Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.03.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua, stimate colege, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 183.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 24 şi miercuri, 26 noiembrie 2025; programul de lucru pentru perioada 24 - 29 noiembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 17 - 20 noiembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17.00, apoi vom continua lucrările noastre cu primirea răspunsurilor la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Maria Cernit, preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse, pentru prezentarea unui mesaj cu prilejul Zilei Internaţionale pentru Eliminarea Violenţei asupra Femeilor (25 noiembrie).

Aveţi cuvântul, distinsă colegă.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună ziua, stimaţi colegi!

25 noiembrie nu repară rănile nimănui, dar poate deschide discuţii care salvează vieţi. Este o zi care ne invită să ne oprim puţin şi să ne gândim la femeile care trăiesc cu teamă acolo unde ar trebui să existe siguranţă şi linişte.

Unele dintre ele nu pot vorbi, altele nu ştiu încotro să meargă, iar multe nici nu mai au puterea să ceară ajutor, pentru că simt că nu le mai crede nimeni.

Există femei care îşi duc durerea în tăcere, în spatele zâmbetelor care trebuie să fie "normale", în spatele responsabilităţilor pe care nu şi le pot abandona, în spatele copiilor pe care încearcă să îi protejeze, chiar cu preţul propriei linişti. Şi pentru că viaţa nu se opreşte în loc, ele învaţă să se comporte ca şi cum totul ar fi în regulă, în timp ce în interior încă se luptă cu frica, ruşinea, vinovăţia sau confuzia.

De aceea, cred că este important să înţelegem că violenţa nu este doar o problemă privată, ci una care priveşte întreaga societate - de la familie, la comunitate şi până la instituţii.

Fiecare femeie are dreptul la siguranţă, demnitate şi linişte, iar fiecare copil are dreptul la un model sănătos de iubire şi respect. Dacă vrem să reducem cu adevărat violenţa, este nevoie să fim sinceri şi să recunoaştem că, uneori, femeile nu cer ajutor pentru că nu ştiu cui să se adreseze, nu îşi permit să plece, sau pentru că au fost învăţate să tacă, să se sacrifice, să nu deranjeze şi să "îndure". În faţa violenţei, tăcerea nu este protecţie, ci povară. Iar compasiunea, sprijinul şi înţelegerea nu sunt slăbiciuni, ci forme de responsabilitate socială.

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse, îmi doresc ca în România să existe servicii reale, accesibile şi umane, sprijin psihologic, consiliere juridică eficientă, locuri sigure de refugiu, proceduri rapide şi oameni pregătiţi să asculte şi să sprijine.

Pentru toate femeile care au trăit astfel de situaţii, care încă le trăiesc sau care nu îndrăznesc încă să vorbească, mesajul meu este simplu şi sincer: nu sunteţi singure, nu sunteţi slabe şi nu purtaţi nicio vină.

Aveţi dreptul să fiţi în siguranţă, să fiţi ascultate şi să vă recâştigaţi viaţa, liniştea şi demnitatea, în ritmul vostru, în timpul vostru.

Doamne-ajută!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă au observaţii în legătură cu ordinea de zi. Nu.

Mulţumesc.

Înainte de a intra în ordinea de zi, permiteţi-mi să spunem la mulţi ani colegului nostru, Kulcsár-Terza József-György, de la UDMR.

La mulţi ani, sănătate şi numai bucurii!

Intrăm în ordinea de zi.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, precum şi pentru completarea art. 158 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 432/2025; caracter organic.

Din partea iniţiatorilor?

Da, doamna deputat Gorghiu Alina-Ştefania.

Vă rog.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Bună ziua!

Mulţumesc frumos pentru cuvânt.

Stimaţi colegi,

Astăzi nu o să vorbesc despre sutele de mii de cazuri în care se intervine corect din partea statului, am să vorbesc despre momentele în care încă anumite victime ale violenţei domestice sunt lăsate singure.

Şi, da, am văzut, aproape în fiecare săptămână, cazuri de femei care cer ajutorul, şi sistemul nu reuşeşte să le protejeze; am văzut ordine de protecţie care au expirat înainte ca instanţa să intervină, plângeri retrase sub presiune şi procurori obligaţi să închidă aceste dosare, fără nicio evaluare; şi am văzut copii martori ai violenţei domestice, fără ca legislaţia să recunoască riscul real în care trăiesc.

Ăsta e motivul care m-a determinat să iniţiez această lege, pornind de la Raportul pe violenţă domestică, elaborat în aprilie, anul acesta, de Avocatul Poporului.

Şi am să vă spun foarte pe scurt ce prevede acest proiect.

În primul rând, continuitatea protecţiei. Pentru că acum ordinul provizoriu este pe 5 zile şi, prin această modificare, el nu se mai opreşte brusc şi nu riscă să lase victima fără apărare; va rămâne în vigoare până la decizia instanţei.

În al doilea rând, deschidem calea pentru ca instituţiile să intervină atunci când victima nu poate. Şi vorbesc despre procuror, despre autorităţile locale sau serviciile sociale, care vor putea depune solicitarea de ordin de protecţie în numele victimei.

În al treilea rând, instanţa va analiza riscul real de pericol, chiar şi atunci când sistemul nu furnizează o evaluare formală imediată. Judecătorul va avea obligaţia să analizeze probele din dosar, să privească fapta, contextul, pericolul şi să decidă.

Şi, poate cel mai important lucru, cea mai importantă modificare în această lege, punem capăt retragerii plângerilor penale în cazurile de violenţă domestică. Pentru că ştim toţi, de la ONG-uri la victime, că această retragere nu înseamnă împăcare - înseamnă presiune, teamă, dependenţă.

Vă rog să susţineţi această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia specială comună sau Comisia juridică?

Da, doamna preşedinte Alina Gorghiu, preşedintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi a Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Foarte pe scurt, stimaţi colegi.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege în 27 octombrie.

Avem un aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Guvernul României a transmis un punct de vedere favorabil.

Consiliul Economic şi Social, de asemenea.

Este un proiect care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi, de asemenea, completarea art. 158 din Legea privind Codul penal.

Această iniţiativă a fost analizată de Comisia juridică şi de Comisia specială împotriva violenţei domestice, care au elaborat un raport favorabil, cu majoritate de voturi.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, doamna deputat Şerban Gianina, vicepreşedinte al Camerei - AUR.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În primul rând, aş vrea să transmit un mesaj de condoleanţe familiei femeii ucise astăzi în Olt.

În timp ce noi dezbatem proiecte de lege pentru prevenire, pentru protecţia victimelor violenţei domestice, astăzi a mai murit o femeie; a fost ucisă.

Să ştiţi că aceste femei ucise nu sunt cifre într-o statistică, sunt vieţi curmate, ele reprezintă vieţi curmate. Sunt mamele cuiva, sunt fiicele cuiva, sunt surorile cuiva.

Da, acest proiect legislativ este binevenit, este bun, AUR va vota pentru acest proiect legislativ, însă aş vrea să reiterez din nou, am spus-o de nenumărate ori - un ordin de protecţie nu salvează vieţi, o simplă hârtie.

Să nu uităm de Teodora, femeia ucisă în Ilfov, care avea un ordin de protecţie!

Până nu implementăm, la fiecare caz de violenţă domestică, pe lângă ordinul de protecţie, măsura complementară a brăţărilor electronice, pentru ca victima să fie anunţată, semnalizată că agresorul este în preajma ei, simpla hârtie nu protejează vieţi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Murariu Oana.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

40 de femei primesc zilnic - zilnic - ordin de protecţie provizoriu, iar în primele 10 luni ale acestui an, poliţia a fost sesizată cu peste 115.000 de cazuri de violenţă domestică.

Mâine este Ziua pentru combaterea violenţei asupra femeilor.

USR va susţine orice proiect prin care putem să aducem o îmbunătăţire în acest domeniu, inclusiv proiectul pe care îl discutăm acum.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Gorghiu Alina-Ştefania.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vreau să ştiţi un lucru - că, în luna aprilie, Avocatul Poporului a emis acest raport foarte, foarte complex pe violenţă domestică. Şi e un document dur, lucid, absolut necesar, un raport care ne-a arătat negru pe alb ceea ce victimele şi specialiştii spun de mult - că avem încă anumite breşe în legislaţie -, motiv pentru care această lege este mai mult decât binevenită.

Eu vreau să vă menţionez trei concluzii din acest raport, pe care le găsesc esenţiale.

În primul rând, aşa cum spunea doamna Şerban, ordinul de protecţie provizoriu, uneori, nu asigură protecţie reală. De aceea, am modificat durata lui scurtă de 5 zile, care creează o anumită perioadă de vulnerabilitate, şi poliţia n-are suficiente instrumente ferme în acest interval de 5 zile. Raportul a recomandat explicit prelungirea automată până la decizia instanţei, motiv pentru care asta facem.

În al doilea rând, victimele nu pot, în practică, să-şi acceseze singure drepturile, pentru că e frică, pentru că e dependenţă emoţională, ameninţări directe care le blochează, şi, atunci, acelaşi Avocat al Poporului, prin raport, ne-a recomandat să extindem titularii cererii ordinului de protecţie. Şi mă bucur că, după ce va fi publicată legea în Monitorul Oficial, vom avea procurorul, autorităţile locale şi serviciile sociale care să ceară acest ordin de protecţie în numele lor.

Şi a treia concluzie - retragerea plângerilor penale lasă statul fără instrumente şi agresorul fără antecedente, într-un tipar care se repetă ani la rând.

Raportul acesta a evidenţiat că un procent alarmant de dosare sunt închise fără ca procurorul să poată să facă o evaluare minimă, strict pe baza retragerii, deşi se ştie că această retragere este rareori voluntară.

Mulţumesc colegilor din comisie.

Aştept să generăm şi alte proiecte comune pozitive pentru victime. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna Csép Éva-Andrea.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc.

Ieri, încă o dată, a murit o femeie. Astăzi, prin ştiri, mulţi dintre dumneavoastră aţi citit. O femeie care a murit pentru că fostul ei iubit nu i-a mai oferit siguranţă, protecţie şi acel mediu de care are nevoie o femeie să fie în siguranţă, şi viaţa ei a fost stinsă de acel bărbat care ar fi trebuit s-o iubească.

Ordinul de protecţie provizoriu, introdus în România, în legislaţia pe care am avut-o deja, salva vieţi şi salvează în continuare vieţi, pentru că nu avem nevoie de 72 de ore să fie eliberat ordinul de protecţie.

Trebuie să lucrăm împreună cu societatea civilă şi cu acele asociaţii şi fundaţii care lucrează zi de zi cu victimele violenţei domestice, să oferim consultanţă şi să le convingem că au nevoie de acest sprijin şi să solicite acest sprijin, pentru că lipsa ordinului de protecţie poate să coste vieţi.

În continuare, dacă vorbim de ordin de protecţie şi de siguranţa acelei persoane care este agresată, avem sistemul de monitorizare.

Pe prevenţie, dacă nu lucrăm în continuare şi să spunem ce înseamnă o brăţară electronică de purtat - stimaţi colegi, mâine este Ziua Internaţională de Combatere a Violenţei Domestice şi urmează 16 zile de activism. UDMR, împreună cu acele organizaţii de femei şi cu UAT-uri, cu primari şi cu viceprimari, împreună, lansăm campania de informare a femeilor, despre linia verde accesibilă, despre acele forme de protecţie de care pot să aibă parte.

Trebuie să fim vocea acelor femei cărora le este frică să ceară ajutor. Şi, prin această lege şi prin promovarea legilor asemănătoare, o să oferim un cadru legislativ şi mai bun pentru aceste femei, potenţiale victime.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind al...

Nu, avem încă o solicitare, Enachi Raisa, neafiliat.

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Felicitări colegelor care se gândesc şi iniţiază proiecte bune, în sprijinul victimelor, dar vreau să aduc la cunoştinţă că acum o lună, aproximativ, am depus, în urma tragediilor care s-au întâmplat, o modificare pe Legea nr. 217/2023, republicată, şi anume este un proiect legislativ ce se află în Biroul Senatului, care clarifică intervenţia autorităţilor în situaţiile de urgenţă, pune accent pe siguranţa victimei şi analizează intervenţia şi... de fapt, a poliţiei, a organelor de poliţie, la standardele prevăzute de Convenţia de la Istanbul, care prevede şi ne dă dreptul de a acţiona fără a aştepta ca victima să depună acea sesizare.

De multe ori, cunoaştem faptul că victimele sunt cele care sună la 112 pentru a li se acorda acel ajutor, dar sunt presate economic, pentru că ştim foarte bine starea lucrurilor astăzi în societatea românească, unde femeile, mamele nu au un serviciu asigurat sau nu au o casă, o proprietate.

Şi mă bucur foarte mult pentru faptul că, tot acum ceva timp, s-a creat sau s-a inventat o comisie specială care, atât la Senat, cât şi la Cameră, emite rapoarte.

Şi vreau să spun că, cu toată austeritatea din societate, Parlamentul, de fapt, Camerele reunite nu au făcut nimic altceva decât să mai creeze nişte fotolii şi nişte birouri, nişte locuri călduţe pentru unii.

De fapt, problema şi finanţarea, şi sprijinirea... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc mult.

Timpul a expirat.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem două amendamente respinse.

Dacă sunt susţinute? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, aşa cum a fost prezentat în raport de comisiile de specialitate.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2025 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic "Valea Jiului" - S.A. pentru închiderea şi punerea în siguranţă a minelor de huilă necompetitive Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan; PL-x 109/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă; raport fără amendamente.

Din partea Guvernului, iniţiatorul, vă rog, domnul secretar de stat.

Domnul Pavel-Casian Niţulescu (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat în valoare maximă de 3.150.000.000 de lei, către Societatea Complexul Energetic "Valea Jiului"- S.A. pentru implementarea etapizată a Planului de închidere a exploatărilor miniere, în perioada 2025 - 31 decembrie 2032. Ajutorul se acordă sub formă de granturi şi este destinat pentru acoperirea cheltuielilor excepţionale necesare pentru realizarea activităţilor şi măsurilor cuprinse în Planul de închidere a minelor din cadrul Complexului Energetic "Valea Jiului", respectiv pentru lucrări pentru siguranţa activităţii în subteran, reabilitarea fostelor perimetre miniere, recultivarea solurilor de suprafaţă, plăţi compensatorii pentru personalul care urmează să îşi piardă locul de muncă şi reconversie profesională.

Ajutorul de stat sub formă de granturi pentru finanţarea cheltuielilor cu executarea activităţilor de închidere şi punere în siguranţă a zăcământului de huilă, inclusiv ecologizarea perimetrelor miniere, se acordă anual de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Energiei, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie.

De asemenea, se prevede acordarea unei finanţări sub formă de grant pe anul 2025, în valoare de circa 606 milioane de lei, în următoarea structură: costuri cu plăţile compensatorii acordate angajaţilor care îşi pierd locul de muncă, costuri cu reconversia profesională, costuri pentru lucrări privind siguranţa activităţii în subteran, costuri legate de reabilitarea fostelor exploatări miniere, costuri de recultivare a solurilor de suprafaţă.

Mulţumesc.

Solicit adoptarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate, pentru prezentarea raportului, domnul deputat Manta.

Vă rog.

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2025.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2025.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 7.04.2025.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat în valoare maximă de 3,15 miliarde de lei, către Societatea Complexul Energetic "Valea Jiului"- S.A. pentru implementarea etapizată a Planului de închidere a exploatărilor miniere, în perioada 2025 - decembrie 2032. Ajutorul se acordă sub formă de granturi şi este destinat pentru acoperirea cheltuielilor excepţionale, necesare pentru realizarea activităţilor şi măsurilor cuprinse în Planul de închidere a minelor din cadrul SCEVJ SA.

În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64, art. 54 şi art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele trei comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2025.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Prună Cristina-Mădălina.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sigur, avem în faţa noastră o ordonanţă de urgenţă care vine să mai salveze un pic ceea ce se întâmplă în Valea Jiului - se acordă acel ajutor de stat pentru închiderea minelor, dar cred că este o ocazie bună să ne uităm şi la toate greşelile care s-au întâmplat în Valea Jiului.

În 2017 am fost prima dată în Valea Jiului, am coborât în mina Lupeni, după un grav accident în care au murit 5 oameni. Şi vă spun că condiţiile de muncă din minele din Valea Jiului erau unele cu tehnologie la nivelul anilor '70, aproape inumane, iar cei care coborau zi de zi în subteran, la 800 de metri sub pământ, îşi puneau viaţa în pericol.

S-au făcut multe greşeli, vă spuneam, cu predecesoarea acestui complex, Complexul Energetic Hunedoara, care, de altfel, a şi dispărut, pentru că planul de restructurare din 2018 nu a avut niciun fel de succes.

E bine totuşi că Mintia a fost recuperată şi avem un investitor privat care, practic, investeşte şi vom avea un nou complex care va produce... o termocentrală care va produce energie pe bază de gaz natural şi va intra în sistem.

Însă, în general, ceea ce s-a întâmplat în Valea Jiului a fost un lanţ de eşecuri, cu multe decizii politice.

Şi sper că oamenii de acolo vor avea în continuare un viitor tot în sectorul energetic. Sunt iniţiative private care reconvertesc minerii tot pe zona de energie, de data aceasta, de energie regenerabilă.

Vom susţine acest proiect de lege, dar trebuie să învăţăm din greşelile trecutului.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Într-adevăr avem în faţă o ordonanţă de urgenţă care propune o măsură paliativă, adică ajutoare de stat pentru închiderea celor patru mine de pe Valea Jiului - Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni -, singurele care au rămas funcţionale dintre cele care în '89 produceau peste 25 de milioane de tone anual; au scăzut în 2000 la sub un milion, iar în ultimii ani, până în 2022, când au produs ceva, când au exploatat ceva - câteva sute de mii de tone anual.

Trebuie să înţelegem că preţul energiei electrice din cărbune, dar nu doar energie electrică, ci şi termică, este aproape la fel de competitiv, în condiţii normale, ca cel din gaz, doar puţin mai scump. În condiţii normale însemnând fără acele certificate de emisii de carbon care fac ca preţul energiei electrice din cărbune să crească în mod artificial.

Trebuie să înţelegem că toate aceste măsuri au fost parte dintr-un plan de distrugere a sectorului energetic şi, implicit, al celui economic, al celui industrial, nu doar din România, ci şi din întreaga Europă. Fără să identificăm punctele ideologice care au dus la acest lucru, adică incriminarea emisiilor de dioxid de carbon şi mecanismul prin care energia electrică, preţul energiei electrice este crescut în mod artificial - şi vorbesc aici de acel preţ marginal -, nu vom reuşi să ne redresăm din punctul de vedere al preţului la energia electrică şi, în consecinţă, dintr-o redresare industrială.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Tot din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Tanasă Dan.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Politica pe care o duceţi de 35 de ani, în domeniul energiei, este una, evident, falimentară, pentru că cifrele niciodată nu mint.

Îmi amintesc, şi la moţiunea simplă împotriva ministrului energiei, îmi amintesc cum i-am ascultat pe colegii de la PSD, de la PNL, USR, UDMR, cu câtă nonşalanţă mint, în condiţiile în care românii au primit deja acasă facturile la energie electrică.

Şi românii văd.

Românii văd că Barajul de la Răstoliţa, o investiţie la care lucraţi de 35 de ani, este blocat şi acum.

Românii văd că la Iernut aţi băgat sute de milioane de euro, şi nu produceţi absolut nimic.

Românii văd că în timp ce în Polonia sau în Germania se redeschid mine de cărbune pentru a produce energie electrică, la Bucureşti, politica PSD, PNL, USR şi UDMR este una eminamente antinaţională, falimentară.

Vă grăbiţi să închideţi fără să puneţi nimic în loc, pentru că asta este singura politică pe care o duceţi de 35 de ani, aceasta este singura strategie guvernamentală, este strategia falimentării şi a distrugerii a tot ceea ce au construit, la urma urmei, moşii şi strămoşii noştri, părinţii şi bunicii noştri, un sistem energetic care face din ţara asta o ţară în care curentul electric ar trebui să fie gratuit sau aproape gratuit, aşa cum am spus în repetate rânduri.

Alianţa pentru Unirea Românilor se opune ferm închiderii acestor mine. Ele pot fi retehnologizate, se poate gândi o strategie pe termen mediu şi lung, putem să luăm exemplul altor ţări din Uniunea Europeană care nu se grăbesc să închidă, pentru că nicio economie nu poate fi competitivă fără energie ieftină.

Iar acum, ce faceţi voi, este pur şi simplu o strategie de faliment controlat, pentru că asta este singura strategie pe care o are PNL... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Sigur că eu o să votez contra adoptării acestei iniţiative legislative, dintr-un motiv extrem de simplu.

Dumneavoastră, în ultimii 5 ani, nu aţi adoptat decât legi care să interzică producţia de energie, care să interzică creşterea de animale, păsări şi aşa mai departe, aţi votat legi care să falimenteze România; lucraţi în mod direct şi constant la falimentul acestei ţări. Şi este clar că un om responsabil, un parlamentar responsabil trebuie să voteze pentru ţară, pentru România, pentru români, nu pentru Bruxelles, nu pentru... ştiu eu... Paris.

Or, ceea ce faceţi acum nu se vede, în fapt, decât că implementaţi acele măsuri pe care le-aţi primit din exterior pentru a distruge România, pentru a închide minele, pentru a închide producţia de energie.

Urmează să închideţi şi Işalniţa - 1.000 de megawaţi-oră; închideţi şi CO Oltenia.

Asta este politica pe care dumneavoastră o implementaţi astăzi, în România. Oamenii o să îngheţe, în case, de frig, o să moară, în case, de foame. Aţi impozitat coteţul de păsări, coteţul de câine, solariile şi aşa mai departe. Efectiv aţi impozitat proprietăţile cu 180%, nu cu 70%! Aţi impozitat şi aţi majorat, săptămâna trecută, marţi, în şedinţă, majorarea acelor impozite cu 167%, până la 180%.

Până unde vreţi să mergeţi?! Cât credeţi că mai poate suporta acest popor toate aceste abuzuri, pe care dumneavoastră, în mod conştient, le votaţi în această ţară?!

Sunt oameni care astăzi, în case, mor de foame, care nu mai au bani să-şi achite utilităţile, să-şi achite toate dările pe care le au către stat.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult.

Stimaţi colegi,

Vă salut cu deosebit respect!

Mulţumesc, doamnă preşedinte, că mi-aţi dat cuvântul.

Ideea este că, din păcate, deşi îi respect foarte mult, unii colegi de-ai noştri vin aici, se pun la microfon şi vorbesc fără să aibă nici cele mai elementare cunoştinţe. Le-o fi scris cineva pe o hârtie, le-au citit... Liber e mai greu să vorbeşti!

E mai greu să vorbeşti, să vii dintr-un domeniu unde conduceai anumite anchete penale şi dădeai verdicte, şi să povesteşti despre tehnici de minerit.

Stimaţi colegi,

Pe toţi vă invit să vă spun următorul lucru şi să vedeţi la faţa locului munca grea a oamenilor.

Prin aceste granturi care s-au dat, s-a evitat închiderea minelor. Deşi, repet încă o dată, PSD nu a închis niciuna din cele 16 mine - actualmente mai sunt 4 mine deschise. PSD a ajutat întotdeauna la prelungirea vieţii acestora. Şi anume, aceste granturi ne ajută să mergem în continuare pentru conservarea cărbunelui respectiv, pentru retehnologizare şi pentru continuarea activităţii acestora.

Ba, mai mult, ajută şi la reconversia profesională pentru cei care doresc să iasă din sistemul de minerit sau sunt nevoiţi, pe anumite restructurări.

Stimaţi colegi,

Este păcat să nu spunem şi adevărul. Aceste granturi ajută să fie prelungită viaţa minelor. Până în 2030, la toate cele 4 rămase, deşi pe firmament se preconiza întotdeauna că se vor închide în următorii ani, uite, prin abnegaţia, să spunem aşa - şi eu le mulţumesc foarte mult celor de la Ministerul Energiei, domnului ministru Bogdan Ivan şi domnului secretar de stat Niţulescu, care e un om cu suflet mare, pentru că e tocmai de acolo, din Valea Jiului, şi vă poate spune exact, pentru cei care nu ştiţi cu ce se mănâncă lucrul ăsta.

Dar, rugăminte, haideţi să apreciem când se întâmplă un lucru bun, haideţi să apreciem când vin măsurile Partidului Social Democrat şi salvează anumite activităţi strategice pentru România!

Deci, stimaţi colegi, vă mulţumesc mult şi să ne daţi un vot favorabil.

Doamne-ajută!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională şi ale persoanelor private de libertate; PL-x 505/2024; caracter ordinar.

Avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor? Nu doreşte să ia cuvântul nimeni.

Şi atunci, am să rog reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Vă rog, distinsă colegă, să prezentaţi raportul.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională şi ale persoanelor private de libertate. Acest proiect a fost transmis cu adresa PL-x 505 din 1 octombrie 2024.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în data de 23.09.2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, în sensul acordării valorii financiare a normei de hrană studenţilor şi elevilor din instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, se instituie posibilitatea ca elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ, atunci când nu beneficiază de alimente, să primească, în locul acestora, valoarea financiară neimpozabilă a normei de hrană la care au dreptul.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a examinat proiectul de lege în şedinţa din 29 septembrie 2025.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională şi ale persoanelor private de libertate, cu amendamente admise, prezentate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc mult.

Dezbateri generale? Nu sunt solicitări.

Avem trei amendamente admise.

Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2024 privind unele măsuri pentru restituirea către competitorii electorali a sumelor aferente cheltuielilor electorale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024; PL-x 44/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Din partea Guvernului României, vă rog.

Domnul Cosmin-Gabriel Popp (vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente):

Stimată doamnă preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Mă numesc Cosmin Popp, sunt vicepreşedinte în cadrul Autorităţii Electorale Permanente, şi sunt aici pentru a susţine aprobarea, în forma adoptată de Guvern, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2024.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc foarte mult.

Prezentarea raportului, domnul preşedinte Ciucă, preşedintele Comisiei juridice.

Vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Onorat reprezentant al Guvernului,

Voi prezenta raportul comun asupra acestui proiect de lege, cu precizarea că am fost legal sesizaţi, atât Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cât şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Precizăm, de asemenea, că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat deja proiectul de lege.

Iar noi, conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, suntem Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, iar Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat, de asemenea, favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea acestui proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nefiind intervenţii, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 419/2022; caracter organic; procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ioan Turc (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea O.U.G. nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

O.U.G. nr. 71/2022 a fost adoptată de Guvernul României pentru a pune în acord prevederile art. 155 din Codul penal, cu dispoziţiile constituţionale, astfel cum au fost interpretate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2022, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1), publicată în Monitorul Oficial nr. 565 din 09.06.2022.

Astfel, în aplicarea celor statuate de Curte, pentru asigurarea unui cadru expres şi previzibil în ceea ce priveşte actele care produc efecte, în sensul întreruperii prescripţiei răspunderii penale, ordonanţa de urgenţă a modificat dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, cu sintagma: "care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului", articolul având, după intrarea sa în vigoare, următorul cuprins:

Articolul 155 alin. (1): "Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului".

Guvernul susţine proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind solicitări pentru dezbateri generale, nefiind amendamente... (Vociferări.)

A, comisia, da?!

Dau cuvântul comisiei.

Mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, domnul preşedinte.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Doamnă preşedinte,

De data aceasta voi prezenta raportul asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, legal sesizaţi.

Precizăm că suntem Cameră decizională.

Senatul deja a adoptat.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat, de asemenea, favorabil.

Închei raportul cu menţiunea că, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Gorghiu Alina-Ştefania.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

E o intervenţie legislativă necesară, pentru a pune capăt unei perioade de incertitudine juridică, în materia prescripţiei răspunderii penale.

Aşa cum spunea Ministerul Justiţiei, în lipsa unei reglementări clare a întreruperii prescripţiei, activitatea organelor judiciare a fost serios afectată, iar încrederea cetăţenilor în actul de justiţie a avut de suferit.

Şi am să vă spun că această sesizare a fost semnalată şi la nivel internaţional. O să vă citesc din Raportul privind climatul investiţional din România, din acest an, 2025, elaborat de Departamentul de Stat al Statelor Unite, în care se precizează - şi citez - "Obţinerea condamnărilor pentru fapte de corupţie continuă să fie dificilă, parţial, din cauza problemelor legate de termenul de prescripţie a răspunderii penale".

În acelaşi document se menţionează că, între anii 2022 şi 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise, ca urmare a intervenţiei termenului de prescripţie a răspunderii penale.

Totodată, avem şi în "Raportul privind statul de drept - România, 2025" aspecte evidenţiate de Comisia Europeană. Aceasta spune că sistemul de justiţie din România trebuie consolidat în ceea ce priveşte eficienţa şi claritatea normelor, inclusiv în materia prescripţiei răspunderii penale.

Aceste valori confirmă că problema prescripţiei nu e una tehnică, ci una esenţială pentru funcţionarea corectă a statului de drept şi pentru protejarea interesului public, până la urmă.

Grupul PNL va susţine această iniţiativă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Dimitriu Alexandru-Paul, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Ordonanţa de urgenţă pe care o aprobăm în acest moment vine extrem de târziu. A venit şi atunci târziu şi cred că a lăsat un vid enorm şi portiţe larg deschise. Şi nu sunt portiţe, sunt nişte imense autostrăzi pentru corupţi. Şi în felul acesta au reuşit să scape de răspundere.

Totodată, problema aceasta a prescripţiei mai există şi din perspectiva faptului că anumite fapte de corupţie se prescriu, în condiţiile în care mita curge şi poate să fie dată ani la rând. Şi avem o propunere de modificare a Codului penal care exact asta face.

Şi spune în felul următor: nu poţi să beneficiezi de curgerea prescripţiei răspunderii penale dacă ai luat azi o rată şi să spui că de acum curge prescripţia, ci va curge de la ultima faptă pe care ai săvârşit-o.

Din păcate, Înalta Curte, printr-un recurs în interesul legii, a făcut exact această interpretare.

Şi această propunere legislativă este, în acest moment, în Camera Deputaţilor.

Nu există, momentan, un acord al Coaliţiei pe acest subiect, dar cred că el este foarte necesar. Dacă am reuşi să rezolvăm această problemă acută şi să nu mai iasă, în viitor, infractorii foarte uşor din dosarele prin care ar fi trebuit să răspundă penal, cred că ar fi foarte interesant să rezolvăm şi această problemă.

Şi vă dau un exemplu clar, concret, petrecut în Sectorul 5, în sectorul meu, în sectorul meu drag. Vanghelie a luat cea mai mare şpagă posibilă pe care a putut să o ia un primar - 50 de milioane de lei. A scăpat basma curată. De ce? Pentru că a început să ia şpaga asta prin 2012 şi a luat-o până în 2016-2017. Şi, culmea, Înalta Curte a considerat că trebuie să se socotească prescripţia, curgerea prescripţiei, din 2012, nu din 2017, de la ultima faptă de corupţie. Total aberant!

Şi avem acest proiect. Şi vă rog foarte frumos, stimaţi colegi, inclusiv PSD şi PNL, pentru că vorbim de Coaliţie, haideţi să rezolvăm şi această problemă, dacă am reuşit s-o rezolvăm pe cea pe care o avem acum în faţă! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 161/2025; caracter organic.

Avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor?

Da, domnul Mititelu Eduard-Tatian.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Avem astăzi un proiect legislativ al normalităţii, pentru persoanele cu dizabilităţi, astfel încât o persoană în nevoie, o persoană cu handicap să nu mai fie plimbată de la ghişeul 1 la ghişeul 2, de la ghişeul 3 la ghişeul 4, pentru a aduce acte emise de către stat, tot statului, şi pentru a obţine drepturile pe care statul trebuie să le ofere.

Mulţumesc comisiilor raportoare - Comisiei pentru muncă, Comisiei pentru sănătate, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi - pentru că, împreună, am găsit cea mai bună formă a acestui proiect legislativ.

Acest proiect legislativ îşi propune două aspecte.

Primul aspect este cel de a identifica şi de a informa persoana cu dizabilităţi, în cadrul certificatului de încadrare în grad de handicap, într-o anexă 2, a tuturor drepturilor legale pe care aceasta le are.

Al doilea aspect îl reprezintă o eficientizare, o debirocratizare a procesului prin care persoana respectivă nu mai trebuie să ducă ea certificatul de încadrare în grad de handicap altor instituţii, ci Comisia de evaluare, atât pentru adulţi, cât şi Comisia de evaluare pentru copii, va transmite celorlalte instituţii, care oferă drepturi legale acestor persoane, certificatul de handicap.

Astfel, nu vom mai avea drumuri inutile ale persoanelor cu grad de handicap; astfel avem debirocratizare.

Şi ţin să mulţumesc încă o dată comisiilor raportoare, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, dar şi colegilor din PNL şi celorlalte partide din Coaliţie.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? (Vociferări.)

Comisia, prezentarea raportului. Îmi cer scuze!

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru sănătate.

Vă rog.

Domnul Eugen Neaţă:

Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, cu dezbaterea pe fond, a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 161/2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea cadrului legal cu prevederi referitoare la introducerea obligaţiei pentru Comisia de evaluare, precum şi pentru Comisia pentru protecţia copilului, de a identifica toate beneficiile, scutirile şi ajutoarele la care au dreptul persoanele încadrate în grad de handicap, în baza certificatului de încadrare în grad de handicap, precum şi stabilirea unui mecanism prin care aceste comisii transmit instituţiilor competente solicitările beneficiarilor pentru acordarea drepturilor.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi a

art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituţia României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, doamna deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Este o iniţiativă bună, din anumite puncte de vedere. Aşa, la prima vedere, este o uşurare birocratică, într-adevăr, pentru persoanele cu dizabilităţi.

Totuşi, se introduc nişte atribuţii pentru comisiile de evaluare şi pentru Instituţia Prefectului.

Vreau să remarcăm două aspecte esenţiale.

În primul rând, se instituie nişte atribuţii noi pentru Instituţia Prefectului, care nu are competenţe în materia asistenţei sociale şi nu gestionează servicii sociale, exercită doar rolul de reprezentant al Guvernului şi de control al legalităţii actelor administraţiei publice locale.

A transfera aceste sarcini către prefecturi riscă să genereze confuzie administrativă şi o dublare a competenţelor direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului, care sunt instituţii de specialitate în domeniu.

În al doilea rând, proiectul instituie obligaţii fără sancţiuni, aşa cum, aparent, ne place să legiferăm. Introducem obligaţii, dar nu există nicio consecinţă atunci când nu le îndeplineşti.

Se vorbeşte despre obligaţia comisiilor de a identifica beneficii şi de a comunica automat date, dar nu se prevede absolut deloc ce se întâmplă dacă nu sunt respectate aceste obligaţii.

În lipsa unui regim sancţionator, aceste obligaţii, până la urmă, rămân simple recomandări birocratice, fără garanţii pentru beneficiari.

Mai mult, proiectul nu rezolvă problemele reale.

Şi vă dau un exemplu: copiii care se nasc cu un grad de handicap avansat sau accentuat. Aceştia, după ce trec în viaţa de adult, nu mai au aceleaşi beneficii. Ei trebuie să meargă din nou, să încerce să-şi recâştige nişte drepturi pe care le pierd, pentru simplul fapt că au devenit adulţi.

Consider că această modificare trebuie să garanteze continuitatea drepturilor, indexarea anuală a indemnizaţiilor şi sprijinul, cu adevărat, al familiilor care îngrijesc aceşti tineri.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Mititelu Eduard-Tatian.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pentru a clarifica acest proiect, că am văzut unele menţiuni care nu sunt adevărate.

Dacă s-ar fi citit raportul comun al celor două comisii, s-ar fi văzut că Instituţia Prefectului, în forma finală a acestui proiect, nu mai este implicată şi că singura sarcină suplimentară, şi normală, zic eu, este pentru Comisia de evaluare a gradului de handicap, atât a comisiei pentru adulţi, cât şi a comisiei pentru copii.

De asemenea, pentru sancţiuni.

Mă aşteptam la o mai bună analiză a legii de către antevorbitori.

Comisia are secretariatul asigurat de DGASPC-uri, care sunt funcţionari publici, iar neducerea la îndeplinire a atribuţiilor de serviciu deja are în cadrul legal sancţiuni prevăzute.

Deci zic eu că niciunul dintre punctele ridicate anterior nu se susţine, iar proiectul a ajuns, în urma dezbaterilor pe care le-am menţionat, la cea mai bună formă şi cea mai simplă, astfel încât procesul să fie unul simplu mai ales pentru persoanele cu dizabilităţi, dar şi pentru stat.

Mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să dau citire iniţiativelor legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenele de dezbatere şi vot final sunt depăşite:

1. Propunerea legislativă pentru protejarea populaţiei civile de pericol în cazul unor conflicte armate şi pentru schimbarea amplasamentului sau destinaţiei unor imobile; Pl-x 262/2025;

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; Pl-x 263/2025;

3. Propunerea legislativă privind pierderea dreptului de a beneficia de pensie specială a persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie; Pl-x 266/2025;

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi a Legii nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 268/2025;

5. Proiectul Legii apărării naţionale a României; PL-x 351/2025.

Termenele pentru dezbatere şi vot final fiind depăşite, iniţiativele legislative se consideră adoptate.

Vă mulţumesc.

Se continuă şedinţa cu primirea răspunsurilor la întrebări şi interpelări.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Gianina Şerban:

Bună seara!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu? (Vociferări.)

Răspunsurile le vreţi în scris.

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Domnul Ţiu Mihai-Adrian, din partea Grupului SOS?

Nefiind în sală, îl rog pe domnul secretar de stat Attila Kelemen să îi trimită răspunsul în scris.

Mulţumesc.

Doamnă Emanuela, o să primiţi răspunsurile în scris.

Domnul deputat Munteanu Valeriu, din partea Grupului parlamentar AUR?

Nu este în sală.

Asemenea, îl rog pe domnul secretar de stat Cosmin Butuza, din partea Ministerului Mediului, să îi trimită răspunsul în scris.

Mulţumesc.

Domnul deputat Chirilă Virgil Alin, din partea Grupului PSD?

Nefiind în sală, domnule secretar de stat Attila György, de la Ministerul Finanţelor, vă rog să-i trimiteţi răspunsul în scris.

Mulţumesc.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, din partea Grupului parlamentar al USR?

Nefiind în sală, de asemenea, vă rog, domnule secretar de stat Marian Daragiu, din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, să trimiteţi răspunsul în scris. Nu este în sală domnul deputat.

Mulţumesc.

Doamna Simu Aurora-Tasica?

Nu este în sală.

Tot în scris.

Mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Domnul Brian Cristian?

Nefiind în sală, de asemenea, îl rog pe domnul secretar de stat Marian Daragiu, din partea Ministerului Educaţiei, să trimiteţi răspunsul în scris.

Domnul Ţiu Mihai-Adrian, din partea Grupului SOS?

Nu este în sală.

Domnule vicepreşedinte Sebastian Ioan Hoţca, de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, vă rog să-i trimiteţi răspunsul în scris.

Mulţumesc.

De asemenea, pentru domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, din partea Grupului USR, nefiind în sală, răspunsul, în scris.

Mai avem următoarele întrebări pentru care se solicită amânare şi vă rog să-mi permiteţi să dau citire.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, din partea Grupului USR, a adresat o întrebare cu titlul "Situaţia privind aprobarea de către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Suceava şi DSP Suceava a unui protocol care permite traversarea spaţiului public în echipament medical", întrebarea cu numărul 2659A, către Ministerul Sănătăţii.

A doua întrebare depusă de domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru: "Clarificări privind rezultatele raportului Inspecţiei Sanitare de Stat şi măsurile dispuse de Ministerul Sănătăţii în legătură cu decesul a 7 copii la Spitalul «Sf. Maria» Iaşi"; întrebarea cu numărul 2719A, adresată, de asemenea, Ministerului Sănătăţii.

Tot domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru a adresat întrebarea "Clarificări privind pregătirea specialiştilor şi acreditarea viitoarelor centre pentru mari arşi din Târgu Mureş, Bucureşti şi Timişoara"; întrebarea cu numărul 2721A, de asemenea, adresată Ministerului Sănătăţii.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, din partea Grupului AUR, a adresat întrebarea cu titlul "Situaţia sistemului medical din România şi măsurile de modernizare", întrebare cu numărul 2522A, adresată Ministerului Sănătăţii.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela - titlul întrebării: "Creşterea alarmantă a numărului de intervenţii estetice realizate de persoane fără drept de practică medical"; întrebarea cu numărul 2523A, de asemenea, adresată Ministerului Sănătăţii.

O altă întrebare: "Situaţia programelor de screening oncologic, în România, în contextul creşterii alarmante a cazurilor de cancer la nivel global"; întrebarea cu numărul 2534A, adresată tot Ministerului Sănătăţii.

Următoarea întrebare, adresată tot de doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela - "Situaţia Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii «Sfânta Maria» din Iaşi"; întrebarea nr. 2535A, de asemenea, adresată Ministerului Sănătăţii.

O altă întrebare, făcută tot de doamna deputat Dascălu - "Digitalizarea serviciilor medicale şi extinderea telemedicinei în România"; întrebarea nr. 2762A.

Din partea doamnei deputat Dascălu Cristina-Emanuela, o altă întrebare adresată Ministerului Sănătăţii - "Situaţia acuzaţiei de malpraxis a Spitalului Sinaia"; întrebarea cu numărul 2852A.

Domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, din partea Grupului minorităţilor naţionale, a adresat întrebarea cu numărul 2739A - "Situaţia critică a accesului la servicii medicale primare pe Valea Ruscovei, judeţul Maramureş", întrebare adresată Ministerului Sănătăţii.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela adresează întrebarea cu titlul "Situaţia spitalelor din mediul rural şi lipsa personalului medical"; întrebarea cu numărul 2908A, adresată Ministerului Sănătăţii.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela a adresat o întrebare cu titlul "Candidatura României ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU"; întrebarea nr. 2835A, adresată Ministerului Afacerilor Externe.

Tot doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela adresează întrebarea "Cartea Albă Comună privind pregătirea pentru apărare a Europei"; întrebarea cu numărul 2871A, adresată Ministerului Afacerilor Externe.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela adresează o întrebare cu titlul "Accesul tinerilor la locuinţe, stadiul programelor ANL şi al locuinţelor sociale"; întrebarea cu numărul 2608A, adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela adresează o altă întrebare, cu titlul "Migraţia internă şi dezechilibrele regionale din România"; cu numărul 2763A, adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela, o altă întrebare, cu titlul "Accesul tinerilor la locuinţe prin programe guvernamentale"; întrebare cu numărul 2909A, adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Domnul deputat Blaga Daniel-Codruţ, din partea Grupului parlamentar al USR, adresează o întrebare Ministerului Finanţelor, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu titlul "Situaţia disponibilităţilor în trezorerie şi nedistribuirea sumelor în conturile 5067 şi 5086", întrebarea cu numărul 2777A.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela adresează o întrebare Ministerului Finanţelor, cu titlul "Efectele creşterii taxelor asupra întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri)", cu numărul 2952A.

Tot doamna Dascălu Cristina-Emanuela adresează întrebarea cu titlul "Lipsa de promovare a brandurilor naţionale de ţară şi a identităţii culturale româneşti", întrebarea cu numărul 2518A, adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela adresează întrebarea cu titlul "Securitatea cibernetică a instituţiilor publice şi protecţia datelor cetăţenilor", întrebarea cu numărul 2665A, adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela adresează o întrebare cu titlul "Interoperabilitatea digitală a statului şi implementarea ghişeului unic", întrebarea cu numărul 2666A, adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela adresează întrebarea "Accesul la internet broadband în zonele rurale din România", întrebarea cu numărul 2767A, adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela adresează întrebarea "Investiţiile străine şi protejarea capitalului românesc", cu numărul 2905A, adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

Şi doamna Dascălu Cristina-Emanuela adresează o întrebare cu titlul "Digitalizarea administraţiei publice locale", întrebarea cu numărul 2985A, adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela - titlul întrebării: "Combaterea fake news-ului şi a dezinformării în mediul online"; întrebarea nr. 2986, adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela - întrebarea "Preţul energiei şi protecţia consumatorilor vulnerabili"; întrebarea cu numărul 2652A, adresată Ministerului Energiei.

Tot Ministerului Energiei, doamna Dascălu adresează întrebarea "Acţionariatul extern al rafinăriilor româneşti", întrebarea cu numărul 2849A.

Tot Ministerului Energiei, doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela adresează întrebarea "Vizita comisarului pentru energie şi locuinţe în România", întrebarea nr. 2851A.

Tot Ministerului Energiei, doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela adresează întrebarea "Dezvoltarea energiei regenerabile şi tranziţia energetică în România", întrebarea nr. 2949A.

Doamna deputat Simu Aurora-Tasica, din partea neafiliaţilor, adresează Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor întrebarea cu titlul "Situaţia aplicării legislaţiei privind protecţia animalelor şi gestionarea câinilor cu sau fără stăpân", întrebarea cu numărul 2944A.

Pentru toate aceste întrebări se solicită amânare.

Trecem la prezentarea interpelărilor şi voi da cuvântul deputaţilor înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Dau cuvântul doamnei deputat Andra-Claudia Constantinescu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Nu este în sală.

Doamna deputat Veronica Grosu, din partea Grupului parlamentar AUR?

Nu este în sală.

Domnul deputat Ilie Toma, din partea Grupului PSD?

Nu este în sală.

Domnul deputat Octavian Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Sorin-George Oltenaşu, din partea Grupului SOS România.

Domnul Florin Caragaţă, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Călin-Florin Groza, neafiliat?

Domnul Călin-Florin Groza (din sală):

Aici.

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul interpelării este "Dotarea ambulanţelor şi serviciilor SMURD în zonele montane greu accesibile".

Domnule ministru,

Zonele montane din judeţul Maramureş, dar şi din alte regiuni similare ale ţării se confruntă constant cu dificultăţi majore în acordarea asistenţei medicale de urgenţă.

Din această cauză, accesul rutier dificil şi lipsa dotărilor adecvate pentru intervenţia în teren, serviciile de ambulanţă şi SMURD în aceste zone operează adesea cu autospeciale vechi, insuficient adaptate terenului accidentat, iar timpul de răspuns depăşeşte frecvent limitele recomandate pentru astfel de intervenţii salvatoare de vieţi.

În perioadele de iarnă sau în condiţii meteorologice extreme, numeroase localităţi montane rămân practic izolate, ceea ce face imposibilă intervenţia rapidă a echipajelor medicale.

În judeţul Maramureş, comunele şi satele din zonele Borşa, Vişeu de Sus, Săcel, Moisei, Petrova sunt dintre cele mai afectate, în ciuda faptului că frecvenţa urgenţelor medicale în mediul rural montan este ridicată. În plus, lipsa elicopterelor SMURD operaţionale în proximitatea zonei limitează grav capacitatea de intervenţie aeriană.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

- Care este situaţia actuală a dotărilor serviciilor de ambulanţă şi SMURD din judeţele cu relief montan, inclusiv Maramureş, în ceea ce priveşte autospecialele 4 x 4, echipamente medicale moderne?

- Există în planul Ministerului Sănătăţii o strategie dedicată pentru îmbunătăţirea dotărilor serviciilor de urgenţă medicale în zonele greu accesibile?

- Şi ce fonduri au fost alocate în ultimii 2 ani pentru achiziţia de ambulanţe adaptate terenului montan şi cum au fost ele distribuite la nivel naţional?

Vă mulţumesc.

Călin Groza, deputat de Maramureş.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim, domnule deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Elena-Laura Toader, din partea Grupului SOS.

Nu este.

Domnul deputat Cristian-Alexandru Popa, din partea Grupului POT.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, din partea neafiliaţilor.

Domnul Daniel-Codruţ Blaga, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Maricel Popa, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Voi avea o interpelare adresată doamnei Oana-Silvia Ţoiu, ministrul afacerilor externe, domnului Daniel-Ovidiu David, ministrul educaţiei şi cercetării.

Obiectul interpelării: "Situaţia liceelor cu predare în limba română, din regiunea Cernăuţi, Ucraina".

Stimată doamnă ministru,

Stimate domnule ministru,

Începând cu data de 1 septembrie 2027, numeroase licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi, Ucraina, riscă să fie desfiinţate sau transformate în instituţii de învăţământ cu predare exclusiv în limba ucraineană, în urma unei decizii adoptate de Consiliul Regional Cernăuţi privind reorganizarea reţelei şcolare.

Conform informaţiilor publice, noua structură educaţională prevede funcţionarea a doar patru licee cu predare integral în limba română - în oraşul Cernăuţi şi în localităţile Hliboca, Ostriţa şi Herţa -, precum şi a nouă licee mixte. În prezent, în regiune există 32 de licee, dintre care 20 sunt româneşti şi 12 mixte, ceea ce înseamnă că peste două treimi dintre liceele româneşti vor fi desfiinţate.

Această decizie afectează grav dreptul fundamental al etnicilor români din Ucraina de a învăţa în limba maternă, drept garantat de Constituţia Ucrainei, dar şi de convenţiile internaţionale privind protecţia minorităţilor naţionale, la care Ucraina este parte. Profesorii şi reprezentanţii comunităţii româneşti au atras atenţia că această reformă va avea efecte dezastruoase asupra identităţii culturale şi lingvistice a românilor din regiunea Cernăuţi, punând în pericol însăşi continuitatea şcolii româneşti din nordul Bucovinei.

În acest context, vă solicit să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Ce demersuri diplomatice a întreprins sau intenţionează să întreprindă Ministerul Afacerilor Externe, pe lângă autorităţile ucrainene, pentru protejarea drepturilor lingvistice şi educaţionale ale comunităţii româneşti din Ucraina?

2. Ce forme de sprijin - instituţional, financiar, educaţional - poate oferi Ministerul Educaţiei şi Cercetării şcolilor româneşti din Ucraina, în colaborare cu autorităţile locale şi cu organizaţiile românilor de peste hotare?

3. Există o strategie interministerială pentru susţinerea educaţiei în limba română în comunităţile istorice româneşti din afara graniţelor ţării, în special în Ucraina?

4. Poate Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, iniţia un dialog bilateral dedicat protejării drepturilor minorităţii române din Ucraina, cu accent pe menţinerea învăţământului în limba română?

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu stimă, deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Verginia Vedinaş, din partea Grupului SOS România.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie, din partea Grupului SOS România.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu, din partea Grupului SOS România.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Codruţa-Maria Corcheş, din partea Grupului parlamentar al POT.

Domnul Tudor Ionescu, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan, din partea neafiliaţilor.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Miroslav Merka, din partea minorităţilor naţionale.

Doamna Raisa Enachi, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc.

Interpelare adresată domnului ministru Nazare, ministrul finanţelor.

Obiectul interpelării: "Clarificări privind scăderea randamentelor titlurilor de stat, în contextul supralichidităţii în sistemul bancar, şi implicaţiile asupra datoriei publice".

Domnule ministru,

În ultimele săptămâni, statul român s-a împrumutat, pe 10 ani, la dobânzi sub pragul de 7%, iar această evoluţie a fost prezentată public drept un succes al Guvernului şi o dovadă a creşterii încrederii investitorilor.

Totuşi, discuţiile cu specialiştii din piaţa bancară indică o realitate mult mai îngrijorătoare. Scăderea randamentelor nu reflectă o întărire a fundamentelor economice, ci un dezechilibru major în sistemul bancar, generat de supralichiditate şi de creşterea accelerată a masei monetare.

Băncile gestionează volume mari de capital, pe care nu reuşesc să le direcţioneze către economia reală.

Creditarea companiilor este percepută ca riscantă, cererea populaţiei este în scădere, iar banii fără destinaţie productivă sunt împinşi aproape exclusiv către titlurile de stat.

În acest context, statul se împrumută mai ieftin, nu pentru că este mai credibil, ci pentru că sistemul bancar nu are alternative.

Aceasta nu este o veste bună, este un semnal de alarmă privind blocajul investiţiilor private şi incapacitatea economiei reale de a absorbi lichiditatea existentă.

O reducere a lichidităţii va însemna dobânzi mai mari, costuri de finanţare mai ridicate, presiune asupra bugetului şi, în final, risc real de măsuri de austeritate.

Parlamentul şi cetăţenii au nevoie de adevăr, nu de o realitate cosmetizată.

De aceea, domnule ministru, vă solicit următoarele clarificări:

1. Cum explicaţi reducerea dobânzilor, concomitent cu nivelul neobişnuit de ridicat al lichidităţii din sistemul bancar?

2. Care sunt datele care ar demonstra că acestea reflectă o îmbunătăţire reală a fundamentelor economice, şi nu un efect conjunctural?

3. Au fost utilizate politici cu impact inflaţionist sau mecanisme de expansiune monetară pentru a susţine creşterile salariale din sectorul public? Dacă da, care este amploarea lor şi efectul asupra masei monetare?

4. Pe ce indicatori măsurabili vă bazaţi afirmaţia că investitorii şi-au consolidat încrederea în programul fiscal al Guvernului? Solicit date privind cererea investitorilor nerezidenţi pentru titluri de stat, modificările structurii deţinătorilor datoriei publice şi evoluţiile recente ale evaluărilor agenţiilor de rating.

5. Care este strategia ministerului, în cazul revenirii randamentelor peste pragul de 7%?

Vă rog să precizaţi impactul estimat asupra deficitului costului datoriei şi necesarului de finanţare pentru anul următor.

Domnule ministru,

Vă solicit răspuns scris, detaliat, însoţit de date statistice, analize şi documente justificative.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Ariana-Oana Bucur, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Dragoş-Florin Coman, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Nicolae Mîndrescu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş, din partea Grupului parlamentar AUR.

Doamna Ramona Lovin, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Nicolae-Mirel Ion, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Domnul Petru-Gabriel Negrea, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Dumitru Coarnă, din partea neafiliaţilor.

Doamna Corina Atanasiu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Cosmin Hristu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Ovidiu-Ionel Bogdan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Ion Iordache, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Nemaifiind alţi colegi înscrişi la sesiunea de interpelări, declar şedinţa închisă.

Seară frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.30.