezentanta USR, doamna Diana Buzoianu, potrivit cărora: "Cele patru hidrocentrale din perioada comunistă pot fi înlocuite cu parcuri fotovoltaice de opt ori mai ieftine" ignoră rolul hidroenergiei în securitatea energetică şi care oferă echilibru, durată de viaţă, rezilienţă la condiţii meteo, protecţie împotriva inundaţiilor, lucruri pe care panourile fotovoltaice, oricât de moderne, nu le pot oferi.

Prin această moţiune simplă parlamentarii AUR cer impunerea unui calendar executoriu pentru finalizarea hidrocentralelor şi obligarea Guvernului...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Munteanu:

... să reia de urgenţă lucrările, aşa cum s-a angajat în faţa cetăţenilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim.

Între timp a venit raportul asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; Pl-x 216/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Nacov Gheorghe, vă rog, minorităţi.

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Din păcate, am ajuns să vorbim, în unele cazuri, despre vânătoare, care este o activitate cu scop ecologic, ca despre apărare civilă, în unele situaţii, şi este mare păcat.

De ce acest proiect de lege? Pentru că în Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic - şi subliniez acest titlu al legii, a protecţiei fondului cinegetic - este prevăzut că ministrul mediului în fiecare an emite un ordin, până la data de 15 mai, cu toate speciile care vor fi vânate şi în ce cote.

Fiind un act administrativ, acesta poate fi atacat în instanţă la curţile de apel, lucru care se întâmplă an de an, iar o eventuală suspendare a acestui ordin, a acestui act administrativ ar crea grave dezechilibre în natură, ar duce la pagube enorme în ce priveşte populaţiile de vânat, prin stricarea unui echilibru existent.

Aici fac o paranteză. Am un prieten, un paznic de vânătoare senior care mi-a zis: "Domnule deputat, spuneţi-le colegilor dumneavoastră că vânătoarea nu înseamnă decât echilibru". Exact asta înseamnă vânătoarea, echilibru care a fost stricat.

Acest proiect de lege instituie o excepţie de la Legea contenciosului administrativ - şi vreau să le mulţumesc colegilor mei de la comisii care au înţeles şi au susţinut acest lucru -, astfel încât acest ordin să poată fi suspendat doar după ce hotărârea de suspendare rămâne definitivă, astfel încât să fie posibilă atât intervenţia la atacurile de urs brun, cât şi intervenţia în cazul şacalilor sau pagubele, să zicem, cauzate de mistreţi în lanurile agricole, pentru că agricultura se practică nu numai pe mii de hectare, agricultura se practică şi de către oameni simpli. Dacă o ciurdă de mistreţi intră într-un lan de un hectar de porumb acel om este nenorocit.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi, şi vă rog să votaţi această lege.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, respectiv Comisia pentru agricultură.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; Pl-x 216/2025

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, transmisă cu adresa Pl-x 216 din 1 septembrie 2025.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport comun comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii; avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Propunerii legislative pentru completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi un amendament respins, prevăzut în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Dobre Ciprian-Minodor, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ciprian-Minodor Dobre:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Această modificare propusă de iniţiator este o modificare bună. Este o modificare care astăzi, mai ales în această perioadă, este deosebit de importantă.

Vreau să vă relatez ce s-a întâmplat sâmbătă în judeţul Mureş, în comuna Hodac, în vatra satului, unde un gospodar îşi aduna fânul; la ora 12.00, ziua, în amiaza mare, 12.10, a fost atacat din spate de o ursoaică cu pui, fără să mai poată reacţiona, şi pur şi simplu a fost dezmembrat şi desfigurat de această ursoaică. El, astăzi, la 4 zile după accident, după atacul ursului, este în stare critică la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă şi medicii sunt rezervaţi în ceea ce priveşte prognosticul său.

Vreau să vă supun atenţiei la modul cel mai serios situaţia urşilor din România, întrucât asistăm deja la un spectacol grotesc, în care specia umană este fără apărare în faţa ursului.

Faptul că întârziem o intervenţie fermă, şi anume extragerea a mii de exemplare din păduri, va crea în continuare victime, în primul rând, inadmisibile şi, în al doilea rând, inutile.

Deci, pe cale de consecinţă, vă solicit să votaţi şi acest proiect de lege, care este un prim pas... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Könczei Csaba, vă rog.

Domnul Könczei Csaba:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Prezenta propunere vizează reglementarea regimului juridic de suspendare a ordinului privind cotele de recoltă.

Suspendarea ordinului emis de către ministrul mediului este necesară pentru ca activitatea gestionării fondurilor cinegetice să nu fie afectată, ca să nu creeze dezechilibre în natură şi în culturile agricole.

De asemenea, lipsa posibilităţii de intervenţie asupra unor specii precum ursul brun poate genera pierderi de vieţi omeneşti.

Este foarte important ca efectele ordinului emis să se producă doar după rămânerea definitivă a cererii prin care s-a solicitat atât suspendarea executării, cât şi executarea acestuia.

Pentru siguranţa vieţilor cetăţenilor, precum şi pentru integritatea bunurilor acestora este necesară reglementarea propusă, care stabileşte momentul de la care o hotărâre de suspendare devine executorie.

UDMR a susţinut şi va susţine în continuare toate iniţiativele care vin în soluţionarea problemei urşilor, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora şi pentru protejarea fermelor.

Mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Grupul SOS România va susţine acest proiect de lege, apreciind ca fiind o iniţiativă pozitivă. Şi voi motiva sintetic de ce.

Toate cotele de extracţie de vânat se fac în baza unui ordin al ministrului, ordin care se ia în urma verificării în teritoriu a efectivelor de vânat la fiecare fond în parte.

Suspendarea abuzivă a acestui ordin şi interzicerea vânătorii la anumite specii - anul ăsta mi se pare că a fost la căprior mascul şi mi se pare că va fi şi la cerb mascul, nu sunt foarte sigur - creează dezechilibre, dat fiind că raportul între sexe, de exemplu, la căprior, trebuie să fie de 1 la 1,5, deci un mascul la 1,5 femelă.

Interzicerea scoaterii din teren a cotei stabilite de către autorităţile competente - de vânat - creează posibilitatea apariţiei unor elemente de faună care nu sunt potrivite, da, au diferite malformaţii, au diferite probleme care strică în esenţă întreg fondul cinegetic.

În ceea ce priveşte problema urşilor, stimaţi colegi, s-a ajuns la situaţia ca pe un fond de vânătoare de câteva mii de hectare, 5.000-6.000 de hectare, să fie 40 de urşi număraţi.

40 de urşi pe o suprafaţă de 5.000 de hectare - este un dezastru. Animalele alea, pe lângă că nu au ce mânca, deci, distrug absolut orice, atacă stânele - în cazul judeţului Sibiu mă refer -, atacă fermele de vaci, distrug culturile, ajung de până la urmă au confruntări foarte dure între ei şi strică efectiv echilibrul ecologic.

De aceea, apreciem că acest proiect de lege trebuie votat ca atare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Coliban Allen, Grupul USR.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Haideţi să citim atent intenţia legiferării şi felul în care se face legiferarea asta. Pentru că aud de la acest microfon foarte multe intervenţii care fac trimitere la emoţia generată de tragediile provocate de interacţiunea dintre urs şi om. Şi suntem de acord că trebuie să avem măsuri cu privire la situaţiile acestea. Însă, propunerea în forma actuală face trimitere la toate ordinele de recoltare, toate ordinele de cote, pentru toate tipurile de specii.

Dacă ne uităm în istorie, cei care au suspendat astfel de ordine în trecut le-au suspendat pentru privighetori, în mare parte pentru specii de păsări, unele dintre ele protejate sau care merită a fi protejate.

Pentru urs avem Ordonanţa nr. 81/2021 care dă posibilitatea primarilor să organizeze echipele de intervenţie şi să ia toate măsurile necesare în urma unei evaluări de risc.

Deci, pentru toate cazurile urgente, toate cazurile în care ursul provoacă probleme, avem Ordonanţa nr. 81 şi există cadrul acesta în care primarii pot să dispună intervenţia, inclusiv recoltarea, inclusiv împuşcarea, imediat.

Din acest motiv, grupul nostru susţine un amendament, care a fost susţinut şi în comisii, dar a fost respins, îl vom susţine şi în plen, prin vocea unei colege de-ale mele, amendament care să restrângă prevederile acestei iniţiative doar la speciile de urs şi şacal, tocmai pentru că sunt specii care provoacă probleme comunităţilor şi pentru că problemele acestea nu le regăsim la capre negre, la privighetori sau la alte specii pentru care se aprobă prin ordin cotele anuale de vânătoare.

Sperăm să înţelegeţi problema, să înţelegeţi că nu vorbim doar de urşi aici şi că amendamentul acesta vine să îmbunătăţească propunerea şi să o aplice doar acolo unde există cu adevărat...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Allen Coliban:

... probleme care pot fi rezolvate prin vânătoare.

Mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Biro Daniel-Răzvan, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Răzvan Biro:

Stimaţi colegi,

Fenomenul populaţiei tot mai mari a urşilor capătă proporţii şi comunităţi locale din întreaga ţară şi din judeţul Mureş au ajuns să fie, la propriu, terorizate. Oamenii se tem să îşi mai ţină animalele în grajduri, oamenii se tem, în mediul rural, să-şi mai trimită copiii pe jos la şcoală, oamenii se tem pentru propria siguranţă şi pentru propria viaţă. Este o situaţie realmente paradoxală, pentru că am ajuns ca, la nivel european, peste jumătate din populaţia totală de urşi să se afle în România, pentru că de-a lungul anilor, prin intervenţia unor ONG-uri obscure, au fost obstrucţionate anumite intervenţii.

De asemenea, în ce stat trăim dacă de fiecare dată când există probleme stăm şi justificăm lipsa intervenţiei, prin diferite intervenţii ale unor ONG-uri?

Este foarte interesant cum intervenţia privind restrângerea populaţiei urşilor bruni din România a fost blocată de aceleaşi ONG-uri care blochează şi proiecte de mare infrastructură în domeniul energetic.

Cât o să mai acceptăm ca politica de stat şi ca proiectele esenţiale ale românilor şi României să fie blocate de astfel de ONG-uri?

Drept urmare, noi, Grupul parlamentar AUR, vom susţine acest proiect de lege, pentru a impune cât mai rapid măsurile necesare pentru reducerea numărului de urşi şi pentru a readuce siguranţa şi liniştea în gospodăriile româneşti. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Ciobotaru Dragoş-Fănică.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Mă bucur să văd că problema urşilor e cunoscută de toată lumea şi toate grupurile parlamentare susţin că trebuie să facem ceva în legătură cu urşii, însă nu facem nimic cu urşii cu această lege. E o lege bună, nu se mai suspendă efectele ordinelor de recoltă, însă ştiţi foarte bine că problema de fond este numărul urşilor trecuţi în cotele de recoltă, în fiecare an. Fiind o specie protejată, aceste cote se dau unde sunt foarte multe cazuri grave, şi se dau câte un urs sau 2 pe fondurile de vânătoare, şi chiar dacă ordinele de recoltă nu se suspendă, aceste cote nu se epuizează. Nici în 2024 nu s-au epuizat, nici în 2023.

Problema trebuie rezolvată pe fond, în general. Trebuie să facem curăţenie. Şi trebuie să vină ori de la noi, dacă sunteţi de acord cu toţii, cu un proiect de lege pentru a gestiona această specie de urs, la modul să o şi protejăm, pentru că au început deja oamenii să-şi facă dreptate singuri, şi trebuie să şi gestionăm această specie de urs, pentru a nu mai exista toate problemele cu oamenii. Îi vedem peste tot, îi vedem pe Transfăgărăşan, pe drumurile naţionale, deja s-au domesticit şi, pur şi simplu, problema este numărul lor. Trebuie să recunoaştem că sunt de trei ori, cel puţin de trei ori mai mulţi urşi în România decât poate susţine fondul forestier al României. 12.000 de urşi din 40.000 în Uniunea Europeană sunt doar în România. Jumătate din toţi urşii sunt în România şi Bulgaria.

Şi noi în continuare stăm şi vorbim în Parlament de o lege care suspendă un ordin care are 100 de urşi pe an.

Aş vrea să ne înţelegem cu toţii, să ne dăm mâna, să rezolvăm problema şi oamenii să nu mai aibă de suferit, gospodăriile acestora, animalele şi aşa mai departe.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule lider, vă rog, pe procedură.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă propun să prelungim programul de lucru până finalizăm dezbaterile pe acest proiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Supun atenţiei această propunere.

Vă rog să votaţi.

Mulţumesc.

217 voturi pentru, contra - 1, abţineri - 1. Aprobat.

Doamna deputat Stoica Diana, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Diana Stoica:

Am auzit mai devreme un coleg de la un partid extremist, care a atacat ONG-urile.

În primul rând, stimate coleg, nu aţi citit acest proiect de lege. Nu ONG-urile suspendă, ci instanţa din România a suspendat ceva.

În al doilea rând, nu aş vrea să mai aud vreodată vreun politician, cu atât mai puţin unul de la un partid extremist care n-a făcut absolut nimic pentru români... (Vociferări.) să atace ONG-urile din ţara asta. (Vociferări.) ONG-uri care au construit spitale în ţara asta, ONG-uri care ajută pacienţii cu medicamente, ONG-uri care ajută elevii să meargă la şcoală.

(Domnul deputat Mihai-Adrian Enache vine lângă tribună cu un document.)

Aţi venit cu o fiţuică aici. Ce vreţi să facem? (Vociferări.)

Duceţi-vă cu foaia la... (Vociferări. Gălăgie.) dumneavoastră în bancă şi nu mai minţiţi românii! (Vociferări. Gălăgie.)

Noi vrem să trăim într-o democraţie... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule lider, vă rog! (Se adresează domnului deputat Mihai-Adrian Enache.)

Doamna Diana Stoica:

...în ţara asta. (Vociferări. Gălăgie.)

Şi într-o democraţie...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog!

Doamna Diana Stoica:

...nu în Rusia... (Vociferări. Gălăgie.) unde vreţi dumneavoastră să trăim, există... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să respectăm...

Doamna Diana Stoica:

...societate civilă...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...Regulamentul!

Doamna Diana Stoica:

...există stat de drept, există şi politicieni, dar nu au dreptul să-i atace pe oamenii care muncesc în ţara asta, în societatea civilă... (Vociferări. Gălăgie.) de multe ori voluntar. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Nacov Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnule deputat, aţi solicitat să luaţi cuvântul, Nacov Gheorghe, domnule iniţiator, vă rog. (Vociferări.)

În calitate de deputat, la dezbatere, da.

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Vreau să mă refer pe scurt la amendamentul propus de câţiva colegi de la USR. Şi, în primul rând, aş dori să fac o corecţie.

Informarea făcută de distinsul nostru coleg nu este una corectă, în ce priveşte O.U.G. nr. 81, pentru că şi cota de intervenţie este prevăzută în acest ordin de ministru şi O.U.G. nr. 81 se bazează pe ordinul de ministru care este emis în acest fel.

Asta, în ce priveşte partea aceasta de amendament.

Eu vă rog să votaţi împotriva acestui amendament, pentru că vânătoarea nu este numai despre urşi. Să nu uităm de epizootiile pe care vânătorii "am fost chemaţi la arme" să le combatem. Ce se întâmplă dacă ordinul este suspendat, cine se luptă cu pesta porcină africană? Pentru că specia "Sus scrofa" - mistreţ este prevăzută în acest ordin.

Aţi auzit de boala limbii albastre care afectează la fel animalele sălbatice, care sunt un vector de răspândire.

Ce se întâmplă cu celelalte specii, în afară de şacal, care răspândesc aceste boli - boala rumegătoarelor mici şi alte asemenea situaţii?

Să nu uitaţi că vânătoarea, repet, nu este un sport, este modalitatea de intervenţie a statului român în fauna sălbatică. Nu facem altceva decât să intervenim în baza unui ordin pe care însuşi ministrul mediului îl emite.

Dacă Ministerul Mediului, în calitate de administrator, nu doreşte ca anumite specii să fie vânate, pur şi simplu nu le include în acest ordin. Este la latitudinea Ministerului Mediului.

Dacă dumneavoastră votaţi acest amendament, efectul practic al acestei legi va fi foarte mult diminuat, impactul asupra populaţiei va fi unul aproape nul.

Vă rog să nu uitaţi şi de pagubele produse de aproape toate speciile de faună incluse în acest ordin.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Kolcsár Károly, UDMR.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Stimaţi colegi,

Foarte scurt, aş vrea să intervin la propunerea colegului de la PNL, cum să avem un consens în ceea ce priveşte gestionarea situaţiei ursului în România şi să elaborăm un proiect de lege care rezolvă această problemă.

Noi am elaborat acest proiect de lege - noi, Grupul UDMR -, l-am şi depus la... am şi avut o discuţie, o dezbatere în cadrul Comisiei pentru agricultură, care ar rezolva problema pe termen scurt, şi anume să putem interveni să modificăm Ordonanţa nr. 81, în sensul de a putea interveni imediat, fără gradualitate, în intravilanul localităţilor. Însă această lege ar rezolva problema pe termen scurt; doamna ministru ne-a cerut o amânare de două săptămâni; am fost de acord, fiindcă ar veni cu un proiect de O.U.G. în acest sens.

Dar rezolvarea pe termen lung a problemei este să reducem efectivul de urşi la situaţia de dinainte de 2016, când o decizie iresponsabilă a unui Guvern ne-a dat această problemă peste cap.

Deci, solicităm doamnei ministru al mediului să depună eforturi la Comisia Europeană ca ursul brun să fie scos de pe anexa speciilor strict protejate şi să fie mutat pe cealaltă anexă şi să fie posibilă vânătoarea ursului.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul SOS România.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Cu privire la amendamentul propus de colegii de la USR, în opinia noastră, acesta se cere a fi respins, motivat de faptul că aceste cote de recoltă care se fac la fiecare specie de vânat sunt necesare pentru menţinerea echilibrului fondurilor cinegetice.

Aceste cote de recoltă nu sunt luate abuziv, nu sunt făcute de către, ştiu şi eu, neprofesionişti, ci, din contră, specialişti în vânătoare, cei ai Ministerului Mediului, împreună, conlucrând, stabilesc aceste cote de recoltă.

E adevărat, ursul este principala problemă. Ursul, fiind şi prădător, face pagube mari.

Dar - spunea colegul de la USR - capra neagră ce efecte?

Masculii de capră neagră, stimate coleg, dacă se înmulţesc prea mult, pe lângă că dau naştere la nişte urmaşi mai slabi din punct de vedere cinegetic, ajung de au asemenea conflicte... (Vociferări)

Dacă aţi cunoaşte cât de cât vânătoarea înainte să vorbiţi...

...pe teritoriul lor, încât se ajunge la probleme foarte serioase, de rănire inclusiv a puietului sau a femelelor, în cadrul conflictelor dintre masculi.

Mai este o problemă - şi ăsta este un scurt drept la replică, colegei de la USR care ne acuză că atacăm ONG-urile.

Stimată colegă, după 35 de ani de avocatură, mă bucur că mă lămuriţi şi pe mine că instanţele de judecată suspendă anumite acte. E... (Vociferări.) Este... (Vociferări.) este bine că mă lămuriţi asupra acestui aspect.

Dar adevărul este că activitatea ONG-urilor în domeniul cinegetic de multe ori este abuzivă şi n-are nicio finalitate practică, şi a făcut întotdeauna mult mai mult rău decât bine.

Vă rog, de aceea, şi amendamentul propus de USR să fie respins. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Neamţu George-Mihail, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Mă aşteptam să mă introduceţi uşor diferit, să-mi spuneţi "putinistul împuţit Mihail-George Neamţu"... (Vociferări.) ca să fim în acord cu limbajul celor de la USR.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Eu nu v-am jignit.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Până o să descoperiţi că oamenii nu sunt o infecţie, ci sunt creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, aveţi nevoie de o revelaţie, de o experienţă religioasă şi va fi greu.

USR-ul este partidul antinaţional. (Vociferări.)

USR-ul este partidul... (Vociferări.) care reprezintă... (Vociferări.) care reprezintă, atenţie, aceste ONG-uri - şi vă dau câteva nume... (Vociferări.) Fondul Caritabil Schwab, Rockefeller Brothers Fund... (Vociferări.) Bankwatch şi alte asemenea instituţii care lovesc în energia hidro a României (Vociferări.) în condiţiile în care... (Vociferări.) la noi... (Vociferări.)

Domnule, cu... (Vociferări.) cu ursul o s-o... (Vociferări.) cu ursul o s-o rezolvăm; e mai greu cu Ursula, credeţi-mă... (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate coleg, vă rog să faceţi referire...

Domnul George-Mihail Neamţu:

Această...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...la proiectul...

Domnul George-Mihail Neamţu:

Doamnă preşedinte...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...pe care îl dezbatem.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Daţi-mi voie să spun.

Tribunalul Cluj - "Tribunalul Cluj a aprobat cererea depusă de asociaţiile Bankwatch România - filiala Cluj şi Declic pentru stoparea temporară a lucrărilor la hidrocentrala Răstoliţa".

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate coleg, vă rog să faceţi referire...

Domnul George-Mihail Neamţu:

...în condiţiile în care...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...la proiectul...

Domnul George-Mihail Neamţu:

...în România...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...pe care îl dezbatem...

Domnul George-Mihail Neamţu:

...se plăteşte...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...în momentul de faţă.

Domnul George-Mihail Neamţu:

...cea mai scumpă energie.

Energia hidro ar fi trebuit să fie îmbrăţişată de cei care sunt ecologişti, dar dumneavoastră nu mai sunteţi ecologişti, sunteţi pur şi simplu nişte ideologi... (Vociferări.) care urâţi tot ceea ce este românesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea grupului neafiliaţilor, doamna deputat Simu Aurora-Tasica.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Din păcate, în orice domeniu, în România, nu faceţi acţiuni reale de prevenţie. Noi întotdeauna venim să tratăm cauza. Niciodată nu ne uităm de ce se ajunge în situaţia asta, până când nu se întâmplă o tragedie. Trebuie să moară cineva în România ca să interveniţi. Încercaţi să scoateţi apa dintr-o barcă cu făraşul şi făraşul ăla e spart. Pentru că tot timpul asta faceţi, nu mergeţi niciodată la cauză. Nu trataţi efectiv problema care generează de fapt reala problemă. Parcă vă place să ucideţi: fie animale, fie oameni; fie prin acţiune, fie prin inacţiune, că nu interveniţi atunci când trebuie.

De data asta aţi aşteptat până când oameni au murit din nou.

Puneţi în pericol viaţa copiilor care trebuie să meargă la şcoală kilometri întregi pe jos, prin zone populate de urşi, pentru că aţi făcut şi nişte comasări care n-au fost gândite. Nu v-aţi gândit ce se întâmplă cu copiii ăia care n-au unde să meargă acum la şcoală.

Bun. De ce nu monitorizaţi prin mijloace tehnice unde se află urşii ăştia? Mama ei de treabă, suntem în secolul XXI, în epoca digitalizării, şi noi nu ştim, nu avem mijloace de informare, nu putem să monitorizăm 20.000 de urşi, aşteptăm să moară oameni ca să facem ceva!

De ce nu sancţionaţi oamenii care ademenesc şi hrănesc animalele sălbatice la marginea comunităţilor?

De ce nu faceţi lucruri care să prevină efectele?

De ce nu sterilizaţi urşii?

Vă spun eu de ce. Pentru că nu ies bani. Pentru că din astea, din ucideri, vă ies bani.

Faceţi investiţii în digitalizarea unor programe din spitale când nu avem paturi în anumite spitale, nu ai ser fiziologic, te duci cu el de acasă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimată colegă, vă rog...

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Nu gândiţi nicio chestiune de...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...să faceţi referire la...

Doamna Aurora-Tasica Simu:

...la cap până la coadă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...proiectul...

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Nacov Gheorghe, din partea Grupului minorităţilor.

Domnul Gheorghe Nacov:

Din discuţiile ivite, cred că trebuie să fac şi o mică precizare privind conservarea biodiversităţii în România.

Dacă vă veţi uita, ca parlamentari ce suntem, în bugetul statului, o să vedeţi că statul român nu a alocat niciodată şi nu alocă şi cel mai probabil nu va aloca nici pe viitor niciun leu pentru conservarea biodiversităţii. Nu există asemenea capitol şi cel mai probabil nu va exista niciodată.

Conservarea biodiversităţii în România - şi România are cea mai bogată biodiversitate, cel puţin din Uniunea Europeană - se face exclusiv de către vânătorii români. Şi vânătorul român este cel mai bun din tagma sa, din Europa, pentru că avem toate speciile. Inclusiv problemele cu urşii derivă din faptul că vânătorul român nu a exterminat ursul, aşa cum au făcut-o colegii noştri din Occident.

Nu este normal şi nu este corect, vânătorul român să fie bănuit de cine ştie ce interese obscure sau meschine.

Dar vreau să vă atrag atenţia, înainte de a vota atât legea, cât şi amendamentul, că în cazul în care nu există cote de vânătoare care finanţează practic conservarea biodiversităţii, asociaţiile de vânătoare vor fi în imposibilitate de a-şi asigura acest rol; fără paznic, braconierii îşi fac de cap, fără grija vânatului - gândiţi-vă că e vorba de un grădinar cu grădina sa -, biodiversitatea va dispărea.

Acest ordin trebuie păstrat în integralitatea sa. Şi, repet, este un ordin al administraţiei publice centrale, al ministrului mediului, care se prezumă că este bine gândit, bine întocmit şi cred că este normal să fie protejat.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului pe articole.

Avem 3 amendamente admise.

Dacă sunt obiecţii, comentarii, vizavi de cele 3 amendamente? Nu. Adoptate.

Avem un amendament respins.

Dacă doreşte cineva să îl susţină?

Domnule deputat Ion Stelian-Cristian, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Trebuie să existe o măsură în toate. Cum în natură trebuie să existe acel echilibru, trebuie şi aici, în Parlament, să găsim un echilibru în actele normative pe care le adoptăm.

Am înţeles foarte bine cu toţii argumentul referitor la unele specii care ne pun probleme foarte mari - la ursul brun; am acceptat şi ideea că şi specia de şacali provoacă foarte mari daune.

De aceea, amendamentul nostru restrânge domeniul de aplicare al propunerii legislative doar la ursul brun şi şacal.

Acceptăm ideea de a face o derogare de la dreptul comun, de la Legea contenciosului administrativ, astfel încât vânătoarea să poată continua şi după suspendarea în primă instanţă a ordinului de ministru, dar numai cu privire la aceste specii.

Celelalte specii - vorbim de cerb, vorbim de căprioară, de iepuri, de potârnichi, de fazani, de ce alte specii mai doriţi - ar trebui protejate în continuare; ar trebui să se ţină cont de suspendarea dispusă de către o instanţă de judecată printr-un act care ar trebui să fie executoriu.

Nu avem în vedere că se pot întâmpla dezechilibre majore printr-o asemenea abordare, pentru că, până la urmă, dacă instanţa de judecată, cu privire la celelalte specii, va dispune suspendarea, printr-o hotărâre definitivă, o va face în baza unei analize atente şi cu argumente. Şi, în final, tot instanţa este cea care va dispune sau nu anularea actului administrativ.

Aşa încât vă rog foarte mult să avem în vedere spiritul şi intenţia iniţiatorului. Principala intenţie, aceea de a... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Supun atenţiei dumneavoastră vot pentru acest amendament, care a fost iniţial respins de comisiile de specialitate.

Vă rog să votaţi.

Mulţumesc.

Din cei 208 colegi prezenţi, voturi pentru - 122, contra - 38, abţineri - 48.

Acest amendament a fost admis.

Deci, cu modificările făcute de plen, această propunere legislativă rămâne pentru votul final.

În încheierea acestei şedinţe, daţi-mi voie să citesc documentul la care am făcut referire la începutul şedinţei, care a parvenit de la staff.

Vă informez că în legătură cu Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor - PHCD 59/2025, dezbătut în şedinţa Camerei Deputaţilor în ziua de luni, 15 septembrie, şi rămas pentru votul final, ca urmare a deciziei Comitetului liderilor de astăzi, în urma solicitărilor Grupului parlamentar SOS România, acesta urmează a fi modificat şi completat după cum urmează:

- La Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, Grupul SOS propune ca membru pe doamna Cîmpianu Andreea-Petronela;

- La Comisia pentru industrii şi servicii, Grupul SOS propune ca membru pe domnul Ioan Lăzăroi;

- La Comisia pentru agricultură, Grupul SOS propune ca membru pe domnul Nini-Alexandru Pascalini;

- Tot la Comisia pentru agricultură, domnul Ioan Lăzăroi va fi înlocuit cu domnul Ionel Goidescu;

- La Comisia pentru mediu, Grupul SOS propune ca membru pe domnul Ciprian Ciubuc;

- La Comisia pentru sport, Grupul SOS propune ca membru pe doamna Laura Toader;

- La Comisia pentru învăţământ, doamna Laura Toader este înlocuită cu domnul Tudor Ionescu;

- La Comisia pentru transporturi, Grupul SOS propune ca membru pe domnul Vlad Vidra;

- La Comisia juridică, Grupul SOS propune ca membru pe domnul Mirel Ion;

- La Comisia pentru învăţământ, Grupul SOS propune ca membru pe domnul Ioan Lăzăroi;

- La Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Grupul SOS propune ca membru pe domnul Mihai Ţiu.

Celelalte propuneri dezbătute deja în şedinţa de luni, 15 septembrie, rămân nemodificate.

Cu aceste modificări şi completări, PHCD 59/2025 va fi supus votului final de astăzi.

Declar închisă şedinţa.

Ne vedem la ora 11.30 pentru vot final.

Mulţumesc.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

207 prezenţi, voturi pentru - 109, contra - 3, "nu votez" - 95.

Deci, suntem în cvorum.

Dacă au fost sesizate eventuale disfuncţionalităţi din partea liderilor? Nu.

Începem votul.

Punctul 1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 59/2025.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

252 de voturi pentru, contra - 8, "nu votez" - 1. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 108/2024 pentru aprobarea componentei nominale a Comisiei de validare a mandatelor de deputat; PHCD 64/2025.

Să înceapă votul!

261 de voturi pentru, abţineri - 6. Adoptat.

Punctul 3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune pentru energie la preţuri accesibile - Deblocarea adevăratei valori a uniunii noastre energetice pentru a asigura energie accesibilă, eficientă şi curată pentru toţi europenii COM (2025) 79; PHCD 60/2025.

Să înceapă votul!

197 de voturi pentru, contra - două, abţineri - 81. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Toma Ilie, Partidul Social Democrat.

Domnul Ilie Toma:

Nu voi spune decât lucruri din suflet.

Partidul Social Democrat a votat acest proiect de lege, pentru că există în România şi practici care pot fi urmate şi exemple bune de urmat.

Şi anume, o să vă dau un exemplu din judeţul Hunedoara.

Termocentrala de la Mintia - fiţi atenţi la pronunţia exactă, ca să ştiţi când vorbiţi! Nu Mintia, (Pronunţă cu accent pe litera a.) este Mintia, unde erau instalaţi, la vremea respectivă se numea "Steaua de pe Mureş", erau instalaţi în jur de 1.200 de megawaţi.

Prin noua investiţie privată, exemplu de bune practici, prin colaborare cu Consiliul Judeţean Hunedoara, preşedintele Laurenţiu Nistor şi celelalte autorităţi locale, s-a reuşit o performanţă care este demnă de urmat. O investiţie privată, în jur de un miliard şi jumătate de euro, cea mai mare probabil de după Revoluţie în România, face ca să avem energie verde începând cu ianuarie 2026, face ca în numai 4 ani de zile să se finalizeze, urmând ca la sfârşitul anului 2026, pe o putere de 1.700 de megawaţi, vom avea ceea ce numim noi performanţă pe energie verde, în România, pe bază de gaz.

Avem două generatoare şi încă un grup recuperator, ceea ce reprezintă, ca şi tehnologie modernă, ce se găseşte la nivel de vârf în Europa şi pe anumite firme private - la care probabil nu am dreptul să le dau numele aici - care produc turbine de genul ăsta.

Dar, stimaţi colegi, "veri de orice neam veţi fi", cum spunea Tudor Vladimirescu prin "Declaraţia de la Padeş", stimaţi colegi, indiferent de la ce partide politice, cu siguranţă, în loc să ne mâncăm aici şi să ne contrariem, dacă am pune mână de la mână am putea să rezolvăm mult mai multe lucruri bune pentru România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Prună Cristina-Mădălina.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Sunt total de acord cu colegul meu Ilie Toma că producţia şi investiţiile în producţia de energie în bandă sunt cele care pot ajuta sistemul energetic şi pot avea un impact pozitiv pentru consumatori în ceea ce priveşte facturile.

Şi exemplul pe care l-a dat cu centrala de la Mintia este unul extrem de grăitor. Acolo e vorba de o investiţie privată, în schimb, comparativ cu ceea ce avem la Iernut, unde, iată, sunt întârzieri de 5 ani de zile.

Şi vreau să vă mai spun ceva, pentru că la dezbateri generale s-au emis tot felul de opinii, de la această tribună a Parlamentului, cum că unii sunt cu companiile, alţii sunt cu consumatorii. Este fals! A fi cu consumatorii şi cu companiile deopotrivă înseamnă să creezi un cadru aici, în care să avem investiţii care să producă energie din abundenţă şi apoi preţurile să fie unele corecte. Asta înseamnă economia de piaţă.

Din păcate, un coleg de la PSD se uită mult prea mult pe TikTok şi învaţă de acolo că eu sunt responsabilă pentru preţul fiecărui kilowatt din ţara asta la energie, ceea ce este o aberaţie. (Vociferări.)

Domnul Adrian Câciu (din sală):

Economie socială de piaţă!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu, e vorba de economie de piaţă şi respectivul coleg a mai fost şi ministru al finanţelor publice...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să nu dialogaţi cu sala!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... şi a mai fost şi omul care a fost responsabil de cifrele bugetare şi iată cum ne-am trezit cu ditamai gaura bugetară. Şi măcar e bine să ne asumăm greşelile. E bine să ne asumăm greşelile, mai întâi să le vedem, să le asumăm, să vedem cum să facem lucrurile mai bine.

Pentru că faptul că am avut un program care a plafonat preţurile ne-a costat 35 de miliarde de lei, care e echivalentul... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mă bucur că aud că la Mintia se merge înainte şi că vom avea o unitate de producţie a energiei electrice în bandă. Dar să nu uităm că, înainte de a fi distrusă vechea centrală, a fost o retehnologizare a ei care a costat 150 de milioane de euro, fiind vândută apoi cu 91 de milioane de euro.

Dar, trecând peste toate acestea, trebuie să înţelegem un lucru: că atâta timp cât algoritmul legiferat de stabilire a preţului la energia electrică pe piaţa zilei următoare nu este decuplat de preţul la gaz sau la cărbune, vom avea în permanenţă cel puţin perioade în care preţul va fi foarte mare, speculativ, pentru că acest algoritm stabileşte pentru fiecare interval orar selecţia ofertelor, cum este normal, în ordinea preţurilor. Adică dacă avem un producător care oferă energie electrică la 50 de bani per kilowatt şi altul la 60 şi aşa mai departe, ei sunt selectaţi până la ultimul, care de multe ori este unul cu o energie scumpă în acel moment, astfel încât cererea să fie acoperită.

Ei, preţul pe care îl plătesc toţi cumpărătorii va fi preţul maxim, acel ultim selectat.

Până când acest algoritm, acest mecanism care este legiferat şi încurajat, inclusiv şi în principal, de fapt, prin aceste politici ale Comisiei Europene, nu este îndreptat, nu vom avea un preţ echitabil la energie electrică, indiferent cât de multe unităţi de producţie a energiei vom avea, pentru că vor fi, sigur, perioade de criză în care va trebui să cumpărăm scump.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mititelu Eduard-Tatian, din partea Grupului PNL.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un proiect ce trebuie salutat şi susţinut.

Şi în intervenţia anterioară am enumerat o serie de priorităţi viitoare unde trebuie să avem o colaborare transpartinică, pentru că domeniul energetic este în continuă dezvoltare, legislaţia este în continuă dezvoltare şi trebuie să punem împreună toate cunoştinţele pe care toate partidele le au în acest domeniu. Fie că vorbim de comunităţile energetice, unde Ministerul Energiei are deja în transparenţă o ordonanţă şi pe care m-aş bucura să o vedem cât mai rapid o realitate sau un proiect legislativ, fie că vorbim de cadrul financiar multianual, unde trebuie să sprijinim în continuare, cum am spus, reţelele, întărirea lor, sprijinirea mediului privat în domeniul energetic şi nu numai, sprijinirea autorităţilor locale pentru a asigura energie pentru cetăţeni, în comunităţi.

Şi, de asemenea, pentru că un coleg de la PSD, domnul Câciu, spunea de Programul RePower. El a început. Au fost semnate contractele de finanţare, atât pe investiţia 4B, cu bateriile, cât şi pe investiţia I7, unde foarte multe case - vă pot spune că în judeţul Botoşani peste 1.000 de case vor beneficia de izolarea termică a casei - vor beneficia de panouri fotovoltaice şi vor beneficia de lucruri reale, nu fake news-uri pe TikTok, nu tot felul de abureli politicianiste sau tot felul de marketing politic.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Mai avem două solicitări.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Din partea colegilor neafiliaţi, la finalul şedinţei, conform Regulamentului.

Mulţumesc.

Legi ordinare. Adoptări

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanţei Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului; PL-x 540/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Să înceapă votul!

283 de voturi pentru, contra - 0, abţineri - 0, "nu votez" - 0. Adoptat.

Punctul 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2024 privind aprobarea realizării de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, a reţelei securizate de comunicaţii de date de arie extinsă pentru sistemul informatic "Hub de servicii MMSS-SII MMSS", precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 557/2024; lege ordinară.

Să înceapă votul!

286 de voturi pentru, abţinere - un vot, "nu votez" - 1. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Oprea Octavian, Partidul Naţional Liberal.

Domnul Octavian Oprea:

Doamnă preşedintă,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal susţine digitalizarea accelerată a administraţiei publice din România.

România, din păcate, a pierdut ani preţioşi şi bani foarte mulţi, din cauza faptului că numeroase frâne birocratice au împiedicat transformarea digitală a administraţiei publice.

Am contribuit, în 2021, la punerea bazelor acestui proiect, denumit "Hub de servicii al Ministerului Muncii", care, din păcate, este dovada clară că, atunci când, deşi politicul, conducerea instituţiilor publice îşi doreşte să implementeze sisteme informatice cu rapiditate, anumiţi angajaţi pun frâne care nu justifică în niciun fel utilitatea.

Acest proiect a fost finalizat în anul 2023 şi, din păcate, a devenit operaţional abia anul acesta, în luna iulie.

Scopul acestui proiect este de a ajuta, de a veni în sprijinul cetăţenilor români să depună cereri pentru obţinerea ajutoarelor sociale, dar în acelaşi timp ajută statul român să conştientizeze şi să identifice acolo unde ajutoarele sociale sunt acordate pe nedrept, iar acestea să nu mai fie folosite de către anumiţi politicieni în scopuri electorale.

Vă spun clar, digitalizarea nu e un lux, este o necesitate stringentă. Iar dacă astăzi vorbim de un deficit excesiv, acesta se datorează şi lipsei digitalizării administraţiei publice.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Punctul 6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale; PL-x 38/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Să înceapă votul!

287 de voturi pentru, o abţinere, "nu votez" - un vot. Adoptat.

Punctul 7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale; PL-x 408/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Să înceapă votul!

287 de voturi pentru. Adoptat.

Legi organice. Adoptări

8. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 598/2024; lege organică.

Să înceapă votul!

286 de voturi pentru. Adoptat.

Şi ultimul punct, Propunerea legislativă pentru completarea art. 6 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; Pl-x 216/2025; lege organică.

Comisiile sesizate în fond propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

292 de voturi pentru. Adoptată.

Avem câteva solicitări.

Prima solicitare, din partea domnului deputat Dimitriu Alexandru-Paul.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Explicarea votului pentru acest proiect de lege şi apoi dumneavoastră pentru...

Vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Am văzut, în timpul dezbaterilor la acest proiect, o tiradă continuă împotriva justiţiei.

Stimaţi colegi,

Proiectul acesta vizează o chestiune foarte simplă. Lăsăm să se suspende în baza unei hotărâri judecătoreşti pentru tot ceea ce ţine de vânat şi exceptăm doar urşii, respectiv şacalii, sau lăsăm pentru toate categoriile.

Din punct de vedere constituţional nu este posibil să nu laşi apelul la justiţie, apelul la instanţă.

Am observat, în schimb, că cei de la AUR manifestă un vădit dispreţ împotriva justiţiei şi se vede acest lucru din modul în care au pus problema. Anumite persoane, anumite ONG-uri, chipurile, n-ar avea voie să aibă acces la justiţie. De ce? Pentru că justiţia îi deranjează. Înţeleg foarte bine de ce-i deranjează, pentru că gurul lor, Georgescu, tocmai a fost pus sub acuzare pentru trădare, pentru răsturnarea ordinii constituţionale. Şi atunci înţeleg această opoziţie în ceea ce priveşte justiţia.

Să ştiţi că respectarea Constituţiei, stimaţi domni, este o chestiune ce ţine de suveranism. Suveranismul are directă legătură cu Constituţia. De ce? Pentru că, potrivit art. 2 din Constituţie, poporul este suveran. Şi Constituţia aceasta, pe care o dispreţuiţi dumneavoastră, stimaţi extremişti, a fost ratificată prin vot general de către populaţie, de către popor.

Deci, suveranismul înseamnă să respecţi Constituţia.

Iar când vine vorba despre justiţie, aceasta este pilonul principal al democraţiei.

Da, poţi să eviţi eventual două categorii de vânat de sub incidenţa suspendării, dar n-ai cum să eviţi orice problemă ce ţine de vânat şi să nu poţi s-o supui justiţiei. (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Nacov Gheorghe, apoi domnul deputat Simion George. Şi după aceea dumneavoastră.

Prima dată reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am ţinut să mulţumesc colegilor pentru această unanimitate.

Mă bucur că m-am făcut înţeles şi sper că este doar un prim pas într-o normalizare a conservării biodiversităţii. Sper să-l completăm şi cu alţi paşi în viitorul apropiat.

Toate speciile merită absolut aceeaşi protecţie, o protecţie care nu poate fi decât proactivă. Sper ca, la un moment dat, toţi colegii să înţeleagă acest lucru.

Ca să fiu cât mai plastic, în Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării s-a oprit vânătoarea, moment în care bineînţeles că au explodat populaţiile de prădători şi bineînţeles că au pus în pericol păsările pe care am dorit să le protejăm.

Astfel că, în fiecare an, ministerul dă derogare pentru a se vâna un număr de şacali, dar speciile respective de păsări deja se apropie de declin.

Vânătoarea este doar conservare şi nimic altceva, este răspunsul protectorilor naturii faţă de provocările pe care ni le aduce anul 2025 şi următorii.

Este necesar să elaborăm politici de agro-mediu, astfel încât animalele sălbatice să nu fie privite ca duşmani de către agricultori sau cum, din păcate, este, în cazul de faţă, să pună în pericol vieţile oamenilor.

Acest lucru îl face vânătoarea în toate ţările civilizate. Să nu confundăm vânătoarea din 2025 cu cea de subzistenţă din comuna primitivă.

În momentul de faţă în multe ţări cu o bogată biodiversitate, unde a fost oprită vânătoarea, practic nu a fost asigurată protecţia speciilor şi au intrat în declin.

Vă mulţumesc foarte frumos pentru înţelegerea pe care aţi manifestat-o faţă de această necesitate a unei derogări.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat George Simion.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul George-Nicolae Simion:

Aveţi o obsesie legată de AUR.

AUR este sursa problemelor pentru care justiţia, în România, nu funcţionează, pentru care statul român nu funcţionează.

Voi, care sunteţi la guvernare, nu mai aveţi spre cine să arătaţi cu degetul?!

Fără obrăzare, acest deputat inapt spune: "Gurul vostru, Georgescu". Un om respectat de români, care este dus săptămână de săptămână la control judiciar pentru a fi sacrificat ritualic de o justiţie care nu mai este justiţie.

Dacă mai avem prezumţia de nevinovăţie, domnule deputat, care veniţi aici, la tribună, şi acuzaţi în stânga şi în dreapta...

Cum ar trebui să fie justiţia? Ca pe vremea comisarilor sovietici?!

Aţi anulat alegerile şi acum vreţi să ne băgaţi la închisoare.

Semănaţi din ce în ce mai mult cu o bandă de extremă stângă, din Statele Unite, care încearcă, prin justiţie şi prin violenţă, să-şi impună punctul de vedere.

USR-ul a devenit, din păcate, o grupare extremistă de stânga, care încearcă din ce în ce mai mult să-şi elimine adversarii politici.

Dacă AUR este problema voastră, dacă mişcarea suveranistă, votată de jumătate din cetăţenii României, reprezintă problema voastră, vă aduc aminte că sunteţi la guvernare cu PSD-ul. Vă aduc aminte, în primul şi în primul rând, că sunteţi la guvernare şi voi sunteţi vinovaţi pentru dezastrul care este în ţara noastră! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Coarnă, neafiliat.

Şi vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult.

În sfârşit avem şi noi dreptul la o intervenţie, fiind neafiliaţi.

Încălcaţi Legea nr. 96 - dar e o altă discuţie.

Eu voiam să intervin pe energie, dar domnul de la USR mă forţează să fac un singur comentariu cu privire la justiţie.

Dumnealui cred că a citit Codul penal al neomarxiştilor, al lui Soros, pentru că dacă citeşti acea declaraţie politică a Parchetului General o să observi că nu sunt întrunite elementele constitutive ale niciunei infracţiuni: obiect, subiect, latură obiectivă, latură subiectivă. Restul sunt doar declaraţii politice şi lovituri de stat.

Până la urmă, dacă discutăm din perspectivă penală, infracţiunea a fost comisă în 6 decembrie 2024, se numeşte abuz în serviciu...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat, vă rog să faceţi referire la proiectele care au fost astăzi dezbătute şi votate!

Domnul Dumitru Coarnă:

... de către cei nouă judecători ai CCR, cu complicitatea lui Iohannis, Ciolacu şi Odobescu.

O să revin la energie.

Vorbeaţi de energie curată.

Păi, avem şase hidrocentrale pe care refuzaţi să le puneţi în funcţiune: Bumbeşti, Dumitra şi aşa mai departe. O putere instalată de 300 de megawaţi.

Avem Termo Iernut, pe care trebuia să o puneţi în funcţiune din 2020, cu o putere instalată de 430 de megawaţi.

Dar ce să fac? Dar ce faceţi dumneavoastră? Veniţi şi spuneţi că o să puneţi în funcţiune 1.700 de megawaţi. Dar până o să puneţi în funcţiune, scoateţi din sistem peste 1.500 de megawaţi, când vorbim de energia produsă de termocentrale, 960 de megawaţi, şi grupul care va fi închis de la Cernavodă. Acolo încă 500 de megawaţi.

O să crească consumul clar la 9.000 de megawaţi, de la 6.000, şi o să scadă producţia, de la 5.000 la 3.500.

Asta e realitatea pe care noi o trăim astăzi, iar voi veniţi şi încercaţi să minţiţi poporul cu aceste teze, teorii neomarxiste, globaliste, care efectiv au distrus România, în ultimii 35 de ani.

Eu sper că românii au înţeles perfect şi nu o să vă lase să distrugeţi această ţară.

Mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Ultimul vorbitor, doamna deputat Enachi Raisa.

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Eu apreciez dezbaterile şi apreciez ca acest lucru să fie făcut în comisie. Şi mă voi referi anume la opinia referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, şi anume Planul de acţiune pentru energie la preţuri accesibile - Deblocarea adevăratei valori a uniunii noastre energetice pentru a asigura energie accesibilă, eficientă şi curată pentru toţi europenii; COM 79.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că această opinie sau acest proiect de hotărâre vine din Comisia pentru afaceri europene. Acolo avem membri din toate partidele, indiferent că sunt sau nu sunt la guvernare.

Şi voi da citire exact cum au votat aceşti colegi.

Comisia pentru afaceri europene, întrunită în şedinţa din 9 septembrie 2025, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezenta opinie, care să fie transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

Şi mie îmi pare foarte rău că unii colegi chiar fac parte din această comisie şi acolo tac, nu spun nimic, iar aici, la acest microfon din plenul Camerei Deputaţilor, le spun românilor cât de mult le pasă de facturile lor la energie.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Declar închisă şedinţa de astăzi şi invit membrii Biroului permanent la şedinţă.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.01.