Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 230 colege şi colegi.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 6 şi miercuri, 8 octombrie 2025; programul de lucru pentru perioada 6 - 11 octombrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 29 septembrie - 6 octombrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17.00, apoi vom continua lucrările noastre cu primirea răspunsurilor la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi...

(Domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa solicită să ia cuvântul.)

Da, vă rog, domnule lider.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să retrimitem, pentru o săptămână, PL-x 490/2024 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2024 privind înfiinţarea reţelei naţionale de ghişee unice de eficienţă energetică), aflat pe poziţia 11, la comisii.

Am discutat cu liderii de grup, mai puţin cu colegii de la UDMR, pe care nu i-am găsit.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Deci aveţi acceptul celorlalţi colegi.

Vă mulţumesc.

Doamna vicepreşedinte Şerban Gianina, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În anul 2025 ne mor copiii în spitale.

Ca mamă, simt revolta mamelor, a familiilor.

Dar, ca parlamentar, nu pot fi de acord ca această tragedie să fie doar o eroare administrativă.

Şi, pentru aceste considerente, am rugămintea să fiţi de acord să ţinem un moment de reculegere pentru cele şapte vieţi pierdute în spitalul de la Iaşi.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Mulţumesc.

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am să o invit la cuvânt pe doamna deputat Maria Cernit, preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse, pentru prezentarea unui mesaj cu prilejul Lunii octombrie - Luna conştientizării Sindromului Down şi a dreptului la demnitate.

Aveţi cuvântul, distinsă colegă.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Luna octombrie este Luna conştientizării Sindromului Down. Este un prilej să ne gândim la vieţile acestor oameni, la dorinţele lor fireşti de a fi primiţi, respectaţi şi trataţi cu aceeaşi demnitate ca oricare dintre noi.

Persoanele cu sindrom Down ne arată zi de zi puterea simplităţii, curajul de a trăi demn şi frumuseţea de a fi diferiţi. Dar, din păcate, în România, drumul lor este adesea blocat. Nu pentru că nu ar putea munci, nu pentru că nu ar avea dorinţa de a fi independenţi, ci pentru că nu li se oferă şansa. Foarte rar un angajator acceptă să încadreze o persoană cu sindrom Down, iar astfel mulţi rămân marginalizaţi, dependenţi de familie şi lipsiţi de recunoaşterea valorii lor.

Este nevoie de politici publice clare care să încurajeze integrarea lor pe piaţa muncii, prin sprijin acordat angajatorilor şi prin crearea unor locuri de muncă adaptate.

Nu este drept ca oamenii aceştia să fie ţinuţi la marginea societăţii, când ar putea să contribuie şi să îşi câştige traiul prin muncă, aşa cum îşi doresc.

O societate cu adevărat incluzivă nu se vede în declaraţii, ci în realitatea de zi cu zi, în şcoli care îi primesc, în locuri de muncă unde sunt apreciaţi şi în comunităţi unde se simt egali cu ceilalţi.

Cu prilejul acestei luni de conştientizare, haideţi să ne asumăm responsabilitatea de a le oferi o şansă reală. O şansă de a fi acceptaţi, respectaţi şi sprijiniţi să ducă o viaţă normală, cu demnitate şi speranţă. Şi să nu uităm: felul în care îi tratăm pe cei mai vulnerabili dintre noi arată, de fapt, ce fel de societate suntem cu toţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

(Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Nu apare numele dumneavoastră. (Vociferări.)

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Conform art. 210, Secţiunea 4, din Regulamentul Camerei Deputaţilor, ar fi trebuit, astăzi, să-l avem prezent pe domnul ministru Barbu.

A refuzat să vină. Refuză să dezbată cu noi despre situaţia fermierilor din România. Şi m-aş fi aşteptat să ne lămurim măcar cu fondurile europene, dacă intră sau nu în rectificarea bugetară şi dacă amânăm sau nu plata lor către fermieri.

N-o să puteţi fugi la infinit, domnule ministru. Vă vom chema în fiecare săptămână, până când veţi avea curajul să staţi de vorbă cu noi, pentru că în felul ăsta se vor lămuri şi ţăranii români şi fermierii români, dacă aveţi sau nu în minte sprijinirea lor sau doar a lanţurilor de aprovizionare - ştiţi dumneavoastră, acelea care au închis şi lanţul scurt de aprovizionare sau, mai exact, legea care ar fi ajutat producătorii români.

Aş fi vrut să văd mai multă determinare din partea PSD-ului, să-i asculte pe cei de la USR atunci când...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate coleg...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

...aveau de explicat ceva.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...am fost împreună în Biroul permanent, a fost prezentată...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Probabil vă este frică de cătuşe.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...justificarea colegului nostru.

Vă rog frumos să... (Vociferări.) să treceţi la loc, să începem ordinea de zi, dacă tot doriţi să muncim.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Trebuia să fie domnul ministru astăzi.

De ce nu este?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, a avut justificare, fiind în întâlnire cu instituţiile europene, exact pe problema pe care dumneavoastră aţi menţionat-o.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Deci rămâne pentru săptămâna viitoare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă propun să începem ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Primul punct, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 69/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu, nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 7 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune; Pl-x 249/2025; caracter organic.

Avem 3 amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Proiectul nostru are în vedere rolul educativ, formativ şi rolul social pe care trebuie să-l aibă Societatea Română de Televiziune, respectiv Societatea Română de Radiodifuziune, într-un context în care vedem că în societatea românească ne confruntăm cu o serie de probleme, şi ne confruntăm mai ales cu o serie de infracţiuni care apar în mediul online, care apar, de asemenea, prin intermediul mijloacelor de comunicaţii.

Şi, nu în ultimul rând, trebuie să înţelegem un aspect foarte important - într-o lume în care adesea informaţiile tind a fi deformate şi într-o lume în care vedem inclusiv cum reţelele de crimă organizată acţionează prin intermediul mijloacelor multimedia, trebuie să avem în vedere faptul că societatea are datoria să combată aceste fenomene nocive şi periculoase.

De aceea, această reglementare, pe care noi o propunem, are, în primul rând, în vedere asigurarea unui timp de 1% din emisie pentru producţii care ţin de această chestiune de educaţie civică, pe care noi o vedem prin intermediul propunerilor existente în acest act normativ.

Trebuie să înţelegem foarte clar că avem datoria de a combate înşelăciunile, avem datoria de a combate reţelele de crimă organizată, care acţionează în zona traficului de droguri, a traficului de persoane şi a altor activităţi ilegale, avem datoria de a combate violenţa domestică şi, nu în ultimul rând, avem datoria ca noi toţi să ne asigurăm... către o bună informare a tuturor cetăţenilor României.

România se confruntă cu probleme serioase, atât din perspectiva siguranţei rutiere, cât şi din perspectiva siguranţei informaţionale, ca să spun aşa.

Avem nevoie de reglementări care să formeze, şi nu care să deformeze.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Prezentarea raportului, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Din partea Comisiei pentru cultură?

Domnule preşedinte Neamţu, vă rog.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 7 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 7 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune a fost transmisă comisiei cu adresa Pl-x 249 din 8 septembrie 2025 şi înregistrată la comisie cu nr. 7c - 12... din 9.09.2025.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 7 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, astfel încât cel puţin 1% din timpul lor de emisie să fie alocat unor emisiuni cu scop informativ şi educativ dedicate siguranţei rutiere, protecţiei împotriva tentativelor de fraudă sau a înşelătoriei, protecţiei datelor cu caracter personal, informării din surse sigure şi protecţiei împotriva informaţiilor false, precum şi protecţiei civile, emisiuni care se încadrează în obiectul de activitate al serviciilor publice respective, prevăzut la art. 15 lit. a) din lege.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 7 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, cu amendamentele admise redate în anexa la prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Muncaciu Sorin-Titus.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Deşi noi vom vota acest proiect legislativ, totuşi aş vrea să vă atrag atenţia asupra discuţiilor pe care le avem din nou în societate, tot timpul, cu aceste dezinformări, cu aceste fake news-uri.

Cine stabileşte?

Şi, ca să vă spun p-a dreaptă, Televiziunea Română are un "record" foarte, foarte prost, pentru că vocile conservatorilor nu se aud acolo şi sunt, practic, cenzurate.

De aceea, chiar dacă adoptăm acest proiect de lege, ideea rămâne.

Nu mai cenzuraţi! Sunt prea multe posturi de televiziune care cenzurează vocile conservatorilor. Şi asta nu e corect într-o societate europeană a secolului XXI. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Prună Cristina-Mădălina, din partea Grupului parlamentar al USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sigur, astfel de campanii de informare sunt binevenite. E bine ca oamenii să poată să facă diferenţa între ceea ce este o informaţie falsă şi ceea ce este o informaţie adevărată. Asta se poate realiza inclusiv prin sistemul nostru de educaţie, care este mult în urmă şi care încă, din păcate, nu încurajează gândirea critică.

Sigur, sunt de acord, e nevoie ca dreptul la liberă exprimare să nu fie încălcat. Nu sunt nici eu adepta cenzurii şi cred că ar fi incorect să încurajăm astfel de lucruri într-o societate democratică.

Însă eu mai ridic un alt semn de întrebare: ce impact vor avea aceste campanii? Pentru că Televiziunea Română, să fim serioşi, nu bate recordurile de audienţă. Şi eu cred că, înainte să avem astfel de legi, trebuie să ne uităm şi la impactul asupra audienţei.

Şi mai e nevoie şi de o reformă a TVR-ului, ca să nu zic să ne uităm cu adevărat care este utilitatea acestei Televiziuni Române pe care o avem şi care este susţinută din bani publici.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind solicitări, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 3 amendamente admise.

Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor; PL-x 590/2024; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem amendamente respinse - 4.

Din partea Guvernului României?

Vă rog.

Domnul Silviu Nicu Macovei (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2024 se propune modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, în scopul asigurării transpunerii în legislaţia naţională a Directivei de punere în aplicare (UE) 2024/325 a Comisiei din 19 ianuarie 2024 de modificare a Directivei de punere în aplicare (UE) 2019/68 în ceea ce priveşte adâncimea minimă a marcajelor aplicate pe armele de foc şi pe componentele esenţiale.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, în forma propusă de comisiile de specialitate.

Mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Pentru prezentarea raportului comun, din partea Comisiei juridice sau a Comisiei pentru apărare?

Comisia juridică, domnule preşedinte Ciucă, vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor.

Procedura a fost îndeplinită conform prevederilor art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei, cu privire la sesizarea comisiilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, la fel de la Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, cu amendamentele admise, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Suntem Cameră decizională - Camera Deputaţilor este decizională.

Ca urmare a dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu amendamentele respinse, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbateri.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Două minute - propunerea pentru timpii dedicaţi dezbaterilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Să înceapă votul!

Cu o abţinere, aproape unanimitate, adoptat.

La dezbateri generale, domnul vicepreşedinte Cozma Adrian-Felician.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Adoptăm astăzi un proiect de lege care transpune prevederile Directivei de punere în aplicare (UE) 2024/325 a Comisiei din 19 ianuarie 2024 de modificare a Directivei de punere în aplicare (UE) 2019/68 în ceea ce priveşte adâncimea minimă a marcajelor aplicate pe armele de foc şi pe componentele esenţiale.

Aş preciza succint câteva dintre noutăţile aduse de actul normativ:

- introduce conceptul de platformă online e-ARM, creată în sprijinul persoanelor fizice şi juridice, precum şi a armurierilor şi a intermediarilor autorizaţi, pentru facilitarea corespondenţei specifice în relaţia lor cu structurile arme, explozivi şi substanţe periculoase;

- stabileşte faptul că agenţii şi ofiţerii de poliţie din Ministerul Afacerilor Interne se regăsesc printre categoriile de personal exceptate de la absolvirea unui curs de instruire teoretică şi practică pentru primirea autorizaţiei de procurare a unei arme letale şi neletale. În acest fel, se evită un posibil regim discriminatoriu între cadrele militare şi poliţiştii din Ministerul Afacerilor Interne sau chiar între poliţiştii din cadrul acestei instituţii şi agenţii şi ofiţerii de poliţie din cadrul Ministerului Justiţiei;

- stabileşte adâncimea minimă a marcajului aplicat pe armele de foc; acesta să fie de cel puţin 0,0762 milimetri;

- aduce clarificări privind utilizarea datelor cu caracter personal şi multe alte aspecte deosebit de relevante.

Este o lege importantă, mai ales în acest context internaţional dificil, în care regimul armelor şi al muniţiilor trebuie să fie extrem de bine reglementat.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Popescu Antonio-Gabi, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Antonio-Gabi Popescu:

Stimaţi colegi,

Este un proiect care răspunde nu doar cerinţelor europene, ci şi tratatelor internaţionale din care România face parte şi nevoilor reale din teren.

Am vorbit de-a lungul timpului cu poliţişti, armurieri şi cetăţeni care au încercat să respecte legea, dar s-au lovit de birocraţie, drumuri repetate la Poliţie şi termene neclare.

Platforma e-ARM vine exact ca răspuns la aceste frustrări - simplifică procedurile, oferă acces online documentat, reduce timpii de procesare şi permite interconectarea între instituţii, inclusiv la nivel european.

Mai mult, marcajele standardizate, etichetele balistice şi regulile de prelucrare a datelor în acord cu GDPR sporesc trasabilitatea şi siguranţa.

Nu vorbim doar despre conformare europeană, ci şi despre prevenţie şi responsabilitate.

Susţinem măsura care corectează într-adevăr o inechitate veche. Prin art. 14 marginal 1, poliţiştii MAI nu mai sunt obligaţi să urmeze cursuri inutile pentru obţinerea autorizaţiei de portarmă, la fel ca în cazul altor structuri de ordine publică.

Este o decizie logică, firească şi corectă, susţinută şi de SNPPC.

Ca om care crede că legea trebuie să fie în primul rând funcţională, nu doar teoretic impecabilă, consider că acest proiect este o reparaţie, o modernizare şi o adaptare binevenită.

Vă îndemn să-l susţinem.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 4 amendamente respinse. Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, în varianta propusă de cele două comisii.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2022 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule; PL-x 506/2022; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Am să rog reprezentantul Guvernului României, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2022 a fost elaborat ca urmare a avizului motivat adresat autorităţilor române de către Comisia Europeană.

Potrivit respectivului aviz, România nu a asigurat rambursarea imediată şi integrală a taxelor percepute, cu încălcarea dreptului Uniunii, la înmatricularea autovehiculelor de ocazie cumpărate din alte state membre, şi a dobânzilor aferente de la data efectuării plăţii fără temei.

Prin urmare, pentru remedierea inadvertenţelor precizate de Comisia Europeană în avizul motivat, prezentul proiect de act normativ prevede, printre altele:

- un termen de restituire de 5 ani, calculat de la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă, pentru persoanele fizice şi juridice care depun cereri de soluţionare;

- restituirea integrală a taxelor şi a dobânzilor, de la data la care aceste taxe au fost achitate.

Totodată, prezentul proiect de act normativ stabileşte organul competent pentru rambursarea taxei şi a cheltuielilor prilejuite de cererile de restituire.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să adoptaţi prezentul Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2022.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Pentru prezentarea raportului, comisiile sesizate în fond, Comisia juridică, Comisia pentru buget, finanţe...

Doamna deputat Viorica Sandu.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc frumos.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2022 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule.

În temeiul art. 95 şi 118 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, prin adresa PL-x 506/2022, cu dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2022 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule.

Reglementarea vizează stabilirea cadrului legal pentru restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare, taxa pentru emisiile poluante şi timbrul de mediu, prin stabilirea unui termen de restituire de 5 ani, calculat de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

Proiectul de act normativ a fost elaborat în scopul asigurării conformităţii legislaţiei naţionale cu principiile de drept ale Uniunii Europene, respectiv al cooperării loiale, al bunei-credinţe şi al echivalenţei, aşa cum se relevă acestea în cadrul Hotărârii CJUE din 14 octombrie 2020. Astfel, în vederea compatibilizării dreptului intern cu dreptul european, a fost necesară reglementarea unui termen de depunere a cererilor de restituire în cadrul termenului de prescripţie care acţionează în materie procedural fiscală, având în vedere situaţia creată în contextul Cauzei de infringement nr. 2017/2108, declanşată împotriva României de către Comisia Europeană, pentru motivul perceperii unor taxe cu încălcarea dreptului Uniunii Europene.

În urma dezbaterilor, comisiile sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2022 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Aş vrea să vă vorbesc despre o fantomă, fantomă care-i bântuie pe unii. Îi bântuie atât de rău, încât, din nefericire, tot invocă suveranismul, în loc să vadă că nu este vorba de suveranism, acolo unde îi bântuie această fantomă. Şi fantoma aceasta se numeşte fie Bruxelles, fie Uniunea Europeană. Ea este folosită ca să ne sperie, să-i sperie pe oameni. (Vociferări.)

Ei, bine, noi acum avem în faţă o lege de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă care demonstrează, vădeşte faptul că Uniunea Europeană, din fericire, îi ajută pe români şi îi protejează să nu mai fie furaţi. De cine?! Exact de statul român!

În 2007-2008 a apărut o legislaţie care impunea perceperea unor taxe pentru maşinile care erau la mâna a doua.

Atunci, în calitate de avocat, alături de alţi avocaţi, am dat în judecată statul şi am câştigat. De ce? Invocând prioritatea dreptului Uniunii Europene.

Deci această fantomă, această marotă, pe care o au colegii de la AUR şi ceilalţi extremişti, iată că i-a ajutat pe români să recupereze - atenţie! - 5 miliarde de lei. Aceasta este suma pe care statul o luase, în mod ilegal, abuziv, de la cetăţenii României, pe care, din fericire, alături de reglementările din Uniunea Europeană, am reuşit să-i luăm înapoi.

Aşa că fantoma, în niciun caz nu este Uniunea Europeană. Dacă noi n-am fi în Uniunea Europeană, cel mai probabil ne-am întoarce în sfera de influenţă a ruşilor, iar acolo nu trebuie să ajungem niciodată! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Munteanu Valeriu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Valeriu Munteanu:

Eu cred că antevorbitorul trebuie să ia lecţii despre Rusia şi despre imperialismul velicorus de la ministrul de externe, reprezentanta aceluiaşi partid, care, atunci când Crimeea era deja ocupată de ruşi, mergea la Moscova şi brava acolo. (Aplauze.)

Despre acest proiect de lege.

Această lege vine să corecteze, cu întârziere, o serie de abuzuri fiscale comise de guvernările anterioare, fie că vorbim despre guvernele dominate de PSD, PNL sau prietenii lor mai mici de la USR, care au instituit şi menţinut ani la rând taxe ilegale neconstituţionale şi contrare dreptului Uniunii Europene, taxe care au fost sancţionate internaţional, invalidate de justiţie şi condamnate public de societate. Vorbim despre taxa specială pentru autoturisme, taxa pe poluare, taxa pentru emisii poluante şi infamul timbru de mediu, toate transformate, prin lipsă de viziune şi aroganţă guvernamentală, în instrumente deja fiscale împotriva cetăţenilor români, în special a celor cu venituri modeste, care şi-au permis o maşină la mâna a doua ca să poată merge la muncă sau la doctor, nu după banane, cum merg colegii de la USR.

Ne aflăm astăzi, aici, nu pentru că statul român a devenit brusc responsabil, ci pentru că Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în cauza valoris, ne-a pus din nou cu spatele la zid. Este o ruşine instituţională faptul că ne trebuie o condamnare europeană pentru a recunoaşte dreptul contribuabilului român.

Acest proiect este, în esenţă, o reparaţie tardivă, dar AUR o va susţine, pentru că înseamnă redeschiderea unei căi pentru dreptate, pentru sute de mii de români cărora statul le-a închis abuziv uşa în nas, după 31 august 2018, invocând termene arbitrare şi litere mici strecurate cu rea-credinţă în ordonanţa de urgenţă. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Reamintesc, suntem în procedură de urgenţă; câte un vorbitor de la fiecare grup parlamentar.

În continuare, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Şi mulţumesc colegilor care vor fi de acord să adoptăm acest proiect de lege, de aprobare a unei ordonanţe pe care am dat-o şi am iniţiat-o când eram ministru de finanţe, când am constatat că, deşi România era condamnată din 2020, pe colegii din anterioarele guvernări nu îi interesa, cum îi interesează acum, să ţipe că îşi rup cămaşa pentru români, să plătească banii înapoi românilor.

În altă ordine de idei, pentru cei care iubesc trecutul, "Aici sunt banii dumneavoastră!". Pentru că vedem cum, să zic aşa, "meteoriţii" de pe lângă fostul ministru al transporturilor, "Aici sunt banii dumneavoastră!", acum sunt ridicaţi în slăvi şi în funcţii, ca să vedeţi cum se putea legifera în trecut.

E bine, totuşi, că legiferăm şi că dăm banii oamenilor înapoi! De fapt s-au dat odată cu această ordonanţă!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Conform art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2024 privind modificarea unor acte normative în domeniul e-Transport, e-TVA şi e-Factura, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 464/2024; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Nu avem amendamente.

Invit la cuvânt reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnule secretar de stat?

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Bună ziua!

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2024 s-au avut în vedere prorogări de termene în domeniul e-Transport, e-TVA şi e-Factura. De asemenea, s-au aplicat şi anumite ajustări la determinarea impozitului pe venit.

Vă rugăm să fiţi de acord cu legea de aprobare a ordonanţei.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Pentru prezentarea raportului, Comisia pentru tehnologia informaţiei...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Industrii şi servicii.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Industrii...

Comisia pentru industrii, domnul vicepreşedinte Toma.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2024 privind modificarea unor acte normative în domeniul e-Transport, e-TVA şi e-Factura, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate pentru dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2024 privind modificarea unor acte normative în domeniul e-Transport, e-TVA şi e-Factura, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, transmis cu adresa PL-x 464/2024 din 23 septembrie 2024.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea unor acte normative în domeniul e-Transport, e-TVA şi e-Factura, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Aşadar, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au dezbătut proiectul de lege şi, în urma dezbaterii şi a opiniilor liber exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2024 privind modificarea unor acte normative în domeniul e-Transport, e-TVA şi e-Factura, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Koler Eduard-Virgil.

Domnul Eduard-Virgil Koler:

Stimaţi colegi,

La PL-x 464/2024, care aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2024, noi vom vota pentru.

De ce? Pentru că România are nevoie de digitalizare fiscală, de trasabilitate în transporturi şi de un mecanism care să reducă evaziunea.

Dar nu putem, totuşi, să închidem ochii la problemele reale.

Să spunem adevărul, Platforma e-Transport nu funcţionează stabil, firmele pierd ore întregi în faţa calculatorului, şoferii sunt obligaţi să aştepte în parcări pentru coduri care nu se generează, iar în loc de simplificare avem încă o birocraţie, de data aceasta electronizată.

Este inadmisibil ca un camion românesc să fie sancţionat pentru erori ale sistemului, iar antreprenorii să fie trataţi ca suspecţi de evaziune doar pentru că statul nu are servere care să funcţioneze la parametri normali.

De aceea votul nostru pentru vine cu un mesaj ferm către Guvern: corectaţi platforma, eliminaţi redundanţele şi transformaţi digitalizarea într-un sprijin, nu într-o povară!

România are nevoie de reguli clare, dar are nevoie şi de un stat care să funcţioneze.

Dacă vrem să protejăm transportatorii corecţi, trebuie să le dăm, în primul rând, drumuri, predictibilitate şi sisteme care lucrează pentru ei, nu împotriva lor.

De aceea, repet, susţinem proiectul, dar cerem ca e-Transport să devină un instrument de modernizare reală, nu doar o nouă sursă de stres şi amenzi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2024 pentru completarea unor acte normative referitoare la autorizarea şi intabularea construcţiilor aferente infrastructurii de transport de interes naţional şi celei de metrou gestionate de Societatea de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A.; PL-x 518/2024; caracter ordinar.

Nu avem amendamente.

Din partea iniţiatorului, Guvernul României.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de act normativ are ca obiect completarea unor acte normative referitoare la autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi intabularea construcţiilor aferente infrastructurii de transport de interes naţional şi a celei de metrou gestionate de Societatea de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A., completări care vizează simplificarea unor proceduri, astfel încât prevederile privind intabularea dreptului de proprietate asupra construcţiilor şi regularizarea taxei de autorizare să fie adaptate şi aplicabile specificului acestor proiecte complexe.

Proiectul propune derogarea de la obligativitatea emiterii certificatului de atestare, prin care se confirmă că identificarea construcţiilor s-a efectuat conform autorizaţiei de construire şi că există proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

În mod similar se propune şi derogarea de la prevederile art. 37 din Legea nr. 50/1991 cu privire la înscrierea în Cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcţiilor.

Se propune, de asemenea, eliminarea certificării valorii finale de către emitentul autorizaţiei de construire, în vederea armonizării cu prevederile Codului fiscal.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect de act normativ în forma adoptată de Guvern.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte al Comisiei pentru transporturi.

Domnule preşedinte Bode, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2024 pentru completarea unor acte normative referitoare la autorizarea şi intabularea construcţiilor aferente infrastructurii de transport de interes naţional şi celei de metrou gestionate de Societatea de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A., trimis Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, pentru examinare, cu adresa PL-x 518/2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 24 septembrie 2024.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea unor acte normative referitoare la autorizarea şi intabularea construcţiilor aferente infrastructurii de transport de interes naţional şi a celei de metrou gestionate de Societatea de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" - S.A.

Astfel, se preconizează completarea Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, în sensul eliminării din procedura de intabulare a obligativităţii prezentării certificatului de atestare a construcţiei pentru infrastructura de transport de metrou gestionată de "Metrorex" - S.A.

Totodată, se propune completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, în vederea corelării legislative, precum şi clarificarea unor aspecte referitoare la regularizarea taxei de autorizare.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de act normativ în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar POT, doamna deputat Cernit Maria.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc.

Proiectul simplifică autorizarea şi intabularea construcţiilor pentru metrou.

Este bine! Este nevoie să reducem birocraţia, dar trebuie să ţinem cont de un lucru foarte important, şi anume: sunt rampe impracticabile, lifturi care nu merg, distanţe periculoase între peron şi tren.

Trebuie să ne preocupe şi siguranţa celor care folosesc zilnic metroul, şi mai ales a persoanelor cu handicap, a mamelor cu copii şi a persoanelor vârstnice.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

13. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare; PL-x 493/2018/2024; caracter ordinar.

Avem şi amendamente admise.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru agricultură.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În baza prevederilor art. 141 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, în fond, cu PL-x 493/2024, un proiect de lege aflat în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii de reexaminare a Preşedintelui României.

Legea are ca obiect de reglementare completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca, prin derogare de la prevederile generale aplicabile în materie, reorganizarea unităţilor de cercetare-dezvoltare, care fac obiectul prevederilor Legii nr. 45/2009, să nu fie condiţionată de existenta cărţilor funciare.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării legii şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, în sensul adoptării cererii de reexaminare şi adoptarea legii cu un amendament admis.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Avem, aşa cum aţi menţionat, amendamente admise, respectiv trei.

Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 18 alin. (4) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, precum şi pentru completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate; PL-x 825/2023; caracter ordinar.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Din partea iniţiatorilor, da?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Această iniţiativă aparţine colegului nostru Valentin Făgărăşian, care, în calitatea sa de deputat de diaspora, a iniţiat acest act normativ, pe care noi, Partidul Naţional Liberal, l-am susţinut şi îl susţinem şi astăzi, şi miercuri, la votul final.

Este o iniţiativă care vine în direcţia soluţionării unor situaţii critice, determinate de cazurile în care cetăţenii români decedează în afara teritoriului României, respectiv în ţările unde aceştia trăiesc astăzi.

Este un gest absolut firesc şi normal, din perspectiva noastră, şi cred că toată lumea trebuie să înţeleagă cât de importantă este această chestiune care ţine, în primul rând de umanitate - repatrierea românilor care îşi încheie existenţa pe acest pământ în afara ţării natale.

De aceea, ţin să îl felicit pe colegul nostru, care s-a luptat mult ca această iniţiativă legislativă să ajungă la votul final şi cred că este, din toate punctele de vedere, atât tehnic, cât şi juridic, cea mai bună variantă prin care poate statul român să intervină în situaţii critice care-i privesc pe cetăţenii săi, cetăţeni care astăzi nu se găsesc pe teritoriul României.

Partidul Naţional Liberal va susţine această iniţiativă, la fel cum Partidul Naţional Liberal va susţine întotdeauna diaspora românească, va susţine drepturile şi libertăţile cetăţenilor români din afara graniţelor şi va susţine comunităţile româneşti din diaspora, comunităţi care fac parte integrantă din naţiunea română.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Prezentarea raportului, Comisia juridică.

Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule preşedinte Ciucă, prezentarea raportului.

PL-x 825/2023.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Bună ziua, din nou, doamnă preşedinte!

Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 18 alin. (4) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, precum şi pentru completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

Am fost legal sesizaţi.

Senatul a adoptat iniţiativa, în calitate de primă Cameră sesizată.

Noi suntem Cameră decizională.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social şi Comisia pentru politică externă au avizat favorabil proiectul.

Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 18 alin. (4) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, precum şi pentru completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, doamna deputat Lovin Ramona.

Doamna Ramona Lovin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În luna martie a acestui an am adresat o întrebare ministrului afacerilor externe de la acel moment, prin care îi ceream să-mi comunice câte cereri de ajutor financiar pentru repatrierea cetăţenilor decedaţi în străinătate se primiseră pe parcursul anului de către minister şi câte dintre acestea au fost soluţionate, în sensul că oamenii au şi primit acei bănuţi.

Mi s-a transmis că ministerul, până la acel moment, primise 5 cereri, şi niciuna dintre ele nu a fost considerată eligibilă.

De aceea, noi vom vota pentru adoptarea acestui proiect. Suntem de acord ca persoanele fizice şi juridice străine, care apelează la serviciile misiunilor noastre diplomatice, să fie taxate.

Suntem foarte bucuroşi că banii rezultaţi din aceste taxe vor merge în fondul pentru ajutarea persoanelor care au nevoie de transport pentru decedaţi, însă fac un apel către Ministerul de Externe să se asigure şi să ne asigure că aceşti bani vor ajunge, efectiv, la aceste persoane, că nu vor rămâne doar fonduri pe hârtie, ca până acum, pentru că, din nou, aceasta este praf în ochi pentru românii din diaspora.

Dacă votăm legi, aici, pentru românii din diaspora, haideţi să le şi aplicăm!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Încheiem prima parte a şedinţei.

Vom continua cu sesiunea dedicată întrebărilor şi interpelărilor pentru Guvernul României.

După o scurtă pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Continuăm a doua parte a şedinţei noastre de astăzi, 6 octombrie 2025, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

În continuare, avem de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării răspunsul pentru întrebarea formulată de domnul deputat Brian Cristian, USR.

Este în sală? Nu. Da, sunteţi în sală.

Vă rog, deci, din partea... vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Radu-Dumitru Antohi (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Bună ziua!

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 2061A, am transmis raportul în copie, Raportul de control nr. 134/R/CC din 1.08.2025 cu privire la activitatea de control desfăşurată la Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş şi la Colegiul de Arte Baia Mare, de Corpul de Control din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în perioada 10.03.2025 - 12.03.2025.

Vă mulţumim pentru colaborare şi vă asigur de toată consideraţia noastră.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să aveţi o intervenţie, domnule deputat? Nu. În regulă.

Continuăm cu răspunsul venit tot de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru doamna deputat Mirela Furtună.

Este în sală? Nu.

Răspunsul va fi transmis.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru domnul deputat Ungureanu, de la USR.

Este în sală? Nu.

Răspunsul va fi înmânat.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale - un răspuns tot pentru domnul deputat Ungureanu, de la USR.

Nu este în sală.

Va fi înmânat.

Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii - un răspuns comun, tot pentru domnul deputat... (Vociferări.)

Da, deci, în scris.

Mulţumesc.

Şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, pentru domnul deputat Muraru Iulian-Alexandru.

Este în sală?

Domnul deputat nu este în sală.

Rămâne în scris.

De asemenea, Ministerul Finanţelor, Blaga Daniel-Codruţ, de la USR.

Este în sală domnul deputat? Nu.

Rămâne în scris.

Ministerul Finanţelor şi Ministerul Energiei - un răspuns comun pentru domnul deputat Mîndrescu Nicolae, de la AUR.

Este în sală domnul Mîndrescu? Nu.

Rămâne în scris.

Şi ultimul răspuns, de la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, pentru domnul deputat Chirilă Virgil Alin.

Este în sală? Nu.

Rămâne şi acesta în scris.

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi timpul de 3 minute.

Începem cu domnul deputat Dan-Mihai Nicolae, de la Partidul POT - o interpelare.

Este în sală? Nu.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea, de la AUR?

Aveţi două interpelări, vă rog, prezentaţi una singură.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi domni miniştri,

Guvernul României a anunţat, recent, participarea ţării noastre la Programul european "Security Action for Europe" - SAFE, în cadrul căruia România ar urma să contracteze împrumuturi în valoare de 16,68 miliarde de euro. Aceste fonduri sunt prezentate ca o oportunitate pentru modernizarea Apărării şi dezvoltarea infrastructurii strategice, însă lipsa de transparenţă privind condiţiile de finanţare, criteriile de eligibilitate şi impactul asupra datoriei publice ridică întrebări serioase.

Având în vedere dimensiunea acestui angajament financiar şi importanţa lui pentru securitatea şi stabilitatea economică a României, vă rog să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

- Care sunt condiţiile financiare exacte ale împrumutului contractat prin Programul SAFE, nivelul dobânzii, perioada de graţie, termenul de rambursare şi costul total estimat pentru România până la maturitate?

- Ce proiecte concrete a inclus Guvernul României în Planul Naţional transmis Comisiei Europene, cu ce valoare estimată fiecare şi ce parte din suma de 16,68 miliarde de euro este destinată Apărării, respectiv infrastructurii de transport?

- Sunt incluse autostrăzile A7 şi A8 - proiecte de infrastructură civilă în programul european destinat înzestrării militare?

- Ce criterii de eligibilitate au fost aplicate pentru a demonstra caracterul strategic al acestor investiţii?

- Care este poziţia Guvernului faţă de restricţiile impuse de Programul SAFE privind achiziţiile comune şi furnizorii din afara Uniunii Europene, în condiţiile în care acestea pot limita cooperarea României cu parteneri strategici precum Statele Unite şi Israelul?

- Cum intenţionează Guvernul să asigure controlul democratic şi transparenţa utilizării fondurilor SAFE, având în vedere că programul este criticat chiar la nivelul Uniunii Europene, pentru excluderea Parlamentului European din procesul decizional?

- Ce impact bugetar şi macroeconomic estimează Guvernul că va avea acest împrumut asupra datoriei publice şi a deficitului bugetar în următorii ani, având în vedere nivelul actual ridicat al costurilor de împrumut ale României?

Dat fiind caracterul excepţional al sumei şi implicaţiile directe asupra independenţei financiare şi strategice a României, consider necesar ca Executivul să ofere răspunsuri clare, documentate şi complete, astfel încât Parlamentul să poată evalua în cunoştinţă de cauză consecinţele acestei decizii.

Vă rugăm să transmiteţi răspunsul dumneavoastră oral şi scris.

Cu respectul cuvenit, deputat de Suceava, Negrea Petru-Gabriel.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

În continuare, domnul Călin-Florin Groza, neafiliat.

Dacă este în sală Călin-Florin Groza? Nu este.

Mergem mai departe.

Deci rămân interpelările în scris.

Gabriela Porumboiu, de la Grupul parlamentar POT?

Nu este în sală.

Rămâne, de asemenea, interpelarea depusă în scris.

Domnul Andrei Dolineaschi?

Nu este prezent.

Rămâne în scris.

Ioan Lăzăroi, SOS România?

Nu este.

Rămâne interpelarea în scris.

Mihai-Adrian Ţiu, SOS România?

Nu este.

Rămâne în scris. Rămân, că sunt 6 interpelări aici.

Florin Caragaţă, SOS România?

Nu este prezent.

De asemenea - 5 interpelări - rămân în scris.

Sergiu Lucian-Matei, Grupul parlamentar POT?

Nu.

3 interpelări - rămân în scris.

Patricia-Simina-Arina Moş, PNL?

O interpelare.

Rămâne în scris.

Corina Atanasiu, USR?

Două interpelări.

Rămân în scris.

Tudor Ionescu, SOS România?

4 interpelări.

Rămân în scris.

Dumitriţa Albu, neafiliat?

O interpelare.

Nu este.

Rămâne în scris.

Dumitru Coarnă, neafiliat?

O interpelare.

Rămâne în scris.

Mircea Roşca, Partidul Naţional Liberal?

3 interpelări.

Vă rog să prezentaţi una.

Domnul Mircea Roşca:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată doamnei Oana-Silvia Ţoiu, ministrul afacerilor externe.

Obiectul - "Protecţia copiilor români instituţionalizaţi sau supuşi unor proceduri de plasament forţat în străinătate".

Stimată doamnă ministru,

Realitatea actuală arată că un număr semnificativ de copii români se confruntă cu situaţii extrem de dificile în afara graniţelor. Vorbim deja despre zeci, dacă nu chiar sute de cazuri de copii români confiscaţi de autorităţile din Germania, Norvegia, Austria, Finlanda, Danemarca şi Marea Britanie, în baza unor reglementări excesiv de restrictive şi a unor interpretări abuzive.

În lipsa unui cadru legislativ clar şi a unor mecanisme bilaterale funcţionale, există riscul ca statul român să nu îşi poată îndeplini rolul de protecţie a acestor copii.

România nu-şi poate permite să rămână indiferentă. Aceşti copii nu sunt statistici, nu sunt dosare birocratice - sunt destine frânte. Ei au nevoie ca statul român să-i apere, să intervină ferm şi să creeze mecanisme reale de sprijin pentru familiile afectate.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

- Ce demersuri legislative aţi iniţiat, până în prezent, pentru reglementarea intervenţiei statului român în cazurile de instituţionalizare sau plasament forţat al copiilor români în străinătate?

- Există proiecte de lege sau modificări legislative aflate în lucru pe această temă?

- Ce acorduri bilaterale sau protocoale de colaborare există, în prezent, între România şi statele unde au fost înregistrate astfel de cazuri?

- Ce mecanisme concrete aţi implementat pentru ca ambasadele şi consulatele României să poată interveni eficient în cazurile de copii români aflaţi în proceduri de plasament?

- Aveţi o evidenţă clară a numărului de copii români instituţionalizaţi sau supuşi unor proceduri de plasament forţat în străinătate?

- Cum este monitorizată situaţia acestor copii şi cum sunt transmise datele către instituţiile din România?

- Care sunt paşii următori pe care ministerul dumneavoastră îi va face pentru a consolida protecţia copiilor români din afara graniţelor?

Aştept răspunsul dumneavoastră scris şi oral, conform prevederilor regulamentare.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Maricel Popa, PSD?

Rămân cele trei interpelări în scris.

Domnul deputat Cotîrleţ Paul-Claudiu, PSD?

Rămâne în scris interpelarea.

Doamna deputat Ana-Marcela Baş, SOS România?

Deci rămâne în scris - o interpelare.

Şi subsemnata.

(Coboară la tribună.)

Sunt mai multe interpelări. Am să o prezint pe cea adresată atât domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul României, cât şi ministrului economiei şi ministrului finanţelor, privind desecretizarea contractului privatizării ArcelorMittal şi, în egală măsură, un audit cu privire la aflarea modului în care au fost cheltuiţi toţi banii - mulţi, nu puţini, intuim noi - ajutor de stat pentru ArcelorMittal.

Mulţumesc.

(Revine la prezidiu.)

Doamna deputat Simona-Elena Macovei, SOS România?

Două interpelări.

Rămân în scris.

Doamna Verginia Vedinaş, SOS România?

O interpelare.

Rămâne în scris.

Doamna Raisa Enachi, neafiliat?

3 interpelări.

Vă rog să prezentaţi una dintre ele.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată domnului Ivan, ministrul energiei.

Obiectul interpelării - "Vasluiul plăteşte preţul sărăciei, guvernanţii, preţul trădării".

Stimate domnule ministru,

În România de azi, oamenii trăiesc cu teama facturii care vine la sfârşit de lună. Nu mai e vorba doar de cifre, ci de pâinea pusă pe masă, de lemnele pentru iarnă şi de luminile stinse mai devreme, ca să facă oamenii economie.

În sate din Vaslui, unde nu există nici canalizare şi nici alternative moderne de încălzire, realitatea e mai dură - oamenii se descurcă aşa cum pot, în timp ce companiile energetice fac profituri uriaşe.

România are resurse şi produce suficientă energie pentru consumul intern, dar a ajuns să o vândă pe nimic şi să o răscumpere la preţuri astronomice.

Nu este o eroare, ci un mecanism strâmb, tolerat de Guvern, din care câştigă doar alţii.

În acest context, domnule ministru, vă adresez următoarele întrebări:

1. Cine a câştigat atunci când România a vândut energie cu un leu şi a răscumpărat-o cu 2.500? Românii au dreptul să afle numele şi explicaţiile, nu să fie minţiţi.

2. Cum justificaţi, domnule ministru, faptul că aţi promis energie ieftină, dar pentru un pensionar din Vaslui sau o familie cu salariul minim asta înseamnă doar lumină stinsă mai devreme şi iarna trăită cu câteva lemne?

3. Cum este posibil ca, în 2025, sate întregi să rămână fără infrastructură minimă şi fără soluţii moderne de încălzire, în timp ce intermediarii şi marile companii energetice îşi umplu buzunarele?

4. De ce românii trebuie să suporte ajustări fiscale şi reforme care, în realitate, înseamnă austeritate pentru cei simpli şi avantaje pentru cei care oricum erau la adăpost?

Domnule ministru,

Vasluiul şi România nu mai pot fi ţinute la marginea dezvoltării. Românii nu mai pot trăi din promisiuni, au nevoie de fapte care să le aducă siguranţă şi demnitate - o reglementare transparentă a pieţei energetice şi stoparea cheltuielilor prin care se vinde ieftin şi se răscumpără scump; prioritate pentru consumul intern la preţuri corecte, nu pentru exporturi care ne lasă pe noi cu mâna întinsă; protecţia reală a celor vulnerabili - pensionari, persoane cu dizabilităţi, familii cu venituri mici; taxarea corectă a marilor companii energetice şi eliminarea intermediarilor care parazitează astăzi piaţa.

Noi, republicanii, vrem ca resursele energetice ale României să fie folosite cu adevărat în interesul naţional, pentru dezvoltarea statului şi pentru binele cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Cristian-Alexandru Popa? Grupul parlamentar POT.

Două interpelări, prezentaţi una.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În calitate de deputat în Parlamentul României, având în vedere atribuţiile ce revin Companiei Naţionale de Investiţii în derularea şi monitorizarea proiectelor de investiţii publice de interes naţional şi local, adresez următoarea interpelare prin care vă solicit informaţii concrete referitoare la stadiul lucrărilor la Sala Polivalentă din Braşov.

Obiectivul celui mai important proiect de infrastructură sportivă din ultimii 50 de ani este să găzduiască evenimente sportive şi culturale de interes local şi naţional. Prin aceasta, vă rog, domnule ministru al dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, să-mi comunicaţi următoarele:

1. Care este stadiul actual al lucrărilor la viitoarea Sală Polivalentă din municipiul Braşov?

2. Care este valoarea totală a investiţiei şi dacă au existat majorări ale costurilor faţă de valoarea iniţială?

3. Care este termenul de finalizare şi de punere în funcţiune a obiectivului?

4. Dacă au existat întârzieri faţă de graficul iniţial, care au fost cauzele şi care au fost măsurile pentru recuperarea acestora?

5. Care sunt companiile implicate în proiect şi prin ce metodă au fost atribuite?

Având în vedere importanţa acestui obiectiv de realizare a infrastructurii necesare dezvoltării sportului şi a evenimentelor culturale din judeţul Braşov, vă solicit respectuos un răspuns scris şi oral, în termenul prevăzut de lege.

Cu respect, deputat Popa Cristian-Alexandru, Partidul Oamenilor Tineri.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL?

3 interpelări.

Rămân în scris.

Domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, SOS România?

Două interpelări.

Rămân în scris.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliat?

Două interpelări.

Rămân în scris.

Domnul deputat Ciprian-Doru Rigman, USR?

O interpelare.

Rămâne în scris.

Domnul deputat Bogdan-Petru Cojocaru, PSD.

3 interpelări.

Vă rog să prezentaţi una dintre ele.

Domnul Bogdan-Petru Cojocaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Voi prezenta una din cele 3 interpelări, adresată Ministerului Sănătăţii, domnului ministru Rogobete.

Obiectul interpelării - "Informarea Consiliului de administraţie şi a Consiliului Judeţean Iaşi privind apariţia focarului de infecţie la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Sfânta Maria» Iaşi".

Stimate domnule ministru,

Tragedia produsă recent la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sfânta Maria" din Iaşi, soldată, din păcate, cu pierderea a şapte vieţi, a generat o profundă emoţie publică şi, bineînţeles, a ridicat numeroase semne de întrebare privind modul în care a fost gestionată această situaţie de către conducerea unităţii sanitare.

Inspecţia Sanitară de Stat şi Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii au desfăşurat verificări amănunţite, la nivelul spitalului, pentru a stabili cauzele şi eventualele deficienţe administrative sau medicale care au dus la această tragedie.

Şi, bineînţeles, în contextul acestor anchete, cred că este foarte importantă clarificarea modului în care au fost respectate procedurile legale de raportare şi informare a autorităţilor tutelare, respectiv Consiliul de administraţie al spitalului şi Consiliul Judeţean Iaşi, în calitate de ordonator principal de credite şi autoritate care coordonează unitatea sanitară.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog frumos să ne comunicaţi următoarele:

1. Potrivit constatărilor echipelor de control, Spitalul de Copii "Sfânta Maria" din Iaşi a informat Consiliul de administraţie al unităţii şi Consiliul Judeţean Iaşi cu privire la apariţia focarului de infecţie şi, dacă da, la ce date au fost transmise aceste informări?

2. Dacă în cadrul verificărilor au fost identificate întârzieri, omisiuni sau nereguli în comunicarea acestor informaţii către autorităţile tutelare?

3. Ce măsuri intenţionează Ministerul Sănătăţii să dispună pentru a preveni repetarea unor asemenea tragedii şi pentru a îmbunătăţi sistemul de monitorizare şi raportare a infecţiilor asociate actului medical?

Vă mulţumesc frumos.

Vă rog să-mi transmiteţi răspunsul în scris.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului minorităţilor, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelare adresată domnului Daniel-Ovidiu David, ministrul educaţiei şi cercetării.

Obiectul interpelării - "Constituirea şi selecţia grupurilor de lucru pentru elaborarea programelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale".

Stimate domnule ministru,

Pentru minorităţile naţionale din România, limba maternă reprezintă un pilon fundamental al identităţii culturale şi spirituale, iar studierea acesteia în cadrul sistemului de învăţământ contribuie nu doar la dezvoltarea competenţelor lingvistice şi culturale ale elevilor, ci şi la păstrarea şi transmiterea valorilor, tradiţiilor şi identităţii fiecărei comunităţi etnice, în acest context, învăţământul în limba ucraineană maternă având un rol deosebit în formarea tinerelor generaţii ale comunităţii ucrainene din România.

Astfel, pentru actualizarea programelor şcolare destinate învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, la nivelul Ministerului Educaţiei funcţionează, în conformitate cu Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3593/2014 privind metodologia de elaborare şi aprobare a curriculumului şcolar, grupuri de lucru specializate pentru elaborarea şi revizuirea programelor şcolare, printre acestea regăsindu-se şi Grupul de lucru pentru limba şi literatura ucraineană maternă şi pentru metodica predării limbii ucrainene materne, constituit la nivelul învăţământului liceal pentru toate filierele.

De asemenea, potrivit Notei nr. 11411 din 12.08.2025 privind aprobarea componenţei grupurilor de lucru pentru elaborarea programelor şcolare, fiecare dintre aceste grupuri, inclusiv cel pentru Limba şi literatura ucraineană maternă şi Metodica predării limbii ucrainene materne, are rolul de a asigura actualizarea şi armonizarea programelor şcolare în raport cu nevoile educaţionale actuale şi cu principiile didactice moderne.

În cadrul întâlnirilor purtate cu reprezentanţii mediului educaţional, inclusiv în cadrul Consfătuirilor Naţionale ale Cadrelor Didactice de Limba Maternă Ucraineană, a fost semnalată lipsa unor proceduri clare şi transparente privind înfiinţarea, informarea şi selecţia membrilor acestor grupuri de lucru.

Deşi ordinul ministrului educaţiei naţionale prevede că selecţia membrilor grupurilor de lucru se bazează pe criterii, precum competenţele profesionale, experienţa în domeniul curricular şi capacitatea de a contribui la dezvoltarea unui curriculum modern şi echilibrat, nu este cunoscut modul concret în care aceste criterii sunt aplicate în practică.

În atare condiţii, stimate domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi punctul de vedere al Ministerului Educaţiei cu privire la constituirea şi selecţia grupurilor de lucru pentru elaborarea programelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale, cu precădere pentru disciplina "Limba şi literatura ucraineană maternă", precizând dacă în cazul acestui grup a fost respectat cadrul legislativ privind selecţia membrilor, care a fost procedura prin care cadrele didactice de specialitate au fost informate despre posibilitatea de a participa la procesul de selecţie şi modul concret în care s-a realizat selecţia acestora.

Asigurându-vă de tot respectul, stimate domnule ministru, în conformitate cu dispoziţiile Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat atât oral, cât şi în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alexandru Muraru, PNL?

Doamna deputat Biró Rozália-Ibolya?

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman, AUR?

Vă rog, aveţi două interpelări, prezentaţi una.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată domnului Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

Stimate domnule ministru,

Premierul României, domnul Ilie Bolojan, a anunţat, recent, faptul că în perioada imediat următoare va fi demarată procedura listării pe bursă a unor companii de stat. Conform unor surse, cel mai probabil ar fi vorba de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti - CNAB, CEC Bank şi Hidroelectrica.

Potrivit surselor publice, în anul 2024, aceste companii naţionale au înregistrat profituri considerabile: Hidroelectrica - 4,1 miliarde lei; CEC Bank - 668 milioane de lei şi CNAB - 600 milioane de lei -, mai ales în condiţiile în care ele, companiile, au fost administrate de către diverşi oameni promovaţi de partidele politice, oameni ce nu aveam competenţe cu domeniul de activitate. Şi, cu toate acestea, companiile au înregistrat profituri.

În acest context, vă rog să aveţi amabilitatea de a clarifica următoarele aspecte:

1. Care este suma preconizată a intra la bugetul de stat, în urma listării pe bursă a acestor companii?

2. În situaţia ipotetică în care marja de profit aferentă anului 2024 s-ar menţine şi după momentul listării pe bursă, care ar fi sumele încasate la bugetul de stat?

3. Care este raţiunea economică strategică şi de oportunitate care stă la baza deciziei de listare la bursă?

4. Care este procentul de acţiune aferent fiecărei companii pe care intenţionaţi să o listaţi la bursă?

Vă solicit răspuns în scris.

Cu mulţumiri.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cosmin Hristu, AUR.

Vă rog.

Domnul Cosmin Hristu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului ministru Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

Obiectul interpelării mele de astăzi vizează necesitatea unificării procedurilor şi instituţiilor portuare din Constanţa Nord şi Constanţa Sud - Agigea.

Astăzi doresc să readuc în atenţia dumneavoastră o problemă care afectează direct eficienţa celui mai important nod logistic al României, Portul Constanţa.

De ani de zile, Portul Constanţa continuă să funcţioneze ca două entităţi distincte - Constanţa Nord şi Constanţa Sud - Agigea. Această divizare artificială generează o birocraţie inutilă, dublarea procedurilor şi pierderi semnificative de timp şi bani.

O navă care descarcă în Constanţa Nord, dar are destinaţia finală în Agigea, trebuie să reia formalităţile vamale şi de frontieră ca şi cum ar intra într-un alt port.

Această situaţie se regăseşte şi în cazul celorlalte instituţii ale statului - Autoritatea Navală Română, Poliţia de Frontieră, Direcţia Sanitar-Veterinară şi Direcţia de Sănătate Publică, care, în lipsa unei coordonări comune, sunt nevoite să se deplaseze permanent de la o vamă la alta.

Propun, aşadar, unificarea modului de aplicare a procedurilor vamale, având în vedere că la nivelul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa există o singură structură organizatorică pentru ambele porturi - Constanţa şi Constanţa Sud, Agigea.

Astfel, am avea două mari beneficii:

1. Scurtarea timpilor de derulare a procedurilor vamale;

2. O economie de personal şi resurse la nivelul conducerii şi instituţiilor implicate în activitatea celor două porturi.

Este evident că Portul Constanţa are potenţialul de a redeveni lider regional, însă acest lucru se poate realiza doar prin reforma administrativă coerentă şi o viziune unitară de dezvoltare.

Întrebarea mea este următoarea:

Ce măsuri concrete intenţionaţi să luaţi pentru a asigura unificarea procedurilor şi coordonarea instituţiilor portuare, astfel încât Portul Constanţa să funcţioneze ca un singur port modern, eficient şi competitiv la nivel regional?

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Hristu Cosmin.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

În continuare, doamna Ramona-Ioana Bruynseels.

Domnul Nicolae Mîndrescu, AUR?

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv, AUR?

Vă rog.

O interpelare.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată domnului ministru Dragoş Pîslaru, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Obiectul întrebării: "Microbuze şcolare electrice - stadiul controlului depus".

Stimate domnule ministru,

Transportul şcolar reprezintă pentru mii de copii din România singura şansă de a ajunge zilnic la şcoală în condiţii decente şi sigure. Pentru aceşti elevi, în special din mediul rural, microbuzele şcolare nu sunt un moft, ci o necesitate absolută de care depinde viitorul lor educaţional şi, în multe cazuri, chiar şansa de a nu abandona şcoala.

În acest context, achiziţiile de microbuze şcolare electrice, finanţate din fonduri europene şi naţionale, ar trebui să fie un exemplu de responsabilitate, transparenţă şi corectitudine.

Din păcate, în judeţul Iaşi au fost semnalate achiziţii la preţuri exorbitante, care au ridicat numeroase semne de întrebare, inclusiv din partea presei locale şi naţionale. Tocmai de aceea, opinia publică are nevoie de răspunsuri clare şi ferme privind modul în care au fost gestionate aceste fonduri.

Având în vedere că aţi dispus efectuarea unui control asupra acestor achiziţii, vă rog să-mi comunicaţi următoarele:

1. Care au fost rezultatele controlului dispus şi ce neconformităţi au fost identificate?

2. Au fost dispuse măsuri în urma controlului?

3. Au fost transmise sesizări către alte instituţii? Dacă da, care sunt acestea şi care este stadiul acestora?

Vă solicit ca răspunsurile să fie transmise oral şi în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Antonio Popescu, AUR.

Vă rog.

Domnul Antonio-Gabi Popescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare parlamentară îndreptată către domnul Ilie Bolojan, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării parlamentare: "Situaţia gravă din cadrul DGASPC Vâlcea şi necesitatea alocării urgente de fonduri din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului".

Stimate domnule prim-ministru,

Vă adresez prezenta interpelare, în contextul unei crize sociale fără precedent care afectează Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea. Această instituţie, care are în grijă copii abandonaţi, persoane cu dizabilităţi şi vârstnici aflaţi în situaţii-limită a ajuns în imposibilitatea de a-şi onora obligaţiile elementare: plata salariilor, asigurarea hranei, a medicamentelor şi a condiţiilor minime de trai.

Peste 1.000 de angajaţi ai DGASPC Vâlcea au intrat în grevă generală, fiind exasperaţi de întârzierile salariale şi de lipsa de soluţii reale din partea autorităţilor. Activitatea instituţiei este, practic, paralizată, cu excepţia unor servicii minimale de urgenţă, ceea ce pune în pericol direct siguranţa şi viaţa celor mai vulnerabili dintre cetăţeni. Această situaţie a fost cauzată, printre altele, de o eroare administrativă gravă: bugetarea fondurilor pentru doar 6 luni.

În prezent, DGASPC Vâlcea a devenit un caz unic în România, fiind prima instituţie de acest fel, care nu mai are resurse nici pentru salarii şi nici pentru nevoile de bază ale beneficiarilor.

Domnule prim-ministru,

Aveţi la dispoziţie Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, instrument prevăzut tocmai pentru situaţii excepţionale şi de urgenţă. Criza de la DGASP Vâlcea nu mai suportă amânare: peste 1.000 de angajaţi şi mii de beneficiari se află în pragul dezastrului social.

Vă solicit, prin prezenta interpelare, următoarele:

1. Alocarea de urgenţă a fondurilor necesare din Fondul de rezervă bugetară pentru acoperirea cheltuielilor de personal şi funcţionare ale DGASPC Vâlcea, astfel încât instituţia să-şi poată continua activitatea fără a pune în pericol viaţa şi siguranţa beneficiarilor;

2. Dispunerea unei anchete administrative, pentru a stabili cauzele bugetării eronate şi responsabilităţile celor care au permis această situaţie intolerabilă.

Şi 3. Adoptarea unor măsuri structurale pentru a preveni repetarea unor asemenea crize, printr-un mecanism de finanţare stabil, transparent şi predictibil al DGASPC-urilor din întreaga ţară.

Vă rog să trataţi această situaţie cu prioritate maximă şi să dispuneţi măsurile necesare pentru a evita colapsul total al sistemului de asistenţă socială din judeţul Vâlcea.

Aştept răspuns scris şi verbal.

Cu consideraţie, deputat Antonio Popescu, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu, AUR?

Domnul Nicolae-Mirel Ion, SOS România?

Doamna Elena-Laura Toader, SOS România?

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu, SOS România?

Şi domnul Brian Cristian, USR.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului Ilie Bolojan şi are ca obiect: "Introducerea obligatorie a sistemelor GPS pe autoturismele instituţiilor publice".

Stimate domnule prim-ministru,

În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, aţi arătat că, prin măsuri ferme şi clare, se poate reduce risipa de resurse publice. Implementarea sistemelor de monitorizare GPS a dus atunci la scăderea consumului de carburant şi a cheltuielilor aferente parcului auto, iar ulterior măsura a fost extinsă la instituţiile din subordine. Rezultatele sunt cunoscute, apreciate şi au fost o sursă de inspiraţie şi pentru alte administraţii: mai multă transparenţă şi economie la buget.

Consider că un asemenea demers ar trebui aplicat şi la nivel naţional, de la instituţiile centrale până la cele locale. Tocmai de aceea, în mandatul trecut, am iniţiat un proiect legislativ pentru introducerea de sisteme GPS pe autoturismele instituţiilor publice. Propunerea a fost respinsă atunci, dar am redepus proiectul anul acesta, convins că este o măsură de bun-simţ, care aduce atât transparenţă, cât şi economii substanţiale pentru bugetul public.

Este adevărat că implementarea presupune un impact bugetar iniţial, dar experienţa arată că, într-un singur an fiscal, economiile generate acoperă aceste cheltuieli. Vă transmit ataşat un tabel cu datele colectate de la ministere, rezultate în urma interpelărilor pe care le-am adresat în mandatul trecut. Din aceste răspunsuri reiese clar dimensiunea consumului şi a cheltuielilor. Doar la nivelul instituţiilor centrale, cu o reducere minimă estimată de 30%, nu de 40%, cât aţi reuşit în Bihor, sau procentele mai mari obţinute în mediul privat, economia anuală ar fi de aproximativ 100 de milioane de lei. Este o măsură care ar susţine şi direcţiile de reformă pe care le-ţi propus la nivel naţional şi pe care le susţin.

Avem şi ministere care au făcut paşi concreţi în această direcţie. Ministerul Mediului, de exemplu, a introdus, prin ordin de ministru, obligativitatea montării de GPS-uri pe autoturismele din subordine; la Romsilva, de exemplu.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi următoarelor întrebări:

1. Care este poziţia dumneavoastră cu privire la această iniţiativă şi la măsurile propuse?

2. Susţineţi aplicarea acestei măsuri la nivel naţional? Dacă da, luaţi în considerare să iniţiaţi o ordonanţă de urgenţă prin care măsura să fie implementată unitar?

Aştept răspunsul dumneavoastră în scris, conform prevederilor legale.

Cu consideraţie, Brian Cristian, deputat al USR, Maramureş.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Pentru colegii care au fost nominalizaţi, dar care nu şi-au prezentat aceste interpelări, nefiind prezenţi, acestea vor rămâne în scris.

Nemaifiind alte solicitări, declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.42.