Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.20.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineaţa, stimate colege, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi, prima parte, referitoare la declaraţiile politice şi intervenţii.

Pentru început, daţi-mi voie să reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm - deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi ai minorităţilor naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - POT şi un deputat neafiliat.

În continuare daţi-mi voie să invit la cuvânt pe doamna deputat Crina-Fiorela Chilat.

Şi se pregăteşte domnul deputat Nicolae-Adrian Bara.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

În calitate de parlamentar ales în judeţul Maramureş, aduc în discuţie, analiză şi dezbatere redeschiderea târgurilor de animale în zona rurală a României, care trebuie să fie o prioritate a Guvernului prin Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Această redeschidere a târgurilor comunale de animale era aproape să se înfăptuiască, până când s-a depistat, în România, pesta micilor rumegătoare, care a dat peste cap toate planurile în acest sens, care erau pentru redeschiderea târgurilor pentru toate speciile de animale, mai puţin suinele.

Trebuie să insistăm mai mult pentru ca oamenilor să li se redea dreptul de a se întâlni în târgurile tradiţionale, un moment important de reconectare socială, pentru că aceste târguri există de sute de ani şi reprezintă un factor esenţial de dezvoltare pentru comunitatea rurală.

Cu toţii cunoaştem realitatea satului românesc, problemele cu care se confruntă, vrem să urmărim dezvoltarea acestuia, de aceea trebuie să sprijinim ţăranul român să îşi poată vinde animalele în târguri, să nu fie lăsat la îndemâna intermediarilor şi a samsarilor.

Un prim demers în Maramureş, pentru că maramureşenii au o tradiţie îndelungată în creşterea animalelor, iar târgurile organizate odinioară reprezentau nu doar locuri de comerţ, ci şi adevărate centre de socializare, schimb de experienţă şi consolidare a legăturilor dintre oameni, este organizarea de expoziţii şi evenimente dedicate crescătorilor de animale, unde participanţii au ocazia să îşi prezinte animalele, să împărtăşească bune practici şi să discute despre cele mai recente evoluţii în domeniul zootehniei.

Personal m-am bucurat de întâlnirea cu crescătorii de animale în cadrul a două expoziţii, la Ariniş şi Şomcuta Mare, şi de dialogul deschis despre provocările actuale din agricultură - de la accesarea subvenţiilor până la necesitatea unui cadru legislativ clar şi funcţional pentru organizarea târgurilor de animale, aşa cum le ştiam cu toţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Nicolae-Adrian Bara.

Se pregăteşte domnul deputat Maricel Popa.

Domnul Nicolae-Adrian Bara:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

În aceste zile, celebrăm 310 ani de la începerea lucrărilor de construcţie a Cetăţii Alba Carolina. Prin intermediul declaraţiei mele de astăzi doresc să îmi exprim respectul şi recunoştinţa faţă de unul dintre cele mai importante repere ale identităţii şi demnităţii poporului nostru, transformat peste secole în inima vie a istoriei românilor.

Construcţia începută în 1715 nu reprezintă doar o capodoperă arhitecturală de inspiraţie barocă. Pentru mine, Alba Carolina este expresia unui destin colectiv, un simbol al statorniciei şi al voinţei poporului român, care, de-a lungul veacurilor, a ştiut să îşi păstreze identitatea şi credinţa.

Între zidurile acestei cetăţi s-au născut idei care au traversat generaţii, păstrând vie flacăra unităţii şi determinării naţionale a românilor - o flacără care a condus, în cele din urmă, la împlinirea idealului de a uni toţi românii sub un singur steag, într-un stat modern.

Astăzi, în faţa acestei cetăţi se înalţă Monumentul Marii Uniri - un simbol al continuităţii şi al jertfei prin care s-a făurit statul român. Împreună, Cetatea şi Monumentul Unirii formează un adevărat sanctuar al istoriei noastre comune.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Maricel Popa.

Se pregăteşte domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Maricel Popa:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice de astăzi va fi: "Nu vindeţi resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât o singură dată!".

România se află astăzi într-un moment în care administrarea responsabilă a resurselor naturale reprezintă nu doar o chestiune economică, ci şi una de viziune şi încredere.

În spaţiul public au apărut informaţii conform cărora pe data de 18 septembrie, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a deschis ofertele pentru concesionarea a 18 perimetre miniere considerate strategice pentru economia naţională. Acestea includ resurse importante de grafit, aur, lignit şi huilă - materiale care pot contribui la consolidarea capacităţii noastre industriale, la dezvoltarea regională şi la tranziţia către o economie modernă şi competitivă.

Aceste regiuni nu reprezintă doar puncte pe o hartă geologică, ci resurse strategice de interes naţional, care pot contribui decisiv la consolidarea independenţei economice a României, iar administrarea lor eficientă trebuie să reflecte interesul general al statului român.

Totuşi, în spaţiul public au apărut îngrijorări legate de lipsa de informaţii privind stadiul procedurilor de concesionare. Deşi perioada de depunere a ofertelor s-a încheiat pe 15 septembrie, documentele privind rezultatele licitaţiei - procesul-verbal, lista ofertanţilor şi rezultatele - nu au fost încă publicate. Această situaţie a generat o serie de întrebări şi neclarităţi din partea organizaţiilor civice şi a cetăţenilor interesaţi.

De asemenea, este important ca procedurile legale să fie respectate cu stricteţe, dar şi ca instituţiile să aibă timpul şi cadrul necesar pentru a evalua în mod profesionist ofertele depuse, astfel încât deciziile finale să servească interesului economic şi strategic al României şi doar al României.

În acest spirit constructiv, consider că Guvernul României împreună cu ANRM:

- pot clarifica public stadiul procedurii de concesionare şi calendarul publicării documentelor oficiale;

- pot să asigure un dialog permanent între instituţiile centrale şi autorităţile locale din zonele vizate;

- pot să transmită periodic informaţii către cetăţeni şi organizaţiile civice interesate.

România are nevoie de echilibru şi responsabilitate în gestionarea bogăţiilor sale naturale. Aceste resurse sunt un bun comun, iar modul în care le administrăm astăzi va defini încrederea cetăţenilor în statul român pentru mulţi ani de acum înainte. Patrimoniul naţional trebuie administrat cu demnitate, competenţă şi responsabilitate. Transparenţa nu este o opţiune politică, ci o obligaţie democratică. Fără ea, riscăm să pierdem nu doar resursele, ci şi încrederea cetăţenilor, o resursă greu de recuperat.

De aceea, cred că transparenţa, comunicarea şi cooperarea nu trebuie privite ca instrumente de critică, ci ca valori fundamentale ale guvernării noastre.

În final, aş dori să reamintesc: nu vindeţi resursele minerale ale României! Nu se pot vinde decât... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Se pregăteşte doamna deputat Ramona Lovin, de la Grupul parlamentar AUR.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Clujul are nevoie de fapte, nu de promisiuni: terminalul cargo trebuie să devină o prioritate reală".

De ani de zile, comunitatea clujeană aude despre planuri grandioase privind dezvoltarea Aeroportului Internaţional "Avram Iancu" Cluj, despre extinderi, despre noi destinaţii, despre crearea unui terminal cargo modern, care să transforme regiunea într-un hub logistic competitiv. Din păcate, realitatea arată altfel - în timp ce alte oraşe din vestul ţării, precum Oradea, reuşesc deja să atragă curse cargo de mare tonaj şi să demonstreze eficienţă în gestionarea proiectelor, Clujul continuă să se împotmolească în studii, promisiuni şi întârzieri administrative.

Este regretabil că un judeţ cu potenţial economic ca şi Clujul, cu infrastructură în plină dezvoltare şi cu o poziţie strategică între centrul şi nord-vestul ţării, nu reuşeşte încă să ofere condiţiile logistice necesare pentru transportul aerian de marfă la scară competitivă. În lipsa unui terminal cargo funcţional, pierdem zilnic oportunităţi economice concrete - investiţii, locuri de muncă şi parteneriate comerciale care se îndreaptă către alte regiuni mai bine organizate, chiar regiuni din alte ţări.

În lipsa unui terminal cargo local, companiile din zonă sunt nevoite să transporte mărfurile pe cale rutieră până la alte aeroporturi, generând costuri suplimentare şi trafic intens pe drumurile naţionale. Un terminal cargo la Cluj ar scurta lanţurile logistice şi ar reduce transporturile rutiere inutile.

Aeroportul din Cluj este al doilea cel mai important din România ca număr de pasageri, însă din punct de vedere logistic rămâne sub potenţialul său. Companiile locale din IT, industrie, automotive sau agricultură modernă au nevoie de soluţii rapide de export şi import, de conexiuni aeriene eficiente, nu doar de intenţii. Fără un centru cargo modern, Clujul riscă să rămână un punct de tranzit, şi nu un pol de dezvoltare.

Construcţia unui terminal cargo modern ar veni la pachet cu extinderea pistei şi a platformelor de staţionare pentru aeronave cargo, precum şi amenajarea de spaţii de depozitare frigorifică destinate produselor farmaceutice, cărnii, florilor şi altor mărfuri perisabile.

Este momentul ca proiectul terminalului cargo să iasă din zona de dezbatere şi să intre în cea a implementării. Avem nevoie de o strategie coerentă, de o colaborare reală între Consiliul Judeţean, Ministerul Transporturilor, Aeroportul Internaţional Cluj şi mediul privat. Finanţarea europeană există, dar trebuie valorificată. Investitorii există, dar au nevoie de predictibilitate şi de acţiune.

Într-o perioadă în care mobilitatea mărfurilor decide competitivitatea unei regiuni, Clujul nu îşi mai poate permite amânări. Terminalul cargo nu este un moft, ci o necesitate economică pentru întreg Ardealul. Este un proiect care ar putea aduce venituri consistente la bugetul local, ar sprijini exportatorii, ar crea locuri de muncă şi ar consolida poziţia Clujului ca lider regional.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Ramona Lovin.

Se pregăteşte domnul deputat Silviu-Florin Oancea.

Doamna Ramona Lovin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ministerul de Externe - între impostură, sinecuri şi dispreţ faţă de românii din străinătate".

Ministerul Afacerilor Externe al României a ajuns o instituţie care funcţionează după reguli proprii, departe de lege, de merit şi de bun-simţ. Ceea ce ar trebui să fie o reţea de reprezentare a statului român peste hotare a devenit, din păcate, o reţea de sinecuri şi protejaţi, în care competenţa nu mai contează, iar responsabilitatea a dispărut complet.

Să începem cu Italia, unde doamna Oana Ţoiu, actualul ministru de externe, s-a lăudat public, într-un răspuns oficial, că a numit un consul la Cagliari, în Sardinia. Numai că acolo nu există consulat, nu există sediu, nici autorizaţie şi niciun program de lucru. Avem, practic, un "consul fără consulat", o ficţiune administrativă pentru care statul român plăteşte salarii şi diurne, în timp ce mii de români sunt obligaţi să călătorească sute de kilometri pentru a-şi face acte. Aceasta nu e diplomaţie, este bătaie de joc pe bani publici.

Tot în Italia, în consulatele noastre, există angajaţi locali fără contracte conforme cu legea italiană, oameni care lucrează de ani întregi prin "convenţii civile româneşti", de parcă ar fi zilieri în propria ambasadă. Sunt deja amenzi aplicate de autorităţile italiene pentru încălcarea legislaţiei muncii şi pentru neplata contribuţiilor sociale. În loc să-şi ceară scuze, Ministerul de Externe ascunde totul sub preş, ca să nu deranjeze reţeaua internă de "pile şi rude de partid".

Mai departe, la Accademia di Romania din Roma, apar informaţii despre un posibil conflict de interese între ambasadoarea României în Italia, doamna Gabriela Dancău, şi un angajat al instituţiei care poartă acelaşi nume.

Iar în Franţa, la Bordeaux, avem un consul onorific care nu vorbeşte limba română, dar de aproape 20 de ani rămâne neatins în funcţie, indiferent de guvern sau ministru. Domnul consul este un simbol al imunităţii totale din MAE: nu vorbeşte româneşte, nu are activitate pentru comunitate, dar are vechime.

Dacă timpul alocat unei declaraţii politice ar fi mai lung, aş putea continua, dar cred că este suficient pentru a se înţelege gravitatea fenomenului.

Domnilor din Ministerul de Externe,

Aceasta nu mai este administraţie, este capturarea statului român de o clică de nepăsători.

Dacă mai există un dram de onoare în fruntea acestui minister, să înceapă curăţenia acum.

Şi Parlamentul poate ajuta: am depus un proiect de lege pentru transparentizarea detaşărilor din Ministerul Afacerilor Externe şi va intra în curând la vot. Adoptarea acestuia ar fi un prim pas pentru îndreptarea lucrurilor. Diplomaţia românească nu mai poate fi adăpostul celor fără merit, fără ruşine şi fără respect faţă de popor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Silviu-Florin Oancea.

Se pregăteşte domnul deputat Doru-Lucian Muşat.

Domnul Silviu-Florin Oancea:

Bună dimineaţa!

Deputat Oancea Silviu, Circumscripţia nr. 23 Ialomiţa.

"Birocraţia ucide dezvoltarea. Când primăria devine duşmanul comunităţii"

În România, nu lipsa iniţiativei private este problema, ci birocraţia sufocantă a primăriilor, care transformă orice proiect de locuire într-un labirint al absurdului. Dezvoltatorii care vor să construiască legal, cu proiecte solide şi investiţii corecte, aşteaptă luni, uneori ani întregi pentru o autorizaţie. În acest timp, preţurile cresc, materialele se scumpesc şi creditele nu mai sunt accesibile oamenilor de rând.

Este o ruşine ca, în 2025, autorizaţia de construcţie încă să circule în mapă între birouri, în timp ce românii şi România îşi doresc digitalizare. De ce durează un aviz de construire săptămâni întregi? De ce durează o autorizaţie luni întregi? Pentru că sistemul birocratic trăieşte din întârziere, din blocaj şi din haos.

În realitate, dezvoltatorii şi cumpărătorii sunt victimele aceluiaşi mecanism corupt. Când primăria nu lucrează eficient, se creează tentaţia de a ocoli legea. Când funcţionarul cere "dosar cu şină" pentru fiecare pas, omul de afaceri pierde bani, iar cetăţeanul pierde încredere.

România are nevoie de un sistem de autorizare simplu, digital şi transparent, în care fiecare pas să fie urmărit online, cu termene legale clare şi transparente şi să existe sancţiuni pentru întârziere. Este timpul ca primăriile să devină parteneri ai dezvoltării, nu obstacole administrative.

Nu putem vorbi despre locuinţe sigure, despre oraşe moderne şi despre comunităţi prospere atâta timp cât hârtia şi ştampila sunt mai puternice decât bunul-simţ.

Cer public Guvernului să impună un termen unic, de maximum 30 de zile, pentru eliberarea autorizaţiilor de construire şi să facă un registru public online al întârzierilor, să vedem şi noi cine blochează de fapt România.

Haideţi să nu mai pedepsim iniţiativa, ci să pedepsim blocajul!

Este timpul ca statul să lucreze pentru oameni, nu împotriva lor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Doru-Lucian Muşat.

Se pregăteşte doamna deputat Diana Enache.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Bună ziua!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acum o săptămână, de la acelaşi microfon al Parlamentului României, un deputat maghiar a avut obrăznicia de a face afirmaţii profund jignitoare la adresa statului român. Din păcate, niciuna dintre instituţiile statului nu a considerat necesar să îl cheme la raport pentru aceste declaraţii.

Ţin să îi transmit acelui cetăţean, care, spre ruşinea noastră, ocupă funcţia de deputat în Parlamentul României, că datoria sa este să reprezinte interesele României şi ale poporului român, nu ale altor state. Noi, românii, vom pleca ultimii din acel ţinut inventat, pentru că noi am fost primii acolo. Iar dacă România îi displace atât de mult, este liber să plece oriunde doreşte - nu îi vom duce dorul.

Revenind la această structură care acţionează în mod evident împotriva intereselor naţionale - ONG-ul UDMR, care nu este partid politic doar pentru a beneficia de mai multe fonduri de la bugetul statului, aproape 65 de milioane de lei doar în 2025 - observăm o activitate constantă, coordonată şi finanţată de la Budapesta, împotriva unităţii şi suveranităţii României.

În ultimii zece ani, Ungaria a investit peste 10 miliarde de euro în Transilvania, în domenii strategice - infrastructură, industrie, educaţie, sport şi cultură. Fosta preşedintă Katalin Novák vizita, la fel ca Viktor Orbán, constant, oraşe din România, inclusiv Clujul, comportându-se ca şi cum s-ar afla pe teritoriul Ungariei. Se ridică statui ale nobililor care i-au asuprit pe români, se construiesc şcoli exclusiv de limbă maghiară, se finanţează proiecte cu caracter etnic şi politic, în timp ce statul român priveşte pasiv, condus de oameni care, de 36 de ani, au demonstrat o gravă lipsă de viziune şi de loialitate faţă de interesul naţional.

Ca deputat de Sălaj, atrag atenţia că România se află într-un moment de vulnerabilitate geopolitică extrem de periculos. Războiul din Ucraina, retragerea treptată a trupelor americane, coroborată cu relaţiile tot mai strânse ale premierului Viktor Orbán cu Donald Trump, Vladimir Putin şi Xi Jinping, precum şi cu slăbiciunile interne ale României - economice, diplomatice şi militare - pot transforma într-o realitate un plan vechi al Budapestei: recuperarea, într-o formă sau alta, a Transilvaniei.

Pericolul este iminent. Este momentul ca întreaga clasă politică românească, indiferent de culoarea politică, să analizeze cu maximă seriozitate şi celeritate situaţia actuală din Transilvania. Nu trebuie să uităm că fără sacrificiul milioanelor de români căzuţi în Marele Război, fără jertfa înaintaşilor noştri, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibilă.

Să nu pierdem, din laşitate sau nepricepere, ceea ce strămoşii noştri au câştigat cu sânge şi demnitate. România trebuie să rămână unită, puternică şi suverană, iar Transilvania va fi întotdeauna pământ românesc.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Diana Enache? Nu a ajuns.

Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels? Nu a ajuns.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei? De asemenea, nu a ajuns.

Ciprian-Constantin Paraschiv? Nu.

Petru-Gabriel Negrea? Nu.

Silviu-Octavian Gurlui? Nu.

Dragoş-Florin Coman? Nu.

Mergem la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul deputat Dumitru Ţiplea? Nu.

Andrei Daniel Gheorghe.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Să învăţăm din istorie".

La 3 noiembrie 1918, Austro-Ungaria capitula în faţa Antantei. Un moment istoric care pune capăt unui imperiu de tristă amintire pentru numeroase naţiuni europene şi un imperiu care pentru românii din Ardeal, din Maramureş, din Crişana şi din Banat, dar şi pentru cei din Bucovina a reprezentat o epocă de durere, o epocă marcată de politici de deznaţionalizare şi de marginalizare. Această perioadă a dualismului austro-ungar - 1867-1918 - a reprezentat totodată pentru românii din Transilvania şi din teritoriile aflate sub controlul austro-ungar un moment în care aceştia au înţeles că există o singură cale şi există o singură direcţie - unitatea naţională cu fraţii din Regatul României.

Şi cred astăzi că este foarte important să înţelegem ceea ce înseamnă o elită politică devotată idealului naţional şi o elită politică inteligentă, puternică, demnă şi curajoasă, care înţelege foarte limpede să aleagă calea dreaptă în momentele dificile ale istoriei.

La 2 noiembrie 1918, la Arad, sub conducerea lui Ştefan Cicio Pop, având în componenţă mari personalităţi, precum: Vasile Goldiş, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Vlad, Ion Flueraş, Iosif Jumanca şi mulţi alţii, funcţiona deja Consiliul Naţional Român. Românii din Transilvania foarte rapid vor trece la acţiune şi la 9 noiembrie deja îşi solicită dreptul la autoguvernare. Drept la autoguvernare pentru toţi românii din Transilvania şi Partium.

Cred că este foarte important să înţelegem astăzi cum s-a ajuns la 1 Decembrie 1918. S-a ajuns prin curaj, prin determinare şi prin foarte mult patriotism. Iar acest patriotism este ceea ce avem noi nevoie astăzi. Patriotismul şi capacitatea de a înţelege care este destinul nostru naţional. Şi noi astăzi, în clipele pe care le traversăm, trebuie să înţelegem că suntem o singură naţiune română în Europa. Trebuie să ştim că Republica Moldova este cel de-al doilea stat românesc, iar idealul democratic al unităţii naţionale a tuturor românilor într-o singură naţiune liberă şi puternică în Europa este întotdeauna valabil.

Să nu uităm modelul marilor patrioţi care au reuşit să facă Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Alba Iulia.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alexandru Popa? Nu a ajuns.

Domnul deputat Mircea Fechet.

Vă rog.

Şi se pregăteşte colegul Ştefan Tanasă, de la Grupul parlamentar al USR.

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

Administraţia publică locală reprezintă coloana vertebrală a României moderne. Este cea care leagă statul de cetăţean, politicile publice de viaţa de zi cu zi, programul de guvernare de realitate. Iar dacă această coloană vertebrală este slăbită întregul corp al statului devine rigid, ineficient şi dezechilibrat.

Aşa se vede, de fapt, pe radiografia administraţiei publice locale, conform celui mai recent raport de audit realizat de Curtea de Conturi pentru perioada 2021-2023. O radiografie care confirmă ceea ce noi, liberalii, am spus constant: structura administrativă locală nu mai reprezintă realitatea din teren, iar până nu reuşim să resetăm ceasul României în fiecare comunitate nu vom putea vorbi despre eficienţă, performanţă şi echitate, ci despre blocaj, risipă şi vulnerabilitate.

În anul 2023, de exemplu, doar 27% dintre comune şi 34% dintre oraşele mici au reuşit să se finanţeze din venituri proprii în proporţie mai mare de 50%. Asta înseamnă că aproape trei sferturi dintre localităţile mici din România nu ar putea funcţiona fără sprijinul guvernamental anual, multe primării nu ar putea plăti nici salariile ori să ofere servicii publice locale de bază.

Mai mult de atât, arhitectura administraţiei locale nu mai corespunde cu noile realităţi demografice. Peste jumătate dintre oraşele din România nu mai ating pragul minim de 10.000 de locuitori. În acelaşi timp, 432 de comune au sub 1.500 de locuitori, iar unele situaţii sunt critice în privinţa resurselor financiare şi a capacităţii administrative.

Dragi colegi,

România pe care vrem să le-o lăsăm copiilor noştri depinde de cum regândim acum structura administrativ-teritorială, de cum propunem noi criterii de clasificare a localităţilor, de cum încurajăm colaborarea între UAT-uri pentru servicii publice mai bune, inclusiv digitalizate, şi cu costuri mai mici. Toate acestea, aplicând o grilă care să nu penalizeze zonele neglijate de marile investiţii în infrastructură şi efectul de multiplicare a acestora în ani. Ce se face în doi ani nu se poate recupera pentru ce nu s-a făcut în 20 ani, iar pentru decalajele de dezvoltare influenţate de la centru nu trebuie să plătească nevinovaţii.

Aşadar, reforma administraţiei publice, iniţiată de premierul Ilie Bolojan, nu este o reformă uşoară, dar este una corectă. Dovadă şi numărul uriaş al criticilor şi al frânarilor care nu vor să resetăm ceasul administrativ al României, să sincronizăm instituţiile cu ora românilor şi să ieşim din inerţia păguboasă - "merge şi aşa".

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Tanasă.

Se pregăteşte domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Domnul Ştefan Tanasă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi am depus în Parlament o nouă iniţiativă legislativă, o lege care vizează direct parlamentarii condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie. Se poate şi fără portiţe, fără interpretări părtinitoare, fără artificii care decredibilizează funcţia parlamentară şi compromit încrederea în această instituţie fundamentală pe care avem datoria să o servim cu demnitate, nu să o folosim ca scut.

Se poate. Se poate să fim oneşti, demni şi drepţi. Se poate, dacă vrem cu adevărat ca legea să nu mai facă diferenţa între cel aflat la putere şi cel care l-a trimis acolo.

Până la momentul prezentei propuneri, în situaţia parlamentarilor condamnaţi definitiv, statutul acestora a funcţionat de cele mai multe ori ca un scut care s-a intercalat în actul de justiţie şi a afectat grav principiul independentei justiţiei. Votul plenului, care în mod normal ar fi trebuit să fie o simplă formalitate, a devenit adesea un instrument de propagandă politică, iar rezultatul său nu a reflectat decât suma unor voinţe politice, slăbind astfel încrederea românilor în Parlament.

Propun, prin această iniţiativă legislativă, un principiu simplu şi de bun-simţ: un parlamentar condamnat definitiv pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie îşi pierde de drept mandatul, în clipa în care hotărârea judecătorească rămâne definitivă.

Fără portiţe de scăpare.

Fără voturi salvatoare.

Fără negocieri care compromit încrederea publică.

Parlamentul nu mai poate fi scut pentru cei condamnaţi, ci trebuie să revină la adevărata sa menire: să fie un simbol al responsabilităţii şi al integrităţii funcţiei publice.

Concret, instanţa va transmite hotărârea definitivă Camerei de care aparţine parlamentarul, Biroul permanent va lua act imediat de încetarea mandatului şi va declara locul vacant, iar totul se publică în Monitorul Oficial - transparent, clar, vizibil pentru toţi.

Astfel, legea se aplică egal pentru toţi, fără excepţii, fără interpretări şi fără a genera rumoare publică sau a decredibiliza Parlamentul. Aşa cum se întâmplă în democraţii mature precum Franţa, Germania, Italia sau Spania, pierderea mandatului în urma condamnărilor penale trebuie să fie automată, nu opţională şi nici conjuncturală.

Îmi doresc ca prin această iniţiativă, împreună, să aliniem România la standardele europene de integritate şi bună guvernare, dar, mai important, să aliniem Parlamentul la aşteptările românilor.

Proiectul propus asigură, totodată, tratament egal între parlamentari şi ceilalţi aleşi.

Cu această ocazie avem posibilitatea să transmitem românilor un mesaj clar: "Cine a greşit, răspunde imediat. Cine respectă legea, continuă să servească poporul român".

Adoptarea acestei modificări va fi un test de maturitate politică. Dacă îl trecem, vom dovedi că statul de drept funcţionează, că democraţia românească s-a maturizat şi că nimeni, absolut nimeni, nu este mai presus de lege.

Aceasta este datoria noastră faţă de români.

Aceasta este promisiunea noastră faţă de România.

Acesta este mesajul meu pentru dumneavoastră.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Se pregăteşte domnul deputat Brian Cristian.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"300 de parlamentari - voinţa românilor, nu o simplă cifră"

Stimaţi colegi,

De mai bine de 15 ani românii aşteaptă ca votul lor de la Referendumul din 2009 să fie respectat. A fost un vot clar, fără echivoc: 300 de parlamentari. Atât şi nu mai mult! Şi, totuşi, de 15 ani acest vot a fost ignorat sistematic de partidele care se tem de o instituţie eficientă şi responsabilă.

România are astăzi unul dintre cele mai numeroase parlamente din UE - locul 6, ca dimensiune. Iar paradoxul este evident: avem mulţi parlamentari, dar puţină reprezentare reală. Avem mii de iniţiative, dar prea puţină reformă. Avem nenumăraţi deputaţi şi senatori despre care cetăţenii nici măcar nu ştiu că există, pentru că rolul lor e redus la acela de "buton de vot" pentru şefii de partid.

Reducerea numărului de parlamentari nu înseamnă mai puţină democraţie. Dimpotrivă, înseamnă o democraţie mai eficientă, mai transparentă, mai apropiată de oameni. Înseamnă un Parlament care lucrează, nu doar votează la comandă.

Este momentul să le spunem oamenilor adevărul: avem un Parlament sufocat de comisii şi proiecte care se învârt de ani de zile, fără rezultat real. Legi fără sens, create doar pentru a îmbunătăţi imaginea politicienilor, şi ordini de zi aglomerate cu proiecte lipsite de relevanţă, menite să ascundă incapacitatea de a face reformă.

Pentru a construi un stat responsabil şi eficient trebuie să abordăm aceste probleme în mod real: să reducem numărul de parlamentari, să promovăm transparenţa şi să ne concentrăm pe o legislatură care să răspundă cu adevărat nevoilor cetăţenilor şi intereselor ţării.

USR a depus un proiect de lege care transpune exact voinţa populară exprimată la referendum. Realitatea, însă, este simplă: nimeni din clasa politică veche nu vrea un Parlament mai mic. Pentru că un Parlament mai mic înseamnă mai puţine locuri de împărţit, mai puţine sinecuri, mai puţină disciplină de partid şi mai multă transparenţă.

Şi nu e vorba de populism, ci de bun-simţ. De responsabilitate faţă de contribuabili. De un gest minim de respect pentru cei care ne plătesc salariile şi aşteaptă, pe bună dreptate, un stat mai suplu, mai eficient, mai aproape de nevoile lor.

Dragi colegi,

Dacă acest Parlament vrea să îşi recapete credibilitatea pierdută, primul pas este să respecte voinţa românilor. Când milioane de oameni spun "ajunge cu risipa", Parlamentul nu are dreptul să le răspundă cu aroganţă.

USR respectă voinţa românilor.

Acum este rândul tuturor celorlalţi să dovedească dacă sunt în slujba oamenilor sau în slujba propriilor scaune.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Brian Cristian? Încă nu a ajuns.

Domnul deputat Marius Alecsandru.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Adevăr şi minciună în narativele politice!".

Auzim tot felul de discuţii pe tema preţului la energie.

Sunt multe voci, mai ales din zona suveraniştilor, care afirmă că în România este cel mai mare preţ al energiei electrice.

Nimic mai fals! România este undeva la mijlocul clasamentului, fiind state în Europa unde preţul este de 55 de eurocenţi/KWh, cum ar fi statele nordice, Germania, Elveţia, Austria, multe state din Europa având preţul de 32-35 eurocenţi/KWh, deci mai mare decât cel din Romania.

Aşadar, mai uşor cu acest narativ, căci este total fals!

Mai circulă un alt narativ cum că energia verde fotovoltaică este cea mai scumpă. Este total fals acest narativ - poate se întâmpla asta prin anii 2010, când tehnologia fotovoltaică era de 10 ori mai scumpă decât acum.

În acest moment, un parc fotovoltaic de 10 MWp costă 5 milioane de euro şi dezvoltă o producţie anuală de energie de 12.000 MWh, în timp ce o hidrocentrală de 10 MW costa de 4-5 ori mai mult.

Într-adevăr, centralele fotovoltaice produc numai ziua, însă nici hidrocentralele nu au o producţie constantă, ele funcţionând după un program de uzinare. În plus, ele funcţionează, în realitate, la o putere mult mai mică decât cea teoretică din proiectare, undeva la jumătate sau chiar mai puţin. Hidrocentralele nu sunt chiar aşa de verzi cum s-ar părea la prima vedere, căci pentru a fi construite se afectează în mod semnificativ şi iremediabil mediul. Mai ales dacă hidrocentrala nu are nici acumulare, atunci chiar nu merită să fie făcută o astfel de investiţie.

Costul cel mai mare de producere a energiei este în situaţia centralelor pe cărbune, iar energia nucleară este una dintre cele mai bune variante, în urma unei analize cost-beneficiu, întrucât randamentul de conversie este cel mai bun, respectiv de 98%.

Pe de altă parte, producţia de energie este un aspect, dar un alt subiect important este şi reţeaua de distribuţie şi transport. Degeaba produci, dacă nu poţi să transporţi.

România trebuie să investească semnificativ pe această temă. Transformatoarele digitale care îşi adaptează setările în funcţie de ce se întâmplă pe reţeaua de distribuţie pot fi o bună soluţie.

O altă soluţie este investiţia în bancuri de baterii care vor stoca energia produsă şi se creează astfel un multiplu beneficiu: pe de o parte, stabilitatea reţelei, pe de altă parte, se poate valorifica energia atunci când cererea este mai mare şi, în plus, bancurile de baterii conferă autonomie energetică şi, deci, funcţionare insulară în situaţii de nefuncţionare a reţelei naţionale.

Mulţumesc.

Marius Alecsandru, deputat de Buzău.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Ştefan Bouda. Nu a ajuns.

Grupul parlamentar SOS România, domnul deputat Mihai Ţiu.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Binecuvântat popor român,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Un deputat UDMR încalcă Constituţia României chiar aici, în Parlamentul României".

În şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 29 octombrie 2025, deputatul UDMR din judeţul Covasna a afirmat, într-o declaraţie politică, că în România există un aşa-zis Ţinut Secuiesc şi că pe 26 octombrie, când noi, românii, sărbătoream sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului, s-a proclamat autonomia Ţinutului Secuiesc în peste 100 de localităţi.

În discursul susţinut de deputat în Parlamentul României i-a invitat pe toţi românii să plece din propria ţară şi a afirmat că România este ruşinea Europei, încălcând suveranitatea statului român.

În Camera Deputaţilor, în momentul acestei declaraţii politice, deputaţii Partidului SOS România au protestat faţă de această declaraţie către preşedintele de şedinţă, spunând că în România se respectă doar Constituţia şi legile ţării.

Îl felicit pentru reacţie pe domnul Cozma şi mai ales că, la finalul declaraţiei domnului deputat, i-a citit prevederile art. 1 şi 2 din Constituţia României.

Trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea, Constituţia se respectă, nu se negociază!

Articolul 1 prevede că: "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil".

Reamintesc deputatului UDMR că, în România, respectarea Constituţiei şi a legilor este obligatorie şi nu va face obiectul unor negocieri, indiferent de structura guvernării.

Cer public sancţionarea deputatului UDMR pentru încălcarea Constituţiei şi mai ales pentru că nu se află la prima abatere; anterior a mai iniţiat şi alte proiecte privind autonomia Ţinutului Secuiesc.

Îi transmit domnului deputat că în România nu putem să afirmăm în felul următor: "România este ruşinea Europei". Suntem un exemplu în Europa în ceea ce priveşte respectarea minorităţilor naţionale, suntem un exemplu în Europa în ceea ce înseamnă convieţuirea între minorităţi şi aşa vom rămâne pentru totdeauna.

Reamintesc în felul următor, dragi români: "Un popor unit nu poate fi învins!".

De aceea, astăzi, pentru toţi cetăţenii României, spun în felul următor: singurul simbol este Tricolorul României.

Mulţumesc.

Deputat Mihai Ţiu, ales în Circumscripţia electorală nr. 30 Olt.

Doamnă preşedinte,

Doar o menţiune.

Ne-aţi comunicat la începutul şedinţei că partidele care sunt la guvernare au câte patru declaraţii politice.

Nu este corect ca PSD, PNL şi USR să aibă câte patru declaraţii.

Vă rog, comunicaţi către Comitetul liderilor să revizuiască această regulă.

Mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Am să comunic şi eu.

Puteţi să comunicaţi şi dumneavoastră liderului Grupului parlamentar SOS România.

Este o decizie a Comitetului liderilor pe care o respectăm.

Din partea Grupului parlamentar POT, domnul deputat Valentin Răducea.

Se pregăteşte domnul deputat Robert Alecu, neafiliat.

Domnul Gheorghe-Valentin Răducea:

Vă mulţumesc.

"România îşi pierde istoria - un patrimoniu în ruină, o conştiinţă în derivă"

Stimaţi colegi,

Astăzi nu vorbesc despre cifre, ci despre ruinele tăcerii.

În ultimele luni au fost prezentate public imagini dureroase ale unor monumente istorice abandonate, fonduri europene pierdute şi proiecte de restaurare rămase doar pe hârtie.

România, ţara cu una dintre cele mai bogate moşteniri arhitecturale din Europa, riscă să-şi piardă trecutul nu din lipsă de bani, ci din lipsă de voinţă.

Castele medievale se năruiesc în tăcere, conacele care au găzduit generaţii de intelectuali devin ruine, iar satele tradiţionale dispar, în timp ce noi, ca stat, ne pierdem reperele şi memoria colectivă.

De ce am ajuns aici?

- Pentru că patrimoniul a fost tratat ca o temă decorativă, nu ca o prioritate de stat.

- Pentru că proiectele sunt blocate între avize, comisii şi hârtii.

- Pentru că statul român, deşi are zeci de instituţii şi direcţii culturale, nu are o strategie unitară şi coerentă pentru salvarea patrimoniului naţional.

Dragi români,

Patrimoniul României nu este o amintire, este o resursă vie.

Fiecare clădire salvată poate deveni un centru cultural, o destinaţie turistică, o lecţie de istorie şi un loc de muncă.

Fiecare zid restaurat este o victorie împotriva uitării.

În Europa, fiecare piatră veche este o lecţie de civilizaţie.

În România, fiecare ruină devine o lecţie de indiferenţă.

Nu putem cere tinerilor să-şi iubească ţara, dacă nu le arătăm de ce merită iubită.

Nu putem clădi viitorul pe ruinele trecutului, ci doar pe demnitatea de a-l proteja.

De aceea, solicit public elaborarea unui Program naţional pentru salvarea patrimoniului abandonat, care să includă:

- identificarea de urgenţă a clădirilor istorice în pericol;

- preluarea şi restaurarea lor prin parteneriate public-private;

- stimulente fiscale pentru cei care investesc în conservare;

- şi, mai ales, crearea unei autorităţi unice pentru coordonarea acestor proiecte, pentru a opri risipa de timp, bani şi monumente.

Dragi colegi,

Istoria nu se apără cu discursuri, ci cu acţiune. Şi fiecare zi de întârziere înseamnă o ruină în plus şi o amintire pierdută pentru totdeauna.

Pentru că o ţară care îşi abandonează istoria, îşi abandonează sufletul.

Vă mulţumesc.

Valentin Răducea, deputat, Suceava.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Robert Alecu.

Se pregăteşte domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Avem o ţară, avem o datorie".

A fost nevoie de un cântec pentru ca unii să îşi amintească din nou că România trebuie pusă la punct. "Avem o Ţară", cântecul intonat de un cor de copii în Catedrala Naţională a fost catalogat drept o provocare. Nu pentru conţinutul său - curat, moral şi creştin -, ci pentru o presupusă semnătură, vehiculată de oameni grăbiţi să arate cu degetul. Din acel moment, adevărul a fost lăsat deoparte. S-a declanşat o nouă vânătoare ideologică.

Versurile nu aparţin lui Radu Gyr, ci maicilor de la Mănăstirea Diaconeşti, judeţul Bacău, şi au fost scrise în anul 2007. Dar chiar şi dacă ar fi fost ale lui Radu Gyr, textul nu glorifică nicio mişcare politică, nu justifică crime şi nu incită la ură. "Avem o ţară ca o gură de rai, avem o cruce şi un împărat." Acesta este conţinutul real. Nimic mai mult, nimic ascuns. Un cântec despre neam, credinţă şi speranţă. A-l transforma într-un delict cultural arată cât de departe s-a ajuns cu cenzura travestită în morală.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 pedepseşte propaganda fascistă şi cultul criminalilor de război, însă nu pedepseşte poezia, nici cântecul, nici rugăciunea. A cere autosesizarea Parchetului pentru o piesă cântată de un grup de copii nu o poţi numi vigilenţă, ci, mai degrabă, abuz moral. Şi devine cu atât mai grav când solicitarea vine din partea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", o instituţie finanţată din bani publici. Cine vorbeşte pe bani publici trebuie să o facă cu răspundere şi cu respect faţă de adevăr, nu în logica stigmatizării.

România este astăzi singurul stat din Europa care predă, ca disciplină distinctă şi obligatorie, "Istoria evreilor. Holocaustul". Nu dintr-o nevoie firească de cunoaştere, ci dintr-o teamă instituţionalizată de a nu fi judecaţi greşit. Din acea teamă s-a născut, treptat, deprinderea de a vorbi cu precauţie, chiar şi atunci când spunem adevărul.

Biserica Ortodoxă Română nu are nevoie să fie tolerată. Are dreptul să fie respectată. Ea a fost şi rămâne coloana vertebrală a neamului românesc. În jurul ei s-au păstrat limba, credinţa şi statornicia acestui neam. Avem o ţară, avem credinţă, avem sfinţi în rai. Acesta este adevărul pe care nu-l putem interzice.

Şi, totuşi, în faţa zgomotului, trebuie spus limpede: a iubi ţara nu este o vină, ci o datorie. Cine înţelege asta, înţelege de ce s-a cântat. Cine nu, caută vinovaţi acolo unde nu există. Avem o ţară, avem credinţă, avem sfinţi în rai. Cât timp vom şti să le preţuim, România nu va avea nevoie să se justifice în faţa nimănui.

România nu se rosteşte în şoaptă.

România se cântă cu demnitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru? Nu a ajuns.

Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Se pregăteşte domnul Alexandrin Moiseev.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Doresc să aduc astăzi în atenţie o problemă care priveşte direct siguranţa şi bunăstarea a peste o sută de mii de locuitori ai municipiului Galaţi, mai exact, situaţia Prizei Dunării, principala sursă de apă a oraşului. Acest obiectiv strategic, care asigură peste 65% din necesarul de apă potabilă a municipiului, se află în prezent în proprietatea Combinatului Siderurgic Liberty Galaţi, o companie aflată într-o situaţie juridico-economică extrem de instabilă.

În cazul în care această captare ar fi afectată de proceduri judiciare, insolvenţă sau deconectare de la energie, oraşul Galaţi riscă o criză fără precedent. Ar fi vorba de o întrerupere totală a alimentării cu apă pentru populaţie, spitale, şcoli şi instituţii publice. Este, aşadar, o problemă de securitate naţională, nu doar una locală.

Primăria Municipiului Galaţi şi operatorul regional Apă Canal au transmis deja Guvernului un memoriu justificativ, solicitând preluarea în proprietatea publică a Prizei Dunării sau instituirea unui regim special de administrare, astfel încât funcţionarea staţiei să fie protejată indiferent de situaţia combinatului. Totodată, au fost propuse soluţii temporare de garantare a furnizării energiei electrice şi de modernizare a echipamentelor de pompare, în prezent, depăşite tehnologic.

În numele gălăţenilor pe care îi reprezint, solicit Guvernului să trateze această chestiune cu maximă prioritate. Priza Dunării este o infrastructură critică pentru întreaga regiune, iar protejarea sa nu poate fi amânată.

Stimaţi colegi, nu putem permite ca un serviciu public esenţial, cum este alimentarea cu apă, să depindă de incertitudinea financiară a unui operator privat. Galaţiul are nevoie de siguranţă, nu de improvizaţii. Este momentul ca statul să-şi asume rolul de garant al continuităţii serviciilor vitale pentru cetăţeni.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Se pregăteşte doamna deputat Diana Enache, de la Grupul parlamentar AUR.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"România are nevoie de stabilitate, nu de orgolii"

România traversează o perioadă complexă. Trăim vremuri în care incertitudinea şi tensiunea definesc scena internaţională, iar cetăţenii aşteaptă de la noi, de la clasa politică, maturitate, echilibru şi responsabilitate. Într-o lume în care războaiele şi crizele se succed cu o viteză tot mai mare, România are nevoie de stabilitate, nu de conflicte politice interne.

Ţara noastră este membră a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice, parte dintr-o comunitate a valorilor democratice, a solidarităţii şi a respectului pentru lege. Tocmai de aceea, trebuie să dovedim, zi de zi, că ştim să fim un partener credibil, un stat predictibil şi o societate care îşi asumă propriul destin european.

România a făcut progrese semnificative în ultimii ani - în infrastructură, în digitalizare, în energie, în consolidarea statului de drept şi în protejarea frontierelor sale. Dar aceste progrese sunt fragile dacă nu există unitate şi continuitate politică.

De aceea, fac un apel direct către toţi colegii din Coaliţia de guvernare:

Să lăsăm orgoliile personale deoparte. Să încetăm luptele interne, care slăbesc încrederea oamenilor şi dau apă la moară populismului. Să ne reamintim că nu am fost aleşi pentru a ne război între noi, ci pentru a guverna o ţară care are nevoie de soluţii, de seriozitate şi de direcţie.

Românii nu aşteaptă de la noi scandaluri, ci rezultate. Ei vor drumuri mai bune, spitale funcţionale, şcoli moderne, locuri de muncă stabile şi o administraţie care să lucreze pentru cetăţean, nu împotriva lui.

Guvernul are nevoie de sprijin, nu de piedici puse din interior. În momentele în care economia europeană este în tensiune, când inflaţia apasă familiile, când vecinii noştri trec printr-un război şi criză, România trebuie să arate unitate şi seriozitate.

A fi proeuropean nu înseamnă doar a repeta lozinci, ci a guverna cu respect pentru principiile europene: transparenţă, dialog, colaborare şi responsabilitate publică. A fi proeuropean înseamnă să punem interesul naţional acolo unde îi este locul - în centrul deciziilor noastre.

Reformele începute trebuie duse până la capăt. Reforma administrativă, reforma fiscală, reforma educaţiei şi a sănătăţii, modernizarea infrastructurii şi digitalizarea statului nu pot fi amânate la nesfârşit din motive politice sau din calcule electorale. Fiecare blocaj costă. Fiecare zi pierdută în certuri politice înseamnă drumuri neasfaltate, investiţii nefinalizate şi vieţi afectate.

România nu îşi mai permite o clasă politică preocupată de imagine şi de poziţii.

Ţara are nevoie de o clasă politică preocupată de soluţii şi de rezultate.

De aceea, apelul meu este unul simplu şi sincer:

Să sprijinim Guvernul, să consolidăm Coaliţia, să lucrăm împreună pentru stabilitatea politică şi pentru continuarea reformelor care aduc beneficii concrete oamenilor.

Istoria nu îi va ţine minte pe cei care au câştigat dispute între partide, ci pe cei care au avut curajul să pună România mai presus de sine.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Diana Enache? Nu a ajuns.

Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels, de asemenea, nu a ajuns.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Se pregăteşte domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În toate penitenciarele, în care am fost în control, am văzut aceeaşi problemă - oameni care au îndeplinit toate condiţiile pentru eliberarea condiţionată sunt amânaţi de comisii, fără explicaţii clare. Mulţi au muncit, au avut un comportament exemplar, au executat cea mai mare parte din pedeapsă, dar sunt ţinuţi în continuare în spatele gratiilor. Unii sunt la a doua sau chiar la a treia amânare.

Nu putem să risipim banii publici pentru a ţine închişi oameni care şi-au plătit datoria faţă de lege. Statul cheltuie milioane de euro anual pentru hrană, pază şi întreţinerea deţinuţilor care ar fi putut fi deja liberi, oameni care au muncit, au dat dovadă de disciplină şi de îndreptare. În loc să cheltuim banii publici pe deţinuţi, ar trebui să-i folosim pentru pensionarii care îşi numără banii leu cu leu şi pentru copiii fără sprijin.

Nu are rost să ţinem la nesfârşit închisori pline de oameni care au furat o găină sau o căruţă de lemne.

În schimb, trebuie să facem loc pentru adevăraţii infractori, politicienii care au jefuit bugetul public, care au trăit din contracte umflate şi au distrus încrederea oamenilor în stat.

Vedem, în ultimele zile, cum mafia PNL de la Braşov a ajuns acolo unde îi este locul - după gratii. DNA a început, se pare, în sfârşit, să-şi facă treaba, dar aşteptăm să o facă la fel în toate judeţele ţării.

Altă combinaţie a celor de la PNL este achiziţia microbuzelor şcolare finanţată prin fonduri europene. Cercetările arată că preţul plătit de unele consilii judeţene este de două sau chiar de trei ori mai mare decât preţul real de piaţă.

Să nu uităm de dosarul Nordis, unde protagonişti sunt cei mai mari şi cei mai grei din PSD.

Doar când vom curăţa clasa politică de hoţi şi de profitori, România va avea o şansă! Iar, dacă vrem să fim corecţi cu oamenii simpli, să nu îi mai ţinem închişi pe cei care s-au îndreptat, în timp ce marii corupţi stau acasă şi se bucură de ce au furat.

Închisorile României trebuie să se golească de amărâţi şi să se umple de politicienii corupţi.

Asta ar fi dreptatea adevărată.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv.

Se pregăteşte domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

"Batjocură faţă de infrastructura sportului românesc"

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ani la rând, guvernările ticăloase au perpetuat ignoranţa sfidătoare cu privire la situaţia dezastruoasă a unei baze sportive bucureştene de calibru - Arenele BNR. Acolo, unde s-a jucat tenis de performanţă, s-au organizat turnee remarcabile, s-a promovat imaginea României prin diplomaţie sportivă, s-a jucat tenis la nivel înalt şi generaţii de copii au început tenisul, acum este doar un amalgam de mizerie şi interese personale! Acum, dar nu de-acum - de ani şi ani la rând!

Dar complicitatea toxică a sistemului trebuie să se oprească aici. Complexul sportiv BNR a fost cedat de statul român către BNR, prin MTS, în anul 1991. Azi, clădirile complexului sunt în stare de degradare incalificabilă, terenurile pentru sport sunt utilizate drept parcări de către BNR, iar pe stadionul de tenis se dispută competiţii între angajaţii Băncii Naţionale! Nu e o glumă, e un sfidător privilegiu pe care Banca şi-l permite pe spinarea românilor! Şi se mai numeşte şi Bancă Naţională!

S-au ridicat public împotriva acestei situaţii dureroase Ilie Năstase şi Ion Ţiriac, apoi preşedintele Federaţiei Române de Tenis, foşti mari fotbalişti şi personalităţi ale societăţii româneşti. Degeaba! De ce Guvernul României nu face niciun demers pentru a readuce Complexul Sportiv în posesie, pentru a-l putea repune în circuitul public? De ce se permite ticăloşia în continuare?

Purtătorul de cuvânt al BNR declară că Banca nu poate investi în refacerea infrastructurii pentru că nu poate dovedi utilitatea acesteia pentru Banca Naţională. A, dar, între timp, poate să folosească totul spre distracţia propriilor angajaţi, să parcheze maşini şi să privească distrugerea râzând?! Poate, pentru că Guvernul român o lasă!

Vă solicit de urgenţă, domnilor şi doamnelor guvernanţi, să demaraţi procedurile prin care complexul sportiv Arenele BNR să poată reintra în circuitul sportiv, să poată beneficia de un statut aşa cum i-a fost menit, iar absurdul să nu meargă mai departe, sub formă de privilegiu exclusiv pentru oamenii Băncii şi nedreptate pentru români!

Iar dacă BNR, care a plătit în 1991 o sumă infimă, solicită azi, aşa cum se aude, sume de ordinul zecilor de milioane de euro în schimbul complexului sportiv, e tot de datoria Guvernului să depună toate diligenţele pentru a nu permite, fie şi o secundă, un astfel de jaf!

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Se pregăteşte domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

"România - captivă în birocraţia intereselor private"

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi doresc să aduc în atenţia dumneavoastră o realitate pe care o resimt tot mai acut întreprinzătorii români, cei care ţin în viaţă economia reală a acestei ţări. Ei se confruntă zilnic cu o birocraţie excesivă, cu reglementări impuse fără logică economică, fără test de impact şi fără viziune. România a devenit un stat în care reglementarea a devenit o industrie. În spatele unor norme aparent utile se ascund adesea interese private care profită de obligativitatea unor servicii şi taxe impuse artificial. Avem audituri financiare obligatorii pentru IMM-uri la plafoane mult sub cele europene, avem evaluări periodice din active şi clădiri care nu aduc nicio valoare, dar costă mii de lei, avem onorarii notariale calculate procedural, deşi în alte state europene acestea sunt fixe, indiferent de valoare, iar firmele mici sunt nevoite să obţină avize şi certificate inutile doar pentru a alimenta un mecanism birocratic tot mai costisitor.

În industria ospitalităţii, antreprenorii plătesc taxe pentru drepturi de autor către organizaţii private care funcţionează ca monopoluri legale, fără transparenţă şi fără garanţia că banii ajung acolo unde ar trebui - la artişti. Aceleaşi practici se regăsesc şi în alte domenii, unde servicii private devin obligatorii prin reglementări făcute parcă special pentru a genera venituri sigure unor structuri privilegiate.

Aceasta nu mai este o birocraţie administrativă, este o birocraţie parazitară care trăieşte din munca celor care produc. Este o birocraţie care descurajează iniţiativa, inhibă investiţiile şi transformă antreprenorul român într-un suspect permanent.

De aceea, fac apel ferm către Guvern şi către comisiile parlamentare de specialitate să inventarieze toate serviciile şi taxele obligatorii impuse IMM-urilor şi cetăţenilor, să elimine aceste obligaţii care nu aduc beneficii reale şi să supună orice nouă reglementare testului IMM şi unei analize de impact economic real.

România nu are nevoie de un stat care complică, ci de un stat care eliberează energia antreprenorială.

Este timpul să redăm demnitatea contribuabilului român şi respectul faţă de timpul şi munca lui. Să demonstrăm că statul lucrează pentru cetăţeni, nu împotriva lor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Vă rog.

Şi la mulţi ani!

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea este închinată acelora din afara ţării. Evident, avem o Românie şi peste hotare. Peste 6 milioane de români sunt peste hotare.

Iar zilele trecute am asistat la un tragic eveniment în Italia, în care un cetăţean român, Octav Stroici, în vârstă de 66 de ani, şi-a pierdut viaţa într-un cumplit accident. Astăzi, Roma a declarat o zi închinată lui, o zi pentru cetăţeanul român, ceea ce ar fi trebuit şi comunităţile noastre, şi comunitatea românească, de aici, din ţară, să o facă, în mod simbolic.

Permiteţi-mi, în onoarea şi în cinstea familiei îndurerate, să ofer un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Stimaţi colegi,

Tot mai multe voci din diaspora, din Italia, din Franţa, şi nu numai, reclamă o stare precară, condiţii dificile - condiţii dificile de comunicare cu consulatele şi cu ambasadele României, condiţii dificile pentru copii, condiţii dificile pentru a avea acces la resursele de cultură şi de identitate naţională.

Tot mai multe voci reclamă o pasivitate de neînţeles a autorităţilor române faţă de cetăţenii români de peste hotare. Şi, în numele lor, am început cu mai multe declaraţii, pentru a clarifica situaţia acestor consulate, a acelora care ne reprezintă în străinătate, cu profesionalism de multe ori, dar iată că sunt şi cazuri de nemulţumire profundă. Este vorba de comunităţi şi de organizaţii româneşti din diaspora, care, de foarte multe ori, fac înzecit, mult mai mult decât ce fac autorităţile române pentru cei de acolo. E vorba de acţiuni culturale, e vorba de acţiuni umanitare; pentru cei de acasă, pentru românii de acasă, trimit pachete acasă de Crăciun, iar în situaţii dificile, atunci când au fost inundaţiile în ţară, atunci când au fost catastrofe naturale pentru cei de acasă, ei au fost primii care au trimis acasă, din bruma de câştig pe care îl au acolo, pentru a ajuta pe cei de acasă, cu devotament, cu preţuire, cu respect pentru semeni.

Este un gest şi o motivaţie pentru noi toţi să fim măcar la fel de buni.

Vă mulţumesc frumos.

Silviu Gurlui, deputat AUR, Iaşi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Au ajuns colegii de la Grupul parlamentar al PNL? Încă nu.

USR? Nu.

Minorităţi - tocmai ce a ieşit din sală colegul; revine.

Trecem la Grupul parlamentar SOS România, domnul deputat Tudor Ionescu.

Se pregăteşte doamna deputat Gabriela Porumboiu, de la Grupul parlamentar POT.

Domnul Tudor Ionescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vă vorbesc astăzi atât ca parlamentar, cât şi ca apărător, din totdeauna, al Constituţiei şi al integrităţii teritoriale a României. Ca deputat, am jurat credinţă patriei mele România, la fel ca fiecare dintre dumneavoastră. Am jurat să apăr suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României, aşa cum au jurat şi deputaţii UDMR. Am jurat să respect Constituţia, care afirmă limpede la articolul 1 că "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". Aceste cuvinte nu sunt simple formulări juridice, ci testamentul celor care au clădit România modernă.

În acest context, condamn cu fermitate declaraţiile deputatului UDMR, Kulcsár-Terza József, care, de aici, de la tribuna Parlamentului României, a cerut autonomia aşa-zisului "ţinut secuiesc" şi a avut obrăznicia de a spune că românii ar trebui să plece din Ardeal, din propria lor ţară! Este un afront intolerabil la adresa poporului român, al Constituţiei şi al demnităţii acestui Parlament. Astfel de afirmaţii nu au ce căuta într-o instituţie fundamentală a statului român!

Şi mai grav este că şi alţi înalţi demnitari ai statului par să fi uitat că reprezintă România. Am văzut un prim-ministru care, în loc să apere simbolurile naţionale, a ascultat fără reacţie imnul aşa-zisului "ţinut secuiesc". O astfel de imagine ruşinoasă ar trebui să ne trezească pe toţi. România nu are nevoie de conducători care pleacă fruntea, ci de oameni politici care o ţin sus, cu mândrie şi curaj!

De peste 20 de ani militez pentru unitate naţională şi lupt împotriva separatismului maghiar. Am organizat zeci de manifestări patriotice la Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc, pentru a le da curaj românilor marginalizaţi din judeţele Covasna şi Harghita. Iubesc aceste judeţe şi vă asigur că aşa-zisul "ţinut secuiesc" nu există. Constituţia prevede clar că teritoriul României este împărţit în comune, oraşe şi judeţe, nu în "ţinuturi" sau "regiuni".

Mai mult, judeţele Harghita şi Covasna sunt inima geografică şi istorică a României, acolo se află cea mai mare densitate de cetăţi dacice şi castre romane de pe teritoriul României, după Sarmizegetusa. Peste 200 de aşezări dacice, 34 de cetăţi dacice şi 10 castre romane au fost descoperite, până acum, în această vatră multimilenară a poporului român.

Solicit, deci, tuturor parlamentarilor să condamne, fără echivoc, orice demers autonomist sau separatist care contravine Constituţiei. Tăcerea în faţa acestor atacuri este o formă de complicitate!

Parlamentul trebuie să rămână bastionul unităţii naţionale. Iar atâta timp cât noi, parlamentarii SOS România, vom fi aici, nu vom permite niciodată desfiinţarea caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român!

Pentru că România are o singură Constituţie... (Arată Constituţia.), un singur imn - "Deşteaptă-te, române!" şi un singur drapel - tri... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Gabriela Porumboiu, Grupul parlamentar POT.

Se pregăteşte doamna Dumitriţa Albu.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Stop haosului din Parlamentul României! Legiferăm, nu improvizăm!".

Parlamentul României, instituţia care ar trebui să fie modelul de rigoare şi transparenţă, a devenit simbolul improvizaţiei. Zi de zi trăim o adevărată harababură. Legi importante se votează pe fugă, fără analiză, fără studiu de impact, fără timp real pentru consultare.

Nu este normal să aflăm dimineaţa ce votăm la prânz.

Nu este normal ca proiecte cu impact bugetar, fiscal şi social să ajungă pe ordinea de vot cu două ore înainte.

Nu este normal să legiferăm "pe repede-nainte", ca într-un joc de semnături fără responsabilitate.

Acesta nu mai este Parlament, ci un mecanism de bifat legi, un sistem în care se semnează înainte să se gândească.

Cum să ceară oamenii respect pentru lege, dacă noi nu respectăm nici măcar procedura?

Cum să cerem încredere, când lucrăm după principiul "surpriză, avem un vot peste două ore"?!

Haosul nu este o întâmplare. Este rezultatul lipsei de reguli clare sau, şi mai grav, reguli schimbate în timpul jocului.

Iar profesionalismul începe exact acolo: la reguli respectate de toţi, fără excepţie.

Când Parlamentul lucrează în grabă, România plăteşte scump.

Confuzie în aplicare.

Legi care se contrazic.

Instituţii blocate.

Costuri pentru buget şi pentru cetăţeni.

De aceea, cer public o simplă măsură de bun-simţ:

Niciun proiect de lege să nu intre la votul final fără a fi publicat şi transmis tuturor parlamentarilor cu minimum 5 zile lucrătoare înainte.

Nu este o cerinţă politică. Este o cerinţă de profesionalism.

Democraţia nu se face pe grabă. Se face cu transparenţă, respect şi timp pentru analiză.

Haosul nu este semn de putere, este semnul unui sistem care şi-a pierdut busola.

Respectul pentru lege începe cu respectul pentru procedură, iar respectul pentru procedură înseamnă respect pentru cetăţeni.

Până atunci, da, avem o harababură controlată.

Întrebarea este: cine o controlează?

Gabriela Porumboiu, deputat POT, Dolj.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Dumitriţa Albu.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc frumos.

Declaraţia mea politică se intitulează "România se micşorează!".

Şi nu, nu pierdem teritoriu, pierdem oameni. Exodul românilor este o problemă despre care nu se vorbeşte suficient.

Suntem a doua ţară migratoare din lume, după Siria. Şi cred că ştim cu toţii de ce a fugit şi fuge lumea din Siria - din calea războiului.

Dar românii? Românii fug din calea sărăciei, a lipsei de perspectivă, a dezamăgirii.

Astăzi, peste 5,7 milioane de români trăiesc şi muncesc în afara ţării. Pleacă medici, ingineri, profesori, muncitori calificaţi - exact oamenii de care România are cea mai mare nevoie.

Un sondaj recent arată că 69% dintre români au rude în străinătate.

Aici nu mai vorbim despre migraţie. Vorbim despre depopulare, despre golirea ţării de cea mai mare şi cea mai importantă resursă, oamenii.

În fiecare an, peste 150.000 de tineri pleacă. Nu din plăcere. Din nevoie, din lipsă de încredere că pot trăi decent acasă.

Am întrebat, recent, un grup de studenţi: "Câţi dintre voi se gândesc serios să plece din ţară după terminarea studiilor?". 6 din 20 au ridicat mâna.

Asta este realitatea. Generaţia tânără nu mai pleacă din aventură, ci din nevoia de a-şi găsi demnitatea în altă parte.

Şi, în tot acest timp, statul nu are un plan real nici să-i aducă înapoi pe cei plecaţi, nici măcar să-i păstreze pe cei care încă vor să mai rămână.

Tragedia de la Roma, unde un muncitor român, Octavian Stroici, şi-a pierdut viaţa sub ruinele unui turn, este un simbol al acestei drame naţionale. Un român care a muncit cinstit, departe de casă, pentru un trai mai bun, dar care nu a mai apucat să se întoarcă.

Este imaginea dureroasă a unei ţări care îşi lasă oamenii să plece... şi, uneori, să moară departe.

Totuşi soluţii avem:

- programe de reintegrare pentru cei care se întorc;

- scutiri de taxe şi stimulente financiare pentru cei care investesc în România;

- recunoaşterea automată a diplomelor, meseriilor şi vechimii obţinute în străinătate.

Nu putem continua să privim cum România se goleşte, an după an. Este nevoie de curaj politic şi unitate, nu de promisiuni sterile.

România se micşorează. Dar încă nu e prea târziu să o facem să crească din nou - prin oameni, prin speranţă, prin responsabilitate.

Vă mulţumesc.

Dumitriţa Albu.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dacă de la Grupul parlamentar AUR a ajuns domnul deputat Dragoş-Florin Coman? Nu. (Vociferări.)

Da?

Vă rog.

Se pregăteşte domnul deputat Dumitru Ţiplea, de la PNL. Nu a ajuns.

Domnul deputat Alexandru Popa.

Poate ajung între timp.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Retragerea unui număr important de militari americani din România - o decizie strategică cu implicaţii majore asupra securităţii naţionale - nu a fost anunţată de Guvernul României, nu a fost comunicată Ministerului Apărării Naţionale şi nici Ministerului Afacerilor Externe. România a aflat despre această decizie a SUA din presa de la Kiev.

Cum este posibil ca Guvernul României să fie spectator la decizii care ne afectează direct poziţia în regiune?

Cum este posibil ca ministrul de externe să pozeze în garant al parteneriatului strategic cu SUA, dar să nu ştie că partenerul retrage trupele de pe teritoriul României? Mai ales că, în urmă cu o lună de zile, ministrul român de externe s-a aflat la Washington, având o întâlnire bilaterală cu Marco Rubio, întâlnire în urma căreia ministrul român de externe spunea că s-a bucurat să îl revadă pe secretarul de stat al SUA.

Cum este posibil ca Ministerul Apărării Naţionale să fie în beznă, când este vorba de una dintre cele mai sensibile teme, respectiv securitatea naţională?

Această situaţie este profund umilitoare pentru România şi demonstrează faptul că cei care astăzi se află la conducerea ministerelor nu au un dialog cu partenerul strategic, dar nici nu înţeleg ce treabă au pe la respectivele ministere.

Adevărata problemă nu este decizia SUA, ci faptul că statul român a aflat din presa de la Kiev. Iar, după ce această ştire a izbucnit, au apărut bâlbâielile guvernamentale. Un ministru spunea că există comunicare între instituţiile statului, altul spunea că anul viitor contingentul militar va fi asigurat de către alte state membre NATO, în timp ce premierul României afirma că decizia ar fi fost comunicată în urmă cu două zile.

Oare care au fost motivele reale pentru care oficialii români au ales să ascundă această decizie? Nu au ştiut sau decizia SUA sublinia lipsa de încredere a partenerului strategic în actuala clasă politică aflată la guvernare?

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe 24 octombrie 2025, în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute la Bruxelles, Preşedintele României, Nicuşor Dan, a afirmat public - pentru a doua oară în acest mandat - că "există încă multe categorii sociale neprotejate de stat", menţionând explicit femeile, alături de sinistraţii de la Rahova, copiii şi vârstnicii.

Cazul Anda Gyurca, tânăra ucisă cu brutalitate de recidivistul Emil Gânj, în judeţul Mureş, rămâne o rană deschisă pe obrazul statului român.

Este un caz care ar fi putut fi evitat dacă instituţiile şi-ar fi făcut datoria. Dacă legea ar fi fost aplicată, Anda ar fi trăit, însă:

- ordinul de protecţie emis în 2024 a fost introdus în sistem abia în 2025;

- paza a fost retrasă fără justificare, iar victima a fost forţată să semneze protecţie doar pe timp de noapte;

- crima a fost comisă la două ore după plecarea echipajului de pază;

- Poliţia, Parchetul şi Ministerul de Interne nu au oferit explicaţii publice coerente.

Nu vorbim despre o eroare, vorbim despre un lanţ de erori. Poliţia, Parchetul, Ministerul de Interne - toate instituţiile care ar fi trebuit să o protejeze - au eşuat.

Conform datelor oficiale furnizate de IGPR, în primul semestru al anului 2025:

poliţiştii au intervenit la 61.431 de cazuri de violenţă domestică;

- au fost emise 5.956 de ordine de protecţie provizorii, dintre care 2.271 au fost transformate în ordine de protecţie de către instanţele de judecată.

Femicidul este un fenomen tot mai grav: 42 de femei au fost ucise în România de partenerii lor, conform surselor, până la 1 octombrie 2025.

Avem legi. Avem directive europene. Avem instituţii. Dar nu avem încă mecanismele şi voinţa reală de a le face să funcţioneze.

Legea nr. 183/2020 privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice, în vigoare şi în 2025, prevede:

- obligaţii clare pentru autorităţile locale, MAI, Ministerul Justiţiei şi unităţile sanitare;

- afişarea liniei de urgenţă în spaţiile publice şi în mijloacele de transport;

- raportare anuală şi transparenţă instituţională.

În plus, Directiva UE nr. 2024/1385, adoptată în martie 2024, impune statelor membre:

- incriminarea femicidului ca infracţiune distinctă;

- protecţie extinsă pentru victimele violenţei cibernetice, căsătoriei forţate şi hărţuirii;

- obligaţia de a asigura monitorizarea electronică a agresorilor.

Este necesar ca noi, parlamentarii, să acţionăm cu prioritate pentru incriminarea femicidului ca infracţiune distinctă în Codul penal, în conformitate cu standardele europene.

Aşadar, propun constituirea unui grup de lucru transpartinic, prin desemnarea de către fiecare partid parlamentar a unui reprezentant care să participe la elaborarea unei legi... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Rămâne pentru scris...

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Domnul deputat Alexandru Popa.

De la USR, domnul deputat Brian Cristian.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Ştefan Bouda.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la sprijinul urgent pentru comunitatea cehă din Banat, în contextul crizei energetice.

Dragi membri ai comunităţii cehe,

Satele dumneavoastră din Clisura Dunării reprezintă o moştenire culturală nepreţuită, însă, astăzi, această moştenire este ameninţată nu doar de izolarea geografică, ci şi de o problemă de natură economică ce afectează direct supravieţuirea. Costurile enorm de mari la energie pun în pericol fermele mici, pensiunile noastre agroturistice şi, implicit, stabilitatea familiilor care luptă să menţină viaţa în aceste comunităţi.

Majorarea facturilor ameninţă să transforme eforturile dumneavoastră de a păstra tradiţia într-o povară financiară insuportabilă.

Soluţia? Autonomie energetică locală.

Răspunsul nostru este o strategie concentrată pe montarea de panouri fotovoltaice şi pe asigurarea accesului la energie electrică şi la preţuri accesibile şi previzibile.

Programul special de subvenţii pentru comunitatea cehă: ar trebui lansat un program de finanţare cu prioritate, prin Casa Verde fotovoltaice, sau scheme similare destinate gospodăriilor, fermierilor şi pensiunilor din satele ceheşti. Aceste subvenţii ar acoperi în proporţie mare sau mult mai mare din costul total al panourilor fotovoltaice şi al sistemului de stocare baterii, transformând fiecare casă şi fermă într-un prosumator care îşi produce propria energie. Ar fi o facilitate pentru agroturism şi micii producători.

Agroturismul este vital în satele dumneavoastră. O să încerc să introduc o schemă de plafonare a preţului la energie specifică, pentru afacerile de agroturism şi pentru micii producători agricoli din comunităţile izolate, pentru a asigura competitivitatea.

Voi colabora cu distribuitorii de energie, pentru a moderniza urgent reţeaua din zonă, care este adesea subdimensionată şi nesigură. O reţea modernă este esenţială pentru a prelua surplusul de energie solară produsă local.

Ar trebui drastic simplificată birocraţia, pentru obţinerea avizelor de instalare a panourilor fotovoltaice, asigurând un proces rapid şi transparent adaptat specificului zonelor noastre izolate.

Nu putem permite ca o criză globală a preţului la energie să distrugă o comunitate care a rezistat secole. Prin sprijinirea tranziţiei către energia solară aţi oferi stabilitate economică care ar asigura un viitor sustenabil şi datoria de a păstra vie moştenirea cehă din Banat.

Vă mulţumesc.

Bouda Ştefan, minorităţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ionel Goidescu, SOS România? Nu a ajuns.

Doamna deputat Rodica Plopeanu, neafiliaţi.

Doamna Rodica Plopeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Săptămâna aceasta, pe 8 noiembrie, marcăm Ziua mondială a urbanismului, o zi care ne aminteşte de rolul vital pe care oraşele îl joacă în viaţa cetăţenilor şi în dezvoltarea unei societăţi sănătoase. Oraşele României au trecut prin multe transformări de-a lungul timpului. Fiecare etapă a lăsat urme vizibile, care ne amintesc că oraşele sunt mai mult decât locuri în care trăim: ele reprezintă identitatea, cultura şi istoria comunităţilor noastre.

În prezent, România se află într-un proces continuu de dezvoltare urbană. Există oraşe, precum Buzăul, care au început să valorifice patrimoniul, să creeze spaţii verzi şi să modernizeze infrastructura rutieră şi pietonală. Totodată, există provocări care nu pot fi ignorate: traficul intens, lipsa spaţiilor de recreere pentru tineri şi familii, nevoia de locuinţe accesibile şi cu eficienţă energetică, modernizarea reţelelor de apă şi canalizare. Aceste provocări cer implicarea autorităţilor locale, a specialiştilor şi a legislativului pentru a crea oraşe durabile şi echilibrate.

De Ziua mondială a urbanismului privim oraşele României cu atenţie şi grijă. Fiecare parc reamenajat, fiecare stradă pietonală care invită oamenii să se plimbe, fiecare zonă de recreere sau pistă de biciclete este un semn că spaţiul urban poate fi construit pentru oameni, nu doar pentru clădiri. Oraşele au nevoie de gândire atentă şi răbdare, de echilibru între trecut şi prezent, astfel încât fiecare colţ de stradă să spună o poveste, să aducă confort şi să ofere siguranţă. Planificarea urbană înseamnă să construim oraşe care respiră, în care comunităţile se întâlnesc şi în care timpul petrecut în spaţiul public devine o experienţă plăcută şi utilă.

Restaurarea patrimoniului, amenajarea de noi spaţii publice şi crearea de zone verzi demonstrează că planificarea urbană poate aduce frumuseţe şi echilibru. Fiecare iniţiativă aduce un impact vizibil asupra vieţii cetăţenilor şi contribuie la formarea unui mediu urban în care oamenii se simt acasă şi parte din comunitate.

Dezvoltarea urbană trebuie să fie un proces planificat, măsurabil şi coerent, care să răspundă tuturor nevoilor reale ale comunităţilor şi să transforme oraşele în locuri în care oamenii trăiesc mai bine zi de zi.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Diana Enache, dacă a ajuns? Nu.

Domnul deputat Alexandru Popa, de la PNL? Nu.

Brian Cristian, USR? Nu.

Ionel Goidescu, SOS România? Nu.

Doamna deputat Mariana Vârgă? Nu este.

Domnul deputat Florin Groza.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

"România - garant al stabilităţii pe flancul estic al NATO"

Într-o lume marcată de incertitudine geopolitică, România îşi reafirmă rolul de garant al securităţii euroatlantice pe flancul estic al NATO. Poziţia noastră strategică, la intersecţia dintre Uniunea Europeană şi spaţiile de instabilitate din est, ne conferă o responsabilitate majoră şi un rol activ în menţinerea echilibrului regional.

În acest context, recentele ajustări anunţate de Statele Unite ale Americii privind retragerea unei părţi a contingentului militar american din România nu diminuează angajamentul partenerului nostru strategic, ci reflectă o redistribuire a resurselor la nivelul întregului flanc estic.

Însă, România trebuie să-şi consolideze propriile capabilităţi de apărare şi să investească în tehnologie, interoperabilitate şi infrastructură militară. Suntem un aliat responsabil şi credibil, iar securitatea flancului estic nu poate fi negociată.

Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne fundamentul securităţii noastre şi o garanţie a stabilităţii la Marea Neagră.

România va continua să acţioneze ca un pilon de încredere al NATO, un partener activ în apărarea valorilor democratice şi în consolidarea securităţii colective a Alianţei.

Securitatea României este securitatea Europei.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Mariana Vârgă, dacă a ajuns. Nu.

Domnul deputat Dumitru Coarnă? Nu.

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"Nu ne vindem oţelul, nu ne vindem viitorul"

Stimaţi colegi,

România trece printr-un moment critic. Vânzarea Combinatului Liberty Galaţi, cel mai mare producător de oţel al ţării, nu este doar o tranzacţie economică, ci un semnal de alarmă naţional.

Statul român priveşte pasiv cum o infrastructură industrială strategică, construită cu munca a zeci de mii de oameni, este din nou scoasă la vânzare. Vorbim despre o companie care a susţinut economia românească timp de decenii, despre o uzină care a dat demnitate unei întregi regiuni.

Astăzi, în loc de o strategie naţională de reindustrializare, vedem cum Guvernul asistă neputincios la vânzarea activelor industriale către investitori străini.

În loc de soluţii economice reale, avem tăcere.

În loc de politici de protecţie a capitalului naţional, avem licitaţii internaţionale.

Liberty Galaţi nu este o simplă afacere. Este un obiectiv strategic, o resursă economică vitală pentru securitatea României. ANAF are de recuperat peste 150 de milioane de euro, EximBank - peste 300 de milioane, iar peste 1.200 de creditori români aşteaptă încă plata datoriilor.

În aceste condiţii, statul român nu poate rămâne spectator.

Guvernul trebuie să intervină ferm, să blocheze vânzarea până la clarificarea situaţiei economice şi juridice, să protejeze interesele naţionale şi să elaboreze o strategie de redresare industrială.

România are nevoie de o politică industrială care să pună producţia naţională în centrul dezvoltării. Nu putem construi o economie solidă doar din importuri şi consum.

Astăzi nu vorbim doar despre oţel. Vorbim despre viitorul economic al României, despre locurile de muncă ale românilor, despre independenţa noastră economică.

Fac apel la Guvern, la Parlament şi la toate forţele politice responsabile.

Să spunem clar - nu ne vindem oţelul, nu ne vindem viitorul!

România trebuie să rămână o ţară care produce, o ţară care decide pentru ea însăşi.

Gheorghe-Petru Pîclişan, deputat independent.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Şi ultima intervenţie, doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

Sunt deputat Aurora-Tasica Simu, deputat independent de Cluj.

Am venit la tribuna Camerei şi în faţa cetăţenilor ca să adresez o întrebare fundamentală, legitimă şi de bun-simţ.

Pentru cine votează o lege Parlamentul României şi pentru cine o respinge şi o contestă la CCR preşedintele statului? Cel mai recent caz este cel al Legii prosumatorilor.

În 2023, fostul preşedinte a cerut reexaminarea legii, pe motive tehnice, referitoare la reglementarea intereselor distribuitorilor de energie şi a marilor parcuri fotovoltaice.

Timp de doi ani, legea a lâncezit în Parlament. Abia în luna octombrie a fost votată şi trimisă la promulgare.

Cu toate acestea, Legea prosumatorilor nu conţine niciun termen de plată pentru energia injectată în reţea de cele 200.000 de familii care şi-au investit economiile pentru ca ţara să aibă parte de energie verde şi ieftină - cât ar produce două reactoare nucleare.

Însă efortul şi dăruirea pentru ţară a celor 200.000 de familii nu a contat şi nu contează, fiindcă în lege nu este prevăzut termenul de plată al energiei furnizate de românii simplii.

Pe preşedintele statului nu l-a preocupat grija aceasta şi nici această responsabilitate atunci când a decis să conteste la CCR Legea prosumatorilor, cum nu l-a frământat nici pe fostul preşedinte. Grija lor este mereu la marile interese şi la marile afaceri, nicidecum la nevoile şi la drepturile legitime ale românilor.

Aşadar, dragi colegi parlamentari, pentru cine votăm noi legi?

E vremea să răspundem cinstit în faţa românilor, fiindcă ei ne-au dat această putere şi acest privilegiu, prin contractul social încheiat la alegeri, că noi le vom reprezenta şi apăra nevoile şi interesele în Parlament. E vremea să facem asta cu cinste, înţelepciune şi onoare.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să dau citire listei colegilor care au depus declaraţii politice în scris: domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, Marius-Constantin Budăi, Vlad-Florentin Drinceanu, Ion-Alin Tomoescu, Ştefan Ţintă, Răzvan-Iulian Ciortea, Romeo-Daniel Lungu, Ştefan-Alexandru Băişanu, Alexandru-Mihai Ghigiu, Virgil Alin Chirilă, Diana Enache, Silviu-Titus Păunescu, Andrei-Cosmin Guşă, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Dorel Vulpoiu, Fabian-Cristian Radu, Andra-Claudia Constantinescu, Petre Puşcaşu, Nicolae Mîndrescu, Cristina-Emanuela Dascălu, Lidia Vadim-Tudor, Daniel-Răzvan Biro, Alexandru Bordian, Dumitru Ţiplea, Alexandru Popa, Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Ion-Marcel Vela, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Aneta Matei, Simona-Geanina Pistru-Popa, Vetuţa Stănescu, Dragoş Ciobotaru, Brian Cristian, Dragoş Gabriel Zisopol, Ionel Goidescu, Vasile Nagy, Sorin Oltenaşu, Florin Caragaţă, Elena-Laura Toader, Dan Nicolae, Cristian Popa, Sergiu Matei, Mariana Vârgă, Dumitru Coarnă şi Raisa Enachi.

În câteva minute vom continua cea de-a doua parte a şedinţei noastre de astăzi.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 180 de colege şi colegi.

Şedinţa se desfăşoară în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la orele 11.00; votul final - prezenţă fizică şi online este programat pentru ora 11.30; la încheiere, au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă există obiecţii în legătură cu ordinea de zi.

Da, vă rog, domnule vicelider.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Stimaţi colegi,

Aş dori să propun mutarea PL-x 273/2025, Proiectul de Lege pentru completarea art. 22¹ din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, de pe punctul 37, să-l aducem mai în faţă, pe punctul 12, dacă se poate.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Aveţi consensul colegilor?

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Am vorbit cu o parte dintre colegi.

Cred că da, nu cred că avem vreo problemă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci există consens?

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Dacă sunt colegi lideri care nu sunt de acord?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea tuturor? Da.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

În regulă.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Da.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot pe procedură, domnule lider Rodeanu Bogdan-Ionel, vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am două propuneri - la amândouă s-a obţinut acordul liderilor:

- în ceea ce priveşte PL-x 260/2025 (Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru avansat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Chile, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 13 decembrie 2023) - este pe poziţia 21 pe ordinea de zi astăzi, propunerea noastră este ca să fie primul proiect în dezbatere, în sesiunea de lucru de astăzi;

- şi, totodată, în ceea ce priveşte PL-x 144/2023 (Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 241 din 9 mai 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 10 septembrie 2025) - la fel, s-a discutat şi cu liderii; acest proiect este pe ordinea de zi a plenului, la respingeri, nu a fost dezbătut ieri şi am dori, propunerea noastră este să fie introdus astăzi pe ordinea de zi a plenului, de adoptări, la poziţia 18.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Deci am înţeles că există consens.

Tot pe procedură, doamna deputat Gavrilă Anamaria.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Aş vrea să anunţ desemnarea domnului Răzvan-Mirel Chiriţă în funcţia de lider al Grupului parlamentar POT.

Eu îi mulţumesc lui Răzvan, a luat această responsabilitate. Noi am pregătit acest grup de la zero, pentru un partid nou, în ultimele 10 luni.

Eu mă voi ocupa în continuare de extinderea partidului în ţară.

Mulţumesc mult, Răzvan!

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Şi ultima intervenţie pe procedură, domnul deputat Alecu Robert.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că miercuri dimineaţă, la ora 8.00, avem şedinţă de declaraţii politice, şedinţă la care ar trebui să fie obligatorie prezenţa, măcar online, pentru toţi parlamentarii.

Aşa, mai multe urechi parlamentare ar fi auzit declaraţiile aiuritoare, care...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule...

Domnul Robert Alecu:

...sfidează Constituţia şi legile ţării...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat...

Domnul Robert Alecu:

...ale unui coleg de la...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...care este procedura?

Domnul Robert Alecu:

...UDMR - caz care n-ar trebui să rămână izolat.

Cât despre programul de lucru din această săptămână, salut faptul că aţi decis să lucrăm 3 zile pe săptămână, câte o oră în fiecare zi. Şi cred că această practică ar trebui să devină uzuală, întrucât avem peste 2.000 de proiecte de lege care aşteaptă în sertarele Parlamentului.

Eu însumi am un proiect care aşteaptă aviz, un proiect care modifică Regulamentul Camerei Deputaţilor, care aşteaptă raport de la comisie...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Robert Alecu:

...din aprilie.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot pe procedură, din partea Grupului parlamentar POT, domnul lider, vă rog.

Domnul Răzvan-Mirel Chiriţă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă anunţ că, începând de astăzi, doamna Gavrilă Anamaria va fi viceliderul Grupului parlamentar POT.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi, nemaifiind alte solicitări.

Şi daţi-mi voie, doamnelor şi domnilor deputaţi, să salutăm prezenţa în lojă a Excelenţei Sale, domnul Julio Bravo Iubini, ambasadorul Republicii Chile în România, (Aplauze.) cu ocazia dezbaterii Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru avansat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Chile, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 13 decembrie 2023; PL-x 260/2025.

Totodată, în acest an marcăm împlinirea a 100 de ani de relaţii diplomatice între România şi Republica Chile, un moment deosebit în cooperarea bilaterală dintre cele două state.

Am să invit la cuvânt reprezentantul iniţiatorului.

Vă rog, domnule secretar de stat, bine aţi venit!

Domnul Luca Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc.

Îl salut pe domnul ambasador!

Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de iniţiator, propune adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru avansat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Chile, pe de altă parte.

Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Chile se bazează în prezent pe un acord de asociere din 2005 şi, de atunci, atât Uniunea Europeană, cât şi Chile au evoluat semnificativ, iar nevoia unui cadru actualizat, care să reflecte transformările economice, politice, sociale, a devenit evidentă. În acest context, negocierile pentru un nou acord au fost lansate în 2017 şi finalizate în 2022, iar pentru ca acordul să intre în vigoare e necesară ratificarea atât de toate statele membre şi Uniunea Europeană, cât şi de Republica Chile.

Este un acord care stabileşte un cadru modern şi cuprinzător de cooperare, în conformitate cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene, cu o structură care cuprinde patru componente principale -obiective şi principii generale, dialog politic şi cooperare sectorială, comerţ şi investiţii şi un cadru instituţional care prevede înfiinţarea unor structuri comune de decizie, dialog şi monitorizare, inclusiv cu participarea societăţii civile.

Ratificarea acestui acord va consolida dialogul dintre Uniunea Europeană şi America Latină, va crea noi oportunităţi de cooperare pentru România în plan economic, cultural, în domeniul schimbărilor climatice, al promovării integrităţii publice şi private.

Acordul încurajează coordonarea, consultarea şi schimbul de expertiză în beneficiul ambelor părţi.

În concluzie, Ministerul Afacerilor Externe susţine adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru avansat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Chile, pe de altă parte, şi propune acordarea unui vot favorabil.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru industrii şi servicii, vă rog, domnule preşedinte Bende Sándor.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru avansat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Chile, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 13 decembrie 2023

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege sus-menţionat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu avizul nr. 588/2025.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 14 octombrie 2025 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru avansat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Chile, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 13 decembrie 2023, în forma prezentată de iniţiator, cu următoarea precizare: în vederea completării dosarului iniţiativei legislative şi asigurării acurateţei copiei certificate a tratatului supus ratificării, la solicitarea comisiei, Ministerul Afacerilor Externe a transmis prin adresa nr. G1/1618 din data de 26 septembrie 2025, un număr de 1390 de pagini care lipseau iniţial din varianta tradusă în limba română. Acestea sunt anexate prezentului raport.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al USR, o invit la cuvânt pe doamna deputat Prună Cristina-Mădălina.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să salut şi eu prezenţa domnului ambasador, Excelenţa Sa Julio Bravo Iubini, la şedinţa noastră de plen de astăzi!

Marcăm un moment important în istoria Camerei Deputaţilor, ratificăm Acordul-cadru avansat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre şi Chile.

Exista un astfel de acord cu Chile încă din 2005, dar acesta a fost modernizat în 2023.

Adoptarea acestui proiect de lege vine într-un moment aniversar pentru parteneriatul România - Chile.

Un lucru mai puţin ştiut este că aniversăm anul acesta 100 de ani de relaţii diplomatice cu Republica Chile. În toată această perioadă, România şi Chile au construit o relaţie de prietenie şi de respect reciproc, bazată pe deschidere şi colaborare, de la cooperarea în plan academic şi cultural - există un lectorat de limba română în Santiago -, la parteneriate economice şi schimburi parlamentare.

Am avut ocazia să merg în Senatul chilian în luna septembrie.

Ce vreau să spun este că relaţia noastră bilaterală are azi o fundaţie diversă şi solidă.

Ratificarea acestui acord înseamnă consolidarea parteneriatului UE - Chile, intensificarea dialogului politic, statul de drept, securitate, justiţie internaţională, stimularea comerţului şi investiţiilor între părţi, oportunităţi sporite pentru afacerile UE şi facilitarea accesului produselor şi serviciilor chiliene pe piaţa din UE. De asemenea, creează noi oportunităţi de colaborare în ceea ce priveşte digitalizarea, lanţurile de aprovizionare sau materiile prime critice esenţiale pentru tranziţia energetică.

În calitatea mea de preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie România - Chile, vreau să salut adoptarea de către plenul Camerei Deputaţilor a proiectului de lege pentru ratificarea acestui acord.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Cîmpan Cristian-Emanuel, Grupul parlamentar POT.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Domnule ambasador,

Vă salut şi eu!

Stimaţi colegi,

Ratificarea acestui Acord-cadru avansat între Uniunea Europeană şi Chile reprezintă un pas important în consolidarea parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană şi America Latină, dar şi în afirmarea rolului României ca stat membru activ şi responsabil în politica externă a Uniunii.

Documentul promovează valorile fundamentale ale democraţiei, statului de drept şi respectul pentru drepturile omului, dar şi cooperarea concretă în domenii esenţiale, de la comerţ, investiţii şi justiţie, până la educaţie, sănătate şi protecţia mediului.

Pentru România, acest acord deschide noi oportunităţi economice şi comerciale, consolidează poziţia noastră într-un cadru global bazat pe dialog, transparenţă şi dezvoltare durabilă.

Partidul Oamenilor Tineri susţine adoptarea acestui proiect ca un gest de responsabilitate europeană şi angajament pentru valorile democratice comune.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Velcescu Florin-Bogdan, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Bună ziua, domnule ambasador, bine aţi venit!

Sper să transmiteţi acasă că România este deschisă comerţului.

România este deschisă către orice ţară din lumea asta care vrea să facă un deal corect cu o altă ţară.

Mi-aş dori să avem - în Chile să exportăm vin, să exportăm carne de garniţă, să exportăm produse autohtone româneşti.

Şi suntem conştienţi că veţi fi deschişi, aşa cum noi importăm de la dumneavoastră o grămadă de produse foarte bune, să primiţi şi dumneavoastră o grămadă de produse foarte bune de la noi.

Pe de altă parte, mi-aş dori să folosiţi Portul Constanţa mai mult; să nu mai aveţi nevoie doar de Rotterdam, să aveţi nevoie şi de Constanţa.

Mi-aş dori, în urma Tratatului Mercosur, care sper să fie cumva adoptat cu mai multe amendamente potrivite pentru Estul Europei, să puneţi şi Constanţa pe harta lumii, nu doar Rotterdam.

Suntem pentru aprobarea oricărui tratat bilateral, oricărui tratat care aduce prosperitate ambelor ţări şi care are un flux de mărfuri du-te-vino în consens.

Şi, totodată, mi-aş dori să văd mai multă cultură între statele noastre şi mai multă experienţă sau, mai bine zis, schimbată această experienţă. Aveţi o industrie mult superioară României şi vrem să învăţăm de la dumneavoastră, dar vreau să învăţaţi şi dumneavoastră din bunătatea poporului român, care primeşte pe toată lumea şi care are grijă de toată lumea, atâta timp cât suntem respectaţi la nivel naţional şi internaţional.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Lăpuşan Remus-Gabriel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Cred că este un lucru foarte bun că am ajuns în faza în care ratificăm acest proiect, dar eu cred că ar trebui să fim foarte concişi şi foarte clari, şi ar trebui să avem anual un raport de progres pe toate aceste tratate, să ştim exact ce am câştigat, ce am pierdut, ce avem de îmbunătăţit, ce avem de făcut în continuare.

Cred că ar trebui să fim mult mai atenţi la toate aceste lucruri, să facem ceea ce trebuie pentru România şi pentru români.

Prosperitatea se aduce inclusiv prin rapoarte de bună practică, de bună colaborare - cu Chile sau cu alte ţări din lumea aceasta.

Deci cred că este important să avem un raport de progres anual şi să îmbunătăţim în fiecare an aceste colaborări.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Florin Mircea); PHCD 79/2025.

În conformitate cu prevederile art. 241 din Regulament, proiectul de hotărâre a fost întocmit de Comisia juridică.

Invit reprezentantul Comisiei juridice, pentru citirea proiectului de hotărâre.

Vă rog.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Cu adresa nr. 1154 BP din 3 noiembrie 2025, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi i-a fost transmisă de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor demisia domnului Florin Mircea din funcţia de deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 9 Brăila, începând cu data de 7 noiembrie 2025.

Biroul permanent a stabilit ca această demisie să fie transmisă Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi pentru întocmirea proiectului de hotărâre de vacantare a locului de deputat.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a luat act de demisie în şedinţa din data de 4 noiembrie 2025 şi a întocmit proiectul de hotărâre privind vacantarea locului de deputat.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii de ordin general? Nu.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

13. Proiectul de Lege pentru completarea art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru; PL-x 413/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte să ia cineva cuvântul?

Da, doamna deputat Gorghiu Alina-Ştefania, vă rog.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă de şedinţă.

Stimaţi colegi,

E o foarte mare bucurie pentru mine şi colegele mele din Comisia specială împotriva violenţei domestice, pentru că astăzi avem un prim proiect de lege pentru care sper să avem un vot favorabil. Un proiect de lege care ţine cont de faptul că în România, mii, zeci de mii de femei rămân captive în relaţii abuzive, nu pentru că nu vor să plece, doamnelor şi domnilor, ci pentru că nu-şi permit să plece.

Violenţa domestică nu înseamnă, aşa cum de multe ori suntem obişnuiţi să vedem, lovituri şi violenţe, ci înseamnă şi dependenţă economică. Când o femeie nu are venituri - şi sunt peste 1,3 milioane de femei care fac o muncă nevăzută, sunt casnice, neremunerate, dar fac o muncă nevăzută - orice leu de care victima depinde de agresor nu-i oferă o opţiune clară pentru o viaţă mai bună.

Şi să ştiţi că divorţul sau partajul de bunuri nu înseamnă un lux, ci înseamnă o opţiune pentru libertate.

Ce facem prin această lege? Scopul acestei legi este unul simplu - eliminăm taxele de timbru pentru divorţ şi pentru partaj în cazul victimelor violenţei domestice.

E o măsură de eliberare economică, o măsură care permite victimelor să înceapă o nouă etapă în viaţa lor, fără teamă că nu-şi permit să-şi ceară dreptatea în justiţie.

Legea, aşa cum spunea doamna preşedinte de şedinţă, completează articolul 29 din Ordonanţa nr. 80/2013 şi se bazează pe definiţia legală a victimei din Legea nr. 211/2004.

Există zeci de argumente în favoarea acestui proiect de lege şi o să vă spun unul singur - 7 din 10 femei aflate în relaţii abuzive nu pleacă, din cauza dependenţei financiare.

Mulţumesc.

Comisi... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Prezentarea raportului, din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi sau Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind combaterea şi sancţionarea violenţei domestice - "România fără violenţă domestică".

Prezentarea raportului, vă rog, Comisia juridică.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice - "România fără violenţă domestică" şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 20 octombrie 2025.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil cu observaţii şi propuneri nr. 407/19 iunie 2025.

Consiliul Economic şi Social a emis un aviz favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în scopul asigurării unei protecţii adecvate victimelor violenţei domestice, prin scutirea acestora de la plata taxei judiciare de timbru în cazurile de divorţ şi respectiv de partaj pentru victimele violenţei domestice.

Având în vedere cele de mai sus, membrii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice -"România fără violenţă domestică" şi cei ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Murariu Oana, din partea Grupului parlamentar al USR.

Doamna Oana Murariu:

Stimaţi colegi,

Aş dori pentru o secundă să ne închipuim, fiecare, să ne punem în locul unei victime a violenţei domestice.

Pentru a fi foarte clar, o victimă a violenţei domestice are oficial această calitate după ce există o hotărâre definitivă de condamnare pentru această infracţiune. Asta, în România, înseamnă, din păcate, prea mulţi ani de proces; şi asta dacă nu ajunge dosarul să se prescrie.

Or, dacă după ani de zile de proces în care există o hotărâre definitivă de condamnare şi oficial există statutul de victimă a violenţei domestice, mai începi din nou procese care vor dura ani de zile, pentru divorţ şi, mai ales, pentru partaj, şi mai trebuie şi să plăteşti taxa de timbru, care, în cazul partajului, de multe ori este într-un cuantum foarte ridicat, atunci nu ştiu cum putem noi, ca stat, pretinde că încercăm să ajutăm să combatem violenţa domestică.

Este o măsură care ajută foarte mult. Totuşi, avem multe astfel de măsuri de adoptat, deci ea în sine e doar un mic ajutor. Pentru a combate violenţa domestică trebuie să facem mult mai mult.

Dar, din nou, după ani de zile de proces în penal, să mergi din nou ani de zile în proces în civil, măcar atât putem să facem - să scutim de la plata taxei judiciare de timbru.

Grupul USR va vota acest proiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul lider Andronache Gabriel, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am venit la microfon pentru a spune că Grupul parlamentar al PNL va susţine această propunere legislativă şi să prezint o dimensiune a ceea ce facem astăzi aici, şi anume faptul că Parlamentul - Camera Deputaţilor a aprobat constituirea unei comisii speciale comune, un lucru care deja generează, uitaţi, rezultate; demersul a fost un demers corect. Faptul că această comisie se apleacă asupra problematicii violenţei domestice generează deja rezultate sub aspect legislativ.

Şi le mulţumesc colegelor care sunt în această comisie, pentru dedicarea pe care o au cu privire la acest fenomen.

Sunt sigur că având această comisie funcţională, vom avea multe alte elemente aduse în faţa plenului Camerei Deputaţilor spre aprobare, tocmai pentru a combate fenomenul violenţei domestice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Csép Éva-Andrea, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Închipuiţi-vă când o femeie, după ce a expirat ordinul de protecţie sau după ce a fost reabilitată într-un centru de criză, merge acasă şi casa este golită. Acea casă în care împreună cu soţul ei, timp de ani de căsătorie, au strâns mobilier, au făcut tot ce aveau nevoie pentru un trai mai decent, şi casa este golită. Această femeie, după ce a fost reabilitată parţial şi are deja o putere în a intra într-un partaj, într-un divorţ, pentru a-şi salva viaţa şi viaţa copiilor ei, nu poate să facă acest lucru pentru că nu are destui bani, nu are buget propriu, din cauza soţului sau partenerului. În aceste momente, aceste femei sunt obligate să se întoarcă într-o relaţie în care violenţa domestică este prezentă în fiecare zi. Aceste femei nu au o a doua şansă pentru a începe o viaţă normală, fără agresiune, fără violenţă.

Această barieră care provine din cauza lipsei banilor, acum, prin acest demers - şi felicitări colegilor noştri pentru această iniţiativă! - o să fie eliminată.

Sper că toţi dintre dumneavoastră realizaţi importanţa acestui proiect de lege şi o să fie un vot unanim pentru acest proiect de lege, pentru că, da, aceste femei merită o a doua şansă. O a doua şansă, cu acele bunuri pe care le-au strâns în cursul vieţii lor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, doamna deputat Porumboiu Gabriela.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi reprezintă un pas concret în sprijinul victimelor violenţei domestice, prin scutirea acestora de la plata taxei judiciare de timbru, în cazurile de divorţ şi partaj. Este o măsură de justiţie socială şi umană, menită să elimine barierele financiare care, de multe ori, împiedică victimele să îşi caute dreptatea. Nimeni nu ar trebui să fie nevoit să rămână într-o relaţie abuzivă doar pentru că nu îşi permite să plătească o taxă în faţa instanţei.

Prin această lege statul transmite un mesaj clar: protecţia şi demnitatea victimelor violenţei domestice sunt o prioritate. Este un gest de normalitate, de solidaritate şi de curaj în faţa unei realităţi dureroase care nu poate fi ignorată.

Susţin cu fermitate adoptarea acestui proiect pentru o Românie mai dreaptă şi mai empatică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Scutirea de taxe de timbru pentru victimele violenţei domestice reprezintă o măsură justă, binevenită şi sper să aibă votul dumneavoastră, al tuturor, pentru că asigură o independenţă financiară pentru femeile care sunt declarate victime prin decizia instanţei.

În acelaşi timp, această măsură completează un alt sprijin pe care victimele violenţei domestice, confirmate prin ordin de protecţie, îl primesc în momentul de faţă. Şi dumneavoastră, cu toţii, noi, putem să facem cât mai vizibilă această măsură pe care victimele o au, şi anume de a primi un sprijin, angajatorii, dacă le angajează pe o perioadă de12 luni, ele fiind asimilate persoanelor vulnerabile.

Independenţa financiară poate să sprijine o femeie care se află sub abuz şi care decide să-şi ia viaţa în mâini şi să se opună acestei forme care macină societatea românească.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Bruynseels Ramona-Ioana, din partea Grupului parlamentar AUR.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc.

Da, este un pas bun, dar încă un început timid şi avem de făcut multe, din acest punct de vedere. Pentru că, ceea ce nu înţeleg eu este dacă vă gândiţi şi la ce facem ca să le sprijinim pe aceste femei după ce divorţează şi rămân singure cu copiii acasă.

De exemplu, anul acesta aţi lovit în mame. Impunându-le CASS aţi luat banii bebeluşilor pentru Pampers. Femeile au rămas cu aceşti copii şi cum se descurcă mai departe, ce sprijin le oferiţi? Ce sprijin le oferiţi pentru a-şi identifica un loc de muncă bun, în aşa fel încât ele să poată să ducă mai departe familia şi să crească copiii?

În acelaşi timp, aţi lovit încă pe un front. Respectiv copiii care provin din familii monoparentale au rămas fără bursele sociale.

Deci, haideţi, dacă într-adevăr avem în grijă femeile care, iată, sunt victime ale violenţei domestice şi le sprijinim să iasă din această capcană şi dintr-o viaţă toxică, haideţi să ducem ideea până la sfârşit, să venim cu proiecte transpartinice şi să rezolvăm lucrurile până la capăt, nu să le lăsăm în aer, pentru că atunci se vor întoarce în aceeaşi situaţie care a condus la momentul în care ne aflăm.

Apoi, cu femicidul.

Haideţi, stimate doamne din toate partidele, să ne dăm mâna şi să venim cu un proiect transpartinic, pentru că au murit până acum 41 de femei românce tocmai pentru că, iată, autorităţile, şi acolo unde doresc să-şi facă datoria - şi-şi fac datoria - nu au cadrul efectiv.

Haideţi să incriminăm, separat, în Codul penal, infracţiunea aceasta!

Deci, grija faţă de femei importă şi înseamnă multe alte lucruri.

Haideţi să vorbim unii cu alţii şi să le facem!

Este un pas bun, dar început doar! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte intervenţii şi nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

12. Proiectul de Lege pentru completarea art. 22¹ din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului; PL-x 273/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Invit la cuvânt reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Silviu Nicu Macovei (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Măsurile instituite prin proiectul de lege vizează transpunerea în legislaţia naţională a unor prevederi din Directiva UE nr. 2023/2123 a Parlamentului European şi a Consiliului, din 4 octombrie 2023, de modificare a Deciziei nr. 2005/671/JAI a Consiliului în ceea ce priveşte alinierea acesteia la normele Uniunii privind protecţia datelor cu caracter personal, având ca termen de transpunere 1 noiembrie 2025.

Astfel, proiectul are în vedere crearea unui cadru normativ menit să asigure garanţii suplimentare de protecţie a datelor, pe linia schimbului de informaţii privind infracţiunile de terorism, prin stabilirea scopului prelucrării şi a categoriilor de date cu caracter personal care pot face obiect al schimbului de informaţii sau ce pot fi transmise către Europol.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru completarea art. 22¹ din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului; BP 355/2025; L216/2025, în forma propusă de comisiile de raport ale Camerei Deputaţilor.

Mulţumim frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia juridică sau Comisia pentru apărare.

Comisia pentru apărare, vă rog, domnule Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege, transmis cu adresa PL-x 273/2025.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul, obiectul de reglementare fiind introducerea unor garanţii suplimentare pentru ca schimbul de informaţii realizat pentru prevenirea şi combaterea terorismului să se desfăşoare cu respectarea deplină a dreptului la protecţia datelor cu caracter personal.

Proiectul transpune în legislaţia naţională art. 1 din Directiva UE 2023/2123 a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 octombrie 2023.

În conformitate cu prevederile regulamentare, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au dezbătut acest proiect de lege.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Există o solicitare.

Din partea Grupului parlamentar POT, doamna deputat Porumboiu Gabriela.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege aflat astăzi în dezbatere reprezintă un pas important în consolidarea securităţii naţionale, prin alinierea legislaţiei României la standardele europene privind protecţia datelor în cooperarea antiteroristă. El transpune prevederile Directivei UE nr. 2023/2123 şi stabileşte un echilibru corect între nevoia de securitate şi respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, prin garanţii suplimentare în prelucrarea datelor personale. Acest cadru legislativ asigură transparenţă, predictibilitate şi protejarea vieţii private, fără a slăbi capacitatea autorităţilor de a coopera eficient cu Europol în prevenirea şi combaterea terorismului.

Susţin adoptarea acestui proiect, deoarece el oferă României un mecanism modern, sigur şi european pentru protejarea cetăţenilor şi consolidarea încrederii în instituţiile statului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2024 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă - nou-născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile pentru nou-născuţi, pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi prorogarea unui termen; PL-x 148/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Din partea Guvernului României? Nu este.

Prezentarea raportului, din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget sau Comisia pentru muncă.

Comisia pentru muncă, domnul preşedinte Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2025 care prevede modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2024, în vederea clarificării unor aspecte care au împiedicat punerea în aplicare a actului normativ supus intervenţiei, în mod special a emiterii tichetelor sociale pe suport electronic, ceea ce a condus la imposibilitatea cuplurilor mamă - nou-născut defavorizate de a beneficia de sprijin.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Adomnicăi Mirela.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am ţinut să iau cuvântul la acest proiect de lege pentru că are legătură cu Proiectul de Lege nr. 265/2024, pe care l-am dezbătut luni, iar o parte dintre vorbitori, în contextul în care discutam de cupluri mamă - nou-născut au acuzat că, prin iniţiativele legislative, încurajăm nemunca şi plătim leneşi.

Practic, ordonanţa de urgenţă aprobată prin acest proiect de lege modifică Ordonanţa nr. 38, în sensul în care asigură condiţii mai bune pentru implementarea unei program european privind incluziunea şi demnitatea socială, care a avut la bază, dacă vreţi, o evaluare a situaţiei României privind numărul naşterilor, în 2022. Şi s-a constatat că în România media naşterilor este de 19.000 pe an, trendul este descrescător, dar ceea ce era mai îngrijorător era faptul că o treime dintre aceste mămici erau casnice, nu aveau un loc de muncă, iar 9% aveau vârsta sub 19 ani.

Pentru România, acest program de incluziune şi demnitate socială şi-a stabilit ca grup ţintă o medie de 15.000 de mămici pe an, durata de implementare fiind 2024-2027, grupul ţintă final fiind de 60.000.

Astfel încât, nu ştiu dacă este cazul să vorbim aici de beneficiari ai unor prestaţii sociale şi care refuză să aibă un loc de muncă, deci sunt leneşi. Iar, pe de altă parte, eu, ca deputat reprezentând judeţul Suceava în Parlament, m-am interesat la nivelul judeţului meu să văd care este stadiul implementări după un an de zile. Şi au beneficiat, cel puţin în judeţul Suceava, un număr de aproape 800 de mămici, ceea ce înseamnă că acest... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Aşa cum am spus, România are o problemă demografică şi avem nevoie ca de aer de politici de stimulare a natalităţii; nu doar de politici publice de stimulare, ci şi de măsuri concrete de sprijin.

Acordarea acestor tichete valorice pentru mamele cu copii nou-născuţi reprezintă o formă de sprijin utilă şi de care beneficiază, în momentul de faţă, 15.000 de femei din România, cu tichete de aproximativ 2.000 de lei.

Proiectul pe care îl discutăm astăzi şi care va trebui votat, şi sper să primească votul dumneavoastră, reglementează procedura exactă, astfel încât tichetele să ajungă la persoanele care au nevoie.

Cum spuneam, tichetele merg către mame care vin din medii vulnerabile: atât victime ale violenţei domestice, pentru că suntem într-o luptă permanentă cu violenţa împotriva femeilor, cu mame minore - deci şi acestea beneficiază de tichete. De asemenea, mamele care au venitul minim de incluziune.

Procedura este una clară şi pleacă de la firul ierbii. Autorităţile locale, prin inspecţiile sociale, transmit AJPIS-urilor, în momentul în care primesc tichetele, numărul exact de beneficiari vulnerabili ai acestei forme de sprijin din partea statului, după care agenţiile judeţene de inspecţii şi plăţi comunică în două zile Agenţiei Naţionale de Inspecţie şi Plăţi listele complete de beneficiari.

Vă rog să susţinem cu toţii acest proiect de lege, pentru că el este unul ţintit. Şi pentru că tot s-a vorbit de asistenţă socială, în România problema o reprezintă suprapunerile pe care le au de multe ori persoane vulnerabile şi în niciun caz mamele cu nou-născuţi din medii vulnerabile.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coleşa Alin-Ilie, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este o vorbă: "În mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă".

Cred că aţi înţeles foarte bine ce am vrut să spun, dar trebuie să privim realitatea în faţă.

În România nu există, precum în Polonia, de exemplu, sau în Ungaria, politici de încurajare a natalităţii, politici reale, politici pentru oamenii care muncesc - da? - muncesc, cresc şi educă copii. În Polonia, dacă o persoană - mamă, tată - sau familie are cel puţin doi copii, beneficiază de reducere totală a impozitului pe salariu.

Noi nu avem niciun asemenea proiect aprobat, deşi noi, ca grup, eu, ca parlamentar, am asemenea proiecte încă din 2021 depuse, ignorate, cu rapoarte de respingere, pe care nu le avem nici măcar în sesiunea de respingeri prezente. Nu avem o asumare din partea Guvernului, din partea Coaliţiei, în această privinţă.

Vă rog, respingeţi-l şi faceţi domniile voastre proiecte care să deducă taxe şi impozite pentru familiile care cresc copii.

De ce să îi ajutăm doar pe cei care se târăsc efectiv în această viaţă, nu reuşesc să muncească, din diferite motive, şi să nu îi încurajăm pe cei care au copii şi care muncesc? De ce trebuie să-i alungăm din ţară şi să-i taxăm fără milă?!

Haideţi să facem împreună proiecte transpartinice, cum spunea şi colega mea, în alte privinţe, şi să încurajăm natalitatea în mod real, să încurajăm şi bunăstarea în mod real şi să nu creăm doar mecanisme prin care să ne minţim pe noi înşine.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Csép Éva-Andrea, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc.

Este indiscutabil că familiile tinere în România trebuie ajutate pentru ca să aibă un copil, să se nască al doilea sau chiar al treilea copil. Şi cred că aceasta este o provocare pentru noi toţi, ca şi legiuitori.

Cum putem să stimulăm tinerii să-şi întemeieze acasă, aici, pe pământul natal, o familie, unde sunt alături de bunici, sunt alături de prieteni, sunt alături de colegi şi de familie, şi să-şi întemeieze o familie numeroasă? Pentru că aceasta este provocarea cea mai mare.

Problemele demografice cu care ne confruntăm zi de zi vedem foarte bine că o să aibă, pe termen lung, nişte rezultate negative.

Noi, ca şi legiuitor, dacă nu acordăm sprijin pentru aceste familii care va produce efecte peste 10-15 ani şi investim, şi nu punem în altă parte aceşti bani, înseamnă că poate să revină natalitatea la un procent normal, şi nu la 1,50-1,52, la care suntem acum în România. Acel sprijin pentru pe care îl acordăm acum mamelor aflate în situaţii dificile, vulnerabile, este un sprijin binevenit din partea Uniunii Europene, dar ar trebui să extindem pentru toţi, ca toate familiile, indiferent de nivelul de venit, să beneficieze de acesta, pentru că tot aşa trebuie să cumpere Pampers, trebuie să cumpere cărucior pentru copii, trebuie să alăpteze sau să ia, de exemplu, chiar lapte praf pentru copii, aceste produse care nu sunt un lux pentru familii, ci este o necesitate să cumperi scutece, să cumperi eventual lapte praf pentru copil.

Aşa că, da, ar fi bine să venim cu mai multe măsuri de acest gen. Şi, da, pentru toate mamele şi pentru toate familiile din România!

UDMR va sprijini acest proiect de lege.

Mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar POT, domnul deputat Cîmpan Cristian-Emanuel.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege supus dezbaterii are o importanţă socială deosebită, pentru că vizează corectarea unor disfuncţionalităţi administrative care au împiedicat acordarea sprijinului destinat cuplurilor mamă - nou-născut aflate în situaţii vulnerabile.

Prin clarificările aduse se asigură emiterea şi utilizarea efectivă a tichetelor sociale pe suport electronic, astfel încât ajutorul să ajungă acolo unde este cu adevărat nevoie - la mamele care trec prin dificultăţi şi la copiii lor.

Această iniţiativă nu este doar o modificare tehnică, ci un act de responsabilitate şi solidaritate socială care oferă demnitate şi sprijin real familiilor aflate la început de drum.

Susţin adoptarea acestui proiect, pentru că el înseamnă umanitate, corectitudine şi respect pentru viaţa fiecărui copil.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Ultima intervenţie, doamna deputat Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Evident că este o iniţiativă şi o soluţie care va alina, într-un fel, care va ajuta, într-o formă infimă, familiile să se înmulţească, să facă şi să aibă cât mai mulţi copii. Dar, vedeţi dumneavoastră, de vreo 30 şi ceva de ani şi în ultima perioadă, într-un mod pregnant, ne-am învăţat să luăm de la români cu amândouă mâinile şi să le dăm nişte firimituri printre degete. Când luăm cu amândouă mâinile tăcem chitic, nu zicem... Zicem că aşa e bine, că e ţara în criză, că am adus-o noi în criză... Nu zicem nimic! Dar când e să le dăm, aşa, nişte firimituri, ridicăm nişte osanale ca şi când lucrurile astea ar rezolva problema.

Nu, dragi colegi, dacă vrem cu adevărat să încurajăm natalitatea, dacă vrem cu adevărat să respectăm demnitatea tinerelor familii, trebuie să le dăm soluţii care să le permită un trai decent nu numai în perioada de după ce nasc copiii, ci toată existenţa.

Îmi amintesc că în Luxemburg, acum câţiva ani - am făcut nişte studii pe acolo - am cunoscut familii care aveau doi, trei copii, iar mama nu mai lucra. Nu mai lucra pentru că avea o alocaţie. Contribuţia statului la întreţinerea copilului sau a copiilor ei era suficientă ca să trăiască demn şi decent.

Aşa că, haideţi să lăsăm prostiile! O să votăm legea asta, dar să ne apucăm serios de treabă dacă vrem ca poporul român să redevină ce a fost odată, inclusiv sub aspect numeric.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Făget Mădălin-Laurenţiu, neafiliat.

Dacă mai doriţi?

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Lăudabilă această propunere legislativă, este foarte bună. Luăm cu două mâini de la mame şi dăm cu o mână de la Uniunea Europeană.

În schimb, vom trimite această lege, această ordonanţă, o trimitem în teritoriu, iar acolo, cei din teritoriu se vor chinui şi îşi vor bate capul cu beneficiarii. Şi de ce spun aceasta? Pentru că avem una dintre situaţii în care vom plăti pentru mamele care nu au acte de identitate. Ştim foarte bine unde găsim această zonă, în ce comunitate găsim. Iarăşi mai avem situaţia cu mamele care sunt de altă cetăţenie şi vin din zone armate. Vom avea foarte multe astfel de mame.

Şi foarte, foarte interesant, avem 15.000 de situaţii pe an. Ce facem dacă vom avea 16.000?! Cine va plăti celorlalte 1.000 de mame beneficiare?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Nefiind amendamente, nemaifiind alte solicitări, proiectul de lege rămâne la votul final.

Declar închisă şedinţa de astăzi a dezbaterilor proiectelor Camerei Deputaţilor.

Ne vedem la 11.30 pentru şedinţa de vot final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi.

Să înceapă votul!

226 de colegi şi-au înregistrat prezenţa. Suntem în cvorum.

Întreb liderii de grup dacă există observaţii, dacă au fost făcute sesizări cu privire la procedură. Nu.

Mulţumesc.

Înainte de a începe şedinţa de vot final, permiteţi-mi să spunem la mulţi ani colegilor noştri care astăzi îşi sărbătoresc ziua de naştere: domnul preşedinte Ionel Ciunt - preşedintele Comisiei pentru agricultură... (Aplauze.), domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui... (Aplauze.) şi domnul deputat Dorel Vulpoiu (Aplauze.)

La mulţi ani! (Aplauze.)

Începem şedinţa.

- Solicitarea iniţiatorilor de retragere a Propunerii legislative privind instituirea mecanismului permanent de audit extern al Serviciului Român de Informaţii în domeniul securităţii cibernetice şi al activităţii financiare; Pl-x 279/2025.

Se adoptă cu votul majorităţii colegilor prezenţi.

Să înceapă votul!

265 de colegi prezenţi, 254 de voturi pentru, 11 abţineri. Adoptată.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 78/2025.

De asemenea, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Să înceapă votul!

270 de voturi pentru, două abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind investigarea circumstanţelor, cauzelor şi responsabilităţilor legate de explozia produsă în imobilul din Sectorul 5, Calea Rahovei, Municipiul Bucureşti; PHCD 77/2025.

De asemenea, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Să înceapă votul!

108 voturi pentru, 3 împotrivă, 167 de abţineri.

Deci acest proiect este respins.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Motivarea votului!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Punctul 3. Proiectul de Hotărâre privind...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu, nu, nu, motivarea votului!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnul deputat Munteanu Valeriu.

Domnul Valeriu Munteanu:

Stimaţi colegi,

Astăzi, majoritatea parlamentară a ratat o nouă şansă de a arăta că îi pasă de oameni, nu doar de calculele politice.

AUR a votat pentru înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă privind tragedia din Calea Rahovei, pentru că noi credem că vieţile pierdute pe 17 octombrie nu pot fi trecute la diverse. 3 oameni au murit, peste 15 au fost răniţi, zeci de familii şi-au pierdut casele, iar statul român tace.

Noi nu am cerut o vânătoare de vrăjitoare, am cerut adevărul, am cerut să fie ştiut de ce instituţiile care aveau datoria să prevină o asemenea catastrofă au dormit în post, de ce nu s-a intervenit la timp, de ce s-au ignorat sesizările cetăţenilor, de ce verificările au fost doar formale şi unde s-a rupt lanţul de responsabilitate între primărie, ANRE şi ISU.

PNL, PSD, USR şi UDMR s-au obţinut, dar de fapt au votat împotrivă.

Aceeaşi majoritate care promite reforme şi transparenţă a ales astăzi muşamalizarea şi complicitatea. Au votat să nu se afle adevărul, să nu deranjeze protejaţii lor din instituţiile statului.

AUR a votat pentru oameni, nu pentru tăcere; pentru transparenţă, nu pentru frică; pentru dreptul românilor de a trăi într-o ţară unde o explozie în inima Capitalei nu rămâne fără răspuns.

Comisia de anchetă pe care am propus-o era un act de responsabilitate, nu de politică.

Refuzul vostru este un act de iresponsabilitate. (Aplauze. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Murariu Oana, explicarea votului, din partea Grupului parlamentar al USR.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Constituţia României prevede, chiar din primele articole, principiul separaţiei puterilor în stat, şi cu toţii trebuie să respectăm Constituţia.

Or, să lăsăm organele de anchetă, să lăsăm procurorii să facă anchete, iar noi, Parlamentul României, să facem legi. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Goidescu Ionel, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Domnul Ionel Goidescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Probabil că colegii noştri de la Putere n-au înţeles despre ce este vorba. Ne dorim cu tot dinadinsul să aflăm adevărul. Toată lumea, toţi cetăţenii îşi doresc acest lucru, numai dumneavoastră, cei de la putere, nu doriţi.

Cred că încurcaţi lucrurile vizavi de Constituţie. Lucrurile sunt clare. Nimeni, nicio... niciun articol din Constituţie nu interzice constituirea acestor comisii.

Suntem în situaţia în care, spre exemplu, Colectiv, accidentul dramatic de la Colectiv să nu fie nici până acum elucidat. Oamenii, cetăţenii, aşteaptă de la noi rezolvarea şi aflarea adevărului, prin pârghiile parlamentare pe care le avem.

Dumneavoastră nu doriţi acest lucru, din păcate. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

3. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Florin Mircea); PHCD 79/2025.

De asemenea, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Să înceapă votul!

269 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată şi deschisă spre semnare la Faro, la 27 octombrie 2005, semnată de România la Strasbourg, la 17 februarie 2025; PL-x 233/2025; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

285 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Neamţu George-Mihail, Grupul parlamentar AUR. (Aplauze.)

Domnul George-Mihail Neamţu:

Bună ziua!

Distinşi colegi,

Doamnă preşedinte,

Mă bucură - încă o dată spun - faptul că uneori cultura ne uneşte. Dar în realitate, dacă ne uităm la politicile actualului Guvern, vedem că orice, dar nu patrimoniul contează pentru dumneavoastră. Tezaurul pe care l-am pierdut, ştiţi foarte bine, dintr-o gravă neglijenţă în serviciu, s-au gândit unii să ducă Coiful de la Coţofeneşti în Olanda, ca să fim primiţi în spaţiul Schengen, ca jertfă ideologică, probabil, pentru nu ştiu ce privilegii... (Vociferări.) toată această chestiune a rămas nesesizată.

De asemenea... (Vociferări.) de asemenea, Institutul Naţional al Patrimoniului este în pericol - şi presa relatează tot soiul de matrapazlâcuri care se fac astăzi la Ministerul Culturii, pentru distrugerea acestui Institut Naţional al Patrimoniului.

Vă faceţi că nu există astăzi o preocupare pentru cultură şi patrimoniu, de pildă atunci când treceţi cu vederea absenţa acestei legi a patrimoniului, care trebuia să fie o prioritate.

Nu în ultimul rând, distinşi colegi, dacă ar conta pentru dumneavoastră cultura, aţi amenda vulgaritatea.

Zilele trecute, am văzut un atac din partea unei instituţii finanţate de către stat prin bani publici la adresa...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule preşedinte...

Domnul George-Mihail Neamţu:

...unui imn...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...aş avea rugămintea să...

Domnul George-Mihail Neamţu:

...cântat în Catedrala Naţională.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...faceţi referire la...

Domnul George-Mihail Neamţu:

Când se cântă...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...explicarea votului.

Domnul George-Mihail Neamţu:

..."Avem o Ţară" nu vă place...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Declaraţiile politice au fost...

Domnul George-Mihail Neamţu:

...în schimb, când România este înjurată...

Domnul George-Mihail Neamţu:

...până la ora 10.00.

Domnul George-Mihail Neamţu:

...la "Beach, Please!", aplaudaţi.

Să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Porumboiu Gabriela, Grupul parlamentar POT.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Am votat pentru acest proiect, deoarece ratificarea Convenţiei- cadru de la Faro consolidează rolul patrimoniului cultural ca resursă activă pentru dezvoltare durabilă, nu doar ca obiect al conservării.

Prin această lege, România se aliniază standardelor europene în domeniul cultural, deschizând accesul la expertiză internaţională, colaborări şi finanţări care vor sprijini educaţia culturală, participarea civică şi valorificarea patrimoniului în viaţa contemporană. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi o ultimă intervenţie, explicarea votului, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând, cred că dacă spunem că ne uneşte cultura, trebuie să încetăm cu retorica demagogiei.

Eu nu înţeleg despre ce fel de jertfă ideologică s-a vorbit mai înainte.

Cred că, până la urmă, cel puţin din perspectiva mea şi a colegilor mei, noi reprezentăm un partid liberal conservator, cu 150 de ani de istorie, care prin tot ceea ce face de 150 de ani este creator de patrimoniu cultural imaterial în România. (Vociferări.)

Iar în tot ceea ce cred că ar trebui noi, aici, în Parlament, să facem, este esenţial să înţelegem ceea ce înseamnă valoarea culturală. Valoarea culturală nu poate fi niciodată adusă lângă populism, adusă lângă spiritul gregar şi adusă lângă crearea unor false dihotomii în societate, unor antiteze inexistente.

Cultura ne uneşte, cultura ne înalţă, iar cultura este principalul vector de dezvoltare civilizaţională a unei naţiuni, atât din perspectiva identităţii naţionale, cât şi din perspectiva raportării noastre, a României, la universalitate.

Deci, să avem demnitate, să avem respect şi să înţelegem că pentru noi toţi, cultura este mai mult decât o ceartă trecătoare şi mai mult decât efemeritatea unei clipe de celebritate care se stinge într-o secundă.

Cred că pentru noi toţi, astăzi şi întotdeauna, patrimoniul trebuie să fie o prioritate, şi cu atât mai mult pentru noi, Partidul Naţional Liberal, un partid de care se leagă construcţia unei naţiuni, construcţia României de două secole.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

5. Proiectul de Lege privind organizarea, funcţionarea şi administrarea Catalogului Naţional al Serviciilor Publice; PL-x 369/2025; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru tehnologia informaţiei propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

286 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri. Adoptat.

Explicarea votului, din partea Grupului parlamentar POT, domnul deputat Sebastian-Andrei Kroncsiş.

Domnul Sebastian-Andrei Kroncsiş:

Stimaţi colegi,

Am votat această iniţiativă pentru că marchează începutul unui stat care devine transparent şi digital.

Prin acest proiect, fiecare român va putea vedea ce servicii oferă statul şi cât de digitalizate sunt instituţiile.

În loc de drumuri, dosare şi ghişee vom avea informaţie clară şi acces digital în timp real.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, tot la explicarea votului, domnul deputat Mititelu Eduard-Tatian.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vorbim despre un proiect care marchează un obiectiv al Programului de guvernare, un obiectiv îndeplinit, un obiectiv promovat de toate partidele parlamentare.

Şi ţin să-l felicit pe colegul meu, Octavian Oprea, care, în calitate de preşedinte al ADR, şi acum, ca parlamentar, a promovat acest proiect, şi am reuşit împreună, el - la ADR, eu - la Ministerul Digitalizării, să avem această platformă deja operaţională - serviciipublice.gov.ro - o puteţi accesa. Urmează să fie populată cu serviciile publice ale statului român, astfel încât să nu mai avem o serie de documente necesare la o instituţie şi acelaşi serviciu public să necesite alte documente la o altă instituţie.

Vorbim de uniformizare, vorbim despre deschiderea spre o analiză a acestor servicii publice, eficientizarea lor şi, bineînţeles, o implicare şi a mediului academic, astfel încât şcolile, universităţile cu profil politic, de administraţie să poată analiza cu date deschise serviciile publice pe care statul le prestează.

Dacă în mediul de afaceri este necesar ca un business să ştie foarte clar ce servicii prestează, este necesar pentru români, pentru respectul pe care îl datorăm românilor, ca statul să ştie foarte clar, la un click distanţă, ce servicii prestează pentru aceştia.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2024 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă - nou-născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile pentru nou-născuţi, pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi prorogarea unui termen; PL-x 265/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

În unanimitate, adoptat - 292 de voturi.

Explicarea votului, domnul deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Evident, mulţumesc tuturor celor care au votat acest proiect de lege şi celor care vor vota şi proiectul care modifică ordonanţa iniţială.

Vorbesc şi în calitate de iniţiator al ordonanţei, al acestei măsuri, dar şi ca o replică la colegul nostru care a spus că nu există deduceri pentru familiile cu copii în România, spre deosebire de Ungaria, Polonia şi altele.

Mi-aş dori ca cei care fac afirmaţii să citească Codul fiscal, pe de o parte, să vadă că impozitarea muncii pentru familiile cu 2 copii, practic, pentru salariul minim, dacă vrem, sau salariul minim plus 600 de lei - nu mai plăteşti impozit efectiv pe venit, pe de o parte.

Iar pe de altă parte, când tot vă plângeţi toţi de deficite şi vă comparaţi cu Polonia şi Ungaria, duceţi-vă în Parlamentul Ungariei şi o să vedeţi că nu se vorbeşte despre deficit, dar se vorbeşte despre politică publică pentru creştere demografică, pentru încurajarea natalităţii.

Deci, alegeţi ce vreţi - vreţi să avem o ţară cu o populaţie cu bunăstare, cu copii, cu familii sau vreţi să plângem toată ziua pe umerii deficitului?

Nici Polonia nu se plânge de deficit.

Au deficite mari şi ungurii şi polonezii, dar atunci când şi-au axat o prioritate naţională pe partea aceasta de politică publică, au ales să finanţeze această prioritate naţională.

Poate ar trebui să finanţăm şi noi mai puternic, aici sunt total de acord.

Dar încă o dată, uitaţi-vă la deduceri, uitaţi-vă că impozitul pe venit la cei cu salarii mici este de fapt 6,5% şi nu e 10%; uitaţi-vă la faptul că dacă se adaugă deducerea personală pentru o familie cu 2 copii, nu se plăteşte impozit pe venit; după aceea afirmaţi că nu există deduceri, domnule deputat! - ştiţi la cine mă refer, ca să nu vă dau numele.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot explicarea votului, din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Moş Patricia-Simina-Arina.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimată doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Noi, ca mame, ştim că în viaţa unei femei există perioade temporare de vulnerabilitate şi cred că atunci este momentul în care statul trebuie să intervină.

Aceste tichete sociale pe care le acordăm acestor mămici care trec prin situaţii de risc, în valoare de 2.000 de lei, provin din fonduri externe nerambursabile.

Deci, Grupul Partidului Naţional Liberal şi, implicit, şi dumneavoastră, toţi cei care aţi votat, înţelegem că fondurile europene schimbă vieţi.

Dragi colegi,

Cred că este important, atunci când vorbim de situaţii vulnerabile în comunităţile noastre, să înţelegem că aceste situaţii le putem avea într-o hartă corectă, făcând o diagnoză socială corectă, trimiţându-ne asistenţii sociali sau funcţionarii publici cu atribuţii în asistenţă socială în teren. Doar aşa vom putea ajuta mai mult şi mai bine şi vom avea o imagine corectă a mămicilor sau a familiilor care într-adevăr trec prin situaţii de vulnerabilitate.

Vă mulţumesc pentru votul acordat şi vă felicit că aţi înţeles cât este de important ca aceste mămici să fie ajutate să-şi poată achiziţiona produse pentru îngrijirea bebeluşului lor, atunci când trec prin perioade dificile, temporare, să le spunem, din viaţa domniilor-lor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, tot explicarea votului, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Haideţi să vedem puţin care sunt acele deduceri fiscale pentru părinţii care cresc şi educă copii, în prezent, în România, conform Codului fiscal.

Filosofia este simplă - dacă ai salariul minim sau puţin sub salariul minim, doar atunci ţi se dă o fărâmă, indiferent de numărul de copii, da?

Poţi să ai - deci, dacă ai 10 copii, de exemplu, şi îndrăzneşti să câştigi 6.051 de lei brut, 6.051 de lei brut şi să ai 10 copii, deducerile sunt 10 lei per copil, dar sunt zero cu privire la cele de care s-a făcut vorbire.

Dacă - cele mai mari, da - dacă ai fix salariul minim, ţi se dă pentru 2 copii o deducere netă de 121,50 lei.

Dacă ai 6.050 lei şi ai 10 copii sau 3 copii sau 7 copii, indiferent câţi ai, ai o deducere netă de 60,75 lei.

Deci asta este filosofia.

Şi aceste praguri au fost ajustate în sens pozitiv de foarte puţin timp, de 1 sau 2 ani.

Înainte erau nişte praguri doar pentru cei, practic, care nu câştigau nimic.

Ce am propus noi este să nu mai avem aceste praguri subiective şi să fie deduceri indiferent de cât câştigă omul, dar cuantumul maxim al deducerilor, bineînţeles, să fie plafonat superior.

De exemplu, dacă vine Elon Musk, prin reducere la absurd, cu domiciliul fiscal în România, cu cei 4 copii ai săi, noi să-i deducem o anumită sumă, rezonabilă, şi în rest să-l taxăm ca pe toţi ceilalţi.

Doar aşa vom încuraja oamenii care câştigă, care muncesc şi au copii.

Altfel, le vom da o fărâmă...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...celor care...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...se târăsc.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...parlamentar POT, doamna deputat Ancuţa-Florina Irimia.

Doamna Ancuţa-Florina Irimia:

POT a votat pentru sprijinirea cuplurilor mamă - nou-născut aflate în situaţii defavorizate.

Pentru a exista un echilibru, consider că este esenţial ca politicile publice să reflecte o abordare incluzivă, care să susţină toate familiile din România, indiferent de statutul lor socioeconomic.

Naşterea unui copil este un moment de profundă transformare şi responsabilitate, iar nevoile unei familii nu dispar doar pentru că nu se încadrează într-o categorie defavorizată. Toţi părinţii merită sprijin, fie că vorbim de acces la produse esenţiale pentru nou-născuţi, servicii medicale, consiliere sau facilităţi fiscale. O societate echitabilă este aceea care investeşte în toate familiile, recunoscând diversitatea provocărilor cu care se confruntă.

Este cu atât mai urgent să acţionăm cu responsabilitate, având în vedere că anul 2024 a fost anul cu cele mai puţine naşteri înregistrate în România. Acest sistem de alarmă trebuie să ne mobilizeze să susţinem nu doar familiile care au deja copii, ci şi femeile care îşi doresc să devină mame şi se confruntă cu dificultăţi medicale.

În curând va fi înaintat în comisiile parlamentare un proiect...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna Ancuţa-Florina Irimia:

...dedicat acelor femei...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinsă colegă, declaraţiile politice au fost astăzi până la ora 10.00. (Vociferări.)

Vă rog să faceţi referire la explicarea votului. (Vociferări.)

Doamna Ancuţa-Florina Irimia:

În curând va fi înaintat în comisiile parlamentare un proiect dedicat acelor femei care tânjesc să aducă o viaţă pe lume, dar nu pot din cauza complicaţiilor provocate de endometrioză, o afecţiune dureroasă şi adesea ignorată, care afectează fertilitatea şi calitatea vieţii.

Fac un apel sincer, către colegii parlamentari şi către toţi factorii de decizie, să susţină acest proiect. Este un gest de solidaritate, recunoaştere a suferinţei şi de speranţă pentru mii de femei din România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru avansat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Chile, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 13 decembrie 2023; PL-x 260/2025; lege ordinară.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

282 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru completarea art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru; PL-x 413/2025; lege ordinară.

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

În unanimitate, 284 de voturi pentru, adoptat.

Proiectul de Lege pentru completarea art. 22¹ ...

(Doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea solicită să ia cuvântul.)

Explicarea votului?

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea (din sală):

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea.

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat pentru acest proiect de lege.

Libertatea şi demnitatea victimelor violenţei domestice nu pot fi condiţionate de plata unei taxe.

Scutirea de la plata taxei de timbru pentru cererile de divorţ şi partaj reprezintă o cale concretă către independenţa economică a acestora.

Totodată, proiectul este o cale şi un pas firesc către o justiţie mai umană, o justiţie accesibilă şi solidară cu victimele violenţei domestice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Dobre Ciprian-Minodor.

Domnul Ciprian-Minodor Dobre:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este un lucru foarte important acest precedent creat de Parlamentul României şi această nouă abordare pentru care, în numele Partidului Naţional Liberal, vă mulţumim.

Iniţiativa de a scuti de taxă de timbru victimele violenţei domestice va intra într-o matrice a atenţiei pe care urmează să o dăm în următoarea perioadă a ceea ce înseamnă violenţa şi femicidul.

Avem o iniţiativă a colegei noastre liberale Alina Gorghiu, care...

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea (din sală):

E transpartinică!

Domnul Ciprian-Minodor Dobre:

... transpartinică - cum mi se atrage atenţia - şi cred că, da, va trebui să avem în vedere o corectare, aşa cum în Comisia specială pentru combaterea şi sancţionarea violenţei, în special domestică, împotriva femeii, vom avea aceeaşi maturitate de a vota în unanimitate, lucru pentru care vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Tot explicarea votului, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Grupul parlamentar SOS România a susţinut această lege, dar reţin că am avut această discuţie şi în Comisia juridică.

În condiţiile în care se aplică această lege, acest lucru trebuie făcut cu un pic de atenţie.

Este lăudabil, dacă doriţi, ca victimele violenţei domestice să poată să facă o acţiune de partaj fără plata taxei de timbru. Dar, pe de altă parte, este destul de uşor să scoţi un certificat medico-legal care să arate că ai fost supus unei violenţe şi să poţi eventual să eludezi plata taxei de timbru.

De aceea trebuie să existe - şi reţin că, colega de la USR a punctat acest lucru şi în comisie - trebuie să existe o hotărâre judecătorească care să arate că ai fost supus violenţei domestice, ca să te poţi prevala de ea ca să nu plăteşti taxa de timbru; pentru că, altfel, posibilităţile de fraudare a statului sunt mari. Acest lucru trebuie avut în vedere în maniera de aplicare a acestei legi.

Mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

9. Proiectul de Lege pentru completarea art. 22¹ din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului; PL-x 273/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

În unanimitate, 284 de voturi pentru, adoptat.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2024 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă - nou-născut defavorizate cu tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile pentru nou-născuţi, pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi prorogarea unui termen; PL-x 148/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

În unanimitate, 289 de voturi pentru, adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Rabinic, aşa, vreau să mulţumesc tuturor că au votat şi acest proiect de lege.

Vreau să mulţumesc pentru dezbatere, pentru că am plecat de la o dezbatere distorsionată, în care s-a vorbit de faptul că statul ajută mamele leneşe care fac copii. Am ajuns la o dezbatere despre deduceri, despre politicile demografice - e foarte bine că avem această dezbatere. Vă încurajez să depuneţi proiecte de lege şi pentru susţinerea mai puternică a familiei.

Şi, de asemenea, vreau să vă mulţumesc că aţi votat toţi două ordonanţe promovate de Guvernul Ciolacu 1, respectiv Ciolacu 2.

Când îl mai înjuraţi pe Ciolacu, să ştiţi că aţi votat pentru binele familiilor din România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Porumboiu Gabriela, Grupul parlamentar POT.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Am votat pentru, deoarece proiectul corectează o disfuncţionalitate administrativă care a împiedicat acordarea tichetelor sociale pe suport electronic către mamele şi nou-născuţii aflaţi în situaţii vulnerabile.

Această măsură asigură ca sprijinul financiar să ajungă efectiv la beneficiari, reprezentând un gest de responsabilitate socială şi de respect faţă de familiile aflate la nevoie.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Legi ordinare. Respingeri

11. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 647/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru apărare, Comisia pentru transporturi şi Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

210 voturi pentru, contra - 62 de voturi, abţineri - 16.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată respingerea acestui proiect.

Explicarea votului, domnul deputat Ciornei Daniel-Cătălin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Prin respingerea acestui proiect de lege, PSD cu aliaţii lor, USR, îşi bat din nou joc de românii din diaspora.

Ce era greu să aibă românul din diaspora 24 de ore ca să poată să-şi facă ITP-ul, dacă acesta a expirat?

Pe cei de la PSD îi înţeleg, că ei i-au alungat pe români în diaspora. Dar pe aliaţii lor, USR... Totuşi, au primit voturi din diaspora! (Vociferări.)

Domnilor, aţi făcut pact cu cei de la PSD şi vă bateţi joc şi voi de românii din diaspora! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

12. Propunerea legislativă pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 330/2018; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea propunerii legislative.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

Cu 237 de voturi pentru a fost adoptată respingerea acestei propuneri legislative. Mai avem 28 de voturi contra şi 17 abţineri.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România; PL-x 598/2018; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

270 de voturi pentru, 17 abţineri.

A fost adoptată respingerea acestei iniţiative legislative.

14. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor; PL-x 570/2019; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

186 de voturi pentru, împotrivă - 81, 18 abţineri.

A fost adoptată respingerea acestei propuneri legislative.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 165/2022; lege ordinară.

Comisia pentru transporturi, Comisia pentru industrii, Comisia pentru apărare şi Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

240 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, 15 abţineri.

A fost adoptată respingerea proiectului de lege.

16. Proiectul de Lege privind unele măsuri ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 16/2023; PL-x 556/2023; lege ordinară.

Comisia pentru buget, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru transporturi propun respingerea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

188 de voturi pentru, împotrivă - 85, 14 abţineri.

A fost adoptată respingerea proiectului de lege.

17. Proiectul Legii manualului şcolar; PL-x 112/2019; lege ordinară.

Comisia pentru învăţământ propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul!

268 de voturi pentru, împotrivă - 6, 15 abţineri.

Adoptată respingerea propunerii legislative.

18. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic; PL-x 100/2022;lege ordinară.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu şi Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

276 de voturi pentru, 12 abţineri.

Adoptată respingerea proiectului de lege.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 23 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 766/2023; lege ordinară.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru apărare, Comisia pentru transporturi şi Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

273 de voturi pentru, 11 abţineri.

Adoptată respingerea proiectului de lege.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 471/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii propune respingerea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

232 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 44 de colegi se abţin, un coleg care nu votează.

Adoptată propunerea de respingere a proiectului de lege.

Legi organice...

Domnul Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR, explicarea votului.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Am votat pentru respingerea acestei iniţiative legislative, pentru că, într-adevăr, propunerea era mai proastă chiar decât textul prezent al legii.

În textul prezent al legii există această consultare între Guvern, societate şi mediul de afaceri, atunci când realizează planuri şi strategii în domeniul energetic.

Însă există o contradicţie. În expunerea de motive se spune că, da, avem ca obiective strategice anumite hidrocentrale, de exemplu Tarniţa-Lăpuşteşti sau Grupurile 3 şi 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, dar nu se tratează cauzele pentru care am ajuns în această situaţie de dezechilibru energetic. Aceste cauze rezidă tocmai în anumite filosofii şi regulamente europene care spun că încălzirea globală este nu un fenomen climatic ciclic, ci este cauzată de emisiile de dioxid de carbon datorate, în primul rând, industriei, industrie care este sinonimă cu bunăstarea.

Din cauza acestor filosofii am ajuns într-o piaţă energetică total dezechilibrată, în care am înlocuit centralele pe cărbune şi le-am taxat chiar pe cele pe gaz, crescând în mod artificial preţul la energia electrică din combustibili fosili. Iar pe piaţa zilei următoare noi ne folosim de acest preţ artificial pentru a stabili un preţ de speculă.

Am o iniţiativă, în acest sens, care tocmai a primit raport de respingere de la Senat, prin care se înlătură acest mecanism.

Şi instituţiile statului ne spun următorul lucru: dacă nimeni din Uniunea Europeană, din comisii, din instituţiile europene nu a pus în discuţie acest mecanism speculativ, înseamnă că el este bun, în condiţiile în care el este total dezastruos pentru România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Legi organice. Adoptări

21. Propunerea legislativă pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002; Pl-x 269/2025; lege organică.

Comisia pentru cultură şi Comisia juridică propun adoptarea propunerii legislative.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

264 de voturi pentru, 13 abţineri. Adoptată.

Legi organice. Respingeri

22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57 din 2019 privind Codul administrativ; Pl-x 214/2025; lege organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică propun respingerea propunerii legislative.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

170 de voturi pentru, împotrivă - 100, 13 abţineri.

Adoptată respingerea acestei propuneri legislative.

Explicarea votului?

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Pe procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Koler Eduard-Virgil.

Domnul Eduard-Virgil Koler:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pe procedură.

Este un moment trist pentru România, astăzi. Tocmai am primit vestea că marele sportiv şi marele antrenor Emeric Ienei a trecut la cele veşnice. Singurul antrenor român care, împreună cu o echipă de club, a adus aurul în fotbalul românesc. Pe 7 mai 1986, la Sevilla, Steaua cucerea Cupa Campionilor Europeni.

Drum lin, nea Imi!

Şi vă rog, dragi colegi, să ţinem un moment de reculegere în memoria marelui Emeric Ienei.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Mulţumim.

Şi condoleanţe familiei din partea noastră, a tuturor!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dumnezeu să-l odihnească!

Continuăm cu punctul 23 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic; PL-x 60/2021; lege organică.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu şi Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

262 de voturi pentru, 13 abţineri.

Adoptată respingerea acestei propuneri legislative.

Şi ultimul punct al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor şi art. 457 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 391/2023; lege organică.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget propun respingerea propunerii legislative.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

259 de voturi pentru, un vot împotrivă, 17 abţineri.

Adoptată respingerea acestei propuneri legislative.

Declar închisă şedinţa de vot final.

Urmează şedinţa Biroului permanent.

Vă mulţumesc.