Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineaţa, stimate colege şi stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 10 decembrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Acestea sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm - deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi ai minorităţilor naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare, permiteţi-mi să-l invit la cuvânt pe domnul deputat Ionel Ciunt, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae-Adrian Bara.

Domnul Ionel Ciunt:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Faptul că în aceste zile se discută despre tăierea salariilor şi majorarea taxelor reprezintă un semnal extrem de îngrijorător. Aceste discuţii vizează, din păcate, mai multe categorii de bugetari. Îngrijorarea este cu atât mai mare cu cât tăierea salariilor la dascăli, la medici şi la personalul sanitar loveşte direct în sistemul de educaţie şi sănătate.

Tăierea salariilor la bugetari, la cei care răspund de ordinea şi siguranţa cetăţenilor, la profesori, la medici, este, fără îndoială, o măsură greşită. Munca nu poate fi negociată într-o logică strict bugetară, ignorând rolul pe care fiecare profesie îl are pentru destinul acestei ţări.

Tăieri de salarii în educaţie şi sănătate generează plecări din sistem, aceasta însemnând şi o calitate scăzută a actului educaţional şi medical. Nu putem cere rezultate mai bune atâta timp cât transmitem un semnal de nesiguranţă celor care trebuie să le producă.

De asemenea, majorarea taxelor nu este o soluţie pentru stabilitatea economică. Taxele majorate nu stimulează economia, o sufocă. În loc să creăm stabilitate, generăm tensiune socială.

Stimaţi colegi,

România are nevoie de altceva: de un pachet de dezvoltare, nu de un pachet de austeritate. Românii au nevoie de încredere, nu de frică. Fără oameni plătiţi decent niciun domeniu strategic al României nu poate performa.

Un stat care se bazează pe austeritate îşi pierde oamenii, îşi pierde specialiştii. Direcţia corectă este investiţia, inclusiv în resursa umană, respectul şi consolidarea domeniilor vitale, în centrul lor aflându-se educaţia şi sănătatea.

Partidul Social Democrat nu susţine tăierea salariilor. Partidul Social Democrat pune accentul pe dezvoltare, pe locuri de muncă, pe independenţă alimentară, pe producţie, în România, şi pe consolidarea serviciilor publice.

Executivul ţării trebuie să respecte legea stabilită prin consens cu mediul de afaceri şi sindicatele, în anul 2024, lege care se referă la creşterea salariului minim. Această măsură este obligatorie, corectă şi necesară pentru economia ţării şi pentru un trai decent al salariaţilor din România.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România are nevoie de stabilitate, de predictibilitate şi de decizii care dau oamenilor încredere, nu de măsuri care îi împovărează şi îi demotivează.

Solicit Guvernului României să vină cu măsuri care protejează veniturile românilor, care scad taxele şi care să ducă la o dezvoltare adevărată, nu la austeritate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Adrian Bara.

Se pregăteşte doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Domnul Nicolae-Adrian Bara:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sunt mândru să reprezint Munţii Apuseni şi moţii, de la această tribună. Nu doar pentru că am primit încrederea lor să îi reprezint în Parlamentul României, ci şi pentru că aici m-am născut, aici am mers la şcoală şi tot aici am învăţat ce înseamnă să fii om, de la urmaşii lui Horea şi ai lui Avram Iancu. Tocmai de aceea nu pot rămâne nepăsător în faţa unui Guvern condus de premierul liberal Ilie Bolojan, care împovărează şi mai mult oamenii prin creşteri de taxe şi impozite.

Ultimul pachet fiscal pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea elimină mecanismul prin care primăriile din Munţii Apuseni primeau sprijin pentru reducerea cu 50% a impozitelor şi taxelor locale. Aceste reduceri erau pe deplin justificate de decalajele majore de dezvoltare, faţă de alte regiuni ale ţării.

După sistarea programelor naţionale de investiţii care puteau reduce aceste diferenţe, acum Guvernul împinge primăriile să suporte singure aceste reduceri.

Domnule premier,

Scoateţi mâinile din buzunarele moţilor şi ale românilor!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Se pregăteşte domnul reputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi este despre implementarea alimentaţiei sănătoase în şcoli - între obligaţii şi lipsa sprijinului real.

Doresc astăzi să atrag atenţia asupra unei probleme esenţiale pentru sănătatea publică şi pentru viitorul copiilor noştri: implementarea noilor norme privind alimentaţia în unităţile de învăţământ preuniversitar, stabilite prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1.582/2025.

Deşi aceste norme reprezintă un pas înainte, aplicarea lor în teritoriu ridică numeroase provocări care nu pot fi ignorate.

Ordinul introduce standarde nutriţionale actualizate, liste detaliate de alimente nerecomandate, reguli clare pentru alimentaţia copiilor preşcolari şi antepreşcolari şi obligaţii ferme pentru operatorii economici. Totodată, şcolile sunt investite cu responsabilitatea de a verifica ingredientele, compoziţia, aditivii şi calitatea nutriţională a meniurilor oferite elevilor. Inspectoratele sanitare pot sancţiona orice abatere. Este evident că intenţia este una bună: protejarea sănătăţii copiilor, prevenirea obezităţii infantile şi a tulburărilor metabolice, asigurarea unei alimentaţii demne de secolul al XXI-lea.

Dar, stimaţi şi onoraţi colegi, nu putem ignora realitatea de pe teren. Multe şcoli nu au specialişti capabili să analizeze compoziţia alimentelor, nu au proceduri clare pentru verificarea meniurilor, iar cadrele didactice nu au fost informate suficient cu privire la noile obligaţii. Mai mult, grădiniţele şi creşele care deservesc copii de 1-3 ani se confruntă cu lipsă de resurse şi infrastructură pentru a respecta regulile suplimentare extrem de stricte, introduse pentru această grupă de vârstă.

Prin urmare, nu putem lăsa întregul efort de implementare doar pe umerii directorilor şi ai învăţătorilor, fără sprijin concret. Vorbim despre un sistem educaţional care deja funcţionează sub presiune, în special în comunităţile rurale şi defavorizate, unde accesul la hrană adecvată este oricum o provocare. În aceste zone, introducerea unor norme fără un mecanism clar de suport riscă să devină doar o bifă administrativă, nu o schimbare reală.

Întrebarea pe care am adresat-o Ministerului Educaţiei urmăreşte exact acest lucru: transparenţă, responsabilitate şi sprijin real pentru implementarea unor norme care pot îmbunătăţi viaţa copiilor noştri, doar dacă sunt aplicate concret şi corect.

Nu putem accepta ca sănătatea copiilor României să depindă de şansa geografică sau de capacitatea unei şcoli de a interpreta singură un ordin complex. Avem datoria să cerem claritate, coerenţă şi mai ales acţiune.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Se pregăteşte domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cumpărând româneşte, susţinem economia naţională".

Ne aflăm într-o perioadă în care se fac foarte multe cumpărături, aşa cum este firesc înainte de sărbători. Acest ritm intens de cumpărare are un impact economic major, iar în acest context este momentul potrivit să ne reamintim că alegerile noastre la raft pot aduce beneficii reale economiei României. Este datoria noastră, ca reprezentanţi ai cetăţenilor, să încurajăm şi să promovăm cumpărarea de produse fabricate în România.

Cele mai recente date ale Consiliului Concurenţei arată că peste 52% dintre produsele aflate astăzi în marile lanţuri comerciale sunt realizate în România. Este un procent care confirmă capacitatea producătorilor noştri de a concura, de a livra calitate şi de a răspunde cererii interne. În special în zona alimentară, ponderea produselor româneşti este şi mai ridicată, evidenţiind potenţialul solid al sectorului agroalimentar.

Având în vedere această resursă semnificativă, este firesc ca procentul produselor româneşti de pe rafturile marilor magazine să crească treptat, cu obiectivul de a ne apropia cât mai mult de 100%. Pentru a reuşi, este nevoie de un efort comun: producătorii trebuie sprijiniţi să îşi dezvolte activitatea, consumatorii pot contribui alegând produse realizate în ţară, iar în instituţiile statului trebuie discutat, astfel încât să se responsabilizeze, pentru a crea politici publice care încurajează producţia naţională. Sărbătorile reprezintă un moment potrivit pentru a demonstra această susţinere: să alegem produse româneşti.

În această perioadă, în care românii cumpără mai mult, orientarea către produsele româneşti devine o investiţie directă în economia naţională. Banii rămân în ţară şi susţin locurile de muncă, fermele, procesatorii, transportatorii şi întregul lanţ economic. Producătorii români s-au adaptat cerinţelor actuale, oferind tot mai multe produse de calitate, inclusiv preparate gata de consum, realizate în unităţi locale moderne. Fiecare produs românesc cumpărat întăreşte capacitatea economiei de a se dezvolta, de a investi şi de a deveni tot mai competitivă.

A cumpăra româneşte este una dintre cele mai simple şi cele mai eficiente forme prin care putem sprijini economia naţională. Este un gest concret, prin care cetăţenii contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc, la creşterea veniturilor producătorilor locali şi la menţinerea unor afaceri româneşti puternice şi stabile. În acelaşi timp, este responsabilitatea noastră să încurajăm acest comportament, să promovăm avantajele produselor româneşti şi să susţinem accesul lor corect şi vizibil în comerţ.

În perioada aceasta, în care volumul cumpărăturilor creşte, fac un apel către toţi cetăţenii să susţină producţia locală. Fiecare decizie de cumpărare poate avea un impact pozitiv. Să alegem împreună produsele româneşti, să sprijinim economia naţională şi să avem încredere în calitatea pe care o oferă agricultorii şi întreprinderile din România.

România are resurse.

Să cumpărăm româneşte şi să susţinem economia naţională!

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Se pregăteşte domnul deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Am o dedicaţie pentru stăpânii lui Vexler, dar şi pentru dumnealui.

Sper să înţelegeţi mesajul şi din partea subliminală.

(Redă o înregistrare de pe telefonul mobil.)

Domnule Vexler,

Sper că e foarte clar pentru dumneavoastră şi pentru stăpânii dumneavoastră de ce am ajuns în punctul ăsta, în care ne acuzaţi pe noi de diverse nebunii.

Nu puteţi insista la infinit cu nişte presupuse aberaţii.

Am înţeles, aveţi o linie, aveţi o agendă naţională, internaţională... OK!

Problema noastră este următoarea.

Eu nu înţeleg cum Parlamentul ăsta a reuşit, în data de 8 decembrie, adică acum două zile, să mai treacă încă o dată PL-x 168 prin Senat, cu toate că preşedintele dumneavoastră a întors legea şi se aştepta că vor fi nişte modificări.

Ei bine, uite că n-a mai fost nicio modificare şi aţi votat încă o dată aceeaşi aberaţie.

Sper că la Camera Deputaţilor, când va ajunge, vă va veni mintea la cap şi o să lămurim această problemă, pentru că nu e în regulă.

Am crezut că prima dată a fost o greşeală, dar se pare că este un plan bine pus la punct, nu este doar o greşeală.

Totuşi, cred că aveţi luciditatea necesară să înţelegeţi că prima dată a fost... aşa... v-a scăpat. A doua oară va fi trădare naţională. Şi pentru trăgători există o singură cale - pe care nu v-o spun eu astăzi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu.

Se pregăteşte doamna deputat Ionelia-Florenţa Priescu.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Titlul declaraţiei de astăzi: "România, într-o criză de reprezentativitate".

Alegerile de duminică, 7 decembrie, au arătat - să spunem aşa - un peisaj destul de sumbru pentru democraţia românească, o reprezentativitate a celor aleşi extrem de scăzută. Prezenţa la vot a arătat neîncrederea oamenilor, neîncrederea românilor în clasa politică.

Dacă nu înţelegem acest lucru, atunci suntem condamnaţi ca, pe viitor, să avem din ce în ce mai puţini oameni la vot.

Românii trebuie să ştie că votul lor contează în mod real, că nu este anulat, că nu este fraudat şi, mai ales, că nu este luat peste picior.

Avem în Parlament un proiect în ceea ce priveşte alegerea primarilor, a preşedinţilor de consilii judeţene în două tururi.

Dacă vrem în mod real să le arătăm românilor că votul lor este reprezentativ, că votul lor contează în mod real, haideţi să trecem acel proiect, haideţi să mergem cu el mai departe şi să ne asigurăm că la viitoarele alegeri nu se va mai întâmpla să avem o prezenţă la vot de 24%, într-un judeţ, să nu mai avem preşedinţi de consilii judeţene aleşi cu 40.000 de voturi, din 360.000, asta dacă vrem în mod real să avem o democraţie funcţională în România. Dar acest lucru nu se va întâmpla atâta vreme cât vechile partide vor să păstreze capturate judeţele.

Adevărata reformă administrativă, în România, nu se poate produce decât dacă vom avea alegeri în două tururi, atât la primari, cât şi la preşedinţi de consilii judeţene. Doar aşa putem să schimbăm coloraturile judeţelor şi să dăm o şansă la dezvoltare unor judeţe care prea mult timp au fost ţinute în cătuşele politice ale aşa-zişilor baroni locali.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ionelia-Florenţa Priescu.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Mîndrescu.

Nu sunt prezenţi.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Vă rog.

Se pregăteşte domnul deputat Alexandru Bordian.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă aduc în atenţie o problemă extrem de gravă, aş putea spune o problemă de sănătate naţională. Şi aceasta este legată de resursa umană, de cei care intră în sistemul de sănătate - este vorba de rezidenţi.

În România sunt tot mai multe semnale că există o deficienţă acută de medici. O mare parte dintre aceştia, pentru că nu sunt adaptaţi sau nu găsesc un respect cuvenit şi condiţii de lucru, migrează spre alte ţări cu mai multă "căldură" pentru sistemul de sănătate.

Sunt sisteme, sunt discipline, în ţară, deficitare, şi le-aş numi aici, în această ordine măcar: medicina de familie, ATI, medicina de urgenţă, psihiatrie, epidemiologie. Sunt exemple unde problemele sunt delicate, iar rezidenţii au nevoie de un sprijin real din partea societăţii. Este vorba de modul şi de tematica examenului de rezidenţiat, este vorba de posibilitatea unei noi sesiuni de rezidenţiat, în vară. E vorba de prezentarea unei tematici pentru examen cu mult timp înainte, de la 6 la 12 luni, cum se întâmplă în momentul de faţă. Este vorba de o mai mare transparenţă necesară în examenul de rezidenţiat. Este vorba de o mai mare îngrijire a statului, în raport cu posibilităţile şi ceea ce le oferă pentru o aşa problemă de sănătate.

Iată, spre exemplu, în acest an, rezidenţii, după acest examen, nu au mai primit la timp - şi mă tem că nici în momentul de faţă - ştampilele pentru a lucra mai departe în spitale.

Este o problemă extrem de gravă, extrem de gravă, pentru că este o descurajare, pe de altă parte, a tinerilor şi reflectă cumva şi respectul nostru faţă de o categorie de oameni care îşi aduce un aport deosebit faţă de societate. Asta în cazul în care, sigur, avem o criză atât de mare în sistemul medical şi ştim că, de foarte multe ori, calitatea lasă de dorit şi toate acestea sunt corelate cu grija noastră faţă de ceea ce oferim acestui sistem de sănătate.

Şi, bineînţeles, mă refer, în primul rând, la sistemul de învăţământ, care pregăteşte aşa oameni, cu o aşa pregătire, pentru că în spate este o muncă deosebită. Şi atunci trebuie să avem o grijă mai mare. Şi pentru acest caz o să am interpelări la Ministerul Sănătăţii, pentru a urgenta lucrurile.

Vă mulţumesc.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru Bordian.

Domnul Alexandru Bordian:

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Istoria care ne uneşte. Salut restaurarea Complexului monumental de la Roşcani, judeţul Galaţi, dedicat Domnitorului Moldovei Ioan Vodă cel Viteaz!".

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Localitatea Roşcani, comuna Băneasa, din judeţul Galaţi, este un loc de memorie naţională, unde istoria noastră prinde chip în bronz şi piatră. În acest loc, în anul 1976, la doi ani de la împlinirea a 400 de ani de la bătălia de la lacul Cahul, a fost inaugurat un complex monumental dedicat Domnitorului Ioan Vodă cel Viteaz, figură de demnitate, curaj şi jertfă, simbol al rezistenţei poporului român, care a ştiut să-şi apere fiinţa în vremuri potrivnice.

Bătălia de la Cahul, din 1574, este o pagină vie a destinului comun şi adesea tragic al românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Iar Ioan Vodă cel Viteaz, domnitor al Moldovei nedivizate, este un simbol al unităţii noastre de neam, de limbă şi de credinţă.

După căderea comunismului, acest ansamblu monumental, nefiind întreţinut corespunzător şi lăsat în paragină, ajunsese într-o stare avansată de degradare, după cum m-am putut convinge, în mod repetat, la faţa locului.

Astăzi, ansamblul monumental de la Roşcani are şansa de a fi salvat şi redat demnităţii sale. În mai 2025, autorităţile judeţene şi locale au anunţat demararea unui amplu proiect de restaurare a ansamblului monumental de la Roşcani, cu finanţare europeană, în valoare de peste un milion de euro. Proiectul, intitulat "Istoria care ne uneşte", va fi realizat în parteneriat cu autorităţile din raionul Cahul, Republica Moldova, şi Asociaţia Euroregiunea Dunărea de Jos.

Ca român basarabean şi deputat de Galaţi, salut călduros semnarea contractului pentru proiectarea şi demararea etapelor tehnice ale acestui proiect rezultat din voinţa reală de a reconstrui monumentul de la Roşcani.

Susţin public şi ferm acest proiect şi solicit ca Ministerul Culturii să acorde toată atenţia cuvenită avizării, monitorizării şi sprijinirii lucrărilor.

Îmi doresc ca monumentul de la Roşcani să redevină un loc al educaţiei, al recunoştinţei şi al demnităţii naţionale. Restaurarea lui este o investiţie în sufletul naţiunii române.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Se pregăteşte domnul deputat Călin-Graţian Gal.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Companiile de stat pot şi trebuie să devină competitive şi profitabile!"

În România s-a acreditat, într-un mod cu totul eronat şi rău intenţionat, falsa idee că o companie deţinută integral sau majoritar de către statul român nu poate să fie nici competitivă pe piaţă şi nici profitabilă.

Eu înţeleg perfect scopul acestui tip de propagandă, pentru că în spatele acesteia s-au ascuns ani de zile manageri neperformanţi, s-au justificat pierderi uriaşe pentru respectivele companii, s-au încasat constant subvenţii din banii noştri, s-au majorat arbitrar preţuri finale şi s-au acumulat arierate de miliarde de lei la bugetul de stat.

Da! Subliniez! O companie de stat poate şi trebuie să fie competitivă şi profitabilă, pentru că, în cele mai multe cazuri, statul deţine companii în domenii greu accesibile firmelor private sau deţine companii care gestionează monopoluri naturale.

Mai mult decât atât, avem exemple clare şi certe, chiar din România, de companii de stat performante, competitive şi profitabile, în sectorul energetic, în sectorul bancar, în domeniul transporturilor şi aşa mai departe. De asemenea, dacă ne uităm în statele dezvoltate ale Uniunii Europene, nu putem să nu constatăm că cele mai puternice, profitabile şi competitive companii sunt cele de stat.

Stimaţi colegi,

Prin al doilea set de reforme adoptat de Guvernul Bolojan s-au pus deja în mişcare mai multe măsuri care trebuie să conducă la îmbunătăţirea substanţială a managementului în domeniul companiilor de stat, la diminuarea subvenţiilor nejustificate şi la creşterea rapidă a competitivităţii acestora.

Eliminarea pierderilor şi utilizarea resurselor pentru investiţii în retehnologizarea companiilor de stat reprezintă veriga-cheie care va duce toate companiile româneşti din zona falimentului şi a insolvenţei în zona profitabilităţii şi a competitivităţii pe piaţa europeană.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Călin-Graţian Gal.

Se pregăteşte domnul deputat Mircea Fechet.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

"Măsurile Guvernului Bolojan - validate de rezultatul alegerilor la Primăria Generală a Municipiului Bucureşti"

Guvernul Bolojan a preluat conducerea executivă a ţării noastre într-o perioadă extrem de dificilă din punct vedere economic, motiv pentru care a trebuit să adopte o serie de măsuri de ajustare fiscal-bugetară şi de reducere a cheltuielilor publice.

Deşi nepopulare, măsurile s-au dovedit a fi corecte: risipa bugetară a fost stopată, ratingul de ţară a fost stabilizat, PNRR a fost revizuit, fondurile europene - atrase şi direcţionate către obiectivele de investiţii, iar deficitul bugetar a fost redus.

Mai mult, credibilitatea ţării noastre a fost recâştigată pe plan extern, România devenind din nou un partener serios şi de cuvânt pentru investitorii străini şi instituţiile europene.

În acest context, consider că alegerile pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti au reprezentat un exerciţiu democratic prin care s-a putut verifica, clar, la urne, modul în care cetăţenii percep măsurile reformatoare adoptate de Guvernul Bolojan.

Succesul de care s-a bucurat noul primar general, Ciprian Ciucu, candidatul propus de PNL şi susţinut de preşedintele partidului, Ilie Bolojan, demonstrează că oamenii înţeleg momentul dificil în care se află România şi sunt solidari cu politicile Guvernului.

Oamenii nu mai vor certuri, nu mai vor dispute politice, vor măsuri şi rezultate! Aşteptările cetăţenilor trebuie să fie validate prin reforme eficiente în administraţie, investiţii în economie, crearea de locuri de muncă şi respect.

Fac un apel către reprezentanţii PSD-ului şi USR-ului să înţeleagă corect semnificaţia votului de la Primăria Capitalei şi să asigure, alături de PNL şi de celelalte formaţiuni ale Coaliţiei, stabilitate pentru a adopta măsurile privind reforma administraţiei publice locale şi de reorganizare şi eficientizare a companiilor de stat.

Orice întârziere costă România şi, bineînţeles, pe fiecare dintre noi!

Vă mulţumesc.

Călin Gal, deputat al Partidului Naţional Liberal, Bihor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mircea Fechet.

Se pregăteşte domnul deputat Ştefan Tanasă.

Domnul Mircea Fechet:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

Rar mi-a fost dat să văd ipocrizie mai mare ca deturnarea unui abuz de mediu într-un instrument politic. S-a întâmplat în ultimele săptămâni, când voci exaltate de vâltoarea cursei electorale pentru Primăria Capitalei au lansat o teorie pe cât de falsă, pe atât de periculoasă. Aşa am ajuns să aflăm că există rechini imobiliari buni şi rechini imobiliari răi.

Narativul despre rechinii buni a fost împins în spaţiul public de agitatori dintr-un cartier vecin cu Pădurea Băneasa, care au folosit pădurea nu ca pe un ultim petic verde pe care ar trebui să-l protejeze, ci ca pe o portavoce pentru minciuni convenabile politic. Mai exact, în loc să condamne abuzul, au preferat să construiască o poveste în care vinovaţii dispar ca în Vestul Sălbatic şi lasă în urmă o perdea de praf, cum, de altfel, fac miile de maşini care circulă zilnic pe drumul forestier deschis ilegal în pădurea din nordul Bucureştiului.

Cei care denunţă abuzul au devenit, paradoxal, problema.

Faptul că mi s-a transmis că vor avea grijă ca alegerile să fie pierdute de colegul meu liberal, Ciprian Ciucu, acum noul primar al Capitalei, pentru că am susţinut că Pădurea Băneasa e mutilată pentru 10 bani/autoturism, spune totul despre nivelul discuţiei publice şi despre interesele unui grup branşat politic la mimarea reformei.

Dragi colegi,

Nu, protejarea mediului nu este negociabilă. Nu este monedă de schimb electorală. Nu se face doar "ca să dea bine" în sondaje. Iar cei care lansează fumigene în care înoată rechini imobiliari buni poartă responsabilitatea morală pentru că ascund o realitate: nu avem nici până astăzi, la cinci luni de când Pădurea Băneasa a fost transformată în şosea urbană, o decizie de la vârful Ministerului Mediului.

Bucureştenii care iubesc natura cred, la fel ca şi mine, că un oraş sănătos se construieşte pe principii, nu pe oportunism sau pe interese de filială politică de partid.

Iar atunci când cei care ar trebui să apere legea o relativizează şi se ascund după calcule electorale, adevărul este aruncat în şanţul politicii mărunte, şi abuzul prinde rădăcini.

Pădurea Băneasa este un ultim scut verde pentru Bucureştiul înecat în poluare. Iar rechinii imobiliari au călcat pe Codul silvic în Băneasa şi decidenţii de acum nu-i incomodează.

Cine crede că poate închide ochii la abuz doar pentru că îi convine politic a înţeles greşit ce înseamnă să fii în slujba oamenilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ştefan Tanasă.

Se pregăteşte domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Domnul Ştefan Tanasă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezint astăzi o iniţiativă legislativă, pe care am înregistrat-o, necesară pentru protecţia copiilor, şi anume interzicerea fumatului în rândul minorilor în spaţiul public şi interzicerea fumatului de către adulţi în locurile de joacă pentru copii şi pe terenurile de sport.

Deşi legea interzice comercializarea tutunului către minori, realitatea ne arată că tot mai mulţi copii şi adolescenţi încep să fumeze. În legislaţia actuală, consumul efectiv de către minori nu este interzis expres. Această lacună permite un fenomen care afectează dezvoltarea fizică şi psihologică a copiilor, iar efectele sunt mult mai grave decât par. Expunerea copiilor la nicotină, fie că fumează, fie că inhalează fumul altora, le afectează plămânii în formare, reduce capacitatea respiratorie, creşte riscul de astm, de bronşite sau chiar de cancer. Mai mult decât atât, nicotina modifică dezvoltarea creierului, afectând atenţia, controlul impulsurilor şi capacitatea de învăţare. Vorbim despre riscuri reale, documentate, care pot marca sănătatea unui copil pentru tot restul vieţii.

Şi să nu uităm: copiii nu învaţă doar din ce li se spune, ci şi din ceea ce văd. Când văd adulţi fumând în spaţiile lor de joacă, mesajul transmis este că acest comportament este acceptabil. Această iniţiativă însă schimbă mesajul - sănătatea copiilor este prioritatea noastră, iar spaţiile destinate lor trebuie protejate.

Iniţiativa pe care o propun introduce clar interdicţia fumatului pentru persoanele sub 18 ani în spaţiul public. Este o intervenţie care oferă societăţii instrumente necesare pentru a opri acest fenomen în creştere. Totodată, proiectul interzice şi adulţilor fumatul în locurile de joacă pentru copii şi pe terenurile de sport. Aceste spaţii trebuie să fie sigure şi curate pentru copii. Nicio familie nu ar trebui să-şi ducă copilul în parc sau la un antrenament şi să-l expună la fumul altora.

Această iniţiativă este în acord cu legislaţia europeană şi obligă statul de a proteja sănătatea publică.

Multe state europene aplică deja astfel de reguli, tocmai pentru că efectele fumatului pasiv sunt dovedite ştiinţific şi pentru că prevenţia este cea mai eficientă formă de protecţie. Protejarea minorului este o responsabilitate comună. Prin această lege, România face un pas înainte în prevenţie, în educaţie şi în protejarea unei generaţii care are nevoie de medii sănătoase pentru a se dezvolta.

Vă invit să susţineţi această iniţiativă legislativă. Este o măsură simplă, necesară şi profund responsabilă, şi un semnal puternic pentru toţi cetăţenii că sănătatea copiilor este cu adevărat o prioritate pentru noi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Se pregăteşte domnul deputat Brian Cristian.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţie politică: "Moţiunea de cenzură - nu împotriva guvernării, ci împotriva reformei".

Stimaţi colegi,

Extremiştii din Parlament, împreună cu câţiva complici dispuşi să joace în aceeaşi piesă, au depus o moţiune de cenzură împotriva Guvernului şi, evident, împotriva miniştrilor USR. Această moţiune de cenzură reprezintă strigătul de disperare al extremiştilor şi al celor care, în umbra lor, speră să scape de schimbările care le zguduie privilegiile. Este un reflex de apărare al unui sistem corupt, în faţa unor miniştri care îndrăznesc să facă ordine.

Nu vorbim despre opoziţie democratică. Vorbim despre o încercare de deturnare a miniştrilor USR prin zgomot, prin minciună, prin panică. Moţiunea aceasta este o alianţă neoficială între populism, extremism şi conservarea privilegiilor. Este o înţelegere tăcută între cei care se hrănesc din haos şi cei care se tem de ordine.

Miniştrii USR sunt vizaţi pentru că, spre deosebire de predecesorii lor, nu au intrat în ministere pentru poze şi discursuri. Au intrat să taie din cheltuielile inutile, să dea afară incompetenţii şi să facă curăţenie în instituţiile capturate de ani întregi.

Asta doare, deranjează şi sperie un întreg aparat sufocat de pile şi incompetenţă. Iar extremiştii - cei care visează la o Românie izolată, slabă, scoasă din Europa şi prinsă într-un patriotism de faţadă - nu fac decât să joace rolul pe care alţii l-au scris pentru ei. Extremiştii nu acceptă legea. Baronii nu suportă să fie controlaţi. Iar PSD nu suportă ideea că, pentru prima dată în mulţi ani, cineva de la guvernare nu joacă după regulile lor.

Stimaţi colegi,

O moţiune depusă de extremişti şi alimentată moral de PSD este o ameninţare la adresa României, nu la adresa USR. Ţinta finală nu suntem noi. Ţinta este România care începe să se alinieze la normalitate. România în care funcţiile nu se moştenesc, ci se câştigă prin concurs real. România în care banii publici nu se sifonează, ci se investesc.

Să nu confundăm zgomotul cu democraţia. Să nu confundăm ura cu opoziţia. Şi să nu confundăm moţiunea lor cu voinţa românilor. România nu va merge înainte dacă ascultă de cei care trăiesc din haos. România va merge înainte dacă noi alegem să rămânem drepţi, consecvenţi şi hotărâţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Brian Cristian.

Nu a ajuns.

Domnul deputat Marius Alecsandru.

Nici dânsul nu a ajuns.

Domnul deputat Miklós Zoltán.

Nici dânsul nu a ajuns.

Mergem la Grupul parlamentar al minorităţilor.

Domnul deputat Silviu Feodor.

Se pregăteşte doamna deputat Verginia Vedinaş, de la Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Silviu Feodor:

Declaraţie politică cu prilejul Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului

Stimată doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Pe 10 decembrie sărbătorim Ziua Internaţională a Drepturilor Omului - momentul în care, acum 77 de ani, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite adopta Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, documentul fondator al demnităţii umane moderne.

Pentru România, această zi are o încărcătură aparte: ea ne aminteşte nu doar de obligaţiile internaţionale pe care ni le-am asumat, ci şi de drumul extraordinar pe care l-am parcurs de la totalitarism la democraţie şi stat de drept.

În urmă cu puţin peste trei decenii şi jumătate, în decembrie 1989, poporul român a plătit cu sânge dreptul de a trăi liber. Revoluţia din 1989 nu a fost doar răsturnarea unui regim, ci naşterea conştiinţei că drepturile şi libertăţile fundamentale nu sunt daruri ale puterii, ci drepturi inalienabile ale fiecărui om. De atunci şi până astăzi, România a construit, cărămidă cu cărămidă, una dintre cele mai solide democraţii din regiune.

Am ratificat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului încă din 1994 şi, de atunci, am transpus în legislaţia naţională aproape toate standardele europene şi internaţionale în materie. Am creat instituţii independente şi puternice: Avocatul Poporului, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.

Am eliminat pedeapsa cu moartea, am introdus mecanisme reale de protecţie împotriva violenţei domestice, prin Legea nr. 217/2003, modificată şi completată de noi, colegii din acest Parlament, în ultimii ani. Am adoptat Legea privind egalitatea de şanse, am introdus cote de gen în administraţia publică locală, am creat brăţara electronică pentru agresorii familiali, am înfiinţat primele centre integrate pentru victimele violenţei sexuale.

Am făcut paşi uriaşi în protecţia minorităţilor naţionale: România este astăzi recunoscută la nivel european drept un model de convieţuire interetnică. Cele 20 de minorităţi reprezentate în Parlament prin organizaţiile lor sunt dovada vie că diversitatea nu este o ameninţare, ci o bogăţie.

Unul dintre capitolele importante ale democraţiei româneşti postdecembriste îl reprezintă protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România este astăzi recunoscută oficial de Consiliul Europei, de OSCE şi de Comisia Europeană drept una dintre cele mai avansate ţări din Europa în materie de protecţie a minorităţilor naţionale - şi nu este doar o formulă diplomatică, ci o realitate instituţională şi legislativă concretă.

Încă din 1991, Constituţia României a garantat reprezentarea politică a minorităţilor naţionale în Camera Deputaţilor. Parlamentarii aparţinând minorităţilor etnice reprezintă vocea directă a peste două milioane de cetăţeni români - un model de incluziune pe care foarte puţine state europene îl pot egala.

Astăzi, România nu este doar o ţară care respectă drepturile omului... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Verginia Vedinaş.

Se pregăteşte doamna deputat Bianca Gavrilă, Grupul parlamentar POT. (Vociferări.) Atunci, domnul deputat Cristian Cîmpan.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi puţini colegi care sunteţi prezenţi în sală,

Declaraţia mea politică se intitulează "Reducerea deficitului bugetar nu trebuie să fie o povară pe umerii mediului privat".

Trăim un moment crucial, în care necesitatea reducerii deficitului bugetar este incontestabilă. Însă această ajustare nu poate şi nu trebuie realizată pe seama mediului privat, motorul real al dezvoltării economice, al investiţiilor şi al locurilor de muncă, şi nici prin aducerea românilor sub nivelul subzistenţei.

Mediul privat nu este un inamic al statului.

De aceea, afirmăm cu toată responsabilitatea că reducerea deficitului trebuie să înceapă cu statul, nu cu mediul privat şi cu puţinele, redusele venituri ale românilor.

Antreprenorii, dragii mei, nu cer privilegii, ci predictibilitate, stabilitate şi respect. Un sistem fiscal coerent, care să nu se schimbe de la o lună la alta. O legislaţie clară, care să nu îi transforme în potenţiali infractori pentru orice greşeală de interpretare. Cer un stat partener, nu un stat contabil care caută mereu de unde să mai strângă bani.

Când mediul privat este pus la zid, întreaga economie suferă. Se reduc investiţiile, se pierd locuri de muncă, scad colectarea la buget şi competitivitatea României.

În locul unei politici fiscale punitive, avem nevoie de o strategie de dezvoltare:

- care încurajează investiţiile şi inovaţia;

- care stimulează exporturile şi producţia internă;

- care susţine IMM-urile, coloana vertebrală a economiei;

- care creează un climat favorabil capitalului autohton şi străin;

- şi poziţionează România ca un hub economic regional, nu ca un risc fiscal imprevizibil.

Opriţi practica reducerii deficitului pe spinarea mediului privat şi a românilor!

România are un potenţial uriaş. Tot ce îi lipseşte este o politică publică previzibilă, responsabilă şi matură.

Nu mai puneţi în funcţii sinecuri, puneţi profesionişti!

Învăţaţi din dezastrele petrecute, ultimele: Praid, Vidraru şi Paltinu!

Vă mulţumesc.

Verginia Vedinaş, deputat al SOS de Vrancea.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Cristian Cîmpan.

Se pregăteşte doamna deputat Dumitriţa Albu.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Declaraţie politică: "Desfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie, un atac direct asupra agriculturii României".

Stimaţi colegi,

Astăzi nu vorbim despre o simplă reorganizare administrativă, vorbim despre desfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu", printr-o ordonanţă de urgenţă care rupe o instituţie fundamentală pentru agricultura României.

Articolul 5¹ din proiect prevede desfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie prin divizare totală, preluarea activităţii, a personalului şi retragerea creditelor bugetare neutilizate. În realitate, această operaţiune înseamnă pulverizarea unei instituţii care asigură baza ştiinţifică, genetică şi economică a zootehniei româneşti.

Agenţia Naţională pentru Zootehnie nu este un birou. Agenţia Naţională pentru Zootehnie este instituţia care gestionează registrele genealogice, programele de ameliorare, controlul performanţelor, autorizarea fermelor de reproducţie şi standardele de calitate recunoscute la nivel european. Prin această decizie, statul rupe continuitatea unui sistem construit în zeci de ani.

Guvernul mută activităţi esenţiale dintr-o instituţie unitară în structuri disparate. Minister, direcţii agricole, structuri suport. Aceasta nu este reformă. Aceasta este dezintegrare instituţională. Ameliorarea genetică nu funcţionează fragmentat. Controlul performanţelor nu se face pe bucăţi. Trasabilitatea nu se poate garanta prin improvizaţie.

Consecinţele sunt grave şi ireversibile. Se pierde continuitatea în ameliorare. Se compromit registrele genealogice. Fermierii devin vulnerabili. România îşi pierde credibilitatea în faţa partenerilor externi. Exporturile sunt puse în pericol. Progresul genetic este blocat pentru generaţii.

Niciun articol din proiect nu vorbeşte despre protejarea patrimoniului ştiinţific acumulat în peste 60 de ani. Niciun articol nu garantează continuitatea reală a sistemului zootehnic. Niciun articol nu apără fermierul român.

Această decizie nu este justificată economic. Nu este justificată nici profesional. Nu este justificată nici chiar strategic. Este o decizie periculoasă, contrară interesului naţional, fără echivalent în Europa.

Zootehnia nu se taie din pix. Genetica nu se mută prin ordine administrative. Hrana României nu se reorganizează prin experimente birocratice.

Cer Guvernului să retragă această prevedere. Cer păstrarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie ca instituţie unitară, funcţională şi protejată prin lege. Cer respect pentru fermieri, pentru specialişti şi pentru securitatea alimentară a României.

Aceasta nu este o luptă politică. Este o luptă pentru viitorul agriculturii româneşti.

Vă mulţumesc.

Cristian Cîmpan, deputat de Bihor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Dumitriţa Albu.

Se pregăteşte domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc.

Declaraţia mea politică se intitulează "Românii din diaspora, victime ale inerţiei administrative".

De prea mulţi ani, problemele românilor care au muncit în străinătate sunt tratate ca subiecte secundare, deşi ele afectează direct vieţile a sute de mii de oameni. Una dintre cele mai dureroase dintre acestea este dificultatea obţinerii pensiei pentru perioadele lucrate în alte state europene. Lipsa unei administrări eficiente şi întârzierile repetate arată un sistem care nu ţine pasul cu realităţile actuale şi care, din păcate, nu reuşeşte să ofere cetăţenilor predictibilitatea de care au nevoie.

Comunităţile româneşti din Italia, Spania, Germania sau Franţa numără sute de mii de persoane. Mulţi ajung acum la vârsta pensionării şi depind de aplicarea corectă a mecanismelor europene stabilite prin Regulamentele nr. 883/2004 şi nr. 987/2009, care permit totalizarea stagiilor de cotizare şi împărţirea pensiei între statele membre. Casa Naţională de Pensii Publice contribuie la acest proces prin documente precum formularul P1, menit să confirme perioadele lucrate în România.

În teorie, cadrul european este solid. În practică însă, procedurile rămân lente, neuniforme şi greu de urmărit de către cetăţeni. În spaţiul public au fost prezentate numeroase situaţii în care soluţionarea unui dosar a durat un an sau chiar mai mult, din cauza diferenţelor de reglementări şi a comunicării anevoioase între instituţii. Pentru mulţi români aceste întârzieri înseamnă luni întregi de incertitudine.

Deşi în trecut s-au făcut paşi spre îmbunătăţirea colaborării cu autorităţile din state precum Italia şi Spania, ritmul actual nu este suficient pentru a face faţă volumului în creştere al cererilor. Tot mai mulţi români se apropie de vârsta pensionării, iar sistemul are nevoie de ajustări, pentru a preveni acumularea de întârzieri.

În acest context, devine esenţială modernizarea reală a procedurilor: digitalizare completă, reguli mai coerente pentru dosarele cu element de extraneitate şi o colaborare administrativă mai eficientă cu statele europene în care trăiesc numeroase comunităţi de români.

Românii care au muncit peste hotare merită un proces clar, rapid şi demn. Munca lor a susţinut familii, comunităţi şi a contribuit la economia românească prin remitenţe constante. Recunoaşterea corectă a drepturilor lor la pensie este un gest firesc de respect faţă de efortul şi contribuţiile lor.

Dumitriţa Albu, deputat ales în Circumscripţia nr. 43.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Se pregăteşte domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi, 10 decembrie, celebrăm Ziua internaţională a drepturilor omului, o zi care ne obligă să privim cu responsabilitate către oamenii pe care îi reprezentăm. Drepturile fundamentale nu sunt noţiuni abstracte, ci realităţi care trebuie simţite în fiecare comunitate, în fiecare casă, în fiecare destin al unui cetăţean român.

Ca reprezentant al judeţului Botoşani, simt cu atât mai mult nevoia să legăm valorile acestei zile de realităţile trăite de botoşăneni. În Botoşani, dreptul la demnitate se vede în ochii copiilor care merg kilometri întregi pentru a ajunge la şcoală, în familiile care se luptă cu sărăcia, în satele unde accesul la servicii medicale încă este o provocare, iar infrastructura precară îi face pe oameni să simtă că statul îi ocoleşte.

Dreptul la educaţie nu poate fi garantat cu şcoli care încă îşi aşteaptă renovarea. Dreptul la sănătate nu poate fi respectat, când pacienţii din nordul Moldovei trebuie să străbată zeci de kilometri pentru investigaţii elementare. Dreptul la muncă decentă nu poate fi o promisiune vagă, într-un judeţ în care investiţiile ajung prea greu, iar mulţi tineri aleg să plece pentru că nu văd perspective acasă.

În Botoşani, drepturile omului capătă chipul foarte concret al oamenilor simpli: al bătrânilor care trăiesc din pensii modeste, al femeilor care îşi cresc singure copiii, al persoanelor cu dizabilităţi care întâmpină bariere birocratice, al celor care, de multe ori, nu sunt auziţi sau văzuţi de instituţiile statului.

Este de datoria noastră, ca legislatori, să demonstrăm că drepturile fundamentale nu depind de adresă sau de distanţa faţă de Bucureşti. România este una singură, iar botoşănenii au dreptul la aceleaşi standarde ca orice cetăţean european.

Ziua internaţională a drepturilor omului ne aminteşte că un stat puternic nu este cel cu cele mai multe legi, ci acela în care fiecare om este respectat, protejat şi valorizat. Iar pentru asta trebuie să continuăm investiţiile în şcoli, în drumuri, în spitale, în centre sociale, în sprijinul copiilor rămaşi acasă, dar şi în protejarea libertăţilor şi a demnităţii fiecăruia dintre cei care trăiesc în Botoşani şi în toată ţara.

Dacă vrem o Românie modernă şi europeană trebuie să începem cu respectul faţă de oameni - inclusiv faţă de cei care trăiesc la marginea dezvoltării economice, dar în centrul obligaţiilor noastre morale.

Botoşaniul, ca întreaga Românie, are nevoie de politici publice care să transforme principiile în realitate. Oamenii nu cer privilegii. Cer doar normalitate, respect şi şanse egale pentru copiii lor.

Aceasta este adevărata esenţă a drepturilor omului.

Aceasta este responsabilitatea noastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru.

Se pregăteşte doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia de astăzi se intitulează "Domnule prim-ministru Ilie Bolojan, proiectele Iaşiului trebuie să aibă finanţare în anul 2026".

Ne apropiem de discuţiile pentru bugetul naţional. În ultimii ani, PSD a impus un ritm alert pentru marile investiţii ale Iaşiului şi ale Moldovei. Acest ritm trebuie menţinut şi anul viitor, iar proiectele majore au nevoie să se regăsească cu finanţări corespunzătoare.

Ieşenii aşteaptă de prea mult timp o serie de investiţii realizate de multă vreme în alte zone ale ţării. Şi nu este vorba doar despre aşteptări, investiţiile în infrastructură sunt necesare pentru dezvoltarea întregii zone.

Pentru bugetul naţional de anul viitor, Autostrada Moldovei - A7 are nevoie de fondurile necesare pentru a se finaliza până la Paşcani, dar şi pentru a continua spre Suceava şi apoi până la Siret. Mare parte din finanţare este asigurată cu fonduri europene, dar nu trebuie să uităm de cofinanţări sau alte tipuri de cheltuieli care nu sunt eligibile. Acest proiect nu se poate bloca!

Autostrada Unirii - A8 are nevoie de fonduri pentru a continua lucrările într-un ritm corect, acolo unde acestea au fost demarate.

Podul de la Ungheni este parte a Autostrăzii Unirii şi reprezintă legătura cu Republica Moldova. Lucrările sunt în plină desfăşurare şi au nevoie de fonduri importante anul viitor. Conform contractului, podul ar trebui să fie gata în prima parte a anului 2027, ceea ce înseamnă că anul viitor se vor executa cele mai importante lucrări.

Spitalul Regional de Urgenţă, un proiect despre care se discută de foarte mult timp, are deja constructorul desemnat. Lucrările pregătitoare au fost deja realizate, iar anul viitor trebuie să fie un an plin pentru acest obiectiv. Nu putem permite blocarea sau amânarea lucrărilor din lipsă de fonduri alocate de la bugetul de stat.

Sala Polivalentă, un proiect aşteptat şi aflat, în momentul de faţă, în curtea Companiei Naţionale de Investiţii, trebuie să îşi continue cursul spre implementare. Este nevoie de alocări bugetare pentru a se putea desemna un constructor şi pentru a se începe lucrările.

Avem, de asemenea, la Iaşi, şi multe proiecte ale autorităţilor locale care au nevoie de finanţare, proiecte aflate în derulare şi care trebuie să fie continuate anul viitor. Avem primari dedicaţi oamenilor pe care îi reprezintă şi care au realizat şi au depus proiecte pentru dezvoltarea comunităţilor locale.

În afară de aceste proiecte există încă multe altele de care Iaşiul are nevoie: şosea de centură pentru municipiul Iaşi. Bineînţeles, putem aici discuta şi despre Centura ocolitoare de la Podu Iloaiei şi, nu în ultimul rând, cea de la Târgu Frumos, stadionul municipal şi multe alte investiţii care sunt aşteptate - şi poate trebuie să se regăsească printre priorităţile bugetare ale anului viitor.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

Se pregăteşte doamna deputat Ionelia-Florenţa Priescu.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Onorată asistenţă,

Dragi colegi,

Nu am fost şi nu voi fi niciodată de acord cu acte normative care blochează dezvoltarea comunităţilor şi afectează în mod direct drepturile oamenilor.

Nu poţi opri investiţii, bloca turismul sau opri planurile de dezvoltare locală doar pentru a justifica aruncarea banilor publici pe servicii de consultanţă care au apărut peste noapte şi care introduc noi zone de protecţie strictă a mediului.

Concret, a fost pus în transparenţă un proiect de ordonanţă de urgenţă care desenează pe hartă, din birou, zone ce pot paraliza viitorul unor localităţi şi judeţe întregi. Este vorba despre proiectul care modifică Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate şi introduce conceptul de "zone prioritare pentru biodiversitate". Aceste zone au fost determinate fără consultarea reală a administraţiei publice locale, a comunităţilor afectate şi fără evaluări de impact asupra dezvoltării.

Practic, actul normativ:

- poate bloca dezvoltarea urbanistică şi investiţiile în teritorii largi;

- poate afecta dreptul de proprietate, destinaţia şi folosinţa terenurilor de către proprietari;

- adaugă un nivel nou de protecţie, peste reglementările deja existente.

Alături de colegii mei parlamentari din PSD Argeş, de preşedintele consiliului judeţean şi de prefectul judeţului Argeş am analizat în detaliu ordonanţa, împreună cu primari, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai instituţiilor deconcentrate.

Concluzia dezbaterii a fost clară: nu susţinem în forma actuală ordonanţa! Nu putem accepta o reglementare făcută pe genunchi, cu efecte negative pentru generaţii întregi.

Trebuie să păstrăm un echilibru între protecţia mediului, protejarea oamenilor şi dezvoltarea locală şi regională. Voi susţine întotdeauna politici pentru mediu corecte, create în interesul oamenilor şi cu consultarea specialiştilor, a administraţiei publice locale şi a comunităţilor.

Nu vom susţine "reforme" făcute în pripă, dictate din birouri, fără analize serioase şi care riscă să lovească exact în cei pe care ar trebui să îi protejeze.

Simona Bucura-Oprescu, deputat al PSD de Argeş.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Ionelia-Florenţa Priescu? Nu a ajuns.

Domnul deputat Nicolae Mîndrescu.

Se pregăteşte doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu.

Domnul Nicolae Mîndrescu:

Doamnă preşedinte,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România este împinsă deliberat în sărăcie".

Astăzi trebuie spus răspicat ceea ce milioane de români simt în fiecare zi: Guvernul acesta a devenit cel mai mare duşman al clasei de mijloc şi al mediului privat românesc.

Nu vorbim despre incompetenţă sau nepricepere, vorbim despre un atac sistematic, calculat, împotriva oamenilor care muncesc, care produc, care ţin această ţară în picioare. În ultimele luni, cei aflaţi la putere au ales să-şi acopere propria risipă, propriile salarii speciale şi propriile privilegii cu banii oamenilor cinstiţi.

Rezultatul? Românii devin tot mai săraci, iar clasa de mijloc este distrusă bucată cu bucată.

În timp ce guvernanţii sufocă firmele mici, românii sunt obligaţi să plătească preţuri duble la alimente, facturi astronomice la energie şi dobânzi uriaşe la bănci. Salariile au rămas mici, inflaţia reală este mult peste cifrele cosmetizate, iar familiile ajung să trăiască de la o lună la alta. Asta nu este economie. Asta este o politică antiromânească. Cine are de câştigat? Multinaţionalele protejate, clanurile politice conectate la contracte publice, bugetarii de lux cu salarii obscene. Cine pierde? Micul antreprenor, profesorul, tânărul care munceşte cinstit, familia cu trei copii, care nu mai face faţă facturilor.

Guvernul nu vrea clasa de mijloc, nu vrea antreprenori români, nu vrea independenţă economică. Un popor sărac este un popor controlabil. Asta este adevărata strategie. România are nevoie de curaj, de muncă, de producţie, de capital românesc. Nu de o conducere care îşi tratează cetăţenii ca pe o sursă de bani nesfârşită.

Fac apel la acest Guvern: opriţi atacul asupra mediului privat! Opriţi creşterile de taxe! Opriţi ruinarea economiei româneşti!

Iar românilor le spun atât: nu sunteţi singuri, nu sunteţi nebuni, nu vi se pare. Vă sărăcesc intenţionat!

AUR va lupta, aici, în Parlament şi în stradă, pentru ca România să redevină o ţară în care munca este respectată, nu pedepsită.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu.

Se pregăteşte domnul deputat Marius Alexandru.

Doamna Andra-Claudia Constantinescu:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică se intitulează "Dezastru în Romania".

Stimaţi colegi,

Românii cinstiţi muncesc, plătesc taxe şi ţin pe umerii lor o ţară întreagă, iar răsplata pe care o primesc de la actuala guvernare este tot mai crudă: austeritate, tăieri, taxe crescute şi o viaţă din ce în ce mai grea.

Aşa se întâmplă când puterea este deţinută de personaje cu pregătire îndoielnică, cu diplome obţinute pe la marginea sistemului academic, acuzaţi în mod repetat de lipsă de competenţă şi integritate, care au transformat administraţia într-un spaţiu al risipei şi al neperformanţei. Lipsa de profesionalism a fost înlocuită cu haos, iar banul public, în loc să fie folosit pentru spitale, şcoli, grădiniţe, infrastructură şi dezvoltarea reală a României, a fost direcţionat către contracte discutabile, firme de partid şi lucrări făcute în bătaie de joc.

De parcă nu era suficient că situaţia internă se degradează constant din cauza unei clase politice care îşi bate joc de naţiune şi care, metaforic vorbind, pare dispusă să taxeze până şi aerul respirat, luna trecută, preşedintele neales al României a făcut, în opinia mea, cea mai gravă declaraţie de până acum: a afirmat cu o seninătate uluitoare că România va tăia fonduri de la sănătate şi educaţie pentru a finanţa industria de apărare şi sprijinirea Ucrainei. Este esenţial să fie spus limpede: România nu se află în război.

Nu putem ignora cheltuielile masive şi netransparente către Ucraina. Aceste fonduri, vitale pentru români, trebuie folosite prioritar pentru crizele interne şi sistemele publice deficitare, nu pentru cauze străine interesului naţional. Domnul Nicuşor Dan trebuie să înţeleagă că este Preşedintele României, nu al Ucrainei.

Românii nu merita austeritate, promisiuni goale şi decizii care îi împovărează şi îi lasă fără speranţă. Merită o guvernare care să lucreze pentru ei, nu împotriva lor, o conducere care să pună pe primul loc interesul naţional şi bunăstarea familiilor din această ţară. Este momentul ca puterea să înţeleagă, o dată pentru totdeauna, că România nu poate fi condusă prin improvizaţie şi dispreţ, ci prin responsabilitate, profesionalism şi respect faţă de oameni.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Marius Alecsandru.

Se pregăteşte domnul deputat Miklós Zoltán.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Buzoienii nu au nicio vină, ei sunt doar o victimă a caracatiţei Ciolacu!".

Pe lângă alegerile de la Primăria Generală a Capitalei, pe 7 decembrie au fost alegeri şi pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Buzău, judeţ în care locuiesc.

Mă aşteptam ca Marcel Ciolacu, după toate nenorocirile pe care le-a făcut României, să fie trimis acasă de către electorat. Aşa părea că se va întâmpla şi după mai toate discuţiile pe care le purtam cu buzoienii, mergând prin tot judeţul, în campanie.

Dar, se pare că, buzoienii de dreapta, oripilaţi de toate aceste combinaţii şi de încrengăturile Nordis, au ales, într-o mare proporţie, să nu meargă la vot, considerând că aşa penalizează această stare de fapt.

Nimic mai greşit!

Nu poţi să-ţi doreşti schimbarea doar de pe canapeaua din sufragerie! Trebuie să mergi la vot şi să-ţi exerciţi dreptul câştigat cu preţul multor vieţi omeneşti!

Nu poţi veni cu argumentul că: "orice ai face, tot el câştigă!".

Înţeleg că buzoianul a ajuns la această concluzie, după ce a constatat că Ciolacu a avut puterea să anuleze alegerile, atunci când nu i-a convenit rezultatul, că a cerut renumărarea voturilor şi nu a plătit nimeni pentru această cheltuială suplimentară, care nu avea niciun temei legal, ba, din contră, mai mult decât atât, a mai şi câştigat alegerile la Buzău.

Marcel Ciolacu a apelat la tot arsenalul de manipulare şi intimidare, a făcut întâlniri în secret cu directorii de şcoli, cu directorii de spitale şi instituţii, cu inspectorii şcolari, cu reprezentanţii bisericii, cu toţi primarii PSD, cu fermierii din Buzău, cu antreprenorii aserviţi politic şi a avut grijă să-şi activeze toate încrengăturile, astfel încât Buzăul să nu aibă nicio scăpare.

Acest electorat captiv parcă ar suferi de sindromul Stockholm. Pentru cei care nu ştiu, sindromul Stockholm este ataşamentul faţă de agresor şi reprezintă un comportament adoptat în situaţii traumatizante, încărcate de spaimă şi teroare, care presupun izolarea de lumea exterioară a victimei, aceasta ajungând să împărtăşească ideologiile şi obiectivele abuzatorului.

Printre factorii care conduc către sindromul Stockholm aş vrea să menţionez: consolidarea sentimentului de neputinţă, utilizarea de către agresor a unui comportament care alternează între abuz şi empatie.

Este o comparaţie exagerată, dar asemănarea este de-a dreptul izbitoare cu ce s-a întâmplat cu electoratul buzoian.

Vinovat este abuzatorul, şi nu victima!

Şi apropo, ieri a fost promulgată Legea Nordis! De ce ieri? De ce a trebuit să existe o astfel de lege? Poate ştie domnul Ciolacu răspunsul...

Mulţumesc.

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Miklós Zoltán.

Se pregăteşte domnul deputat Ştefan Bouda. Văd că nu a ajuns.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu.

Domnul Miklós Zoltán:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţie politică: "Stop violenţei verbale antimaghiare din stadioane!".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi nu voi vorbi în faţa dumneavoastră cu diplomaţia specifică parlamentarilor UDMR. Azi vă voi vorbi cu vocea directă a unei comunităţi care s-a săturat.

Da, dragi colegi, noi, comunitatea maghiară din România, ne-am săturat până peste cap de batjocura şi umilinţa la care suntem supuşi, zi de zi, din cauza agresivităţii şi a xenofobiei de la evenimentele sportive.

Avem de-a face, din păcate, cu noi şi noi episoade din şirul infinit al violenţei verbale, fenomen la care autorităţile rămân indiferente.

De ani de zile, în tribunele din România se strigă, fără niciun fel de ruşine: "Afară cu ungurii din ţară!", "Bozgori!" şi alte mizerii care nu au ce căuta într-o democraţie.

De această dată, suporterii de fotbal ai Universităţii Cluj au făcut acest lucru, cu ocazia meciului pe care echipa lor a disputat-o la Sfântu Gheorghe.

La acest climat toxic se adaugă un fenomen care a devenit, din păcate, regulă: după meciurile disputate la Sfântu Gheorghe şi la Miercurea Ciuc, grupuri de ultraşi rup steaguri secuieşti şi maghiare de pe casele private ale oamenilor. Aceste acte reprezintă vandalism, instigare la ură şi atac la identitatea unei comunităţi, întrucât respectul faţă de simbolurile celuilalt este baza convieţuirii paşnice.

Noi, maghiarii din România, ne-am săturat de faptul că ura faţă de comunitatea noastră este tratată ca un simplu "folclor de stadion". Ei bine, nu este folclor. Este xenofobie în toată regula. Este violenţă. Este încălcarea flagrantă a legii. Nu mai acceptăm ca aceste manifestări să fie acoperite cu scuza: "Aşa sunt suporterii, se mai întâmplă!".

Nu, domnilor, gata cu "se mai întâmplă"!

Autorităţile, în acest timp, se prefac că nu aud, se prefac că nu văd, se prefac că nu e treaba lor faptul că întreaga comunitate maghiară este înjurată şi ameninţată zi de zi.

Aceasta nu este o "abatere minoră", dragi colegi, aceasta este o ruşine naţională!

Le transmit apăsat autorităţilor, de la acest microfon: nu vă ascundeţi după Federaţia Română de Fotbal, după cluburi sau după regulamente! Aveţi obligaţia legală să protejaţi fiecare cetăţean.

Când maghiarii sunt atacaţi în stadioane şi statul tace, atunci statul devine complice. Punct.

În concluzie, stimaţi colegi, aşteptăm următoarele măsuri, fără ocolişuri şi fără cosmetizări:

1. Vrem aplicarea strictă a legii privind incitarea la ură. Nu vrem avertismente, ci vrem dosare penale.

2. Vrem suspendarea cluburilor ale căror suporteri promovează xenofobia. Nu amenzi simbolice, suspendări.

3. Vrem interzicerea participării instigatorilor la evenimentele sportive. Cei care agresează să fie scoşi afară din stadion, dacă trebuie, definitiv... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind în sală doamna Andreea-Petronela Cîmpianu, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Tudor Ionescu.

Se pregăteşte doamna deputat Bianca Gavrilă.

Domnul Tudor Ionescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Decizia recentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind obligativitatea recunoaşterii "căsătoriilor" homosexuale în toate statele membre UE intră în contradicţie directă cu legislaţia României. Doctrina suveranităţii naţionale, înscrisă în Constituţia ţării noastre, presupune capacitatea naţiunii de a decide singură, prin referendum sau prin reprezentanţii aleşi, asupra unor domenii esenţiale, între care familia ocupă un loc central.

Codul civil românesc nu doar că interzice încheierea unei "căsătorii" între doi bărbaţi sau două femei, ci exclude şi recunoaşterea unor astfel de uniuni realizate în alte state. Această prevedere legislativă reflectă conceptele juridice şi culturale ale societăţii româneşti privind instituţia căsătoriei. Totuşi, CJUE a stabilit că, pentru garantarea liberei circulaţii şi a dreptului la rezidenţă, un stat membru este obligat să recunoască statutul de soţ dobândit într-o altă ţară, chiar dacă propria legislaţie interzice asemenea forme de uniune.

Deşi Curtea afirmă că nu pune în discuţie competenţa statelor în definirea căsătoriei, decizia sa goleşte parţial de conţinut interdicţia din legislaţia naţională. Refuzând să accepte politica internă ca argument pentru neacordarea dreptului de rezidenţă, CJUE introduce o redefinire implicită a noţiunii de "soţi", cel puţin în domeniul liberei circulaţii. Aceasta ar putea reprezenta doar începutul unei "pante alunecoase", conducând treptat la solicitări suplimentare de drepturi derivate din recunoaşterea acestor uniuni.

Mai mult, aplicarea hotărârii CJUE în contradicţie cu normele interne riscă să genereze un conflict juridic major. România s-ar afla în situaţia de a opera, simultan, cu două definiţii ale familiei, fapt ce ar provoca insecuritate juridică şi confuzie legislativă. Domenii precum filiaţia, regimul fiscal, drepturile sociale, condiţiile de angajare sau prevederile privind concediul parental ar fi afectate, conducând în final la o uniformizare forţată la nivelul UE într-un sector care aparţine exclusiv competenţei naţionale.

CJUE transformă deci jurisprudenţa într-un instrument utilizat de instituţii supranaţionale pentru impunerea unei viziuni radicale de stânga şi anti-familie asupra societăţii. Curentul deconstructivist, odinioară prezent doar în disputele teoretice, s-a infiltrat vizibil în structurile europene, influenţând decizii cu impact direct asupra statelor membre.

În actualul context de instabilitate economică şi politică, o astfel de abordare amplifică diviziunile din interiorul Uniunii, subminând respectul pentru competenţa naţională şi diversitatea culturală, considerând că ordinea juridică a statelor membre este irelevantă.

Partidul SOS România se opune ferm modificării, sub presiune externă, a legislaţiei naţionale privind familia. Solicit, deci, Guvernului şi colegilor parlamentari să refuze în continuare recunoaşterea în România a "căsătoriilor" între persoane de acelaşi sex încheiate în alte state.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Bianca Gavrilă?

Doamna deputat Gabriela Porumboiu?

Doamna deputat Plopeanu Rodica.

Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan.

Doamna Rodica Plopeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sunt întrebată pe cine punem în loc după ce dăm jos Guvernul Bolojan. Este simplu: punem specialişti. Oameni care înţeleg economia, oameni care ştiu că atunci când ridici TVA scade puterea de cumpărare, iar soluţia unui stat responsabil este să reducă TVA, să stimuleze consumul, să încurajeze producţia şi să lase economia să respire.

Aceştia sunt oamenii de care România are nevoie. Nu de teorie şi nu de promisiuni, ci de profesionişti cu soluţii reale.

Votez moţiunea de cenzură pentru că acest Guvern a eşuat în absolut orice domeniu. A eşuat în sănătate, unde spitalele nu au avut nici pe departe resursele necesare. A eşuat în educaţie, unde copiii şi profesorii se lovesc de aceleaşi probleme an de an. A eşuat în siguranţă, unde oamenii cer protecţie, dar statul întoarce capul. A eşuat în economie, unde cea mai vizibilă decizie a fost să crească taxele şi să pună presiune pe familii, pe firme şi pe fiecare român care munceşte cinstit.

Un guvern care eşuează peste tot nu are cum să conducă România. Pentru că România nu mai are timp de experimente, nu mai are răbdare pentru greşeli repetate şi nu mai poate trăi cu decizii care lovesc direct în nivelul de trai.

Ţara are nevoie de oameni care înţeleg cifrele şi realitatea. De oameni care ştiu că economia se ridică prin măsuri corecte, nu prin taxe tot mai mari.

Iar românii simt aceste eşecuri în fiecare zi. În preţurile care cresc fără oprire. În facturile care devin tot mai greu de plătit. În afacerile care se închid. În familiile care nu mai fac faţă cheltuielilor. Toate aceste lucruri arată că acest Guvern a pierdut legătura cu realitatea, a pierdut legătura cu oamenii şi cu nevoile lor.

De aceea, Guvernul Bolojan trebuie să plece acasă.

A demonstrat că nu poate şi nu ştie.

Iar România are nevoie urgentă de altceva.

Are nevoie de specialişti, de oameni competenţi, de profesionişti care să repare ce s-a stricat şi să pună ţara pe direcţia corectă.

De aceea, afirm cu tărie că votez moţiunea de cenzură. Pentru că România merită un guvern care munceşte pentru oameni, nu un guvern care îi împinge către eşec.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan.

Se pregăteşte doamna deputat Mariana Vârgă.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"Cer public demisia preşedintelui României pentru încălcarea Constituţiei"

Spun asta fără ezitare, pentru că ceea ce s-a întâmplat la Palatul Cotroceni nu este doar o greşeală, nu este o scăpare, nu este o neatenţie. Este un abuz în formă continuată, o sfidare directă la adresa statului român şi o insultă la adresa tuturor românilor care respectă legea.

Preşedintele României a transformat instituţia supremă a naţiunii, chiar în ziua de 1 Decembrie, în platou electoral pentru USR. Biroul Electoral Central a confirmat negru pe alb ceea ce toţi au văzut. Clipul filmat în Palatul Cotroceni încalcă legea şi regulile fundamentale ale neutralităţii instituţionale. În loc să fie preşedintele tuturor românilor, Nicuşor Dan a ales să devină actorul de serviciu al unui partid politic.

Şi aici nu mai vorbim doar despre un videoclip. Vorbim despre felul în care se instaurează, încet, dar periculos, ideea că statul e proprietatea celor aflaţi la putere, că instituţiile sunt decor, că regulile pot fi ocolite pentru un avantaj politic.

Dacă Palatul Cotroceni poate fi folosit în campanie, ce mai rămâne sacru în România? Ce mai rămâne neatins?

Românii au dreptul să se întrebe cât de adânc merge acest dispreţ faţă de lege. Pentru că, dacă astăzi preşedintele îşi filmează campania în sediul instituţiei prezidenţiale, mâine ce urmează? Să folosească Guvernul pentru spoturi electorale? Parlamentul ca studio? Drapelul şi imnul ca recuzită pentru partide?

Nu. România nu este o platformă electorală. România nu este un decor digital. România nu este un accesoriu pe care preşedintele îl poate folosi după bunul-plac.

Preşedintele a jurat să respecte Constituţia, nu să o testeze până se rupe. A jurat să fie garantul echilibrului, nu să fie parte din campania unui partid. A jurat să apere neutralitatea statului, nu să o sfideze chiar de Ziua Naţională.

De aceea, cer public demisia preşedintelui României. Este singura soluţie pentru a restabili credibilitatea instituţiei prezidenţiale şi pentru a demonstra că în România legea nu se aplică selectiv, ci în mod egal, indiferent de funcţie.

Românii merită un preşedinte care respectă statul, nu îl compromite. Merită lideri care apără instituţiile, nu le folosesc ca platou electoral. Merită adevăr şi demnitate, nu aroganţă şi abuz.

Pentru România, pentru Constituţie, pentru viitorul acestei ţări, cer demisia preşedintelui.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Mariana Vârgă?

Doamna deputat Raisa Enachi.

Mulţumesc.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Subiectul declaraţiei politice: "Certej, adevărul pe care România refuză să-l spună".

Stimaţi colegi,

De prea multe ori, în România, subiectele sensibile sunt lăsate să se macine încet, să se încarce de tensiuni până când se transformă în conflicte deschise şi, inevitabil, ajung în instanţă.

Cazul Roşia Montană rămâne exemplul cel mai grăitor - un proiect uriaş, discutat timp de peste două decenii, care a divizat comunităţi şi a pus la încercare însăşi capacitatea statului de a-şi proteja suveranitatea economică.

La Certej, ca în multe alte zone ale ţării, povestea este aceeaşi - avem aur în pământ, zăcăminte cunoscute de zeci de ani, oameni care au muncit o viaţă întreagă în minerit şi o tradiţie pe care nimeni nu o poate contesta. Şi totuşi, când trebuie luată o decizie fermă, ajungem la acelaşi blocaj, licenţe lăsate să expire, hotărâri de Guvern suspendate în aer, procese împotriva statului şi nicio explicaţie clară şi onestă oferită oamenilor despre ce se doreşte de fapt cu aurul României.

De fiecare dată când ajungem în acest punct, discuţia alunecă spre investitori, tehnologii, studii şi promisiuni. Însă întrebarea de fond este alta: de ce statul român nu îşi asumă exploatarea propriilor resurse, de ce să rămânem dependenţi de iniţiativa altora, de ce să nu investim în noi, de ce să nu păstrăm noi controlul şi de ce să nu decidem noi în interesul celor care trăiesc aici, nu al celor care pot pleca oricând?

Ni se spune că tehnologiile sunt sigure, că nu se va folosi cianură, că vor fi locuri de muncă. Dar experienţa României ne-a arătat că promisiunile nu ţin loc de garanţii şi că vorbele nu ţin loc de responsabilitate. Iar atunci când decizia finală nu este a statului român, nici responsabilitatea nu mai este pe deplin asumată.

Să nu uităm un lucru esenţial - munţii rămân aici, satele rămân aici, oamenii rămân aici. După ce exploatările se închid, după ce investitorii pleacă şi după ce comunicatele optimiste dispar, tot comunităţile locale sunt cele care rămân cu realitatea de zi cu zi. Iar această realitate poate însemna ani de incertitudine, un mediu schimbat ireversibil şi sentimentul neputinţei.

Stimaţi colegi,

Un stat care tace nu este neutru, este absent. Un stat care ajunge să fie dat în judecată pentru că nu este capabil să decidă la timp nu suferă din lipsa investiţiilor, ci din lipsa asumării. Nu este normal să avem aur în munţi şi să stăm pasiv, aşteptând ca alţii să decidă în locul nostru. Noi trebuie să decidem singuri ce facem cu resursele noastre şi să ne asumăm responsabilitatea, pentru români, pentru comunităţi şi pentru viitorul nostru, al tuturor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Coarnă?

Nu este.

Lista fiind epuizată... (Vociferări.)

(Doamna deputat Mariana Vârgă solicită să ia cuvântul.)

Da, vă rog. (Vociferări.)

Păi, v-am citit de trei ori. N-aţi fost prezentă.

Vă rog. (Vociferări.)

Poftim? (Vociferări.)

Da, nu mai sunt colegi în sală, vă dau cuvântul.

Vă rog.

Doamna Mariana Vârgă:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cine garantează securitatea energetică a poporului român?".

În Monitorul Oficial al României din 5 decembrie 2024 a fost publicată Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Strategiei energetice a României 2025-2035.

În această strategie se stabileşte ca obiectiv strategic naţional dezvoltarea durabilă a Sectorului Energetic Naţional, mai exact securitatea şi eficienţa energetică.

Guvernul României, prin această strategie ne asigură de accesul la energie electrică şi termică pentru toţi consumatorii, în special pentru consumatorii vulnerabili, şi reducerea sărăciei energetice.

Întrebarea mea este: cum se va realiza acest obiectiv dacă noi în strategia de ţară privind energia am inserat ca obiectiv principal susţinerea securităţii energetice a Republicii Moldova?

România poate şi trebuie să asigure energie electrică pe termen scurt şi mediu pentru Republica Moldova, dar aceasta nu trebuie făcută în detrimentul poporului român.

Care sunt obiectivele strategice benefice pe energie pentru România?

Este necesar ca, prin stabilirea unui contract-cadru pe termen scurt, capacităţile disponibile de energie a Republicii Moldova să fie furnizate prin Hidroelectrica, Nuclearelectrica, parcuri solare/eoliene, dar nu în detrimentul şi în defavoarea strategiei energetice cu privire la naţiunea română.

Pentru cetăţenii români cine asigură stabilitatea energetică?

În perioadă de criză, noi trebuie să ne ocupăm mai întâi de România, să ne asigurăm că românii sunt în siguranţă şi apoi să-i ajutăm pe alţii.

Aşa trebuie să se desfăşoare această strategie.

Putem ajuta orice stat străin, putem ajuta Republica Moldova, dar fără sacrificiul poporului român.

Nu putem livra Moldovei energie pe termen lung, capacitate maximă, flux continuu, în pericol fiind sistemul naţional de energie al statului român.

În încheiere, fac apel la autorităţile statului român, apel la responsabilitate şi vă somăm să interveniţi urgent ca românii să primească energie la preţ minim şi accesibil, similar sau mai avantajos decât preţurile practicate pentru export.

Acesta este mesajul meu ferm către autorităţile române, privind exportul de energie. Şi energia furnizată către populaţia română să nu fie sub preţul de producţie, să combate sărăcia energetică şi să luptăm pentru poporul român.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

În continuare daţi-mi voie să dau citire listei colegelor şi colegilor care au depus declaraţii politice în scris: Liviu-Bogdan Ciucă, Mircea-Vasile Govor, Romeo-Daniel Lungu, Georgeta-Carmen Holban, Ion Samoilă, Ion-Alin Tomoescu, Virgil Alin Chirilă, Ştefan Ţintă, Răzvan-Iulian Ciortea, Silviu-Titus Păunescu, Andrei-Cosmin Guşă, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Dorel Vulpoiu, Lidia Vadim-Tudor, Daniel-Răzvan Biro, Petre Puşcaşu, Petru-Gabriel Negrea, Cristina-Emanuela Dascălu, Cosmin Hristu, Ramona-Ioana Bruynseels, Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Aneta Matei, Simona-Geanina Pistru-Popa, Moş Patricia-Simina-Arina, Vasile Nagy, Florin Caragaţă, Ioan Lăzăroi, Simona-Elena Macovei Ilie, Sorin Oltenaşu, Elena-Laura Toader, Mihai Ţiu.

Declar închisă această parte a şedinţei.

Ne vedem la ora 10.00.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 175.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11.00 dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat pentru ora 11.30; la încheiere au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii. Nu.

Înainte de a intra în ordinea de zi, permiteţi-mi să spunem la mulţi ani colegilor noştri Radu-Marin Moisin şi Ciprian Pandea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

La mulţi ani, să fiţi sănătoşi! (Aplauze.)

5. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 32 alin. (7) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; PL-x 655/2023; caracter ordinar.

Raport fără amendamente.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Da, domnul deputat Miklós Zoltán.

Vă rog.

Domnul Miklós Zoltán:

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Iniţiativa legislativă prevede faptul că orice entitate cu punct de lucru trebuie să se înregistreze la organul fiscal din localitatea unde se desfăşoară efectiv activitatea, chiar dacă are un singur angajat, nu doar de la 5 angajaţi în sus, cum se întâmplă în prezent. Iniţiativa are la bază principiul echităţii şi al justeţii.

Măsura, simplă în aparenţă, are două consecinţe importante.

Indiferent de numărul angajaţilor, impozitul pe venit generat de angajaţi va rămâne la bugetul localităţii unde se derulează concret activitatea, dispărând avantajul circumstanţial al localităţi unde firma îşi are sediul social.

Şi 2, odată cu creşterea veniturilor proprii ale comunelor, dependenţa de subvenţii din sume defalcate de TVA, prevăzute anual prin Legea bugetului de stat, pentru a asigura atingerea unui plafon minim, va scădea.

Practic, comunele devin mai autonome şi se reduce presiunea asupra resurselor bugetului central.

Mai mult, în lipsa acestei modulări fiscale nu vom avea o imagine fidelă asupra sustenabilităţii financiare a fiecărei localităţi, astfel că viitoarea reformă administrativă s-ar baza pe premise false şi ar putea prejudicia comunităţile locale, a căror problemă nu este imposibilitatea acoperirii nevoilor de finanţare, ci un mecanism fiscal care le dezavantajează grav.

Mulţumesc frumos colegilor care au susţinut acest proiect de lege în comisii şi vă invit pe toţi să susţineţi această iniţiativă.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru administraţie publică.

Vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În temeiul prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 32 alin. (7) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; PL-x 655/2023.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 32 alin. (7) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reglementării obligaţiei oricărei persoane, subiect al unui raport juridic fiscal, de a solicita înregistrarea fiscală a entităţii respective, ca plătitoare de salarii şi de venituri asimilate salariilor, la organul fiscal din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a cărei rază teritorială se află adresa unde se desfăşoară efectiv activitatea acelei entităţi, în măsura în care, în cadrul acesteia, activează cel puţin o persoană care realizează venituri din salarii.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 32 alin. (7) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Aş vrea să-i felicit pe colegii iniţiatori.

Proiectul este unul foarte bun.

Vă dau un exemplu. Inclusiv în Sectorul 5 va avea impact, pentru că aici sunt foarte puţine societăţi care au sedii, în schimb sunt foarte multe puncte de lucru care, din nefericire, nu plăteau impozitele la Sectorul 5.

Cred că trebuie să ne gândim la o distribuţie echitabilă în ceea ce priveşte veniturile pentru unităţile administrativ-teritoriale, astfel încât să ne asigurăm că nu se mai duc astfel de primării cu mâna întinsă la Guvern pentru a lua fonduri, pentru că le este insuficient bugetul.

Totodată, cred că ar trebui să ne gândim în viitor şi vă propun o dezbatere pe această temă, dacă nu cumva ar trebui, inclusiv statul, să plătească impozit pe proprietate către primăriile de pe raza teritorială pe care sunt aceste proprietăţi.

Şi aş vrea să vă dau un exemplu în ceea ce priveşte Sectorul 5. Sectorul 5 trebuie să plătească curăţenie, amenajare spaţii, inclusiv pentru Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, ministere. În schimb, aceste ministere nu plătesc impozit pe proprietate la Primăria Sectorului 5. Şi atunci, se pune întrebarea, evident, dacă locuitorii Sectorului 5 sunt cei care ar trebui să plătească pentru această administrare a proprietăţilor, în ceea ce priveşte instituţiile care sunt de interes naţional şi care sunt centrale.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Popovici Florin-Cornel.

Domnul Florin-Cornel Popovici:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Discutăm astăzi despre un proiect de lege, PL-x 655/2023, punctual, dar cu impact real asupra echităţii fiscale, aşa cum au spus şi antevorbitorii mei.

În forma sa actuală, legea prevede că doar entităţile care au minimum 5 angajaţi într-un sediu secundar au obligaţia de a se înregistra fiscal, acolo unde se desfăşoară efectiv activitatea.

Acest prag de 5 persoane, stabilit în urmă cu mai bine de 15 ani, nu mai corespunde realităţilor economice şi administrative de azi. Avem mii de sedii secundare, cu 1, 2 sau 3 angajaţi, care generează activitate economică într-o localitate, dar impozitul aferent salariilor este declarat în altă parte, ceea ce pune presiune pe bugetele locale şi creează inechităţi, evident, pentru comunităţi.

Modificarea propusă simplifică această situaţie. Obligaţia de înregistrare fiscală se aplică pentru orice sediu unde cel puţin o persoană realizează venituri din salariu.

Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social au emis avize favorabile, subliniind necesitatea corelării legislaţiei cu realităţile economice actuale şi cu procesele de digitalizare care permit astăzi o administrare fiscală mult mai eficientă.

Această modificare va permite autorităţilor locale să primească resursele fiscale care li se cuvin în mod legitim, acolo unde se desfăşoară efectiv activitatea economică. Vorbim despre venituri care pot susţine investiţii locale, servicii publice şi infrastructuri, în comunităţi care au nevoie de ele.

Există, desigur, provocări de implementare, în special pentru ANAF şi pentru entităţile cu structuri complexe, dar acestea pot fi depăşite prin norme metodologice clare şi printr-o perioadă de tranziţie rezonabilă.

În concluzie, Grupul AUR consideră că această iniţiativă legislativă reprezintă un pas necesar pentru corectarea unor dezechilibre vechi, pentru creşterea transparenţei fiscale şi pentru întărirea autonomiei locale.

Pentru bugetul de stat aceste sume nu reprezintă mult, însă pentru bugetele locale acestea pot face diferenţa.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ciocan Doiniţa, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Doiniţa Ciocan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Partidul Social Democrat susţine acest PL-x 655/2023, pentru că, în esenţă, corectează o nedreptate veche. Impozitul pe salarii, pe venituri, trebuie să rămână acolo unde se desfăşoară activitatea, şi nu doar acolo unde este sediul social.

Ce schimbă, în esenţă, această lege? Modifică art. 32 alin. (7) din Legea nr. 273/2006, Legea finanţelor publice locale, astfel încât impozitul pe veniturile din salarii să se vireze către bugetele locale ale comunităţilor unde oamenii lucrează, şi nu în alt oraş, acolo unde societatea respectivă are sediul social.

De ce este nevoie de această lege? Pentru că, până acum, mii de localităţi pierd anual sume importante, deoarece firmele au sediul social într-un oraş mai mare, activitatea şi angajaţii sunt într-o altă localitate, mai mică. Comunităţile mici suportă costul cu infrastructura, cu serviciile publice, cu utilităţile, fără însă să primească partea corectă din veniturile fiscale, situaţie inechitabilă, mai ales pentru localităţile mici - zona rurală, oraşele mici - care trebuie să asigure servicii pentru angajaţi, dar nu primesc veniturile înapoi.

Ce înseamnă acest proiect de lege? Înseamnă mai mulţi bani pentru bugetele locale, investiţii mai mari în comunităţi şi în serviciile publice locale, o distribuţie corectă a resurselor fiscale, eliminarea unei surse de pierderi bugetare create artificial, simplificarea şi clarificarea procedurii de înregistrare fiscală.

Este o lege fără impact negativ asupra bugetului consolidat, pentru că nu schimbă baza de impozitare, nu modifică cotele, doar redistribuie corect banii, acolo unde se munceşte efectiv.

Susţinem acest proiect de lege, pentru că repară, în esenţă, o nedreptate istorică şi aduce un plus de echitate fiscală pentru comunităţile din România.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, precum şi a Legii nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiţii alternative; PL-x 449/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Nu avem amendamente.

Din partea iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila (subsecretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Prin proiectul de act normativ asigurăm transpunerea, la nivel naţional, a prevederilor Directivei nr. 927/2024 a Parlamentului European şi a Consiliului.

Suplimentar transpunerii au fost introduse în proiectul de lege şi o serie de prevederi ce clarifică unele aspecte ale cadrului de reglementare în vigoare.

Vă rugăm să fiţi de acord cu proiectul iniţial.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul preşedinte al Comisiei pentru politică economică.

Aveţi cuvântul pentru prezentarea raportului.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege,

în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Lăpuşan Remus-Gabriel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Noi dezbatem aici o directivă europeană care priveşte delegarea, administrarea riscului de lichiditate, raportări pe FIA, care sunt fondurile de investiţii alternative. Această directivă se adresează şi pieţelor mature - şi cred că este foarte important să înţelegem acest lucru - din Europa de Vest, dar se adresează şi pieţelor în dezvoltare, aşa cum este piaţa din România.

Nu doar bugetul de stat este cel care trebuie să producă dezvoltare. Există forme alternative care produc dezvoltare, iar acestea sunt reprezentate şi de fondurile de investiţii alternative.

De aceea, cred că - educaţie financiară - discuţii pe acest subiect ar trebui să avem cu toate instituţiile statului implicate, inclusiv cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru că este o zonă în care, în acest moment, în România, există o paletă largă de dezvoltare. Şi cred că, aşa cum alte ţări au folosit această paletă de dezvoltare, ar trebui să o facem şi noi.

Aş putea să vă dau câteva exemple care să ne ajute în acest subiect. Bursa de Valori Bucureşti a avut, în primele nouă luni ale anului, un salt de 27%, iar dacă luăm în calcul şi dividendele a avut un salt de peste 34%. Deci se poate ca în zonele alternative, încă o dată vă spun, să existe acest salt, care poate să aducă dezvoltare României.

Bursa este a treia, ca mărime, din Europa de Est, deci ar trebui ca educaţia financiară să se îndrepte la cei peste 100.000 de cetăţeni din România care au, în bănci, valori de peste 90 de miliarde de lei şi trebuie aduşi în zona în care, cu toţii, să producem valoare alternativă, pentru că niciodată doar cu banii de la bugetul de stat nu o să putem face dezvoltarea necesară pe a avea ceea ce există în acest moment în Europa de Vest.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Grosu Veronica, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Veronica Grosu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intervin astăzi pentru a sublinia de ce acest proiect de lege este nu doar oportun, ci absolut necesar pentru funcţionarea corectă şi predictibilă a pieţei de capital din România.

Ne aflăm astăzi în faţa unui proiect de lege care impune modernizarea a trei piloni juridici ai pieţei financiare. Este vorba de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012, de Legea nr. 297/2004 şi de Legea nr. 74/2015.

Această modernizare nu este un moft, este o obligaţie pe care România o are faţă de Uniunea Europeană şi, mai important, faţă de cetăţenii şi companiile care au nevoie de o piaţă financiară sigură, supravegheată şi aliniată standardelor europene.

Directiva Europeană nr. 927/2024, pe care o transpunem astăzi, reprezintă noua arhitectură europeană în domeniul administrării investiţiilor, impune reguli clare pentru delegarea funcţiilor, raportarea riscurilor, lichiditatea fondurilor şi activitatea administratorilor.

Nu putem lăsa România în afara acestui cadru, pentru că absenţa transpunerii înseamnă haos normativ, risc sistemic şi procedură de infringement.

Proiectul aduce o noutate vitală, mai exact reglementarea fondurilor care acordă împrumuturi. Până acum această activitate se desfăşura în zona gri, cu riscuri pentru investitori, pentru companii şi pentru stabilitatea financiară. Legea introduce limite de expunere, impune reguli clare de creditare şi obligativitatea raportării la ASF şi la centrarea riscului de credit.

O măsură pe care astăzi noi o susţinem ferm este interdicţia acordării de împrumuturi către consumatori, pentru că protecţia cetăţenilor este şi trebuie să rămână prioritară.

În acelaşi timp, se consolidează supravegherea ASF, sunt introduse cerinţe clare privind resursele umane, clarificările şi responsabilităţile celor care conduc efectiv - administratorii de fonduri.

Într-o piaţă de miliarde de lei nu ne putem permite amatorism, capacitate sau lipsă de responsabilitate.

Dragi colegi,

Această lege aduce disciplină, transparenţă şi predictibilitate. Fără ea, România riscă proceduri europene, riscă destabilizarea pieţei şi riscă să piardă încrederea investitorilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2024 privind reglementarea unor măsuri pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, inclusiv reglementări necesare pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă al României, precum şi pentru completarea art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare; PL-x 514/2024; caracter ordinar.

Avem amendamente admise, dar şi un amendament respins.

Din partea iniţiatorului, Guvernul României? Nu este.

Am să rog reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe, Comisia pentru industrii sau Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Prezentarea raportului, Comisia pentru buget, finanţe... (Vociferări.)

Vă rog, domnule preşedinte Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2024 privind reglementarea unor măsuri pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, inclusiv reglementări necesare pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă al României

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru prelungirea contractelor de achiziţie publică/contractelor sectoriale/acordurilor-cadru care au asigurate sursele de finanţare, parţial sau integral, din Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României, ca urmare a prelungirii duratei contractelor de finanţare aferente, în conformitate cu termenele stabilite în cuprinsul acestora.

Se instituie posibilitatea ca durata contractelor de achiziţii şi a acordurilor-cadru să poată fi prelungită în corelare cu durata care rezultă din actele adiţionale la contractele de finanţare, prin raportare la contractele, ordinele sau, respectiv, deciziile de finanţare încheiate, atunci când durata contractelor avută în vedere în etapa demarării procedurilor de achiziţii publice/sectoriale nu mai reflectă realitatea în care urmează a fi implementate proiectele, iar discontinuităţile în aprovizionarea cu materialele şi echipamentele necesare, din cauza situaţiei geostrategice pe rutele de aprovizionare, riscă finalizarea ţintelor şi jaloanelor din PNRR, pentru care au fost încheiate respectivele contracte.

Se prevede, în cazul aceloraşi proiecte, exceptarea de la obligaţia ordonatorilor principali de credite, coordonatori de reforme şi/sau investiţii sau beneficiari, de a solicita lunar retragerea creditelor bugetare deschise şi neutilizate la finalul lunii precedente, astfel încât soldul cumulat al deschiderii de credite bugetare să nu depăşească 2%, şi exceptarea de la blocarea deschiderilor de credite bugetare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, prevăzute în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt prezentate în Anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt solicitări pentru dezbateri generale.

Trecem la amendamentele admise.

Avem 7 amendamente admise.

Dacă există intervenţii? Nu.

Adoptate.

Şi un amendament respins.

Dacă doreşte cineva să-l susţină? Nu.

Adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

(Domnul deputat Robert Alecu solicită să ia cuvântul.)

Doriţi să interveniţi, domnule Alecu Robert? (Vociferări.)

Aveţi amendament? (Vociferări.)

Păi, s-au încheiat dezbaterile! (Vociferări.)

Poftim?

Domnul Robert Alecu (din sală):

Am solicitat înainte...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am întrebat... cine doreşte să ia cuvântul.

Nu v-aţi înscris.

Domnul Robert Alecu (din sală):

Pe procedură, pentru că...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, vă rog!

Ce procedură?

Domnul Robert Alecu:

Porniţi-mi microfonul!

Întrucât sunteţi tare riguroşi când vine vorba de aplicarea Regulamentului, vreau să menţionez faptul că nu este prezent un reprezentant al Guvernului la această dezbatere şi, conform art. 95 alin. (3), nu se poate dezbate şi nu se poate supune votului până când preşedintele nu cheamă un reprezentant al Guvernului şi aşa mai departe.

Vă rog să acţionaţi în consecinţă!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum şi pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare; PL-x 201/2025; caracter organic.

Avem amendamente admise, dar şi amendamente respinse.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva? Nu.

Prezentarea raportului, din partea comisiilor sesizate în fond.

Comisia pentru industrii.

Domnule preşedinte Bende, aveţi cuvântul.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum şi pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, prin adresa PL-x 201/2025, cu dezbaterea pe fond a proiectului de lege.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, cele trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea PL-x 201/2025, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr. 1, şi amendamentele respinse, redate în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim şi noi.

Dezbateri generale, domnul deputat Năcuţă Sorin, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Sorin Năcuţă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am să vorbesc şi în calitate de iniţiator al acestui proiect.

Stimaţi colegi,

Proiectul se referă, în principal, la o corectare a unei situaţii dificile pentru administratorii cimitirelor şi administraţiile locale, aceea de licitare a terenurilor pentru locurile de veci. Această prevedere a fost introdusă prin aprobarea Codului administrativ.

Majoritatea regulamentelor de administrare şi de atribuire a locurilor de veci au fost întocmite înainte de adoptarea acestui Cod administrativ şi multe administraţii acceptă sau, mă rog, fac această repartizare, încălcând legislaţia.

Proiectul de lege prevede corectarea acestei situaţii, prin derogarea de la licitaţia publică, cu cel puţin două persoane, în cazul atribuirii locurilor de veci, pentru că este o situaţie hilară.

Mulţumesc colegilor din Grupul parlamentar al PNL pentru susţinere şi vă invit să votaţi această iniţiativă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Am să îl invit la cuvânt pe domnul preşedinte Bende Sándor, pentru a prezenta unele explicaţii.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Este vorba de o eroare materială.

La art. 38² alin. (1), sintagma "prin excepţie" se modifică şi vom folosi "prin derogare".

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, trecem la dezbaterea amendamentelor.

Avem 20 de amendamente admise.

Dacă există intervenţii, obiecţii? Nu.

Adoptate.

Şi 5 amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea art. II din Legea nr. 32/2025 pentru modificarea art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 491/2025; caracter ordinar; avem şi amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva?

Domnul Kolcsár Károly, vă rog.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege vizează sectorul agricol şi are ca obiect de reglementare prorogarea termenului până la data de 1 ianuarie 2028 a obligativităţii elaborării amenajamentelor pastorale, precum şi înfiinţarea unui registru naţional pentru evidenţa păşunilor.

La prima vedere, proiectul de lege pare unul simplu, însă, în fond, este foarte urgent şi important. Dacă nu adoptăm anul acesta acest proiect, atunci majoritatea fermierilor riscă să nu-şi încaseze subvenţia pe păşunile aferente exploatate. Acest fapt este un lucru foarte rău, deoarece în situaţiile actuale, când inputurile au crescut, fermierii nu-şi mai pot susţine activitatea.

Ne pasă de agricultura autohtonă şi din acest motiv Grupul UDMR a iniţiat acest proiect de lege.

Iar pe această cale solicit Ministerului Agriculturii ca în bugetul din anul 2026 să aloce fondurile necesare elaborării amenajamentelor pastorale.

Iar pe această cale vă rog, stimaţi colegi, ca indiferent din ce grup politic facem parte, să susţineţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc anticipat, atât în numele iniţiatorilor, cât şi în numele fermierilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru agricultură, domnule preşedinte Ciunt, vă rog.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. II din Legea nr. 32/2025 pentru modificarea art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, transmis cu adresa PL-x 491/2025.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. II din Legea nr. 32/2025. De asemenea, iniţiativa vizează înfiinţarea Registrului electronic pentru monitorizarea regimului de organizare, administrare şi exploatare a pajiştilor, gestionat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Scarlat George.

Domnul George Scarlat:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vreau să încep prin a mulţumi tuturor colegilor din Comisia pentru agricultură, cât şi din Comisia pentru mediu, întrucât unul din amendamentele aduse acestui proiect de lege de modificare a Ordonanţei nr. 34 privind organizarea şi administrarea pajiştilor şi păşunilor -a fost susţinut în unanimitate.

Prin acest proiect de lege şi prin această modificare adusă Ordonanţei nr. 34 sper să îndreptăm o mare nedreptate făcută fermierilor care deţin cu adevărat animale şi sunt fermieri activi versus acei utilizatori de pajişti şi păşuni care aveau ca ţintă doar subvenţiile pe aceste suprafeţe.

Din păcate, statul român, din 2015, când a avut Ministerul Agriculturii obligaţia de a urmări aceste amenajamente pastorale - din nefericire, şi noi, aici, în Parlament, am prorogat şi am acceptat tacit perpetuarea acestei nedreptăţi.

Riscăm, ca stat, ca peste ani de zile, Comisia Europeană să se îndrepte împotriva noastră pentru a plăti pentru această regulă nebifată de România cu privire la această ţintă de a întreţine cele 4,5 milioane de hectare, din 2007, când am aderat la Uniunea Europeană şi, din nefericire, beneficiari ai acestor suprafeţe nu sunt fermierii. De aceea, consecinţa - scăderea efectivelor de animale din ţară a fost şi din această cauză, că aceste suprafeţe nu sunt deţinute şi exploatate de fermieri.

Vă rog şi vă cer tuturor să susţinem acest proiect de lege.

Încă o dată mulţumindu-le tuturor colegilor din cele două comisii, Grupul Partidului Naţional Liberal, aşa cum am spus-o întotdeauna, va susţine activitatea fermierilor.

Şi sper ca această modificare adusă proiectului de lege să nu fie în Executiv întreruptă, aşa cum ani de zile a fost întreruptă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Marussi George-Nicolae, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul George-Nicolae Marussi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este o iniţiativă bună, vom vota şi noi, dar cred că trebuie menţionat că de prea multe ori ne stabilim nişte termene pe care ulterior suntem în situaţia să le amânăm.

Este foarte bine că ne propunem un nou registru naţional pentru pajişti, dar riscăm să ajungem în aceeaşi situaţie în care suntem cu Registrul Agricol Naţional, care este reglementat din 2018 că este obligatoriu, dar nu se respectă, şi în forma legii, deşi spunem că acest registru este obligatoriu, în paragraful următor se spune că este la alegerea Consiliului Local dacă menţine acest registru electronic sau îl menţine pe hârtie.

Sperăm ca, fiind în anul 2025, să putem trece la digitalizarea acestui sector.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Tot la dezbateri generale, domnul deputat Ciunt Ionel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Ionel Ciunt:

Stimaţi colegi,

Pentru reglementările care prevăd amenajarea pajiştilor, amenajamentelor pastorale, termenul de astăzi, prevăzut de legislaţia în vigoare, este 1 ianuarie 2026.

Realizarea acestor amenajamente pastorale presupune măsurători, hărţi, un dosar destul de complicat din punctul de vedere al realizării acestor proiecte şi mai înseamnă şi cheltuieli pentru UAT-uri şi pentru utilizatorii acestor pajişti.

Pentru ca fermierii să nu piardă subvenţiile privind păşunatul, este nevoie de prelungirea acestui termen şi, aşa cum am propus, prelungirea termenului până la 1 ianuarie 2028.

Grupul parlamentar al PSD va vota acest proiect de lege.

Şi rog toţi colegii parlamentari care doresc ca fermierii să nu piardă subvenţiile să voteze acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Velcescu Florin-Bogdan, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În comisie am dezbătut, am înţeles, e în regulă, vom vota acest punct de pe ordinea de zi, Grupul AUR va susţine această lege, susţinem fermierii, dar am vrea să înţelegem de ce am ajuns iarăşi în situaţia de a da aprobare aşa, pe ultima sută de metri, cu sabia lui Damocles deasupra capului, că pierdem subvenţiile.

Am avut aceeaşi discuţie anul trecut pe vremea asta. Aceeaşi aprobare, doar că acum a venit un pic modificată, cu acest Registru electronic. Registru electronic care nu va funcţiona, să ne înţelegem. Este o fanfară frumoasă, aşa, în faţa Bruxelles-ului. La fel ca şi aplicaţia RUTI, în loc să avem Legea lobby-ului, avem aplicaţia RUTI, aşa şi aici.

Nu-şi doreşte nimeni să piardă subvenţia, este evident că agricultura română dacă a rămas fără subvenţii europene a dispărut, dar cred că ar trebui să nu mai ajungem în situaţii din astea, de a semna şi de a vota sub presiune şi sub iminenta pierdere a fondurilor europene. Cred că se putea face discuţia asta prin vară, prin toamnă, în primăvară.

Să vedem dacă există acest Registru electronic şi dacă va funcţiona. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ene Gabriela-Corina, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna deputat Ene Gabriela-Corina, din partea Grupului parlamentar al PSD. (Vociferări.)

A fost o eroare.

Domnul deputat Ciubuc Ciprian, neafiliat.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Grupul deputaţilor independenţi va susţine acest proiect de lege.

Într-adevăr, fermierii trebuie să încaseze subvenţiile pentru păşunile concesionate de la primării, care sunt în întârziere, dar vreau să atrag atenţia în legătură cu o problemă care se perpetuează sub administraţia primarilor PSD, PNL, chiar şi UDMR.

Stimaţi colegi,

Trebuie să înţelegem că agricultura românească este despre mâncare bio şi mâncare tradiţională românească. Cu toţii ştim ce ne este livrat astăzi în supermarketurile din România şi produsele româneşti bio sunt practic greu accesibile pentru toţi cetăţenii români de la oraşe.

În momentul în care noi susţinem, prin primari, că vorbim - primari ai PSD, PNL, UDMR sau USR, susţinem vânătorii de subvenţii şi dăm păşunile, concesionăm păşunile la nişte "fermieri" de carton, care îşi cumpără animale în anul în care concesionează păşunile, iar în anul următor, calendaristic, ei încasează doar subvenţia şi vând animalele, sau, cu aceleaşi animale, concesionează mai multe păşuni - chiar sunt cazuri, şi în mai multe judeţe - înseamnă că ne dăm... singuri ne sabotăm economia şi mâncarea românească.

Deci, dacă aceste practici nu vor înceta şi nu vom înţelege că concesionarea păşunilor trebuie făcută echidistant, corect şi just, iar cei care încasează subvenţii trebuie să fie adevăraţii crescători de animale şi nu vânătorii de subvenţii care sunt apropiaţi ai PSD, PNL şi partidelor care conduc primăriile...

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 6 amendamente admise.

Dacă există intervenţii, obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Alături de noi, la balcon, avem un grup de invitaţi - doamna Alessandra Stoicescu, însoţită de un grup de studenţi de la SNSPA.

Bine aţi venit la Camera Deputaţilor, Parlamentul României! (Aplauze.)

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru între Guvernul României şi Organizaţia pentru Cooperare Comună în Domeniul Armamentului (OCCAR) pentru participarea României la programe gestionate de OCCAR, semnat la Bucureşti, la 8 octombrie 2025; PL-x 481/2025; caracter ordinar, raport fără amendamente.

Reprezentantul Guvernului nu a ajuns încă, îl aşteptăm.

Am să rog reprezentantul comisiilor sesizate în fond, de fapt, al comisiei sesizate în fond, că este vorba doar de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru între Guvernul României şi Organizaţia pentru Cooperare Comună în Domeniul Armamentului (OCCAR) pentru participarea României la programe gestionate de OCCAR, semnat la Bucureşti, la 8 octombrie 2025

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu acest proiect, trimis cu adresa PL-x 481 din 17.11.2025 şi înregistrat la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sub nr. 7C-14/324 din 17.11.2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru participarea României, în calitate de stat terţ, la programele în domeniul dotării cu armament gestionate de Organizaţia pentru Cooperare Comună în domeniul Armamentului - OCCAR -, organizaţie internaţională care facilitează şi gestionează programe complexe de cooperare în domeniul echipamentelor pentru apărare. Totodată, Organizaţia asigură interoperabilitatea programelor şi echipamentelor sale de apărare prin standarde comune şi strânsa colaborare cu organizaţii precum Agenţia Europeană de Apărare, NATO ETSI şi Software Defined Radio Forum. În calitate de stat terţ, care nu este parte la Convenţia OCCAR, România va putea participa la programele OCCAR prin acorduri de securitate, licitaţii contractuale şi acorduri oficiale de integrare în programe, sub condiţia aderării la normele şi cerinţele OCCAR. Interesul imediat al părţii române în raport cu OCCAR este reprezentat de achiziţia de corvete, întrucât România, reprezentată de Ministerul Apărării Naţionale, participă, prin intermediul Statului Major al Forţelor Navale, la proiectul PESCO European Patrol Corvette, în cadrul căruia statele membre ale Uniunii Europene implicate planifică, în mod colaborativ, activităţile majore aferente proiectării şi dezvoltării industriale ale noilor corvete. Semnarea acordului-cadru nu creează niciun angajament financiar sau în natură din partea României. Angajamentele financiare şi bugetele vor fi definite în cadrul aranjamentelor şi/sau înţelegerilor tehnice aferente fiecărui program individual la care Guvernul va participa.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Membrii comisiei au examinat în şedinţa din 24.11.2025 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

...un raport de adoptare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Năcuţă Sorin, dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Sorin Năcuţă:

Stimaţi colegi,

Prin acest proiect se creează oportunitatea pentru România de a se integra în programe strategice europene, prin participarea ţării noastre la activităţi gestionate de Organizaţia pentru Cooperare Comună în domeniul Armamentului - OCCAR.

Consider că este un pas necesar pe care trebuie să-l facem şi să evităm astfel izolarea industriei naţionale de profil, dar şi să asigurăm modernizarea forţelor navale, în contextul actual geopolitic extrem de tensionat.

Concret, dacă România se va poziţiona ca parte activă a cooperării europene în domeniul apărării, vom putea accesa finanţare europeană prin Fondul European de Apărare, cu impact redus asupra bugetului naţional, vom moderniza forţele navale prin corvete, vom integra industria de apărare românească în lanţurile de producţie europene şi vom putea asigura transferul de tehnologie fără de care nu am conta în mod real în această piaţă.

Având în vedere aceste aspecte, Grupul Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor susţine adoptarea acestui proiect şi reafirmăm angajamentul ferm de creştere a capabilităţilor de apărare ale României. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Velcescu Florinel... Florin-Bogdan, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Nu era o problemă nici cu "Florinel", dar e Florin.

După episodul de bromance pe care l-am văzut ieri, în presă, între Nicuşor şi Macron, o să trebuiască să vă obişnuiţi cu astfel de proiecte-cadru, de programe, autostradă pentru tot ce înseamnă militar, pentru ce înseamnă cheltuieli militare.

Ce nu-mi e mie foarte clar - cum încep să vină în avalanşă aceste programe-cadru care aparent n-au nicio obligaţie pentru statul român, dar care setează nişte borne, din punct de vedere legislativ, pentru a mai face nişte achiziţii dubioase.

Eu nu-mi aduc aminte, cât era domnul Moşteanu, să fi văzut licitaţii publice pe armament, am văzut numai direcţionări. Şi majoritatea, către Franţa.

Oare de-acum încolo o să crească aceste direcţionări, o să vină şi mai multe contracte direcţionate din Franţa? Întreb şi eu aşa, pentru Macron, că pe Nicuşor nu pot să-l întreb, că l-am văzut ieri - săracul, era doar un zâmbet tot; atât s-a putut. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Pe procedură, domnul lider Rodeanu, vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vin în faţa dumneavoastră cu propunerea de a prelungi programul de lucru până la dezbaterea PL-x 488/2025 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului "Acţiunea pentru securitatea Europei" (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normativ), aflat pe ordinea de zi la 13 marginal.

Menţionez că nu am obţinut consens în discuţiile cu liderii şi va fi necesar votul.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

140 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 60 de abţineri.

Propunerea... (Vociferări.)

Da, o persoană ne anunţă că nu-i funcţionează cartela. (Se referă la domnul deputat Mircea-Vasile Govor.)

Rugăm stafful să vă ajute.

Deci propunerea a fost adoptată.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Autostrada A1 Cofinanţare aferentă fondurilor de coeziune ale UE - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 8 octombrie 2025; PL-x 480/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă; raport fără amendamente.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat, din partea Guvernului României.

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Prin proiectul de lege vă rugăm să ratificaţi Contractul de finanţare pentru Autostrada A1, în valoare de 500 de milioane de euro, împrumut care se va trage în maximum 10 tranşe şi va fi acordat pe o perioadă de până la 27 de ani.

Mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanţe, domnule preşedinte Huţucă, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Autostrada A1 Cofinanţare aferentă fondurilor de coeziune ale UE - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 8 octombrie 2025

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Contractului de finanţare - Autostrada A1 Cofinanţare aferentă fondurilor de coeziune ale Uniunii Europene - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, pentru un împrumut de 500 de milioane de euro acordat României de Banca Europeană de Investiţii, pentru construcţia Autostrăzii Sibiu-Piteşti, parte a Reţelei Trans-Europene de Transport.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport prin care se propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Vela Ion-Marcel.

Domnul deputat Vela?

O eroare.

Nefiind...

(Doamna deputat Veronica Grosu solicită să ia cuvântul.)

Doamna deputat Grosu Veronica?

Vă rog, AUR.

Doamna Veronica Grosu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege ne solicită aprobarea Contractului de finanţare semnat cu Banca Europeană de Investiţii pentru Autostrada A1 Sibiu-Piteşti.

Nimeni nu contestă importanţa strategică a acestui proiect, autostrada este vitală pentru conectivitatea României, pentru economia naţională şi pentru competitivitatea noastră în regiune.

Aşadar, scopul proiectului este în întregime legitim.

Din păcate, proiectul conţine vicii de tehnică legislativă, contrare Legii nr. 24/2000:

- Art. 4 permite utilizarea tranşelor pentru finanţarea deficitului bugetar fără a garanta destinaţia exclusivă pentru Autostrada A1;

- Art. 6 permite Guvernului să modifice oricând contractul, fără revenire la Parlament, subminând controlul legislativ asupra datoriei publice;

- Nota de fundamentare nu explică ordinea procedurală, impactul asupra sistemului financiar, costurile totale sau motivul pentru care documentul a fost semnat fără aprobarea noastră.

Aceste deficienţe sunt reale, sunt grave şi nu pot fi trecute cu vederea.

Un vot favorabil necondiţionat ar valida o practică periculoasă - Guvernul semnează mai întâi, Parlamentul aprobă ulterior, iar controlul legislativ devine formal.

În acelaşi timp, un vot împotrivă ar afecta calendarul lucrărilor şi relaţia cu BEI.

Din acest motiv, poziţia cea mai responsabilă, dragi colegi, vă revine.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, nemaifiind soli...

(Domnul deputat Adrian Câciu solicită să ia cuvântul.)

Domnule deputat Câciu, doriţi să interveniţi la acest proiect?

Vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al PSD va susţine acest proiect şi recomandă Guvernului să vină de fiecare dată cu toate acordurile de împrumut pe care România le face, inclusiv - din păcate, nu mai poate să vină cu acordul pe PNRR, dar ar fi putut să vină cu cel renegociat, să aprobăm împrumutul din PNRR rămas şi împrumutul din SAFE.

Şi pentru colegii noştri care nu susţin investiţiile în infrastructura mare, le doresc să meargă cât mai grabnic pe această autostradă care va fi şi ea gata, aşa cum merg pe celelalte autostrăzi şi drumuri expres care au fost făcute. E adevărat, s-a realizat şi deficit, e adevărat, s-au realizat şi împrumuturi, dar acum toată lumea face două ore până la Craiova.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului "Acţiunea pentru securitatea Europei" (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 488/2025; caracter organic; procedură de urgenţă; avem şi amendamente admise.

Din partea Guvernului României?

Comisia pentru industrii sau Comisia pentru apărare.

Comisia pentru apărare, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru apărare au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului "Acţiunea pentru securitatea Europei" (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Proiectul vizează implementarea unui mecanism temporar care oferă asistenţă financiară statelor membre, permiţându-le să realizeze investiţii publice urgente şi majore în sprijinul industriei de apărare, ca răspuns la actuala criză. Guvernul stabileşte prin acest O.U.G. cadrul legislativ, instituţional şi operaţional necesar accesării şi gestionării fondurilor dedicate modernizării, inovării şi creşterii capacităţilor industriale de apărare, în acord cu angajamentele comune la nivel european.

Comisiile au dezbătut acest proiect în şedinţe separate şi în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru amendamente.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Două minute propun pentru...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Vă rog să vă pregătiţi.

Să înceapă votul!

(Domnul deputat Robert Alecu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Robert Alecu (din sală):

Procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

195 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă.

Adoptat.

Dezbateri generale.

Domnul Robert Alecu (din sală):

Procedură, doamnă preşedinte, până la...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Sunteţi neafiliat.

Deocamdată, la dezbateri generale, domnul deputat Năcuţă Sorin.

Domnul Robert Alecu (de lângă tribună):

Doamnă preşedinte,

N-aveţi voie să daţi drumul la dezbateri până când nu este prezent reprezentantul Guvernului. Păi, ce facem aici? (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog, domnule Năcuţă.

Domnul Robert Alecu (de lângă tribună):

Nu mai daţi drumul la dezbateri până când nu este prezent reprezentantul Guvernului.

Daţi-mi microfonul pe procedură, am solicitat înaintea domnului deputat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci, aţi fost înscris la cuvânt după domnul Năcuţă, aşteptaţi, am să vă dau cuvântul. (Vociferări.)

Aşteptaţi să vă dau cuvântul, da?

Domnul Sorin Năcuţă:

Stimaţi colegi,

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ne arată cât de fragilă este stabilitatea regională şi cât de expuşi suntem în faţa unor astfel de provocări.

De aceea, este important ca statele europene să acţioneze unitar şi să fie pregătite să îşi apere valorile şi securitatea proprie.

În acest context, dezbatem un proiect necesar şi vital pentru securitatea României şi pentru îndeplinirea angajamentelor ţării noastre care rezultă din statutul de membru NATO şi UE.

Prin adoptarea acestui proiect de lege vom putea contribui la stabilitatea regională şi ne vom putea consolida capacitatea de apărare.

Instrumentul "Acţiunea pentru securitatea Europei" - SAFE - ne oferă o şansă unică, creând oportunitatea de a investi rapid şi eficient în industria naţională de apărare, pentru a moderniza capacităţile de producţie şi pentru a asigura echipamentele necesare armatei române.

Consideraţi aceste argumente şi ca un răspuns pentru cei care au întrebări şi îndoieli privind participarea României la aceste programe europene de securitate.

Este, aşadar, momentul să demonstrăm că suntem pregătiţi să acţionăm ferm şi responsabil.

Prin votul nostru de astăzi dăm un semnal clar că România este pregătită să îşi apere cetăţenii şi să îşi îndeplinească angajamentele de securitate faţă de partenerii noştri strategici.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sunt convins că onor Guvernul, în inteligenţa sa, va veni cu o completare la această ordonanţă. Este exact despre ceea ce discutam la punctul anterior.

Am înţeles, se face o procedură internă, şeful Cancelariei devine dirijorul planului de înzestrare a României. Dar, ce să vezi? Banii sunt împrumutaţi de România.

Dacă tot vrem să fim consecvenţi şi aprobăm de către Parlament contractele de finanţare care au la bază împrumuturi luate de România de la diverşi finanţatori internaţionali, inclusiv, dacă e cazul, şi de la Comisia Europeană, cred că ar fi fost corect să avem o anvelopă totală a acestui plan de înzestrare, iar acea anvelopă care reprezintă împrumut să fie aprobată de Parlamentul României.

Mai mult decât atât, până la 30 noiembrie, România trebuia să trimită planul de finanţare la Comisia Europeană. Nu avem la acest moment, când vom vota, şi vom susţine, până la urmă e o ordonanţă care reprezintă o procedură, nu asta e problema, dar atrag atenţia Guvernului să vină cu planul de finanţare şi să-l supună spre aprobare Parlamentului României, pentru că e vorba de 16 miliarde de euro, iar dacă cineva se va întreba de deficitul din anii viitori, eu zic că ar fi bine să nu se mai întrebe, dacă primim răspunsurile utile de la Guvern.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Cunoaştem, ca teoretician al dreptului, care este raportul dintre dreptul european, dreptul Uniunii Europene, şi dreptul naţional, inclusiv din perspectiva regimului juridic al regulamentelor Uniunii Europene.

Nu putem însă accepta faptul că, sub masca acestei subordonări în plan normativ, suntem puşi în situaţia să adoptăm acte normative chiar dacă efectele lor sunt distructive pentru România şi pentru cetăţenii ei.

Cum spunea un om politic trecut în eternitate, ţara asta cade pe noi, ne confruntăm cu probleme care sunt greu de cuprins cu mintea şi de acceptat în realitate, şi noi adoptăm ordonanţe de urgenţă prin care împovărăm cu miliarde de lei viitorul acestei ţări.

Vă rog să priviţi conţinutul acestei ordonanţe şi veţi constata că prin măsurile care sunt dispuse, practic, singurul responsabil în derularea acestui program este Guvernul, prin Cancelaria Prim-Ministrului, care, potrivit Codului administrativ, e o structură fără personalitate juridică, dar devine dintr-odată o suprastructură care negociază cu Uniunea Europeană, care negociază şi transmite, comunică CSAT-ului etc.

Unde e Parlamentul în această procedură şi în acest program? Pentru că apare numai aşa, printr-un articol, art. 11, că Parlamentul va aproba prin comisii nu ştiu ce chestiuni.

Deci, pentru aceste considerente, ne vom abţine de la votarea acestei ordonanţe.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Suntem de acord în mare parte cu cei doi antevorbitori care au punctat probleme din acest program, SAFE, care este un program de împrumut, la nivelul Uniunii Europene, de 150 de miliarde de euro, parte dintr-un program mult mai mare, de 800 de miliarde de euro, numit ReARM. Din aceşti primi bani, de 150 de miliarde de euro, aceste împrumuturi, România ia aproape 17 miliarde de euro - raportat la PIB, acesta fiind cel mai mare împrumut din Uniunea Europeană.

Putem face o paralelă foarte bună între modul de cheltuire al acestor bani şi modul de cheltuire al banilor în timpul pandemiei. Sunt proceduri ilegale, lipsa legitimităţii, lipsa transparenţei, motiv pentru care, pentru prima dată în istorie, Parlamentul European a dat în judecată Comisia Europeană la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

N-avem nicio garanţie că aceşti bani împrumutaţi, aproape 5% din PIB, 17 miliarde de euro, vor rămâne în România; nicio garanţie că produsele, armele cumpărate prin împrumuturi vor fi produse în România. Contractele de sub 10 miliarde de euro vor fi prin atribuire directă, deci nu ştim ce anume se va cumpăra din aceşti bani şi dobânda care se va plăti pentru ei.

Nouă state membre din Uniunea Europeană au refuzat acest mecanism.

În condiţiile în care datoria externă a României a ajuns la pragul maxim acceptat, de 60%, principalele surse de finanţare a acestui program sunt aceste împrumuturi netransparente şi încălcarea regulilor elementare privind disciplina fiscală. Suntem la un deficit anual de aproape 30% din venituri. Cu aceste împrumuturi vom ajunge la aproape 50% din venituri.

Din aceste motive, şi noi ne vom abţine.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am să invit acum reprezentantul Guvernului, care a ajuns între timp, mulţumim domnului secretar de stat de la Ministerul Apărării, pentru prezentarea punctului de vedere.

Vă rog. (Vociferări.)

La SAFE. SAFE. PL-x 488/2025.

Domnul Eduard Bachide (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sunt Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale. (Vociferări.)

O.U.G. nr. 62/2025 stabileşte măsurile punerii în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului de instituire a instrumentului "Acţiunea pentru Securitatea Europei" - SAFE, fiind stabilite responsabilităţile autorităţilor publice implicate şi actele juridice prin care sunt definite cerinţele de cooperare rezultate din negocierea dintre Cancelaria Prim-Ministrului şi statele eligibile potrivit prevederilor Regulamentului (UE) 2025/1106.

De asemenea, pentru proiectele propuse prin SAFE, Parlamentul, prin Comisiile reunite de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, se pronunţă cu privire la solicitarea de aprobare prealabilă în termen de 20 de zile de la primirea acesteia.

Proiectul O.U.G. a fost avizat prin Hotărârea CSAT nr. 119 din 17.11.2025.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

La dezbateri generale a mai solicitat cuvântul domnul Alecu Robert, neafiliat.

Domnul Robert Alecu:

Nu la dezbateri generale, pe procedură.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Vă reamintesc că simplul fapt că staţi pe acel scaun nu vă dă dreptul să organizaţi şi să aplicaţi Regulamentul cum binevoiţi.

La dezbateri pentru proiecte de aprobare ale ordonanţelor de Guvern este obligatorie prezenţa reprezentantului Guvernului, conform Regulamentului...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Articolul, vă rog!

Domnul Robert Alecu:

...iar dumneavoastră aveţi obligaţia...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Articolul! Daţi articolul!

Domnul Robert Alecu:

Art. 95 alin. (3).

Iar...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi...

Domnul Robert Alecu:

Iar dumneavoastră...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...vă rog să citiţi...

Domnul Robert Alecu:

...aveţi obligaţia să aşteptaţi...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...cu atenţie Regulamentul...

Domnul Robert Alecu:

...prezenţa reprezentantului...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...că aceste propuneri vin...

Domnul Robert Alecu:

...şi până atunci să amânaţi...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...din partea liderului sau viceliderului...

Domnul Robert Alecu:

...să amânaţi dezbaterea.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...unui grup parlamentar.

Dumneavoastră sunteţi neafiliat.

Vă rog să citiţi cu atenţie Regulamentul.

Domnul Robert Alecu:

Eu fac o...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Robert Alecu:

...fac referire la o prevedere...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Rodeanu...

Domnul Robert Alecu:

....regulament... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...din partea Grupului USR. (Vociferări.)

Vă rog să citiţi cu atenţie Regulamentul şi să fiţi mai calm. (Se adresează domnului deputat Robert Alecu.)

Vă rog, domnule lider. (Vociferări.)

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

De fiecare dată când, de la tribuna Parlamentului, de aici, se vorbeşte despre dotarea armatei, despre înzestrare, despre proiecte strategice, despre avize favorabile din partea CSAT, se creează aşa o stare de nervozitate... (Vociferări.) şi vin să se expună tot felul de motive, de presupuse elemente, erori în zona de tehnică legislativă, plus exagerarea elementului de îndatorare, împrumuturi şi toate celelalte... (Vociferări.) care cumva sunt îmbinate şi vin în zona acestor proiecte. (Vociferări.)

Nu! Vorbim astăzi despre un alt proiect, vorbim despre SAFE, un mecanism european prin care statele membre UE... (Vociferări.) cooperează, se sprijină reciproc, se înarmează, se dotează şi acoperă o parte din investiţiile... (Vociferări.) critice pe mai multe domenii.

Da, România este favorizată în acest program. Primim sprijin pe una dintre cele mai mari sume alocate către membrii Uniunii Europene, participanţi la acest program.

Mie îmi pare, sincer, rău că a plecat domnul secretar de stat de la Ministerul Transporturilor, pentru că aţi fi putut discuta cu dumnealui, să vedeţi ce înseamnă acest SAFE pentru proiectele mari... (Vociferări.) de infrastructură... (Vociferări.) rutieră din România, cât de mult sprijină zona de autostrăzi, de drumuri expres. (Vociferări. Gălăgie.)

Dincolo de toate, vorbiţi cu dumnealui... (Vociferări.) şi vă va oferi datele exacte.

În plus, în raport este chiar şi un amendament propus de Ministerul Transporturilor, prin care aceste proceduri de achiziţie pe proiectare şi execuţie, în zona de proiecte pe mobilitate militară, tronsoane de autostradă şi drum expres sunt făcute în procedură accelerată, astfel încât banii să intre cât mai repede în România, iar aceste tronsoane să fie gata cât mai repede.

Dar dincolo de toate, nu vorbim doar de dotarea Armatei Române, vorbim de infrastructuri economice care generează şi acoperă nevoile Armatei Române, dar şi ale aliaţilor.

Adică prin SAFE... dacă discutăm de SAFE, discutăm despre proiecte economice, capacităţi de producţie, aici, în ţară, a necesarului de acoperit în zona militară.

Deci votul dumneavoastră arată foarte multe şi în ceea ce priveşte partidele... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 19 amendamente admise.

Dacă există obiecţii de la marginal 1 la marginal 9? Nu. Adoptate.

De la 10 la 19? Nu. Adoptate.

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

M-am înscris şi eu.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

De la neafiliaţi...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Poftim?

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Colegul meu a intrat pe procedură, de la...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu poate să intre pe procedură. (Vociferări.)

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Vorbeam de colegul de la neafiliaţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, dar a fost o persoană de la neafiliaţi care a vorbit, conform Regulamentului.

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Am înţeles, am înţeles, dar el s-a referit la altceva. S-a dus la procedură, la altă discuţie, nu pe fondul legii, aia era discuţia.

El a cerut pe procedură, dumneavoastră aţi explicat...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

La explicarea votului.

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Dar de ce, dacă Regulamentul îmi permite?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am dat cuvântul unui coleg pentru...

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Pe procedură.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu pe procedură, nu există procedură. (Vociferări.)

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

El de la început a zis că intervine pe procedură.

Domnul Victor Ovidiu Ganţ (de la prezidiu):

El voia, dar nu poate pe procedură, că nu e lider sau vicelider, ce procedură?

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Ştiu că nu poate. Tocmai d-aia...

Domnul Victor Ovidiu Ganţ (de la prezidiu):

Păi, şi-atunci?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi-atunci a intrat pe dezbateri generale.

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Dar noi suntem Parlament, să dezbatem...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Suntem în Parlament să dezbatem...(Vociferări.)

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Ce Parlament suntem?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi vă rog să...

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Ce, asta e dictatură sau ce?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...fim cu toţii...

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Păi, da, suntem cu toţii, dar...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...colegi şi să respectăm Regulamentul.

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Eu sunt coleg.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trebuia să aveţi această discuţie cu colegul dumneavoastră. (Vociferări.) Dumneavoastră sunteţi un parlamentar cu experienţă... (Vociferări.) da...

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Colegul meu a intervenit pe procedură...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...ştiţi că un parlamentar neafiliat...

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Colegul meu...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...nu poate să solicite...

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

E greşit.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...ceea ce a solicitat.

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

E greşit.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

În consecinţă, fiind şi dumneavoastră neafiliat, fiind acolo, împreună, puteaţi să-i atrageţi atenţia...

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Nu e împreună, că nu stăm unul lângă altul, ca să...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Păi, sunteţi acolo toţi...

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Nu suntem toţi...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...unul lângă celălalt.

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Nu suntem toţi unul lângă celălalt.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da.

Mulţumesc. (Vociferări.)

O să vă aşteptăm...

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Respectaţi legea...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Respectăm...

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Dar de ce vă e teamă? (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Respectăm Regulamen...

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Dar de ce vă e teamă de două minute... (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu ne este teamă... (Vociferări.)

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

De ce?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu ne este teamă... (Vociferări.)

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Citesc pe dumneavoastră...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă invităm...

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

...frica şi teama.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu e adevărat...

Domnul Dumitru Coarnă (din faţa prezidiului):

Ei, nu.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...n-avem de ce să ne fie teamă, decât de...

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş (de la prezidiu):

...respectarea Regulamentului.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să dau citire iniţiativei legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit: Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe; Pl-x 247/2025.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Ne vedem peste 10-15 minute, la şedinţa de vot final.

Mulţumesc.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Sistemul de vot a fost resetat, deci suntem pregătiţi pentru votul final.

Stimate colegi,

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Să înceapă votul!

Suntem în cvorum.

193 de colegi prezenţi.

Începem şedinţa.

Legi ordinare. Adoptări

1. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 32 alin. (7) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; PL-x 655/2023; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

241 de colegi prezenţi, 237 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează.

Adoptat.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, precum şi a Legii nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiţii alternative; PL-x 449/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru politică economică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

255 de voturi pentru, o abţinere.

Adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2024 privind reglementarea unor măsuri pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, inclusiv reglementări necesare pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă al României, precum şi pentru completarea art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare; PL-x 514/2024; lege ordinară.

Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

211 voturi pentru, un vot împotrivă, 47 de abţineri.

Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, privind modificarea art. II din Legea nr. 32/2025 pentru modificarea art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum şi pentru înfiinţarea Registrului electronic pentru monitorizarea regimului de organizare, administrare şi exploatare a pajiştilor; PL-x 491/2025; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

196 de voturi pentru, 71 de colegi se abţin.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Matieş Călin-Gheorghe, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Încă o dovadă că încercăm să păcălim Comisia Europeană.

Registrul pajiştilor şi această sarcină a Comisiei Europene vin de vreo câţiva ani. Registrul pajiştilor trebuie să cuprindă mult mai mult decât proprietate, contract de închiriere şi încărcătura de animale. Trebuie să cuprindă, conform Comisiei Europene, şi calitatea solului, şi speciile de plante, şi arbuştii care sunt acolo, şi clădirile care sunt acolo.

Ceea ce facem acum, păcălim.

Mai mult de atât, îi dăm putere primarului să-l amendeze pe fermier cu 500 lei dacă el nu-şi depune într-un asemenea registru - o făcătură -, pentru că toate datele le are statul român.

Doar că vorbim de digitalizare. Unde e digitalizarea?

Încărcătura o are DSV-ul.

APIA are toate situaţiile terenurilor cu proprietate şi contract, că atunci când dă subvenţie ţine cont de aceasta, doar că facem o struţo-cămilă, aşa, numai de dragul de a face proiecte de lege.

De aceea, Grupul AUR s-a abţinut la acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnul deputat Stoica Alin-Bogdan, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Doamnă preşedinte şi stimaţi colegi,

Salutăm aderenţa domnilor de aici, din stânga, la Uniunea Europeană şi la faptul că, iată, cele mai bune reforme sunt făcute în România cu ajutorul Uniunii Europene. Iar aderenţa la valorile europene a acestui grup ne bucură şi vă mulţumim. (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru între Guvernul României şi Organizaţia pentru Cooperare Comună în Domeniul Armamentului (OCCAR) pentru participarea României la programe gestionate de OCCAR, semnat la Bucureşti, la 8 octombrie 2025; PL-x 481/2025; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

273 de voturi pentru, două abţineri.

Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Autostrada A1 Cofinanţare aferentă fondurilor de coeziune ale UE - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 8 octombrie 2025; PL-x 480/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

274 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Legi organice. Adoptări

7. Proiectul de Lege pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum şi pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare; PL-x 201/2025; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

186 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 78 de colegi se abţin.

Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului "Acţiunea pentru securitatea Europei" (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 488/2025; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

193 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 80 de abţineri.

Adoptat.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Urmează şedinţa Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.44.