Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 230 de deputaţi.

Reamintesc, şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Înainte de a începe lucrările şedinţei noastre, permiteţi-mi să urez, în numele tuturor colegelor şi colegilor, la mulţi ani domnului deputat Gabriel Andronache, liderul Grupului parlamentar al PNL (Aplauze.) şi domnului deputat Mihai-Adrian Ţiu, din partea SOS România. (Aplauze.)

De asemenea, permiteţi-mi să reamintesc că, în perioada 22 - 26 septembrie 2025, este marcată Săptămâna persoanelor fără auz în plan internaţional.

Cu acest prilej, permiteţi-mi să o invit la cuvânt pe colega noastră, doamna deputat Alina Gorghiu, urmând ca, după cuvântul domniei-sale, să asistăm la un scurt moment muzical emoţionant în plenul Camerei.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Stimată doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În fiecare an, în ultima săptămână din septembrie, se celebrează Săptămâna internaţională a persoanelor surde sau, cum mai este cunoscută, Săptămâna comunităţii şi culturii surzilor.

În 2020, Parlamentul de atunci a votat Legea nr. 27 - şi îi mulţumesc Adrianei Săftoiu, care este prezentă aici - care recunoştea limba semnelor române ca limbă maternă a persoanelor surde.

Am considerat oportun, împreună cu conducerea Camerei Deputaţilor, să marcăm această sărbătoare şi în plenul Camerei noastre, prin prezenţa corului de copii surzi de la Liceul Tehnologic nr. 3 din Capitală, alături de corul de copii auzitori Cantus Mundi.

Ceea ce poate părea dificil, şi anume ca o persoană surdă şi o persoană auzitoare să colaboreze, să se înţeleagă, se dovedeşte astăzi a nu fi chiar aşa.

Prezenţa acestor copii în faţa noastră, care au lucrat împreună, au exersat împreună pentru intonarea Imnului României, arată că nu există nicio barieră atunci când există respect reciproc.

Vă rog să-i ascultăm şi să-i aplaudăm, având posibilitatea de a învăţa împreună un prim semn în limba semnelor române. Să ştiţi că semnul pentru aplauze este acesta cu ambele mâini sus, aşa. (Arată semnul.)

Am să vă rog să-i aplaudăm împreună. (Aplauze.)

Succes!

(Cele două coruri de copii intonează primele două strofe din Imnul naţional al României. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim doamnei Săftoiu, mulţumim cadrelor didactice, doamnei dirijor, mulţumim tuturor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem lucrările noastre.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 22 şi miercuri, 24 septembrie 2025; programul de lucru pentru perioada 22 - 27 septembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 15 - 22 septembrie 2025 la comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem moţiunea simplă iniţiată de 60 de deputaţi, iar la încheierea dezbaterilor, dacă timpul permite, vom continua lucrările noastre cu primirea răspunsurilor la interpelări.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există obiecţii, comentarii? Nu.

Mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 60 de deputaţi.

Conform Regulamentului, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune? Nu.

Mulţumesc.

Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele:

- moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari;

- Guvernului i se rezervă un timp de 40 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor;

- pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi, se prezintă astfel:

- Grupul parlamentar al PSD - 8 minute;

- Grupul parlamentar AUR - 5 minute;

- Grupul parlamentar al PNL - 4 minute;

- Grupul parlamentar al USR - 3 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR - două minute;

- Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - un minut;

- Grupul parlamentar SOS România - un minut;

- Grupul parlamentar POT - un minut;

- Deputaţi neafiliaţi - un minut.

În total 26 de minute.

Vă rog, domnule lider Rodeanu.

(Discuţii la prezidiu.)

A fost o eroare.

Daţi-mi voie să...

Da. Documentul prezentat a fost documentul iniţial.

Nu-i nimic! Se mai întâmplă!

Deci, Grupul parlamentar al PSD - 16 minute;

- Grupul parlamentar AUR - 10 minute;

- Grupul parlamentar al PNL - 9 minute;

- Grupul parlamentar al USR - 7 minute plus 3 minute cedate de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale;

- Grupul parlamentar al UDMR - 4 minute;

- Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, repet, cedează minutele dumnealor către Grupul parlamentar al USR;

- Grupul parlamentar SOS România - 3 minute;

- Grupul parlamentar POT - două minute;

- Deputaţi neafiliaţi - 3 minute.

Deci, în total, grupurile parlamentare: 57 de minute.

Dacă există obiecţii, comentarii? Nu.

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Supun votului propunerile prezentate.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobată această propunere venită din partea Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Rog, de asemenea, liderii grupurilor parlamentare, care încă nu au făcut nominalizări, să depună la colege, la secretarii de şedinţă, lista cu numele deputaţilor înscrişi pentru dezbateri.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Gurlui Silviu-Octavian, pentru citirea textului moţiunii simple.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Voi da citire moţiunii simple pentru reluarea construcţiei centralelor hidroelectrice nefinalizate.

În conformitate cu art. 112 alin. (2) din Constituţia României, coroborat cu art. 191-197 din Regulamentul Camerei Deputaţilor privind rolul Camerei Deputaţilor în exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului, vă înaintăm moţiunea simplă intitulată: "Slăbirea securităţii energetice a României prin politici de mediu care obstrucţionează punerea în funcţiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989".

Securitatea energetică a României este astăzi grav vulnerabilizată. În primul semestru al anului 2025, România a înregistrat o creştere cu 54% a importurilor de energie electrică faţă de aceeaşi perioadă din 2024, iar balanţa comercială de electricitate a devenit negativă, ţara noastră devenind net importatoare, cu un deficit de aproximativ 2,4 TWh. Aceste date, prezentate pe baza informaţiilor operatorului de transport Transelectrica, arată, fără echivoc, dependenţa tot mai mare de energia din afara graniţelor noastre - o dependenţă care expune consumatorii şi economia la şocuri de preţ şi risc sistemic.

Presiunea asupra preţurilor confirmă această vulnerabilitate. Pe piaţa angro, România s-a aflat între primele trei pieţe cu cele mai ridicate preţuri spot din Uniunea Europeană, în prima jumătate a anului 2025, iar în august, preţul mediu ponderat pe piaţa pentru ziua următoare a fost de 409,45 lei/MWh, adică aproximativ 82 de euro pe MWh. În plus, povara din facturile la energie a fost amplificată, de la 1 august 2025, prin majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%. Au fost consemnate creşteri însemnate ale tarifelor la electricitate. Toate acestea indică un sistem fragil, cu riscuri de preţ persistente.

În acest context, hidroenergia - coloana vertebrală tradiţională a Sistemului Energetic Naţional - rămâne cea mai stabilă şi curată sursă de energie a României, esenţială pentru echilibrarea rapidă a reţelei şi pentru limitarea volatilităţii preţurilor pe vârf de consum. Analizele de sistem reafirmă rolul hidrocentralelor în furnizarea serviciilor tehnologice de sistem şi a flexibilităţii necesare integrării masive a regenerabilelor variabile.

Cu toate acestea, în locul unei politici coerente de finalizare a capacităţilor hidro începute, asistăm la blocarea administrativă a proiectelor strategice, dublată de mesaje publice care descurajează explicit componente-cheie ale mixului naţional. Astfel, la 11 septembrie 2025, doamna Diana-Anda Buzoianu, ministrul mediului, a afirmat că România ar putea înlocui "cele patru hidrocentrale începute în comunism" cu un parc fotovoltaic cu stocare de opt ori mai ieftin, realizabil chiar în acest an. O asemenea abordare ignoră serviciile de sistem, duratele de viaţă, rezilienţa la condiţii meteo şi rolul hidro în securitatea energetică - transmite un semnal politic şi administrativ clar: descurajarea punerii în funcţiune a hidrocentralelor rămase.

În conformitate cu Regulamentul Uniunii Europene nr. 2018/1999 şi cu principiul "Energy Efficiency First", consolidat prin Recomandarea Uniunii Europene nr. 2021/1749, investiţiile energetice trebuie evaluate în planificare integrată a resurselor, comparând "mere cu mere", nu "mere cu pere": opţiuni echivalente din punct de vedere al costului pe ciclul de viaţă, serviciilor de sistem şi impactului cumulat asupra mediului. În această matrice, hidroenergia - inclusiv cu acumulare prin pompare - furnizează flexibilitate şi servicii critice - echilibrare, inerţie, black start -, iar lacurile de acumulare pot crea noi habitate acvatice. Prin contrast, câmpurile extinse de panouri fotovoltaice cu baterii implică ocupare de teren şi reducerea luminii la nivelul solului, cu efecte asupra habitatelor şi faunei locale - elemente ce trebuie internalizate în acest proiect, şi nu ignorate. Aşadar, direcţia corectă este optimizarea mixului prin EE-1st şi IRP, nu înlocuirea simplistă "solară vs. hidro", aşa cum sugerează actuala guvernare atunci când blochează amenajările hidroenergetice, în loc să le finalizeze cu standarde moderne de mediu.

Consecinţele sunt vizibile: proiecte începute înainte de 1989 rămân blocate sau plimbate între avize, exproprieri, evaluarea impactului asupra mediului şi litigii, în timp ce sistemul cumpără scump energie la orele de vârf. Cazul Răstoliţa este emblematic: după ce în primăvară s-au aprobat defrişări pentru finalizarea lucrărilor, în iunie-iulie 2025, instanţele au suspendat acordul de mediu şi hotărârea de Guvern privind scoaterea din fondul forestier - blocând din nou punerea în funcţiune a unei investiţii aproape finalizate, iar la 10 septembrie 2025, Tribunalul Cluj a aprobat cererea depusă de asociaţiile Bankwatch România şi Declic pentru stoparea lucrărilor la hidrocentrala Răstoliţa. Alte proiecte, cum ar fi cele de pe Jiu, Olt, Siret, Cerna-Motru-Tismana, rămân captive între etape birocratice, dezbateri şi acte premergătoare, fără un calendar ferm de finalizare. O asemenea declaraţie nu este doar iresponsabilă, ci şi profund periculoasă pentru securitatea energetică a României.

Ministrul mediului ignoră, în mod deliberat, rolul hidrocentralelor în echilibrarea sistemului energetic naţional, serviciile de sistem pe care acestea le asigură, duratele de viaţă incomparabile mai mari şi rezilienţa lor la condiţiile meteo extreme.

A afirma că hidrocentralele nu mai sunt rentabile şi că pot fi înlocuite, pur şi simplu, cu parcuri fotovoltaice, înseamnă să contrazici toţi specialiştii din domeniu şi să transmiţi un mesaj politic evident clar - descurajarea punerii în funcţiune a acestor obiective strategice - şi astfel este o abordare care echivalează cu sabotajul intereselor naţionale.

Doamna ministru ignoră, de asemenea, faptul că, încă din anul 2022, prin Hotărârea CSAT nr. 169 şi O.U.G. nr. 175, mai multe obiective hidroenergetice au fost declarate proiecte de interes public major. Subiectul a fost reluat şi în şedinţa CSAT din aprilie 2025, când s-a stabilit că finalizarea lor trebuie tratată drept proiect de siguranţă naţională şi realizată în maximum trei ani. Puterea instalată a acestor hidrocentrale ar însemna o creştere de aproximativ 10% a producţiei pe hidro, într-o ţară care are nevoie urgentă de energie ieftină şi sigură.

Hidrocentralele în discuţie, prezentate anterior, sunt deja finalizate în proporţie de peste 75%. Abandonarea lor la acest stadiu înseamnă aruncarea la gunoi a investiţiilor deja realizate, aşteptările populaţiei şi angajamentele asumate prin Programul de guvernare 2025-2028, Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice 2021-2030 şi alte documente strategice.

În schimb, ministrul mediului alege să se poziţioneze de partea unor ONG-uri, precum Bankwatch - organizaţie care a obţinut oprirea lucrărilor la Răstoliţa şi ne-a atacat în instanţă exploatarea gazelor din Marea Neagră -, în loc să fie de partea statului român şi a cetăţenilor săi. Doamna Buzoianu declară că "nu este nici împotrivă, nici pentru", dar, de fapt, se poziţionează împotriva interesului naţional şi a accesului românilor la energie sigură şi la preţuri corecte, accesibile.

Energia hidro rămâne indispensabilă pentru stabilitatea sistemului energetic. Fotovoltaicul cu baterii nu poate înlocui serviciile de echilibrare, nici aportul strategic al hidrocentralelor în gestionarea vârfurilor de sarcină sau în protecţia împotriva inundaţiilor.

Doamna ministru nu a dovedit doar necunoaştere gravă a domeniului pe care îl coordonează, ci şi lipsă de responsabilitate faţă de interesele României. Blocarea hidrocentralelor înseamnă blocarea securităţii energetice, perpetuarea haosului din sistem şi expunerea ţării noastre la dependenţă şi la preţuri impuse din exterior.

Prin politicile, declaraţiile şi inacţiunile din mandatul actual al ministrului mediului, România ratează întărirea unei capacităţi curate, ieftine pe ciclul de viaţă, menite să reducă dependenţa de importuri şi volatilitatea preţurilor.

Obiectivele de blocare, de întârziere, cu impact direct asupra securităţii energetice sunt - şi le enumăr:

- Amenajarea hidroenergetică Jiu - sector Livezeni-Bumbeşti;

- Amenajarea Olt - defileu - sector Cornetu-Avrig;

- Amenajarea Paşcani - râul Siret;

- Amenajarea Răstoliţa;

- De asemenea, Surduc-Siriu;

- Siret - sectorul Cosmeşti-Movileni;

- Complexul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana, etapa a II-a;

- De asemenea, amenajarea Olt - sectorul Izbiceni-Dunăre;

- Şi respectiv Cerna-Belareca.

România, astfel, face parte dintr-o Europă în care hidroenergia este pilon sistemic: aproximativ 350 TWh/an din centrale de pură producţie - ape curgătoare şi lacuri de acumulare - şi încă aproximativ 30 de TWh/an din Centrale Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare, adică 34% din toată electricitatea regenerabilă şi 13% din producţia brută de electricitate a Uniunii Europene. Hidro asigură flexibilitate, inerţie, servicii de echilibrare şi black start, lucruri fără de care nici fotovoltaicul, nici eolianul nu pot fi integrate în siguranţă la scară mare.

Energia produsă în centrale hidroelectrice reprezintă, astăzi, 32%, adică 348 TWh din producţia de energie regenerabilă a Uniunii Europene. Statele recunoscute pentru grija faţă de mediu domină clasamentul capacităţilor instalate. Şi vă redau doar câteva exemple. Suedia - peste 16.000 MW, Franţa - peste 19.000 MW, Italia - peste 15.000 MW, Spania - peste 13.000 MW, Austria - peste 8.000 MW. Recordul absolut pe continent este atins de Norvegia, cu mai bine de 32.000 MW putere instalată. Cu un potenţial de 40.000 GWh/anual, România este printre statele europene dăruite de Dumnezeu cu potenţial hidrologic, depăşită fiind de Suedia, Franţa, Italia şi Spania. De ce să nu folosim acest potenţial?

Statele europene îşi întăresc capacităţile de flexibilitate prin centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompare. Spre exemplu, demn de reţinut: Italia - 7,2 GW, Franţa - 7,1 GW, Germania - 6,5 GW, Spania -6,4 GW, Austria - 5,8 GW, aproximativ. Per ansamblu, Uniunea Europeană totalizează aproximativ 45,9 GW instalaţi în această tehnologie şi infrastructură care "absoarbe" surplusul când bate vântul sau e soare şi îl livrează instant în vârf de consum. Aceasta este direcţia europeană: hidro plus tehnologia CHEAP pentru securitate energetică şi stabilitate a reţelei. Aici este vorba de stocare.

În acest tablou, România subutilizează avantajele proprii, şi anume: 6.291 MW hidro - pură producţie -, însă doar 371 MW în tehnologia CHEAP - adică în jur de, nici mai mult, nici mai puţin, de 0,8% din stocarea prin pompare a Uniunii Europene. În acelaşi timp, potenţialul tehnic hidro al României este estimat la aproximativ 40.000 GWh/an, semn că există spaţiu substanţial de creştere, dacă proiectele ar fi deblocate şi aduse la zi pe criterii moderne de mediu şi siguranţă. Europa investeşte pentru a transforma hidroenergia în "scheletul flexibil" al mixului energetic; România trebuie să facă pasul de la discurs la execuţie.

În locul acestei alinieri la tendinţa europeană, guvernarea actuală blochează, prin tergiversări administrative, ping-pong instituţional şi litigii interminabile, tocmai amenajările hidroelectrice capabile să livreze energie curată şi ieftină pe ciclul de viaţă şi să reducă dependenţa de importuri, atât de costisitoare pentru România. Câtă vreme partenerii noştri europeni consolidează hidro plus CHEAP pentru echilibrarea sistemelor cu cote mari de eolian şi fotovoltaic, România îşi refuză singură aceste beneficii, vulnerabilizând securitatea energetică naţională şi expunând consumatorii la preţuri volatile. Aceasta este o abdicare de la interesul public, pe care Parlamentul are datoria să o corecteze prin deblocarea urgentă a proiectelor hidro strategice şi printr-o politică de mediu care să permită, nu să obstrucţioneze finalizarea amenajărilor hidroelectrice începute şi dezvoltarea de centre hidroelectrice cu acumulare prin pompare noi.

În pofida existenţei unui cadru normativ special, conceput pentru deblocarea amenajărilor hidroenergetice în curs, O.U.G. nr. 175/2022, înseamnă un progres real inexistent. Ordonanţa declară proiectele din anexă drept unele de interes public major şi situaţii excepţionale, şi permite scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi din fondul forestier pentru realizarea lucrărilor, dar, de asemenea, şi instituie derogări pentru actualizarea şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici de către deţinător şi creează premisele ca Evaluarea Impactului asupra Mediului să poată fi realizată de structurile de specialitate ale Ministerului Mediului. La aproape trei ani de la adoptare, niciunul dintre obiectivele majore nu a fost pus, efectiv, în funcţiune: procedurile continuă să fie plimbate între avize, reevaluări şi litigii, în timp ce România rămâne cu un mix energetic vulnerabil şi cu dependenţă de importuri.

Această stagnare contrazice motivaţia însăşi a ordonanţei -securitate energetică, respectarea jaloanelor PNRR sau REPowerEU şi prioritatea stabilită de CSAT - şi este consecinţa directă a inacţiunii şi obstrucţiei administrative din partea Ministerului Mediului. În loc să utilizeze mecanismele de accelerare prevăzute de act - termene ferme, coordonare interdisciplinară şi interinstituţională -, ministerul a indus incertitudine suplimentară, iar proiecte strategice precum Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa sau Amenajarea Jiu Livezeni - Bumbeşti, sau Amenajarea Olt - Cornetu - Avrig sau Amenajarea Hidroenergetică Surduc - Siriu sunt ţinute "pe loc". Parlamentul are datoria să constate eşecul aplicării O.U.G. nr. 175/2022 şi să impună un calendar executoriu, cu termene şi responsabilităţi clare, pentru avize, pentru reluarea lucrărilor şi punerea în funcţiune a acestor capacităţi.

O dovadă directă a blocajului administrativ o reprezintă stadiul procedurilor la Ministerul Mediului, unde Comisia de Analiză Tehnică nu este convocată la timp, iar deciziile sau actele nu sunt publicate, deşi documentaţiile sunt depuse şi în circuit - şi iată câteva exemple:

1. Amenajarea Hidroenergetică Paşcani - pe râul Siret. În şedinţa CAT din 15.04.2025 a fost luată decizia de emitere a acordului de mediu, însă proiectul acordului şi decizia nu au fost publicate pe site-ul Ministerului Mediului, contrar practicii de transparenţă din procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Este absolut necesară semnarea şi publicarea de îndată a proiectului de acord şi a deciziei aferente.

2. Amenajarea Hidroenergetică Surduc - Siriu. Hidroelectrica SA a transmis Anexa nr. 50 - Formularul privind soluţiile la observaţiile publicului -, document publicat de Ministerul Mediului la 14.04.2025. Cu toate acestea, nu a fost convocată şedinţa CAT, conform Legii nr. 292/2018. Se impune cu celeritate organizarea şedinţei CAT, pentru continuarea procedurii de mediu.

3. Complexul hidrotehnic şi energetic Cerna - Motru -Tismana, etapa a II-a. Anexa nr. 50 a fost publicată pe pagina ministerului la 1.07.2025, însă şedinţa CAT, prevăzută de Legea nr. 292/2018, nu a fost organizată. Se impune astfel, cu celeritate, convocarea CAT şi parcurgerea etapelor procedurale fără noi întârzieri.

4. Amenajarea Hidroenergetică Olt - defileu - sectorul Cornetu - Avrig. Anexa nr. 50 a fost postată de Ministerul Mediului la 13.08.2025, dar şedinţa CAT, conform legii mai-sus prezentate, nu a fost ţinută. Se impune de îndată, ca mai sus, organizarea şedinţei CAT şi continuarea procedurii conform calendarului legal.

În toate aceste cazuri, documentaţiile sunt în circuitul ministerului, dar lipsa convocării sau închiderii etapelor CAT mai-sus prezentate şi nepublicarea deciziilor generează întârzieri nejustificate. Este absolut necesară stabilirea unor termene ferme şi publicarea pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a tuturor actelor procedurale, în vederea deblocării acestor investiţii strategice.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Moţiunea de faţă este, aşadar, un apel la raţiune şi responsabilitate: deblocarea hidroenergeticii româneşti nu este o opţiune ideologică, ci o necesitate strategică pentru preţuri suportabile, pentru independenţă energetică şi pentru stabilitate macroeconomică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

În continuare am s-o invit la tribună pe doamna Diana Buzoianu, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Vă rog, doamnă ministru. (Aplauze.)

Doamna Diana-Anda Buzoianu (ministrul mediului, apelor şi pădurilor):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi ar fi trebuit să avem pe ordinea de zi o moţiune simplă care ar fi putut să fie un exerciţiu de responsabilitate democratică, însă ce avem în faţă este un text plin de manipulări şi fake news-uri. O moţiune care cere Parlamentului şi Guvernului să facă ceea ce legea nu permite să fie făcut. O moţiune care transformă acest Parlament, practic, într-o platformă pentru fake news.

În acest context, însă, eu mă bucur că suntem astăzi aici, pentru că este important pentru miniştri - din toate Guvernele - să arate direcţiile nenegociabile, la începutul mandatelor lor.

Atunci când am propus reorganizarea Romsilva şi am propus să fie scăzut numărul de directori, de la 99 de directori la 12, când am propus să se facă ordine în cheltuirea banului public la Romsilva, când am propus să fie şi am obţinut să fie scăzute indemnizaţiile membrilor Consiliului de Administraţie de la Romsilva, de la 12.000 la 5.000, când am trimis raportul Corpului de Control pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, când am făcut asta, am făcut pentru că respect legea şi vreau să fie respectaţi şi banii publici.

Când am trimis Corpul de Control la Apele Române, pentru că nu au fost cheltuiţi 300 de milioane de euro din bani publici, din fonduri europene, care ne-ar fi putut salva în faţa inundaţiilor, am făcut asta pentru că respect legea şi pentru că vreau să fie folosite fondurile europene pentru noi toţi, în interesul nostru, al tuturor.

Când am schimbat regulile şi nu am mai numit din pix şefi în instituţii, şi am făcut interviuri publice, şi am pus acele interviuri să le vadă absolut toată lumea, am făcut asta pentru că respect legea şi pentru că respect principiul meritocraţiei.

Când am decis să iniţiez - şi a trecut - ordonanţa de urgenţă care face ca imaginile şi filmările surprinse de către Garda de Mediu să poată să fie folosite ca probe în instanţă, am făcut asta pentru că respect legea şi vreau s-o întărim. (Aplauze.)

Când am găsit fondurile necesare pentru... (Aplauze.)

Când am găsit fondurile necesare pentru a fi ecologizate iazurile care otrăvesc mii de români, am făcut asta pentru că respect legea şi pentru că respect sănătatea românilor.

Lista poate să continue, dar cred că aţi înţeles cu toţii.

Linia roşie a Ministerului Mediului este că vom respecta legea.

Au apus vremurile în care bandiţii dădeau pe la telefoane ordine de ce avize şi acorduri de mediu să treacă.

A apus vremea în care bandiţii puneau presiune publică să treacă anumite acorduri de mediu.

Noi vom respecta legea obiectiv, ne vom uita pe absolut toată legislaţia, şi toată legea va fi respectată la literă.

Dumneavoastră, parlamentarii de la AUR, aţi folosit această platformă de-a lungul timpului într-un mod absolut total iresponsabil şi nepatriotic. Aţi venit aici şi aţi spus că legile privind protecţia mediului înseamnă legi - în cuvintele dumneavoastră - "care protejează gândaci". Pentru că atâta ştiţi. Ştiţi că Legea privind protecţia mediului este în contradicţie cu dezvoltarea României. Nu înţelegeţi că legile privind protecţia mediului înseamnă un drept pentru români să respire un aer curat, să bea o apă curată, să poată să facă agricultură într-un pământ care nu este otrăvit. (Aplauze. Vociferări.)

Dar haideţi să le luăm pe rând, pentru că am citit moţiunea dumneavoastră, amestecaţi vrute şi nevrute, informaţii generale pe care încercaţi să le legaţi de nişte cazuri punctuale.

Vorbiţi în textul moţiunii, de exemplu, despre Hidrocentrala de pe Jiu - Bumbeşti şi spuneţi că sunt nişte oameni răi, răi, răi de tot care vor să blocheze această hidrocentrală. (Vociferări.)

Păi, acordul de mediu este dat pe data de 17 iunie 2025; moţiunea dumneavoastră este depusă împotriva Ministerului Mediului. Cam ce aţi fi vrut să facă Ministerul Mediului? Să se opună, de exemplu, proceselor care sunt astăzi depuse în instanţă împotriva acestor acorduri? Aţi fi vrut să dăm la o parte justiţia şi instanţele, procurorii, judecătorii, toţi, aşa, ca pe nişte muşte enervante, doar că aveţi dumneavoastră nişte idei fixe?

Aţi fi vrut să renunţăm la statul de drept, să nu mai avem legislaţie, să nu mai avem instanţe? (Vociferări.)

În acelaşi mod vorbiţi şi despre Hidrocentrala de la Răstoliţa, în care spuneţi la fel, că este blocată. Şi Hidrocentrala de la Răstoliţa are acord de mediu. Şi Hidrocentrala de la Răstoliţa are o hotărâre de Guvern, care, da, a fost suspendată de către o curte de apel care a venit şi a spus că lucrările vor fi suspendate până când se va soluţiona pe fond cauza.

Să ne mire că parlamentarii AUR nu vor să respecte deciziile instanţelor? (Vociferări.)

Vorbiţi de hidrocentralele Paşcani, Surduc - Siriu, Cerna - Motru - Tismana şi Cornetu - Avrig; tot aşa, spuneţi că ar fi blocate.

Ce numiţi dumneavoastră blocaj este legea. Şi pentru că ştiu că nu prea citiţi în general legea... (Vociferări.) există pentru aceste patru hidrocentrale două decizii CSAT şi două ordonanţe de urgenţă; niciuna dintre ele nu exceptează de la obligativitatea de a avea acord de mediu aceste hidrocentrale. Aţi fi ştiut asta dacă aţi fi pus mâna şi aţi fi citit legea.

Şi pentru că nu citiţi legea, v-am făcut o schemă, ca să înţelegeţi. (Arată un document.)

Astea sunt etapele care astăzi, pe lege, trebuie să fie parcurse de absolut toate hidrocentralele, inclusiv de aceste hidrocentrale de care vorbiţi acum în moţiunea simplă.

Singurele etape care au putut să fie sărite au fost primele etape, pentru că au fost discutate, negociate şi, într-adevăr, au fost exceptate în baza legii actuale; restul etapelor trebuie să fie parcurse.

Sunt de trei luni în minister; dumneavoastră, în moţiunea simplă, vorbiţi despre probleme de 35 de ani. Totuşi, în aceste trei luni de zile, am analizat prioritar Hidrocentrala de la Paşcani, pentru că aceasta era cea mai avansată. Şi pentru că Hidrocentrala de la Paşcani avea în etapele cele mai avansate analiza făcută, am cerut inclusiv o decizie şi un studiu de la Apele Române, care să vină să ne spună exact dacă datele din studiul Hidroelectrica erau obiective. Zilele acestea a venit acest studiu. Reiese foarte clar că aceste lucrări nu au un rol esenţial pentru energie, ele având, practic, o capacitate de 9.4 KW... (Râsete. Vociferări.)

În schimb... (Râsete. Vociferări.) în schimb, există în momentul de faţă... (Râsete. Vociferări.)

...megawaţi.

În schimb, există în momentul de faţă... (Râsete. Vociferări.)

Da, am înţeles, dar ştiţi cât înseamnă 9.4 MW? Că să râdeţi am înţeles, râdeţi de o ţară întreagă. Ştiţi cât înseamnă asta? Mai puţin de 0,05% din capacitate. (Vociferări.)

Bun.

Acum, pentru aceste lucrări, reiese foarte clar că rolul principal este un rol împotriva inundaţiilor. (Vociferări. Gălăgie.)

Şi reiese... (Vociferări. Gălăgie.) că este foarte clar... (Vociferări. Gălăgie.)

Da, aţi făcut circ toată viaţa dumneavoastră. La asta sunteţi cel mai bun. (Aplauze.) Fotbal şi circ. (Se adresează domnului deputat George-Nicolae Simion.)

Bun.

Aceste lucrări... (Vociferări.) aceste lucrări sunt esenţiale pentru reducerea riscului la inundaţii şi, de asemenea, pentru asigurarea apei în anumite comunităţi din zonă. Şi, pentru că zilele acestea au venit aceste studii, chiar săptămâna aceasta sau cel târziu săptămâna viitoare urmează să fie pus în transparenţă publică acordul de mediu.

În ceea ce priveşte celelalte trei hidrocentrale, cea de la Cerna - Motru - Tismana, Cornetu - Avrig, Surduc - Siriu, toate acestea urmează stadiile legale; toate acestea urmează legislaţia în vigoare; şi analiza va fi făcută într-un comitet interministerial care va analiza obiectiv toate informaţiile. (Vociferări.)

Da, obiectiv, pentru că avem nevoie ca aceste informaţii să fie analizate obiectiv.

Ştiu că dumneavoastră faceţi istericale pe TikTok, dar totuşi, haideţi să vă dăm un exemplu.

La Surduc există astăzi şase sate în aval în care comunitatea din local face proteste de luni de zile, speriată că, dacă vor fi realizate aceste lucrări, s-ar putea să rămână fără apă.

Eu nu spun că aceste temeri sunt reale sau nu, dar ce spun este că fix etapele legale, pe care dumneavoastră vreţi să le sărim din pix, sunt fix etapele legale în care oamenii aceştia pot primi răspunsuri. Sunt fix etapele legale în care ne putem asigura că sunt luate măsurile necesare pentru ca aceste lucruri să nu se întâmple.

Şi dumneavoastră veniţi cu aroganţă şi spuneţi, da' să se dea, dom’ne, autorizaţia de mediu! Pentru că dumneavoastră staţi confortabil, departe de acele comunităţi. În schimb, noi avem responsabilitatea să luăm măsurile care să ţină cont şi de comunităţile din local. (Aplauze. Vociferări.)

Aţi vorbit în moţiunea dumneavoastră despre un semnal politic pe care l-aş fi dat eu din partea mea, de a descuraja punerea în funcţiune a hidrocentralelor, şi făceaţi referire la un interviu în care am analizat obiectiv nişte informaţii cu privire la soluţii alternative pentru energie.

Poate sunteţi obişnuiţi cu "tătucul" de la partid, care atunci când are intervenţii publice, trebuie să urmăriţi cu toţii, să vedeţi care sunt mesajele ascunse în acel mesaj şi apoi, a doua zi, să executaţi. Dar să ştiţi că, în democraţie, să dezbaţi cifre şi date, în fix etapa legală de dezbatere a cifrelor şi a datelor, nu înseamnă să dai ordin de blocare sau deblocare a unor lucrări, înseamnă pur şi simplu că respecţi legea.

Atâta timp cât dumneavoastră sunteţi obişnuiţi cu politica pumnului în gură... (Vociferări.) să nu vă mire că suntem unii dintre noi care nu vom accepta asta şi care vom pune întrebări... (Vociferări.) şi vom analiza datele, pentru că noi nu fugim de ştiinţă, cum o faceţi dumneavoastră, cu fiecare ocazie. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Dar să spunem lucrurilor pe nume. Eu nu sunt aici să vorbesc despre hidrocentrale sau energie, sau mediu, pentru că această moţiune nu este despre asta. Moţiunea dumneavoastră este o imagine pe care v-o faceţi, o încercare de marketing politic, ştiţi că nu are nicio şansă să treacă. Aşa veţi face cu toţi miniştri, în încercarea de-a mai lansa câteva titluri de ştiri. Atât puteţi. De cinci ani de zile vorbiţi de aceleaşi probleme, v-aţi căţărat cu bocancii pe aceste subiecte, nu aţi livrat nici măcar o singură soluţie la niciuna dintre problemele pe care le ridicaţi. De cinci ani de zile faceţi doar show pe TikTok; nimic concret pentru români. (Aplauze. Vociferări.)

Realitatea este că pe dumneavoastră vă deranjează că în sfârşit la Ministerul Mediului a venit cineva care nu doar vorbeşte gol despre patriotism, ci a venit cineva care chiar livrează rezultate şi chiar luptă. (Vociferări.)

Şi haideţi să vă dau un exemplu. Vă deranjează că, de exemplu, a venit cineva care se luptă împotriva infracţiunilor de mediu.

De exemplu, când dumneavoastră vă făceaţi clipuri prin elicoptere şi vă uitaţi la păduri cum erau tăiate, şi deplângeaţi pădurile din România că erau tăiate, eu şi colegii din USR depuneam DNA-ul pădurilor, aici, în Parlament. Ştiţi cum aţi votat dumneavoastră? Aţi votat împotrivă. V-aţi folosit cartelele, cu care acuma staţi în acest plen, să votaţi împotriva unor instrumente care să oprească infracţiunile de mediu pentru infractori. Acum, că a venit cineva la Ministerul Mediului şi a vorbit despre reorganizarea Romsilva, aţi venit şi v-aţi trimis reprezentanţii AUR să spună că, de fapt, nu e bună reorganizarea, că era mult mai bun DNA-ul pădurilor, fix proiectul împotriva căruia dumneavoastră aţi votat, aici, în Camera Deputaţilor. (Aplauze.)

Vă deranjează că la Ministerul Mediului este în sfârşit cineva care pune la muncă autorităţile din subordine. V-aţi dus la Broşteni şi aţi făcut un show din prezenţa voastră acolo, cu recuzita... (Vociferări.) aţi pus colegii dumneavoastră să pândească cu drone sau să se urce pe poduri, să vadă când... de la Lacul Izvorul Muntelui, nu erau încă oamenii, că erau în pauză, şi v-aţi făcut clipuri cu asta, aţi făcut un teatru ieftin. (Aplauze.)

În realitate, astăzi, Lacul Izvorul Muntelui este curăţat de deşeuri, nu pentru că dumneavoastră aţi fost pe TikTok şi pentru că strigaţi isteric după mine, ci pentru că nişte autorităţi, precum Hidroelectrica, Romsilva, Apele Române, Garda de Mediu, Garda Forestieră, Jandarmeria, ISU, Poliţia Locală, toate au lucrat, spre deosebire de dumneavoastră care aţi făcut doar show pe TikTok.

Isteria cu care strigaţi, doamnelor şi domnilor de la AUR, că USR este de vină, de trei luni, din Parlament, din Guvern, aici dumneavoastră spuneţi că noi suntem de vină pentru tot ce s-a întâmplat rău în ţara asta în ultimii 35 de ani, nu ascunde superficialitatea şi lipsa înţelegerii totale a problemelor pe fond pe care le invocaţi. (Vociferări.)

Parlamentari de la toate partidele politice,

Trebuie să înţelegem cu toţii că această moţiune nu este despre hidrocentrale, nu este despre energie, nu este despre România. Este pur şi simplu o manipulare în care unii încearcă să-şi mai obţină nişte titluri de ştiri.

AUR ar vrea să ne întoarcem în epoca în care hidrocentralele se construiau cu buldozere, fără să se mai respecte legi, fără să se mai respecte hotărâri de Guvern, fără să se respecte oamenii; numai că România este un stat european, are legislaţie şi vom respecta legislaţia. (Aplauze. Vociferări.)

Dacă vrem să modificăm legislaţia, se poate modifica legislaţia, dar atâta timp cât ea arată cum arată astăzi, ea va fi respectată. (Aplauze.)

Vă cer să respingeţi această moţiune mincinoasă şi să transmitem un mesaj foarte clar de aici, din Palatul Parlamentului:

Nu se poate face din Parlament platformă de manipulare!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu, doamnă ministru.

Înainte de a începe dezbaterile, permiteţi-mi să reamintesc prevederile Regulamentului, prin care la moţiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente.

Mulţumesc.

Dăm cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Ene Gabriela-Corina.

Aveţi timpii afişaţi pe monitoare.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnă ministru,

Astăzi dezbatem moţiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului mediului, Diana Buzoianu.

PSD abordează dezbaterile din Parlament cu responsabilitate şi maturitate. Nu ne interesează spectacolul politic, ci soluţiile!

România traversează un moment dificil: facturi ridicate la energie, presiuni economice asupra familiilor şi companiilor, instabilitate în plan regional şi provocări internaţionale fără precedent. Într-un asemenea context, datoria noastră este să construim, nu să blocăm şi nici să dărâmăm.

Moţiunea atinge un subiect vital: hidrocentralele nefinalizate, multe aflate la peste 90% stadiu fizic. Blocajele administrative şi refuzul de a emite avize nu sunt detalii birocratice; ele afectează direct securitatea energetică a României.

România importă energie la preţuri mari! Fiecare lună în care aceste lucrări rămân blocate înseamnă facturi mai grele pentru oameni şi competitivitate pierdută pentru economie. A refuza punerea în funcţiune a unor capacităţi hidro deja construite, curate şi ieftine, este de neexplicat şi este de neacceptat.

Hidroenergia nu înseamnă doar kilowaţi-oră "verzi". Ea stabilizează sistemul, echilibrează reţeaua, oferă servicii esenţiale la vârf de sarcină, ajută la prevenirea inundaţiilor şi asigură rezervele de apă în perioade de secetă. A bloca asemenea proiecte, când românii plătesc printre cele mai mari facturi din Europa, înseamnă să ignori interesul naţional.

Noi ne dorim să fie limpede: PSD nu susţine moţiunea AUR! Nu validăm demersuri populiste care subminează stabilitatea guvernării. Dar, în acelaşi timp, PSD nu poate trece cu vederea blocajele evidente din Ministerul Mediului, blocaje care afectează direct securitatea energetică şi buzunarul fiecărui român.

Această poziţie nu este doar una politică. Este susţinută instituţional, la cel mai înalt nivel. În şedinţa CSAT din 30 aprilie 2025, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat "Raportul privind securitatea energetică a României" şi a inclus finalizarea hidrocentralelor începute înainte de anul 1989 în categoria "proiecte strategice de interes naţional, prioritare pentru securitatea energetică".

Concret, CSAT a cerut Ministerului Mediului, Ministerului Energiei şi celorlalte instituţii implicate să deblocheze urgent avizele şi procedurile pentru finalizarea acestor investiţii, considerate critice pentru reducerea dependenţei de importuri şi pentru stabilitatea sistemului energetic.

Aşadar, nu doar PSD solicită acest lucru! Vorbim despre securitate naţională, nu despre dispute doctrinare!

PSD va continua să sprijine Coaliţia şi pe actualul ministru al mediului dacă îşi asumă public, aici, în plen, că vor fi emise toate avizele pentru punerea în funcţiune a următoarelor investiţii: Hidrocentrala de la Paşcani, dar şi Surduc - Siriu, Complexul Hidroenergetic Cerna - Motru - Tismana - etapa a II-a - şi Cornetu - Avrig.

Doamna ministru să-şi asume că va stabili ca prioritate, printre alte priorităţi pe care le are în minister, şi problema acestor hidrocentrale, şi problema acestor avize, şi să deblocheze lucrurile care astăzi sunt blocate la nivel de minister.

Dacă acest angajament este respectat, România îşi reduce dependenţa de importuri, facturile românilor scad, securitatea energetică se consolidează, iar investiţiile deja realizate sunt valorificate.

Dacă, însă, angajamentul este încălcat şi vom vedea din nou tergiversări, doamna ministru nu va mai putea conta pe sprijinul PSD la o eventuală moţiune. Nu căutăm confruntare, dar guvernarea înseamnă rezultate, nu pretexte, nu întârzieri nejustificate!

Hidroenergia este decisivă pentru România. Ea oferă stabilitate şi flexibilitate de sistem, cu inerţie şi răspuns rapid la dezechilibre - lucruri pe care fotovoltaicul şi eolianul nu le pot asigura singure.

Oferă costuri predictibile, odată ce centralele sunt amortizate. Oferă securitate în faţa riscurilor naturale, regularizând debitele şi reducând viiturile. Aduce beneficii colaterale, prin irigaţii, alimentări cu apă şi turism.

În plus, convergenţa europeană arată limpede: viitorul energetic este unul bazat pe resurse regenerabile variabile, susţinute de hidro şi de capacităţi de stocare prin pompaj. România are un potenţial hidro peste media continentală şi trebuie să-l valorificăm.

A susţine că hidrocentralele ar fi depăşite şi pot fi înlocuite uşor de parcuri solare şi eoliene este o eroare gravă; tranziţia energetică serioasă înseamnă mix echilibrat, şi nu substituţii simpliste.

PSD susţine cu fermitate protecţia mediului. Finalizarea acestor investiţii nu înseamnă ignorarea standardelor de mediu, ci modernizări acolo unde este cazul, măsuri compensatorii pentru refacerea habitatelor şi monitorizarea biodiversităţii.

Mesajul nostru este unul echilibrat: un mediu protejat şi securitate energetică. România are nevoie de ambele, şi nu de un fals antagonism.

Să nu uităm că în aceste proiecte sunt investite deja sute de milioane de euro. A le întârzia, a le abandona ar însemna risipă, pierdere de locuri de muncă şi renunţarea la active strategice.

Punerea lor în funcţiune aduce locuri de muncă pe lanţul de execuţie şi operare, venituri la buget din exploatare şi un semnal de încredere către mediul investiţional că România îşi finalizează proiectele.

Dacă, pentru a trece de moţiune, se asumă public emiterea avizelor, şi apoi promisiunea nu este respectată, atunci nu PSD este înşelat, ci toţi românii care plătesc facturi mari. Într-un asemenea caz, ministrul mediului se descalifică pentru funcţia guvernamentală şi nu va mai avea sprijinul PSD la o viitoare moţiune. Respectăm angajamentul politic, dar sprijinul nostru nu acoperă inacţiunea!

România nu îşi mai permite paralizie administrativă! Fiecare zi de întârziere înseamnă o factură mai mare pentru cetăţeni, o investiţie risipită şi o vulnerabilitate în plus pentru economie.

A guverna înseamnă consens, interes naţional, deasupra orgoliilor, şi soluţii pentru români. Aceasta este linia PSD în Coaliţie: responsabilitate, maturitate şi rezultate.

De aceea, apelul nostru este limpede: deblocaţi urgent hidrocentralele, respectaţi decizia CSAT şi arătaţi românilor că suntem aici pentru ei şi pentru a apăra interesele României.

PSD va rămâne vocea responsabilităţii în această Coaliţie! Vom construi, şi nu vom distruge. Vom căuta soluţii, şi nu vom alimenta haosul pe care colegii noştri din AUR şi celelalte partide aflate în opoziţie îl creează. Dar vom sancţiona ferm lipsa de decizie şi ignorarea interesului românilor!

România are nevoie de aceste hidrocentrale. Are nevoie de energie sigură, curată şi predictibilă. Şi are nevoie de lideri care îşi respectă promisiunile, mai ales când acestea sunt susţinute de decizii ale CSAT.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Simion George-Nicolae.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

O să aleg să nu răspund atacurilor venite de la doamna ministru, care, efectiv, nu a vrut să vorbească despre hidrocentralele din ţara noastră.

O să aleg să nu răspund colegei de la PSD, care vorbea despre responsabilitate, dar nu a pomenit deloc despre hidrocentralele din Defileul Jiului, despre Bumbeşti şi despre ceea ce cetăţenii României aşteaptă de la noi, de la toată clasa politică.

O să spun doar atât. Faţă de discursul rostit cu emfază, despre respectarea legilor şi despre democraţie, că într-o democraţie nu alegi să anulezi rezultatul alegerilor, atunci când nu îţi convine acest rezultat.

Îi felicit pe copiii care au venit mai devreme şi ne-au explicat limbajul semnelor româneşti.

Din păcate, nu ştiu ce faceţi voi, în această coaliţie - racul, broasca şi cu ştiuca -, pentru că pare cumva că este dialogul surzilor acolo.

Toată săptămâna trecută, în loc să vorbiţi despre subiectul acestei moţiuni simple, adică Hidrocentrala de la Răstoliţa, sau poate să vorbiţi despre inflaţia care, conform fostului ministru al finanţelor, domnul Adrian Câciu, colegul vostru, o să ajungă undeva la 12% sau 15%, în guvernarea voastră, voi aţi ales să împărţiţi funcţiile de prefecţi şi de secretari de stat. Asta v-a interesat pe voi.

Şi în loc să răspundeţi la întrebările legitime, nu doar ale AUR şi ale cetăţenilor României, aţi început cu acelaşi bla-bla-bla, că vin ruşii, că este nepatriotic ceea ce facem noi aici, întrebând despre securitatea energetică a României.

Dacă vreţi să vă bateţi cu ruşii, asiguraţi securitatea energetică a României, pentru că văd că au venit să vă susţină nişte miniştri care sunt în CSAT: domnul Miruţă, domnul Moşteanu, trebuia să fie şi doamna Ţoiu, dar s-a dus să-i ţină locul preşedintelui numit, Nicuşor Dan, care nu se deranjează pentru o deplasare la New York. (Vociferări.)

Trebuie să le explicaţi cetăţenilor şi firmelor, pentru că spuneţi că reprezentaţi şi apăraţi interesele mediului antreprenorial, cetăţenii care plătesc facturi duble sau triple. Sau explicaţi în şedinţele de Coaliţie, în loc să negociaţi funcţii, explicaţi-i domnului ministru al energiei, domnul Bogdan-Gruia Ivan, care e situaţia de nu puteţi să asiguraţi în perioada nopţii energie la preţ accesibil.

Spuneţi-i domnului Burduja, care este aici, în sală, de ce Proiectul Tarniţa este blocat şi de ce dumneavoastră, doamnă ministru, şi când aţi fost deputat, de aici, de la tribună, v-aţi pronunţat împotriva hidrocentralelor din Defileul Jiului.

Nu sunt importante hidrocentralele? Aveţi pâinea şi cuţitul, aveţi toată puterea în România, aşa că ne arătaţi nouă 5 ani de când am fi pe TikTok?! Vă aduc aminte că sunt 5 ani de când v-aţi asumat să rezolvaţi această problemă a hidrocentralelor. Aveţi toată puterea, rezolvaţi-o! Voi sunteţi la guvernare - USR-ul cu PSD-ul! (Vociferări.)

Domnule Zamfir, nu mai jucaţi balet!

Colegii dumneavoastră să voteze această moţiune, sau sunteţi complici cu doamna ministru a mediului, care este dirijată nu de bandiţi, ci de ONG-şti, care sunt şi mai bandiţi, de multe ori, în ţara noastră! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul vicepreşedinte Cătălin Drulă.

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Bântuie încă pe aici fantoma lui Ceauşescu. De sus, de la Cabinetul 1 şi de la Cabinetul 2, cred că ar fi mândri de ce se întâmplă aici, la parter.

Proiectele ceauşismului târziu au campioni într-o nouă generaţie de aur a politicii.

Şi apropo, domnule Simion, poate faceţi un transfer pe aici, prin faţă, că unde au fost patru echipe, merge şi a cincea, că văd că ideile sunt cam tot pe acolo.

Şi apropo de proiectele, de multe ori absurde, care au fost începute de Ceauşescu şi care au distrus şi mediul, şi destine, şi cei care le susţin, domnule Simion, şi eu, şi dumneavoastră am protestat în stradă împotriva Proiectului de la Roşia Montană, iar astăzi acolo nu este un lac de cianură, tocmai pentru că România are legi şi are acord de mediu. (Aplauze.)

Ceauşescu dădea aşa din mână, cum dă domnul Zamfir câteodată, şi zicea: "Aici, hidrocentrală, tunel prin munte, aici dărâmaţi cartierul ăsta şi faceţi căsuţa asta frumoasă, unde se sărbătoreşte democraţia acum".

În democraţie... (Vociferări.)

Domnule Zamfir, mergeţi dumneavoastră la Senat, acolo, şi acolo puteţi să vorbiţi! Aici e Camera Deputaţilor.

În democraţie avem un stat de drept, dar statul ăla şi regulile lui nu pot funcţiona decât când sunt susţinute de oameni curajoşi, oameni ca Diana Buzoianu, oameni care au curaj să se ia de gât cu mafia, care după aia strigă din toţi bojocii; mafie care, da, e transpartinică.

Nu ceda, Diana! Nu ceda oricărui şantaj se arată aici! Bate-te în continuare, luptă pentru cetăţenii din ţara asta şi cu mafioţii balastierelor, care sunt transpartinici, sunt şi acolo, şi acolo, şi acolo, şi cu ăia care ne distrug pădurile! Ţine capul drept, că asta contează pentru copiii noştri, în ţara asta! Nu te opri! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Am rugămintea către toţi colegii parlamentari. Vă rog să încercaţi să nu mai pronunţaţi nume, pentru a nu fi obligaţi să generăm drept la replică. (Vociferări.)

Către toţi colegii parlamentari... (Vociferări.)

Domnule ministru,

Către toţi colegii parlamentari!

Nu am dat nume. (Vociferări.)

Mulţumesc.

Îl ivit la cuvânt pe domnul deputat Sebastian Burduja, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Sigur, o moţiune de cenzură este un exerciţiu, şi poate fi înţeles, chiar dacă opoziţia de astăzi, cel puţin în sectorul energetic, a promovat foarte des tot felul de narative conspiraţioniste, de ştiri false, cu care, sigur, în calitate de ministru anterior, dar şi acum, ne luptăm să arătăm adevărul şi să explicăm lucrurile de bun-simţ pentru români.

Moţiunea de astăzi vizează un membru al Guvernului, dar problema nu este la Guvern, dacă suntem cinstiţi.

Şi, de altfel, mă gândeam, la începutul şedinţei, când am ascultat corul copilaşilor care au venit, că în 5 ani de Parlament nu-mi amintesc mai mult de câteva momente - le număr pe degetele unei mâini - în care întreaga sală, indiferent de partid, a aplaudat. Nu-mi amintesc vreun mare moment de consens.

Or, securitatea energetică a ţării chiar cred că este şi ar trebui să fie un lucru de consens între noi, asupra căruia ne înţelegem.

N-a venit doamna ministru şi n-a venit nimeni să modifice hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

De altfel, prim-ministrul Ilie Bolojan, când era preşedinte interimar, m-a chemat în CSAT şi am susţinut un proiect pentru accelerarea investiţiilor în hidrocentrale, pe care CSAT-ul l-a şi aprobat, de principiu. Şi sunt convins că îl vom vedea pus în operă.

Problema acestor investiţii se regăseşte de multe ori în blocajele a una, două asociaţii de mediu şi, credeţi-mă, dacă aţi fi mers sau dacă veţi merge la Răstoliţa sau la treapta Dumitra, de pe Bumbeşti-Jiu, care este terminat în proporţie de 98%, aţi vedea foarte clar necesitatea terminării acestor investiţii.

Şi nimeni - n-am auzit - şi nu cred că doamna ministru ar spune vreodată că aceste investiţii nu trebuie făcute.

De altfel, ele sunt asumate în Programul de guvernare, şi ştiu lucrul ăsta pentru că am fost acolo şi e un subiect la care am ţinut, şi pentru care am luptat doi ani de zile.

Şi vreau să-i mulţumesc, pentru că poate nu ştiţi, la Ministerul Mediului, domnul Mircea Fechet, colegul meu, a avut foarte multe nopţi nedormite, pentru ca împreună să putem relua aceste investiţii. Pentru că sunt 700 de megawaţi, pentru că sunt miliarde de euro pe care statul român le-a cheltuit, pentru că ariile naturale protejate au venit peste aceste investiţii pornite de zeci de ani, cum se întâmplă şi la Bumbeşti-Jiu, şi la Răstoliţa, şi în alte locuri, şi pentru că de multe ori a aduce terenul în forma iniţială ar fi mult mai nociv pentru mediu decât a finaliza 2, 3, 10 sau 20%.

Şi cred că lucrurile acestea, dincolo de gesturi politice, dincolo de stridenţe retorice, ar trebui să ne aducă împreună.

Şi sunt convins că şi doamna ministru Buzoianu va susţine, în continuare, aceste lucruri şi va prezenta foarte clar, pe fiecare proiect în parte, un calendar asumat, cu paşii asumaţi pentru terminarea avizării.

Eu aşa am lucrat cu domnul Fechet, care, să ştiţi, în biroul ministrului, avea pe birou o planşă mare cu Răstoliţa, cu fiecare pas în parte.

E adevărat, schema e complicată, ne-a arătat-o şi doamna Buzoianu mai devreme.

Dar, dacă te ţii de reguli, de proceduri, de paşi - şi, credeţi-mă, chiar ne-am ţinut - aceste investiţii trebuie terminate şi asta face parte din logica economică a dezvoltării, din securitatea energetică a românilor, şi ea nu e negociabilă, şi asta nu ţine de o moţiune sau alta.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Bende Sándor.

Domnule preşedinte?

Domnul Bende Sándor:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimată doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

În mod evident, producţia de energie electrică din surse regenerabile este o prioritate pentru România, iar soluţionarea problemelor semnalate în moţiune este una dintre preocupările UDMR.

Personal, am susţinut în permanenţă că procesul de tranziţie energetică trebuie abordat în mod flexibil, iar măsurile adoptate trebuie să permită atingerea obiectivelor de mediu asumate în condiţiile în care consumatorii sunt protejaţi.

UDMR a fost şi este un promotor al dezvoltării economice în armonie cu mediul şi comunităţile locale, un partener responsabil care a susţinut politicile energetice naţionale axate pe investiţii durabile.

După cum ştim, România dispune de un mix energetic diversificat, în care hidroenergia deţine aproximativ 20%.

Chiar dacă, potrivit recentei decizii a CJUE, energia nucleară şi gazul natural sunt considerate prietenoase cu mediul, totuşi, energia generată de hidrocentrale rămâne mai curată. În plus, raportat la eolian şi solar, care depind în mult mai mare măsură de legile sistemului solar şi de capriciile vremii, resursa hidro asigură energie ieftină şi continuă.

Ne dorim independenţă energetică şi prosperitate economică, iar reţeaua hidrografică din România poate contribui substanţial în această ecuaţie, prin valorificarea potenţialului său şi prin dezvoltarea sustenabilă a altor ramuri ale industriei noastre. Doar că toate aceste lucruri nu pot fi făcute de pe o zi pe alta.

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, am fost în permanenţă adeptul căutării soluţiilor pentru finalizarea investiţiilor începute acum câteva decenii, concomitent cu demararea de proiecte noi, care să ne asigure securitatea energetică.

În mod concret, primii paşi în vederea deblocării investiţiilor în cauză au fost făcuţi, încă acum câţiva ani, de ministrul mediului al UDMR, Tánczos Barna.

Consider că este esenţial să utilizăm eficient toate resursele şi tehnologiile disponibile la nivel naţional, în acest sector, şi să investim în sursele regenerabile de energie şi în modernizarea infrastructurii. Avem nevoie de energie sigură, competitivă, prietenoasă cu mediul şi la un preţ accesibil pentru consumatori.

În final, daţi-mi voie să precizez că doamna ministru nu poate fi găsită responsabilă pentru întârzierile semnalate.

Totodată, daţi-mi voie să remarc faptul că moţiunea nu aduce nimic constructiv în discuţia parlamentară. Nu face decât să genereze dispute cu iz populist, inutile, din moment ce are ca obiect probleme care tocmai sunt pe cale să fie soluţionate.

Pe cale de consecinţă, UDMR nu poate vota decât împotriva moţiunii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, domnul deputat Sorin Oltenaşu.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Doamnă preşedinte,

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Această moţiune simplă are la bază o problemă majoră - deficitul energetic al României şi pericolul care derivă din acest lucru.

Clamăm securitatea energetică, dar frânăm exact acest lucru.

Avem peste nouă hidrocentrale care sunt finalizate în proporţie de peste 90%.

Ni se promite o tranziţie verde, dar verde... sunt doar banii care intră în buzunarele "băieţilor deştepţi", în timp ce românii sărăcesc.

Este inadmisibil ca deschidere a hidrocentralelor, a căror producţie ar acoperi o parte din deficitul imens, de 2,4 TWh, să fie blocată de întârzierea emiterii avizelor de mediu.

Plafonarea nu mai există, oamenii primesc facturi uriaşe, iar România preferă să plătească de peste cinci ori mai mult energia electrică, faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, respectiv Germania, Ungaria, Cehia, Austria.

Capacitatea totală de producţie a hidrocentralelor este de aproape 36% din total. Este păcat să nu ne folosim de această posibilitate, să o frânăm.

În plus, nu putem lăsa investiţii de peste 155 de milioane de euro să rămână în paragină.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, domnul deputat Chiriţă Răzvan-Mirel.

Domnul Răzvan-Mirel Chiriţă:

Stimaţi colegi,

Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a vorbi despre un subiect care ne doare pe toţi, anume siguranţa energetică a României.

Fiecare dintre noi simte, pe propria piele, povara facturilor umflate la energie.

Dar oare nu ne întrebăm cum am ajuns aici?

Am ajuns aici pentru că, în loc să folosim ceea ce avem în această ţară, alegem să stăm cu mâna întinsă către alţii. Iar asta, dragii mei colegi, este o problemă de siguranţă naţională.

România a devenit un importator de energie. În prima jumătate a anului, importurile au crescut cu peste 54%. Asta ne face vulnerabili, ne expune la preţuri uriaşe impuse de pieţele externe.

Şi ce face Guvernul în faţa acestei crize? Blochează proiectele strategice de hidrocentrale începute înainte de 1989.

Doamna ministru al mediului ne spune că ar fi mai ieftin să înlocuim aceste hidrocentrale cu parcuri fotovoltaice, ignorând astfel rolul vital al hidroenergiei în echilibrarea sistemului energetic şi asigurarea stabilităţii.

Ce fac alte ţări europene? Investesc masiv în hidroenergie şi în centralele cu acumulare prin pompare, pentru a stabiliza sistemul şi pentru a integra energia verde. Iar noi? Noi ne refuzăm singuri aceste beneficii, lăsându-ne la mâna altora şi expunând românii la preţuri volatile.

Acum Parlamentul are datoria să intervină. Trebuie să stabilim termene ferme, să impunem un calendar de acţiune şi să cerem responsabilitate.

Nu este o chestiune de ideologie, ci de bun-simţ.

Nu este o opţiune, ci o necesitate strategică pentru siguranţa naţională, pentru preţuri decente, independenţă energetică şi stabilitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Cel de-al doilea vorbitor din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Toma Ilie.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, doamnă vicepreşedinte a Camerei Deputaţilor Natalia Intotero.

Stimaţi domni miniştri membri ai Guvernului României,

Stimaţi colegi membri ai forului suprem al statului român,

Am venit aici să discut, din calitatea mea mai mult de tehnocrat decât de politician, şi să atrag atenţia... (Vociferări.)

N-am nicio apăsare, stimaţi domni, vorbiţi cât vreţi, nu-i problemă! Ia să vă ascult. Oricum nu ştiţi ce vorbiţi!

... să atrag o mare atenţie în ceea ce înseamnă securitatea energetică naţională.

Nu am venit să reproşeze unui partid sau altuia de ce s-a întâmplat, ci să reproşeze de ce nu se întâmplă. Pentru că e momentul să vedem ora zero a adevărului şi să spunem că, totuşi, anumite ONG-uri umblă prin instanţe şi blochează foarte multe lucruri.

Vin dintr-un judeţ foarte bogat, cu o salbă de hidrocentrale, judeţul Hunedoara, cu care ne mândrim, un judeţ care era un judeţ al cărbunelui, al aurului, al energiei şi al oţelului, să mai salvăm ce se poate salva - energia.

Şi anume, o să discut foarte clar şi concret, la subiect, despre două dintre cele mai importante amenajări hidroenergetice - Bumbeşti-Livezeni şi Răstoliţa.

La Răstoliţa. O să încep cu cea la care se pare că avem o serie de probleme acolo. Şi anume, nerespectarea hotărârilor CSAT-ului - Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, din 2022 şi 2025, referitoare la hidrocentrale, prin care se spune că hidrocentralele care şi-au început amenajarea şi construcţia şi proiectele înainte de 1989, de Revoluţie, nefiind vorba atunci de înţelegeri pe mediu, nefiind vorba de Uniunea Europeană şi de alte înţelegeri, îşi pot continua terminarea investiţiilor.

Se pare, cu toate astea, că acolo, la Răstoliţa, există probleme. Dumneavoastră aţi spus câteva aici, dar nu foarte concret.

Şi anume, avem avizul pentru defrişare, avem discuţiile blocate în instanţă, deblocat prin hotărâre de Guvern şi, cu toate astea, ONG-urile acum blochează autorizaţia de construcţie.

E cu semnul întrebării toată această problemă. Defrişarea trebuie să înceapă.

Avem o hidrocentrală de 35,2 megawaţi, cu 149 de milioane de euro investiţi, finalizată 85%.

Hidrocentrala Bumbeşti-Livezeni, blocată iarăşi de ONG-uri, de diverse părţi, atacată în instanţă, pe toate fronturile, cum că ar fi necesară o protecţie împotriva mediului, că dispare peştele lostriţa. Peştele lostriţa nu a mai fost văzut pe Jiu de 30 de ani. (Vociferări.)

Da, colegii din sală îmi confirmă.

Mulţumesc foarte mult.

Bumbeştiul - 20,5 megawaţi, Dumitra - 40,5 megawaţi, deci total 65 de megawaţi. 168 de milioane de euro investiţi, 90% finalizată.

Aştept şi eu să văd acele rapoarte în progrese ale ministerelor.

Deci, doamnă ministru, cred că e cazul să ajutaţi - nu vă acuz de nimic, pentru că n-am venit aici..., am venit să trag semnale de alarmă. Cred că este cazul ca dumneavoastră, prin tinereţea şi mentalitatea de care daţi dovadă, să opriţi amputarea hidroenergetică a României, pentru că nu pot să discute nişte ONG-uri ceea ce se întâmplă în România.

Ştiu, respectarea legilor...

Dar cetăţenii României aşteaptă nişte rezultate. Cetăţenii României văd un preţ crescut la energie şi din cauza acestor lucruri - oricât aţi vrea să-mi spuneţi! Astea sunt adevărurile.

Cetăţenii României nu se ţin cu promisiuni, cetăţenii României trebuie să ajungă la lucruri concrete.

Deci, încă o dată, haideţi să facem tot ceea este posibil, şi noi, şi colegii noştri, indiferent de partidul politic pe care îl reprezentăm, şi dumneavoastră, ca să ducem la bun sfârşit toate aceste lucruri.

Am învăţat ceva de la copiii care au fost mai înainte aici, cântând Imnul. Au spus: "Să ne creăm o altă soartă şi să fim triumfători".

Vă rog, faceţi acest lucru!

Dumnezeu să ne ajute! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Munteanu Valeriu.

Vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi, Parlamentul României este chemat să facă o alegere de siguranţă naţională.

Rămânem captivi importurilor de energie scumpă şi nesigură sau ne asumăm să finalizăm hidrocentralele începute de statul român şi declarate prin hotărârea CSAT drept proiecte de interes public major?

Hoarde de propagandişti din secta pan-USR-istă invocă fals că aceste proiecte ar avea impact negativ disproporţionat asupra mediului.

Voi da doar trei exemple clare, spre edificare, asupra acestui subiect.

Hidrocentrala de la Răstoliţa este finalizată în proporţie de peste 90%, dar blocată de ani de zile din cauza autorizaţiilor şi litigiilor de mediu. La punerea ei în funcţiune va produce anual circa 58 de gigawaţi pe oră de energie verde. Aceasta înseamnă evitarea a 50.000 de tone de CO₂ pe an, echivalent cu 4 milioane de euro economisiţi anual, la preţul actual al certificatelor de emisii.

În schimb, defrişarea a 36 de hectare de pădure, prezentată ca o adevărată tragedie naţională, înseamnă absorbţia a doar 540 de tone de CO₂ pe an, adică de 100 de ori mai puţin decât beneficiul adus de producţia hidro. Aceasta este realitatea pe care Ministerul Mediului şi ONG-urile, plătite de guvernele unor state străine, unde energia hidro înfloreşte, refuză să o accepte.

Extrapolând la toate hidrocentralele nefinalizate, discutăm de 2 terawaţi oră pe an de producţie hidro regenerabilă, adică evitarea a 1,4 milioane de tone CO₂ în fiecare an.

La preţurile actuale pierderea pentru România este de peste 100 de milioane de euro anual.

Dacă adăugăm şi faptul cu hidrocentralele trăiesc 100 de ani, în timp ce panourile fotovoltaice rezistă doar 15 ani, vedem limpede că refuzul Ministerului Mediului este un sabotaj economic şi ecologic.

În ansamblu, discutăm de o pierdere de oportunitate, de reducere de emisii de circa 100 de ori în fiecare an la preţurile de CO₂ de zi sau de circa 1,1 miliarde euro până în 2035. Dar cum preţurile la CO₂ , în mod clar, se vor dubla, discutăm lejer de 2,5 miliarde de euro pierderi, cauzate prin nepunerea în funcţiune a capacităţilor hidro verzi.

Mai mult, lacurile de acumulare create de hidrocentrale devin catalizatori de mediu, favorizează dezvoltarea florei şi a faunei, creează ecosisteme noi, oferă apă pentru irigaţii, agrement şi protecţie împotriva inundaţiilor.

În schimb, suprafeţele acoperite cu panouri fotovoltaice sunt inhibatori ai mediului, umbresc şi blochează dezvoltarea naturală a biodiversităţii.

Politica verde a USR-ului nu este verde, este cenuşie, pentru că transformă România într-o piaţă de desfacere pentru energia altora.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Votul pe această moţiune este un vot pentru independenţa şi libertatea României.

Vă chem să votaţi pentru hidroenergie şi pentru securitate naţională! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, Grupul parlamentar al USR. (Vociferări. Domnul deputat Allen Coliban vine la tribună.)

Da, este înscris şi colegul dumneavoastră, era inversă ordinea; dacă dumneavoastră acceptaţi să vorbească domnul deputat Coliban, cu mare drag. (Se adresează domnului deputat Alexandru-Paul Dimitriu.)

Vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Eu chiar am citit moţiunea asta, am citit textul ei; mă aşteptam să discut şi să demontez minciunile doar pe partea asta de sală... (Arată spre partea stângă a sălii.) dar sunt deschis să dezbatem pe argumente şi pe cifre cu absolut oricine are nostalgii după aceste hidrocentrale.

În primul rând, am identificat cinci minciuni mari.

Prima dintre ele - potenţialul hidroenergetic ca fiind de 40.000 de gigawaţi-oră pe an.

V-a scris gurul moţiunea asta? Sau de unde veniţi cu datele din '89?

Aţi citit măcar Strategia Energetică Naţională 2025-2035, unde la pagina 31 foarte clar scrie - "În 2021, potenţialul tehnico-economic amenajabil s-a redus la circa 10,3 terawaţi oră pe an", de patru ori mai puţin. (Vociferări.)

Mai departe, spuneţi că n-au sens toate aceste proceduri de mediu. Tot în Strategia asta, la pagina 31, citez: "Pentru finalizarea proiectelor este necesară reluarea analizelor tehnico-economice şi de mediu".

Nu doar că sunt legal impuse, inclusiv Strategia Energetică spune că e necesar să le reanalizăm.

Hai să vedem despre ce vorbiţi. Nici nu ştiţi despre câte proiecte vorbiţi şi pe care anume i le reproşaţi doamnei ministru Diana Buzoianu. Enumeraţi o listă de nouă hidrocentrale, dar doar patru sunt în circuitul de avizare.

Să le luăm pe rând.

Moţiunea asta pare o scenetă AUR inspirată din Caragiale, cu steagurile lui Pristanda. Hai să le numărăm, coane Georgică!

Bumbeşti - Livezeni şi Belareca au acord de mediu;

Răstoliţa are acord de mediu emis ilegal de APM Mureş, cu trei hotărâri definitive de anulare;

Cosmeşti - Movileni - baraj construit ilegal, fără nicio documentaţie depusă;

Izbiceni - Dunăre - nu a fost la minister, a fost la APM şi a fost respins anul trecut.

Şi uite-aşa au rămas doar patru centrale.

A patra minciună - vorbiţi despre stocarea prin pompare, dar hidrocentralele pe care le consideraţi ca fiind obiectul moţiunii nu au nicio treabă cu subiectul ăsta; nu sunt hidrocentrale cu stocare prin pompare.

Voi sunteţi cei care compară pere cu mere, nu noi.

Puterea totală instalată şi impactul estimat - folosiţi cuvinte mari - "infrastructură critică", "proiecte strategice"; avansaţi o cifră - o creştere cu 10% a producţiei hidro. Fals! Minciuni! Puterea instalată a celor patru hidrocentrale este următoarea - 9,4 megawaţi la Paşcani; 6,5 megawaţi la Cerna - Motru; 55,9 la Cornetu - Avrig, 55 la Surduc -Siriu. Totalul vi-l spun eu, dacă nu puteţi să-l calculaţi, 126,8. Raportat la cei aproape 6.200 megawaţi - putere existentă, reprezintă doar 2% din puterea totală existentă în hidrocentralele din România, doar 2%.

Doi, nu 5, domnule Simion! 2!

Treceţi la loc!

Mergeţi la şcoală!

Iar, dacă vorbim despre capacitatea de producţie anuală, procentul va fi şi mai mic, debitele unora dintre râurile menţionate fiind afectate grav de anii secetoşi.

Ăsta e motivul pentru care acuma suntem importatori; că în 2023 eram exportatori neţi - 2,4 terawaţi oră. În anii de secetă, aceste capacităţi care suplimentează cu doar 2% capacitatea totală nici măcar nu se vor simţi, fiind primele afectate de debitele reduse.

Să discutăm şi de potenţialul hidroenergetic. Analiza din Strategia Energetică Naţională arată un potenţial de 3.500 megawaţi putere instalată prin proiectele noi, care ar putea să ducă la o creştere de 10,3 terawaţi oră pe an. Aceşti megawaţi vor veni din alte proiecte de investiţii ale Hidroelectrica. Pentru că dacă ne raportăm la suma pe care v-am prezentat-o, 126,8, aceasta este doar a 30-a parte din acest potenţial. Pentru asta ne certăm acum - pentru 3%, nu pentru restul de 97, pentru care statul ar trebui să vină cu soluţii.

Aceste cifre arată că altele sunt proiectele cu adevărat critice pentru siguranţa energetică.

Iar pentru discuţii despre termene, grafice, investiţii în acest domeniu, cu siguranţă aţi greşit destinatarul, aţi greşit ministerul căruia să vă adresaţi, lucru care confirmă, încă o dată, caracterul politicianist al moţiunii dumneavoastră.

Să ne uităm şi la cine semnează. Semnează un fost ministru al mediului; nu din România, din Republica Moldova.

Ăsta e respectul pe care îl arătaţi normelor de mediu, sau vorbim de dublă măsură şi ipocrizie?

Cine mai semnează? O sumă de traseişti ajunşi la AUR. O parte dintre voi aţi fost pe la celelalte partide care au condus 35 de ani ţara asta. Au făcut parte din politica pe care chiar ei o critică. Au fost la putere, nu au făcut nimic atunci, dar vin acum să ne vândă gogoaşa că securitatea energetică depinde de proiectele lui Ceauşescu, că şi-au dat seama de urgenţa asta abia după 35 de ani.

Chiar nu vedeţi penibilul, domnilor? Se aplică tuturor celor care aveţi aceste nostalgii.

Diana Buzoianu este ministru al mediului de doar trei luni de zile. Trei luni de reforme; trei luni de luptă cu hoţia, cu sinecurile, cu nesimţirea, cu batjocura; trei luni în care a făcut şi face curăţenie şi dreptate în domeniul mediului şi aplică legea. Probabil că asta vă deranjează şi ar trebui să ne întrebăm de ce.

Am demonstrat cu cifre şi date oficiale că demersul dumneavoastră este mincinos, prost documentat, inutil, lipsit de credibilitate şi, într-un cuvânt, penibil.

Nota 2 şi înapoi la şcoală! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mihai Ţiu, Grupul parlamentar SOS.

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, pe procedură, domnule lider.

Domnul Gabriel Andronache:

Da, pe timpul PNL, vreau să spun două cuvinte, trei, poate, şi anume, Grupul parlamentar PNL va vota împotriva moţiunii simple, dar termenii tari de campanie electorală, stimaţi colegi, strică. Şi strică foarte tare.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ţiu, vă rog, SOS România.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Rămân surprins să aud astăzi, aici, colegii de la PSD, PNL, UDMR şi, mai nou, USR, vorbind de parcă sunt în opoziţie şi nu la guvernare, unii de vreo 35 de ani, şi, ce să vezi, acum, la timpul moţiunii, sistemul energetic românesc este în colaps.

E rezultatul dumneavoastră, domnilor, este rezultatul guvernării PSD-PNL-UDMR, şi, ce să faceţi, tot voi numiţi managementul din companiile şi agenţiile statului român.

Contraperformanţa dumneavoastră a făcut ca România să înregistreze astăzi al patrulea cel mai mare preţ al energiei electrice din Europa, şi voi ne spuneţi astăzi poveşti de adormit copiii. Din exportator de energie electrică, în trecut, România importă astăzi peste 20% din necesarul de energie electrică, şi, în special, pe timp de noapte, atunci când avem cel mai mare preţ al energiei electrice.

"Băieţii deştepţi" din domeniul energetic căpuşează în continuare companiile de stat din sectorul energetic, cu suportul PSD, PNL, UDMR şi, ce să faci, mai nou, USR, colegii care erau în opoziţie participă la căpuşeală şi dumnealor.

Ne întrebăm, oare cum reuşiţi să aveţi aceste contraperformanţe? Ne întrebăm, ale cui interese reprezentaţi atunci când guvernaţi România? Pentru că un lucru este cert: nu reprezentaţi interesele românilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Pe timpul rămas Grupului parlamentar al PSD, îl invit la cuvânt pe domnul Adrian Câciu.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Doamnă ministru,

Doamnelor,

Domnilor,

Am ţinut puţin să iau cuvântul, deşi este o moţiune care, mă rog, reprezintă doar un gest de imagine, pentru că s-au spus tot felul de cuvinte, cel puţin, hai să spun aşa, exagerate. Şi aici m-aş referi la un coleg care mai devreme voia să renunţăm la energia hidro.

Eu vă înţeleg elanul, dar nu mai bagatelizaţi energia aceasta, că n-o să renunţăm. Nu vă convine, puteţi să vă retrageţi din Coaliţie. (Aplauze. Vociferări.)

Evident, o moţiune simplă este un bun prilej în care putem să discutăm de problemele reale pe care le întâmpinăm, de la această, să zic aşa, legiferare foarte favorabilă unor asociaţii, organizaţii, care, în detrimentul interesului naţional, fac cam ce vor, şi instanţele, asta e, le dau dreptate sau, mă rog, ne întârzie, suspendă.

Am înţeles că erau ilegale acordurile, am înţeles că acuma sunt doar suspendate. De unde trageţi dumneavoastră concluzia? Sunteţi magistrat? Că tocmai vă tăiem pensia.

Aţi zis că sunt ilegale acordurile de mediu de la Răstoliţa. Eu ştiu că e suspendat de instanţă. O să vedem ce-o să zică instanţa. Dacă nu, dacă e nevoie, doamna ministru sigur va emite un alt acord de mediu, vreau să cred lucrul acesta.

Dar dacă legea ne împiedică să avem energie în România, haideţi să schimbăm legea, să o îmbunătăţim.

Iar cine vrea să conteste un act al statului român, să pună, de exemplu, o cauţiune, de contravaloarea lipsei de folosinţă - de ce nu?

Pe de altă parte, o rugăminte şi un apel la doamna ministru. Un minister nu este un SRL şi un minister nu este doar despre pe cine dăm afară. (Vociferări.)

În momentul în care avem discuţia asta doar de hidro, vreau să aduc aminte că se mai întâmplă un lucru - se extind ariile protejate în România, peste teritoriul primăriilor; fără să fie nimeni înştiinţat, o notificare, se extinde.

N-am o problemă nici cu natura şi nici cu mediul, deşi această extindere fără control ne-a adus sau ne-a condus către faptul să nu mai mergem prin munţi de frica urşilor şi a altor... că totul e arie protejată în România.

Dar, totuşi, aceste decizii, doamnă ministru, ar trebui luate cu consultarea autorităţilor locale, pentru că autorităţile locale şi oamenii locului depind de pădurile de acolo. Până când nu aveţi o consultare reală, nu-i puneţi în faţa faptului împlinit, vă rog frumos.

În rest, sunt convins că ar trebui să discutăm şi cu ministrul energiei, dar şi cu dumneavoastră, legat de cum deblocăm această situaţie cu hidrocentralele.

Mai spun un singur lucru: vă rog eu frumos, când afirmaţi că mai bine faceţi un parc fotovoltaic şi baterii în locul hidrocentralelor, să vă asiguraţi că domnul Miruţă are puse la dispoziţie cinci-şase fabrici de panouri fotovoltaice, că n-am ajuns să ne vindem Chinei din nou.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Avrămescu Ştefăniţă-Alin.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Doamnă preşedintă de şedinţă,

Vă mulţumesc.

Aş fi vrut să încep discursul puţin diferit, dar având în vedere discuţiile care au avut loc astăzi, o să încep cu un citat din doamna ministru - "Au apus vremurile când bandiţii dădeau telefoane, ordine de ce avize şi acorduri de mediu să treacă. A apus vremea când bandiţii puneau presiune publică să treacă anumite acorduri de mediu. Noi vom respecta legea, ne vom uita pe absolut toată legislaţia. Toată legea va fi respectată la virgulă".

Întrebarea mea este următoarea: asta înseamnă că toţi membrii CSAT, care au decis că aceste hidrocentrale sunt, până la urma urmei, de interes strategic, sunt nişte bandiţi, nu urmăresc legalitatea? Înseamnă oare că miniştrii PNL, PSD, care au fost la Mediu, care au fost la Energie, nu au respectat legalitatea?

Practic, spune, în momentul de faţă, doamna ministru că toţi cei care îşi doresc finalizarea hidrocentralelor sunt nişte bandiţi şi nu urmăresc interesul naţional.

Eu i-aş întreba, de aici, pe foştii miniştri ai energiei, domnul Burduja, care a susţinut finalizarea hidrocentralelor, ştiu foarte bine... foştii miniştri ai PNL şi PSD, care au spus că acestea trebuie terminate, oare nici ei nu respectau legalitatea?

Atunci, cum poţi să spui că nu susţii această moţiune, având în vedere că această moţiune vine şi susţine tocmai ce toată lumea din sală a susţinut - finalizarea hidrocentralelor?

De dimineaţă am văzut o propagandă din partea USR-ului, care dovedea că nu prea au înţeles despre ce e moţiunea. Au vorbit despre Romsilva, despre orice altceva, dar nu despre hidrocentrale.

Doamna ministru, în momentul de faţă, este puţin defazată în ceea ce priveşte dezbaterea de aici. Ne spune că hidrocentralele nu sunt importante, dar toată lumea, de la toate partidele, a vorbit despre importanţa hidrocentralelor.

Aţi spus că mai bine construim parcuri fotovoltaice în locul hidrocentralelor.

Doamnă ministru, vă întreb: câte panouri fotovoltaice sunt în România? Probabil nu ştiţi. Sunt peste 10 milioane.

Ca ministru al mediului, aş fi vrut să aud din partea dumneavoastră soluţii pentru reciclarea acestor panouri fotovoltaice, pentru că e uşor în momentul de faţă să vorbeşti despre panouri, dar fără o soluţie de reciclare a lor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul. (Rumoare.)

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Vă e frică, nu? Vă e frică că vă arăt iar... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) oglinda şi n-o să vă placă ce vedeţi, nu-i aşa? (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Ideea e următoarea: văd această adunare de extremişti care ţipă şi urlă la Diana Buzoianu şi spune, vezi Doamne, că ar fi nepricepută. (Râsete.) Asta în timpul în care voi... (Gălăgie.) vă închinaţi la un om care are de fapt nişte moaşte, la acest guru, Georgescu. Şi vă închinaţi la el, înţeleg, ţipaţi, urlaţi, daţi-vă peste spate, poate cine ştie, cineva de acolo vă vede şi vă mai scapă vreo trei ruble.

Problema fundamentală este alta. Să ştiţi că, din nefericire, în timp ce câţiva dintre dumneavoastră ar fi gata oricând să îşi vândă ţara pe trei arginţi... (Vociferări.) Diana Buzoianu dovedeşte că are dragoste pentru România mai mult decât veţi avea voi vreodată. (Aplauze.) Şi ştiţi de ce? (Aplauze.) Ştiţi de ce? (Aplauze.) Pentru că Diana Buzoianu este patriotă, ceea ce... (Râsete. Vociferări.) patriotă cu adevărat, ceea ce voi nu sunteţi. Şi aici este problema.

Problema este că Diana Buzoianu, pentru dumneavoastră, nu are nevoie de gorilele lui Potra, s-o flancheze în momentul în care vin... (Aplauze.) tot felul de oameni şi încearcă să o intimideze. N-are nevoie de lucrul aceasta, pentru că ea reuşeşte să demonteze şi să demanteleze toată mafia din sistem. Diana Buzoianu n-are nevoie de discursuri mistice, cu ferecarea uşilor de aramă. (Vociferări.) Nu. Pentru că ea sparge toată hoţia din acest sistem. (Vociferări. Gălăgie.)

Şi să fii patriot cu adevărat înseamnă să te lupţi şi să spargi hoţia de la Romsilva şi de la Apele Române. (Vociferări.) Să fii patriot cu adevărat înseamnă să nu răspunzi la telefonul mafioţilor şi să respecţi legea. Şi Diana v-a demontat tot prin ceea ce a răspuns la moţiunea dumneavoastră penibilă, aş putea să spun.

Dar ştiţi ce este cel mai deranjant? Tupeul dumneavoastră. Tupeul dumneavoastră cu care spuneţi că ONG-urile sunt de vină. Tupeul dumneavoastră cu care spuneţi că România nu mai trebuie să fie stat de drept, că hotărârile judecătoreşti nu trebuie să fie respectate, că dumneavoastră aţi fi singurii care ar trebui să ştie cine are voie să dea în judecată şi pe cine. (Vociferări.)

Dragi extremişti,

Dacă vreţi cu adevărat să vedeţi o mostră de patriot, priviţi-o aici! Se numeşte Diana Buzoianu. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

În încheierea acestor dezbateri, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dumitru Coarnă, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul deputat Dumitru Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Sigur că politizăm excesiv, dar România este în colaps energetic.

Ca să înţelegeţi cifrele, trebuie să privim în istoria politică a României din ultimii 30 de ani. O să vedeţi că aveam o capacitate de producţie energetică undeva la 25.000 de megawaţi; acum am ajuns la 5.000, am pierdut 20.000. Aveam o securitate energetică de 5.000 de megawaţi; acum importăm 3.000 de megawaţi.

Şi, ca să nu ne mai raportăm la perioada comunistă, haideţi în 2018, Guvernul Dăncilă - în opinia mea, cel mai bun Guvern de după Revoluţie. România producea 12.000 de megawaţi-oră, avea un consum de 9.000 de megawaţi, exportam 3.000.

Ce s-a întâmplat din 2019 la zi? Guvernele PSD, PNL, UDMR, USR şi minorităţi. Am pierdut 7.000 de megawaţi-oră. Astăzi producem 5.000, importăm circa 3.000. Şi gândiţi-vă că vine iarna. Aia înseamnă că avem o producţie scăzută de energie şi un consum mare. O să ajungem undeva la 9.000. Iar intenţiile dumneavoastră sunt să scoateţi din uz încă 1.500 de megawaţi. Şi aici mă refer la zona de cărbune, unde avem astăzi cam 700 de megawaţi-oră şi sigur că unul din grupurile de la Cernavodă, la fel, 600-700 de megawaţi. Deci, undeva la 1.500-1.600 de megawaţi vor ieşi din uz. Aia înseamnă că, practic, România va fi închisă din punct de vedere energetic. Facturi triplate, facturi triplate. Românii plătesc cea mai mare energie din Europa. De ce? Pentru că aţi implementat voi aceste politici - PSD, PNL, UDMR, USR şi minorităţi.

Nu e despre Ministerul Mediului aici, este despre întreg Guvernul României sau despre toate Guvernele României care au condus ticălos această ţară şi ne-au adus în acest prag al crizei totale.

România nu ştiu în ce măsură mai poate fi salvată de voi.

România n-a fost distrusă din exterior, ci din interior, de voi, cei care astăzi, aici, faceţi nişte discursuri fără să înţelegeţi că oamenii simpli o să moară în casă de foame ori de frig.

Asta este România reală, pe care refuzaţi să o analizaţi şi împreună să găsim acele soluţii pentru a scoate din criză această ţară.

Aţi demixat energia, aţi deplafonat energia, vorbiţi de liberalizare când avem doi producători de energie. Aţi făcut aceste lucruri doar din perspectivă de ticăloşie şi de trădare.

România a fost distrusă de voi, toţi care aţi condus această ţară, din interior, nu din exterior. Nu Călin Georgescu, nu ruşii, Nu, voi aţi distrus România. Uitaţi-vă pe cifre şi cifrele nu mint - de la 25.000 de megawaţi putere instalată, la 5.000. (Vociferări.)

Asta este realitatea, asumaţi-v-o şi haideţi să rezolvăm problema ţării.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbaterile din partea grupurilor parlamentare fiind finalizate, permiteţi-mi să o invit la cuvânt pe doamna ministru Diana Buzoianu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulţumesc.

Aş vrea să readuc în atenţia dumneavoastră câteva informaţii obiective, pentru că v-am ascultat pe toţi şi cred că au fost spuse nişte lucruri care pur şi simplu nu sunt adevărate, sau fie nu au fost înţelese, sau vă prefaceţi că nu înţelegeţi.

Hidrocentrala de la Răstoliţa are acord de mediu emis de către Ministerul Mediului. Este un acord de mediu care este suspendat în instanţă, deci în momentul de faţă se aşteaptă o decizie definitivă cu privire la acest acord.

Hidrocentralele de pe Jiu au acord de mediu emis de către minister; se aşteaptă, în momentul de faţă, pentru că a fost suspendată Hotărârea nr. 327/2025, o decizie a instanţelor.

Dacă dumneavoastră vreţi ca Ministerul Mediului să devină instanţă, îmi pare foarte rău, poate mai citiţi un pic Constituţia.

Paşcani - acordul de mediu va fi publicat.

Celelalte trei hidrocentrale - avem în momentul...

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Când? În viitor?

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Am spus deja. Dacă eraţi atent măcar o secundă, din discursurile pe care le-am avut până acum, dacă aţi fi fost măcar o singură dată atent, am spus că săptămâna aceasta, cel târziu, săptămâna viitoare, deci, practic, într-o săptămână va fi acordul de mediu publicat.

În afară să bombăniţi pe TikTok, poate sunteţi atenţi un pic la ce se întâmplă în Palatul Parlamentului! (Aplauze. Vociferări.)

Celelalte trei hidrocentrale despre care discutăm. În momentul de faţă avem o decizie... mai multe decizii de fapt, avem două decizii ale CSAT-ului şi două ordonanţe de urgenţă care stabilesc foarte clar nu că sunt exceptate aceste proiecte şi nu că trebuie să fie date acorduri de mediu în absolut orice fel de condiţie, că, dacă asta ar fi fost cazul, probabil că ar fi trebuit pur şi simplu să fie spus că nu este nevoie de un acord. Dar, din moment ce se spune foarte clar că este nevoie de un acord, etapele legale trebuie să fie parcurse. Şi vom parcurge etapele legale.

Discuţia pe care noi o avem astăzi este una, de fapt, de ce am ajuns aici, în această situaţie, şi este mult mai complexă decât aceste hidrocentrale, care sunt doar, practic, o scuză pentru dumneavoastră, pentru că, în realitate, şi dacă se dau mâine acordurile de mediu, până la a ajunge la construcţia, la finalizarea anumitor lucrări - inclusiv în studiile de fezabilitate pentru Paşcani, Hidroelectrica spune că are nevoie de încă 36 de luni pentru a finaliza acele lucrări.

Deci, dumneavoastră vorbiţi acum despre o criză şi o urgenţă pentru o situaţie şi pentru nişte soluţii care de fapt se vor aplica peste trei ani de zile. Dar sigur că logica nu funcţionează întotdeauna pentru toată lumea.

Ordonanţa de urgenţă la care aţi făcut trimitere, 175/2022 - aţi vorbit în acest plen de o bătălie totală între energia solară şi energia hidro, fără să înţelegeţi că cele două trebuie să se completeze.

De exemplu, Ordonanţa de urgenţă nr. 175/2022 stabileşte că este un proiect de interes major chiar un proiect privind energia solară, cel de la Dăbuleni.

Deci, dacă dumneavoastră încercaţi să spuneţi că energia solară nu ajută cu absolut nimic şi doar hidro ajută, poate vă uitaţi un pic pe ordonanţele de urgenţă pe care chiar dumneavoastră le invocaţi.

Cu privire la ultimul aspect pe care vreau să-l clarific totuşi, pentru că este important - da, am pus în dezbatere publică ordine care stabilesc situri de interes comunitar. Acele situri se bazează pe nişte planuri de management care au fost aprobate din 2023, 2024 şi, respectiv, 2025.

Sunt situri pentru care România, dacă nu le aprobă, riscă o blocare între 5 şi 6 miliarde de euro în proiecte de infrastructură, inclusiv la Ministerul Transporturilor. Există astăzi adrese şi comunicate din partea Ministerului Transporturilor şi din partea MIPE, care ne spun că, dacă nu adoptăm aceste documente, riscă să fie blocate proiecte în valoare de 5-6 miliarde de euro.

Drept urmare, aceste situri, care au fost declarate sau care vor fi declarate, în baza unor planuri de management aprobate de 2-3 ani de zile, vor fi aprobate şi urmare a unor condiţii pe care România trebuie să le aprobe şi să le îndeplinească, ca să nu riscăm să blocăm autostrăzi şi orice alte proiecte la nivel naţional, de interes naţional, pentru că, după aceea, tot dumneavoastră o să veniţi aici şi o să mă întrebaţi de ce au fost blocate. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Am finalizat dezbaterile.

În încheierea şedinţei, permiteţi-mi să reamintesc faptul că votul pentru această moţiune va fi dat miercuri, 24 septembrie, în cadrul şedinţei de vot final.

De asemenea, permiteţi-mi să dau citire iniţiativei legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit:

Propunerea legislativă pentru conectarea românilor din afara graniţelor cu ţara; Pl-x 112/2025.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.01.