Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua, stimate colege şi stimaţi colegi!

Am rugămintea pentru cei doi secretari de şedinţă să se prezinte pentru a începe activitatea. Doamna vicepreşedinte Gianina Şerban şi doamna secretar Bruynseels.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 230.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 21 septembrie, şi miercuri, 23 septembrie 2026; programul de lucru pentru perioada 21-26 septembrie 2026; lista rapoartelor depuse în perioada 14-21 septembrie 2026 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17.00. Continuăm apoi lucrările noastre cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Vă prezint o informare scrisă, din partea doamnei deputat Cîmpianu Andreea-Petronela, care ne aduce la cunoştinţă că îşi încetează activitatea ca deputat neafiliat şi va activa în cadrul Grupului parlamentar al PNL.

De asemenea, vă informez că la Biroul permanent al Camerei a fost înregistrată cererea de demisie din calitatea de deputat, la data de 20 septembrie 2026, a domnului Năsui Claudiu-Iulius-Gavril, ales în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti. Luăm act de această demisie.

Proiectul de Hotărâre privind vacantarea acestui loc de deputat va fi întocmit de Comisia juridică, iar Comisia pentru validare va întocmi Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat.

Ambele proiecte de hotărâri vor fi supuse spre dezbatere şi adoptare plenului, conform dispoziţiilor regulamentare, în şedinţa din ziua de miercuri, 23 septembrie.

Înainte de a intra în ordinea de zi, îl invit la tribună pe domnul deputat Pambuccian Varujan, liderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, pentru o scurtă alocuţiune cu ocazia Zilei Naţionale a Republicii Armenia.

Aveţi cuvântul, distinse coleg.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc.

Vă mărturisesc că e una din rarele ocazii în care citesc discursul. (Rumoare.)

Aştept să...

În anul 1788, la Madras, în India, câţiva armeni publicau un proiect de constituţie pentru o Armenie independentă. Trăiau la mii de kilometri de ţara pentru care scriau. Şi, totuşi, se preocupau de felul în care avea să fie guvernată, de reprezentarea cetăţenilor şi de limitele puterii. Îşi pregăteau, prin această cartă, un viitor pe care nu aveau să-l trăiască.

În spatele acelui proiect se afla istoria unui popor cu rădăcini adânci în Antichitate. Numele Armeniei şi al armenilor apare, pentru prima dată, în scris, în inscripţia lui Darius de la Behistun, de la sfârşitul secolului al VI-lea înainte de Hristos. Peste două milenii şi jumătate ne despart de acea mărturie. O asemenea continuitate a cerut fiecărei generaţii să găsească mijloacele de a transmite mai departe ceea ce primise.

Un moment hotărâtor a fost adoptarea creştinismului, în anul 301, ca unică religie oficială. Prin lucrarea Sfântului Grigore Luminătorul şi convertirea regelui Drtad al III-lea, Armenia devenea primul stat care adopta credinţa creştină. În secolele următoare, această credinţă avea să intre atât de adânc în viaţa poporului armean, încât apărarea ei avea să devină inseparabilă de lupta pentru păstrarea propriei identităţi.

În anul 451, la Avarayr, Vartan Mamikonian şi cei care l-au urmat au luptat împotriva încercării puterii sasanide de a le impune renunţarea la creştinism. Vartan a căzut în luptă, iar bătălia a fost pierdută. Rezistenţa a continuat însă, iar în anul 484, în urma luptei conduse de Vahan Mamikonian, fratele lui Vartan, şi a negocierilor cu puterea persană, armenilor le era recunoscută religia. Apărarea credinţei însemna şi apărarea dreptului de a rămâne ei înşişi.

În numele credinţei creştine, armenii din Imperiul Otoman au ales să fie victimele genocidului, spunând: "Decât să-mi pierd sufletul, mai bine îmi pierd trupul". Străbunicul meu, Mesia Pambuccian s-a aflat printre ei şi a fost canonizat cu 100 de ani mai târziu de către Biserica Apostolică Armeană, iar familia bunicului meu a reuşit să scape din convoaiele morţii şi să se refugieze în România, primul stat care a primit, începând cu anul 1919, refugiaţii din Imperiul Otoman. Atunci s-a înfiinţat şi Uniunea Armenilor din România, pe care am onoarea să o reprezint în Parlamentul ţării. Sunt lucruri pe care niciun armean nu le uită şi pentru care fiecare generaţie poartă un respect profund României şi poporului român.

Pentru armeni, creştinismul, cultura multimilenară aşezată generaţie după generaţie în piatră şi în carte, şi libertatea au fost, de la întâlnirea cu sfinţii apostoli Tadeu şi Bartolomeu, urmată de renaşterea din anul 301 şi până astăzi, reperele definitorii ale identităţii naţionale. În fiecare loc în care Dumnezeu ne-a hărăzit să trăim.

În anul 1788, la Madras, libertatea căpăta o formulare politică nouă. Şahamir Şahamirian şi cercul său îşi imaginau instituţiile unei viitoare republici armene. Cartea lor purta un titlu surprinzător: "Capcana orgoliului". Legile trebuiau să împiedice ambiţia conducătorilor de a se aşeza deasupra legii şi a poporului. În acel proiect, dorinţa de independenţă era însoţită de preocuparea constantă pentru libertatea oamenilor care aveau să trăiască în statul independent.

La 21 septembrie 1991, armenii îşi exprimau, prin referendum, voinţa de a trăi într-un stat independent. România a fost, din nou, primul stat din lume care a fost alături de Armenia, recunoscându-i independenţa. Ziua pe care o sărbătorim azi ne aminteşte cât de îndelung a fost pregătită această posibilitate şi câtă răspundere presupune împlinirea ei. Libertatea apărată de generaţiile de dinaintea noastră devine, pentru fiecare generaţie, libertatea pe care trebuie să ştim să o folosim şi să o transmitem mai departe.

Închei spunând un lucru definitoriu pentru poporul armean, aproape ca o deviză: credinţă, cultură, libertate!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Înainte de a intra în ordinea de zi, întreb liderii de grup dacă există observaţii.

Da, avem o solicitare pe procedură.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Dan Tanasă.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Ce s-a întâmplat astăzi în România ar trebui să revolte orice persoană de bun-simţ. (Vociferări.) Un om a fost interzis în alegerile prezidenţiale, un om a fost târât la instanţe de zeci, de sute de ori, fără niciun fel de probă, fără niciun fel de acuzaţie, iar astăzi v-aţi apucat să fabricaţi dosare penale, fără probe... (Gălăgie. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule Tanasă,

Cu tot respectul...

Domnul Dan Tanasă:

... continuaţi să hăituiţi un om...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

... vă rog să faceţi referire la ordinea de zi!

Domnul Dan Tanasă:

... care a greşit că a arătat faţa hâdă a sistemului şi a câştigat nişte alegeri prezidenţiale. (Vociferări.)

Repet, oricare om de bun-simţ ar trebui să găsească...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule Tanasă!

Domnul Dan Tanasă:

...această situaţie absolut revoltătoare, pentru că ceea ce s-a întâmplat astăzi, acest spectacol, noi l-am mai văzut în România...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule Tanasă, vă rog să...

Domnul Dan Tanasă:

... în perioada Coldea, Kövesi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...faceţi referire la ordinea de zi, pe procedură.

Domnul Dan Tanasă:

Doamnă preşedinte.

Este o chestiune care revoltă întreaga ţară!

Unui om i se sparge poarta, la 6 dimineaţa, presa este chemată...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Declaraţiile politice sunt miercuri, de la ora 8.30.

Domnul Dan Tanasă:

...presa este chemată la 6 dimineaţa, ca să ne arate nouă cum îi sparg uşa...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

... unui cetăţean român...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

...care până acum...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

... n-a fost condamnat pentru absolut nimic, dar căruia i s-au interzis drepturi, este hăituit, este chemat...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am rugămintea către staff...

Domnul Dan Tanasă:

...având în vedere... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...să opriţi microfonul.

Vă mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Şi dacă tot sunteţi aici, vreau să transmit la mulţi ani domnului deputat George-Nicolae Simion, (Gălăgie.) preşedintele Grupului parlamentar AUR. (Aplauze. Gălăgie. Vociferări.)

Vă mulţumesc frumos, stimaţi colegi.

Deci, să înţeleg că părăsiţi sala.

Bun. Pentru a putea desfăşura lucrările şedinţei noastre, am să-i rog pe cei doi vicepreşedinţi, domnul vicepreşedinte Cozma şi domnul vicepreşedinte Drulă, să vină la prezidiu, să putem continua lucrările şedinţei, cu mulţumiri din tot sufletul pentru înţelegere şi pentru faptul că acceptaţi să veniţi în sprijinul colegilor care au părăsit sala.

Pe procedură, văd că mai avem o solicitare.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Cezar- Mihail Drăgoescu.

Am să-i rog pe cei doi chestori, pe doamna Simona Bucura-Oprescu... şi domnul Velcescu cred că nu este de acord...

Doamna Simona Bucura-Oprescu, aveţi o menire de a face linişte aici, între colegi. (Vociferări. Gălăgie.)

(Membrii Grupului parlamentar AUR părăsesc sala de şedinţă.)

Aveţi o putere de convingere foarte mare, doamnă Bucura, şi vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Da, doamnă preşedintă.

Vă mulţumesc mult de tot.

Nu ştiu dacă vă place, stimaţi colegi de la PSD, că aţi transformat acest for într-un circ.

Am venit la începutul şedinţei, am văzut la prezidiu doi reprezentanţi AUR. Nu ştiu prin ce ... De fapt, ştim prin ce măsuri au ajuns acolo, probabil cu acordul domnului Grindeanu, şi încă o dată v-au ţepuit şi au venit să facă un protest ad-hoc.

Totodată, eu cred că George Simion astăzi a primit cel mai frumos cadou, de ziua lui... (Gălăgie. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

... şi nu puteţi... (Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Declaraţiile politice miercuri dimineaţa, de la ora 8.30 ...

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Da, da, voi faceţi circ în ţara asta...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am aceeaşi rugăminte către staff...

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Voi faceţi circ în ţara asta, altceva nu sunteţi în stare, decât de marketing şi circ politic - da? - şi vă prefaceţi, în frunte cu sărbătoritul zilei, Simion, că sunteţi supăraţi, când el azi a primit cel mai frumos cadou.

Ar trebui să-l aplaudaţi! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da.

Încă o dată, apreciez faptul că cei doi colegi vicepreşedinţi au acceptat să ne ajute pentru a putea continua lucrările şedinţei de astăzi.

Nemaifiind solicitări pentru intervenţii, intrăm în ordinea de zi.

13. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Introducerea planului de prevenire, pregătire şi răspuns al Uniunii la crizele sanitare COM (2025) 745; PHCD 32/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene!

Sunteţi de acord unul dintre dumneavoastră să prezinte?

Vă rog, domnule vicepreşedinte Cozma.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Introducerea planului de prevenire, pregătire şi răspuns al Uniunii la crizele sanitare; COM (2025) 745.

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Luând în considerare opinia nr. 7c-21/356, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 28 aprilie 2026, Camera Deputaţilor:

- susţine Planul de acţiune al Uniunii Europene privind ameninţările transfrontaliere grave pentru sănătate, care trebuie să includă toate dimensiunile unei crize sanitare şi o abordare integrată de tipul "o singură sănătate", ca parte a Strategiei pentru o Uniune a pregătirii pentru situaţii de criză şi care completează planurile naţionale în materie;

- admite caracterul transnaţional al riscurilor la adresa sănătăţii şi valoarea coordonării între statele membre şi a utilizării în comun a resurselor;

- apreciază accentul pus pe planul de acţiuni al Uniunii pe raportarea periodică a planurilor naţionale, evaluarea pregătirii şi testarea acestora prin exerciţii de simulare.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa de astăzi, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

14. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Foaie de parcurs privind locurile de muncă de calitate COM (2025)944; PHCD 40/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru exprimarea punctului de vedere.

Vă rog, doamnă deputat Atanasiu Corina.

Doamna Corina Atanasiu:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport referitor la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Foaie de parcurs privind locurile de muncă de calitate

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- a apreciat că iniţiativa consolidează dimensiunea socială a Uniunii Europene;

- a cerut mecanisme clare şi eficiente, adaptate realităţilor economice şi sociale ale statelor membre, în scopul creării şi păstrării unor locuri de muncă de calitate;

- a evidenţiat oportunităţile şi provocările generate de transformările tehnologice asupra pieţei muncii şi a cerut implicarea partenerilor sociali în procesele relevante de monitorizare şi evaluare, alături de mecanisme naţionale şi europene de adaptare a pieţei muncii la aceste transformări;

- a cerut măsuri pentru reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor, creşterea gradului de ocupare a femeilor şi a persoanelor cu dizabilităţi, combaterea muncii precare, prevenirea muncii nedeclarate şi a economiei informale, sprijinirea accesului la formarea profesională continuă şi recalificare, consolidarea cadrului european privind securitatea şi sănătatea în muncă, clasificarea şi standardizarea riscurilor profesionale aferente principalelor categorii ocupaţionale, dezvoltarea unor standarde europene privind dreptul la deconectare şi pentru protejarea echilibrului dintre viaţa profesională şi viaţa privată, precum şi în favoarea liberei circulaţii a forţei de muncă;

- a recomandat acţiuni pentru reducerea decalajelor economice şi sociale dintre România şi statele membre dezvoltate ale Uniunii, în particular, prin investiţii în educaţie, formare profesională continuă, sănătate ocupaţională, incluziune socială, digitalizare responsabilă, inovare şi dezvoltare tehnologică;

- a recomandat evaluarea impactului politicilor şi iniţiativelor legislative europene în domeniul ocupării forţei de muncă asupra drepturilor sociale, egalităţii de şanse, securităţii şi sănătăţii în muncă şi protecţiei grupurilor vulnerabile.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 9 iunie 2026 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Obiecţii?

Din partea Grupului USR, domnul deputat Cristian Brian.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de hotărâre se referă la locurile de muncă de calitate, care reprezintă un demers important pentru consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii Europene şi pentru construirea unei pieţe a muncii mai echitabile, mai moderne şi mai incluzive.

Locurile de muncă de calitate înseamnă nu doar salarii corecte, ci şi respectarea drepturilor muncitorilor, condiţii sigure de muncă, protejarea sănătăţii fizice şi mintale, egalitatea de şanse şi posibilitatea dezvoltării profesionale.

Într-o perioadă în care inteligenţa artificială, automatizarea, digitalizarea transformă rapid economia, este esenţial să investim în educaţie, orientare în carieră, formare continuă, recalificare şi dezvoltare a competenţelor digitale.

Trebuie să-i sprijinim în special pe tineri, persoanele cu dizabilităţi, pe femei, pe lucrătorii afectaţi de schimbările tehnologice.

În acest context, orientarea în carieră trebuie să devină o prioritate reală a politicilor educaţionale şi de ocupare. Tinerii trebuie să primească informaţii corecte şi accesibile despre profesiile de viitor, despre competenţele solicitate pe piaţa muncii şi despre traseele educaţionale care li se potrivesc.

Orientarea profesională nu trebuie să înceapă doar la finalul studiilor, ci trebuie să fie prezentă încă din şcoală şi să continue pe întreg parcursul carierei profesionale.

Este necesară o colaborare mai strânsă între şcoli, universităţi, servicii de ocupare, angajatori şi organizaţii profesionale, astfel încât alegerile de carieră să fie bazate pe aptitudini, interese şi realităţi economice.

Orientarea eficientă poate preveni abandonul şcolar, şomajul în rândul tinerilor şi neconcordanţa dintre pregătirea absolvenţilor şi cerinţele angajatorilor.

Totodată, trebuie să promovăm egalitatea de şanse, reducerea diferenţelor salariale dintre femei şi bărbaţi, combaterea muncii precare şi respectarea dreptului la deconectare.

USR susţine adoptarea acestui proiect şi transmite un mesaj clar: dezvoltarea economică nu poate fi separată de protecţia oamenilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Adrian Câciu.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte în şedinţă.

Evident că susţinem o astfel de opinie, dacă vreţi.

Dar trebuie să-mi exprim regretul că în România nu ne preocupă deloc nici soarta tinerilor - nu pe noi, de la PSD, pe cei care conduc această ţară. La tineri înregistrăm un şomaj de peste 31%, tinerii până în 25 de ani. Nu îi interesează nici de persoanele cu dizabilităţi, nu-i interesează nici de munca la negru. Se plâng de deficite de dimineaţa până seara, deşi, dacă ar avea cifra privind munca informală în România, cred că ar rezolva problema deficitului.

Pentru cei care nu ştiu, costul fiscal al muncii nedeclarate, în România, este de 11,6 miliarde de euro anual. Probabil că nu înţelegeţi această sumă, colegilor de la USR! 11,6 miliarde de euro - vă asigur eu că nu mai avem o problemă cu deficitul acestei ţări!

Pe de altă parte, ştiu că aveţi această tulburare compulsiv-obsesivă. O să aduc pastile data viitoare, referitoare la PSD, pentru cei cărora le trebuie traducere, înseamnă obsesii cu PSD-ul.

Dar haideţi să facem ceva pentru tinerii din România! Haideţi să facem ceva pentru salariaţii din România! Muncă de calitate.

Tocmai aţi amânat implementarea unei directive privind salariile minime adecvate din Europa! Tocmai aţi amânat salariul minim! Tot nu vreţi salariul minim! Nu vreţi salariul mediu! Nu vreţi ca angajaţii să aibă drepturi! Voi nu vreţi nimic, decât pe voi!

Uitaţi-vă în oglindă atunci când mai spuneţi ce frumos este în România sau în Europa!

Ce faceţi voi pentru români?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Adrian Echert, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Adrian Echert:

E drăguţ că de la microfonul ăsta se invocă pastile. Poate trebuie câteva de memorie, dacă tot suntem la capitolul ăsta. (Aplauze.)

Noi acum tragem... (Aplauze.) Tragem să scoatem la liman împrumuturi făcute de un guvern pe care îl ştiţi foarte bine, domnule Câciu, unde s-au împrumutat cu 153 de miliarde de lei. S-au împrumutat ca să avem creştere economică de 0,8%. Poate ar trebui să ţineţi minte şi asta, şi nu ştiu, să vă gândiţi şi la pastile din alea, de memorie, că acum tragem să scoatem datoriile alea plătite, şi le plătim scump, în fiecare an. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Adrian Câciu.

Domnul Adrian Câciu:

Domnule, dacă vreţi şi pastile de memorie, domnule deputat, eu vă aduc aminte că am plătit datoriile făcute de Cîţu, de Voiculescu, că avem pagubă de un miliard de euro la vaccinuri.

Aşa că, mai uşor cu memoria, că se pare că v-aţi pierdut-o în drum spre Parlament! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

15. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un cadru strategic pentru o bioeconomie a UE competitivă şi durabilă COM (2025)960; PHCD 41/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Doamna deputat, doamna lider de grup, Diana Stoica.

Vă rog.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurile, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, precum şi analiza realizată de membrii comisiei, Comisia pentru afaceri europene:

- a exprimat susţinerea pentru obiectivul construirii unei bioeconomii durabile în Uniunea Europeană, pentru identificarea şi eliminarea barierelor de pe piaţa unică şi pentru sporirea interacţiunilor între bioeconomie, economie circulară şi energie regenerabilă;

- a recomandat promovarea transferului de cunoştinţe şi practici tradiţionale de bioeconomie circulară, alături de întărirea lanţurilor scurte de aprovizionare, dezvoltarea prelucrării locale şi promovarea unor modele de afaceri inovatoare;

- a sprijinit dezvoltarea pieţelor-lider pentru biomateriale şi biotehnologii şi consultarea achiziţiilor publice verzi;

- a atras atenţia asupra importanţei asigurării accesului la finanţare pentru noile întreprinderi inovatoare;

- a propus dezvoltarea competenţelor pentru bioeconomie în programe de învăţământ şi formare profesională;

- a susţinut promovarea modelului bioeconomiei favorabile biodiversităţii la nivel internaţional, în acord cu obiectivele ONU de dezvoltare durabilă şi cu angajamentele Uniunii;

- şi, de asemenea, a sprijinit integrarea ţărilor candidate şi a celor din vecinătate în lanţurile valorice ale bioeconomiei.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia pe care comisia a adoptat-o în data de 9 iunie 2026, cu unanimitate de voturi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nefiind solicitări pentru comentarii...

Nu, sunt solicitări!

Domnul deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi,

Comunicarea despre bioeconomie nu e un text ideologic, e unul pur economic. Producţia şi conversia biomasei au însemnat, în Uniune, în 2013, 17,1 milioane de locuri de muncă - 8% din total - şi 863 de miliarde de euro valoare adăugată, respectiv 5% din produsul intern brut european.

Cu servicii conexe, Comisia estimează între 42 şi 60 de milioane de locuri de muncă care depind de bioeconomie. Iar la acest capitol, România are ce arăta: în agricultură, în silvicultură, în pescuit, în industria alimentară. Comunicarea menţionează explicit ţările BIOEAST, grup din care facem şi noi parte, printre regiunile cu potenţial ridicat de biomasă.

Separat, în alt capitol, Comisia anunţă că viitorul cadru financiar 2028-2034 măreşte finanţarea pentru bioeconomie prin Fondul European pentru Competitivitate şi prin "Orizont" Europa.

Aşadar, Grupul Partidului Naţional Liberal susţine această comunicare, pentru că este o bună oportunitate pentru ţara noastră şi nu numai.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Pollyanna-Hanellore Hangan, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

Este foarte importantă direcţia propusă în acest proiect, mai ales accentul pus pe valorificarea resurselor biologice, pe economia circulară şi pe dezvoltarea lanţurilor valorice, care pot crea un plus în economia românească.

Cred eu, însă, că adevărata miză începe dincolo de adoptarea unui astfel de proiect. Adevărata miză depinde de cât de repede vom reuşi să transpunem aceste principii în nişte reguli simple şi clare şi, mai apoi, în activitatea economică reală.

Un exemplu foarte concret ar putea fi delimitarea dintre subprodus şi deşeu. Trebuie să avem un cadru cât mai simplu şi cât mai clar, astfel încât ceea ce poate fi folosit în siguranţă, ca materie primă într-un alt proces economic, să nu rămână blocat inutil în circuitul deşeurilor, pentru că protecţia mediului trebuie păstrată, dar fără proceduri care să descurajeze reutilizarea şi investiţiile.

Documentul vorbeşte, în acelaşi timp, şi de valorificarea biodeşeurilor ca fertilizanţi, de biomateriale sau de alte produse cu valoare adăugată şi e clar că pentru România reprezintă o oportunitate concretă de a transforma ceea ce astăzi avem foarte mult, ca reziduu, în materie primă sau într-un produs economic. Şi, cel mai important, trebuie să urmărim ca această valoare să fie creată cât mai mult în România, să nu rămânem furnizori de biomasă sau de materie primă, ci să dezvoltăm aici lanţurile valorice locale, tehnologia şi producţia. Astfel am reuşi să facem ca bioeconomia să treacă de la un obiectiv bine formulat la o sursă reală de dezvoltare economică pentru români şi pentru ţara noastră.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte solicitări, trecem la dezbaterea pe articole.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Mă rog, astea au fost comentariile de ordin general.

Dacă sunt obiecţii la titlul proiectului? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

16. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Strategia privind o Uniune Europeană a datelor - Deblocarea potenţialului datelor în slujba IA COM (2025) 835; PHCD 45/2026.

Doamna Corina Atanasiu, din partea Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Doamna Corina Atanasiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, punctul de vedere al Autorităţii pentru Digitalizarea României, punctul de vedere al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, punctul de vedere al Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea faţă de Strategia privind deblocarea potenţialului datelor în slujba inteligenţei artificiale;

- a recomandat accelerarea investiţiilor în infrastructuri de tip cloud şi centre de date durabile la nivelul UE, pentru reducerea dependenţelor externe şi asigurarea suveranităţii digitale;

- a susţinut dezvoltarea şi punerea în funcţiune a laboratoarelor de date ca instrumente eficiente pentru prelucrarea securizată a informaţiilor, pentru a veni în sprijinul IMM-urilor şi al întreprinderilor nou înfiinţate;

- a recomandat dezvoltarea unor arhitecturi hibride "cloud-edge" la nivel european, susţinută de centre de date regionale şi infrastructuri de calcul distribuit, pentru optimizarea traficului de date, reducerea latenţei şi asigurarea procesării în timp real a aplicaţiilor bazate pe inteligenţă artificială.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 16 iunie 2026 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Comentarii de ordin general, domnul deputat George-Mădălin Borş, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul George-Mădălin Borş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Prezentul proiect de hotărâre al Camerei Deputaţilor privind Comunicarea Comisiei Europene referitoare la Strategia privind o Uniune Europeană a datelor - strategia urmăreşte extinderea spaţiilor europene comune de date şi interconectarea acestora cu infrastructură de inteligenţă artificială.

Considerăm că accesul la aceste seturi de date de înaltă calitate, corecte, actualizate, standardizate şi însoţite de metadate clare este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea unor soluţii de inteligenţă artificială fiabile. Un domeniu prioritar îl constituie dezvoltarea laboratoarelor şi mecanismelor de tip agregare a datelor, care permit partajarea şi prelucrarea securizată a informaţiilor. Aceste instrumente trebuie să sprijine în special întreprinderile mici şi mijlocii şi întreprinderile nou-înfiinţate, prin reducerea barierelor de acces la date şi facilitarea dezvoltării de produse şi servicii bazate pe inteligenţă artificială.

Se recomandă, de asemenea, utilizarea datelor sintetice pentru antrenarea modelor de IA, în special în domeniile sensibile sau caracterizate printr-o disponibilitate redusă a datelor reale, precum şi accelerarea investiţiilor europene în infrastructuri de tip cloud.

Alt pilon al opiniei îl reprezintă interoperabilitatea şi armonizarea normelor.

Susţinem elaborarea unor standarde europene comune privind calitatea datelor, pentru a permite schimbul, reutilizarea şi consultarea încrederii în date.

Prezenta opinie conţine fluxuri transfrontaliere de date echitabile şi bazate pe reciprocitate.

PSD va susţine adoptarea prezentei comunicări, în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Monica-Elena Berescu, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Monica-Elena Berescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Suntem în momentul în care ChatGPT ştie mai bine decât statul român cât stai la coadă la ghişeu.

Europa îşi pune, de data aceasta, datele la treabă, ca să-şi facă propria inteligenţă artificială.

La noi, însă, documentul încă se printează, se încuie în beci şi laşi cheia la portar.

Strategia pe care o dezbatem astăzi leagă seturile de date publice din Europa de infrastructura de calcul, ca să poate fi utilizate şi de o firmă mică, dar şi de giganţi. Vorbim de date pe care statul nostru le are deja: trafic, sănătate publică, calitatea aerului, registrele administrative. Cu ele, un start-up, de exemplu, din Iaşi, ar putea construi o aplicaţie care prevede aglomeraţia, calitatea aerului, iar un spital ar putea anticipa valul de gripă, doar că niciunul dintre ele nu ajunge acum. Iar datele astea ar trebui să rămână aici.

Cea mai mare parte din inteligenţa artificială europeană rulează acum pe cloudul american, iar strategia împinge centre de date în Europa, ca să nu stăm pe infrastructura altcuiva.

Partea de calcul se construieşte deja în România, pentru că am prins un program european, EuroHPC, iar Radu Miruţă este ministrul care a dus proiectul de la anunţ la şantier. (Aplauze.) Primul nostru supercomputer pentru inteligenţa artificială, 50 de milioane de euro, va fi deschis universităţilor şi firmelor de aici.

Ce ne lipseşte, de fapt, sunt datele. Un supercomputer fără date e inutil, pentru că nu are de pe ce să înveţe. Şi supercomputerul se va construi în 2 ani. Însă beciul trebuie descuiat şi digitalizat cât mai repede.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi dezbatem un subiect care pare foarte tehnic, această strategie europeană prin care folosim date mai bune pentru inteligenţa artificială.

De multe ori, în România, problema fundamentală, rădăcina ei, este că nu avem aceste date. Ele nu sunt colectate nicăieri, nu sunt analizate şi, chiar dacă sunt colectate, nu sunt legate între ele. Nu există punţi.

Între timp, inteligenţa artificială schimbă viitorul omenirii. Sigur, sunt subiecte care la noi nu prea se dezbat sau nu se dezbat deloc. Avem alte probleme care ne ocupă timpul în fiecare zi.

Cu toate astea, România este datoare:

1. să colecteze date;

2. să le conecteze;

3. să le analizeze şi să le folosească pentru propriile module bazate pe inteligenţa artificială.

Nu are sens să tratăm datele ca pe o resursă de care n-avem nevoie. Se spune că datele sunt, în era inteligenţei artificiale, în era pe care o trăim, noul aur, cea mai importantă resursă.

Vă mai spun un lucru, pentru cei interesaţi: există un concept numit "Curba cunoaşterii", al lui Buckminster Fuller.

A demonstrat că la 1900 cunoaşterea omenirii se dubla o dată la 100 de ani.

La 1945, cunoaşterea omenirii se dubla odată la 25 de ani.

Astăzi, datorită inteligenţei artificiale, cunoaşterea omenirii se dublează odată la 12 ore. Ăsta este ritmul schimbărilor pe care omenirea le trăieşte.

Oare România este sau va fi vreodată pregătită să facă parte din aceste schimbări, ba chiar să le influenţeze? Sau, în continuare, vom lua lecţiile de la alţii?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Eduard-Tatian Mititelu, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vorbim de o opinie privind viitorul european.

Pe lângă faptul că viitorul european, în zona de inteligenţă artificială, trebuie să găsească echilibrul între inovaţie şi legislaţie, precum şi între strategie şi reglementare, trebuie să ne uităm ce avem de făcut în România în următoarea etapă. Avem un cloud guvernamental, dar avem doar o parte dintre aplicaţii migrat. Şansa României este să continue migrarea aplicaţiilor guvernamentale în cloudul guvernamental. Pentru că avem resurse, avem centrele de date, este păcat să nu le folosim.

Pentru a avea inteligenţă artificială, avem nevoie, clar, de date. Date de test, date de învăţare. Şi, pentru aceasta, trebuie să avem surse de adevăr, şi anume aplicarea legii interoperabilităţii şi adăugarea de registre de bază în administraţia publică, source of truth-uri pentru date şi, cel mai important, operaţionalizarea platformei naţionale de interoperabilitate.

Nu putem analiza date, nu le putem procesa într-un cloud guvernamental fără a avea conectate sursele de adevăr.

De asemenea, România are o strategie în domeniul inteligenţei artificiale. O strategie venită în urma IAACT, la puţin timp după, care însă trebuie aplicată. Trebuie alocate fonduri pentru programe de cercetare în zona de inteligenţă artificială şi trebuie încurajat mediul academic în colaborarea sa cu administraţia publică şi mediul privat.

Pentru toate acestea este nevoie de încredere, încredere în minţile pe care România le are, ca experţi în această zonă, în mediul universitar şi nu numai, în mediul privat, şi trebuie să le asigurăm tot suportul, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

17. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune RESourceEU - Accelerarea strategiei noastre privind materiile prime critice pentru a ne adapta la o nouă realitate COM (2025) 945; PHCD 46/2026.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, doamna deputat Corina Atanasiu, pentru prezentarea punctului de vedere al comisiei.

Doamna Corina Atanasiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Planul de acţiune RESourceEU - Accelerarea strategiei noastre privind materiile prime critice pentru a ne adapta la o nouă realitate

Având în vedere punctul de vedere al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, punctul de vedere al Ministerului Apărării Naţionale, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, proiectul de opinie al Comisiei pentru industrii şi servicii, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea faţă de Planul de acţiuni privind materiile prime critice pentru adaptarea la o nouă realitate;

- a subliniat importanţa înfiinţării Centrului european pentru materii prime critice, care să asigure monitorizarea lanţurilor valorice, coordonarea investiţiilor şi sprijinirea proiectelor strategice la nivelul Uniunii Europene;

- a atras atenţia asupra necesităţii accelerării procedurilor de autorizare pentru proiectele strategice din domeniul materiilor prime critice, cu respectarea standardelor de protecţie a mediului şi a cerinţelor de sustenabilitate;

- a evidenţiat rolul esenţial al instrumentelor financiare europene în sprijinirea investiţiilor în sectorul materiilor prime critice, inclusiv prin mobilizarea resurselor disponibile prin InvestEU, Fondul pentru inovare şi alte programe europene.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 16 iunie 2026 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Comentarii de ordin general, domnul Mihai-Cătălin Botez, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Această comunicare a Comisiei Europene vorbeşte despre un plan pentru a exploata materiile prime critice, dar şi pentru a le procesa şi transforma în produse finite aici, la noi acasă, în Uniunea Europeană.

Se propune un plan pentru ca ţările membre să identifice resursele pe care le are, să le exploateze şi să le proceseze pentru piaţa europeană.

Aş vrea să vă reamintesc că ministrul USR Radu Miruţă a salvat pentru statul român licenţa de exploatare a grafitului, care este un mineral ce ocupă un loc important printre materiile prime critice. Are întrebuinţări în producerea bateriilor, dar şi a altor componente importante din domeniul IT şi al comunicaţiilor.

Uniunea Europeană suntem şi noi, Parlamentul European suntem şi noi, Comisia Europeană suntem şi noi, pentru că avem români în toate aceste structuri şi ne reprezintă interesele.

Noi, cei din regiunea Moldovei, azi mergem pe autostradă până la Bacău pentru că ministrul Cătălin Drulă a luptat pentru ca în PNRR să avem şi acest obiectiv.

PNRR s-a încheiat cu mulţi bani care ajută la dezvoltarea României, a zonei Moldovei şi a judeţului Vaslui.

PNRR, ca şi un viitor plan la care România sper să fie parte, trebuie să conecteze şi mai profund regiunile istorice ale României, autostrăzile să traverseze Carpaţii, iar un drum expres, cum e Tişiţa-Albiţa, să conecteze judeţul Vaslui cu Autostrada Moldovei.

Pacea şi cooperarea sunt cheia dezvoltării, nu izolarea şi demonizarea străinilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Iulian-Alexandru Muraru, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Vă mulţumesc.

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine ferm acest plan. Este, de fapt, cea mai bună veste pentru industria noastră.

Comisia Europeană aplică acum materiilor prime critice exact logica prin care am scăpat de gazul rusesc, prin REPowerEU: decuplarea de şantajul Chinei, pe magneţi, pe baterii şi pe apărare.

Se mobilizează imediat 3 miliarde de euro, se creează stocuri strategice şi ţinte clare pentru 2030 - independenţă europeană.

Iar România nu este un spectator. Avem trei proiecte strategice de 615 milioane de euro: cuprul de la Rovina, grafitul de la Baia de Fier şi magneziul de la Bihor. Concurenţa cu celelalte state este uriaşă, iar banii se împart acum, nu peste 4 ani.

Doamnelor şi domnilor,

Dragi colegi,

Miliardele europene se dau pe încredere şi pe apartenenţă euroatlantică. Nimic din toate acestea nu se va realiza cu o Românie condusă de o alianţă toxică PSD-AUR. (Vociferări.)

Pe 1 septembrie, în prima zi a sesiunii, PSD, aţi votat, cot la cot cu AUR, SOS şi POT, pentru acapararea conducerii Camerei Deputaţilor. Nu a fost un accident, ci a fost confirmarea majorităţii monstruoase care a dărâmat Guvernul în luna mai. (Vociferări.)

Traducerea este simplă: extremiştii au devenit arbitrii puterii, iar factura o plăteşte economia românească. (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat,

Nu suntem la declaraţii politice!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Spălând imaginea extremiştilor pentru interese meschine, PSD...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, cred că aţi depăşit proiectul de hotărâre...

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

...face astăzi România nefrecventabilă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Iar astăzi dimineaţă "Kremlin" Georgescu, apă, paie şi bătaie...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Puteţi să închideţi microfonul, vă rog.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

... va petrece... (I se întrerupe microfonul. Aplauze. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Este evident că trebuie să aduc mai multe pastile pentru colegii noştri. S-a mai înscris cineva la rând, tot cu tulburări obsesiv-convulsive. (Vociferări.)

Domnule Rodeanu, imediat, pot să vă dau şi cuvântul, dacă vreţi.

La obiect. Haideţi să vedem!

Pentru domnul deputat de la Iaşi, domnul "Homage", că el e deputatul fake, fratele ambasadorului "Homage", că nu ştim dacă e fake sau Homage. (Vociferări.)

Cum se alocă fondurile europene României?

Păi, e o formulă foarte clară, domnilor. Dacă n-aţi învăţat, puneţi mâna pe carte: în funcţie de produsul intern brut, de numărul de locuitori şi de disparităţile regionale. Asta ca să învăţaţi, poate, şi la vârsta asta, după ce v-a căzut părul din cap.

2. Pentru domnul de la USR, care ne spunea de domnul Drulă.

Eu nu ştiu dacă ştie unde e Moldova domnul Drulă, dar, trecând peste asta, mi-a zis de domnul Miruţă că a salvat grafitul din România.

Grafitul este acolo, în pământ, în sare. Deţinătorul licenţei este SALROM. SALROM a depus proiectul la Comisia Europeană. Comisia Europeană, în martie 2025, când nici nu visa Miruţă să fie acolo - da? -, a aprobat proiectul depus de Ciolacu în 2024, de SALROM şi de Radu Oprea.

Da? Ce a făcut domnul Miruţă? Ce trebuia să facă oricine, să continue licenţa.

Licenţa aparţine SALROM, nu lui Miruţă!

Nu mai confiscaţi resursele acestei ţări, că sunteţi nimic pentru această ţară. Şi românii o să vă arate asta! (Aplauze. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul vicepreşedinte Cătălin Drulă, drept la replică.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule Câciu, câteodată ar fi mai înţelept să taci.

Autostrada A7 a avut finanţare ca să poată fi realizată, pentru că în 2021 am luptat cu dinţii, cu toate eforturile pe care le-am avut, la Bruxelles, la Bucureşti, ca acest proiect să fie pus în PNRR.

În niciunul dintre PNRR-urile din Europa, de la celelalte 26 de state membre, nu găsiţi un proiect de infrastructură rutieră nici măcar apropiat ca dimensiune. Mergeţi şi faceţi verificarea acestui fapt. Mai au grecii ceva de vreo 150 de milioane de euro, dar de câteva miliarde, cum avem A7, nu!

Şi n-a fost deloc uşor. A trebuit să fim şi tenace, şi inteligenţi în relaţia cu Comisia Europeană, care, aşa cum este structurat regulamentul european, nu avea de gând să finanţeze mari proiecte de infrastructură rutieră.

Dumneavoastră, pe de altă parte, în mandatul dumneavoastră, aţi lăsat cel mai mare dezastru posibil în finanţele publice, aplicând principiul şefului dumneavoastră de la Buzău, care are dureri - nu pot să spun, de la acest microfon, unde - de deficitul României şi, în general, de această ţară.

Aşa că vă mai ajută câteodată să mai şi tăceţi din gură! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ilie Toma.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În Ardeal este o vorbă: cum, puterea lui Dumnezeu, puteţi să minţiţi, de la forul suprem, în halul ăsta, poporul român? Că ăla a făcut, că ăla n-a făcut? (Aplauze. Vociferări.)

Mă doare sufletul - n-o să vă pronunţ numele, ca să nu vă dau dreptul la replică! Minţiţi cu o neruşinare ieşită din comun! Că ăla a obţinut...

Nu, mă fraţilor, n-aţi făcut decât în favoarea dumneavoastră, n-aţi făcut decât în ideea de... (Vociferări.) Lăudăm, aducem osanale conducătorilor?

Vreţi să vă spun ceva? Cei care ziceţi că au făcut acele legi bune pentru resursele naturale, nici nu ştiu măcar unde se află!

Comisia Europeană a dat nişte directive foarte bune, în mai 2025, ca să fie exploatat grafitul, cuprul şi magneziul.

Ce aţi făcut dumneavoastră? N-aţi făcut decât să puneţi piedici. Orice încercare de a da drumul la aceste exploatări a fost zero.

Ziceţi despre Autostrada A7.

Păi, mi-ar fi ruşine! Vă e ciudă sau nu vă e ciudă...

Da, şeful nostru, cum ziceţi dumneavoastră, de la Buzău, Marcel Ciolacu, împreună cu Sorin Grindeanu, spre dezamăgirea dumneavoastră, au făcut kilometri de autostradă cât n-aţi făcut dumneavoastră în 30 de ani!

Referitor... (Gălăgie. Vociferări.)

Ia, hai, mai tare, că n-am nicio apăsare, că minţiţi! Mi-e jenă mie!

Ideea este: nu mai ieşiţi în faţa poporului român să spuneţi braşoave din astea! Puneţi mână de la mână, indiferent de coloratura politică, daţi drumul să poată fi exploatate resursele minerale din România! Este vorba despre resurse strategice de importanţă europeană şi naţională. (Aplauze.)

Nu mai aduceţi resurse de la chinezi! Lăsaţi-le pe ale noastre să funcţioneze!

Nu contează coloratura politică, eu vă întind mâna la toţi!

Daţi drumul odată, să meargă ţara asta şi să lăsăm politica deoparte!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Drept la replică, domnul Adrian Câciu.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Pe unii, când îi scurmi, nu ratează să fie mai fraieri decât sunt! (Vociferări.)

"Domnul Rangă" a venit... "domnul secretar Rangă", că e secretar - că atâta e nivelul unei răngi. "Domnul secretar Rangă" a venit să vorbească de Autostrada A7.

"Ministrul zero kilometri de autostradă" îşi permite să vorbească despre alţi colegi.

Pentru "domnul Rangă", îi aduc aminte că am preluat un deficit de 9,8% pe cash, lăsat de Cîţu şi "Rangă", şi l-am dus la 5,7% în 2022. Să poată să facă asta şi Guvernul din care "Rangă" face parte sau colegii lui!

Nu sunteţi în stare de nimic şi n-o să tăcem. O să vă arătăm poporului aşa cum sunteţi. Să nu mai intraţi în Parlament, că asta meritaţi! (Aplauze. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

O să continuăm dezbaterile asupra acestui proiect în şedinţa de miercuri.

În încheierea acestei şedinţe, daţi-mi voie să dau citire iniţiativei legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Propunerea legislativă pentru eliminarea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene; Pl-x 373/2026.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre, consacrată dezbaterii proiectelor legislative de pe ordinea de zi, şi am să-l rog acum pe colegul nostru, domnul vicepreşedinte Drulă, să continue cu partea a doua a şedinţei.

Vă mulţumesc tuturor.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei de astăzi, 21 septembrie 2026, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

La Ministerul Mediului... (Vociferări.)

A, am înţeles! Domnul deputat Nicolae-Mirel Ion nu este prezent.

Domnul deputat Mihuţi Bogdan-Florian este?

Domnul deputat Mihuţi? (Vociferări.)

Da, am înţeles.

Deci, se solicită amânare pentru mai multe dintre aceste interpelări, dar, pentru două dintre ele, adresate Ministerului Educaţiei, domnul subsecretar de stat era prezent, numai că răspunsul se dă şi în prezenţa deputatului, că asta este ideea răspunsului oral, nu? Şi înţeleg că domnul deputat Mihuţi nu este prezent, şi nici domnul deputat Mirel-Nicolae Ion. E adevărat?

Acestea fiind zise, voi citi din tabel solicitările Guvernului de amânare.

Se solicită amânarea pentru interpelările: 1724B, 1681B, 1696B, 1682B, 1723B, 1725B, 1695B, 1732B, 1716B, 1720B, 1727B, 1729B, 1731B şi 1700B, iar interpelările pentru care era prezent, din partea Ministerului Educaţiei, pentru a răspunde erau cu titlul "Măsuri privind combaterea fenomenului bullying-ului în unităţile de învăţământ preuniversitar" şi "Măsurile pe care urmează să le luaţi în condiţiile în care şcoala riscă să piardă aproape patru din zece profesori", dar nefiind deputaţii prezenţi, mă văd nevoit să amânăm şi aceste puncte.

Prin urmare, se vor transmite în scris, aşa că declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.06.