Parliamentary debates
Parliamentary debates
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 10, 2002
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.56/2002
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 10, 2002 |
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of April 10, 2002
| 1. | Aprobarea ordinii de zi. | ![]() |
|||
|
Şedinţa a început la ora 9,50. Lucrările au fost conduse de domnii Nicolae Văcăroiu, Preşedintele Senatului, şi Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi domnii Ion Vela, secretar al Senatului, şi Tudor Mohora, secretar al Camerei Deputaţilor. |
|
Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, anunţându-vă că din totalul de 483 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa un număr de 387 de parlamentari, iar 96 sunt absenţi, deci avem întrunit cvorumul legal pentru deschiderea lucrărilor. Birourile Permanente ale celor două Camere au propus ordinea de zi, o aveţi în mapele dumneavoastră. Vă rog, dacă sunt observaţii la ordinea de zi? Domnul deputat Valeriu Stoica, îl ascultăm. |
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În legătură cu ordinea de zi se ridică următoarea problemă de procedură: figurează pe ordinea de zi prezentarea unei declaraţii de către primul ministru în legătură cu măsurile care vor fi luate de Guvern pentru a pregăti toate argumentele care să determine o decizie favorabilă la summit-ul de la Praga, adică, o decizie de intrare a României în NATO. Vreau să-l felicit pe primul ministru pentru că răspunde unei iniţiative pe care Partidul Naţional Liberal a avut-o, noi i-am cerut să vină în faţa Parlamentului şi să prezinte o declaraţie în legătură cu această problemă şi să ne arate care sunt măsurile pe care le ia Guvernul, în coopereare cu Opoziţia, pentru a asigura această decizie favorabilă la Praga. Am crezut însă că, primul ministru fiind jurist, Preşedintele Camerei Deputaţilor fiind jurist şi Guvernul având la dispoziţie o armată de jurişti, vor studia Constituţia cu atenţie, pentru a vedea care este procedura prin care primul ministru poate să prezinte asemenea declaraţii în faţa Parlamentului. Or, dacă studiem cu atenţie Constituţia, vom constata că numai preşedintele României, potrivit art. 88, adresează Parlamentului în plen mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii. Primul ministru, potrivit art. 106 din Constituţie, poate să prezinte, fie Camerei Deputaţilor, fie Senatului, rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. Aşadar, textul constituţional este foarte clar: primul ministru poate prezenta o asemenea declaraţie în şedinţele separate ale Camerelor, nu în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului. Poate că se va invoca o prevedere din Regulamentul şedinţelor comune, în care se spune, la sfârşit, că: "Dispoziţiile regulamentului se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi din Regulamentul Senatului". Numai că această completare are în vedere aspectele procedurale ale şedinţelor, iar nu competenţa Parlamentului reunit în şedinţa ambelor Camere. În ce priveşte competenţa, în această privinţă, art. 1 din Regulamentul şedinţelor comune este foarte clar. La art. 1 se arată care sunt aceste competenţe şi nicăieri nu vom găsi acolo competenţa Parlamentului, în Camere reunite, de a discuta, de a dezbate o declaraţie a primului ministru. Pct. 22 din acest articol face vorbire de: "adoptarea unor declaraţii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic". Dar nu este vorba de declaraţiile primului ministru, este vorba de declaraţiile şi mesajele Parlamentului. Dacă se dorea într-adevăr să existe o declaraţie sau un mesaj al Parlamentului, atunci, pe ordinea de zi, trebuia să figureze declaraţia Parlamentului sau mesajul politic al Parlamentului. În realitate, de ce se întâmplă acest lucru? Motivaţia este simplă. Într-adevăr, România are nevoie astăzi să demonstreze voinţa politică fermă privind integrarea în NATO. România a mai demonstrat acest lucru şi o poate face atât prin actele Guvernului, prin actele Preşedintelui, dar şi prin actele Opoziţiei. Dacă dorim într-adevăr să demonstrăm că există politica clară, voinţa clară a întregii clase politice româneşti de integrare în NATO, atunci, procedura normală ar fi fost să avem o discuţie între grupurile parlamentare, să existe o discuţie în Birourile Camerelor şi să se propună o declaraţie a Parlamentului, nu a Guvernului. De fapt, care este substratul acestei derogări de la procedura constituţională? El este simplu. Ca întotdeauna, Guvernul doreşte să monopolizeze cât se poate din capitalul de imagine pe care un eventual succes l-ar putea avea. Or, noi nu putem împărtăşi în nici un fel această tactică. Aici nu este vorba de capitalizarea imaginii, aici este vorba de un interes naţional. Dacă este vorba de un interes naţional, atunci, ar fi fost normal, firesc, ca toate partidele politice din Parlament să discute această chestiune şi să fie o declaraţie a Parlamentului. Noi, însă, înţelegem foarte bine următorul lucru, stângăciile procedurale nu trebuie să acopere fondul. Înţelegem că, deja, primul ministru crede că a fost revizuită Constituţia şi are, astăzi, şi atribuţiile preşedintelui şi atribuţiile primului ministru. Chiar dacă, încă, nu este revizuită Constituţia, aceste stângăcii procedurale trădează această intenţie. Spuneam însă că, deşi, de obicei, se afirmă că "forma bate fondul", important este ca astăzi toate partidele politice să-şi exprime această voinţă privind integrarea României în NATO. Este motivul pentru care nu cer supunerea la vot a acestei chestiuni procedurale, vreau doar să atrag atenţia că, dacă dorim să fim credibili când este vorba de un angajament internaţional, trebuie să înţelegem că respectarea propriilor legi, a propriei Constituţii este o condiţie necesară. Asemenea stângăcii ar putea să ne coste char credibilitatea noastră externă. Şi, ca atare, cer ferm Guvernului, primului ministru să analizeze cu toată rigoarea aceste consecinţe, când este vorba de alte acte de acest gen, astfel încât să nu existe nici un fel de semn de întrebare cât priveşte credibilitatea noastră. Dacă intrăm într-un angajament internaţional ferm, prima condiţie este aceea că facem dovada că ştim să respectăm un contract. Constituţia este contractul nostru, trebuie să ştim să-l respectăm. Aşadar, data viitoare, îl rog pe primul ministru să studieze cu mai multă atenţie Constituţia, iar armata de jurişti pe care o are să găsească soluţia constituţională pentru ca o chestiune de formă să nu umbrească în nici un fel chestiunea de fond. Vă mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PNL şi PD.) |
|
Permiteţi-mi să-i dau cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi sentatori, Sunt surprins că liderul Partidului Naţional Liberal, într-o şedinţă care are o semnificaţie cu totul aparte pentru ţară, pentru viitorul ţării, încearcă, cu o chestiune de procedură, să blocheze dezbaterile. |
|
Domnul Valeriu Stoica (din sală): Nu a fost nici o clipă vorba de aşa ceva! (Vociferări, proteste ale parlamentarilor PNL şi PD.) |
|
Vreau să vă spun că aţi încercat să răpiţi din timpul care trebuia să fie consacrat dezbaterilor acestei declaraţii! Domnule deputat Valeriu Stoica, vă rog să citiţi şi art. 101 din Constituţie... Voci din PSD: Nu a ajuns până acolo! |
|
..., care spune foarte clar: "Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament - ceea ce s-a întâmplat pe 28 decembrie 2000 -, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării". Deci este sarcina Guvernului în problemele de politică externă. Iar în Programul de guvernare, acceptat prin votul Parlamentului, o secţiune distinctă este cea referitoare la aderarea României la NATO. În al doilea rând, în legătură cu art. 106, sunt surprins că daţi o astfel de interpretare. În momentul în care se spune că: "Primul ministru prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului", cei care cunoaşteţi activitatea parlamentară ştiţi că nu înseamnă că nu se pot reuni cele două Camere ca să asculte o declaraţie pe o astfel de problemă. În fine, vreau să vă reamintesc că Birourile Permanente ale celor două Camere au hotărât ca, în urma dezbaterii acestei declaraţii, Parlamentul să adopte un mesaj către cele 19 state membre ale NATO pentru a sprijini în efortul său România. Pct. 22 al art. 1 din Regulamentul şedinţelor comune spune acest lucru: "Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţă comună pentru adoptarea unor declaraţii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic", ceea ce urmează să se facă după prezentarea de către primul ministru a declaraţiei cu privire la aderarea la NATO. Consider că, în felul acesta, plenul celor două Camere poate să-şi înceapă, domnule preşedinte, discuţiile, iar problemele formale de procedură pe care le invocă domnul deputat Valeriu Stoica să le considerăm ca neavenite. (Aplauze ale parlamentarilor din majoritate.) |
|
Vă mulţumesc. (La intenţia domnului deputat Valeriu Stoica de a lua din nou cuvântul:) Domnule deputat, am impresia că nu cunoaşteţi procedura. În primul rând, nu v-am invitat la microfon şi nu v-am dat cuvântul, vă rog foarte mult. O să vă dau cuvântul, dar s-a înscris altcineva înaintea dumneavoastră, deci aşteptaţi. Are cuvântul domnul deputat Bolcaş Augustin. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Cred că, de data aceasta, avem de învăţat. Avem de învăţat ce înseamnează diferenţa între politicianism, avem de învăţat ce înseamnează forma fără fond în drept. Este adevărat ce a susţinut domnul deputat Valeriu Stoica, literele regulamentului pot să fie interpretate restrictiv şi în condiţiile în care spiritul lor este permisiv. E o formă fără fond. Este o formă fără fond pentru că se urmăreşte blocarea unui discurs politic, independent din partea cui ar veni: a domnului prim-ministru Adrian Năstase sau a colegului nostru, domnul deputat Adrian Năstase, care are de informat - sper, cu tot respectul cuvenit Camerelor reunite ale Parlamentului României - ceea ce trebuie să întreprindem într-un moment de mare importanţă pentru ţară. (Aplauze ale parlamentarilor PSD şi PRM.) S-a spus, de multe ori, că Partidul România Mare s-ar opune aderării ţării noastre la structurile europene şi integrarea sa în NATO. S-a spus, de multe ori, că am paralizat sau am acţionat împotriva acestei aderări. Şi aceasta este o formă fără fond, pentru că fondul este prezenţa noastră aici. Dorim să ascultăm, să contribuim şi să facem ceea ce este mai bine pentru România. (Aplauze ale parlamentarilor PSD şi PRM.) Nu există impediment procedural care să nu permită celor două Camere să accepte prin consens sau prin vot să audieze un discurs care interesează la ora actuală destinul României. Nu este nici un impediment ca acest discurs să fie, poate, apreciat, poate, criticat, dar, în primul rând, făcut constructiv, pentru scopul urmărit. Sub aceste auspicii, vă rog să primiţi participarea noastră la aceste dezbateri. Vă mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PSD şi PRM.) |
|
Are cuvântul domnul deputat Stoica. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, (Rumoare, animaţie în sală.) Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am impresia că nu este înţeleasă o chestiune elementară! Nu am cerut să blocăm această discuţie de astăzi, dacă o ceream, această chestiune, ceream să fie supusă la vot. Credem însă, cu toată tăria, că dacă dorim să fim credibili trebuie să respectăm Constituţia ţării. Fără îndoială că ne putem aduna într-o şedinţă particulară să discutăm orice şi să ascultăm orice, dar, dacă dorim ca dezbaterea noastră să aibă credibilitate în faţa naţiunii şi, mai ales, în faţa organismelor internaţionale, ea trebuie să fie făcută într-adevăr cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale. Ca urmare, am totă convingerea că, până la urmă, astăzi, este important să arătăm care este voinţa noastră. E adevărat că partidul de guvernământ trebuie să arate încă o dată acest lucru, pentru că nu a făcut-o întotdeauna. În ce priveşte Partidul Naţional Liberal, nu există nici o urmă de îndoială că în această privinţă avem o poziţie consecventă. Ca urmare, ceea ce dorim noi este doar faptul să atragem atenţia asupra unei chestiuni de corectitudine. Vă mulţumesc. (Aplauze ale parlamentarilor PNL.) |
|
Doamnelor şi domnilor, Aţi ascultat diferite puncte de vedere legate de acest subiect, vreau să precizez că este o hotărâre luată în unanimitate de cele două Birourile Permanente, la solicitarea primului ministru, a Guvernului, pe de o parte, şi, pe de altă parte, la solicitarea celor două Camere. Permiteţi-mi să supun la vot ordinea de zi pentru şedinţa noastră comună de astăzi. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, ordinea de zi a fost votată. |

