Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.03.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 160.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinile de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 3 noiembrie şi miercuri, 5 noiembrie 2025, respectiv, marţi, 4 noiembrie 2025; programul de lucru pentru perioada 3-8 noiembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 27 octombrie - 3 noiembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la orele 17.00.

Totodată, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a fost înregistrată cererea de demisie a domnului deputat Mircea Florin, ales în Circumscripţia electorală nr. 9 Brăila, începând cu data de 7 noiembrie 2025.

Luăm act de această demisie, iar proiectul de hotărâre privind vacantarea locului de deputat urmează să fie întocmit de Comisia juridică şi supus spre dezbatere şi adoptare plenului, conform dispoziţiilor regulamentare.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii. Nu.

Mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Pe procedură, domnul preşedinte Ciucă.

Vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

O simplă observaţie, pe procedură - la PL-x 207/2024 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local) semnalăm necesitatea îndreptării unei omisiuni în conţinutul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, amendamentul comisiei vizând textul în vigoare al acestuia, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2024, cu completarea adoptată de Senat în partea finală a alineatului, referitor la "extinderea parcurilor industriale şi a parcurilor ştiinţifice şi tehnologice".

Este vorba de o îndreptare a unei erori materiale, întrucât, între timp, cât s-a îndeplinit parcursul actului normativ, au fost nişte modificări iniţiale.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Punctul 1. Solicitarea iniţiatorilor de retragere a Propunerii legislative privind instituirea mecanismului permanent de audit extern al Serviciului Român de Informaţii în domeniul securităţii cibernetice şi al activităţii financiare; Pl-x 279/2025.

Solicitarea iniţiatorilor, deputaţii SOS România: Macovei Ilie Simona-Elena şi Nagy Vasile, îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 96 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit căruia iniţiatorii proiectului de lege sau ai propunerii legislative pot să-şi retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului Camerei Deputaţilor.

Dacă sunt observaţii? Nu.

Solicitarea iniţiatorilor rămâne pentru şedinţa de vot final.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 78/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, observaţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind investigarea circumstanţelor, cauzelor şi responsabilităţilor legate de explozia produsă în imobilul din Sectorul 5, Calea Rahovei, Municipiul Bucureşti; PHCD 77/2025.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva?

Pentru prezentarea proiectului, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Munteanu Valeriu, Grupul parlamentar AUR, vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Examinăm astăzi Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea cauzelor, circumstanţelor şi responsabilităţilor legate de explozia din Calea Rahovei, Sectorul 5, Bucureşti - tragedie care a zguduit întreaga opinie publică.

Pe 17 octombrie, trei oameni şi-au pierdut viaţa, peste 15 au fost răniţi, iar zeci de familii au rămas fără locuinţe, în urma unei explozii care putea fi prevenită.

Vorbim despre o dramă produsă în inima Capitalei, într-un bloc de locuinţe racordat la utilităţi publice, sub ochii unor instituţii care aveau obligaţia legală de a garanta siguranţa cetăţenilor.

Această comisie parlamentară nu substituie şi nu interferează în niciun fel cu ancheta penală aflată în desfăşurare. Procurorii îşi vor face treaba şi vor stabili răspunderi individuale, însă Parlamentul are o altă misiune - să investigheze cauzele instituţionale, administrative, politice ale dezastrului.

În calitate de parlamentari ne adresăm, şi pe români îi interesează să afle:

- dacă autorităţile statului au fost sesizate din timp şi au ignorat semnalele de alarmă privind mirosul de gaz;

- dacă operatorul de distribuţie şi-a îndeplinit obligaţiile legale;

- dacă verificările tehnice au fost făcute conform legii sau doar formal;

- şi, mai ales, unde a cedat lanţul de responsabilitate dintre Primăria Sectorului 5, Primăria Capitalei, ANRE, ISC şi ISU.

Scopul comisiei este clar - să aducă la lumină deficienţele de sistem care au permis ca o asemenea tragedie să aibă loc într-un oraş european în anul 2025.

Vom solicita toate documentele, rapoartele, procesele-verbale şi vom audia reprezen... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Timpul a expirat.

Din partea Grupurilor parlamentare, domnul deputat Muncaciu Sorin-Titus, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog. Domnul deputat Muncaciu, din partea Grupului parlamentar AUR, dezbateri.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Aş vrea ca această comisie de anchetă să nu păţească ce a păţit comisia de anchetă pentru achiziţiile din pandemie.

Vă aduceţi aminte, domnilor liberali, ce aţi făcut cu acea comisie? Aţi aşteptat un an de zile ca să vă numiţi oameni în comisie şi, după aceea, în trei luni a trebuit să facem audierile şi să dăm şi raportul.

Am solicitat prim-miniştrii şi miniştrii sănătăţii; în afară de domnul Rafila şi de domnul Orban, nu a venit nimeni. Pe domnul Arafat l-am chemat de şapte ori. Şi nu a venit.

De aceea, dacă vă bateţi joc de aceste comisii şi veţi face la fel cum aţi făcut cu cea din achiziţii, să ştiţi că noi vom încerca să modificăm această lege.

Nu se poate, în Congresul American să depui jurământ şi să fii obligat să vii, iar la noi, să dai scrisori aiuristice, nişte motive care nici măcar nu pot fi discutate.

Aşa că, domnilor liberali, ori vă asumaţi, ori mai bine n-o mai facem comisia asta. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, domnul deputat Goidescu Ionel.

Domnul Ionel Goidescu:

Mulţumesc.

Noi, Grupul parlamentar SOS România, suntem printre iniţiatorii proiectului de hotărâre şi vom susţine adoptarea acestuia.

Este absolut necesară constituirea unei comisii de anchetă, pentru că vrem să ştim cu toţii adevărul despre ce s-a întâmplat în situaţia blocului de la Rahova.

Nu sunt motive de obstrucţionare, de blocare a acestei intenţii, pentru că este necesar şi normal ca toată lumea să ştie, cetăţenii, ce se întâmplă şi ce s-a întâmplat.

Motive precum că organele statului ar trebui să-şi facă datoria, că nu suntem comisie de anchetă - sigur, nu suntem comisie de anchetă penală, dar putem să aflăm adevărul, şi, ca atare, vom susţine acest lucru.

Şi sper ca, cu sprijinul colegilor, să nu fie blocate şi alte iniţiative, cum au fost în cazul Crevedia, Salina Praid sau chiar Colectiv.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Stoica Alin-Bogdan.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Mă întreb de ce aţi făcut această iniţiativă. Ca să împingeţi cu oarecare, să spunem aşa, ştaif, toate teoriile conspiraţiei pe care le împingeţi de obicei?

Nu mai devreme de câteva zile în urmă, un domn europarlamentar ne spunea că s-a băgat hidrogen pe ţeava de gaz.

Asta doriţi să faceţi? Să faceţi o comisie de la pupitrul căreia să răspândiţi tot felul de prostii şi de teorii ale conspiraţiei? În niciun caz! Aşa ceva n-ar trebui să fie permis!

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Eu cred că e nevoie de această comisie, pentru a analiza cel puţin dintr-un punct de vedere contractele pe care statul român le-a semnat în momentul în care a cedat distribuţia gazelor naturale din România.

Din perspectivă penală, observ că ancheta merge bine - au fost dispuse reţineri şi arestări preventive.

Cauza fundamentală este elementară, în opinia mea, din tot ce am văzut - că am avut o acumulare de gaze în alimentarea principală, nu în alimentarea secundară, şi sigur că anchetatorii au mers corect, din perspectivă penală, şi au inculpat şi Distrigaz.

Dar eu cred că această comisie ar trebui să meargă un pic spre USR, spre Ministerul Economiei, care tace şi nu spune nimic. Să ne dezvolte contractul pe care îl au în custodie acum, să vedem dacă ambele părţi din acel contract şi-au îndeplinit obligaţiile pe care şi le-au asumat la data la care s-a semnat acel contract. Pentru că eu sunt convins că - uitaţi-vă, exploziile se ţin lanţ în România - că ei nu şi-au asumat acele clauze pe care şi le-au asumat în momentul în care au preluat distribuţia gazelor din România.

Eu o să votez pentru această comisie.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Conform prevederilor regulamentare, câte o intervenţie pentru fiecare grup parlamentar.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Dacă sunt observaţii la titlul proiectului de hotărâre?

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Bogdan-Ionel Rodeanu. Vociferări.)

Nu, a fost iniţiator. A fost iniţiator şi după aceea la dezbateri.

Mulţumesc.

La titlul proiectului de hotărâre dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La preambul, obiecţii? Nu. Adoptat.

La art. 1, obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 2, obiecţii? Nu. Adoptat.

La art. 3, textul prevede ca această comisie să aibă o componenţă de 15 persoane, 15 colegi, şi rog liderii de grup să facă aceste propuneri în scris, pentru componenţa acestei comisii.

La art. 4, obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 5, obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 6, obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 7, obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 8, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 9, obiecţii? Adoptat.

Art. 10, obiecţii? Adoptat.

Art. 11, obiecţii? Adoptat.

Art. 12, obiecţii? Adoptat.

Art. 13, obiecţii? Adoptat.

La anexa cuprinzând componenţa nominală a comisiei, am să rog liderii de grup să prezinte propunerile nominale.

Am încheiat aceste dezbateri.

Şi rămâne şi acest proiect de hotărâre pentru votul final.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată şi deschisă spre semnare la Faro, la 27 octombrie 2005, semnată de România la Strasbourg, la 17 februarie 2025; PL-x 233/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Diana-Ştefana Baciuna (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Vă mulţumesc foarte mult, stimată doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Convenţia a fost semnată de România la Strasbourg, la 17 februarie 2025, în baza Memorandumului intitulat "Aprobarea semnării de către România a Convenţiei-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată la Faro, la 27 octombrie 2005", document adoptat de Guvern şi aprobat de către Preşedintele României.

Obiectivele Convenţiei se referă la recunoaşterea faptului că dreptul la patrimoniul cultural este inerent dreptului de a participa la viaţa culturală, astfel cum este definit în Declaraţia universală a drepturilor omului.

Mai mult decât atât, se afirmă necesitatea punerii în valoare a importanţei conservării patrimoniului cultural.

Contribuţia documentului este extrem de pozitivă, întrucât majoritatea articolelor Convenţiei tratează patrimoniul cultural ca resursă pentru dezvoltarea socială şi economică durabilă - o temă actuală şi importantă în sectorul managementului cultural.

Documentul este supus Parlamentului spre a fi adoptat.

Vă mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, colega noastră, doamna vicepreşedinte al comisiei, vă rog.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată, spre dezbatere, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată şi deschisă spre semnare la Faro, la 27 octombrie 2005, semnată de România la Strasbourg, la 17 februarie 2025.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată şi deschisă spre semnare la Faro, la 27 octombrie 2005, semnată de România la Strasbourg, la 17 februarie 2025, în forma prezentată de iniţiator.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Valoarea patrimoniului cultural este una inestimabilă şi cred că acesta este principalul lucru cu care trebuie să începem atunci când vorbim de patrimoniul cultural.

Perspectiva Convenţiei-cadru semnate la Faro a Consiliului Europei presupune, în primul rând, o creştere a implicării cetăţeneşti şi civice în raport cu bunurile şi valorile, în esenţă, care ţin de patrimoniul cultural; încearcă să introducă o componentă de dezvoltare durabilă absolut esenţială asupra a ceea ce reprezintă patrimoniul. Pentru că patrimoniul nu trebuie să fie redus la muzealitate; patrimoniul înseamnă trecut, viitor, prezent şi înseamnă conştiinţă, înseamnă identitate, înseamnă perenitate.

Iar valorile reprezentate de patrimoniul cultural mondial transcend dincolo de elementul acesta, să-i spunem, clasic, pe care avem cu toţii tendinţa să-l vedem atunci când vizităm un muzeu ori un obiectiv cultural-istoric de anvergură.

Patrimoniul înseamnă economie, înseamnă dezvoltare locală şi dezvoltare chiar naţională, atunci când vorbim de marile simboluri ale patrimoniului mondial.

Patrimoniul, de asemenea, înseamnă istorie, înseamnă identitate, înseamnă cultură şi înseamnă viaţă socială.

Şi este foarte important ca generaţiile viitoare să fie educate în perspectiva acestui acces la patrimoniu şi acestei legături indisolubile existente între cetăţean şi valorile patrimoniului cultural naţional şi universal.

Identitatea este fundamentală, atât din perspectivă universală, cât şi din perspectivă naţională, iar valorile culturale trec dincolo de orice diferenţe.

Şi cred că, până la urmă, unul dintre lucrurile care dau naştere unei perspective durabile îl reprezintă inclusiv vectorul educaţional şi ştiinţific derivat din o bună cunoaştere şi aprofundare a patrimoniului.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru.

Mulţu... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Neamţu George-Mihail.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Distinşi colegi,

Cuvinte frumoase, pe care le salut.

În acelaşi timp, în timp ce vorbim despre patrimoniul şi despre resursa pe care patrimoniul naţional o poate reprezenta, inclusiv din punct de vedere economic, pe surse, diferite publicaţii vorbesc despre intenţia Ministerului Culturii de a comasa Institutul Naţional al Patrimoniului cu ministerul - o formă de preluare a instituţiei prin transformarea ei în departament.

Înainte de a vorbi despre valoarea patrimoniului, despre tezaurul pe care România îl are, ar trebui iarăşi să ne punem o întrebare: Ce s-a întâmplat totuşi cu acel faimos Coif de la Coţofeneşti? Coiful dacic a fost pierdut, s-au plătit nişte bani, o sumă derizorie, undeva la 5-6 milioane de euro, în timp ce, bineînţeles, probabil că pe piaţa neagră respectivul obiect valorează undeva la 30-40 de milioane.

Vă reamintesc că un obiect de artă produs de Brâncuşi s-a putut vinde la Christie's, New York, cu 79 de milioane de euro.

Adică noi, în timp ce sărăcim patrimoniul României, prin neglijenţă gravă în serviciu, fără ca cineva să plătească cu adevărat pentru această pierdere, inclusiv a Coifului dacic, sigur că ne lăudăm că facem şi că dregem.

Este foarte trist că asemenea forme de abandon al identităţii naţionale rămân nesancţionate de către actuala Coaliţie.

Este foarte trist rolul pe care cultura îl are astăzi în România, în care vedem tot soiul de sorosişti care reprezintă culoarul antinaţional şi anticreştin al ideologiei neomarxiste.

Este foarte trist, spuneam, să vedem unde a ajuns cultura - este Cenuşăreasa, pentru dumneavoastră.

Şi totul se va schimba când AUR, împreună cu alte forţe cu adevărat patriotice, va ajunge să pună cultura la un loc de cinste, aşa cum se cuvine.

Mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Vorbim despre un domeniu care înnobilează şi dă identitate unei naţiuni, dar care, din păcate, în istoria noastră recentă - şi mă refer la cea de după Decembrie 1989 - a fost marginalizată, sfidată, ignorată, şi epitetele pot să continue.

Vreau să vă spun aşa, pentru ca să nu uităm că după Revoluţie, după Decembrie 1989, februarie 1990, prima lege care a fost abrogată, printre legile care au fost abrogate, s-a aflat şi Legea patrimoniului cultural naţional - aia din regimul trecut, dar era un veritabil cod al patrimoniului -, ceea ce a făcut ca o perioadă lungă, ani de zile, noi să n-avem o lege care să ocrotească patrimoniul cultural naţional. N-am avut cadru nici să incriminăm ca şi infracţiuni anumite fapte, pentru că infracţiunile se reglementează prin lege specială, prin lege organică, iar noi aveam nişte hotărâri ale Guvernului.

Toate lucrurile astea trebuie să ne pună pe gânduri.

În continuare legislaţia privind patrimoniul este disparată, este fragmentată. Ştiţi că există principiul acela, "Divide et impera", da? Cu cât fragmentezi componentele unui domeniu, în speţă, ale patrimoniului, cu atât slăbeşti puterea statului de a-l protegui, de a-i garanta eternitatea, în corelaţie cu eternitatea poporului român.

De aceea, dincolo de această convenţie, va trebui să ne angajăm, ca Parlament, să adoptăm un cod al patrimoniului, să fie un legământ al tuturor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Rigman Ciprian-Doru.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Grupul USR va vota acest proiect.

Mă bucur că îl discutăm şi că îl vom aproba. Cultura e ceva care a fost exilată din zona noastră de interes, de mult prea mult timp, iar dacă vrem ca societatea românească să funcţioneze aşa cum trebuie, cultura trebuie revalorizată.

Vorbim de o declaraţie de intenţie, dar nu trebuie să uităm că în precedentul buget avem 0,079% din PIB pentru cultură, şi asta ar trebui să ne facă să gândim mai profund în direcţia culturii, să oferim sume mai generoase în viitorul buget pe care îl vom aproba.

E nevoie de cultură. Mă bucur că toată lumea vorbeşte frumos despre ideea de cultură. Ea ne pune la adăpost de intoleranţă, de extremism; ea ne înarmează cu valorile corecte şi principiile corecte pentru viaţă. Şi cred... cred că avem nevoie de o cultură care să fie funcţională şi să valorizeze aşa cum trebuie patrimoniul.

Cultura română cred că ar merge mai bine şi dacă ar avea un alt preşedinte al Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor, care ar înţelege ce înseamnă respectul... (Aplauze.) un respect care a stat întotdeauna la baza dezvoltării culturii.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, din partea minorităţilor naţionale.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Evident, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota în favoarea ratificării documentului, dar nu ca pe un gest formal, ci pentru că suntem direct interesaţi. Parte a patrimoniului naţional sunt şi acele obiecte de patrimoniu care ţin de etniile pe care le reprezentăm în Parlament, deci avem un interes direct ca atenţia publică să fie şi asupra acestora îndreptată.

Însă constatăm, evident, ca şi dumneavoastră, faptul că, în decursul timpului, fondul alocat de la bugetul de stat pentru Ministerul Culturii este absolut insuficient, deci pledăm şi noi, în măsura posibilităţilor, ca acest buget să crească, pentru că este absolut inadmisibil nivelul la care a scăzut acest buget până în prezent.

Credem că lipsa acestor resurse poate fi compensată prin recurgerea la fonduri europene, dar şi aici constatăm că, pe măsură ce a trecut timpul, fondurile alocate pentru refacerea unor monumente de categorie A au fost din ce în ce mai reduse.

Deci, fac apel la Ministerul Fondurilor Europene ca, în viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene, România să solicite mai multe fonduri pe această axă, pentru că, pornind de la exemplul bisericilor săseşti fortificate din Transilvania, dintre care unele fac parte din patrimoniul mondial UNESCO, am constatat că sunt din ce în ce mai puţini bani pentru acest lucru.

Totodată, e nevoie de bani şi pentru refacerea centrelor istorice ale unor oraşe mai mici, care nu dispun de asemenea resurse, cum ar fi, de exemplu, Rupea, unde am fost sesizat cu această problemă.

Rog, deci, Ministerul Fondurilor Europene să facă bine şi să propună Uniunii Europene fonduri mai multe pe această axă.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57 din 2019 privind Codul administrativ; Pl-x 214/2025; caracter ordinar.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci, am să rog reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia juridică, Comisia pentru administraţie publică.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu dispoziţiile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă amintită, care are ca obiect de reglementare completarea art. 152 şi a art. 597 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, în sensul ca, în municipiile reşedinţă de judeţ, consiliul local să poată alege un al doilea viceprimar numai în cazul în care unitatea administrativ-teritorială are o populaţie de cel puţin 150.000 de locuitori.

Suntem primă Cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt solicitări.

Reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Aceasta rămâne pentru votul final.

8. Proiectul de Lege privind organizarea, funcţionarea şi administrarea Catalogului Naţional al Serviciilor Publice; PL-x 369/2025; caracter ordinar.

Avem şi amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisiile sesizate în fond, Comisia pentru administraţie, Comisia pentru tehnologia informaţiei.

Cine prezintă raportul?

Vă rog.

Comisia pentru tehnologia informaţiei?

Domnul Octavian Oprea (din sală):

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Domnul Octavian Oprea:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind organizarea, funcţionarea şi administrarea Catalogului Naţional al Serviciilor Publice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu prezentul proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 6 octombrie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unui sistem naţional unic de evidenţă, organizare şi monitorizare a serviciilor publice, denumit Catalogul Naţional al Serviciilor Publice, care se va constitui ca o platformă digitală naţională accesibilă publicului. Totodată, se preconizează ca Autoritatea pentru Digitalizarea României să fie responsabilă de dezvoltarea, administrarea, mentenanţa şi securitatea platformei CNSP.

În conformitate cu prevederile art. 62, 64 şi 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În conformitate cu prevederile art. 56 şi 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, la dezbaterile care au avut loc pe marginea acestui proiect de lege a participat, în calitate de invitat, vicepreşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind organizarea, funcţionarea şi administrarea Catalogului Naţional al Serviciilor Publice, cu amendamente admise, redactate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Oprea Octavian.

Vreţi la dezbateri?

Domnul Octavian Oprea (din sală):

Da, da, da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Domnul Octavian Oprea:

Stimaţi colegi,

Aş dori, în primul rând, să vă mulţumesc pentru modul în care v-aţi aplecat asupra acestui proiect de lege, care are ca scop simplificarea modului în care cetăţenii români sunt trataţi de către instituţiile publice centrale din România.

De-a lungul timpului, ne-am săturat şi noi, ca parlamentari sau ca simpli cetăţeni, oameni de afaceri, să fim trimişi, pentru un anumit document, la etajul doi al unei instituţii publice, pentru eliberarea acestuia în format online.

Acest Catalog Naţional al Serviciilor Publice va centraliza totalitatea serviciilor publice prestate de instituţiile centrale din România şi va standardiza modul în care acestea prestează aceste servicii publice. Mai exact, nicio instituţie publică nu va mai putea cere vreun document în plus, la Constanţa, faţă de Bucureşti sau faţă de Iaşi.

Acest proiect de lege vine în sprijinul tuturor şi vine, în special, în sprijinul antreprenorilor români care au nevoie de o predictibilitate din punct de vedere al modului în care statul român se raportează la aceştia şi, mai mult decât atât, elimină birocraţia excesivă care, din păcate, astăzi încă se regăseşte în interiorul anumitor instituţii publice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la marginal 1 la marginal 10 sunt obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la marginal 11 la 20? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2024 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă-nou-născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile pentru nou-născuţi, pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi prorogarea unui termen; PL-x 265/2024; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Din partea iniţiatorului, Guvernul României? Nu este.

Comisiile sesizate în fond, Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă?

Vă rog, doamnă deputat Adomnicăi.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2024 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă-nou-născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile pentru nou-născuţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2024, care prevede continuarea acordării măsurilor de sprijin pentru categoriile de cupluri mamă-nou-născut defavorizate, în sensul acordării unui tichet social, pe suport electronic, în valoare de 2.000 lei, într-o tranşă unică pentru fiecare nou-născut, pe o perioadă de 4 ani, respectiv 2024-2027, precum şi măsuri auxiliare pentru îngrijirea acestora.

De asemenea, prin modificările aduse Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, se stabilesc codurile de indemnizaţie pentru care urmează să se calculeze şi să se reţină contribuţia de asigurări sociale de sănătate, respectiv cod 01 pentru boală obişnuită, cod 07 - carantină şi cod 10 - reducerea cu un sfert a duratei normale de lucru.

În acest context, se instituie o măsură pentru un tratament corespunzător, asociat situaţiilor diferite în care se află persoanele care suferă de afecţiuni grave, pentru care legiuitorul a instituit norme speciale pentru acordarea concediilor medicale, inclusiv în ceea ce priveşte durata acestora, precum şi situaţiile care presupun urgenţe medico-chirurgicale în care viaţa pacienţilor este pusă în pericol.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituţia României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Raluca Turcan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Doamna Raluca Turcan:

Dragi colegi,

De mulţi ani de zile, România se confruntă cu o problemă demografică. Conform celui mai recent recensământ, România a pierdut aproximativ 1,1 milioane de români, şi această cifră cred că este mică în raport cu numărul de oameni care, din păcate, au plecat din ţara noastră.

Prin această lege, practic, se creează mecanismul de sprijin pe fonduri europene pentru a sprijini cuplurile de mamă-nou-născut, astfel încât să contribuim la creşterea natalităţii.

Peste 15.000 de cupluri mamă-nou-născut vor beneficia, prin acest mecanism de sprijin din partea statului, de tichete valorice de 2.000 lei. Este un început.

Din păcate, există şi părţi bune, şi mai puţine părţi bune. Părţile bune sunt că acolo unde este mare nevoie, unde există categorii vulnerabile, statul vine şi oferă un sprijin.

Partea care ar trebui să ne îndemne la reflecţie este aceea că, în România, există foarte multe forme de sprijin social care se suprapun, şi de multe ori ele încurajează nemunca.

Cred că, odată cu acest proiect just, prin care mamele pot să primească sprijin atât pentru a achiziţiona tot ceea ce are nevoie un bebeluş până în trei luni de zile şi, de asemenea, medicamente, printr-o digitalizare a bazelor de date şi o compatibilizare a lor, să ţintim mai bine asistenţa socială. Să nu fie forme de sprijin care să se suprapună, oameni care pot să muncească, şi nu o fac, şi să-i ajutăm pe cei cu adevărat vulnerabili. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Deci avem în faţă o ordonanţă de urgenţă, nr. 34/2024, prin care se acordă nişte tichete sociale în valoare de 2.000 lei per nou-născut mamelor aflate în situaţii dificile, cu diferite grade de handicap - deci este un factor obiectiv -, dar şi mamelor care sunt sub pragul de sărăcie, adică primesc un venit minim garantat, sau mamelor refugiate sau apatrizi.

Este un lucru bun, pe de o parte, pentru că ajutăm aceşti oameni în nevoie, dar trebuie să remarcăm că în aceste categorii se regăsesc nu doar oamenii care într-adevăr au nevoie de ele, de aceste ajutoare, ci şi cei leneşi. Trebuie să înţelegem acest lucru, că statul român şi guvernele au avut doar politici pentru cei aflaţi în situaţii extrem de dificile sau pentru cei leneşi, cărora le-au dat bani contra voturi.

În schimb, n-au avut niciodată bani pentru deducţii fiscale pentru acei oameni harnici, capabili, educaţi, care au copii, pe care îi educă, dar, în schimb, sunt taxaţi într-unul dintre cele mai grave moduri din Uniunea Europeană. Suntem fruntaşi la acest capitol, al lipsei de deducţii fiscale pentru oamenii care muncesc şi au copiii.

Drept urmare, după cum spunea şi antevorbitoarea mea, pierdem, de la an la an, milioane de oameni, tineri cu copii care pleacă din ţară. Am ajuns, în acest fel, să avem o vârstă medie, din anul 1989, când era de 31 de ani, aproximativ, să avem, în 2025, 47 de ani. Acesta este rodul acestor politici dezastruoase.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Vedinaş Verginia, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Filosofia... obiectul, în general, al acestei ordonanţe de urgenţă... să zicem că e pozitiv, da? Ea va duce la o formă de sprijin pentru anumite categorii defavorizate etcetera.

Dar nu înţeleg în ce măsură va spori natalitatea. Când un cuplu se hotărăşte să facă un copil, oare va reprezenta un argument determinat faptul că va beneficia, nu ştiu cât timp, de nişte ajutoare? Şi după aceea ce faci cu copilul?!

Decizia de a da viaţă unui copil este legată de condiţiile de viaţă din ţara aceea, de situaţia socială şi materială a părinţilor, care sunt mult mai profunde şi au conotaţii care depăşesc obiectul acestei reglementări.

În al doilea rând, ce e acela cuplu mamă-copil nou-născut?! Unde, în limba română - da?! - această sintagmă cuplu de mamă şi copil nou-născut este acceptată?!

Eu ştiu că atunci când vorbim de cuplu, ne gândim la un bărbat şi o femeie, ne gândim la o relaţie normală sau, mă rog, de asta, mai modernă, care poate să îmbrace şi alte forme.

Deci, cred că denumirea este nefericită, neinspirată, da?!

Dincolo de aceste aspecte, evident că încurajăm orice formă care reprezintă un ajutor pentru poporul acesta, care a ajuns să trăiască din ajutoare, din păcate, care a ajuns să se bucure că i se mai întinde, aşa, o mână, că mai primeşte nu ştiu ce.

Deci, noi vom susţine, dar cu sufletul amar!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Eu nu ştiu ce poate fi mai nobil decât o femeie care dă naştere unui copil. Nu ştiu ce poate fi mai nobil. Nu ştiu de ce a naşte un copil înseamnă lene. N-am înţeles de ce băgăm lenea la acest proiect de lege.

Vreau să vă mulţumesc tuturor, pentru că este o ordonanţă pe care am iniţiat-o, pentru a acorda aceste tichete sociale pentru mamele care nasc copii în România şi care nu dispun de posibilităţi materiale. Este o sumă mică.

Dar am venit la microfon pentru că am văzut, din punctul meu de vedere, un cinism pe care nu mi-l închipuiam.

Să vorbeşti de lene când ajuţi o mamă, mie mi se pare incredibil.

Nu ştiu cum funcţionează creierele unora. Bine, pot să înţeleg că cei care, de exemplu, astăzi laudă, în 2010 tăiau trusoul pentru mame. Acum e bun!

Da, este bun şi ar trebui să facem mai mult pentru mamele din această ţară!

Iar mamele nu fac copii din lene! Să ţineţi minte asta, mai ales cei care vorbiţi de lene la mame! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Nu văd de ce ar trebui să avem discuţii prin care să criticăm acest proiect.

Vă spun sincer, ar trebui să veniţi, poate, cei care aduceţi critici, cu mine, în Ferentari, să vedeţi zonele defavorizate, să vedeţi mame foarte tinere care de-abia se descurcă, să vedeţi copiii care sunt abandonaţi şi poate aceşti 2.000 de lei, tranşă unică, ar reprezenta exact balanţa care ar determina o mămică să nu-şi mai abandoneze copiii.

Vă rog frumos să fim responsabili măcar când vine vorba despre aceste lucruri, care sunt extrem de importante, pentru că fiecare copil abandonat, fiecare copil care nu are şansa să trăiască într-un mediu optim, astfel încât să se dezvolte ca un matur, ca un adult, care să contribuie pentru societate, care să-şi întemeieze o familie, care să facă la rândul lui copii, fiecare pierdere, pe care o avem cu privire la acest lucru, ne dăunează nouă, ca naţie.

Aşa că v-aş ruga măcar să ne coagulăm în jurul acestor proiecte care sunt evident benefice, şi, ca dovadă, vorbesc în astfel de termeni despre un proiect care este iniţiat de PSD.

Aş vorbi exact la fel, dacă ar fi un proiect iniţiat de AUR, SOS sau POT.

Aşa că măcar aici să avem un consens naţional şi să vedem ceea ce este important pentru noi, ca societate, pentru noi, ca România. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind... (Vociferări.)

Da.

Câte o intervenţie pentru fiecare grup parlamentar.

Deci şi de la PNL s-a vorbit, şi de la Grupul parlamentar AUR...

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

9. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 504/2002 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002; Pl-x 269/2025; caracter ordinar.

Avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte să ia cuvântul cineva?

Domnul deputat Petreţchi, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, ca iniţiator.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Această iniţiativă este o continuare a legii pe care am adoptat-o în martie, Legea nr. 27/2025, şi vine să completeze cadrul normativ, acordând posibilitatea difuzării la posturi de radio şi de televiziune a unor mesaje educative şi de interes public referitoare la identificarea şi recunoaşterea ştirilor false, promovarea gândirii critice şi a verificării informaţiilor din mai multe surse, încurajarea folosirii surselor oficiale şi a instituţiilor de presă responsabile.

Totodată, propunerea oferă cadrul legal în baza căruia Consiliul Naţional al Audiovizualului poate organiza şi promova campanii naţionale de informare pe această temă, reglementând modalitatea de desfăşurare a acestor campanii, asigurând echilibru între libertatea de exprimare şi răspândirea socială a furnizorilor de servicii media audiovizuale.

Comunicările audiovizuale cu caracter educativ, privind pericolul dezinformării şi importanţa verificării informaţiilor din surse sigure şi multiple, trebuie să respecte următoarele condiţii: să informeze cetăţenii, să promoveze utilizarea surselor oficiale, să informeze cu privire la riscurile sociale şi, bineînţeles, să încurajeze verificarea informaţiilor din surse sigure.

Mulţumesc foarte mult colegilor care, împreună cu mine, au iniţiat acest proiect legislativ, precum şi membrilor Comisiei juridice şi Comisiei pentru cultură, pentru amendarea acestei propuneri legislative, inclusiv luând în calcul şi propunerile venite sau recomandările venite din partea Consiliului Legislativ, dar şi a Guvernului.

Vă mulţumesc încă o dată, tuturor, pentru implicarea dumneavoastră şi am convingere că, la fel, la votul final, această propunere legislativă va beneficia de sprijinul dumneavoastră.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru cultură sau Comisia juridică.

Comisia juridică. Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun asupra Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 504/2002 publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002.

Am fost sesizaţi, conform Regulamentului.

Conform art. 75 din Constituţia României şi a Regulamentului Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Menţionez că avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ şi de la Consiliul Economic şi Social.

În urma dezbaterilor şi a examinării iniţiativei legislative, a documentelor ataşate, a avizelor, a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a acestei iniţiative legislative, cu amendamentele admise, redate în anexa la prezentul raport.

Conform obiectului şi conţinutului său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Murariu Oana.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Când am extins prevederile ordinului de protecţie, am adoptat o prevedere foarte bună, conform căreia auzeam mesaj, în acest sens, la radio, la televizor, şi o perioadă bună de timp chiar n-am auzit, în maşină, venind spre Parlament, mergând în circumscripţie şi aşa mai departe.

De ce am adoptat atunci această măsură? Pentru că nu este suficient să protejăm femeile printr-o modificare legislativă. Ele trebuie să ştie de acele modificări, ar reprezenta pentru noi o prioritate.

Or, astăzi, în ziua de astăzi, combaterea dezinformării trebuie să fie o prioritate pentru noi.

Astfel încât, mă bucur de această iniţiativă legislativă. Trebuie să luăm mai multe măsuri. Dar, dacă vor auzi oamenii la radio, la televizor, mesaje conform cărora trebuie să verificăm din trei surse, trebuie să nu credem tot ceea ce vedem pe TikTok, poate vom ajunge să combatem, cât de cât, manipularea. Trebuie mai multe măsuri.

USR va adopta acest proiect de lege.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Tanasă Dan.

Domnul Dan Tanasă:

Sărut mâna!

Mulţumesc frumos.

Aşa este, să combatem dezinformarea.

Îmi amintesc, în 2019, domnul Streinu-Cercel a zis că pandemia aia din China e doar un punct pe harta Chinei şi că n-are cum să ne afecteze pe noi, lucru care s-a dovedit un veritabil fake news.

Îmi amintesc că domnul Rafila a ieşit şi a zis: "Domnule, vine vara şi dispare virusul, domnule!". Şi chestiunea asta s-a dovedit un veritabil fake news.

Îmi amintesc că a existat un domn ministru, Tătaru, care a zis: "Domnule, masca o poartă numai omul bolnav!", chestiune care după aceea s-a dovedit un veritabil fake news.

Îmi amintesc că domnul preşedinte Nicuşor Dan a spus că în mandatul său nu se va mări TVA-ul, chestiune care s-a dovedit ulterior un veritabil fake news. (Râsete.)

Îmi amintesc că domnul Nicuşor Dan a spus că el va publica lista tuturor donatorilor care i-au dat bani lui în campania electorală, cei care au donat peste 5.000 lei. Şi uite că, până la urmă, s-a dovedit un veritabil fake news.

Aşadar, suntem cu toţii de acord că trebuie să combatem fake news-urile, pentru că, din păcate, PSD, PNL, USR şi UDMR sunt veritabile surse de fake news, de dimineaţă până seara. Sigur că da, susţinute de presa de partid, miluită de la partid ca să întreţină toate aceste fake news-uri.

Deci, sigur că da, suntem de acord să combatem dezinformarea. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Dacă cuvintele s-ar transforma şi în fapte, cred că ar fi foarte bine pentru români.

Evident că suntem de acord să combatem fake news-ul, chiar mai dur decât spune această lege.

Vă dau două exemple.

Ştiu că se dădeau copiii la străini, prin 2023. Fake news, marca celor care acum îi acuză pe alţii.

Că vine războiul. Fake news! Nu s-a întâmplat nimic! Nimeni n-are nimic de suferit!

Mai ia şi presa lucrul ăsta. Ar trebui să existe obligaţia ca presa, dacă a fost dezinformată de către un politician sau un vector de comunicare, şi îşi dă seama că a fost dezinformată, să apară şi să ceară scuză, în numele redacţiei, şi să nu mai preia niciodată acel politician.

Am asistat la un fake news acum două zile, la Catedrala Mântuirii Neamului.

Toată presa, toată lumea, inclusiv formatori de opinie, greii de pe vremea lui Ceauşescu, de la "Cântarea României", au trecut să spună: "Ce urât se cântă în Catedrală!". Şi erau versurile unor măicuţe de la Diaconeşti.

A fost un fake news care a circulat două ore.

Dumneavoastră spuneţi de campanii de informare. Foarte bune, dar reacţia de a-şi cere scuze, măcar pentru public - "Am greşit, am fost dezinformat, n-a fost bine scrisă ştirea respectivă!" -, nu o văd nicăieri. Şi nu mă refer la jurnalişti. Este vorba despre decenţa pe care trebuie să o avem în societate, pentru că toţi greşim. Dar trebuie să ştim să spunem: "Am greşit, îmi cer scuze!".

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a propunerii legislative.

Avem şase amendamente admise.

Dacă există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să dau citire iniţiativei legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Propunerea legislativă pentru deconspirarea rudelor lucrătorilor securităţii care ocupă demnităţi sau funcţii publice; Pl-x 186/2025.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă mulţumesc pentru prezenţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.03.