Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 7.59.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Cătălin Drulă:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 17 iunie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă aduc aminte că avem un algoritm adoptat anul trecut de Comitetul liderilor, cu care eu personal nu sunt de acord, dar asta este regula, algoritmul cu 4 deputaţi - PSD, 4 - AUR, 4 - PNL, 4 - USR, 3 - UDMR, 2 de la minorităţile naţionale, unul de la SOS, unul de la UPR şi un deputat neafiliat.

Acestea fiind zise, începem cu Grupul PSD şi dau cuvântul, pentru a-şi susţine declaraţia politică, domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Cultura ca punte între oameni, oraşe şi generaţii".

Cultura are puterea de a aduce oamenii împreună, de a da viaţă oraşelor şi de a crea legături între generaţii, comunităţi şi idei. Ea nu înseamnă doar spectacole, festivaluri sau evenimente, ci înseamnă emoţie, educaţie, identitate şi încrederea că o societate poate creşte frumos atunci când îşi respectă artiştii, publicul şi instituţiile culturale.

Cluj-Napoca este unul dintre oraşele în care se vede cel mai bine cum investiţia în cultură poate genera dezvoltare economică, atractivitate şi coeziune socială. De-a lungul anilor, Municipiul Cluj-Napoca a devenit un reper cultural important, un loc în care filmul, muzica, artele şi educaţia artistică au construit, într-adevăr, evenimente de succes, dar şi o stare de spirit.

Zilele acestea, oraşul nostru găzduieşte Festivalul Internaţional de Film Transilvania, care a ajuns deja la ediţia a 25-a. Sunt prezenţi, din nou, cinefili, artişti, profesionişti din industria filmului, tineri şi iubitori ai cinematografiei şi ai frumosului, în general. Clujul a redevenit un spaţiu al poveştilor, al întâlnirilor şi al dialogului, prin proiecţiile de film. TIFF este deja parte din identitatea Cluj-Napoca, şi nu numai, a crescut odată cu oraşul şi a contribuit la formarea unui public educat, curios şi apropiat de cultura cinematografică.

De aceea, invit cinefilii din întreaga ţară să vină la festival, să descopere filme, oameni, locuri şi o atmosferă culturală care face cinste României.

Şi, ca să rămânem tot la Cluj-Napoca, un alt moment important pentru viaţa culturală şi universitară a Clujului îl reprezintă finalizarea noului sediu al Academiei Naţionale de Muzică "Gheorghe Dima". Este un proiect care asigură spaţii moderne pentru studenţi şi profesori şi transmite în paralel un mesaj important: tinerii care aleg muzica, arta şi performanţa au nevoie de condiţii pe măsura talentului lor, pe care comunitatea şi statul au datoria să le ofere.

România are nevoie de astfel de exemple. Are nevoie de festivaluri puternice, de instituţii culturale moderne, de artişti sprijiniţi şi de tineri care să simtă că pot performa aici, acasă.

În aceeaşi linie, marile evenimente culturale naţionale, precum Concursul şi Festivalul Internaţional "George Enescu" sau Festivalul Naţional de Teatru, ne amintesc că România are o tradiţie culturală valoroasă, care generează responsabilitatea de a merge mai departe.

Pe de altă parte, nu pot să nu îmi exprim profunda mâhnire legată de imposibilitatea de a organiza o premieră corespunzătoare a filmului "Fjord", al lui Cristian Mungiu, proaspăt medaliat la Cannes. În Bucureşti încă nu avem un spaţiu care să primească un asemenea eveniment cultural.

Dragi colegi,

Cultura este una dintre investiţiile cele mai importante pe care le putem face într-o societate.

O ţară care investeşte în cultură investeşte în educaţie.

O ţară care investeşte în cultură investeşte în identitate.

O ţară care investeşte în cultură investeşte în viitor.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Se pregăteşte doamna deputat Chilat.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi este despre ziua victoriei Revoluţiei de la 1848, care a reprezentat fundamentul democraţiei româneşti.

Data de 11 iunie, instituită oficial prin Legea nr. 27/2023, reprezintă momentul în care voinţa unui popor de a fi liber a învins ezitările şi a impus dreptatea.

În această zi, în anul 1848, domnitorul Gheorghe Bibescu semna Proclamaţia de la Islaz, recunoscând astfel Guvernul Revoluţionar Provizoriu şi programul paşoptist care viza modernizarea societăţii româneşti. Această victorie de etapă a reprezentat scânteia care a transformat aspiraţiile nobililor, intelectualilor şi ale simplilor cetăţeni într-un proiect politic coerent, menit să scoată ţara din umbra protectoratelor străine şi să o aşeze pe harta naţiunilor europene moderne.

Paşoptiştii au fost acei oameni providenţiali care au înţeles că o naţiune nu poate prospera fără libertăţi cetăţeneşti, fără egalitate în faţa legii şi fără o identitate naţională asumată. Numele lor - Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Ion C. Brătianu, Avram Iancu, Andrei Şaguna sau C.A. Rosetti - sunt astăzi simboluri vii ale sacrificiului pentru democraţie. De asemenea, trebuie să cinstim memoria unor femei curajoase, precum Ana Ipătescu şi Maria Rosetti, care au demonstrat că lupta pentru drepturi şi afirmare naţională nu a cunoscut bariere de gen, ci a fost un efort comun al întregului popor.

Deşi flacăra revoluţiei a fost oprită temporar de forţele imperiale, idealurile paşoptiste nu au pierit. Ele au continuat să ardă mocnit în conştiinţa românilor, devenind, în timp, motorul marilor transformări care au urmat: Unirea Principatelor din 1859 şi obţinerea Independenţei de Stat din 1877. Tot ceea ce suntem astăzi ca stat european, instituţiile moderne, reformele şi unitatea statului român îşi au rădăcinile în acea vară a anului 1848, când românii au avut curajul să ceară dreptul la autodeterminare.

Sărbătorind Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848, reconfirmăm ataşamentul nostru faţă de valorile fundamentale ale democraţiei. Generaţia paşoptistă ne-a lăsat moştenire un stat, dar mai ales o stare de spirit: curajul de a inova, puterea de a ne uni în momente de cumpănă şi credinţa neclintită în viitorul României.

Este, aşadar, datoria noastră, ca reprezentanţi ai poporului, să păstrăm vie această flacără şi să demonstrăm că merităm sacrificiul înaintaşilor noştri, prin tot ceea ce decidem şi construim pentru generaţiile care ne vor urma.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Crina-Fiorela Chilat.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ţintă.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Examenele naţionale - un test al elevilor, dar şi o oglindă a responsabilităţii statului faţă de educaţie"

Stimaţi colegi,

În aceste zile, mii de elevi din România trec prin emoţia şi presiunea celor mai importante examene din parcursul lor şcolar: Evaluarea Naţională şi Examenul de Bacalaureat. Aceste examene nu sunt simple teste de cunoştinţe, ci momente decisive care deschid drumuri către liceu, universitate şi viaţa profesională. Bacalaureatul reprezintă certificarea finalizării studiilor liceale şi oferă acces la învăţământul superior, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare.

Înainte de toate, trebuie să le transmitem elevilor un mesaj clar: nu sunt singuri. În spatele fiecărei lucrări de examen se află ani de muncă, sacrificiile familiilor, efortul profesorilor şi speranţele unor tineri care îşi construiesc viitorul.

Dar, în acelaşi timp, examenele naţionale reprezintă şi un test pentru sistemul de educaţie şi pentru noi, cei care avem responsabilitatea de a crea condiţii echitabile pentru fiecare copil, indiferent dacă învaţă într-un oraş sau într-o comunitate rurală. Nu putem cere performanţă acolo unde există încă diferenţe majore de acces la resurse educaţionale, infrastructură modernă şi sprijin de specialitate.

Un sistem de evaluare corect trebuie să însemne nu doar reguli clare şi transparenţă, ci şi şanse egale pentru toţi elevii. De aceea, trebuie să continuăm investiţiile în şcoli, în pregătirea cadrelor didactice, în programe de recuperare a decalajelor şi în sprijinirea copiilor care provin din medii vulnerabile.

Rezultatele de la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat nu trebuie privite exclusiv prin prisma statisticilor. În spatele fiecărui procent există un copil care a reuşit, un copil care are nevoie de o nouă şansă şi o familie care aşteaptă sprijin şi înţelegere.

Astăzi, le doresc tuturor elevilor mult succes, încredere şi puterea de a-şi demonstra valoarea. Iar nouă, decidenţilor politici, ne revine obligaţia de a transforma educaţia într-o prioritate reală, nu doar într-o promisiune rostită la începutul fiecărui an şcolar.

Viitorul României se scrie astăzi în sălile de clasă şi în sălile de examen. Să avem înţelepciunea de a investi în cei care îl vor construi.

Vă mulţumesc.

Crina-Fiorela Chilat, deputat al PSD de Maramureş.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Ţintă nu este, aşa că trecem la Grupul AUR.

Dau cuvântul domnului deputat Velcescu.

Se pregăteşte domnul Negrea.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Little Nicky, zis şi Şahistul mascat, a reuşit reala performanţă de a-şi da şah în şapte dimensiuni, "veştejind" astfel partidele "proeuropene".

Dar nu mai e nimic de mirat aici!

În timp ce noi stăm captivi în mintea acestui şahist neînţeles, economia s-a prăbuşit, inflaţia a explodat şi - ce să vedeţi?! - ce ieri era o conspiraţie, astăzi a devenit realitate, şi anume, Pactul pentru migraţie aprobat la 12 iunie. Pentru fiecare migrant refuzat de România, trimis de către Comisia Europeană în România, vom plăti - nici mai mult, nici mai puţin - decât 20.000 de euro. Poate am fi putut plăti banii ăştia şi pentru români. Poate!

În timp ce aceste lucruri se întâmplă, noi stăm să ne întrebăm cine cu cine face guvern, cine e prim-ministru, cine este ministru de justiţie, cine îl mai trădează pe Bolojan, cine a trecut în altă barcă. Dar nu stăm să ne întrebăm ce facem cu transporturile, ce facem cu rovinietele, ce facem cu agricultura. Astea nu mai sunt subiecte de interes pentru dumneavoastră. Înţeleg să nu vă mai pese, dar nu înţeleg să abandonăm cu totul discuţia serioasă din ţara noastră. Mâine-poimâine o să ne trezim că s-a făcut august şi că de vină pentru faptul că nu s-au accesat fondurile din PNRR - aţi ghicit! - sunt cei de la AUR sau, evident, alţi extremişti. Pentru că, mai nou, extremiştii ăştia, vedeţi dumneavoastră, s-au cam "spart" - unii votează guvernul, alţii nu!

Dar, iarăşi, şi asta e o discuţie care nu comportă necesitatea unei reale dezbateri în spaţiul public.

Am crezut că, odată cu venirea acestui preşedinte la Cotroceni, preşedinte interimar, cred - pentru că nu ne-am lămurit dacă el e plin, pe picioarele lui, sau ascultă de pădurea de la Băneasa sau pădurea de lângă Berlin - am crezut că odată cu venirea acestui preşedinte o să ne lămurim şi o să înţelegem şi noi care e treaba cu economia, care e treaba cu asigurările, care e treaba cu rovinietele. Insist, pentru că toate lucrurile astea se scumpesc, viaţa a devenit din ce în ce mai grea în România şi, prin Legea salarizării, noi dăm indemnizaţii mai mari către parlamentari. Înţelegeţi ridicolul? Înţelegeţi absurdul?

Nu vă miraţi că astăzi profesorii vin să protesteze? Nu vă miraţi că mâine medicii o să protesteze? Nu vă miraţi că lucrurile o s-o ia razna, în spaţiul public românesc? Pentru că toate lucrurile astea se întâmplă, în timp ce noi, toţi, suntem captivi în mintea acestui mare, mare preşedinte de ţară.

Încerc să înţeleg cât o să stăm aşa, dar sper, totuşi, că, la un moment dat, cei care astăzi sunt revoltaţi în PNL, vor găsi curajul necesar să iniţieze acea procedură de suspendare sau să semneze, alături de alţi extremişti, să avem o dezbatere publică în direcţia asta... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Negrea are cuvântul.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi ca astăzi, de la tribuna Parlamentului, să vă reţin atenţia cu o declaraţie care nu este neapărat una obişnuită, printre declaraţiile rostite aici.

Îmi doresc ca ceea ce urmează să spun să ajungă la inimile şi sufletele dumneavoastră.

Aşa cum bine se ştie, în data de 24 iunie, românii sărbătoresc Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, precum şi Sânzienele sau Drăgaicele, una dintre cele mai frumoase sărbători ale tradiţiei româneşti.

La Suceava însă, de sute de ani, este prăznuit şi Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, protectorul judeţului Suceava, al Bucovinei şi al întregii ţări.

Moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au fost aduse la Suceava în anul 1402 de către domnitorul Alexandru cel Bun, iar de atunci, an de an, această mare sărbătoare adună mii de pelerini din întreaga ţară şi de peste hotare, transformând Suceava într-un important centru al spiritualităţii ortodoxe româneşti.

Cei mai mulţi dintre pelerini vin pentru a participa la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie oficiată cu prilejul hramului Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava. Ei vin cu speranţe, cu rugăciuni şi cu credinţă, căutând linişte sufletească şi puterea de a merge mai departe.

De aceea, doresc să vă invit la Hramul Sucevei şi la marea sărbătoare a bucovinenilor, să descoperiţi frumuseţea acestor locuri binecuvântate şi să simţiţi ospitalitatea sucevenilor.

Suceava, aşezată în inima frumoasei Bucovine, are multe de oferit: istorie, tradiţie, spiritualitate, credinţă, ospitalitate şi acea stare de linişte sufletească de care fiecare dintre noi are nevoie.

Vă invit să descoperiţi frumuseţea Bucovinei, să vă bucuraţi de atmosfera de sărbătoare şi de comuniune şi să fiţi alături de noi la această mare sărbătoare a credinţei.

Închei prin a vă adresa încă o dată invitaţia de a veni la Suceava, pentru a ne bucura împreună de Hramul Sucevei şi urez tuturor elevilor care, în această săptămână, încep examenele de capacitate şi de Bacalaureat, mult succes copiilor României.

Doamne-ajută tuturor!

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

De la Grupul AUR, domnul Gurlui?

Da, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul Tilea.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Am asistat, în săptămânile anterioare, din păcate, la efectul acelor drone asupra ţării noastre şi asta nu a demonstrat decât că suntem vulnerabili şi că situaţia geopolitică este tot mai complexă, mai ales spre teritoriul ţării noastre.

N-am să spun prea multe despre trecut şi ce a însemnat acest lucru şi de ce s-a ajuns aici. Eu o să mă focalizez pe viitor - ce trebuie să facem.

Vedem tot mai mult că aceste situaţii sunt tot mai complexe, iar nevoia unei armate înzestrate şi cu o tehnologie adecvată este una tot mai stringentă.

În condiţiile actuale se impun alte tehnologii, se impun alte strategii pentru România.

Am văzut, recent, o declaraţie la ANCOM, precum că România joacă un important rol şi cu bucurie, cumva, se spunea că: "Iată, partea spaţială este foarte bine văzută de companiile din Vest. Este adevărat! Dar nu pentru că există un interes în a investi, de fapt, în România, ci pentru a folosi resursele României şi, evident, pentru că România este o ţară mare, în această zonă, şi oferă un cadru de a putea fi investiţii mari.

Atrag atenţia că tehnologiile acestea, pentru a urmări astfel de drone sau pentru a avea un scut aerian, sunt unele care ţin mai mult şi tot mai mult, se reinvestesc în aşa ceva, în sisteme, în instalaţii laser Lidar, cu o optică adaptivă, în aşa manieră încât, de la zeci de kilometri să poţi să urmăreşti fie obiectul, fie traiectoria, fie urmele lăsate în atmosferă de turbulenţele unui obiect anume, astfel încât cu tehnologii din acestea şi cu inteligenţa artificială să poţi să urmăreşti, complementar cu datele radar, aceste valori şi să poţi să identifici, să distrugi sau să anihilezi obiectele din spaţiu.

Acestea sunt noile tehnologii spre care armata ar trebui să se îndrepte, ca exemplu, pentru că situaţiile sunt din ce în ce mai complicate, iar astfel de tehnologii vor putea fi montate şi vor fi mult mai eficiente, şi la sol, şi aeropurtate, şi din satelit.

Dacă este vorba să instalăm şi să vorbim despre spaţiul nostru şi de protecţie, trebuie să investim în aşa ceva. Este vorba să ţinem pasul cu tehnologia de mâine.

Vă mulţumim.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Tilea.

Şi apoi trecem la Grupul PNL.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, colegi!

Declaraţia politică de astăzi este "15 iunie, ziua morţii lui Mihai Eminescu, poetul nostru naţional".

La data de 15 iunie 1889 se stingea din viaţă Mihai Eminescu şi, cu această ocazie, doresc să aduc un omagiu celui care rămâne, peste generaţii, simbolul cel mai puternic al culturii şi spiritualităţii româneşti.

Despre Eminescu am putea vorbi ore întregi. Se ştie opera vastă pe care Mihai Eminescu a lăsat-o moştenire poporului român, începând de la "Luceafărul", de la "Pe lângă plopii fără soţ", de la scrisorile, scrierile istorice şi continuând cu prietenia lui Eminescu cu Ion Creangă. Se ştie că Eminescu a avut o contribuţie determinantă pentru Ion Creangă, în a scrie "Amintiri din copilărie".

Facem trimitere şi la iubirea pe care a avut-o pentru Veronica Micle.

Dar, ca un fapt dumnezeiesc, Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie. Veronica Micle moare în acelaşi an, pe data de 3 august. Ion Creangă moare şi el pe 31 decembrie, tot în acelaşi an, 1889.

Eminescu nu este doar cel mai mare poet al nostru, el este conştiinţa unei naţiuni, vocea care a exprimat, cu o profunzime rar întâlnită, dorul, iubirea, credinţa, istoria şi aspiraţiile poporului român.

La 137 de ani de la trecerea sa în eternitate, mesajul lui Eminescu rămâne actual. El ne-a lăsat nu doar poezii nemuritoare, ci şi reflecţii despre identitate, responsabilitate publică, demnitate naţională şi respect faţă de valorile care ne definesc ca popor.

Să amintesc, aşadar, de cel ce a scris "Luceafărul", de gazetarul curajos, de patriotul profund ataşat destinului României şi să îl numim, pe bună dreptate, pe Mihai Eminescu - poetul naţional.

Dumnezeu să-l odihnească în pace pe Mihai Eminescu, iar memoria sa să rămână veşnic vie în sufletul românilor!

Vă mulţumesc.

Dumitru Tilea, deputat AUR.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul PNL.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea.

Se pregăteşte doamna Stănescu.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Misterul demiterii Guvernului Bolojan devine tot mai mare!"

Domnul fost prim-ministru desemnat, Eugen Tomac, ne-a surprins pe toţi atunci când a afirmat că Guvernul Bolojan a făcut lucruri foarte bune şi Programul de guvernare este cel de care România are nevoie.

Pentru autenticitate, vă rog să-mi permiteţi să vă citez: "Domnul Bolojan a început o serie de reforme importante. Ele trebuie continuate şi eu sunt pregătit să duc mai departe... acest drum pe care România merge în clipa de faţă".

De asemenea, noul prim-ministru desemnat, scos din pălărie de către preşedintele României, cu intenţia vădită de a diviza Partidul Naţional Liberal, promite oamenilor acelaşi lucru - că va duce mai departe reformele începute de Ilie Bolojan.

Păi, dacă lucrurile stau aşa, care au fost în realitate motivele pentru care Guvernul Bolojan a fost demis prin moţiune de cenzură? De ce a fost nevoie ca România să fie aruncată într-o criză guvernamentală total inutilă, cu consecinţe economice şi sociale uriaşe şi cu riscuri majore de a pierde miliarde de lei din fondurile europene nerambursabile?

Cine şi-a dorit cu adevărat ca România să deraieze de la traiectoria sa proeuropeană şi pe cine a deranjat cu adevărat procesele de reformă începute?

Stimaţi colegi,

Acum se vede foarte clar faptul că România este victima jocurilor politice de culise, profund nedemocratice! Cei care au dărâmat Guvernul nu îşi asumă răspunderea direct, ci vor să conducă noul Guvern prin interpuşi. Şi au găsit un interpus chiar în PNL - dar nu le va merge. Artizanii moţiunii de cenzură nu şi-au asumat răspunderea guvernării nici în iunie 2025, atunci când l-au împins de la spate pe Ilie Bolojan să preia guvernarea, cu speranţa ticăloasă că acesta va eşua sau va fugi de răspundere.

Ilie Bolojan, nici nu a eşuat, nici nu a fugit de răspundere! Dimpotrivă, a pus ţara din nou pe picioare, a recâştigat încrederea economică şi politică în România şi a creat toate premisele ca, în viitorul foarte apropiat, să punem bazele unui nou model de bunăstare, bazat pe muncă, investiţii, servicii de calitate şi respect pentru banul public.

Eu am speranţa că românii au văzut cu ochii lor că Partidul Naţional Liberal este partidul onest care vrea o Românie modernă, dezvoltată pe principii sănătoase şi care nu a făcut niciun pas în spate pentru a-şi asuma responsabilitatea guvernării. Mai sper că românii nu-i vor uita pe aceia care au împins România într-un haos politic inutil, doar pentru a-şi apăra privilegiile şi interesele lor personale sau de grup.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Stănescu.

Se pregăteşte domnul deputat Ciobanu.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PNL trebuie să rămână un partid al reformei, al demnităţii şi al respectului faţă de propriii membri!"

Partidul Naţional Liberal se află într-un moment în care trebuie să aleagă între consecvenţă şi compromis, între respectarea propriilor decizii şi acceptarea unor aranjamente politice care nu au fost validate de partid. Din punctul meu de vedere, alegerea corectă este una singură - rămânem fideli direcţiei de reformă, seriozitate şi responsabilitate începute de Ilie Bolojan.

Am votat împotriva susţinerii lui Adrian Veştea pentru funcţia de prim-ministru, în acord cu decizia Partidului Naţional Liberal. Consider că Partidul Naţional Liberal a procedat corect atunci când a decis să nu continue colaborarea cu Partidul Social Democrat şi să nu susţină o formulă de guvernare care ignoră voinţa exprimată în interiorul partidului. Respectul faţă de partid, faţă de reguli şi faţă de oamenii care au avut curajul să înceapă schimbarea este esenţial.

Nu putem vorbi despre reconstrucţia PNL, dacă la prima încercare dificilă abandonăm principiile pe care ni le-am asumat. Nu putem cere românilor să creadă în seriozitatea noastră, dacă acceptăm ca deciziile partidului să fie ocolite prin înţelegeri făcute în culise. Un partid puternic nu se construieşte prin ambiţii personale, ci prin loialitate, consecvenţă şi respect faţă de direcţia votată de membrii săi.

Nominalizarea făcută de preşedintele Nicuşor Dan este una pe care nu o înţeleg şi care ignoră poziţia clar exprimată a Partidului Naţional Liberal. PNL nu a decis să susţină un guvern condus de Adrian Veştea şi nu a decis să intre într-o formulă de guvernare alături de PSD. De aceea, orice încercare de a prezenta această soluţie ca fiind una agreată de partid este profund greşită.

Am discutat cu primari, colegi din organizaţiile locale şi membri ai partidului, iar mesajul transmis este limpede: liberalii vor un PNL consecvent, demn şi puternic, nu un partid care îşi schimbă direcţia în funcţie de calcule de moment.

A fi alături de Ilie Bolojan înseamnă a fi alături de ideea unui PNL care nu îşi abandonează principiile la prima încercare. Înseamnă să susţinem deciziile partidului, să rămânem consecvenţi valorilor liberale şi să refuzăm formulele politice care nu au legitimitate în interiorul PNL.

România are nevoie de stabilitate, iar stabilitatea nu poate fi construită prin ignorarea partidelor şi prin promovarea unor soluţii care divizează. Stabilitatea reală se construieşte prin respectarea regulilor democratice şi prin asumare politică şi încredere.

Vetuţa Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ciobanu.

Se pregăteşte domnul Moiseev.

Domnul Adrian-Virgil Ciobanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Stimaţi colegi din PSD, terminaţi cu ipocrizia şi asumaţi-vă guvernarea!"

Timp de 36 de ani, PSD a făcut orice pentru a pune mâna pe putere. A forţat reguli, a sfidat instituţii, a trădat parteneri de guvernare şi a sacrificat interesul naţional, doar pentru a controla Executivul.

După ce, în 2025, a lăsat ţara într-un dezastru economic şi bugetar fără precedent, generat de ani întregi de iresponsabilitate, populism şi risipă, exact în momentul în care nota de plată a ajuns la scadenţă, PSD a dispărut strategic din prima linie.

În acel context extrem de complicat, Ilie Bolojan a fost singurul care a acceptat să preia funcţia de premier, a fost singurul politician care s-a angajat să ia deciziile dificile, dar necesare. Un an mai târziu, când România începe să se stabilizeze, încrederea investitorilor revine şi finanţele publice sunt repuse pe direcţia corectă, iar ţara totodată îşi recapătă credibilitatea, ce face PSD? Dărâmă un Guvern care funcţiona. Însă în continuare nu are curajul să îşi asume conducerea ţării, ci continuă cu aceleaşi şi aceleaşi jocuri de culise care i-au consacrat.

Ajunge! Ieşiţi în faţă şi guvernaţi! Asumaţi-vă deciziile, asumaţi-vă consecinţele şi încetaţi să mai conduceţi din umbră! Nu mai căutaţi instrumente politice prin alte partide şi nu mai încercaţi să transferaţi responsabilitatea propriilor eşecuri asupra altora! România nu mai are nevoie de păpuşari politici şi nici de calcule de partid, ci de un guvern plin.

Stimaţi colegi din PSD, întotdeauna aţi vrut puterea. Acum este momentul să demonstraţi că sunteţi capabili să o şi exercitaţi sau recunoaşteţi că nu puteţi şi lăsaţi-i pe alţii!

Vă mulţumesc mult.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Moiseev este? Nu.

Cine mai e de la Grupul PNL, prezent, acum? (Vociferări.)

Trecem, atunci, la Grupul USR.

Dacă este vreun coleg de la...?

A, domnul deputat Botez.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

A reuşit cineva, vreodată, să facă o casă sau o afacere fără un plan? Planul înseamnă să pui cap la cap o serie de acţiuni, cu logică între ele, care în cele din urmă să te ducă la un rezultat coerent. Dacă n-a reuşit nimeni să realizeze ceva relativ simplu fără un plan, de ce avem aşteptarea ca o ţară să fie guvernată fără un plan şi mai ales fără un plan pe măcar 5 ani care să fie aplicat de oricine ar guverna?

Nu putem evolua, dacă nu putem pune la cale un plan, care să reprezinte cel mai mic numitor comun pentru toate partidele care ar guverna România.

Singurul plan de ţară pe care România l-a avut în ultimii 36 de ani a fost PNRR. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un program cu reforme pentru România şi cu bani pentru dezvoltare. A fost elaborat în 2021 de ministrul USR Cristian Ghinea. A pus într-un singur document angajamente pe care România şi le asumase în faţa partenerilor europeni. A colectat obiective de dezvoltare şi nevoi din comunităţile noastre şi de la instituţiile din România. A gândit programe de finanţare care să rezolve probleme structurale ale României din educaţie, din sănătate, din economie, dar şi din administraţie. Esenţa a ceea ce îmi propun să demonstrez este că este mai probabil să obţii ceea ce îţi doreşti atunci când urmăreşti un plan coerent, decât atunci când doar rezolvi probleme urgente ca un pompier, aşa cum fac multe guverne.

Desigur, un plan bun, fără nişte oameni profesionişti şi determinaţi să-l implementeze e aproape degeaba. Experienţa după 5 ani de implementare ne-a arătat că, deşi am ratat unele obiective din PNRR, ne-a ţinut pe o direcţie coerentă şi trebuie să refacem atât experienţa de a-l scrie, dar mai ales să îmbunătăţim capacitatea de implementare.

Pe 31 august se va finaliza PNRR, dar ce punem în loc?

S-a redresat şi a devenit România mai rezilientă datorită acestui plan? Eu zic că da, dar trebuie să tragem repede concluziile şi să ne reapucăm de treabă. Scopul acestui plan era să lase în urmă instituţii care să funcţioneze mai bine, să servească mai bine cetăţeanul, să-l protejeze mai bine de viitoare şocuri economice sau sanitare ce vor putea apărea în viitor.

Unele reforme au fost mai mult mimate decât implementate coerent, iar asta ne va costa pe viitor. Dacă ne vom fura singuri căciula, tot noi vom plăti mai târziu, dar mai scump şi mai dureros pentru noi şi pentru cei care vin după noi.

România nu mai are timp de pierdut. Avem nevoie de un nou plan coerent de ţară şi avem nevoie de politicieni curajoşi, care să elimine corupţia atunci când o văd, care să ceară performanţă de la instituţiile publice şi companiile de stat şi care să creeze sisteme şi reguli clare şi funcţionale pentru prezent şi viitor, aşa cum au demonstrat miniştrii USR.

Se poate!

Vă mulţumesc mult.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă de la Grupul USR mai este cineva? Nu.

Trecem la Grupul UDMR. Nu este nimeni.

La Grupul minorităţilor, dacă este prezent domnul Petreţchi?

Aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Feodor.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule vicepreşedinte.

Actuala situaţie geopolitică de pe plan regional şi global, dar şi situaţia politică actuală din România şi din Europa ne obligă să aducem în centrul atenţiei publice tema rezilienţei împotriva războiului hibrid, ale cărui victime directe suntem.

Actualul război hibrid se dezvoltă prioritar prin ample campanii propagandistice şi de dezinformare ale unor actori statali şi non-statali ostili. În general, acestea se derulează prin reţele de socializare, cu ajutorul unor mecanisme sofisticate de influenţare a opiniei. Populaţia din România este foarte puţin pregătită pentru războiul hibrid actual. În particular, este foarte puţin pregătită pentru a sesiza fake news-urile şi pentru a sesiza şi înţelege aceste campanii de dezinformare. Există, astfel, în România şi nu doar, un uriaş spaţiu pentru propagarea rapidă şi de impact a unor naraţiuni şi mesaje de intoxicare, de dezinformare, propagandistice etc. Succesul acestora se produce pe fondul deteriorării constante a capacităţii populaţiei de a avea încredere în instituţii, în lideri, în autorităţi. În mod evident, iresponsabilităţile politice şi conduitele oamenilor politici neconforme alimentează atunci când se produc nemulţumirile şi frustrările publice.

O selecţie mai riguroasă în promovarea în instituţii, în partide, în spaţii publice, precum şi o asumare a unei etici individuale şi colective în spaţiul public ar diminua o parte din aceste frustrări şi ar reduce spaţiul pentru manipulare şi dezinformare.

Un al doilea element favorizant îl reprezintă degradarea treptată a capacităţii noastre reflexive, a capacităţii noastre de judecată, a abilităţilor noastre individuale de a analiza viaţa noastră socială publică, politică. Experţii menţionează aici semne evidente ale creşterii rapide a gradului de analfabetism funcţional, pe baza impactului devastator pe care ura, violenţa, defăimarea, agresivitatea din reţelele de socializare îl au asupra comportamentului nostru individual şi colectiv.

În acest domeniu, esenţiale sunt politicile educaţionale preventive ale statului, care pot contrabalansa influenţa în creştere a modelelor negative şi agresive în societate.

Un al treilea element favorizant îl reprezintă campaniile de dezinformare generate şi derulate de actori ostili, pe fondul absenţei unor capacităţi relevante de comunicare strategică ale instituţiilor. Şi aici soluţiile sunt evidente: o comunicare strategică de tip preventiv şi permanent a instituţiilor statului în diferite domenii, prioritar în domeniile: apărare, securitate, politică externă, ar reduce considerabil riscurile unei dezinformări masive.

În acest sens, incidentele cu drone de la Galaţi şi Constanţa sunt elocvente. Dincolo de comunicarea strategică şi de comunicare la criză, este nevoie de politici publice şi de campanii de educare a spiritului nostru civic, cu evidenţierea unor rutine necesare.

România trebuie să se perfecţioneze continuu. Este momentul să începem să construim serios.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnule deputat Feodor, aveţi cuvântul.

Şi apoi trecem la Grupul SOS. Se pregăteşte domnul Ionescu.

Domnul Silviu Feodor:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Fiecare pungă de sânge donat înseamnă o şansă la viaţă".

Stimaţi colegi,

Pe data de 14 iunie a fost marcată Ziua Mondială a Donatorului de Sânge. Aducem un omagiu tuturor celor care aleg să ofere, în mod voluntar şi altruist, unul dintre cele mai preţioase daruri - şansa la viaţă.

Donarea de sânge este un gest de solidaritate umană care nu poate fi înlocuit de nicio tehnologie şi nu poate fi produs în niciun laborator. În fiecare zi, mii de pacienţi depind de existenţa rezervelor de sânge: victime ale accidentelor, pacienţi oncologici, persoane care suferă intervenţii chirurgicale complexe, mame aflate în situaţii medicale dificile şi copii care luptă cu boli grave.

România are nevoie de campanii permanente de informare, de facilitarea accesului la centrele de transfuzie şi de măsuri care să încurajeze implicarea cetăţenilor în acest act de generozitate şi responsabilitate civică.

Datele aferente anului 2024 demonstrează că, atunci când statul şi societatea sprijină donarea de sânge, românii răspund cu solidaritate şi responsabilitate.

Potrivit informaţiilor publice, ponderea donatorilor de sânge a crescut la aproximativ 2,12% din populaţia ţării, iar gradul de acoperire a necesarului de sânge pentru unităţile sanitare s-a îmbunătăţit considerabil, apropiindu-se de nivelul optim necesar funcţionării sistemului medical. Această evoluţie confirmă eficienţa campaniilor de conştientizare şi a măsurilor adoptate pentru stimularea donării.

Datele şi raportările preliminare disponibile în anul 2026 indică menţinerea acestei tendinţe pozitive. Numeroase centre de transfuzie sanguină din ţară continuă să raporteze un interes crescut pentru donarea de sânge şi o consolidare a comunităţii donatorilor fideli. Aceste rezultate ne arată că există disponibilitate, responsabilitate şi spirit civic, iar rolul autorităţilor este să susţină şi să dezvolte acest efort colectiv.

În acelaşi timp, această zi reprezintă un prilej de recunoştinţă faţă de personalul medical şi faţă de toţi profesioniştii care contribuie la funcţionarea sistemului naţional de transfuzie sanguină. Munca lor discretă, dar esenţială salvează vieţi în fiecare zi.

Fiecare donare de sânge înseamnă speranţă. Fiecare donator poate salva mai multe vieţi. Fiecare dintre noi poate deveni, la un moment dat, beneficiarul generozităţii unui necunoscut.

Chiar dacă numărul donatorilor este în creştere, România rămâne încă sub media europeană în ceea ce priveşte donarea voluntară de sânge. De aceea, responsabilitatea noastră este să transformăm solidaritatea ocazională într-o cultură permanentă a donării, astfel încât niciun pacient să nu sufere din cauza lipsei de sânge.

Fiecare pungă de sânge donat înseamnă o şansă la viaţă, iar fiecare donator, în mod real, este un salvator de vieţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu.

Se pregăteşte Grupul UPR apoi.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

La Camera Deputaţilor a ajuns un proiect de lege al PNL care, sub titulatura comică "reglementarea şi protecţia activităţilor de natură sexuală", urmăreşte de fapt legalizarea prostituţiei în România. Este o iniţiativă profund incompatibilă cu demnitatea persoanei umane, cu morala creştină, cu valorile constituţionale ale statului român şi cu obligaţiile internaţionale asumate de ţara noastră. În numele Partidului SOS România, declar cu fermitate că respingem categoric această propunere legislativă!

Prostituţia nu este şi nu poate fi o "meserie". De cele mai multe ori este o formă modernă de sclavie, în care sclavul este femeia vulnerabilă, săracă, fără educaţie sau sprijin. Prin legalizare, statul român ar deveni garantul acestei sclavii, legitimând ideea că persoana umană poate fi cumpărată şi folosită ca obiect.

În ţările în care prostituţia a fost legalizată, consecinţele asupra familiei sunt devastatoare - rata divorţurilor a crescut, iar bărbaţii care apelează la astfel de "servicii" ajung să transfere această mentalitate de posesiune şi obiectivare asupra soţiilor şi partenerelor lor. Se creează astfel o generaţie de tineri care învaţă că relaţia intimă este un act de consum. Familia - fundamentul societăţii - este astfel subminată din interior.

Patriarhia Română, care desfăşoară programe concrete de protecţie a femeilor împotriva traficului şi de susţinere a familiilor distruse de prostituţie, şi-a exprimat deja îngrijorarea şi dezaprobarea faţă de orice iniţiativă de legalizare a prostituţiei, considerând-o "incompatibilă cu învăţătura de credinţă ortodoxă şi cu respectarea demnităţii persoanei umane".

Promotorii legalizării prostituţiei susţin că prin controale se va reduce riscul de transmitere a bolilor cu transmitere sexuală - o afirmaţie falsă, demonstrată de numeroase studii. Din contră, legalizarea creşte numărul de clienţi, care percep prostituţia ca "sigură", iar bolile ajung în familii, provocând drame şi costuri imense pentru sistemul de sănătate.

Legalizarea prostituţiei nu elimină nici prostituţia ilegală şi nici traficul, dimpotrivă, le oferă acoperire şi le dezvoltă. După cum demonstrează experienţa nefastă a altor state, precum Germania şi Olanda, zonele unde se practică prostituţia devin focare de infracţionalitate, trafic de droguri şi recrutare permanentă de noi victime. Statul care legalizează prostituţia devine, în mod cinic, factor principal în amplificarea acestor flageluri şi părtaş la degradarea moralei publice, la distrugerea familiilor şi periclitarea generaţiilor viitoare.

Pe cale de consecinţă, dragi colege şi colegi, în loc să legalizăm răul, să combatem cauzele lui! Să susţinem familia în loc să o subminăm! Să apărăm demnitatea femeii române, unitatea familiei, sănătatea publică şi valorile creştine ale poporului român!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dacă este prezent domnul Groza, de la UPR?

Aveţi cuvântul.

Şi apoi trecem la deputaţii neafiliaţi, doamna Simu, dacă este prezentă.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

România traversează o perioadă de provocări politice şi economice care necesită maturitate, responsabilitate şi o abordare bazată pe dialog. Nu putem construi stabilitate economică în absenţa unei stabilităţi politice solide, iar efectele actualei crize se resimt în fiecare instituţie a statului, în mediul de afaceri şi, mai ales, în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor.

În faţa acestor dificultăţi, cetăţenii aşteaptă de la clasa politică mai puţine conflicte şi mai multe soluţii. Acesta este momentul în care interesul naţional ar trebui să primeze, iar deciziile pe care le luăm trebuie să fie ghidate de responsabilitate, echilibru şi viziune pe termen lung.

Este necesar să depăşim diferenţele politice şi să demonstrăm disponibilitate pentru un dialog sincer între partidele politice şi grupurile parlamentare. Doar prin colaborare şi prin construirea unui consens responsabil putem asigura României stabilitatea, predictibilitatea şi direcţia de care are nevoie pentru a răspunde provocărilor viitorului.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Doamna Simu este prezentă?

Aveţi cuvântul.

Şi apoi revenim la Grupul PSD, dacă e cineva, şi în ordine, în continuare.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"România, la câţiva metri de dezastru. Cine ascunde adevărul?"

Pe 5 iunie, România a fost la un pas de una dintre cele mai grave tragedii din ultimele decenii. Nu este o exagerare. Este realitatea pe care autorităţile încearcă să o împacheteze în comunicate seci şi explicaţii convenabile.

Drona militară care a ajuns în Portul Constanţa şi a explodat, după ce fusese observată încă din primele ore ale dimineţii, a explodat la doar câteva sute de metri de cele 900 de tone de azotat de amoniu, o substanţă care, în cantităţi mari, poate provoca dezastre de proporţii. Dacă ceva mergea prost, astăzi nu mai vorbeam despre un incident. Vorbeam despre o catastrofă naţională. Un oraş era ras de pe faţa pământului.

Şi acum apar întrebările pe care Guvernul, Ministerul Apărării, chiar şi Compania "Starling" şi toate instituţiile implicate ar trebui să le lămurească cât mai repede:

Cine a controlat în realitate drona? Şi cine are acces la sateliţii prin care aceasta a fost operată?

Cum a reuşit să traverseze sute de kilometri şi cum a ajuns în interiorul celui mai important port al României?

Cum este posibil ca o dronă de şapte-opt metri să pătrundă într-o zonă strategică, fără să fie oprită la timp, şi totuşi pe un pescar îl găsiţi repede?

Ce au făcut sistemele de supraveghere pentru care statul român a cheltuit milioane şi milioane de euro ca să ne apere?

Şi poate cea mai importantă întrebare: cine garantează că mâine nu se va mai repeta?

Pentru că românii nu au nevoie de poveşti, s-au săturat de ele. Nu au nevoie de comunicate liniştitoare, le ştiu pe dinafară. Nu au nevoie de explicaţii scrise pentru televiziuni, au obosit.

Au nevoie în schimb de adevăr. Au nevoie să ştie dacă infrastructura strategică a României este protejată sau dacă securitatea naţională funcţionează doar în conferinţe de presă şi pe hârtie.

Pentru că aţi îndatorat viitorul copiilor noştri, ca să ne apăraţi şi totuşi eşuaţi.

Când o dronă încărcată cu explozibil ajunge într-un port strategic, problema nu mai este doar a armatei. Este a fiecăruia dintre noi.

Iar dacă statul nu este capabil nici măcar să explice clar ce s-a întâmplat, cine răspunde şi ce măsuri au fost luate, atunci cea mai mare vulnerabilitate probabil nu este drona, ci lipsa de transparenţă a celor care conduc România şi incompetenţa lor.

Adresez, astăzi, o scrisoare deschisă Ministerului Apărării, Comisiilor pentru apărare din Parlament, domnului ambasador al Statelor Unite, Companiei "SpaceX" şi "Starling", să ne lămurească toate aspectele cerute mai sus.

Deputat Tasica Simu, preşedintele Partidului UNIT.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă de la Grupul PSD mai e cineva în acest moment? Nu.

De la Grupul AUR, doamna Doboş?

Se pregăteşte doamna Cîrligeanu.

Doamna Elena Doboş:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele de astăzi - "Moartea unui copil de 2 ani: oglinda unei ţări care şi-a abandonat copiii!".

Încep această declaraţie cu o durere în glas şi o rugăciune pentru sufletul copilului mort, în mod tragic, de foame, într-un apartament din Galaţi. Îmi este greu să rostesc aceste cuvinte, întrucât simt o amestecătură de tristeţe, furie, neputinţă şi dezamăgire, pe care nu ştiu cum să le mai despart unele de altele.

În România anului 2026, copiii mor de foame! Asta e realitatea crudă în care am ajuns. O ţară care se vrea modernă, dezvoltată şi membră a Uniunii Europene, în care copiii se culcă flămânzi, sunt malnutriţi şi trăiesc într-o sărăcie extremă, iar în cel mai rău caz, mor de foame. Asta e realitatea în care trăim. Nu vreau să politizez nimic prin acest discurs, nu vreau să dau vina pe nimeni, chiar dacă aş putea, dar ce folos? Viaţa copilului nu se va mai întoarce niciodată. Un copil care nu a apucat nici să vorbească, nici să se joace, nici să se bucure prin ochii lui curioşi şi plini de viaţă, pentru că soarta a avut un alt destin pentru el.

Aş vrea doar să spun un singur lucru: nu vreau ca acest caz să fie muşamalizat sau trecut cu vederea de către autorităţi. Este momentul unui T-0, un moment de reflecţie, un moment în care neglijenţa, nepăsarea, superficialitatea şi demagogia din politica românească trebuie să se schimbe. Vorbim despre moartea unui copil de 2 ani, mort de foame, cu un părinte care a plecat de lângă el, la muncă în străinătate. România nu a putut să-i ofere un trai mai bun, pentru că nu a putut să-i ofere şansa de a-şi creşte copilul, de a fi lângă el. Şi asta l-a costat. A costat viaţa unui prunc. Asta este România, guvernată de atâta amar de timp de "oameni politici", şi o spun cu ironie, de oameni care au contribuit, încet, zi de zi, lună de lună, an de an, la sărăcia acestei ţări - crize, inflaţie, recesiune, migraţie, subdezvoltare, lipsă de management. Şi aş putea continua. Dar mă opresc aici.

Voi, care aţi adus ţara în această situaţie, nu trebuie să vă enumăr, ştiţi foarte bine cine sunteţi şi ce aţi făcut, cu bună ştiinţă, cinic, doar pentru bunăstarea voastră şi a clientelei voastre, într-un hedonism prost înţeles de voi. Pentru că la voi nu a existat niciodată altceva decât propriul interes; nu ţara, nu oamenii, nu copiii. Doar voi!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamna Cîrligeanu? Nu este.

Domnul Muşat? Nu este.

Doamna Vadim-Tudor, aveţi cuvântul.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

"Raportul privind anularea alegerilor, o promisiune nerespectată"

Unde este raportul privind anularea alegerilor, pe care preşedintele Nicuşor Dan a promis că îl va face public?

Unde sunt ruşii? Cum l-au ajutat ei pe Călin Georgescu, în noiembrie 2024? În ce au constat probele în baza cărora Curtea Constituţională a anulat alegerile şi i-a interzis lui Călin Georgescu să mai candideze?

Dar toate documentele desecretizate din acea perioadă - nu interpretări ulterioare, nu altceva.

De ce nu sunt date publicităţii aceste documente? Pentru că, în realitate, nu există probe? Pentru că toate acuzaţiile s-ar prăbuşi ca un castel de joc? Pentru că s-ar demonstra lovitura de stat şi faptul că Nicuşor Dan este un preşedinte ilegitim? Pentru că ar da cu toţii, inclusiv judecătorii de la CCR, socoteală în faţa poporului român?

La începutul lunii decembrie a anului trecut, Nicuşor Dan a indicat luna ianuarie ca termen pentru prezentarea acestui raport. Apoi, pe 5 iunie, a revenit, spunând că va fi prezentat "într-un termen rezonabil", ceea ce arată că trage de timp, se face că plouă. Speră că românii vor uita că democraţia a fost pusă între paranteze şi votul lor aruncat la gunoi, că vor merge mai departe, pur şi simplu.

Lucrurile nu pot sta însă aşa. În primul rând, ceea ce s-a întâmplat a fost extrem de grav şi nimeni nu a răspuns până astăzi pentru lovitura de stat. Apoi, principial, trebuie să i se facă dreptate lui Călin Georgescu - cel care a candidat şi nu a fost lăsat să ajungă la cârma ţării. Astăzi vorbim despre el, dar mâine ar putea păţi un asemenea abuz orice alt român.

Şi cât mai contează votul, voinţa liber exprimată a românilor? Acum există o mare neîncredere în procesul electoral.

De aceea, Nicuşor Dan este dator să desecretizeze toate documentele din acea perioadă, inclusiv şedinţa CSAT în care s-a discutat despre alegeri, şi apoi, dacă mai are un dram de obraz, să îşi depună demisia de onoare. Să se retragă din fruntea statului şi să permită, astfel, organizarea rapidă de noi alegeri prezidenţiale, fără a mai declanşa procedura suspendării sale din funcţie.

Poporul român are dreptul să afle adevărul în legătură cu cele întâmplate atunci!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Avrămescu.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Titlul declaraţiei din această dimineaţă: "Moţiunea de cenzură a demascat criza regimului politic, nu a creat-o".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În ultimele săptămâni am auzit aceeaşi acuzaţie repetată în mod obsesiv de reprezentanţii puterii, că moţiunea de cenzură ar fi provocat haos, instabilitate şi criza politică pe care o traversăm astăzi.

Doar că, nimic mai fals!

Moţiunea de cenzură nu a creat criza, ci doar a demascat ipocrizia politică a celor de la putere. România nu a intrat în criză în ziua în care Guvernul Bolojan a fost demis. România era deja în criză: economică, socială, de încredere şi, mai ales, o criză profundă a sistemului politic.

Moţiunea de cenzură nu a făcut altceva decât să ridice vălul de pe o realitate pe care milioane de români o vedeau deja: actuala formulă de putere nu mai poate guverna România.

Ceea ce vedem astăzi este dovada clară că moţiunea a scos la suprafaţă o adevărată metastază politică, o reţea de interese, contradicţii, orgolii şi jocuri de culise care a paralizat capacitatea statului de a lua decizii şi de a răspunde problemelor reale ale românilor.

Această metastază nu poate fi rezolvată nici de preşedintele Nicuşor Dan, nici de PSD, PNL, USR şi nici de UDMR, pentru că ei sunt parte din problemă, nu parte din soluţie.

De săptămâni întregi asistăm la un spectacol politic absurd: consultări fără rezultat, negocieri fără concluzii, întâlniri peste întâlniri, iar formula guvernamentală se schimbă de la o zi la alta, se negociază funcţii, ministere şi influenţă, în timp ce România rămâne fără direcţie.

Acum am ajuns la nominalizarea domnului Veştea pentru funcţia de prim-ministru. Ni se prezintă această nominalizare ca fiind o soluţie. În realitate, este doar o nouă încercare de a conserva acelaşi sistem politic care a produs criza. Practic, se schimbă numele, persoanele, etichetele, dar este păstrată aceeaşi direcţie greşită.

Românii nu au cerut o simplă rotaţie de cadre şi nu au cerut să fie schimbat premierul ca o piesă într-un mecanism defect. Au cerut schimbarea direcţiei de guvernare, au vrut competenţă în locul improvizaţiei, dezvoltare în locul austerităţii, respect în locul aroganţei.

Din păcate, preşedintele României continuă să ignore acest mesaj. În loc să faciliteze un dialog real între toate forţele politice şi să caute o soluţie legitimă, a ales să transforme Palatul Cotroceni într-un centru de comandă politică. În loc să medieze, acesta încearcă să impună, iar în loc să construiască prin consens, el adânceşte conflictul.

Problema României nu este moţiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. Problema reală sunt cei care au condus ţara până acum şi au demonstrat că nu mai sunt capabili nici măcar să îşi gestioneze propriile contradicţii.

Moţiunea de cenzură nu a creat haosul politic, ci a demonstrat că haosul exista deja, că actuala putere nu mai are nici legitimitatea, nici capacitatea de a conduce România.

Cu cât încearcă preşedintele Nicuşor Dan mai mult să prelungească această stare de fapt, cu atât devine mai evident că soluţia nu poate veni de la cei care au creat problema.

România are nevoie de o nouă direcţie, de o guvernare legitimă şi de respectarea voinţei cetăţenilor.

Niciun stat nu poate fi reconstruit pe improvizaţie, iar nicio democraţie nu poate funcţiona atunci când voinţa populară este ignorată.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul Muşat.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Neamul românesc, în pericol"

De-a lungul istoriei, poporul român s-a confruntat cu numeroase pericole. În tot acest timp, s-au ridicat şi au căzut imperii, însă noi am rămas tot aici.

De această dată, însă, lucrurile sunt mult mai grave. În 2024 s-au născut cei mai puţini copii din ultimii o sută de ani, în timp ce peste 5 milioane de români au ales să părăsească ţara. Toate acestea, coroborate cu o situaţie economică şi politică instabilă, cu sisteme de sănătate şi educaţie aflate în dificultate, cu o datorie publică ce a ajuns la aproximativ 250 de miliarde de euro şi cu un aparat bugetar de circa 1,3 milioane de angajaţi, îi fac pe mulţi români să se întrebe dacă, în aceste condiţii, mai merită să muncească şi să plătească taxe şi impozite în România.

Care sunt soluţiile oferite de actualii guvernanţi la această problemă existenţială?

- Au majorat TVA pentru locuinţe de la 5% la 21% pentru prima locuinţă, o măsură care descurajează întemeierea de noi familii şi afectează natalitatea;

- Au introdus contribuţia la sănătate (CASS) pentru indemnizaţiile de creştere a copilului;

- Continuă să împrumute ţara prin programe de spoliere a ţării, precum SAFE;

- Au făcut ca mediul antreprenorial să fie tot mai împovărat, iar majoritatea companiilor româneşti să se confrunte cu dificultăţi majore;

- Au majorat cotele de TVA pentru alimente şi cota generală de TVA;

- Nu au realizat reformele necesare în administraţia publică, iar sistemul continuă să fie supradimensionat şi puternic politizat;

- Nu au îmbunătăţit semnificativ sistemul educaţional, iar România continuă să se confrunte cu un nivel ridicat al analfabetismului funcţional.

Este imperios necesar să reparăm cât mai multe dintre aceste probleme şi să încercăm, prin toate mijloacele disponibile, să consolidăm economia României. O economie puternică, susţinută de o clasă politică responsabilă şi dedicată interesului naţional, poate crea condiţiile necesare pentru rezolvarea multor dintre dificultăţile cu care ne confruntăm astăzi şi pentru asigurarea unui viitor mai bun generaţiilor următoare.

AUR la guvernare!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Are cuvântul doamna deputat Csép Éva-Andrea.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aduc, astăzi, în atenţia Parlamentului României o problemă deosebit de gravă care afectează direct peste 1,2 milioane de cetăţeni, şi anume, întârzierea plăţii tichetelor sociale pentru produse alimentare şi mese calde.

Vorbim despre un sprijin de 250 de lei pentru anul 2026, acordat în două tranşe de câte 125 de lei, destinat persoanelor defavorizate. Aceşti bani au fost promişi, reglementaţi şi asumaţi prin acte normative pe perioada 2024-2027.

125 de lei poate părea o sumă mică, dar pentru un pensionar cu venit redus, pentru o persoană cu dizabilităţi, pentru o familie aflată în dificultate, pentru un copil care depinde de sprijinul statului sau pentru o persoană care trăieşte din ajutorul de incluziune aceşti bani pot însemna mâncare pentru câteva zile, o masă caldă sau posibilitatea de a cumpăra lucruri strict necesare.

În spatele fiecărui card social nu se află o simplă statistică, ci un om - un om care aşteaptă, un om care are nevoie de sprijinul statului, un om pentru care întârzierea nu este o problemă administrativă abstractă, ci o dificultate concretă, resimţită în viaţa de zi cu zi.

De aceea, problema nu este doar întârzierea unei plăţi. Problema este că oamenii vulnerabili nu mai ştiu dacă se pot baza pe propriul stat.

Când statul promite ajutor celor mai vulnerabili oameni, statul nu are voie să întârzie. Cine promite prin lege, trebuie să livreze la timp. Nu putem cere răbdare de la oamenii care trăiesc deja la limita răbdării.

România nu înseamnă doar Bucureşti. Deciziile se iau la Bucureşti, dar consecinţele se simt în sate, în oraşe mici, în familii care numără fiecare leu şi care aşteaptă ca statul să îşi respecte propriile promisiuni.

Vocea comunităţilor locale trebuie ascultată. De aceea, aduc şi eu în faţa dumneavoastră, stimaţi colegi, această problemă. În aceste comunităţi, acest sprijin nu este un privilegiu, ci o necesitate.

În calitate de parlamentar al UDMR, consider că datoria noastră este să reprezentăm vocea cetăţenilor, mai ales atunci când cei mai vulnerabili dintre ei sunt afectaţi de întârzieri care puteau şi trebuiau evitate.

Programul de Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027 este principalul instrument prin care România finanţează măsuri destinate combaterii sărăciei, sprijinirii persoanelor vulnerabile şi promovării incluziunii sociale. Tocmai de aceea, funcţionarea lui trebuie să fie prioritară, predictibilă, transparentă şi eficientă.

Solicit public Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene să comunice Parlamentului şi opiniei publice, fără întârziere, data exactă la care banii vor fi încărcaţi pe carduri, cauzele concrete ale întârzierii şi măsurile luate pentru ca această situaţie să nu se repete.

Demnitatea socială nu se declară, se respectă!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul PNL.

Domnul Moiseev a venit cumva? Nu.

Are cuvântul doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş.

Se pregăteşte domnul deputat Fechet.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cui au folosit toate aceste "acrobaţii" politice şi ce caută Adrian Veştea în arenă? Nu are şi nu a avut în spate nicio majoritate. Este o improvizaţie. Nici vorbă să poată aduce stabilitate politică în această criză generată de adoptarea iresponsabilă a moţiunii de cenzură PSD-AUR.

Partidele proeuropene refuză să îl susţină. PSD şi AUR girează Guvernul Veştea.

Au fost ignorate reguli elementare ale democraţiei parlamentare, a fost ignorat dialogul politic şi cred că s-a văzut că românii "nu servesc" aşa ceva.

Faţă de toate acestea, PNL a dovedit că este un partid matur, care îşi asumă propriile decizii, respectă mandatul primit de la electorat şi nu poate fi destabilizat. Acrobaţia nu le-a ieşit bine. Cred că singura cale este reluarea consultărilor politice cu respectarea principiilor de funcţionare a democraţiei, iar PNL este pregătit să contribuie la identificarea unei soluţii stabile, transparente şi care să ofere garanţia că reformele vor fi continuate.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Fechet.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legitimitatea unui Parlament se măsoară în funcţie de cât de fidel oglindeşte voinţa oamenilor. Pentru că Parlamentul nu aparţine partidelor, aşa cum greşit cred unii, aparţine românilor care ne-au trimis aici să confirmăm încrederea pe care ne-au acordat-o şi să o înmulţim, în aşa fel încât să lucreze pentru ţară.

Caznele prin care trece politica românească de peste 40 de zile seamănă mai degrabă cu o campanie de faulturi pentru trimiterea în offside a premierului Ilie Bolojan, decât cu un efort de a construi pentru România, într-o perioadă care cere turaţie maximă înainte de linia de finiş a Planului Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă.

În fiecare zi, însă, apar faulturi din ce în ce mai grave, sunt trimişi în teren jucători cu alte mize, iar mutările sunt halucinante. Nu mai departe de ziua de duminică, am asistat la un episod de preluare ostilă a Partidului Naţional Liberal, o operaţiune pregătită în paralel cu "diversiunea Tomac", chiar de către preşedintele României.

Politica îi schimbă pe unii oameni, îi face să ridice ziduri împrejurul unor alianţe sau tabere pe care să le folosească în nume propriu, în timp ce românii aşteaptă de la politicienii lor să construiască punţi, pe care să le folosim cu toţii, spre binele colectiv.

Dragi colegi,

Mai bine un adevăr dureros decât o sută de minciuni. Mai reflectă formula parlamentară de acum opţiunile românilor?

În ultima lună şi jumătate am primit aceleaşi răspunsuri din partea băcăuanilor cu care m-am întâlnit în mai multe colţuri ale judeţului - alegeri anticipate!

Aici ne-au adus toate transferurile şi toate înţelegerile din umbră din Parlament, la fel şi toate compromisurile de la guvernare care au îndepărtat politica de oameni.

Între timp, provocările dau năvală: la graniţa României continuă un război care a pus în gardă toată Europa, iar mai departe, conflictul extins din Golf produce efecte în serie, care se văd în buzunarele românilor. Incertitudinea politică se transformă şi ea într-o taxă plătită de fiecare familie şi de fiecare antreprenor.

Există momente în care o ţară are nevoie de negocieri. Există şi momente în care are nevoie de un verdict. Iar eu cred că am ajuns în acel punct.

Sunt pentru alegeri anticipate.

Românii trebuie întrebaţi din nou cine merită să guverneze, cine are legitimitatea de a lua decizii dificile, cine poate conduce cu România alături.

Cea mai responsabilă decizie este aceea de a nu mai irosi timpul României şi de a ne întoarce la singurul arbitru credibil: votul românilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL mai este cineva, în acest moment? Nu.

Atunci trecem la Grupul USR.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghiu.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Linia roşie a PSD este frica de reformă"

Stimaţi colegi,

Sorin Grindeanu a spus că PSD are o linie roşie: fără USR la guvernare. Nu este o surpriză. Nici hoţului nu-i place când se aprinde lumina pe scară. Adevărul este că linia roşie a PSD este reforma şi transparenţa.

Pentru PSD, un ministru care verifică este un pericol. Un ministru care taie sinecuri este o ameninţare. Pentru că PSD nu vrea guvernare. PSD vrea linişte - linişte pentru reţele, linişte pentru contracte, linişte pentru sinecuri, linişte pentru baroni.

Domnule Grindeanu, înţelegem panica. Când ai construit ani de zile un sistem pe pile, combinaţii şi privilegii, orice ministru reformist este duşman. Când ai ţinut statul român ca pe o şandrama sprijinită de proptele politice, orice reformă pare cutremur.

Dar România nu mai poate fi "cârpită" la nesfârşit cu minciuni, amânări şi tencuială electorală. Reformele nu sunt un moft. Reformele sunt nota de plată a guvernărilor care au tratat bugetul ca pe portofelul partidului.

Sunt nota de plată a companiilor de stat căpuşate, a instituţiilor umplute cu oameni plantaţi politic, a concursurilor aranjate, a banilor pierduţi, a administraţiei în care competenţa a fost alungată ca un musafir incomod. Şi această notă de plată nu mai poate fi ascunsă sub preş.

Adevărul este că PSD se teme de ceea ce a demonstrat USR că se poate face în ministere: controale reale, transparenţă, curăţenie administrativă şi curajul de a deranja reţelele care au ţinut România captivă.

Când Grindeanu spune "fără USR", de fapt spune: fără oameni care verifică, fără miniştri care pun întrebări, fără reforme care taie din privilegii, fără lumină aprinsă în încăperile în care PSD s-a obişnuit să lucreze pe întuneric.

Dar România nu mai poate fi guvernată după regula liniştii pentru clientelă şi a poverii pentru cetăţean. România are nevoie de un stat care lucrează pentru oameni, nu pentru partide, de instituţii care servesc cetăţeanul, nu baronul, de bani publici cheltuiţi pentru şcoli, spitale, drumuri şi servicii decente, nu pentru sinecuri, pile şi combinaţii politice.

De aceea, linia roşie a României nu trebuie să fie prezenţa USR la guvernare. Linia roşie a României trebuie să fie risipa. Linia roşie trebuie să fie corupţia. Linia roşie trebuie să fie impostura. Linia roşie trebuie să fie orice politician care crede că statul este moşia partidului.

Domnule Grindeanu, România nu mai este camera obscură a PSD. Iar lumina, odată aprinsă, nu se mai stinge. Romanii au văzut că se poate guverna şi altfel.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Marius Alecsandru.

Se pregăteşte domnul Ţiu.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Dragi colegi,

Tema declaraţiei de astăzi: "Ursul nu este animal de companie, el poate provoca adevărate drame!".

Am fost prezent la evenimentul de anul trecut, de la Braşov, organizat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea", atunci când specialiştii de la acest institut au comunicat oficial rezultatele studiului efectuat în câţiva ani prin metode academice de estimare a numărului populaţiei de urs brun din România.

Am aflat atunci că numărul populaţiei de urs brun din România este foarte mare, respectiv între 10.400 şi 12.800 de exemplare, ceea ce înseamnă că este cu mult peste numărul de 3.000 de exemplare considerat optim pentru o gestionare eficientă a fondului cinegetic din România.

Precizez faptul că au fost perioade în care populaţia de urs brun a fost în jur de 1.500-2.000 de exemplare, între anii 1947-1980, în anul 2005 populaţia de urs brun fiind de aproximativ 2.500 de exemplare şi astfel erau foarte rare interacţiunile urs-om.

În ultimul timp au fost multe interacţiuni, mai ales în intravilanul localităţilor, ba chiar au fost situaţii când ursul a intrat în pensiune şi a căutat în frigider hrană, aşa cum s-a întâmplat în Braşov, sau când a intrat şi a devastat 7-8 case, aşa cum s-a întâmplat în judeţul meu, Buzău, în comuna pitorească Bisoca.

Au fost multe situaţii în judeţul Buzău, ca mai în toată ţara, când ursul a atacat gospodăriile oamenilor, provocând daune majore şi fiind o ameninţare pentru viaţa localnicilor, aşa cum ne-au sesizat cetăţenii panicaţi din multe comune buzoiene.

În ultimul timp am văzut şi multe atacuri ale ursului asupra omului, unele, din păcate, ducând la pierderea de vieţi omeneşti.

Aş vrea să precizez faptul că se poate interveni în baza O.U.G. nr. 81/2021 şi ale ei completări şi modificări, ordonanţă care stabileşte procedurile de intervenţie în cazul în care urşii îşi fac apariţia în intravilanul localităţilor.

De asemenea, de câteva luni, O.U.G. nr. 81 a fost modificată de către Ministerul Mediului şi acum primarul, ca şi conducător al echipei de intervenţie, poate lua o decizie mult mai simplu şi rapid, aşa încât vieţile oamenilor să nu mai fie puse în pericol.

În plus, ordonanţa a fost modificată, aşa încât echipa de intervenţie să poată lua decizii şi printr-o consultare online sau telefonică a primarului, iar durata în care ursul poate fi căutat a crescut la 24 de ore.

Aşadar, suport legislativ există, în ceea ce priveşte intervenţia directă asupra urşilor ajunşi în intravilan sau habituaţi. Ceea ce trebuie să se întâmple este ca primarul localităţii să ia decizia adecvată şi să pună viaţa omului pe primul loc.

Mulţumesc.

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ţiu.

Se pregăteşte doamna Vârgă.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Binecuvântat popor român,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Noi motive pentru suspendarea lui Nicuşor Dan. Jocurile politice, mai presus de Constituţia României"

Asistăm, astăzi, la un precedent extrem de periculos pentru statul de drept.

Desemnarea lui Adrian Veştea pentru funcţia de prim-ministru reprezintă un act grav, o decizie care încalcă Constituţia României şi regulile democratice care ar trebui să stea la baza formării unui Guvern.

Preşedintele României încearcă să impună un premier fără susţinere politică validată şi fără respectarea procedurilor constituţionale obligatorii.

Vedem din nou cum interesele politice sunt puse deasupra interesului naţional.

Domnule Nicuşor Dan, Constituţia României este foarte clară. Articolul 103 prevede explicit faptul că preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidelor reprezentate în Parlamentul României, nu în urma unor înţelegeri ascunse şi nu prin decizii luate într-un cerc restrâns de interese politice.

Ca preşedinte al României, nu puteţi pretinde că respectaţi Constituţia atunci când mimaţi dialogul democratic şi luaţi decizii înaintea consultărilor reale. Preşedintele ţării nu poate desemna un premier după bunul-plac, după propriile calcule politice sau în baza unor înţelegeri de culise, ignorând consultările reale cu partidele politice.

În loc să existe dialog, transparenţă şi respect, asistăm la improvizaţie politică şi la încercări disperate de a conserva puterea prin înţelegeri făcute împotriva românilor.

România traversează astăzi o criză politică majoră, iar ţara are nevoie de transparenţă şi de respectarea legilor fundamentale. Iar această desemnare nu face decât să adâncească actuala criză politică şi să arunce statul român într-o nouă perioadă de instabilitate şi conflict instituţional.

Domnule Nicuşor Dan, vă solicit public să ne comunicaţi ce partide parlamentare i-au propus candidaţi pentru funcţia de prim-ministru pe domnii Eugen Tomac şi Adrian Veştea.

În baza art. 146 din Constituţia României, solicit public preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului să conteste la Curtea Constituţională a României desemnarea lui Adrian Veştea pentru funcţia de prim-ministru. Nu vom accepta încă o încălcare a Constituţiei României.

Pentru că astăzi, România nu mai este condusă după Constituţie, ci după interese şi înţelegeri de culise.

Statul român nu mai poate funcţiona după reguli schimbate peste noapte la ordin politic!

Cu respect, din Parlamentul României, deputat... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamna Vârgă este prezentă? Nu.

Domnul Pîclişan? Nu.

Are cuvântul doamna Dumitriţa Albu. Nu e?

Doamna Grosaru?

Doamnă Grosaru, aveţi cuvântul.

Doamna Ioana Grosaru:

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea de azi se intitulează "Un medicament de 8.518 lei, un raport favorabil şi pacienţi lăsaţi în aşteptare".

Mavacamten, medicamentul Camzyos, are raport favorabil de la ANMDMR şi costă 8.518,32 lei pentru 28 de capsule, dar pacienţii care depind de acest tratament îl primesc încă printr-un program temporar de donaţii.

Medicamentul este indicat pentru adulţii cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă simptomatică. În România, peste 205 pacienţi se află în acest program, apropiat de final. Pentru ei, trecerea Camzyos pe lista medicamentelor compensate stabileşte dacă tratamentul continuă prin sistemul public sau dacă fiecare familie trebuie să caute lunar banii pentru o cutie.

ANMDMR a finalizat raportul de evaluare, la 25 februarie 2025. Documentul arată că Mavacamten întruneşte punctajul pentru includerea necondiţionată pe lista medicamentelor compensate. După această etapă, responsabilitatea se mută la Ministerul Sănătăţii şi la CNA, dosarul trebuie adus la final, protocolul terapeutic trebuie aprobat, iar pacienţii trebuie să afle data de la care primesc tratamentul compensat.

Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă este o boală cardiacă rară, cu urmărire medicală atentă şi tratament stabilit de medic. Pentru pacient, întreruperea tratamentului poate însemna pierderea controlului asupra bolii, consultaţii mai dese şi presiune pe familie, deşi raportul ANMDMR arată că medicamentul întruneşte punctajul pentru includere necondiţionată.

Calculul făcut la preţul din raportul ANMDMR trece de 1,7 milioane de lei pe lună pentru pacienţii aflaţi acum în Programul de donaţii şi ajunge aproape la 21 de milioane de lei pe an. Aceste cifre explică de ce plata directă de către pacient nu poate fi soluţia pentru majoritatea celor diagnosticaţi.

Programul de donaţii a acoperit o perioadă accesul la tratament, însă durata lui limitată obligă instituţiile să clarifice continuarea. Tratamentul este deja folosit în România, pacienţii sunt identificaţi, evaluarea există, iar preţul arată limpede că familiile nu pot prelua singure costul în momentul în care donaţiile se opresc.

Ministerul Sănătăţii şi CNAS sunt instituţiile care pot răspunde unde se află dosarul Camzyos, ce document mai lipseşte, cine mai are de semnat, când se aprobă protocolul terapeutic şi de la ce dată pacienţii cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă vor primi Mavacamten compensat.

Ioana Grosaru, deputat, minoritatea italiană.

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Mulţumesc.

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Ţintă? Nu este.

Grupul AUR.

Doamna Cîrligeanu? Nu este.

Domnul Ciornei?

Domnule Ciornei, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Cu ce obraz, domnule Veştea?"

"Cu cât eşti mai prost, mai imoral, mai linguşitor, mai grobian, mai ticălos, mai curvă şi obligatoriu corupt, ai şanse să devii politician de top" - a declarat, în 2018, cel care îl susţine pe Adrian Veştea, premierul numit duminică de Nicuşor Dan.

Adrian Veştea, 30 de ani în PNL, fost primar la Râşnov, fost ministru, trei mandate ca şeful Consiliului Judeţean Braşov, omul sistemului, prezentat acum omul care va continua reforma, la virgulă, a Guvernului Bolojan.

Numai că Braşovul lui Veştea nu este o poveste de succes. E dosar penal. DNA a trimis în judecată toată conducerea PNL Braşov, acuzată că a format un grup infracţional organizat ca să pună mâna pe banii Companiei "Apa Braşov". Şi nu vorbim despre oameni la întâmplare. Vorbim despre Şerban Todorică, omul de încredere al lui Veştea, cel pe care chiar el l-a pus să-i ţină locul la Consiliul Judeţean cât timp a fost ministru. Omul e acum sub control judiciar. Lângă el, alţi membri ai PNL acuzaţi de mită şi trafic de influenţă. Şi ca tabloul să fie complet, tot la Braşov, un primar al PNL a fost condamnat definitiv, cu executare, pentru trafic de droguri.

Asta este curtea din care vine omul propus să conducă România. Oamenii pe care Veştea i-a ridicat şi i-a pus în funcţii ajung, unul după altul, în faţa instanţei.

Şi nimeni nu a spus nimic. Nu Veştea, nu PNL. Tăcere completă. Colegii lui din Braşov erau arestaţi, puşi sub control judiciar şi trimişi în judecată. Şi acum vine să ne vorbească despre reformă, despre seriozitate, despre un guvern care să scoată ţara din criză.

Cât tupeu! Câtă nesimţire! Politician de top.

Îi cerem lui Adrian Veştea să răspundă public, aici, în Parlament, ce relaţie are cu cei cercetaţi, de ce a tăcut atât de mult timp şi de ce ar trebui românii să aibă încredere într-un om care n-a avut curajul să spună un cuvânt despre corupţia din Braşov?

România nu are nevoie de încă un guvern corupt, construit pe combinaţii politice şi pe protejarea găştilor de partid.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Hristu? Nu este.

Domnul... (Vociferări.)

Este?

Vă rog.

Domnul Cosmin Hristu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă vorbesc astăzi nu doar în calitate de deputat de Constanţa, ci mai ales de fiu al unui oraş care a obosit să mai fie tratat drept o "zonă de risc acceptabil".

Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute la Constanţa, prin ieşirea în stradă a lucrătorilor din port, dar şi a cetăţenilor speriaţi, care au protestat în faţa Prefecturii, nu mai este un simplu semnal de alarmă, este teama reală de o tragedie.

Este strigătul de revoltă al unor oameni lăsaţi la voia întâmplării, după ce o dronă a explodat chiar în incinta Portului Constanţa.

Prin acest protest legitim, muncitorii ne-au transmis un mesaj dureros, acela că ei nu merg la muncă pe front, ci merg să îşi câştige cinstit traiul de zi cu zi.

Cei peste 15.000 de angajaţi refuză, pe bună dreptate, să devină victime colaterale al unui război care nu este al nostru.

Este clar că teama s-a instalat adânc în rândul locuitorilor, care trăiesc acum cu frica unei noi deflagraţii.

Nu putem construi apărarea unei comunităţi pe speranţa oarbă că data viitoare vom avea mai mult noroc.

Dincolo de panică, această pasivitate are consecinţe economice imediate şi devastatoare.

Portul Constanţa este inima economică a ţării, însă pieţele internaţionale funcţionează pe bază de predictibilitate, pe calcule serioase de management al riscului, nu pe vorbe goale.

Asigurătorii maritimi deja recalculează primele de risc, iar transportatorii logistici vor alege să ocolească România dacă siguranţa nu este garantată.

Niciun operator major nu va mai investi într-o infrastructură lăsată la voia întâmplării!

Dacă portul este îngenuncheat economic, nota de plată o vor plăti mii de familii de constănţeni, prin locuri de muncă pierdute, afaceri falimentate şi scăderea nivelului de trai. Nu cred că ne dorim aşa ceva.

Răbdarea constănţenilor a expirat! Ei nu cer privilegii, cer protecţie!

De aceea, solicit oficial Guvernului României, Ministerului Apărării şi Ministerului Transporturilor prezentarea de urgenţă a unui plan real de securizare militară a portului, implementarea de sisteme de apărare active şi un protocol transparent de informare a populaţiei.

Lăsaţi jocurile politice! Apăraţi Constanţa înainte ca această nepăsare să se transforme într-o tragedie naţională!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Coman?

Şi doamna Cîrligeanu este prezentă? Nu.

Domnule Coman, haideţi un pic mai repede, că suntem ca la schimbarea din teren la fotbal, când încercăm să păstrăm scorul.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

55%, 44%, 37%, 13%, 11% - acestea sunt cifrele care descriu costul vieţii pentru milioane de români: energia mai scumpă cu 55%, chirii mai mari cu 44%, motorină mai scumpă cu 37%, servicii mai scumpe cu 13% şi o inflaţie care a urcat din nou la aproape 11%.

Stimaţi colegi,

Institutul Naţional de Statistică a prezentat realitatea economică a României. Nu vorbim despre percepţii şi nici despre dispute politice. Vorbim despre cifre oficiale care arată că milioane de români sunt obligaţi să suporte costul unor decizii pe care nu ei le-au luat şi pentru care nu ei sunt responsabili. Creşterea preţurilor la energie, carburanţi şi alimente produc efecte în lanţ în întreaga economie. Atunci când costurile de producţie şi de transport cresc, toate celelalte preţuri urcă după ele. Iar pentru cetăţeanul obişnuit, această realitate se traduce prin facturi mai mari, cumpărături mai puţine şi un nivel de trai aflat sub presiune permanentă.

Nici serviciile nu au fost ocolite de acest val al scumpirilor. Chiriile au ajuns la un nivel greu de suportat pentru tot mai multe familii şi tineri aflaţi la început de drum. În acelaşi timp, mediul de afaceri este obligat să funcţioneze într-un climat marcat de costuri tot mai ridicate şi de o fiscalitate tot mai apăsătoare.

Aceste evoluţii reprezintă bilanţul economic al actualei guvernări. Ele se regăsesc în fiecare factură, în fiecare bon fiscal şi în fiecare familie care constată că veniturile nu mai ţin pasul cu scumpirile. Şi pentru ca presiunea asupra cetăţenilor să fie şi mai mare, Guvernul a ales să crească taxele şi impozitele, să reducă anumite venituri şi să transfere tot mai multe costuri către populaţie şi către mediul privat. La nivel declarativ, se vorbeşte despre competitivitate şi dezvoltare economică. În practică, însă, tot mai mulţi români simt că muncesc mai mult pentru a-şi permite mai puţin.

Inflaţia nu este doar un indicator economic, este dovada că atunci când deciziile politice sunt greşite, consecinţele nu sunt suportate de cei care le iau, ci de cetăţenii care trebuie să trăiască zilnic cu efectele lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă de la Grupul PNL mai este cineva? Nu.

De la Grupul SOS România, domnul Goidescu? Nu.

Doamna Vârgă? Nu.

Domnul Pîclişan? Nu.

Doamna Dumitriţa Albu, vă rog.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc.

"Unde este interesul românilor, în goana voastră după bani şi putere?"

Stimaţi colegi,

De cinci săptămâni, România este lăsată în derivă. Cinci săptămâni de când ţara nu are un Guvern stabil, pentru că fosta Coaliţie PSD-PNL-USR-UDMR a transformat actul de guvernare într-o ceartă ca la uşa cortului. Vă aruncaţi cuvinte grele, puneţi nume pe liste, faceţi propuneri dimineaţa şi vă deziceţi de ele până seara. Aţi fost capabili să dărâmaţi un guvern, dar sunteţi complet neputincioşi când vine vorba să puneţi ceva în loc. De ce? Pentru că nu vă înţelegeţi la împărţirea beneficiilor. Vă certaţi direct pe bani şi pe buzunarul românilor. Dar în timp ce voi blocaţi ţara pentru funcţii şi influenţă, românul de rând se uită cu strângere de inimă la facturi şi la preţurile din magazine. Euro a explodat, inflaţia a ajuns la un record absolut. V-aţi izolat complet de realitatea acestei ţări.

Românii au obosit să vă mai asculte scuzele şi justificările penibile. Ei nu vor orgolii şi negocieri nesfârşite de culise. Oamenii acestei ţări vor siguranţă, vor stabilitate şi vor lideri care să pună România pe primul loc.

Coborâţi din birourile voastre confortabile şi priviţi realitatea în faţă! Destul aţi făcut pentru voi, e timpul să faceţi ceva şi pentru români. Dacă nu sunteţi capabili să guvernaţi pentru această naţiune, faceţi un pas în spate şi lăsaţi loc celor care pot.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Mai sunt în acest moment deputaţi înscrişi care nu au susţinut încă intervenţia?

Domnul Ciubuc, vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este "IPJ Neamţ şi conducerea structurilor de forţă din judeţul Neamţ - constituire de grup infracţional organizat şi protejarea crimei organizate".

Din păcate, pe 1 iunie, acum două săptămâni, un caz şocant, un omor şocant a zguduit o întreagă ţară - omorul de la Piatra Neamţ, unde un tânăr de 22 de ani şi-a înjunghiat propriul tată, poliţist.

Din păcate, organele de anchetă, criminaliştii şi procurorul nu au invitat - şi există suspiciuni clare că această anchetă este tergiversată cu scopul de a fi muşamalizată.

Din spusele martorilor de la faţa locului, peste 22 de martori, criminalul, băiatul, era drogat cu un drog etnobotanic zis şi "Şobolanul" sau "Zombie". Acest drog nu apare la analizele medico-legale.

A fost nevoie să moară un om ca să scoatem, stimaţi nemţeni, să scoatem gunoiul de sub preş din judeţul Neamţ.

Pe această cale, îl acuz pe şeful IPJ Neamţ, domnul Coman Gabriel, de complicitate, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, alături de adjunctul IPJ Neamţ, domnul Osoianu, că favorizează şi cunoaşte problemele din IPJ Neamţ şi nu ia nicio măsură. E nevoie să vină controalele de la Bucureşti? Vor veni, băieţi!

De asemenea, vreau să vă spun că şeful Crimei Organizate, cel care ar trebui să combată crima organizată din judeţul Neamţ, domnul Adrian Iacoban, împreună cu adjunctul său, care are o relaţie de rudenie, finul său, domnul Mircea Cărbunariu, nu îşi fac treaba şi sunt complici, protejează infractorii. "Situaţia este sub control", ne-au asigurat dumnealor.

Vă spun, domnilor, nu-i chiar aşa. Ştim cu toţii că aţi protejat şi protejaţi pe traficanţii de droguri din judeţul Neamţ şi din Neamţ, atât pe Orlando, pe Chelici, pe Erimia, pe Rupa, pe Josan, pe Lazăr.

Băieţi, câţi oameni trebuie să mai moară la Neamţ ca să vă faceţi treaba?

Cu această ocazie, v-am făcut denunţuri şi am sesizat organele competente de control şi de anchetă, DIICOT, DGA şi Crimă Organizată.

Stimaţi nemţeni, ajunge bătaia de joc de la Neamţ! Iar Crima Organizată, protejată de foştii comisari de poliţie, foştii comisari de poliţie care protejează şi consultă Crima Organizată - le spun aşa: băieţi, v-a venit ceasul, tic-tac!

Iar pentru Crima Organizată vorbitoare de limbă rusă, care se ocupă de trafic de droguri, trafic de arme şi proxenetism, le spun aşa (Rosteşte câteva cuvinte în limba rusă.)

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Mai sunt deputaţi înscrişi pe listă care ar dori să susţină declaraţii în acest moment? Nu.

Prin urmare, dau citire listei deputaţilor care au fost înscrişi şi care nu au susţinut declaraţii oral:

Domnul Ştefan Ţintă, doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu, domnul Alexandrin Moiseev, domnul Andrei Daniel Gheorghe, doamna Mariana Vârgă şi domnul Gheorghe-Petru Pîclişan.

Iar în scris au fost depuse declaraţii de către următorii deputaţi: Govor, Budăi, Lungu, Matache, Samoilă, Ciucă, Ciortea, Bara, Popa, Nassar, Chirilă, Păunescu, Puşcaşu, Muncaciu, Munteanu, Guşă, Vulpoiu, Dascălu, Paraschiv, Roman, Balan, Cadar, Cruşoveanu, Pistru-Popa, Mocanu, Muraru, Matei, Huţucă, Burduja, Caragaţă, Lăzăroi, Macovei Ilie, Oltenaşu, Toader, Nagy şi Enachi.

Vă mulţumesc.

Şi declar această parte a şedinţei închisă.

Urmează, de la ora 10.00, dezbateri asupra proiectelor de lege.

Mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 162.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11.00; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat pentru ora 11.30; la încheiere, au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii. Da?

Domnul lider Ştefan-Ovidiu Popa.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Vă rog să fiţi de acord să mutăm PL-x 153/2026, aflat pe poziţia 47, să devină poziţia 12. Este vorba despre Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Am discutat cu liderii de grup şi sunt de acord să-l mutăm mai în faţă.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Există consens. În regulă.

Începem.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130...

(Domnul deputat Bogdan-Ionel Rodeanu solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Pe procedură, da!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Domnul Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Venim cu propunerea de a introduce pe ordinea de zi PL-x 443/2026 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2026 pentru completarea art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022 privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autorităţile şi instituţiile publice şi pentru modificarea art. II alin. (5) din Legea nr. 102/2024 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2024 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă), o ordonanţă care priveşte cloudul guvernamental. Raportul final a fost încheiat ieri, la Comisia pentru apărare, şi termenul de aplicare al acestei prevederi este finalul acestei luni.

Menţionez că am acordul liderilor pentru această propunere.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci există consens, da?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

La pct. 17 pe ordinea de zi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Există consens.

Deci, punctul 17.

Am să rog stafful să facă modificările.

Deci, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 52/2022; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente.

Din partea Guvernului, vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila (subsecretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc.

Bună ziua!

Principalele prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privesc adoptarea unor măsuri bugetare a căror aplicare determină reducerea cheltuielilor bugetare în anul 2022, având în vedere recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020, în vederea încetării situaţiei de deficit public excesiv în România, potrivit căruia România trebuie să pună în aplicare, în mod riguros, măsurile necesare pentru corectarea deficitului excesiv.

Menţionăm că Guvernul susţine raportul privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

Mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Prezentarea raportului.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă, doamna vicepreşedinte Mirela Adomnicăi.

Vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, prin care se instituie unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative. Potrivit expunerii de motive, proiectul vizează continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, pentru evitarea unor presiuni suplimentare asupra cheltuielilor bugetare în anul 2022.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Amendamentele respinse se regăsesc în anexa la prezentul raport comun.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituţia României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

Cu majoritate de voturi - 155 - a fost adoptat.

Dezbateri generale? Nu sunt solicitări...

Avem o solicitare!

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Ca fost ministru de finanţe, care a elaborat această ordonanţă-trenuleţ, cum se numeşte ea, în pregătirea bugetului sau care a stat la baza bugetului pe anul 2020, vreau să vă spun că se poate să indexezi pensiile, să creşti salariile, se poate să faci investiţii şi în contextul în care ai un deficit foarte mare, cum veneam noi după pandemie.

Când am preluat portofoliul veneam după un deficit pe cash de 9,8% şi un deficit pe ESA de 9,2%.

În noiembrie 2021, lucrurile nu arătau bine, pensiile - nu erau bani pentru ele în buget, a trebuit să facem o rectificare - şi nici ultima lună de salarii. Şi am construit bugetul pe 2022.

Pentru prima oară, după 2017, am reuşit indexarea pensiilor militare. Am continuat acest lucru şi în 2023. După care, în 2025, 2026, observăm îngheţarea. Şi se profilează noi îngheţări.

Oameni buni, credeţi-mă că dacă vrei să construieşti o ţară trebuie să ai curajul să o finanţezi! Ascunzându-te după acest lucru - "Nu sunt bani!" - nu face decât să omori un popor, o economie şi o raţiune.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 22 de amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2023 privind unele măsuri de eficientizare a gestionării deşeurilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 751/2023; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Nu avem amendamente.

Din partea Guvernului? Nu avem reprezentant.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Din partea Comisiei pentru mediu?

Vă rog.

Domnul Adrian Giurgiu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2023 privind unele măsuri de eficientizare a gestionării deşeurilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 96/2023 privind unele măsuri de eficientizare a gestionării deşeurilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, trimis cu adresa PL-x 751 din 11 decembrie 2023.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea mai multor acte normative din domeniul mediului. Astfel, se instituie posibilitatea acordării de finanţare beneficiarului Ministerul Educaţiei, prin alocarea de sume din Fondul pentru Mediu, destinate derulării Programului "Săptămâna verde".

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt solicitări pentru intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

8. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 38/2023/2024; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente.

Din partea Guvernului? Nu există prezenţă.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

De asemenea, Comisia pentru mediu sau Comisia pentru industrii.

Comisia pentru industrii?

Vă rog.

Domnul George-Mădălin Borş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

În conformitate cu prevederile art. 142 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate cu Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în vederea reexaminării, ca urmare a cererii Preşedintelui României, transmisă cu adresa PL-x 38/2023/2024 din 1 octombrie 2024.

Această lege, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 28 iunie 2024.

În conformitate cu dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, Preşedintele României a formulat cererea de reexaminare asupra legii transmise spre promulgare, supunând atenţiei faptul că:

- Legea transmisă la promulgare aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 163/2022 care are ca scop transpunerea Directivei UE nr. 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile şi completarea cadrului legal necesar pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, pentru perioada 2021-2030;

- Camera Deputaţilor, Cameră decizională, a aprobat O.U.G. nr. 163/2022 cu completări care vizează definirea consumatorilor activi, precum şi acordarea pentru cei care deţin capacităţi de stocare, precum şi pentru prosumatori, a dreptului de a opta pentru cumpărarea/vânzarea energiei electrice active la preţul orar de pe Piaţa pentru Ziua Următoare, de la furnizorul cu care au încheiat contract de vânzare/cumpărare sau către terţi consumatori legaţi în instalaţia de utilizare internă;

- În prezent, Legea nr. 123/2012 defineşte, la art. 3 pct. 18, "clientul activ" ca fiind: "clientul final sau un grup de clienţi finali ce acţionează împreună, care consumă sau stochează energia electrică produsă în spaţiile pe care le deţine situate în zone limitate sau care vinde propria energie electrică produsă sau care participă la programe de flexibilitate sau de eficienţă energetică, identificate ca atare prin legislaţia aplicabilă, cu condiţia ca activităţile respective să nu constituie principala lor activitate comercială sau profesională";

- Din interpretarea sistematică a definiţiilor cuprinse în forma în vigoare a art. 3 din Legea nr. 123/2012 la pct. 20, 73, 79, 92 şi 95, prin raportare la noua soluţie legislativă, nu se poate stabili care este regimul juridic aplicabil consumatorului activ, respectiv dacă acesta va fi considerat producător de energie electrică, prosumator, client final sau client activ;

- În ceea ce priveşte art. unic pct. 3, cu referire la art. 73² alin. (3) nou introdus, intenţia legiuitorului este neclară, în condiţiile în care planul tarifar este o noţiune diferită de preţul orar, tarifele putând fi de zi sau de noapte, calculate ca medie aritmetică a preţurilor orare zilnice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, cu amendamente admise, în şedinţa din data de 23 septembrie 2024, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

La nr. crt. 3 din raportul comun asupra PL-x 38/2023/2024, pe coloana cu amendamente admise, există o eroare materială, pe care o îndreptăm, după cum urmează: în loc de expresia "nemodificat" se va citi "se elimină", cu privire la textul Senatului.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul George-Mădălin Borş:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

În unanimitate, timpul propus pentru dezbaterea pe articole a fost adoptat.

Dezbateri generale, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Şi, cu acest prilej, permiteţi-mi să vă spun la mulţi ani, să fiţi sănătos, să fiţi un coleg bun. (Aplauze.)

Şi, de asemenea, la mulţi ani şi pentru domnul deputat Ionuţ Vulpescu. (Aplauze.)

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Mulţumesc şi pentru urări; le apreciez. Sunteţi atentă, ca de fiecare dată.

Privitor la proiectul legislativ pe care îl avem în faţă, este o ordonanţă de urgenţă din 2022, pe un subiect extrem, extrem de important privind preţul energiei electrice pe piaţa zilei următoare şi posibilitatea ca consumatorii activi, respectiv prosumatorii, să poată încheia cu furnizorii de energie electrică nişte contracte prin care ei să poată cumpăra, respectiv vinde energia electrică produsă sau cumpărată la preţul de pe piaţa zilei următoare. Ea este destul de complicat de implementat, de aceea a fost şi întoarsă de la promulgare - o avem a doua oară pe ordinea de zi.

Subiectul este foarte important, pentru că, în prezent, piaţa zilei următoare, pentru preţul la energia electrică, funcţionează după un mecanism care permite specula. Permite specula mai ales în situaţiile de felul nostru, în care, prin distrugerea unor mari capacităţi de producţie, am ajuns să avem o piaţă dezechilibrată, iar la anumite intervale orare să avem nevoie de energie foarte mare, care se traduce într-o energie scumpă, speculativă.

Ei, la acele intervale orare, preţul energiei cu care se vinde întreaga cantitate de energie este preţul cel mai mare. Este un algoritm pe care noi ar trebui să-l îndepărtăm. Am o propune în acest sens, ea are un raport de respingere - vezi, Doamne - pentru că ar fi în contradicţie cu Regulamentul european, dar cred că trebuie să mergem în această direcţie, altfel vom avea un preţ la energia electrică, în principal datorită preţului pe PZU, foarte mare, speculativ.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 5 amendamente admise.

Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

9. Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, la cererea Preşedintelui României; PL-x 464/2025/2026; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului? Nu avem reprezentant.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, de asemenea, Comisia pentru industrii.

Şi, vă rog, succint să prezentaţi raportul.

Domnul George-Mădălin Borş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011

În conformitate cu prevederile art. 142 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate cu Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, în vederea reexaminării, ca urmare a cererii Preşedintelui României.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Legea privind aprobarea ordonanţei de urgenţă.

În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64 şi art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile sesizate în fond au reexaminat legea în şedinţe separate.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, la data de 2 iunie 2026.

Comisia pentru industrii şi servicii, la data de 9 iunie 2026.

Comisia pentru mediu a reexaminat legea la 9 iunie 2026.

În urma reexaminării legii şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2025.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Două minute timp de dezbatere.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă pregătiţi pentru...

Nu, nu avem amendamente, nu e necesar!

Mulţumesc.

Dezbateri generale, Mihai-Cătălin Botez, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Prin acest proiect de lege combatem un efect al majorării preţurilor la energie, şi anume reducerea competitivităţii marilor consumatori industriali de energie din România.

Problema a fost constatată şi la nivelul Uniunii Europene şi s-a agreat susţinerea acestora pentru perioada cât reuşim să adaptăm producţia la consum.

Marii consumatori industriali de energie au cerut suport, pentru că nu mai puteau fi competitivi, în raport cu cei din aceeaşi industrie din afara Uniunii Europene, unde nu există standarde de mediu sau unde acestea nu contează aşa de mult.

Guvernul a dat această gură de oxigen industriei, dar soluţia nu este această intervenţie pompieristică. Soluţia pentru această criză este creşterea capacităţii de producţie internă de energie. Creşterea capacităţii de producţie este stimulată de liberalizarea preţurilor la energie. Chiar dacă a existat un şoc iniţial, preţurile la energie s-au stabilizat, investiţiile sunt în creştere şi la fel şi capacitatea de producţie.

Premierul Bolojan a pus degetul pe rană şi a arătat de ce piaţa de energie este blocată. Pentru că anumiţi "băieţi deştepţi" ţin blocate ATR-uri de 78.000 de megawaţi, în condiţiile unui consum naţional de 9.000 de megawaţi. Această situaţie trebuie deblocată urgent.

Avem supraproducţie de energie la prânz? Să o redirecţionăm spre industrie, să producă valoare adăugată mare, cu un cost redus al energiei.

Să eficientizăm consumul de energie prin politici de preţ, în funcţie de momentul din zi în care se consumă.

Soluţii sunt, dar avem nevoie de oameni responsabili şi curajoşi la guvernare, nu oameni cu ochii doar pe sondaje şi următoarele alegeri.

România se face bine cu oameni responsabili şi curajoşi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nefiind amendamente...

(Domnul deputat Adrian Câciu solicită să ia cuvântul.)

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Aţi solicitat, domnule Adrian Câciu, o intervenţie?

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

N-aş fi luat cuvântul, dar sprijinul acordat industriei româneşti n-a fost dat de Guvern; a fost dat de noi, din comisiile parlamentare, şi de Parlamentul României, care am prevăzut ca o industrie de 25-30 de miliarde de euro anual să nu moară.

Guvernul nu s-a preocupat să găsească un plafon cu care să fie sprijinită industria.

Încă din decembrie, industria siderurgică din România a cerut să aibă această predictibilitate pentru a-şi putea face creditele punte, pentru a-şi crea cashflow-ul pentru anul economic care urma. Nimeni, nimic. Am reuşit, după multe negocieri cu colegii care acum îl lăudau pe Bolojan, din USR, ca în martie să avem un prim amendament. Martie, atenţie! Din decembrie până în martie mor naţiuni. Lor nu le păsa, pentru că pe ei îi interesa să prezerve banii de la Mediu. Am reuşit acest lucru. Din păcate, am mai întârziat 3 luni, pentru că am avut acest principiu al bicameralismului invocat, această birocraţie parlamentară, în timp ce o industrie se sufocă.

Sper ca această lege să meargă rapid şi să fie promulgată, pentru că industria românească trebuie să fie salvată.

Iar Guvernele să înţeleagă că fără economie nu există ţară.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

11. Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi victimelor mineriadei de la Bucureşti din perioada 13-15 iunie 1990; PL-x 79/2023; caracter ordinar; avem amendamente admise, dar şi respinse.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Roman Florin-Claudiu, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

E un proiect de lege care sper că va deveni lege, prin care Parlamentul îşi arată respectul pentru victimele mineriadelor şi ale evenimentelor din 13-15 iunie. E un proiect care, cred eu, are rolul de a vindeca rănile şi nu de a le adânci. Este un proiect care oferă acestor oameni nu doar o recunoaştere morală, ci şi una materială, în sensul că victimele acestor evenimente vor beneficia exact de aceleaşi facilităţi de care beneficiază revoluţionarii, inclusiv dreptul la asistenţă medicală, dreptul la demnitate - pentru că avem încă pe rol un dosar care nu este finalizat.

Le mulţumesc colegilor din toate grupurile parlamentare care au votat în comisie acest proiect.

Cred că e clar pentru toată lumea că nu este un proiect de lege împotriva cuiva, ci este un proiect de lege pentru a închide, spun eu, şi din punctul de vedere al Parlamentului, un subiect sensibil pentru România.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Prezentarea raportului, din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă.

Comisia pentru muncă?

Da, doamna vicepreşedinte Mirela Adomnicăi, vă rog.

Prezentaţi raportul succint, vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

În temeiul Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege privind acordarea unor drepturi victimelor mineriadei de la Bucureşti din perioada 13-15 iunie 1990.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru acordarea unor drepturi victimelor mineriadei de la Bucureşti din perioada 13-15 iunie 1990.

Şi potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport prin care propun adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Oana-Silvia Ţoiu.

Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Legea pe care o avem astăzi la vot pentru a restabili o parte din dreptatea care este necesară pentru victimele mineriadei este o lege bună şi Uniunea Salvaţi România o susţine.

Am avut, de altfel, în weekend, la Ministerul Afacerilor Externe, o expoziţie cu parte dintre documentele pe care am reuşit să le declasificăm. Am declasificat peste 5.000 de dosare care timp de 35 de ani nu au fost accesibile publicului general.

Aş vrea să vă citesc din telegramele pe care Ministerul de Externe le-a trimis către ambasadori în perioada mineriadelor şi imediat după, pentru că încercarea de a face curajul studenţilor şi al tinerilor, al românilor, de la acea vreme, curajul lor de a-şi cere un viitor în libertate să pară în ochii lumii cu totul altceva, acţiune de destabilizare a ţării, această încercare a eşuat. Lumea a văzut foarte clar ce se întâmplă şi României i-a luat multă vreme să restabilească încrederea care îi era necesară internaţional.

Au primit ambasadorii de la acea vreme telegrame care să le indice că este cazul să se refere la ocuparea abuzivă timp de aproape două luni a domeniului public, la claustrarea unei zone a acestui domeniu şi desfăşurarea unor acţiuni continue, în acest spaţiu, contrare liniştii publice şi bunelor moravuri, dar mai ales le era menţionat să indice desfăşurarea unor practici privind consumul de droguri, introducerea de arme şi muniţii - pe când tinerii de la Universitate n-aveau decât o chitară.

Se spune că la acea vreme mai multe partide politice au cerut Parlamentului, Guvernului constituirea unor comisii de anchetă care să stabilească cine se face vinovat de provocarea actelor extremiste de destabilizare a ţării, iar acţiunile violente, împotriva legii, împotriva oricăror principii democratice erau definite ca "acţiuni de restabilire a ordinii publice şi a liniştii", spunându-se că la acea vreme cetăţenii din Bucureşti au privit cu aşteptare situaţia să intre în normal.

Suntem în acest moment, într-un moment în care şi Parlamentul restabileşte, iată, onorabil... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dacă doriţi, puteţi să continuaţi, pe...

Nu? E suficient? În regulă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Invit la cuvânt pe domnul deputat Alin-Bogdan Stoica, Grupul parlamentar al USR.

Nu mai doriţi?

Domnul deputat Szabó Ödön, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

La începutul acestei săptămâni, luni, a avut loc o dezbatere la Universitatea Bucureşti, tocmai comemorând acele evenimente din iunie 1990.

Şi acolo şi, ulterior, şi în discursurile noastre, întotdeauna, am susţinut că iunie 1990 a fost precedat de martie 1990, când vechea structură comunistă practic a încercat să îşi refacă puterea şi să ducă România într-o direcţie, după părerea noastră, greşită, şi să-şi conserve la momentul respectiv acele privilegii pe care le aveau şi înainte de 1989.

În acest context, considerăm că aceleaşi momente şi aceleaşi beneficii care se acordă mineriadelor şi victimelor mineriadelor din 1990 trebuie să fie acordate şi celor care au suferit în martie la Târgu Mureş, pe un conflict care s-a încercat, un conflict interetnic la nivel local. Şi considerăm, în acest context, că o nouă iniţiativă legislativă - pentru că aici colegii din comisie au fost de acord că va trebui să existe şi o compensare în acest context, care nu putea fi rezolvată prin această iniţiativă legislativă, pe baza problemelor de bicameralism - va trebui să existe şi sper ca aceeaşi susţinere transpartinică, care există în momentul de faţă pe această iniţiativă, să existe şi la momentul respectiv.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vom susţine acest proiect, cu toate că vine mult prea târziu şi mult prea puţin, într-o formă mult prea mică.

Mi-aş fi dorit să putem discuta aici despre ce s-a întâmplat în tot acel an, nu doar în iunie. Poate am fi discutat şi ce s-a întâmplat cu un an înainte, eventual. Poate am fi aflat şi noi, la 36 de ani, ce s-a întâmplat şi la Revoluţie, cine în cine şi de ce au tras, şi la mineriade, cine şi de ce au fost chemaţi, cine ar fi trebuit să răspundă.

Din păcate, vedem astăzi, la 36 de ani distanţă, că aceiaşi oameni care au luat decizii atunci şi-au lăsat moştenitorii să conducă în continuare; n-am avut o lege a lustraţiei, nu cred că o vom avea.

Nu înţeleg de ce, atunci când vine vorba de martirii noştri, ăştia, români, de pe aici, de pe meleagurile astea, băştinaşi, trebuie să facem eforturi supraomeneşti pentru a trece o mică reparaţie, dar când vine vorba de martirii altora, dintr-o dată se găsesc toate resursele, dintr-o dată se găseşte toată voinţa politică şi dintr-o dată totul se poate.

Mi-aş fi dorit să putem discuta cu cifre şi cu date exacte.

Apreciez demersul celor de la USR de a transparentiza din arhive, dar mi se pare mult prea puţin, mult prea târziu.

Avem arhive arse, avem arhive uitate, inundate. Când vorbim de arhive, ne uităm lung, că nu suntem în stare să le scanăm. Duceţi-vă la CNSAS şi-o să vedeţi ce găsiţi acolo! O să vedeţi munţi întregi care stau în noroi. Da' nu ne mai miră asta.

Într-o concluzie scurtă, ne bucurăm totuşi că şi la 36 de ani distanţă se mai discută despre asta şi că putem face câtuşi de puţin.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat George-Mihail Neamţu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Ca şi colegul meu, Bogdan Velcescu, reiterez susţinerea AUR pentru orice demers memorial, pentru orice demers care pune în prim plan această jertfă a eroilor Revoluţiei şi a celor care imediat după Revoluţie au stat drept în faţa regimului neocomunist pe care Ion Iliescu l-a pecetluit prin abordările sale antidemocratice - ştiţi foarte bine la ce mă refer. Au fost multiple mineriade. Şi să nu uităm niciodată mineriadele care au început în februarie 1990 şi s-au terminat abia în vara anului 1999.

Chiar Ion Iliescu a recunoscut într-o conversaţie cu un politolog american, la un moment dat, că el a recurs la mijloace extraconstituţionale atunci când a reprimat mişcarea studenţească din Bucureşti. Vă reamintesc că au fost oficial peste 6 morţi şi la câteva mii de părţi vătămate.

Deocamdată facem prea puţin, aşa cum s-a spus aici, pentru eroi.

Dar suntem datori şi cu un alt demers, doamnelor şi domnilor. Haideţi să ne întrebăm cum s-a ajuns la această violenţă antiromânească, până la urmă. Şi răspunsul, foarte pe scurt, pentru că nu avem răgazul unei analize filosofice aici, este: prin utilizarea unui limbaj teratologic prin care umanitatea celuilalt nu mai este recunoscută.

Vă amintesc cum a vorbit atunci preşedintele României despre "golanii din Piaţa Universităţii", despre "huliganii din Piaţa Universităţii", apoi s-a vorbit şi într-un limbaj mai dur: "Măi, animalule!".

Aşa cum Marian Munteanu a fost comparat cu legionarii sau neofasciştii din perioada interbelică, astăzi, doamnelor şi domnilor, o întreagă categorie de români, de votanţi este considerată extremistă, este considerată o voce a Moscovei. Şi acest tip de limbaj, de dezumanizare este cu adevărat periculos. Vă amintesc că şi un cadru universitar de la Cluj a spus că trebuie să neutralizăm aceste voci suveraniste.

Aşa că să oprim violenţa limbajului pentru a opri violenţa fizică!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alin-Bogdan Stoica, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ţin să-i felicit pe iniţiatori, pentru că este o reparaţie morală binevenită pentru cei care s-au luptat pentru libertate, pentru democraţie şi pentru valorile pe care noi astăzi le considerăm un dat. Însă ele nu sunt un dat, trebuie să luptăm la fel cum şi ei au luptat.

Şi nu vă amintesc decât de 10 august, pentru că, deşi suntem la 36 de ani distanţă, totuşi statul are aceleaşi reflexe şi societatea civilă şi noi, din Parlament, trebuie să depunem aceleaşi eforturi pentru a ne păstra libertăţile individuale, pentru a păstra democraţia în faţa asaltului necontenit al forţelor care vin să oblitereze practic aceste drepturi pe care le-am câştigat cu greu şi cu sacrificii. Revoluţia din '89, mineriadele din '90, continuând până la mişcările din 2017-2019 - sunt toate exemple că democraţia nu este ceva care este uşor de întreţinut. Democraţia nu este ieftină şi cere eforturi constante.

Din păcate, unii sunt ca molia care se duce după flacără şi se uită cu jind la nişte valori care nu aparţin spaţiului european, se uită cu jind la acele cleptocraţii, oligarhii care vin din Estul Îndepărtat sau, mai nou, care vin de la anumite mişcări de tip neofascist care s-au infiltrat inclusiv la noi, în zona occidentală - şi mă refer direct la MAGA.

Nu trebuie să ne uităm la aceste mişcări ca la nişte mişcări care sunt demne de urmat. Din contră, trebuie să rămânem consecvenţi şi să ne uităm din nou la aceşti oameni care cu preţul vieţii au apărat democraţia şi libertăţile.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 16 amendamente admise. Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Un amendament respins. Nu doreşte nimeni să îl susţină. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Pe procedură, domnul lider Gabriel Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc.

Am venit la microfon pentru a propune prelungirea programului de lucru până la punctul 19, inclusiv, PL-x 122/2026 - Proiectul de Lege privind promovarea agroturismului şi valorificarea patrimoniului rural prin Programul Viaţa la ţară.

Am acordul tuturor liderilor.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Deci, prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterii proiectului de lege înregistrat cu PL-x 122/2026.

Continuăm cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 153/2026; caracter ordinar; avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte...?

Da, domnul preşedinte, domnul deputat Alexandru Rafila, vă rog, domnule ministru.

Domnul Alexandru Rafila:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, prin adresa PL-x 153/2026 din 9 martie 2026.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 95, în sensul definirii telerecuperării ca serviciu de reabilitare medicală realizat prin mijloace de comunicare la distanţă. De asemenea, se stabilesc condiţiile de furnizare, responsabilităţile medicilor şi terapeuţilor, obligaţiile privind informarea şi consimţământul pacientului, se reglementează integrarea documentaţiei în dosarul electronic de sănătate, se permite includerea telerecuperării în pachetul de servicii medicale decontate.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 din Regulamentul Camerei, republicat, cu modificările ulterioare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie, cu unanimitate de voturi, propun plenului Camerei un raport de aprobare a proiectului de lege cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc pentru prezentarea raportului.

Nu sunt solicitări pentru dezbateri genera... (Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu solicită să ia cuvântul.)

Avem o solicitare?

Vă rog, domnule deputat Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă vine să completeze Legea nr. 95 şi este datorată faptului că, în procesul de evoluţie tehnologică, acum este posibil ca aceste servicii de recuperare să fie practicate la distanţă şi medici să poată să coordoneze programul de recuperare a unor pacienţi care nu se află în localitatea... sau, mă rog, se află la distanţă.

Totodată, prin această lege se poate reglementa şi partea contabilă, inclusiv decontarea acestor servicii.

Partea cea mai interesantă este atunci când vine vorba despre dosarele electronice, pentru că aceste servicii pot fi introduse în aceste dosare electronice.

Deci, noi vom vota pentru. Este un update normal în evoluţia tehnologică a medicinei. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Levente Vass, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Vass Levente:

Felicitări colegilor iniţiatori!

În 2021, în legislaţia românească am avut aproximativ 4 rânduri despre telemedicină. Orice modificare, orice completare sunt binevenite.

Însă atrag atenţia să nu cădem în greşeala în care noi, legiuitorii, ne dăm silinţa, legiferăm, facem posibil, conform legii, să înceapă telerecuperarea, teleradiologia şi aşa mai departe, însă profesioniştii din Sănătate - şi aici atrag atenţia, Colegiul Medicilor din România nu îşi dă silinţa ca aceste servicii să fie într-adevăr de calitate şi să fie controlabile din punctul de vedere al profesiei. Pentru că noi, legiuitorii, dăm bani, dăm posibilitatea să se finanţeze aceste servicii, dar cineva trebuie să facă controlul. Şi controlul cel mai bun şi cel mai preventiv pentru interesul pacientului este de a clarifica exact ce trebuie să se întâmple la teleradiologie, la telerecuperare şi apoi se poate face şi controlul banului, dacă într-adevăr acele servicii s-au făcut pentru interesul pacientului.

În primul rând, telemedicina trebuie să aibă siguranţa pacientului şi acest lucru trebuie să fie garantat de Colegiul Medicilor din România, apoi de Ministerul Sănătăţii şi în ultimul rând de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate care decontează banii pentru aceste servicii.

Deci, vă mulţumesc, vă felicit şi votăm cu drag această iniţiativă a dumneavoastră.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Avem 5 amendamente admise. Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

În continuare, permiteţi-mi să salut prezenţa la balconul sălii de plen a unui grup de tineri din Galaţi, veniţi la invitaţia colegului nostru, domnul deputat Dorel Vulpoiu, Grupul parlamentar AUR.

Bine aţi venit, dragi tineri! (Aplauze.)

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2025 privind unele măsuri pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, precum şi pentru completarea unor acte normative; PL-x 33/2026; procedură de urgenţă; avem şi amendamente admise.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Gabriel Traian Ghilea (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Stimată doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prezenta ordonanţă se urmăreşte asigurarea unui cadru legal coerent şi operativ pentru gestionarea şi implementarea eficientă a fondurilor europene aferente PNRR, în contextul riscurilor fiscale şi a supracontractării masive identificate în proiectele de investiţii publice.

Vă rugăm să susţineţi adoptarea proiectului de lege în forma propusă în raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Prezentarea raportului, din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget?

Comisia pentru buget, finanţe, domnule preşedinte Huţucă, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2025 privind unele măsuri pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, precum şi pentru completarea unor acte normative

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare asigurarea bazei legale pentru continuarea unor proiecte esenţiale finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din fonduri publice naţionale, astfel încât implementarea lor să nu fie afectată de renegocierea PNRR. Este vorba despre proiectele eliminate din componenta de transporturi şi cea de sănătate, care vor fi mutate pe componenta de coeziune, proiecte supracontractate din portofoliul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, proiecte din portofoliul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, care se mută pe certificate verzi şi Fondul de Mediu, precum şi proiecte din portofoliul Ministerului Energiei legate de cogenerare de înaltă eficienţă, care se finanţează din sume economisite din PNRR şi din bugetul de stat.

Astfel, se evită dubla finanţare şi tăierile necontrolate de fonduri şi sunt puse la punct mecanismele bugetare şi de împrumut necesare pentru a proteja investiţiile strategice fără a creşte riscurile de deficit şi datorie.

Pentru aceste proiecte se prevede posibilitatea ca finanţarea europeană diminuată în urma revizuirii PNRR să fie compensată din sumele identificate ca economii în cadrul altor investiţii finanţate prin PNRR, aflate în sarcina aceluiaşi coordonator de reforme şi/sau investiţii, cu avizul MIPE şi al MF, şi cu condiţia respectării limitelor procentuale stabilite la nivelul ţintelor şi jaloanelor asumate.

De asemenea, sunt instituite criteriile în baza cărora coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale, după caz, vor avea posibilitatea să includă proiecte în listele de rezervă, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului de resort, emis cu avizul MIPE, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ.

Un alt aspect avut în vedere este reglementarea posibilităţii de denunţare a unor categorii de contracte/decizii/ordine de finanţare în cadrul cărora beneficiarii au încheiat contracte de furnizare produse şi/sau servicii. În cazul în care contractele de finanţare au fost denunţate unilateral, plăţile efectuate până la data denunţării rămân cheltuială definitivă a bugetului din care a fost efectuată plata.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Vă propun timp de dezbatere două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

Cu unanimitate de voturi, timpul dedicat dezbaterii pe articole a fost adoptat.

Dezbateri generale, domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

Toate proiectele de lege care au avut legătură cu PNRR-ul au fost susţinute în unanimitate, aici, în Parlament.

Din păcate, noi nu ne-am făcut datoria aşa cum ar fi trebuit, pentru că, pe acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ar fi trebuit să avem o echipă de implementare, la Guvernul României, care să-şi facă treaba cu adevărat.

Din punctul meu de vedere, acea echipă a avut un eşec foarte mare.

Deci, noi am plecat de la un buget de aproximativ 28 de miliarde de euro, din care 15 miliarde de euro au fost împrumuturi, iar 13,6 au fost granturi. Şi trebuia să acoperim 66 de reforme şi 113 investiţii... 179 de măsuri. Am ajuns după aceea la 20 de miliarde. Până acum am încasat în jur de 10 miliarde.

Deci, dacă facem un calcul matematic şi ne luăm foarte în serios, o să vedem că nu ne-am făcut datoria. România... românii au auzit, în ultimii ani de zile, că s-a tot pronunţat: "PNRR... PNRR". Mulţi nici nu ştiau despre ce e vorba.

Dar, redresarea şi rezilienţa sunt departe de a fi atinse.

Cred că în perioada următoare ar trebui să ne gândim ce am greşit şi să vedem cum putem renegocia, rediscuta aceşti bani pe care i-am pierdut, pentru că pe 31 august acest plan se închide.

Ar trebui să tragem nişte concluzii care să ne ajute pe viitor, pentru că până acum nici într-un caz nu putem spune că acest proiect a ajutat cu adevărat la dezvoltarea României şi, în primul rând, la ceea ce ar trebui să fie rezilienţă şi redresare.

Vă rog frumos să fim mai atenţi la ceea ce facem şi cu adevărat noi, cei de aici, din Parlamentul României, să fim cu ochii pe Guvern şi să le spunem când greşesc, pentru că au greşit foarte mult când au aplicat acest proiect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Continui să spun că voi, Coaliţia de guvernare care aţi guvernat România timp de 5 ani - PSD, PNL, USR, UDMR, minorităţi - aţi guvernat total incompetent şi neprofesionist.

Şi de ce spun lucrul acesta?

Aţi făcut, în 2021, un proiect care trebuia să reconstruiască România, fără conţinut, sperând că veţi primi atât de simplu 29 de miliarde de euro. Aţi mers în Europa cu o maculatură fără niciun fel de valoare, pentru că proiectul dumneavoastră nu conţinea niciun fel de proiect clar şi responsabil.

Apoi aţi pierdut 7 miliarde de euro, ce-i drept, din componenta de împrumut, dar care ne oferea un împrumut cu o dobândă de 0,2%, iar Guvernul se împrumută în fiecare lună la o dobândă de 0,7%, sau poate chiar 1,5%.

Din 21 de miliarde de euro, România nu a absorbit nici măcar 50%. Şi asta este din incompetenţa dumneavoastră.

Iar astăzi veniţi şi faceţi o propunere legislativă să votăm o ordonanţă de urgenţă care deja şi-a făcut efectul, încât, din cauză că sunteţi atât de neprofesionişti şi pentru că nu aţi avut un plan de reconstrucţie a României, nu aţi fost în stare, în aceşti 5 ani, de când este implementat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, să faceţi corecţii asupra greşelilor pe care le-aţi făcut în acest proiect.

Am pierdut spitale regionale, am pierdut sute de kilometri de autostradă, pe care puteam să îi facem prin fonduri nerambursabile sau cu fonduri la o dobândă foarte mică, şi ne împrumutăm, îndatorăm România, îi îndatorăm pe copiii noştri, pe câteva generaţii, şi vă întrebaţi de ce românii nu vă mai vor la conducere. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Szabó Ödön, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că trebuie să spunem că Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în multe domenii, se dovedeşte şi s-a dovedit un succes.

Colegei noastre îi spun doar un singur lucru, şi anume că, în momentul de faţă, nu există, în România, aproape nicio unitate administrativ-teritorială să nu aibă încheiat cel puţin un contract pe PNRR, pentru că la momentul respectiv, când a fost creat acest sistem, a fost gândit în aşa fel încât să ajute pe toată lumea. Indiferent de culoarea politică, toate comunele, oraşele, municipiile din România au avut posibilitatea să depună cel puţin un proiect, pe fiecare unitate administrativ-teritorială. Şi dacă nu ştiţi acest lucru, măcar ar trebui să vă întrebaţi propriii primari, care sunt beneficiari ai acestor proiecte. Sunt peste 10.000 de contracte încheiate, în diverse moduri, cu unităţile administrativ-teritoriale. Şi eu cred că, da, aceste formaţiuni, indiferent că vorbim de PSD, de PNL, USR sau UDMR, în momentul în care au avut posibilitatea, au discutat şi au avut o opţiune pentru a atrage aceste fonduri.

Să vă spun doar un singur element. Ministerul Dezvoltării, în momentul de faţă, are o rată de absorbţie de peste 75%, în PNRR, şi va depăşi, cu siguranţă, 95% la momentul în care acest proiect se va fi încheiat. Şi doresc, în acest context, să vă mulţumesc, colegilor din comisia raportoare, pentru că acele amendamente care au fost depuse tocmai ajută, în momentul de faţă, ca, de exemplu, pentru creşe, şi în creşele din România să avem locuri noi. Vor fi create peste 100 de noi creşe, cu peste 5.000 de locuri noi, în creşele din România, în toate judeţele din România. Şi eu cred că ar trebui să spunem corect aceste lucruri, pentru că ajută familiile tinere şi mamele tinere să se întoarcă la locurile de muncă, acolo unde nu au posibilitatea să primească sprijin familial.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi, pentru că aţi adoptat aceste amendamente. (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Reamintesc grupurilor parlamentare, suntem în procedură de urgenţă, o singură intervenţie pentru fiecare grup parlamentar.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Ciprian Ciubuc, neafiliat.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

România se împrumută pentru proiecte pe care nu le poate finaliza. O parte din banii din PNRR sunt împrumuturi - ştim cu toţii!

Dacă proiectele nu sunt realizate la timp sau nu generează creştere economică suficientă, România rămâne cu datorie externă, iar beneficiile sunt limitate.

Reformele sunt negociate o singură dată. Nu mai negociază nimeni la Bruxelles pentru PNRR-ul pe care l-a făcut domnul Ghinea.

Aşa că problema principală nu este lipsa banilor, ci lipsa capacităţilor de implementare, şi lipsa profesionalismului din instituţiile care trebuie să implementeze PNRR-ul.

România a avut dificultăţi cu absorbţia acestor fonduri europene, iar dacă administraţia nu poate gestiona eficient proiectele şi finanţarea, nu rezolvă problema de fond.

O altă problemă este accentul pe cheltuirea banilor. Poate deveni mai importantă decât rezultatul.

Există riscul ca instituţiile să urmărească stingerea jaloanelor şi absorbţia fondurilor, nu eficienţa economică reală a investiţiilor.

Costurile de oportunitate, studiile de fezabilitate, resursele administrative şi politice sunt limitate - ştim cu toţii.

Unii susţin, dintre colegii proeuropeni, că statul ar trebui să se concentreze pe câteva reforme şi investiţii strategice, în loc să urmărească simultan sute de obiective.

Ştim cu toţii că Autostrada Unirii este blocată din PNRR, tronsonul Ditrău - Târgu Mureş -Târgu Neamţ.

Aşa că depindem, în continuare, de investiţiile şi de finanţările externe, iar acest PNRR care a fost prezentat la Bruxelles, acum câţiva ani, de domnul Ghinea, nu se mai negociază astăzi.

Aşa că, din punctul meu de vedere, acest PNRR este un program de sclavie pentru România.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2026 pentru completarea art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022 privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autorităţile şi instituţiile publice şi pentru modificarea art. II alin. (5) din Legea nr. 102/2024 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2024 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; PL-x 443/2026; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului nu avem reprezentant.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru apărare, domnul deputat Bouda Ştefan.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport asupra PL-x 443/2026

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, împreună cu Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2026 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, transmis cu adresa PL-x 443/2026 din 8 iunie 2026.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea posibilităţii ca Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) să încheie acordurile-cadru şi contractele subsecvente pentru achiziţionarea licenţelor software pentru sisteme de operare şi baze de date necesare cloudului intern, înainte de încheierea acordurilor guvernamentale privind condiţiile de licenţiere pentru Cloud privat guvernamental.

În urma examinării proiectului de lege, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

S-a vorbit foarte mult şi în PL-x-urile recente cu privire la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În acest PL-x avem o reglementare care, teoretic, ar facilita absorbţia fondurilor din PNRR, în privinţa digitalizării, respectiv a Cloud-ului guvernamental.

Acum puţine luni situaţia era dezastruoasă, în această privinţă, a migrării unor aplicaţii informatice care existau în trecut în Cloud-ul guvernamental. Erau propuse spre migrare vreo 40, practic erau migrate, erau date contradictorii, între 6 şi 9, având termen sfârşitul acestei luni, respectiv, în anumite situaţii, sfârşitul lunii august, cu foarte puţine şanse de realizare. Şi acest lucru, în condiţiile în care multe dintre aplicaţiile propuse spre migrare în Cloudul guvernamental erau cu un impact foarte mic, adică nu erau baze de date mari şi cei care utilizau aceste aplicaţii... impactul lor era redus.

Suntem în situaţia în care putem să pierdem foarte mulţi bani din PNRR, într-un domeniu care, teoretic, uneşte toate formaţiunile politice, din cauza incompetenţei şi corupţiei din acest Guvern.

Repet, vom urmări până la sfârşit care va fi stadiul de migrare a acestor proiecte, a acestor aplicaţii informatice în Cloudul guvernamental şi vom arăta dezastrul acestui Guvern.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România; PL-x 50/2025; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente admise.

Nu avem reprezentant de la Guvern.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru antreprenoriat şi turism, pentru prezentarea raportului. Nu avem reprezentant.

Am s-o rog pe doamna secretar Arina Moş să prezinte succint raportul.

(Doamna deputat Crina-Fiorela Chilat vine la tribună.)

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş (fără microfon):

Citeşte doamna raportul?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, da. Nu am ştiut că sunteţi în sală. Am solicitat şi...

Vă rog.

Doamna Crina Chilat.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru antreprenoriat şi turism a fost sesizată pentru dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, transmis cu adresa PL-x 50/2025 din 25 februarie 2025.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 19 decembrie 2024, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu amendamentele admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, domnul deputat Andrei George Plujar, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Andrei George Plujar:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect nu este doar o simplă ajutare administrativă; el reprezintă pilonul de care turismul românesc are nevoie pentru a trece de la o promovare haotică, fragmentată, la un model de succes, testat la nivel internaţional - organizaţiile de management al destinaţiei, parteneriat public-privat real.

Acest act normativ permite autorităţilor locale, asociaţiilor patronale şi investitorilor privaţi să stea la aceeaşi masă, să coreleze strategiile şi să pună resursele în comun.

Finanţarea şi descentralizarea prin OMD-uri, decizia de promovare şi dezvoltare a infrastructurii turistice este luată direct în teritoriu de oamenii care cunosc cel mai bine potenţialul local, nu de la nivel central.

Stimaţi colegi,

Turismul înseamnă locuri de muncă, venituri la bugetele locale şi păstrarea identităţii culturale.

Prin adoptarea PL-x 50/2025 oferim comunităţilor locale instrumentul juridic şi financiar pentru a-şi transforma potenţialul în prosperitate economică reală.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

Cu siguranţă că este un proiect pe care îl vom susţine, însă cred că trebuie să fim realişti şi să... ştim cu toţii ce se întâmplă în acest moment din punct de vedere turistic în România.

Aştept şi eu să văd aceste OMD-uri că vor funcţiona şi vor produce ceva real pentru turismul din România.

Însă, în acest moment, în România, noi avem un deficit pe turism de aproximativ 4 miliarde de euro. Este o cifră impresionantă, mai ales că România are potenţial turistic. Din păcate, este puţin valorificat. Iar din punctul meu de vedere, Ministerul Economiei a făcut foarte puţin în acest domeniu, în ultimii ani de zile.

Bulgaria are, de exemplu, 8,4% din PIB pe zona de turism; Croaţia - 20%; Italia, care are şi industrie şi agricultură puternică, are 13%; noi suntem pe 2,5%, ceea ce este mai mult decât puţin, deci suntem în una dintre cele mai îngrijorătoare probleme pe turism din ultimii ani de zile.

Deci, toate datele statistice arată că mergem în sens invers pe zona de turism, în raport cu Europa. Şi sunt foarte multe exemple. La noi, în ultima perioadă, turismul a scăzut; în Europa, a crescut. În Europa există o creştere de aproximativ 7%; noi avem o scădere de 4%.

În acelaşi timp... în acelaşi timp, din păcate, de la nivel de Guvern nu văd nicio acţiune mai credibilă pe acest subiect. Şi cred că noi, aici, în Parlament, ar trebui să tragem un semnal de alarmă pe acest subiect.

Deci, nu mergem într-o direcţie bună.

Să nu mai amintesc de doamna ministru al mediului care a mers pe litoral şi a speriat turiştii la început de sezon. A făcut o acţiune contra interesului României şi nu este în regulă acest lucru.

Cred că ar trebui să fim mult mai conştienţi de ceea ce facem când mergem pe litoral şi facem declaraţii pompoase, doar să speriem lumea.

România are nevoie de turism şi are nevoie de susţinerea turismului.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 13 amendamente admise. Nu există observaţii.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Şi ultimul punct.

19. Proiectul de Lege privind promovarea agroturismului şi valorificarea patrimoniului rural prin Programul Viaţa la ţară; PL-x 122/2026.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Vela?

Vă rog.

Domnul Ion-Marcel Vela:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorat Parlament,

Pentru că am un timp foarte scurt, ca iniţiator, să prezint proiectul, o să mă rezum la dezbateri.

Doar vreau să mulţumesc aici, acum, dumneavoastră, tuturor coiniţiatorilor, de la toate grupurile politice, să mulţumesc pentru avizul Consiliului Economic şi Social, pentru opinia Consiliului Fiscal, pentru avizul Consiliului Concurenţei, pentru avizul Consiliului Legislativ, pentru punctele de vedere de la Ministerul Agriculturii şi de la Ministerul Finanţelor, Senatului, că a votat această lege, nu în ultimul rând, Comisiei juridice şi Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, care au votat în unanimitate proiectul şi colegilor de la stafful Grupului PNL, care, pe tehnică legislativă, m-au ajutat să închegăm cât mai bine acest proiect legislativ.

Până la urmă, acest proiect este o lege bună care face o lume mai bună. A trecut dincolo de patimi şi pasiuni politice, de doctrine, de polemici, de contradicţii, de neînţelegeri, punând mai presus de toate interesul românilor.

Patrimoniul naţional, viaţa la ţară, tot ceea ce înseamnă o agricultură sustenabilă, tot ceea ce înseamnă tradiţii, apropierea de natură, tot ce înseamnă ecologie, puritatea vieţii la ţară care este pentru fiecare dintre noi un motiv important faţă de alegători, faţă de noi, ca parlamentari, şi nu în ultimul rând, faţă de noi, ca naţiune, toate acestea au dus la un proiect care cred eu că va fi bine primit de toţi compatrioţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Stimaţi colegi,

Noi, parlamentarii AUR, susţinem adoptarea PL-x 122/2026 privind Programul "Viaţa la ţară", un proiect care pune în centrul atenţiei satul românesc şi oamenii care trăiesc din muncă cinstită, în agricultură şi în gospodăriile familiale.

De prea mulţi ani asistăm la depopularea mediului rural, la îmbătrânirea satelor şi la dificultăţile cu care se confruntă micii producători. Tinerii pleacă în căutarea unor oportunităţi mai bune, iar multe gospodării nu reuşesc să valorifice potenţialul economic pe care îl au.

Programul "Viaţa la ţară" oferă o şansă reală de dezvoltare prin încurajarea activităţilor complementare agriculturii, a agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale şi a valorificării produselor locale. El poate contribui la crearea de locuri de muncă, la creşterea veniturilor familiilor din mediul rural şi la păstrarea identităţii satului românesc.

Acest proiect nu înseamnă doar sprijin economic; el înseamnă investiţii în comunităţi, în tradiţii şi în viitorul satului românesc. Înseamnă să oferim oamenilor posibilitatea de a trăi decent acolo unde s-au născut, fără a fi nevoiţi să-şi părăsească locuinţele şi familiile.

România are un potenţial rural extraordinar, iar datoria noastră este să creăm cadrul legislativ necesar pentru valorificarea acestuia.

Prin adoptarea acestui proiect, transmitem un mesaj clar - satul românesc contează, iar dezvoltarea lui reprezintă o prioritate naţională.

Din aceste motive, Grupul parlamentar AUR susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Andrei George Plujar, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Andrei George Plujar:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Se spune că "veşnicia s-a născut la sat". Este o frază profundă. Dar astăzi, pentru ca această veşnicie să supravieţuiască, ea are nevoie de soluţii economice concrete, nu doar de nostalgie.

Esenţa acestui proiect este extrem de simplă şi practică - activităţile agricole tradiţionale intră în circuitul turistic. Nu venim cu obligaţii, nu venim cu directive de sus în jos. Acest mecanism se bazează în totalitate pe liberul arbitru şi pe un sistem debirocratizat. Cei care vor să primească turişti în propria bătătură o fac din proprie iniţiativă. Dacă un gospodar doreşte să arate cum se coace pâinea în cuptor, cum se coseşte fânul sau cum se îngrijesc animalele, acum are cadrul legal de a o face - înscriere simplă la Primărie, fără dosare cu şină, fără autorizaţii sufocante şi fără bariere administrative. Gospodarii care vor să intre în acest circuit se înscriu într-un registru special, la Primăria locală. Atât de simplu.

Asta înseamnă bani direct în buzunarul ţăranului.

Prin acest proiect, oamenii din mediul rural fac bani din viaţa lor de zi cu zi.

Turiştii moderni nu mai caută hoteluri de lux, ci caută experienţe autentice şi sunt gata să plătească pentru a trăi şi a munci, fie şi pentru câteva zile, alături de o familie de gospodari.

Doamnelor şi domnilor,

Prin această lege transformăm hărnicia şi tradiţiile în surse directe de venit.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Szabó Ödön, tot la iniţiatori.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, doresc să-l felicit pe domnul coleg pentru această iniţiativă care vine şi ajută ca în momentul de faţă acea viaţă tradiţională care marchează orice comunitate şi care este purtătoare de valori să rămână în aşa fel, în perioada următoare, ca purtătoare de valori.

În acest context, această iniţiativă legislativă, pe lângă celelalte care vin şi sprijină inclusiv dezvoltarea infrastructurală, pentru că a ajunge la ţară trebuie să ai şi drumuri, pentru a avea locuri în care să te poţi caza, trebuie să ai şi infrastructură şi, în acest context, tot ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii rurale eu cred că trebuie să rămână o prioritate în România.

Şi trebuie să spunem că nu doar oraşele şi oraşele mari sunt cele care trebuie să beneficieze de programe, ci şi oamenii de la sat, şi cei din zona rurală.

În acest context, cred că dacă există o aşa de mare susţinere pentru această iniţiativă legislativă, şi toate celelalte proiecte şi programe care vin ca să dezvolte infrastructura rurală să beneficieze de acelaşi sprijin.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Prezentarea raportului, din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, domnul preşedinte Ionel Ciunt, vă rog.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind promovarea agroturismului şi valorificarea patrimoniului rural prin Programul Viaţa la ţară; PL-x 122/2026.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a proiectului de lege PL-x 122/2026.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare promovarea şi valorificarea patrimoniului cultural, tradiţional şi natural din mediul rural prin sprijinirea gospodăriilor ţărăneşti să prezinte activităţi rurale din propria gospodărie.

Acest proiect are raport de adoptare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Iar în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege cu amendamentele admise, care se regăsesc în anexa la raport.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt solicitări. (Vociferări.)

Avem o solicitare, vă rog, domnul Ion-Marcel Vela, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ion-Marcel Vela:

Dragi colegi,

Evident că la dezbateri se spun lucruri frumoase despre un proiect sau se fac observaţii. Eu aş dori să explic condensat, pe scurt, despre ce este vorba.

România are un patrimoniu extraordinar care nu este valorificat în prezent. Poate că până acum, ceea ce se întâmplă la ţară, ceea ce fac compatrioţii noştri în zona rurală, agricultura într-un mod tradiţional sunt considerate toate acestea ca un dezavantaj. Acest proiect le transformă într-un avantaj, în sensul în care am definit activitatea agricolă ca şi cum acum se prezintă produsul agricol. Instituţia certificatului de producător agricol poate fi interpretată şi într-un mod constructiv, cu certificat de producător de activitate agricolă.

Ei bine, în România, sunt oameni care fac brânză la stână, fac magiun acasă, culeg via şi fac vinul, fac ţuica, distilează prune şi alte fructe - lucruri care în Europa nu se mai găsesc într-un mod pur şi tradiţional.

În acest context, sunt mulţi turişti care vor să vadă aceste lucruri. Fie că vorbim de nostalgici care vor să arate copiilor şi nepoţilor lor aşa cum au trăit în copilărie, fie iubitori de natură care vor să se integreze cu tot ce înseamnă puritate, curăţenie, ecologie, fie tineri care trăiesc în zona urbană, între betoane şi sticlă, lucrează în multinaţionale şi vor să evadeze într-un loc binecuvântat de Dumnezeu.

Pe lângă acest avantaj de a prezenta activitatea rurală... (Se aude semnalul sonor de avertizare a expirării timpului.)

Mai solicit două minute pentru Grupul PNL, vă rog.

Pe lângă toate aceste activităţi care sunt atractive pentru turişti din... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, vă rog, pentru a doua intervenţie, să îi daţi timp. (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Ion-Marcel Vela:

Pe lângă toţi aceşti doritori de a vedea cum se desfăşoară viaţa la ţară şi cum se dezvoltă tot ce înseamnă zona rurală, bugetul de stat are de câştigat. Un impact pozitiv. Fie că vorbim de Ministerul Agriculturii, fie că vorbim de UAT-uri, de primării, fie că vorbim de ţărani, de gospodari.

Nu în ultimul rând, pe orizontală, HoReCa, toate centrele, punctele gastronomice au de câştigat, pentru că cel care doreşte să viziteze o zonă tradiţională din România, fie că vorbim de Maramureş, de Transilvania, de Banat, de Moldova, de Dobrogea, de zona Olteniei, pe orizontală, tot ce înseamnă HoReCa se poate dezvolta. Cum se face acest lucru? Am găsit o metodologie foarte simplă, fără birocraţie, fără CUI, fără POS, fără dosare şi acte nesfârşite - cel care doreşte să primească vizitatori se înscrie într-un registru al producătorilor de activităţi agricole, la Primărie; acest registru se centralizează la Ministerul Agriculturii şi operaţionalizarea sa este externalizată către un operator privat - un gen de booking, dacă vreţi, sau de Vola.ro - acel operator privat al platformei naţionale care pune în legătură cererea şi oferta. În acest mod, cei care vor să viziteze un loc special, un loc tradiţional din România pot intra în contact direct, eficient şi rapid, cu locul pe care vor să-l viziteze.

În concluzie, acest proiect este binevenit, nu doar pentru turişti, pentru bugetul local; are un impact extraordinar pentru zona rurală, pentru că mulţi tineri vor reveni acasă, să înceapă din nou ceea ce şi-au dorit părinţii şi bunicii lor demult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnul Andrei Dolineaschi, Grupul parlamentar al PSD. (Vociferări.)

A, din greşeală. În regulă.

Nemaifiind alte solicitări, proiectul de lege...

Nu, avem amendamente, 17 amendamente admise. Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Propun 15 minute pauză şi apoi începem şedinţa de vot final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

Suntem în cvorum. 186 prezenţi.

Întreb liderii de grup dacă au fost sesizate eventuale probleme. Nu.

Începem.

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 44/2026.

Să înceapă votul!

Adoptat cu 229 de voturi pentru, 5 colegi care nu votează.

II. Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi reglementarea unor măsuri fiscale; PL-x 481/2021; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

182 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 9 colegi se abţin, 42 nu votează.

Adoptat.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil; PL-x 271/2023; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

Cu 207 voturi pentru, 51 de colegi care nu votează, adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2024 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 375/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

163 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 6 abţineri, 54 de colegi care nu votează.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 43/2023; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

208 voturi pentru, două voturi împotrivă, 6 abţineri, 54 de colegi care nu votează.

Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 52/2022; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

205 voturi pentru, 11 voturi împotrivă, 6 abţineri, 56 de colegi care nu votează.

Adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2023 privind unele măsuri de eficientizare a gestionării deşeurilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 751/2023; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

Cu 228 de voturi pentru, un vot împotrivă, 53 de colegi care nu votează, adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Adrian Giurgiu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Adrian Giurgiu:

USR a votat pentru acest proiect de lege, pentru că protecţia mediului începe de la educaţie. Şi "Săptămâna verde" este o săptămână pe care copiii o iubesc şi din care ţin minte, şi după ani de zile, activităţile la care au luat parte.

Mai mult decât atât, se deblochează legislativ anumite terenuri degradate, terenuri agricole care nu pot fi folosite în circuitul agricol, dar care pot fi împădurite, de mâine.

Prin această lege vom pune bazele unor noi împăduriri şi unor noi modele de educaţie în România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

8. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 38/2023/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

Nu s-a afişat rezultatul!

PL-x 38/2023/2024, reexaminată la cererea Preşedintelui.

Pentru - 226 de voturi, abţineri - 7, 53 de colegi nu votează.

Adoptată.

Explicarea votului, domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja, Grupul parlamentar al PNL.

Da. Vă rog să deschideţi microfonul pentru intervenţie. (Se adresează staffului tehnic.)

Nu s-a afişat rezultatul!

PL-x 38/2023/2024, reexaminată la cererea Preşedintelui.

Pentru - 226 de voturi, abţineri - 7, 53 de colegi nu votează.

Adoptată.

Explicarea votului, domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja, Grupul parlamentar al PNL.

Da. Vă rog să deschideţi microfonul pentru intervenţie. (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Să ştiţi...

Gata!

Mulţumesc.

Grupul PNL a votat acest proiect de lege şi poziţia noastră este că România trebuie să susţină toate tipurile de producţie de energie - şi energie verde şi energie curată, gen nuclear, şi energie în bandă, pe gaz, şi încă avem cărbune.

De altfel, deşi România stă pe un butoi cu pulbere, mai ales politică, şi apelul meu ar fi să nu mai turnăm gaz peste foc, haideţi să vă dau câteva veşti bune. În ultimele două săptămâni avem pus în funcţiune cel mai mare parc solar din România - 160 de megawaţi, avem puse în funcţiune două mari capacităţi de stocare în baterii, una în judeţul Ialomiţa şi una în judeţul Caraş-Severin, în total 500 de megawaţi-oră. Asta ne aduce capacitatea de stocare undeva la 1.700 de megawaţi-oră, când acum 2 ani era 14 megawaţi-oră - ca să vedeţi că se mai întâmplă şi lucruri bune în ţara asta! - care vor duce, în timp, şi la scăderea facturilor românilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Noi am votat "prezent, nu votez", deoarece, fiind un subiect atât de important, nu era cazul să fie ordonanţă de urgenţă.

Privitor la ce a spus colegul nostru, domnul deputat Burduja, cu privire la creşterea capacităţii de stocare în baterii şi la creşterea capacităţii instalate prin parcuri fotovoltaice, aş vrea să văd, în următoarea perioadă, care va fi efectul în preţul energiei electrice, pentru că, în continuare, vom avea un mecanism de stabilire a preţului pe piaţa zilei următoare, de tip speculativ, iar aceasta se poate traduce doar într-un profit mai mare al celor care, văzând care este situaţia, investesc, pe bună dreptate, în capacităţi de stocare.

În plus, mea culpa, n-am citit atent raportul înainte să ies la dezbateri şi am confundat puţin lucrurile. În raportul final se înlătură posibilitatea ca consumatorii activi, iar prosumatorii să poată vinde/cumpăra energie electrică la preţul zilei următoare. Deci, cei mici să nu aibă posibilitatea, s-a înlăturat posibilitatea ca cei mici să participe la un preţ speculativ - asta este, trebuie să o spunem! -, rămânând această posibilitate doar la cei mari. Este un subiect pe care trebuie să-l discutăm. Dacă este să rămânem cu acest mecanism, ar trebui ca toată lumea să poată participa la el, dar direcţia de bază este să înlăturăm acest mecanism speculativ.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Sigur că e bine să avem cât mai multă producţie de energie, indiferent de sursă.

Din păcate, se fac confuzii grave, se pune semn de egalitate între speculă şi piaţă. Asta înseamnă că n-am înţeles, unii, absolut nimic din ultimii 36 de ani de economie de piaţă, de capitalism, şi este, totuşi, trist.

Avem o bursă de energie, ea trebuie să funcţioneze, e nevoie să avem cât mai multă concurenţă în piaţă, cât mai multă producţie de energie, tocmai pentru a avea preţuri corecte pentru consumatorii români, iar statul trebuie să stea cât mai departe de a interveni în piaţă, aşa cum a făcut-o în ultimii ani de zile, ţinând acea piaţă reglementată, scriind în lege preţuri cu pixul, care n-aveau absolut nicio legătură cu realitatea şi care, mai mult decât atât, au secat efectiv bugetul de stat, prin acele compensări care au mers către furnizorii de energie, din cauza faptului că statul a creat un sistem complet anapoda şi, încă o dată, care a contribuit la această gaură bugetară pe care încă o avem şi acest deficit care creează inflaţie şi care creează presiune.

Dar e bine să se mai întâmple şi lucruri bune, e bine să avem şi prosumatori, e bine să avem şi alte tipuri de producţie de energie, să nu mai fim ideologi, când vine vorba de energie, şi să adoptăm legi bune aici, în Parlament, şi să nu facem confuzii grave, aşa cum spuneam.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

9. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 464/2025/2026; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru mediu propun adoptarea legii, în formă adoptată de Senat.

Să înceapă votul!

211 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 16 abţineri, 56 de colegi care nu votează.

Adoptată.

10. Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi victimelor evenimentelor de la Bucureşti din perioada 13-15 iunie 1990; PL-x 79/2023; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

286 de voturi pentru, 4 colegi care nu votează.

Adoptat.

286 de voturi pentru, 4 colegi care nu votează.

Adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 153/2026; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

287 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Iată o lege bună, cu un vot aproape unanim, dar care a avut un circuit complicat. Anumite specializări medicale ar fi dorit să aibă monopolul. A fost un drum greu, început când era domnul Rogobete la comisie şi încheiat acum, în care am reuşit mai toate partidele, eu zic chiar că a fost unanimitate, să găsim acel echilibru încât să vorbim despre echipa medicală - e şi medicul acolo, e şi kinetoterapeutul, e şi fizioterapeutul, este toată lumea, nu se exclud unii pe alţii.

N-ar fi rău să învăţăm din acest tip de model de lege că oamenii, dacă stau la masă şi cineva nu are un cuţit, să vrea să moară cel de lângă el, poate să iasă o lege bună măcar în zona de sănătate.

Aşa că-i felicit pe toţi colegii care au contribuit cu înţelepciune la ceva bun pentru pacienţi! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Reamintesc, din partea fiecărui grup parlamentar, câte o intervenţie pentru explicarea votului.

Am să vă rog să-i daţi întâietate colegei noastre, doamna deputat Ana-Smaranda Rinder, stimate coleg, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă mulţumesc, dragi colegi, pentru faptul că aţi aprobat acest proiect de lege.

Acest proiect de lege vine în întâmpinarea pacienţilor aflaţi în situaţii dificile, fie că sunt pacienţi care au suferit un accident, fie că sunt pacienţi neurologici, fie că sunt pacienţi care au avut o intervenţie chirurgicală şi pentru care deplasarea la un centru de recuperare este o adevărată corvoadă. Creştem astfel accesibilitatea pacienţilor la sistemul de sănătate.

În al doilea rând, facem o apropiere a tehnologiei de medicină, un trend care este acum larg răspândit în întreaga lume, dar nu înlocuim consultaţia medicului sau a specialistului cu partea de informatică.

Şi nu în ultimul rând, prin acest proiect de lege asigurăm o creştere a eficienţei şi a sustenabilităţii sistemului de sănătate, asupra căruia astăzi planează o presiune extrem de mare.

Vă mulţumesc încă o dată foarte mult şi vă doresc multă sănătate! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2025 privind unele măsuri pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, precum şi pentru completarea unor acte normative; PL-x 33/2026; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

223 de voturi pentru, 6 abţineri, 55 de colegi care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Grupul AUR nu a votat această ordonanţă de urgenţă. Este o formă de protest prin care ne opunem acestei modalităţi de legiferare a Guvernului. România stă doar pe ordonanţe de urgenţă ale Guvernului.

Însă ştiu că, la dezbateri generale, colegii de la UDMR, de la PSD, de la PNL s-au lăudat cu PNRR, şi e bine să spunem cifrele, ca să ştie toată lumea ce înseamnă şi ce a însemnat PNRR, acel PNRR despre care Klaus Iohannis ne spunea că va aduce 80 de miliarde. Că, vă amintiţi, iniţial vorbea de 80 de miliarde, care 80 de miliarde după aia au fost 28 de miliarde, din care vreo jumătate erau împrumuturi, jumătate granturi, şi PSD, cu PNL, cu UDMR şi cu USR au reuşit într-un final să absoarbă undeva la 10 miliarde. Până la final vor fi poate vreo 12, deci, un mărunţiş. Asta în timp ce din fondurile structurale, pe actualul buget, 2021-2027, aţi atras 9%.

Aceste cifre vorbesc despre incompetenţa crasă a unei administraţii pe care o susţineţi voi, cei de la UDMR, de la PSD, de la PNL şi de la USR.

Şi aş fi vrut, ştiţi, cu PNRR-ul ăsta, în timp ce încercaţi să le spuneţi românilor, zilele acestea, Comisia Europeană a comis un veritabil act criminal împotriva României, interzicând exportul de ovine şi de caprine.

Ăsta este cu adevărat un subiect de importanţă capitală, nu PNRR, care, repet, e praf în ochii oamenilor: Comisia Europeană a comis un act criminal împotriva României, interzicând exportul de animale vii până la finalul... (Aplauze.) lui 2026. (Aplauze.) Şi nimeni... (Aplauze.) nimeni... (Aplauze.) în timp ce voi sunteţi ocupaţi să-l puneţi pe Veştea, un semidoct, sfertodoct, să-l puneţi premier, Comisia Europeană comite sub ochii voştri un act criminal, în condiţiile în care România este lider mondial la export de ovine şi de caprine, e lider european la export de animale vii, şi voi staţi şi vă uitaţi şi faceţi... faceţi Gu... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnul deputat Szabó Ödön, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Niciodată nu a fost vorba din PNRR de 80 de miliarde. Această cifră se referă la întregul pachet pe perioada de programare anterioară.

În acest context, trebuie să spunem din nou şi chiar dacă nu sunt colegii foarte atenţi - de exemplu, prin Ministerul Dezvoltării, programele de dezvoltare prin PNRR au fost în aşa fel realizate, în sensul în care fiecare unitate administrativ-teritorială a avut posibilitatea să primească cel puţin un proiect. Au fost semnate peste 5.000 de contracte şi rata de absorbţie este de peste 75% în acest moment.

În acest context... în acest context, eu cred că este un lucru foarte important ca orice sumă care poate veni în dezvoltarea rurală, în dezvoltarea infrastructurii unităţilor administrativ-teritoriale din România să fie absorbită. Şi cei care sprijină acest lucru realizează un lucru patriotic.

Eu cred că acesta este patriotismul adevărat, să susţii dezvoltarea României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, doamna deputat Corina Atanasiu, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Corina Atanasiu:

Ca de obicei, AUR a făcut din afacerile europene o varză de Bruxelles. Nu faceţi diferenţa între fondurile europene, toate sunt la găleată, toate sunt pentru orice, nu ştiţi ce face fiecare fond. E frumos. Şi vrem să ajungem la guvernare. (Vociferări.) Sigur că da.

Noi ştim că nu vă pasă de fondurile europene. Ştim că nu vă plac banii europeni, pentru că vă plac banii ruseşti, dar haideţi... (Aplauze.) să nu mai venim... (Rumoare.) la tribuna Parlamentului... (Gălăgie.) să vorbim prostii! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2026 pentru completarea art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022 privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autorităţile şi instituţiile publice şi pentru modificarea art. II alin. (5) din Legea nr. 102/2024 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2024 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; PL-x 443/2026; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică, Comisa pentru apărare şi Comisia pentru tehnologia informaţiei propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

209 voturi pentru, 18 colegi se abţin, 54 de colegi nu votează.

Adoptat.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România; PL-x 50/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru antreprenoriat şi turism propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

227 de voturi pentru, 4 colegi se abţin, 52 de colegi nu votează.

Adoptat.

15. Proiectul de Lege privind promovarea agroturismului şi valorificarea patrimoniului rural prin Programul naţional Viaţa la ţară; PL-x 122/2026; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

286 de voturi pentru... (Aplauze.) un coleg care nu votează. (Aplauze.)

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Ionel Ciunt, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ionel Ciunt:

Grupul deputaţilor PSD a votat pentru acest proiect de lege, pentru că ofertele din Programul "Viaţa la ţară" se adresează în egală măsură celor nostalgici după viaţa la ţară, dar şi tinerilor care vor să cunoască tradiţiile şi obiceiurile din mediul rural românesc.

Fără îndoială că viaţa la ţară va contribui la creşterea economiei naţionale, la consolidarea brandului de ţară, la creşterea calităţii în satele româneşti, şi nu în ultimul rând, la crearea unei punţi de legătură între satul românesc şi lumea modernă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ion-Marcel Vela, explicarea... (Vociferări.)

A, domnul deputat Ştefan Bouda, minorităţi.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnule Marcel Vela, vă felicit, chiar vă felicit pentru acest proiect! Când am avut discuţia la comisie, dacă vă amintiţi, şi mi-aţi explicat în ce constă acest proiect, v-am spus din start că o să-l susţin. Şi, mai ales, pentru minoritatea cehă, de exemplu, din Banat, care este destul de izolată, acest proiect este unul binevenit, ne va ajuta foarte mult.

Se vede că aţi făcut administraţie, s-a văzut asta, că aţi fost primar şi probabil că aţi luat pulsul comunităţilor izolate.

Şi eu, personal, cred că avantajul de a fi doar înscris la primărie, faţă de cum era înainte, şi având, eu ştiu, unii, noi le spunem particulari, care cazau sau care arătau diferite lucruri acasă, era greu să îşi facă o firmă, era greu să... într-un fel, să intre în legalitate.

Prin acest proiect, eu cred că le va fi mult mai uşor.

Şi cred că tinerii, exact cum aţi spus dumneavoastră, pe de o parte, îi putem ţine la noi şi, pe de altă parte, să nu ne mai plece, pentru că avem o problemă în ultima vreme cu depopularea satelor.

Deci, vă felicit încă o dată şi mulţumesc pentru tot ceea ce aţi făcut!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ion-Marcel Vela.

Domnul Ion-Marcel Vela:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi parlamentari,

Am vrut să iau cuvântul la final, să spun un sincer mulţumesc tuturor, pentru că sunteţi ctitori la acest proiect de lege, o lege binevenită pentru fermieri, pentru ţărani, pentru toţi cei care trăiesc la ţară. O lege binevenită, să ştiţi, şi pentru cei care acum au viaţa la oraş, pentru că prin această lege pot simţi cu toţii mult mai bine, mult mai eficient viaţa şi parfumul, de fapt, al vieţii de la ţară.

Mulţumesc tuturor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Urmează şedinţa Biroului permanent.

Vă mulţumesc.

Vă doresc o zi bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.21.