Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua, stimate colege, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 136 de colegi.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 27 şi miercuri, 29 octombrie 2025; programul de lucru pentru perioada 27 octombrie - 1 noiembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 20-27 octombrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17.00, apoi vom continua lucrările noastre cu primirea răspunsurilor la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă există obiecţii, comentarii cu privire la ordinea de zi.

Nu există.

Doresc să transmit, în numele nostru, al tuturor colegelor şi colegilor, la mulţi ani doamnei Éva-Andrea Csép, de la UDMR, care astăzi îşi sărbătoreşte ziua de naştere - la mulţi ani! (Aplauze.) - alături de colegii noştri, Lucian Bode, de la PNL, şi domnul Dumitru Tilea.

Să fiţi sănătoşi!

La mulţi ani! (Aplauze.)

Pe procedură, domnul secretar Velcescu Florin-Bogdan, vă rog, de la Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Vin către dumneavoastră cu o rugăminte - şi v-aş ruga să fiţi de acord, pentru că e un gest simbolic. Avem pe hol un cor al rezerviştilor, de la Argeş, care au vizitat astăzi Parlamentul şi au avut o conferinţă, şi v-aş ruga, doamnă preşedinte, să supuneţi la vot permisiunea de a veni să cânte în plenul Camerei Deputaţilor... (Vociferări.) Imnul naţional. Două strofe. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc frumos.

Domnule chestor, dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine procedurile regulamentare. Trebuia să propuneţi în şedinţa Biroului permanent. Tocmai ce am încheiat şedinţa Biroului permanent. Puteaţi să faceţi această solicitare acolo. (Vociferări.)

Propun să intrăm în ordinea de zi.

Primul punct, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local; PL-x 207/2024; caracter organic.

Avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Da, domnul Miklós Zoltán, de la UDMR.

Vă rog.

Domnul Miklós Zoltán:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Practic, cu această iniţiativă legislativă vrem ca activitatea de atragere de investiţii şi activitatea de creare de locuri de muncă să fie recunoscută ca fiind de utilitate publică.

Această activitate ştim foarte bine că se realizează aproape în toate judeţele ţării, în folosul comunităţilor locale. Extinderea parcurilor industriale şi a parcurilor ştiinţifice şi tehnologice este foarte importantă, pentru că astfel putem crea condiţiile ca activitatea industrială să se realizeze într-un spaţiu controlat, unde traficul industrial, unde activitatea de gestionare a deşeurilor poate fi administrată în mod eficient, în acele locuri, în acele spaţii unde există toate utilităţile necesare pentru ca aceste activităţi industriale să se realizeze.

În acest sens, trebuie să adaptăm cadrul legislativ, să revizuim cadrul legislativ, motiv pentru care am făcut această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc tuturor colegilor care au votat pozitiv în comisiile de specialitate.

Şi, da, noi, Grupul UDMR, vom susţine această iniţiativă.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru administraţie publică.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În temeiul prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege amintit.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, aşa cum a spus şi colegul de la UDMR, suplimentarea domeniilor şi a obiectivelor de investiţii care intră sub incidenţa Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, cu unul nou, respectiv "extinderea parcurilor industriale şi a parcurilor ştiinţifice şi tehnologice".

Suntem Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege cu amendamente admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale?

Doamna deputat Simu Aurora-Tasica, vă rog, neafiliat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa unei modificări aparent tehnice, dar cu implicaţii juridice, economice şi constituţionale majore. Prin propunerea de modificare şi completare a Legii privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, se adaugă extinderea parcurilor industriale şi a parcurilor ştiinţifice şi tehnologice între lucrările pentru care se poate dispune exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Se deschide o poartă periculoasă, aceea a exproprierii proprietăţii private în favoarea unor interese private, mascate sub eticheta interesului public.

Mă întreb, pentru cine, de fapt, este făcută această lege? Pentru români şi pentru România? Pentru că mie nu mi se pare aşa.

Constituţia României, la art. 44 alin. (3), este clară - "Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire".

Or, această modificare nu defineşte nici ce înseamnă "parc industrial de interes public", nici dacă beneficiarii exproprierii vor fi autorităţi publice sau operatori privaţi. Astfel, se poate ajunge ca statul sau o primărie să exproprieze un teren privat, terenul oamenilor, pentru a-l ceda ulterior unor companii private, sub pretextul dezvoltării unui parc industrial.

Această lege nu cred că este făcută pentru români.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte solicitări pentru intervenţii la dezbaterile generale. Avem 4 amendamente admise. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare; PL-x 754/2023; caracter organic; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente admise.

Am să invit reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de act normativ are în vedere punerea în aplicare, la nivelul legislaţiei naţionale, a prevederilor Directivei (UE) 2022/2556, prin transpunerea acesteia la nivelul Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările şi completările ulterioare.

Vă rugăm să fiţi de acord cu raportul de admitere.

Mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru politică economică. Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Senatul a adoptat acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege cu amendamente admise, care sunt redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule preşedinte, vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Trei minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trei minute.

Să înceapă votul!

Din totalul celor 212 colegi prezenţi, 210 voturi pentru, o abţinere şi un coleg nu votează. Adoptat.

Trecem la dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Negoescu Mihai-Bogdan.

Domnul Mihai-Bogdan Negoescu:

Acest PL-x 754 creează, de fapt, cadrul ca Autoritatea de Supraveghere Financiară să aibă o mai bună colaborare, să dea mai bine raportul, da, către Uniunea Europeană.

Acum nu pot să nu remarc legătura şi interesul pe care toate aceste proiecte legislative legate de asigurare şi reasigurare o au în fiecare zi din ultimele săptămâni. Există o legătură clară cu PL-x 630 pe care îl avem astăzi în Comisia pentru politică economică, la dezbatere, pe poziţia numărul 3, prin care inclusiv ESAP-ul primeşte de la ASF aceste informări, şi nu pot să nu remarc că săptămâna trecută am fost chemaţi, la ora 9.30, pentru a doua oară, în Comisia economică, pentru a se mai face amendamente, pe ici, pe colo, la PL-x 192, care reglează acest fond de garantare în domeniul asigurărilor.

Ceea ce vreau să transmit este că, pentru acei români care îşi pun întrebarea de ce poliţele noastre sunt la cele mai înalte niveluri, ca şi costuri, în Uniunea Europeană, trebuie să înţelegeţi că societăţile de asigurare au ca scop obţinerea de profit, şi atâta vreme cât, din incompetenţă, au fost posibile falimente răsunătoare în industria de asigurări şi reasigurări, este evident că aceia care au mai rămas să activeze vor încerca să-şi conserve profitabilitatea, mărind costul poliţelor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 12 amendamente admise.

Dacă de la punctul 1 la punctul 6 sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

De la 7 la 12, obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 18 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri; PL-x 222/2025; caracter ordinar.

Nu avem amendamente.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Această iniţiativă legislativă vine să aducă o corecţie cu privire la Ordonanţa nr. 140/2021 privind o mai bună protejare a drepturilor consumatorilor.

Astfel, prin măsurile reglementate în modificarea pe care noi am propus-o prin această iniţiativă legislativă, este încurajată conformarea comercianţilor în situaţiile în care consumatorii solicită returnarea unui bun - lucru care până acum nu era acoperit printr-o sancţiune contravenţională, deci, de aici puteau decurge o serie de abuzuri cu privire la consumatori.

Iar principalul scop al acestei iniţiative este prevenţia acestor purtări abuzive pe care le pot avea anumiţi agenţi comerciali la adresa consumatorilor.

Este o iniţiativă care a venit ca urmare a solicitărilor cetăţenilor care s-au confruntat cu o serie de situaţii de acest tip, în care au văzut că nu au nicio modalitate de a-şi apăra drepturile, şi prin această măsură noi dorim să prevenim o serie de abuzuri care pot apărea în piaţa românească.

Noi mulţumim, în calitate de iniţiatori, Comisiei pentru politică economică, Comisiei pentru industrii şi servicii şi Comisiei juridice, pentru acest raport pozitiv de adoptare şi considerăm că iniţiativa noastră vine în ajutorul cetăţenilor României şi în vederea unei pieţe concurenţiale care să respecte cu adevărat drepturile şi libertăţile cetăţeneşti ale românilor.

Partidul Naţional Liberal va fi de fiecare dată alături de cetăţeanul român, alături de producătorul român şi va încerca, prin tot ceea ce putem noi, să susţină o piaţă liberă, o piaţă dreaptă şi o piaţă în care să fie respectate drepturile fiecărui cetăţean din România.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru industrii, domnul preşedinte Bende Sándor.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 18 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege sus-menţionat.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Gheorghe Ionel, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Acest proiect de lege vine să repare o scăpare din legea actuală. În prezent, consumatorii au dreptul să primească un produs, dacă cel cumpărat nu este conform sau este defect, în primele 30 de zile de la cumpărare, dar nu exista nicio pedeapsă faţă de comercianţii care refuzau să facă acest schimb.

Prin această modificare se introduc amenzi între 5.000 şi 25.000 pentru magazinele care nu înlocuiesc produsele neconforme.

Este o măsură simplă, corectă, care îi protejează pe consumatori.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

11. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 JOIN (2025) 120; PHCD 74/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Raport privind Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărarea Europei 2030.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru industrii şi servicii şi de Comisia pentru politică externă, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Finanţelor, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea faţă de direcţiile de acţiune enunţate în Cartea albă privind apărarea europeană;

- a subliniat interesul strategic vital al României în consolidarea pilonului european al apărării transatlantice;

- şi a solicitat recunoaşterea poziţiei sale geostrategice unice, printr-un acces prioritar la instrumentele financiare şi la programele de dezvoltare a capacităţilor menţionate în Cartea albă;

- a reiterat importanţa achiziţiilor publice în comun, favorizarea industriilor europene de apărare, atingerea autonomiei strategice şi a suveranităţii tehnologice, reducerea dependenţelor sau constituirea unei pieţe unice a apărării, ca factori esenţiali în consolidarea capacităţilor de apărare;

- a subliniat faptul că Uniunea trebuie să adopte o abordare holistică şi orizontală, care să integreze dimensiunea de apărare şi securitate în majoritatea politicilor sale şi care să se sprijine pe instrumente financiare şi pe reglementări adecvate, bazate pe nevoile şi lacunele identificate în materie de capacităţi;

- a evidenţiat potenţialul sectorului IT românesc pentru dezvoltarea de software militar, sisteme autonome şi aplicaţii de inteligenţă artificială pentru apărare;

- a subliniat riscul major pe care ameninţările hibride digitale, în special dezinformarea masivă, îl au pentru securitatea naţională, integritatea proceselor democratice şi coeziunea socială;

- a propus înfiinţarea, în România, a unui Centru European de Excelenţă pentru Combaterea Dezinformării şi a Ameninţărilor Hibride Digitale.

Opinia a fost supusă dezbaterii în Comisia pentru afaceri europene din 21 octombrie 2025 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Întreb dacă sunt obiecţii şi comentarii de ordin general. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

12. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii JOIN (2025) 130; PHCD 75/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

De asemenea, am să invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să ia cuvântul.

Vă rog.

Mulţumesc.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii JOIN (2025) 130.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru sănătate şi familie, de Comisia pentru politică externă şi de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Interne, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea faţă de domeniile de acţiune enunţate în Strategia europeană;

- a recomandat un caracter flexibil pentru iniţiativele din Strategie, care să valorifice structurile şi mecanismele existente;

- a exprimat rezerve faţă de iniţiativa instituirii unui mecanism european de apărare civilă, din perspectiva riscului dublării mecanismului de protecţie civilă a Uniunii;

- a susţinut clarificarea noţiunii de "apărare civilă" la nivelul Uniunii;

- a subliniat faptul că investiţia în formarea civică şi pregătirea populaţiei este de natură să transforme cetăţenii din simplii beneficiari în parteneri activi ai securităţii colective;

- a sprijinit o abordare integrată a eforturilor în domeniul iniţiativelor care promovează cultura de securitate.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 21 octombrie 2025 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în formă adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Întreb dacă sunt obiecţii, comentarii de ordin general.

Doriţi să interveniţi? Doriţi să interveniţi? Nu. Bun.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2025 pentru modificarea art. 5 alin. (5¹) şi art. 12 alin. (1¹) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local; PL-x 125/2025; caracter organic; procedură de urgenţă.

Nu avem amendamente.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezenta ordonanţă de urgenţă priveşte un interes public general, deoarece implementarea măsurilor propuse conduce la asigurarea condiţiilor optime de finalizare a obiectivelor de interes naţional pentru infrastructura de transport.

Astfel, în scopul evitării unor blocaje în implementarea acelor obiective de interes naţional, gestionate de diverşi operatori economici, care se interferează din punct de vedere al traseului, se impune adoptarea unor măsuri legislative care să modifice dispoziţia alin. (5¹) al art. 5 din Legea nr. 255/2010 şi să permită ca, în situaţia în care un alt mare proiect de investiţii de interes naţional interferează cu un proiect de infrastructură de transport de interes naţional, eliberarea amplasamentului, prin devierea sau protejarea reţelelor amplasate în zona unde se vor desfăşura lucrările de execuţie aferente proiectului de transport de interes naţional să poată să fie realizată nu doar de către expropriator, în regie proprie sau prin antreprenor, ci şi prin deţinătorul de utilităţi, iar plata să fie realizată de către beneficiarul proiectului de infrastructură de transport, reducându-se astfel costurile de execuţie.

De asemenea, se propune modificarea art. 12 alin. (1¹), astfel încât să existe posibilitatea exproprierii, inclusiv a terenului aferent depozitării materialului rezultat din lucrare.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul act normativ în forma aprobată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, sau, din partea Comisiei pentru administraţie publică, pentru prezentarea raportului.

Comisia juridică sau Comisia pentru administraţie publică?

Da, am să vă invit pe dumneavoastră, doamnă secretar.

Doamna Oana Murariu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2025 pentru modificarea art. 5 alin. (5¹) şi art. 12 alin. (1¹) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.

Dezbaterea a avut loc în procedură de urgenţă; PL-x 125/2025.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea articolelor pe care le-am menţionat anterior, astfel încât, în situaţia în care un proiect de infrastructură de transport de interes naţional interferează cu un alt mare proiect de investiţii de interes naţional, eliberarea amplasamentului, prin devierea/protejarea reţelelor amplasate în zona unde se va desfăşura lucrările de execuţie aferente proiectului de transport de interes naţional, să poată fi realizată nu doar de către expropriator, în regie proprie, ci şi prin deţinătorul de utilităţi.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege şi, cu unanimitate de voturi, au decis adoptarea.

Membrii Comisiei juridice, cu majoritate de voturi, au decis adoptarea proiectului de lege, transmiţând plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Coman Dragoş-Florin.

Vă rog.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Se pare că, totuşi, această lege este despre construcţie; nu este despre austeritate şi nici despre măsuri care mai mult sufocă cetăţenii decât îi sprijină.

Iată că şi un ceas stricat arată ora corectă de două ori pe zi.

Astăzi avem spre dezbatere o iniţiativă care, culmea ironiei, e mai utilă decât toate pachetele de tăieri.

Proiectul de Lege privind modificarea Legii exproprierii vine, în sfârşit, cu o direcţie bună - accelerarea investiţiilor în infrastructura de transport şi eliminarea blocajelor birocratice care ne-au costat deja mult prea mult.

Este o iniţiativă care, dacă se aplică aşa cum este gândită, poate să scoată România din hăţişul întârzierilor, al pierderii fondurilor europene şi al şantierelor veşnic amânate.

România are nevoie de infrastructură, are nevoie de autostrăzi care să nu se termine în câmp, are nevoie de proiecte care să nu expire înainte să înceapă şi de investiţii care să nu fie doar machete în PowerPoint.

România are nevoie de drumuri, nu de promisiuni prăfuite şi de vizualuri de campanie.

Susţinem această iniţiativă tocmai pentru că, dincolo de ironia situaţiei, ea aduce beneficii reale.

Şi, dacă tot suntem condamnaţi de actuala guvernare să facem economie la toate, măcar să facem economie la timp şi la bani pierduţi, prin întârzieri inutile.

E ironic, cu un guvern care trăieşte pentru tăieri şi austeritate, azi vorbim de construcţii.

Măcar este ceva bun din tot acest paradox.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Ţiplea Dumitru.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2025 reprezintă o necesitate pentru garantarea atingerii obiectivelor asumate de România în PNRR, pe domeniul transporturilor, principala ţintă fiind asigurarea unei infrastructuri rutiere naţionale durabile, sigure, coerente şi interconectate cu reţeaua rutieră europeană.

Prin modificările legislative operate prin această ordonanţă, două mari proiecte de infrastructură de interes naţional pot continua execuţia, iar statul român se asigură că îndeplineşte condiţiile impuse pentru utilizarea fondurilor europene, care însumează, în acest sector al transporturilor, peste 27 de miliarde de euro, resurse vitale pentru dezvoltarea şi modernizarea ţării noastre.

În contextul situaţiei bugetare dificile în care se află România, atragerea tuturor fondurilor externe disponibile devine o prioritate imperativă pentru statul român, iar armonizarea legislaţiei, în vederea atingerii ţintelor asumate de statul român, trebuie realizată cu celeritate.

Prin urmare, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Adrian Câciu.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Mă bucur că avem colegi în sală care vor ca România să se dezvolte.

O mică rectificare. PNRR a rămas doar cu 21,5 miliarde de euro, pentru că avem şi miniştri mai leneşi în ceea ce înseamnă implementarea reformelor. Nu e cazul la Ministerul Transporturilor.

Încă o dată, apreciez faptul că, colegii de la AUR încep să înţeleagă că banii din deficitul României, dacă vreţi, sunt pentru dezvoltarea României, pentru investiţii. Şi sper să-i ţină Dumnezeu tot aşa, să nu mai cânte Prohodul acestei ţări, pentru că - ce să vezi?! - banii din această ordonanţă şi alţi bani din PNRR, dar şi din fondurile europene, dar şi din bugetul de stat, ne fac să avem autostrăzi, să avem peste 420 de kilometri de autostradă, în ultimii 2 ani, daţi în folosinţă, şi drum expres. Urmează şi în acest an peste 100 de kilometri. Trebuie să înţelegem că dezvoltarea costă şi trebuie să punem umărul cu toţii.

Pe de altă parte, este foarte bine că aprobăm această ordonanţă şi este foarte bine ca cei care mai vorbesc de supracontractarea din PNRR să înţeleagă că infrastructura de transport este costisitoare şi că este nevoie să ai mai mulţi bani decât ţi-a alocat Europa pentru aceste autostrăzi pe care le facem.

Vă mulţumesc tuturor pentru susţinerea proiectului. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

A mai fost o intervenţie din partea Grupului parlamentar AUR.

Suntem în procedură de urgenţă. Reamintesc, câte o intervenţie pentru fiecare grup parlamentar.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, doamna deputat Cîmpianu Andreea-Petronela.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

Ordonanţa de urgenţă, practic, modifică un drept fundamental al statului, acela de a face el exproprieri. Şi, prin această O.U.G., se lasă posibilitatea antreprenorului care execută lucrarea contractată, adică unei persoane juridice, să efectueze procedura de expropriere în numele statului român.

Or, aici discutăm de interese care pot fi ascunse, de înţelegeri pe care nu le putem şti, dintre antreprenori şi un proprietar de teren care urmează a fi expropriat.

Se urmăreşte plasarea responsabilităţii juridice ulterioare, astfel încât, la un caz de expropriere injustă să nu mai fie responsabil un reprezentant al statului, ci o terţă persoană juridică care poate oricând să intre în insolvenţă şi să îşi declare incapacitatea de a răspunde.

Acest proiect nu trebuie votat, pentru că Parlamentul României nu va fi niciodată părtaş cu netransparenţa şi cu şmecheriile pe care vor unii să le facă.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

13. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind ProtectEU: o strategie europeană de securitate internă COM(2025) 148; PHCD 76/2025.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Reamintesc că acest proiect de hotărâre a fost distribuit.

Vă rog, distinsă colegă.

Doamna Elena Doboş:

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Interne şi ale Ministerului Apărării Naţionale, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea pentru noua strategie europeană de securitate internă şi pentru mecanismele de cooperare interinstituţională de la nivelul Uniunii Europene;

- a susţinut mecanisme de schimb, de informaţii securizate autonom şi interoperabil, cu adoptarea garanţiilor necesare, în scopul asigurării respectării drepturilor fundamentale;

- a susţinut consolidarea securităţii frontierelor externe ale Uniunii;

- şi-a exprimat sprijinul pentru evaluarea permanentă a adecvării cadrului legislativ şi strategic al Uniunii în domeniul securităţii infrastructurilor critice şi a recomandat intensificarea cooperării dintre sectoarele civil şi militar, în scopul protejării acestor infrastructuri;

- a evidenţiat importanţa protecţiei minorilor faţă de infracţiunile cu caracter sexual şi de radicalizarea pe internet şi a sprijinit identificarea unei soluţii, la nivelul Uniunii, de verificare a vârstei, care să protejeze viaţa privată;

- a evidenţiat faptul că măsurile asumate, prin noua strategie, trebuie să beneficieze de o finanţare adecvată.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 21 octombrie 2025 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Întreb dacă sunt obiecţii, comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu.

Adoptat.

La preambul? Nu.

Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Punctul 15 al ordinii de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2025 privind suspendarea aplicării unor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 149/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem şi patru amendamente respinse.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila:

Din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2025 a fost reglementată suspendarea unor dispoziţii ale art. 13¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022, având în vedere necesitatea adaptării sistemelor informatice şi a metodologiilor de lucru ale contribuabililor la cerinţele de conformare care privesc transferul datelor curente de poziţionare a vehiculului de transport, care fac obiectul declarării pe toată durata traseului de transport al bunurilor supuse monitorizării prin sistemul RO e-Transport.

Vă rugăm să fiţi de acord cu raportul de admitere.

Mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru transporturi, Comisia pentru buget, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Comisia pentru transporturi.

Domnul preşedinte Lucian Bode.

Încă o dată, la mulţi ani, să fiţi sănătos!

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2025 privind suspendarea aplicării unor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bune RO e-Transport; PL-x 149/2025.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 14 mai 2025.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare suspendarea aplicării dispoziţiilor art. 131 alin. (1) lit. d) şi e), alin. (3) referitoare la alin. (1) lit. e) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 până la data de 31 decembrie 2025, având în vedere aspectele semnalate de reprezentanţii mediului de afaceri, cu privire la timpul necesar pentru a implementa şi testa complet sistemele interne, în conformitate cu cerinţele RO e-Transport, precum şi necesitatea adaptării sistemelor informatice şi a metodologiilor de lucru ale contribuabililor la cerinţele de conformare care privesc transferul datelor curente de pe dispozitivele vehiculului de transport, care fac obiectul declarării pe toată durata traseului de transport al bunurilor supuse monitorizării prin sistemul RO e-Transport.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de act normativ, în forma adoptată de Senat.

Amendamentele respinse se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Timp de dezbatere - 3 minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Să înceapă votul!

Timp de dezbateri - 3 minute.

223 de voturi pentru, o persoană nu votează.

Adoptat.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Hristu Cosmin.

Domnul Cosmin Hristu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu cred că România are un talent aparte de a complica lucrurile.

Inventăm sisteme digitale care arată bine pe hârtie, dar care, în realitate, îngroapă mediul de afaceri în probleme.

RO e-Transport trebuia să fie o soluţie pentru combaterea evaziunii, dar a ajuns un experiment netestat pe spatele transportatorilor. Li s-a cerut să monteze dispozitive, să transmită în timp real date GPS, să pornească şi să oprească aplicaţii care, în practică, nici nu funcţionează. Şi, colac peste pupăză, dacă sistemul dădea eroare, vina era tot a transportatorului.

Nu putem sancţiona oameni pentru lucruri care nu depind de ei.

Suspendarea acestor obligaţii, până la finalul anului 2025, înseamnă timp pentru a testa sistemul, pentru a-l face funcţional şi pentru a nu bloca transportul internaţional. Altfel, am fi pus bariere acolo unde trebuia să avem drumuri deschise. Este un sector care ţine economia în mişcare.

Transportatorii români au nevoie de reguli clare şi aplicabile, nu de experimente birocratice... care îi tratează ca pe nişte infractori de oficiu.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Andruşcă Lucian-Nicolae.

Domnul Lucian-Nicolae Andruşcă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PSD votează pentru acest proiect de lege.

Scopul său este de a permite o revizuire tehnică a sistemului RO e-Transport, astfel încât implementarea să se facă într-un mod corect şi adaptat realităţii din teren.

Suspendarea temporară a unor prevederi oferă administraţiei şi mediului economic timpul necesar pentru a alinia procedurile şi infrastructura digitală.

Este o decizie pragmatică care menţine direcţia digitalizării, dar pune accent pe funcţionalitate şi coerenţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Echert Adrian.

Domnul Adrian Echert:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Şi noi salutăm orice demers prin care se înlesneşte lucrul prin RO e-Transport.

Pe lângă această hotărâre, pe care o aprobăm astăzi, şi cea prin care nu se mai confiscă bunurile care au fost trecute deja în contabilitatea firmei, chiar dacă n-au trecut prin RO e-Transport, sau au fost întârzieri sau erori, au fost eliminate.

Mai fac un apel către colegii de coaliţie să regândim acest sistem care a împovărat foarte mult nu doar transportatorii, ci şi pe cei care fac importuri sau mişcă bunuri de o anumită valoare, în România, şi care au trebuit să angajeze oameni în plus doar ca să facă aceste măsuri.

E o măsură foarte bună pentru bunurile cu risc fiscal, pentru cele care se pot vinde uşor fără TVA şi se poate face evaziune, dar îngreunează doar celelalte lucruri. Utilaje de tone nu pot fi vândute pe marginea drumului şi trebuie trecute prin toate aceste birocraţii suplimentare.

Suntem cred că printre cele mai drastice ţări, din acest punct de vedere, şi fac un apel şi către colegii noştri să găsim modalităţi să trecem înapoi doar la bunurile cu risc fiscal.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru dezbateri generale, avem patru amendamente respinse.

Domnul deputat Hagiu, de la PSD, doreşte să susţină... (Vociferări.)

Două amendamente?

Susţineţi pe rând câte un amendament... Şi care dintre ele?

Domnul Augustin-Florin Hagiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

E vorba de amendamentul marginal trei.

Şi îi dau citire:

După art. 8³ se introduce un nou articol, 8⁴, cu următorul cuprins, şi anume: "Prin excepţie de la prevederile art. 8 şi art. 8¹, în situaţia în care organizatorul de transport este un operator economic înmatriculat în alt stat decât România, obligaţia declarării în Sistemul RO e-Transport ce revine utilizatorilor prevăzuţi la art. 8 alin. (1) litera d), respectiv la art. 8¹ lit. d) se aplică numai cu privire la datele referitoare la numărul comenzii plasate, cu excluderea celorlalte date prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), cu condiţia ca utilizatorii respectivi să menţioneze în sistemul RO e-Transport faptul că transportul este efectuat de expeditor şi să se asigure că numărul de comandă este menţionat în documentele de însoţire ale transportului, în termen de maximum 15 zile de la plasarea comenzii".

Respectiv marginal 4...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog, o să votăm fiecare amendament, pe care îl susţineţi, în parte.

Deci, stimaţi lideri de grup,

Dragi colegi,

Vă propun să acordăm un vot pentru amendamentul care a fost susţinut, marginal 3, de către colegul Hagiu.

Să înceapă votul!

233 de voturi pentru, 3 abţineri.

Adoptat. (Aplauze.)

Deci, amendamentul trece de la "respinse" la "admise".

Domnul Augustin-Florin Hagiu:

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi acum următorul amendament, vă rog.

Domnul Augustin-Florin Hagiu:

Marginal 4.

Art. 11 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Termenul de valabilitate a codului UIT este de 5 zile lucrătoare sau de 7 zile calendaristice, începând cu data declarată pentru începerea transportului. Utilizarea de către operatorul de transport rutier a codului UIT peste termenul de valabilitate a acestuia este interzisă".

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Deci, vă propun un vot pentru amendamentul care a fost susţinut.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

236 de voturi pentru, o abţinere.

Deci şi acest amendament, din respins, devine adoptat, cu votul dumneavoastră.

Vă rog.

Domnul Augustin-Florin Hagiu:

Mulţumesc tuturor colegilor din sală, tuturor grupurilor politice.

Practic, amendamentele vin în completarea la tot ceea ce s-a spus mai devreme din partea vorbitorilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Simion George-Nicolae.

Doriţi să susţineţi şi celelalte două amendamente? Primele două? (Vociferări.) Nu?

Mulţumesc.

Deci, proiectul de lege rămâne pentru votul final, în varianta decisă de noi la plen.

Bun.

În încheierea primei părţi a şedinţei de astăzi a plenului, stimaţi colegi, daţi-mi voie să dau citire iniţiativei legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 143/2025.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Vă mulţumesc.

Declar închisă această şedinţă.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 27 octombrie 2025, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR?

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu (din sală):

Sunt aici, da.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Tema întrebării: "Decontarea navetei studenţilor din România"; 2519A.

Reprezentantul Guvernului care prezintă răspunsul, domnul subsecretar de stat Radu Antohi.

Vă rog, domnule subsecretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Dumitru Antohi (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Bună ziua!

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 2519A din 8.10.2025, având ca obiect "Decontarea navetei studenţilor din România", vă comunic următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, în anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 128 alin. (3) din Legea nr. 199/2023, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pentru transportul intern auto şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri clasa a II-a doar pentru distanţa/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituţia de învăţământ superior la care studentul este înmatriculat.

Totodată, în anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 128 alin. (3) din Legea nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pe mijloacele de transport local în comun şi transportul cu metroul în localitatea în care îşi are sediul instituţia de învăţământ superior la care studentul este înmatriculat.

Precizăm că pentru transportul cu mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, un student înmatriculat în cadrul unei instituţii de învăţământ superior de stat sau privat va achiziţiona un titlu de călătorie la tariful aprobat pentru studenţi, iar decontarea în procent de 90% sau integrală, după caz, se va face de către instituţia de învăţământ superior, pentru fiecare student, în baza documentelor de transport prezentate de aceştia, în condiţiile respectării prevederilor legale menţionate mai sus.

În baza acestora, fiecare instituţie de învăţământ superior solicită Ministerului Educaţiei şi Cercetării sumele necesare pentru decontarea tarifului aferent transportului auto intern. Aceste sume sunt asigurate lunar, în tranşe, pentru toate instituţiile de învăţământ superior acreditate ce au făcut solicitare, repartizarea acestora realizându-se în ultima săptămână din luna în curs pentru luna următoare, la propunerea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu respectarea Legii finanţelor.

În baza art. 128 alin. (4) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, în vederea asigurării reducerii gratuităţii pentru studenţi, finanţarea cheltuielilor pentru transportul cu metroul şi feroviar la toate categoriile de trenuri clasa a II-a se asigură din bugetul Ministerului Transportului şi Infrastructurii. Modalitatea de decontare a călătoriilor pe calea ferată efectuate de către studenţi se realizează conform art. 4 din H.G. nr. 811/2023 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea facilităţilor de transport intern feroviar şi cu metroul pentru studenţi.

În data de 18.09, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a iniţiat procedura de transparenţă decizională a procesului de... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule subsecretar de stat.

Domnul deputat Chirilă Virgil Alin, Grupul parlamentar al PSD. Tema întrebării: "Impactul asupra finanţării startup-urilor şi IMM-urilor inovatoare din România prin introducerea obligaţiei de capitalizare forţată a datoriilor către acţionari"; 2505A.

Ministerul Finanţelor, domnul György Attila, secretar de stat? (Vociferări.)

Ministerul Finanţelor - înţeleg că domnul secretar de stat...

Iar Ministerul Economiei solicită amânare. (Vociferări.)

Am înţeles.

Atunci, amânăm. (Vociferări.)

Dacă aţi transmis răspunsul în scris, este în regulă. (Se adresează domnului secretar de stat György Attila.)

Mulţumesc.

Continuăm, doamnelor şi domnilor deputaţi, cu deputaţii înscrişi pentru a prezenta interpelări în şedinţa de astăzi, 27 octombrie 2025.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş, Grupul parlamentar al PNL? Nu este.

Alexandru-Iulian Muraru, PNL? Nu este.

Andrei Csillag, neafiliat.

Anamaria Gavrilă, POT.

Codruţa-Maria Corcheş.

Tudor Ionescu, SOS.

Aurora-Tasica Simu, neafiliat.

Mihai-Adrian Ţiu, SOS.

Florin Caragaţă, SOS.

Sorin-George Oltenaşu, SOS.

Marian Mina, PSD.

Gheorghe-Valentin Răducea, POT.

Gheorghe-Daniel Georgescu, PSD.

Romeo-Daniel Lungu, PSD.

Simona-Elena Macovei, SOS România.

Ilie Toma, PSD.

Domnul Ilie Toma (din sală):

E prezentare sau răspunsuri?

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Aveţi notat la interpelări, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Bun. Îmi daţi voie să vorbesc?

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă rog, aveţi cuvântul, sigur.

Domnul Ilie Toma:

Interpelarea este depusă.

Bănuiesc că din numărul de acolo nu reiese exact, dar ştiu despre ce este vorba.

Este o iniţiativă bună, zic eu - am vorbit cu cei de la ministerele de resort -, face parte din atragerea de fonduri europene. Este pe modelul celor de la Ministerul Învăţământului, unde, pe o anumită directivă, au fost construite 306 creşe în România, pe acelaşi model, cu aceeaşi arhitectură, acelaşi proiect. Deci treburile merg mult mai repede dacă sunt pe acelaşi calapod. Iar, în momentul inaugurării unei astfel de creşă, eu m-am gândit la următorul lucru: de ce nu am putea face şi cămine pentru persoane vârstnice? Cămine pentru persoane vârstnice, exact pe acelaşi model; evident, pe o altă procedură, pe deschiderea unui exerciţiu financiar nou, în ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, din 2028 încolo, fapt pentru care şi această interpelare am făcut-o mai mult ca un dialog între mine şi ministere, între colegii mei, care ne-am gândit la lucrul ăsta, ca să modificăm legislaţia şi a face lucruri, zic eu, cât mai bune. Pentru că - haideţi să ne gândim cinstit şi corect - sunt convins că în România va fi nevoie de cât mai multe locuri pentru persoane vârstnice.

Şi căminele astea vor fi pe trei paliere - aşa am deschis această interpelare, ca să-mi spună cât mai exact ministerele de resort - este vorba despre Dezvoltare, despre Fonduri Europene, despre Finanţe şi despre Muncă, dacă bine îmi amintesc eu. Să ne spună cât mai exact unde trebuie modificată legislaţia, ce trebuie făcut, astfel încât să fie create cămine pentru persoane vârstnice, pe trei paliere:

1. Persoanele care sunt singure şi nu se pot administra, ştiu eu, individual, din cauza vârstei;

2. Îngrijirile paliative;

Şi 3. Îngrijirile pentru persoanele cronice.

Cu toţii vom avea nevoie de astfel de lucruri.

Şi, mai mult, vreau să mai iniţiez încă un astfel de proiect şi să... zic eu, interpelare, la început, pentru că am nevoie de sprijinul ministerelor, să-mi explice exact ce trebuie modificat în legislaţie, astfel încât să facem şi centre de adicţie.

Astea zic eu că sunt cele mai mari probleme la ora actuală în societate, problemele sociale. O să fac referire directă la secţiunea unde mă refer - căminele pentru persoane vârstnice şi căminele pentru persoane cu adicţie.

Sunt lucruri care am crezut cu toţii, în România, că se vindecă de la sine, dar nu a fost aşa ceva.

Deci, hai să punem cu toţii umărul să găsim modalitatea şi procedura legislativă să atragem fonduri europene, pentru că sunt fonduri europene pentru aşa ceva, am vorbit şi cu doamna comisar european Roxana Mînzatu, trebuie doar să lucrăm, iar ministerele să fie atente.

Şi să ştiţi că de la toţi domnii miniştri, care reprezintă în funcţie la ora actuală ministerele de resort, am primit o deschidere largă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Aurora Tasica-Simu, neafiliat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Subiectul sau, mă rog, obiectul interpelării mele este "Utilizarea ketaminei în gestionarea câinilor fără stăpân".

Este o interpelare mai mult adresată ANSVSA-ului.

Stimate domnule prim-ministru,

Având în vedere responsabilităţile ANSVSA în domeniul siguranţei medicamentelor veterinare şi al gestionării sănătăţii animalelor şi, totodată, datorită suspiciunilor ridicate de cetăţeni cu privire la traficul de ketamină care are ca sursă de provenienţă cabinetele veterinare şi centrele sau adăposturile de gestionare a câinilor fără stăpân, vă solicit să îmi comunicaţi următoarele informaţii:

1. Cantitatea totală de ketamină utilizată la nivel naţional în perioada 2024-2025 privind activităţile legate de capturarea, tranchilizarea, eutanasia şi gestionarea câinilor fără stăpân.

2. Situaţia detaliată, pe judeţe sau UAT-uri, privind utilizarea ketaminei în scopurile menţionate.

3. Care sunt procedurile oficiale şi cadrul legal aplicabil privind utilizarea ketaminei de către serviciile de ecarisaj sau de către medicii veterinari implicaţi în gestionarea câinilor fără stăpân, pe teren, în cabinete veterinare şi în centre sau adăposturi?

4. Vă rog să îmi comunicaţi dacă există mecanisme de monitorizare şi control pentru a preveni eventualele abuzuri sau utilizarea neconformă a ketaminei în acest context, care sunt acestea şi cum sunt efectuate verificările?

Consider că aceste date sunt esenţiale pentru a înţelege modul în care este aplicată legislaţia privind protecţia animalelor, siguranţa utilizării produselor farmaceutice cu regim special şi pentru a înţelege cum ajung aceste produse pe piaţa neagră din România, întrucât cetăţenii reclamă faptul că ketamina folosită în adăposturile publice, în realitate, nu este folosită pentru a eutanasia animalele din aceste centre de exterminare, ci de fapt este traficată pe piaţa neagră.

Având în vedere importanţa subiectului şi necesitatea unei aplicări riguroase a legislaţiei, vă solicit un răspuns detaliat, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat Tasica Simu, Circumscripţia nr. 13 Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul AUR.

Dacă nu este prezent, mergem mai departe.

Porumboiu Gabriela, Grupul parlamentar POT.

Domnul deputat Popa Cristian-Alexandru, Grupul parlamentar POT.

Domnul deputat Ion...

Domnul Cristian-Alexandru Popa (din sală):

Prezent!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare privind "Delimitarea zonelor de protecţie strictă, propuse în cadrul proiectului de implementare a Strategiei europene pentru biodiversitate 2021-2030, şi impactul acestora asupra comunităţilor locale".

România are o datorie clară, ca stat membru al Uniunii Europene, de a contribui la obiectivele asumate prin Strategia europeană, care urmăreşte refacerea ecosistemelor şi protejarea naturii, dar modul în care aceste obiective sunt transpuse la nivel local nu poate ignora realitatea comunităţilor, proprietatea privată, investiţiile existente şi planurile urbanistice aprobate.

În ultimele săptămâni, mai multe unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Braşov, printre care şi UAT Zărneşti, au semnalat situaţii în care delimitările propuse pentru zone de protecţie strictă în cadrul proiectului coordonat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin asocierea PRO BIODIVERSITAS SRL, Omnia Development SRL şi M&S ECO PROIECT SRL, se suprapun peste intravilanul localităţilor şi peste zone reglementate urbanistic.

Primăria Oraşului Zărneşti, prin adresa oficială nr. 47.380 din 2025, arată că zonele propuse pentru protecţie strictă includ terenuri private aparţinând persoanelor fizice şi juridice. Acestea interferează cu Planul Urbanistic Zonal "Plaiul Foii", aprobat recent prin HCL nr. 350 din 2025, iar măsura ar genera blocaje majore în dezvoltarea urbană, turistică şi economică a oraşului, afectând investiţiile şi locurile de muncă.

De aceea, vă solicit următoarele clarificări:

1. Care este metodologia utilizată de minister şi de entităţile contractate pentru identificarea şi delimitarea zonelor de protecţie strictă la nivelul UAT-urilor din România?

2. În ce măsură au fost consultate autorităţile publice locale şi judeţene, înainte de stabilirea acestor perimetre, şi ce criterii au fost folosite pentru alegerea zonelor?

3. Există o evaluare a impactului socioeconomic asupra comunităţilor vizate, care să arate cum vor fi compensate eventualele pierderi?

4. Ce mecanisme de transparenţă şi consultare publică intenţionează Ministerul Mediului să implementeze pentru a preveni astfel de situaţii? În cazul concret al oraşului Zărneşti, intenţionaţi să realizaţi delimitarea zonelor propuse, pentru a delimita suprapunerea cu intravilanul şi a asigura respectarea planurilor urbanistice aprobate legal?

Vă solicit respectuos un răspuns scris şi detaliat, în termenul prevăzut de lege.

Popa Cristian-Alexandru, deputat al POT, Partidul Oamenilor Tineri.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sergiu-Lucian Matei, Grupul POT?

Domnul deputat Călin-Florin Groza, neafiliat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul interpelării: "Situaţia segmentelor de drum expres şi variantele ocolitoare finanţabile în judeţul Maramureş".

În calitate de deputat al judeţului Maramureş, vă adresez prezenta interpelare privind stadiul actual al proiectelor de infrastructură rutieră, în special drumurile expres şi variantele ocolitoare care pot beneficia de finanţare prin programele naţionale şi europene aflate în derulare.

Judeţul Maramureş se confruntă cu un grad redus de conectivitate rutieră, printre puţinele judeţe din nordul ţării fără legături rapide la un drum expres sau autostradă. Această situaţie afectează fluxul economic, mobilitatea populaţiei, dezvoltarea turismului şi accesul la reţelele de transport transcarpatice, limitând potenţialul de dezvoltare regională.

Totodată, municipiul Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei, precum şi oraşele Târgu Lăpuş, Vişeu de Sus şi Borşa resimt presiunea traficului greu, în lipsa variantelor ocolitoare moderne necesare pentru fluidizarea circulaţiei şi prezentarea poluării urbane.

În acest context, vă rog respectuos să-mi comunicaţi următoarele:

- Care sunt segmentele de drum expres aflate în prezent în analiză, proiectare sau etape de finanţare care traversează sau includ judeţul Maramureş, de exemplu conexiunile Baia Mare - Dej, Baia Mare - Satu Mare, Baia Mare - Sighetu Marmaţiei?

- Ce variante ocolitoare - centuri - sunt eligibile pentru finanţare în cadrul programelor aflate în implementarea PNRR - transport - Programul transport 2021-2027 - bugetul naţional;

- Respectiv - pentru care localităţi din Maramureş au fost depuse, aprobate studii de fezabilitate?

- Există intenţia ministerului de a include, ca şi noi obiective de infrastructură rutieră din Maramureş, pe lista investiţiilor prioritare pentru finanţarea europeană?

Având în vedere importanţa strategică a zonei de graniţă şi potenţialul economic al regiunii, care este stadiul actual al Proiectului Drumului Expres Baia Mare - Jibou - Dej, anunţat în documentele de planificare teritorială şi ce termene sunt estimate pentru realizarea studiilor tehnice şi lansarea licitaţiilor?

Având în vedere rolul esenţial al infrastructurii în dezvoltarea judeţului Maramureş, consider necesară o clarificare oficială privind investiţiile eligibile şi priorităţile ministerului în această zonă a ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Dumitriţa Albu, neafiliat.

Doamna deputat Elena-Laura Toader, SOS România.

Domnul Bogdan-Petru Cojocaru, PSD.

Domnul deputat Maricel Popa, PSD.

Domnul deputat Mircea Fechet, PNL.

Domnul deputat Nicolae-Mirel Ion, SOS România.

Domnul deputat Răzvan-Iulian Ciortea, PSD.

Domnul Ciobotaru Dragoş-Fănică, PNL.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu, AUR.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al educaţiei şi cercetării, profesor universitar doctor Daniel-Ovidiu David.

Obiectul interpelării este "Demolarea sistemului de educaţie, prin eliminarea a peste 14.000 de posturi didactice ocupate".

Stimate domnule ministru,

În data de 23 octombrie 2025, Guvernul României a comis una dintre cele mai grave trădări naţionale din ultimii 35 de ani - eliminarea a 14.048 de posturi didactice din reţeaua şcolară, printr-o simplă semnătură birocratică.

De la 307.900 de posturi am ajuns, peste noapte, la 293.852. Aceasta nu este o optimizare, este pur şi simplu o demolare programată a educaţiei româneşti.

Pe 4 octombrie aţi afirmat public că nu au fost anulate posturi de titular, ci doar norme neocupate. Fals! Documentele oficiale dovedesc că posturile eliminate erau ocupate cu personal calificat.

Mii de familii de profesori sunt astăzi condamnate la incertitudine, sărăcie, umilinţă, iar dumneavoastră nu aţi avut curajul să comunicaţi adevărul.

Domnule ministru,

V-aţi ascuns în spatele unui secretar de stat şi aţi lăsat un act de o asemenea gravitate să treacă fără dezbatere publică. Aceasta este guvernare sau dispreţ faţă de educaţia naţională?

Ne vorbiţi despre economii de 358 de milioane lei, în 2025. Dar la ce preţ?

Un profesor român câştigă, în medie, 4.835 de lei net, un salariu mic, comparativ cu responsabilitatea uriaşă a acestei profesii.

Prin tăierea posturilor, statul "economiseşte" 761 milioane de lei pe an, dar sacrifică peste 200.000 de elevi care nu vor mai avea ore complete, şcoli rurale care vor fi închise, comunităţi întregi condamnate la subdezvoltare şi abandon şcolar.

Aceasta nu este reformă, este o trădare a şcolii româneşti.

Aceasta nu este economie, este o sărăcire programată a unei întregi naţiuni.

România are nevoie de profesori respectaţi, nu de optimizări şi concedieri făcute în tăcere.

România are nevoie de şcoală, nu de statistici.

Având în vedere toate cele prezentate, vă rog să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

- Care este lista completă a posturilor didactice eliminate, pe judeţe şi discipline?

- Care sunt judeţele cele mai afectate - mediul rural sau urban?

- Care este numărul cadrelor didactice concediate şi statutul lor profesional şi ce discipline sunt eliminate din şcoli?

- Care sunt măsurile compensatorii şi care este motivul pentru care ministerul nu a ... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Fabian-Cristian Radu, Grupul parlamentar AUR.

Şi doamna deputat Diana Enache, AUR.

Domnul deputat Nicolae Mîndrescu, AUR.

Domnul deputat Valeriu Munteanu, AUR.

Domnul deputat Lucian-Florin Puşcaşu, AUR.

Doamna deputat Veronica Grosu, AUR.

Doamna deputat Laura Gherasim, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Doamna Laura Gherasim (din sală):

Nu m-am aşteptat aşa de repede!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Suntem eficienţi!

Doamna Laura Gherasim:

Da.

Bună ziua, domnule preşedinte!

Mulţumesc frumos.

Sunt deputat Gherasim Laura, reprezint Circumscripţia nr. 39 Vaslui.

Interpelarea parlamentară de astăzi are titlul "Trei decenii şi jumătate de control, fără control. România birocratică, acoperită de mii de instituţii care nu răspund în faţa Parlamentului României" şi este adresată domnului prim-ministru al României.

Obiectul este "Excesul de structuri de control şi lipsa răspunderii faţă de Parlament".

Domnule prim-ministru,

Au trecut peste 35 de ani de la Revoluţia din 1989, iar statul român a devenit o reţea de controlori care nu mai răspund nimănui. Fiecare guvern, fiecare partid aflat la putere, fiecare ministru şi fiecare primar şi-au creat propriul corp de control, propriul mecanism intern de verificare, propriul sistem de protecţie.

România funcţionează astăzi cu mii de structuri de control şi inspecţie, de la nivel central până la fiecare comună: Corpul de control al prim-ministrului; corpurile de control ale ministerelor; agenţiile şi autorităţile autonome - ANAF, ANPC, ANSVSA, ANRE, ANCOM, CNA; Consiliul Concurenţei; Curtea de Conturi; Garda de Mediu; Inspecţia Muncii - ITM; DSP; CNAS; ISC; inspectoratele specializate - Educaţie, Justiţie, Sănătate, Construcţii, Transport, Energie; corpurile de control ale primăriilor din cele peste 3.000 de unităţi administrativ-teritoriale, iar, peste toate, poliţiile locale, transformate, în multe locuri, în instrumente personale de presiune, nu în servicii publice.

Domnule prim-ministru,

Aceste structuri însumează peste 5.000 de instituţii de control, instituţii de control asupra cetăţeanului român.

Fiecare instituţie are buget, maşini, personal şi competenţe suprapuse. Cu cât sunt mai multe instituţii, cu atât e mai puţină ordine, cu cât sunt mai multe verificări, cu atât este mai mult haos.

Iar, în tot acest timp, Parlamentul României, instituţia care reprezintă voinţa poporului şi care, potrivit Constituţiei, controlează Guvernul, a fost tratat cu dispreţ. Interpelările sunt ignorate, răspunsurile întârzie luni de zile, iar unele instituţii refuză, pur şi simplu, să răspundă sau dau răspunsuri evazive.

Se încalcă legea, se încalcă regulamentul şi se încalcă bunul-simţ democratic.

Domnule prim-ministru,

Vă semnalez o problemă de fond care depăşeşte cadrul parlamentar şi afectează direct cetăţenii.

Mii de cetăţeni se adresează zilnic primăriilor, consiliilor judeţene, instituţiilor şi agenţiilor publice, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public şi al Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind soluţionarea petiţiilor.

În foarte multe cazuri aceştia nu primesc răspuns nici după luni întregi. Această lipsă de reacţie nu este o simplă neglijenţă administrativă, ci o încălcare directă a dreptului constituţional al cetăţeanului de a se adresa autorităţilor publice şi de a primi un termen şi un răspuns în termenul legal ... (I se întrerupe microfonul.)

Daţi-mi voie doar solicitările, că este timp, domnule preşedinte!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă rog să reporniţi, ca să poată finaliza doamna deputat! (Se adresează staffului tehnic.)

Doamna Laura Gherasim:

Apreciez.

Mulţumesc.

De aceea, vă solicit, domnule prim-ministru, să dispuneţi inventarierea completă a tuturor structurilor de control - inspecţie şi audit, din România - la nivel central şi local, să publicaţi raportul complet privind numărul de angajaţi, bugetele şi domeniile de activitate, să adoptaţi o ordonanţă de urgenţă pentru eliminarea suprapunerilor, clarificarea competenţelor şi introducerea de sancţiuni clare împotriva conducătorilor instituţiilor publice care nu respectă termenele legale de răspuns către cetăţeni şi Parlament; să stabiliţi, printr-un mecanism coordonat de Guvern, un sistem de monitorizare a respectării termenelor de răspuns la petiţiile cetăţenilor şi să impuneţi tuturor instituţiilor publice respectul datorat Parlamentului României, prin răspunsuri complete, documentate şi la termen.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul AUR.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului Ciprian-Constantin Şerban, ministrul transportului.

Subiectul de astăzi este "Accesul gratuit la apă potabilă în aeroporturile din România. Respectarea drepturilor pasagerilor şi a legislaţiei europene".

Stimate domnule ministru,

În conformitate cu Directiva Uniunii Europene 2020/2.184 privind calitatea apei destinate consumului uman şi cu principiile europene referitoare la protecţia consumatorilor, statele membre trebuie să asigure accesul gratuit la apă potabilă în spaţiile publice, inclusiv în infrastructurile de transport, cum sunt aeroporturile.

În prezent, în aeroporturile internaţionale din România - Otopeni, Cluj, Iaşi, Timişoara, Sibiu - nu există puncte funcţionale de alimentare cu apă potabilă, după controlul de securitate. În schimb, apa plată este vândută în spaţiile comerciale la preţuri exorbitante, preţuri semnificativ mai mari decât media europeană.

În acest context, vă rog să clarificaţi următoarele aspecte:

1. Ce măsuri concrete a luat Ministerul Transporturilor pentru implementarea prevederilor Directivei Uniunii Europene 2020/2.184 privind accesul gratuit la apă potabilă în aeroporturi?

2. Există obligaţii contractuale în sarcina concesionarilor de spaţii comerciale privind stabilirea unor preţuri maximale pentru produsele de bază, precum apa plată?

3. Care este situaţia actuală privind existenţa sau funcţionalitatea dozatoarelor de apă potabilă în subordinea Aeroporturilor Bucureşti şi Compania Naţională Aeroporturi Timişoara?

4. În ce termen estimează Ministerul Transporturilor că pasagerii vor avea acces, efectiv, la apă potabilă gratuită în toate aeroporturile din România?

5. Intenţionează ministerul să introducă o reglementare prin care operatorii aeroportuari să fie obligaţi să ofere acest serviciu, în concordanţă cu normele europene?

Vă solicit răspuns scris.

Cu mulţumiri, Dragoş Coman, deputat, Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, neafiliaţi.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Ilie Bolojan.

Obiectul: "Clarificări privind capacitatea ministrului apărării naţionale de a conduce instituţia, în contextul actual de securitate".

Stimate domnule prim-ministru,

România se află astăzi într-un moment de o sensibilitate profundă, din punct de vedere al securităţii naţionale. La graniţele noastre se desfăşoară un război de proporţii, iar ecourile sale se resimt tot mai clar şi pe teritoriul ţării noastre, iar oamenii din satele de frontieră trăiesc cu teama reală că pericolul nu este departe.

În acelaşi timp, Armata Română, prin Ministerul Apărării Naţionale, îşi consolidează capacitatea de apărare - rezerviştii sunt chemaţi la unităţi, organizându-se exerciţii de mobilizare.

Dar, în mijlocul acestei stări de alertă, opinia publică a fost surprinsă să afle că ministrul apărării naţionale nu a efectuat serviciul militar obligatoriu.

Domnule prim-ministru,

Această informaţie ridică întrebări fireşti, dar şi dureroase.

Cum poate conduce cu autoritate morală şi profesională un ministru care nu a purtat niciodată uniforma Armatei Române, o instituţie în care disciplina, loialitatea şi jertfa pentru patrie sunt valori sacre?

Cum pot avea încredere ofiţerii şi soldaţii noştri într-o conducere politică fără nicio experienţă militară directă?

De aceea, domnule prim-ministru, în virtutea responsabilităţii dumneavoastră directe în coordonarea Guvernului şi în garantarea funcţionării instituţiilor de apărare, vă adresez următoarele întrebări:

- Aţi considerat oportună numirea în funcţia de ministru al apărării naţionale a unei persoane care nu a efectuat serviciul militar obligatoriu, în condiţiile unui context de securitate regional extrem de tensionat?

- Ce criterii de competenţă şi pregătire militară aţi avut în vedere la desemnarea actualului ministru, având în vedere responsabilitatea strategică a acestei funcţii, în raport cu apărarea ţării şi structurile NATO?

- Cum asigură Guvernul că, în eventualitatea unei crize majore de securitate, conducerea politică a Ministerului Apărării dispune de expertiza necesară pentru a lua decizii rapide şi corect fundamentate?

- Ce măsuri aveţi în vedere pentru a garanta că relaţia de autoritate şi încredere între conducerea politică şi Armata Română nu este afectată de lipsa experienţei militare?

Şi, în final, consideraţi oportună reanalizarea criteriilor de selecţie pentru conducerea instituţiilor-cheie în domeniul apărării şi securităţii naţionale, astfel încât acestea să fie conduse de oameni cu pregătire adecvată şi cu respect dovedit pentru uniformă şi pentru jurământul faţă de ţară?

Solicit răspuns scris.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Cosmin Corendea, Grupul parlamentar AUR?

Nu este.

Acestea fiind spuse, închidem şedinţa de astăzi, de interpelări.

Vă doresc o după-amiază frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.39.